PLANTE DIN ALTE FAMILII BOTANICE PREZENTE ÎN

FLORA PAJIŞTILOR

În afară de graminee, leguminoase, cyperacee şi juncacee, pe pajişti cresc şi

*)
numeroase specii din alte familii botanice.
Procentul de participare a acestor plante în compoziţia floristică depinde de
condiţiile staţionale, de modul de îngrijire şi de folosire al pajiştilor, precum şi de alţi
factori. Astfel, pe pajiştile neîngrijite şi folosite neraţional aceste plante devin dominante,
ajungând la o acoperire de 60–70 % sau chiar mai mult.
Cele mai multe specii din această grupă sunt lipsite de valoare economică,
stânjenesc creşterea plantelor valoroase, depreciează calitatea produselor obţinute de la
animale sau dăunează sănătăţii acestora.
Sunt însă şi plante consumate de animale, cu un conţinut ridicat de proteină şi
săruri minerale. Acestea au o valoare furajeră ridicată, mai ales când se află pe păşuni; în
fân, de cele mai multe ori au tulpina rigidă, îşi pierd frunzele şi au un conţinut ridicat de
celuloză.
Din punct de vedere al valorii economice, plantele din alte familii botanice se împart
în mai multe grupe:
1. plante consumate (tabelul 12);
2. plante neconsumate sau care au un grad redus de consumabilitate (buruieni de
balast – tabelul 13);
3. plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor (tabelul 14):
a. plante de talie înaltă;
b. plante de talie joasă, cu tulpini târâtoare sau cu frunze în rozetă;
c. plante semiparazite.
4. plante dăunătoare produselor obţinute de la animale (tabelul 15);
5. plante vătămătoare (Stipa sp., Setaria sp., Trapa natans, Tribulus terrestris);
6. plante toxice (tabelul 16);
7. vegetaţia lemnoasă de pe pajişti (tabelul 17).

*)
Menţionăm că în această grupă s-au inclus şi unele specii de graminee şi
leguminoase fără valoare furajeră, dăunătoare sau toxice.
 Tabelul 12
Plante consumate
Denumirea speciei Vivacitatea Staţiunea Observaţii
(Familia) şi forma de
creştere
Achillea millefolium Perenă, cu Frecventă în Consumată bine mai ales de
Coada şoricelului rizom pajiştile revene de oi. În cantităţi mari poate să
(Compositae) târâtor. deal şi munte. devină toxică. Valoare
furajeră mijlocie.
Achillea setacea Perenă. Pajişti uscate, pe Valoare furajeră mijlocie.
Coada şoricelului soluri sărace, de la
(Compositae) câmpie până la
munte.
Alchemilla vulgaris Perenă, cu În păşunile din Consumată bine atât verde,
Creţişoara rizom. etajele forestiere şi cât şi în fân.
(Rosaceae) etajul subalpin. Valoare furajeră mijlocie.
Carum carvi Bienală sau În pajiştile de deal Consumată bine atât pe
Chimenul perenă, cu şi munte. păşune, cât şi în fân.
(Umbelliferae) rădăcina Imprimă fânului un miros
pivotantă. plăcut. Valoare furajeră
mijlocie.
Cichorium intybus Perenă, cu Comună pe toate Consumată bine pe păşune.
Cicoarea rădăcina pajiştile, din În fân se lignifică puternic.
(Compositae) pivotantă. câmpie până la Valoare furajeră mediocră.
munte.
Daucus carota Bienală, cu Pajişti mai revene Consumată bine de toate
ssp. carota rădăcina din câmpie până la speciile de animale atât pe
Morcovul sălbatic pivotantă. munte. păşune, cât şi în fân.
(Umbelliferae) Valoare furajeră mijlocie.
Filipendula vulgaris Perenă, cu În pajiştile mai Consumată mai bine pe
Aglica rizom uscate din păşune. În fân are o valoare
(Rosaceae) tuberizat. silvostepă şi redusă. Valoare furajeră
etajele forestiere. mediocră.
Galium verum Perenă, cu Frecventă în Consumată mai bine în fân
Sânzienele galbene tulpini fâneţele revene de şi mai puţin pe păşune.
(Rubiaceae) ascendente. deal şi munte. Valoare furajeră mediocră.
Leontodon autumnalis Perenă, cu Pajişti revene din Valoare furajeră mediocră.
Capul călugărului frunze etajele forestiere.
(Compositae) bazale în
rozetă.
Ligusticum mutellina Perenă, Păşunile din Valoare furajeră mijlocie.
Brioala cu rizom etajele subalpin şi
(Umbelliferae) pivotant alpin.
Pimpinella saxifraga Perenă, Pajişti umede din Valoare furajeră mediocră.
Pătrunjelul de câmp cu rădăcina câmpie până la
(Umbelliferae) pivotantă. munte.
 Tabelul 12 (continuare)
1 2 3 4
Plantago lanceolata Perenă, cu Comună în toate Consumată de toate speciile
Pătlagina îngustă rizom şi zonele, mai ales în de animale.
(Plantaginaceae) frunze în pajiştile uscate. Valoare furajeră mijlocie.
rozetă.
Sanguisorba minor Perenă, cu Pajişti de pe Consumată atât pe păşune,
Cebareaua rizom tare, coaste uscate, cât şi în fân. Valoare
(Rosaceae) ramificat. însorite, mai ales furajeră mijlocie.
pe soluri
calcaroase, din
câmpie până la
munte.
Symphytum officinale Perenă, cu Pajişti umede, din Consumată pe păşune. În
Tătăneasa rizom scurt câmpie până la cantităţi mari provoacă
(Boraginaceae) şi gros. munte. intoxicaţii.
Valoare furajeră mediocră.
Taraxacum officinale Perenă, cu Pajişti revene şi cu Consumată bine de toate
Păpădia rizom soluri fertile, din speciile de animale. În
(Compositae) vertical, câmpie până la stadiu tânăr are gust amar.
cărnos, munte. Valoare furajeră mijlocie.
ramificat.
Tragopogon pratensis Bienală sau Pajişti umede, Consumată de toate speciile
Barba caprei perenă cu luncile râurilor, din de animale atât pe păşuni,
(Compositae) rădăcina câmpie până la cât şi în fân.
pivotantă. munte. Valoare furajeră mijlocie.

