SISTEM SENZORIAL PENTRU MĂ SURAREA

TURAŢIEI

4.1. Definiţii

Turaţia (viteza de rotaţie) este o mișcare circulară a unei piese în

jurul unui ax şi reprezintă numărul de rotații efectuate de un corp rotitor într-
o unitate de timp. În tehnică se notează de obicei cu n şi are următoarea
relaţie:
n 60 [rot / min] (4.1)
2
unde: ω este viteza unghiulară şi este definită ca raportul între poziţia
unghiulară a unui obiect aflat în mişcare circulară şi timp:
d (t) [rad / s] (4.2)
dt
Unitatea de măsură a turaţiei este rot/min (rotaţii/minut sau r.p.m.):
Instrumentul de măsurare a turaţiei se numeşte tahometru/turometru.
Măsurarea turaţiei este necesară pentru verificarea/controlul modului
de funcţionare a motoarelor electrice, motoarelor cu ardere internă,
maşinilor unelte etc.
Traductoarele de turaţie convertesc turaţia într-un semnal electric
calibrat utilizând: măsurarea vitezei unghiulare prin intermediul distanţei
parcurse într-un interval de timp dat, cronometrarea timpului de parcurgere a
unei distanţe dintre două repere aflate pe circumferinţa pe care se deplasează
un punct material solidar cu mobilul aflat în mişcare de rotaţie sau legea
inducţiei electromagnetice.
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

Pentru măsurarea vitezei unghiulare (turaţiei) pe cale electrică, există

o mare diversitate de mijloace în funcţie de precizia dorită.
Tahometrul complet sau sistemul de măsură a turaţiei include
traductorul de turaţie, circuitele auxiliare şi instrumentul de ieşire.

4.2. Clasificarea senzorilor şi traductoarelor utilizaţi în măsurarea distanţei

Traductoarele de turaţie se clasifică în:

1. traductoarele de turaţie analogice:convertesc turaţia într-un
semnal electric a cărui amplitudine este dependentă (în cele mai
multe cazuri liniar) de valoarea acesteia.
2. traductoarele de turaţie digitale: convertesc turaţia într-un
semnal electric a cărui frecvenţă, perioadă sau intervalul de timp
între două impulsuri succesive este dependentă de turaţie.
3. strobotahometre

4.2.1. Traductoare analogice de turaţie

Acestea se bazează pe principiul inducerii unei t.e.m. într-un

conductor care se deplasează întrun câmp magnetic. Tahogeneratoarele (sau
generatoare tahometrice) se construiesc pentru tensiune continuă şi pentru
tensiune alternativă. Sunt mașini speciale a caror tensiune de ieșire este
proporțională cu viteza de rotație a axului pe care este cuplat mecanic
rotorul lor.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească tahogeneretoarele sunt
următoarele: precizie ridicată, costuri reduse, absența paraziților radiofonici,
absența zgomotelor în timpul funcționării, siguranța in funcționare, viteză
mare de răspuns, moment de inerție redus, construcție simpla, gabarit și
greutate redusă.

4.2.1.1. Tahogeneratorul de curent continuu

Tahogeneratoarele de curent continuu sunt micromașini electrice

construite pe principiul generatoarelor de curent continuu. Ele furnizează la
iesire o tensiune continuă proporțională cu turația avand nivele și puteri care
74
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

permit folosirea directă în instalaţiile de automatizare. Sunt micromaşini de

c.c. cu colector, la care indusul este rotit de obiectul a cărui turaţie se
măsoară. După modul de excitație tahogeneratoarele pot fi: cu excitație
separată sau cu magneți permanenți acestea fiind cele mai folosite.
Turaţia este indicată de un voltmetru ce se conectează la
tahogenerator prin intermediul unor rezistenţe care stabileşte şi domeniul de
măsurare. Polaritatea tensiunii furnizate depinde de sensul de rotaţie al
maşinii, acesta putând fi determinat fără scheme adiţionale. Erorile de bază
ale tahogeneratorului de c.c. sunt generate de variaţia temperaturii. Aceasta
antrenează modificarea fluxului magnetului permanent şi a rezistenţei
indusului care poate fi neglijată dacă pentru măsurare sunt utilizate
voltmetre cu rezistenţă internă mare.
Tahogeneratoarele de c.c. lucrează la viteze de până la 2000 rot/min.

