CURSUL 5: FORME PĂTRATICE

1. Forme pătratice

Fie V un k-spaţiu vectorial şi f : V × V → k o formă biliniară simetrică.

Definiţia 1.1. Funcţia Q : V → k definită prin Q(x) = f (x, x) pentru orice

x ∈ V se numeşte formă pătratică (asociată formei biliniare f ).

Exemplul 1.2. Forma pătratică corespunzătoare produsului scalar real (care

este formă biliniară simetrică) este pătratul normei.

Q(x) = hx, xi = kxk2

Exemplul 1.3. Fie f : R2 × R2 → R, f (x, y) = 2x1 y2 + 2x2 y1 + 3x2 y2 o formă

biliniară simetrică, unde x = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 şi y = (y1 , y2 , y3 ) ∈ R3 . Atunci
forma pătratică corespunzătoare este

Q(x) = f (x, x) = 2x1 x2 + 2x2 x2 + 3x2 x2 = 4x1 x2 + 3x22 .

Dacă A ∈ Mn (R) este o matrice simetrică, atunci forma pătratică core-

spunzătoare este Q(x) = xt Ax.
 
4 2 2
Exemplul 1.4. Fie A = 2 4 2. Forma pătratică asociată este
 

2 2 4

  
  4 2 2 x1
t
Q(x) = x Ax = x1 x2 x3 · 2 4 2 · x2  =
   

2 2 4 x3
 
  x1
= 4x1 + 2x2 + 2x3 2x1 + 4x2 + 2x3 2x1 + 2x2 + 4x3 · x2  =
 

x3
= 2x21 + 2x1 x2 + 2x1 x3 + 2x1 x2 + 4x22 + 2x2 x3 + 2x1 x3 + 2x2 x3 + 4x23 =

= 4x21 + 4x1 x2 + 4x1 x3 + 4x22 + 4x2 x3 + 4x23

1
2 FORME PĂTRATICE
Dacă Q : V → k este o formă pătratică, atunci putem determina forma biliniară
simetrică f : V × V → k care are proprietatea că f (x, x) = Q(x). Într-adevăr,
avem

Q(x + y) = f (x + y, x + y) = f (x, x) + 2f (x, y) + f (y, y) =

= Q(x) + 2f (x, y) + Q(y).

Prin urmare
1
f (x, y) = [Q(x + y) − Q(x) − Q(y)].
2
Forma biliniară astfel obţinută se numeşte forma polară sau forma dedublată
a formei pătratice Q.
În cazul ı̂n care forma pătratică este definită pe Rn , forma biliniară sime-
trică poate fi obţinută prin dedublare, deci făcând următoarele ı̂nlocuiri ı̂n forma
pătratică:
x2i xi y i , 1 ≤ i ≤ n

şi
xi y j + xj y i
xi xj , 1 ≤ i < j ≤ n.
2
Exemplul 1.5. Fie forma pătratică Q : R3 → R, Q(x) = x21 + 2x22 − 4x1 x3 , unde
x = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Atunci
x1 y3 + x3 y1
f (x, y) = x1 y1 + 2x2 y2 − 4 =
2

= x1 y1 + 2x2 y2 − 2x1 y3 − 2x3 y1 .

2. Matricea asociată unei forme pătratice

Având ı̂n vedere că orice formă pătratică provine dintr-o formă biliniară simet-
rică, putem considera matricea asociată unei forme pătratice ı̂ntr-o bază. Aceasta
coincide cu matricea corespunzătoare formei polare ı̂n acea bază. Dacă vom con-
sidera Q : Rn → R şi baza canonică, se poate evita trecerea prin forma polară,
ţinându-se cont de definiţia formei pătratice. Matricea ı̂n baza canonică se poate
scrie direct astfel: elementele aii sunt coeficienţii lui x2i ı̂n forma pătratică, iar
aij , cu i 6= j sunt jumăte din coeficienţii lui xi xj .

Anda Olteanu- ANMB

FORME PĂTRATICE 3

Exemplul 2.1. Fie Q : R2 → R forma pătratică Q(x) = x21 + 2x22 − 6x1 x2 .

Matricea corespunzătoare formei pătratice este
!
1 −3
A= .
−3 2

Exemplul 2.2. Fie Q : R3 → R forma pătratică

Q(x) = x21 − 4x22 + 3x23 − 2x1 x2 + 4x1 x3 + x2 x3 .

Matricea corespunzătoare formei pătratice este

 
1 −1 2
A = −1 −4 12  .
 
1
2 2
3

Exemplul 2.3. Fie Q : R4 → R forma pătratică

Q(x) = x21 + 3x22 + 7x23 + 2x1 x4 − 4x2 x3 + 8x3 x4 .

