LP4 INFECTII

FUNGICE

Dr. David Ramona-Elena

Medic rezident Dermato-Venerolog
 MICOZELE SUPERFICIALE
epidermofiţii (pielea glabră)
onicomicoze (unghii)
pilomicoze (foliculul pilosebaceu şi păr)
candidoze (pliuri cutanate mari, mucoasa bucală şi genitală)
Epidermofiţiile
A. TINEA CORPORIS ET FACIAE (HERPESUL CIRCINAT)
-debutează printr-o pată eritematoasă, pruriginoasă care în zilele următoare devine
scuamoasă la centru şi cu margine veziculoasă, având tendinţa la extindere centrifugă
-confluarea mai multor leziuni dă naştere la placarde policiclice.
-in cursul evoluţiei, centrul leziunii are tendinţă la vindecare spontană, în timp ce
marginile rămân permanent active.
B. TINEA CRURIS (ECZEMA MARGINATUM HEBRA)
-leziunile debutează unilateral sau bilateral, adesea simetric, pe faţa internă a coapselor, prin
una sau mai multe plăci eritemato-scuamoase cu margini veziculoase, ce confluează într-un
placard policiclic, care cuprinde prin evoluţie excentrică plica inghinală şi interfesieră
-in infestările cu Tr. rubrum (peste 60%), leziunile se extind mult mai rapid depăşind plicile şi
cuprinzând organele genitale, fesele şi feţele interne ale coapselor
C. TINEA PEDIS (EPIDERMOFIŢIA PICIOARELOR)
 trei forme clinice:
- intertrigo interdigito-plantar -cu descuamaţie, maceraţie, prurit şi fisuri
interdigitale cu predilecţie în spaţiul IV. Foarte frecvent, datorită infecţiei bacteriene
supraadăugate, bolnavul acuză jenă la mers. Această formă poate constitui poarta de intrare
pentru erizipelul recidivant de gambă.
- forma veziculoasă, dishidroziformă -coexistă, adesea, cu forma interdigitală.
Veziculele pot cuprinde aici toată suprafaţa plantară. Această formă se complică frecvent prin
suprainfecţie şi limfangită acută.
- forma hiperkeratozică plantară -este mai rar întâlnită şi mai puţin
supărătoare pentru pacient, motiv pentru care se descoperă întâmplător.
 D. TINEA MANUM (EPIDERMOFIŢIA MÂINILOR)
se localizează pe palme, uneori pe marginile laterale şi foarte rar pe dosul mâinilor
- formă eritemato-descuamativă
- forma veziculo-dishidroziformă simulând o eczemă
Pilomicozele
-localizarea de elecţie la copii este în pielea păroasă a capului (Tinea capitis), iar la adulţi, la
barbă (Tinea barbae).

