Sunteți pe pagina 1din 28
MATRICEAMATRICEA CELULARCELULARĂĂ MatriceaMatricea celularcelularăă ((hialoplasmahialoplasma)) - toate zonele din
MATRICEAMATRICEA CELULARCELULARĂĂ
MatriceaMatricea celularcelularăă ((hialoplasmahialoplasma)) - toate zonele din citoplasma
celulară aflate în afara organitelor mărginite de membrane.
Componente:
- A. Citosol;
- B. Reţeaua microtrabeculară.
- C. CITOSCHELET;
DiferentieriDiferentieri lala nivelnivel ::
- molecular;
- macromolecular;
- supramolecular, structural.
A.A. CITOSOLULCITOSOLUL - 55 % din volumul celular; - conţine mii de enzime care catalizează
A.A. CITOSOLULCITOSOLUL
- 55 % din volumul celular;
- conţine
mii
de
enzime
care
catalizează
glicoliza
şi
gluconeogeneza, biosinteza glucidelor, acizilor graşi, a
aminoacizilor şi nucleotidelor;
- o mare varietate de proteine din care se formează citoscheletul;
- un suport pentru desfăşurarea majorităţii reacţiilor enzimatice.
B.B. REREŢŢEAUAEAUA MICROTRABECULARMICROTRABECULARĂĂ Reţeaua microtrabeculară: - elemente fibrilare dispuse
B.B. REREŢŢEAUAEAUA MICROTRABECULARMICROTRABECULARĂĂ
Reţeaua microtrabeculară:
- elemente fibrilare dispuse într-o reţea ce străbate întreaga hialoplasmă, în
ochiurile căreia se află apă şi ioni;
- menţine în suspensie toate organitele celulare, precum şi celelalte structuri
diferenţiate ale matricei celulare;
- leaga
enzimele
citosolului,
controlând
astfel
desfăşurarea
secvenţială
a
reacţiilor enzimatice ale metabolismului intermediar.
C.C. CITOSCHELETCITOSCHELET 3 clase majore de fibre citoscheletale: - microtubulii, de 24 nm diametru; -
C.C. CITOSCHELETCITOSCHELET
3 clase majore de fibre citoscheletale:
- microtubulii, de 24 nm diametru;
- microfilamentele de actină de 7 nm diametru;
- filamentele intermediare, de 10 nm diametru.
Asamblarea particulară a elementelor citoscheletului - structuri celulare stabile:
cilii, flagelii, miofibrilele celulelor musculare, microvilii, centriolul.
CitoscheletulCitoscheletul -- mimişşcareacarea celularacelulara :
- deplasarea în spaţiu;
- mişcările structurilor subcelulare;
- generarea formei specifice.
Proprietatile mecanice ale microtubulilor, microfilamentelor de actină si filamentelor intermediare. Cel mai important
Proprietatile mecanice ale microtubulilor, microfilamentelor de
actină si filamentelor intermediare. Cel mai important rol in
mentinerea integritatii celulare il au filamentele intermediare.
1.1. MICROTUBULIIMICROTUBULII Structuri tubulare cu diametrul de 24 nm şi cu o lungime variabilă, de
1.1. MICROTUBULIIMICROTUBULII
Structuri tubulare cu diametrul de 24 nm şi cu o lungime variabilă, de la zecimizecimi
până la zecizeci dede micrometrimicrometri.
Secvenţa de aminoacizi a subunităţilor lor are un înalt grad de consevare de-a
lungul evoluţiei.
Structura microtubulilor (polimeri):
- tubulina - dimer format din două polipeptide globulare (α-tubulina şi β-
tubulina).
- protofilamentele - polimerizarea tubulinei.
- microtubulul - 13 protofilamente, dispuse în jurul unui ax central;
Microtubulii constituie structuri labile, care apar în celule în funcţie de cantitatea
de tubulină sintetizată
MICROTUBULIIMICROTUBULII -- structurastructura
MICROTUBULIIMICROTUBULII -- structurastructura
MICROTUBULIIMICROTUBULII –– polimerizare/depolimerizarepolimerizare/depolimerizare - cresc/descresc în funcţie de
MICROTUBULIIMICROTUBULII –– polimerizare/depolimerizarepolimerizare/depolimerizare
- cresc/descresc în funcţie de concentraţia de
tubulină;
- în
celule,
creşterea
şi descreşterea
microtubulilor are loc numai la capătul (+);
- capetele (-) ale microtubulilor sunt orientate
către centrul de organizare al microtubulilor
(MTOC):
- 2 centrioli (centrozomul);
- corpii bazali (cili şi flageli).
