Sunteți pe pagina 1din 63

© 2000 Editura Lipa, Roma ~ ha~ja

e 20@JBdirura CaLu ia Guten berg, pentru versiuneafnlimba roma.[la



Deserlerea CIP a. Ri:bJioiecii Naiionale a Romani:f:! SpmU<K, TOMAS

Arm dea purilicat ioiima I Th:rmts Spicl'Iik; trad.: Vasile Rus; ed.: pr, Sil.,., Ii H(ldi~,~ Tru-gW'Upu:~: Garax la Gut'enberg •. 20oo~

t2i1p. .. ; 20 em .. "«(:ommlmioj 7) .rSBN ,09}']- 79 .19-n0-9

L Hus, VasHe (trad.)

IJ.H(ld.i~. Sah'j,.I {ro.)

2 I

Curec~Uf'i; Mia U:odil,l fd'll:wret'ltLelare:. (iti!wda. ~3~d)[:I;]'lJ.e-f&

Tomas ~pid.lik.

Arta, de a. pu rifi.ea i.oims

Tradllcerta di!fl .Iirmha [tanana:

VasileRus

Edi'tura Galaxia Gutenberg 21003

Mui(utn'im CUlliOt1$t!i Suro.ri Maria Ca:-J.'np'Qtelll~ Direc.f", ulEdi/urii Lipa,jarli (;,ontriburia clireia aClHI~itii lU'CMtie' ,Ull a1' Ii PUtlJ'f aplireQ ;# in: limba :romii:nd.

Editoful

~"ntroducere

Sa ilitccpern~u 'Calt.{."V~ texte C:ltt~t-tetl:!ltice:

"Aeeasta va 11 atlanta pecare ell 0- VO'.i lncheia cu casa hdlisr,ael dupa. acele zile, zice Dommil: voi pune legea Mea lin sufletul lor, 0 voi serie iill inime lor" (.fer, 31 ~ 33 )1,

"Hristos 5fl Iocuiaseaintru credlinfa in mimile noastre ~] astfel, prinzsndradacini ~~inteme]ati in dragoste, 'fili iE! stare sa intelege~L laolalta cu toti sfintii care li este lni'rimea~ lungimea, lni]jimea $] adancimea ~i &a CIJi1103!~teJi dragosrea lui Hristas, care de:p~e;;te orice cunoastere, pemru ca sunteti pimi de illtreaga ,plinimte a Domnului' (EI.3, 17=19)1

"Se _poaBtre intfunlP1~ ca aerul sensibil Ski dievin~ mai pull n prezent in re spiratia sim~uril ornoastre exterioare d.ec@t devine Sphhu] lui Dumnezeu interior inimii noastre, adiind acolo f'ara incetare amintirea Sa, sru~l.uind mereu rna] mult in no] "" .. '" (Nnart}Tiu8. Saifudon.a, amor ,Sir];fJLC din sec. VII)I.

"Curat 1.8 inima estc eel ce dispretnieste luerurile

. . . I

pfrmam'e§ti ~i le cauta pe eel e ceresti, neincetand niciodata de aadora ~i de a- L vedea pe Domnul Dumnezeul s1iu adevarat ell ]nim;!i ~i suflet ell rater (Sf. Francisc de Assist),

••... u abundenta stiintei sad sface sufletul, ci simrul sigustul interior a] lucrurilor' (Sf. Ignatiu de Loyola),

., Inima noastra este cu adevarrat rMadna ~i centrul vietii. Ea ,aratii daca starea omului este bmnl san rea ~ incita celelalte forte spre activitate si, dupa ce ele si-au realizat lucrarea, primeste in ea rezultatul acestor aC1hmi peuttu a intiri sau sHim ace! sentiment Care caracterizeaza dispuziJia permanenta a omului, Se pare, asadar, di ei - inimii - ar trebui sa, i se acorde conducerea vietii - ~i de fapt asa este la multi dintre no] ~i de-o maniera mai scizu,til la altii - ~i poate ca. initial asa a fost, Urn: an venit pasiurrile ;}i au tulburattotul. Cand sunt ele pre zente ,. inima noastra nu este un semnalizator sigue.nnpresiile noastre nn sunt COOl artrebui sa fie. gusturile sunt pervertite ~i condue activitatea celorlalte forte spre risipire .. Program ul, prin urmare, este acesta: tine inima sub control. si supune unci critici severe toate sentimentele, gusturile ~] iaclinatiile. Cand va fl cu['a:tati de 6

lpasiuni" ea va putea actiona in vole" (Teo fan Z~vori,tI1ll1. autor spiritual rus, t 1894)1.

; !Daca. rel~gia este 1[1 .re'tati'e personala CUI Dumnezeu, anmci contactul ell Diviniteiea nu este posibil dedit in. adaneul eului meu, in adancimea inimij, pentru 'ca Dumnezeu, cum ziee Pascal, este sensibil la inim!'" (Y .. Viaeeslav, teolog rus, + 1954),

1" Misteru! biaelni ~'i al riului

DE LINDE ~PROVINE RAUL?

Estc intrebarea pe care oamenii ~i -au pas-o 1ncoutmuu~ lihi sr daca r,aman convln~ ca, problema

~ , .

rUlLlh.l.i DC pune in fata unui mister. Schematic,

lnairl'tea crestiuismului putem distinge trei raspunsuri fundamentale, diferite intre de. date unei astfel de interoga~ii:

1. • Cel at dualismul U] cosmictin lume exi stj doua tipuri de fone care se W:frunt~ pe rand: ale divinitatilorbune ~i ale diivlllitfiliJor rele, lumina si tenebrele. Binele apare rn ttl putemic, dar lupta sa cu raul este eterna.

1. eel al dualismului antropologic: binele ~i raul st~u in omn 1 insusi. Lupta lor se rnani f"es-t1:\ drept opozitia.dintre came.si spirit. Dorintele carnii ne d He Ia Jl",au~ spiritul ne inall:a la Cer. Dar eu ajutorulascezei omul poate sa slabeasca influenta carnii ~i sa intareasca astfcl spiritul.

3. C.el i3JJ. dnalismulul moral ~ .1:111 carnea in sine conduce la rau, d "pasiunile '. Atunci virtutea consta 1n infrangerea pasiunilor §i 1'1l trairea in. confonnitate eli ra~i unea,

SJE POATE ACCEPTA EXPU,CAnA DUAL[S~ MUlLUI COSMIC?

Aceasta concepti,e., tipica rel ~gii.lott" orientale, se re'flecta in povestiri le care SImi, COl $1 do cumentele, cele mai vechi ale litenturii umane, in ele se regasesc zanele bune, vniji10arelerde ,~i printii care merg sa, lupte eu balanrii, Copiii aseulra ell plaeere aceste povesti lPen{ruc.a m ell.'! se face' 0 distinctie rclari; litre ce este bine ~i ce este rall si Ja s~i~ tie manifestA credinta ln victoria binelui. ~i tollll~i. in esenta ei, aceas~.a eonceptie contrazice ~eve]a~]a crestina, Tot ce exista a fost treat de Dumnezeu, ~i tot ce e creat de Dumnezeu este bun. Nu se peste deci adrnite existenta unei anumite forte a raului Independenta de Dumnezeu, contemporana Lui ,. nici nu H poate admire vreo fiin!lii de la inceput rea prln natura sa.

DAR IN CARNE A NOASTRA~ ClTM ATESTA SI",f\NTUL PAVEL .( cf Rm. 1)~ ESTE ASCUNS PACATUL~ CARNEA SE OPUNE SPIRrrULUI.. CUM TREBUIE s.A iNTELEGEM ACEASTA OPOZITffi'?

De fapt, in Biblie $i in literature ascetic a, "carnea" este indicataca izvornl raului, Dar acest termen nu trebuie sa ne induca in eroare. "Carnea" ro

nu inseamna corpul uman, ci este un termen folosit ill sens mora], care indica ansamblul tentatiilor cauzate de pacatul care de] IJ si -a facnt la.ea~ in noi, Se mai numeste ~i "concupiscenta", despre care se spnne di "din picai proviae, spre pacat ne mage; dar in sir e nu este In,ci pacat", De aceea arflgresit sa credem cii trupul nostru, components materiala a omului, este rau, TrupulIui Hristos este ~ffu1t~ ~i, noi suatem chemati sa! ne sfintim mrpul tn unire cuEt

PRECUM VECHlrn: 'f'lLOSOFI, STOICI, :Sru ", MORALA CRE~TINA PRo.POV ADUIE~TE rOTOLIREA PASIUNILOR;. TREBU[E. PRIN URlvIARE;; CONSIDERATE ACESTEA D~N UlU&A UN RAU?

r ermenul "pasiune" poate fi tnte]es in doua feluri, Positi v, ca {) dOfifltil sensibila buna. cfhld i ndicfi 0 tendinl3 m.atU!raHi: de pl [&t, dorinta de 3- manca atunci c.Wid i~i este foame, bueuria de a te misea, bueuria de a te disatorlli la timpul potrivit, etc .. Negativ, crowd pasiunile care, drepa§esc masura ~i sunt greu de comrolat ne eenduc 1 a rau,

Dar aid mik:~ pasiunile prin de insele nu consti tuie un. pac at P~1n harul ] U] Dumnezeu, omul poseda in mod Norma! libertatea ~i forta de a 'II

Invinge '][lclinal:i.He spre rlu. ~i daca, prinjr-o I~KOOp~[~, pasiunea HI' fl fi~m de puternica Incat omul si-arpierde Iloertatea saucuuoasterea biUe]Ll'] ~i a :r3Uhl[, el ,m comite, cum zic morali ~ri i~ un pacat "materia]" ~ dar inaintea lui Dumnezeu un astfel de paeat devine justificat din cauza extremei sH~;bici.Witi a omuiui.

ATUNeI' CE TREBUfB CONSIDERJ\.T~ DUPA. iNVATATURA. CRE~IINA, "RAU" ~J ernE ESTE RESPONSAB1L DE VENmEA LUI iN LUl1E?

N umai pact31!fnl esse ranA Cl1 adevaf·~l, adk~ rodul unei libel;€ consimtiri Ia rau, dati. deornul iil1S~ru. Prill unnare numai ornul este responsabil de ru!.J]l care pune sta.pan.i're pe irrima sa ~i prin el :int[a. ~n ]~me.Parin~ii Biserieii au SCtW predici pe tema: "Dumnezeu nueste cauza relelor" (Sf; Vas]1e). Ei H apostrefeaza pe om ell aceste clll,vintc:

"N'U da villa nici pe Dumnezeu, niei pe diavol, mid pe lurne, nici pe carnea cu pasiunile ei, ci CIa vitM3! pe tine ]J1SllI.p 11,i numaipe tine ~mmti!'· Pare aceasts o constatare tdst@ii'? Este ea asa? i:rUr-urill annme fel, da, dar ,exista, ~irevets.u~ medaliei: daca, pedeo pane" not i~[ne am. fOi$~ cauza t'.luJui,pe de alm parte, tot nol putem sa ineercam . sa-l reparam,

12

DAR l.N L[JME ~NTAlNnvl ATATEA N5CAZUru PENTRU CARE NU NE SIl\.1TIM DELOC VINOVATII

parl.mii deosebesc asa-zisele rele "fiziee"

:" - ";f,"

de cele "morale", Rau] moral este pacatul .. Relele Ilzice sunt bolile, moanea catastrofele naturale, persecutiile, etc., Origines. lor ]ndepw~tabl ~1il. m pac" .. tt. care se trag,e din prima. neascultare a. lui Adam, Relele fizice au un caracter put:l]tiv. ~i C.mM de aeeea s,h.l!}esc binelui : daca 8lmt aeceptate cu un spirit de pocainta, Sufe:c]nle1e ne feresc de c~utarea inlume fj fericirii noastre definitive, pentru a ne intoarce mintea spre Dumnezeu,

'2" Sarpete in parsdisul inimii

UNDE SA CAmA:MORIGlNEAPACATULUI? CUlf..1 sA INTERPRET AM POVESTEA, BIBLICA D~SPRE SARPELE DIN PARADIS"?

Geneza 3 povesteste istoria primului pacat: tentatia de a msnca fruetul interzis, convorbirea Evei cu sarpele seducator" consim~[i)l lui Adam", alungarea din paradis. P,arinlt~i retin faptul ea experienta fiecaruia dintre not. confirma §j prelungeste in istorie ceea ,ce Geneza povesteste in prirnele capitole e , F iecare din noi poseda un paradis adica inirnacreata de Dumnezeu intr -0 stare de pace. Si fieeare din not tf:'die:'?te experienta ~arpe~ ui, care patrunde 111 ,inima pentru a ne seduce'. Sarpele a,re forma unui g§nd rilu. Origene sene '- *i SllOt de acord ell el nll.dvi a!Ji Parint,i - cit "izvorul ~i inceputul oricarui pacm este g!ndu]'" (ln greaca io<gi.smru).

CUM, POAIE UN SIMPLU GAND CAUZA RJ\UL?

Nu este vorba de uo simplu g§nd, ci de un gand necurat, ran, Ca 00, frm sinceri, ceea ce numim adesea .tentap i nu sunt nici macar gallduri adevarate,

15

ci mm degrabl inlagim ale fM.1!eriei, carora li se adauga. sugestia de a sava;~ ceva m-iu. Sf Maxim. M:arturis[toru~ ilustrearzli aceasta sitl1Eti~ie ell! exemple luaie din vi.$ de zi CUt:] afirmend, de piAda,dl putinta de a gandi nu este lm.rdu, si nici gat1l.direEi. Nu esre un riiu fe-me:ia.Nid sa tegande{it] la 0' femeie nueste lID r,an. Si tot1],~i, inmattea unui om, aplecat spre senzuelitaie, imagines 'Unci femei nu rarl1an,€: mereu cm,!l!ta, ci se amesteca eu un impulscarnal care sugereaza un ad potrivnic legii lui Dumnezeu, Fnatcda~i ftil, hanirn ~ru vinul.rm sunt un fall 'in SEne. ~i totusi pot d,e'Veni piatra de poticnire datoFiUi impulsurilor neeurere care li se adauga. Numim as-tee] ~~}J'm" ceva cfuuia]lu i se radllugi, nimic ari.ltceva, cum varbim, de pHd.a; de aur pur, de apa pudietc .. ~ ~i gandw~l!i: sunt curate pana nu ii se adallga vrean impuls Gam ducela s;av&~ireamuiui

DE UNDE VINASIFE.l DE IlyfPULSUR! SP:RE RAU?

P'firin~ii compari inima umana ell un ;~pamMt al ,flgud.uintei":, :f.pn;::c~re fifisteni], babilcnienii ,~i alte popoare pigane arunca sulite ~.i s,ag·el]. adica sugestii rele, Aeeste gCilfllduri "diabolice", "csrnale", "necarate" 11J.U-;~:i Pot uvea originea ])n inima [JID;]Strl4 de vreme ce ea este creata 1'6

de Dumnezeu. Pr]ID. urmare, ele vin ~<d.]ti! afara", Nu .apar~in feJu~uinostru natural de a g&ldL $1 palila cWId raman ··"in afara" noastra, IIU SUHt pacat Constitule UJl ra1~ raima! inmnmentnl in care le acceptam ~n mo Ii constient §i H ber, adica atunci cand. ne idle11itificam C'."IIJ. ele,

DAR [N. EVANOHELIE ST A. SCRrnS cA RAUL f:ROVINE VIN lli"NIMA $.1 NU DIN LUCRUlULE EXTERNE (lwt- 15! 19). $IATUNCI?

Cusiguran~a, dar trebuie s1lt 11m. atenticum explicam aeesr tex[. Paeaiul vine din irtima omului, deoarece consiJliI~amftl1ltu~ hi rau este dat din buter1Qrul.o.IDului, de' libera sa voi'O~~. GErnchm.le 'relet oorin'~e].e pssionale bantu iecontinuu, ea si zicem a~~. in. j urul nostru, Deseeri ne acapareaza fantezia ~r mintea, Constituie slabici unea umana de dupa 'pacartulprimlhu gtr~o~i. Dar ln sine l1J.U sunt lnc~ un rau ,ade'Y3:rat. Biserica uf]ftlr'Ia~ concupiscenta provine din .pacOit ~i atrage la 'plical, dar In sine IlU este paca:t

DAR ATUNe! TRAIM, iNrrR-O STARE O'E PRlMEJDIE,. rvmREU EXPUSI TEN"TATHLOR" ..

Viata omuhri pe ~m.fult este (liupti, zice lov (7, I ). ~,j un proverb adaugil:. .cine au vrea sil, 11

lupte, 'oid n-ar trebui ~a 'tr.aJaJSciL Dar nu trebuie sa exagerarn dificultatea acestei lupte, Un aUitor mistic .l:lUlllC Pseudc-Macerie, com[para, sufletul nostru en o mare cerate, in centru sc afta un castel fnnnos, alaturi este tJ.rgul. iar de' j UF l.mpr-ej ur periferia. Dusmanul, adica pacatul originar, a ocupat perifer1<l. a4idl sirnturile noastre, Si de aceea ne simtim tulburati In aeel punct, Bar acesre tulburari ajungades'f;.a ~i ,in'1targ" adica aeolo unde se incep-e sa se discuto dad'~ trebuie san nu trebuie Sa primim un gand C-al fiind u] nostru sau mai de'grab& trebuie sa-l refuzam, Dar i:n, castelul ]n[er~or" unde tine de Iibertatea noastra s~ tim S;tipani. pa'cattd fill poate piltrunde daca nu-i deschidem poarta 'cn Iiberul nostru con:s.irn~am§ut

$1 sntnta Tereza de Avilla vorbeste despre ·'cili;:.tehtl interior!' al sutletulu;j nostru, unde putem :sa eonversam CU Dorrrnu], Oaspetele divin,fiira en tulburarile periferice sa impiediee in. vrenn ,tel acest lucru,

[N CIUOA ACESTUI fAPT. SUNJEM IN INTREUlME IMPART[T~. ACEST LUCRU NU ESTEPLACUT ;~I POATE CA. ESJE DE-,A DRFPTUL OBOSITOR ...

Oamenii spirituali cauta nu numai sol evite

IR

'pucatul, ei ~i sa purifiee jnima, pentru ca,fiieand ~s..tfet sufletuJ se poole intoflKe la paeea h'iuntriciL Autorii monastici numesc asceza cu termenul grecese prcp:.i,!}, indicand as-tiel practice spirituala. DM fac deosebire ~l1tre. "practica ex teri ears" ~ care se eoncentreaza asupra evirsrii aetelor paciitoa.s.~ -, ,~i "practice interioara" -;- care are drept seop purifiearea inimii, Deseori, din pacate, ~nv~tatll]r]Je morale care sunt propuse ra.man limitate nurnai la practice ex. terioara; ··N u trebuie sa S~ faca ~st lueru, se poate face' aceta. Si asta poate explica, probebil, de cc atat de des, cand oamenii Be simi foarte tulburati, nu mai ~t]U ee :sa. fuca, din momentul in care aplicaree le_gHof' exrerioare aflate in posesia lor. no. .ij ajuta, atnnci, in cautarea unotr solutii ulterioare, se intorc la metodele mai nepotnvite propuse de un fals misticism, la medici, La droguri ....

UNDE POTFl GA.-SITE ACESTE INS'Jl{lJC'OlJN1?

C'a.hJ,garii care alegeau 0"1] ~V!i de singuratate erau In mod particular experti in dobandirea pa.dl imerioare. (~autau Iinistea tugind din Iume. Dar fearte curand traiau experierna laptului C3J solitudinea, de una singu:ra, in sine nu pacifica. Sf Antonie eel Mare, tie pllili"_~ s-a tetras

]9

Tom(if, SpldlJ'J(

=-----~----------~----~~

in de*ert~ d ar ,131 illS! asaltat de "dernoni", adica de o pnzderie de·gandurl ~i de fantezii care i1 tulburau. A trebuit deci sA30lwqe s51nvinga, acesti "demoni", Numai dupa 0 lunga ]upta ]aun1ric;1, a dobandit arta de ,,~ iuvinge fanteziile: N umei atune] a devenit singuratatea lui un 5aJa~ al pacii, 0 astfel de cxpeTlelJ!-a era a~a de' c.omuna~ atat de cunoscuta fndlit c lege de stat din imperiul bi Z<i11 tin a interxis rnonahilor sa se retraga in desert, in soH~udine. lnai nte de' a fi I.iriii t zece ani de viat~ ascetica in rnanastire. C~Hugar-H irebuiau, prin urmare, lnainte de a aborda v'ia!a de pustnic, sa fi, tBv~lat deja sa He s,tapani pe gfuJdurilre lor si pe farneziile Ior,

f) l\R ACESTE~;, 'EX'lilER

' .,' '... f . 'JENTE ALE

MUNAHILOR DIN VECHIME SUNT iN("A ACCESIB]LE ~D UTIl.E PENTRU OMU- D1:

All?

Este ]nte'te~.unt cii III zilele noastrc tocmai pemru ea se s]rnte in n1JOd deosebit ,111;;\ nia si crcste ccrerea acestora - sunt traduse !;ii publlcate texte ale sjJiri.tualitilfij antice care privcse lema Iuptei Ifiul1I.h'ice, Pentru a cita U11I exernplu C:UIil,OSCut. ajllJngc sa amintim ClUill se inmultesc in ultimul timp traducerilc Filocaliei ]lli N]C6dirnAghiorituJ. Textul estc 0 culegerc A. nomeroase bUl"ilti patristice ~n

~n care se in'Va'~a cum se dobandeste puritatea inimii, care' reate: condj~ia ru,ga\ciunii ~j a lini.~Hi vietii,

S-A sru 8 CAADEV ARATUL prAcCAT fLAY EM NUMAI CAND INTERVINE LB3ERUL CONSIMTAMANT. C.ARE SB UNE~TE CU GA.NDUL RA.U. DAR CUM PUT-EM rSTI S]GUR DACA AM CONSIMTIT L1BER SAV 'NU,/

Exista perseane scrupulease care, 13 spovada, se acuza de ':'a fi avut gmlduri rele", dar nu .stiu sa raspunda Ia intrebarea daea au consimtit 13 ele sau DU. Vechii monahi ~'tiau eli (I astfel de, nesiguranta este foarte daunatoare pentru paiCea sufletului. De aceea au prupus 0 €IDa] i zi atenta a procesul ui mental care :<H! observacu ocazia tentajiilor interioare. [n mod obisnuit SiC deosebese cinci trepte de patrundere a rau lui in inima: I} sugestia; 2) convorbirea: :I } lupta: 4} consinuamantul; .5) pasiunea.

Acest Iucru necesita, evident, 0 explicatie.

CE ESTE SUl.iESTIA"?