Pilomicoze uscate
Microsporia
-cea mai frecventă micoză a copilului între 5 şi 15 ani, poate determina microepidemii în
colectivităţi
-cea mai contagioasă pilomicoză uscată.
-plăci scuamoase, rotunde, cu firele de păr rupte de la aceiaşi înălţime (la câţiva mm de la
emergenţă)
-de cele mai multe ori, numărul plăcilor este mic, iar diametrul nu depăşeşte 6 cm.
-nu dă alopecie definitivă şi se vindecă spontan la pubertate.
-examinarea cu lampa Wood relevă o fluorescentă verzuie.
Tricofiţia uscată
-plăci eritemato - scuamoase, de obicei în număr mare, de dimensiuni reduse (0, 5 - 2 cm),
rotunde, cu firele de păr rupte de la diferite înălţimi
-in locul firelor de păr rupte de la suprafaţa pielii, rămân "puncte negre", care sunt fragmente de
peri parazitaţi.
-nu lasă alopecie definitivă şi are tendinţă de vindecare spontană la pubertate
-la examinarea cu lampa Wood lipseşte fluorescenţa
-examenul microscopic al firului de păr arată numeroşi spori în interiorul acestuia , de unde
asemănarea cu " un sac plin cu nuci ".
Favusul
-godeuri favice (depresiuni cupuliforme, perifoliculare, gălbuie) şi păr fără luciu,
cenuşiu
-leziunile au miros neplăcut
-aspectul microscopic al părului favic relevă filamente miceliene paralele cu axul firului de
păr, endotrix, cu artrospori dreptunghiulari, artrospori cu aspect de oase tarsiene şi bule de aer
-netratată, boala persistă toată viaţa, ducând la alopecie cicatricială, cu respectarea
bordurii periferice (aspect de tunsoare de călugăr catolic).
Pilomicoze supurate
Kerion Celsi
-granulom inflamator de etiologie fungică, care afectează ariile păroase ale scalpului şi
bărbii
-placard (mai rar placarde), rotund sau ovalar, cu infiltraţie profundă, proeminent faţă de
zonele din jur, cu suprafaţa acoperită de puroi şi cruste ce aglutinează firele de păr care se
smulg cu uşurinţă, lăsând orificii prin care se elimină puroi
-adenopatie inflamatorie regională
-examenul microscopic arată că dermatofiţii zoofili parazitează firul de păr în exterior (ectotrix).
-vindecarea se face cu alopecie definitivă
Tinea unghium (Onicomicozele)
-debutează de la marginea liberă sau de la marginile laterale ale unghiilor
-pată albicioasă ce se întinde progresiv
-lama unghială îşi pierde transparenţa şi luciul, se îngroaşă, se deformează şi devine
friabilă
-subunghial se constituie un depozit alb-sfărâmicios
Pitiriazis versicolor
-Malassezia furfur, Pityrosporum orbiculare
-mici macule perifoliculare a coperite de scuame fine ce se extind prin periferie confluând
între ele şi formând placarde întinse
-gratajul unghial al petelor detaşează scuame fine, furfuracee, realizând aşa zisul "semn al
talaşului“
-culoarea variază de la galben la brun (cafe au lait) cu un eritem inconstant şi discret
-pe pielea bronzată petele pot apărea albe realizând pitiriazisul versicolor acromiant
-localizarea leziunilor este pe trunchi şi rădăcina membrelor superioare, ocazional putând
cuprinde pielea păroasă a capului, faţa, ceafa, gâtul, abdomenul şi coapsele
-examenul cu lampa Wood evidenţiază o fluorescenţă verde
Candidozele
Stomatita candidozică
-placarde eritematoase neregulate, izolate sau confluente acoperite de un depozit albicios ce
se îndepărtează cu uşurinţă
-cel mai frecvent localizate pe limbă, fiind însoţite de plăci depapilate realizându-se un aspect
plicaturat
-subiectiv: senzaţii de arsură, înţepături, gust metalic
Candidozele mucoaselor genitale
Vulvo-vaginita candidozică
-inflamaţie acută a vaginului şi vulvei extinsă frecvent pe faţa cutanată a labiilor
mari, pe pliurile inghinale, perineu şi pliul interfesier
-mucoasa este de culoare roşu aprins, macerată şi presărată cu veziculo-pustule, care
prin rupere formează eroziuni mici acoperite de depozite albe, cremoase
-pe piele leziunile au contur neregulat fiind mărginite de un guleraş alb
-bolnavele prezintă leucoree abundentă, acuză prurit şi senzaţie de arsură locală
Balano-postita candidozică
-apariţia pe gland sau în şanţul balano-prepuţial a unor leziuni eritemato-veziculo-
pustuloase care se rup lăsând eroziuni ce confluează în placarde acoperite uneori de scuame
-frecvent este afectată şi faţa internă a prepuţului ce devine roşu, edemaţiat şi dureros
-leziunile se acoperă de un depozit alb cremos
-afecţiunea se poate croniciza, manifestându-se prin mici placarde roşii, netede acoperite de
scuame fine şi mărginite de un guleraş
-senzaţia de prurit şi arsură este constantă şi variabilă în intensitate
-leziunile se pot extinde şi pe pielea penisului, scrotului, perineului şi plicilor.
Intertrigourile candidozice
-la început erupţia este eritemato-veziculoasă, apoi devine rapid zemuindă formând un
placard roşu-viu, puţin infiltrat, cu margini festonate bine delimitate de un guleraş alb
scuamos
-de obicei în fundul pliului se dezvoltă ragade acoperite de un depozit alb cu miros fetid
-pruritul şi senzaţia de arsură au intensitate variabilă.
Candidozele unghiale
La mâini boala debutează, cel mai adesea, prin perionixis: repliurile periunghiale şi
subunghiale se tumefiază, pielea devine roşie strălucitoare, întinsă, apoi se
descuamează. Apăsarea pe bureletul inflamator duce la eliminarea unei picături de puroi
bogat în levuri. Durerea este continuă sau intermitentă, exacerbată de presiune sau contactul
cu apa. Onixisul este în majoritatea cazurilor secundar unui perionixis debutând de la baza
unghiei (invers decât în onixisul cu dermatofiţi) şi mai rar prin marginile laterale. Se
manifestă prin pete mici galben-verzui, şanţuri transversale şi uneori mici depresiuni. Lama
unghială se opacifiază progresiv, devine moale şi friabilă, uşor detaşabilă de patul unghiei.
La picioare onixisul este de obicei primitiv debutând de la marginea liberă sau marginile
laterale ale unghiei, având acelaşi aspect cu cel de la mâini; lama unghială friabilă se
fărâmiţează rapid.
Micetomul
-leziunea se localizează, de regulă, la membrele inferioare, articulaţia genunchiului şi cea
tibio-tarsiană, inocularea făcându-se în urma unui traumatism.
-noduli fermi, nedureroşi ce confluează, realizând aspectul unei tumori boselate care, în
scurt timp, se ramoleşte şi fistulizează
-prin aceste fistule se elimină puroi cu aspect caracteristic care conţine grăunţi coloraţi (găl-
bui, negri, albi sau roşii)
-infecţia poate afecta ţesuturile profunde, oasele şi articulaţiile, piciorul respectiv luând un
aspect monstruos
Sporotricoza
-perioadă de incubaţie de 7-30 zile
-la locul de inoculare apare o papulo-pustulă sau un nodul care poate ulcera. De aici
agentul fungic migrează pe căile limfatice formând adevărate nodozităţi (gome), uneori
aşezate în lanţ
-evoluează spre ramolire şi fistulizare realizând un aspect caracteristic
Actinomicoza
-noduli roşii-violacei, nedureroşi, cu tendinţă la confluare şi supuraţie
-după ramolire se fistulizează evacuându-se un lichid purulent, sanghinolent conţinând grăunţi
galbeni
-focarul infecţios primitiv se găseşte la nivelul cavităţii bucale (abcese amigdaliene,
peridentare) şi la nivelul sinusurilor maxilare.
Va multumesc!