- la celulele aflate în mitoză există doi poli de la
care iradiază microtubulii;
- neuronii, la baza dendritelor, nu posedă MTOC
CENTRIOLIICENTRIOLII şşii CCORPIIORPII BAZALIBAZALI - structuri cilindrice, de 0,2 μm grosime, formate din 9 triplete
CENTRIOLIICENTRIOLII şşii CCORPIIORPII BAZALIBAZALI
- structuri cilindrice, de 0,2 μm grosime, formate din 9 triplete de
microtubuli
- fiecare triplet - un microtubul complet (cu 13 protofilamente),
subfibrila A şi subfibrilele B şi C incomplete.
Structura unui centriol
CENTRIOLIICENTRIOLII şşii CCORPIIORPII BAZALIBAZALI - centriolii şi corpii bazali nu conţin dubletul central de
CENTRIOLIICENTRIOLII şşii CCORPIIORPII BAZALIBAZALI
- centriolii şi corpii bazali nu conţin dubletul central de microtubuli
care există în structura cililor şi flagelilor;
- într-o celulă animală, în interiorul centrozomului există o pereche de
centrioli dispuşi perpendicular unul faţă de celălalt;
Structura centrozom
CCORPIIORPII BAZALIBAZALI - corpii bazali sunt dispuşi câte unul, la baza fiecărui cil sau flagel;
CCORPIIORPII BAZALIBAZALI
- corpii bazali sunt dispuşi câte unul,
la baza fiecărui cil sau flagel;
- subfibrilele A şi B se continuă în
structura axonemei cililor şi
flagelilor, iar subfibrila C se
termină într-o zonă de tranziţie.
CICLULCICLUL DEDE REPLICAREREPLICARE ALAL CENTRIOLILORCENTRIOLILOR - în timpul mitozei, cele două perechi de centrioli,
CICLULCICLUL DEDE REPLICAREREPLICARE ALAL CENTRIOLILORCENTRIOLILOR
- în timpul mitozei, cele două perechi de centrioli, câte unul matur şi
unul nou format, formează cei doi poli ai fusului mitotic;
- atât corpii bazali cât şi centriolii conţin o mică moleculă de ADN care
codifică o serie de proteine proprii structurii lor;
Ciclul centriolilor
ConvertibilitateaConvertibilitatea centriolilorcentriolilor şşii aa corpilorcorpilor bazalibazali - centriolii, la
ConvertibilitateaConvertibilitatea centriolilorcentriolilor şşii aa corpilorcorpilor bazalibazali
- centriolii,
la
fel
ca
şi regiunea pericentriolară a centrozomului,
constituie centrii de nucleaţie ai unei reţele dezvoltate de microtubuli
(MTOC);
- corpii bazali ai cililor şi flagelilor nu pot funcţiona ca MTOC,
constituind puncte de origine ale alungirii microtubulilor din cilii şi
flagelii în creştere.
corpii bazali -> centrioli;
corpii bazali <- centrioli (Precursorii celulelor epiteliale ciliate din
mucoasa traheală şi esofagiană umană);
PolimerizareaPolimerizarea şşii depolimerizareadepolimerizarea microtubulilormicrotubulilor
PolimerizareaPolimerizarea şşii depolimerizareadepolimerizarea microtubulilormicrotubulilor
BlocareaBlocarea asamblasamblăăriirii sausau dezasambldezasamblăăriirii microtubulilormicrotubulilor
BlocareaBlocarea asamblasamblăăriirii sausau dezasambldezasamblăăriirii microtubulilormicrotubulilor
SubstanSubstanţţeleele antimitoticeantimitotice -- blocheazblocheazăă diviziuneadiviziunea celulelorcelulelor îînn metafazmetafazăă ((citostaticecitostatice););
ColchicinaColchicina:: complexelecomplexele tubulintubulinăă--colchicincolchicinăă impiedicimpiedicăă adadăăugareaugarea îînn continuarecontinuare aa altoraltor
moleculemolecule dede tubulintubulinăă;;
TaxolTaxol:: efectefect opusopus colchicineicolchicinei,, stabilizeazstabilizeazăă microtubuliimicrotubulii neperminepermiţţândând depolimerizareadepolimerizarea
Colchicum autumnale
StabilizareaStabilizarea microtubulilormicrotubulilor prinprin interacinteracţţiuneaiunea lorlor cucu
StabilizareaStabilizarea microtubulilormicrotubulilor prinprin interacinteracţţiuneaiunea lorlor cucu
proteineleproteinele asociateasociate (MAP)(MAP)
ProteineleProteinele MAP:MAP:
stabilizeazastabilizeaza structurastructura microtubulilormicrotubulilor ((previnprevin depolimerizareadepolimerizarea).).