Acest prim grad se mai numeste ~i "contact", Este prima imagine fltm~z~tl1J de fantezie, pnmul lmpuls, Astlel, de pHda~ un avar vale nistc 21

bani nepuz]1i ~T Ii vine 0 idee: "as putea sa-i escuud". [f] acel~i fel ni sepot impune' irnagini camale, gfindu] de a fi mai buni decal toti, impulsul de ~ se lasa de ] ucru, etc .. In acest Cal: nu dedd!em il1lC~ nimic, consmtfun pur. ~]sjmpln;1 d1 ni se ofer;i posibilitatea de .tI face di:nl~ ~i rim se prezinta ~ntr-o forma pt]ficuta. Neofitii in vial;] spirituala se i[']spa~manti:i> .l;nil!rtm~:s:escc~ auavut "g3..l1dnri re]e'~ p,ana $'1 ~n biserica ~i Url timpul rugaeimrj]. Se povesteste cit Sf:. Antonie eel Mare ar fi cenduspe acoperis pe unul dintre tlDsc'ipom care se plfu:tgea amar de .gtlmdurile ]ui relesi i-ar .A peruneit s.i pfiudfi.vant'lJ1] cu mana. Apoi. dl..lp~. un timp, .i -ar f SIPUS;' 'Data nu poti prinde va1llT.u,] , ell alai. mai putin vei prinde inmdntl g5ndtlrJJe re:l~r: Vo~a Sa demonstreze in felul accsta tC~ in primele sugestii li111 se anii inca nici 00 vina ~i ca, atal c:~t V0I'n itrii. '1fI1.l1 ne vom putea elibera de sugesti], Lle seamalli ell mustele, care l!LC chjnuie cu ata.1 mai muit. eu ca:t devenim main eribd~l tori.

CE mSEAMNA"CONVORBIRE"?

Aoeasta treaptfi ami nteste de povestirea din Genezll.3, cmd Eva iil~J'a 111 Yorba ell. sarpele. Da.c!i Msam deop~rle prima :s.ugf::stie. ea dispareasa cum. a ven i L DaJ' onml, in mod norm al, n-o face', SiC ias~

mai degraba pr0voca~ ~i 'iJi.Ctl1!:]3te sol reflecteze, Astfel, avarulzice: ~~lD:aca iau acei bani:; lJ depun la banea". Apoi Ii vine A']1 minte c[i ace stanu este U~l ] ueru c ilfl.s1i~ ~i. mai 'pres:us de toate, este ~ i prime] dies, din. moment ce acest gest al s~u ar putea. ajunge la Icuno§tin~a cuiva, Atnnci g:ande~te, c4i ar fi mai bine sa pastreze lucrul ascuns, Nu este capabil sa deddo nimic, dar ehestnmea hanilor II :raman€: hi'rnjfi.il:e toata ziua, Acelasi Iueru se intmnpUi ell eel care 5r'a mdtdat pe eineva. Mlulti1 vreme se otGl..Ipa de'cel care l-a facut sa se minie. i~i imagineazaca-l bate, ~;X i[ jigneste, apoi 'fi iarta cu geaerozitate, apei cUn non set gfrl'TI.d~te, ce ar purea sa-i mea, ... 11 uit·~ dOM dup@ multti mp,

Ca1'e este vina acestor "convorblri" interieare? Cel cenu a de cis nimic EUlL ponte avea pa.ca!t [Jar cdttimp ~] cam energie vitala se pierd cu aeeste ~~diwoguri"" int.edoa]iEi ueghioabet

DE CE ESTE SITUAT A LUPf A [)OAR PE LOCUL i\L TREILEA?

Suntem la a ttd;a treapta, Un gdnd care, du:pa l)tun~a. c:onvnrhite,) s-a C'uibarlt i:n in].ma" nu se Iasa alungat cu u:;l!.:l_ifmt~. Omul senzual .. rreo fantezie asa de po]uata de imagini necurate, i:nc§!t nu reuseste sa se eliberese ,de: ele, E [],u:a liber Sill.

23

10mris ,f iJJik

nu eonsimta, Poak' $i trebui ~ S~i iasa lnv ingSlto:r dirt accasts lupta a sa. daIpJate~te C'Il1 multa truda: trebuie sa lupte, Vointa sa, trebuie sa ranil,:\\'nA. ferma, trebuie sa-~i rcpcte lui insusi: '~'SillI1U n putemica atracrie spre pica-t. ~'i tntusi nu vreau sa consimt, decidin mod tibet contrariul ~i stint capabil Sa rezist",

CE 'ESTE CONSIMTAMA.NTur:?

Este at patrulea stadi u. eel care' a pierdut batalia decide sa savar~ea."'Ql,. l: u prima ocazic, ceca ce 11 sugereaza gandul diu, ti da Iiberul sau consimjarnant sugestiei ranlui, 'In aeest stadju se :~ 'educe ell adevarat pHcarml ~i ehiar daca nu se va concrctiza exterior, pacatul ramane in interior, Este verba de COO[lJ ce morala n1:.une:;;te<lpocat ]n galldil'e". Cum sa ie~] din aceasta confuzie? Trebuie .~~ ~tii sa. te opresti ~i. .sa-p SPQJ1: "Ce sim1j atractia spre pacat? Ifni p1 ace? Ma simt foarte atlas

- n" '1" r) () • f f"~ N I n' id ~ f: ••

sa.~1 lm,p mesc J " voi ace .u. _ eci " sa n-o laC'"_

Aceasta ultima. decizie trebuiesa ne mangaie .. In momentul in care am luat-o, am descoperit propria libertate. Omul este esenjlO:lll ceea cc decide, 5i nu [ucru] spre care il poarta atractia s~m·'uril.()r. In astfel de momentc , cand dam lrber consimtamant r~dl!J.llJj, avem ~1 expcric1Iltapacatuft ui. N

CL E8TE PASUJNEA?

Este uWrJla Itre[ipt~) cca mai tragica. Cel care se l.uabu§,e~te ill g,andur].~e relc adesea l§,i 5mbe~l~ trcptat caracterul, Se naste astfcl 0 aplecare constants spre rall" care poate deveni puternice, a~a incat sa. fie foarte greu sa- i rezisti, Pasiunea este cea care H. lace pe om robul bauturii, a"l desfraul ui sexual, 301 izbncnirilor rndnioase nccontrolare, etc., Se poate S.PU1iL6 eli Iibertatea a lust deja distrusa intr-un astfel deindivid? Opiniile in aeeasta privin~ sunt diverse, Recent. anumi,li psiholcgi, eat si, adesea, unit teoreticieni ai dreptnlui au eonsiderat anormali pe oamenii caracterizati de pasiuni putemice, Prin urmarenu i-au acuzat de alteeva decai de 0 slabiciune exagerata, D impotriva, Parintii din. vechime, CaJ de pilda loan Gura-de-Aur, rcpeta ehiar :;;i pentru aceste tipuri de persoane; UE de ajuns sa vrci!" 1n viziunea P1irrin!jlor decl ¥u omul pasional ~i ~]ab r.am,ane om, prin urmare vointa este Toea prezcnta I f.IJ d. Dar este ca ~i cum ar dorm], ~i prin urmare rrebuie !:'i-I..) uezesti, 1n ace Sit' sens, (I problema. trn mod dec se bi t de actual a~iSt~.zi 0 co nstitn ie cei care 'c drogheaza, Experienta ar,~tij ca este nevoie de '0 cura spedahl pentru a trezi ~i a 111tfui in ei vointa, Dar este nevoie ~'i de un extraordinar ajutor din

25

partea harului lui Dumnezeu. Sa amintim ca W1 monah din vechime, vindecat de '1 purernica pasiune sexuala se eonsidera, prin harul . .lui Hristos, ca. un inviat din morti.

ATUNCI AD.EVARATUL .pACAT SOSRSTE NUMAI iN AL 'PATRULEA STADIU?

Este folositor S-Q repetam: ade'vruatullPaclrt este eondqionat de un (;onsimtamiint liber, Aces.t lucru trebuie sa~i COJ1S0 1 eze pc scrupulosii care se lllspaiinanta din pricina gand1l,lwilnr ~~ a dorintelos do a face' [iiJ!.l; '.meat nu rareori marturisesc ca: le-au avut ~i .se wtriste:aza awl de mutt cand astfe! de g5ndflld se flu: din nou simtite~ cbiar ~i dupd·spovada. Ce sa facem atnnci cW:'Bd ne sirntim asal mtj de astfel de tentatii? Trebuie sa ne oprim ~i sane zicem: "Ce vreau sa fac? Ce decid?" bji.Jlt(~a lui Dumnezeu, omul este ceea ce vrea in mod liber sa fie, :?,1 nu eea ce simte impotriva vointei sale .. Descoperirea proprici hbe'fta.~i cste foarte importanta pentru progresul in viata spmtuaUt

Dar rmmne ad,cvarat c~ gandurile rele care atrag atentia noastra sunt neplacute. Cu ce mijloc ar putea fi evitate? k acest seep, oamenii spirituali deorind oractica a oeea ce se numeste atensia sau

1"" r . JI

vf.gilen~a inimii sau .<;,obrietatea·menlali:i. 2j)

3" VigUen'!a. inimii

FIll V~GILENTI

"'Ve,gheati,rOOn§ne~l puternici it) credinta", sene stantul Pavel corintenilor a C(lrI6, 13), Un portar vigilent este atent, paze$e poarta, pentru ca nici un stIiiin sa. nu intre l~sA. In sens spiritual, scrie Evagrie, trebuie sal punem urn paznic vigilent loa poarta inimii, EI nl!l inchidc .niciQdalli ochii, ci examineeza fiecare gand 'care se iJlrnl~~eaz!.'1.~ intrebandu-l: '~E~ti dintre ai nostri sau dintre dusmanii nostri?"

Cele cinci "stadji" san "grade" de pairundeze 'P e care tocmai le-arn descris ne dau un sens de ~i,gur.anta. morala, De' fapt, s_;a vazut ea pacatu.1 nu este comis imediat, de :1£1 primul stadiu, ci numai in al patralea, dind se d§: consinr,amantul .. Moo inJl.i-ote, in timpul "convorbirii", 'I,lU paca.tuim; ?] nu 0 faeem nici in timpul vluptei". Oricum, trebuie spus co. in astfel de stadi! ant pierdut mult timp si rnulta energie spirituala discutand ell gan(]wile ~i sbia re.;;dstfuad sugestiilor ler, Fericit esre, prin unnare, omul care reuseste sa ili'iVinga ganduJ .I'iu inca de: Ja prime sugesiie,

27

EXE.!'vWLUL tUI isus

Cum. poate fi ,a]UJlgat gil1!du~ care vine de la sine, conh'a:r vointei noastre? .Din .punct de vedere psihologic este 0 mare problema,

Der poate exista cineva liber ·de sugestii?

Ascetii se intreban clac:~ Isus insu~i em tiber de sugesti i san dam $] El era Victl111.1 lor? In mod lim ped e, pentru Hoi este ,greu sa patrundem. in. sUirile suflete~i Iauntrice ale Mantuitoruhli. Insa E vanghelia nelnvata un lucru: ~] Hristos a fost tcntat de &i avol ('At!t. 4, 1-11). '~i tenta,~ia Lui a fost Ol;Se.l,]J..amatorn:e tenta:~m'm noastre, care se prezinm. sub forma sugestfilcr: "Spune ca aoe~i~Q[Qivani sa devina paine .,. Arunea-te , .... Teate aeeste .lucmri ~i le vei da, daca, prosternandth-Je, :niltli, vci.. t,ldma", illu experienta uoastrs umana - eum am vAlut deja din procesul de pilluru:lle.re a gWldiul ui riu m il1Lmii - sugestiei li urmeaza de a~iRea Or] "ccnvcrbirea", adica d~a~0gu.1 ell g.;induL Intr-o astfel de convorbire, se cfrnli!wesc ~i 'se ,eva~u~Uzru motivele pro ~] contra unei anumite alegeri, ] sus a evitat aceasta convorhjre cu. sugestia, E] a dia:t :~)ur ~,~ simplu un raspuns, sigur de refuz 111 ee-i tusese sugerat de satana, Afrt.cut cum faeemnoi cand suntem oe Mpa:~] ~i cineva ne propune, de exemplu, sa ie~inl CiD, el. Pfiril sa ezitam spunem:"Nu. pot". 18

Prin "eontrazicerea" rlo:as~rti." dh;cur~uJ a Iuaj sfir~h, Aeesta este singurul H10d rezonabil de ~ ue eomporra 'In astfel dec a zuri, De fapt, ell dit ruspll.m~lld este rnsi scurr si dceis, cu amt 'este mai eficient, A~a cum ne comportam eu oameni i care ne cbinuie pe nedrept, tn. acelasi fel trebuie sa nc eornportam ell sugestiile ce.hai f~n.a,

"S A ~d_JE)~ CONTR.t\ZICE~1"

Termenul ~reces'C pentru . aceasta praetics a contraaicerii este qntirrhe'sis. A devenit traditionals, pentru G3 E vagrie 8! scris. D carte CUi acest titlu; AHl'itrhetitus (1tMtnJc~iunl pentru a co ntraziee) " Aurerul aobservat en" pentnt a-i raspunde diavolnlni, bus a folosit textele Sfintei Scripturi: "Nu numai cu prune va i,!",a] ernul; ci ell mice cu.v€in1. care ie$e din g!.JL[lt lui Dumnezeu .. , Nu-I ispiti pe Domnul Dumnezeul talll .. , Adora-L pe DOIll1Iml Dumnezeul tau. ~i ~:lI),l:n.lJ!Ji pe El ci !1!ste*te",L 1~' Scriptura ne dezvaluic vointal ui

, .

Dumnezeu, Spnsele ]U]' stint, prin urmare, 0 .ar.m..a, Impotri.va tns~nuilri~or diabolice. mill Evanghelie sunt eitate numai trei, i'impotn:iva a trei ispite speciflce, Oricum, in viata urnana, sugestiile de rau se prezin.ta til atatea forme diverse. nat" pe de a~ta parte, ~i Sf'anta S'Cljptw,~ conti,ne numeroase

29

pasaje potrivite pentru afi prouuntal:e ciiaid ne vine iii minte un gf1.1f1;d raUL Evagrie le-a ales ~le ode mai potrivite ~1. lei-a aranjat dupA cele opt categorii gcnerice 011 eg,oodurilorre[e: '?lilpottriva lacomiei, a. desfraului, a a,varl~~e'i. a; tristetii, a mSiniei. a plicti selii, a trufiei, M0m~hj[ Ie iI1lva~alll. pee de r{)st pentrn a :1], inlotd.eau.na gmasa se 1ftipotJriveasdi cand li se infiiti~a vreo ispjm~De pHda, caod cineva este tentat sa se se oeupe )inmH de afaeerile almia, esre s6itIJ]t· sa rica ceea ee i-a ,spuus bus Sf'Ci'n:f.1.11ui Petru, care voia sa ~tjece' se va intfunri.<1l ell! Sf'antul loan: Nee te intereseaza? Tu urmeaza-Ms!" -( loo.n 21,,22).

Nu rareori se citeste in documentele hagiografiee cat mil s.f"ant rno~ "~tia pe de rost Sfanta Scriptura", Citl!oml modem nu peate s1i ir.n%l!.Wi. Cutn ar putea :6, de exemplu, rbu.ite minte Iistele atfrto]' nume eontinute ill diversele generatii de care se vorbeste '~h Vechiul Testament? Este verba de un echivoe .. ExiPr~s..ia~?'a :~ti pe de rost toata S fio1a, $cri[]turi~l indica arta conducerii spiritua],e. tffild orioe (i".JnIlGlJ de ispita era dezva~uiUi pffi:iJ~tdu~ spiri,tual, care;" J.lllP~ ceera recuaoscur tipul tentatiei, indiea textul diu Bibliemai pattivit pentru a !I) cornbate,

FORT A 'NUMELUl LUI 1SU!:)

P'liactica eemrezicesi i, ,r:;mtl"rrhE.'1is s-a alr,hlt:at prin urrnare, fruu1,e folosiroare .. ~i tQt~i camenilor simpli H se p.m-ea uneori cornplicata, Se puuea pe atunci ']ntrebarea cine poate, dintr-o dadl, dind se ive~.te Q ~sp'ltl. si,-~] aminteasca un text din, Scdpfrunl, potrivit pentru a o cornbate? Nu s-ar pUR,ea. mai degraba s~mplinc,Sl pmctica. gasind un text unit" potsivitpentru toate ccaziile? Cucernicii s-au convtns, illL~tu1 ell incew], ca invocarea numelui lui Isus "pene pc fuga. top demonii". Din aeest motiv a ineeput sA fle repebUi deseoriasa-zisa "Rugacinne a lui Isus", in R.asiiri~ formula sa traditionala este:

"Doemne ISiJJse Hristoase •. FiulIui Damnezeu, W mila. de mine, p~ca:tosul:"" Oamenii spirituall (I elogiazat ca. pe 0 fO$ eliberatoare a inimii, apsrare facila ~] efieace impatriva Qric~re] 'ispite ~i distraseri o§ vi 1 .. '

• ,..;:)11eA (!.I;;i>"'A ~ Q, Vt;;tL1.

N-ARIREBUI sA SE SPUNA MAT D'BGRABA RUGA:CIUNEA "~CATRE illSUS~~?

E;ste,Yortla) de fap.!, de 0- invecatie <ld~;1:sata lui ~SlLlS cu formula "Doamne Isuse Hristcase, Fiul lui Duranezeu, ai :mil~. de-mine, pi5.cii:tosm]". I tie spuse "R'ugidtmea[ui ["sas"penljI'U ~U a.5a ,~ [os,t tradusa, ad liueros«, dim greaca. C.slugfu"ii rasruriteni

J I

u rN:ita adesea, numii"di.n(i Invocatiilc pe un metanier ,asc~maniitn:r rozarului latin, Fairnosul pelerin rus vrea sii o armonizeze unind-o ~y,b.ata]a inirnii ~i cu resp'ir~t[a. 0 considera a f metoda cea mai eficienta pentru a ajunge la rugaciunea continua. Dar inainte de, toare ea serveste drept "raspuns" Ia gandurile rele, Cand, de pilda, se iveste sugestia d,e a He razhunu pemru [I jignire adnsa, raspundem acestui gand zicand: "Doamne Isuse Hrisroase, Fiul lui Durnnezeu, ,SI,l mna de mine, paeatosul", ~'i asa seface en ocazia oricarei alte ispite,

SE rOATE SP NECA,A..8TFELSUNTEll1v.fiNAlE SUGlESTJILE LA RAU?

Acest lUCfU era ptesupus de anurniti chietisti, Dar P,arinl1i Bisericii S;USl]lU, contrariul. Lupta spirituala este esenta ascezei cre~~jne, Daca exista mnmente de urmistijiu, acestea .sunt fie' un dar special al lui Dnmnezeu, fie 0 ispita a dusrnanului, eare incearca :511-1 seduca pe 0111. ~clndu-l sa ereada, in. mod fals, ,cu se gase~e Ia adapost de capcanele sale. loan Scararul ne lamureste GU aeeasta pilda: vulpea se preface uneori c1 doarme, pentru ca p~,sari le sa se apropie in siguranta, ca. sa sar.A apoi brusc asupra lor; asa 32

~i diavolul ell suflctele, Prin urmare, :In aceasta sugestiile rele sunt inevitabjle, Nu existaun ;s,au un spajiu ata~ de sacre, LnCa! sa, fie iBa't1;cesj'bi~~, ispitelor, Dar omul spiritual, expert ......_,w-~ ]e combere, Ie "raspunde" cu promptitudine,

do bande~te mereu mai malt usurinta de a Jupta, in asa tel -in'cit la sfa~it 0 face chiae eli 0 anumita placere pentru ca, tacand-o. ii~~ deseopera propria. llbertate ~~. foI1a snpranaturala,

"SOBRffiTATEA. SPIRlTUALA'\ ATENTIA

- ,

Pacea inirnii nueste de durata daca nu este protejatAl de 0 atentie c(mstanta fali de tulburari, care, proveuind "din afara", tind sa se infiltreze in om. De aceea, vigilenta inimii se nurneste, in vocabulasul ,asce:li[oT.-~i "sobrietate s[JirimaUi.~jj sau pur '~i simpl u "atentie" . Ade:varmtul act urnan esse constient ~d [iber, Cu cat sea-de' gradul de: constiiuta, cu atat devenim victimele imaginatiei, ale viselor, ale impresiilor obsedante, ale unni feJ de "letargie". Chiar §i loa §coaHi succesul dascalului depinde de faptul ca "sunt aterqi" COpUl..

Rugidu,nea.in,i'Hlar.ea mintit la Dumnezeu, este de' negandit theil, atentie. Autorfi grcci folosesc un joe de cuvinte care este

33

intraductibil, A.te.IT~ie:s~ sill"une Il1.greaca prosoehe, rugaci une - proseuc he; doua ell vinte asemM~t(}Dlre. De aeeea ;9 pun cA prima este marna celei ,de a dona, in Lijurghia bizantina, inaintea unui moment, important, diaconul can1A tocrnai aceasta prevenjre: "Prosache. fip atenti (sa ]uatil1 aminte)!'

PUTEM i 1 MERElJ ATENT!? ernE POATE EVnl\ DlSTRA:GERlLE?'

Este gren de spun in ce consta atentia, 0 definitie simp]! a ei este "prezenta psihclogica in ceca ce se face", Cdnd cineva conduce ma~iua §.i nu se ga.nde~te [a altceva dedit 1 a ce vede pe drum. conduce de-a rnaniera sigma. Dar, dimpotriva, poate avea in mi nte 0- gravapreoeupare de Iamil De. asa lllc.?Lt, desi ochii lui UrTI1!~H!SC llc,a drumul, "capul". sau, gand,lIrile sale suntin aHa parte. In astfel de momente se poate produce en u~urinfa I,lU accident

lJne'ori ~i sfintii care se ro ag,~ intens Bunt orbi ~i surzi la ce 51} jntampHi Uinga, d. Despre Sf. Bernard se citeste ca. nu stia s~ r,a. ... pu[lda cum era tavanul chiliei i.n care locuia. Evident ca avea al tceva ta care Sea se gi.ndef:lsca.

Capacitatea de a te cuncentra din plin

14

U§1l1reaza enorm munca, Este Uilli dar at naturii ~i al lui Dumnezeu, Dar acesta nu este pentru tO~i. Dimporriva, deseori int5.1nlm persoane incapabile de a.se ooncentta. Deschid (I carte si se gandesc In o mie de alte lucruri deeat la ceea ce citesc, Cand vorbesc, sar.de la. 0 !ema]a aUa Se poate presupune ca unor astfel de persoane le vin m minte cine ~tie , cate ~,i ce fel de lueruri ciudate ,c§nd[lFlcep sa se

reage!

