Ziua de 24 decembrie, Ajunul Crăciunului, este aproape.

Pentru mine, ziua aceasta este cea mai

frumoasă din tot anul. În această zi împreună cu părinții și fratele meu împodobim bradul. Îmi
place să adaug globuri frumos colorate, cât mai multă betea argintie și beculețe multicolore. După
ce ornamentele au fost aranjate, toți patru admirăm jocul de lumină și culoare al bradului, cântăm
colinde și dansăm în jurul bradului.

La noi în casă, de câțiva ani, tradiția este ca după ce pregătirea bradului a luat sfârșit, împreună cu
părinții, ne uităm la un film de Crăciun. În acest timp, mirosul de sarmale din bucătărie și mirosul
de proaspăt al bradului umple fiecare colț al casei. Atmosfera din întreaga casă este plină de
sărbătoare!

Cu cât orele din ziua Ajunului Crăciunului se scurg, cu atât nerăbdarea noastră crește. Așteptarea
lui Moș Crăciun și a cadourile pe care acesta le lasă sub brad, ni se pare în fiecare an fără sfârșit.

Toate acestea se întâmplă în jurul bradului. Ce frumoasă este sărbătoarea Crăciunului!

Bradul, tovarăş în momentele cruciale ale vieţii

Nu întâmplător, bradul a fost inclus în toate evenimentele
importante ale vieţii, de la naştere până la moarte.
Într-un obicei tradiţional, copilul primea, la naştere, un brăduţ adus din
pădure, care se sădea în curte. Din acel moment, acest brad va deveni
protectorul micuţului şi îl va apăra de toate cele rele în cursul vieţii.
Mai târziu, adolescentul şi adultul vor veni frecvent lângă bradul-frate
care va prelua, asupra sa, boala, depresia psihică şi chiar nenorocirile
celui care îi cere ajutorul. În aceste întâlniri, bradul îşi va încărca
„fratele“ cu energie şi îi va îndepărta orice necaz sau şoc psiho-
emoţional.
La nuntă există obiceiul ornării unui brad cu fructe şi hârtii
colorate, în jurul lui fiind organizată o mică petrecere, în care se fac
urări de viaţă lungă mirilor şi naşilor.
La moartea unui tânăr încă necăsătorit se mai păstrează şi astăzi
ritualul împodobirii unui brad (eventual chiar bradul-frate dăruit la
naştere), care se pune pe mormântul celui decedat, pentru a trece
împreună în lumea de apoi. În cazul când murea un localnic, plecat
departe de casă, se obişnuia o procesiune specială de înmormântare, în
care sicriul ce se îngropa avea, în interior, un brad în locul celui
dispărut.
Un alt obicei, frecvent în zonele de deal şi de munte constă din
punerea unor ramuri de brad la coama casei în construcţie sau chiar la
hăţurile cailor şi la căruţele care transportau lemnul. Această măsură
are la bază credinţa că în noua casă va fi linişte, veselie şi mari
bucurii. Chiar şi în livada din jurul casei, bradul sădit de omul
gospodar va face pământul mai mănos, iar livada se va încărca cu
roade bogate în fiecare an.
Rolul ocrotitor al bradului în viaţa omului este bine ilustrat în
obiceiul păstrat în obcinile Bucovinei. În fiecare primăvară ciobanii
fac un foc mare, peste care pun cetină de brad, iar prin fumul care se
formează trec toate oile din stână, pentru a fi ferite de primejdii în
deplasările pe munte din timpul verii.