Tabelul 13
Plante neconsumate sau care au un grad redus de
consumabilitate (buruieni de balast)
Denumirea speciei Vivacitatea şi forma de Staţiunea
(Familia) creştere
1 2 3
Capsella bursa–pastoris Anuală sau bienală, cu Comună în pajiştile neîngrijite, din
Traista ciobanului frunze în rozetă şi cu câmpie până la munte şi pe
(Cruciferae) rădăcina pivotantă. sărături moderate. Consumată în
cantităţi mari este dăunătoare
sănătăţii animalelor.
Cardaria draba Perenă, cu rădăcina Frecventă pe pajiştile uscate,
Urda vacii groasă, lemnoasă, ruderalizate, din regiunile de
(Cruciferae) verticală, uneori câmpie, deal şi munte.
oblică.
Leucanthemum vulgare Perenă, cu rizom În fâneţele umede şi uscate din
Margareta noduros, oblic sau etajele forestiere.
(Compositae) orizontal.
Potentilla argentea Perenă, cu rădăcina Foarte comună în pajiştile uscate
Scrântitoarea pivotantă. din câmpie şi regiunile de deal.
(Rosaceae)
 Tabelul 13 (continuare)
1 2 3
Prunella vulgaris Perenă, cu rizom. Pajiştile din luncile râurilor şi cele
Busuiocul de câmp de deal şi munte.
(Labiatae)
Sisymbrium orientale Anuală sau bienală. Pajişti ruderalizate, cu soluri
Voinicica nisipoase, din stepă şi silvostepă.
(Cruciferae)
Veronica chamaedrys Perenă, cu rizom Comună în pajiştile uscate, din
Stejărelul repent, subţire şi stepă până în etajul subalpin.
(Scrophulariaceae) ramificat.

