Redactor: MARIA STANCIU Tchnorcdactare computcrizata: ANGELA ARDEI.

EANU & VEN1AMIN

Conceptia grufica a copertci colectici: VENIAMIN

LAROUSSE
DICTIONAR , DE CMLIZATIE GREACA.
GUY RACHET
Traduccrca: C. Litman

t~
I.S.B.N. 973-9243-78-9 UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucuresti. 1998

Nota

Iutrucnt dupa onoepic Pcntru

dictionarul

sc adrcscazn intrure allimhii raportul duble de mult

publicului in limbe

Iarg. am transcris romfina ortografici adoptata Romanej. cnginarc de noi

toate numele alliturand grcccsti. vom da in parantcza

mode lui celor si morfologic a tntclegc

rCf .. ~i Dictioncuul

rom<1ne al Academiei de spirirul dintrc grafia

.fransliterarea" cateva exemple:

cea mai aprcpiata til a fast inlocuit

si transliterare

t. kh

I; k eLLc: ke, ki ell che . chi; rh ell r ; yell devenir

i,

ph ell

ell

h , consoanelc transliterara

au

consoane
acccnrclc

simple.

Tn forma

uu am pastrut

REUACTIA

Uictionnuire

de Ill. civilisation greaue, Guy Rachel (@ Larousse. 1995

Pentru traducerea in limba romana, toate drepturile apertin Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

cuv Al'IT

iNAINTE

Aceasta lucrare infali~caza pc scurt faptele ~ipersonajelc care alcatuiesc civilizatia greaca. Cit.torii vor gasi aid cuvintele-chcic care cxprima ce a Iost esential in institunilc civile ~ircligioase si in viata de fiecarc zi, accasta fiind menirea unui dicuonar care tratcaza dcsprc o civilizaue. Ceca ce particularizeaza munca noastrti cste faptul ca am dorit sa intcgram aici ~i oameni politici , artisti si savanti care au luut parte activ 13 crcarea acestci civilizatii , prccum ~ilocurile geografice care au avut 0 importanta capitala in claborarea acestci culturi. Intrucat () asemenea tratare pretindea un spatiu mare in raport ell dimensiunile mid ale Iucrarii , am fost adcsca ncvoit sa ma limitez ~isa alcg doar ceca cc am socotit d este esential. in detrimcntul amanuntelor; s-ar putea sa-n» tie reprosata ncglijarca dctaliilor. Inlr-o asemenea imprejurare.. alegerea este totdeauna dificila si expune tcsne la critici. Aspectul mitclogic al civilizatici grcccsti a fost trarat in alt dictionar ai accstci colcctii. In Dictionarul mitologiei grecesti si mmane, pe care II socotesc un complement indispensabil allucrarii de fata, se gasesc diferite cuvintc tratatc ~i aici; le-am illfa~i~at illsa intr-o alta lumina, astfe I incat expunerile se complctcaza rcciproc. am socont inutil sa mai rciau alte cuvinte definite deja in Dictionarui mitaiogiei grecesti si romane, desi ele ar putea fi socotitc ~ide competenta Iucrjirf noastrc. TOI astfcl , cititorii vor gasi aici uncle rubrici rcfcritoarc la Iiteratura, desi aceasta formcaza obicctul altor publicatii si ell toate di uncle pcrsonaje cc apartin istoriei literate menta mull mai multe randuri decal Ie putea acorda acest dictionar: mi s-a parol totusi oportun sa infatisez - alaturi de istoria, de societatea si de institutiile grecesti - $1 lumea artistilor , adesea mai greu eccestbna.

Insa

Dictionarul de faPi se adreseaza tuturor celor care sc intereseaza de civilizatiile anticc: sunt ins convins el va [j de eel mai mare folos studenti.or, precum ~i calatorilor care VOT sa viziteze tanle de cultura greaca. in cali tate de turt.';'ti ell prcocupari umaniste si dorniei sa cunoasca trccutul accstor tari.

ca

Pcntru buna utilizare a accstui dictionar am marcat ell un asterisc cuvintele din fiecare artrcol care rae obicctul unei rubrici specialc GUY RACHET

10

11

!,
i

I
Ii

I! '~

'",

.~ ~.

)
t
0

-;;

!'is

Ii "'0 1!.g

5 ii is

~ .ll ~ " ~~ .s

"'

.«

Ii"
i!i

~ ~

I~I~ I~

00

;::: ;:::

J;

I~
-

~
13

12

~
0

if!
14

£1

I~

~ -a
:!

!3

\$ ~

iii

)~
15

A
ABACA
1. Tabla

{A,"

tabla. tava.
calcul . (Abaca era urn-

truant

pentru

nisip tin netezit, pe care se scna ell un stilet. Alte table avcau diviziuni, multnmila carora se puteau face calcule compliCll

pluta

cate,

Iolosind

un joe tic fisc.)

2. Tabla

ell

desene.

avand adesea tnfatisarea unci table de sah; aceste desene erau folosite Ia diferite jocuri. 3. Supcrt pc carc , In temple, darurile pentru divinitati, iar iu case era expusa vesela.

aceste tnaltimi prin metereze puternice .;;i si-au ridicat acolo palateie. In epoea istorica , orasclc s-au dczvoltar pc povnrnisurile ~i la poalele acestcr colinc. iar acropolelc au devcnit salasul zcilor , carora Ii s-an Inaltar acolo temple', Torusi. aeropolele au servit cltteodarn de refugiu. atunci c3nu orasul de jos cadea in mainile unor dusrnani. Alteori, tiranii xe baricaduu
acclo cum tmpotriva s-a tntnrnplat, propriilor lor supusi, asa

erau asezate

ACADEMIE, gradina din suburbia Arenei,pe malul r{juJui Cefis, uncle se afla mormantul eroutui Akademas. ln aceasta gradina a fost instalar un gimnaziu , pc care Cimon= l-a Impodobit cu

de pilda, la Atena sub Pisistrate". Majoritarea cetatilor Greciei clasice uveau care 0 acropolc, cdc mai vcstite fiind ccle din Arena ~i din Argos", alaturi
de Acrocorintul ~i de Cadmeea din Teba ".

plantatii de urbori. ell ahare ~i cu statui. tn anul 388 t. Hr. s-a stabilit aeolo Platen" pentru a preda doctrina sa. Urmasii stU au continuat sa profeseze aici. iar numele de .Academie'' a fast pastrat penrru grupul
lor.

Acropolea din Atena poate fi socotita ca unul din cele mai bune modele ale unei acropole grecesti. Sapaturile arheologice au perrnis sa se regaseasca unele clemente ale acropolci miccniene. Atunci acropolea
era tnconjurata de un zid gros (care avea grosimea intrc 4,50 si 6 m), alcarult din doua paramente facute din blocuri mari de tip ciclopic, cuprinzand pietre mid legate printr-un mortar de pamint (emplekton). lntrarea claslce. principala lnspre

ACROPOLE
preisronce, situate

("or.~ In.II''). In epocile

omenesti emu adesea

asezarile

pe inii.ltimi usor de aparar. In timpul perioadei miceniene, suveranii locali au

acolo unde aveau

sa fie

era emenajata se afla

la apus, a intrare

propileele epocii

nord-est

17

ACROPOlE secundara, cincisprezcce Aceasta picrea poare Atenci. cunoscut Clcpsidra. sigur anta acropolci pV/(ll! nou a incintil, Iluua lucrare in pcpor cpoca locuira (pare-so) unde intrare palatului cateva La nord-vest printr-un in cpoca la carl' trepte sccundara regal. se ajungea raiate prin in vreo romanf1, templul circular al lui Augustus

ADOPTIE companil
provincie,

a tnceput mcnumcntale la Penteiic,

construirea ell colonade

propileelcr

, porti de

fixate
existau

tntr-o

cerate"

sau

stanca.

din marmura

si al Rornei.

~i trope

arnbulante.

sc una in uproBrehtcion, primitiv lngaduia sl de ell

0

din care s-uu regasit templul

0

propilec

ale lui cu

ccnstruire In parte Pc vechile Piststrate: aceste cclonade

gata in anul 432, de fiind la paralel prenord s-a 'II , ,11 urtpi , ceu

urme , sprc portita

cruu aproape <11 vazute intrcprins rea micului Atcnei vlctorici crtirile razboiului Niche constituind

. Uncle acrcpole Ill! erau decat rnici tnaltimi care adaposteau temple, dar ~i cartiere de locuintc , de pildii la Selinunt.
ill Sicilia. construitc adcvarate De asernenea, pc tnaltimi, acropole de eras , , in uncle special orasc in ~i mai din acest dedit un erau usrfel Asia ales din rol constitumd

"peripolisrikai" . Aceste companii cuprindeau acton de tearru , dansatori ~imuzicanti. tragice, descmna numca tcau La Arena. poetul in cursu! cerca , actorul actori. Apoi rr-prezentatiilor pe care il alegea care iI acesta principal, Femeile, un cor,

era situat

doua , la sud templu

pinacorcca"

In
, in mod

arhonrclc. pc ccilalti rnuzicantc nu rcarrelor:

se ajungit,

sir de treprc, istorica invazici secclului

la izvorul

de pr opilee

, construicronat dar

pe promgonist

'ii

In

sub numcle doriene. al X-lea, Aceasta de

ionic ( .~ ORDINE)
f.::iri1aripi):

Midi,
Prienr-: urrna defenxiv cepand

de exernplu

Pergamul <lcropolea avca mai

desi puin uncle pc de emu lor palm. roluri. ~c.re~

urrna

(numit adidi

altfcl.
BU

fi

san dansatoare se putean rolurile

III

cursu!

eptere.

Ju-

la vest, a inchix povarmsurile a capatat numele ,~i dmas a de ale

au fest oprite acecu

in anul 431 din cauza fiind terminate epoca s-a

,;ici ncuntmdlHe

rcprelenl<ltii, sccnclc ditre numai crcscut tiecare b:irhati.

produce

nici Lin templu. din Bcotia. i.

si iZVOTul Clepsidru.

peloponesiac".

La fel.tn orasul noi crau lipxite

Orhomenos allY-lea de acropolc.

Enneasau din era lnrunasterea La ace a viaerofor-

dupa
pacii

tntre anii 421 ~i 415, in timpul Tot 111aceasta Erehteionutui. al Atenci . cu Polias pcrticul care era .~i alluj
,~;)ll

din secolul

n.; orasele
LIe Corinr

f 1\-

lor erau jucate in tragcdic"

La tnceput,

(,,:-.Jouii porti") sub numelc Tcmcfii

cuncscuta

lui Nicias*. construiree

de cxcmplu

doi actori , apoi nurnnrul l a trei si in ccle din urma la

actor largi Jqinfmd mui multo prin care tragcdici

,I

Petasgicon
locuintelor ca acropolea

incepur

Petargicon,

de fupt un tcmplu Pcseidon-Erehtcu asa-numitelor lor"). zeita

Mantineea sau Megalopolis. Acrocorintul, situat departe

~i

Actori! vesrninte cuuostca purtau

purf au rnasti , coturni, ~i Inscrnnc lor. Personajele dar costurnele comediei lor erau obisnuita.

rniccniana

vadcsc

ttl

tn permancnta

~i ca ca a continuar perioadelor

Core (sail balconul templul Atenei sub tn dema Artcrnidei

CariatideBrauroniu. unei cultul de fete era

deosebn de tnalt, adapostca lI1\ remplu dedicat Atroditci xi cladiri in care locuiau prostituate lui Strabon, de
0

sa

fie

locuita

In cur-,ul

lntre

Niche 5i Partcnon infuti~area Brauron; (era

sacre

(in sccolnl

I i. Hr.

ill

pozitia

epoca cifra in

~i clc ma~ti,

necatc polisului. data itorului

,~iulhuri t

care au procedat al VIII·lea. ~lIJ de

sc alla ursoaice foarte inaltat realizata Ieelor gigantica Promahos raod"), catrc

rcmenosul rcprezenrata si adorata tlncrej

numarul

acestora marinari

deptt~ea ~i negustori

mal aprllpiate

de tmbracamintea

in secolut Erehteion,

miej.

Ele T~i vindcau indt

atat de scump raspsndita

extsta , la

arnptasamentul Aceasta
drept ind.t

nurii trecere

numcrosilcr pc aici.

lin nuc tempiu a slujit astfel l oc

al Atenei.

"au apartinea

fecioarelor si femcilor". in secolul

slujit

era foarte

ACTIUNE
• DIKE

.IUDICIARA

PRIVATA

mentionat pole, rarcata 510, rcsturile ace,<,t loc Atenei 480; lemn, vadalori dea foe. atunci asrfct cand

de cittre Horner. fortificata, Pisisrratizilor",

tn sanctuar
0

xoanon-lll

arhaic al zeitei , caruia i allv-lca, to spatele brollz. anii astfella a statuie propise tnalta Alenei de de

zicala. "Nu oricine doreste se poate duce laCorint" ACTOR.

ruetia Nu se cunoasrc din Arena in amanunr si-

ACUZATIE ADOPT.E.
din doua cultul juridica:

PUBLICA
La grcci, nici

-,

GRAFE dccurgea alta ell yatra sa se fi transincat, acesta tradi~ia reprezenconsuniune era copii. major

in anul Tor in Jin allul

s-a adaugat,

a avur
inalt s-au

cadcrea acestora.
~i baWlnii poqiunile incint11 de insa pe in~i sa-i a d1patat izbanda de

de Praxitele~. si dominand statuie (adid realizata din intre

zidurilor

au fest daramate. refugiat persane printr-o acropolea acropolea Dupa

ansamblul,

actorilor

in cursu I inyaziei

"aceca care

lupta in primul 45U si 448 inAltimea

Se .sne In schimb ca In ele~istice actorii alcatuiau

tisti dionisiaci. Cea carei mai c~nfreria In Asia acestei rcgiunea artistilor Mid, cOllfrerii

in epoca clasica. cur~ul pcrioadci corporatii cunoscuta ai loniei Je areste 5i ai

adcpua
0

necesitan, mai imai, sau domestic, bunurilc

una

rcligioasa. familic, nu Ircbuia

uu fo~t inlocuite

:.i

Ji.<,lnlse ale metcrezelor si1 ellcereasca. al V-lea, sa deflllitiya. (in anul au pus lui Ictin~s

Fidias.

Ea se ridica

pc 0 b~7.a inalta

bahici

~tinga; atunci devenea religioasa bunurilc tanlul titutiv3 neyoie

apoi, cand

nu putcau un strAin,

ceca ce nll i-a impiedicat

de 1,50 m, ajung:ind

HeJcspontului:al expluatarca

9 m.
man~

Zeita era reprezenlat~ tinand Intr-o 0 laoce. iar pc partea ~tangl!. avea un decomt centauri Mys. cu relicfuri reprez.cnrurul reliefuri reali~i alte

~i care

sediu se afla [a Teos, pare sa f. detillut

a loniei. in Membrii prill toatl! an la Ei posedau 'ii prefUiau reiese din de actori. de aceste

mise dedit

unui lIrma.'jo direct. era adoptat legitim;

Astfel

cxclusiva

copil

cl

perpetua sa

10 secolul
'inIati5area Temislocle" zidurile credintat la Eurimedon

seut imens, iupta dinlre zate de dtre

erau n?ispiinditi intruneau

~i continua
familiale. considenttil formata

administreze ca parte dintr-o pe cineva, nu

~i lapiti,

~ise

fiecare

El devenea

461-1), Cimoo" iar

~i
a in-

Sti mai amiotim

Teos,

ullde

se arIa eentmllor. ~ise pare eli atalizii Dupi! cum

familiei,

sa se reconstruiascli

C'dteva monumente,

din care insh nu se mai

mari bogatii in mod

a ceHilii, Pentru

de la sud si nord,

Peride*

irea P~rtenonuluj*.

tn anu1437

si lui Fidias·

construMnesicle

pi'i.'>trea711 aproape nimic: ehalcoteca. Pandroseionul, sancb.Jaruliui p..mJ;ion, altarul Atenei, sanctuarul lui Zeus Polieus

deosebit.

de familii.

a adopta ani)

~i,in d

epoca

inseriplii, au existat ~i aite lrope dintre care una aleniana. Altituri

ca adoptamul

sti fie bar-bal,

(sa

aiba peste

18

~isa

aiba

18

18

AED

.-\GIS AETION, pic/or din secolul allV-lea t. Hr. EI cste eel care a pictat Nunta lui Alexandru ,~i11 Roxanei (aprox. 327), in care a rcprezentar pcnrru prima data amorasi plutind prin tncapere: a lnaugurat astfcl 0 moda care a marcat tntreaga perioadf tablou alexandrina. la Jocunle succcs, Aurorul olimpice a prczentat ~ia repurtar acest un Jccuri-

Dud adoptantul avca copii, el era obligat sa-i dcposedcze de calitatea lie urmasi legitimi, prin apokeryxis, care Insemna 0 adcvarata rencgare. ell toate acesrea.daca dupii adcptia unui strain sc nasteau copii legitimi, mcstenireu era irnpar!it<'i tnrre
acesti copii legitirni fadi
~j

eel adoptat.

Adoptia

sc realize

nici un fe l de greutare, prinrr-un act tntre cetateni In viata sau prinrr-un act restamenrar. Adoptatul trcbuia sa fie cctatean prin nastcrc sau prin
drepturilc ce t-ar

incilt presedintele lor i-a dar in casatorie pc fiica sa.

ascrnenea

AGELADAS din Argos, sculptor. (515 -aprox_460i. Hr.). A fest maestrul lui Fidias~, ill lui Policler" ~iallui Miron" _Nu se stic aproape nimic despre acest sculptor, care se pare ca a fast adesea confundat eu uu alt Ageladas care a trait eproximariv ill anul '430. De la el n-a ramas nici 0 Iucrarc. nici macar a copie. AGESILAS (Agesilaos), xl"l('rul.l.,mrtan (Sparta 442 - 360 tHr.). flut lui
Amidamos Dupa
0

Spartci , dupa ce stralucire

ii daduse

cea mai mare

natura] izare; cl i~i picrdea

fi revenit din partca ratalui .suu legitim, lnsa le pastra pc ucelea care ii revcncau din partea mamei sale. Adesea sc tutamplu ca cei adoptan srI fie deja udulti in momentul actopnei. to accst caz, adoptatii erau obligall sa tutelcze copiii minori ai tatalui udoptiv, precurn :,ci c fiiccle legitime ale p accstula, pe care trebuiuu sa Ic tnzcstrezc ~isalc casatorcusca .. Adoptatul putea COIltracta 0 casatorie ell una dintrc de, Nil rareori se lruampla ca uniunea conjugula cu fuca unlca a adcptantului sa fie stipulata chiar in conrractul de edoptie. AED,
poet cure, in epoca ill perioadele homerica Si ne,~'iarha-

tndoietnic

geometnca

ica, mergra de fa () cetate fa alta. ell ocana sarbatorilar, ,,'i pe tanga pruui, pentru a
cdnta poeme exi.I'fal inca epice, acomoaniindu-se cu
0

(ilUU, (Se pare ed in.nilll(ia aedllllli a din perioada mianiana.)

AEGOS.POTAMOS ("fluviul capr.!,,), mie curs de apa din Tracia, cclebru prin infr:1ngerea navaH'i pc care au suferit-o atenienii chiar la va.rsarea sa (in apropierca actualci Galata),din partea flolei b.cedemoniene eondusi1 de Lisandru, in anlll 405 i. He. Aceasla infd.ngere a dus Ia dedlderea Atenei ~i a pus capi1tr.1zboiului peloponesiac" _ 20

AGATOCLE (Agathocle), tiran at SiraCltzei (Termae. Sicilia, aprox, 361 _ Siracusa, 2R9 i.1Ir.) Tatal snu, Erginus.era un olar exilat din Rcgiurnla Tcnnac.oras supus Cartaginei. Agatccle l-u urmar pe WIlli sau la Siracuza, undc a muncir Intr-un atelier de olarie ~i apoi a intra! in armata. Remarcar de dilrc Damas, nobil siracuzan, pentru puterea ~i Irumuvctca sa, Agatocle a intrat In slujba acestuia, iar dupa rnoartea lui Damas .s-a cnsatorit ell vaduva lui, devenind asrfel unu! din cei mai bogati cetateni din Siracuzu. In anul 317, dupa cc a adunat 0 armata. el s-a proclamat rege al cetatii" ~i a supus intreagu Siciltc greaca. Gcneralul cartugineztlor , Harnilcar, I-a tnvins la Hirrera in anul 310 '5iI-a aMXliatinSiracuzu. Plin de indrazneala, Agatocle a stramutat ra7boiul In Africa, silindu-l pe Hamilc:u sl1ridiee asediul Siraeu7.ei. Agatode a repurtat mari vietorii ~iamcnint:a Cartagina, dar in anlli 307 a fost rechemat in Sicilia din pricina revoltei unOf ora~e. EI Ic-a SllpUSdin nOll ~i in anlli 306 5i·a a~umat tirlul de rege al Siciliei. Dupa aceca a debarcat In Peninsula italica, devenind stapiinul, in special, al Crotonei. Se pare dl a murit olravit.

din familia

regaia

a Procliaior.

urmat Agis"

tinerete virtuoasa. Agcsilas a tronul Sparte i fratclui sau vitreg al Il-Jea, in anul 398, in detrirncntul nepctului sail Leonhides. pe care Lisandru" ll inlaturase sub cuvant ca extc 0 prugenitura neleguima. In 396, Agesilus a trecut in Asia Midi nnde . ttmp de doi ani, a rcpurtat victorii contra persilor, eliberand pe grecii din Asia. Reehemal in Grecia pentru a lupra contra Tebei, a Atenei, a Corintului ,:;ia Argosului, el i-a tnvins Ia Coroncca, in Beotia, in 394. 'I'imp de 2ll de ani a mcntinut suprematia spartana aSlipra Greeici, J,H in 37U fonele Laee1<1 dcrnonici

din non etc catre tebani la Manuneea" (362), cl a trecut in Bgipt, chernat de carre faraollLli Teos. L-a sustinut pe acesta Cll Irupa );a de mercenari intr-o exped.ilie in Asia (361-360). Cand nepotullui Teos, NCclancbo, s-a raseulat,Agesilas " trecut in slujba lui, iar Nectanebo a ie~it Imingl1tor ~i a Iual puterea sub numele de Neetanebo al II-lea. Agcsilas a mllfit la intoarcerea din aceasta. expeditie. El a fost llnul Jin cei mai mari capitani ai Spartei. pc care Xenofon * ~i PIlItarh" il descria ea pe un om clIrajos, virtuos ~i generos. Ages.Hasil-a putU(ins:i impiedica deciinul

au fest tnvinse

la Leuctra.

