REFERAT de CERCETARE

la disciplina
Introducere în Baze de date

CLOUD COMPUTING

Man Larisa Silvana

Grupa 30224

An academic :2016 – 2017

PROIECT de SEMESTRU
Catedra de Calculatoare
Disciplina : Introducere in Baze de date
Coordonator: s.l. ing. Cosmina IVAN
Data 11.01.2017
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

Abstract
Apariția primelor calculatoare electronice la mijlocul secolului XX a deschis calea
spre dezvoltarea unor instrumente capabile să stocheze și să prelucreze informația cu o viteza
net superioară omului. Deși calculatoarele electronice au fost privite la început cu scepticism,
acestea și-au dovedit utilitatea foarte repede și au dus la o explozie în ceea ce privește
tehnologia informației și prelucrarea datelor.
Dorința de a păstra informațiile în siguranță și de a folosi cât mai puține resurse a dus
la crearea conceptului de Baze de Date în Cloud sau Cloud Computing. Acesta va fi prezentat
în următoarele capitole.

2
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

Contents
1.Introducere..............................................................................................................................4
2.Concepte..................................................................................................................................4
3.Caracteristici ale Cloud Computing-ului................................................................................6
4.Avantaje și dezavantaje...........................................................................................................9
5.Serviciile Amazon Storage......................................................................................................9
6.Serviciile Google Storage.....................................................................................................10
7.Concluzii...............................................................................................................................11
8.Bibliografie...........................................................................................................................11

3
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

1.Introducere
Cerințele pentru stocarea și prelucrarea datelor au crescut dramatic după mijlocul
anilor ‘90, odată cu apariția și extinderea internetului. În faza incipientă, când conținutul site-
urilor era în mare măsură static, informațiile erau stocate în baze de date relaționale. Apariția
conceptului de Web 2.0 a generat o cantitate foarte mare de date, care nu mai putea fi stocată
și deservită mai apoi de modelul relațional, proiectat să funcționeze pe baza unui repertoriu
central.
Cantitatea de date în continuă creștere ridică probleme de scalabilitate, pentru a putea
oferi în mod constant performanțe ridicate. O modalitate de a rezolva aceste probleme este de
a adăuga putere sporită de procesare, mai multă memorie RAM sau hard-disk-uri mai
performante din punctul de vedere al fiabilității și al vitezei.
Aceasta abordare, denumită scalabilitate verticală, devine la un moment dat
prohibitivă, nu doar din punct de vedere al costurilor, dar și al soluțiilor și posibilităților
tehnice și, mai mult decât atât, în cazul defectării sistemului central, datele nu mai pot fi
servite.
Ca un răspuns la aceste probleme, s-a născut o altă abordare, numită scalabilitate
orizontală, pornită de la ideea de a utiliza hardware comun pentru sistemele de date, ținându-
se de asemenea cont de faptul că acesta se poate defecta în orice moment, dar sistemul ca și
întreg trebuie să continue să funcționeze. Astfel a apărut conceptul de Cloud Computing.
Costul acestor sisteme nu e la fel de ridicat ca și cel pentru sistemele centralizate, însă
complexitatea lor crește odată cu numărul de noduri suplimentare. Noi tehnici de recuperare
după dezastre, redundanța, partiționarea și consistența datelor au fost dezvoltate, specifice de
această dată bazelor de date distribuite.

2.Concepte
Termenul de cloud computing este destul de greu de transpus în doua cuvinte in limba
română.
Traducerea mot à mot ar fi “calcul în nor”. Norul este un simbol  folosit în desenarea
diagramelor tehnice  pentru a reprezenta reteaua de internet.
Una dintre definitiile cu care sunt de acord este cea data de Forrester Research:
„O retea abstracta de calcul de date, foarte scalabila, capabila sa sustina aplicatiile folosite
de utilizator cu costuri proportionale cu gradul de folosire.”

