Sunteți pe pagina 1din 68

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE


SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. univ. dr.: LAZĂR ADRIANA-NICOLETA

STUDENT,
ANDREI MĂDĂLINA-CĂTĂLINA

PITEȘTI
2020
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCȚIEI, ȘTIINȚE
SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE
SPECIALIZAREA
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

Poeziile despre micile viețuitoare-valori instructiv-


educative și mijloace de accesibilizare pentru
învățământul primar

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. univ. dr.: LAZĂR ADRIANA-NICOLETA

STUDENT,
ANDREI MĂDĂLINA-CĂTĂLINA

PITEȘTI
2020
CUPRINS

CUPRINS………………………………………………………………………………………… 3

ARGUMENT……………………………………………………………………………….......... 6

CAPITOLUL. I ROLUL POEZIILOR ÎN FORMAREA COPIILOR……………………… 8

1. 1. Plăcerea lecturii - între estetic și educativ …………………………………………………… 8

1. 2. Dezvoltarea personală prin poezii……………………………………………………………. 10

1. 2. 1. Dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare………………………………………. 13

1. 2. 2. Dezvoltarea morală și a simțului estetic……………………………………………… 14

1. 3. Caracterul instructiv - educativ al poeziilor pentru copii…………………………………….. 15

CAPITOLUL II. ASPECTE METODOLOGICE ALE PREDĂRII POEZIILOR………… 17

2. 1. Abordarea textelor cu conținut liric în ciclul primar……………………………………......... 17

2. 2. Metode didactice de accesibilizare a mesajelor poeziilor pentru copii………………………. 19

2. 3. Dezvoltarea imaginației și expresivității limbajului oral…………………………………….. 31

2. 4. Aplicații metodologice – predarea câtorva poezii……………………………………………. 32

CAPITOLUL III. CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND VALOAREA FORMATIVĂ A


POEZIILOR DESPRE MICILE VIEȚUITOARE…………………………………………… 43

3. 1. Motivarea alegerii ipotezei de cercetare……………………………………………………. 43

3. 2. Ipoteza cercetării…………………………………………………………………………… 43

3. 3. Obiectivele cercetării……………………………………………………………………….. 43

3. 4. Metodologia cercetării………………………………………………………………………. 44

3
3. 5. Interpretarea rezultatelor cercetării………………………………………………………… 45

CONCLUZII…………………………………………………………………………………… 58

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………. 60

ANEXE…………………………………………………………………………………………. 62

4
DECLARAŢIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI, STIINTE SOCIALE SI PSIHOLOGIE

PROGRAMUL DE STUDII: PIPP

NUMELE ŞI PRENUMELE: ANDREI MĂDĂLINA-CĂTĂLINA

PROMOŢIA: 2017-2020

SESIUNEA DE LICENȚĂ / IULIE 2020

DENUMIREA LUCRĂRII: Poeziile despre micile viețuitoare-valori instructiv-educative și mijloace


de accesibilizare pentru învățământul primar

Declar pe propria răspundere că lucrarea de faţă este rezultatul muncii proprii, pe baza
cercetărilor proprii şi pe baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate conform
normelor etice, în textul lucrării, în note şi în bibliografie.

Declar că nu s-a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora şi că nicio parte din lucrare nu
încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituţii de învăţământ
superior în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

În cazul constatării ulterioare a unor declaraţii false, voi suporta rigorile legii.

Data: 14.06.2020

Nume, prenume, semnătura absolventului:

ANDREI MĂDĂLINA-CĂTĂLINA

5
ARGUMENT

Lucrarea de față ,,Poeziile despre micile viețuitoare–valori instructiv–educative și mijloacele de


accesibilizare pentru învățământul primar” abordează o temă importantă poeziile despre micile
viețuitoare prezentând rolul lor în formarea copiilor și aspectele metodologice.

Am ales această temă deoarece consider că în activitățile de predare–învățare–evaluare a elevilor


importante sunt și poeziile despre micile viețuitoare. Prin poeziile despre micile viețuitoare elevii
învață și asimilează cunoștințe despre mediul înconjurător.

Aceste poezii despre micile viețuitoare, elevilor le poate dezvolta: gândirea, limbajul, imaginația,
simțul estetic, dar și memoria prin textul lecturat.

Poezia provine din cuvântul latin poesis care înseamnă creație.

Poezia înseamnă o artă a limbajului care exprimă emoțiile, sentimentele, ideile, ritmurile,
armonile și imaginile gândite și scrise de către autor.

Aceste poezii despre viețuitoare și despre natură se constituie printr–o etapă îndrăgită de copii.

Această lucrare privind poeziile despre micile viețuitoare, vizează formarea elevilor din ciclul
primar, fiind structurată pe trei capitole, după cum urmează:

În primul capitol se prezintă: Rolul poeziilor în formarea copiilor, este împărțit în cinci
subcapitole, fiind următoarele: Plăcerea lecturii-între estetic și educativ–lectura este cea mai
importantă în formarea elevilor, Dezvoltarea personală prin poezii, aceasta fiind împărțită în alte
două subcapitole: Dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare, Dezvoltarea morală și a
simțului estetic și ultimul subcapitol de dezbătut fiind Caracterul instructiv–educativ al poeziilor
pentru copii.

În capitol al doilea se prezintă: Aspecte metodologice ale predării poeziilor, capitolul acesta este
împărțit în patru subcapitole, după cum urmează: Abordarea textelor cu conținut liric în ciclul
primar, Metode didactice de accesibilizare a mesajelor poeziilor pentru copii, Dezvoltarea
imaginației și expresivității limbajului oral și Aplicații metodologic–predarea câteorva poezii.
6
În capitolul al treilea se prezintă: Cercetarea aplicativă privind valoarea formativă a poeziilor
despre micilie viețuitoare. Acest capitol este împărțit în cinci subcapitole: Motivarea alegerii
ipotezei de cercetare, Ipoteza cercetării, Obiectivele cercetării, Metodologia cercetării și
Interpretarea rezultatelor cercetării

Pentru această parte aplicativă am aplicat studiul de caz, ajutându–mă de metoda interviul-ghidul
de interviu acordat cadrelor didactice din învățământul primar, dar și de metoda observației realizată
prin grile de observație, observând elevii clasei I și elevii clasei a II–a. Cercetarea s–a desfășurat în
al doilea semestru din anul 2019 – 2020 la ,,Școala Gimnazială,, I. L. Caragiale””, cercetând cadrele
didactice, dar și obsevând elevii cum lucrează și cum înțeleg poeziile despre micile viețuitoare.

Pentru ghidul de interviu am realizat un set de întrebări, adresate cadrelor didactice din
învățământul primar pentru clasele I și clasele a II–a. Ghidul de interviu fiind alcătuit din unsprezece
întrebări, adresate celor zece cadre didactice.

Prin grilele de observație am notat câteva aspecte privind activitatea elevilor de la clasa I C,
elevii fiind în număr de 25, iar la clasa a II–a A, elevii fiind în număr de 30. Aceste aspecte vizate
sunt în legătură cu modul lor de cooperare cu doamna învățătoare, modul în care citește, înțelege
textul și rezolvă cerințele cerute în legătură cu aceste poezii despre micile viețuitoare.

7
CAPITOLUL I

ROLUL POEZIILOR ÎN FORMAREA COPIILOR

1. 1. Plăcerea lecturii–între estetic și educativ

,,Lectura constituie unul dintre cele mai importante obiective ale actului citirii, în sensul larg al
cuvântului, de aceea elevul trebuie stimulat în așa fel încât cartea să–i devină prietenul cel mai fidel
și nedespărțit. ” (Lazăr, 2018, p. 146)

Lectura mai înseamnă și citirea unui text scris sau tipărit pentru a lua la cunoștință conținutul
textului.

Lectura era vizată ca subdisciplină a limbii și literaturii române, alături de compunere, gramatică,
comunicare, până la formarea noului plan de învățământ. Profesorul aplică în continuare lectura
suplimentară chiar dacă nu mai apare în planul de învățământ. Lectura suplimentară literară este
alcătuită din texte literare, citite din propria inițiativă de către elevi sau din inițiativa părinților și a
cadrelor didactice. Aceste texte sunt alese din ceea ce numim literatură pentru copii, fiind
corespunzătoare vârstei. Literatura pentru copii conține literatura română și cea universală.

Termenul educație derivă din cuvântul educo–educare care înseamnă a alimenta, a îngriji, a
crește, a duce, a conduce și a scoate.

În limba franceză termenul education-înseamnă educație.

Constantin Cucoș definește educația: ,,ca o activitate de disciplinare, cultivare, civilizare și


moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este
susceptibil. ” (Cucoș, 2002, p. 18)

Educația se definește a fi un complex de metode și măsuri folosite sistemic și în cadrul organizat,


cu scopul formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale, fizice ș. a. ale copiilor, ale
oamenilor și ale colectivităților umane.

8
Esteticul–este dimensiunea existențială a unei ființe umane. Ființa umană există și se desfășoară
nu numai în legătură cu mobiluri interactiv–practice, dar și alături de legile frumosului, ale armoniei,
ale coerenței esteticului din natură, opera de artă și societate.

,,Sub raport estetic textele literare autentice influențează dezvoltarea copiilor, formarea lor pentru
a aprecia frumosul din literatură. ”(Molan, 2014, p. 247)

Prin formarea cititului trebuie să se țină cont printre altele de practicarea comunicării orale, în
alcătuirea ei estențială: dialogul și narațiunea, crearea limbajului, în forme organizate și
neorganizate deodată și utilizarea imaginară a spațiilor sociale.

Pentru a se putea schimba în deprindere cititul cărților, trebuie să se îndeplinească cu plăcere și


să ajungă o nevoie, este necesar ca școala să acționeze în acest sens de la vârstele potrivite claselor
mici.

Elevul pentru a fi interesat de citirea unui text nu trebuie să fie obligat sau din frica unei note
mici, ci din dorința interioară pe care i-a creat-o cadrul didactic sau părinții. Cadrul didactic și
părinții elevului trebuie să conlucreze împreună pentru a se putea realiza plăcerea lecturii.

Formele de îndrumare a lecturii sunt următoarele:

 povestirea;
 citirea expresivă a cadrului didactic;
 caietele de lectură;
 lecțiile de popularizare a cărților;
 organizarea expozițiilor de cărți;
 jocurile literare;
 șezătorile literare;
 jocul cu versurile;
 concursurile literare;
 întâlnirea cu scriitorii;
 vizionarea unui spectacol;
 cercurile literare.

Structura lecțiilor de lectură:

9
Elevii prin lecțiile de lectură, intră în relație cu tehnicile de analiză ale textului. Textele pot fi
literare sau nonliterare, dar între cititor și text se stabilesc patru tipuri de relații:

 Intrarea în lumea textului–presupune formarea situațiilor de învățare care să trezească


interesul elevilor pentru textul ce se va studia;
 Explorarea lumii textului–se realizează prin parcurgerea pașilor lecturii explicative, cu
elementele specifice textului de abordat. Prin această relație elevii intră în contact direct cu
textul.
 ,,Regândirea datelor textului–corespunde momentul evaluării performanțelor elevilor și
asigurării conexiunii inverse când elevii pot povesti oral textul citit, pot interpreta cu
propriile cuvinte mesajul textului liric, pot sintetiza în două trei enunțuri semnificația textului
nonliterar analizat.” (Norel, 2010, p. 69)
 Ieșirea din lumea textului-se poate desfășura prin dramatizări, jocuri de rol, abordarea
temei respective prin alte tipuri de texte, ș. a.

