Dreptul muncii:

1. Conditii de lucru

 Echilibru între viață și profesie

 Condiții de muncă transparente și previzibile

2. Implicarea angajaților

3. Baza de date cu privire la acordurile de companii transnaționale

4. Directorii generali pentru relații industriale

5. Abordarea discriminării la locul de muncă

Dreptul muncii

Ce se înțelege prin legislația muncii?

Legislația muncii definește drepturile și obligațiile lucrătorilor și ale angajatorilor.

Legislația UE în domeniul muncii acoperă două domenii principale:

 condițiile de muncă - timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele cu

durată determinată, detașarea lucrătorilor;
 informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective, la
transferurile de întreprinderi, etc.

Cum funcționează?

UE și legislația muncii

În ultimele decenii, politicile UE au vizat:

 asigurarea unui nivel ridicat de protecție socială și de ocupare a forței de muncă;

 îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă;
 protejarea coeziunii sociale.

UE își propune să promoveze progresul social și să îmbunătățească condițiile de trai și de

muncă ale cetățenilor europeni - a se vedea preambulul Tratatului privind funcționarea UE.

În ceea ce privește legislația muncii, UE vine în completarea inițiativelor adoptate de fiecare

stat membru al UE, prin stabilirea unor standarde minime. În temeiul tratatului - în special al
articolului 153 - UE adoptă legislație (directive) care stabilesc cerințe minime în materie de:

 condiții de muncă și de încadrare în muncă;

  informare și consultare a lucrătorilor.

Statele membre au însă dreptul să asigure niveluri mai ridicate de protecție, dacă doresc acest
lucru. De exemplu, conform Directivei europene privind timpul de lucru, fiecare lucrător
trebuie să beneficieze de 20 de zile de concediu plătit pe an, însă multe țări au optat pentru
extinderea acestui drept.

Autoritățile naționale și legislația muncii

UE adoptă directive, iar statele membre le transpun în legislația națională și le pun în aplicare.
Acest lucru înseamnă că autoritățile naționale - inspectoratele de muncă și instanțele
judecătorești, de exemplu - sunt cele care asigură respectarea normelor.

Un centru european de expertiză

În 2016, Uniunea Europeană a creat un Centru european de expertiză în domeniul

dreptului muncii, al ocupării forței de muncă și al politicilor privind piața muncii.
Centrul acoperă aspecte juridice, economice, de reglementare și de politici legate de piețele
muncii și de ocuparea forței de muncă, inclusiv chestiuni referitoare la reforme. El se
adresează celor 28 de țări ale UE, statelor membre ale SEE, precum și țărilor candidate și
potențial candidate eligibile pentru a participa la axa Progress a Programului Uniunii
Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.

În ceea ce privește dreptul muncii, Centrul european de expertiză își propune, printre altele:

 să asiste Comisia în activitățile menite să asigure aplicarea corectă a dreptului UE în

toate statele membre și să monitorizeze reformele legislației muncii ca parte a
semestrului european, în contextul strategiei Europa 2020;
 să consolideze capacitatea Comisiei de a anticipa eventualele probleme legate de
aplicarea directivelor UE și să analizeze posibilele probleme de natură juridică,
precum și impactul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene;
 să încurajeze dezbaterile publice pe teme de interes legate de dreptul european al
muncii.

Consultați rapoartele lunare privind evoluția dreptului muncii în țările UE și SEE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene și legislația muncii

În cazul litigiilor aflate pe rolul unei instanțe naționale, atunci când apare o problemă legată
de interpretarea unei directive UE, instanța poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii
Europene. Curtea de Justiție a UE oferă instanței naționale răspunsurile de care are nevoie
pentru a soluționa cauza respectivă.

Comisia Europeană și legislația muncii

Comisia verifică dacă directivele UE sunt transpuse în legislațiile naționale și asigură, prin
acțiuni sistematice de monitorizare, aplicarea corectă a normelor.

În cazul în care consideră că un stat UE nu a transpus corect o directivă în legislația națională,

Comisia poate decide să inițieze o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

În acest fel, Comisia garantează că toate drepturile prevăzute în directive se regăsesc în

legislațiile naționale. Dar Comisia nu poate să ofere despăgubiri cetățenilor (adică să
compenseze prejudiciile sau să facă dreptate într-o anumită situație), de acest aspect fiind
responsabile autoritățile naționale competente.

Care sunt rezultatele?

Având în vedere faptul că în Uniunea Europeană există peste 240 de milioane de lucrători, de
drepturile conferite de legislația UE în domeniul muncii beneficiază în mod direct un număr
mare de cetățeni, iar aceste drepturi au un impact pozitiv asupra unuia dintre cele mai
importante și tangibile aspecte ale vieții noastre de zi cu zi.

În plus, de legislația UE în domeniul muncii beneficiază angajatorii și societatea în general

prin:

 asigurarea unui cadru clar privind drepturile și obligațiile la locul de muncă;

 protejarea sănătății la locul de muncă;
 promovarea unei creșteri economice durabile.