Tabelul 14
Plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor
Denumirea speciei Vivacitatea şi forma de Staţiunea
(Familia) creştere
1 2 3
a. Plante de talie înaltă
Bunias orientalis Bienală, rar perenă, cu Comună pe pajiştile de deal,
Brăbinul rădăcina pivotantă. situate pe soluri fertile.
(Cruciferae)
Carduus acanthoides Bienală, cu rădăcina Foarte comună în pajiştile
Scaiul pivotantă. degradate, uscate, cu soluri fertile,
(Compositae) din câmpie (stepă) până la munte.
Carduus nutans Bienală, cu rădăcina Frecventă în pajiştile degradate,
Ciulinul pivotantă. uscate, cu soluri fertile, din câmpie
(Compositae) (stepă) până în regiunile de deal.
Cirsium canum Perenă, cu rizom scurt Frecventă în pajiştile cu exces de
Pălămida, Limba oii şi rădăcini îngroşate. umiditate din etajele forestiere.
(Compositae)
Dipsacus fullonum Bienală, cu tulpina Pajişti umede, zăvoaie, din câmpie
Scaiul voinicului viguroasă, muchiată, şi regiunile de deal.
(Dipsacaceae) spinoasă.
Filipendula ulmaria Perenă, cu rizom Pajiştile cu exces de umiditate din
Creţuşca orizontal. etajele forestiere.
(Rosaceae)
Glycyrrhiza echinata Perenă, cu rizom Pajiştile din luncile râurilor din
Lemnul dulce lemnos, stolonifer. câmpie şi regiunile de deal şi în
(Leguminosae) Delta Dunării.
Heracleum sphondylium Bienală sau perenă, cu Pajişti umede din câmpie până la
Brânca ursului rizom gros, ramificat. munte.
(Umbelliferae)
Leonurus cardiaca Perenă, cu rizom Pajiştile degradate din regiunile de
Coada leului scurt, lignificat. câmpie (silvostepă) şi de deal.
(Labiatae)
 Tabelul 14 (continuare)
1 2 3
Onopordum acanthium Bienală, cu rădăcina Pajiştile degradate, uscate, cu
Scaiul măgăresc pivotantă. soluri fertile, din câmpie (stepă)
(Compositae) până în regiunile de deal.
Seseli libanotis Bienală sau perenă, cu Pajiştile cu soluri scheletice,
Smeoaia rizom pivotant, stâncării, din etajele forestiere
(Umbelliferae) ramificat. până în etajul subalpin.
Tanacetum vulgare Perenă, cu rizom. Pajiştile umede din lunci şi din
Vetricea etajele forestiere.
(Compositae)
Verbascum phlomoides Bienală, cu tulpină Pajiştile degradate, uscate, din
Lumânărica erectă, simplă. câmpie (stepă) până la munte.
(Scrophulariaceae)
b. Plante de talie joasă, cu tulpini târâtoare sau cu frunze în rozetă
Ajuga reptans Perenă, cu rizom scurt Pajiştile revene şi uscate din
Vineţica, Vineriţa şi stoloni aerieni. câmpie (silvostepă) până la munte.
(Labiatae)
Arnica montana Perenă, cu rizom gros, Frecventă în păşunile de munte.
Arnica orizontal şi frunze
(Compositae) bazale în rozetă.
Carlina acaulis Perenă, cu rizom Pajiştile din etajele fagului,
Turta pivotant şi frunze în molidului şi subalpin, în special pe
(Compositae) rozetă. Tulpina soluri uscate şi pietroase.
lipseşte sau are numai
1–2 cm.
Hieracium pilosella Perenă, cu stoloni Pajiştile mai uscate din silvostepă
Vulturica supratereştri şi frunze până în etajul subalpin.
(Compositae) bazale în rozetă.
Lysimachia nummularia Perenă, cu tulpina Pajiştile umede şi luncile râurilor
Gălbăşoara târâtoare. din regiunile de câmpie
(Primulaceae) (silvostepă), deal şi munte.
Potentilla anserina Perenă, cu tulpini Pajiştile umede, situate pe soluri
Coada racului târâtoare. uşoare (lunci), din câmpie până la
(Rosaceae) munte.
c. Plante semiparazite
Euphrasia stricta Bienală, cu tulpini Pajiştile din regiunile de deal până
Silurul scunde, slab ramifi– în etajul subalpin.
(Scrophulariaceae) cate.
Melampyrum bihariense Anuală, cu tulpina Pajiştile revene, din apropierea
Sor – cu – frate erectă, simplă sau pădurilor, din regiunile de deal şi
(Scrophulariaceae) ramificată, înaltă de munte.
20–50 cm.
Odontites vernus Anuală, cu tulpina Pajiştile revene şi sărăturile
Iarba dintelui erectă, ramificată, moderate, de la câmpie până la
(Scrophulariaceae) înaltă de 10–30 cm. munte.
 Tabelul 14 (continuare)
1 2 3
Pedicularis verticillata Perenă, cu tulpini Frecventă în păşunile din etajul
Vârtejul pământului (fig. scunde (4–15 cm). subalpin şi alpin, mai rar în etajele
104) forestiere. Neconsumată în stare
(Scrophulariaceae) verde, toxică în fân.
Rhinanthus minor Anuală, cu tulpina Frecventă în fâneţele de deal şi
Clocoticiul (fig. 105) simplă sau ramificată, munte, pe solurile sărace.
(Scrophulariaceae) verde sau cu striaţiuni
negre, înaltă de 5–50
cm.