[nvins

AGIS. Se cunosc patru regi din Sparta" care au purtat acest nume. I. Agis I, fiul lui Eunstene , care trece drcpt tntcmcictorul dinastici Agizilor. E! ur fi donmit in a doua jumatare a secolului al X-lea I. Hr. ~iar f supus pe vechii locoitori ai Laconiei. Dupa Strabon. cl csrc eel care a retras pcriccilor" privilegiul iscnimiei ; adica posibilitatea de a so bllCllra de acclcasi drcpruri ell Spartanii, impunftndu-le starea de simpli rribntan 2. Agis al Il-tea, fiul lui Arhidamos al Il-lea ~i Irate vitrcg al lui Agesilas. Et a domuit din anul 427 pana la 41;0 I. Hr. A Iuar parte activa la razboaiclc peloponcsiacc" invadand 111mai multe rfindur i Atica. iar in anul 41S a tnvins orasul Argos in barnlia de la Mantineeu Refugiat in Sparta, Alcibiadc * a fOSI01lSpctclc lui Agis , dar i-a secus sona In (imp ee ucesta lupta contra atcnicnilor Ja Dccclia. De aceea l eorihidcs care ar Ii trebuit sa-i urmezc la rron, a putut fi excluv de la succcsiunc , c a fiind rodul adulterului - 3. Agis al Hl-lca , fiul lui Arhidamos ullll-Iea ,~incpor al lui Agesilas, a domnit din 338 p5.n1in 33 I i. Hr. Cand Alcxandru" I eel Mare a rrecur In Asia, Agis a Incercut, ill anul 331 , s<1-1lunge pc rnacedoneni din a Grceia. EI a inaintat spre Megalopoli .., dar a fost invins de ditre Antipatros* i;>i fmt a ucis in lupta, impreuna ell 5 300 de lacetlcmonleni. - 4. Agis allY-lea, fiullui EudamiJas al [I-lea, a domnit din anul 244 palla III 241 i. He. EI a Vnlt sa restahileasd1 Tn toata rigoarea lor legile lui Licurg* Sprijinit de unehiul sau Agesilas, a propus sa fic anulate datoriile ~i sA "e tread la 0 reforma agrari1, reimpaI1ind pamanturile Laconiei III 4 5UOde loturi pentru cetaleni 5iin 150.X) de lowri pentru perieci. Dcvenit
21

AGIZI
efor", avuti triva cxil. Agis. Dar, fost Age-silas. proprictari lui Agis Leonida care era unul din eel mai funciari, ~i a flicut a obtinut s-a Inters tmposa fie rcchernat dar aflat in lui Atenei Agis a rondamnarca in templul

AGORA tnfatisau sub JOlla forme: etc crau fie

panclenice cerate" olimpice", Chiar funcbru cursu!
till

lungime). semifond), carora forma lupta pcnsclc valoare. de

alergarea arunearea

(de

fond

sau

de (0

·5i magazine.

Astfel cele

in

aceste funcni

piete

se a care

. fie rezervare Jocuri panelenice pince" fest ulterior istmicc".

all

nurnui erau

pentru jocurile

discului (care

~i lupta, pugilatul

tntrevad
clasice: cetatenilor.

deja

doua ultlm

ale agorei reiese chiar

trebuie

sa Ie adaugarn ell pumnii). in cununi

tnrg ~i totodata Accst termcnului de acriune

lac de adunare aspect de "agora", al verbului rllnd,

Leonida'.

tot din spita Agizilor.

$i nemeene" consacrate unei in Cu lin caracter de agon, . rcprczcnta omenesti. asocierea funeraliilor , desprc cu lua de

box) si pancrace
consteu

doca

~i pugilatul

cuprindea Rccomde

din ctimologia este numele

CMe <;-a refuglat

ctivinuati , marilc jocun

funcruliilor acevtca, jocuri

aveau

~i obiecte

a~eiro,
undc ti

silit de foame sa lasa de acolo. tntemnitat 5i apoi sugrumat

si se pare Cd institutiu importante gasim al uuor sacrificii in lIiu.da ~i jertfc , in cursul de care Jocunlc divinitari

"a aduna''. Agora ar Ii , 'in primul se aduna vedem poporul. pc feacieni

locul

substitut

AGIZI. numele uncia (lin cell:'doua dinastu regate din Sparta, cealalHi fiind Buripontizii"
Iatatista acestei dinastii: aprox.56()-520 Anaxandridas

roarc dintre

pc

care Ahile le-a organizat marturic entice. sarbatori toti grccii

pcntru Patroclc dispuner» erau Inchi ace~lor<L rangul

prima jocurile prilejul timp parte

cctntilor

AGONOTET, oresedinte de cancursuri (Ace.\t nume era dat celor care instituiau jocuri suu concursuri publice, prtccwn .~'i celor in nume!e carora era stabitua 0 sarbatoare st care suportau cheltuielile pentru aceasta} AGORA, piata in cure Sf: tinrau tJr~lIrile si in care cetatenu se adunau pentru a detbate cu privire Ia trebunle puhlice. a/unci c/tnd I1Il era rezervat un ali toe in acest scop.

Astfel , in adunundu-se

Odiseea,
regelui

in agora

spre a-I tntalni Alcinous til cctatca'<stat inainte porul de orice. pcntru

pe Ulise,

oaspetele agora

grcccasca. locul nude

cstc , poca set-

se aduna

Clcomcnc J
Leonida I Plcistarhos

aprox . 520--490
49()-4t;() 4RI)-459

11J.lediferitclor

si se dcsfasurau

lor J~tlinJ{c care aveau

In

a dclibcru.

Ea sc impunc Inconjurat diferitelc

un centru vicii-

admirustrariv,

de edipritancul.

cc la jocurile

panel en ice purcuu cetarilor ca cetateni

ficii publice mctroonul ter sacru. impura. acuzat de Cand

care adnposteau tla Alena), religios. lncat

0

Plcistonax
Puusanias Agcsipolis Clcombrote Agcvipolis Clcomcnc Arcus Areus Leonida Cleomenc Agesipolis I Il II III III Arrotatox II I I II

459-409 409--395 395-3~O

38()-371

bulcutcrionul

( • BULE). tribunalc avant! persoana putea

cctatcumjocurile live, desi

crau rczervate orase sa ,II

etc. Agora si un carac-

1l11J11ai pentru cctatcnii

se lntarnpla Ia invite sa participc prictene. Cameia", siilor", erau atletice. jocurile fcderale. membre In aveau alcatuite hipicc cetatilor Ia care

era ~i un centru astfel

0

til

Grccia

preelenica agora

se ghseau greceusch casci

0

agore

371-370 370-309 309-265

265-262

ele

ai orasclor al Dioniin Beotia. concursuri Prinrre statele ~i jocunle sarbarorile

care prefigurau Creta, iveala shpaturilc faptul Triada

clusica. au dat regale plata. darata din poslbil recent

ln
la de

soconta
un om dour patrunde

de pilda un crima.

ucigas, xau
llLl

cursul

Panateneetor". din Argos, , iar Broticclc. din

arhcologice au inclus piata

a! Heraia*

d'i renovarilc

acolo.
pline

loc jocuri numai

la Haghia

mardin ca I,

erau esezate sc poata tiul sacru. lsi aveau plele"

avcau loc diferite sarbatori , pe caile de acces Ia agora vase

pcntru ca oricinc sa tnaiote de a intra in spaprotectori La Alena, ai cetatii tem"calea

262-254 254-235 235-222 219-215

<;arbatoTiIc lui Eros de la Tespia,

ginita

de porticuri, Aceasta recent miceniene. , adica

spre care se deschideuu cstc Ill, adicf Este rotusi din minosenul cpoca

ell apa lustrala. purifica Zeii acolo

magazine. minosenul ocupani piata

~ipoate si rnuzicale. sc pot socoti pureau de participa

~i croii
lor.

capelele

(neroonv.

sa fi exisrat

inca de cand a fost cons-

si altarele"

AGON, concurs, jocuri pubtice. lui Apolo de la Delos, la care luau parte Jccurile ocupau un mare loc in viata cetatile Iigii din Delos, precum ~i jocunle publica a grccilor; ele aveau rotdeauna un sane peruru Artemis de la Bfes. Toate caracter futlcbru sau religios in epoca aceste jocuri se desfli.~urau pericxlic; ele se clasidL fnd in Odiseea se relateazA despre repetau fie anual. fie la doi, trei, patru sau jacmi organizate la feacieni. in care con- cinci ani. Concursurile crau impar~ite in cursul este doar un speclacol; la fel va t1 ~i trei categorii: jocuri hipice (agone,\'hippiin epoca elenistidi, in care vor fi instituite koi), joeuri muzicale (agones mousikoi)
jocuri in cinstea in suveranilor. Alexandria ~, cuprinzand concursuri de dans, de muzica din (in Antiohia' stralucite, ~i Pergamu!" au cunos.cutjocuri

ale federatiei,

pilda

truit palatul in secclul vechi palatul ar

al XVI-lea

i. Hr.
cu care
0

Inca

~i mai

sacra" pe care 0 parcurgcau procesiunilc (in special Cll prilejul Panateneelor") plini1 la Acropole Uncle

fi

complexul

se Invecina unui teren in

din Malia,

in care

sal a hipostila

~iIa Partenon sarbaton religioase

strabatca

agora, in lui avea pentru

se desfasurau

era amenajaUi

in apropierea

care se poate reeunoa~te 0 piata publici\. &Iificiul subteran inflitiseaza 0 sala ill care s-a adunat lumea insula Gla probabil din Arne, co~~iliul Beolia, a fost batranilor. anume identificata descoperita in in cu
0

aceasta Dionisos 5i
0

pia~a, de piida sarbatorile la Atena. tn paralel, agora economidL Cetli.tenii afaceri, a trala diferite

funqie penlru

.... eneau

aeolo

micenianA,

de asemenea,

a se intalni liber, dar ~i pentru a ....nde ~i i a cumpi:ira atftt produsele de la l3ffi, necesare traiului importate se tineau de fiecare zi, cat dar ~i produsele Targurile erau adeseori 5i cele manufaclurate. in aer liber,

care dominau concursurile muzicale ~i cursele hipice. Jocurile se

Z!

nikoi).

~i de dint; joeuri Aeesteadin pentatIon, care

gimniee urmli.erau cuprindea

(agones gymconstituite sli.ritura

homericul

agora, inchisa de 0 incintli. ~i mru-ginitli. de un portie, spre care se deschideall ateliere

AGORACRIT

AHEEANII

amenajate in jurul unor edificii care alcatuiau hale, niste stoa (portice) si temple. In unele erase din Asia, in aprupicrea agorelor se gaseau adcvarate bazare Pietelc crau aglomerate mill ales uimin~ata, 'dar
dupa-arniaza adunuu pe putcau TIll ave all nevoie

nord a Aticii) 0 statuie vestita a lui Nemesis. Este posibil ca statnia Ceres de la Vatican sa fie 0 replica nrmana a acestei capodopere. AGORANOM, magistrat ales tnfiecare an, uv.lnd sarcina de a supravegnea tdrxllrile. a mentine ordinea .~i preveni a
froudete .

sa munceascn

fi lntalniti

aic eei care cafe se

~i la perfumieri pentru a sra de vorba. Acesre tar~lIri crau instalatc uneori la portile crasclo-, Jar, in general, elc sc foloseeu de agora, la rei ca ~i institutiilc rcligioase si administrator]i
la bnrbieri cetatii. Nemultumit de accst luent. Platen instnlarca targurilor la porti!e orasclor. astfel tncat arractiilc ncgotului sa IlU abata pe cctatcni de la ocupatn nobile La randnl sau, Arisrotet a sugcrar crearea de agore anume pcntru comcrt , care ~(Ifie situate la dcpartare de agora "lmra", in care sa se poata uduna oamenii liberi: ,l~a au fost urganizarc , dupa parerea sa. orascle din Tesalia. De altfel. In uncle cetari, Lie pildala Priene suu la Corinr , existnu deja tsrguri spccializate, prefigurand cstrazile'' pentru pescaric sail pentru dl.tnuri din orasclc orientale. (Asa au stat lucrurile ~i III Roma imperiala. ell difcritele eifimL) a preconizat

Existenta agoranomilor estc atestata in numeroase cetati grecesti ~i mai ales la Arena. Aici erau nee agoranorni, cinci
penrru Arena si ciuci penuu Pircu.

AGRICULTURA.

AGORACRIT
din Paros (secatut

(Agorakritos),
ui V-leu f. Hr.J

sculptor

Discipol preferat al lui Fidias*, s-a cremt ca unele statui, atribuitl? in anlichitate lui Agoracrit, au fost in rcalitate opere ak nmrelui sau rnacstru, care I-a l:1sa(pe uiscipol sa Ie semneze. AgoT<l(:rit a lucmt impreuna eLLPidia~ la frizele Partenonului" 5i se poalc sowti (;li, imprcuna cu Paionim;*, a invental draperia transparenta, a direi perfeqi une estc dovedita de acele niche ale b;_1lustradei micului templu al Atenei Niche de pe Acropole, Agoracrit a sculplQ[ pentru (cmplul de la Ramnontc (din !parlea de
24

Anticii socoteau ea agricultura estc cca mal sigma hazji a bogtttiei unui stat. De-a lungul intregii istcu-iigrecesti. agricultorii all format clasa ccu rnui importanttt a cetatilor. In cpoca homcrictt. puterea unui individ era apre· ciata dupa intinderca campurilor aflate in JX).... sia sa. Culturilc obisuuite erau: graul, e orad, de calitutc proasta, pentru hranu vita de vic, maslinul, prim!, rodia , mazarea, bobul :;i cc apa. Traditia agricuhurii s-a mentinut mult (imp, iar In epoca urhaica s-au constituir intinse domenii funciarc, aflate in stapgnirea catcrva Iamilii. Tara fiind saraca in pamanturi arabile., a fost defrisata puna ~icca mai mica parceLl dc teren ~i s-a practicat wltura in Icrase, spre a folnsi ~ipovarni~urilc coline lor Agricultura a ramas ocupatia preponill:renta in regiunilc eu 5esuri rut.lnice· Macedonia *, Tesalia, Beo!ia ~,Argoliua·, Arcauia·, Mesenia· ~i Laconia·, ultimele doui=! provincii constituind domeniul Spartci, precum ~i in Creta~ in accstc regiuni, latifundiarii au Jominat mult.1 vreme pc oamenii de ramJ, traitori de pe urma produselor mieilor lor proprietA\i.

Anca' avea numai patru sesuri mici care nu puteau brani populat!a in continua crestere: de aeeea economia ei s-a orientat spre comer;" si industrie" in aceste conditii , oamenii de jos s-au eliberat de sub dominatia aristocratiilor funciare ~i s-a format 0 burghezie, totodata 0 lntreaga populane traind in saracie. Conseciuta acestei evolutii economice a fest aparitia democratiei , in rimp ce regiunile agricolc au pastrut un regim oligarhic sal! mortarhie; cbiar si regiunile agricole care si-an stabilit un regim democratic, nu all ajuns la aceasta decat in urrna unor revolutii 5i rnulta vrerne dupa exemplul atenian. Coloniilc din cpuea arhuica, exisrenre pc tarmurilc Marii Ncgre, in Cirenaica sau in Grccia Marc' ~iin Sicilia', all fest mai rnult culonii agricolc dccut comtoare comcrcialc. In SCCU[II[ al Iv-lca t. Hr .. perfectionarea unclrelor ~iurilizarca generalizata a ingrasamintelor n-au tmpicdicat declinul agriculturii, iar Atena fest nevoita totdeauna sa importe grau din coloniile sale din Tracia 5i din Taurida (Crirncca). in Grecia continentala, in secolelc al lll-lea ~i alll-lea. rnicii proprietari all cmigral ~iparnsruurilc IHIU mai fast destelcnite; in schimb, Creta a continual ~a culuvc ceca ce i-a ccnstituit bogatia inca de la Inceplilurile isloriei sale: smoehinul, curmalul, gutuiul, inul, ~ofranul (folosil pentru vopsele), macul ~i sesamul (pentru uki), menta ~'iabsintuL Illiloile slate clCllisticc, celc mai bune dmpuri ale Sirici, care apart:ineau uome!liutui regal, avcau un ranuamcnt slab; III schimb, agricultura a fost marea bogatie a Egiptului, unue iriga~iaa fost perfeqionata de catre inginerii greci. Graul era resursa lui principala. dar se cultiva 5i inul, vita de vie 5i maslinul. Gd\dinilc erau rezervate
:1

pentru pornii Iructiferi 5i pentru culturile de zarzavaluri. in principiu, pamsnrul era tmpartit tnrre rcgi ~i slujitorii zeilor: domeniile regale ~i cele ale tcmplclor erau rnuncitc de catre tarani, care beneficiau si ei de produscle p~mantului, platind rede. vente. De altlel , Ptolemeii tnchiriau pamfint colonitor grcci. iar in punctele strategice. Inspre drumurile regatului , au fest instalau coloni miliran. care culuvau pamanturi ce vor devcni apoi conccsiuni crcdirarc. AHEEANA (Iiga ~). A luat nastere in sccolul a1 V-lea I. Hr. Dounsprezece targllsoare din Ahaia (regiunc din nordul Peloponesulutj. di ntrc care cclc mai insemnare erau Parras. Dime, Aigai , Aigion ~i Palena , cclcbrau la Heliche cultul lui Zeus Hermaios. D11p1l e uu cutrcmur de. c pJ.rnant din sccolul at lv-lca a distrus Dura ~iHeliche. sanctuarul a fost admini .... de trut entre Aigion. in secolul al lll-lea. aceasta contecerane religioasa a c:1patat un aspect politic opunandu-se tendintelor imperlaliste ale macedoneniror. Pc la mijlocul sccolului , Aratos din Sieion a facut din aceasta ligsi puterca prcpondcrcnta din Grccia La apogeul puterii sale, Liga aheeana,
careia i se alipisera multe cetati. cupriudea

aproximativ ;;aiLeci de state, Ea era condusa de doua adunari: ,'''),1l0({O!:i, unJe ~e intruncau delcga!ii fiecarei ceta!t ~i care se ocupa de treburile curcntc, ~i .\ynkletos, at.iunare deschi!>afied'irui aheean in var~ta de pe~te 30 de ani care se preocupa lie politica extcrna, Pulerea executi\'A apar~inea unor ~trategi ale~i; 1ainceput au fost doi strategi, iar dupa anuJ 255 i. Hr. numai unul. Mcmbrii ligii au adoptat Ull ~istem comun de moneoil.·. tie greuta~i- ~i de ma~uri~ 25

AIlEENI AMEEN I, Sub acest nume sunt desemnate primele s-au stabilit populatii Indo-europene care in Grecia la tnceputul mileniu-

ALCIBIADE operele lui Alcamene: pentru sanctuarul puna capat pacii pe care 0 sernnase Nicias;' lui Hefaisros (care se mentine sub numele In 421 cu spartanii ~i care tncheiase prima de Tescion) cl a sculptat un Hefaistos si parte a razboiului peloponesiac". A strao Atena, 0 staruie cnselef'antina" a lui batut Peloponesul spre a glisi aliati pentru Dionisos pentru un tcrnplu nou construit Arena. apoi a facut in asa fel ca atenienii in apropierea teatrului si un Ares pentru sa hotarasca expeditia din Sicilia· (415). templul acestui zen. Numai din reprcdulmpreuna cu Nicias si Lamahos , a condus ccri nc este cunoscuta opera sa Hermes flota atemana care a debarcat la Catania, Propyiaios, maiestuos cap barbos pus pc In Sicilia. lnsa abia sosit, a venit dupa el un soclu [a intrurca in Acropclc ". De usc- galera sfanta trinusa de atenieni. Trebuia menea Proene, cxpusa astazi la muzeul din sa se Intoarca pentru a raspunde acuzatiile Acropole. ur putea fi 0 lucrare provenind dl. ar fi mutilat staruile de la raspanuile din atelicrul sau (ea face parte, prcbabil. Atenei (hermesi) 5i ar fi parodi at rrusterele din gropul Proene .)i ltys, mennonat de de [a Bleusis , Cll putin lnainrea plecarii sale catrc Pausanias, care ne informeaza cii sc spre Sicilia. in cursul unei opriri a vasului gasea prin imprejunmile Partenonului) la Turium. in Grecia Mare", el a izbutit sa Atletul cu disc de la Vatican si Ares fuga ~i s-a rcfugiut la Sparta, unde a fest Rarghese ar putea f ~ie\e cnpii romane ale oaspctclc rcgclui Agis" al Il-lea, pe a carui uuor opere ale accstui sculptor. Dupe cute sotic 3 scdus-o. A fest ncvoit sa fuga din se poate deduce din operele care ii sunt rou. ducsndu-sc la Tisafcmc. satrapul peratnbuite (el a participer poate si la execusan din Asia Midi (412). L-a convins pc tarea cariatidelor Erehteionului si a grupului acesta sa-i paraseasca pc spartan! ~i ~a se Demeter ~i Core anal Pc Iriza din est a alieze Cll atenienii. Acestia l-au rechemar remplului Atenei Niche), Alcamene a stiut din exil (411). Fara a se tnroarce in patria sa lmbine perfect tradma rigoni (proprie sa, Alcibiade a luat comanda flotei areniartci sculprurii) cu degan~a sculpturii cne , a tnvins dusmanii la Cinosema, Abides decorative. ~iCizic ~i a cucerit orasele Calcedcn '5i ALelBIADE (Alkibiades), om de .•tat Bizant. A rcvcnit in Arena In 407 triumfator, dar izbfulJa sa a fost rJescurti'i rJurata. atenian (Alena. 450 - Frigia. 404 f. Hr.). Era fiullui Clinias. din familia l10bila tn absenta sa, locolcnentul Sal! Antiohns a fost invins la Notion ~i,n 406, atenienii I a Alcmeonizilor. Originea, feumllsetea, spiritul ~i darurile sale, precum ~i in- i-uu retras comanda suprema pc care i-o crederea rutorelui sau, Pericle ~,au flCUl ca ofcrisera ell un an inainte. Alcibiade s-a retras pe domeniul din Bisantion, in AlcibiaJe sa dobandeasdi de timpuriu notorietatea. A fost discipol ~i prietell al Tracia, iar dupa diderea Atenei. in 404, s-a s lui Socrate* ,care i-a sal vat via~a in cursul refugiat pe liing1i. atrapul Farnabase. Ayea de gfuld s1i. e prezinte regeilli Persiei cand, s biit<1.liei Ia Potideea (432)~ au participat de Impreunl'!, la biWilia de 13 Delion (424). intr-o noapte, i-a fast incendiata.locuinta; Dupa moartea lui Cleon* (422), Alcibiade Alcibiade a ie~it cu sabia in mana ~ia fast a intrat in politid ~i a devenit unul din strl1puns de sagetile lInor oameni inarmati, conduditorii eelor care se pronunlau in trimi~i ell siguranla. de dl.tre Farnabasc, la favoarea raz.boiului. EI a izbutit astfel si!i Indemnul lui Lisandru·.