În plus, legislația UE în domeniul muncii este necesară pentru buna funcționare a pieței
unice. Libera circulație a bunurilor, a serviciilor, a capitalului și a lucrătorilor trebuie însoțită
de acte legislative în domeniul muncii, pentru a se asigura o concurență loială între țări și
întreprinderi. Succesul ar trebui să fie obținut prin produse și servicii mai bune, nu prin
standarde mai reduse în materie de legislația muncii.
 Conditiile de munca

Unul dintre principalele domenii acoperite de legislația UE a muncii este condițiile de muncă.
Aceasta include prevederi referitoare la timpul de lucru, part-time și la muncă pe durată
determinată, lucrătorii temporari și detașarea lucrătorilor. Toate aceste domenii sunt esențiale
pentru asigurarea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și protecție socială în
întreaga UE.

În conformitate cu tratatul său, UE definește cerințele minime la nivel european în domeniul

condițiilor de muncă. Tratatul conferă partenerilor sociali europeni un rol special în pregătirea
inițiativelor de drept al muncii la nivelul UE. Comisia încurajează partenerii sociali să încheie
acorduri în acest domeniu. De asemenea, Comisia poate prezenta propuneri legislative
Consiliului și Parlamentului.

Puteți citi despre activitatea UE cu privire la principalele probleme care afectează condițiile
de muncă:

Condiții de muncă transparente și previzibile

• Condiții individuale de angajare - Declarație scrisă
Lucru pe termen determinat
• Munca cu jumătate de normă
• Lucrători temporari de agenție
Sănătate și siguranță în muncă pe termen determinat și temporar
Tinerii la serviciu
Directiva privind timpul de lucru
Timpul de lucru sectorial
Insolvența angajatorului
Transferul de întreprinderi
Echilibru între viață și profesie

Un echilibru între muncă și viață

După retragerea Directivei privind concediul de maternitate, Comisia a decis să adopte o

abordare mai largă în abordarea subreprezentării femeilor pe piața muncii. Unul dintre
rezultatele Pilonului european al drepturilor sociale este Inițiativa privind echilibrul între viața
profesională și viața personală, care abordează provocările legate de echilibrul dintre viața
profesională și viața personală cu care se confruntă părinții și îngrijitorii care lucrează.
Această inițiativă ține seama de evoluțiile societății din ultimul deceniu, pentru a permite
părinților și persoanelor cu responsabilități de îngrijire să își echilibreze mai bine viața
profesională și de familie și să încurajeze o mai bună împărțire a responsabilităților de
îngrijire între femei și bărbați. Se bazează pe rezultatele consultării publice și consultării
partenerilor sociali în două etape și pe analiza evaluării impactului însoțitoare.

Comunicarea: o inițiativă de sprijinire a echilibrului între viața profesională și viața

profesională pentru părinții și îngrijitorii care lucrează stabilește un pachet cuprinzător de
măsuri juridice și politice complementare, care se consolidează reciproc.

Măsuri legale

Inițiativa vizează modernizarea cadrului legal existent al UE în domeniul concediilor legate

de familie și al modalităților de lucru flexibile. Propunerea de directivă privind echilibrul între
viața profesională și cea privată pentru părinți și îngrijitori include:
• Introducerea concediului de paternitate. Tatăl / al doilea părinte echivalent va putea lua cel
puțin 10 zile lucrătoare de concediu de paternitate în jurul datei nașterii copilului, compensat
cel puțin la nivelul plății de boală.
• Consolidarea dreptului existent la 4 luni de concediu pentru creșterea copilului, făcând 2 din
cele 4 luni netransferabile de la un părinte la altul și compensate la un nivel stabilit de statele
membre. Părinții vor avea, de asemenea, dreptul de a solicita luarea concediului într-un mod
flexibil (de exemplu, cu jumătate de normă sau într-un mod fragmentar).
• Introducerea concediului de îngrijire pentru lucrătorii care oferă îngrijire personală sau
sprijin unei rude sau persoane care locuiesc în aceeași gospodărie. Îngrijitorii care lucrează
vor putea dura 5 zile pe an.
Extinderea dreptului existent de a solicita aranjamente de lucru flexibile (oră de lucru redusă,
program de lucru flexibil și flexibilitate la locul de muncă) tuturor părinților muncitori ai
copiilor cu vârsta de cel puțin 8 ani și tuturor îngrijitorilor.

Consiliul a adoptat propunerea la 13 iunie 2019.

Măsuri politice

Pentru a completa propunerea legislativă, inițiativa conține un set de măsuri nelegislative

pentru a sprijini statele membre în realizarea obiectivelor noastre comune. Acestea includ:
• asigurarea protecției împotriva discriminării și concedierii pentru părinți (inclusiv femeile
însărcinate și lucrătorii care revin din concediu) și îngrijitorii,
Încurajarea utilizării echilibrate în funcție de gen a concediilor legate de familie și a
aranjamentelor de lucru flexibile,
• utilizarea mai bună a fondurilor europene pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii de
îngrijire formală (îngrijirea copiilor, îngrijirea extrașcolară și îngrijirea pe termen lung);
• eliminarea factorilor de descurajare economică pentru salariații secundari care împiedică
femeile să acceseze piața muncii sau să lucreze cu normă întreagă.