1. 2. Dezvoltarea personală prin poezii

Poezia în literatura pentru copii, deține un loc prioritar, ca modalitate a literaturii de a reproduce
un mesaj artistic cu ajutorul imaginilor poetice, ale limbajului concis exploatând astfel, în sisteme
originale, resursele intermediabile ale cuvântului.

Încă din primii ani de viață, apropierea copiilor de poezie se clarifică prin interesul practicat
asupra lor de ritm, de jocul comunicativ al rimelor, de onomatopee, de sonoritatea intrinsecă a
cuvintelor și a asocierilor de cuvinte.

Creațiile lirice sunt speciile care aparțin genului liric sunt îndrăgite de copii pentru că autorul își
exprimă sentimentele, trăirile în mod direct. Creațiile lirice în perioada antichității greco–latine apar
sub formă de imnuri sau cântări.

Genul liric provine din cuvântul lyră, însemnă instrument muzical.

,,Genul liric este definit ca fiind totalitatea operelor literare care se constituie pe baza categoriei
estetice de liric, categorie prin care eul creator își exprimă opera de artă în chip nemijlocit, reacția
față de fenomenele lumii exterioare și față de propriile metamorfoze interioare.” (Andrei 2006, p.
14).
10
În literatură genul liric se leagă de domeniul poeziei. Poezia provine din cuvântul latin poesis
care înseamnă creație.

,,Poezia este o artă a limbajului care exprimă o emoție, un sentiment, o idee, un ritm, armonie și
imagine.” (Andrei, 2006, p.15).

Poezia este prevăzută ca un discurs autonom prin reprezentările, gândurile, ideile și sentimentele
autorului exprimate în mod direct, fără ajutorul personajelor. Prin poezie poetul se comunică pe sine,
sentimentele comunicate se fac la persoana I, singular.

Autorul este ființa umană care crează și scrie o operă literară, publicistică, științifică etc.. Autorul
și cititorul se află în spațiul din afara textului, fiind entități situate la capetele opuse ale procesului
semiotic. În poezie, reflectarea autorului fiind eul liric, vocea împuternicită să exprime sentimentele,
ideile imaginate de autor și stările.

Poeziile despre natură și viețuitoare se constituie printr-o etapă îndrăgită de copii. Copiii de mici
observă natura care îi înconjoară, ei simțindu-se atrași de animalele, gâzele, insectele și păsările din
natură, iar această atracție față de aceste viețuitoare naște interes și adresează întrebări celor mari.

,,Poeziile despre natură și viețuitoare pot oferi copilului, în mod plăcut și ușor de asimilat,
cunoștințe și informații despre mediul înconjurător și au un rol moralizator prezentând norme de
comportament–aplicarea unor norme elementare de conduită în viața cotidiană, manifestarea unor
deprinderi de comportament moral–civic în contexte de viață din mediul cunoscut, cooperarea cu
ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate–reprezintă
competențe generale vizate în învățământ care, în multe cazuri sunt realizate prin studierea, analiza,
memorarea unor poezii despre viețuitoare, natură, mediul înconjurător. ’’ (Lazăr, 2015, p. 60)

Din punct de vedere estetic și artistic, educația ocupă și ea un rol principal în dezvoltarea prin
poezie a copiilor.

Prin reținerea versurilor poetice se dezvoltă particularitățile cognitive, valoarea lingvistică, dar și
motivul de bucurie pentru folosirea limbii. Folositor copilului este să știe cât mai multe poezii, apoi
să le spună în fața prietenilor, dar mai ales în fața părinților. Copilul prin reținerea poeziilor își
formează o vorbire mai fluentă și poate să fie cât mai sociabil. Pe copil îl dezvoltă lecturarea și
reținerea unui fragment învățat la o vârstă fragedă.

11
Poezia și versurile clasice, au șansa de a prezenta o gamă largă de necesități cognitive copilului.
Aceste versuri clasice îl învață pe copil despre ordine, măsură, echilibru, corespondență ș. a..

Într-o poezie lirică se pot delimita secvențe distincte, dar împărțirea pe fragmente este diferită
față de cea a textul epic. Un fragment dintr-un text nu se confundă întotdeauna cu o strofă dintr-o
poezie, posibil fiind ca textul liric să reprezinte o unitate atât de coerentă încât separarea lui pe
unitate să fie imposibil de realizat.

Cadrul didactic, îi oferă elevului explicații privind caracterul poeziei, înainte de a o lectura.
Poezia nu are personaje care să acționeze, nu sunt prezente întâmplări, doar se exprimă starea
sufletească, un sentiment. Sensibilitatea copiilor față de poezie, în mare măsură se efectuează prin
calitatea lecturii ei de către cadrul didactic. Elevul observă cum îndeplinește cadrul didactic citirea
poeziei, cu gestică, mimică, felul cum pronunță cuvintele, cum pune accentul pe semnele de
punctuație etc..

Analiza textului poetic îi orientează pe elevi spre identificarea și întelegerea elementelor


constitutive: imagini, procedee, compoziție. Analiza textului liric este un motiv pentru cadrul
didactic, făcându-i pe elevi să recepționeze textul ca pe o unitate a celor două componente: formă și
conținut. Aceste componente sunt vizate paralel, fiecare separat.

Textele lirice au o greutate afectivă, chiar dacă textul său este scris intenționat pentru copii, poate
depăși putera de înțelegere a copiilor. Pentru învățământul primar nu trebuie să ne limităm doar la
acele texte înțelese de către elevi, putem accepta ci și o înțelegere parțială a textelor mai dificile,
poate fi profitabilă din punct de vedere afectiv și intelectual.

Marii scriitori precum Vasile Alecsandri, Andrei Mureșan, Grigore Alexandrescu, Mihai
Eminescu etc. au creat unele din cele mai valoroase creații lirice.

Liricul s-a înțeles mai repede din simplul motiv, că autorul și-a exprimat gândurile, dragostea,
trăirile despre viață și altele cu ajutorul emoțiilor fără a filozofa despre acestea. Autorul nu își poate
exprima sentimentele fără ajutorul cuvântului, deoarece poezia nu ar exista. Majoritatea autorilor au
folosit cadrul natural în scrierea poeziilor. Pe copii îi încântă poeziile despre natură și viețuitoare din
simplul motiv că de mici ei se simt atrași de aceste viețuitoare cum ar fi: greierele, furnica, fluturele
și altele pentru că le stârnesc curiozitatea și îi ajută la dezvoltarea imaginației și a gândirii.

12
1. 2. 1. Dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare

,,Imaginația este procesul psihic al cărui rezultat îl constituie obținerea unor reacții, fenomene
psihice noi în plan cognitiv, afectiv sau motor.”(Cosmovici, 1996, p. 154)

Una din formele imaginației folosită în dezvoltarea copilului sau chiar și a adultului ar fi
imaginația reproductivă. Această imaginație ne ajută să reprezentăm fenomene, locuri, întâmplări
exprimate verbal fără ajutorul unui material concret, intuitiv.

Copiii cu ajutorul imaginație și prin descrierile prezentate de către învățător își pot imagina cum
arată o viețuitoare de exemplu: cățelușul, pisicuța, păsările călătoare și altele fără a le prezenta o
imagine, ei prin această imaginație își pot dezvolta și gândirea.

O altă formă a imaginației în dezvoltarea copilului sau chiar și a adultului ar fi imaginația


creatoare.

Prin imaginația creatoare ne putem dezvolta visarea, imaginația, visele, dar și creația. Visarea are
loc atunci când ne lăsăm pur și simplu gândurile să zboare spre un loc frumos, imaginându–ne locuri
în care am putea să ne ducem. Învățătorul le dă posibilitatea elevilor de a-și imagina ce ar face ei în
natură alături de micile viețuitoare, cum s-ar comporta.

,,Gândirea este o succesiune de operații care duc la dezvoltarea unor aspecte importante ale
realității și la rezolvarea anumitor probleme.” (Cosmovici, 1996, p. 178)

Prin gândire copilul poate face comparație, analiză și sinteză. Comparația se realizează prin
apropierea pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene, stabilind asemănările și deosebirile dintre
ele. De fapt comparația înseamnă analiză și sinteză.

De exemplu copilul poate analiza un cățel și o pisică, sintetizând asemănările și deosebirile dintre
aceștia.

,,A gândi însemnă a judeca, iar a judeca însemnă a afirma sau a nega un raport între obiecte,
fenomene sau însușirile lor.”(Cucoș, 2005, p. 58)

Creativitatea este definită a fi o capacitate mai complexă. Prin creativitate se disting mai multe
trepte, dar observăm că și eforturile de gândire se implică în ceva nou.

13
De exemplu: Prin poezia ,,Gândăcelul–de Elena Farago”–versurile scrise în poezie îi ajută pe
copii să-și dezvolte gândirea creatoare, aceste cuvinte le pot folosi în viața de zi cu zi în diferite
contexte în care își au logică, dar prin acestă poezie își mai dezvoltă și imaginația.

1. 2. 2. Dezvoltarea morală și a simțului estetic

Educația morală înseamnă dimensiunea interioară a activităților de formare–dezvoltare ale


personalității vizând ceea ce este mai intens și mai accentuat în ființa umană. Educația morală este
proiectată și reprezentată la nivel teoretic și practic.

Principiile educației morale pun în valoare determinările interne încadrate în dimensiunea


profundă a activităților de formare–dezvoltarea a personalității.

Principiile sunt:

,,1. Principiul corespondenței pedagogice dintre teoria morală și teoria practică;

2. Principiul valorificării resurselor și a disponibilităților pozitive ale personalității umane în vederea


elaborării celor negative;

3. Principiul unității și al continuității axiologice între toate formele de proiectare și de realizare a


educației morale;

4. Principiul diferențierii educației morale în funcție de determinările sale particulare și individuale;

5. Principiul corelării funcționale între ,,cerințele morale” și stimulentele ,,morale”.”

(Cristea, 1998, p. 131)

Educația estetică îndeplinește condițiile pentru a stimula și a promova creativitatea în toate


activitățile mai ales în munca de învățare. Prin literatură și restul artelor educația estetică poate să-i
întregească elevului imaginea despre lumea înconjurătoare, redând–o mai concret. Educația estetică
urmărește proiectarea și realizarea activităților de formare-dezvoltare a personalității umane prin
promovarea frumosului artistic, natural și social în funcție de categoriile valorice: ideal estetic, simț
estetic, gust estetic și spiritul de creație estetică. Sentimentele estetice sunt simțirile afective
superioare, rezultate din intelectualizările emoționale, acestea nu se dobândesc doar prin intensitatea
și perioada manifestărilor, ci și prin profunzimea și scopul lor.
14
În literatura română educația estetică are un rol necesar prin conținuturile interesante de idei și
mesajele artistice, prin personaje și prin limbajul artistic.

De exemplu: În poezia ,,O furnică–de Tudor Arghezi”, morala înțeleasă de copii este aceea că ei
trebuie să aibă grijă și de micile viețuitoare, deoarece sunt și ele ființe pe acest pământ.

