EXPLOATAREA GIROCOMPASELOR KURS 4 ŞI

ANSCHUTZ – 6. OPERAłII ÎN VEDEREA PUNERII ÎN

FUNCłIUNE. VERIFICĂRI ŞI REGLAJE SPECIFICE

KURS 4

Demontarea compasului mamă pentru introducerea elementului sensibil

Pentru introducerea elementului sensibil în vasul suport se vor demonta corectorul

(dacă este cazul) şi capacul vasului suport, desfăcându-se şi sfera de urmărire în cele două
părŃi – superioară şi inferioară. În acest scop se vor face următoarele operaŃiuni:
- se vor desface conexiunile de la toatele bornele capacului vasului suport, legate prin
cabluri la cutia de legătură a postamentului;
- se vor desface piuliŃele tubulaturii de răcire;
- se vor scoate toate şuruburile de fixare a capacului vasului suport;
- cu cele două mânere aflate pe capacul vasului suport se scoate cu atenŃie sistemul de
urmărire din vasul suport şi se aşează pe trepiedul luat din lada cu scule şi piese de
rezervă;
- se deşurubează dopul de ebonită şi şurubul de contact ce trece prin partea superioară
a sferei de urmărire şi piciorul furcii cu braŃele de susŃinere – faza 28;
- se scot piuliŃele de ebonită ce unesc între ele partea superioară cu cea inferioară a
sferei de urmărire, se apasă uşor în jos de partea inferioară, separând-o astfel de
partea superioară; după care, punându-le pe un capac curat, se vor şterge bine cu un
tampon de tifon şi vată;
- se scoate din lada de păstrare elementul sensibil şi, Ńinându-1 de zona ecuatorială şi
în plan orizontal, se aşează pe calota de lemn. Se spală apoi cu spirt şi se şterge cu
un tampon uscat. Calotele sferei de urmărire se spală de asemenea cu spirt şi se şterg
cu un tampon curat. Amintim cu această ocazie că este interzis să se răstoarne
girosfera, deoarece în acest caz uleiul pentru ungerea rulmenŃilor giromotoarelor,
care se află în partea inferioară a girosferei, s-ar prelinge pe pereŃii acesteia,
schimbându-i poziŃia centrului de greutate. Girosfera cu poziŃia centrului de greutate
schimbat este inutilizabilă.
- se introduce elementul sensibil în partea inferioară a sferei de urmărire şi, repetând
operaŃiunile amintite în ordine inversă, se asamblează calota inferioară cu cea
superioară. La asamblare se va avea griiă ca şurubul de contact al fazei 28 să fie bine
strîns şi complet acoperit de dopul de ebonită.

Prepararea lichidului de susŃinere

1 din 12
 ReŃeta pentru prepararea lichidului de susŃinere este dată în tabelul de mai jos:

InstalaŃia
Elementele KURS 4
compoziŃiei
Apă distilată 13 l
Glicerină pură cu γ = 1,23 g/cm3 la 20ºC 2,5 l
Borax 14,3 g
Formol 40% 0,1 l
Densitatea lichidului de susŃinere la 20ºC 1,040 g/cm3

Se dizolvă borax la temperatura de 40º —60º C în 3 litri de apă distilată (este

interzisă utilizarea apei de mare sau a apei potabile nedistilate).
SoluŃia obŃinută, încă fierbinte, se toarnă într-un vas ce conŃine 7 litri apă distilată şi
se amestecă foarte bine.
Cu cana gradată, aflată în lada cu scule şi cu piese de rezervă, se adaugă în vas 2,5
litri glicerina, având greutatea specifică γ = 1,23 g/cm3, la temperatura de 20° C.
După fiecare folosiri, cana gradată se spală cu apa distilată care se toarnă în vasul
cu soluŃie. (La aceasta operaŃiune se vor folosi în total circa 2 litri apă distilată.) Amestecul
obŃinut se va agita cu un băŃ de lemn.
Se va verifica amestecul cu densimetrul luat din lada cu scule şi cu piese de
rezervă. La temperatura de 20° C densimetrul va trebui să indice 1,040 g/cm3.
Nivelul lichidului în vasul suport trebuie să fie cu 10 mm sub capacul vasului
suport, lucru ce se verifică cu sondele de lemn existente în lada cu scule.
.
Pornirea şi oprirea instalaŃiei