sa nu fi avut un caracter prea razboinic: in orice caz , ele n-au avut urmari paguhitoare In ceea ce priveste dezvoltarea civilizatiei miceniene, ai carei faunton au fost ahelui al XI-lea. Aheenii au gasit aici populatii ell 0 civilizatie mai avansata dedit a lor, enii. De ultfel si acestia erau cu siguranta populatii dinrr-o rasa ell totul diferita 5i lmpartiti in triburi". iar celula de hala a vorbind un idiom care le era ell totul societani lor era ceca ce se numea genes". Regii aheeru pe care ni-i lnfatiseaza epostrain, lnstalarea aheenilor s-a facut prin peea homerica domnesc peste un genes violenta, distrugeri 5] mcendii marcand trecerea lor. in urma instalani aheenilor , tntius ~i domina populauile indigene, ca stxpant, printre vechii locuitori a lnflo- supuse , insa nil reduse 13 starca de scrvi , lisa cum sc vu in tam pla in urma invuziei fit 0 noua forma a civilizatiei bronzului, pe doricnc. Chiar dad} iunicni i au luptat care arheologii au denumit-o "eiadicul uncori trnpotriva ahecnilor. care i-uu ulunmijlcciu''. Popor de pnsron si nomazi. aheend stapaneau (time de boi si au intrcdus gat din Egialrca , cclc uci popoare. ahecnu, In Grecia calul . Moravurile lor erau aspre. ionicnii .~i colicnii. au avut lntreprinderi Ei se distingeau prin faptul ell purtau barba cornunc ~i au ccndus lmprcuna civilizatia si ptin imb~5dm~nte~1 lor, a~c1itl~itadill- miceniana lu acca culmc pe care ea a tr-un sort ~l un hiton ell manect SCLIrle, atins-o la cateva dcccrui tnainte Lie sosirea care cobora In cute drepre pana la jumara- in mas a a dorienilor. lnfiltrandu-se in tea coapselor, prin cascle lor dreptunghiuGrecia Cll multa vreme mai lnainte , donlure cu megaron, ,>aUi comuna cu vatra rlXa enii au distrus civilizatia aheenilor care , ,~i dcschizaturi tngustc, mcnitc sa-i apcrc uniti cu ionienii, au emigrat dincolo de ell de frig. Sc mal disringeau prin gustul man sail au test redusi , 111 Pelopcnes. la pcntru sirnctrie. manifest in ccramica lor. starea de servi, 0 Jata Cllpopulatiile bastiAsemcnea celorlalte grupuri indo-europena.5epc care Ie supusesera ~icare, de altfel, nc care i-uu urrnat - ionienii", eolienii" ~i ti asimilaser1'i.in parte. in epoea Istorica, doriemi" - aheenii vorbeau O limba iurunumele de Ahaia a fast pastrat pentm a dill'i eu greaca epocilor istorice. C'ileva desemna zona de coasta a golfului Corint, secole lIlai tarziu, civilizatia cretana i-a in nordul Peloponesului, unlie se refugiinflueTl~alprofund; acest sincretism a dat asera cete de iOllieni ~i de ahceni. na~tere civilizatiei llumiti1 "miceniani1", care ne e.~tecunoscuta prin descoperirile AISIMNETI ARBITRAJ, LEGISLAarhcologice ~iprill epopeea homerici1. TORI, TIRANIE. Aheenii au raspandit cultura lor pe sculptor coastelc egeene ale Asiei Mid. in Cipru ~i ALCAMENE (Alkamenes), in Siria. Ei all avut relatii ClI Egiptul, iar utenian (secolul al VI-lea f. Hr.) Elev allui Fidias~, Akamene era consiuflul din grupurile lor a supus Creta. De~i i n-au fost totdcauna pa.~nice,contacte!e lor derat cel mai mare Jupa maestml sl'!,u,meu celelalte popoare inrudite, ionieni ·5i preunl'!, cu care a lucrat cu siguranta la ~lefuirea frizelor Partenonului~. Atena eolieni (stabili!i in general in non]ul Peloponesului intr-o epod'i.ulterioara), par avea in templele sale mai multe dintre
-j.

ALCMEONIZI ALCMEONIZI, marefamilie ateniana,

cure .mcotea eQ se trage din Aicmeon, nein

ALEXANDRU Odiseea,
era legata de eras printr-o doua

CEl

MARE

sosca, porturi: zinul palate Lagizii"

Heptasradion, la est Portnl numit Eunostos all pus minunate

formdnd eel Mare, ("navigatia construiasca

esrfel

potu/lui Nestor. considerand astfet catac parte din Neleirii, care, ~lunKu(i din Mesenia cand all so..it dorienii, si-or fi
gasit refugiu A!cmeonizii tante; unul dintre fa Alenu· au ccupat t. Hr.). Iunctii impcrarhontc" pe ell ca ei a fost ultimul unul dintre dovcdindu-se lui eilon*, din uprox.tn din
0

orasul sa continue sa sc rmbogatcasca si ramfma un focar intelectual activ pana

smr~ilul antichitatii. Aiel a luat fiinta una din eele mai mari :<;ocoli e d

sa la ~i ale

(in

acmala oaza

Kharga).

cut ca fiu al zeului. in Asia, Mint opunca actualul Persia

In 331

unde a fost rccunosa trecut ~i Tigrul din nou

la vest babuna''). un

a traversat
Erbil) Darius. aceea

Eufrarul

5i a

ini-o in lui din

~asc

sir

filosofic

la Gaugamela noua

(aproape armata regele In a intrat

de Arbela, pe care a fugit in Babilon. resedinte a Iost de catre s-a pro-

de

antichitatii , ncoplutcnismul. ALEXANDRU eEL MARE (Pella. 356 - Babilon. 323 f. lIr.),.fiu( lui Filip at ll-iea din Macedonia .).j al Olimpiei
A caparat ca preceptor exercitiile lucit 16 ani, regatului, victoria tron tatalui
0

deasupra Portul eel Marc,

marii . Bruhioeel Mare. tmbalsnmat, Trupul a fast si

Invins, a pornit

nul, care domina lui Atexandru transportat depus Lagizii.si dinastiei, aici

si Alexandru

Dupa
regale, urrna asasinat ne~os, pana

urmarirea , acesteia Darius 330 care

unic (aprox , 754

lului 'II VII-lea, atunci pritejul familia acestui alungati putut Pisistrate greci Delfi alungut putut dar Clistcnc" Alcmcon, de la Cirha. arhonte. revoltei

La sfttrsitul sccoei , Megaclc, sperjur a Facut gravitatii au fost 560, dar

de la Babilon lntr-un In special au facut de cultura primii

la Alexandria doi

monument, din Alexandria

Soma. suvcram ai
un slruantice, in urmat marii orasul
II

Darius. a cucerit Susa ~i a urcat satrapul la muntii spre

~iPcrscpolis.
nord. in anul

cducatic

ingrijita

~i I-a avut Excela in La regenta parte la la un elev strn-

a dat Ioc , probabil in Media

chiar fizice

pe Aristotel. pentru

sa

sufere

cauza

lucu

si s-a dovedit

ccntru

ill care s-au lntftlnit lumii cure clcnismului

5i pasionat taUlI
Srill

cunoastcre

Bactrianci. paropamici

sacrilegiu din Alena reintoarce i-a izgonit ca,

s i Alcmeonizf cxil in

idei venire rcvolutionand axa rnasura. mortii strazi denumita

din toatc colturile conceptiilc !ncat perioada eel Mare care

i-a

Incrcdintat

clamat rege. Alexandru l-a prins a supm condus , Sir-Dana). tanului] print
S-<I

l-a urmartt

pc
(329).

Bcsos ,

anul 595. Scan Ei au izbutit pnntre au tcde la ~i au lor, 54~, tcmplul

iur dupa

doi ani a luat

(Hindu-Kus)

din Cheroneea".

In 356 a urruct

5i a pus sa fie omornt urmatcrilor pana popoarele armata Asiei

din nou. marc anul

lui AlexanJru .nfcxandrina''. vest. mai longitudinalc

este adesea

sau, care fusese

ucis. in dccurs

ln cursul

doi ani, Alexandru Centrale (nordul ~i si-a (actualul Afghanisfiica unui lui a , fiul si pc l a Iaxarta cu Roxana,

sti dobandeascd penrru ~i pentru ultimul reveni ,s-a cctatii" construit in mod

rcputatie

De-a lungul strabatea publice. era

dupa

megnific dintre

de la est spre templelor acesteu. (devcnit care spectacular sa, undc noscute kgalii Nilului Alexandria importantt.:
0

sc desfasurau important de savant! greaca), roarc entice. canule unul

futadele
Printrc Muzeul" mod ~ cuparte, Rosie. cele mai mcr~a se

de un an, el a inabu::-i! rtiscoalele care izbucnisera In regat, a (recut in Grecia, untie Teba se instalase In fnmtea unei coalitii si-a irnpus autoritatca prin .... impla sa prezenta si a l"lIcut in usa lel, la Corint, tncar sa fie 'numit campanie s-a tntcrs a nimicit rasculatilor. trecut de oumeni. satrapilor panire panala Ill-lea, annata Darius hrnguI Tyr, in interiorul (Ankara),

in Bactriana cnsatorit Oxiarte. un complot

ca In unul 510, in Arena, aliar

ClI

cnnd a fost familiei popular Un

~i rnonurncntelor eel pepinicra sriinta" crau ale lumii

Pisistrutizi' seful partidul constitutic. in razboiul

bactrian, organizat

lmpotriva Pilotas

~i de pocti , tntr-un lucrarile

.:;i

au Iacut

sa evolueze adunate prin

pnna

gener~1

al grecilor. (335),

Dupa Alexandru

fest

de entre un gmp i-a condamnat implicat poatc a fast tn anul la Hidaspe local, caruia Alexandru fiuviu care armata a trebuit sll. pe ajuns 326. de-a

Ia Dunare

de rinen,

pe care-i

conducea

a noua

alt

cu Biblioteca Pe de

In Grccia, Teba,

din nou rcvcltuta. anului a lnfrant Mici.

1fi
a

care a trait pe vremea pe atenieni Pericle

*

lui Solon, sfjtnt aparti-

i-a comandat

alta

care era din nou in fruntea

lui Parmenion. Armata i-a executat. Parmenion. ncdrcpt din Alexundru fluvlul Porus, indian, a inaintat inainte refuza Indus lupte despaI1eau in uccastti a patruns ordinul Indus, puternic

~i Alcibiade"

fiind

fa prirnavara In mai 334 Asici

334,
armata

tradare,

asusinat 327, pc i-a

~i prin din

bratelc

In Asia Midi

cu a armata

de 35 ()()()

lui Alexandru. in India, I-a infrant ~uveran

neau accsrei famiiii. ALEXANDRIA, ora.y din t:gipt, [Ie (urmul Mediterunei. intemeiut de ('atre Alexandru* eel Mare in anul33! i. Hr, fn

cu porturile a devcnit centre 111India comercialc

de la Marea de cornert> de
UIllIe

a traversat

pcr~i \a Gr,micos, acesteia, apoi regele la Isos.

apoi a pus sti'iPatnmz[jnd Anatolia

ale antichiurmau
0

pc coasldc

ti\tii.
gand scurga garilor

vasele pana

ale Lagizilor Atelierele originalitate,

el a strnb:itut in Siria. il a5tepta au fost familia

inaJXIiat insa statele i s-a supus panll.la de a porni de sa-I urmeze,

0

sale, lar Taxi la, alt rcge flirliluptli. Hifasis, spre un ultim teritoriile tntrudil

Tars, trecfuld prin Gordion a ajulls per5ilor, Per~ii

~i neyra A
Darius Cll
0

bogi1\iile alexandrini 51 de
0

Asici. mare

lTle~te~lIactivitale expor-

jara
cea

apropierea Akxandria Dinocralc mai unul dintre Mediteranei,

satuilli

e1(iplean ridicala din

Rhakotis, de

In caIre ~i ale la ~i

al

desfa~urau elenicu

(lstrovului

FarrH. a fast celate Alexandria Insula Dcvenilii

mare

il

intensa

jllfnln~i

~i

Gange.

Hind spre lumca occidentalti tate ell pietre camee,o 'oate

~i~pre ~editerana lor: va<;e incms!esaturi, arme, de arta,

pc un plan octogonaL bogata cele mai bogate

a fugit, lasandll-~i Alexandm siriene, (august eoaslelor

in mfunile de-a ora~ul apoi

Alexandru

bogtttiile bijuterii, nlilla

antichilate antrepozite avea Faros, panlt situata

Illvingi'ilorului.

a inaintat a asediat dedit

pUI1~ caplit cuceririlor parte greIe ce popoarele

0

sale. A imbarcal riverane eondusa

rare,

din armata

sa, a ~upus dupa

lume

de obiecte

pc

care nu I-a cucerit

dupa ~apte

~ia

600000 la mica 28

de loeuitori. distanta

care vor inlluenta puternic arta imperiaHi romani'i. ill allul 301. Hr., romanii au devenit stapfulii Egiptuiui, ceea ce n-a impiedieat

luni de asediu

332).

A intrat

plin~ la Oceanullndian In timp Nearh. f1ota, revenea

in vant anului dUlI.torind

de taTTI1 ::;i men~jonata

in Egipt, unde a intemeiat Alexandria. A mers Ia ceIebrul templu allui Zeus-Amon

de eretanuI

in Persia

ALTAR

AMFIDROMII
unii; acestor douasprezece popoarc li S-,IU adltugar , dupa anul343 i. Hr., aheenii ~i maccuonenii. Confederatia era consrituita din reprc7entan!ii ficcarci cctati, hieromnemoni. numiti pc un an; ei erau eei care personale: miscerc, pitoresc. peisaj. Subiecvotau. iar fiecare popor. indiferent de tete sale erau mai ales mitice ~i crcice puterea sa, IlU uvea drcptul dedit la doi (Armamenud tui Ahiie, Hercule dispuuind hicromnemoni. Pilagorii erau ambasadorii (,"11 Apolo trepiedul delfic ...). Arnasis a fast trimisi de catre ficcarc cerate pentru a-i lIt1l11 din cei mai valorosi reprezentanti ai apara interesele in fata adunarii , numarul lor nefiind limitat. Delcgatii sc adunau picturii religioase si epice pe vase. prirnavarala Dclfi si toamna la Anrela , in AMFICTIONIE, confederatie retigioa- apropiere de Termopilc . Cultcle eomune sa sau potiuca, !(nlpilnd ct'tali lnvecinate, erau cele ale lui Apolo Pitianulla Delfi ,51 Sunt cunoscute sase amfietionii: cea din al Dcmerrei la Terrnopile. Sarcinilc con" Beoria", care unea cetatile' din aceasta siliului erau organizarea Jocuriior pitice". provineie in jurul sancruarului lui Poseidon administrarca bunurilor templului de la de la Onhcstos; cea din insula Calauria, <11 Delfi si apararea intcrcsclor de cult ul carei centru era templul Iui Poseidon din 7.elllui.'tn cadrul acestor atributii. consiliul eccasta insula (actualmente Poros) .~idin a hotarat purtarea mai multor razboaic care faceau pane Egina, Arena ~,Orhomesfinte irnpotriva popoarclor vccinc care arcntasera la bunurile sanctuarului. Pe de nos, Epidaur , Herrnionc, Nauplia ~iPrasiac. ultimclc JOlla cetati fiind tnlocuitc de entre alta parte, aceasta confedcraric panclenica Argos" ~i Sparta·", dupe ce le-au anexat a tncercat uncori s;i tempereze certunle (aceasta amflctionie a disparut tndata ce a dinrrc ceta!i ~i sa rezolve pasnic conflicrele luat sfarsit epoea arhaica): amfictionia de dinrre ele.. Dupa batalia de lu Cheroneea", la Argos in jurul sanctuarului lui Apolo amfictioniu a emis 0 moneda, prima care Pirianul ~i care cuprindea state doriene: a avut un earaeter international. ca simbol amfictionia de la istmul Corint din care al uniunii dintre greci Iaceau parte, probabil, Corintul", Argos, Atena, Megara ~ ~iSicion ~; in sfar~il, eele AUFIDROIlIi. silrbatori cu prilejul mai vestile amfie!ionii 5i singurele a dhor na.j·rerit unui capit. Aceste s1irbtitori aveau loe in a cineea fune{ionare estc cunoscuta, sunt acelea de 7.1 dupi:!.na~tere ~i eonstau dintr-o purila Delfi'" ~i de Ia Delos· (pentfU ultima - .. liGILE DE LA DELOS). ficare. Copilul, freeat ell untdelemn::;i timIt i'ntemeierca amfic~oniei de la Delfi era in general de bunica sa, era purtal in fuga atribuita lui Amfietion. Ea reunea aproape III jurul vetrei domestice; se impra~lia toate popoarele din Greeia c1asica: tesa- peste el apa lustrala:, reciUindu-se rug~lienii, beo!ienii.dorienii eu Sparta. ionicnii ciuni. Ceremonia se tennina printr-o masa solemna, Numele* nu se dlldea copilului eu Alena, fliotii, facidienii. malienii.loerienii, dolopU, magnetii, perhebii, aeni- deem In a ~aptea zi.

lungul coastelor, Alcxandru a hotarst sa se tntoerca ell armata sa pnn deserturtle Gedrosiei (Balucistan] , unde a pierdut mai multi oarneni decat in once bntalie. A ajuns la Sll~a in iarna al1111\11 325. III urma cuccrini Persici, Alexandre

marimi si clc se amplasau in general pc un soclu dispus in gradene. Unele constructii aveau proportii gigantice , a~a cum era altarullui Hieron de la Siraeuza, eel allui Zeus de la 01 impia ~i mai ales altaru! lui Eumcnc din Pcrgam ", monument Inalt de tnccpusc 0 politica de fuziouare ell pcrsii. peste 12 In si tmpodobit en numcroase dorinta sa fiind sa uneasca ornenirea sub sculpturi. Altarelc erau plasare pe campuri, sceptrul sau tntr-un singur popor mare. pe strazi , in piete, in curtile caselor, prePentru a marca aceasta vointti. el a orga- cum :;i in aria SLlCri'i a tcmplclor . Pe cclc nizat »untile de la Susa, in cursu] carora care se aflau in cladiri IlU se oficiau decat un mare numar de maccdoneni s-au db.ajertfe rara ajutorul focului. Alrarele pe care torit ell Iernci pcrsanc, eI tnsusi luand de erau sacrificate animalele erau situate in sotie pe Barsina. fiica lui Darius In anul incintu sucrata , Jar ill afura cladirii. Un zid 125, I'd Bcbatana. si-a picrdut prictcnul , sound sau un Ian! limita spatiul sacru, care Hcfcsticn. Rctnrors la Bahilon , undc 11dcspar~eau de spatiile profane. Accstc alvoia sa instituie capital a imperiului sau. tare etau tnaltate adcsca deasupra unor Alexandru pregatea uriase ptanuri de gropi in care se aduna sangele si unde erau cucerire a lurnii. Moartea l-a surpnns in intrctinute focare rucesta este un sens al cutoiul acesror pregatin, in vara anului 323: vantului escharav pentru a arde animalele nu se stie daca a fest otravit sau dacn a sacnficate. Nurnele de eschara era dat ~i murit din cauza malariei. EI nu.si desemnase un urrnas , Jar i~i lasasc inclul unuia altarelor domestice :;i altarelor care slujeau dintrc ofitcrii sat, Pcrdicas". I sc atribuic lui drept retugiu solicitannlor. in sfarsit, se Alexandru tntemeierea a tSOde orase. dintre nurncau agyie altarele in forma de stele, plasate la portile caselor , in cinstea lui care unele au capatat numele salt Apolo, proteetorul strazilor. ALTAR. Existau doua feluri de altare. unul numit homos. celalalt eschara, Homos putea fi construit dintr-o tngramadirc de pamant, dintr-un morman de crengi sau dintr-o gr5mada de pietre, Pemru Dedalii, bcotienii ridieau un homos din butuci, care ardeau lmpreuna ell jcrtfele. Cenu~a sacrifieiilar, ingramadim..lu-se, conslituia altarul. Homosurile erall taiate mai ales din piatrl'i,patrata, rotunda sall dreptunghiulad ~i erau prevhute adesea 1a fiecare unghi eu un apendice asemenea unor eoame 11\desate. Pe fete1e laterale erau sculptate ornamente (ghirlande, bandelete, ehiar personaje), Existau altare de diferite
30

defini 0 "oli~rie de Amasis", caracterizata dupa subiectele sale ~i dura modul de realizare a lor: de pilda, cole dona vase pietate de cafre Lidos. Amasis a introdus in oltiria atica cu figuri negre elemente

AMASIS, 525 t. Hr.).

Numele

oiar atenian taprox, 555sau,

de origine egipteana, Juee la presupunerea ca cl vcnea din comtoarul greeo-egiptean de la Naucratis, din delta Nilului. Atelierul sau, impreullll eu eel al lui Execia~,erdeel mill rcnumit run Cemrniea*. Ne,au ramas opt vase eu figmi negrc semnate de Amasis, pc care sc pare ca Ie-a modelat ~i Ie-a pietat ellnsu~i, preeum ~i o eupa eu figuri ro~ii. al carei pictor n-a fost el. Atunei cand nu piela el insu~i, Iuem eu pietori, eliTora Ie dlklea sfatun deosebit de utile, in a5a masura ineal se poate

31

ANAXAGOAA ANAXAGORA
(C/t;mmene,lkmia.