Un an de zile așteptăm cu nerăbdare Crăciunul cu

veselia și bucuria lui. Lunile trec, iar noi suntem prinși
în tumultul evenimentelor și activităților zilnice.
Urmând după lunile de toamnă, mai însorite sau mai
mohorâte, luna decembrie e plină de strălucire: luminițe,
beculețe, globuri, beteală, steluțe, cadouri și ….
Crăciunul! Dintr-o dată suntem mai dinamici, mai
veseli, mai optimiști și mai darnici. Cu toții ne gândim
la cadourile pe care le vom oferi celor dragi în seara de
Crăciun. Iar seara de Crăciun e de neînchipuit fără
bradul frumos împodobit, nu-i așa?
Decorarea bradului este una dintre cele mai iubite
tradiții. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii alegeau
în preajma acestei zile cel mai frumos pom de Crăciun
și îl împodobeau cu cele mai frumoase mere, nuci,
dulciuri, covrigi, conuri de brad sau alte obiecte colorate
pe care le aveau în case. Din el nu trebuiau să lipsească
steaua sau îngerul din vârf, având în vedere că aceste
elemente simbolizează îngerii și steaua de la Betleem.
Bradul împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci
poleite, lumânărele și panglici simboliza pomul vieții,
arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului a
fost preluat și se regăsește în foarte multe piese de artă
populară, precum: îmbrăcăminte populară, ștergare și
covoare. Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au
asociat cu viața, trăinicia, siguranța, prietenia și l-au
inclus în toate evenimentele importante ale vieții.
Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe de
brad este preluată de la triburile germanice pe la
jumătatea mileniului trecut. Puțini cunosc însă că și
dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înțeles diferit,
fiind legat de alte evenimente din viața unui om și fiind
considerat un arbore sacru. Noi am preluat din comoara
culturală dacică, fără modificări cuvântul – brad-  pe
care îl folosim și azi.
Conform lumii arhaice românești, bradul este un arbore
care se leagă de cele mai importante cicluri din viața
omului, cum sunt nunta și moartea. Bradul, copacul
veșnic verde este o formă a Pomului vieții. Bradul
simbolizează viața veșnică, tinerețea și curajul. În
spațiul românesc, legătura dintre brad și sărbătoarea
Crăciunului este relativ recentă, de pe la jumătatea
secolului al XIX-lea. Pentru români, bradul de Crăciun
vine din zona urbană, primele familii care au avut brad
la sărbători fiind familia regală și cele de boieri.
Tradiția spune că primul pom de Crăciun a fost
împodobit în anul 1866 și a putut fi văzut în palatul
regelui Carol I de Hohenzollern. De atunci, se pare ca
acest obicei a fost preluat și împodobirea bradului s-a
extins devenind astfel o tradiție.
O legendă ne spune însă că tradiția bradului nu a apărut
pentru prima dată în palatul regal, ci în casa unei familii
de boieri din București care și-au adus din Germania o
bonă pentru copii. În ajunul Crăciunului, bona a
împodobit un brad, așa cum obișnuia ea să facă acasă.
Boierilor le-a plăcut și în ziua de Crăciun au arătat și
musafirilor frumusețea de brad împodobit. În anul
următor de Craciun, toți cei care au văzut primul brad
și-au împodobit câte unul și așa, an de an, până când
bradul împodobit a devenit tradiție, dar și simbolul
central al Crăciunului, cea mai frumoasă și veselă
sărbătoare a anului.
Ȋn zilele noastre împodobitul bradului este cel mai
îndrăgit obicei de Craciun, datorită simbolurilor pe care
i le putem atribui: iubire, deoarece este împodobit de
întreaga familie, bucurie – pentru că sub el sunt puse
cadourile, magie – întrucat se spune că Moș Crăciun
vine doar în casele unde este brad, viață, trăinicie și
sănătate – pentru că este mereu verde.
Potrivit tradiţiei, bradul se împodobeşte în Ajunul
Crăciunului, pe 24 decembrie. În ultimii ani însa
familiile în funcție de timpul liber pe care îl au, hotărăsc
să-l  împodobească mai repede. Nu contează cu ce
anume îl decoraţi, în ce culori sau când, important este
să o faceți cu bucurie, iar bradul împodobit va oferi o
atmosferă magică de sărbătoare!
 Dar totuși se sărbătorea, pentru că sărbătorile de
iarnă înseamnă iubire, iertare, umanitate, speranță, trăiri
pe care niciun regim nu le-a putut stăpâni pe de-a-
ntregul. Crăciunul era unul din momentele de care se
agăța speranța oamenilor, ca o evadare într-o lume mai
bună. Indiferent cum l-ar fi botezat, important era că
Moș Crăciun și bradul Sub care el aducea darurile
existau pentru fiecare, în vis sau aievea. „Pomul de
iarnă”, de multe ori amărât și „chel” arăta an de an la
fel, împodobit cu aceleași globuri prăfuite și decolorate,
cu aceleași bomboane îmbrăcate în staniol, păstrate de
la un Crăciun la altul. Dacă cineva șterpelea
bomboanele, avea grijă să pună în loc o nucă sau ceva
care să dea privitorului impresia că acolo este o
bomboană. Un simulacru mic și nevinovat, simbolic
pentru marele simulacru al tristei societății.