Înaintea pornirii instalaŃiei se verifică dacă toate siguranŃele sunt puse la locul lor.
Se va vedea dacă compasul mamă este gata de funcŃionare şi se va aprecia dacă lichidul de
susŃinere din vasul suport este în cantitate suficientă.
Se va verifica dacă în interiorul aparatelor nu există obiecte sau impurităŃi care ar
putea scurtcircuita bornele. Se va verifica nivelul apei din pompa de răcire completându-1
dacă este cazul până la linia roşie de nivel. Se va verifica dacă repetitoarele sunt sincro-
nizate, în caz contrar se sincronizează cu cheia din lada cu scule. Se verifică dacă
înregistratorul de drum are diagramă şi cerneală în peniŃe.
Pornirea instalaŃiei se face cu comutatorul respectiv, rolind cheia din poziŃia „O” în
poziŃia „bordul Tb” sau „bordul Bd”.
Se va acorda atenŃie funcŃionării elementelor instalaŃiei în ordinea următoare:
- imediat după pornire va începe să se rotească rotorul convertizorului;
- după 5—7 s de la pornire se închid contactele releului automat de pornire şi se va
aprinde becul din interiorul acestuia;
- după intrarea în funcŃiune se observă dacă cele trei ampermetre indică curenŃii de
pornire;
2 din 12
 - se verifică funcŃionarea repetitoarelor şi a înregistratorului de drum';
- se verifică funcŃionarea pompei ;
- se verifică funcŃionarea corectorului şi a sistemului de transmitere a corecŃiei de la
distanŃă.
După 4—5 ore, elementul sensibil este orientat în meridian, permiŃând utilizarea
compasului în bune condiŃiuni.
La deconectarea instalaŃiei se vor verifica de asemenea toate aparatele componente.
Aparatele prevăzute cu lacăte se vor închide.
Compasul mamă se verifică minuŃios; se şterge cu o cârpă uscată atît capacul
vasului suport cît şi interiorul postamentului, înlăturându-se astfel urmele de lichid şi de
praf.
Dacă habitaclul este scos, se pune la loc şi se închide cu zăvoare.
Convertizorul se curăŃă bine de praful de cărbune şi de unsoare. Contactele şi
inelele înnegrite (flamate) se curăŃă bine cu şmirghel fin.
Periile de cărbune uzate se înlocuiesc imediat, înaintea unei noi porniri.

Verificarea transmisiei indicaŃiilor compasului mamă la repetitoare

Corecta funcŃionare a repetitoarelor se verifică după roze, adică toate indicaŃiile vor
trebui fie să crească, fie să scadă ca valoare.
Dacă unul din repetitoare se roteşte în sens contrar rozei compasului mamă, se va
deconecta aparatul respectiv prin scoaterea siguranŃelor corespunzătoare din cutia de
derivaŃie pentru repetitoare şi se vor verifica legăturile rotorice, în cazul compaselor
KURS, legându-le corect după schema de conexiuni.

Verificarea funcŃionării înregistratorului de drum

Înaintea punerii în funcŃiune a instalaŃiei se vor sincroniza indicaŃiile peniŃelor cu

compasul mama.
Sincronizarea se face prin rotirea axului selsinului.
Când aparatul este pus în funcŃionare pentru sincronizarea cu compasul mamă, se
va întrerupe circuitul de alimentare al rotorului selsinului prin apăsarea pe întrerupătorul
aflat în partea inferioară a aparatului şi apoi se va roti axul selsinului.
La pornirea înregistratorului de drum se va verifica funcŃionarea motoraşului de
timp. Dacă acesta rămâne pe loc, va fi pornit rotind uşor pinionul aflat pe axul melcului
(defecŃiunea se poate datora gripării mecanismului sau micşorării tensiunii de
alimentare).