CUM sA NE EDUCAM CA SA .FHvI ATENlT?

Ex;i:st3 persoane care 5u.te~l\ de distrageri lntr-un 'mod anormal. L§Sruld ,deoparte faptul JCa exista medici 'cJhi~Z!mt~ care .sa inl,elea,gi cum pot fi lecuiti, Be ponte 0 bserva, oricum, d1 deseori hpsa de. concentrare este rezultatu] unei rele deprinderi. in. aceste caznrl .0 voint~ puternica poate sa gaseMc;a o lm!nuniUa~ire, ehiar una rapida, Un psiholeg avea in camera sa un mare acvariu CUI feluri te ti purl de: pestirari - Alaturi, erau cateva SC!IDne pe eare ii a§~za pe paeientii sa.i aflati in cura, pentru ca nu emu In stare sa fie atenti La lectura, ~i ~po1 ii cere a fiecaruia dintn~ ei sa lllrm~n'!:asdi eu privirea miscarea unui singur pe§ti~r.La ~Dceputt DlIJl reuseau, daf'dujpa mai multe exereitii reuseau sa nu :piarda diu ochi propriul

3'5

exemplar chiar penrru o Jum~ti:'l!~~ de adL Dtllpa astfe1 de exereitii, pacieii!~~ci marturiseau oi pot wnllwi. fira- ale fi distrasa ateL'mtia" prnpriu] curs de ]ectur.a m,entala, .~] timp de (I j umatate de or:,a.,

Dar 'exishl momente in care. pentru a fi artenp~ .nu ne ajuM 'cl1m~i de 'puJ:il1! sa facem exe:rc]'Ui. De pHda"w1. paslonarde fotbw ·W'm8Je~.te partida 00 vreme iimie]ungata" :fa.ii ~ fie distras, be: chiar de £11' vrea eineva sa·_] d~stragill. nu mil u~or. din moment ee este deosebit de grey Sa di stragi 0 perso.Wla aoo~dlu-i ,atentla pe care si-a fecalizat-o deja fn alCli parte. Pe buna dreptate, psihologii spun c@ artenlitl este fiic~ interesului,

Aseejii erestini afirma ecclasi ].UCn1, ~j ~ apHcfu1d prin_ci;piul rugaciooii, ziceau: (Junc~t1'warea asupra lui Dumnezeu depinde de dragostea cW'e. dlupa, veehea sposa, monastiea, este "focul armt6r dlin iUEm:fi care ris]pe~.te, din mintea ]na~~ta, ] a Domaul, n,oii~g.fu1dllcilor rele ~i]fii)JtH,~·",

Aceasta ne conduce la tratarea pro blemei .~~.-zisei apt1th'e!ia~ nepasarea fala de rau,

IDEALUL DE APATHEIA AL CRE$,TlNI]LqR. ORJENTALI

Termenul tlpatheir,!lesue de engine stoic[i:" de aceea ~i.m.;tazi se mai spune "impasibilitate stoiea", 16

in Od~le lUF Horeriu se citeste: '(JPistre3Zli~ti miatea limpede atilt run nenoroeiri, cat ~i loa fericiref" Ace'llS!w -pace a sufletalui este, dupa ,gtoici, cea mai mare fericire umana, CIJW se d.ob§nde~te'? Cre~~inii 111vali 5~ combat:} gandm-ile [de, Sto,idi au in. minte in mod deosebitultimul stadiu de patrundere in inimi.,ooica. eel al pasinnii Pasiune in. gteaGa se :tk:e (Jttihes. Ncgarea se exprimacu p'r£fixw·",a-·';astl"el. din unirea celor doua, se iveste termenul flpathe,iaj pentrru a .~n~ica stares care: a eliminat pasiunile ~j 'care' este "dincolo de orice teama, triste]e, eoncupiscenta ~~. vohlptate'''' (Epictetf

PATRUPASHJNI FUNDAMhNTALE

Pasiunea este 0 mi~c,alre sensibila die ~tragere saude respingere cake eeva, Asrfel se zioe, de pikii, despre-cineva cli. este un'~p~tim~jhlcau'tm: de caf!:]" sau c~ un nationalist simte 0 '''pmima§a. aversiune" fala de reprezentantul ufit].l alt popor

. . •. • j'j'. "

san ca. un 01111 cin"m la V]0211:r.a. "cu '!rasH.me sauca

"un t5niir iubeste 0 fa:tfl ell 0 putermca pashmne". Din aceste (Juline exemple, vedem cli exis~~. at~1tea ripuri de ~'asiliH1L Teate tulbura seninatatea ~,i diminueaza libe:rtate~Jloa<;tfl. Epictet reia schema pc care stoicii 0 concepusera pentru a. indica "cele

37

Tomd} Sp.ul'''!

palm pasiuni fundamcnralc'<Llnlstea noastra, ziceau sroicii, poate fi mlburata fie de ~n lucru rillu, fie de un lucru placut, ad:ica fie de raul,. ,cat ~,i, de binele care ne stfunesc. Daca este prezent raul, suntem tristi; da.ctl n prevedem pentru viitor, ne este teams. Oand ne bucuram de Iuerurile bune din prezent, suseitam voluptatea, cihlidl I1.-e gandlllil ca vom putea sa. ne bucuram de ele in. vii tor, se t1a~te In noi concupiscenta. Exista, prin. urmare, patru pathll1 cat1,ita:le: tristetea, tearna, votuptarea ~i coneupiscenta. Ele potfi comparate ell pstru femei certarete dinaeeeasi casa Nu va fi pace pfma cfuJd nu vor fi al ungate toate patru,

POT H EJ AMINATE TOATE PASKUN1LE? ~I PE DEASUPRA,: AR'f1 FOLOSITOR sA DEVENIM COM[PLET :INSENSIBJLI'?

Cand erestinii orientali au ndoptat termenul apat he ia pentru a exprima idealul pacii interioare, au fost aspru eriticati de' Sf. Ieronim .... El le reproseaza acestor autori cli au vrut sa faca din om un Inger sau un bolovan Iipsit de senrimente, OaT ingerii, ca 1;>1 Durnnezeu ... nn 1'01 s.a aiba miscsri sensibile, deoarece acestea sunt legate d.e C{)!rp. Dimpotriva, omul nu pease sa 'traiaoca tala Sa perceapaetractia simturilor, altfel ar f sau ca un

J8

bolovan insensibil, sau holnav NUl. este Glare natural sa. simti foamea, setea, atractia spre joe. spre

, . -

iuhire? De aceea, chiar $i autorii scolasnci refuza apatheia. Oricum, trebuie sa deosebimpasiunile bune, arlica. atractia pentru bine, de pijSiuni]~ rele, care ne lmping spre r~u, Cat despre pasiunile bune, sin guru]. lucru ~ se cere este ca ele 5~ se afle sub propdU] contrnl, in acest seas, ~w mdnia poate fi bum>! cind de pi1clfi eineva se ,dez]antuie intt-..o rna-sura justa. im:patriva raului, in acela:;!i fel in care [sus a procedat alungandu-i pe negustori din Templu (Mt. 21" 12 urm.),

Pentru a evite echivocurile, trebuie rnai In:tID sa determinam mai bine ce se Intelege prin termenul "pasiune' .. 'Pentru autorii orientali indica aplecarea spre diu. D.adi. sunt considerete 10 aceste acceptnmi, este prin urmare de: dorit ca astfel de "pasiuni'tsa fie distruse ~ll caini ma sa fie total cur::wtata de de,

-. .. . . -

Dimpotri vii. autorii occidentali numesc pasiuni orice atragere sensibila fie spre ran, fie spre bi ne. Deosebesc deci pasi uni le "ordonate ", de cele "dezordonate", In conseail1l}&, perfectiunea CODSU; nu in a extirpasau a distruge pasiunile, ci cinar in a le controla, in "a le ordona ', Pasiunile Bunt. prin urmare, precum caii en fraiele: trebuie sa-i

39

eonducem pe calea dreapta, dar- nu sa ~ i slabim san, sa=ru ucidem ..

. ATUN·C[ m CE 'PEL TREBlHE iNTELEASA AP~THEIA ATAT.DE LAUDATADE .PARlNTH

ORECI? .,

Ea nu este absenta suferintei sau ~ sensiN]ihltw~ .. ~'Fachirism.1ll.]'" In sine 1UI este .0 perfeetiune UHUU':la. Ginga~?ia sendmente:].or naturale este o valoare poziti\la. Nu se poate pretinde ea omul perfect s.a fie Iibcr de "~mg~sti]le:'" gii]])duri~or rele, Aeestea i se arata dUM ~] lui. Dmzice Evagrie - "nu tl mai impresioneaza", nu mai sunt prim~dioase pentm d. Se illl~)ate spune cii un astfe] de om este deja desav'ar~it? Ar insernna sa spunem prea mult. Adam EJ pacatuit chiar 'iin paradis. A1 eg ere a hinelui sau a ]'ituiui ramane mereu Hber~.iDatpe]ltr1!l omul care a atins ,apafheia, alegerea binelui este facWi ~i, plina de bueurie. Es~e echivalenta 'CIlI forta sullt!tul1w pur. Bmetii puternic] se bucura OOnd pot 93.-1 doboare pe cei slabi, iar aind sunt atacati tiid., Omul tiber

. in fills ,gandurilot' rele care ii yin In minre simte 0 bucurle ,asemanatoare. Ra,de de astfel de grunduri nu Iieste teama cA va f tuillbul1lt de de. Comen.mnd aceasta for~ interioars, Sf loan Scararul numeste 40

apatheia "]na_[ ~~'ea. suflenrlui llJJ:tamptatA. 'fnmnte de i.nal~Iea truparilor",

APATiiElA '~~ IUBlREA

Departe de a fi un fel de' insensibilitsse cadaverica, apatheia~ insensibilitatea CI,e~t~n~ este mai degrabi un "foe devorator" focal drnvin dim inima, care arde toate ispitele, de indata ee ele se arata. Pilda data. de Sf. Bfreim are un stil foarte popul at, ~i totusifoarte expresiv .. Spooe 3$1fe1: cin.d. ciorba este culd.a:" nici 00 mused nu se pnarte apropia, inseetele cad [11 ea numai cind s-a mcit; in acelasi fel, inima care atde de iubire pentru Dumnezeu distruge gandurit~care i se epun, "D.aca II hibim ell sinceritate pe Dumnezeu, ms~§.i dragostea noastra alunga pasiunile rel e", spune Sf'antul Maxim Mtirturi sitorul. Iubirea este eea CW"e uoo~tle toate fortele omului sllb, indrumarea Spiritulul Stant

Acesta este idealul intrupat, diupi Vladimir Loski.deF ecioara Maria, care "reprezinta culmea ~ .. nl1(:e.nie:i ... a fest fatal pacat sub domnia universalii a pacatului"; "pacatul nu a .mai putut sa se actualizeze in persoana sa",

SA RESPINGEM GANDURlLE? CU SIGLJRANT A NUPE TOATE

,

Pana acum am vorbit despre gfuldudh~ rele, care sunt cauza pacatului. Dar da(a este adevarai ca orice TaU incepe de la un g:and" este Ia fel de adevarat ca, ~i binele ]~i are inceputuJ dintr-un g,andi., dintr-un gand bun numit "inspiratie". Trebuie, prin urrnare. sa, §hm sa distingem intre aceste doua tipuri de ga(liduri. Bicgrafiile sfintilor povestcsc

- I ~ !!'

despre cfute experiente 3i'U tri'ii t ei in acest domeniu

~i chiar de s pte' catc greseli au comis nestiind sa "deosebeasca spiritele",

DE CE SE VORBE$lE DE ~'SP'~R1TE". DACA ESTE V,ORBA DE GANDURf?

Capitolul 12 din Apocalipsii reia si completeaza povestirea Ge:nezei despre origjo'c3 paca.tului, reluand in punctelc esentiale doctrina Bibliei desprc eel rio. ~1 despre ru JUI sau in istoria maJ1tuiri i ~i reprezentand ciocnirea personala, care iJ opune pe Hristos "sedueatorului "··p:rmcipelui acestei ] umi ". .In aceasta perspeetiva ,Pad n Iii

43

interpreteaza diverse' evenimente ale vietii lui Hristos, Chiw: ~i viala spitHmUi.. a crestinilor este 'vazuta ca 0. Iupta Impotziva dernonilor, Bibha prezinta omului niste alegeri, carora el nu sepoate sustrage, Aceste alegeri sunt 'hIS§. uneori lmpiedicate. De fapt, in opozitie cu vocea divins; 'en vocea eonstiintel, se face ,auzil.a, 0 aiUl voce: cea a sugestiilor Ia rau~ a saranei, Cum sa I.) deosebesti pe una de cealalta? in serisorile Noului Testament este utilizata i.n moo explicit expresia "a. deosebi spiri tele" ff Cor [2,] 0; ef I loan 4;, 1), Spunand "deosebirea spiritelor", se mtenlltione.aza sa se indice terenul pe care ihoepe Iupta .spirit!llJala ~] unde este ea. deja. fundamental dlecisa.

CINE ESTE CAPABIL,SA DEOSEBEAscA OANDUR.II.·E BUNE DE CELE RELE?

A fost sarcina pmfe~nm sa de-a marturie de voces lui Dumnezeu, ,~i cit1He sapientiale au fest serise pentru a ne 'inviila sa deosebim vocea intelepciunii de cea a nebuniei, Aceasta problema nu ioc.e,teazi1! de aocupa un Ioc de prim rang iIll literature spirituala. Dar artade a deosebi ganliu:rile este l'n. primal ni..ud un d.W" ~d. lui Dumnezeu, Pemru Sf loan, experienta spirituals eS,~e 0 "ungere", 0 stare de ]umi1U;[;i.(1 loan 2, 20'-27)... 3['oot1l.l1 Antonie 44

eel Mare a spus: "Este necesarii multi rugacil.l!m~: ~i llilU]t~ ssceza pentruca, durn:na ce am. ~~rjm~t de Ia Spirit hand de a deo ebi spiritele, sn putem cunoaste .ceea ce pdve~tetlec.am:'e demon .",.')~ Aceasta cunoastete, pti'i deasupra, este rodul unei ~ungi observatii, ell experieD'fa de fapt, se poate dobtndi un "simt" special, 0 jntu~.Ue spedala, pfu1ii la a devenicapabili de a recunoaste unde ne-ar conduce fiecare gand.

M,Al EXJSTA. AST AzI PROFE". I CAPABILI sA INTERP'REIEZE GLASUL LUI OUl\1NEZEU?

I-ntrebarea este CUI totul ju~nit1.ca~i .. in Vechiul Testament se vorbeste de' profeti, ,$1 chiar ~i in Noul Testament se face referire la prezenta lor in C(nntlnita~ile cfe,;~tjne. DaruJ profe!Jj.·ei era apreciat In. mod particular de P&rin~ii Biserieii, AtuIDICL. de ce se . pare ·,eij, as~~i ei nu mad exista? Cu y,antuJ "profet' a capstat (1 semnificatie peiorariva din cauza d.sp§Jldir~i falsiler profeti i vi~i din secta montanisti lor, Dar daca "profet" inseamna cineva care- vorbeste in numele lui Dusnnezeu, unasemenea har ramane e sential pentru Biserica, Este interesant de notat die 'in Bisericile orientale era numit prufet un bun pMinte spiritual, Principala lui functie era de fapt aceea

4.5

romd~ Spfdlik

de arecunoaste ~i a spune care ~nspir,a~ie' este buna §i care trebnie Inschtmb eonsiderata drept '0 sugestic spre rnUL. De aceee se da:dea sfatul, mali eleatinerilor; de a dezvalui parintehsi spiritual "orice g.ind·; ~i deci sa lase in, seamal ui holarmea a ceea ce trebuia tll,cnt

DAR CINE. .ARE UN HAND SUSPECT NU-L SPUNE DE BUNA von: ALTUMA!

De fapt, Sf. Ignatiu exprima aceasta (')}[per1euta. printr-o pilda, Un fals Indragmult - zice el -~ cand vrea :sa seduca 0 fa:ta.;\Tea sa rarrd!namereu ascuns ~i vrea c a. totul sa fietinut secret. Pentru di, daea [ata ar dezvaJui lucrul tatalui, acela ar ~t] cum sa puna ~apat istoriei. In alCebl~i. fel, chiar § ~ diavolul ~ c and sngereeza (I amagire, tneearcas fI, ne con vin,gA, £Ii n u ,(]! spunem parintelui spiritual, De fapt, ea.nd. este dezvaluit un gand .irau, el este U~Ot infr·ant.' Dim. acest motiv se insista asupranecesitsui dea avea un bun parinte spiritual, adrnca de a avea pe cineva caruia sa-i poli dezvalui cu o-incredere absoluta propriile gan.dUid~ mai ales ]a ineeputuJ: drumului vj,~~] ~ spirituale, csnd pentru un incepator discernerea este locii extrem de greu de meut.

46

DAR CU_r...1 ESTE POSlBIL SA DEZV ALlH pARINTELU' SPIRn'UAL ORICE GAND?

Trebuie sa e'viUim de a cfl:de,['!, intr-un echivoc, Cand vorbim de "gand;\ aici rill trebuie sa inleJe gem tot ce gandirn, ci i ndieam numai sugestiile, adic;:;.a inspiratiile care ne due la decizia de a face sau de a uu face un anumi t lucru, pomind de la reeunoasterea caraeterului sau bun, presupus sau real, De aceea este prudent sa. ne sfatuim nu 'ell primul venit, ci ~~ recurgem la un ·'p§rinte' spiri ~ l ual", adica La cincva de care rill tie ']ndIo[m l;i} are obladuirea Spiritului Sfant ~,i cunoasterea inimilor omenesti. Numalcel ce are aeeste une]te poete spune, caun profet, ee doreste Dumnezeu de lao Noi ..

su}.rrpUTINI ASTFEL DE OM1:ENl?

,

Este adev3irat ca, nu se ilIt51JIJf~sC Iatot pasul ci trebuie cau!a~ cu grija. Pe de alta parte deja vec1111 calugari se plangeau di. nuputeau sa gaseasea un bun p~rinte spiritual Le-a venit prin urmare ideea de a stabili anumite principii.anumite

,

reguli, cu C31"e s-a recunoasca earacterul bUTI san

ri.'iu a], sugestiilor launtrice. U nexemplu interesant aL acestui efort se ga'je~te in cartea Exercuiilor SptrUuale ale Sfantului Ignatiu de Loyola. Hi simtea 0 mare nevoic pentru capacitatea de a

'l1

·T. _ • .<1" ~-._"

ifOUW~ Sp"tlt,.i

distinge lntre cele doua tipuri de sugestii, pentru ~a. dupa convertirea sa.gseslse de multe ori, considerand drept inspiratie di vrna ceea ee era doar 00 Iluzie. Drept urmare, condus de propria experien"a, a stabilit pentru el '9m peatru altii clteva "reguli pentru deosebirea spiritelor' . Dar deja lnaintea lui" a.Hifa aJJli oameni spirituali au. trait aceeasiexperienta. Prin urmare, anumite "reguli" au devenit tradirionale.

CARE ESTE ,REGULA F1lNDAlvIENTALA.'?

Cand Slitntl.ll Antonie eel Man: 8-2, retras in d!e$ert~, a tr!ih prima experienta de deosebire a g§n(J]uri ~or. Ele se pot deosebi dupa deem] pe care il produe, Sugestiile bune fac sa se nasca "o bueurie die nespus, voia bUM, curaj 1Il1~ reinnoirea li1.1u'lIttica, fermitatea ,g§.nduri1or. for~a ~i iubirea pentru Dumnezeu"; celelalte, in schimb, aduc cu ele "teama sufletului, tulburare ~i dezordine a. gdndurillJr~ tristete, ura, Impotriva ascerilor, plicdsea.]a; ~ndurerare~ arnintireeparintilor, teama de moarte si, 'in tine" dorinte rele, frica de virtute ~:i dezordine in compcrtament", Aceas,tij r,egu1Zll. a fost simplificata intr-u axioms: "Ceea ee tulbW'~ vine de lat. diavol, in timp ce Dumnezeu da paeea inimi i, "

48

. E POATE APlICA INTOTDEAUNA ACEASTA REGULA.?

in fond. esre traotdeauuavalabiia, ins! apl icarea ei ml poate -fi mecanica. De fapt, c§nd eineva este ca ~i amortit in obiceiurile sale rele, anmci este lucrarea ha ... rului divin 813:-1 scunne ~j, lntr-un anume fel, sa-l tulbure. Trebuie, prin urmare, sa deosebimsi diversele sentirnente de pace, N u intotde:atm.a paceavi ne de la Dumnezeu, exista ~i 0 pace HUZOI;]e. CW1e vine din [urn-e. DM numai Evanghelia ne promite adevaratapace, cere este durabila ~i conduce la bine _

DE fAPT, :DES-EORl NE S[tvql1v~ TULBURA 11.. .ESTE NORMAL?

Primele experiente nu SI,Ul.'t usor jje: perceput, in mod normal, ne dam seama de stare:a- . noastm"int·erioara numai cand este intr-un anurnc fel, mal de dUiI."atru. Atnnci spunem celorlalti:

"Lasati-ma In pace, sunt 'in. coa mai proasta dispozitie, ~j nu trece repede!" Cartile spirituale nu vorbesc de dispozitie pr6as~&~ ci folosesc cuvihItul, "dezol are", Observa cum ac1ill)neaz~, ea asupra relatiilor cu Dumnezeu :;;1 asupra impliairii indaioririlor religioase. S:ffintul .Ignij,~iu 0 descrie astfel in Exercitii: "INumesc dezolare

49

intunecimea sufletului, tulburarea, aplecarea spr~ lucrurile joase ~i pru1lldnte~;~i! nelinistea datorata unor variate tip uri de agitati ~ ~,i tentatii, edna aufletuleste lipsit de' lneredere, fira speranta, flirii. dragoste ~i este ell totul lenes, molesit, trist :;;i ca ~i separat de Creatorul §' Domnul san", In termeni modemi, S6 poate traduce aeest lueru vorbindde dezgust, frustrare, dubii fala de to~i ,§i tot.