4.2.1.2. Tahogeneratorul de curent alternativ

Poate fi de două tipuri: sincron sau asincron.

Cele sincrone sunt cele mai simple, ele generează tensiune
alternativă sinusoidală monofazată sau trifazată, cu valoarea efectivă şi
frecvență dependente de turație. Sunt formate dintr-un stator bobinat pe
miez din tole de oțel electrotehnic și rotor din magneți permanenți, cu mai
multe perechi de poli.
Domeniul turațiilor de lucru este de 100÷5000 [rot/min], la turații
mici crescând erorile.
Rotorul produce în întrefierul maşinii un câmp magnetic învârtitor
care induce în înfăşurarea de pe stator o t.e.m. a cărui valoare este:
E0 K 0 pn (4.3)

unde:
K – o constantă constructivă depinzând de parametrii înfăşurării indusului;
p – numărul perechilor de poli;
n – turaţia arborelui;
Φ0 – fluxul magnetic al întrefierului maşinii
Prin urmare atât amplitudinea E0 cât şi frecvenţa t.e.m. induse
(f=n·p) sunt independente de turaţia arborelui.
75
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

Tahogeneratoarele de c.a. lucrează la viteze de până la 5000 rot/min,

tensiunea de ieşire având valori de zeci şi sute de V cu liniaritate (0.4÷4)%.
Caracteristica de transfer a tahogeneratorului tensiune-turaţie U=f(n)
este neliniară. Reducerea acestei neliniarităţi se poate realiza prin utilizarea
unui instrument de măsură cu rezistenţă de intrare mare sau prin utilizarea
frecvenţei tensiunii generate care este dependentă numai de turaţie.

4.2.1.3. Tahometrul cu curenţi turbionari

Construtiv acesta este format dintr-un magnet permanent NS pus în

mişcare de arborele a cărui turaţie se măsoară. Magnetul permanent este
dispus pe o piesă polară mobilă 1 şi 2 care asigura inchiderea campului
magnetic printr-un intrefier inelar 3. Liniile de câmp intersectând un disc
sau un pahar metalic din cupru sau din aluminiu 4, induc tensiuni
proporţionale cu turaţia (figura 4.1). Pe axul discului/paharului metalic se
află fixat acul indicator 6 şi resortul spiral 5, care fixează poziţia de repaus
(n = 0) a acului indicator.

Figura 4.1 Construcţia tahometrului cu curenţi turbionari

Interacţiunea dintre curenţii turbionari provocaţi de aceste tensiuni şi

câmpul magnetic permanent, crează un cuplu activ de torsiuni Ma,
proporţional cu turaţia:
2 (4.4)
Ma Ka n
unde:

76
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

Ka – constanta dată de dimensiunile sistemului, de rezistivitatea discului şi

numărul de poli ai magnetului permanent;
Φ– fluxul magnetic al unui pol;
n – turaţia care se măsoară.
Cuplul activ este echilibrat de un cuplu rezistent mecanic Mr dat de
un resort spiral:
M r Kr (4.5)
La echilibrul celor două cupluri Ma=Mr rezultă
Ka2 n Kr n Kr n K (4.6)
2
Ka
Rezultă că deviaţia acului indicator de pe cadranul 7 este
proporţională cu turaţia. Scara tahometrului are o deschidere de 240÷270°.
Acest tip de tahometre se construiesc pentru intervale de măsurare
20÷10.000 rot/min asigurând precizii de 0.5÷1.5%.

4.2.2. Traductoare de turaţie digitale

Faptul că montarea traductoarelor analogice de turaţie pe maşina a

cărei viteză unghiulară se măsoară nu este întotdeauna posibilă şi că
maşinile de putere mică nu pot fi încărcate cu mase relativ mari ale rotorului
traductorului, constituie o limitare a acestora. Înlăturarea acestor neajunsuri
este posibilă prin utilizarea traductoarelor cu impulsuri. Precizia acestora nu
este afectată de parametrii liniei electrice de legătură între punctul de
măsurare şi cel de indicare. Producerea impulsurilor la rotaţia axului se
obţine prin diferite metode: comutatoare inductive, capacitive, fotoelectrice.