1. 3. Caracterul instructiv–educativ al poeziilor pentru copii

Valoarea instructiv-educativă în literatura pentru copii se raportează la faptul că textele literare ar


trebui să cuprindă normele morale care să participe la educarea trăsăturilor pozitive de caracter și la
distingerea și la refuzarea trăsăturilor negative.

O altă etapă importantă în textele din literatura pentru copii este aceea de a fi valorizabile în
formarea copiilor, asociind elementele informative cu cele formative.

Caracter în dicționarul explicativ al limbii române înseamnă ansamblul însușirilor fundamentale


psiho-morale ale unei persoane, mainfestându-se în mod de comportare, în acțiunile și ideile sale.

Instructiv în dicționarul explicativ al limbii române înseamnă cel care instruiește, este plin de
informații utile din care se poate învăța.

Educativ în dicționarul explicativ al limbii române înseamnă cel care contribuie la educația
cuiva, formează.

Majoritatea textelor literare au un caracter instructiv-educativ.

Autorul George Călinescu spunea: ,,Copilul de mic se naște curios de lume și nerăbdător de a se
orienta în ea. Literatura care îi satisface această pornire îl încântă. (Molan, 2014, p. 247)

Admirăm că literatura prin caracterul instructiv, elevilor le dezvoltă, fixează și nuanțează


vocabularul. Elevii din aceste texte literare memorează cuvintele noi și remarcă etapele de formare
și folosire a lor.

Prin literatura pentru copii se transmit valorile morale și estetice urmărind fixarea, formarea și
modelarea comportamentului copiilor.

15
Literatura pentru copii transmite informații din domenii diferite de interes pentru a le isca
curiozitatea la vârsta aceasta.

Vârsta școlară mică, dar și vârsta preșcolară sunt numite vârsta marilor achiziții, copilul la
această vârsă achiziționează multe informații, de aceea i se poate crea copilului reprezentări despre
viețuitoarele mari și mici, despre mediul în care trăiesc, de cum se dezvoltă, se hrănesc ș. a.

Unele poezii au caracter educativ cum ar fi: ,,Cățelușul șchiop–de Elena Farago’’, ,,Rândunica–
de Elena Farago”, „Gândăcelul–de Elena Farago”, ,,Puișorul Moțat–Otilia Cazimir’’ ș. a., aceste
poezii au darul de a-i bucura pe copii când le dă o mână de ajutor micilor viețuitoare sau
recuonscând efectele negative ale faptelor reale făcute de noi acestor ființe neajutătoare.

16
CAPITOLUL II

ASPECTE METODOLOGICE ALE PREDĂRII POEZIILOR

2. 1. Abordarea textelor cu conținut liric în ciclul primar

Abordarea textelor lirice trebuie să țină cont de atribuțiile genului literar, aplicând o utilizare
caracteristică metodei lecturii explicative.

,,Lectura explicativă este considerată un complex de metode, care apelează la conversație,


explicație, demonstrație, povestire, joc de rol etc., urmărind citirea textului în vederea înțelegerii lui.
(Norel, 2010, pag. 65)

Metoda lectura explicativă este un procedeu de acțiune folosit de cadrul didactic în scopul de a le
arăta elevilor conținutul textului citit.

Lectura explicativă este una dintre cele mai importante metode ale lecturii active, fiind tehnica de
bază pentru alcătuirea muncii cu cartea. Așa cum este chiar numită, lectura explicativă este o
îmbinare a lecturii cu expresiile utile conducând la clarificarea mesajului unui text, dar și la
creșterea, activarea și nuanțarea vocabularului elevilor.

Textele lirice sunt tratate diferit față de cele narative. Aceste texte nu au acțiune, nu au personaje
tot timpul pentru a contribui la acțiune, nu se poate realiza separarea împărțirii pe fragmente, nu se
naratează, nu se pot extrage ideile principale cum se realizează la textul narativ.

Lecțiile în care se predau textele lirice au momente comune cu lecțiile în care se predau textele
narative. Textele lirice se pot utiliza ca bază pentru exercițiile de comunicare. Aceste texte sunt
scrise de obicei în versuri, cu ajutorul imaginilor artistice auditive și vizuale realizate din expresiile
frumoase, care reflectă în mod direct gândurile și sentimentele autorului.

În literatură domeniul poeziei, acoperă genul liric. Autorul prin genul liric se discută pe sine.
Sentimentele sunt expuse prin metafore și simboluri la persoana I, singular emoționându-l pe cititor.

,,Există însă și numeroase creații în care autorul liric nu vorbește doar în numele său ci exprimă
sentimente care vizează o colectivitate sau se identifică cu un personaj diferit.”( Lazăr, 2018, p. 114)
17
Textul liric prin analiza sa se desfășoară de la dezvăluirea sensului figurat al imaginilor artistice
spre sentimentele sugerate.

Poezia lirică este mai puțin preferată de către elevi la prima vedere, dar atunci când este analizată
și descoperă sensul figurat al cuvintelor, devine accesibilă și preferată de către elevi.

În principal la clasa a II-a poeziile vizează citirea corectă, coerentă, expresivă și fluentă, începând
cu clasa a III-a textul poeziilor se va analiza mai profund, se vor explica expresiile frumoase, se vor
face exerciții de utilizare a figurilor de stil, dar se ține cont de cunoștințele învățate anterior. Textele
cu conținut liric influențează pozitiv limbajul elevilor.

Poeziile sunt analizate și din punct de vedere a tehnicii poetice, fără denumirea noțiunilor de
rimă, măsură sau ritm, ci doar îndrumându-i pe elevi spre intuirea elementelor de teorie literară. În
acest mod se pot identifica terminațiile versurilor asemănătoare-rima, accentele și succesiunea lor la
intervale egale-ritmul sau stabilirea numărului de silabe ale versului-măsura. În acest fel elevii
descoperă alte surse de muzicalitate ale textului poetic, permițându-le să înțeleagă mai bine mesajul
poetic.

Abordarea textului liric la clasa a II–a-etapele lecției:

 ,,prezentarea poeziei de către profesor, evidențiind aspectele atrăgătoare pentru elevi cu


scopul de a le trezi motivația pentru cunoașterea poeziei;’’ (Lazăr 2018, p. 100)
 elevii, realizează citirea poeziei în gând;
 se pun întrebări referitoare la conținutul poeziei;
 se realizează citirea poeziei pe strofe, explicându-le cuvintele necunoscute și expresiile noi;
 profesorul le explică imaginile aflate în poezie, realizându-le un plan potrivit textului pentru
a le ușura înțelegerea poeziei și pentru a le stârni sentimente pentru textul poeziei;
 profesorul realizează citirea model a textului;
 elevii vor citi textul după model;
 profesorul realizează întrebări sau le pune pe cele din manual elevilor;
 se memorează o strofă din poeziei vers cu vers;
 recitarea artistică a unei strofe sau a unui text;
 exerciții orale sau scrise pe baza textului.

18
Abordarea textului liric pentru clasa a III–a și a IV-a-etapele lecției:

 ,,integrarea lecției în sistemul de lecții din unitatea de învățare pentru ca elevii să


conștientizeze apartenența lecției la un sistem de lecții”: (Lazăr, 2018, p. 116)

-se realizează discuții organizate, elevii observând similitudini între creațiile aceluiași autor, textele
lirice cu aceeași temă ș. a.

-aceste discuții urmăresc valorizarea cunoștințelor anterioare, fixarea și completarea acestora.

 profesorul expune aspecte atrăgătoare textului, pentru a le trezi elevilor interesul pentru text;
 se realizează citirea în gând a textului de către elevi;
 se pun întrebări în legătură cu textul;
 se realizează exercițiile de citire cu voce tare de către elevi;
 expresiile și cuvinte noi se explică, folosindu-le în contexte noi;
 decodarea textului liric;
 profesorul citește model textul;
 elevii citesc textul după modelul profesorului;
 citirea selectivă;
 se memorează o strofă a poeziei–pentru învățarea strofei se citește versul I, apoi se recită, se
citește versul II, apoi se recită, se recită cele două versuri împreună așa se procedează până la
terminarea strofei;
 poezia se recită.

2. 2. Metode didactice de accesibilizare a mesajelor poeziilor pentru copii

Metoda didactică provine din cuvântul grecesc methodos care înseamnă cale, drum iar metha
înseamnă către, spre.

,,Metoda didactică reprezintă o cale de acțiune comună între profesor și elevi, care conduce la
realizarea obiectivelor didactice urmărite, un mod de cunoaștere și acțiune, un instrument cu ajutorul
căruia elevii, sub îndrumarea educatorului, își însușesc/aprofundează cunoștințe, își formează și
dezvoltă deprinderi, capacități, comportamente, atitudini, competențe.”(Tudor, 2013, p. 110)

19
Metodele didactice de accesibilizare a mesajelor poeziilor pentru copii, pot fi:

Explicația–este forma de expunere orală în care predomină argumentarea rațională, care se


folosește în învățarea deductivă a unor date noi. Elevii cu ajutorul explicației analizează conținutul
unui fapt deja dat, semnificațiile sau cauzele sale. Metoda explicației utilizează procedeele
conversația și demonstrația.

Explicația se folosește prin explicare cuvintelor necunoscute și a versurilor dintr–o poezie.

Exemplu: În poezia ,,Ciocănitoarea–de Emilia Plugaru’’, se explică cuvintele necunoscute:

bocănește–a lovi, a ciocăni

daltă–se referă la ciocul ciocănitoarei.

Explicația contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, stimulează și antrenează gândirea


elevului.

Conversația–este o metodă frecventată folosită în studierea limbii în învățământul primar,


antrenându-i pe elevi în cercetarea faptelor de limbă, în descoperirea regulilor gramaticale. (Norel,
2010, p. 86)

Conversația se mai numește convorbire, discuție, dialog didactic și metodă integratoare. Conversația
este metoda verbală în care constă dialogul didactic între învățător și elevi, în care învățătorul
formulează întrebări pentru a stimula elevii să-și însușească cunoștințele noi sau să-și fixeze,
sistematizeze și evalueze cunoștințele pe care le au. Această metodă le dezvoltă elevilor capacitatea
de exprimare.

Formele conversației:

-Conversația euristică, este o formă utilizată în scopul descoperirii de cunoștințe noi. Conversația
euristică se prezintă ca ,,serii legate de întrebări și răspunsuri la finele cărora să rezulte, ca o
concluzie, adevărul sau noutatea pentru elevul antrenat în procesul învățării”. (Tudor, 2013, p 126)
Întrebările formulate de învățător trebuie să contribuie la dezvoltarea gândirii elevilor, să fie
exprimate clar, să fie precise din punct de vedere al conținutului și să se prezinte într-o ordine logică
permițând descoperirea cunoștințelor.

-Conversația de reactualizare, se realizează cu scopul reactualizării și introducerii în tema nouă.


20
-Conversația de fixare, se utilizează în fixarea cunoștințelor însușite.

-Conversația de verificare sau de control, se utilizează în scopul verificării orale a cunoștințelor.

Exemplu: Poezia: ,,Ciocănitoarea”–de Emilia Plugaru:

1. Cine bocănește în tulpină?

2. Cine răsună?

3. Ce îl rodea pe stejar?

Elevii prin aceste conversații își dezvoltă nu numai gândirea, ci și exprimarea orală printr-un
vocabular bogat.