CUM sA. NE COMPORT A.'M ASEMENEA STARE DE INTERlOARA'l

TOli spun: "Trebuie s,~ re~c~ionam. ernul 'flu trebuie sa se lase .ltir:it de tulburarea sa." Bar cum ;;;i de un de 8~. Incepem? Primulpas este :sa 'cap'~.llhn "ineredere in propri a lib ertate, Proasta dispozitie ne strecoara (I puzderie de planuri gresite, Si este logic. Este ca atuncicand balanta este stricara: nu ,c,a.ntare~te corect, Din acest motiv trebuie sa firn fermi ~.~ sa nu oe scbimbam hoUinlre:a luata Inainte, i:und ne srum~eam b~ne, Facand a~,a.~ traim {I experienta frumoasa: desc operim c.a. suntem puternicisi capa bi] i ~a facem contrariul a ceeace nee sugereazi\ sa. facem proasta di spozitie prezenta,

50

AR DEZGUSTUL sLABEs:rE lNLAIURA VOINTADEAREZ~STA!

,

$.i totusi, ln.astfel de rnomente, trebuie sa rrezim tocmai .accasta '",oitll.~a. de. a rezi sta, de a Iace contrariul a ceea ce suntem tnclinati sa. savarsim tEL mod natural.. Sfantul Ignatia propune Ul1 zxemplu care poate parea banal, dar exprim.a hine idcca, Spune di diavolul secontporta fHL~a de noi. ca 0 femeie oet[~rea~a. Cand ne opunem ]00 cu fermitate, face" Dimpotriva, csnd cineva se pierde CD firea ~i incepe sa fuga!ea :it perseeuta ell mal mal ta saJbatlc]e ...

DE CE TRATM ASTl';EL DE STARr SlJFLETESTI ATAT DE NEP]..-ACUTE?

Autorii spirnuali pnmenese, pentru a. infrunta aceasta situatie, naratiunca biblica despre [0'1,'. Teate sufenntclc lui au devenit incetcarea virtutii sale .. Dezolarea spirituala este prin urmare o incereare dur-a mai ales pentru cei care vor sa se dedice vi e'fi u de rugaciune, 0 pilda este data de Sfanta Tcreza de Avilla, c.5JugaJi'~~ eontcmplatjva, care a suferit dinpricina ci mai multi ani, dar lin consecinta afost tfu;.plMita.cu rnari viziuni, Orieum, fi-ecare crestin are nevoie sa fie' intr-un anume fcl incercat de momeme de dezolare. Numai a~a., de

S]

[apt, ne putem da seama bine ca adevarata evla - !lUI. se poat€ .m~Sll!r:al1lLlmai I~ III "intefisi tatea sentimentelor incercate _ N U merge totul bine numai ,candi ne simtim b111e,

DAR iNCERCAR]LE NU tREBU1E sA FIE

EX'·, .. A C'· 'E"[l~'r'E1

. .' J E'!w'-'I..~.. •

De fapt, Dumnczeu 1"~,1!JI. 11: lne:e.an:;U pe oameni 01]1co1o de dreapta mas.lIu'a ~i ]13 eta. intotdeauna 0 putere speciaLa, pentru a d.epil$1 din,tullii.ti]~ exterioare ~i interioare, t.l. dezolare, In plus, trcbuie sa. exisre rnereu s4')emnla. (::',3 momemul prezent di n cil esteo stare' care va trece,

A fostchiar intemeiata 0 anumita regula in evolutia spirituala, Cand cineva decide sa p§J~enscil pe drumul vi eti i, spisimale, la lnceput, in mod normal. se simte incnrajat $,1 plin de entuziasm. Apoi vi ne 0 :5 tare de useac iune a sufletului ~ de dezgust pentru lucrurile ::il]J~ U-l tuale, dar vine. la nlnd, 0 consolare mai putemica si mal durabila dJecat precedenta,

fIECARE ARE SLAsI C]U N n.s LU.I_ PERSONALE .. J\fU! .. Tl SE SCUZA Z]C,AiND:

"ACESTA ESfE CA.RJ\CIERlJL MEV". DAR .POT Fl fNH~;~NTE PROPR:llLE DEfECTE?

52

A~Cl!1nl exist! bcli ate corpului, e:x 1 st<l si sliibicilJni ale suf]efi]] ui. Unul are tendinta sa ':fie melaneolie, altnl se m.a.:..nie usor, un altul este lenes din fire .. Chiar si ~n acest punct, putem Sft pomenim o pHda a Sfantu']Ull Igi!I:W:~h.1- El spuneca diavolul se ~omporta cao capetenie militate care V1tea sol puna sta;prin.:ire pe un castel. Mai·int.a:i analizeaza care Ii snnt punctele slabe, pentru ca apoi sa, atace pornind lrocmai de acolo, k~a cum unbun apara;~or [~~ pane cei mai bum s.qM~v.i in. purndel€: de apm,m:e care prevede ,ca vor fi atacate, .~Oli. tre buie sm. faccm si noi: sa. ne co.itloon1rOO1: areatia aeolo uncle gJe1;'~;m maiw;i'or. ~i unde .prio. urmare suntem mai vulnerabili, De aceea trebuie sal"~euno.~t}lem. bine pentru aneprotej a vine"

DAR CUM POATE CINEVA SA SE CUNOASCA n EL iNSU~I?

Expen.enj~ m inva~a pc fiecare, b acest ~oop este hn,portant sxereiti ul eunoscut drept "examen de oon~tiin~a,n {ca;re este r~coma:tldat sa. se faci11 rum ales. seara, <inaiote de at merge 13. culcare, Dar este

, . -

gresit sa se creede ca in acesta a~em,ja trebuie

concentrata DU!Jl1,ai asuprs piGatdor. Este ~i mai impcrtant sa ne punemaeeste i'lltrebari: '.' Astazi, care gdnduri ~mi ~isau inima ~~ iTll] stapfulJ.~al1

53

gandirea? C~ produe de inm~ll1teaJcJne®!?"O tu!bmi S.s!!U 1i dau pace? U nde vor sa, rna C (Indue! 1" OanduriJ.e :SUJ1t precum prie~ellwi" Foart~ cur&nd .fuya(:am s~ ~isti[jrge'm in r.§Jl1du~, lor intli-rf: eele adevaratesi cere false, Astfel, Sfll;!,~[i zieeau c1 d~St[111g sugestiile bune de cele rele deja dupa "mirosul lor", dL~p~ f''eiu~ wn care se intali~earza.

SFINTU AU DESCRIS A[)ESEA EXPEIUENTELE LOR PENTRU DISCIPOLl. UNDE :POTfJ ELE CITlTE?

Despre '~'d!oo~b~tea spiritelor" au vori'bit 'm,u[ii ~mOlli spirituali,

[nca. dl n secolul '(. Dladoh din Fotic,a a povestit ee spunean P.~rin!i] 'm" legiturii CUi ace&."l,ta. tema, L-am eitat deja, pe Sfantu~ mgnaliu de Loyola care, dWjp~ ce a trait practie experlefl:ta, de unul singur, a transcris cetraise, stabilind cdteva regi.d~ de conduita pentru deosebirea spiriteler,

$i SCUi.~toli expune pr~ndp'iHe distingerii intr .. o carte intitulata Lupta spiritualil.':Dar $1 ma~ fairnos a. devenh "catalegul' lui Evagrie (de la sfar~i tul secoiului ]V) despreeele "opt :spirit:e a~e rAu]ur~,t]] care eprezentats 0, Hsta,. cere fie vrea completa, a variatelor tiJ1~uri de ispite cam In mod sigureonduc 101' rau,

54

ESTE POSIBIL SA ALCATU[M UN CATALOG AL TUTIJROR G..~NDlf"R1LOR RELE?

La prima vedere pare imposibil, De fapt, sugestiile raulm sunt ~a de nnmeroase ~i diverse, incal nimeni HU reuseste :sa, le enurnere in totalitate. Dar mai trebuie spus c! anumite vicii sunt frecvente. De. aceea, deja literatura dill epoca elenistica ne ofe'J%i- c~ta.]oage]e viciilor, Pe de alta parte, inca de la N au! Testament gas;l:m difcrite exemple ale laf_ !La srar~j~.l. secolului a] f\T-1.e<\ Evagrie a propus 0 lista a celor opt "gand uri gellenoo", care devine apoitrad.i~ional;l,pooml ea. in ea se PO[ a§ez.a ~i deserie feluritele ispite care fie asalteaza de obicei pe'fSOWID~

CARE ESTElP'RIN URlVlAREACEST CATALOG TRAD1TIONAL?

In al sau .Tr(Jt.rJt practic, Evagrie U propune ast fel: "Opt sunr de toate ga.l1duriJe gen.erj ce care cuprind toate ganduI~I,e [rele]: primm estecel a] lacomiei, apoicel 211 preacurviei, al treilca, eel al ;r,gan.:e-Il!i.e], a] patrulea, eel al tristetii, ,al c;ir!Jciieai~

55

cell al mwnd, al saselea.cel al pJictiseiii, al saptelea eel al gloriei desarte, at optulea, eel al orgoliului".

DAR 'ESTE .IDENT"JC cu eEL.AL ··eELOR SAPTE PACATE CAP'1Tf\LE" ,.,

De fept este acelasi. [:nsa Sfantu1 Grigore eel Mare a schenbat ordinca. Trufia este pusa p~ primul loc j ca rnd.acina a tuturor pac,a:Lelor, In plus, gloria d.e:?ruta~ ~i. trufia swat considerate a fi un singur pi.catJ ~i astfel uumerul ]or este redus la sapte, Termenul grecosc de" acC'idia" (plictiseala), nu era ~n~~dcs bine, de aceea se vnrbeste pur !?1 simplu dc··'!ene··, Tristejeacompler perversa, care sc mani Iesift cand ne posomcnam in loc S~l ue l. ucursm pcntru succesul aproapelui nostru, cste definita drept "invidie' • termen care in catalogul latin l-a inlocult pc eel de "tristete", Ajungem astfel la lista p-rezt!ntata die eatehismele noastrc, Are pUPlililJ. lmportanta ordinea prezentari i pacatelor capitale, Important cste CU autorii spirituali sa ineerce sa. analizeze in cc constau aceste vicii, ce g.illndwi ne sugereaza ele.~~i cerernedii potfi folosite pentru a le combate,

iN CE CONST A. I A.COMt'\.?

o zicaltl populara sp une: '"N u traim ca sa

56

mancam, C] rnancam CaJ sa traim", Scopul pentru care ma:udinll S~CI prin urmare, sa.]1atatsa·trupulu.L Dar trupul trebuic menl~·it1ut inrr-o astfel de

onditie ca sa punta sa slujeasca sufl etului,

. ~ .

Nevoile trupesti sunt felurite, in functie de pro-

pria constitutie fizica, de ce rnu.1"lca desfasuram, de imprcjurjirile In care tnghitim brana, La. animale ~i plante, natura illfu1.fi1 le, 1ndic.a cum trcbuie ~a sc comporte. De "I-apt plantele !?i ani malele cauli'i ~i i au din natura ceea ee [e este nccesar, nimic rnui mult sau rnai putin, sm.ntl1[ Vasilearata valabilitatea acestei legi naturale cu multe exemple concrete. Omul trebuie deci sao urmeze in. mod c.on~,ticnt, Iiher, ell seopul dorit de Dumnezeu. Gandul diu al lacomici, scrie Cassiafl;[1te sugercaza sa mancam 'llnainte de timpul stabili t, ne imbo lde ste sa. 'mancam pre.a, mutt ~1 nc face sa dhltam mancarurile nu dupa Iol osu 1 lor adevarat, ci numai pemru a. ne sarisface I acomia. Se spune ttl ernul educ at, la masa d8i impresia eft 111 orice moment poate fi chemat :in al t;j parte ~] di se poate ridica cu bunavointa de ~a masa .. Pentru cre~lil1. mai putem adauga ca. ceca ce 11 c,aracteri7-eaza este faptnl de a: f mtotdeauna gata 155. dea intiijeUl!tC' spiritului in fa~a. placerilor

simturilor.

57

PREACURVfA.

Lui Buddha u se arribuie cuviruele:

"Pintenul instillctului sexual este mai ascurit dedit

:to - "' - .

cravasa care cste foFosha pentru im bliinzi.rca

elefantilor salbatiei, arde mai tare deca\t foeul §.i poseda (I suli t~ C~U"e pa.tmnde pan:1 ]:Il snflet' ', Nu ne uime~h:: intensi tatea unui asemenea in stinct, fifnd verba de instinctul de conservare a neamului omenesc, Oricu .. m, este de precizar cij oamenii trehuie sa. se 'conserve ~1 sa sc ]nmul~easca intr-uu mod U.liTtJJ1, prin ~:li~~e dcciz-i.iliberc ~i morale. in viata practica, aplicalj,~leponderliri] sexuale sunt foarte mnl teo S ent ji:1r~esate' ell ele cilrfire de morals,

Primul ~'i eel rnai important sprijin pentru a ne pastra castitatca e~te sa l]1vafam sa deose bim binelo .. Biseriea nu 'oboscste sa. repcte, pentru consolarea celor care se si rut tuJbmal'~~~i cop]e~:l'ri de indoleli, ceca ee a stabil if: "pofta sexuma vine din pacat ~1 impinge la pac..9.Jt~ dar ea nu este plicae. Sa nu simti ispite irnpotri va cnsti.ta~H este un dar exce.ptional ~11'l11 Dumnezeu. Cand ne vin sugestii Care ne imping SpEC actt': imorale, ciind fantezia ne prezi:nHi imagini necurate trebuie sa .inva~fun sit ne oprim ~i sa ne SPUl1eJ1:l: >iCC vreau eu ~[ ce decid eu? Opu s u] sugestiei!" Exista ~] mijioacc care SUInt reoomandate penlru a ajuta sa se previna un exees 58,

.4rla de' (I' rmriJit,;a Inima

e senaimente sexuale: pazirea simturilor, giciunea, dar in. mo~ par6cwla1" munca statornica, ,lea ragazu~ este zamislitorul viciilor munea Ie ace uitate ~i Hni~~e~te sufletul.

Cumpa'iIlarea este 0 virtute, Nueste U$Qr~ ~ll1si. sa. spunem cand se traasformaeain zgir'cenie. unt indicate patru reguli care ne pun. tn gru:-da ~i neatrag atentia cd punem prea rnult la Clomp'.

1. Nu este i:ngadu~t so. ne apropiern de lucruri eontrar Iegii, eontrar celor zece porunci, prin.tr-llA fW't.

2. BunutUe pot s4 file dobandite cinstit, Zgikcitul crede ca tot cc a doWindit iiapartine liD fI1<Jd absolut ~i ca nu este obligat sri. dea nimtlnui nimic, nlci maClElr ce este de prisns,

:3. Omu] munci tor cauta unde poate c~ti ga bani. Avarul >0 face in asa fel, inca~ pierde interesul pentru orice alta valoare run Mara de 'c~tig. Cau:ta. numai aeele act]v~1tati din care ies avamajele ca~tigu~ui

4. Nu numai religiosii, dar ~].]aicii trebuie sA practice lotr'-un anume fel vinutea saraciei, trebuie 10'0 adica sa caute bunastarea care este potf.~vita ,cond~tiel lor. f"ar~ sa exagereze, Avarii

59

investesc prea mu~ta lncredere 111 banii lor} uit.andu-L pe Dumnezeu, sunt l1eindull":lto:ri cu semenii Jar ~1 astfel, la urma, are' de suferi t ,~U'Opria lor \'ial~a. In afara de bani. nu auinterese, nie] cultural e, nici de a!1tallatura, legate de 0 desfatare nobila, Pazesc ecmcaea ,I orpe p,fiJnant~ si BU in cer (veri Mi. 6, ]"9 urm.].

TR1STETEA, rNV.lDIA

Cand suntem tri~ti.expri.mim cersvingerea ca ceva TI-0l" trebui sa existe, c,a dorirn sa, nu fie, Este prin urmare un soi de urn. Day crestinul trebnie sa urascs, drept unioul rau adev hat, doar pacatul. Dacii, dhnpouiva, ne copleseste tristetea dator~ta vietii ca atare, daturim tovarasiei altora, pentru ca' suntern sin.guri etc., ameci e~ldstSi, intotdeauna 0 anlImihi tip,sa de ineredere in providenta lui Durnnezeu §<i hI opera Sa. 'fris!e~ea este primejdioasa .. Paraliz.eaza curajul de a continua munctl.;ruga,cilmea ne face nesuferjti in ochii apropiatiler, Auto.rii moeastici, care dedica 0 lungs deseriere ace-stili viciu, 'H numesc du~mru1!Ul eel maj rau at vie ~i~ spirimale,

Exista diverse tipuri de tristete, Unul dJn'tre ele este vicios iDCa de Ia inceput: este tristetea pricinui Iii de binele de care se buc ura un aH om. 60

In astfel de tip de tristete poate fi. definit si drept in vi di e. Dupa S~ntulloaJl Gura-de-Aur, invidiosul estc rnai rau decat zgarcitul, De tapt, daca acesta dill! urma Se multurnestc ell cat are, invidiosul trudeste ca ceilalti sa, nu posede nimic: '''EI hlSU~l nu se scoala, probahil pentru ca. ii este len-e. dar esrc capabil sa sara, ca sa i1. foci pe altul, care sUi m picioare, Sa cada", Daca es te adovarat di adesea traim usoare sentiments da neplscere di.nd altul se bucura de sucres, tre buie 5i.a fim atenti ~i sa. ne angajam en pu~iIlaJmnt'-ivoinl~ pentruanu le ceda,

ESTE tNGADUn sA ~NCERCAM SA DEP A.sfM SOCCESUL,ALTUIA?

Nu . sc poate nega cit viata ll'l! soci etatea actn aId 'es te 0 lupta continua pentru sporirea pwprilldui succes in mUTIcA; economic, sportiv, etc ... lmportant este ca totul sa -s-e- iilca cinstit, Imil sentimente de antipatie fa¥! de altul, Cfuid msa ests verba de .0 intreeere pentru 0 posesie rna) mare de bunuri spiri'~ua.l~~ acest tip de emulatie este recomandabil, Asa citirn despre Sfantul Antonie eel .. Mare ewe ramanea in urma tuturor In toate, numai Tn virtuti voia 8a-1 in1!reaca pe toti. Dar ests nevoie ~a fie vorba intr-adevar de virtupautentice, pcntru ca eD1l.da_~ja sa ron degenereze,

Furia ~n~pe en sentimente de aversinne irrtpejriva a ceea ce ~ in mod rea] sa1JJ numai in imagl'na1ie _. se pre:ziI1Lli. drept obstacol in ealea noastra, As ~fel, simrim imediat dorinta de a-l da la o parte. N e ~i vine: ideea cum Sal 0 facem, Si a~a se naste mania, care poate s! fie justa saniniusta.

.Care' manie poatc fi considerata justa?

Singurul obstacol adevarat in calea hiil1e]ui este diu!. Avem, prin urmare, dreptul ~ trebuie sa ne aprindem de manie iml'lotriva r,dului. Dartf'e!hujie sa fie un rau adevfuat. nu unul imaginar, Pe deptinul Intelcs aT cuV.{intuhll, trebuie sa ne ma.lliem deci contra pacatului, contra diavolului, contra gfuldurHor rele. Cund este vorba de oamesri, mania este justa numai In masnra '].n care conduce la bine, la. infra.ngerea raul ui ~i. prin urrnare, conduce spre benefic] ul apmapelui, flU. ],a 'vaW:nl..a.rea sa. Imaginea unei manii drep'te' este, cum am. porneuit de] a, Hristos Care li a.hm.ga pe negustori din Templu (Mc~ 1: 'I, i 5 urm.; Ioan 2, [4 urm.), Bineinteles ca mama trebuie ~.fi e eu masurn. eontrolata, rnoderata,

MANIA NESTAPANITA

Care mank trebuie considemta injust;1?

Din sentimental do nepl:lcere se naste adesea ura ,62

j dorinta de razbunarc. Simtirn 'p', Iacere p entru

" :!- '"

nenorocirea altuia, n umilim euvorbele noasrre .;;i II ponegrim in fala,celodali~t Apoi se trece [a fa-pte. De cele mai multe ori miiiJria se manifests prin explozia uaor sentiments care sunt mai puternice deeM j udeeata sanitoasH. Un om ·in starea aeeasta ste, aupi Sfinrul- Inan Scru-arul, un nebun, un epileptic de buns voie, Nu se poate votbi ell el fiindca pomirea m3nioasa n-a incetat Sfatul mai potrivit ee trebuie dm se gise~;te In c.at~ulica~e populate; i~Re$pira adanc", ··Numijri). pfinl.la zece", ~'Crapa lemae, dar nu in capul altuia",

Bste mult mai primejdioasj, mania care rimfulJe In sufi!elt ,chiar ~i dupA ce s-a consumer explozia sentimentelor, Amnci incepem s~ meditam la rece asupra r.lzbun§.rii, refuzam sa. iertam, Dupa Grigose din Nisa un om care se comports de 0 asemenea maniera se separa de

i'i' ~ -' 1· Dumn L . ,. . .

lmpard~lla W " nnezeu, 'U1 'ns~l nu 1 se va

acoeda iertarea pentru 'ca. nu t·i i.arUi pe altii; Dumnezeu BU v.a iaterveni ~It favoa r ea lui, pentru ca, vrea s~-~ru faca dreptese singur,

CUM SA NE MNFRANAM lZHUGNIREA MANIOASA?

·in He;ile Pruint;.ilor pustiei se povestesse d. 63

nn m.ani05 a fost vlndecm in felul urtnmor: .. L-a.u pus sa repete aeest tip de mg~hme: <'Iti m!ulJWnjm~ Doamne, pentru cil nu avem nevuie de 'Tine, deoarcce dreptatea ne-o facem slnguri", Sfantul Dorotei compara pe manics ell un C;;une care mlU...~a. piatra si, i.n orbirea sa, nu vede omul care a aruneat acea piatrii. Trebwe. deci, .sit ince.rdim sl gfuJdim.

"Nu p8catuili la manic!" citim in Smntul Pavel (E;f 4,. 26)., Apostolul neamUiri]'or avea un temperament exploz] v; Stia. din experienta cum se poate mania. omul cand dau oruse peste el F,iul~ necinstea, impasul, intentionat puse impreuna. Dar aceastii pornire nu trebuie sa, ne duca la pI.cat:, ca sa IlU ajung·em sa aJuflJ:glim un riu prin aU rall., .In rest, Smntul Pavel stabile§'~e un r,~g,az chibzuit pemru a no. calma:' pani .101 apus: "Sa AU .!.'!puna soarele peste mmna voars.tri~· (Ef 4" 26). 'Mania se vindeca definitiv .prii'll. virtutile opuse: b],~de~ea, rabdarea, credirqa in pmvidentA.

