Sunteți pe pagina 1din 20

Prevenirea şi controlul

integrat al poluării

Profesor Maria Gavrilescu


9 Departamentul
Ingineria și Managementul Mediului
Pentru conceperea unui sistem chimic industrial se
pot avea in vedere următoarele tipuri de
probleme de sinteză:
1.
sinteza, după un procedeu cunoscut şi aplicat, a unei
instalaţii chimice, cu aceeaşi capacitate, cu cea a
unei instalaţii existente.

Deşi pare a fi vorba de o reproducere a unui sistem existent,


în acest context se aduc îmbunătăţiri în funcţie de:

- progresele înregistrate în privinţa utilajelor, a reglării


proceselor;
- experienţa personalului de exploatare a instalaţiei
reproduse.
2.

modificarea unei porţiuni dintr-un sistem chimic


industrial cunoscut şi chiar aflat în exploatare,
pentru a elimina unele dificultăţi în exploatare, unele probleme
care împiedică creşterea capacităţii de producţie.
3.

sinteza după un procedeu cunoscut şi aplicat, a unei


instalaţii, dar de o altă capacitate (de obicei mai mare)
decât cea a instalaţiei existente (deci,o schimbare al
scară).
Aceasta atrage după sine redimensionarea utilajelor, care nu
înseamnă înmulţirea dimensiunilor utilajelor cu un factor egal
cu raportul dintre capacitatea dorită şi cea existentă.
Redimensionarea utilajelor se face după criterii şi legi care fac
obiectul transpunerii la scară (scale up).
4.
sinteza unui sistem chimic industrial pentru
obţinerea unui produs chimic cunoscut,
plecând de la aceleaşi materii prime, dar după
o altă variantă de proces.
5.

sinteza unui sistem chimic industrial pentru un


produs cunoscut, dar plecând de la alte materii
prime.
6.

sinteza unui sistem chimic industrial pentru un


produs nou
Rezolvarea acestor probleme de sinteză
trebuie să ducă la următoarele rezultate:

• minimizarea curenţilor de materiale care


părăsesc procesul fără a fi valorificaţi;

• maximizarea gradului de utilizare a


resurselor;

• prevenirea poluării şi asigurarea unei producţii


mai curate.
Rezolvarea problemelor de sinteză şi obţinerea
rezultatelor menţionate sunt posibile prin:

• o nouă viziune în abordarea proiectării proceselor


şi produselor;
• readaptarea (modernizarea) echipamentelor;
• optimizarea proceselor.
Probleme specifice avute în vedere la
proiectarea tehnologiilor în scopul
prevenirii poluării:

• capacitatea tehnologiei de a reduce emisiile


poluante;
• eficienţa economică cuantificată adesea în termeni
de costuri sau profit, care în mod obişnuit
constituie un criteriu de bază în competiţia de
piaţă;
• minimizarea impactului asupra mediului al
tehnologiei, prin maximizarea siguranţei şi
minimizarea consumurilor energetice, a resurselor
naturale etc.
Includerea obiectivelor economice şi de mediu în
orice fază de proiectare a unui proces sau produs
necesită rezolvarea unei probleme de optimizare cu
obiective multiple.

Pentru sistemele în funcţiune, activitatea de minimizare


a pierderilor trebuie să înceapă cu iniţierea acţiunii de
identificare a surselor şi cauzelor pierderilor, la care
se adaugă, ulterior alte date despre pierderi, costuri,
frecvenţa cu care acestea sunt generate.
Bilanţul de materiale

• poate oferi informaţii utile privind originea deşeurilor


pentru care costurile de tratare sunt ridicate
• poate indica ce deşeuri cauzează probleme pentru
proces şi în care operaţie din cadrul procesului.

Bilanţul de materiale ar putea fi utilizat pentru stabilirea


priorităţilor pentru reducerea pierderilor pe termen lung.
Bilanţul de mediu

realizează o diagnoză a sistemului analizat în


raport cu mediul,
pune în evidenţă şi dimensionează relaţia unui
sistem cu mediul
face aprecieri în raport cu situaţia ideală sau cu
cea de avangardă pe plan mondial.
Pe această cale se obţin informaţii calitative şi
cantitative despre:

• natura şi debitul influenţilor şi ale efluenţilor;


• concentraţiile şi debitele poluanţilor în efluenţi;
• randamentele proceselor, în general şi a celor din fazele de
depoluare, în special.
• consumurile specifice de materiale şi energie;
• tehnologia practicată şi nivelul ei de performanţă;
• calitatea şi amploarea activităţilor conexe: producerea şi
folosirea utilităţilor, întreţinerea şi reparaţiile tuturor
dotărilor, prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia
muncii şi a mediului, controlul tehnic de calitate,
transporturi uzinale şi externe, cercetare-dezvoltare,
marketing etc.
Bilanţurile de materiale în contextul mediului înconjurător
pot avea ca subiect o activitate trecută, o activitate
curentă sau una viitoare.
Indiferent de subiectul bilanţului, problematica lui este
aceeaşi, însă diferă modalităţile de colectare a datelor.
Metodologia de elaborare a bilanţurilor este, de asemenea
unitară.
Metodologia de întocmire a bilanţurilor de materiale
pe mediu este identică cu cea a bilanţurilor de
materiale în general,
dar este nevoie de o bază de informaţii mult mai
largă şi mai diversă şi prezintă un grad de
complexitate mai ridicat.
Baza de informaţii este constituită din:

• proiectul tehnologiei şi instalaţiilor, dacă


există;
• explicitarea tuturor activităţilor şi dotărilor
unităţii;
• cunoaşterea detaliată a tehnologiei şi a
instalaţiilor aferente, inclusiv a bilanţului de
materiale al acesteia, dacă acesta a fost
alcătuit;
• evidenţele contabile privind materialele intrate
în unitate, circuitul acestora în interiorul unităţii;
• evidenţele contabile privind materialele ieşite
din unitate sub formă de marfă sau sub formă
de efluenţi;
• buletinele de analiză a calităţii materiilor prime
şi materialelor, a produselor intermediare şi
finite;
• buletinele de analiză a calităţii şi compoziţiei
efluenţilor;
• autorizaţiile de funcţionare a obiectivului, eliberate
de organe abilitate pentru: protecţia mediului,
protecţia muncii, prevenirea şi stingerea
incendiilor, gospodărirea apelor etc.;
• contractele de furnizare a energiei electrice, a apei
şi a altor materiale şi utilităţi;
• contractele pentru preluarea apelor uzate şi a
deşeurilor;
• procese verbale de constatare a organelor
abilitate pentru controlul şi îndrumarea
activităţilor desfăşurate de unitate;
• alte studii sau proiecte care privesc unitatea:
studii de fezabilitate, studii de impact,
monitorizări etc.;
• informaţii de la organele abilitate şi de la vecini
privind eventualele probleme de mediu survenite
în activitatea unităţii.