4.2.2.1.Traductoare de turaţie capacitive

Traductoare capacitive de turaţie (figura 4.2) se bazează pe obţinerea

unei capacităţi variabile prin salt, proporţională cu turaţia arborelui ce se
măsoară. Traductorul din figura 4.2.a este compus dintr-un stator plat
alimentat la tensiunea E şi un rotor plat, solidar cu axul a cărui turaţie se
măsoară. Capacitatea între stator şi rotor se modifică prin salt în funcţie de
77
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

poziţia rotorului; tensiunea U ce se obţine la ieşire are forma de impulsuri a

căror număr este dependent de turaţie. O funcţionare asemănătoare o au
traductoarele din figurile 4.2.b, c. Pentru multiplicarea impulsurilor la ieşire
se folosesc soluţiile descrise în figurile 4.2.d,e,f.
O metodă de conversie (figura 4.2.g) a turaţiei în impulsuri se poate
realiza prin utilizarea unui traductor capacitiv de proximitate 1.
Condensatorul activ face parte dintr-un circuit oscilant. Prezenţa unui
conductor sau a unui dielectric cu permitivitatea εr>1 la o anumita distanţă
de faţa sensibilă a detectorului modifică capacitatea de cuplaj şi amorsează
oscilaţiile. La detecţia conductoarelor capacitatea creşte odată cu micşorarea
distanţei de la obiect la faţa sensibilă. La detecţia izolanţilor, capacitatea este
mai mare cu cât permitivitatea dielectrică a obiectului controlat este mai
mare. Numărul de impulsuri ce se induc în bobină este determinat de turaţia
şi numărul de dinţi ai discului.

g)

Figura 4.2 Configuraţii constructive ale traductoarelor de turaţie capacitive

Circuitele de conversie capacitate-tensiune pentru traductoarele de

turaţie capacitive pot fi:
- de c.c. - presupune excitarea traductorului cu ajutorul unui
generator electrostatic;

78
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

- de c.a. - necesită măsurarea unei impedanţe variabile în circuite

oscilante ce include capacitatea variabilă a traductorului.

Figura 4.3 Circuitele de conversie capacitate-tensiune pentru c.c şi c.a.

Metoda măsurării impedanţei (figura 4.4) presupune utilizarea unei

punţi cu rezistenţa paralel. Semnalul de la ieşirea punţii este o măsură a
turaţiei.

Figura 4.4 Circuit pentru măsurarea turaţiei cu senzori capacitivi conectaţi în punte de c.a.

Măsurarea turaţiei cu ajutorul circuitelor oscilante a căror frecvenţa

de oscilaţie este dependentă de capacitatea traductorului, presupune în plus
circuite de modulare şi circuite de numărare a frecvenţei.

4.2.2.2. Traductoare inductive de turaţie

Traductorul inductiv de turaţie în forma sa cea mai simplă este

prezentat în figura 4.5. La rotirea rotorului 1 cu turaţia de măsurat n, în
intrefierul electromagnetului 2 excitat de la sursa I, se modifică reluctanţa
magnetică şi ca urmare în bobina secundară se vor induce impulsuri de
tensiune proporţională cu turaţia n.

79
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

Figura 4.5 Traductor de turaţie inductiv cu reluctanţă variabilă

În varianta constructivă din figura 4.6 rotorul este înlocuit de un disc

cu mai mulţi dinţi (frecvent N=60 pentru a se obţine direct turaţia în
rot/min). Astfel se obţine o creştere a rezoluţiei.

a. b. c.
Figura 4.6 Traductor de turaţie inductiv: cu reluctanţă variabilă a, b şi de proximitate c

O altă metodă de conversie a turaţiei unui arbore în impulsuri este

asocierea dintre un disc dinţat şi un traductor inductiv de proximitate, figura
4.6.c. Senzorul magnetic de proximitate se compune dintr-un magnet
permanent 1, piesă polară 2 şi o bobină 3. Prezenţa în apropierea piesei
polare a unui material feromagnetic crează o perturbare a liniilor de flux ale
magnetului permanent şi în bobina se induce o tensiune. Numărul de
impulsuri ce se induc în bobină este determinat de turaţia şi numărul de dinţi
ai discului.