PIJCTISEALA

Tennenul grecesc 'fJkediaare un sens lMi ]arg decat ·core...;;;PQudentuJ gan latin, 1< pigritio"l • I se mai spune ~i 'demonnl amiezii' (do Psalm-90.,. 6)~

I «iene», lin, limba latiitll.1. in text ·64

eel c~re II. :n~pade§te pe calugAd]1nhle2;ul zilei, adica atuneicand trece ardoarea ~i vointa de a lucra, CaJug.irii, de rapt. se trezeau fnarte devrerne dimineata si, astfe 1, [a amiaza ii ·r<11zbca. a boseala. in chip alegoric, acelasi haem este valabil §i pentru "amiaza vietii", 'ICt1ud pierc avrunlil rineresc. E vagrie este convins cat. acesta este un "demon foarte periculos", pemru ca eel dezgustat si lencsul na all dorinta de a. se Tmpotrivi si, prin urmare, d~Jl1amd gase~'rre 'in ei Q prada u:;;pafar"

LENEA SP1RlTIJALA

Asa numesc autorii latin! plietiseala.

Lcdovico Da Pense 'i1.g~~~te noua fel uri de a se manifesta: 1) 0 tearna e xagerata fata de obstaeoleie ce se pot ivi; 2) aversiunea fatA de tot ce lnseamna truda; .3) nepasarea Iin~ respectarea poruneilor, a ordinii;a regulilor; 4) nestatornicia in bine, in pastrarea arrgajamentclor; 5) neputinta de a rezi sta ispitelor; 6) aversiunea fa~a de cei care sunt zelosi ~i care devin odiosi datorita harniciei lor ~i a observarii regulilor; 7) pierderea de timp prejios; S,)!.1bcrtate,a. acordeta simturilor, curiezitatii, placerii de at te distra ~i de a folosi totul; 9) nepasarea in principalele 'indateriri fata de propriaconditie, uitarea scopului suprem,

65

MOLICIUNEA~ nUPA SF ANTUL ,BE.RN"ARD

Pentru Sf'l!i1.'lul Bernard, "molici unea' este "umbra mortii"; mulaticul seamana cu 0 vie necu[t~vat.1,C1!l o c,as,~ lara Il~~ ~i ferestre, Molici unea jJllipse~te pe om de bucuria spil'itR~.lit Sporeste obosealazilei ~i, til acelasi timp, li ~tirbe§te meritele, Este ca un vierme care ii roade, din initmQrdidiciniivirtuUw princjpah~" chiar daca afar-a totul continua ca lna.ln~e. Lenesul i~i aseunde talentele In pwuU:iJiTi OUr. 2:5, 25 arm.). Nu doreste sa, fie nici prea bun, me pr~a r~Ue De aeeea i se potrive~c cuvintele: "IVi 'CUnOSIC Iuc ril'i] e: tu nu ~ti nici rece, nicicald, Macar de-ai 11], rece, sau caldl Dar pentru cii esti caldieel, ,acli.cA' nu e~ nici, rece, nici caid~ te voi scuipadin guramea" CAp. J~ :~ 5-]6).

TRUFIA

TO',i SHut de "cord tn a afirma di tmfia este ceea ce s-ar petea defini drept C ulrnea tutumr viciilor ~i pa,eat elor, Pe de, al tei psrte .. , chiar ~.i cei buni m~t~urises:c ,ea au ~'gfu1duF[ de orgoliu" eare !]U potfl asa de rele, Pdt} urmare deosebim, ehiar ['ma, s~, ne dillm 'seama, 0 dubl§: trufie: una gmvu ~i una mai putin grays. Autorii :rosmitenj vorbesc de 66

dOUfi vieii ~sern,Wtoa:re, :~i l'OtU1ll'i foarte diFerile: v. • niiatea ~~ trufia,

In. a:m.1belecazuri ne atri huim U!Il aname hine ~i"pri'n aceasta, ,drum sa :5m. respectati: dar aeel bine nu estemeritnl nostru, Ca,ufam gloria, Dar aeeasta glorie poate fi serioasa :S~l!J ~\je~artaH: putem lao ad]ci sa ne Jaudam. ell ceva 00 este denm de ,aJdmira1ie ~8!'Il ne place sifim Uiudati pentm lucrusi miei, ridicule, desarte.

In ochi i asceti lor, singurul ]UC[U care meri ti gloria este harul .participarea ] B: 'Via ~a Iui Dumnezeu. N urnai Durnnezeu ne face parta§i la slava Sa, deaceeacrestinul nu ~~:~o atribuie sie$i, Credle en ~3rie c,a" este un dar nemeritat de la Dumnezeu, Imaginea c]asic~ a trufiei este prin urmare fariseul eare sec roaga.:''''O Do amne, ID'~ru rnultumescca Uti. sunt ca eeilslji oameni, h.o~i~ nedrepti, profanatori ~i nici caacest cima.tar" (Lc. I 8" H). Orgo~.~o~lll]tfinje~ilie dupa admiratie si veneratie pentru Ct:Pl81 ee a. 'primit de In Dumnezeu, filii nici un merit, ~i peetru ,EIJS{a se considera mai bun deeat al~ii,

1RunA~· "lJLTiMlUL DEMON"

Ni se atrage ateutia, JJe buna dreptate, ca.' tocrnai eei care Be M'!fad~iesc sa ducii c vi ata 61

spirttualji sunt cej mai expusi periculului adevaratului orgoliu, Acest vieiu este vultimul



demon j. care '1] ataca pe cei care au scapat de'

"cei ~a.pt,e precedenti". ~i este maiputernic dec.at to Vi ceilalti, lnspi r-a consti in~ej superioritatea fat a de aproapele tau datorit[i propriilor h.1CIlh~ de bine, de Ia cunoasterea teoiogiea, de Ia vocatie pana, J a starea I'd i g~ oasa,

S~ spune di, orgclinl precede caderea, Orgoliosul cadecu l~~ur~nta in pacat, Teologul mandiU de.ctmostintele sale sfarseste prin a propovadui ratadrL "Autosuficienta propriei iudecati' este, dupa Teodoret dill Ciros, cea mai grea boala a intelectnalilor care si-au pierdut umilinta, "Ei dispretuiesc orice initiativa, ~i sfaturile altora, Spusa lor pr1e,ferata este: sau se face cum vreau eu, san refuz sa colaborez",

G.LORlA DE~ARTA

Vanitatea este un viciu foarte rnic, Exism. oameai care se lasa admiraji pentru pletele lor stufoase, pentru vocea lor frumcasa, pentru capacitatile ~o.r intelectuale, pentru originile lor alese; oameni care cauta gloria in. lucrurilc "desarte", de mica importantain comparatie cu adevaratcle valori ale. vie4iL Sfiintu] FraJ1C1'SC 'din {is

Sales spune ca; desi esle verba de (I ~'lu~ca pasiunc" ridnc.o[a (cutoate acestea lurnea este ]R SULte sA .. si fuca un merit diu eal), ea are 0 via¢ chu-a': moare, se SpU['l~; "dear [a 0 jumatate de ,ma dupa moart,ea ornului" .. P ani la ultima suflare suntem iega!i de respectul omenesc. In. stadiul sau eel mai evoluat, vanitatca duce la lipsa de sincerita1t'e.lami~'Wil,.ml, st3rne~te certuri, face sa. se risipeasca banii. 'h:Itr-o astfel de situatie vorbim inca die "respect uman", dar ln sensul mu: pcntrn a uu pierde admiratia, hnnea e copk§ita de s]ilbidl.mi;> pentru afi laudlalli de pacato'~'l, comite si pac ate ,

Autorii s.piriruaH comparagloria desarta ell

un hot care. lnsoteste un dilator, pr,ef"acandu-~eca are ace~a~i destinatie, dar apoi, pe neastcptate, 'il prada: Deseori vanitosul munceste, respects ~nrufl,cile, merge la bis.erica- Cu cateste mai plin de ra;vna. CI,l aUit mal mnlt doreste sa fie laudat, Dar in cele din urma pierde.meri tele dobandite prin lucrarile sale de bine pentru ~a, de fapt.nu le-a infaptuit pentru Dumnezeu, ci peotru gloria desarta. De aceea se dovedeste adesea ceea ce scrie Sffintu[ Pave~ cum ca "Dumnezeu a ales ce e prost if I lumc peutru a-i d~scumpani pe tn~elemi,. Dumnezeu a ales ce e slab 'in lume pentru a ... i incurca p~ cei putemici, Dumnezeua ales ee c llpsit

69

TO.mci.'f SpMlik ~

de noblete ~i. disp.re~ui't ~i ce n-are nici 0 valoHI,e in Iume, pentru ,fII reduce fa rnm icnicie lucrurile ce exlsta, lIileat ,nici 'I.:J.n om. sa, fiU se poata Hiuda rnnaintea lui Dumnezcl1" (I Cor. I, 27-29'),

SE POATE SPUNE cA TRU FIA ESTE RAnACINA TUTUROR CELOR.LALTE VIeD?'

o ,arIDl'1Ila Sfflntul Grigore eel Mare. De aceea, il1 catalogu] sau 0' ~eaz~ pe pri,mu[ loc. Pentru Evaglie. temelia tutnror celor opt pacate este dragostea de sine (in, greaca IJnilamia), mtii li spun Hvoin~aproprie:",

DAR ESTE eu ADEVARAT ON RAu sA NE [UBUv( fiE NOT MN~INE?

[n aceastj chestiune, trebuie sa, fim ,atenii sa nu eadem intr-un echivoc. Evanghelia ne porunceste ,sSJ Iliubim pe aproapele nostru ca pe noi :lillJimc (cf MI. 22~ 39), nu spuoe in, schiJlih "sa nu ne iubim pe no] in~~ne'~, Scolasticii repetau adagiul: "ewe nu este bun faJa de S1 ne insll~i ItU va putea fl bun nici pentru ceilalti", C~tit1l'tsmul vrea sa lmea.~t~b!lrirere feluri de dragoste, fala de sine ~i .fat·~, de celalalt, intr-o iubire un~cii, Cine refuza aceasta unire poseda j ubirea de sine, dar accasta, singura, ,este ego:ist~. perversa Iubindu-se pe sine. 10

egoistul se distruge pe el insu~i, pentru ca ru1pe relatiile ell aJ¥~i ~i prin aceasta dirninueaza faptul de a 'fi "persoaea", S:ffin1ul Maxim 1\..1art:uris.i~mul defineste phiknuia: "~,dr,~gOgt1?a. de sine impo.triva sinelui", Iu birea adevarata este i2:\1 arm tururor virtutilor, egoismul este radacina viciilnr.

DA.R CUM ESTE CU PUTINTA SA NU AI VOINTA P'ROPRIE?

Chiar dac;rj folosim acest termen, trebuie si, fimatenti s~,nu cream un echivoc, Vo~~nla libera este

. . -, ~

unul dintre cele mai mari daruriale lui Dumaeseu. "Pentru ate, mantui - spune loan Gura-de-Aus - ajunge sa vrei", A slabi voinla insearnna s:i-[ faei pc om mai putin capabil, mltt in munea sa de om, ,cat ~i in perfectiunea :spirituala spre care tinde omul . in8u~i. In aries! context, par prin urmare ciudate indemnurile Sfootu[u.] Dorotei dio Gaza, ale Sffrntulu] Benedict ~i ale celorlahi care fie eer ell asprime ··sa ne distrugem in totalitate propria vo]ntj~', pentru a putea prirni vointa lui Dumnezeu Si vointa superiorului legitim.

Am spus deja ca, origlaea oriearui ran este LIn ,galild rau, 0 sugestie spre paca.t .. La aceasta se uneste 0 atractie fa~a de ohiectul inter2is.: eplecarea spre .z.garo~mje, spre dorinta die a, bea ,e1,e, •• $'~~lll ca

11

ThuuB SpMitk

putem ~i trebuie sa rezistam acestor suge:sliL Dar uneori fie vine salle acceptam de a~a mamera, iuc.:}! sa paJra rngaduite. AtuncL do pilda, incercam sa: j:lLstHiculn zgtitcenia pria ne\'o~a de eeonomie, incepem !j~ numim refuzul de a ierta "simt pentru dreptate" etc. Diferiti autori numesc aceasta tendinta, de a justifica aplecarea spre rau ell pretextc sacre, '~voin~a propde·)'. Este de ta sine inte]es ca, Iuara 1n acest sens, en. trebuie distrusa

' ,

inainte sa devina origines tuturor ncnorocirilor. Ornu'l slrk:at nn rmmai ca savm~e~te crime. dar ~;i ajt.ulge sa, lc jlllsl:i,fioe petoate. Este 0 situatie l.riSilli ~] este ell adil mal mult in cazul unor persoane aparcnt evlavioase, {.:Arora le place Sa-~,i justifice propria ipocrizie Iolosind de-a d!reptul rexte din Sfanta ,scriplurf.i. Unicul remediu pentru aceasta pt::lt1;re:rsiooe este sa cillu.tam Oil sinceri tate' vointa lui Durnnezeu ~i sa ne ,su,Ptl!nerll celor care 0 transmit spiritual.

12

6. Experienta personals

I:SPIIELE SlJBAPARENTA BINELUI

Catalo gul celor opt gaudurl re le (sau a 1 celor opt vicii capitale) este un Del de temelic a manualelor de rnorala c.re*tl1"i.l, unde se lnceardi;:;r.. se enumere toate cazurile care constituie un pacat in mod "obicetiv", valabil pentru toti. Gandnrile care sugereaza astfel de aeti un i sunt eu siguranta . . .. lie D' ," r' n:u toate O'fmdnrHc care fie vin in mirue

unoral <fil ., '-'<..1. ' .... b .

sunt dar determinate. Autorii experti in viata spirih~ala uoteaza c;~ eel ral.il ia uneori forma ingerului lumimi (cf II C;,w". II, 14) ~i ne run~~~t~ sub aparenta binelui, Asa, de pilda, 0 sugestie spare la inceput ca buna ~i doar in oontinuare, pe propria piele, s'e vade di ne-a dus la rail. Sfanrului Ignatiu, imediar d!upa convertire, i. se parea 0 hot~al:ie smnta. Sa practice un post radical. Dar rezultatul a fest 0 grav.1fu boala de' stomac. Ignati u a recunoscut dt.JPa. aceca eft S-ft lasat In.$dat. nerecunoscand amagirea ascunsa sub 0 falsa aparenta de bine, Aoest Iucru s-a tmamp 1 at, dupa cum marturiseste el insusi, pentru cl!. inima ltd nu era lDca priceputa ill. alta. luptei spirituale,

NU ESTE PREA T ARzIU C.AND NE-Ab.1 OAT SEAMA CA AM TRAIT ACEASTA TRISTA EXPERIENTA?

Desigur, Si tocrnai pentru <lC:est motiv sc ,recomanda couinmtare,8i sugestillor pe care le percepem lillntr),c C'1!l, sfaturil~ piJ"lnteJui spiritua], Oamenii ,exper~i in vlata s,pirituaHi dob,a,ndlesc un sim] mai fin ~i reusesc si des~u~easca gind.ul ange~ic de eel demonic dup,a, '~~ar£1LunuF~ lor. Se l:nbi'l'llpla, la tel en camenii. o peraoana mi-a spus: "Eu nu sunt atent Ia inceput la ce spune o persoana, ei asculr mal degraba voeea ~a. Ag~fet rareori rna ~&samag,it de discursurlle frumoaso. Simt dupa voce doca exists vil"eo~n~e~atorie". Este interesant de notat ci astfel de observari] se P'Oit face ~i penrru gandurile care ne ':in. S.iantul Ignatiu vOfbe~te despre regulile "unui rna] mare dis;cem.im.ant a~ spiritelor", potrivn cclor care au realizat deja un anum:itpr,ogres in viata interioara, in aceste cazuri suntem mai putin atenti Ja eeea ce sugereaza gandu] "c i d:'1m mai 'mu~.ta ah;~ntie felului in care ganduJ se prezint.i 8utle~ului. In acest fel a tnvillat ~i Smntul Antonie ce] Mare gil distinga spiriteje: obsenindl diferitele stiri psihologke pe care gtlndurj]e le produc in suflet, ' 74

AM NOTAT DEJA REGULA.. DE H.AZA.: CEEA CE NE TULBURA VINE DE LA eEL ~4.lJ . ."

Dar run mat observat ~i ca prinei pi ul DiU poete fi aplicat mecanic, 'in pi us, llt~ burarea pe care o trflim pcate fi foarte firul~ nefiind observabila ell u~uriu~5 ,.,. Stantn.d Ignatiu afirma: 'Celor ce lnai~Etteazii de la bins spre mai bine, ingerul bun le annge jnimat en dulce ala ' ~i suavitate, Cal opicilturi de apa care :int-ri mtr~un burete; pe cflfid eel rau il atinge dnreros, cu mrmu ~i neliniste, ca atunci cand picatura de: apa cade pe piatra".

DAR DACA ACEASIA TULBURARE NU ES'J['E OBSERVAT A IMEDLA..T?

Trebuie sa urmarim dezveltarca gindtiJui.

Ienatiu 0- descrie astfel: "Trebuiesafim fosrte aten~,'

e'" ,

Ia pareursul gffiIduri~or~ daca mccputul" mijlocul ~i smr~itul S1Int wale bune ~i tind m mod uaic spre hine, este un semn de 13: lngerulbua. Dar daca parcursul gandurilor pe care ie avem duoe lat un lueru 'FaU sen inconsistent san mai putinbun decdt eel pe care l~i propusesemitial sufletul lsa,= I faca, san slabeste, nelin~§f1~te ~ tuii)rua sufletul, rn,piudu-i pacea, linistea ~caLmUJ] pe C~~ le avea 'inajnte~ este urt semn Iimpede c~ provine de 18 spiritul (au. dusman ail binelui nostru ~i at mintwrii ve~re",

75

EXT ST A 0 EXPR ESiE CARE SE CERE EXPLICATA.; GANDUL POARTA SP,RE UN [JJCRlJ RAU ~T INCONSISTENT. CATE LUCRlJRI U~,URATICE NU NE TREe ,PRIN MJNIE! SlJNT Et.E AT i'~ T'OE' DAUNATOARE?

A utorul spiritual rus, Teofan Zavoratul

- '~

jud!edi aeesie gandur:i en asprirne, Crede ell adervarat

ci1i de pot sa fie mru daunfitoare df:c~t gtm"durile v.~tdi t rele. uadn"litcca(}IDul cinstitsa-~cupepreamuf{ mintea cu planuri de p!catu:i.re. Cattitnp prelio.suu se pierdc vi sand Ia 1 ucruri 'i:FlUti[d Se spune despre anumire persoane ,ca traresc concentrate in asa u13sura,. meat il1u-§i dan seama d6spre ee se vorb6~il:e. Ieofan comenteaza iron ic, zicfu:Jd: ~ICo'I1(jentre.aza:-"te, intr-adevar, rei ar aSlfpra 1lllorpros.ttl r' Prin urmare, daca,ln acest lueru nu exist,a '0 t~il'la:?e prorpIiu-zisl a rauhri~ este totasi adevarat ci1 astfel sepierde foarte mult. tirnp pretios, $i mai rnult: urmeaza dupa asta o senzatie de pusti u In inima ~i (I melancolie cresdindi~ care sleiesc puterile sufletului,

~ANTEZfA ESII~ 0 FORTA NAIURJ\LA CARE SE OESFA$OARA DUPA LEG] p~OPRn?

~a E')te~ InU-~8zi ul1In:edic' a trimis, la en enleg al sau, lUD. paeiem cu un r-av~ in care serisese: ' : Mie mi se pare cii_ biata femeie nu este ciltU.1i de 76

putin bolnava poate doar in irnaginatia ei", La aceasta, destinatarul a. dispmls: "Boala ei este una foarte serioasa, dill moment ee li este bolnava Iantezia, 0 faeultase de cea mai marc importalltii In. viata aoastra", De aceeasi psrere este autornl spiritual deja citat, T eofan, eare considera deosebit de primejdios sa Iasi imaginile fanteziei. 5.ll. zburde in minte L'1ra mei un control. Imaginile interioare s~u exterioare suntca ~i "materia cenusie", care este necesara pentru a construi 0 opinie s!I1ial!Ja1)t\, o iudecata .. Arhitcetu! constructor este ral,iunea. OacSi ea dituane inactiva, imaginile, "materia eenusie", se ing:ramides1c tntr-o stare de confuzie. Nu construiesc un "castel interior" In minte, ei o specie d.e grohotis die reziduuri inteleetuale. Oamenii afec'~at-l de aceasta boala se recunosc ell u~.in:l.1i: nureusesc nici sa vorbeasca.mici sa, gandeasdl discipl inat, gar' de la -u tema la alta, fundi incapabili M urmareasca '~n diseurs 0' linie eoerenta.

NUNUMAlIrVlAGli1\llLE F~I POT SA FIE INCONSISTENTE, .D.,'\R $]RA TION}\1\1ENIEI£!

Fma Indoiala. Teofan ne atrage atentia §l asupra acestel primejdii, Mai mult :in.cU decai fantezia, n:qiUne:.:uflste un dar prer05: al lui Dw.1IDe-;:.eU care trebui e sa ne Ica)iiuzellsca pe drum ul vietii, Prin

71

unnsre, nu tfebu~e sa, .. ~j picardi ac6aStii fnnetie 'vitali. Te.o-fan fjJ, 'Wcerea1 s~dlistinga, pe unnele :Parin111or greci ~[ ale filosofiei idealiste germane, eei doi termeni: "ratiune" iji "intelect", "Ratiunea~' -afimlii el-lucreaza mecanie, Deosebeste :adevanrl defals, dar nu se prOOCUpa, de valoerea poe care 0 are pentru via~ [udeeata sa. "Intelectul", 'iu schimb, judee! valoerea gandurHor care ne ocupa mintea

Dupa Teofan, "rationalismul" este 0 alta epidemie~'ericuloasa a timpuhi!nOistru, asemanatoare. celei provocate de abuzu] de imaginatie, "Rationalistul", in. sensul peiorativ al cu\11nruJui; risipeste mmt,efu:rt p!.I.]11lndUl-:~D probleme pe care ratiunea singu!!ra nu Ie poate rezolva seu ocupfuJ.du-se! de ehestiuni care rnr-lprtvesc. hIke 'tin:i;p pierde ·simpli a ceea ce-Ipriveste direct, In viapl,. Astfe], ,in v~a!a religioasa, r,attoooH.stii doresc sa rezolve misterele credintei, datlUl=~i pun jntrebarnfa Cum sa tdiasca ca s~ se mantuiasca.

CUM PUT.EM sA STIM DmAINT~E DAC.A 0 PROBLEMA ESTE SAO NU ESTE IMPORTANT A PENTRU VIATA NOASTRA.?