Verificarea circuitului trifazat

Înainte ca giromotoarele să ajungă la numărul de rotaŃii stabilit, curenŃii indicaŃi

de cele trei ampermetre vor fi mari, apoi vor începe să scadă până la valoarea normală de
funcŃionare.
3 din 12
 DiferenŃele dintre valorile curenŃilor se datoresc încărcării nesimetrice a fazelor,
trebuind totuşi să fie cuprinşi în limitele indicate în tabelul de mai jos.

KURS 4
Faza
Pornire FuncŃionare
I >4A 1,5 ÷ 2 A
II > 4,4 A 1,3 ÷ 1,7 A
III > 4,4 A 1,3 ÷ 1,8 A

Pornirea pompei de răcire

Înaintea pornirii pompei se va verifica etanşeitatea tuturor stuŃurilor şi a

furtunurilor de racord.
Pentru pornirea pompei se vor introduce în clemele respective siguranŃele de 1 A.
Se va verifica sensul de rotaŃie al rotorului pompei.
Sensul va trebui să coincidă cu cel indicat de săgeata de culoare roşie de pe capacul
pompei.
Dacă pompa se roteşte în sens contrar, se verifică legarea fazelor de alimentare,
schimbându-se două faze între ele.

Reglarea răcirii

Când temperatura lichidului de susŃinere a ajuns la valoarea de 41° C indicată de

termometrul fixat pe capacul vasului suport, se reglează termostatul de semnalizare montat
de asemenea pe capac în aşa fel, încât contactul său superior să fie închis.
În această situaŃie sirena va suna, iar becul de semnalizare respectiv se va aprinde.
Mărind debitul apei de răcire la furtunul de cauciuc, se va coborâ temperatura
lichidului la 37° C.
Se va regla apoi termostatul de semnalizare astfel ca contactul său inferior să fie
închis. Şi în acest caz sirena va suna şi se va aprinde becul. Se va fixa apoi furtunul de
cauciuc astfel ca menŃinerea temperaturii lichidului să se facă automat.
În acest scop, furtunul de cauciuc trebuie reglat. Reglarea lui se face în felul
următor:
Se scoate arcul siguranŃă din crestăturile şuruburilor de reglare, aflate pe placa
superioară ce apasă furtunul. Se deşurubează şurubul central de reglare ce apasă pe vârful
tijei termostatului de lucru astfel ca prin furtun să treacă o cantitate mai mare de apă, lucru
ce se verifică scoŃând furtunul de pe tubulatura de răcire legată cu serpentina din vasul
suport.
Se desface apoi uşor şurubul de reglare din spate pînă cînd prin furtun nu va mai
curge apă, adică resortul va presa cu toată forŃa sa pe furtun. Se leagă furtunul din nou la
tubulatura de răcire.
Când temperatura lichidului ajunge la 39° C, se roteşte uşor şurubul de reglare din
spate astfel ca prin furtun să treacă puŃină apă. Se verifică apoi la anumite intervale de timp
4 din 12
temperatura lichidului. Dacă aceasta va fi mai mare sau mai mică decât cea normală, se va
strânge sau slăbi cu 1/2 tură sau o tură şurubul de reglare din spate.
După terminarea reglării, arcul siguranŃei se pune la loc în crestăturile şuruburilor.
Dacă s-a dereglat funcŃionarea automată a răcirii trebuie să se repete operaŃiile de
reglare expuse anterior.
Temperatura trebuie să se menŃină automat în limitele 39 ± 2° C.