80
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

4.2.2.3. Traductoare de turaţie fotoelectrice

Cel mai simplu sistem de măsură fotoelectric al turaţiei este descris

în figura 4.7. Traductorul de turaţie fotoelectric conţine emiţătorul şi
recceptorul de lumină situaţi de o parte şi de alta a discului cu orificii.

Figura 4.7 Traductor de turaţie fotoelectric dispus pe ambelepărţi ale discului cu orificii

Lumina emisă de sursa de lumină 1 este proiectată de sistemul optic

compus din lentilele 3 şi 4 pe fotoelementul 5. Între lentile este montat, pe
arborele a cărui turaţie se măsoară, un disc prevăzut cu orificii, care permit
razelor de lumină să treacă pentru scurt timp spre fotoelement. Astfel că
numărul de impulsuri electrice obţinute la ieşirea fotoelementului este
proporţional cu turaţia, rezoluţia fiind cu atât mai bună cu cât numărul de
orificii este mai mare (de obicei N=60).
O altă soluţie ar fi traductoarele incrementale asemănătoare celor de
la deplasările liniare. Aceste traductoare pot să genereze un număr fix de
impulsuri pentru fiecare unitate de rotaţie unghiulară a discului codat. Discul
codat conţine o reţea optică de zone active, alternate cu interstiţii de aceeaşi
lăţime. Zonele active se disting de interstiţii, fie prin transparenţă (de tip
diascopic), fie prin puterea de reflecţie (de tip episcopic ). Există deci şi
posibilitatea dispunerii, pe axul a cărui turaţie se măsoară, a unor fâşii
alternante reflectorizante şi absorbante, astfel încât lumina trimisă de sursă
este sesizată de fotoelement cu un tact dependent de turaţie. Frecvenţa
impulsurilor poate fi mărită prin mărirea numărului de zone absorbante şi
reflectorizante.
Cu această metodă se pot măsura turaţii de 300÷300000 rot/min.
Procedeele optice au avantajul că nu încarcă arborele în mişcare.

81
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

4.2.2.4. Strobotahometre

Sunt aparate de măsură a turaţiei bazate pe efectul stroboscopic şi au

avantajul că măsurarea nu necesită contact direct cu obiectul aflat în
mişcarea de rotaţie.
Efectul stroboscopic constă în utilizarea inerţiei ochiului, care
percepe un obiect aflat în mişcare de rotaţie sau vibraţie, ca fiind staţionar,
atunci când obiectul fiind iluminat prin impulsuri scurte de mare intensitate
şi de scurtă durată la o frecvenţă proporţională cu turaţia sau un submultiplu
întreg al acesteia.
Turaţia se determină numeric, înmulţind frecvenţa impulsurilor cu
raportul dintre numărul marcajelor stabile care apar datorită iluminării şi
numărul marcajelor reale. Schema funcţională a unui stroboscop cuprinde:
un oscilator cu frecvenţa reglabilă şi cunoscută OR., un formator de
impulsuri F.I. care va comanda frecvenţa descărcării unui condensator C
prin tubul cu neon/xenon T. Acesta va produce impulsuri luminoase de
durată scurtă (mai mici de 10 µs) cu aceeaşi frecvenţă de repetiţie ca a
oscilatorului. Frecvenţa impulsurilor este indicată de un frecvenţmetru.

Reglaj frecvenţă
R
OR FI C

Figura 4.8 Schema funcţională a unui stroboscop

Pentru frecvenţa semnalului luminos filum =10..1000 Hz se pot

măsura turaţii între 600 şi 6000 rot/min. Erorile sunt sub 1%, iar la
măsurarea pe cale numerică a frecvenţei oscilatorului, precizia creşte foarte
mult.
Când m şi n sunt numere întregi prime între ele între frecvenţa
semnalului luminos filum şi cea a mişcării fmisc există relaţia:
f m f (4.7)
ilum misc