AuJtQriw spiri tuali ne dan un sfat practic, dar 'inltetept: j~ Age quod agis "i, oeupa-te de ceea ce

1 «.F~ ceea ce fad)}, In Ulnoo ~atin~ in text. 78

Aria lie' II PU1,f/ica inimti

tre buie ~A fad acuml Fiecare moment i;~i are propria nevoie. Momentul mg~lunii nu este potrivit pentru a ne gdndi la mundi.. Dar ~i (I annmita m'Unca. are nevoie ca intreaga atentie sa fie destinata lrnplsnirii ei, ~i, !-lu [a eeeace urmeaza sl facem Ina! t§rziu. Cind vorbim ell cineva, este bine sa ne concentram la ceea ce spune, dill' este rnai bine :sa. uitml1, acest lucru ,e·§nd ne ducem In culeare, Citim in amintirileunui parinte spiritual ca «ntanar monah ] -a 111trebat de ce nu reusea s~, tr:tiiasca in bhnJ tn Ililinastire. Parintele 'Spiritnal i-a SpILlS: ~Nu vei fi niciodata linistit, nu vei gasi pacea, Cand este iarna, te g~ndt:§ti eu noflr3Jbdar,e cand va veni prirnavara, La Pa:},te te gfuIde~t~ Ia muneile de vara. ale dimplljui. Cand muncesti, esti preocupat ,~i te g§nd~ti cund. 00 va terminalucrul ~i", cauda. venit timpul de' odihnate inspmmfmti de cfrm munca te asteapta, Intr-ua euvant, capul t~U:fly' sUi! nieiodata cu tine. alearga imrinte ~i n11 reusesti deloc sa,·] ajungi'j.

DE A~'CI REIESE cA IREBU~.E sA CONS IDE RA_M: DAUNATOARE GANDURlLE CARE NU SUNT iN CONCORDANTA cu VIATA?

De fapt, acosta este un impcrtarrtprinciptu '']'9

al d:istifl~e[ii spirirelor, Peate ill. explkat printr-o analogie ]uattl, din mediulartistic. UII 'pr,ojfbsor ~e la Academia de Arte Frumoaae dadea note desenelcrprexentate de elevi _ Unal illil1tre aceste desene a fost apreciat ca fiind foatte rau, U our profan, care asista Ia (I astfel deevalua!re,apre:cierea profesorului i se paru nedreapta, desenni j udseat asa de negativ ']R placea, reprezenta 0 iata eli un buchet de flori ~iera foarte (in ron-rrurat Atunei profesorul i-a explicat motivele judecatli sale, hI apare1lJta atat de severa, A acoperit CIJ (I bucata de hartie -0 parte a desenul UJ~, ]asand prl vitorulni sarcina de a. gruel cc vat~1j. putea sa alb~ persoana d.r,ei a i se vddrulJ. d.o~j" mana ell buehetul de n OI]. Era mana unei fete. Dar repetdnd apoiacelesi procedeu pentru aha paup~:de corpului configumt, a rezultat eEl piclor!ll pfu"ea eel al unei fcrnei adulte, .iardespre :ume'ri s-ar fi putut spune ci snnt de-a dreptul ai LTnui birhat CLII.. alte cuvinte, fiecare detali u parea frumos, dar nu era armonizat Cu. persoana. in. acelasi fd"planur][eneam1oli1iz~te CD voeatia pcrso~ala distrug imaginea lui DllmnezeU, a careipurtatnare este peil'S03nal:ns~;~i _ in rom rum] Fra!ii Karemozov, ra,li(lnaJi.~n.l.l I van srnr~e$~~ prin a inuebuni~~.vatl!.d o dubla personalitate. Cu teml difcrit era rezultarul la care ducea S ugestia, adesea ~(a

repetarta. pe care Teofan ZTI:l!,r.ori'itu] 0> mcea fiilor ssi spirituali ~ sa-~~ IIn~'lSC§, eapulcu lnjm,1]) sa se gandeasdi ]$1, indivi dUaJlh.atfl::i spiritmrla data d.e S pi:rittlil SfJlm can: ~:;na~i l.Iie~le tn m]]'nilL Deaeeea, cei mai buni pirinli spiJ:ll:uai.i SUFlU. eei Caire: poseda cu[tO'~teteain~milor: cardio,gnosia!.. :$.1 datori tfi acestui lucru pot ei sa. j udece care sunt gaudmile de pisurat ~i eare de respins.

ATUN'Cl, P':ENTRU A DISTINGE SINE '11'lli"ilT l'T!I'T"C'A'~' kU" -\,=, ..... 'n .!!"C· "IrL"'D'ULV ATA'~M' 'A~ W, R'

UJi.u..L.dJ.n.l,l::i-' Di~',·'\.....:l::.\.r\;l'l> . .u.~., .. - "··n~, ,'." .. e : '" ','i

AL OANDUR1l0R) TR.E:BU~E sA i,'1E, CUNOA~m4 PROPruA IDEN1ITATE?

Da, dar ill sens spiritual, ad, ie a, identitatea inteleasa ca vocati e di vlii}~t Cind se vorbeste de

, - t,I.

vocatie tn ~"$en:s: profan", sa esteconsiderata ca e alegere a. muneil, a locului t~l st'!ciet:ue~ a felului de 'Via~a.~ alegere meum ]ZI~"Urstta maturi ti,¥ii. Dar in ochii 1 ui Dumnezeu, vceatia noastra ne precede e'X~$ten~aJ" Durnnezeu 1] creeaza pe oameni .£Ivana in mime vln .. "atia lor s_pecifii.ca. h.1CHU,ea lac care sunt chemati. Cei care 0 umreaza cucred.i'l"i~~:l picteaza, ca sa zicem &$a. un tablou perfect, 0 imagine a lui

~ ,euvan. die urlgine gr-ea'ca,. CQmp~~ >dIn karr/la, «lnima» ~l gnosio; '~C!IJnt)h~mr{':~),.

Ki

Duninezeu inper1ec!iullea.Sa. Exemplnl clasic este dat de viata Preasfintei Man a: ,aleasd ca sa fie Mama lui Dumnezeu, a urmat in vi.alta .sa tot ce corespundea acestei chcmari.

DAR CUM PlnEM CUNOA~TE PROPRIA VOCA.TrE?

Nu se poate da un raspuns in ··c,fltcva

. .

cuvinte, Dar poate f1 indicat principiul fundamen-

tal din care derivacelelalte ap]i,ea:ti.t concrete: vocea

'" II 1ft

uumn curate cste cea care ne araita drumul pe Cafe

a hotarat Dumnezeu sa-L urmam, Glasnrlle raului, care iacearca sa ne abata de: ] at !1!ceaSm hoUil'arc. vin "din. afa~a"_ Este nevoie, evident. ca un asttel de principia s.a fie explicat ulterior, 0 vom face treptat, ~a fi rnai usor :sa descriem in primul r.and cum vine un gand "din afara", pentru ;;]I putea apoi iU'~~lege: vocea launtrLca. a. ioimii.

7 .. Metoda psiho-,fizici a, isih~tilor

o YOGA CRE$;TINA.?

Astazi exista muhe persoane - cbiar si ill mediuleuropean, nu numai in eel extrem oriental -, 'rare practica yoga $] ne asigura di este \lorha. de un exercitiueficierrt pentru a dobfuidi pacea inimii, S mnta Congregatie pentru Credinla s-a simtit obhga1a sa. atraga arentia asupra primejdiilor care se Ieaga de ,~cea,:,Ul. practice. Este limpede ca credinciosul fin poate accepta unele dintre teoriile care insotesc adesea yoga, dad. acestea eontrazic invt\lamra crestina, Dar accst lucru nu este valabil pentru yoga daca este praeticata ca un fel de exercftiu de gimnastica [Clime utll pentru omul care traieste tn marile erase ~i cure a pierdut contaetul cu. viata naturala, L, plus omul societatii noastrc rcbnicizate se erede III stare sa-~i exercite trupul in diverse tipuri de activitate sportiva tadi a lua in conslderare ~i sufletul si, invers, considers d't se poate dedica activitatilor sul'lemlui ui.t§nd ~i dispretuind propriul corp. il!:l aceasta privintA, cine praclicl yoga vrea sa reseabileesca unitatea pierduta intre aceste doua elemente, Es-te Jimpede col acest

. 83

Iucru are implicatii si '])1) cadrul rugaciunii .. Cand cineva se roaga intens, atitudinile gresite ale trupului provoaca oboseala ~i chiar nevroze. Dimp0i[;rivo\ v pozirie corporala coreeta comri buie la concentrarea in. rugaciune, Ce cone Iuzii pmc:~ tire putem brage?

PACEA TRUPULUI

I rcbuie sa admitem ca, In. ebservariile psihologice ale autorilor greci anticl, ca. ~] ln limbejul ascetilor crestini, iesc la iveaUi un punct slab: atitudinea negative fata de re,:lllH'hlt,ea trupeasca, Crestinii nu puteau considera materia un ,.au. Pe de ahA parte. ascetii au wihnas: mereu convinsi c! trupul creat de Dumnezeu ramane, dupa ]J'uc,at, sfera cea ·IUa.1 expusa ispitelor diavolului .. Renuntarea la corp este prin urmare un object constant a] exortatiilor ascetice, Dar In ~egarEma ell "folosirea" trupului §i en dispunerile lui '~n timpul nlglicilurii nu se gaseoc decat scurte aluzii in Insernnari ocazionale.

!Din aeest punet de vedere, "metoda fizlca'" a cl].ug~l,or de la .Mimte~e Afhos din secolele xrv~·XV reprezinta un progres, Ve.c.hiiisiba$i din Egipf ~i. dill Sinai nu se ~ooniau d~ farptu] ca. paeea sl1lfle[u~l!oli se r~s'fraDgea pe drip ~ipotolea pasiunile trupulul, ·34

ArJa de ~ fJII.TifiL."U ,inimu

Metoda fizwci. vrea sl puna ]n ev iden¢ aspectul opus: exereitarile .pmcifice ale funotiilor trupe~ti. liJ1l~~tesc sufletul ~i ll predispun la rugaciune,

.MI~CAREA IS1IHA~,TILOR

Pentru mult! contemporani a. f05'[ 0 aderiraUi deseoperire faptul caau ajnns s.a afle c.i multe dintre exercitii le yoga erau practicate eLL multe secole in urmi de calugarii crestini, Ne-am referit 10 .cei care traiesc la Muntele Athos, Ei fac pane dimr-un mare eurent de spirriluaHtat,eorielltala numit "isthasm", Termenul grecesc hesych'ia Lruu:amni: calm, pace, t~hna~ liniste, in.ci de ~!J.. incepllt~ .printre Parintwi pu&1.iei egiptene se aflan mul~i "isihasti ~,. care considerau ce vocatie prfi'prie faptul de a se OOQS~ra in totalitate rugfu:iunii,mra sil se preocupe dee altceva, Considerau drept conditie necesara pentru 0 astfel de viata· pacea exterioara ~i interioara, De aceea traiau 'in singuratate ~i practicau eontrolul gandurilor. "vigilenta interioera", luata m sensul deja explicat,

Mai tarziu., aceasta rten.din~a a gasit 0 calds primire :~t MUtHele Athos unde, la i:nceputul secolului XIV" I!lD cMugar de origine calabreza, Nichifor, a inventat () ''metoda fizJ.cti.·'" pentru a faciHta ·htgi.ciunea folosindanumite p(rz..i~H ale

. ~

trupuiui. In Iealilltate. snscitarea acestui rugaciune s-a produs mnllumi'ti :raspandidi Filocaiiei; 0 antologie de ~ex;te ale autnrilor isihasti ingrij ita de Macarie din Corint (t 1 ~J(5) si de Nicodim Aghioriml (t [:8o.:9).Acum,.~erunilitopera este f6~rte c:uPoi$C'IAW chiar ~[ in Occident In p]LLS.~ datorita numeroaselor edli!ii ale Povestiriloruma pel.erin rus, Occidentul a facut cun_o~tin;~a. :C~ '·RugacjlJrnea.~u1illS!ls··,. scul1a lUgBiCiune tipics.a 11H~Jt'odei isihaste, Prin irnerrnedi 111 acestor ] u.cr:dri, a crescut interesulpemru Un astfel de sistem care prQ,m i te dobandrrea pa.oj i prin mij locirea nnei "metode fizice",

PELERINUL RUS

Sa ~n.ce:pem cu aceasta scriere mai degr,aba lirzie. Ccntine instruc~i!,ulea metodei eorporale expusa de-o maniera rnai dcgraba rudimenrara. Autorul ei este necunoscur, II] 18;·8,1 au fost IJuMicate Ia Kazan. In Rusia, patru povestiri fncare Uri. evtavios pelerin descria ,cautarea sa tntru dobandirea darul 111,[ .~ugt\dun.d neintrerupte, incercata prin repetarea -tara eprire a Rlilg~.ci unii lui. [SlU,. Reti parite Id!e~ mat multe ori in ru.~a ~ i traduse in alte limbi, aceste ]ll)ve5tiri all devenit on numsi uaa dintre cel:elll ai canescute opere ale 86

literaturii spirituale, dar ~~ 0, 81!Hr:~t~. de' mare importaJJi~a pe'n:trnl smdierea spiritualitalii.

METODA RUGAcnJNH NEtNTREFUJPTE A "PELERINULUI RUS~~

Metoda acestei rllJ.gii~h]:ni poate fi Uffi'laJ.'it,1. etapa en. etapa in Povestir t _ N arati URea incepe prin :1 propune problema capitala a WgW;il~.i] continue: cum ~·s5. ne rugam ("ara oprire?" (I TeS'.. 5, 16) Pelerinul ml~lDe~te un s~e~~ ,adicllt uaparinte spiritool, expert ill .~. Rugac]l.Jlil6a 1 ni Isus", Primeste de 13. el porunca de a reeita Rugaeiunea lui Isus cu gura, pan.a: candl. aceasta repetare va "n. devenit 0 o b1 ~n~linl~ spentena,« hiar daca incliexterioaru,. ,0 miseare a buze lor .. Prin urmare, .~trnretu] iiporuaci sarecite cill~e sase mii de rugaci uni pe zi. Pelerinul reusi cu foarte mare greuMte ~. faea aeest lucra, dar ]'u continuere s-a antrenat pfuIori in tr~atiU 'in aceasta repetare, ~nc.u 0b~nuID;~ atrecut din starea de veghe in :3011111U1 ::;au.. .EuzeJe se miscauchiar daca el dormea ..

Pelerinul se simtea fericitsi a lnceput $U cread a ,ea a a.j uns b. nlga.eiinie~ f'atd imrerupere, f)aK a. facut un BUU pa.s inainte, Pentru a face neob.servat:. in prezema altora; faprul ca se ruga. .a incetat samai Il;i~te buzele ~[ a in~ercal S'a ;spooii.

S7

nu_gachm,ea mi§lCand doar limba. Lasfir~;]t" a ajuns la OQflvingerea C,a S-;I.'i () b~:p:!uit _!iiimC3, aeesr lucru, D~U" procesulnu purea sa. se opreasca acclo. Rugacillinea. trebuia sa .UljuUgfiJ in stadi ul 'in care invocarea lui ISU8 se va t1 Ilnit eli bataia inimli. lata cum. 11 pt(lQedat el ;;Ii cum, 'mai.tfu:ziu" ]-a lliLvi~t pe un orb sa-~i tnsuseasca aceastametoda:

"Imagineaza-tiinima ta, mroaJrae_:~i ochii ca §]. cum. privirea tj",am" sWbal~e pieptnl c-at mai p~Jtnlnzatnr ell pU1lEn~<\ ~i asculta cu nrechea lrucmdatii cum senate inima hataie dupabdtaie, Cand te vei fi obisnuit, in,oearca s~ potrivesti 13 fiecare bdtaie a ei, :lI3r{i a 0, scapa driu oehi, cuvintele rugooiul11i. S,a;u,. o data eu prirna b~t&ie, vei spune sau vei g,andj:«Doatrline», CUi-.s.I, doua «lsusc», 'ell a treia «HlLt:stOMle:\lj' cua patraeai mila», cu a eincea «de mille», ~] repet-c de; multe ori".

.t.e,g.'lJlii die baitma inimii, rugaoh,u~ea este, en sa zicemasa, de nedespMJit de viata msa~i. Cel put-in ~a a il1}e1es pelerinnl ~1 ]1'J. fel ul acesta .~i-11 g:a.si1t fericirea: ~'Ciud cineva mol. insul,t5" uu ma g.§:nde StC' decat: ta binefiiQ~toarea rUl~ciune a ~tli bus. Pe~ 10 c milni;a saa ebinul dispar cu totul. Spiritul meu a devenit simplu, ~~e'Vm:at. N u rna hrvlIluiesc die nimic, flU J]:la ]Jreocupa, nimic, nu rna re~]l!Le nimic din. ce este exterior ,,,. Ci\tLd rna s;s

[zbe~we Un frig violent, reci~ mgaciunea ell mai mare ateatie ~i c nriind ml simt 1l1Jc~lziJ .~i reconfortat Daca, foamee devine prea chjnuilQ1l]'e, invoe 'mal dies mnnele lui Isus I Iristos, $] nu-mi mai aduc aminte :S!~mifi fest foame",

TEXllJL CI .ASL~ AL [.lUI NrnC.HIFOR

Textulpelerinnl ui este, cum am spus •. U11IW ta.rziu. mIl plus" ceca ce se numeste <'metod~ fi zica" ~ adica folo sirea mijloaeelor trupesti penh,. .SI aj unge Au concentrarea mefil~aHi5 este expusa nnmai :partj"~l. Expunerea traditienala complexa se g!se~te tn. opusculul mcnahului atonir Nichifcr Despre sobrietatea*'j plJ.za [nimH. Fragraentul faimos, IuaJt din Filecalia, zice: '~A~~eaza·~lbe.ll1!tl~o chilie Hru.~Ht~~ intr-un ungher ~'ndepfu18it ~i ,fa ce tti spun eu: ]nchid:e~a,~"idi·ci-·U spirHul dinc!l)].o de oriee lucru desart .~i snpus timpulni. Apoi sprijina-ti barbia pe. piept, indre8!pt5~!i prhd['ea {)cbiului trupesc ell '[oala mintea ta spre mijlocul pantceulni san spre embilicvtine-ti respiratia aerului care treee prim :0,1$" a~"at .incd:t g,:j nu expiri cu u~urful1~~" ~i c8!uhl GO mintea in maruetaieletale p entru a gUS] Iocul in] mit:; unde SllU.~J u r e Soc. facultatile inimii, La ll1J.Cepu:t vei gasl intune'dc de nepatruns .. Dar d.aca perseverezi, dad! faci

89

acest exercitiu zi ~i noapte, atunci vei gaS'i- o, minune] - 0 fericire mFa, smr~t C<1nd spiritul va gasi locul inimli, va 'vedea brusc Iucruri necunoscure inainte, va vedea aerul ce exists in mijlocul inimii, seva vedea pe sine lUlD]UOS rn intregirne:j plio de discernamarrt. Din ace] momeru, orice gamd [rau] se va 1''1.'1, 11'1dl inainte de a se dezvolta ~i a prinde forma" va fi pus pe fuga de invocarea numehn lui Isus, care iLl alunga ~i 'II distruge. Din acel moment, spiritul, pl in de aversiune fa~a de demoni, se vaaprinde de ace-a manie care este potrivitaeu natura, adic1i pentnl. a-i combate pe dusmanii spiriruali, Restul -i1 vei Lnva~a ell ajutorul Iui Durnnezeu,. cand te vel. antrena i'n'tru pazirea rnintii, pas.trand u- L pe I sus ln inima, pentru c.i s-a zis: «aseazs-te tn chilie, ~i ea tc vainvata to'hd»" ..

SIMBOLISMUL TRUPULUI

in metoda f'eh;~rinoJui rus am Intalnit . practic doua clemente "fiziee" ale rugeciunii: bataia inimii sirespiratia,

Altele snnt sernnalate de eatre Nichifor: pozirifa corpului (sa ebservam di, pentru yoga, nontewii mai mu]t'~Jlo.zilt:ii]C", si nu mi{>c:;arHe. ca In girnnastica clasica) . Iixarea a.ten~jei asupra 90

anumitor partiaJlo eorputui (inima, ombilicul), contrnlul respirariei, mediul patrivit. Aceste elemente "fizice" sunt puse in relatie directa cu anumite efecte "psihice : viziuni Iuminoase (lsiha~Hi vorbesc de: "lumina Taborului"), dieponibilitatea discernamdntului .. stania manie irnpotriva demonilor,

Adeptii acestei "yogacrestine" i~i gasese iU[JQSaj ul pomenit diferi te puncte de sp:rij in ~i sunt convinsi cA metoda lui Nichi for poate fi dezvol t8J.ta eu aj utorul experientelor indiene sau japoneze, Palla la ce punct 8C poate urma aeeasta cale? Credem cS!. este 'important :sit facem cobservatie

~ ,

preliminara.S'aobservat CUi tnA"".,.....IiUire ,e.a raportul

Yi:"IPJ/, L~'

fundamental C1JJ realitatea este diferit ill Orient fa~a de Occident, Oceidentalul, orice eveniment all'e loc, i~i cancemreaza ,ateutia asnpra descoperirii relatiei dintrc eauza ~i erect. Atitndinea orientaiilor este di:rerita,.lnainte,a a ceea ce se mtan1pH\~ ei ~e intrecba: ~~A~ care) reu]itali ascunse poare f simbol ?"

Aceste dow atitudini exista chiarsi caud se vnrbeste de metoda .fiz~ca in rugaciune. Un occidental intresba inm;od normal: "Ce efect produce respiratia ineetinua? Dar fix are a. atentici asupra inimii?" In conseciuta metoda 'fjjzlca devine

91

pentru oocideutali un fe1 de cultara giDiIlnaStical~ adaptata pentru eontempletivi,

,?rienta11 1, dim:po[rffiva1 traie se si aiel diin simbolism ~i se j'Iltreabii:"Ce semnificarie se

- --:I' .

poate da baUiii inirnii? Dar respiratiei? :nat

senzatiei de caldura?" Aceasta ern atitudinea P'arin~j]or care profesau cultul sfinrelor icoaae ~i conternplarea naturii vizibile, Aceasta trebuie ca este atitudinea de luat in privinta functiei trupulni In rugaciune, [neat eel ce se ]loaga, cum scr ie Origene, "sa poarte in trup icoana sentimentelor inimii", Trebuie, Intr-un ,tu.vint, sa tim capabili s'li $njeJegem ~i diversele stad ~i simtiri trupesti ca "iceane" ale starii spiritnale a inirnii.

Pdna la un anumit punct, o facem eLI] topi.