4
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

Aceasta retea de calcul de date este bazata pe o infrastructura virtuala, invizibila

utilizatorului. Ea poate fi localizata oriunde pe glob, poate fi folosita intr-un browser web fara
a instala nici un alt program.
Utilizatorul are acces la infrastructura necesara desfasurarii activitatii  fara a fi nevoit
sa cumpere, sa administreze, sa intretina si sa opereze echipamentele de calcul. Toate acestea
revin in sarcina furnizorului acestei retele.
Putem compara aceasta retea cu reteaua de curent electric. Ai nevoie de curent? Apesi
un întrerupator, folosesti cat ai nevoie si apoi platesti lunar pentru fiecare kilowatt consumat.
Eu as spune ca tu ca si utilizator ai în fata un monitor, tastatura si mouse iar
computerul este un serviciu pe care îl platesti la fel ca abonamentul la internet.

5
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

3.Caracteristici ale Cloud Computing-ului

Auto-service la comanda
 Un consumator poate obține facilitați de calcul, precum stocare in rețea, conform
necesitaților si fără a fi necesara intervenția umana cu furnizorul de servicii.
Acces la rețea omniprezent.
 Facilitățile sunt disponibile peste rețea si accesate prin mecanisme standard care
promovează utilizarea prin platforme eterogene pentru clienți precum telefoane
mobile, PCuri, PDAuri etc.
Gruparea resurselor independente de locație.
 Resursele furnizorului sunt grupate pentru a servi toți consumatorii utilizând un model
mult tenant (multi-deținător), cu resurse fizice si virtuale asignate dinamic si
reasignate conform cerințelor consumatorilor.
 Consumatorul in general nu are control sau cunoștința asupra locației exacte a
resurselor oferite.
 Exemple de resurse: stocare, procesare, memorie, lățime de banda, mașini virtuale.
Elasticitate rapida.
 Facilitățile sunt oferite rapid si elastic pentru a permite scalarea rapida si eliberarea
rapida în funcție de necesitați
 La partea consumatorului, facilitățile disponibile pentru închiriere apar a fi infinite si
pot fi cumpărate in orice cantitate la orice timp.
Plata pentru utilizare.
 Facilitățile sunt măsurate în funcție de un serviciu pentru taxe per unitate, pe baza
unui model de plata anunțat pentru a promova optimizarea resurselor utilizate.
 Exemple sunt măsurarea stocării, lățimii de banda, si resursele de calcul consumate si
facturate conform numărului de conturi utilizatori activi per luna.
 Norii dintr-o organizație sporesc costurile intre unitățile de afaceri si pot sa nu
utilizeze efectiv unitatea ban.

Din punct de vedere al funcţionalităţii, serviciile de cloud computing se încadrează în 3

categorii:
1. Software as a Service  (SaaS) – clientul poate utiliza aplicaţiile software puse la
dispoziţie de furnizor pe o infrastructură de tip “cloud” –  este cazul furnizării de
servicii de găzduire web, servicii email, etc. Clientul nu poate configura parametrii
infrastructurii utilizate (bandă de transfer, servere, sisteme de operare, spaţiu de
stocare).
2. Platform as a Service (PaaS) – clientul poate instala şi configura pe infrastructura
“cloud” furnizată aplicaţiile software proprii. Acesta poate fi cazul utilizării
platformei WordPress pe un server de găzduire ce oferă interfaţa CPanel. Clientul
poate configura site-ul respectiv în limitele oferite de platforma WordPress.
3. Infrastructure as a Service (IaaS) – clientul are posibilitatea să acceseze şi să
configureze resursele de calcul puse la dispoziţie de infrastructura cloud conform

6
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

necesităţilor. Poate instala orice tip de software, inclusiv sisteme de operare. De

asemenea, poate configura în anumite limite resursele de reţea alocate – firewall-uri,
filtre spam, etc.

