Tema: Lupta antiotomană

din II- a jumătate a sec. XVI – lea începutul sec. XVII

Plan:

1. Moldova in II- a jumătate a sec XVI

2. Situația politică internă și externă a Țării Române a sf. sec XVI.
3. Războiul antiotoman al Țărilor Române de la sf. sec. XVI.
4. Prima Unire politică a Țării Române
5. Prăbușirea operei politice a lui Mihai Viteazul, importanța
istorică a unirii.

I. Moldova în II-a jumătate a sec. XVI

A doua jumătate a sec. XVI s-a caracterizat prin :

 Domnii scurte
 Opoziția boierească față de puterea domnului
 Amestecul puterilor străine în problemele interne
Una din cele mai semnificative domnii din această perioadă a fost a lui Ioan Vodă cel
Viteaz 1572-1574 ( a mai fost numit de turci și de boieri cel Cumplit)
Politica internă:
a) A înlăturat de la putere o parte a marii boierimi și a reprimat-o, întărind astfel
autoritatea puterii domnești.
b) A promovat o politică de colaborare cu boierimea mică și mijlocie, orășenimea și
țărănimea.
c) A lansat drapelul luptei antiotomane în condițiile când o mare parte din boieri
considerau că nu e cazul de a reîncepe ostilitățile cu turcii.
Lupta antiotomană
Februarie 1574 – 1) Convoacă adunarea stărilor în care predomină boierimea mică și
mijlocie unde se votează refuzul de a mai plăti tribut turcilor ce a însemnat – începutul
ostilităților militare cu turcii.
2) A anunțat mobilizarea generală.
3) A încercat să semneze alianțe cu polonezii și Țara Românească însă este refuzat.
L-au susținut doar 1200 de cazaci.
Marile bătălii:
Aprilie 1574 la Jiliste – obține victorie asupra trupelor turcești și muntene, cucerește
Bucureștiul, îl aduce la tron pe Vintilă Vodă și readuce Țara Românească în frontul
antiotoman. (reface idea unității Țărilor Române în frontul antiotoman)
Mai 1574 – atacă raialele (cetăți românești cucerite și administrate de turci, cu garnizoane
turce în cetăți) Brăila, Bender, Cetatea Albă, distruge oastea turco – tătară de 15000 ostași în
stepele Bugeacului, trimisă în ajutorul garnizoanei de la Brăila.
10 iunie 1574 bătălia de la Roșcani Domnitorul a respins mai multe atacuri din partea
turcilor, dar rămas doar cu oastea domnească, detașamentele de țărani și orășeni și un
detașament de cazaci, deoareae boierii l-au traădat, lipsit de apă și muniții Ioan Vodă se
retrage pe dealul Roșcanei nu departe de iazerul Cahul, fiind înconjurat de turci, domnitorul a
acceptat depunerea armelor și inceperea tratativelor cu condiția de a li se permite ostașilor să
plece la vetre. Turcii nu-și respectă promisiunile, Ioan Vodă este ucis în chinuri groaznice, iar
ostașii măcelăriți.
Consecințe:
1. Țara este jefuită de turci și tătari încât nu a putut să-și revină timp de peste 3 ani.
2. Pentru prima dată în tronul Moldovei este pus de turci un domn muntean – Petru
Șchiopul (1574-1579; 1582-1591), care a reușit să mențină autonomia internă a
Moldovei în condițiile când Imperiul Otoman era apogeu.
Țara Românească
În a II a jumătate a sec. XVI nu a avut domnii mai semnificative s-au evidențiat în special
luptele dintre marea boierime și puterea centrală a domnitorul. Se evidențiază tendința de
instaurare a unui regim nobiliar din partea marii boierimi. Cea mai semnificativă domnii a
fost
Cea a lui Mircea Ciobanul 1545-1552, care s-a opus marii boierimi de a
instaura un regim nobiliar.
Transilvania
Era condusă de voievozi vasali turcilor. Este puternic afectată de rivalitatea turco –
habsburgică și turco – poloneză.
În 1551-1556 Habsburgii folosindu-se de faptul că turcii antrenați în război cu Iranul
au ocupat Transilvania.
Turcii organizează o contraofensivă, recuceresc Banatul și o parte din Crișana pe care le
transformă în pașalâc cu centrul la Timișoara.
La putere este readus Ioan Sigismund Zapolija- 1555/56 – 1570, care va refuza coroana
maghiară în favoarea Habsburgilor.
Din 1571 tronul Transilvaniei este dat de turci voievodului Ștefan Bathory ce a dus la
diminuarea influenței Habsburgilor. În 1576 Ștefan Bathary este ales rege al Poloniei, iar în
Transilvania este numit voievod fiul său Cristofor, care va fi urmat de Sigismund Bathory,
care va participa la marile confruntări de la sfârșitul sec. XVI de partea lui Mihai Viteazul,
apoi împotrivă.lui
Situația externă la sf. sec. XVI
1) Imperiul Otoman era la sfârșitul perioadei de apogeu, dar dispunea de suficiente forțe
pentru menținerea dominației în sud – estul Europei.
2) Puterile europene: Papa de la Roma, Habsburgii, Spania și ducatele italiene: Toscana,
Mantrea, Ferara inițiază crearea Ligii Creștine unde Țările Române erau privite drept
aliate prețioase.
 Nu vor adera la această alianță:
Polonia – era în contradicție cu Habsburgii pentru dominația la Dunărea de Jos
Anglia – era în rivalitate cu Spania și datorită acordării unor privilegii comerciale pe
teritoriul Imperiului Otoman.
Situația Țărilor Române :
 Crește nivelul de exploatare din partea Imperiului Otoman, obligațiile devin tot mai
numeroase și apăsătoare.
 Imperiul Otoman încalcă capitulațiile și tot mai des numește domnitorii care devin
simpli funcționari al sultanului.
În aceste condiții în octombrie 1593 la tronul Țării Românești este numit Mihai
Viteazul care colaborează cu gruparea de boieri antiotomană a fraților Buzești