Tabelul 15
Plante dăunătoare produselor obţinute de la animale
Denumirea speciei Vivacitatea şi Staţiunea Observaţii
(Familia) forma de
creştere
1 2 3 4
Alliaria petiolata Bienală sau Pajiştile umede şi locurile Imprimă laptelui un
Usturoiţa perenă, cu umbroase din silvostepă gust şi un miros
(Cruciferae) rădăcina şi etajele forestiere. neplăcut de usturoi.
pivotantă.
Allium ursinum Perenă, cu Pajiştile umede şi Imprimă laptelui şi
Leurda (fig. 106) bulb. pădurile de foioase din cărnii un gust şi un
(Liliaceae) câmpie până la munte. miros neplăcut de
usturoi.
Arctium lappa Bienală, cu Pajiştile din luncile Fructele impurifică
Brusturele rădăcina inundabile, locuri şi depreciază lâna
(Compositae) pivotantă, ruderale, terenuri virane, oilor.
puternică şi pe soluri fertile, din
tulpina înaltă câmpie până la munte.
de 1–2 m.
Artemisia austriaca Perenă, cu Pajiştile uscate din Imprimă laptelui un
Peliniţa rădăcina câmpie şi regiunile de gust amar.
(Compositae) lemnoasă. deal şi pe sărături
moderate.
Bidens tripartita Anuală, cu Pajiştile foarte umede din Fructele impurifică
Dentiţa rădăcina lunci, mlaştini, pe soluri şi depreciază
(Compositae) fusiformă sau lăcoviştite, din câmpie calitatea lânii.
rămuroasă. până la munte.
Carduus acanthoides Bienală, cu Comună în pajiştile Impurifică şi
Scaiul rădăcina degradate, uscate, cu depreciază calitatea
(Compositae) pivotantă. soluri fertile, din câmpie lânii.
(stepă) până la munte.
Matricaria recutita Anuală, cu Frecventă în pajiştile Imprimă laptelui un
Muşeţelul rădăcina uscate, ruderalizate şi pe miros şi un gust
 (Compositae) fusiformă, sărături de la câmpie aromatic,
ramificată. până la munte. pătrunzător şi
neplăcut.

Tabelul 15 (continuare)
1 2 3 4
Chelidonium majus Perenă, cu Pajişti ruderalizate, Depreciază calitatea
Rostopasca rizom gros, umede, umbroase, din cărnii.
(Papaveraceae) ramificat. câmpie până la munte.
Eryngium campestre Perenă, cu Pajiştile uscate, Impurifică şi
Scaiul dracului rizom. degradate, din câmpie şi depreciază calitatea
(Umbelliferae) regiunile de deal. lânii.
Lepidium ruderale Anuală sau Pajiştile uscate, Imprimă un miros
Păducherniţa bienală, cu ruderalizate, sărături, de neplăcut cărnii,
(Cruciferae) rădăcina la câmpie până la munte. laptelui şi
pivotantă, produselor lactate.
subţire.
Rumex acetosella Perenă, de Pajiştile de deal şi Coagulează laptele
Măcrişul mărunt talie joasă. montane, pe soluri acide. şi–i măreşte
(fig. 107) aciditatea
(Polygonaceae)
Sinapis arvensis Anuală, cu Pajiştile degradate din Modifică gustul şi
Muştarul de câmp rădăcina câmpie până la munte. culoarea laptelui
(Cruciferae) pivotantă. timp de 1–3 zile.
Este plantă toxică
mai ales la înflorit şi
când conţine
seminţe.
Xanthium spinosum Anuală, cu Pajiştile uscate şi Fructele depreciază
Holera rădăcina degradate din câmpie şi calitatea lânii. Planta
(Compositae) fusiformă şi regiunile de deal. tânără este toxică.
tulpina
ramificată de
la bază.
Xanthium strumarium Anuală, cu Pajiştile uscate şi umede, Fructele depreciază
Cornuţi rădăcina degradate, din câmpie şi calitatea lânii. Planta
(Compositae) fusiformă şi regiunile de deal. tânără este toxică.
tulpina puţin
ramificată.
 Fig. 104. Pedicularis verticillata Fig. 105. Rhinanthus minor