Database as a Service (DaaS – Baze de date ca Serviciu) sunt parte componentă a

modelelor de implementare PaaS și nu există furnizori specializați doar pe acest domeniu la
fel cum există pentru furnizorii de spațiu de stocare. Utilizatorii au posibilitatea de a se
conecta de la distanță la interfața de administrare și serviciile bazelor de date din cloud.
Furnizorii de PaaS pun la dispoziție toate tipurile de motoare de baze de date relaționale
(SQL) cunoscute: MySQL, PostgreSQL, Oracle, SQL Server, dar din ce în ce mai mult oferă
servicii suport pentru baze de date NoSQL și instrumente specializate de analiză, care permit
interpretarea unui volum foarte mare de date specifice: Hadoop, R, MapReduce etc. După
configurarea porturilor de comunicație și a rolurilor de administrare și utilizare, utilizatorii

7
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

DaaS se conectează de pe dispozitivele conectate la Internet ca de pe oricare alt server din

rețeaua locală. În cazul bazelor de date foarte mari, există posibilitatea de transfer a datelor în
mod programat la anumite intervale de timp. Arhitectura fizică a bazei de date este
transparentă față de utilizator, iar funcțiile implementare precum și mecanismele
tranzacționale sunt oarecum diferite față de bazele de date locale, fapt care induce o oarecare
reticență utilizatorilor de DaaS. În majoritatea cazurilor furnizorii de cloud oferă posibilitatea
de a utiliza baze de date instalate și configurate pe mașinile virtuale din IaaS asigurând o
portabilitate ridicată a acestora față de modelele PaaS.

Din punct de vedere al modului în care sunt puse la dispoziţie, serviciile cloud

computing se clasifică astfel:
1. Servicii private – Private cloud – infrastructura este disponibilă doar în interiorul
unei organizaţii ce înglobează mai mulţi consumatori. Poate fi cazul unei reţele de
magazine de retail. Infrastructura poate fi deţinută, configurată şi utilizată de
organizaţia respectivă sau de terţi, ori combinaţii ale celor două variante.
2. Servicii comunitare – Community cloud – infrastructura este utilizată de entităţi
diferite ce împărtăşesc o parte din scopuri. Poate fi exemplul serviciilor de urgenţă –
poliţia, pompierii, ambulanţa.
3. Servicii publice – Public cloud – infrastructura este deschisă utilizării de către
publicul larg în scopuri academice sau guvernamentale. Presupune existenţa unui terţ
care să furnizeze fizic infrastructura cloud.
4. Servicii mixte – Hybrid cloud – infrastructura este o combinaţie de servicii private,
comunitare şi publice care îşi păstrează caracterul unitar, dar sunt unite printr-o
tehnologie ce asigură portabilitatea informaţiilor şi a aplicaţiilor software utilizate.

8
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

4.Avantaje și dezavantaje
Avantaje:
 Sincronizarea datelor utilizatorului care folosește mai multe dispozitive legate
la cloud (de ex. un smartphone, o tabletă, un notebook, dar și un PC) este simplificată
 Viteză de calcul și capacitate de stocare sporite, dar fără investiții în propria
configurație
 nu este necesara achizitionarea infrastructurii necesare (hardware si software)
deoarece aceasta este pusa la dispozitie de catre furnizorul de servicii;
 datele sunt pastrate in siguranta in cloud, ele neputand sa fie (in principiu) pierdute
(e.g., sterse accidental) sau furate.
 datele/documentele unui utilizator pot fi prelucrate sau modificate online, prin
intermediul unor aplicatii Web;

Dezavantaje:
 E necesară o legătură la Internet rapidă și stabilă
 Securitatea necesară a datelor din cloud poate prezenta probleme și poate produce
neîncrederea utilizatorilor
 Situația legală este de obicei complexă, deoarece utilizatorul nu află nici măcar în ce
țară sau în ce țări (!) se află serverele care îi găzduiesc datele sale.

5.Serviciile Amazon Storage

Când vine vorba de tehnologii cloud, Amazon Web Services (AWS) reprezintă
punctul de referință pentru descoperirea soluțiilor perfecte pentru orice nevoie. Focusată pe
inovație și pe îmbunătățirea constantă a serviciilor, a opțiunilor și a facilităților oferite,
compania acaparează mediul online cu o viteză uluitoare.
În momentul de față se pot găsi cel puțin 10 modalități diferite de a stoca date, patru
modalități diferite de a achiziționa forță de calcul brută, alături de solutii cloud pentru cele
mai sofisticate instrumente de analiză a seturilor mari de date. Gama de resurse pe care
Amazon o închiriază devine și ea din ce în ce mai diversificată și mai complexă. Mai mult,
Amazon a crescut progresiv numărul de opțiuni disponibile, iar utilizatorii au posibilitatea de
a alege dintr-o mulțime de modalități de plată.
 
