SHIMBURILE DE SUBSTANTE PRIN MEMBRANA

CELULARA

Membrana plasmatica are o permeabilitate selectiva, deoarece selecteaza substantele ce o traverseaza. EA

ESTE SEMIPERMEABILA, lasand sa treaca GAZELE, APA si anumite SUBSTANTE DIZOLVATE sub forma de IONI
sau MOLECULE si este IMPERMEABILA pentru substantele cu MOLECULE MARI (macromolecule).
Permeabilitatea este legata de existenta „porilor” din membrana, iar forta ei motrice o reprezinta diferenta
de CONCENTRATIE de o parte si de alta a membranei.
Transporturile pot fi:
a) PASIVE
- se realizeaza prin:
 DIFUZIE = FENOMENUL PRIN CARE MOLECULELE A DOUA SUBSTANTE (gazoase sau lichide) PUSE IN
CONTACT SE DEPLASEAZA DE LA O CONCENTRATIE MAI MARE SPRE O CONCENTRATIE MAI MICA.
Ca urmare are loc o intrepatrundere a celor două substanțe până la egalarea concentrațiilor.
Moleculele mici (fără sarcină negativă) cum sunt O2, H2O, CO2 traversează RAPID prin DIFUZIE DUBLUL
STRAT LIPIDIC al membranei celulare.
Între soluțiile de pe cele două fețe ale membranei plasmatice, datorită diferenței lor de concentrație apare
o presiune numită PRESIUNE OSMOTICĂ, CARE FACE POSIBILA OSMOZA.
 OSMOZA = ESTE FENOMENUL PRIN CARE MOLECULELE UNEI SUBSTANȚE AFLATĂ ÎN SOLUȚIE
TRAVERSEAZĂ MEMBRANA SEMIPERMEABILĂ ȘI SE DEPLASEAZĂ ÎNTR-UN SINGUR SENS, DE LA
CONCENTRAȚIE MARE LA O CONCENTRAȚIE SCĂZUTĂ.
Moleculele trec prin membrana până la repartiția lor egală pe cele două fețe ale acesteia.
Capacitatea absorbanta a celulei depinde de presiunea osmotica a continutului celular, dar si de
TURGUSCENȚA celulei care se opune absorbției.
TURGUSCENȚA = CREȘTEREA VOLUMULUI CELULEI DATORITĂ CREȘTERII PRESIUNII CONȚINUTULUI CELULAR
ASUPRA MEMBRANEI, CARE, FIIND ELASTICĂ, SE ÎNTINDE.
Când CONCENTRAȚIA APEI în celulă este MAI MARE DECÂT ÎN EXTERIOR, APA IESE DIN CELULĂ, iar aceasta
își micșorează volumul. Ca urmare, la plante se produce ofilirea. Are loc fenomenul de PLASMOZĂ =
PIERDEREA APEI PRIN OSMOZĂ.
Celula își revine și ÎȘI MĂREȘTE VOLUMUL CÂND ÎN MEDIUL EXTERN CONCENTRAȚIA APEI ESTE MAI MARE
DECÂT ÎN CELULĂ = DEPLASMOZĂ.
b) ACTIVE
Diferentele molecule cu greutate moleculară mare trec prin membrana plasmatică, uneori chiar ÎMPOTRIVA
GRADIENTULUI DE CONCENTRAȚIE. Are loc un transport ACTIV care se face cu ajutorul PROTEINELOR
TRANSPORTATOARE existente in STRUCTURA MEMBRANEI.
Sunt două mecanisme folosite de proteinele transportatoare:

- DIFUZIUNEA FACILITATĂ: moleculele se deplasează în sensul gradientului de concentrație,

FĂRĂ CONSUM DE ENERGIE. PE ACEASTĂ CALE ESTE PRELUATĂ GLUCOZA DE CĂTRE ERITROCITE.
ERITOCITE = CELE MAI NUMEROASE CELULE DIN SANGE, NECESARE PENTRU RESPIRATIA TISULARA.
- TRANSPORTUL ACTIV: SE PRODUCE ÎMPOTRIVA GRADIENTULUI DE CONCENTRAȚIE ȘI ARE
LOC CU CONSUM DE ENERGIE. De obicei, se modifică conformația proteinei transportatoare, pentru
XCFA-I PERMITE DEPLASAREA ÎMPREUNĂ CU MOLECULA TRANSPORTATĂ PRIN MEMBRANA
PLASMATICĂ.

PROTEINA TRANSPORTATOARE funcționează ca o pompă.

Pompa Na+-K+ =, în care proteina tranportă Na+ la exteriorul celulei și K+ la interiorul celulei. Na+ are
tendința de a pătrunde ușor în celulă, iar K+ de a ieși ușor din celulă.
Unele macromolecule, diferite particule materiale, unele microorganisme etc., NU POT traversa membrana
plasmatică prin mecanismele amintite și totuși pătrund în celulă prin CITOZĂ.
CITOZĂ = FENOMENUL DE FORMARE A UNOR VEZICULE MICI CARE ÎNCHID ACESTE TIPURI DE SUBSTANȚE ȘI
LE ELIMINĂ DIN CELULĂ SAU LE ADUC ÎN ACEASTA.
EXOCITOZĂ = IEȘIREA DIN CELULĂ
ENDOCITOZĂ = INTRAREA ÎN CELULĂ
Unele celule animale pot îngloba anumite PARTICULE SOLIDE cu ajutorul PSEUDOPODELOR. FENOMENUL SE
NUMEȘTE FAGOCITOZĂ. La om, această propietate o au LEUCOCITELE (MAI ALES =, MACROFAGELE). Alte
celule animale ( dar și unele celule vegetale) pot ÎNGLOBA PARTICULE LICHIDE, FENOMENUL SE NUMEȘTE
PINOCITOZĂ.