ANIMALE (Anaxagoras). filmof

aprox. 5(XJ -

ANAXIMANDRU
filosQf(Milet.

(Anaximandros),
546 f. Hr.).

explica dlvcrxitarca fenomenelor

cbserva in natura (de pihl.i, vanturilc produse cand acrul condensat (a urmurc a lIlllll soc .. l

ce se
sunt

consacrati

tampsacos.

aprox. 610-uprox.

428i.Hr.). Fiu nl lui Hegesibulos. a venit letAlena 13 varsta de 2n de ani , pcntru a studia
filosofia. scolii A fost influentat de doctrincle de Anaximcnc" dcgraba. intr-o

FJ

ionienc suprema

si in special sau. mai

cautu cauza tuturor lucrurilor tnrr-o

fiin\a

inteligenta primara, Nous, care punc in rniscarc toatc lucrurile, ceca ce prefigurca',a principiul motor al lui Ari stutcl ,
Stebilir la Atena, lui Anaxagora Pcricle'" a fost macstrul Platen" care si prietenul

Fiu al lui Praxiade, el a fost diseipolui si urrnasul lui Tales' I sc atrihuie inventarea gn~monului' ~i stabilirea primei hfuti geografice * Dupa doctrine sa, cauza rnateriala a lurnii era 0 substanta infinita, etemlt, alta decttt celc putru clemente. Nastcrea 5i sfarsitul lumilor, carc revinla forma lor ortginala, sc datoreaza unci miscart vesnicc. Lunule sunt nenumarate
'in infinit, i~sa suut pieritoure, clc se
SUCCCi.1

so prccipua

aveu in o caprioarn
Dc spoinci

Hcrci , iar la Samos accasra zeita padurile sale sfinre turmc de panni. era crcscura , la Licosuru,

in

in sancruarul Arcadia", in

ANDOCIDE
douaiumatate I s-a atnbuit

(Andokides),
11

alar (Alena. at VI-lea i. Hr.) vaselor picrate

11

acccavi rcgiune. soparlc emu destinate lui Pan. Cttinele era anirnalullui Asclepios , nl lui Zeus. iar porum hila a Afrodirei. Pe de alti1parte, animalclc crau vulturul couvidcratc jertfele cele mai pltcutc zcilcr. Cali crau jcrtfin lui Poseidon la argieni. iar

secalului inventarca

in

nclimitat

rclateaza dcspre acesre icg:ituri, il fucc pe Sucrate st! spuna , in redra, ca.Anaxagora era un "om de stiinta" si ca "dupa ce a
dobandit rnajorit1itii cunoasterea ~i discursurilor naturii sale, adevarute "ei a sorbit a ale

inteligentci

a neburuci", subiccte

dccursul timpului san exista un numhr de lumi ill acclasi timp. Ciit pnvestc corpunle ccrcsti , ele sunt sfcrc de roc care pot f mult mai mari deca.t pamanlUI, de pilda Soarele, de 28 de ori mai mare dccnt planeta noastra. Nu ne.au ramas dedit scurtc fragmentc din scrierile sale, elaborate sub forma unei prole poeticc.

eu figuri rosii , dar sc pare ca, rnai degraba. el u pcrtcctionat accst procedcu, cure constituia 0 ncutate. Andocide era olar , dar IlU a picrat cl Insusi; eltndruma pictorul (sau pictoriij din .uciierul sail. Folosind
procedcul doua tehnici ramus negrc , a trnbinut cdc sc dovcdeste unul dinrrc cci ai xtilului mixt . Au arnfore 5i

In insula Calamia lui Hclios , la rodicni. Felli jcrtfiti avinii lui Priap. la populat!a din L\I11pSaCO~, In Asia Mid. Csinii crau destinati Hccutei. dar in Sparta" ci (T,1lI [er tfiti altarul lui Arcs. Zburntoarctc
pentru Asclepios). vanatul, animulde salbaticc crau strangulate sau arse. 111ammnte ocazii sau in cursul diferirclor sarbtnori. Se cunosc sactificiile" de animaIe domcstice, care crau practicate III mod obisnuit, ongine

mai buni reprezenr.uui doua cupe . Suse emfore stilmixt; "did () latura

de lu cl cincisprczccc

arc

rcprczirua figuri

aces!
ncgrc ,

iar cealalta Iiguri ros!i. tchnica figurii

La una din cupe cste utilizata la

tn

spccial

hecatornbelc jcrtfirea

, carccla a o sma de

din acest tzvor tot ce era in stare sa-I fuca sit prngre seze in ana vorbirii" ln astronomic, Anaxagora afirma d'i Soarele este 0 sfera imensa de foe ~i a Luna are aceeasi c natura ca ~i Pamantul. Din pricina acestei doctrine, Cleon i-a intentat un proces" de nelcgiuire. iar Tucidlde, Iiul lui Melesias (a nu sc confunda cu istoricul). a adaugat acuzatia de "medism" Se presupnne ca, dad nu' ar fi intervenit Pericle, Anaxagora ar fi riscllt sa fie condamnal la moarte. Supus la 0 amenda de cinei talanti, ceea ce nu insemna pu~in, Anaxagora a trebuit st\ piece din Atena. El s-a retras la Lampsacos, in Ionia, unde se pare dt a dcschis 0 ~coa1a. Dupa moartea sa ~i in amintirea lui, populatia din Lampsacos a ridicat in agora" un altar inchinat Spiritului ~i Adev1irullli, iar, potrivit cu dorinta pe care 0 exprimase, ziua aniversaru a mort.ii sale a fast serballi. de dHre copiii din ~oli. Din scrierile sale ne-au dimas numai d.teva fragmente.
32

ANAXIMENE
(Miler, VI-leC1

(Anaximenes), fa mijlocuf

.Iifo.w.f C11

Nu se sue mmic dcspre el , in efara taptului ca a Iost al treilea dintre marii filosofi ~i ameni de ::;tiinllimilesieni 5i cit o era fiul lui Euristratos. Dupa tcoria sa, suhstanta primordial5. e~tc una 5i infinita. insl"idetemlinat1, did c1 0 'l.~imilll cu aerul. Din aceasta substanla s-au n:1scut toate cele existente, atat luc'rurile spirituale, zeii, suflctul (care este un ,<;uflu), cat ~ilucrurile materiale. Diferentele dintre stli.ri sunt cantitative, nu calita'tive. Astfcl. cand aerul se dilata. c1 devine foc, in timp ce comlensarea lui creeazli norii, iar cand condensarea spore~te, da apa, plimintul provenind dintr.o noun contractie a aceswi din urm~ element. Corpurilc cere~ti, care sunt mai usoare decat aerol, sunt sus~inute In spat;iu d~aer. Astfel. pledind de la aceasi:5 teorie a rarefierii ::;i a condenst\rii, Anaximene

r. Hr.)

aprox.

secotutui

mtenor.uar cea a roxii la exterior lnflucruu inniana csrc lin element de gratie

, rcprczcntuu

la Andocice. iur tehuica lui cste sigma si Ingrijita. EI a trurat ingenios subiecte
traditionale ~i mitologice (amazoanc. razboinici , Hcrculc ~i Cerberul, bacantc !ji silene). pc care a stiut Ie redca c."i.pre-

boi. Animnlclc crau folositc ~i pcntru gl1icit: vulturul, mesagerul fui Zeus, indica,

dup'l

directia in care zburu. vointa Prcziccrilc date de zburatoure intcrpretate lor la drcupta xau Ia

bauani.
dupa obser-

zeului

s.a

voimi , vultur i _. erau pczitia

stanga

siv,

rnui

ales

gnuic folosirii eelor ,IOlla

procedee. ANDRON,
partl::'a din cOJefe* Xteu.,·ti

vatorului, parte a drcaprn fiind cca priel nidi, iar !'itanga nefastl'L Corhii, tunurclclc de7.,,·ailliall

viitorul prill felul cum ca.rfliau ... u triluiau, iar la DoJona* porumbeii all a slujit Jrept oracolc· tn afara de faptul ca avean un caracter sacru, animalele crall!'ii de; apartamentelf' Jldpdllului .).j afe cefor t()\"ara~iai omului. Cainele ~i callll avca'u ce se C1fluu fn sllljhu WI aall di.~pu.\e in dreptltl la toatc pretuirile. Atcnienii ,>i mai jund (len/or porticllri.) ales tcbanii i~i ingrijeau ell drag caii. La Teha' s-au in1'iltat un marc numar de AN.MALE. Elc avcau 0 marc importan!i1 stele reprezenrand cai ~i CalafCIi. Se mai in via~a religioasa ,>i f<lmilialti. Uncle specii ~tie ca Alcxam.lru cel Marc !inca atat de de animale apar!ineau cultului zeilor sau mull la calul sl\ll, Bue-efa!' indt a inteIe erau consaerate. La Apolonia, tllrme de meiat in India un ora~ in loelll in care berbeci erau socotite proprietatea lui acesta a mnril. ('ainii erau pretui~i 5i maj Helio~, z.eul-soare; la argieni, eaii erau mult. Istoria lor incepe Cll Argos, dinele rezt't\'atd harhurif(lr. (f:'u coft5111dil/lr-I) ('urte Je.I·(·o/U'rild. i"f/conjura/d de cofonC1'

33

ANTALCIDAS

ANTIOHIA totusi

crcdincios al lui Ulise. Ii regasim apoi frecvent pe stele ca tovarnsi ai ornului, iar
in epoca tcckclul clasica ill zilele cainii noastre. miei de la Melita Pisica era aproa-

cetatilor greccsti, Antalcidas, dispretuit de toath lnmea, s-a sinucis prin infornctarc .
cu aproape a tuturor

acordul

faceau furor! la greci,la fel ca basetul san pc ignorutii de carre greci. iar numele sau era confundat ell eel al nevnstuicii. in cpcca elenisuca, copiilor ~i tinerilor Ie plncea sa mangaie animalele cele mai
ciudate: femeie capra, de cu care sc joaca
0

Hi.nara

construieste

pe 0 stela. icpurclc, caruia i sc un ruormant, precum 51 Iacuspcntru care se trnpletesc

ta sau grcicrclc,

din stuf rnici custi. ANTALCIDAS, general (navarc, conducator al_flotei) spartan.fiu al tui term Este cunoscut rnai ales pcntru tratatul pe
care I-a trcheiat ell Persia in anul 386], Hr.

(pacea lui Antalcidas). EI s-a deplasat la SUS" sprc a obtinc un acord ell regele Artaxerxe. in unna caruia toate orasele grecesti din Asia Mica erau date rcgclui Persiei, cu exccptiu oraselor l.emnos. Imbros ~iSciros, posesiuni ateniene. in schimh, toate eelelalte erase din Grccia
devencau indcpcndenre. Acest tratar, tncheiat

ANTESTERII, sarbatori dionisiace celebrate In vechea Grecie Aceste sarharon de la sfursitul lunii februarie, in care sc celebra trezirea naturii dupa scmnul de iama si dupa fermentarea deplina a vinului , durau trci zilc. [n cursul prirnei zile , numita nuigia, se gusta vinul ultimci rccolte. pastrat in pitoi, A JOlla zi avea loc sarbatoarea urcioarelor (cnoes). sc form au cortegii dicmsiace si se Jade-a un premiu celor mui buni bautori: de axerneneu.xc mcrgca spre a face libani cu yin Pc morminte. Sc cunsidcr a ca in cursul accstur zile suflctele mortilor rataceau In afara lnfernului. Mai avcau lee ccrcmonli tntr-uu remplu care nu se deschidea dedit ell accst prilej. A treia zi era numua chitre, sau Sarbatoerea marmitelor, cad i sc ofereau lui Hermes Htoniauul vase (chitroi) pline ell hrana fiaTta. fn aceasta zi aveau
toe jocun ~i concursuri

lui Demetrios Poliorcete. A luat titlul de rt".ge in anu1283, dar nu a intrat in posesia tronului dedit in anul 277. Alungat de catre Pires, regele din Epir. apoi de entre filii sau Alexandra, cI si-a recucerit tronul in unul 272. l-a urmat la tron Demetrios al Il-lea -3. Doson, rege al Muccdcnici (280-220 i.Hr.), fiul lui Dernetrios Jill Cirenc ~i nepot al lui Demetrios Pcliorcete. A luat tronul la moartea fratelui sau Demetrios <IIll-lea, in Iocul fiului accstuia, Pilip. Prin victoria de la Sci asia. in anul 221, asupra lui Cleomene", regele Spartei. cl a eparat Liga ahccana", a cuccrit Sparta ~i a rcstabilit suprcrnatiu maccdoncana. ANTIFIL (Antiphilos), ph'I()r grec (Naucratis, r_);ipl, doua iumauue a secolului a! IV·!eaJ. Antifil a fost rivalullui Apele, pe care I-a calomniat futa de Ptolcmcu" Soler. regele Bgiprului. El a intrcdns ana caricaturii, ndiculizand pe un anume Grilos (de aici a venit numclc de "grilc", dat pcrtretelor satiricej. Antifil a excelat in redarea
(I

numele tntemeictonrjut Sail, Antigonos" Cidops. Situata la raspantia drumurilor care Icgau Asia Mica ell Siria, Antiohia a dcvenit capitala regatului Seleuctztlor. care au ridicat aiei uumeroase monumcnre si all
dupa facut ritritii dinrr-tnsa rivala Alexandric!' din

oras vecin numit Antigonia.

clar-obscurului:

in aceasta

privinta

este

cu Sparta. pc vremea aceea cerate * de mare importanta in Grecia, a fest comunicat ambasadorilor Tebei, Corintului, Argosuilli ~i Alenei, eonvoca\i la Sanies de catre satraplII din Lidia. Ceta~ile ostile tcnncnilor tratatului erau amenintatc d. vor fi alacate pc pamant ~ipe mare de catre per~i, alia!i cu laecdemonienii 5i ell ccilalti semnatari ai tratatului. Se pare ca acest Antalcidas ar fi eel desprc care vorbe5te Plutarh: primit la curtea lui Artaxcrxc, regele Persiei, Antalcidas I-ar fi onoral in mod deosebit pe spartan in cun;ul unui banchet, oferindu-i, dupa ce I·a imbmat in parfumuri, coroana de pe capul sl1u. Dupa acest tratat umilitor, semnat
34

ANTIGONOS. I. Ciclops, rege Jin Asia (m. 301 t.Hr.), fiul lui Filip din Elimi. A fost unul din Iocotenentii lui AlexilllJm~. Dupa moartea lui Alcxandru, la tmpartirea impcriului, lui Antigonos i-au revenit provinciile Licia, Frigia ~i Pamfilia. A pornit la lupra impotriya lui Penlieas ~, care a fost ucis in 321, Dupa aceea I-a invins pe Eumene* in urma a trei ani de lupte. Ymprellna eu nul sall Demetrius' Poliorcete, el s-a luptat ell Lisimah*, ell CasanJru· , ell Seleucos * ~i Cll Ptolemeu * Dupa ee a invins flota lui Ptolerneu in anul 3()6,in apropiere de Cipm, ~i-a luat titlul de rege. :;ii-a picrdllt viata in bi:'ltalia de la lpsos*. - 2. Gonatao,;,rege a1 Maeedoniei (Gonoi, Tesalia, 320 - 240-239 1. Hr.), flUl

citata 0 pictura a sa, reprezentnnd un copil sufland peste un foe care lumincaza uri fruraos apartament precum ~i rap copilului. ANTIOH (Antiochos), nume punat de treispre?ece re!?idin llinastia Seleudzilor·
!ji de pam( romnrul regi din Carnage"e (regiune

din nordul Siriei). care traiau in orbitIJ. La fnceputul erei cre.~fine.

ANTIOHIA (Antiokheia), ora~ din Siria, si/lta/ PI' malul slling al Oronle/ui, fnrr-un !jes}ertil Ora.~lIla fost intemeiat ill aIlu1301 i. Hr. de catre Seleucos· Nicator, care i-a dat acest nume in cinstea fratelui sau, Antioh_ Ell·a popuIat in parte ell locuitorii unlli

Egipt. Asemem Alexandrici , ca ~imajooraselor elenistice , Antiohia a fest construita dupa un plan ortogoual ~i a foxt mar ita rreptat de catrc divcrsii reg! ai dinastiei. depasind de fiecare data mcrcrczele sale initiale ~i ejungnnd chiar pard la ale munrclui Silpos , care 0 Orasul era strnbarut de 0 ~(rada lunga, marginira de porticuri, cure sc 111tindcu de la pourta dinspre l"lna la poarta sprc Dafuc la midi dcpartarc , cra 0 insula de verdeata tn mijlocul uncr izvoarc <;icascade, Hilde so ina ita un cclcbru sanctuar allui Apolo). Apcductc uduccuu Antichiei apa din muntii invccinati. Cuccrita de ctitrc romani in unul 64 t. Hr., Antiohia a dcvenit rcscdinta legntulu i din Siria. Sub ocuperia romana, orasul a continuat sa fie infrumusetal, trnbogatindu-se CLL alte temple, ClI fantani, cu piete puhlice (doua agore grc cesti 5i un forum). ell palate ~i bazilici , precum ~i ell un teatru ~i un amfiteatru. Ora~ul a continual sa se mi1reasca, in pofida numeroaselor seisme care au e\lleat la pltmant, in repetate randuri, Illonumentele sale; de fiecare data ele au fo~l curand reconstruite. in secolul alllI-lea, straziJe prin· cipale au fost pavate. Din aceasti'i perioad1i (secolele al lll-lea 5i al IV-lea) dateaz<1 rnajoritatea frllmoaselor mozaicuri care servcau JrcP( pavimentc pentru locuintele bogata~ilor, rega.<;itein ora~ ~j in imprejurimile DafneL tn Antiohia a fost folosit pentrU prima datl:!. umele de cre.~lin. n

ANTIPATROS

ARATOS

(3\)()

ANTIPATROS, - 3/r) i. Jlr.)

Om regenta Iicut de tncredcre cc! Mare, in rcgatul Alcxamtru

Renew/ macedonean
al lUI Filip si <11lui

pe inltlrirni dedt ploaic. cisterna mar prin

stancoase. cisteme particulate cei ale

nu erau care aveau carer mulre

alimentate apa tic lor eruu altrncnpuhliec a unui i-a propria

care nu Desi lucreze Sicion". pictura multc de la pe

VOid

sa fie pictar deja, couduccreu ca estc aces! ale lui

dccat Apctc

de catre d. a

ernn rcprczentate buxtult. jocut-ile skiagraf. A inventer pate pentru de

totdeauna

din fa~a (ochii, esterndibacic de de

Cll

adunuu

cunoscur sub astfel din

mer,

si:i din de

~i arta ronurilor si a folosu de undc ~ji prin

Cascle

muc stnlor in' scoa!a

conrururi umbre. Tahlourile

care

i-n incredintat ill anul 334. a paci contra

si. in
pcntru

plus, crau amenajatc asezan erase

cistcmc

indus

pcrecla

Macedonici

sale xc dcosebesc

cand a porrrir ~pre Asia. Tracie ~i a luptar laccocmonicnilor,

Anupatros ell succcs

lipsitc Accstea

de cisterna, proveneau pn.',:mTl

in

realizatc eel mui rCI111mit il

u

cclc alc contemporunilor SI noutarc.

nannulete

tare» ell apJ. sc facea

prin fantilni din ceptarea

dintrc

care

accasta n.a tmpicdicat-o lui Atcxandru'vsb-l Inmoartca lui

filntana apa

Kal iroe
oraselor

. dar cxrindcrcn locuitori departate in sccolul adaugat pnntr-un sii-si <lund ru ajutorul ill VI-lea izvorutui apeduct

de xilit

APOLONIOS
.nau-matician :l(J2- nprnx, .'\ f,)st unul

(Apolonos) DIN PERGA,

I rerga. Alia 180 r Hr_) ..-ficiJ. i1/,rux \

de 1<1iZ\'O<lTC \11Astfel. au ,Id\l~J Pisistrarizii" apa

upeouctelor.

dill cci mai ruar i materna

r. Hr.c
dcbitul

Kaliroc

de 4 kill, ceea ce le-a Inin nou't gun.de dar de anmci cruu pusc sub

gi.'idllit ,,{I lmpartri uncle numclc lui Alcxandru. Pc patul de moartc.cl a 111ill ~~li silu

de Eneacrounos

'lCe;~\~~t~;~~I~:~I:\apcdurtclc supravegberea ruurdarcau

\'1"Cdin~~~I~~~I~I~':~~]l~'irl~~;~I:I~cgenta III detnmcntul filL

uuor cpimclcti", apa spril,lndll~e pcdcpsc

iar cci care in Ioartc eu sau asprc. cclcbrn anccdota dc'~r]rc rizruurul pr,~!im die unui de illc;_"ilprninte~" J Ce.rmai ra a lui Apele estc care a lks!,_'ris-u cabil,el
r{doll!!1I(/. ,,(,i/.Jfl~lruk,

Casanoru" surhutoareu pri/llil'ula

Juran trei zile. in cursullunii vi reuneau In fratrii" unului loti Un , a

adJ_pJ.nJ vin-Ic rivcau

APATURII,
[nuriiiar. Aputuriilc Pianepvio»

APE LA,
(ui,lu La apela

udunure (,Oll.lIIllativ·d <I poporuluau parte luti spartanii in varcand

s,I fic modi Putoru, UIX'IX C:lJld Ar.uo-, l:.lt;-II ~:\u. Ar<ltm a rcvenit .mi ,i la alulIg'lt t.icut ru era copil. Crescut pc uranu! a! accstcia. din Egipt la Sicion
Sit
<I

Sparta" 3() lie ani. Ei se adunau

tublou

1ll11ll'11

cunoscurn
0

(octombricl existcnte ill a trcia in cursu'

sta Je peste

copiii
copil

familiilor uascut

lIumita.l'kiu.,\,

alegoric

LIILi~ln. DL'''~lwtur coruinuu ccrcctuii culon: difcrirc p.nru

TcnUI

fost

;I"'-I\il1<11

era introdus
it

i';ii
dcdit

lrnbunatatca DlIP3 cu

xtilul ~i , cl n.u
r.ixu.