n
82
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

4.2.2.5. Traductoare de turaţie cu senzor Hall

Este un sistem cu disc în impulsuri (dimensiuni şi materiale funcţie

de aplicaţie) montat pe capătul arborelui aflat în mişcare de rotaţie sau pe
carcasă pentru situaţiile când capătul arborelui nu este disponibil (o brăţară
din două piese asamblate).
Discul şi carcasa conţin 16 magneţi permanenţi de polaritate
alternantă, al căror câmp magnetic este monitorizat de un senzor intern cu
efect Hall. Când discul sau carcasa se roteşte, alternanţa polilor magnetici
prin dreptul senzorului Hall creează o tensiune dreptunghiulară la ieşire, cu
8 impulsuri/rotaţie. Se măsoară frecvenţa impulsurilor de ieşire şi se
compară cu valoarea fixată pentru semnalizare. Distanţa radială între senzor
şi magneţi este de până la 12 mm, încât aceste traductoare se pot folosi şi
pentru arbori cu vibraţii mari.
Monitorizează viteze de rotaţie între 0,01 rpm şi 10000 rpm, în orice
mediu. Datorită principiului de funcționare, senzorii cu efect Hall sunt
fiabili, ieftini și stabili la perturbații. Din acest motiv sunt foarte des utilizați
în industrie, mai ales în industria automobilelor, atât ca senzori de poziție
cât și ca senzori de turație.

Vcc

Semnal

Masa
Disc Senzor Magnet Radiator Cablu de
Hall permanent conexiune

Figura 4.8 Exemple de montaj pentru un senzor de poziție/turație Hall (1-disc metalic, 2-
magnet permanent, 3-senzor Hall)

83
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

4.3. Sistemul senzorial pentru măsurarea turaţiei din laborator

Figura 4.9 Standul experimental al sistemului senzorial pentru măsurarea turaţiei

HMI -VT250
Modbus/TCP/IP
Automat programabil
Modicon M221
I/O numerice Intrări analogice 12biţi

Monitor Encoder Senzor

turaţii
PWM noncontact inductiv de
inductiv poziţie
Driver motor c.c. Senzor

capacitiv
Encoder optic MOTOR

RS-06S6S-
7A12B-C 1M c.c.

Senzor Osciloscop
inductiv
Lampa
Stroboscop
stroboscop

Figura 4.10 Schema bloc a sistemului senzorial pentru măsurarea turaţiei

84
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

Lucrarea de laborator se desfăşoară la un stand organizat în jurul

unui automat programabil M221 model TM221CE16T cu 16 terminale I/O
tip tranzistor PNP produs de firma Schneider-Electric.
Automatul programabil (AP) este conectat la interfaţa om-maşină
(HMI-human machine interface) prin protocolul de comunicare Modbus
over TCP/IP. De asemenea, are conectat un modul de intrari analogice TM3
AI4G cu rezoluţia de 12 biti. În urma conversiei tensiune-turaţie, pe ecranul
HMI sunt afişate valorile numerice ale turaţiilor corespunzătoare fiecărui
senzor.
Studentul, prin intermediul HMI are acces la:
1. controlere: un buton de START/STOP, un controler numeric
viteză pentru modificarea turaţiei motorului,
2. indicatoarele numerice care permit urmărirea turaţiei măsurate
cu ajutorul senzorilor: encoder optic (RS-06S6S-7A12B-C 1M)
inductiv cu ieşire analogică (NI25-CK40-LIU-H1141), infraroşu
(M18TIP8), termocuplu HMI
3. conectorii speciali ai senzorilor unde, cu ajutorul unui
osciloscop, se va măsura frecvenţa de comutare de la ieşirea
senzorilor analogici. Aceste frecvenţe sunt proporţionale cu
turaţia motorului. În cazul acestui stand n=60·f
4. Stroboscop la care pentru măsurare se reglează frecvenţa
oscilatorului până când corpul aflat în rotaţie apare staţionar. În
acest caz: n = 60·f (există un singur reper). Pentru a determina
frecvenţa mişcării se variază frecvenţa iluminării începând de la
frecvenţe mari pâna se obţine o imagine stabilă.
Elementele componente standului sunt descrise în continuare.

4.3.1. Automatul programabil Modicon M221 TM221CE16T

Automatul programabil M221 are conectat monitorul de turaţie şi

modulul TM3 AI4G ce permite extinderea numarului de I/O analogice la
patru intrări analogice cu rezoluţia de 12 biţi (vezi Lucrarea 1: Sisteme
senzoriale pentru măsurarea temperaturii).
În figura 4.11 este o imagine a automatului programabil Modicon
M221 având ataşat modul TM3 AI4G.
85
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