Lmp:reunare aJmllain~] Of, fn.g=efllun,ehere,a"

• L'·~ c·

I.nC]"lUlI,aC:irILme,aJ, profunda SUl1t semne traditionale

ale rugaciunii. Dar de ce s-ar opri aic! simbolismul? Nu putem sa. dam 0, sen~·nifica.tie simbo liea ~ru respirajje}, Ibatailor inimi i, concenrrarii asupra inimii? Adeptii 1n~todew fizice sunt conv~.n~i ca: acesta este un mijlne eficient CSi sa se Q.j.unga l11 rug~ciUJ]ea continua, pentru ca astfel ea estc aSdd.ata. cu functi.uni~e vitale care uu se- intrerup niciodata, Sub acest 92

aspect. putern :sa consideram fiecare' dintre elementele trupesti, a.tm de recomandate de caire isihasti, ca fiindpotrivite rugaeiunii.

SA STAl iNTR-O .POZITIE UMILA

Trupul, 'in mod con~t]6nt sau ineonstient, ia parte Ia rniscarile sufletului, Ia gdndurile, dorintelc, sentimentele, deciziile acestuia, Dar exists totusi .0 mare diferenta. Intre mi~carrea, corpului ~i pcziria lui. rvn~earea este simbolul unui act care trece, ,Sa ridicam, de pHd~., mana pentru a le' spune c·elotbll~i: "Pili atenti la ce va spun! .. Pozitia este, dimpotriva semnul unei stari care dureaza, Cand ne a,§ezam corned, le spunem celorlalti cit vrem Sa ramune'In rn acel loco Trupul, constrans s~ ["~:tr.l,l.lna. Intr-o pozitie, adapteaza, nu se stie cum, nervii, muschii, citculatia samgelui acestei stad ..

~d!ea.l'U.li nltg.aciunii orientale. §i maipresus de toate al celei isihastice, este sd ajun,ga la 0 stare (katastis), la c dispozitie statornica a inimii, La 0 "sedere pur ~i simplu CU Domnnl", la simtirea prezentei Acestuia, Cel care. se a~eaza Intr-O pozhie umila, sirnbolizeaza ~i l!nt3.re~te ClU acest ge st Q, astfel de dis;pozilie si repetifu spontan:

"Doamne, ai mint de mine, pacatosuH"

CHILIA iNcmsA, Lln\llNA PALIDA

A inchide u~a chiliei ~tlSeamna. IC~, vrem sa ra.nml'eID singuri.lsiha~tii dueeau 0, via'~ de eremiti, solitara, De aceea repetau des sfatul: "Riim,,aj t:fi chilia ta, ea te va invala totul". Voiau, prin '

sa primeasca inSlnIC,tiuni 'Ou. de la striini, ei de la inspiratiile care se nasc in, inima, Ar f fr:ma gresit sa eredem ell solitudinea s,pirittl'Eli1a se nastc numai din absenta unni eontact CU ceilalti oameni, ~i mai lmportanta iuca este "singuratatea inirnii", care re~¥te sa elimine "diseursurile' I [inure de simturile care tulbura. Ele soot &ami te ~i de diversele obiecte pe care le vedem in jurul nostru, Ineaperea slab lnmineta este uamediu care pierde forme §i culori, Devine prin urmare Q invitatie de a-L cauta pe. ~umnezeH dincol? die' imegini sau dcconcepte §~ ne mdeamnj, sa - Lsimfim ca pe '0 lumina !Jura care cuprinde inima,

RESPIMllA.

Regulari tatea respire] ici, COOtd]f)[tata c u mgaciunea, este un exercitiu Batura! pentru eel cc I1.U doreste altceva deem saguste cuvitnele.rugaeiunii in ritmul propriei viep, Termenii "a respira" !ill "a trai", in diferite [imbi. sunt Imuditi ~i din ptU1C:( de vedere ~in;,gvi stic .. 1n s]ava, cuvmt!ful pentru "adevar" 94

(is tina) 111!s>eamnii, ']a origine, "ceea ce eX.iisit:l. ~i respira", Cel !Care uneste numele lui Isus la fiecare resp]ravie~ doreste sa simta cum purrunde realitatea lui Hri seos ~-i da viap. latot 00 ,~istii. Dar cine respira regulat simte nevoia de a lnc,etini ritmul $i ehiar de a-I opri, Viata spiritual a se des.ta~oara~pe pamfu'n.t ~i in acelasi limp este via:taetema, Dumnezeu este stapantd tUllpll~.ni, ~i omul ill unirc ell E] incearea sa opreasca etta ee treee. eel. care pracrica yoga, spun caJnoeUnirea respir~]ei 1ncetine.1,1~ ritmul biologic al vietiisi iml'latTIinirea. Cre:}tlnw, poate uili ell aceasta metoda experienta "timpnlui lumii de dineelo"; nu vrea sa masoare; cursul v.i,etii dupi ceas, d dupii apropierealui Hristos,

Respiratia eomporta trs i faze: in$pir,atia, retinerea • .exp-irailia" eel ce inspira trai,e~1e dependenta de lume. A uni aceasta faza eu Rugaei unea lui Isus l.uscanma sa simli dependema de E~. care este Viata 111f!1ii in sens spiritual. Expirarea este ~unlfea celui care se simte 1m deplina posesie a aceleiasi vie~i 1;li "rea s-o daruiasca, sa 0, distribuie in jnrul sau,

sA~TIfIXEZI ATENTI~ ASUPRA LOCULUI lNIMII

t,Il yoga. se atribuie 0 remarcabi Hi 95

importan~8! IncaHzw-] [ gtlndirii, tln:~nd-o (;!!J un organ care ar trebui SOt~i eorespunda conform stftlct~rHp$iJroiii::lice' a omulai, Se presupune di

,

diversele gfuldwi 'iJ§:[ au, ":s~ul natural" in anumite

organe, lsjb~Li.i: af fill!, cii tugij,oi usea beiblde sa fie, ccncentrata run inima ~i 1]1 sens materiel, rnxfuld pieptul ~or: ]a st@ga.

Un episcop orren1al ._. care: 'era ~i medic-, adept aJ Ju.gaciuI!Ii] inimii, a lncercat sa, fa·ca 0 S~llteza a stadiilor sale; asupra acesteiprobleme, Dist~nge p'!Eltm ]ocaliza_ri, Afirma t;igamd~ru:ea poate fi 10 calizata ll) ~n centrul cranian ce:re~1bro-frontal; 2:) in centrul 'bucca faringian; J) in. eelpectoral; Ai) incentrulcardiae ..

Centrul eranian cerebro - frontal este situat mtre ,s]J.lranCcn6. Corespunde gftn.dirii abstracte a unel ttnteligen~ pure. Peate fi 0.g;fu1dire foarte intensa, ]!,lLcidi, dar si foarte in.sb'l.bil!. 0' concentrare de aeest fel neeesita mulitii.putere din partea voin~i; CM,e OOnTliPQrta Q bose.ali ~w rlsipa de energre,

A~Z!l.hi hl centrul ~·urofMngian. giinclhea i~i pierde caracteeul ,@lljstrae-t :;;] int.ri m dinamismul vietii, Olaf es~etn:c~. instabi Mi..

G.mdIhea. situata lin centrul pectoral, 'in mijlocul pieptului, partieipa la respiratie; '96

dobapiae~te prin urmare un ]'i'l111 mal stabi 1_

Dar CD mai mare staoilitate SIB obtJlle ciln.d lcealizarea este uxam ehiar in inima.

Conform practicii yoga, respiratia este mai u:niUi eu "ideea", hu tirnp ee inima esteeu ;';se,l)tim.entu]~~. Pentru cijlug,fu'ii rusi, "sentimentul :in~mii" indica 0 dispozijie stabiHi, prin urmare () "stare" de mgi3Jciune. Deaeeea autorii atrag deseori atent,ia: "Coborafi de la cap in inima!~}

CALO"URt\

Respiratia regulata produce. efecte de~ dildudi care S~ rislp;i~de~c., de t~ piept, 1'n tot trupul ~] c[leeaz* ('I senzatie debucurie. PuJ·:ia:tia se face rnai repede §i ar putea f] inSQtit~ de fenomene de viziuni luminoase. Dlm in aceste imprej ud1ri, loti antorii spiri tuali .aua!.g atentia ell severi tate: este verba de efecte na turale, nn e~t!e harul ~ Ar fi Q greseala primej dioesa sa credemca este verba dee 'experienta mistica, Valoarea aeesmr senrimente depinde de uzul care se fu{;e de de:, de dragul Iugad.un'ii. At3,t caldum;, cat ~i lumina sunt ~OOat1L·~ ate Spiritului 8 tint. Ca icoane, pot sa serveasca la ~DfH [area mi fit ii spre real itatea pecare o reprezinta, Dar. sa ]e caul! dow: de dragul ler am' fi pur.a idolatrie,

97

SENZATIDAHE PJ\CE ~,I iDEARl\40NIE

Metoda fizica bine exercitata produce cahnul, armonizand, lltQ conformitate eu acelasi ritm, diversele functiuni vitale, bafaia mimil, respirstia, dl'illinui"ru.gaci unea orals §,i g~d'urile bune care i:J urmeaza, Teate a~stea ne rae sail ne gfuldiIllia paces lui Dumnezeu, care este lID. dar rnesianio (cf Lc. 2, ]4; 19,38,; etc.), Dar senzatia de pace dobfuIdita ell metoda fi.zica ar puma eu uqurin~ :sa. degenereze in chieti sm, in. c-are se pretinde paces. ma nici unscop ulterior, Aoeasta armonie trebuie in schimb sa fit: ]n~eleasa ca dispoz]lie a cuiva care i~i concentreaza toate fortele sale pennu a 1:lJS\...'UUa, mai bine glasul lui [)Iml:ne7..eu §J care se predispune la Iupta, ca si cum ar fi Intr-un casrel interior, \i"m,potr~va "demoniior" care viiI.l··din. ararat.

CONIROLUL ENERGIEI V1TAl,E

Respirsiia bine regularta ne permite, cum spune yog~ sal ridicam eantitatea de prana~ de care di spune ernul, fa gradul de maxima. Intensitate. A lund hranirea cu hrana exterioara este redusa la minimum. ,Siisih.~ .. tii erestini suntconvinsi c.aJ metoda fizica presupune practicarea posnilui, lliiI,e(lri a,'i111 de riguros, dar "in acelasi timp plin de bucul"ie·. lnsojit de un simpirnant de libertate interioara futa

,

98

de aevoile trupului. Cate exemple ale acestuia nil sec gasese in biografiile s'fintilof' monahil

P'RlMTIJDULE DE EVn~l\T I

Peate '!Pare exagerata insistenta en care unii I

anton cre~tini permiteau practicsrea metodei fizice [

numai sub su:.pravegh,ere,a unui parinte spiritual ex-

pert. De ce atdtea precautii? Metoda este simple! I

Unui ins care 1i scrisese episcopului rus Ignatiu B.~iancaninov, i s-a raspuns: "Metoda e simpla, dar

l.u, nu cstil .. Nu tot] narnenii sunt capahili 'in mod egat sa t.raial5ca ~I sa aprofundeze simbolismul, nu toti sum capabili sij tread. de la semn lac realitatea

, '

spirituala C3I,e este eautata, Se intiimpla aid ca si

Ia icoane: a te opri fara sa treci dineolo inseamna sa faci din imagine un idol, din calc, un obstaeol in fa~a ridicarii ill intii la Durnnezeu, A trm propri ul trup ca pee un simbol spiritual este ~i rnai dif cil, peatru ca ar putea degenera ill cultul trnpului ~i al

'n. " " "fizi ",

simt'll.r.ilor carnale. Anumite exercstu _'tZ1Ce

pro due aproape automat sentimente care seamana eu consol.~~iHe spiritnale: calmul, bueuria de a :1 singuri, fenomene de Lumina ~i caldura, A le crmfunda en adevsrateie consolari spirituale ar fi una dintre devierile cele maiternute de: autorii spiritaali ~] a te stradui sa le dati u semnificatic

99

misrica, Call m via~;j:h omului nucorespuodc unui asemenea grad, o specie de schizofrenie care duee laaberatii mentale,

UN SFAT PAACTIC

Oricurn, nulJ'e'bu:i'e exageratnici 1]1 privinta precautiilor. Ceva simplu putern iucerca ~l' singnri. S:l ne .~$e~n, de pild~ mtr:-lUl mediu []:ru:~it. .Mfu1a dreapta 5-0 princl;}. pe cea slirrga pentru a sirnti ritrnul pulsul nll. Sa incen::w-n sa annonizam respiraria 'sau chiar rnersul ell acel3{l~ ritm. e51~d aJU re~]t:, sa repetamo SCtLlta wgaciooe fievbiinte po:triV]It.'1 cu sm:rea I1JQ)astr.i sufiet~ eu sentimentele care ne domina Rugfu1:du~nc astfel, pentn, :ru:l lhll:lg 1eKpel1enta ne va 1tlVfl!ti. elm1 .. '>3 prufitfun de aceastastere pacifica ~ntn;1 . a ia0e·$imai irsens dfuiogul en Dumnezeu Tarat

]ntilJcest fel, rugildune~ se simplifies 13 maximum; dar pe dealhfl parte implica ~oabi limp noastra, s ufletul 0$] trupal, Astfd omul se simse tmit in d. hLSU~i en Dumnezeu. Cultur-a tehi1ica de astazi :it devenit extrem de ~'an.al.iti.car. HIC aceea, omnl, in subconstiennil S~lJj se simte a:1:r:4S deceea ce rl ajuta Sa traiasdi in propria inregritate, pentru a aj ungs, astfel, mAcaf ]n anemite mcmente; "la o stare in care peseda, in trupul muritor, I) ioo8!na a fericirii eterne' (Cas sian).

too

8,,, A te ruga "in inim.i"

RIDICAREA MINTII SAU A [NIMH?

Definitia trad]lionaUi a ruga'cinnHsp1.lne di, ea este "ridiearea miu~ii Ia Dum neze u" " Originea ei coboara pmaJa Plsron. Autorii crestini auadoJPtat-o, darau §j interpretat-o, incit $adeviuamai eomplexa. Nu numai mintea este acHvii fl"!. rugaciuue, ei omnl intreg, dll<U' d¢lea. rolul decisiv '~itie de snflet, in el distingem trei f.ilcJlH:~¥: intelectul.vvoirua, ]nima. F iecare din aceste trei ~fa.{!u]tati .,. poate fi mai mult sou. mai pu~]n dominanta ])11 f.~1l.1;ri~el~ tipnri de rugaciune, Cunoastem rugaciunee int~·]ectivafi reflexiv,~. Rug,ifuciunea "acti va'''_. cea C,Ol_Ie Be realizeaza plecfind de La ~ decizie a vO]]1:te i.care Iormuleaza propuneri bune. D:Jr cea mali l'e!.lL~]hi" d'UpilJ, autorii Orienmlui cre1?tin~este cea in. care predomina "sentirnentele inimii", Scrie de !pHda~. Teofan Z~vm:arl!ua:' 'C§:nd va rosti ti rugaciunea, incercaii s-o face]i In. asa fel, 111ca't sa ias~ din inima .. In adevsratul ei sens, fugae,] unea nu este nim i-c alteeva decal un suspin al inimii cake Dumnezeu; cand Iipseste acest avdn~." :11U se poate 'Vorihi de rU~f;i une",

PERICOL DE SENII1>.1ENTALISM?

A. spune c,a edevarata rugacjune si religia trebuie sa cultive mal presus de toate "sentimentele inimii" pare" Mea nu periculos, atunci eel pUfin banal, Omulprudent reflecteaza ~,j decide >conioflll rati unii sanato,a.se.·. S,enthnentde SUB! reacrii secundare ~j foarte sehimbatoare, De (apt, Biserica a eondarnnat gentjlll!a'·moderni.~tii.or" din secolul trecut care afirrna cd religiozitatea aravea originea in subcoiJ~tient! In senrimentele irationale, P,etrtru a raspunde la aceasta grilvi1 obiectie, trebuie sa 1amurirrn bine ceo tntelegem prin conceptul de mlma ~.i de sentimente ale ei,

[NIMA iN .BlDLJE

Limbsjul modern distinge tr;ej~ctjvita·,i diverse a le s ufletu 1 ui 11 0 stru: ga.ndivea,. vo in [a, simtirea. Avem, pria urmare, trei facuWlti separate; intelectul, vointa.numa Aeeasta terminoJogie nu poate fi aplicata la textele biblice, In de IU1. se fac astfel de- distn~clii psihologice. Se vorbeste In mod sponten, lntr-·() m.auier! asem,mlli.toare celei in care vorbeste poporul simpl II chiar ~i astazi, Omul poate fi observer din exterior CUm se manifesta prin trupul sau. Dar toti stiu ell valoarea sa interioarii poate fi d]lerita. De exemplu, el poate 102

vorbi intr-uiJ fel inbitor dar in inima lui sit nutreasca uri. Prjn termenul "inima", vrem sa num.im rn'll"earO'<l sa v]altj-:mter]oar.§. De aceea, si in

p: ,

Biblie, se zice ca omul reflccteeza ~'n "inima" sa,

decide reactioneaza pe ascuns .. Cand pastreazaun lucru :in inima, 'inseanma canu poate sa-l uite. in. concluzie: irrima, 'in acestc texte, nu semnifica urra dintre facultatile sufletului, ci omul Intreg, in integritatea tuturor fitcult~~ilor sale ~i a atitudinii fundameruale ffWtf1 de oameni, rata de Dumnezeu, f~~a de lurne, Cand Scriptum zice ca trebuie s"a-;l iubim rpe Dumnezeu "din toata inima", aceasta vrea sa, InsernOifIl··cu tot sufletul ~~(,:l!l toam mintea ta' (Mt 22~ 37)., "ell toata putcrea' (Me. 12, 30; u, 10. 27).

Aceasta integritate U)]1.Hla poate fi eonsiderata sub un dubln aspect: mud "static' .. ceHil~lt"dlinamic". Acest lucru, evident, arc nevoie sa fie expli eat, S.a ne aduccm emirue deexperienta noastra comuna, Un 'lanaf'. de pilda, i~iiube~te pnetena en tQata inima lui. nu incear'ca nici WI sentiment eontrar, hoUir~te sa se casatorcasca CUi ea in depUn.a libertate. Aceasta este dispozitia lui de astazl. Va fi asa si miiID,e? Nu suntern siguri de asta, Sa numim ·statica." aceasta atitudine de astazi,

. " ~ _

dispozi [iamornentului prezent. In contmuare,

HB

taufiml se dls~tore~te cu prh~"h~na 1 ui si, ca sot~ Ii esre credlllcios ~i 0 iube~te toata viata Putern silo

.. ·~d· "

nunum vc rnamica" aceasta dis[pozitie sra.:bi~a.

durabila del-a lungul tuturor 1nrampifu1IOT vietii.

fNTHGRITATEA lTh1i~NA CONSlDERATA IN MOD ~~STATIC~'

Sii i ncercam sa cxpl tc.amaces.t lueru mai departe printr-un exemplu eoncret, Sunt foarte ocupat, [jjndca il:rebuie:sa termrn 0 lucrare urgenUi. Dill nefericire, vine s~ lna vaCla un vizi'tatoI' inopornsn. Ce 'h'ebu~e safac? S~-l hi-nnt la plimbare nepoJfljoos? Stiu ca ar fi. trist din aceasta C<'lID'!a.. D aceea decid sa fac Uti sacrificiu ~i 1] primesc ell! 0 amalbHi.tate Elber aleasa, dar f(J~ata_ cand facem acest ]ucfuin1.[Julsionafi de dmgoste, s~var;?im un act en ;s,iguranUimeritofiu.. Viata no constninge la a'lHe~ de. sacrificii. Dsr simjfm ca nu sunt acre pe deplin ohisnuite de vreme ee, in sinea noastra, exiSIDl odiviziune. Faeem binele dar nu 'din toatli inirna", ]deal ld este 54 stim sa dep4~ m aeeste divizinni ~·i sa ectionam in. mod spontan "din tot sunetur',

RUOACHJNEA INIl\Hl SUB ASPECTUL "'STATIC"

De dUe ori nu SU11leTIl it illtregime im.par~i.ti

in timpul mgad.W1ii! [,uam psaltirea cu inte-n~i:a buna die a. reeita psalmii, Dar intelectul nostru zboara ~i ae vin o puzderie de gfuldud disparate, ~t ce ~a mai spunem de sentimentc? Ne rugam pentru manmirea aproapelui nostru, dar in acelasi tim]? simtim antipatie fafa, de ei. Ce frilluus oar fi 'Sa. ne rugtim din toatil inimal E euputinta? Autorii spiritnali suntconvinsi ca un astfel de ideal de rugaciune peste fi atins, Diferitele "rnetode de meditarie" nu sunt alteeva dec.dt un exercitiu in acest domeniu, S,a ne amintim metoda de meditatic

. .

ignaJ]flllii- In ea sunt reeomandate multe clemente: sa ne punem in prezenta lui Dumnezeu, sa alegem pozitia trupului pobivita pentru rugaciune, :sa ne imaginam Iocul (de pilda, cfrnd rneditam asupra misterului nasterii, greta in care s-a niscut Isus), sa reflectam asupra sensului cuvintelor din Evanghelie sau ale textului rugaeiunii, sa. decidem ce eoneluzii se desprind din ele pentru viata no~tra~ sa 0 facern ell. toaUi afectiunes ~l sa-I cerem lui Dumnezeu harul prin interventia sfintilor. Sa, sc observe 'c~ sunt expuse in mod analitic diverse aspecte ale aotivit:a~ii. noastre. dar scopul est€; ca [11 rugaciune toate acestea sa fie unite. Atunci OJDu.1 se magi in imregnl sau.~ cu mare intensitate si cu 0 mare tmpacaJ.'e;.