Fig. 106. Alium ursinum Fig. 109. Adonis vernalis

Fig. 107. Rumex acetosella Fig. 108. Aconitum toxicum Fig. 110. Caltha palustris
 Tabelul 16
Plante toxice
Denumirea speciei Vivacitatea şi Părţile Principii toxici În ce condiţii Unele caractere
(Familia) staţiunea toxice prezintă toxicitate de recunoaştere
din plantă
1 2 3 4 5 6
A. În pajişti
Aconitum toxicum Perenă. Pajiştile Toate Alcaloizi În stare verde, mai ales când
Omagul umede şi umbroase părţile (licaconitina şi animalele sunt flămânde. Este
(fig. 108) de munte şi etajul plantei; în alţii). foarte toxică şi în fân. 300–
(Ranunculaceae) subalpin. special 400 g rizomi proaspeţi produc
rizomul şi moartea unui cal.
seminţele. Toxicitate maximă la înflorit.
Adonis vernalis Perenă. Pajiştile Toate Glicozide În stare verde şi în fân, mai
Ruscuţa primăvăratică uscate din regiunile părţile (adonitoxina, ales la înflorire.
(fig. 109) de câmpie şi de deal. plantei. adonidozid,
(Ranunculaceae) vernadina).
Alisma plantago– Perenă. Pajiştile cu Frunzele. Toxine În stare verde.
aquatica exces de umiditate necunoscute.
Limbariţa comună din lunci, bălţi şi
(Alismataceae) mlaştini, din câmpie
până la munte.
Caltha palustris Perenă. Pajiştile cu Toate Protoanemonin În stare verde şi în fân.
Calcea calului exces de umiditate, părţile a (din grupa
(fig. 110) mlaştini şi bălţi din plantei. glicozidelor
(Ranunculaceae) toate zonele. lactonice) şi alţi
principii
neidentificaţi.
 Tabelul 16 (continuare)
1 2 3 4 5 6
Cicuta virosa Perenă. Pajiştile cu Toate Cicutoxină, În stare verde, în fân, în nutreţ
Cucuta de apă exces de umiditate, părţile cicutol însilozat. Doza letală: 200–
(fig. 111) bălţi şi mlaştini, din plantei, dar (componente 250 g frunze şi tulpini (bovine
(Umbelliferae) câmpie până la mai ales ale uleiurilor adulte) şi 60–80 g (ovine).
munte. rizomul. eterice) Prin uscare creşte conţinutul
în cicutoxină.
Colchicum autumnale Perenă. Pajiştile Toate Amide În stare verde şi în fân. Doza
Brânduşa de toamnă umede din etajele părţile (colchicină şi letală la bovine: 8–10 g frunze
(fig. 112) forestiere. plantei, dar altele). proaspete sau 2–3 g frunze
(Liliaceae) Se întâlneşte şi pe mai ales uscate/kg greutate vie.
pajiştile din luncile de seminţele.
câmpie.
Coronilla varia Perenă. Pajişti mai Toate Glicozidul În stare verde; în fân numai
Coroniştea uscate, din câmpie părţile coronilină. dacă plantele conţin seminţe.
(Leguminosae) până la munte, rarişti
plantei, în
şi tăieturi de pădure.
special
seminţele.
Datura stramonium Anuală. Pajişti Toate Alcaloizi În stare verde, în fân şi în
Ciumăfaia degradate, uscate, părţile (hiosciamină, nutreţul însilozat.
(fig. 113) locuri ruderalizate, plantei, dar scopolanină,
(Solanaceae) gunoite, din câmpie mai ales atropină)
până la munte. seminţele.
Equisetum palustre Perenă. Pajiştile Tulpinile şi Amide În stare verde, în fân şi în
Barba ursului de bahne umede şi mlăştinoase frunzele. (palustrina), nutreţul însilozat. Intoxicaţii
(fig. 114) din câmpie până la acid aconitic şi mai rare pe păşune şi mai
(Equisetaceae) munte. tiaminază mult prin consumul fânului.
(substanţă
antivitaminică
B1)
 Tabelul 16 (continuare)
1 2 3 4 5 6
Euphorbia cyparissias Perenă. Pajişti uscate Frunzele şi Euphorbon În stare verde. Prin uscare
Laptele cucului; Aliorul soluri sărace, lăstarii (substanţă de toxicitatea scade, fără însă să
(fig. 115) nisipoase, din câmpie tineri. natură chimică dispară.
(Euphorbiaceae) până la munte. necunoscută,
Fixatoare de sol. conţinută în
latex).
Galega officinalis Perenă. Frecventă în Toate Amide În stare verde, în fân şi în
Ciumăreaua pajiştile umede şi părţile (galegină, nutreţul însilozat. Toxică în
(Leguminosae) mlăştinoase din plantei. guanidină), special pentru oi.
regiunile de câmpie şi derivaţi flavonici
de deal. (cu însuşiri de
glicozide).
Glyceria maxima Perenă. Pajiştile cu Frunzele şi Glicozide În stare verde, până la apariţia
Mana de apă exces de umiditate şi lăstarii cianogenice paniculului. Doza letală: 5 g
(Gramineae) bălţile din regiunile de tineri. (dhurrina). plantă proaspătă/ kg greutate
câmpie şi de deal. vie. În stare uscată toxicitatea
dispare.
Gratiola officinalis Perenă. Pajişti Toate Glicozide În stare verde, în fân şi în
Veninariţa umede, mlăştinoase, părţile (gratiolina, nutreţul însilozat.
(fig. 116) fâneţe inundabile, din plantei şi în gratiotoxina).
(Scrophulariaceae) câmpie până la special
munte. fructele.
Hypericum perforatum Perenă. Frecventă în Toate Pigmentul roşu În stare verde şi în fân.
Sunătoarea; Pojarniţa pajiştile uscate din părţile hipericina Hipericina nu se distruge prin
(Hypericaceae) regiunile de deal şi plantei. (substanţă uscarea plantei.
munte. fluorescentă
care provoacă
fotosensibilitate
a la animalele
 cu pielea
depigmentată).