Exercițiul–o metodă activă, presupune executarea conștientă și repetată a unor acțiuni,


formează și dezvoltă deprinderile, aprofundează și transferă cunoștințele dobândite, dezvoltă
capacitatea de a raționa și a evalua gradul de operaționalitate a acestor cunoștințe.

Exercițiul prin repetarea conștientă și activă, elimină greșelile, formează deprinderile necesare
însușirii faptelor de limbă.

Exercițiile sunt de mai mult feluri, dar pot fi și variate în funcție de conținutul lecției ce urmează a fi
predată.

Clasificarea exercițiilor în limba română:

 exerciții după formă: orale și scrise;


 exerciții după natura faptelor de limbă: fonetice, gramaticale și lexicale;
 exerciții de creație;
 exerciții după gradul de independență: de completare, înlocuire și de recunoaștere;
 exerciții pe baza priceperilor și deprinderilor urmărite: ortografice, ortoepice și punctuație;

Exemplu: Pentru poezia ,,Somnoroase păsărele-de Mihai Eminescu”:

1. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: păsărele, cuiburi, lebăda, vis și feerie.

2. Completați următoarele versuri ale poeziei:

Doar……………suspină,
21
Pe când codrul……….;

Dorm și florile……..-

…………pace!

,,Jocul de rol–presupune simularea unor activități, fenomene etc. încât participanții


interpretează diferite roluri, funcții, comportamente, devenind actori ai vieții sociale pentru care se
pregătesc.” (Tudor, 2013, p. 148)

Exemplu: Poezia ,,Ce te legeni…-de Mihai Eminescu’’, se poate recita de către elevi prin rolul
codrului și al autorului.

Explozia Stelară-,,ca metodă interactivă de dezvoltare a creativității individuale și de grup,


explozia stelară presupune analiza unei teme centrale/concept prin stimularea elevilor să formuleze
întrebări asupra conținutului analizat pornind de la următoarele întrebări–chie: cine?, ce?, unde?,
când?, de ce ?.’’ (Tudor, 2013, p. 164)

Exemplu: Pentru poezia ,,Zdreanță–de Tudor Arghezi”

Cine?

Cine era Zdereanță?

Cine fură ouăle găinii?

Ce?

Zdreanță ce așteaptă lângă cotețul găinii?

Unde?

Zdreanță unde trăia?

Când?

Zdreanță când fură ouăle?

De ce?

Gospodina de ce l-a pedepsit pe Zdreanță?

22
Cine?
,,ZDREANȚĂ-Tudor Arghezi”
De ce?
Ce?

Când? Unde?

Fig. 1 Reprezentarea grafică a metodei explozia stelară pe baza poeziei:

,,Zdreanță-de Tudor Arghezi”

Metoda cadranelor-înseamnă modalitatea de rezumare și sintetizare a unui conținut


informațional, apelând la participarea și implicarea elevilor în înțelegerea acestuia.

Metoda cadranelor presupune realizarea unor pași:

-pe caiet sau pe tablă se trasează două axe perpendiculare, în așa fel încât să apară patru cadrane;

-cadranele obținute se numerotează de la 1 la 4;

Elevilor li se cere să noteze pentru fiecare cadran în parte câte ceva important pe baza textului
citit sau ascultat. În cadranul I se notează sunetele pe care le-a auzit, în cadranul al II-lea se notează
sentimentele pe care le-au simțit, în cadranul al III-lea se notează stabilirea legăturii dintre
conținutul textului și experiența lor de viață, iar în cadranul al IV-a se notează concluzia lor.
Cadranele pot suferi modificări în funcție de realizarea obiectivelor lecției, iar activitatea se poate
desfășura frontal, individual sau pe grupe.

23
CADRAN I CADRAN II
CADRAN III CADRAN IV

Fig. 2 Reprezentarea etapelor metodei cadranelor

Exemplu: Pentru poezia: ,,Primăvara-Vasile Alecsandri”, se poate aplica metoda cadranelor:

1. Descrieți anotimpul prezent în poezia 2. Precizați elementele specifice anotimpului


noastră: Salutare, primăvară-Primăvara de Vasile primăvara prezente în poezia: Primăvara de
Alecsandri. Vasile Alecsandri-Câmpul iar a
înverzit/Rândunica cea voioasă/Sturzul galben,
aurit/Timp frumos, bine-ai venit!/Turturelele se
îngână,/Mii de fluturi vezi zburând/Și pe harnica
albină/Din flori miere adunând/Cântă cucu-n
dumbrăvioară/Pe copacul înflorit.
3. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: 4. Realizați un desen în care să prezentați
aurit, voioasă, câmpul, turturelele și fluturi. anotimpul primăvara.

Fig. 3 Reprezentarea metodei cadranelor prin poezie

Diagrama Venn-este o metodă de aplicare cu eficacitate maximă în activitățile de convorbire,


observare, jocuri didactice, povestire pentru sistematizarea unor cunoștințe sau pentru restructurarea
ideilor extrase dintr-o poveste.

Exemplu: Pentru poezia ,,Greierele și furnica de Șt. O. Iosif”, se poate aplica metoda: Diagrama
Venn stabilind asemănările și deosebirile dinte cele două mici viețuitoare.

24
Furnica este: Asemănările
Greierele este:
harnică, chibzuită, dintre furnică
cerșetor, leneș,
prevăzătoare și și greiere: au
cântăreț și este mai
micuță. culoarea neagră
mare decât sora sa
și sunt insecte.
furnica.

Fig. 4 Reprezentarea Diagramei Venn pe poezia

Brainstormingul–este o metodă care se folosește în grup/individual/în perechi. Această metodă


se folosește pentru stimularea creativității, are ca scop căutarea și găsirea celei mai bune soluții
pentru rezolvarea problemelor.

Una din metodele braistormingului este metoda ,,frisco”, ea se realizează prin mimarea unor
atitudini față de o situație dată de către elevi.

Exemplu prin poezia ,,Cățelușul șchiop de Elena Farago”, elevii pot avea reacții diferite:

-optimismul: Pe cățeluș îl vindecă doctorul veterinar.

-realismul: Elevii gândesc soluția, că îl vor duce pe cățeluș la doctor, iar dacă este prea târziu vor
avea ei grijă de el;

-exuberantul: Este reacția elevilor față de cățeluș, că este drăguț și că nu au văzut un cățel mai
frumos;

-pesimistul: Mimează acțiunea că este prea târziu și nu mai are rost să încerce;

-scepticul: mimează acțiunea de nesigur, îndoirea, că nu cred că se mai face nimic. Dacă este prea
târziu?

25
Cubul- este o metodă interactivă de grup prin care se valorizează acțiunile și operațiile de
gândire implicate în învățarea unui conținut. Această metodă se folosește în scopul în care se dorește
explorarea unui subiect/fenomen/situație/proces din mai multe perspective.

Strategiile de învățare sunt următoarele:

1. descrie;
2. compară;
3. analizează;
4. asociază;
5. aplică;
6. argumentează.

Etapele de realizare a metodei cubul:

 se propune tema lecției;


 se împarte clasa de elevi în șase grupe;
 se folosește un cub confecționat, iar pe fiecare suprafață a cubului sunt notate cerințele de
lucru: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
 fiecare grupă rezolvă sarcina de lucru pe care a primit-o;
 se prezintă tema din perspectiva fiecărui grup;
 se poartă discuțiile finale în legătură cu tema abordată.

Fig. 5 Reprezentarea cubului

26
Compară

Argumentează Descrie Asociază Aplică

Analizează

Fig. 6 Reprezentarea fețelor ,,Metodei Cubului”

Exemplu: Pentru poezia: ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”, metoda cubului poate fi aplicată
astfel:

1. Descrie-cum era cățelușul nostru și ce își dorea?


2. Compară-comporetamentul băiețelului rău, cu cel al cățelului și al restul copiilor.
3. Analizează-comportamentul băiețelui rău.
4. Asociază-comportamentul tău cu al copilului rău.
5. Aplică-crează un text în care să vorbești despre un cățeluș bun la suflet cu toți cei din jur.
6. Argumentează-versurile: ,,M-a lovit din răutate/Cu o piatră în picior”.

Ciorchinele–este metoda tehnică de predare–învățare care stimulează legăturile dintre idei, o


mobilitate de a realiza asocierile și de a releva sensurile ideilor noi.

Etapele de realizare:

- etapa I–se notează tema/cuvântul cheie, ce urmează a fi dezbătut;


- etapa a II–a–se notează toate ideile, conceptele ce au legătură cu tema de dezbătut;
- etapa a III–a–activitatea se oprește când se termină toate ideile de notat.

Exemplu: Pentru poezia ,,Primăvara–de Vasile Alecsandri

27
Timp frumos

Copacul
Sturzul galben aurit înflorit
Flori

Elementele din Harnica


Expresiile
natură albină
frumoase

,,PRIMĂVARA-de Vasile
Copacul Rândunica cea
Alecsandri„
înflorit voioasă

Câmpul
înverzit
Turturelele

Rândunica Păsări

Insecte
Cucul
Fluturi
Sturzul
Albina

Fig. 7 Reprezentarea metodei Ciorchinelui

Cvintetul-este metodă care constă în alcătuirea a cinci versuri, respectând cinci reguli în scopul
de a generaliza conținutul temei abordate.

Metoda cvintetului se potivește orelor de consolidare și de recapitulare sau se aplică în etapa


retenție și transfer din proiectul didactic al orelor de limba și literatura română. Această metodă se
28
folosește pentru creativitatea elevului, pentru gândirea creativă, dar și pentru exersarea memoriei și a
imaginației.

Regulile de alcătuire sunt următoarele pentru metoda cvintetului:

 primul vers conține un cuvânt cheie, care denumește un substantiv;


 versul al II-lea este alcătuit din două adjective care prezintă însușiri ale cuvântului cheie;
 versul al III-lea este alcătuit din trei cuvinte care exprimă acțiuni-verbe în cazul gerunziu;
 versul al IV-lea este reprezentat din patru cuvinte care de obicei ilustrează față de subiect
sentimentele autorului;
 versul al V-lea este construit dintr-un singur cuvânt și are rolul de a exprima esența
subiectului.

Exemplu: Pentru poezia: ,,Ce te legeni…-de Mihai Eminescu”, se poate aplica metoda cvintetului:

Codrule,

Veștețit, amorțit,

Suferind, sperând, visând,

La frumusețea naturii veșnice,

Înverzită,

Metoda pălăriilor gânditoare-,,este o metodă interactivă de dezvoltare a creativității de grup


prin solicitarea elevilor să interpreteze diferite roluri în funcție de semnificația pălăriei pe care o
poartă.”(Tudor, 2013, pag. 165)

Metoda pălăriilor gânditoare se poate realiza pe grupuri în două etape:

 Etapa I: grupurile primesc câte o pălărie de o anumită culoare, iar toți membrii îndeplinesc
sarcinile propuse;
 Etapa II: membrii grupului primesc fiecare câte o pălărie de o anumită culoare, iar acesta va
interpreta în cadrul grupului sarcinile propuse.

Semnificația culorilor pălăriilor gânditoare:

1. PĂLĂRIA ALBĂ- Informează!


29
2. PĂLĂRIA ROȘIE- Spune ce simți despre….!
3. PĂLĂRIA NEAGRĂ- Aspecte negative
4. PĂLĂRIA GALBENĂ- Aspecte pozitive
5. PĂLĂRIA VERDE- Idei noi
6. PĂLĂRIA ALBASTRĂ- Clarifică

Exemplu: Pentru poezia: ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”, se poate aplica metoda pălăriilor
gânditoare. Prin această metodă elevii vor fi împărțiți în șase grupe, fiecare grupă primește câte o
pălărie de o anumită culoare.