Chmas.

1'1 Argos', orasului. Vrerne A , de

in fr,l1rid ratalui

z.i

Apeturiilor

z i care era uurnita

kOllreoti,\ muntoasc ale Greciei

UI1C-

alcgcuu rctic, razboi prln , al-

pc

magi strati Poporul De

:;i pc

mcrodclc. scnarori ~i,teola la proopinia pictat gulbcn Iizatc referitoare

cnnd uvea 241 de-

alb.

rczolvau

chcstinnilc

si negru. in pictura

culur i fuu.Luncntale pc vase, Dupn ce i~i

uriIn

APE.

Rcgiunile

~ipace.
adarnat;ii. care

petriu

sii intre in Ligu ahcc.ma' stapanul Iigii: s-a altar cu ~i a acnouat de sub a aluugar

lsi cxprirna

Fimd nunut Ptolcmeu pentru lugul

strateg al ll-lcu

cruu bcgurc aridsi.

in izvoarc asezate

, Jar apa Iipsea tntr-c pe mulul

fapt.

el se marginca

ori cant! cetlitile Orasele

erau situate

regiunc rsurilor

a accepta puncnlc

sail a respinge. i se faceau.

mIa
pictor

discutii,

mina tablourile. le .rropcrcu cu un fel de lac, care d;1dca lIll plus de sualucire rulurilor sulc si le apara de praf.

zccc ani a ramas cfibcrarea strain.

Peloponcsului

rsecnm S~arta' in apropierc de Eurotax ,

nesuferind curent grcmali de acel regim tarmurile de lIsciiciulle tcmrtnd cu perioadc lk: plci torentiale. regirn aveuu ridicate

in unul 243 Aratos rnacedoneana Corintul" etolicnilor

ill

APELE
Coiofon,

(Apelles),

(Cm'

mu

t/OUIl

iumatate a secotutui grcci

APOLODOR (Apollodoros) zis Schiagraful, pictor (Atellll, secoua ai V-{t'Cl ;'Ilr.).

Apolodor a initiut
0

gurnizoan.r ~i II inrrodus lrupcrnvu

din Acrocorint ligi1. A Iuptat s-a aliat

ell

pe

Mcditeranei.nu alimcntarii eele

utv.u«:

in privinla

eu api1. Dar

Hr.). A fost unul din cei mai vesnti pictori Cll Alexandru

revolutie

capitula

in

, apoi

numerousc

ceta~i, 'indeosebi

~i contemporan

eel Mare.

pictura, aceea ue a infa!i~a corpurilc ~i din profiJ; panu la elunde plfti ale corpului

aces(ia cOlltra lui Demetrios al II-lea din Ma~JOllia (23~), dar a fosl tnvins In anul

36

ARBITRAJ

fNTRE CETATI
in apropierc it de Tegca.Intrunumtt partide. aisirrmet Milesienii. pentru a fi arbitru tntrc

ARGOUOA Aristocrares a tncercat sa constituie un regat arcadian avflnd cetarea Orhomenos

drept capitala. dar n-a izhutit. Totusi cultul lui Zeus Licaios, in apropiere de Licosura. reprczcnra
0 legatura religioasa tntre areadicni. care sc adunau in cinstea lui. Dupa barnlia Lie la Leuctra". Epuminouda"

233 la Filakia,

Actiunea

sa se extindea

~impotriva t

lene-

dt etolienii
situarla facut Curand

prin diplomatic. Aratos

parasisera, el a restabilit iar 111 anul 229 a

~i Hermione.
ell

dcsi cazun
parienilor luptclor cerstii".

sa intre In liga Argosul s-a confrunter

persilcr , au cerut pentru a pune eapil!

care dnscscra din Corinr" tiranul dilcrcndul din carrc Lidia; Piracos din

sub jugul arbitrajul, purtide. Periandru Trasibul. , rcgclc ales peutru de

1I

siler ~i a risipitortlor. in smr~it, una din atributiile sale principale era de a apara statulul si, tmpreuna cu helieea", se oeupa de proccsclc" de impietate. Areopagul a ramas celebru prin tnalta sa tinuta rnorala, care 11-a slabit in cursu! pcrioadclor de corupne a moravurtlor. La origine rcligia el era alcatuit ra membni hontii" din cupemzl" ~iSolon a vrut arsai sa fie rccruteti dintrc

dinrrc

Clcorncnc

la picrdcrca a fost chemat ~ vli1cl~. dintrc Miler

din S~art~ ~j a cerut ~n JUPI? contra accsnuu ajutorul lUI Antigonos Doson:
victoria a Pcloponc arcvtuia la Sci asia (In anul macedoneana 220, invjl\s 222) in rcstabilit influeuta s. III anul

de catre
~i Aliatcs el a fnst atenieni

pentru

a rcglcmcntu

a Incercat meiat Ancxat:1

s(j uneascf

provincia care

~i a Inte-

de ascrnenea si de carre

Megalopolis,

de entre

de carre

Liga

sa-i fie capitula. aheeana", Arcadia

de

ctulicni la Caries. Aratos s-a retras la curtea lui Filip al V .lea. urmusul lui Antigonos ,
dar era alCiI de incmnod Incfit acesta a pus pcntru fie orravit n01l1 regc,

reglcruenta litigtul accstora

In privinta el conflictut privintu Fntdmpla arbirrajul: Sigeei. dinrrc 'I'emistocle Coriru

ell minlenienii " a arbitrar ~i Curceim 51 In Sc sJ

a dcvcnit provincie rnmana. Locuitorii din Arcadia sc Ilcupau cresterea Artemis, vitclcr , de cultivurca ccreulelor

care si-autncheiat

sa

cand

s-a

inters in

promontoriului totuxi astfel en una

de la Leucadc. din p:lqi

:111

in 'vai ~i pracncau
Zeus Licaios

vrtnatoarca
erau divinitatilc

Pall.
cclc

arhontatul a devenit 0 tica, mcmbrii areopagului proveneau din toare pnturile socictatii , dar accst tribunal
si-n menunut prcstigiul moral, mai ales

activitalca. Cand institutie democra-

Pclopones. (renin!

sa reluze rcfuzat drcptuldc corci-

ARBITRA.J iNTRE CETATI

, corintcnii

fie rcmis nnl('11JIII\li~ de Ia l k-lf n decide rienilor Exista ill privinta ~i exempte nrbitru. hllt:id_rilc; r-arcinemulturniti In difcrcndu! ell privircla ~i au rost Invinvi i de cauc colonic! care

arbitri i public! san privati la Atena -, DIAfTFTI). [naintc de a porui la un r:izhoi salt atune! cand uu razboi se se rntnmpla arbitru. tribunal. Acesta putea ca partite fi
IIIl

In confl ictul care ii opunea dtc~Ui en.

van indigcui direct din nnvalirca

ocupantii Juri,ma; xc cousidcrau

penrru ca, pastrandu-si Iunctia toat:1 viata. arcopagitii erau In rnajoritafe oamcni hiirr Ini c.Iud a avut loc pe hUllZl ARGINUSE, Eo/hlei (Asia Mitilene,
Acestc riei asupra insulc

de ILl Epidamnc

aheenii" refugiati
dreptate poporul

sa fie de un in

dupa
rcbanilor

rc ..IT

eel mai vee-hi din Grccia

una din parti rctuza a fost cnznl de hnt;\r[nea

Minl)

mici insult' [if! tarmul /11 [cua orasutui

datorita au coastclor victolor,

rlifcrcmlul mai multe fixd in

lor in fata unui oracol. desenmute judccatii; pretcude

LIn

persoane

Corintulu!

sauun personaj

cu mare

prcsn-

ziua ~ilocul

AREOPAG. Acesr tribunal. care tragca numele de ia celina lui hi uvea scdiul Arena, era lnsarcinat.Ia ori ginc. S:.l vcghc/c d~uprd felului cum administruu atnbutiile: functionan! inalta publici sa supravcgbcrc sc cxer-

sunt vestite care

navale pc

arcnienii
, in largul

repurrat-o

spartanilor

cuuzn

i~idesemnau rnarulatari sa lc sustina hotarfuea, sau pc cure uneort

atcnicni

vcnceu tli lc. Arhitrul dadea

moravurilor ccratcnilor. cita asupra admirustrarii stntului. c:1t si asupra dcliberarilor adunririlor: in plus uvea vi tusnrcinarca de control "I educatici Tn secolul al V-le'l i. Hr., Efi aite , in acord Cll Peridc i-il rerras dreptul de ~upraveghere a.~upra gestiunii treburilor publice
z ,

era lllscrisa
rnarmura, a purni mc ..enicnii

pe coloane vor executa ra/hoi

bucan
dcpune Spartei',

in anul -+06"i. Hr. Totusi, cand generalii atcnicni s-au tntors In patrie , ei au Iost acuzati .~iccndamnati la rnoertc. deoarece BU indcplimscra acen datorie sfanta care convta in a culege monii ~i ranitii tmpras

iar advcr ..arii putcau

nan

pe mare.

ca

sentinra. [naintc
contra

primul

au propns

en litigilll Atenei*

sa tie

spre Elida_ Prntej;lti

de mLll1ti.aTcaliicnii

all

aUlls

III fat<l areopagului'

..au a amfiqi5i in insulele (-'> T\RAN\E)

suferit pUline schimhi'\ri ~i all sdpat de navaJire:l JorianiL Ei au IWJt partca mc'>Cnicnilor contra Spartei. in t'1IT~1l1ri"i/hoaiclor arcadienii demele' luplfind din r-..·1e~eni;\.Vfeme lndelungatll <Ill trail in miei tflTguri autonome, (fiecarc avant! demiurgit sai),

olliei'
vecine,

~i

lHl

i-a Hl.sat Jedt

ar['iene.

in A"ia Mid efall

de crime. tribUllalnl

uisimnt'fii

tinmi

in

jurisiJiql11 secol, vechile

in materie sub Euclid, ~ale alri-

urmiitoml

ARGOLIDA (Argolis), rt'gilllle din llorti-f!Jwi Pelopnnesului* ,mlrginild la lit' fuitoriui Corintuiut, fa vest df' Arcudh/, lar la .md de L:J.("()nju~.
nord Acensta regiune maritima arc st5ncoase ~i eu eonturul lIeregulat, intins.e, (muntii cua ..tc foarte

~i-a redipatal

::;i legislaturi, in general desemna!i de catre pani in urn1a unui eompromis ~i insarcilla\i ~a rcglementeze echitabil drepturile .~i ~a . !-.Cf\"t"dSdl drept arhitri intre gruplri. As{fel, Pitacos~ a fast chemat la conducerca Mitilcnei, in insula Lcsbos, ~i #!fost

bu\ii. T()lu~i puterea sa era limitala, iar c:uurilc dificile Ie deferea edesiet sau hclia5tilor, eI rezer\'§.ndu-~i rolul de aCll7_<ltor. Se mai intampla ca el s,1 deschidl anchete proprie contra initiativa,

aucsca uncle impotriva altora. Grupuri de catune formau eetati indepenuente ~i rivale, Clcitor, Malltineea~, Tegeea, Orhomenos. in secolul al

iar interiaml es.le mai ales. mllntns Arahrlaeus, Artemisius, Partellius).

lInor

Vll-Iea

L Hr.,

particulari, fie din fie in uona unor acuzatii.

Regillnea de la Lerna ~ide la Argos·, udala de Inahos-, era mla~linoas::i, insh a fost amenajati1 inc:1 din epoca preistoridi

38

39

ARGOS pentru culturi ~i pentru cresterea virelor A fost un centru de crestcrc ,I cailor. Populata inca din epoca neolitica, regii ahecni" Jill Micelle au stabilit in Argolida un rcgnt putenuc , suveranul accvtuia catrc fiinJ eel mai a tost putcmic Ocupura Agamemnon. Argolida dintre a unor care astre. intr-unul miscarca Dintre , ell un singur ell lin curs lucranle sale motor. inegal a ne.au ziua de munca, dar a lost primea lui

ARHITECT uncori Euforbios xumc in

garhie" rnzboiu!ui

~i a disputat Aliata

cu Sparta ell Alena

dominarea in timpul Argos

Peloponesului.

transmitca

mari la ccmanda d~a cum

sal! la sfjusitul cazul

Iucrarilor.

pcloponesiac",

cetatea

doncui".

impartitil

fovr tnvinsa LIe catrc spartani la Mantineca <11 fill arllll4HIj. La tnceputul secolului de tor a f{),t dominata de luptclc intestine in eli ntrc oligurhi uuor a intrur cuccrit iuulta Larisaios:
ITlMC;1

urmaapoi

ramas: Despre mil.\IIrarea cercutui. Despre conoin si desore smrotn, Oesnre soirate.
Despre echilihml planunior. Despre I sespre
0

secolul allv-lea i. Hr. De multe ori arhitec!11erau 51 sculptort: totdeauna ei lucrau In \tr.in,,'i colaborarc dcscmnatt publice In arhircctjlor Grecia: rosi. cfucva iar sri religioase de cci care prca ale uncle lie-a si uumclc
S-(l.U

Desore

cvodra-

cu pictorii dccorczc

~i CIl sculptorii monurncntclc distins dcsprc ni le-u legate trur-o viata lasat de ,

si dcmocrari, tirani. In secolul in Ligu abceana" rornani de

fiind

tllra parabotei.
seoreme!e

metoda

relauva

to
cure la

patru regiuni in Epidaurin.Trcczcnia

istoricn: si Hcmionis. Argrs ,

Argis , Argos,

al III-lea, ~i a fost 146. Pc lui Zeuv Apolo,

mecanice, pc care

corpurite eu privirc

(Me

domina

regiunea

S-CIcxtins 111

plutesc
portanta

~i Arenarut. lucrareu avem

cca mai im

detrimentul

de entre sa acropolc alaturi

in anul

alU1 arta , se stic e i au fost Iucrari

putiu
nume raman

xc afla tcmplul

astronorme ARHITAS (Archytas) DIN TARENT, ji(oso( matemaucian, barbas de stat

trarent.
<1/)r.J.Y.

caror
nurne

sancruamllui

torusi

destul imponanm.

de numcEpoca

lcil~\ i\tCI1~1 avca

diviuiratc r ra Hera, Heruion

si ca un cult propriu, dar ~l orusului carci , era xitu.u ternplu intrc cclcbru. Argos ~i

de marc

43() t.Hr. - 3fj() f. Hr.) el

prcclcuica constructor prccum templului \finias lliricu

,IVl1t

laser

legenda

lui Dcdal ::;i al lui construirea lui

~I

Pilovot Turcntul Pluton", Dionivios. Estc pnsibil

pitagorician, multi tiranul pu care l-u salvat Siracuzci

.1

guvcmat lui lui

al labirintului

de la Cncsos.

Miccnc
Tcz cu, a f(l~t luaiutc de
it

ani )i a fast

prietenul

lui Trofonios li sc utribuic , ~i

~·II AtCI1~l III

mull ~i de

trccc

de partca _ Ea era

Spartei" si inchinatti

a fi StlPLls:1de csiuc maccdoucni de dire Poseidon. sanctuar romani III limp cc Herrnionia vcsru :1] zcirci Demeter

ave a un Htonia.

ARHIMEDE (Archimedes). matcmcuician (Si/"U('U~~cl,:'87 - ot, '2 J:! t Hr) A IU,,( inuiat in astronomic dl: cil.trL:tatnl sJ.u Feidias :;i l-a avut tovaras de studii pc COIlUIl diu Sames (astronom ::;i matematiciun ale carui lnc rari v-au pierdut).

de inrcrcarca

Ag~I1TleU", carora

, de a-l omcri. unni naudin intc-

de la Delri'. pcrvouajc istoricri.

a Tezaurului cclui
IrIS;).

~af

picrir In cursul El cvtc unul

de la Orhomcnos Accvtc realitatc recunoscute

de la sa f

"'I

III Adriutica. mecanicli a scris

1111

!HI par Trcbuic

dcsprc

acest ra-

~cn)llIl nume

al Vl-lca

I. Hr . pcutru de arhitccti.

Ocupata de entre ar gicni, Hennionia aheene" roma[la

dorieni , apo i de carre a foxt tncorporata l.ig:ii de a dcvcni

Rarnas tcuz.i,

in lcg;'iturii cu cl, Arhimcdc in prefuta narabatei, pc

nc rcla-

trutut f)f',I{,re mcuematici. Nu nc-au

lucrnrii Ccnon si

sale

Despre

mas din opcrclc all' lui J'orfir mai limite un porumbcl apararc

~31c dccut
automate,

cnteva

analize care

de carre Aratcs" .tncinre

cvadratura
I<:llI'CIllC

c[111prctuia mult
tnainte
<l

adresatalui Dositeu. ii erata unelc Arhiroede a publicat surubul de a unde

si Bcctiu. care zbura

Arhitas

a construir pnntrc

Rcccov a construir cetateanu! tumator

~j

din Samos Heraionul sau graver.

, rurnator ~iurhitccr. din Samox, iar cou,

CMe

Teodor

era

~i el

a fast chemat

~a tnaltc

de a le publica. si a inventat a~edierii roman instrumente

ARGOS, ortl,)' din Petopones' nd lJ1!1i important dupa Sp(lrtu~ Pulrivil legcnuei. Arg()s a t~)stmemeiat i
ue ditre ,mcotil Grecia. Inahm, urep! Integrat cca rcgek mai pclasgilor,::;i veche era de \a cetate * din

pice at in Alexandria". multo lucrari timpul

mai

ARHITECT.
nor. EI conducca difl.'ritele deo~ehit avea uneori buema

Arhitectul

era ~i antrcprcangrenati
IlU

templul "B" din Efes. Tradiua lc atribuic, ill colnborare cu Srnilis din Egina, consin rruirea Jin labirintului in juru! de la Lemnos. shu anului Hersifron all primul Cnosos ~i fiul Melagene

infinit.
ventat inluc

in

Siraeu·zet

11llll1citmii ~i auesea dar ~unt plangeri

C:1.trc gCllcralul Ilurnernase

Marcellus,

ill-

cnnstructii de ace5tia.

pulea

fi
di

care au tinut

Nu se ~tie ce pregatire informatii

l'U

co[lstruif

580

imperiului

ahee,ll1'

Ilota rumana,

uar a fost uci~· de ~iitrc ora.:;ul a fost

:.trhiteclul, se inregistrau

Arlemision din Efes, folosind penU11 prima nara oruinu[· ionic. Policrate, tiran <11 or<l~lIllJi Samos chemat Mcgara pI.' pentm si mare a coneepc constructor, pe Eupalinos unul din I-a ..lin cele

Micene. Argos regii heradizi epoea arhaiea,

<.lfost gllvernat de caire JupJ navaiirc<.l doriam'i, In Argos

S-<I

un solJd.t mman,

ca.nJ

eucerit.
si, sir~sale celebre ~i astro-

El

este lutemeietorul pe care

0

mecani(:ii cri[iea.~e a flicut

rationale deja stuJii

iglloran~a se Jistingea reeullo)tcau

sa. Se pare prin luerari

ca

pri "'ire la nll ~c i se n-J sau in dupa

arhitectlll de arnploare

w,nga Jamul

anat

in fruntea

dupa trd!.iitia cafe ueosebea cULani fulosea teorctiec. asupra nomiei~

pc sav:mtii

ue u repllta\ie Illerilele,

ueoscbitu. dar

DO:lr cand

Iigii ceUltilor doriene din Pelopones, ill dire I centru se ana in templul sail dedicat lui Apolo Pitaios. Cetatea a atillS apogeul in .~ecolul <II VIII-lea i. Hr. sub regelc sau, Fiuon. Apoi a fost guvernata de 0 oli-

Platon·,

pe

pli.lIl practie

Jescoperiri1e catoptricii Joua

arhitectul pictorilor era plau.t

Sal)

mai mari apeducte subterane din antichitatc. Secolul IIrmator estc de 0 rodnicie incomparabiltL Hipodarnus uin Milet a

Arhimedc hiurostalicii,

ajuns lucirxlata a sculptorilor.

b nmoric[atea Arhitectul eomanditarul

reo

EI a construit

planctare,

general

dc

ditre

clauit Pireul, raspandind ortugunal In lumea

in aeest fel planul greadL Coroebos

40

41

ARHONTE a tnceput construirea templului de la

ARIST ARH Batrahos la Octavia din Lacedemonia, templele (secolul care a

(ARIST ARKHOS)

DIN

SAMOTRACE

rnaltat
de

Elcusts , pe care I-au terrninat Xenocle din Atena ~i Metagene din Xipete (Atica). Calicrate ~i lctincs 5i',HI impartit gloria construirii Partenonnlui", capodopera de

tmpreuna ell Sauras

porticului

de noua mcntinut colegiului

membri, in

retnnoiti

anual,

care s-a al doial ,

J i. Hr.) ::;,imai ales Apolodor din Damasc. care a consrruit la Roma Porurnul lui Traiun !)i a aruncat
peste Dimare lin pod fahulos obtincau operele suh in timp ce pictorii

epoca clasica. Presedmtele

a luat numele de basilcus": un sccretar cclegiului Arhoncivil;

ARISTARH (AristaJI<t'os) DIN SAMOS, a~tronnm si matemaiicion (Samos, aprox.

