Așa cum observăm, abordarea actuală, predominantă, în procesul de predarea-
învăţarea-evaluarea Istoriei constă în mutarea accentului de la predarea de conținuturi la formarea unor competenţe de aplicare a cunoştinţelor dobândite în vederea dezvoltării creativităţii elevilor, prin:
folosirea unor strategii didactice ce au la bază competenţele specifice prevăzute de
programa şcolară; evidențierea caracterului practic-aplicativ al demersului didactic; centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative prin asigurarea continuităţii şi a progresului; corelarea competenţelor specifice la conţinuturile învăţării, ţinând cont de nevoile de învăţare, de nivelul de vârstă al elevului şi de timpul de studiu de care dispune acesta; urmărirea coerenţei la nivelul disciplinei, dar şi a corelării la nivelul ariei curriculare;
Plecând de la aceste considerente, este important ca în procesul didactic să avem în
vedere mai multe lucruri:
construirea unor secvenţe de învăţare care să permită activităţi de
explorare/investigare la nivelul noţiunilor de bază studiate, astfel încât să conducă la formarea competenţelor specifice la sfârşitul fiecărui an; utilizarea unor strategii variate în rezolvarea aceleiaşi probleme, atunci când este cazul; realizarea unor diverse activităţi de învăţare care să implice elevii, atât în echipă, cât şi individual, ținându-se cont de nivelul fiecăruia;
Așadar, formarea şi dezvoltarea competenţelor istorice reprezintă mai mult decât a
învăţa noțiuni și termeni istorici, ci presupun procese cognitive valorificate printr-o bună alegere şi construcţie a experienţelor de învăţare din cadrul procesului didactic. Acest proces creează oportunităţi pentru ca elevii să fie conduşi spre conexiuni între diferite teme, iar mijloacele digitale reprezintă un avantaj important în explorarea de noțiuni şi evenimente istorice. În același timp, putem concluziona că evaluarea poate îmbrăca mai multe forme: autoevaluare individuală, evaluare ghidată de o serie de grile, interevaluare, grile de observații, fișe de evaluare, cât și observare sistematică. De menționat este faptul că toate aceste instrumente trebuie să fie realizate în concordanță cu competențele specifice și activitățile de învățare.