TM3 AI4G

Figura 4.11 Controlerul Modicon M221şi modulul analogic TM3 AI4G ataşat

4.3.2. Interfaţa om-maşină

Interfaţa om-maşină (HMI) este acelaşi tip de display descris în

Lucrarea 1: Sisteme senzoriale pentru măsurarea temperaturii. În figura 4.12
este prezentată imaginea corespunzătoare Lucrării 2: Sisteme senzoriale
pentru măsurarea turaţiei. Prezintă două controlere: START/STOP şi viteză
şi trei indicatoare numerice pentru afişarea turaţiei

Figura 4.12 Interfaţa om-maşină de la sistemul senzorial pentru măsurarea turaţiei

4.3.3. Sursa de energie

Alimentarea standului se face cu o tensiune de 230 V c.a. prin

intermediul unui intrerupător automat miniatural de 6A, tensiunea aplicată
86
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

unei surse în comutatie 230 Vc.a./24c.c.,1A. În acest mod se obţine

tensiunea de lucru a standului, de 24 Vc.c. În imaginea din figura 4.13 se
observă blocul de alimentare şi clemele speciale pentru conectarea
senzorilor.

Figura 4.13 Imaginea blocului de alimentare cu energie

4.3.4. Encoder RS-06S6S-7A12B-C 1M

Este un encoder rotativ absolut / single-turn cu principiu de măsură

magnetic având o turaţie maximă de 6.000 rot/min. Encoderele absolute de
un singur tur detectează orice unghi în cadrul unei rotații complete de 360 °.
Cu ajutorul encoderelor absolute, fiecărui unghi incremental i se atribuie un
cod. Aceasta permite detectarea poziției în orice moment, chiar și după o
întreruperea alimentării, fără a fi necesară inițializarea unei rulări de
referință. Encoderele absolute detectează exact unghiurile, pozițiile și
înclinațiile - sarcini care se găsesc în mod obișnuit în robotică, poziționare și
tehnologia proceselor.
Are ieşirea analogică în curent unificat 4…20 mA şi o rezoloţie de
12 biţi. Pentru fiecare rotaţie de 360°, cu resolverul se parcurg 4096 de
poziţii.

Figura 4.14 Encoderul şi schema de conexiuni

87
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

4.3.5. Senzor inductiv de poziţie unghiulară cu ieşire analogică

Ri360P1-QR14-LiU5X2

Principiul de măsurare a senzorilor inductive de poziţie unghiulară se

bazează pe cuplarea circuitelor oscilante între elementul de poziţionare şi
senzor (figura 4.15), iar semnalul de ieşire este proporţional cu unghiul
elementului de poziţionare (figura 4.16). Distanţa dintre senzor şi elementul
de poziţionare poate fi de până la 5 mm din care distanţa nominală este de 1
mm.

Figura 4.15 Senzor inductiv de poziţie unghiulară şi elementul de poziţionare

Figura 4.16 Caracteristica de funcţionare şi schema de conexiuni

Funcţii LED:
verde: Elementul de poziţionare este în domeniul de măsură
verde intermitent: Elementul de poziţionare este în domeniul de
măsură, calitatea semnalului este redusă
Stins: Elementul de poziţionare este în afara domeniului de măsură
88
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

Pe baza principiului de funcţionare a unui circuit cuplant oscilant,

senzorul este imun la componente metalice magnetizate şi alte interferenţe.

4.3.6. Encoder non contact RI360P0-QR24M0-INCRX2-H1181

Principiul de măsurare a senzorilor inductive de poziţie

unghiulară(figura 4.17) se bazează pe cuplarea circuitelor oscilante între
elementul de poziţionare şi senzor, iar semnalul de ieşire este proporţional
cu unghiul elementului de poziţionare.

a. diagrama de conexiuni b. caracteristica de funcţionare

c. senzorul
Figura 4.17 Encoder non contact pentru măsurarea unghiului

4.3.7. Monitor rotaţii IM21-14EX-CDTRI

Monitorul de rotaţie IM21-14-CDTRI monitorizează frecvenţa

impulsurilor, rotaţia şi şirul de impulsuri de la motoare, reductoare şi
turbine; de asemenea, monitorizează depăşirera valorilor limită programate
inferioare sau superioare. Un afişaj integrat în capacul frontal indică
valoarea curentă.