Reglarea poziŃiei sferei giroscoapelor pe verticală

Cînd temperatura lichidului a ajuns la 39° C, se verifică dacă ea este aceeaşi în

întregul vas suport. Pentru aceasta se balansează vasul suport şi se observă temperatura
lichidului, care, dacă după 10—12 balansări va începe să scadă va arăta că straturile
inferioare nu sunt la fel încălzite. După uniformizarea temperaturii lichidului, se verifică
prin geamul de vizită de pe vasul suport poziŃia sferei giroscoapelor.
Dacă poziŃia sferei este normală, semnul trasat pe geamul de vizită de pe sfera de
urmărire trebuie să coincidă cu linia ecuatorială a sferei. ToleranŃa admisă este cuprinsă
între ±2 mm.
Dacă linia ecuatorială a girosferei se găseşte mai jos decît semnul roşu, rezultă că în
lichid va trebui să se toarne glicerina până când sfera va ocupa poziŃia normală de
funcŃionare.
Pentru coborârea sferei, în cazul că se găseşte prea sus, se va turna în lichid apă
distilată. Pentru determinarea cantităŃii de glicerina sau de apă distilată necesară ridicării
sau coborîrii sferei în poziŃia normală de funcŃionare se dă tabelul de mai jos:

PoziŃia elemnetului Volumul apei distilate în Volumul glicerinei în

sensibil în mm cm3 cm3
±1 100 15
±2 200 30
±3 300 60
±4 400 80
±5 500 100
±6 600 120
±7 700 140
±8 800 160

Semnul (+) din tabel arată că poziŃia sferei este mai sus decât cea normală, în care
caz se adaugă apă distilată; semnul (-) arată că poziŃia sferei este mai jos decât cea
normală, adăugându-se în acest caz glicerina.
În timpul turnării glicerinei sau a apei distilate se va amesteca în continuu lichidul
din interiorul vasului suport.
În condiŃiile de la navă se poate folosi următoarea metodă: se scoate din vasul
suport cu furtunul de cauciuc o cantitate de lichid egală cu cantitatea adaosului. Apoi, prin

5 din 12
orificiul de pe capacul vasului suport, se toarnă cu cana gradată o cantitate de apă distilată
sau de glicerina egală cu cantitatea scoasă.
Pentru a obŃine un lichid omogen, se scoate din vasul suport o cantitate de lichid
într-o cană, după care se introduce furtunul de cauciuc în interiorul vasului suport, se ridică
cana deasupra nivelului lichidului şi astfel lichidul se va scurge în vasul suport.
În momentul în care lichidul din cană se va apropia de capătul furtunului se va lăsa
imediat cana în jos, determinând din nou scurgerea lichidului din vasul suport în cană.
Repetând de mai multe ori această operaŃiune se va obŃine un amestec omogen al
întregului lichid cu adaosul de glicerină sau de apă distilată.
Se vor verifica apoi indicaŃiile ampermetrelor din circuitul trifazat, ale căror valori
trebuie să fie cuprinse între limitele admisibile, specificate în tabelul anterior.
Dacă valorile vor fi mai mici, se va pune în lichid acid salicilic sau borax, după caz,
dizolvat în apă distilată la temperatura de 40° - 60° C.
Pentru fiecare diferenŃă în minus egală cu 0,1 A se va adăuga un gram de acid
salicilic sau 2 grame de borax.
Trebuie amintit că reglarea girosferei pe verticală se execută după 4 - 5 ore de la
pornire, adică după ce girosfera s-a orientat în meridian.

Verificarea sensibilităŃii sistemului de urmărire

Sensibilitatea sistemului de urmărire se verifică astfel : prin decuplarea conexiunii

30 sau 31 sau prin scurtcircuitarea fazei 28 cu bornele 30 sau 31 de pe compasul mamă, se
decalează sistemul de urmărire din poziŃia sa de echilibru cu un unghi de 120° - 130°, apoi
se întrerupe scurtcircuitarea.
După ce sistemul de urmărire parcurge 20° - 30° se porneşte secundometrul. Din
acest moment se măsoară timpul de parcurgere a unghiului de 90°. După parcurgerea
unghiului de 90° se opreşte secundometrul.
Măsurarea timpului de revenire sau al parcurgerii celor 90° se face şi pentru
decalarea inversă a sistemului de urmărire.
Timpul de revenire trebuie să fie de cel mult 20 de secunde.
DiferenŃa de timp dintre ambele sensuri trebuie să fie mai mică de 4 secunde.
Dacă timpul de revenire iese din limitele arătate anterior sau dacă diferenŃa timpilor
de revenire pentru ambele sensuri este mai mare decît 4 secunde, se procedează la reglarea
sensibilităŃii sistemului de urmărire.

