Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Capitolul I
ARGUMENT
1
Capitolul II
Materii prime
• Carne porc lucru pentru brat 100 kg
Materii auxiliare • usturoi
0,150 kg
• boia de ardei dulce 0,100 kg
• condiment universal 0,200 kg
• coriandru 0,100 kg
• pigment din sânge integral 1,000 kg
• făină din soia 4,000 kg
• emulsie de şorici 2,500 kg
2
Capitolul III
Prelucrare la cuter
Brat
Umplerea si răsucirea
Afumarea caldă
Fierberea
Racirea
Depozitare
Livrare
3
Capitolul IV
Materii prime
Carne de porcine
4
carcase se obţin toate calităţile de carne care intră în reţetele produselor din
carne. Materii auxiliare
Materiile auxiliare sînt substanţe indispensabile realizării produselor din carne,ele
participând la conservarea produselor,la ameliorarea gustului la stabilizarea
culorii cărnii,la emulsionarea grăsimilor, la reţinerea apei şi sucului celular etc.
Materiile auxiliare şi materialele necesare producţiei pentru fabricarea produselor
din carne se pot clasifică astfel:
materii ce intră în compoziţia preparatelor , azotit de sodiu , amestec de
polifosfaţi de sodiu , condimente , zahăr , apă , şi ghiaţă
materiale pentru formare , legare si ambalarea produselor
combustibili tehnologici
• însuşiri gustative
Azotatul de sodiu şi de potasiu:(NaNOз-KNOз) ; denumit în practică , se
folosesc la fabricarea produselor din carne , deoarece prezintă proprietatea de a
fixa culoarea şi în acelaşi timp şi un bactericid.
Azotitul de sodiu si de potasiu: (NaNO2-KNO2); prezintă acelaşi rol la
fabricarea preparatelor din carne , ca şi azotatul cu deosebirea că se comportă
mai activ.
Polifosfaţii : se utilizează la fabricarea bratului din carne rece , deoarece
prezintă o serie de avantaje :
• favorizează reţinerea sucului celular
5
Condimentele : se prezintă sub forme diferite , după părţile plantelor de la care
provin fiecare având forma , gustul si aroma specifică.
Zaharul : se foloseşte la prepararea sortimentelor numai pentru unele produse.
Are proprietatea de a inhiba flora microbiană de putrefacţie , atenuiază gustul
sărat şi produce o uşoară frăgezime; nu trebuie să depăşească 2% din
greutatea amestecului de sarare. Piper: condimentul se prezintă sub formă de
fruct , boabe de culoare neagră cu suprafaţă zbârcită .
Gustul caracteristic iute arzător.
6
Capitolul V
slănină, spată, rasol din faţă, muşchiuleţ, garf, pulpă, rasol din spate. Aceste
piese se dezosează iar carnea se alege si se sortează in funcţie de destinaţie.
b. Tranşarea în piese anatomice pentru export jumătăţile se tranşează în
următoarele
porţiuni:
- pulpă (pulpă cu os şi şorici tip Parma; pulpă per Cotto; pulpă cu os şi şorici tip
Biselado; - pulpă cu os semidegresată tip Lyon, pulpă cu os degresată; pulpă
cu slănină şi şorici dezosată; pulpă fără os degresată;
- spată (spată cu os semidegresată; spată cu os degresată; spată fară os
degresată);
- muşchiuleţ;
- piept (piept de porc cu fleică degresat si dezosat, piept de porc fără fleică
degresat şi dezosat; piept de porc cu şorici fără os).
c. Tranşarea cărnii de porc pentru alimentaţie publică şi vânzare cu amănunt
se poate
7
Dezosarea este operaţia care urmareşte separarea cărnii de pe oase.
Alegerea cărnii are drept scop sortarea cărnii pe calităţi .În cadrul acestei
operaţii se îndepărtează : flaxurile tari, aponevrozele, cordoanele vasculare şi
nervoase, cartilajele, resturile de oase, şi o parte din grăsime.
Carnea de porc se împarte pe calităţi după conţinutul de grăsime.
8
5.4 Umplerea şi răsucirea
9
La membranele naturale sfoara se utilizează udă pentru a permite o
legare bună.
Afumarea este operaţia prin care preparatele din carne sunt supuse
acţiunii fumului produs prin arderea înăbuşită a lemnului sau rumeguşului de
lemn.
Este o metodă de conservare care se bazează pe efectul de inhibare a
microorganismelor de către componentele fumului .
Prin afumare se realizează o îmbunătăţire a gustului şi a aromei produselor.
10
Afumarea caldă propriuzisă este operaţia prin care afumarea caldă de
obţine o sterilizare , o creştere a rezistenţei şi o rumenire a membranei. În acest
timp, în conţinutul produsului se petrece procese de pasteurizare şi de
aromatizare.
Această operaţie se face în afumătorii calde, în continuarea fazei de
zvântare , la temperatura de 75….. 95°C, în funcţie de sortimentul care se
fabrică, temperatura în interiorul batonului respectiv ajungând până la circa
55°C în raport cu diametrul batonului.