89
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

În cazul în care senzorii NAMUR sunt conectaţi, linia este

monitorizată pentru fir întrerupt şi/sau scurtcircuit. În cazul erorii la intrare,
releele sunt dezactivate, tranzistorul este blocat şi ledul pentru semnalarea
stării de alimentare (Pwr) se schimbă în roşu.
Dispozitivul poate fi parametrizat şi configurat via PC (FDT/DTM).
Pentru aceasta, conectaţi dispozitivul la PC printr-un conector de 3,5 mm
plasat pe partea frontală (cablul de conexiune corespunzător IM-PROG III
poate fi comandat separat de la TURCK). Parametrii principali pot fi setaţi
cu ajutorul butoanelor şi afişajului frontal sau de la distanţă prin intermediul
interfeţei HART®.
La fiecare din cele două ieşiri, valoarea predefinită poate fi
monitorizată. Cele două relee monitorizează şi valorile superioare/ inferioare
ale limitelor ferestrei. Ieşirea pe tranzistor poate fi utilizată şi ca divisor de
impulsuri. Valoarea măsurată e scrisă permanent în memoria inel ce are o
capacitate de stocare de 8.000 de valori. Procesul de scriere e oprit cu
ajutorul unui eveniment declanşator predefinit, ca de ex. "depăşirea valorii-
limită". După aceasta, secvenţa de semnale salvată poate fi citită.
Histerezisul de comutare este definit prin programarea punctului de pornire
şi de oprire. O întârziere la întrerupere poate fi setată pentru a se evita
schimbările bruşte de frecvenţă.

Figura 4.18 Monitorul de turaţie şi schema de conexiuni

90
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

4.3.8. Senzor capacitiv BC10-S30-VP4X

Senzorii de proximitate capacitivi sunt destinaţi detecţiei fără contact

şi fără uzură a obiectelor metalice electroconductoare şi nonconductoare.

Figura 4.19 Senzor capacitiv de proximitate şi diagrama de conexiuni

4.4. Lucrări de efectuat în laborator

1. Se vor studia un traductor de tip tahogenerator şi un altul

strobotahometric în comparaţie cu un traductor fotoelectric.
2. Tahogeneratorul se înseriază într-un circuit împreună cu un
instrument de măsură gradat în rotaţii pe minut şi o rezistenţă decadică.
3. Se reglează din aceasta egalitatea indicaţiei la turaţie maximă cu
cea dată de traductorul fotoelectric.
4. Se variază turaţia motorului prin modificarea factorului de
umplere a semnalului PWM şi se notează într-un tabel indicaţiile
traductoarelor, frecvenţa de la stroboscop şi de la osciloscop.

5. Se vor trasa grafic caracteristicile frecvenţă-turaţie şi se vor

determina erorile.
6. Se realizează în excel tabelarea datelor, trasarea caracteristicilor şi
calculul erorilor pentru a fi predate împreună cu referatul de laborator.
7. Interpretarea datelor şi concluzii.
91
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

4.4.1. Datele experimentale

Datele experimentale vor fi scrise în tabelul 4.1:

Tabel 4.1 Prezentare date experimentale

TRADUCTOARE DE TURAŢIE
Osc calcul HMI aparat calcul
Nr.crt.

FU Encoder Senzor capacitiv Stroboscop

% rot/min Hz rot/min rot/min Hz rot/min

1 100
2 95
3 90
4 85
5 80
6 75
7 70
8 65
9 60
10 55
11 50
12 45
13 40

92
 Sisteme senzoriale. Aplicaţii

Graficele realizate vor avea pe axa OX valoarea turaţiei măsurate cu

ajutorul encoderului magnetic citită de la HMI. Pe axa OY se regăsesc
mărimile măsurate: frecvenţă. Un exemplu de grafic se regăseşte în figura
4.20.

Figura 4.20 Exemplu grafic: dependenţa tensiune-deplasare

Interpretarea datelor obţinute se face pe baza caracteristicilor

obţinute şi în urma calculului erorilor de măsură prezentate în tabelul 4.2

Tabel 4.2 Prezentare erori de măsură

ε ε Sensibilitatea ε
abs relativa[%] neliniaritate [%]
y 100
max
x
n y y
max min
y
Δx = xm – x0 100 S
n x
0 x
vezi şi anexa A.2. Analiza
datelor experimentale

93
 Sistem senzorial pentru măsurarea turaţiei

94