Bradul de Crăciun aduce mirosul proaspăt al pădurii și

sclipirea stelelor în casele noastre. El simbolizază tot ce
ne luminează în spiritul Crăciunului: bunătatea, bucuria,
speranța, eternitatea. Ca și în celebrul O,
Tannenbaum, cetinile sale sunt o promisiune, un simbol
al veșniciei și al credinței că de Crăciun dorințele
noastre devin realitate. De Crăciun chiar se întâmplă
miracole.
Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul,
simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește

că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul
acest obicei a intrat și în tradiția creștină.

În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I
de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a
trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala,
bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al

stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc
și duce la îndeplinire dorințele.
Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe
ușile de la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora
reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.

Sărbătorile de iarnă reprezintă o ocazie minunată de a reînvia tradițiile românești cu care ai crescut. În această perioadă
a anului te poți apropia mai mult de cei dragi și poți crea amintiri frumoase pentru mai târziu. Păstrează în fiecare an
obiceiurile care aduc magie în casa ta și încurajează-i pe cei mici să le adopte și să se bucure de ele.

Cu siguranță îți amintești cu nostalgie cum erau sărbătorile când erai mic, cum mergeai să colinzi cu prietenii tăi, cum ți
se umplea inima de bucurie când venea ajunul Crăciunului și se împodobea bradul în familie sau cum îți ajutai mama să
prepare bunătăți de Crăciun. Încearcă să le transmiți și copiilor tăi tradițiile și obiceiurile românești și petreceți împreună
momente de neuitat, care să rămână vii în amintirea tuturor.

Cum introduci copiii în atmosfera de sărbători?

Observi că cei mici nu se mai bucură la fel de mult de sărbătorile de iarnă, așa cum o făceai tu în copilărie?
Există câteva metode simple prin care îi poți introduce în această atmosferă magică. Spre exemplu, le poți spune câteva
cuvinte despre semnificația Crăciunului și de faptul că nu se rezumă doar la venirea Moșului și la cadouri. Pune accent
pe activitățile pe care le puteți face în familie, cum ar fi împodobirea bradului și colindele.

Este important ca cei mici să învețe de la vârste fragede că de Crăciun și dăruim, nu doar primim. Interesează-te din
timp de campaniile cu cadouri pentru copiii defavorizați și pregătește împreună cu copilul tău o cutie cu dulciuri, jucării,
haine și alte obiecte utile. Învață-ți copilul să dăruiască și altora și transformă acest obicei într-o tradiție.

Alegeți decorațiunile împreună și lasă-l să se implice activ la împodobirea bradului și a locuinței. Nimic nu poate să
înlocuiască poveștile spuse și cântecele cântate în timpul împodobirii pomului de Crăciun. O altă idee bună este să
confecționați singuri măcar o parte din decorațiuni. Puteți să faceți împreună ghirlande din hârtie ori mărgele, îngeri și
fulgi de zăpadă de carton pentru ferestre și multe altele.

Pregătirea bunătăților pentru masa festivă este un alt mod în care îi poți introduce pe cei mici în atmosfera de
sărbătoare. Nu uita să adaugi în meniu un desert special, care înseamnă ceva pentru voi, de care cei mici să își aducă
aminte și peste ani. Ar putea fi o rețetă personalizată de cozonac, niște fursecuri făcute special pentru Moșu’ ori un tort
tematic de iarnă.