Orientarea rapidă a elementului sensibil în meridian

Aducerea elementului sensibil în meridian prin^metoda orientării rapide la

compasul giroscopic KURS-3 se execută în ordinea următoare:
- se execută întreruperea legăturilor trifazice de alimentare a giroscoapelor (bornele
27, 28 şi 29) de pe capacul vasului suport;
- se determină drumul navei cu o precizie de cea 1°;

6 din 12
 - privind prin fereastra de vizitare a vasului suport, manevrăm comutatorul de
orientare aflat pe suportul compasului mamă şi aducem sfera giroscoapelor în
meridian cu o precizie de ± 3°;
- se refac legaturile trifazice de alimentare a giroscoapelor (bornele 27, 28 si 29) de pe
capacul vasului suport;
- se menŃine roza compasului mamă în meridian, conectând pentru un timp foarte
scurt comutatorul de orientare rapidă într-un sens sau în altul, după caz (se admite o
înclinare maximă a sferei giroscoapelor de ± 10 mm).

Verificarea regulatoarelor de tensiune

În scopul verificării regulatoarelor de tensiune se variază tensiunea reŃelei bordului

între limitele arătate la descrierea instalaŃiilor compaselor giroscopice; cu ajutorul
tahometrului se măsoară numărul de rotaŃii al convertizorului. Dacă turaŃia nu se înscrie în
limitele turaŃiei nominale a convertizorului ± 1%, se procedează la reglajul regulatorului
centrifugal respectiv sau al regulatorului magnetic de turaŃie ROM-10, după caz.

ÎntreŃinerea compasului giroscopic în afara timpului de lucru

- O dată pe lună şi, de asemenea, după o perioadă îndelungată de funcŃionare trebuie

să se verifice atent întreaga instalaŃie a compasului giroscopic. Tot atunci se măsoară
şi rezistenŃa izolaŃiei cu ajutorul inductorului. RezistenŃa de izolaŃie, când toate
aparatele sunt reci, iar reŃeaua bordului şi conductoarele de pe capacul vasului suport
sunt deconectate, trebuie să fie mai mare de 1 MΩ.
- Se verifică periile convertizorului. Dacă ele s-au tocit se înlocuiesc ca altele noi,
care se şlefuiesc după forma colectorului.
- Se curăŃă colectoarele convertizorului şi ale selsinelor.
- Se suflă praful din interiorul convertizorului cu aer comprimat.
- Se curăŃă contactele releului de semnalizare cu o cârpă muiată în spirt.
- Se gresează rulmenŃii motorului pompei de răcire şi se adaugă sau se schimbă apa
din pompă.
- Se înlocuiesc becurile de iluminare şi siguranŃele defecte.
- Dacă compasul giroscopic nu lucrează un timp mai îndelungat, pentru verificare se
porneşte o dată pe lună, în fiecare zi se examinează, numai la exterior, părŃile sale
componente.
- Toate repetitoarele care nu sunt în încăperi închise şi, de asemenea, compasul mamă
se acoperă cu capoate.
- Dacă în compartimentul compasului mamă se aşteaptă o scădere a temperaturii sub -
6° C, se scoate lichidul din vasul suport. De asemenea se scoate lichidul de răcire din
pompă.