"

to:')

RUGAC~UN.EA INIMII SIJB ASPECTUl "DINA1VHC;'

Inima, sub aspectul "dinamie", semnifica unilioltea persoanel de-a lungul vie~jill. Ce sunt en? Ceea ee tun. decis j,er[ san ceea ce ma a~te'aiPta maine? Cum SlI.l,lt·em "in [Ilima:'~~ asa suntem de obicei, int-o,tdeauna~ nu numai in prezenr, ci in mice moment anume .. Rugaciunea, in acest sens. lnseamna <0 disPQzitje stabiUi~ de durnta. 0 a~ltfel de rugaciune este, prin f'i:t,e,E'II. ei, continua. denedespartit de persoana, eel mai bun exemplu alI ucestei starine estc descris in biografia S.tlntuJui Francise din. ASS]S1, unde citim: "Ioata intnitia $] t'oa'hi m~ecliunea. 1 ui se indreptau spre Domnul ... astfel (dad!. se poate spune u§u) nu era 1tUl~i un om Care sa roaga, cat mai degraba el insusi trr.:m:sfotr:rlltl.! cutotul imr-o rugaciune vie". in aeest sons, ~i Sfantl~J 'Iorna din Aquino defineste evl~\'ia ca "apleeare a vointei spre erice bine", Asa trebnie interpr,eta~~ tara indoiala, §,,~ textul din rne:ditatia ignariana cere ne hn.deamni ca, 18. reflectiile rationale :;;i laproiecrele concrete ale vointei • sa adE'tugfun "afectiune", Cu sigur-ati.ja ca prin aceasta nu :rebu.ie sa in~eJ.egena orice sentiment banal, d efortul fii.cut pentru ca adevfu"uJ medi tat Sa devinu melJ!twita~eanoastra o bisnui ta. i\~il cum ne 106

a~,eFltam ea un adevarat inbitor al muzicii sa cinle [a instrumentul san III orice oeezie care i sc of era scopului saUl~ in acelasi fel n€ t't=?teptrun ca aceta ce este umil in inima sli~~i manifesre aecasta atitudinc [0. tDate ~nlprejmarj1e. Si cine a dDband~l ohiceiul de a se rqga in ~nimai~i ridica spiritvlla DUI~eZe'l!1 ln orice moment.

CUM PUTEM 'S.A NE DAM SEAMA DE STAREA IN[Mll?

Acest lucru constituie 0 problema veche ~i actuaid. Cartile de morals ne ajulii sa distingem -

,

fiecareact Inparte si putem, prin urmare, [udeca valoarea lor: a fura este nn rau, a da [pomana este un bine, etc. .. Un confesor, chiar dadi 11 vedem pentru intaia oara, poate sa ne spuna, judecand dupa criteriile traditienale, daca intI-'un caz concret am aetionat bine sau rau , lace: ']nsa cam.d Ii PQIl Intrebarea: "Cum sum eu in ochii lui Dunm.ez:eu? Care este conditia mea in fata et,enldfifii?;; Inima [~01ane' im mister, este partea ascunss a omului, cea pe care 0 cunoaste nurnai Dumnezeu, Pc de aJta parte, §i ernul trebuie sa se cunoasca pe sine, sa"l~i 11l,8isoare progresul in viata spir]tua~!. Peate sr-o faca, aueorii ne asigura ca sufletul i~i este siesi prezent !li ca ornul, in_fwlc~ie de gradul propriei

Hi7

inoccnte, de limpezlmea 1allntric.i, are ;0 intuitie directs asupra sa.

Dupa Tecfan ZavoF,arrul~ notiunea de ~ruma include accasta fOITTh1. de cU:l1oa~tere. in.t:eg,aUl ~i intuitiva de sine. Este yorba de "sentimentele inirnii". "Functiunea inimii consta in a simti totce

, ..

a.tinge persoana noastra", Evident, nu toate

"sentimentele" au aeeeasi valoare. Infailibilitetea ~i utilitarea lor pentru viata spirituala vor depinde de puritatea inimii ins~~i.

INIMA - SURSA DE REVELATII::

Jnima are prin W'D:13H:! 0 voce' care se face auzita. Acelasi Teofan serie: "In eonsecinta, meteu ~] wa intrerupere, inirna sirnte starea sufletului ~ a trupului, precum ~i impresiile multiforme produse de actinnile particulare, spirjtuaJe si trupesri, obiecrele Carle ne ~nooDjuata Si:UJ. die care ne ciocnim, situatia.noastruexrerioam ~1) 'ingeneml, cursul viqji 111 0 astre", Vedem §-] gal1dim: multe lucruri, dar nurnai inima ne spune ce valoare au de pemru viata,

Inima asi.gllra justerea credintei.

Credinciosii nu sunt in masur,a sa dovedeaSidi credinta lor "in Hristos eli argumente ale ra~hrnii. Dar ;sentilnenmi inimii le da certiturfinea ,ca se atlrt 10:8

pc calea dr-eap1i1 a mMtuirii: "Cine' ere de 'in Piul lui Dumnezeu are' aceasta marturie i(l el insusi" C~ loan 5, 10.).

lnim,f!l; pura ne aj llIta ~I si:],.-i cunoastem pe ceiRatli. Faimo$H parin~i ~p:iritua1i, precum staretii IU~] surprindean prin C unoasterea de dille ei a inimilor (ca~diogn()sia). Despre Sfantu~ Serafim din Sarov se' spunea ca citca in inimile camcnilnr ca intr-o carte de sehis a. ~j este interesantca fill. considerau aeest lucru ca pe un dar miraculos. Dumnezeu ne-a creat, ziceau ei, 'ea. sa fie cunoastem ]30 randu] nostru. Pacatul inal·F~, un zid intre persoane, Pentru cine aiunge 181 puritatea mimii, inimile celorlalji sunt deschise .. Prin urmare, dat fiind -eft inima esic pnrificata mai ales prin iubire, numai cine iubeste pe ccUilalt il1tdege' aces! Iucru ..

~NnMA PURA" tlVOR DE co 'rEM:P'LARE A LUI DUMNEZEI J

"Sa,-.I ved e rn pe Durnnezeu in tcate lucrurile" - CIlJ. aeeste cuvinte definese autorii oriemali contemplajia crestina .. Este un ideal inalt, dar pe de al tit parte este un progmm pemru toti c,e~t]nii. Pe buns dteptate insa ne 'lnhiebam cum ajungem acoin. ('uvantu] contempla~ie·.Jn greaca theorta. inse~ulilnii "vedere' , ~i orice om doreste

109

sa: vadili. real itatea ell care vine in OO!ll'nact Exj sm:

Lnsa, d i fen l;e moduri de a vedea, Primul este ell ochi i. Dumnezeu au poate fi V3ZIL]l ['1\ felnl aeesta, dat fiind faptul ca EI esteInvizibll. Intelectul f10SIWli, care n mnuleaza idei limpezi ~j principii sbstraete, nc ofe:r~ 0' viziune super[otl'l'a" Dar nici pe aeeasta cal e nu se ajunge j aI. Dumnezeu, de vreme ce E 1 depa~~te, orice ]n~e]igen~:a umana, $i tJ()hl~] Ilristos ne-a prom~s viziunea lui Dumneaeu:

"Fericiti eel curali cu inima, did aceia vor vedea , pe Dnmnezeu" (A1i. 5" 8).

Serie IlJI1 mistic S]ti~c" Matfyri us ScallldOna:, "0, ochi limpede a] inimi j, ce vede deschis, Itm.llunlit~ pIJriHl~ji lui, pe eel la a carui ved:en: serafimii i~J a,opera privireal Undt., prin urmare, va fi iubit [Dumnezeu], daca I1JU irr itliJl'l!? :$:i. undc se va manifesta, daci nnaeole? Fericite inirnile pure, pennu CaVOY vedea pe Durnnezeu ",

Dat fiind ca inima pur[i: este eea care iubeste, scric ell justete un autor oriel1lmJ recent. este profetica, pentru orice intelectualism modern .. ace:ash1.exprcsi,e a lui Leonardo da Vinci: ~'"O mare i ubire este ~ xhnsla lm.e~, mari cunoasteri '), noi ] ubim frumosul ~b carel-arn eunoscut, ,Sf t[ltiJJ~i noi, crestini L putern spun e eontrari ul: '·'0 m are

s« "'1"'0"':" tere "''''1'''' odras I'.,. . . - . "'.. . " .. ,

'\ruu U.;'. .... ,,:;" ...../U ... .;j' •• , U]']I'eJ man Il!;hHrI .

~ 10

"Dumnezen este iubire" (I lQ(ttl 4~ 8.). FMa iubire este, prin urrnare, imposibil sa-L cunosti.

fNIMAiL OUNOA~TE FE DUMNEZEU PRIN' INTERMEDfOI.. INSPIRAJlli.OR [NTER1QARE

Am vazu! cd omul este deseori napidit de 00 pnzderie de g~n.dur:i. Pentru a Ie j udeea uti] itatea pentru viata, este nevoie .:sa examinam Til u n1!lm~i eeea ee zie de. c:i ~i de unde provin, Sub seest aspect, P'atci.nlji lncearca ]n primul rWJd sa distinga daea vin "din warii" sau. "din launtru", Gandurile care prcvin din afara au cause foarte variate; ant vazu.rti! ceva ee fie punc pe gind,llJri, am auzit o povestire un interlocutor- ne-a "sugerat" 0, idee. A!,ltCHii spirituali au eoustatat prin eXpeT]en~a ca ~:i celrau su~~rea:1.a felurite ideipentru a ne distruge .. Pede alta parte" suntem eeavinsi eft ~i Dumnezen ne vorbesteprin insplTa~H. Spiritul Sfant ne slllgere@JZa idei, Dar modul Lui de a sec apropi a: de noi sste diferit de eel al dusmanul ui, voces Lui SIC face auzita, de fapt, ·'din interior",

Autorii siriaci descriuaceasta experienta printr-ometafora. Inima, ZJC ei, seamana cu a. 'ffirrlin:a. Daca este pura, cerul se reflecta 'in ea. t:n mod as ern. a. n.ato[', in. inima PUJfa: .se reflects gandurile divine: Cine este oh].~mdl s~ Ie and ij. nu

UI

ere nevoie d,e alte ]nV~l~lUri. Autorii numasc "rugaciunea i nimii" ascultarea inspirati j ~ (1[, :divime in pmpri ul for :~a;l.:mtric.

RUGACIUNEA INIMII DESCRISA DE SPINIII

. '

OCCIH'ENTALI

- - -

Deseori Sit': spune ca, ~'.f1UgOCill]]ea inimii' ar fl ti picapentru B iseri c adisa.d {lean a §j c{l occldentalii nu 0 C-UIlOsc. $-i totusi este interesant sa COll1param C'U, textele oriental e foane scurta, dar reusita, descricre a Sf5.ntului Mgn;ff¥u introdusa in Exerci,tWe Spiritu(lle',~ ecolo unde vorbeste despre deosebirea spjrirelor, Afirma el: "Numai Dumnezeu Domnul nostru poate :sa 'dea ennsolare sufletului farii 0 ,caUli'i anterioara, pentru! cfi~ne de Crcatorul nostru is'a ir1tre. sa .iasa ~i ~a se mi~te in e], ti dicaudm:-l (;:(1 totul ] a ]ub]fe[f divinei lui miiretii Spun :farw c8mz3, adica tara nici un sentimerit precedent sau c,uno~tin\a a unui 'oibrief:;t determinat ... ;;., Nita, consta In a ~t[ sil prime·~t] mi~e~ile reale,

Citim despre S;f'~tul FlJan'q;isc, Yn vechea biografie, ca foarte desavca astfel de; intuitii si cd nu le Iasa s~-i scape. Dimpotriva, le .accepta ell muhii, atenpe. Astfel, cand mergea alaturi de al t] i, d13iJcta. ii venea vreo "iluminare", ~i lasa pe ]'12

eeilalti sA mea:rga intaiitite :~i seoprea sit aseulte aceasta 'voce a Domouli'ui.. Se mai spune c$i ca.~, in aeele momente, punea 0 mall i p~ imma (gest care este recemandat de isi:h~ti) ~~~i i.n ea vorbca ell Dommil, ]n ea raspundea Judecetorului sau,f in ea i'l rugape 'Iat~] sau. ;1n ea sm~ea. de vOfb~ eta Prietenul, un ea se desfaJta. [sui1erul saujcu M~re~e sau",

sA NE'CUNO~TBrvI,l)E Nom [N~INE PENIRU A-L CUNOA$1'E PE DU~ZEU

Oilndirea {:re~tinii a rehl~t ~[ a dezvt)l~at mtl!Uo..;w incizat pe temp]u:l din De[u:, transmis nO'~a_ de Soerate: "'CUll0a~~,e·te pe tine.tnsutil" Dar pentru autorii cre~tini. ee ~nseamna cu exactU~te sa se CWlOasC~ pe ei j_~~:;.i? Nu este verba de 0 c],mn~fere ps;ihQlogica" C1. mei degrabii de cea nur,niti "'mof~~"'~: este vorba sa stirn ce bine suntern in. stmre sa r~a1]zam> ee virtute ttebuie,sa pr,(!'ctru.cam. Sf'ootul Vasile vorbeste de, 0 cunoastere de sine 5ubUmll, cea "teologica": a, .. ,L cunoaste p,e Dumneseu, cOHt~mp~ind i coana Lui ~n. sufletal nosmi siauzindvocea Spirituhli ~npropria~nitna" Aeeasta din Uffi1! se manifesta in a~a-num~ta "rugaeiune a inimii".

AC~rUALJTATEA RUGACIUNO INJMII

'in ~egatura C'U aceasm rugdCiune '·8, inirni i", se spune adesea c~ ea ar fi un privilegiu al.as.ce:lilor orientali, in vrerne ee occidentalii no at ,tW1oa~ti('l-O,

Este adevfuat c,a orientalii vorbesc adesea deea. Teolognl rug, B. Viaceslav scrie: "Daea religia este 0 leg~ufa personals cu Dumnezeu, atunci contactul en .01 vinitatea nu este posibil decst in profunzimea "eu"-lui meu, in profuazimeainimii, pentru ca, Dunmeeeu.eum zice p.MCfl,J]" este sensibil la inima". Si totusi, lucru surprinzator, una dintre cele mill bune descried .• ehiar data scurta, aacestei rugaci uni 0' tii.scim III textul deja ci hl!t al 8fintului Ignapu de Loyola despre g~durne- ~~. ,at~tlildin]je care uu au "0 cauza interinara", Traim tntr-o .socjetat€; tehnioizasa ~i suntem nbisnuiti sa gindim di tot Ice se int:\iulp[a are 0 cauzi exterioara" orice miscare, un impuls dat de .alta. ·fbrta. ps-iholQlgii pozitivisti ne-au invataJt cit sufletul copilului este 0: r.a'bula rasa' , pe em vom gasi dosr ceea ce vor scrie altii. De aeeea societatea Ineearca sA. De

'indocsrineze", in sensul bun san rau al termenului, Pr[}1. urmare, omul s-a obi ~nua Sa asenlte numai

4 0 tiibli{ii $UJ,al"sa (de' litere'~e- in.ci~te ill eesra), ill limba latina ill text.

pe ceil alp. nu da atentie ins piratiilor din inima, care yin de Ia Spiritui Srnnt Este un privilegiu aJ arti~mor sa aibli ~~.nsp,iratii.",d.arIm in mod exclusiv .. fti.'Ili.a'~ spiJitlJl.EtJhi, fiecare trebuie sa. fie "artist" ~i sa-~i compuna propria v~atii. sub Indrumarea "Artistul ui' supremo "Curari ell inima -. af1rma. SfantuJ Francisc din Assisi - 'silmt cei care dispretniesc luerurile pamdnreilti ~i le cauta pe cele ceresti, neincetand niciodata sa adoresi s~-L vada pe Domnul, Dumnezeul ,~devlrat" cu rnninlli ~i cu s u.:ftlet curate".

Ep,ilog

Paul Claudel: inima

. "Cine au va fi m-marit ell! admim~me ~,i cu

simpatie.In timpul unui concert, mimiea dirijonJlu~ de orchestra? (S·~ poate ca, pentru a ne bueura 'in mod. complet aeest spectacol ar fi de preferat sa fun surzil) Poposul ;5upu~:ilor sRi sUi ion sirurl run . fata n~tra. rand du.pi rand,. fiecare diindm;.cuitar,e ·oricarui muenrur snen~ios. Insa, nQ~, totus], 00.-1 vedem decal spasele, nu putemprofita de pri virea sa neljni~itii. disper,alta sau tri umiatoare, severa, rugatoare, insistenta, am'enintat{),a,re. convingatoare, privirea care trece de la vioriJa contrabars ~i la trompete, Mana .saclfleapla fifle ea pe un fulger arcul ce face sa rasune instrumentul oman, in timp ce ma.na stanga. im.periaHi. §-i bineClllv,amtatoare;. cucele cinci degete rasfirate ~i eu palma. delicate ~i vilb:rantd, mangaic. en pe coema, ca pe blana unui caine rau domesticit; animalul inteligent §I multiform care 11 a:sculit.i.~.i .face sa, 'ta'~nea.s,cA din pupila sa sunetul, Mana dreapta da. masura ell autoritate ~i ttl dulcea~~ dar

117

trI.an,aI, stanga. in detalii foarte variate. sentimental. . fit induce tusa,

It~a se fn.Li:mpla ~i 111 structura :spir[maU\ din Uiuntrul nostru Ex ]sta un dirijlOral.,;mru;;in~iei noastre organice" ,care ne indica masura, dM ill acelasi timpformeaza it] interiorul nostru, exprima ~i derermina sentimentul, Este inima.ecest .a:parat doct ~I eomplicat, inzestrat cu multe chei, velltila¥~i -?i rafturi. Ea este chem_ata sa d~rijeze iriliuntrul nostru 0 orchestra orgWl-ica. sa dea rnasuravieti]. Ea pulseaza, dar macelasi timp asculta, Nu intamplator a fest dat pat1ilo.[ sale superioare numele de !,auricuP". Ea a. pri.mit imp'llJsul in Adam, unul durabil si circular, de la Suflul gUrii Celui Vesnie, Dar nu se multrune-!;)te eu aeesta, continua sa dea I10i impulsuri ...

,/nveni cor meum!6" nee Prefetul. Mi-am gasH inima! Ce descoperirel Nimie msi rmtin dec§.t ·.iruma mea! Nimic mai putin decat nodul persoanei mele, Ceva ee exista inaintea mea, ceva diu p~epttd meu care continua pulsatia ~uw Adam. Ceva ce ~He "J11.ai muh decat mine Insumi ~i cere sa fie inteebat

~ AuriculurrI, diminutiv hl Hmba Isti!llA, 'ell sensul de «ureeh i-I"I~~)}

~ fl.Mi-{Dr.J giisit inima!~} ,111 I imba latin:!! in text.

118

altfel d.ec~t cu cuvinte. Cevace jnmij~.ocul nostru este mvestit CUi grija mute], care se inJterese:.aza de fiinla si 41 far-a c!t'eia raspunde. Ceva -pe care H compat~m eu un Rug aprins, ell] aeel Rug care ardie'

.tara sa se mistuie ...

C§nd Maesnul zice: HDa-mi inima tal",

asta vrea sa insemne: "Fiu~ meu, da-mi oeeace este centrul tau 'insuti.cauza ta, principiul ordonator al vietii tale, dttnul Uiu seasibil, atecuv si inteHgibiLinalt~-te Ia izvorul Utlll!Pulseaza impreunfl eu Mine!"

CUPRINS

Introdllcer'e ". " "'. " " 5

I. Misterul binelui ~ .. ~. al niu~ui 9

2. Sarpele ]11 paraCllhm] Inimii.. 15

3. VigHenta inimii., " ,,·········· .. ····· 27

4. Deosebirea spiritelor , ., ~ - " 43

5. Cele opt gjndud [de .. " , 5:;

6. ExpeTlen~a personala. , ,.,., 73

7. Metoda p:siho-fizica a isih~tilor 83

co A ,f.A • '-~' 11 Jill

'0;, ""W ruga'U'I inrma" 111J_

Epilog " ~ m 17

C 1- . t"'" ~'d'·'" ,., '0 ec lie :c' .uurlS

-~ .. --- _,. _-_.

Coleclii:a COMMUNJO

1_ N.ioo:lae !Both ,_ Hran~ pentru :&uftet€

2. Marko Ivan ,Rulpmk - De !aexperiE!'U1ttfl ~1:lI;

fnteleiPciOne

3_ Toma~spUdUIk - n CiUiiliOliti ps lata;!I'? 4,. Toma~ SpidUk - ll CUflQliitii pe F~ul?

5. Tomas Sp3dlfk - H CllJll0~tJj pe spiin'itU Ii smnf? rnn, pregalire:

6. Marko, Ivan RlJpn~!k - [}h;:l{;;ernlanflcanhl~ 1+'1i

Cohl)c~ia .ALETHEIA

1_ A1in Tat ~ Sf Augurstin§-i fllo8ooa

2. ,AJndl"€i Beresbhi -lire~ studii de istori81 filooofiiei

3. ,A!lecxalndlruC:istelecan - 1 ~ Biald;gur,i (apr08_P€ teoilog!ic~)

'Coleolia FIDES 11., 'Catelilismull ilustr~t

.2, NiCIOlae Pu ra - Pilde i, II, Hil

co~eo~a .IN'Ti:LLECrV$ ~JDEJ

1, Bog:dan ~,j M irtir1~ Tah'l:il;J~Cazabaln .~ Iter

Sapienhae. Stuci~r patrfsIDIC€ §<i, Ime-dievale

CoIi€'C~ia DUHOVNICUt MEU In pr,eQiaMre:

1, LiviulPan:dreltt - Eurn:aris~ia

2, Uvfu Pahdrea - [)ru.mllill sere IErnauls 3" uviu P'andrea - IRai~1jJ11

4,. LiViiu Pa:norea - 81ava S~IU nr'harire 6" uv~u P,i9f1drea -lDespre nJg~'C~u:I1I~~

'E:~A, "'

,{) N'J ):;4 'J., if I 5~~ t?O~, -r •

III ~K,_;~"!~i colecrie LUI IWli a.i.\~rll!:

I_ !ll"~m:l ~~~:tltn4 sutlctc

_ J\·§.::;,.:.j~lc lk.,Ul

2. [\: lu L':'{I'cj'i~~r"ltli b intclcpciune j\L:~rh~ ~\'JJl Rupn ik ~~. u cunosti pe TuLU'!

_ Tomas Spidlik -4. Il cunosli pe hill'!

Tomas Spidlik

:-;_ ["I cunesti pe Spirilul St'iitll'~ - T,~mJ.;<., ~pidJik . h. lJJs~\Tnjm;httHI vol. l

- Mat'k~' Ivan Rupnik

It I ,-'ur:;. .. k aparitic:

:->_ I_) i sc C rn j milJll.~~ I vol, JI

_ Marko 1\'Ml Ru rmi k

l~.ll;li\ i;; l.~Llk'lllxT.~ !1'\7:: -I~~_ UI}Ll~ ,\-1.\t rl.'ri],'1' I I

·L·~'I./f.I:>:': ~'b~;~ 505~:7~; Ai"bii: ~~i':':':~ :~Ti!:>~m

~' 11U il: ~llknIY!·.''::/d·fi l·tna~(C .. uu

Pihu:;,L·l·: ~c SI ~t'rR~~I~M'll :-:Ri. ~~J". .. \filh:k~1' llr.l4, t.1i'':;J i;:i 1 :',;) IktdLI"L';"f1 i_ ~CLt,-ti"" -I L\.·i/t"i~\: .... l~ I :tq,,·'j l:f