1. PĂLĂRIA ALBĂ

Elevilor li se cere să prezinte pe scurt conținutul poeziei ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”: În
această poezie este prezentat un cățeluș șchiop care își dorește să se joace și el cu copiii cuminți, dar
nu poate pentru că este șchiop din cauza unui copil rău.

2. PĂLĂRIA ROȘIE

Elevilor li se cere să spună:

Ce simțiți de pățania, pățită de cățelușul nostru?

Ce simțiți când vă gândiți la comportamentul copilului rău?

Ce simțiți când ați citit versurile în care cățelușul spune că a zăcut?

3. PĂLĂRIA NEAGRĂ

Elevilor li se cere să spună aspectele negative din poezia ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”, ele
sunt: cum l-au numit pe cățeluș: ,,cuciu șchiop”, că râd de el că este șchiop și ceea ce i-a făcut
băiatul care l-a lovit cu piatra de a rămas șchiop.

4. PĂLĂRIA GALBENĂ

Elevilor li se cere să spună aspectele pozitive din poezia ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”, fiind
gândul cățelușului, că nu-l mușcă ca să vadă că un cățel are un suflet mai bun ca el.

5. PĂLĂRIA VERDE

30
Elevilor li se cere să se gândească la un nou context pentu poezia noastră ,,Cățelușul șchiop-de
Elena Farago”, gândindu-se că acel băiețel nu ar fi făcut rău cățelului și ar fi avut un comportament
mai frumos față de mica viețuitoare.

6. PĂLĂRIA ALBASTRĂ

Elevilor din grupa cu pălăria albastră li se cere să adreseze colegilor lor câteva întrebări în legătură
cu textul poeziei ,,Cățelușul șchiop-de Elena Farago”, pentru a vedea cât de bine au înțeles textul,
pot solicita informații suplimentare sau pot reface răspunsul dacă ei consideră că este formulat
incorect sau incomplet.

2. 3. Dezvoltarea imaginației și expresivității limbajului oral

Limbajul este funcția de folosire a limbii în relațiile cu celelalte persoane.

Limbajul-,,este o funcție complexă care presupune o indisolubilă conlucrare a celorlalte funcții,


în special a celor intelectuale și motorii.” (Cosmovici, 1996, p. 170)

Limbajul este important în formarea, educarea și dezvoltarea copilului, dar el este mijlocul de
comunicare și de cunoaștere. Copilul cu ajutorul limbajului comunică cu persoanele din jur, își
expune gândurile, dezvoltă ideile, formulează întrebări și alcătuiește răspunsuri, trăiește emoții, își
manifestă sentimentele, dar își dezvoltă și vocabularul. Bogăția vocabularului are o influiență și
asupra formării comportamentului unui copil. Copilul își impune să folosească o exprimare
frumoasă, cât timp vocabularul său este bogat.

Limbajul prin poezie este mai organizat față de cel în proză, dezvoltând abilitatea de motivare,
imaginație, gândire, argumentare și experiență pe căi senzoriale și estetice ale copilului.

,,Limbajul poetic este presărat cu expresii literare figurate antrenând astfel fantezia cititorului și
conferindu-i acestuia capacitatea de a-și reprezenta imaginea plastică a universului poetic.”(Lazăr,
2018, p. 114)

Strategiile discursive care acordă originalitate limbajului poetic sunt următoarele: sugestia,
simbolizarea, ambiguitatea, derivarea ca mecanism de metaforizare și de producere a unor
semnificații noi .

31
Libajul oral, adică vorbirea presupune și un auz fonetic bun ajutând la reglarea pronunției,
privind exactitatea enunțării sunetelor și complexelor de sunete verbale. Intonația, intensitatea și
toate aspectele ce asigură logica comunicării sunt reglate de către auz. Intonația, în activitatea cu
elevii trebuie să fie moderată, dar și precisă.

Limbajul oral are caracter situativ și adresativ. Mijloacele de care beneficiază limbajul oral sunt:
mijloacele expresive nonverbale și mijloacele fonetice, reflectându-se la intensitatea vorbirii.
Expresivitatea limbajului oral fiind asigurată de mijloacele semantice.

Activitățile de predare trebuie să aibă în vedere particularitățile elevilor respective, adică bogăția
vocabularului, nivelul general de înțelegere și prin acest caz se realizează alegerea cuvintelor care
asigură claritatea mesajului.

Imaginația este un proces psihic, de elaborare a unor procese noi, adică imagini, idei, mișcări,
trăiri afective etc. pe baza combinării și transformării experienței din memorie. Imaginația este
spațiul libertății spiritului, datorită căruia câmpul cunoașterii noastre se dezvoltă, se îmbogățește.

Exemplu: În poezia ,,Ce te legeni…de Mihai Eminescu”, copiii își dezvoltă limbajul prin
versurile scrise de căre autor, dar și imaginația pentru că observă ce se petrece cu natura și cu micile
viețuitoare.

2. 4. Aplicații metodologice–predarea câtorva poezii

Demers în dicționarul explicativ al limbii române este definit ca o acțiune interprinsă, o


intervenție în obținerea unui rezultat.

În dicționarul de termeni pedagogici al lui Sorin Cristea, demersul metodologic sau pedagogic
reprezintă ansamblul intervențiilor formative dirijate de cadrul didactic pentru îmbunătățirea
activităților educative.

Metodele și procedeele didactice folosite pentru următoarele aplicații sunt: Explicația, Exercițiul,
Discuția, Conversația și Lectura activă.

APLICAȚII METODOLOGICE:
32
I. Clasa: a II-a

Disciplina: Comunicare în limba română

Subiectul: Ce te legeni…-de Mihai Eminescu

Demersul metodologic:

Se citește textul poeziei în gând de către elevi. După terminarea textului de citit în gând, se vor
pune întrebări:

 Cum se numește poezia citită?


 De către cine este scrisă?

Poezia Ce te legeni...–de Mihai Eminescu, pentru a o putea explica se citește vers cu vers.

După ce s-a terminat de explicat poezia, se citește model de către cadrul didactic. Apoi se citește
de către elevi poezia.

Se precizează că textul poeziei este scris sub formă de dialog.

Știți între cine se poartă dialogul?

Ce anotimp este prezentat în versurile poeziei?

Elevii vor citi textul poeziei pe roluri. Dar rolul codrului este împărțit la doi sau trei elevi.

Se vor lucra câteva exerciții pentru a înțelege mai bine poezia:

1. Scrieți versurile care fac referire la aceste cerințe:

 aspectele care fac referire la sfârșitul anotimpului toamna;


 tristețea codrului;
 plecarea păsărilor călătoare.

2. Explicați versurile:

a) De ce nu m-aș legăna,

33
Dacă trece vremea mea!

b) Cântăreții mi-i alungă

3. Alcătuiți enunțuri cu următoarele cuvinte: legeni, frunzișul, păsările, stoluri, ploaie și cântăreții.

II. Clasa: a II-a

Disciplina: Comunicare în limba română

Subiectul: Pentru tine, primăvară!-de Otilia Cazimir

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea textului poeziei în gând de către elevi. Se vor pune întrebări pe baza
textului poeziei citite în gând.

 Cum se numește poezia citită în gând?


 De către cine este scrisă?
 Ce anotimp este prezent în poezie?

Poezia Pentru tine, primăvară–de Otilia Cazimir, se citește pe strofe pentru a putea explica
versurile poeziei. Se notează cuvintele neînțelese în caiet:

 cocoare–pasăre migratoare,
 zumzet–sunetul produs de către insecte.

După ce s-au notat cuvintele necunoscute și de explicat versurile, se face citirea model de către
cadrul didactic. Se realizează citirea poeziei după modelul cadrului didactic, de către elevi.

Se discută pe baza poeziei:

 În ce anotimp sunt descrise versurile poeziei?


 Ce aduce primăvara în țară?
 De la cine se aude zumzetul?

34
Se citește poezia cu intonație, de către doi-trei elevi ai clasei a II–a.

Se realizează exerciții pe baza textului poeziei.

1. Explicați versurile strofei:

Șiruri negre de cocoare,

Ploi călduțe și ușoare,

Fir de ghiocel plăpând,

Cântec îngânat în gând,

Sărbătoare…

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: ploi călduțe, albine, câmpii, belșug.

3. Cu ajutorul unei prezentări power point vom vede unele imagini, pe care le vom asocia cu
versurile poeziei noastre: Pentru tine, primăvară!–de Otilia Cazimir, cum ar fi versul-Ploi călduțe și
ușore–asociat cu o imagine.

III. Clasa: a III-a

Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul: Ciocănitoarea-de Emilia Plugaru

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea în gând a poeziei de către elevi. Se pun întrebări în legătură cu textul
citit în gând de către elevi:

 Cum se numește poezia?


 De către cine este scrisă?
 Despre ce se vorbește în poezie?

35
Se realizează citirea textului cu voce tare de către elevi. Se explică versurile textului, citind
fiecare strofă în parte și se notează cuvintele necunoscute în caiet:

 bocănește-a lovi, a ciocăni;


 dalta–se referă la ciocul ciocănitoarei.

După explicarea versurilor poezie și notarea cuvintelor neînțelese, cadrul didactic le citește model
poezia. După citirea model a cadrului didactic se realizează citirea poezie de elevi, apoi citirea
selectivă a textului. După toate sarcinile de citire, elevii vor memora prima strofă din poezie, apoi o
recită în fața clasei cu ajutorul gesturilor.

IV. Clasa a IV–a

Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul lecției: Somnoroase păsărele-de Mihai Eminescu

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea în gând a poeziei noastre de către elevi. Se vor pune întrebări pe baza
textului:

 De ce credeți voi că se adună păsărelele la cuiburi?


 Ce face luna? De ce se ridică?
 Unde se ascund păsărelele?
 De ce credeți voi că suspină izvorul?

Se citește textul poeziei cu voce tare de către elevi. Pentru explicarea versurilor poetice se va citi
fiecare strofă în parte și se vor explica, apoi se notează cuvintele necunoscute:

 feerie–priveliște frumoasă, ca în basme;


 armonie–liniște, înțelegere.

Se citește model textul de cadrul didactic, după citirea model a textului, se citește textul de elevi.
Se face citirea selectivă a textului: Somnoroase păsărele–de Mihai Eminescu.
36
 Exerciții:

1. Explicați strofa următoare:

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;

Dorm și florile–n grădină–

Dorm în pace!

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: cuiburi, lebăda, rămurele, grădină, trestii.

Elevii primesc sarcina de a învăța strofa a III–a, a poeziei Somnoroase păsărele...de Mihai
Eminescu, apoi o vor recita în clasă doi–trei elevi.

V. Clasa: a IV-a

Disciplina:Limba și literatura română

Subiectul lecției: O furnică–de Tudor Arghezi

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea în gând a poeziei noastre de către elevi. Se vor pune întrebări pe baza
textului:

 Furnica cum era mică sau mare?


 Unde se urcase furnica?
 Furnica ce a dus la gură?
 Furnicii cine-i purta de grijă?