--
mediazamediaza interacinteracţţiuneaiunea microtubulilormicrotubulilor cucu altealte componentecomponente celularecelulare
--
--
formeazformeazăă punpunţţii dede legaturlegaturăă îîntrentre microtubulimicrotubuli,, precumprecum şşii îîntrentre
microtubulimicrotubuli şşii filamentelefilamentele intermediareintermediare (MAP2).(MAP2).
TransportulTransportul intracelularintracelular mediatmediat dede microtubulimicrotubuli veziculeleveziculele şşii
TransportulTransportul intracelularintracelular mediatmediat dede microtubulimicrotubuli
veziculeleveziculele şşii particuleleparticulele proteiceproteice suntsunt deseorideseori transportatetransportate pepe
--
distandistanţţee marimari,, dede micrometrimicrometri;;
--
procesproces direcdirecţţionationat,, realizatrealizat dede moleculemolecule proteiceproteice dede--aa lungullungul
microtubulilormicrotubulilor;;
RolulRolul microtubulilormicrotubulilor îînn transportultransportul axonalaxonal -- sintezasinteza
RolulRolul microtubulilormicrotubulilor îînn transportultransportul axonalaxonal
-- sintezasinteza proteinelorproteinelor nunu sese poatepoate faceface îînn axoniaxoni şşii îînn terminaterminaţţiileiile
sinapticesinaptice;;
-- transportultransportul axonalaxonal constconstăă dindin transportultransportul proteinelorproteinelor şşii
organitelororganitelor produseproduse îînn corpulcorpul celularcelular,, prinprin axon,axon, ccăătretre regiunileregiunile
sinapticesinaptice;;
Transportul axonal rapid
(vezicule şi particule), 200-
400 mm/24 h.
Transportul axonal lent
(proteinelor citoscheletale)
maximum 1 mm/24 h.
Mitocondria 50-100
mm/24h.
ProteineleProteinele auxiliareauxiliare participanteparticipante lala transporttransport KinesinaKinesina --
ProteineleProteinele auxiliareauxiliare participanteparticipante lala transporttransport
KinesinaKinesina -- proteinaproteina majormajorăă MAP.MAP.
-- îînn prezenprezenţţaa ATPATP sese deplaseazdeplaseazăă dede--aa lungullungul microtubululuimicrotubulului,, dede lala capcapăătultul ((--))
lala capcapăătultul (+)(+);;
-- anterogradanterograd;;
MAP1C - dineina citoplasmatică;
-
transportat);
- Realizează transportul veziculelor dinspre capătul (+) al
microtubulilor, spre capătul (-).
2
domenii
moleculare
(microtubuli
şi
vezicula
de
ProteineleProteinele auxiliareauxiliare participanteparticipante lala transporttransport
ProteineleProteinele auxiliareauxiliare participanteparticipante lala transporttransport
StructuraStructura şşii proprietproprietăăţţileile cililorcililor şşii flagelilorflagelilor -- 0,250,25 μμm,m,
StructuraStructura şşii proprietproprietăăţţileile cililorcililor şşii flagelilorflagelilor
-- 0,250,25 μμm,m, diferdiferăă doardoar prinprin lungimelungime ((flageliiflagelii suntsunt maimai lungi)lungi) şşii prinprin modulmodul îînn carecare
bat;bat;
- mecanismele moleculare care stau la baza acestor mişcări sunt identice şi necesită
hidroliza ATP;
- ataşaţi la celulă - corpul bazal.
- microtubulii sunt dispuşi după modelul "9+2“;
- pereche de microtubuli centrali (13);
- 9 dublete de microtubuli periferici:
- subfibrila A şi B (13,10/11);
- spiţele radiare;
- dineina - miscare;
- nexina – conectarea dubletelor vecine;
Structura axonemei cililor şi flagelilor.
StructuraStructura şşii proprietproprietăăţţileile cililorcililor şşii flagelilorflagelilor Structura axonemei
StructuraStructura şşii proprietproprietăăţţileile cililorcililor şşii flagelilorflagelilor
Structura axonemei cililor şi flagelilor.