Nu uitați de scrisoarea pentru Moș Crăciun!

Această tradiție adaugă un strop de magie sărbătorii, îl ajută pe cel mic să viseze și pe tine să afli care sunt cele mai
arzătoare dorințe ale lui.

Îți mai amintești când erai mic și mergeai cu sorcova la cei din familie și la vecini?
Povestește-i cu entuziasm și celui mic și poate că își va dori să trăiască aceleași momente emoționante. Cartierul
Greenfield are peste 2300 de locuințe finalizate și peste 4.500 de rezidenți. Cu siguranță veți găsi vecini care vă vor primi
cu drag, cu colindul, moment oportun pentru a vă cunoaște vecinii și a vă face noi prieteni.

Vremuri noi, obiceiuri noi!

Pe lângă vechile obiceiuri românești transmise din moși strămoși, în fiecare familie pot să ia naștere și alte tradiții la
care să reveniți cu drag în fiecare an.

Poate fi vorba despre o plimbare prin oraș, pe care să o faceți împreună, pentru a admira luminițele și târgurile de sezon.

De asemenea, în seara de Ajun, înainte de culcare, citește-le celor mici o poveste de Crăciun care să îi facă să simtă
spiritul sărbătorii. Sau dă startul unei seri de filme în familie. Vedeți împreună cele mai frumoase filme de Crăciun, în
timp ce beți o cană de cacao cu lapte.

Obiceiurile de Crăciun pot fi adaptate în funcție de necesitățile și dorințele voastre. Important este să aveți parte de clipe
magice în familie, să fiți uniți și să vă bucurați de fiecare moment petrecut împreună, acasă, în Greenfield! 
La naștere, se obișnuia ca fiecărui copil să i se dăruiască un brad, în
natura, care ii devenea “frate” și pe care trebuia să-l îngrijească pană
la moarte.

Se cunoaşte foarte puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad,

dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau
la moartea cuiva. Obiceiul încă se pastreză în regiuni din Oltenia şi
sudul Banatului. Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare bradul
reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.

La nuntă, încă există obiceiul împodobirii unui brad cu ornamente din

hârtie și fructe, de obicei în curțile casei de la țară. Ȋn jurul bradului se
organizează o mică petrecere care are menirea de a le ura casă de
piatră celor care se căsătoresc.

La moarte, în unele zone se practică împodobirea unui brad, dacă

persoana e tânără și necăsătorită. Ȋn trecut, era plantat un brad sau era
pus lângă mormânt chiar bradul “frate” al celui decedat.

Ȋmpodobitul bradului în Romania este un obicei relativ recent.

Ȋn prezent, împodobitul bradului este cel mai îndrăgit obicei de
Craciun. Ii sunt asociate simboluri ca: iubire (pentru că este împodobit
de întreaga familie); bucurie și fericire (pentru că sub el sunt puse
cadourile); magie (se spune ca Mos Crăciun nu vine în casele unde nu
e brad); viață, trăinicie si sănătate (pentru ca este mereu verde, chiar și
când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor.

Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe de brad este

preluată de la triburile germanice pe la jumătatea mileniului trecut.

Bradul, prin forma sa triunghiulară, simbolizează Sfânta Treime iar

podoabele cu care este împodobit semnifică bogația și cunoașterea,
asemenea pomului sacru din Grădina Edenului în care se găseau
fructele cunoașterii (merele).
Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele
şi panglici simboliză pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur.
Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară
precum covoarele, ştergarele şi iile.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, în zilele noastre bradul
nu lipseşte din aproape nici o casă. În Sfânta seară a Crăciunului, cu o
nerăbdare crescută, aşteptãm cu mic şi mare momentul magic al
împodobirii bradului.

Beteala, globuleţele colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a

luminiţelor colorate ce dau parcă viaţă bradului. Steaua vestitoare
a Naşterii Domnului Iisus cocoţată în vârful bradului, îngeraşii care ne
îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă
Seara cea Mare.