3JO-230i.Hr.).

a Cost arhontclc-eponim: ceilalti adaugat memhrilor numele

lea arhonte treilca tesmotetii" astfcl incat sa Fie egal primul

subtilitate. in care lumina sc deformeaza in jocul liniilor curbe. Tot Icnnos a fest chemar in Arcadia pentru a inii.lla tcmplul
lui Apolo in timp din Figalia ce nrtistii (tcmplullui atenieni
,HI

era polcrnarhul": ~i lor

sese all fast

cxorbirante pentru
rnuncitorii Carre atica care

uneori surne lor, arhitectii

ordinele
0

Ii s-a

Desprc viata lui Aristarh sc stic doer ca a fest clcvul Filosofului pcripatician Srraton din Lampsacos ~i ca a hrcrat la
obscrvatorul 7.c1C din Alexandria. (in Pun and bas-a

uumarul

Basae), tcrminar a iar din din Si , l

erau prost plll.ti~i,do<lr lucrau

ceva mai mult llcL-.at lor. t. Hr., drahma a] V-lea capata La tnceputul

ell <II tnburilor

(zece.j.

templul lui Zeus de la Olirnpia, un arhitect din Elida, Libori.

muncir Mnesiclc Alena Argos tolosul un alt Scopus". Atenci la hipodromul a tnzcstrar a construit sculptor a lntl!!at Alca, ell splendidc din intrarcu propilcc. teatrul nu mai din putin

tnccput de
Clcaeras Olimpia,

tclc-cponim dadea <;aIl6R31.

udministrarea IllS,! arnbutiilc numai ocupa Marile fostului canle la justiric. fumiliale Hr.).

sau enului

rrigonornetrtci. Aristarh masoarc suprafuta Sourclui

Arhirncdc" Lunii va inventa area

straduit sa eccst scop

pc cea a Calcuin ceca sa a fast sisternul Coperruc. in centrul face stiu ~i
0

~f.1r::;,itul secclului Erchrciouului muncitorilor. arhitectii xilnic de

a fest un anume , colegiul statului

Creon a

(in arml 6fi6 ca sarcina l'iCl~idi aproapc si xc precum "au basiale sa jude-

un ararat),

arhitccrul

,i depart

lor de

Pamant.

pe

zi, ccea ce reprezenta care de

in acca cpoca secolului la Eleusis rnni era mai l:Juiu,

Jete sale sunr apropiarc

ClVU!

de rcaliterc imaginar l-u reluat plasar

Acropolei" Policlcr' Bpidaur

salariul unnator. obtincuu putiu plant arhitcctul

La inccpur

cc prtvcstc duta heliocentric, Soaretc zilnic planeta

0

Luna.

Cclcbritatea

lucruu sccol

; In cpoca

de faptul , imobil, miscare enuala

ca si-a Pc care este

doua drahme

ance. La

sale xe rnargjneau Eponimul"

vee in, In limp ce in secclul pentru tegcau

urmator celebru tcmplu

juruatatc

judecalingnte

Asclcpiormlui" surna alocata care

de la Bpidaur

)i chcstiunile de snrbatorilc Dicnixii. monurh

de rnostcnirc rehgioase,

Universului o rotatie

, care este finit. Pamfintul de rotatie in jurul In jurul Soaretui.

eu I j drahmc

pc li, ceen ce era, la timp de opt ani lui ulterior, Difcle pe care sumc.

folosit ordinul eorintic , recent irnaginat de catrc Calimah" Paeonios din Btcs ~i Dafuis dill r-,·1i1et· u a
III care a construit Didimei, ill sccolul allV-lea templul

acca epoca,

Xenodor
uccastn

lucra la Dclfi:
dcsprc cutcva sularii cxceptii cpoca, de trei

Arhorucle-rcge, atributiile Ia orncruri la origine ';1 avca in sarcina

EI cste

leus , pdstrase pnvitoare

religioase

~llrnJi !illlie;} i-a 1i:1S! dublatit. In jurul acestor

rite ultc rniirturii uvem se Invartesc ~e cunosc accl Euforh putru

0

iur Pities tcruplul Atenei de Ia Prienc taprox . 334). Maccdoncanut

Dmocrate cnrui secolului, colcnuda Elellsis~ pentru in
<I

Nil

~i lu sacrilegii. sef al armatci,

printre celelalre , toate avnnd miscari identice. Aceasta ccnceppe a avut un slab rasunct in anrictutare.

dccat

, precLim a obtinut ani. Se

trasat

planul

Alc xundrici" la sfftrsitul

d

care, in acccasi pe zi vreme

l~i excrcita a_~upra

ccnstructie in limp ~i edifice

a tnccpur cc Pilon la Pireu

drahme

ridicat arsenal

pare Iost

in apropierea

ternplului
uri

de la

chiar ca In sccolulurrnmor valariilc au ~i rnai mici; a~a a fost. de pilda, caw I

care, prin amll 2SD, primea un ~alarill anllal de pe 7.i, adidi

ARISTARH (Aristarkbos) DIN SAMOuutorirutca asupra metecijor ~i TRACE, gramosician (Samotrace. 229strainilor , cu prilcjul proceselcr", Cipru. 157 i.tt..: ocupandu. se de dreptul .jntemational'' ~i A fest clcvul lui Aristofan" din Bizant organiza Iuneratiile ell caructcr national. si s-a srabiht la Alexandria, uude profesa
Cel sorti ::;,ase tesmote~i rnagistra\i In fiecare erau pfi£itorii zece fiind celor lcgilor. la in macstrul sau. EI a Intcmciat ~i de critid., de Filomdor Bollia\' Aristarh intemeietorul peste autori. aeoh)
0

Polemnrhul",

lui Amigollos 15 drahme 540 de d.rahmc.

~coala

SCL"olul

I UOO vase, earuia i-a I i. Hr. Perioada

unor din pcntru Rodos, Epimah

da( fnc Sylla clCllistidi precum uin Atena. farul din Alela eererea a sapat un apei a iar

Aec,;ti fiecarc tragere.

crall ale~i prin tragere d.in (ele tribllri", exdus

de gramatid'i.

iar Ptolemeu educa!ia el s-a prin este cu

ill

VI-lea sai.

i-a illcredin~at hidropizie,

ne-a la.\<l1 numclc Diogncte Sostrate xandria canal

Ull

arhitcqi

din Cnidos

inal!at

ARHONTE, nllme purtta tlUI~istra(ii Ct'i mal [nalli

La originc sccollli arhonte; in familia acccsibilJi rC\'olutic, inlocuit (ncindoielnic Hind al X-lea funqia,

fa

Atena de
din

an un alt trih EpoIlimlJll~i statuilor numc\c

de ]a

fiilor

uvca ~ediul in <lgora', zece eponimi dintrc in sc afla Liccului; Arhontii st1 dea era in~[alat lor flecaruia polemarhul

rclras; in in<,ula Cipru, Infometare_ considerat A reduetat privirc

Hnde s-a sinucis din Samolrace criticii A ramas sale asupra crulare Ie-a

Pto\crncu Filadelful,
_'1

Soter; Fcnix

incepand

in

apropierea d:1Jusera zece

lui Ptolemeu pentru temple obelisc

i. liT.) existot ereditara, * Redusa magistratudi eupatrizilor~, lui unie printr-un

lin sillgur ramanca dupli aceea a devenit pana ce 0 I-a

care cele

literare. cclcbru poeme-

transporta

pe calea Hcrmogcne

triburi; zidurilor, ocupau

basileus

opt sllte de comentarii

la Alexandria. la Teos din Trales

Cod.rizilor tulumr pc arhontele

apropierea In afara tcsmute~ii prestau socoteall:l.

Pritaneulni;

la direrili

mai ules prin lu.crarile lor homerice, sever;'i, de versuri interpolate. pe d1rora fara care blam.find

ridieat Targelios

~i 1<1Magnesia, a raspandit

la zeee ani, accastli anterioarli

in apropierea Tesmotetionul.

Ie-a 1'ticut 0 critic<l un numar ea considcrat

orJinul

corintic. care avea sa predominc. fn cursul perioadei mmane, esle CUiloscut ::;1

Clistene~,

un jurlhnant la expirarea

::;i

trebuia

colegiu

mandatului.

42

43

AAISTIOE ARISTIDE
(Alella, aprns, din Cet dr',!,I. unci
'.'Celli

ARMATA

(Aristides),
540 -vpro».
(_'(1Uld

om politic
4fi8 E, Hr.), tis sale apartinca de

palatul Aristidc vindeuu Pergnm pentru tablou si persi fiecare

sau
em foarte a

de

la

Pella,

Reputatia panzele lui Atdliu' penrru Elatca

lui se din una , un

celebrei
Anstarh' textelor pre

biblioteci hornerice

si

a fost
0

rnacstrul lui
asupra deslucrare

gandirii in epoca

occidentale, noastra. In epoea

rcsimtindu-se

indi

si

irncnsa scump.

::;i

din Samotrace. si a scns

A lucrar

integritutii , Aristide

Astfcl.

Fill :11 lui Lixirnah familii.

oferit
lui,

!Of) de ralauti

A luat parte in <Inti! 490 avfmd calitarea stiu. iur

din opcrc!c

Bolnavui.
tiranul figurau prctul

Arisride din

a pictat

Curtetanete Aticii. 1 M: stnhuie introducerea accentelor in scriitura greeca -.

HARMODIOS _filosof Chnleais, al rege<l

ARMATA.
emu ulcatuire

homerica.

armatcle

din infamcristi.

la ordincle

lu but.ilia ,I~ 1<.1 Maruton", ul care

it

Mnason. ~i in care

nibului"
('il

JIl

anui urmn(aprox a conti-

care rcprczcnta

() btiralic

tntre greci de pentru

ARISTOGITON ARISTOTEL
(Stagiro. f:uhec, 322 f. Hr,). sau. Nicomah,

unui print. care conducea IIIl car. Nil sc stie cum erau recrutan razboinicii. dar in
cursu! luprelor corp sri aveau importanta numai se fiecare eroice capcrcniilc bateau incerclind care, cobornnd la corp
M:

. S-a (lPll~ lui Ternistoclc", muncvrat s(j tic o-tracizat" Aristide "'X4). Devi a fost in cxil, Tcmistoc!c batnliei in nnul din exil. i
-,I

nil rnai putin convenit

100 de pcrsoane.,

(Aristoteles),
384 -

din carullor, prin fapte

figu[::i fiind de HI rnine l

Macedonia,

cu dusmanul.

ell de la

~i !-CI ajutat JX': sale in rnomcnru! (4HO). Recbernat atc.nie»i la Plutcca conflictcte Alena. colmar
]X' d

divtinga

ARISTOFAN
dramatic.

(Aristophanesj,
'>{:,I1"1(1

poet
CO"JI'

Tatal

era medic elevul

individuate. In epcca mifitarc Sparta", mesena vnrsrnici armata varsta

Salamina"
F[

cd mai de

(Jllt(lr de

rom.uujar

urmutor.

du, a! uprlll.

onnctuatii (Atef/il. _180 t, Hr]

apr()x 44j
nu se Jecat ~l\"(:a a i,

lui

Macedoruci

La 17 ani Aristcrcl

venit
*

clasicn.

orgunizarea

institutiilc lie cotati. La sprc razboi.

la Atenu ~ si a devenit ,~iapoi allui Platen' tea maestrului pentru suveran. de carre educatia Anstotel iur in anul Atarneea

care ii opuucau ~i vpart.inilor. impreuna mentu! contra alarurc <iiu

;1([

pc .ucnicui Cirmm

lui Pausanias" cornanda (--~ liUILE

Din viate lui Aristofun

.In anul

lui hocrate a parasit Arena

a vari at , 111functie educatia" armelor .jrenii", activa , unde de 60 de ani. fiind era cricntata , fiind

347, la moar Mid, al caret Pc

Cll

upoi a ()b~iJllll pcntru cu (477), maritime

ca a uvut trci
prcprictau cOlllpm dintn: (Clean' nui catre tragedie patima ararat sale, el

fii ~i ca tatiil ~Cill Hgma. p.uru/cci Anvtofan

III invuta aprux imativ

scu. Aristotel din Asia

De la 161a 20 ani, cetatenii tnaintc serviciul

tineri de

tnvatau in In

insrruiti

de cei mai u intra plccau

ell 0

Coulcdcratici persitor politic

,k comcdi ul vrcmii vcsuti ideilor llcrculc) oamcni

Hcrmias Filip~ fiului 335

0

, i-a dar in casatoric dill Macedonia ani in Macedonia, 101Alena, la moartca fiind acuzut untimaccdonean.

DE LA DELOS), atenicnilor

;\ tk-v cuit ~i ia (..,'IlVill'>

III llCl"ilSLi

suflctulluptci

Girl' v-uu pastrat

it

II. Critic

tiica sa Pities.

in anul 342 a fosr tnsarcinat al ll-lea sapre sau Alexandre" s-a srabilit pana apoi, (eel Mare), unde ! iccul" lui de sa cu eel

dura de unul le curge

pfina la dintrc marna sauge., de

Spartunii

pc aliau s:i sc lupta. Lltimul

UJ

parodiut ('I a

si a atacut

campanie.

comandati

.Socrare").

zci (Dionisos, impotriva

a r'l~t <;:\ fixevc

ccbiratc s-o

C'onsovJ.!OT. tcducnua Socrurc

a ramas

cei doi regi: ei erau tmbrncuti rosie, ca sa nu sc vada dad. ~i purtau ccilalti (homoioi) parul lung, spre formate grcci. alcnruia hoplitii, Armata,

contnbutia

pc care mcmbrii

ligii urmau

reprczentata , conccptiilc Bunpide'}. pcntru ell privire A ndicuhzar procesc" subiccr

ell

dc Ia ,i a

a tntemeiat
A ramas Alexandru impietate s-a fizici retras filosofica,

noua scoala Iilosofica.

(32~),

dcoscbirc slujiti

rurruzeze penuu tntrctinerea tlotci COTTl\lllC. A muru :I\:\t de .~')I-dC.incur II a lnsat dcstui
bani pcntru ~ai au rrebuit tnmorm.tnrurea sa fie ajur.ui sa" iur copii i de catrc star ... a

ale unui utcnicnilor chiar

la Arena

din cerateni de entre

5i din perieci", un singur repartizati in celula

si democrana,

de catre partidul la Halcis.

ilou",
tant,

corp mai imporin cinci mort's,

Pc Wngi1 opera , in opozitie Aleximdru

se POdIa

stabili.

acestea pusa

fiind divizatc aceasta

in care a pus bazele ~i realiste platol1ician, activitatea pe maestrul

unci metalui Aristotel sAu; Jill

lohii, pencecoud,
de baza era comiar Cava-

rationale

enomotii;

ARISTIDE
m~"ocill moral.

(Aristides), pic{{)(· (/'ena,

f. IIr.). olllul In general Ii se adauga Se citeaza 0 miJ.ma unui a cd in cafe a feprezentat sale redall chrora

din 25, 32 sau 36 de razboinici. 4(){PXX) barhati. a 5-3seamore. advef.liaruilli, cetateanul

cea mai mare plkii !iilm

parte

a talcntlllui moravurllur

sau ('iIllZei ~i institH-

iJealismul a Imhrati':iat Mare campaniile

m(lres cuprindeau leria· fonnao hoplitilor mind, in

.'ot'Co/u{ui u/IV-lel1 Subiectele destul al

Sal!

A fost primul tulbllrarile un patetism Ull t:lblou care,

~i rd'ormrlrii Atenei.

toate domeniile. sale inJepartate,

ill lupta, cmpul in Falange ~ , 1'orun zid de sculllri_ adolescent fli.cea

nu I-a uitat de plante

Ii

era orgallil.at

trirnitea necunos(/s/I)ria In prin ell seCOll-

f:J!a

SUne[e~tj,

de morhid. care reprezenta

ARISTOFAN (Aristophanes) DIN BIZANT, Kramnridwl (mij{,,.:ul seco/u/ui

af II/·Ieu Di~cipol t.llr.). <II lui Eratostcne* ~i al lui

sptXimene

~i lie animaJe zoologia ule

La Atena*, incep:1nd mililar Aticii, 40 de Atidi. (fiecare

cule. Aristotel

a intemeiat

de la 18 -ani doi ani de serviciu de gralli~::i: ale timp ani, Je calir1'lmal1ea mobilizabil la cincizeci

anima/dor,
indoielnic acest colul discipolul siderabila domeniu

Parti
botanica';

animate/or) ~inclucrarile p:lrvenit Liceului llumai

(efcbia *) in po~turile apoi

In limpul

cucedrii ~i al dlrei ei;

~i je1'uirii aeeasti1

ora':i, agollizc:lzi1 sri ajung::i: emo~ionat MiJ.re, incat 44

copillTIceardi. opera

la sanul a dispus

Zenodot din Efe~. gramalici:m ~i cOllservator al Bibli{ltecii* din Alcxandria~ sub Ptolemeu devenit al II-lea FilaJelful, Aristofan la randul ~Au conservator a al

nc-au

ani _Totu~i,

de

III

s~u Teofrast. in ceea

incepand Aristotel,

talc de veteran,

cl nu

mai pa.rlisea

teritoriul

aUit de mult

pe Alexandru

I i. Hr.. influent:llui

sa fie transportala

ce prive~te

dezvoltarea

Armata era compus:1 din hophii trib* recmrnnd un corp distinct) ~i 45

ARME
dintr-o mie de calareti racolati in numar ega! din ficcare trib. Incepand ell sccclul
31 V-lea i. Hr.. Alena dispunea, in afara de geomctrica. tnlocult dar bronzul. In unele Totusi cazuri , marea fierul inovatie a iar in epoca Midi. elenistica, in locuri la Pergarn salubre, , in Asia in apmfest primul Pamantului.

ASTRONOM1E
care a intuit sfericitatea iar Parmenide a recunoscut-o

Instalate

aceastu, de lIt1 corp de arcasl , recrutati dintre ten' , ~i de un corp de arcasi calare. In secolul urrnator, lficrate" a creat un corp
de infanrene ana 11_50ri,peltastii. sub cornanda clasica dintre Fiecare Ieee Armata ateniera plasuta strategilor". arhontclui

cste aruilabe , al doilcu manor al scurului. care a aparut In cursul primei jumarau a secolului al VII-lea i. Hr. De arunci scutul. limit Hlnga corp, a pcrrnislupta in randuri
strltnsc. alcntuit epoc(I piele general rotund Armele lungimea din Armclc
SJ.lI

Formarul de primclc defensive clasicri: din

astfel randuri

un zid de scuturi ale luptarorilor. erau in din

ill

pierce nnor izvoare si tnconjurare de cu uu fapt stahilit. Ernpcdocle din Agrigcnt paduri , aceste sanctuare erau totodara ~i cunostea cauza eclipselor de Soare, iar spitale. Preen. care i!ji transmiteau de la Anaxagora" a dat explicatia corecta a ecliprata la fiu sau de la maestru la discipol selor Lunii. Piolaus. pitagorician din tradiriile medica le , pcrfectionarc ncconrcsccolul al V-lea i. Hr.. rczuma in acest fel
nit prin experientn. forma zeului locul tnumfat rile dadeau consulratii sub sistemul central a accca sectei sale: Universu! dfl. lumina lumina este sfenc: un foe sfere

poicrnarh". iar in epoca

rnanda

sub courutatile taxiarb

ale hoplirului, (crunns, cuirasu sc oprea lateral, erau lancea in

de

oracole.

Totnsi aceste practici

in care inspiratia au cedar care din Cos, aveau acestc un cesub

un fcc de cenrura raspandcstc este u srclclor interrnediarf

steJelor; in trei

fumizerc de cele
data de lin taxiarh Ii numeu pe lohaji. rcbaun Filip~ nii. Armata 31 Iv-lea, si-a reformat macedoneana. organizare Teba. Accstc mate

tribur i era com allde cornpa. in special

casca metal:

cory.\/.

religioase unci

~i divinatorii, medicine

zilci. Regiunca Cosrnosul.

i thnrax],
dcasupru

OCllpa un loc preponderent, rnai rationale, AscJepiazilor Purificnrile eficace. in familia

tmpartita

ales, iar fiecare comandanti se distingea al [I-lea

din bronz , care sau rascroit

fixe, sau Olimp:

taliekjarnbicrele ofcnsive

(cnemides): scutul

(aspis), Hcctiu. cu tlii~ (perta)

prin crearea batalionului" sacru.

armata; pomind a trupelor el a creal din

In secolul
Falanga" de din for-

prin Hipocrate". caracter rernonii

UI1

, baile.. postuDupa

stera Soarelui , a planerelor si a Lunii: Urancsul. regiunea sublunara, lumen schimbarilor. sului jurul adica aceea central. a Pamanrului care Ulterior, si a opusc rotesc in saIL, Aruipamantul. focului

al Maccdonici

rdoryj ell

poruncitc de catre zeu

igienic preliminare. aparitia paraseau dccat bolnavii

de 2 m , ~i sabia purtau
0

(xiphml

de lu principiile Sparta

Jub111_ Peltasrii

un scut user din in, lance maccdoncnc lance .erau

se culcau

alti doi pita-

,5i

rachna,

nmtca

~isable.
emu ell mai ~i ell

portic ce tinea

Infanteristi tnarrnari dou:i put!n 5 m. Calarctii lanei lung~ ravalcrii

i falagnei" ell sarisa, 51 cu decat

0

somn
1111

de templu si zcului viudecator. sanctuarul

asteptau in
Bolnavii
1111

goricieni. Hicetas si Ecfanre, au negat

existenta retinut mie, Antipamnntului uncle clemente mai ales .,i au declarat sau. Platon din aceasta

ca

arm ate din cpoca

0

clasica,

lungjt de peste tnarmati

0

~i

plateau

Pi1m:1nlILI sc rotcstc

in jurul

din cetateni,

vor cunoastc data eu

trunsfordezvoltarea in momcn-

, la Arena" sabie

prcotilor

cant! se socoteau

viudeceti.

astrono-

mari profunde ,
considerabila

curbata

(copis); sarisa

a rnercenariatului

mecedoneni aeeea

purtau

rul rnzboiului pcloponcsiac" Aceste modificari all avut loe atfit in compozitic. dH . i in organizarc ~i in strategic _ Tn cele din ) urma mercenarii vor deveni elementul
dominant al armatelor eienc
+•

a infantcristilor

ASTINOM, magistrat raspumator de politiu celd(it -$i de intretinerea strazitor.

fa Alena. Num:1rul pentru sarcina ustinomilor )i de era de zece, moravuri cinci

eparcntc n-a mai fest considerate riala. ci

0

opoziua dintre miscarile ~i rniscarilc reate. Dupa cl. noeptca

0

realirate

mateLunii din ~i a

u sabie. Sulitelc
propulsourc. acontistii. mai vcstiti Inca din cpoca (sphendone] catre (rhopalon),

(aeon lion), prevazute ~i corpuri

umbra,

si se stie ca lumina de

cchipau Mai existau in

un corp usor , special • de arcasi.