MecanismulMecanismul molecularmolecular alal mimişşccăăriirii cililorcililor şşii flagelilorflagelilor --
MecanismulMecanismul molecularmolecular alal mimişşccăăriirii cililorcililor şşii flagelilorflagelilor
-- ""MotorulMotorul"" carecare asigurasigurăă bbăătaiataia cililorcililor şşii flagelilorflagelilor nunu sese aflaflăă lala bazabaza acestoraacestora cici înîn
axonemaxonemăă;;
- alunecarea, unul faţă de altul, a dubletelor de microtubuli din axonemă produce
mişcările ondulatorii;
Sindromul Kartagener
lipselipseşştete dineinadineina,, proteineleproteinele carecare
formeazformeazăă spispiţţeleele radiareradiare sausau
teacateaca centralcentralăă;;
=>=> sterilitatesterilitate,, afecafecţţiuniiuni pulmonarepulmonare
şşii respiratoriirespiratorii cronicecronice
FuncFuncţţiileiile microtubulilormicrotubulilor îînn mitozmitozăă -- (1)(1) structurareastructurarea şşii
FuncFuncţţiileiile microtubulilormicrotubulilor îînn mitozmitozăă
--
(1)(1) structurareastructurarea şşii formareaformarea fusuluifusului mitoticmitotic şşii interacinteracţţiuneaiunea sasa cucu
cromozomiicromozomii;;
(2)(2) aliniereaalinierea,, separareasepararea şşii deplasareadeplasarea cromozomilorcromozomilor;;
--
(3)(3) separareasepararea celulelorcelulelor fiicefiice
--
FusulFusul mitoticmitotic -- conconţţineine treitrei tipuritipuri dede microtubulimicrotubuli
-- microtubulimicrotubuli polaripolari,, îîntrentre unun polpol alal celuleicelulei şşii ""ecuatorulecuatorul"" acesteiaacesteia ((microtubulimicrotubuli polpol--
centrucentru););
-- microtubulimicrotubuli kinetocoricikinetocorici,, carecare leagleagăă centromerulcentromerul fiecfiecăăruirui cromozomcromozom dede poli;poli;
-- microtubulimicrotubuli astraliastrali,, carecare iradiaziradiazăă dede lala poliipolii celuleicelulei ccăătretre periferiaperiferia acesteiaacesteia
FuncFuncţţiileiile microtubulilormicrotubulilor îînn mitozmitozăă
FuncFuncţţiileiile microtubulilormicrotubulilor îînn mitozmitozăă
PlacaPlaca ecuatorialecuatorialăă metafazicmetafazicăă -- existexistăă forforţţee carecare îîmpingmping ceicei
PlacaPlaca ecuatorialecuatorialăă metafazicmetafazicăă
-- existexistăă forforţţee carecare îîmpingmping ceicei doidoi kinetocorikinetocori aiai cromatidelorcromatidelor surorisurori ccăătretre poliipolii
opuopuşşii;;
-- mmăărimearimea acestoracestor forforţţee esteeste proporproporţţionalionalăă cucu distandistanţţaa dintredintre cromozomcromozom şşii
polpol
-- forforţţeleele opuseopuse sese echilibreazechilibreazăă cândcând unun cromozomcromozom sese aflaflăă lala ecuatorulecuatorul fusuluifusului
mitotic,mitotic, astfelastfel ccăă cromozomulcromozomul rrăămânemâne stastaţţionarionar aiciaici
ProceseleProcesele dede motilitatemotilitate dindin anafazanafazăă
anafaza
A
-
scurtarea
microtubulilor
kinetocorici.
Separarea
cromatidelor surori (centromer) şi deplasarea către polii
opuşi ai celulei;
anafaza B - alungirea microtubulilor polari. Simultan -
alungirea celulei (îndepărtarea polilor) la sfârşitul anafazei.
Anafaza B necesită hidroliza ATP.
CitokinezaCitokineza diviziuneadiviziunea citoplasmeicitoplasmei îînn doudouăă compartimentecompartimente; --
CitokinezaCitokineza
diviziuneadiviziunea citoplasmeicitoplasmei îînn doudouăă compartimentecompartimente;
--
<= formării unui inel perpendicular pe axul longitudinal al fusului mitotic
cese adânceşte până ce membrana din părţile opuse vine în contact şi
fuzionează.
În acest proces, actina şi miozina generează o forţă contractilă care închide
inelul.