Se citește textul poeziei cu voce tare de către elevi. Pentru explicarea versurilor poetice se va citi
fiecare strofă în parte și se vor explica, apoi se notează cuvintele necunoscute:

 dandul–gândul
37
 merindea–mâncare
 furnicar–mușuroi

Se citește model textul de cadrul didactic, după citirea model a textului, se citește textul de elevi.
Se face citirea selectivă a textului: O furnică–de Tudor Arghezi.

Elevii primesc sarcina de a învăța strofa I, a poeziei O furnică-de Tudor Arghezi, apoi o vor
recita în clasă doi–trei elevi.

VI. Clasa: a IV-a

Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul: Rândunica–de Elena Farago

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea în gând a poeziei noastre de către elevi. Se vor pune întrebări pe baza
textului:

 Ce privesc cei doi copii?


 Ce–i place băiatului?
 Cum îi vorbește rândunica?
 Ce își înalță păsările în cor?

Se citește textul poeziei cu voce tare de către elevi. Pentru explicarea versurilor poetice se va
citi fiecare strofă în parte și se vor explica, apoi se notează cuvintele necunoscute:

 codroșii–gen de pasăre migratoare

Se citește model textul de cadrul didactic, după citirea model a textului, se citește textul de elevi.
Se face citirea selectivă a textului: Rândunica–de Elena Farago.

Se vor rezolva experciții:

1. Completați spațiile punctate:


38
Un băiat…..

……..rândunică,

Și băiatul…….

…………..le ascult,

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: rândunică, copil, ciripind, păsări.

Elevii primesc sarcina de a învăța strofa a II-a, a poeziei Rândunica-de Elena Farago, apoi o vor
recita în clasă doi–trei elevi.

VII. Clasa: a IV-a

Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul: Cățelușul șchiop-de Elena Farago

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea textului poeziei în gând de către elevi. Se vor pune întrebări pe baza
textului poeziei citite în gând.

 Cum se numește poezia citită în gând?


 De către cine este scrisă?
 Cum era cățelușul?

Poezia Cățelușul șchiop-de Elena Farago, se citește pe strofe pentru a putea explica versurile
poeziei. Se notează cuvintele neînțelese în caiet:

 răutate-faptă rea;
 zăcut-a fost bolnav.

După ce s-au notat cuvintele necunoscute și de explicat versurile, se face citirea model de către
cadrul didactic. Se realizează citirea poeziei după modelul cadrului didactic, de către elevi.

39
Se discută pe baza poeziei:

 Cum îl cheamă pe cățelușul din poezie?


 De către cine a fost lovit cățelușul?
 Cu ce a fost lovit cățelușul în picior?
 Ce încerca băiatul rău să facă după ce l-a lovit pe cățel?
 Ce își dorea cățelul?
 La ce s-a gândit cățelul și apoi a zis că nu o să facă această faptă ca să vadă băiatul că un
cățel este mai bun decât el?

Se citește poezia cu intonație, de către patru elevi ai clasei a IV–a, fiecare câte două strofe, iar a
noua strofă este citită de către cadrul didactic.

Se realizează exerciții pe baza textului poeziei.

1. Explicați versurile strofei:

Dar îl las așa, să vadă

Răul, că un biet cățel

Are inima mai bună

Decât a avut-o el.

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: m-aș juca, m-a lovit, zăcut, răutate, să mă răzbun și
biet cățel.

3. Completați versurile:

Și……………….toată ziua

…………….când mă gândesc

.......șchiop voi fi……………

Și tot trist am………………..

Elevii primesc sarcina de a învăța strofa a III-a, a poeziei Cățelușul șchiop-de Elena Farago, apoi
o vor recita în clasă doi–trei elevi.
40
VIII. Clasa: a II-a

Disciplina: Comunicare în limba română

Subiectul: Primăvara-de Vasile Alecsandri

Demersul metodologic:

Se realizează prin citirea în gând a poeziei noastre de către elevi.

Se citește textul poeziei cu voce tare de către elevi. Pentru explicarea versurilor poetice se va citi
fiecare strofă în parte și se vor explica, apoi se notează cuvintele necunoscute:

 sturzul-pasăre migratoare de talie mică;


 aurit-asemănător cu aurul, luminat;
 dumbrăvioară-pădure.

Se vor pune întrebări pe baza textului:

 Cum se numește poezia și de cine este scrisă?


 Ce anotimp a trecut, de a venit primăvara?
 Ce s-a întâmplat cu câmpul?
 Cine a venit și este voioasă?
 Cum este timpul prezentat în poezie?
 Ce păsărele și insecte sunt prezentate în poezia Primăvara-de Vasile Alecsandri

Se citește model textul de cadrul didactic , după citirea model a textului, se citește textul de elevi.

Se vor rezolva exerciții:

1. Completați spațiile punctate:

Dintr-o creangă-n………….

…………………., aurit

Salutare, ………………

41
…………………….-ai venit!

2. Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte: înverzit, voioasă, zboară, dumbrăvioară, copacul


înflorit, cucu și zburând.

Elevilor li se prezintă câteva imagini cu păsările și insectele prezente în poezia ,,Primăvara-Vasile


Alecsandri” și vor discuta despre fiecare în parte: rândunica, sturzul, turturelele, fluturi, albina și
cucul.

Elevii primesc sarcina de a învăța strofa a II-a, a poeziei Primăvara-Vasile Alecsandri, apoi o vor
recita în clasă doi–trei elevi.

42
CAPITOLUL III

CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND VALOAREA FORMATIVĂ A POEZIILOR


DESPRE MICILE VIEȚUITOARE

3. 1. Motivarea alegerii ipotezei de cercetare

Pe mine m–a motivat alegerea acestei ipoteze de cercetare deoarece conținuturile poeziilor despre
micile viețuitoare sunt accesibile, atât pentru clasa I, cât și pentru clasa a II–a. Aceste conținuturi
poetice le determină elevilor performanțele școlare. Cu ajutorul conținutului textului liric elevii își
îmbunătățesc vocabularul și se pot dezvolta psihic. Scopul principal al acestei ipoteze îl constituie
evidențierea modului în care sunt utilizate poeziile despre micile viețuitoare de către cadrele
didactice și determinarea performanțelor școlare.

3. 2. Ipoteza cercetării

Presupunem că, atât pentru elevii clasei I, cât și pentru elevii clasei a II–a poeziile despre micile
viețuitoare, determină performanțele școlare.

Variabilele cercetării:

 variabile independente: poeziile despre micile viețuitoare;


 variabile dependente: performanța școlară a elevilor din ciclul primar din clasele I și a II-a.

3. 3. Obiectivele cercetării

Obiectivele propuse pentru cercetare sunt următoarele:

 Descoperirea modului în care cadrele didactice abordează și pregătește materialul didactic în


legătură cu poeziile despre micile viețuitoare în învățământul primar, pentru clasele I și a II-
a;

43
 Identificarea potențialului fiecărui elev și stabilirea performanței școlare în vederea poeziilor
despre micile viețuitoare;
 Identificarea metodelor didactice utilizate de către cadrele didactice în activitățile de
predare–învățare-evaluare a poeziilor despre micile viețuitoare;

3. 4. Metodologia cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în al doilea semestrul din anul 2019–2020, fiind implicate cadrele
didactice din învățământul primar, dar și elevii din clasa I C și clasa a II–a A. Instituția școlară în
care s–a desfășurat cercetarea a fost ,,Școala Gimnazială ,,I. L. Caragiale””–Pitești. Pentru realizarea
cercetării, cu tema ,,Poeziile despre micile viețuitoare valori instructiv–educative și mijloace de
accesibilizare pentru învățământul primar”, am aplicat studiul de caz, utilizând metodele: interviul și
observația.

Studiul de caz prin metoda interviul–ghidul de interviu s–a aplicat cadrelor didactice din
învățământul primar de la ,,Școala Gimnazială ,,I. L. Caragiale””–Pitești. Cadrele didactice
intervievate la acest interviu învață elevii de la clasele I și clasele a II–a. Aceste cadre didactice
intervievate la interviu sunt în număr de zece toate sunt de sex feminin, cinci din cadre didactice
predau la clasele I, iar cinci la clasele a II–a.

Acest ghid de interviu este alcătuit din unsprezece întrebări adresate cadrelor didactice din
învățământul primar. Ghidul de interviu privește modul în care cadrele didactice își analizează
documentele necesare pentru a proiecta o lecție de învățare prin poezie, care sunt criteriile după care
se ghidează în alegerea strategiilor didactice corespunzătoare predării poeziilor despre micile
viețuitoare, cum le ajută întocmirea planificării calendaristice în lecțiile de predare–învățare a
acestor poezii, importanța proiectului didactic prin aceste poezii, utilizarea materialului didactic, dar
și sursele achiziționării acestuia pentru poeziile despre micile viețuitoare, instrumentele de verificare
folosite în evaluarea conținuturilor poeziilor și de ce le consideră cele mai eficiente, metodele
utilizate pentru a stimula motivația de învățare a poeziilor despre micile viețuitoare, cum abordează
textul liric și în ultimul rând ce își dezvoltă elevii prin poeziile despre micile viețuitoare.

Studiul de caz prin metoda observației–grilele de observație se realizează pentru un număr de


elevi de la ,,Școala Gimnazială ,,I. L. Caragiale””. Această cercetare pe baza studiului de caz prin
metoda observației cuprinde un număr de elevi: 55 de elevi fiind din două clase, clasa I C și clasa a
II–a A.
44
Clasa I C din ,,Școala Gimnazială ,,I. L. Caragiale””, este alcătuită din 25 de elevi:

 13 băieți;
 12 fete.

Clasa a II–a A ,,Școala Gimnazială ,,I. L Caragiale””, este alcătuită din 30 de elevi:

 18 fete;
 12 băieți.

Prin aceaste grile de observare, se observă câți elevi din clasa I C, dar și din clasa a II–a A sunt
atenți la orele de Comunicare în limba română prin poeziile despre micile viețuitoare, câți dintre ei
înțeleg cuvintele necunoscute, câți dintre ei au o citire aproape cursivă sau chiar cursivă (fiind cei de
la clasa a II–a A), finalizarea sarcinilor cerute de către cadrul didactic la timp sau cine nu le
finalizează la timp. Pentru elevii clasa a II–a A câți memorează câteva versuri din poeziile despre
micile viețuitoare prezente în cadrul orelor de Comunicare în limba română.

3.5 . Interpretarea rezultatelor cercetării

În cazul cercetării pentru tema aleasă ,,Poeziile despre micile viețuitoare–valori instructiv–
educative și mijloace de accesibilizare pentru învățământul primar ’’, am aplicat studiul de caz,
utilizând metodele: interviul și observația.

Rezultatele cercetării pe baza ghidului de interviu acordat cadrelor didactice din învățământul
primar, pentru clasa I și pentru clasa a II–a sunt următoarele:

1. Care sunt, după opinia dumneavoastră, documentele ce trebuie analizate pentru a proiecta
lecțiile de învățare prin poeziile despre micile viețuitoare?

Răspuns: Cadrele didactice intervievate la interviu au răspuns la această întrebare referindu-se


la cunoașterea documentelor curriculare: curriculum național, programa școlară, planul cadru, la
modul cum operează cu acestea, dar și ghidurile metodice, manualele școlare și alte materiale de
specialitate oferă o proiectare corectă și realistă a lecțiilor de învățare prin poeziile despre micile
viețuitoare.