CorecŃia compaselor giroscopice

7 din 12
 Compasul mamă şi toate repetitoarele trebuie aşezate în axul longitudinal al navei,
adică linia de credinŃă a acestora trebuie să fie paralelă cu axul longitudinal. Pentru aceasta
linia de credinŃă 0°—180° a cercului azimutal al repetitorului central aflat pe puntea
superioară se fixează în planul diametral al navei după bastonul din prova sau din pupa
navei. În acest scop pe repetitor se aşază alidada optică PGK-2 astfel ca indexul acesteia să
coincidă perfect cu diviziunea 0° sau 180° a cercului azimutal (diviziunea 0° a cercului
azimutal este spre pupa navei). După aceasta se slăbesc şuruburile coloanei postamentului
astfel ca partea superioară a acesteia împreună cu repetitorul să se poată roti liber.
Prin rotirea părŃii superioare a postamentului se suprapune perfect firul reticular
vertical al vizorului alidadei cu bastonul din prova sau din pupa navei, observându-se ca
bula de nivel a alidadei să fie în plan orizontal. Apoi se strâng uniform şuruburile care fi-
xează partea superioară a postamentului repetitorului de partea inferioară a postamentului.
După aceea se verifică, dacă prin fixare firul reticular al alidadei s-a îndepărtat de bastonul
din prova sau din pupa navei.
Repetitoarele de relevment în ambele borduri ale punŃii de comandă se fixează în
axul navei după repetitorul central.
Fixarea corectă a repetitoarelor de relevment după repetitorul central se poate
realiza după aştri (soare, lună, stele) sau după un obiect îndepărtat la cel puŃin 1,5 mile de
navă.
Pentru aceasta la repetitorul central se relevează astrul ales, citindu-se unghiul pe
cercul azimutal.
Prin rotirea părŃii superioare a postamentului respectiv trebuie să se obŃină, la
repetitoarele din borduri, acelaşi unghi de relevare ca şi la repetitorul central.
După aceea, partea superioară a postamentului se fixează şi pentru verificare se iau
două, trei relevmente de control.
Fixarea liniei de credinŃă 0° - 180° a repetitoarelor în axul longitudinal al navei
trebuie realizată cu o precizie de - 0°,25.
Se verifică apoi dacă toate repetitoarele sînt sincronizate după indicaŃiile rozelor
compasului mamă; dacă nu, se sincronizează repetitoarele. Cunoscându-se relevmentul
giro, citit prin vizorul alidadei pe rozele repetitorului, al unui aliniament (linia care uneşte
două obiecte fixe pe mal), se trece cu nava prin dreptul aliniamentului. Cu ajutorul
alidadei, atunci când firul ei reticular şi cele două obiecte fixe de pe mal se suprapun, se
citeşte relevmentul pe rozele repetitorului. Dacă relevmentul citit corespunde cu cel
cunoscut, atunci corecŃia compasului este zero. În caz contrar, diferenŃa dintre relevmentul
cunoscut şi relevmentul luat cu alidada constituie eroarea constantă a compasului
giroscopic.
Ea este pozitivă atunci când diferenŃa este pozitivă şi negativă când diferenŃa este
negativă. De eroarea constantă a compasului giroscopic se Ńine cont în navigaŃie.
În căzul în care eroarea constantă este mai mare de ± 0°,5 se slăbesc şuruburile de
fixare ale părŃii mijlocii a postamentului compasului mamă şi cu o cheie se roteşte pinionul
din interiorul postamentului. Pinionul fiind angrenat cu sectorul dinŃat, se roteşte
postamentul compasului mamă. Apoi se iau relevmente giro de control şi, dacă eroarea

8 din 12
constantă se înscrie în limitele ± 0°,5, se strâng şuruburile de fixare; operaŃia de corecŃie a
compasului giroscopic se consideră terminată.
La unele nave, repetitorul central lipseşte şi atunci fixarea în axul longitudinal a
repetitoarelor din borduri se face astfel:
Se măsoară distanŃa dintre repetitoarele din borduri cu o saulă. La cel puŃin 15 m de
aceste repetitoare, înspre pupa sau prova navei, se măsoară de la axul longitudinal al navei
înspre un bord sau altul o distanŃă egală cu jumătatea distanŃei dintre repetitoarele amintite.
La această distanŃă de axul longitudinal se ridică perpendicular pe puntea navei un reper (o
cange de exemplu).
Se fixează alidada cu indexul pe gradaŃia 0° sau 180° a cercului azimutal al
repetitorului. În continuare, prin suprapunerea firului reticular al alidadei cu reperul fixat,
operaŃiunile se succed ca în cazul orientării în ax a repetitorului central.