Războiul antiotoman
XI – 1594 organizează măcelul creditorilor turci la București atacă garnizoana turcă lăsată să-
l supravegheze pe domnitor. Aceleași acțiuni au loc și în Moldova de către Aron Vodă.
II – 1594 Sigismund Bathary aderă la Liga Creștină.
V – 1594 domnul Moldovei Aron Vodă aderă la Liga Creștină.
Mihai viteazul trimite soli pentru aderarea la Ligă, dar este considerat fidel turcilor
din care cauză prin intermediul unei delegații de boieri începe tratative de alianți cu
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei..

Tratatul de la Alba Iulia

20.05.1595- delegația de boieri munteni semnează tratatul cu Sigismund Bathory contrat
voinței domnitorului:
Condițiile Tratatului:
1. Mihai și țara trec sub condiții de vasalitate față de Principile Transilvaniei;
2. Domnul Țării Românești este considerat locțitor al Principelui;
3. Țara va fi condusă de un grup de mari boieri munteni care făceau parte și din Dieta
Transilvaniei;
4. Biserica ortodoxă din Transilvania este subordonată Mitropoliei din București;

3.06.1595 – un asemenea tratat este semnat șu cu Moldova , care a fost respins de voievodul
Aran Vodă , din care cauză a fost înlocuit cu Ștefan Răzvan .
Aceste două tratate urmau să creeze un nou front antiotoman sub egdea lui Sigismund
Bathory.
Bătălia principală cu turcii a fost dată la Călugari -23.08.1595 unde Mihai Viteazul îi
înfrânge pe turci, însă fiind părăsit de Sigismund Bathory care nu-i trimite ajutorul promis, se
retrage la Rucăr-Bran.
Sinan pașa intră în București pregătindu-se să transforme Țara Românească în pașalîc.
Mihai Viteazul își reface armata , primește ajutorul aliaților compus din 23.000 oșteni
(toscani, o mică armată de moldoveni).
Septembrie –octombrie 1595 – începe contraofensiva : este eliberat Bucureștiul , or.
Tîrgoviște, rămășițele oastei turcești sunt distruse la Giurgiu.
Primăvara 1596 – Campania la sud de Dunăre ajunge pînă la Sofia.
Toamna 1596 – turcii trec în contraofensivă, jefuiesc Țările Române.
1597- Turcii pentru a nu dezbina armatele , trimit steag de domnie lui Mihai prin care I se
recunoașteau toate drepturile și domnia pe viață. De facto se recunoaște îndependența Țării
Românești.
Alianța cu Habsburgii (Austria)

1598- Mihai Viteazul semnează tartatul de alianță cu Rudolf II-lea de Habsburg , prin care :
1.Mihai primea protecția direct a împăratului ,
2.primea subsidii bănești, arme artilerie, mercenari,
3. Se recunoaștea ereditatea domniei.

Sarcină: ,, Comparați condițiile tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory și tratatul

cu Rudolf II-lea de Habsburg.Evidențiați 2 deosebiri și 2 condiții favorabile pentru Mihai
Viteazul conform tratatului din 1895.