45
Răspunsurile
30% cadrelor didactice clasele I și a II-a
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

70%

Fig. 8 Analiza documentelor

 70% din cadrele didactice din învățământul primar pentru clasele I și a II-a au nevoie de
toate documentele menționate mai sus, iar 30% au considerat că nu au nevoie să analizeze
planul cadru și curriculum național;

2. Care sunt criteriile după care vă ghidați în alegerea strategiilor didactice corespunzătoare
predării–învățării poeziilor despre micile viețuitoare?

Răspuns: Majoritatea cadrelor didactice intervievate au în vedere în alegerea strategiilor


didactice corespunzătoare predării–învățării poeziilor despre micile viețuitoare, criteriul de
accesibilitate, particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor, prezența itemilor stimulatori
pentru creativitate și caracter problematizator, reputația autorilor, a editurii auxiliarelor și a
materialelor didactice utilizate.

46
20%
Răspunsul cadrelor didactice clasele I și a II-a
Răspunsul cadrelor didactice clasele I și a II-a

80%

Fig. 9 Ghidarea criteriilor în alegerea strategiilor didactice

 80% din cadrele didactice intervievate au răspuns că au nevoie de toate criteriile menționate
mai sus, iar 20% au răspuns că nu se ghidează după reputația autorilor, a editurii auxiliarelor
și a materialelor didactice utilizate;

3. Cum vă ajută pe dumneavoastră întocmirea planificării calendaristice în predarea–învățarea


poeziilor despre micile viețuitoare?

Răspuns: Cadrele didactice intervievate la interviu la această întrebare au afirmat că planificarea


calendaristică îi orientează în predarea–învățarea poeziilor despre micile viețuitoare, dar pot să facă
mici schimbări în realizarea ei, dacă elevii nu au înțeles conținutul poeziei.

47
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

100%

Fig. 10 Întocmirea planificării calendaristice

4. De ce credeți că este considerat un element important proiectul didactic în predarea–învățarea


poeziilor despre micile viețuitoare?

Răspuns: Cadrele didactice la această întrebare au dat două categorii de răspunsuri, unul fiind
pozitiv din partea celor care consideră că proiectul didactic prin predarea–învățarea poeziilor despre
micile viețuitoare oferă o viziune de ansamblu prin colaborarea obiectivele cu conținuturile,
resursele și strategiile, dar răspunsurile dintre da și nu din partea celor care consideră că o schiță
fiind suficientă pentru realizarea predării–învățării poeziilor despre micile viețuitoare.

48
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II -a
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II -a

50% 50%

Fig.11 Importanța proiectului didactic

 50% din cadrele didactice au răspuns că în predarea–învățarea poeziilor despre micile


viețuitoare important este proiectul didactic, iar 50% au răspuns că le este de ajutor doar o
schiță pe care o realizează;

5. Cât timp alocați pe zi pentru elaborarea materialelor necesare desfășurării predării–învățării


poeziilor despre micile viețuitoare?

Răspuns: Majoritatea cadrelor didactice au răspuns că pentru timpul acordat elaborării


materialului didactic necesar predării–învățării poeziilor despre micile viețuitoare acordă o oră, două
sau trei ore.

49
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

20% 30%

50%

Fig. 12 Elaborarea materialului

 50% din cadrele didactice au răspuns cu două-trei ore, 30% din cadrele didactice au răspuns
cu o oră-două, iar 20% din cadrele didactice au răspuns cu o oră;

6. În ce situații utilizați materialul didactic la clasă pentru poeziile despre micile viețuitoare și care
sunt sursele achiziționării acestuia?

Răspuns: Cadrele didactice utilizează materialul didactic în predarea, dar și în consolidarea și


sistematizarea lecțiilor bazate pe poeziile despre micile viețuitoare, sursele de achiziționare fiind:
internetul și lucrul practic pe baza materialului făcut personal.

50
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

100%

Fig. 13 Utilizarea materialului didactic

Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II -a


Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II -a

40%

60%

Fig. 14 Sursele de achiziționare a materialului didactic

51
 60% din cadrele didactice utilizează internetul pentru a achiziționa materialul didactic, iar
40% utilizează lucrul practic: materialul făcut personal;

7. Pentru a verifica noțiunile învățate de către elevi pe baza poeziilor despre micile viețuitoare, ce
instrumente de evaluare folosiți?

Răspuns: Instrumentele de evaluare menționate de cadrele didactice intervievate, folosite pentru


verificarea noțiunilor învățate de către elevi pe baza poeziilor despre micile viețuitoare sunt diferite
însă se poate afirma că predomină portofoliul și observația sistematică, acestea fiind din metodele
alternative și testele scrise, probele orale și practice, fiind din metodele tradiționale.

Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II - a


Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II - a

30%

70%

Fig. 15 Instrumentele de evaluare

 70% din cadrele didactice folosesc portofoliul și observația sistematică, fiind metodele
alternative, iar 30% din cadrele didactice folosesc testele scrise, probele orale și practice,
fiind metodele tradiționale;

52
8. De ce considerați că aceste instrumente de evaluare, de dumneavoastră menționate ar fi cele mai
eficiente în predarea–învățarea poeziilor despre micile viețuitoare?

Răspuns: Răspunsurile obținute pentru această întrebare din interviu arată că 70% din cadrele
didactice apreciază metodele de evaluare moderne datorită caracterului obiectiv pe care acesta îl
oferă, dar și cele tradiționale, oferind informații despre progresul fiecărui elev pe baza poeziilor
despre micile viețuitoare.

Metoda modernă este greu de eliminat, dar și cea tradițională. De cele mai multe ori ne aflăm la
granița dintre modern și tradițional. Totul fiind îmbinarea acestor dimensiuni structurate.

9. Dumneavoastră ce metode utilizați pentru a stimula motivația de învățare a elevilor prin poeziile
despre micile viețuitoare?

Răspuns: Majoritatea cadrelor didactice la această întrebare au răspuns cu metodele active de


predare și de cooperare, deci profesorii trebuie să stăpânească bine conținutul poeziilor despre
micile viețuitoare, pentru a le stimula motivația de învățare, dar important fiind și aprecierea
pozitivă din partea cadrelor didactice.

Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II - a


Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II - a
Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II - a

30%

50%

20%

Fig. 16 Stimularea motivației de învățare prin metode utilizate

53
 50% din cadrele didactice au răspuns cu metode active de predare și de cooperare, 30 % din
cadrele didactice au răspuns cu metode active de predare și aprecierea pozitivă din partea
cadrului didactic, iar 20 % au răspuns cu metode de predare;

10. Dumneavoastră cum abordați conținuturile textelor lirice în ciclu primar?

Răspuns: Majoritatea cadrelor didactice au răspuns la această întrebare extrasă din ghidul de
interviu cum se abordează de regulă în cărțile de metodică a limbii și literaturii române, iar restul
după cât de bine sunt pregătiți elevii claselor I și a II-a.

Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a


Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

40%

60%

Fig. 17 Abordarea textului liric

 60% din cadrele didactice au răspuns după cât de bine sunt pregătiți elevii claselor I și a II–a,
iar 40% au răspuns după cum sunt abordate în cărțile de metodică a limbii și literaturii
române;

11. Prin citirea poeziilor despre micile viețuitoare un elev ce își poate dezvolta?

54
Răspuns: Cadrele didactice intervievate la acest interviu prin această întrebare au răspuns că se
dezvoltă prin îmbunătățirea memoriei fiind ajutați de cuvintele învățate, își dezvoltă limbajul,
imaginația, creativitatea, simțul estetic.

Răspunsurile cadrelor didactice clasele I și a II-a

100%

Fig. 18 Dezvoltarea elevilor cu ajutorul poeziilor

La rezultatele cercetării pe baza observației, am folosit grila de observație privind modul în care
elevii clasei I și clasei a II–a se comportă la lecțiile de Comunicare în limba română bazate pe
poeziilor despre micile viețuitoare:

 Aspecte privind activitatea elevilor din clasa I C, pentru poeziile despre micile
viețuitoare:

Întotdeauna 80% din elevii clasei I C sunt activi la desfășurarea orelor de Comunicare în limba
română în legătură cu poeziile despre micile viețuitoare, iar 20% din elevii clasei I C sunt frecvent
activi la desfășurarea orelor de Comunicare în limba română în legătură cu poeziile despre micile
viețuitoare.

55
Frecvent 80% din elevii clasei I C au o citire aproape cursivă pentru poeziile: ,,Cățelușul șchiop–
de Elena Farago (două strofe)” și ,,Rândunica–de Elena Farago (două strofe)”, iar întotdeauna 20%
din elevii clasei I C au o citire cursivă pentru poeziile: ,,Cățelușul șchiop–de Elena Farago” și
,,Rândunica–de Elena Farago”.

Frecvent 60% din elevii clasei I C înțeleg cuvintele necunoscute din textele propuse de doamna
învățătoare: ,,Cățelușul șchiop–de Elena Farago” și ,,Rândunica–de Elena Farago”, iar întotdeauna
40% din elevii clasei I C înțeleg cuvintele din aceste texte propuse de doamna învățătoare.

Întotdeauna 60% din elevii clasei I C finalizează la timp cerințele cerute, în legătură cu
poeziile: ,,Cățelușul șchiop–de Elena Farago” și ,,Rândunica–de Elena Farago”, iar 40% din elevii
clasei I C, frecvent finalizează la timp cerințele cerute, în legătură cu aceste poezii.

 Aspecte privind activitatea elevilor din clasa a II-a A, pentru poeziile despre micile
viețuitoare:

Întotdeauna 90% din elevii clasei a II–a A sunt activi la desfășurarea orelor de Comunicare în
limba română pe baza poeziilor despre micile viețuitoare, iar 10% din elevii clasei a II–a A sunt
frecvent activi la orele de comunicare în limba română pe baza poeziilor despre micile viețuitoare.

Întotdeauna 80% din elevii clasei a II–a A au o citire cursivă pentru poeziile: ,,Ce te legeni…de
Mihai Eminescu’’ și ,,Pentru tine, primăvară!-de Otilia Cazimir”–după citirea model a doamnei
învățătoare, iar frecvent 20% din elevii clasei a II–a A au o citire cursivă pe baza acestor poezii.

Întotdeauna 50% din elevii clasei a II–a A înțeleg cuvintele necunoscute din textele propuse: ,,Ce
te legeni…-de Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară!-de Otilia Cazimir”, apoi alcătuiesc
propoziții cu aceste cuvinte, iar frecvent 50% din elevii clasei a II–a A înțeleg cuvintele necunoscute
din textele ,,Ce te legeni…-de Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară! de Otilia Cazimir”.

Întotdeauna 60% din elevii clasei a II–a A finalizează la timp cerințele cerute, în legătură cu
poeziile: ,,Ce te legeni…-de Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară!- de Otilia Cazimir”, iar
frecvent 40% din elevii clasei a II–a A finalizează la timp cerințele cerute în legătură cu poeziile
prezentate în cadrul orei de Comunicare în limba română.