este tmprumutata Cnidos centrice. a

WIlCCPU[

la Scare. Eudoxiu'
Aristotel"

eras

cinci pentru Pircu. Avand

(controlul ~i actiunea de

un sistcm de sfcre homo-

ARME. in ansamblu, fome putin incep:ind din

Razhoinicii inarma~i rascroit, biere, scutul intarita forma vestite armuri. Aceste 46
(..U

armcle epoca

au yariat preelenid. deja sau rotund

homenca. Cretanii erau cei rnanuirea arcului. Prastia ~iea folosita, mai ales de aearnanieni ~i radieni. Maciuea
era anna favarita dedi! a lui Hercllle, de popoarelc nu bar-

politiei din

Jill care s-a inspirat catalog tui Eudoxiu

cantaretelcr curtezanelor), strangere gheau aceasta. ca murdliriile

Ilaut. al dansatoarelor, al
de pe strazi Jestinate

alcatuit un
sistemul

ul stelelor.
nu expliea

tntruc:it

ei coordonau (coprologii)

vecinatatea

a gunoaielor

~i ev
pentru sl1

gUlloicrii
in Ei mai

sa Jepllna

plunetelor Mercur ~i Venus 1n raport Cll Snarele, Heraclid Jin Pont, di~cipol allui Platon, rotesc a aurnis injurul eli aeeste Soarelui, planete Alexand.ria' JOlla plaIlctc se 1n limp ce Soarele

din ell lanci, 0 aceste

epoca

miceniana easea

locurile vegheau

ell un sellt purtau arme

era intrebuintata bare ....... ARMATA.

ca riveranii

",abie,
piele,

.)i j,lffibron7., din pieie din col!i sub

Toate

erau din
cbiar

fiind din
eu metal

iar easea

ARTIZANAT

-. INDUSTRIE.

nl! impiete7.e asupra domeniului public; mai avea 5i sarcina politici in cursul
slirbatotilor

.5i

eelela1te

se rote,~c in juml ,Conon coafura * , all dcscoperit

Panoi

mantului. prieleni

La

~iDosheu,
Berenicei,

ai lui Arhimede

sau fikuta pe 0 bueata

gruplici de .~tele. indeoscbi

de mistTCl cusu!i

ASCLEPIEION, .~·tuarllllllj Asclepias. Existau mai multe centre ale cultului lui de inima, potriyit deserierii ca~tii a lui Ulise. Au fost descoperite ~i Asclepios, dintre care cele mai vcstite erau
de piele ele fiind arme
l>e

ASTAONOMIE.
greadi mentare ale Egiptului

Laorigine.a~tronomia
cuno~tintelor eleun a

era mo~tenitoarea

recunoscuta Eratoslene ferinta

tie catre Conon, 1n vreme ce a izbutit sa calculeze circumAristarh' din Samos a sistemului heliocentric, care dHre Seleucis din Seleucia 47

~iale

mesopotami-

Pfunantului.

de asemenea vor regasi

din branz. in epoca

la

Orhomenas insula

Jin Cos

Beotia,

Triea

din

Tesa1ia,

~i pidallr E

in Argolida.

enilor; insa foane repede ea a clipatat caractcr ra~ional ~i ~tiintific. Pitagoru·

expus ipoteza a fost aJrnisa

de

ATALIZI (sccolul a mareelor epoca. al Il-lea care i. Hr.); accsr astronom accstor a

ATENA ~i a sfidat Crassus (131 armata consulului l.tcinius a in schimb arhontam! Dupa intre vemare trizilor". perioadei secolului al VIII-lea). i~i xtindeau e nuruericeste legendci. , care in secolul pclavgii a fost singura rarguri accst III realitarc. auronome Mannon", la nord-est Prcbaliuros cc consnruiau ocupascra al Xll-lca cerate' carl' ar f ocupat de catrc (Any) celc t. Hr.. Tczcu i-:;i tmparteau ar fi intcera tmparal VII-lea, urma camia concesii inU'iritil Medon, trei arhonti" aristocratica care vi-au extins 1.isa ul Xll-lea putenle, ~i, la a izbucnit cupatrizii mereu pc viuta (-~ CODRIZI). a fest irnpartita stabilita folosul putcrca
0

acoperit Atunei contra grecesti maritima uliutii cctntea

Acropolea Arena ~ipcntru Asia. nistc

cu

temple

marete. iu lupta cetatilor

0

fest priroul

a oferit
pozitiile tnvcntgnd

explicatie legatura

corecta aceeasi
a

i. Hr.)

, dar in anul urrnator de catrc M. Perpenna. (129)

guvcmarca ~i a fast ill

a luat locul Spartei' eliberarea

<I

, demonstrand

fenomene ell
Hiparh, dat insrrumentul astroncmicc.

Lunii.

t.tI

fos[ tnfranr si cupturat Dus la Roma.

gu-

pcrsilor Jin ligii

a fost omorat

cupain cursu! (sfnrsitul sccolului crcsteau

Ea a alcatuit

liga din

trigonomctria. masurarorilor

~i in cele tnvingjitoare omcncsti nicicand

din urrna
triburari s-au scurs

fttcut ci.

indispensabil

EJ a descopent succesiunea cchiuoctiilor ~i a alcannt lin catalog cu peste 85(1 de stele. Claudiu Ptolcrncu'c tn secolul
011ll-lea. antichittltii; latii, Venus, nomica Jed! multc a rezumatlucrarilc ('1 si Jupiter. le-a a putca astronornilor 4!-1 tic consteplanete Saturn), (Mercur. Luna luncta Fiind asrro-

(Athena), ora~ din Grecio. corifafd a Alicii .. I·illlllttl tnsre doua nluri. Celi\" si WI·OS.fa.') kill depanore de mtlrt:', ATENA
In' tannut Potnvit Acropoleu" Cccrops. ar
1"1

geornetrica _ ~mr~i[lll clase!e

supusi

in

bogntiile..

Ins.:!. pc m5.s11ra ce enpatrizii

iar crcatiilc a pcrfccjtum; lmperialismul

all ujun-, la 0 culmc

cureia

.1"1'

,r:d5l:'a portul

.,.au.

saracc

atinsa
i-a

pan creat

utunci. multi iar

Pireu,

rnijlocul conflicrul
;>11

sccolului scciul, in i
1;1

Atenei
all

duvmani,

care x-au unit in

jurut

Spartci.

\04 ..tele Marte. pentru

fost constrsns

cele doua cettiti gura de nproapc

lupta Indeluntie ani, rnzboiu!

relnnoitc.cu

ntnt rna! mult

exec-plata.

Anticilor

lipsit

reunit tutr-c

merge mai departc dar 1111purcru cat de avand de care ell admiratie corecte. clcmcntarc

douasprczece Aticn meier

III cunoustcrca

Universului.

si.

prin

sincccism", Atica

cu cfit ei ill~i~i crau ~f5.sia1j de ccrturi tntrc clanuri. Dllpi1e~eelll· lui Cilon" 5i cxilaren tnzcstrar Arena ell un CI)U. potrivit caruia

pclcponcsiac", in eMC fiecare a cunoscut csccuri ~i trtumfuri. Accxt razboi sa tcrminat in unul ..j.(}cj. prin cuccrircu Atcnci de riitrc I.i~alldru~ ~i prin in-aituircu unui

...I conslatilm { mijloacelc

Alena.

au fost descoperirile

liLliTl mici targuri prcclcnica: polcu, Oine cupnnzand

inca din

epcca
tetra, astfc!

in vedcre dispuneau.

s-a Format , unificand

Tricorintos

'ii

ATALlZI,

numai socictatca avca ca sarcintt justi ria, ~i l1U familiilc ~i nici particularii. tntre care domnea lcgca ralionului. LI rnccputul sccolutui <11VI-lea, un eupatrid.

~~:~:;~;,I~~I'~~i~~il*~;~~~I.~~~i;ll:r~~~:c;.::~I.: ~i, o nouri Ii gil :~~~:i;l_::I~~:~1

dinastie u regilor Lisimah"

din Pergam. aprox. in anul cnmUf/-

tcruorulc fcderatii pare sa orasul dinastii, sosit Codros, tase contra oracol Codros sllldalii coperit retras. nimcni victoriei

Aticu, dupa ce conAcrcpolea: Ponivit Cecrops , carcia i-a traditici, lntre

tntemeiata [H'lllru

3H3 F. Hr., de ceUrO'Filetairos. dantu! orasului

Lisimah Eumene Atalos fratele tector Ligii Soter rornana mea
Cll 0

fost

diviniratc-sarpc

foxt consacrarn

Acropolea. de rcgi. care venit regaHi inlr-o heotian ca

cetatu organi znrca Cll caractcr dcrnccranc si , prin reformele sale socialc si cconomrcc.
Solon ~a politico *, a inipus destinut dupn Iuccput ~i a Jiilor
d

bta

<~:~~~
d~l~~;\~~aro~ Macedonia forte Idrobita la

nota
S~;l~~~\i; ~i fap

a lasut (263-241).

rcgatul caruia Print Soter

nepotului i-a drept

sau
urmat

era guvernat Erehteizii donenii", un nckid sale rcgc1ui dcmnitatea

de catrc rcgi; se cunosc repartizat; arncnintau de la Pylos a Aticii, corp Xantos. dorienii pe regele a patrulls ueis. mortlll, Cand au

a mcdclut amcnintata Pisistnuc cctatca ~i literc. smr~itul conferit cratic ea Arena,

Atenci. cntiva

Opera

sa a fost lui lor artc la a

de hcgcrnonia iaceJemoniana de ascensiunea Tch6<. Atune! cand

vreo treizeci

JOlla
Atica,

ani de tiramu' pentru (,listene'

si-a dezvaluit

I Soter lui

(241-197), Atalos Fiul

Sal!,

fiullui u

Atalos, ~i pro~i a II-lea procul-

si Medontizii"

Cflnd au

sai, iar sub domnia Pisistratizilor~, aspectul venitl

Piletairos. impotrivu

s:1 sc dcschid.l caderea al VI-lea,

ambniile.Ja mijlocul secolutui al tv-tea, Alena si-a rmpartir en Tcba sarcina de a sc

opune fost acestei i.lcfiniliv Atena de suferit (200 roman, imparallli noi, Jar puterea Chcroncca' de eatre ei
II

al

artclor,

Illat partea

capala corp un fi vor Atcnci.

Dupa

romanilor

maccdonenilor Eumene;il poiitica regatulla

in urma

secuiului eonstiru!ici'

aheenc* (\97-160)

lupti1

sau demosa peJepscas-

Liheri1, Jar supravegheata doneni. ei politic {lvut .\1aeeuollia Imperiul aecstuiu.

macewiul Fa a din care, Tn ",oarta ~ub

a viiLut diminllandll·~e sub ~ilip <11 V-lea Integrata

a continuat

Intrl.ldlt

deflllitiv care apoi Je

.l'er~ii,

tataiui

san,

a Jus

prevazllse Jaca s-a t.leghizat, doriclli, lasat estc ::;i s-a cine
llU

se amesteci.lse all fo.'i-t infrfln!i Xerxc. a fortifica

III

In fata rolLllui saLl cultural.

trebu:rik

prosperitatii biblioledt

~i a inzestrat Atuloi'. aln-Iea t.lomnit sfftr~;[. duph Alalos fiul lui

Pcrgamul Filadelful fralele al sau lII-l~a Eumene aceeasi

invingiHori ai'.cdiatorilor

il cruta

lor

din Asia

'\-1ica, au
la Salamina~

fost Invin.~i (4S0). ineendia~e razbui. Atena,

111l.li la
ill Intmd[ AcroIllconjuelf:
0

I. Hr.)
Atena

~i ~uh Sylla a llrmaf

in taMra
Cll

MaralOn, batillia rcgclc

definitiY

tn a]lul ~6 l. Hr .. a pradat-o. Hadriun (secolul

(160-139) Eumene politid\. Filomctor al In

~-a luat la cearta t.lorienii

al 1l-1ea

si a continual

au t.less-au

per~ilor. prin
ell

a inzcstmt-o <II ll-Iea);

polea in cUf-;ul acestui a lllcepLlt rfind-o zid ziduri

Tcmi'itode'" dupa

ell noi mOnlllnenre

(139-133), .~i al Stratonicei, sliu Aristonicos

II-lea

lIrmat unchiului

AtUllci atenicnii mai este demn

~aocupc

hotl:irar di tronul

pllternice, Cimon *

d~mniilc car~ au urmar, Ir~J Atic.t~ .. a pus sa se cOllsrnlla~di un tcalm magmile, care IUdi paate fi admimt ~i ast1izi, Gotii au oCllpat-o in alllli 267 ~i in alml 396. 49

Sal! ~j a im;tituit Fratele 48

ea mo~tenilori

pc romani.
coroana

a pretins

dupl\ Codros ~i au abolit demnitatea regala. Met.lon. fiul lui Codros, a dlpatat

in7.c~tra.'iC ell 0 nota Lie aparare;

care a fust primul

sjLl aLi

~i

Pericle'

ATICA lustintan n-u lncetat rcgcncrarea In pofida spre Alena a fortificat-o sa decada. ei modema picrderilor pc carcle de 120 ~i a arte decaderii suferise. la fie razhoiului pcloponcxicc din nou. dar Arena de Knlj;11 Saronic mare care
0

AZll

si

la nord

de bratul

de

statului rcgulanza pana atimia

care

neglijau

termenelc erau levin datoriile. 111

nidi a-si de atirnie La Sparta *,

Laconia, stirn Delfi', dintr-un cvadriga. aIIV-Iea,

4()()

cunoscut

dintr-o celebra, bronx,

inscripne. vizitiului ci1 facea tmprcuna al carui

Nu decat parte ell vizitiu

pana cgnd a avutloc

desparte

de insula in centru

Euheeu*. natuca era Iuur , mierea Mesogeea",

conturile i~i plateau lovea

care

era vcsmnntul sc presupune de

Mica

era Impiir1;iHi in trei regiuni in pofida solul vila cresreau ~i rcsursc argentifer Iaptului de vic,

cc

~iintr-o reprezenrare care grup dcdicat regete

AII,-iMUI de la

rale: la liard Diacria", la sud Paralia". ozona agricole maxiin, plante (minelc marmura obisnuit sccctoasa. (smochini, crcstcrca salbaricej de plumb unde

in special datoria sentinta

pe cei considerati

sffir:;itul

avea 0 populutie , in ciudu pcnrm

IX() (Jon de suflete

tnflcritoarc IlCC. Iubirca lntrc zidurilc luciti

non pana
sa

crt

si-an

calc at

lupta:

gcrusia" nu

sau of ere a resurse

pronunta numai nilor

continual
si litcrc
Sail

sale polia utras roditor dintre ce! mni strJde spiritc cstcva

oilor ::;ia caprelor,

ca nil

atunei

, iar ncncrocitul corcctatcrecunoscut

lara lndciala Cirenei.

de Arccsilas

mai ILIa parte scmnc la vatra

la viata cctatii",

de lu Hirrete,

din abundenra industrialc de la Laurion: mai Locui-

dar mai era xi supus sal. purta lampe

batjocurf ca sii

fie

a cil~tigat curxa la Jocunte piticc din anul i. Hr. in limp cc atlcrii se prezentau gci pcntru aurig era a lua parte tmbrttcat scurtc , iar ell palla la tntrcccri 0 tunica la glcznc. era
lUI

sale pc oamcnii iar terenul impresionant care xc genii carei

:.i

nu i se ccorda

nici TTlacar drcptul altuia.

de a-vi

. accst lunga ave a faptul de sale

ai untichitbtii, printrc de

a pr oduv un numitr crearoarc, ccle estc user mai fairnoasc «pus

de la Brilcsos sub numele

, cunoscuta

aprinde

cazsnd

"in pliuri

afla

de pentelic).

ale omenirii.Xu ccldli 1'1 revlne .dur accst dedI Eschil', a dar rrci

toni Atieii i~i ziceau autohtoni ~idescendenu ai vechilor pclasgi , Dupa sinoecism", . tmpnrtita in p.uru triburi";

AULA,/I/
(,lIperil(1 in
1II1t'1

m.tncci case, pe .Ii care

(J

parut
mflna,

mentinut este

De rcrnarcat ca aurtgn romuru. de -)_ La engine. nistc

grajdunte. stautele
desefllllc,U:l dcscopcrita degraba cealaha un pritur-un ncazn rcprczcruand tlesfa~tlar5 in intcricrul doua curti, de femci". circular vesubul. uneori centrul In general rragcdia (elH'Lin/IUJi!! heniokhos) homcrica, , unei

depen0

legate

cinerea in accsr dintrc Sofuch:*

de a Ii invcntat n-a inflorit privilcgiat rnai mari

[0<:

tragedia" si Atcna trugici. Alena

gcn lircrar eCI

III untichitate

rccc rriburi teritoriale , de entre Clistene". Iuccpnnd cu aceasta epcca.

accca In tstoria Atic ii se confunda cuaccca a Atenei' de

curte

AZIL

(drept eruu

toate temadica crau

C;\SC,

\a\l T11~li

una lulosita all1un&luii ::oi Acevt fiind

de barbati, avand cate dcspanitc descmteutru , sc unui

asvlai,

:;oi Eunpide" de ~i

u-a invcntat dar comcdia i-a dar pc

ATIMIE,
cefillea.tl In uceasta etape. singur noi drept,

privorea pedeapsa de pilda in futa

de

drrpturile

iar cei care

vcnc au si"i se re-

nir i comediu".
Ii apartine

nici filosofia. Regimul

culoar

Iapt , :;oi tot ea

cxistarau accla

Socrare"
cratic iar printre arhitccrurii cele mai :lntichitatii

pc Pluton".
i storicii , Atena

u dar rei mai man oratnri er. Tucididc"

san demoai Grccici.

a dus la dintrc ale ei lndomcniul

Ccl pcdcpsit mo\iuni

putea

sa lie

mai multe lipsir de un poporului

cuvant
lIll

fugiczc pcnrru a sc ruga tntr-uu templu , lu picioarele II 1111 I altar xau ale staruii unui
IC\J,

sccnci

de a introduce

pal at undc

ell
care

sc bucurau tuatc acesteu. nr fi pcrmis

de accusta oricarui

illVi()!abilitaie lin ubuz , .,5 a fost rerccunoscut a unui unui vechi. pot condarnnat

spre a ..c cvita accst drcpt si n-a fest temple, vechi

Adunarti

cui me aria de a scrie istoria" prcstigioase ~cntru

nc-a Iasar catcva monurnente

(--"'" ECLESIA), atunci cund era condamnat in virtutcu a ceca ee se uumen grafe" paranomen. solicilator III Agora· Atimia roraln antrcna la trehmile sanctllarcic pentru incapacitatca de a fi de a intra Putcai de private, p1'irintilor atimia ea de a Ilia parle pllhlice, private. afaceri ajutor crime, altele, ntlmai pUblice.

seape corespunrand vizitiul grea

de pedcapsa. absolut

AURIG cescului

glcmcmat

, uctfel eft III epnca

cla~ici1 cl u-a

si llum<li numde a ilustra

llli FidiilS* ar ~culpt\lra~ cat u cc~amidi

in

conducatur de car
conduce razhoinicul, acesta pc jos.
Cfall

mui test dccnt Jeeret prin\

dee .. 1

111 anumite
'illll ~lllnei privi!cgiu acesle Partcnonu!',

en urrnarc a deeizici traditii, privi1cgiate ue foarte

cpoca

al :Hllfiqiuniilor', de limpuri temple lemplul Heraionul

fi de aju;ls artele

in problemele

carul care cooma

de luptll in carc era ureat era 0 dipetcllic din car pentru ullerioare, carclor triumfurile nu era vizitiul, Proprietarul 0 's[atuic uneori. a fost propriet,mti Era cazul

Alen~1 a stri1lucit minore; acest a inaltat ca romanii pcntrll PeTicie !socrate

(ltilt III pictllr~*, la rangul copiii d-~i ~coala

~iin
ce

~i in

e<lT(, lega

~dll un prin!; a sc lupla uurigii jocuri, de gloria avea prilejuite

fi lovit de atimie pild<1 nerepudierea faptul \'arsta. daHl pe temporaril, rceidiva. marrurii, frfLu!, lenea, Pentru viata; Mai

ca a invcntat artiz~lllat

ill

IInci

solii adLlltere

de mare

di nil ul dat anumite

sail in
era fie des-

Printre cilate: Je llnJe Atcnei templu!

ri

perioaJele dU(,;jtorii cfintat alcrgi"iri. toriei lajuilli. ridice intamplat insll~i "5a cum

con· acestc victltesa s-a ca din

lui Asclepios la Argos*-, , temple ~i al Ie

in nmrile

P'lTKlar a

arlrL Acc~t dnsamblu a studia a numit a numit·o (Attike),

unie in istorie a facut In :Iccst ora.} spiritul. iar Greciei, ~Iefui Eladei Jjmilu .I-ud

la EpiJaur, ,~-'I refut!.lat Aka

!>a-si Irimita

pCl1lrU
erau

era

lui P(lseidon din

din insul~a Calcuria, Dcmo~tcllc Tegeea Atellei

~i
Alena

Totu-:;i eel care

fie se apliea lovite eoruptia

In cal. de false Ie uezerse Hisau

ci

proprietarul libertatca silu, cllm totu~i

de atimie

avea vizitilllui

Elada

func!ionarilor, unui magistrul, Arhontii care

Halcioee(ls Pi.lusanias·, Claro~ Milc(uiui·. 'iclav fugit -:;i

Jill Sparta, Hnde "·a refugiat templde lui Apol0 din Delos·, Didime, Fllgarii din pricina din (acunt, apropicrea condamnat, rde a

ultragierea erau pedepsiti

posihil lui

ATICA
tulll

regfune u Gnci~i,
.)'j

tarea corupti

din arrnatL.

s;'i-~i conJudi

atclajul,

Ju v~sl de Beo(ia*

Megaridu,

la fel, iar arenda~ii

Damonon

comportarii

50

51

AZIL
stapsnului sau , soldati urmaritl de tntrucar ~iii
<HI

Agis". izbutir

fiullui

Eudamidas Atenei,
illSii

al ll-lea, dusmanii prin In viara.

dusmanii lor invingaton) purcau trai astfel in templu s i in tcritoriul saCTU care Ii apaninea. rnijloacelc. Flionte arbcrii atata limp dt le perrnircau de la de ce se In tcrnplul sucre lui Ganimcde cruu suspcndatc lanturile eelor

s-a refugiat fagadnieli cursul

in templul s3-1 fad! sii inselatoare

de acclo

~i i-aulnar

t Pelopenes"),
pacuni"

inccrcarii

de revolutie lilng:ii altarul d

a lui Cilon". lor de pe

tntrucat conjuratii s-au pus sub protectia

s-a promis viata, nceasta catre va dar
0

TUg,lU, care l~i an au aici un ali] sigur. bath.)i'l de la Corcncca.vouucar cci

au Atenei lihcrtatcu. cautat
lIll

Ii sc va lasa sacru, , de eli si sai,

L'C

azil

in

sanctuarul acordat once dadi

daW ie:;iii din teritcriul consideruta a Dcmostcnc. refugiat de dusmanilor de la Calamia, 'iii
,[i

B
BANCA BANCHET BARATRA
riera situata 'TRAPEZITI. cc clcnii "LInt oameni liheri . Totuvi urcvtc ochii grecilor In , ca urmarc a conractclor
('U-

ltcniu,

ell

Agcsilas" toarc accstcu.

le-a

all fosr

ncisi;

ea sacrilcgiu exilarea urmarit dar in templul

xirctcnic

pricinuit

lncercarc de violcnta asupra unui om care se ruga era socotita en lIll sacritegiu ~i era unanim condamnata , ~c iruampla CI, in
pasiunea luptelor dintre purtidc,
<

Alcmco!li}ilor~ lui Poseidon trcbui

macedoneni. s-a

acesre a rust

i:1Sii lrnpins sc otrnvcascn. , Ii sc pcrtnirca

sii fie tncrilcatc

il'~1 rum

[JcvrJ.[Jd~;_,\ cad;_'\ in msinile a prefcrat priveste sclavii

In ceca

-~ SIMPOSION
sau

, L1ad'i rcclamariile

lor pa-

rcau Iutctuciutc cnrilor sau a he stnpanul.