O afumare corectă se realizează introducând beţele cu produsul aranjat
pe rame în boxele sau celulele de afumare caldă, încălzite la o temperatură de
circa 75°C.După această fază, în afumătoarea caldă se arde rumeguş sau se
introduce fum de la generatorul de fum.
Tratamentul termic în cazul crenvurştilor din carne de porc constă în
zvântare,afumare la cald şi fierbere după cum urmează:
• zvântarea la 45...75 °C,timp de 10-15min
5.6 Fierberea
11
Temperatura în timpul fierberii se controleză cu termometrul.
5.7 Răcirea
După fierbere, preparatele din carne din categoria prospături sînt supuse
imediat unui proces de răcire.
Răcirea are , în primul rând , scopul de a realiza o trecere cât mai bruscă
de la temperatura de circa 68°C, atinsa în timpul fierberii, la o temperatură sub
37°C, pentru a se împiedica dezvoltarea germenilor , care între aceste limite
termice au condiţii favorabile de dezvoltare; în ai doilea rând , prin aceasta răcire
se evită zbârcirea membranei.
Răcirea se face sub dus cu apă rece , timp de 15-30 min , în funcţie de
calibrul batonului.
5.8 Depozitarea
12
5.9 Defecte de fabricare
• Folosirea carnii de la
animale febrile sau
obosite
•Apariţia culorii deschise • Maturare insuficientă
• Folosirea unei cantitaţi
mai mici de azotat sau
azotit de sodiu
•Înverzirea bratului • Răcirea insuficientă a
bratului
• Temperature prea
ridicată în depozitul de
maturare
• Înverzirea indică un
început de alterare
•Alterarea bratului • Temperature de
pastrare prea
ridicată
• Folosirea de cărnuri
necorespunzătoare
• Condiţii neigienice de
păstrare
• Folosirea de
dispositive prost
întreţinute, neascuţite
care duc la
funcţionarea greoaie
13
a utilajelor
• Prelucrarea mecanică
greşit aplicată
• Conpoziţia • Malaxarea
neuniformă insuficientă sau prost
facută
Umplerea • Crenvurşti zbârciţi, • Umplerea la presiune
deformaţi prea mică
• Crenvurşti neuniformi, • Folosirea de
cu aspect commercial membrane
necorespunzător necalibrate
Legarea • Pocnirea membranei • Umplerea la presiune
prea mare
Ştufuirea • Goluri de aer sub • Ştufuire
membrană (de aici necorespunzătoare
începe procesul de
alterare)
Tratamentul termic • Pocnirea membranei • Umplerea prea
îndesată, la presiune
prea mare
• Produse insuficient • Nerespectarea
fierte/afumate sau parametrilor timp,
prea fierte/afumate temperatură, la
operaţiile de
fierbere sau afumare
• Produse cu gust şi • Folosirea la afumare
miros străin a fumului provenit din
lemn de esenţă
necorespunzătoare
Depozitare • Mâzgă pe suprafaţa • Umiditate şi
produsului temperatură ridicată
din depozitul de
păstrare
• Defecte de natură • Abateri de la normele
fizică şi de igienă in timpul
microbiologică depozitării
14
Capitolul VI
15
depozite frigorifice. După maturare bratul se introduce dinou în cuva cuterului
unde se prelucrează cu condimentele şi cu celelalte adaosuri până la complete
omogienizare.
Pasta obtinută omogienizată se introduce în membranele pregatite în
prealabil .
Capitolul VII
16
Norme de igienă şi protecţia muncii
•Dezinfecţia propriu-zisă
17
resturilor de produse alimentare etc. care constituie masa principală a bacteriilor
de putrefacţie şi a microbilor patogeni.
Curăţirea mecanică este urmată de curăţarea sanitară , care se realizează
prin spălarea minuţioasă a spaţiilor de producţie , culoare , depozite etc. cît si a
instalaţiilor , a utilajelor şi a recipientelor.
Dezinfecţia propriu-zisă se poate realiza prin mijloace fizice şi mai ales
prin mijloace chimice.
Dezinsecţia este acţiunea de combatere a insectelor , a găndacilor şi a
larvelor dăunătoare.
18
• echipamentul de protecţie se schimbă zilnic şi de câte ori este nevoie
în timpul procesului tehnologic;
• nu sunt admise la lucru persoanele care au leziuni, decât dacă sunt
nepurulente şi acoperite cu un pansament impermeabil, nu se acceptă
bandaje din pânză;
• nu se admit schimbarea hainelor sau consumul de alimente în spaţiile
tehnologice ;
• în W.C nu se intră cu echipamentul de protecţie a alimentelor;
• După folosirea W.C-ului tot personalul trebuie să îşi spele mâinile cu
apă şi dezinfecţie.
19
La utilajele acţionate electric , înaintea folosirii lor , se va controla
esxistenţa legaturilor la centura de legare le pământ. Centura de legare la
pământ va fi controlată periodic de către personalul de specialitate.
Este interzis a se lucre cu utilaje defecte sau tranşe.
Malaxor
Volf
20
Şpriţ
Celulă de afumare
21
BIBLIOGRAFIE
22
20