ANSCHUTZ STANDARD 6

Întretinerea este limitata la verificarile si operatiile care se pot dovedi necesare:

1. Deschiderea şi închiderea compasului:

- închiderea sistemului de urmarire;
- slăbirea şurubului de blocare folosind cheie de piulite 148-168 din trusă;
- se pliază placa de acoperire pînă când se blocheză în prima poziŃie;
- se apasă butonul de comandă montat în interior pe peretele din dreapta carcasei şi se
permite sistemului de urmărire să se rotească pînă când inelul articulaŃiei cardanice al
sferei exterioare este în poziŃia orizontală;
- se pliază placa de acoperire pînă când se blochează în poziŃia verticală, sfera exterioară se
mişcă liberă ca un pendul;
- acum se fac verificările de la paragraful 2.
Dupa aceea :
- se pliază în jos placa de acoperire;
- se strînge şurubul de blocare pentru a fixa placa de acoperire la loc;
- se cupleaza sistemul de urmărire.

2. Umplerea cu apă distilată

Nivelul lichidului purtător va coborâ sub valoare normală când compasul se răceşte.
Deci nivelul trebuie corectat, se umple cu apă distilată numai când compasul este încălzit.
Apa distilată şi o siringă se găsesc în trusă.
Se procedeaza astfel :
- se deschide compasul conform paragrafului 1;
- se scoate dopul de aerisire din capacul de plexiglas;

9 din 12
- se evacuează apa distilată în orificiul de umplere cu o siringă până când nivelul este la
inelul roşu exterior;
- se montează dopul de aerisire;
- se închide compasul conform instrucŃiunilor de la paragraful 1.

3. Semnalizarea temperaturii excesive

Procedeu
În gama temperaturilor permise ale mediului (-20º - +50º C) temperatura de
funcŃionare a compasului este menŃinută de butonul de reglare a temperaturii între 52º şi
60º C.
Semnalul buzzerului indică că ceva este defect la reglarea temperaturii.
Se închide mai întâi sistemul de urmărire şi se deschide compasul conform
paragrafului 1. În cazurile cînd temperatura creşte este o defecŃiune la butonul de reglare a
temperaturii sau o alimentare inadecvată a aerului de răcire; temperatura va fi adusă la
normal în scurt timp iar semnalul de avertizare se opreşte .
În acelaşi timp, cauzele creşterii temperaturii trebuie descoperite şi înlăturate .
Cauzele posibile pot fi:
- acumularea de căldură datorită obiectelor de care alimentarea cu aer proaspăt sau
disiparea căldurii se disipează;
- temperatura mediului este prea înaltă ( peste 50º C) la care compasul este expus la
montarea în locuri închise;
- defectarea ventilatorului;
- defectarea reglării căldurii ce rezultă din faptul că încălzirea nu este închisă.

4. InfluenŃele defecŃiunii reŃelei electrice a navei asupra compasului.

Defectarea alimentării de la reŃeaua de pe navă va deenergiza giroscoapele.
Giroscoapele îşi vor pierde curând forŃa conducătoare (de restabilire) (dupa 1-2 minute) şi
apoi, compasul va începe să-şi îndeplinească funcŃiile de indicare a direcŃiei. După
restabilirea alimentării, sistemul de indicare a nordului trebuie reglat din nou la meridian şi
toate cele indicate la paragraful 1 se vor repeta.

5. Verificarea anuală
Pentru obŃinerea performanŃei eficiente a echipamentului compasului este necesar
să facă o verificare funcŃională pe an.