Tabelul 16 (continuare)
1 2 3 4 5 6
Iris pseudacorus Perenă. Pajişti cu Toate Glicozidul iridină În stare verde şi în fân.
Stânjenelul de baltă exces de umiditate, părţile şi alte toxine
(Iridaceae) mlaştini şi bălţi din plantei, în necunoscute.
câmpie şi regiunile de special
deal. rizomii.
Pteridium aquilinum Perenă. Pajişti situate Toate Tiaminază În stare verde şi în fân.
Feriga de câmp pe soluri acide, părţile (substanţă
(Polypodiaceae) nisipoase, din plantei. antivitaminică
regiunile de deal şi B1),
munte. hemoragipare.
Ranunculus acris Perenă. Pajiştile Toate Protoanemonin În stare verde. Prin uscare
Floarea broştească umede, de la câmpie părţile a (lactona sau însilozare protoanemo–
(fig. 117) până la munte. plantei, dar acidului gama nina se transformă într–o
(Ranunculaceae) mai ales hidroxivinil substanţă inactivă
frunzele. acrilic) (anemonină).
Ranunculus sceleratus Anuală sau bienală. Toate Protoanemo- În stare verde. Toxicitatea
Boglari Pajişti umede sau părţile nina. maximă la înflorit. În fân sau
(fig. 118) mlăştinoase, de la plantei. în siloz planta nu mai este
(Ranunculaceae) câmpie până la toxică.
munte.
Sium latifolium Perenă. Pajişti Toate Toxine În stare verde şi în fân.
Cosiţelul umede şi bălţi din părţile necunoscute.
(Umbelliferae) regiunile de câmpie şi plantei, dar
deal. mai ales
rădăcina.
Stellaria graminea Perenă. Frecventă în Toate Toxine În stare verde şi mai puţin în
Rocoţeaua (fig. 119) pajiştile de deal şi părţile necunoscute. fân.
(Caryophyllaceae) munte. plantei.
 Tabelul 16 (continuare)
1 2 3 4 5 6
Thalictrum Perenă. Pajiştile din Rădăcina şi Glicozide cianogenice, În stare verde şi mai
aquilegiifolium zona de silvostepă şi rizomii. alcaloizi (talictrina, puţin în fân.
Rutişorul etajele forestiere, pe talmidina).
(Ranunculaceae) soluri moderat acide,
neutre.
Veratrum album Perenă. Pajiştile Toate Glicoalcaloizi (jervina, În stare verde, în fân şi
Ştirigoaia umede, târlite din părţile rubijervina); alcaloizi în nutreţul însilozat.
(fig. 120) etajele forestiere şi plantei şi în
liberi (germina, Doza letală pentru
(Liliaceae) etajul subalpin. special protoverina); alcaloizi cabaline: 1g rizom
rizomul şi esteri (germerină, proaspăt/kg greutate
lăstarii germidină, vie; pentru
tineri. protoveratrina A, B, rumegătoare: 2g/kg.
veratridina). Mai puţin sensibile oile.
B. În păduri şi poieni
Anemone nemorosa L. Perene. De la câmpie Toate Protoanemonină. Numai în stare verde.
A. ranunculoides L. până la munte. părţile
Floarea paştilor şi plantei.
păştiţa
(Ranunculaceae)
Arum maculatum L. Perenă. În pădurile Toate Glicozide (aronină, În stare verde, mai
Rodul pământului de foioase, de la părţile arină), alcaloidul puţin uscată.
(Araceae) câmpie şi dealuri. plantei. conicină.
Asarum europaeum L. Perenă. Păduri de Toate Uleiuri eterice care În stare verde.
Pochivnicul foioase de la câmpie părţile conţin: asaronă,
(Aristolochiaceae) până la munte. plantei, dar asaron–aldehidă etc.
mai ales
 rizomii.
Helleborus Perenă. Păduri de Toate Glicozide (heleboreina În stare verde şi uscată.
purpurascens W. et K. fag şi molid părţile şi heleborina). Glicozizii se elimină
Spânzul (tufărişuri, rarişti şi plantei. prin lapte, care
(Ranunculaceae) margini de păduri). provoacă intoxicaţii la
om.