1598 – turcii au reluat operațiile militare. Armatele lui Mihai Viteazul a treia oară întreprinde
o încursiune la sud de Dunăre.
Țara Românească devine cel mai activ factor în lupta antiotomană în timp ce Moldova a fost
exclusă din frontal antiotoman odată cu numirea de către polonezi a domnitorului Ieremia
Movilă.
Transilvania – după venirea la tron a lui Andrei Bathory de orientare poloneză și de
închinare turcilor.
Se plănuia înlăturarea lui Mihai Viteazul de la tronul Țării Românești și numirea la domnie a
lui Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă.
În aceste condiții Mihai Viteazul începe realizarea Planului de Unire a Țărilor Române..
Care avea la bază următoarele premise:
A) Întărirea legăturilor pe plan politic, economic și cultural în sec XV-XVI între Țările
Române;
B) Conștiința unității de acțiune împotriva pericolului ottoman;
C) Formarea conștiinței unității de neam.
Unirea Țărilor Române
Campania în Transilvania.
18 octombrie 1599- bătălia de la Șelimbăr în Transilvania , Andrei Bathory este înfrânt.
1 – XI – 1599 – Mihai intră în Alba Iulia unde se proclamă domn din Mila lui Dumnezeu ,
stăpân al Țării Românești și al Ardealului.
Mai 1600 – Trece din Transilvania în Moldova fiind susținut de mulți boieri , aproape fără
lupte timp de 3 săptămâni unește întreaga țară, rezistă doar cetatea Hotin unde s-a retras
Ieremia Movilă.
27.05.1600 – Emite hrisovul în care se întitulează ( domn al Țării Românești , Ardealulu și
Moldovei)
 Activitatea la Alba Iulia
1). A condus 3 diete, unde a impus impozite
noi pentru consolidarea domniei;
2). În sfatul princiar a numit atât nobilimea-
ghiari și boieri munteni;
3). În fruntea cetăților numește căpeteniile
sale, aduce garnizoane muntene;
4). În Cancelaria principatului folosește
limba română;
5). La sub ocrotire biserica ortodoxă, îl
scutește de dări pe preoții români;
Activitatea la Iași
1). A stabilit capitala Iași;
2). Convoacă Adunarea țării pentru
consolidarea domniei;
3). A apropiat unii boieri care îl susțineau;
4). A eliberat țărănimea și orășenimea care a
fost afectată de operațiile militare de plata
dărilor pe 6 ani;
5). A pus în fruntea bisericii persoane noi,
credincioase lui;

Sarcini:
1. Analizați activitatea lui Mihai Viteazul în Ardeal și Moldova și determinați acțiunile care
contribuiau la consolidarea Unirii.
2. Reeșind din conținuturile propuse, identificați forțele care erau împotriva păstrării
Unirii.

Prăbușirea operei lui Mihai Viteazul

18. 09.1600 – Bătălia de la Mirăslău, unde Mihai Viteazul este înfrînt de ostile Habsburgilor
susținute de maghiari., care nu doreau consolidarea Țărilor Române și creșterea autorității lui
Mihai Viteazul.
Septembrie – octombrie 1600 – Polonezii intră în Moldova și îl readuc pe Ieremia Movilă,
trec peste Milcov în Țara Românească, înfrîng ostirile lui Mihai Viteazul la Bucov la 20-X –
1600 și îl proclamă domn pe Semion Movilă.
25 – XI – 1600 – ultima bătălie lîngă Curtea de Argeș , Mihai pierde și Oltenia, pleacă la
Habsburgi pentru a găsi ajutor.
Ianuarie – martie 1601 – se va afla la Viena , apoi la Praga, unde în urma tratativelor cu
Rudolf II obține ajutor militar în sumă de 100.000 taleri, echipează o armată de mercenari
pentru al înlătura pe Sigismund Bathory.din Transilvania.
3.08.1601- obține Victoria de la Gorăslău, care îi deschidea calea pentru refacerea unirii. în
Muntenia este izgonit Simion Movilă șii instituie o locotenență domnească în frunte cu frații
Buzești.
Perspectiva refacerii puterii lui Mihai nu convenea nici unei puteri vecine, și în
special Habsburgilor care și vor organiza asasinarea lui Mihai Viteazul de către mercenarii
germani și valahi conduși de generalul Basta la 9.08.1600 pe câmpia Turzii.
 FIȘA
de evaluare a elevului _________________________ grupa _________
Tema: Unirea politică a Țărilor Române da la 1600

Sarcini:

1.Comparați condițiile tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory și tratatul cu Rudolf

II-lea de Habsburg.Evidențiați 2 deosebiri și care au fost consecințele pentru domnul Țării
Românești, Mihai Viteazul
Nr. DEOSEBIRI Consecințe
d/o TRATATUL DE LA TRATATUL CU HABSBURGII
ALBA IULIA

2.Evidențiați 2 condiții favorabile pentru Mihai Viteazul conform tratatului din 1895.

3. Formulează conform modelului propus, o cauză și o consecință a semnării tratatului

de la Alba Iulia. Argumentează răspunsul

4. Formulează conform modelului propus, o cauză și o consecință a semnării tratatului

cu Rudolf II-lea de Habsburg. Argumentează răspunsul
 5. Analizați activitatea lui Mihai Viteazul în Ardeal și în Moldova și determinați 3
acțiuni care contribuiau la consolidarea Unirii.

6. Reeșind din conținuturile propuse, identificați forțele interne și externe care erau
pentru unire și care erau împotriva păstrării Unirii. Argumentați opinia

Nr. Forțele Argumente pro unirea Forțele Cauzele antiunire

d/o pentru unire împotriva
unirii

7. În calitate de ghid pentru o zi, prezintă patru argumente în favoarea afirmației

„Ideea unității naționale și a solidarătății creștine a prevalat în planurile lui Mihai
Vteazul.”