56
Frecvent 70% din elevii clasei a II–a A rețin câteva versuri din poeziile: ,,Ce te legeni…-de
Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară!-de Otilia Cazimir”, iar 30% din elevii clasei a II–a A
întotdeauna rețin câteva versuri din poeziile: ,,Ce te legeni…-de Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine,
primăvară! de Otilia Cazimir”

57
CONCLUZII

În primul capitol am încercat să sintetizez rolul poeziilor în formarea copiilor, însemnând:


Plăcerea lecturii-între estetic și educativ, Dezvoltarea personală prin poezii, Dezvoltarea imaginației
și a gândirii creatoare, Dezvoltarea morală și a simțului estetic și în ultimul rând Caracterul
instructiv-educativ al poeziilor pentru copii.

În capitolul al doilea am încercat să prezint aspecte metodologice ale predării poeziilor. Aceste
aspecte metodologice sunt: Abordarea textelor cu conținut liric în ciclul primar, Metode didactice de
accesibilizare a mesajelor poeziilor pentru copii, Dezvoltarea imaginației și a expresivității
limbajului oral și în ultimul rând Aplicațiile metodologice-predarea câtorva poezii.

În capitolul al treilea în partea de cercetare am aplicat studiul de caz prin metoda interviului și
prin metoda observației. Metoda interviului-ghidul de interviu l-am aplicat cadrelor didactice din
învățământul primar clasele I și clasele a II-a și metoda observației am aplicat-o elevilor din ciclul
primar clasa I și clasa a II-a. Pentru a aplica aceste metode am formulat o ipoteză de cercetare și
câteva obiective de cercetare.

Privind ipoteza generală a cercetării de la care am plecat: ,,Presupunem că, atât pentru elevii
clasei I, cât și pentru elevii clasei a II–a poeziile despre micile viețuitoare, determină performanțele
școlare.”, mi s–a confirmat pe tot parcursul cercetării, cu ajutorul studiului de caz, fiind ajutat de
metoda interviului acordat cadrelor didactice din învățământul primar și de metoda observației–grila
de observație realizată pe elevii clasei I C și pe cei de la clasa a II–a A.

Privind obiectivele propuse pentru cercetare, s-au confirmat și ele tot prin interviul acordat
cadrelor didactice și prin asistarea desfășurării lecțiilor pe tema poeziile despre micile viețuitoare.

Au fost colectate informații cu privire la sarcinile și responsabilitățile specifice cadrelor didactice


din învățământul primar având ca elemente proiectarea activităților de predare–învățare a poeziilor
despre micile viețuitoare, materiale didactice necesare activităților pe baza poeziilor despre micile
viețuitoare, despre abordarea textului liric și dezvoltarea elevilor prin citirea poeziilor despre micile
viețuitoare.

58
În urma analizării datelor colectate s–a constatat că toate cadrele didactice intervievate își
îndeplinesc sarcinile și responsabilitățile specifice ocupației, dar se implică diferit.

În urma analizei privind activitatea elevilor de la clasa I C și de la clasa a II–a A nu toți elevii
sunt activi în predarea–învățarea poeziilor despre micile viețuitoare.

59
BIBLIOGRAFIE

Marius–Valeriu Grecu, Sinteze de literatură pentru copii, note de curs, Craiova, Editura Sitech,
2018;

Mariana, Andrei, ,,Introducere în literatura pentru copii”, Colecția Literatura română, București,
Editura Eminescu, 2006;

Adriana–Nicoleta Lazăr, Literatură pentru copii, suport de curs, 2015;

Mariana Norel, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Brașov
2010;

Vasile Molan, Didactica disciplinelor ,,Comunicare în limba română” și ,,Limba și literatura


română din învățământul primar, Ediție revizuită, actualizată și comparată, studii critice, București,
Editura Miniped, 2014;

Adriana–Nicoleta Lazăr, Limba și Literatura Română pentru învățământul primar, studii de


metodică, Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2018;

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar, Editura Emia, Deva,
2003;

Cristina–Loredana Bloju, Metodica Predării Limbii și literaturii române pentru învățământul


primar, Craiova, Editura UNIVERSITARIA, 2013;

Dicționarul explicativ al limbii române;

Constantin Cucoș, Pedagogie, ed. a II–a, Iași, Editura Polirom, 2002;

Sorin Cristea, Dicționar de termeni pedagogici, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1998;

Ioan Nicola, Sabina Constantin, Domnica Farcaș, Pedagogie școlară, Pedagogie generală, manual
pentru clasele a IX–a–a X-a licee pedagogice, București, Editura Didactică și Pedagogică;

60
Loredana–Sofia Tudor, Elemente de teoria instruirii. Aplicații teoretice și practice pentru
învățământul preșcolar și primar, Costești, Editura Ars Libri, 2013;

Constantin Cucoș, Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Iași,


Editura Polirom, 2005;

Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Iași, Editura POLIROM, 1996;

Mihaela Păiși–Lăzărescu, Metodologia cercetării științifice în învățământul primar și preșcolar,


Pitești, Editura Paralela 45, 2011.

61
ANEXE:

ANEXA 1

Ghid de interviu

Componenta analizată: Responsabilități și sarcini

Elementele analizate:

 proiectarea lecțiilor axate pe predarea–învățarea–evaluarea textelor cu conținut liric–poeziile


despre micile viețuitoare;
 materialele didactice și auxiliarele utilizate.

Operator interviu:

Numele intervievatului:

Gen:

Anul nașterii:

Cadrul didactic nivel:

Vechime în învățământ:

Gradul didactic:

Studii:

Locul de muncă:

Locul în care s-a desfășurat interviul:

Data și ora interviului:

Durata interviului:

1. Care sunt, după opinia dumneavoastră, documentele ce trebuie analizate pentru a proiecta
lecțiile de învățare prin poeziile despre micile viețuitoare?

62
2. Care sunt criteriile după care vă ghidați în alegerea strategiilor didactice corespunzătoare
predării–învățării poeziilor despre micile viețuitoare?

3. Cum vă ajută pe dumneavoastră întocmirea planificărilor calendaristice în predarea–învățarea


poeziilor despre micile viețuitoare?

4. De ce credeți că este considerat un element important proiectul didactic în predarea–învățarea


poeziilor despre micile viețuitoare?

5. Cât timp alocați pentru elaborarea materialelor necesare desfășurării predării–învățării


poeziilor despre micile viețuitoare?

6. În ce situații utilizați materialul didactic la clasă pentru poeziile despre micile viețuitoare și
care sunt sursele achiziționării acestuia?

7. Pentru a verifica noțiunile învățate de către elevi pe baza poeziilor despre micile viețuitoare, ce
instrumente de evaluare folosiți?

8. De ce considerați că aceste instrumente de evaluare, de dumneavoastră menționate ar fi mai


eficiente în predarea–învățarea poeziilor despre micile viețuitoare?

9. Dumneavoastră ce metode utilizați pentru a stimula motivația de învățare a elevilor prin


poeziile despre micile viețuitoare?

10. Dumneavoastră cum abordați conținuturile textelor lirice în ciclul primar?

11. Prin citirea poeziilor despre micile viețuitoare un elev ce își poate dezvolta?

63
ANEXA 2

Grila de observație

Școala:

Clasa:

Numărul de elevi:

Nr. Aspecte privind activitatea elevilor din


Crt. clasa I C pentru poeziile despre micile Întotdeauna Frecvent
viețuitoare
Din elevii clasei I C sunt activi la
desfășurarea orei de Comunicare în limba
1. română, în legătură cu poeziile despre
micile viețuitoare 80% din elevi.
Din elevii clasei I C sunt activi la
desfășurarea orei de Comunicare în limba
română, în legătură cu poeziile despre
micile viețuitoare 20% din elevi.
Din elevii clasei I C au o citire aproape
cursivă pentru poeziile: ,,Cățelușul șchiop
2. (două strofe)–de Elena Farago” și
„Rândunica (două strofe)–de Elena
Farago”, 80% din elevi.
Din elevii clasei I C au o citire cursivă
pentru poeziile: ,,Cățelușul șchiop (două
strofe)–de Elena Farago” și „Rândunica
(două strofe)–de Elena Farago”, 20% din
elevi.
Din elevii clasei I C înțeleg cuvintele

64
necunoscute din textele propuse de
3. doamna învățătoare: ,,Cățelușul șchiop-de
Elena Farago” și ,,Rândunica–de Elena
Farago”, 60% din elevi.
Din elevii clasei I C înțeleg cuvintele
necunoscute din textele propuse de
doamna învățătoare: ,,Cățelușul șchiop–
de Elena Farago” și ,,Rândunica–de Elena
Farago”, 40% din elevi.
Din elevii clasei I C finalizează la timp
cerințele cerute, în legătură cu
poeziile: ,,Cățelușul șchiop–de Elena
4. Farago” și ,,Rândunica–de Elena Farago”,
60% din elevi.
Din elevii clasei I C finalizează la timp
cerințele cerute, în legătură cu
poeziile: ,,Cățelușul șchiop–de Elena
Farago” și ,,Rândunica–de Elena Farago”,
40% din elevi.

ANEXA 3

Grila de observație

65
Școala:

Clasa:

Numărul de elevi:

Nr. Aspecte privind activitatea elevilor din


crt. clasa a II-a C pentru poeziile despre Întotdeauna Frecvent
micile viețuitoare
Elevii clasei a II-a A sunt activi la
desfășurarea orei de Comunicare în limba
1. română pe baza poeziilor despre micile
viețuitoare, 90% din elevi.
Elevii clasei a II-a A sunt activi la
desfășurarea orei de Comunicare în limba
română pe baza poeziilor despre micile
viețuitoare, 10% din elevi.
Din elevii clasei a II–a A au o citire
cursivă pentru poeziile: ,,Ce te legeni…de
2. Mihai Eminescu’’ și „Pentru tine,
primăvară! de Otilia Cazimir”–după
citirea model a doamnei învățătoare, 80%
din elevi.
Din elevii clasei a II–a A au o citire
cursivă pentru poeziile: ,,Ce te legeni…de
Mihai Eminescu’’ și „Pentru tine,
primăvară! de Otilia Cazimir”–după
citirea model a doamnei învățătoare, 20%
din elevi.
Din elevii clasei a II–a A înțeleg
3. cuvintele necunoscute din textele

66
propuse: ,,Ce te legeni…de Mihai
Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară! de
Otilia Cazimir” și alcătuiesc propoziții cu
acele cuvinte, 50% din elevi.
Din elevii clasei a II–a A înțeleg
cuvintele necunoscute din textele
propuse: ,,Ce te legeni…de Mihai
Eminescu ” și ,,Pentru tine, primăvară! de
Otilia Cazimir” și alcătuiesc propoziții cu
acele cuvinte, 50% din elevi.
Din elevii clasei a II–a A finalizează la
timp cerințele cerute, în legătură cu
4. poeziile: ,,Ce te legeni… de Mihai
Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară! de
Otilia Cazimir”, 60% din elevi.
Din elevii clasei a II–a A finalizează la
timp cerințele cerute, în legătură cu
poeziile: ,,Ce te legeni…-de Mihai
Eminescu” și ,,Pentru tine, primăvară! de
Otilia Cazimir”, 40% din elevi.
Din elevii clasei a II–a A rețin câteva
versuri din poeziile: ,,Ce te legeni…de
5. Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine,
primăvară! de Otilia Cazimir”, 70% din
elevi.
Din elevii clasei a II–a A rețin câteva
versuri din poeziile: ,,Ce te legeni…de
Mihai Eminescu” și ,,Pentru tine,
primăvară! de Otilia Cazimir”, 30% din
elevi.

67
68

S-ar putea să vă placă și