Tabelul 16 (continuare)
1 2 3 4 5 6
Mercurialis perennis L. Perenă. În toată ţara Toate Mercurialină (bază În stare verde şi uscată.
Brei prin păduri şi părţile aminată volatilă); Toxicitate mare la
(Euphorbiaceae) tufărişuri. plantei. mono şi trimetilamină, înflorire şi maturizarea
o saponină, hermidină. seminţelor.
Oxalis acetosella L. Perenă. Frecventă în Toate Acid oxalic şi oxalaţi. În stare verde şi uscată.
Măcrişul iepurelui pădurile de fag şi părţile
(Oxalidaceae) răşinoase; sporadic plantei.
în pădurile de gorun
de la deal.
Paris quadrifolia L. Perenă. Păduri de la Toate Saponozide (paridina, În stare verde şi în fân.
Dalacul câmpie până la părţile paristyphnina).
(Liliaceae) munte. plantei, dar
mai ales
fructele
Vincetoxicum Perenă. În pădurile Toate Glicozidul vincetoxina. În stare verde şi mai
hirundinaria Medik. de foioase, tufărişuri, părţile puţin în fân.
Iarba fiarelor poieni, coaste plantei.
(Asclepiadaceae) pietroase, stâncoase
de la câmpie până la
munte.
 Fig. 111. Cicuta virosa