Matricea corespunzătoare formei pătratice este

 
1 0 0 1
 
0 3 2 0
A= 0 −2
.
 7 4

1 0 4 0

Având ı̂n veder că, pentru forma pătratică Q : R3 → R, Q(x) = x21 + 2x+ 2
2 3x3 ,
matricea asociată este
 
1 0 0
A = 0 2 0 ,
 

0 0 3

deci este diagonală, are sens să vorbim despre forma (expresia) canonică a
unei forme pătratice ca fiind forma ı̂n care matricea este diagonală. Matricea
asociată unei forme biliniare este simetrică, prin urmare este diagonalizabilă. Ne
putem ı̂ntreba dacă, diagonalizând matricea asociată formei pătratice obţinem
expresia canonică a formei pătratice considerate.

Anda Olteanu- ANMB

4 FORME PĂTRATICE

3. Aducerea la forma canonică

Teorema 3.1. Fie Q : Rn → R o formă pătratică. Atunci există o bază ortonor-

mată B a lui Rn astfel ı̂ncât, atunci când Q este exprimată ı̂n coordonatele din
baza B, are forma canonică.

Demonstraţie. Fie A matricea asociată lui Q. Deoarece

 A este simetrică,există o
λ1 0 · · · 0
 0 λ2 · · · 0 
 
matrice ortogonală P şi o matrice diagonală D =  . ..  , unde
.. 
. . . .
0 0 · · · λn
λ1 , . . . , λn sunt valorile proprii ale matricei, A astfel ı̂ncât A = P DP t . Fie
[x]B coordonatele vectorului x ı̂n baza B formată din vectorii corespunzători
coloanelor matricei P , adică x = P · [x]B . Atunci

Q(x) = xt Ax = (P [x]B )t (P DP t )(P [x]B ) =

= [x]tB P t P DP t P [x]B = [x]tB D[x]B .

Dacă [x]B = (y1 , . . . , yn ) atunci

   
λ1 0 · · · 0 y1
   0 λ2 · · ·

0   y2 
  
Q(x) = y1 y2 · · · yn · 
 .. ..  ·  ..  =
..   
. . . .
0 0 ··· λn yn

= λ1 y12 + λ2 y22 + · · · + λn yn2 .

Exemplul 3.2. Să se aducă la forma canonică forma pătratică:

Q(x) = 2x21 − 6x1 x2 − 6x1 x3 + 3x22 + 4x2 x3 + 3x23 .

Soluţie. Matricea corespunzătoare formei pătratice este

 
2 −3 −3
A = −3 3 2 .
 

−3 2 3

Anda Olteanu- ANMB

FORME PĂTRATICE 5

Diagonalizăm matricea A. Pentru a determina valorile proprii, calculăm polino-

mul caracteristic
 
2 − λ −3 −3 

PA (λ) = det(A − λI3 ) =  −3 3 − λ 2  = (λ − 1)(λ + 1)(8 − λ),
 
 
 −3 2 3 − λ

deci valorile proprii sunt λ1 = 1, λ2 = −1 şi λ3 = 8.

Pentru fiecare valoare proprie, determinăm vectorii proprii.
Fie λ1 = 1. Rezolvăm ecuaţia (A − I3 )x = 0, echivalent
     
1 −3 −3 x1 0
−3 2 2  · x2  = 0 .
     

−3 2 2 x3 0

Rezolvăm acest sistem:

   L2 + 3L1      
1 −3 −3 0 1 −3 −3 0 1 −3 −3 0
  L3 + 3L1    L3 − L2 
−3 2 2  0 ⇐⇒ 0 −7 −7 0 ⇐⇒ 0 −7 −7 0 .
  
  
−3 2 2 0 0 −7 −7 0 0 0 0 0

Notăm necunoscuta secundară x3 = α şi obţinem soluţia x1 = 0, x2 = −α. Prin

urmare, vectorii proprii sunt de forma (0, −α, α). Alegem v1 = (0, −1, 1).
Fie λ2 = −1. Rezolvăm ecuaţia (A + I3 )x = 0, echivalent
     
3 −3 −3 x1 0
−3 4 2  · x2  = 0 .
     

−3 2 4 x3 0

Rezolvăm acest sistem:

   L2 + L1      
3 −3 −3 0 3 −3 −3 0 3 −3 −3 0
  L3 + L1    L3 + L2 
−3 4 2  0 ⇐⇒ 0 1 −1 0 ⇐⇒ 0 1 −1 0 .
  
  
−3 2 4 0 0 −1 1  0 0 0 0 0

Notăm necunoscuta secundară x3 = α şi obţinem soluţia x1 = 2α, x2 = α. Prin

urmare, vectorii proprii sunt de forma (2α, α, α). Alegem v2 = (2, 1, 1).

Anda Olteanu- ANMB

6 FORME PĂTRATICE

Fie λ1 = 8. Rezolvăm ecuaţia (A − 8I3 )x = 0, echivalent

     
−6 −3 −3 x1 0
−3 −5 2  · x2  = 0 .
     

