Sunteți pe pagina 1din 26

George Bacovia

 PROFESOR:  Colegiul Silvic


 Lidia Mîrzac „Bucovina”
Câmpulung
Moldovenesc

 Clasa a 12-a
GEORGE BACOVIA
 PLUMB
S-a spus ca e, prin formatie, un simbolist, dar îsi depaseste epoca,
apartinând poeziei române moderne. E legat strâns de orasul natal Bacau, unde
s-a nascut în 1881, ca fiu de comerciant. Numele sau adevarat era George
Vasiliu. Studii elementare si secundare în orasul de pe Bistrita; studii superioare,
de drept, la Bucuresti si Iasi, cu licenta. Nu a profesat avocatura, ci a fost mic
functionar, traind din greu si dedicându-se poeziei. A fost hartuit, mereu, de
boala - fapt reflectat în versurile sale sumbre. În 1928, se casatoreste cu Agatha
Grigorescu si se muta la Bucuresti, unde sotia era profesoara (ea ne-a lasat o
biografie detaliata si ilustrata).
A debutat în Literatorul lui Macedonski, însa primul volum Plumb apare în 1916
(premiat de Ministerul Artelor). Celelalte carti poetice apar destul de rar: Scântei
galbene (1926), Comedii în fond (1936), Stante burgheze (1946). Versurile sale
sunt profund originale, creând asa numita atmosfera bacoviana. Ploua mereu,
frunzele cad, corbii strabat vazduhul, pe strada trec procesiunile funebre, decorul
banal, amantii sunt bolnavi, copiii subrezi, cadavrele se descompun, pretutindeni
e plânset, tuse, agonie, moarte.
Capodoperele: Plumb, Decembrie, Lacustra, Cuptor, Nervi de primavara, Amurg
violet, Alb, Vocale s.a.
S-a stins în locuinta din Bucuresti, în mai 1957. Privighetorile cântau în marul de
la fereastra. Statornica sotie Agatha îl tinea de mâna...
A sugera, iată visul!
 Simbolismul – curent literar iniţiat în Franţa prin
articolul program al lui Jean Moréas la 18 septembrie
1886 în revista Le Figaro littéraire – Le Symbolisme
 Trăsături:
 cultivarea simbolurilor, a sugestiei;
 corespondenţa între cuvinte şi elementele naturii;
 muzicalitatea versurilor (refrenul, repetarea unor
cuvinte, alternanţa vocale – consoane, cultivarea
versului liber);
 cromatica;
 olfactivul;
teme şi motive simboliste:
 tema marii treceri;
 tema artei și a poetului- condiţia nefericită a
creatorului;
 tema naturii;
 tema iubirii;
 motivul ploii şi al toamnei; al orașului
provincial, al solitudinii, al spleen-ului, al
parcului, al culorilor, al instrumentelor
muzicale
Numele Bacovia este legat atat de orasul natal, Bacau, cat si de numele zeului ce patroneaza
vinul si placerile; ne-o marturiseste insusi poetul: "Eu l-am luat din dictionarul lui Hasdeu,
cum cred ca va fi facut si Arghezi, in legatura cu raul Arges. "Bacovia" mai inseamna si
altceva. Prescurtand pe "Bacchus" in "Baco" si adaugandu-i apoi cuvantul latin "via"- cale
adica, ajungi sa vezi ca "Bacovia" infatiseaza pur si simplu "Calea lui Bacchus". Pe calea
aceasta am mers eu intr-adevar de multe ori."
 Bacovia este intaiul nostru antipoet in sensul
modern: expresivitatae lui excesiva,
disonantele, primitivismul, coloristica
intensa, amestecul de patetic si humor,
sicanarea continua il fac sa traverseze
dinspre simbolism spre epoca moderna, cu
iuteala unei comete, campurile de atractie
planetara ale expresionismului, dadaismului,
suprarealismului, ale literaturii
absurde.“(Nicolae Manolescu)
Tematica operei
 moartea –tema dominantă
disipată în întreaga creatie:
-Bacovia nu
glorifica moartea, ci o
deplange, o detesta

iubirea -tema subordonata


mortii;poetul nu crede in
forta acestui
sentiment;iubita e
fantomatica ,ftizica
Tematica operei
 Natura - tema artificiu, natura fiind un pretext
pentru exprimarea unor idei; anotimpurile au o
influenta asupra eului liric:
 Primavara-starneste nervii, genereaza astenie,
creeaza iluzii
 Vara - este caniculara, caldurile toride
descompunand nu numai cadavrele, ci si materia
Tematica operei
 Toamna – este ploioasa, rece, plumburie
 Iarna - este caracterizata de zapezi cenusii, gri

 “poet decadent, al melancoliilor pluvioase, al toamnei, al


iernii si al unei primaveri resimtite cu nervii unui covalescent
cufundat in deznadejde si in prevestirea mortii apropiate,
Bacovia e un poet al provinciei moldovenesti” (T. Vianu)
Anotimpurile sunt resimtite negativ deoarece toate stihiile
naturale sunt vazute doar in latura lor distructiva:

 Focul  Arde, agonizeaza,


mogneste si
descompune
 Apa  Genereaza intrarea in
disolutie a materiei prin
imbibare
 Dezechilibreaza, usuca
 vantul
CROMATICA
toate culorile beneficiaza de corespondenta in planul
sentimentelor dar si al instrumentelor:
Gri Vioara Monotonie,moarte,me-
alb +negru Clavir lancolie grava
Roz, Violina Astenie, nevroza
albastru, Flaut
verde crud
rosu Moarte, sange

violetul Armonica Halucinatie,


Fanfara monotonie,moarte
galben Boala (culoare preferata)
Motive poetice
 Devin aproape”personaje” și, în același timp,
proiecții ale unei emoții puternice: apa, ploaia,
golul, spleenul, somnul, frigul,tristetea,
umezeala, receala, nevroza

Plumb
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Şi flori de plumb şi funerar vestmânt -
Stam singur în cavou... şi era vânt...
Şi scârţâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb


Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort... şi era frig...
Şi-i atârnau aripele de plumb
Titlul -PLUMB
 Un metal  Anorganic, lipsa de
viata
 Culoarea gri  Monotonia
 Metal toxic  Moartea
 Metal greu  Apasare
 Metal folosit la  Izolare
sigilarea sicrielor
 Cuvant  Greutate, apasare
consonantic,dur
Verb la
Epitet al
imperfect,
verbului care
traducand
sugereaza ideea
continuitatea,
somnului
durativul starii
profund
de somn

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Epitet; sugereaza ideea


de limitare, stiindu-se
in ce circumstante sunt
sicriele “de plumb
Polisindetonul-asigura
muzicalitatea , dar si
pregnanta ideii

Şi flori de plumb şi funerar vestmânt -

Nu numai
anorganicul este
invadatde
“plumb,ci si viata
in aspectul ei
estetic Epitet in inversiune,
accentueaza ideea
mortii
Este indusa o imagine
Punctele de suspensie auditiva , stridenta ,
sunt marci ale pentru a disconfortul
subiectivitatii, ale nu numai vizual, ci si
tensiunii interioare auditiv

Stam singur în cavou ... şi era vânt...

Verbul la persoana I
realizeaza identificarea
clara a eului liric surprins Reusind sa evadeze din
in acest cadru;fiind la trupul lui(sicriul), poetul va
imperfect ,alaturi de nimeri in alt spatiu
epitetul sau, induce ideea inchis(cavoul), simbol al
continuitatii starii de lumii ostile
singuratate
“coroana”presupune o
intentie a mintii, este
un simbol al siltemului
de valori, impiertit si
el

Şi scârţâiau coroanele de plumb.


Este potentata
onomatopeic stridenta
prin utilizarea
consoanelor dure ”s”,
“c”, “r”
Epitetul sugereaza
ideea de moarte ”a fi
intors inseamna a fi
cu fata spre moarte”
(L. Blaga)

Dormea întors amorul meu de plumb


Se pastreaza in
pozitie de
incipit acelasi Adjectivul
verb, de data posesiv de
persoana I Dupa ce elementele concrete ale
asta la universului au fost pietrificate, se
singular, semn identifica
prezenta eului trece la cele abstracte, inclusiv la
ca imaginea va sentimentul iubirii care, astfel,
fi liric
este anulat
particularizata
Pe flori de plumb, şi-am început să-l
strig -

Singura abatere verbala:verbul la


perfectul compus traduce
incapacitatea eului liric de a intra in
legatura cu iubirea; perfectul compus
traduce o actiune trecuta , terminata,
asupra careia nu se mai poate reveni
Imagine tactila de disconfort;
frigul poate sugera si lipsa
sentimentelor, lipsa caldurii
interioare

Stam singur lângă mort... şi era frig...

Eul liric se
autovizualizeaza in aceasta
lume ostila in care nimic nu
este viu; el insusi se
priveste ca un obiect
Verb caer prin
semantica
sugereaza
coborarea ,
greutatea

Şi-i atârnau aripele de plumb

La romantici era
simbolal zborului, Se contureaza
aici signaletica este Epitetul anuleaza ideea
ideea poetului ca
anulata oricarei posibile evadari,
un Icar crucificat
salvari, sugerand caderea
“ In poemele de Plumb, acolo
sunt neintrecut.” (G.Bacovia)
Temă
 Citește cu atenție cele două poezii de pe
paginile următoare. Alege una dintre ele și
prezintă relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice folosite, subliniind , în
același timp, două trăsături ale curentului
literar în care se încadrează textul
LACUSTRA
De-atitea nopti aud plouând,
Aud materia plingând...
Sunt singur, si ma duce un gand
Spre locuintele lacustre.

Si parca dorm pe scănduri ude,


In spate ma izbeste-un val –
Tresar prin somn si mi se pare
Ca n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se întinde,


Pe-acelasi vremuri mă găsesc...
Si simt cum de atâta ploaie
Pilotii grei se prabusesc.

De-atitea nopti aud plouând,


Tot tresarind, tot asteptând...
Sint singur, si ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre.
Amurg violet

Amurg de toamna violet ...


Doi plopi, in fund, apar in siluete
-- Apostoli in odajdii violete –
Orasul e tot violet.

Amurg de toamna violet ...


Pe drum e-o lume lenesa, cocheta;
Multimea toata pare violeta,
Orasul tot e violet.

Amurg de toamna violet ...


Din turn, pe camp, vad voievozi cu
plete;
Strabunii trec in palcuri violete,
Orasul tot e violet.

S-ar putea să vă placă și