Sunteți pe pagina 1din 2

Revolutia Europeana din 1848 a izbucnit in luna ianuarie la Palermo.

In
februarie regele Ludovic-Filip era rasturnat la Paris, iar in martie populatia
Vienei era in strada. Impactul a acestei cascade a revolutilor democratice a
fost resimtita si in principatele romane.

Cadrul national favorabil a fost doar ocazia revolutiei romane. Ea a


avut insa cauze sspecifice societtii romanesti: acutizarea problemei agrare si
necesitatea rezolvarii sale, actiunea contradictorie a Regulamentului organic
si asuprirea straina in cele trei tarzi romanesti.
Efervescenta incepe la Iasi la 27 martie, cand la hotelul Petersburg
circa o mie de revolutionari adopta o petitie in 35 de articole pe care o
inainteaza domnitorului Nihail Sturdza. Cererile nu erau prea radicale, astfl
ca au fost acceptate de domnitor, mai putin doua: cea referitoare la alegerea
unei alte Adunari Obstesti(din care nu mai au voie sa faca parte oameni
domnitorului) si cea referitoare la formarea unei garzi civile. Somat sa
accespte petitia fara nici o modificare Mihail Strudza anihileaza miscarea cu
brutalitate. 13 revolutionari arestati sunt trimis in exil la Istambul. Sase
dintre ei scapa insa la Galati si se refugiaza in Transilvani.

In Tara Romaneasca revolutzi a fost bine organizata de un Comitet


Revolutionar. Ea a izbucnit in doua locuri: la 9 iunie la Islaz,
unde a si fost citit programul revolutionar ce prevede, spre deosebire de cel
moldovean, emanciparea si improprietaria taranilor si abolirea
protectoratului rusesc, alegera unui principe pe 5 ani si emanciparea evrelor
si tiganilor ; si la 11 iunie, la Bucuresti. Domnitorl Gheorghe Bibescu ,
initial de acord cu programul revolutionarilor , abdica doua zile mai traziu.
Un guvern revolutionar, avandu-i in frunte, printre altii pe Nicolae Golescu,
Nicolae Balcescu, C.A. Rosetti, Ion Eliade Radulescu,conduce tara vreme de
aproape doua luni.Guvernl are realizari: desfiinteaza rangurile bieresti,
instituie tricolorul ca drapel national, trece la crearea garzilor civice si la
alcatuirea unei armate nationale si incearca chiar rezolvarea problemelor
taranesti.: o comisie a proprietazii discuta probleme improprietariri taranilor,
dar in final problema ramane nerezolvata.
In fata amplorii neasteptate a miscarii din Muntenia, turcii intervin
mai intai pe cale diplomatica, inlocuind guvernul revolutionar cu o
locotenenta domneasca. Apoi sub presiunea Rusiei , hotarasc sa reprime
brutal miscarea: incidente sangeroase au loc cu acest prilej in Dealul Spirii,
can pompieri capitanului Zaganescu incearca zadarnic sa opreasca
lichidarea revolutiei.

In intreg imperiu Habsburgic existenta mai multor cu interese


deosebite, daca nu de-a dreptul contradictorii, a complicat considerabil
situatia. Astfel, in Translvania, revolutia maghiara a intrat in conflict cu cea
romana, caci prima, animata de un nationalist excesiv, proclama anexarea
provinciei la Ungaria si refuza acordarea de drepturi egale romanilor.
Acestia din urma protesteaza si, la Blaj, au loc trei mari adunari nationale,
cea mai importanta fiind cea din 3-5 mai care a cuprins 40 000 de oameni.
Aici Simion Barnutiu rosteste un discurs inflacarat si este adoptat programul
revolutiei. “Petitia Nationala” care cere egalitatea in drepturi a natiuni
romane cu celelalte natiuni din Transilvania, oficializarea limbi romane,
desfintarea iobagiei etc. cererile au fost refuzate de maghiari.
In aceste conditii, Avram Iancu trece la organizarea unei armate
revolutionare in munti Apusenii si instaureaza chiar o administratie
romaneasca in Transilvania. Ofensiva trupelor maghiare, condusa de
generalul Iosif Bem, restrange aceasta arie la Muntii Apusenii. Nicolae
Balcescu incearca sa medieze o impacare intre Lajos Kodduth si Avram
Iancu. Se ajunge chiar la un acord, dar prea tarziu, caci la 13 august 1848
armata rusa, chemata in ajutor de imparatul Austrie Franz Josef, ii infrange
pe maghiari la Siria(Vilagos), langa Arad.
Revolutzia pasoptista romana s-a desfasurat cu mai putina intensitate
si mai putina reusita si in Banat si Bucovina.