Această inițiativă va aduce beneficii persoanelor fizice, companiilor și societății în general.

Părinții și îngrijitorii vor profita de un echilibru mai bun între viața profesională și viața
personală. Mai mult, creșterea prevăzută a ocupării forței de muncă a femeilor, câștigurile lor
mai mari și progresul în carieră vor avea un impact pozitiv asupra prosperității economice,
incluziunii sociale și sănătății lor și a familiilor lor.

Companiile vor beneficia de un fond de talente mai larg și de o forță de muncă mai motivată
și mai productivă, precum și de un absenteism mai redus. Creșterea ocupării forței de muncă a
femeilor va contribui, de asemenea, la abordarea provocării îmbătrânirii demografice și la
asigurarea stabilității financiare a statelor membre.

Condiții de muncă transparente și previzibile

Noua directivă 2019/1152 privind condițiile de muncă transparente și previzibile este o

urmărire directă a proclamării Pilonului european al drepturilor sociale.

Acesta va stabili noi drepturi pentru toți lucrătorii, în special abordând o protecție insuficientă
a lucrătorilor în locuri de muncă mai precare, limitând în același timp poverile angajatorilor și
menținând adaptabilitatea pieței muncii.

Directiva

Toți lucrătorii din UE vor avea dreptul:

• informații mai complete despre aspectele esențiale ale muncii, care urmează să fie primite în
timp util de către lucrător, în scris,
O limită a duratei perioadelor de probă la începutul locului de muncă,
• să solicite locuri de muncă suplimentare, cu interzicerea clauzelor de exclusivitate și a
limitelor clauzelor de incompatibilitate,
• să cunoască o perioadă rezonabilă în avans când va avea loc munca, pentru lucrătorii cu
programe de lucru foarte imprevizibile, ca în cazul lucrărilor la cerere,
Anti-abuz pentru muncă de contract zero ore,
Primiți un răspuns scris la o cerere de transfer către un alt loc de muncă mai sigur,
• să beneficieze de instruirea obligatorie gratuită pe care angajatorul are datoria să o ofere.

Directiva are un domeniu de aplicare personal larg. Acesta își propune să se asigure că aceste
drepturi acoperă toți lucrătorii din toate formele de muncă, inclusiv cei din cele mai flexibile
forme de muncă non-standard și noi, cum ar fi contractele de ore zero, munca ocazională,
munca casnică, munca bazată pe tichete sau munca pe platformă .
De asemenea, vine cu dispoziții specifice privind aplicarea, pentru a se asigura că lucrătorii la
locul de muncă beneficiază în mod eficient de aceste drepturi.
Revizuirea Directivei privind declarația scrisă

Propunerea Comisiei pentru o directivă de muncă previzibilă provine din revizuirea actualei
directive privind declarațiile scrise, care există din 1991 și oferă angajaților care încep un nou
loc de muncă dreptul de a fi notificați în scris cu privire la aspectele esențiale ale relației lor
de muncă.

Evaluarea de către Comisie a Directivei REFIT a arătat că mulți lucrători din UE nu primesc o
confirmare scrisă a condițiilor lor de muncă sau nu primesc toate informațiile de care au
nevoie în timp util.

Mai mult, din 1991, piața muncii s-a schimbat și au apărut noi nevoi, după cum se arată în
rezultatul consultării privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Noua directivă privind condițiile de muncă transparente și previzibile va abroga actuala

directivă privind declarațiile scrise.

Consultarea în două etape a partenerilor sociali

După cum prevede Tratatele UE, Comisia a consultat sindicatele și organizațiile patronale
într-o abordare în două etape:
O primă fază de consultare și
O a doua consultare de fază, însoțită de un document analitic

să își caute opiniile cu privire la provocările identificate de Comisie și dacă doresc să lanseze
negocieri pentru un acord autonom pentru a le aborda.

Cu toate acestea, punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la necesitatea legislației
au fost mixte. Întrucât nu au intrat în negocieri pentru încheierea unui acord la nivelul UE,
inițiativa a fost transmisă Comisiei de a face o propunere legislativă.

Procedura legislativă

Atât Parlamentul, cât și Consiliul și-au adoptat pozițiile inițiale în 2018, pe baza propunerii
Comisiei.

În urma negocierilor, un acord politic între Consiliu, Parlament și Comisie a fost încheiat în
februarie 2019. Acordul provizoriu a fost adoptat formal de Parlamentul European la 16
aprilie. Consiliul a adoptat propunerea la 13 iunie 2019.

Pasii urmatori

Statele membre UE vor avea până în 2022 să transpună noile norme în legislația lor națională.