INSTRUCłIUNI DE EXPLOATARE:

PORNIREA
Compasul se porneşte punând comutatorul de pe convertorul static la pozitia “I”. În
condiŃii normale compasul se va aşeza pe meridian în 3-4ore. În condiŃii nefavorabile
timpul de reglare poate fi până la 5 ore.

COMUTAREA SISTEMULUI DE URMĂRIRE

10 din 12
 Se face cu ajutorul comutatorului respectiv aşezat pe placa de acoperire a
compasului. (Acest comutator se foloseşte şi pentru oprirea compasului ). O perioadă de
cel puŃin 1 oră trebuie să existe în pornirea compasului şi comutarea sistemului de
urmărire, astfel procedeul de reglare poate fi tulburat iar timpul de reglare prelungit.

NOTA IMPORTANTĂ :
Cu sistemul de urmărire decuplat, nu se produce nici o rotire de urmărire a rozei
compasului prin schimbarea drumului. Deci, cu nava în marş şi în special când se
guvernează cu pilot automat, sistemul de urmărire nu trebuie oprit fără motiv.

REGLAREA LUMINOZITĂłII ROZEI :

Butonul de reglare din dreapta (13) de pe placa de acoperire a compasului reglează
luminozitatea pentru a corespunde cu condiŃiile de lumină ale mediului ambiant.

VERIFICAREA
LUNAR:
1) Se verifică nivelul lichidului de susŃinere;
2) Se verifică temperatura de funcŃionare pentru nivelul corect;
Este important să se facă aceste verificari în port. La sfărşit compasul trebuie sa fie
deschis cum se explică în reparaŃii curente. Aceasta se face în timp ce funcŃionează cu
sistemul de urmărire decuplat. Pentru că sistemul ce indică nordul să nu fie deranjat de
influenŃe exterioare, compasul va rămâne deschis numai o anumită perioadă de timp.

1) Capacul de verificare din pexiglas are un arc conic central care este scufundat în lichidul
de susŃinere. Se verifică nivelul lichidului. Două semne roşii marchează limitele nivelului
la temperatura de funcŃionare. Cel interior indică nivelul maxim permis, cel interior nivelul
minim al lichidului de susŃinere. Din cauza evaporării, se mai adaugă lichid din când în
când. La sfârşit apa distilată se toarnă în orificiul de umplere al capacului din plexiglas
până când nivelul este la inelul exterior.
2) Termometrul de forma unui inel este aranjat sub capacul din plexiglas. Semnul verde se
referă la temperatura de funcŃionare (52º C), semnul roşu la temperatura permanentă
maximă permisă (60º C).

DECUPLAREA ECHIPAMENTULUI COMPASULUI

Se face :
- punând comutatorul de urmărire la “0”;
- punând comutatorul de pe inversorul static la “0”.
Când nava este în port numai pentru o scurtă perioadă de timp, este bine să nu se
oprească compasul.

SINCRONIZAREA REPETITOARELOR
Înainte de prima funcŃionare sau de pornire a sistemului de urmărire la compasul
principal se verifică ca toate compasele cu repetitor să se acorde cu compasul principal.
11 din 12
Accesul la dispozitivul de reglare se obŃine de pe lateral. Se montează cheia pătrată
tubulară. Se face reglarea necesară apăsând-o şi rotind-o. Dacă compasul cu repetitor
necesită reglarea în timpul utilizării, se opreşte sistemul de urmărire al compasului
principal. Sunt create acum cele mai bune condiŃii pentru verificarea sincronismului
repetitoarelor cu compasul principal

STABILIREA RELEVMENTULUI
Când se foloseşte pentru obŃinerea relevmentului compas cu repetitor trebuie să fie
în linie cu linia longitudinală a navei. Rama este gradată de la 0º la 360º. Această scală de
referinŃă se foloseşte pentru luarea relevmentelor relative. Un buton aflat în mijlocul
discului de sticlă se foloseşte pentru centrarea reglajului.

ILUMINARE
Intensitatea luminii emise ale lămpii se poate modifica cu ajutorul unui
potenŃiometru (atenuator) aflat în interior.

12 din 12