−3 2 −5 x3 0

Rezolvăm acest sistem:

   2L2 − L1      
−6 −3 −3 0 −6 −3 −3 0 −6 −3 −3 0
  2L3 − L1    L3 + L2 
−3 −5 2  0 ⇐⇒  0 −7 7  0 ⇐⇒  0 −7 7  0 .
  
  
−3 2 −5 0 0 7 −7 0 0 0 0 0

Notăm necunoscuta secundară x3 = α şi obţinem soluţia x1 = −α, x2 = α. Prin

urmare, vectorii proprii sunt de forma (−α, α, α). Alegem v3 = (−1, 1, 1).
Deoarece vectorii v1 , v2 şi v3 sunt vectori proprii care corespund unor valori
proprii distincte, ei sunt ortogonali (se poate verifica şi direct). Deci {v1 , v2 , v3 }
este bază ortogonală ı̂n R3 . Mai este necesar să normăm vectorii. Avem
 
v1 1 1
u1 = = 0, √ , √ ,
kv1 k 2 2
 
v2 2 1 1
u2 = = √ ,√ ,√ ,
kv2 k 6 6 6
 
v3 1 1 1
u3 = = −√ , √ , √ .
kv3 k 3 3 3
Prin urmare, {u1 , u2 , u3 } este bază ortonormată ı̂n R3 . Avem

√2 − √13
   
1 0 0 0 6
 √1 √1 √1
D = 0 −1 0 şi P =  2 .
  
6 3
0 0 8 √1 √1 √1
2 6 3

Deci

Q(y) = y12 − y22 + 8y32

ı̂n baza B = {u1 , u2 , u3 }. 

Anda Olteanu- ANMB

FORME PĂTRATICE 7

4. Clasificarea formelor pătratice

Definiţia 4.1. O formă pătratică Q : V → k se numeşte

(a) pozitiv definită dacă Q(x) > 0 pentru orice x ∈ V , x 6= 0.

(b) negativ definită dacă Q(x) < 0 pentru orice x ∈ V , x 6= 0.
(c) nedefinită dacă există x ∈ V astfel ı̂ncât Q(x) > 0 şi există x ∈ V astfel
ı̂ncât Q(x) < 0.
(d) pozitiv semi-definită dacă Q(x) ≥ 0 pentru orice x ∈ V .
(e) negativ semi-definită dacă Q(x) ≤ 0 pentru orice x ∈ V .
Exemplul 4.2. Forma pătratică Q : R2 → R, Q(x) = 2x21 + 5x22 este pozitiv
definită deoarece 2x21 + 5x22 > 0 pentru orice x = (x1 , x2 ) ∈ R2 , x 6= 0.
Exemplul 4.3. Forma pătratică Q : R2 → R, Q(x) = x1 x2 este nedefinită
deoarece pentru x = (1, 1) avem Q(x) = 1 şi pentru x = (−1, 1) obţinem Q(x) =
−1.
Exemplul 4.4. Forma pătratică Q : R2 → R, Q(x) = 5x22 este pozitiv semi-
definită deoarece 5x22 > 0 şi pentru orice x = (x1 , 0) ∈ R2 , Q(x) = 0.
Demonstraţia următorului rezultat este imediat:
Teorema 4.5. Fie Q(x) = xt Ax o formă pătratică, unde A este o matrice si-
metrică. Atunci:

(a) Q(x) este pozitiv definită dacă şi numai dacă toate valorile proprii ale
matricei A sunt pozitive.
(b) Q(x) este negativ definită dacă şi numai dacă toate valorile proprii ale
matricei A sunt negative.
(c) Q(x) este nedefinită dacă şi numai dacă matricea A are valori proprii şi
pozitive şi negative.
Exemplul 4.6. Forma  pătratică Q(x)
 = x21 − 2x1 x2 + 6x1 x3 + x22 + 6x2 x3 − 3x23
1 −1 3
are matricea A = −1 1 3 . Polinomul caracteristic al matricei A este
 

3 3 −3
3 2
PA (λ) = −λ − λ + 24λ − 36 = −(λ − 2)(λ + 6)(λ − 3), deci valorile proprii sunt
2, −6 şi 3. Conform teoremei anterioare, matricea este nedefinită.

Anda Olteanu- ANMB

8 FORME PĂTRATICE

Exemplul 4.7.Forma pătratică

 Q(x) = 4x21 4x1 x2 +4x1 x3 +4x22 +4x2 x3 +4x23 are
4 2 2
matricea A = 2 4 2. Polinomul caracteristic al matricei A este PA (λ) =
 

2 2 4
−λ + 12λ − 36λ + 32 = −(λ − 2)2 (λ − 8), deci valorile proprii sunt 2 şi 8.
3 2

Conform teoremei anterioare, matricea este pozitiv definită.

Anda Olteanu- ANMB