Oferă un număr de servicii:
1.Elastic Compute Cloud(EC2) oferă mașini virtuale si extra cicluri CPU.
2.Simple Storage Service(S3) permite stocarea de item uri pana la 5GB in dimensiune pe
baza serviciilor de stocare virtuala a Amazonului.
9
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

3.Simple Queue Service(SQS) permite mașinilor să vorbească între ele utilizând acest API de
transmitere de mesaje.
4.SimpleDB este un serviciu web pentru rularea interogărilor pe date structurate in timp real.
Acest serviciu lucrează in relație directa cu S3 si EC2, oferind abilitatea de a stoca, procesa si
interoga seturi de date in nor.
5.Cloud Front permite plasarea de conținut online la marginile rețelei, însemnând că,
conținutul este livrat din locația cea mai apropiata de utilizatorii care fac solicitările.

6.Serviciile Google Storage

Contribuțiile companiei Google la stocarea în Cloud se axează pentru a-și satisface
propriile nevoi. Sistemul de distribuție a fișierelor, modelul de date și modelul de procesare
sunt foarte reușite și au inspirat multe alte sisteme. Să analizăm puțin sistemul BigTable.
BigTable este un sistem de stocare distribuit pentru date structurate, este folosit în servicii
Google precum indexing, Google Earth şi Google Finance. O structură de date BigTable este
un Map sortat, distribuit, persistent și multidimensional, indexat după o cheie de rând, una de
coloană și o stampilă de timp. Valoarea rezultată este un tablou de bytes, neinterpretat. Datele
sunt menținute în ordine lexicografică după cheia de rând.
Fiecare operație (citire/scriere) asupra datelor dintr-un rând se desfășoară în mod atomic.
Liniile sunt partiționate în mod dinamic în tablete, care reprezintă totodată și unitatea de
măsură pentru verificarea încărcării într-un sistem distribuit. Aceasta partiționare are
avantajul simplificării găsirii unei date în cadrul structurii BigTable.
Cheile de coloane sunt grupate în familii de coloane, care reprezintă unitatea de bază a
controlului. Numele familiei se folosește pentru prefixarea cheilor de coloană din ea. Fiecare
celulă poate conține multiple versiuni ale datelor, indexate după o ștampilă de timp
(timestamp).
Implementarea conține trei mari componente: biblioteca pentru clienți, un server master și
serverele cu tablete, ce pot fi adăugate și eliminate în mod dinamic (serverele). Masterul
atribuie tablete serverelor de tablete, balansează încărcarea acestor servere, întreține lista lor,
declanșează garbage collector-ul.

10
 FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
CATEDRA CALCULATOARE

7.Concluzii
Avantajele majore ale Cloud Computing-ului reies tocmai din ideea de bază a acestei
tehnologii: indiferent de locație, datele personale sau ale companiei se accesează prin
intermediul internetului cu absolut orice echipament ce permite navigarea web (indiferent de
performanțele sale hardware). În plus, costul total de folosire este extrem de atrăgător. În
schimbul investiției pentru a crea propria infrastructură IT și achiziționarea licențelor pentru
aplicațiile folosite, se folosește închirierea acestora prin achiziționarea de servicii. Nu se
investesc sume imense din start canalizând toată energia și investițiile spre activitatea
companiei.

8.Bibliografie
1. http://cloudapps.ro/blog/2011/05/24/cloud-computing/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing
3. http://web.info.uvt.ro/~petcu/distrib/TDS12-RO.pdf
4. http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/aac-cc/2_Cloud_Computing.pdf
5. http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/greavuserbanv.pdf
6. https://www.bea-services.ro/blog/cum-domina-amazon-web-services-tehnologia-cloud

11