Fig. 113. Datura stramonium

Fig. 112. Colchicum autumnale

Fig. 114. Equisetum palustre Fig. 115. Euphorbia cyparissias

Fig. 116. Gratiola officinalis

Fig. 117. Ranunculus acris Fig. 118. Ranunculus sceleratus

Fig. 119. Stellaria graminea Fig. 120. Veratrum album

 Tabelul 17
Vegetaţia lemnoasă din pajişti

Denumirea speciei Vivacitatea şi Staţiunea

(Familia) forma de creştere
1 2 3
Abies alba Mill. Arbore înalt până la 50 Pe pajiştile de munte, în pâlcuri
Bradul m, cu tulpini drepte. sau indivizi izolaţi.
(Pinaceae)
Alnus alnobetula (Ehrh.) Arbust înalt de 1–4 m. În păşunile şi văile din etajul
C. Koch molidului şi etajul subalpin.
(Alnus viridis
(Chaix) DC.)
Arinul de munte
(Betulaceae)
Betula pendula Roth Arbore înalt până la 20 În pajiştile de deal şi munte.
Mesteacănul m. Creşte şi sub formă Formează uneori pâlcuri pe
(Betulaceae) de arbust. turbării.
Bruckenthalia spiculifolia Arbust scund (înalt până În pâlcuri, pe pajiştile din etajele
(Salisb.) Rchb. la 25 cm), cu ramuri forestiere până în etajul subalpin.
Coacăza ascendente.
(Ericaceae)
Crataegus monogyna Arbust sau arbore Mai ales pe pajiştile neîngrijite de
Jacq. spinos, înalt de 1–5 m. câmpie şi deal. Întâlnit şi la
Păducelul munte.
(Rosaceae)
Fagus sylvatica L. Arbore înalt până la 40 În etajele forestiere.
Fagul m, cu tulpina dreaptă. Exemplare răzleţe ajung până la
(Fagaceae) 1500 m altitudine.
Juniperus sibirica Lodd. Arbust înalt de 50 cm, Creşte în pâlcuri, mai rar ca
in Burgsd. cu tulpină ascendentă. indivizi izolaţi, în mod frecvent pe
Ienupărul păşunile din etajul subalpin, pe
(Cupressaceae) terenurile plane şi pe stâncării.
Creşte şi în etajul molidului.
Larix decidua Mill. Arbore înalt până la 50 În pâlcuri sau indivizi izolaţi în
Laricele, Zada m. Conifer cu frunze etajele forestiere şi etajul
(Pinaceae) căzătoare. subalpin. Arbore rar, nu se
defrişează.
Picea abies (L.) Karst. Arbore cu tulpini înalte În etajul molidului, unde formează
Molidul până la 50 m. păduri întinse.
(Pinaceae)
Pinus cembra L. Arbore cu tulpini drepte, Singurul conifer cu tulpini drepte
Zâmbrul înalt până la 25 m. şi înalte care creşte la limita
(Pinaceae) superioară a pădurii şi în etajul
subalpin, ca exemplare izolate
sau în pâlcuri. Arbore rar, nu se
defrişează.
 Tabelul 17 (continuare)
1 2 3
Pinus mugo Turra Arbust, mai rar arbore, Creşte în pâlcuri pe suprafeţe
Jneapănul, Jepul înalt până la 3 m, cu întinse în păşunile situate în
(Pinaceae) tulpini culcate la etajul subalpin.
pământ, ascendente,
şerpuitoare.
Prunus spinosa L. Arbust înalt până la 3 m, Frecvent în pajiştile neîngrijite din
Porumbarul cu ramuri numeroase, regiunile de câmpie şi de deal. Se
(Rosaceae) spinoase. întîlneşte până la altitudinea de
1000 m.
Rhododendron myrtifolium Arbust puţin ramificat, Frecvent în păşunile din etajul
Schott et Kotschy înalt până la 50 cm. subalpin, devenind dominant pe
Smirdarul, Ruja munţilor suprafeţe mari.
(Ericaceae)
Rosa canina L. Arbust înalt de 2–3 m, În pajiştile uscate, neîngrijite, din
Măceşul cu tulpini ascendente. câmpie până la munte.
(Rosaceae)
Vaccinium myrtillus L. Arbust înalt până la 50 În păşunile din etajul subalpin. Se
Afinul cm, foarte ramificat, cu întâlneşte şi în etajele forestiere.
(Ericaceae) ramuri ascendente.
Frunze caduce, cu
margini serate. Baca
albastru inchis.
Vaccinium uliginosum L. Arbust înalt de 20-80 În păşunile din etajul boreal şi
Afinul vânăt cm  erect. Frunze subalpin.
(Ericaceae) caduce, obovate, cu
margini întregi. Baca,
albastru închis.
Vaccinium vitis–idaea L. Arbust înalt până la 30 În păşunile din etajul subalpin. Se
Merişorul cm, foarte ramificat, cu întâlneşte şi în etajele forestiere.
(Ericaceae) ramuri ascendente.
Frunze persistente, cu
margini întregi. Baca
roşie.