:;,a-~i xchiru

ORIGMA,/()J{(i

slransc cu popoarclc grecii lc-au influentut care nesti. litare Acest sentiment cpocii

burbare princulturu

, pc care lor si ell priete Inca de

eg:d-

fa All::'m/,
0

la Fest de Aero-

ci all aVlII eel mai des rctatii cstc murcut clasice

p()[e~, in care rruu 7.wir/i(i unii condamncui ta moar!e sucrilegiu, a venit/a si peruru (Alr{el, crima

poltuca

,Hill

un

Ill. sfarsitul

prin

tcorulc

primui

ITU'lraxirt* prapasne folosir

cure

ale cinicilor

sau ulc uuui

Akidama~

ofost

Atl::'nu* a batiocorit aruncat In acea.Hd

Acest penrru

;,eii nauonati

,J
care oarnenii zeilor, socictateu si sunr egali care
III

BARBARI.
carre Homer

tcnncn.

de

rata

Fiiml nccca inegalitatile.

ii

a desemna vorhirea aspra sau de netnteles a carienilor , avea sensu! general de .xrraini lie rasa grcacn",
adica desemna u pe tcti aceia care vorbeau nu era de

face sclavi BARBA,

(.... ecofcle grecii ~i rnusruta. lance

crceaza

BARBIER.
al v ll-lca Ei Iasau

ill

cpued

arhuica T. Hr.] barba un colier colturile

~i al VI-lea in mod dcoscbit sa le creasca Il tniau mustata buzelor

limba

care

.Barbar" (xenos), care

IlU

ditera
in sensul apartinea

clenica. Cuvanrul cuvantul "strain"

era un grec lntre

I~i lngrijeau

ca un strain in,<,a ceratii'

Lies de par pc care

ca un vnrf de era taiala la cu [om I. De

eien

~j

:;;i

dcscnau

In jurul

barbar exista 0 opozitie culrurala ~iernica; foarte des cuvanrul .Jaarbar" putea capata

mustani. Catcodata mijloc, alteori era ascutita

barbierua

~iun sens peiorativ. Aceasta nuauta apace

dar la Aristotel" la regirnul popoarelor atunci csnd, refenndu-se monarhiilor absolute ale asiatice, subliniaza ca barbani sa asculte supusi, in vreme

aserneuea, se rnai purta

barba Ioartc Iungn, suu era Impartila in suvitc crete.

Barbutii purtau barba ~i mustata si In cpoca clasica, dexi ill mod evident accasta nu era 0 pracrica generalizeta. Estc posibil

sunt obisnuiti

BASILEUS ca poctul rece uvea de sculptura tntalnim Agaton

BEOTlA ~a ~C f barbicrit.
i eieminate secolului dcoaill care se regaseste in tabletele de la Pylas, arhaica. Alexandru". Tori ell batalion cc! 30() de barbati au

rnoravur

, dar

Jill epoca

micenianti.

in Grecia

pierit
vcstit

In

lupta

dusmanul.
teban a ramus eel mai

::;i miere fcrmentata. Pirestc, grecii amici nu cunosrcau bautunle noasrrc modeme,
ceaiul. soiuri cafcaua de here ~i ru atat mai putin cunoscuscra (precum ciocounele Iata. Desi uncle popoare nilor) , se pare

L.J

srar~itlll

al V-lea de arlen efebi lnccpnnd si

~i dela lnceputul numcrcasc si de razboinic! ell cpoca Rarcori Accastri unghiilc Barbieri! atclicrc., atelicrc pcntru noutatile. musteriul lnfl'l"ura Hugata~i unul olin totdcaunu

secolului care
1111

al ]V,-iea L Hr

tirlul de basile~Js e~a purtat d~ suveranii statelor mcnarhice, tar la Atena acesta era nurnele cand regclui . dar ~i al capeteniilor (-+ GENOS), atunei aristocraticn. purtau tit lui de in Macedoniei", * -regc, stateau era
0

Acest

dintre de

rcprczcmari rnai sunt bitrbicriti.

clita.
astfcl

tnsti multe
0

rrncile grupun de luptatori de alte cetati si-au ereat ~i clc

Avem de la Argos". s-uu distins cunostinta Cei in trei

raon

al cgipte-

ceea cc sc nurnca s-a stabilit La Sparta". hasileus: timp purtat Jedt

xrne

batalioane.

di grecii

Illl

le-au consumat.

care au 10111S1 obrujii

guvcrnarea regi

des pre Cci sure care, boaiele argienilor. tani. special.

mic

lui Alexundru ournenii

s-a generalizat singuri care ca

eel doi

l a Sparta", contra Acesti crau persilor cu

raz-

obiceiul de a se fade barba 5i mustata.

se barbiercau si de par. ~i de rnuucn revenea barbieritor. de barba de lu rnaini

III rei ~i rcgele de arhontele Tot axtfe! basileus cunfcrita de baslleus

, macedonenilor. grijil ~i antrenan

BEOTARCI, primii mugistrcui ai Ligii beotiene (-+ BEOTIA).

Piccarc era cctute
*

ce la Atena

acc.vt titlu ri-a mai fost ell functii lucrunle demnitare fostilor dat care ~i se lor, era la

trei sure de hippets sparde trei hipagreti

alegea dar

lin bcotarc, em rccligibil.

care

selectionari

se lngrijcau

>i

de-

rcligioase. Pfcs , unde sacerdot<lla regl rcgjlor lnainte' Titlul

comandati

rctnnoit anual. calitatc de capital a

civile

in

a ligii, Teb,j*

prezenta urtnapeloponedoi din

la picioare.

(adunatori). mai avcau de politic.

Pe lfinga rolul de

luptaton.ei
rnisiuni

doi bcotarci. treburilor relor" siac"

Ei tsi tmpartcau razboiului pentru ale ligii

edministrarea

crau situate a convcrsa

amoulann sau Iucrau in adcsca in Agora" Accste a prieteniior sc colpnrtau cand scund , locu! umlc

urmasilor mai celor sau

~isarcina

de a Indeplini

si ccmandamcntul unsprczccc bcotarci, flccarc

ligii. in epoca cxistau Tcba

erau locul de tntnlnire in asteptarea cu uu scrvet mflin'ilor i uveuu

bancherelor" (,1 accst titlu

evidentieutn loc de cinste marile dinastii pe

mod dcosebit in domeniul

in profesia politic

BAUTURI.
era vinul. obliga difente tim). regiuni.

Bautura

cca mai ri'ispfmdita de a conserve sa-l amestece apa "arata, variac Rodes, vinul ell san UUP;1 soiuri din Vinurile in amfore toartc
CTaU

pentru celelalte

momentului mare,

~i unul

se ase za pc scaunul dibace

~isc

sa fie pus din nou III de catre ale E!adei MONARHIE,

Necesttatea

noua oruxc

pe producaton ingrediente, (miere, Metodele dintre

tncredintanale bfubien;lui. harbier

dll-~i apul c

greco-rnacedonene Apropiatv->

precum

adesen

drept

~i ajc Oncntului

ell aromate

scortisoara.
produccau din pusc

menta,

sclavii lor, iar printi i uveau barbierul lor personal. Instruerau oglinda. de diverse forme pieptcnul ,

REGALITATE SPARTANA.

de fabricarc care unele cele erau ale

BEOTIA (Boiotia), regiune din Grecia centrala, marginitll la nord de Locnda oponnana .)'i de gotful Eubeei, fa est de
A.ticu·

mente Ie folosite

BATALIONUL
catrc Gorgias 30U pc la de secolului cuprindcu Cadmccu. tinuti acestui indl,Jaca lupte, a-J r;1Zbuna. d.ispersa!i gur curp actiunea. al l v-lca citadcla chcltuialu batalioll,

SACRU.
Tcba ". la

lnstituit
Inccputul

de

renumite, Lesbos destinate unse garama controlate fraudele. mul piele special ales local cu stampilate

de pilda , din Chios, expcrtului smoala, cu numele provenierua ~i existau Vinurile erau

c.-.«,
moase

.)'j

de Megariaa,

111sud din doua (regiunea

de Nolful

fa vest

til:'

Focida.

pcria

::;1

briccle

dill Tasos. caror

Beotia este
cel allacului

ulcatuita

scsuri fruTcbci) Orhomcnos de munti: ~i

i.

Hr.. accst

batalion in lnrrcsoldatii de clita, aslfcl in pentnl erau sinlacebittuti era uds

, eel al Ccfisei

BASILEUS,

til

regr sau capetenie

homerica, ,i rege acest militare. de drept era
i>C

barbati.

Locuind si f'iind

Copai ...(rcgiunea
Inconjurate Beo!ia

cpoca

cuvllnt

de-

Tcbci.

negustorului, lor. Acestc legi carc

ceea ce vinuri emu pedepseau

COllSll-

5i a Cheroneei"), Pama~ul agricola viguro~i. veche, centrul unul cultura

sernna politice, dcestlii totu5i drcptul hoHira

pc suvcranii rcligioase basileus, limitatri gintilor. in che"tillni

ale d1ror

fUIlC(ii erau Puterea divin, eel era ~i de care pre-

orasului, prietenic stransa,

muntii Oponricni, Parnesul

.5i Hcliconul. 5i viticoll'i; Beotia d.intre celc

~i Citeronul. era
0

cu lotii bilrbati

rcgiunc foarle Teba,

erau uni!i prinlr-o tovara~ul

rezervate Rareori inaintc

pcnlru vinul

IOCllitorii ei crall tarani perioaJa prill ~trajucitc ::;i, prin milelliu Orhomcnos, foe are de

de Sfatul Ba"ileus

bi'Hrflnilor

unul Jill combatanti La lllceput aee'iti randuri i-a grupat ceca ce le-a straiuciti

pi?t.strate in burdururi era cu apa 1ntr-un mesei

din ballt vas

Populal<':illintr-o a rost, mai civiliz.atiei miceniana miniere (alII-lea

sau i~i dubla efortul soldati intr-lln asupra

de capra. (crater), parcursul masa.

de jllstitic de,5i

~i care

Cliral; el era amestecat Vinul era consuillat

/.ida sacrificiile

publiee,

pare di nll

ill primcle unitar,

ale infantcintensifieat

de a fi eonsumat.

el personal era tmdeauna sacrirlcatoml. La raLooi, basileus era acela care i'ii comanda armata. Tolu'ii, acest ctlvanl, folosit la plural, mai Jesemna capetcniilc familiilor intre acesta 54 ele marile
<l

riei, dar Pclupida· invingatori

tn timpul simpozionului*, erau variau In special amestee apa

~imai
dupa ce

1Hr.)
nume1~, Ame dill au

pe

se servea Celelalte gust oaie, origine

Beo\ieni!, c.~re au. ~at, prov~nciei crau etohern • Vel1lll din rcglllnea Tesalia (aprox. ltoO i. Hr.). Ceti'itile OCllpate

inc1l., la Homer, care i~i im{Xi:r~eau rurale; poate d. al cuvantului,

demonienilor

la Leuctra·,

nieiodata

Mumri

ale drei de capra

d.omenii original

in vreo lupta, ei all fo~1 totu~i din unna zdrobi~i la Cheroneea~ aripa armatei macedonene

III ccle de dtre

de

~i prospelime - .1aptele, hillromelul.

du p;1 locul

de c11lre beolieni

de

~ide

fost sensul

comandati1

obfinut

din ap1l.

alcatuilo ligti, ale carei legJUuri politice au rfuna!'. destul de laxe. Se crede eli. exislau 56

BIBUOTECA
paisprezcce cctari CilTC cornpuneau liga la tnceputurile sale. dar citra a variat. Cetarea Elcutcrja crcdincio-, atl v-Iea. cctriti. xeuxc lovit CMe din Citcron s- a aliat Clnd a foarte cu0 SI

BOTANlcA

rand ell Arena" .iar Platcca ~ u ramas uliatul

al Atcnci.

mare importanta. in ~ccolck 31

lig:a Ill! rnai numara

BIBLIOTECA. Pana in epoea alexandrina. oamenii aveau bibliorcci private ~i se duceau sa so aprovizionczc ell carti III Agora' sal! ~i Ie imprumurau de la prieteni -:;i puncau pc sclavii lor specializan sa le copieze. Prima hihliotc:d publica a
fest iutcmciata la Alexandria"
P<JTC

reprezentau

un capital

intelectual

aprou-

fcl in mod ohismut. Aceste bratari , simple

inclc ell 0 largirne variabi!a sau spirale pusc

pe tot atnt Lie prctios ca ~ieel al Bibtiorecii din Alexandria Dupa cc aceasta Jill urma a fest dislrusa partial sub Cezar , Antoniu i-a di'iruit cnrtile din biblicteca de la Pcrgam. care se pare ell a disparut in aces!
Icl.
11-,1

rcprezentand

adesea un sarpe , erau ln

Erau

decat zece

de

catrc din cc 0

Antiohia" putut rivaliza

poseda de cu

de

avemcnca

cot S<lU ill partea de sus a bratului Asa-numitul peri. Iflhyriol1. hrapra purtata la glezna sau 1<1
pulpa, avca , pcate ,
0

general din am san din urgint. la illcheictura pumnului. la

Tcba a tnccrcut tordeauna sa foloa aceusta liga ill Fnlo sul SJ.ll, dar S-<J
mcrcu nvatiza de rczistenta in ligii. celortaite CLI Tehu: printrc nrasc. dintrc cele mui

Prclerneu

initiauva i-a
P;JlcT, care,

I Soter. Sc
upaninut cxihu din

uccustti

bjbliutcca, tnterneiara
vi din Pergam.

lui Dcrnetrios" Alena', dupa

sclcucizi. dar ca ucclca din Alexandria

valoare

rnagica.

in special din purtea orusului Orhorncnuv,

cclclahc Fccpi»,

cctcu

imporrantc crau: I lalianc.Copac.Corcnccu.

l.cbudcca. Oropox. Antedon.

guvcmnxe in chip crralucit vrctnc de zccc ani , <;-a rcfugiat in anul 3()7 i. Hr.Jc curtca Lagizilor" Dcmcrrios a inreput Srl stnillga lucrnri , care au rl)~[ adunatc intf-1I1l1110numcur
[eCI.

Fcrncilc tsi mai impodnbcau Liegetele ell unul vau mni multe inele (lIO('lylos), dintrc cure uncle scrvcau drcpt arnuletc. BOTAN.CA.
Arivtotcl" condurcrca studicrca Abia cand a aparut

BIJUTERII.
"II v-lea-allv-lea

In cpoea dasidi (secolclc

L Hr.j, h:hoalii nu pllr

rrtrnit Demetrius opera

~a lc a

"""p,,,,ea,,C',,,

tall bijnterii decar in anumirc impn-jurari . dcvi tincri i elegant! continuau sti arborcvc grcierclc de am in par ~i inclc din am la
glczne. era Singura bijutcric purtutri de hJrhati 1111 inel

plautclor lor,

a tnceput ~tiin!indl.

fie privitii tntr-o lumina pur

mucstrulni

sa Sub

discipolii

tinuut

culturula

u tarttlui

s:iu

~i eel

Liccului au lntrepnns o opera de clasifi(arc si.chiar daca lllcri'irilc lui Aristotel in ;IC<:St dorneniu cclc mui S-<lU pierdut ale in amanunt , no-au plantele ril.rna~ cele

Bibliotccu din Alexandria cl de venit maimarecclIll1Iimciectllalallulllii<:lcnice impotriv.r nuntar celorlulre

(l

doun csrti
a deserts

urmasului sau, Teofrust. florclc principa)i distin-

", acesre
parte

Biblioteca cctati au rc-

a dd3pU~til

Acestn

uncor i la

din suvcranitatca xilite adesca

volurnc si a test eevoie sr,lhik<L~d o ;Jl1I.:xa ill rcrnplul lui Serapts , undc <Ill Iost
depozitatc duhlurilc. Sarcina de bibliorccar era una diuttc cclc rnai limite si. pentru a ocupa accasta fuuctic , crun ak~C" tontcauna cete mai procmincntc. rninunat instrurrc»r de rnunca. pus la indcrnann savaruilor , a comribuit substantial Ia tnflorirea ~tiill\ifidi si Iitcrarti din perioada alexandrine. Biblioteca a uvut de sufertr din pricinu unui incendiu in

Tcba. care ;lptirea l"<L UII ret de capitalaia sfarsirul secolului al V-lea ~i Ia tnccputul cclui deal IV .Ica. Unirarea eC("1l10111idi a tigii a tost simbolizata la sfflrvitul pcrioadci arbaice priu emirerea unei monede " unice , purtand scutnl ras crcit. simbol de lntelegere defensiva. Liga
de entre ern condusa cooviliu de carrc bcctarci" ~i de un

lor in Iavoarca

Ligii bcotiene,

adcsca di 11 am; eecropola din Turcnt a p,htr;J[ ... ccimene p Irumoasc de uscmcuca coroauc. Cu prilejul sarbctorilor , remcik·
coroane Colicrclc arhaica Ulterior sau diademc din am; dar

diferitc.uctermiuand

sc impodobeau si in zilelc obisnuitc /('hliuII11) emu Inca ~i in cpoca

bijutcrii grele ell pandantivc

frunzelc tatca in

obisnuite.

EI a studiar

~i longevi-

federal alcaruit dill deputatii alia!i timput razhoiutui purlat de ee/.ar ImpoAecst cullsiliu <;-a imprin;it in palm senate tTiva Atex3ncirinitor (in anul 47 i. Hr,)' in timpLit ril7hoiului pcloponesi<lc~, dar IlU <lPO! ea a mai fost in parte distrusa din urdinut arhicpiscopului Teofil (in anul 289). suntem bine informati In ce prive5tt' timetiile lor. AdunaTea '>c i'ntnmea pc l~nga Distrugcrea ei dcfinitiva CSIe atribuitii dar cu sigutcmplul Atenei !tonia, llltre Coroneea ~i aTilhitor lui Amrll (anuI65!). A talcorncne , iar liga sarbatorcu Pamhn- rama ea nu mai avea atUllci Jeciir p\l~inc iOIl1;iiJe apropierea templului lui Poseidon lucrllri. in de la Onheslos. Dupa strnIucirea pc care i-a A doua biblioteca a fost eC<I din dat-o Tcba in secoluJ a\ IV-lea i. Hr., Pergam~, intemeiata de Eumcne al II-lea, Beo~ia a pierdut oriee insemnalate politidi Ea avea peste 200 000 de volume, care

clc all fest parasite III favcarca lantisoarelor. de care cr au arasate uneuri pandantivc ll~O<lreail amulete. Pemeile l~i s gaureau lobii urcchilor pcntru a atama de ei cereel leI/obion, I!notiiollj. eei mai silllpli cereci erau akiitlli~i din miei ronJele ~Iefuite Jill aur, de e<lrc crall atarnate uneori figurine Je animalc. Cen:eii Illai erau Impodobip cu pietre pre(ioa.sc ~i ai m ales cu perle. Este posibil ca baie~ii tilleri sa fi punat Ull inc! la \lila dinlre meehi, Numai Ja barbaei barba!ii purtau la incheieturile pumnilor hriitliri (psellionJ. In Grecia. femeile se impodobeau tn acest

~i bailie de care sufera clc. dOll~1 tratatc ale ,>ale (/sloriu. plantetor vi CII nrivirc fa (made otontetor J, Teofrast a clasificat circa sasc sure de plante , printre care ~i ... pccii 110i, cunoscute dull.lri!alui Alexandru" eel Marc. care le-a cules in timpul cxpcditiei sale in India. Dupa TeofrasL cllno~tintele despre bot,lnid n-au mill fost fmbog'Wlc decat in mica mi'isllra. Fanias a facllt 0 di.stinqie in[eresanta intre plantclc Cll flori ~i eele rara Flori (ferigi, mU.5chi, ciuperci). La Alexantlria*, eiimpurile cuttivate in gri'idinile Muzeullli* permileau raspandirea ~tiilltei, dar plantele au fost s.tudiate doar in scopuri practice: perfeetionarea culturilar in mla~tini ~i cunoa5terea plantelor fiT

56

BRASIDAS medicinalc. ln acesr din urma domeniu, latinii no-au lasat un anumit numar de
IUCTari. La grcci , Diosconde secolul J un mediclnei , mare rrarat ell privire In care a trecut la in a scris in

BULE muzeul Tcrmelor de la Roma ar a uncia din Iucrarile sale. BRIGOS

500f. Hr.). ell perfectiunea. picta Sef (Brygos), f
0

copie

Materiatete revista un

olur (Alena, aprox. flguri rosii a anns de atelier, nu

vasele sau

numar de plante

medicmale.

Olana de stil sobru

cu Brigos se stie in accsr daca-si

BRASIDAS, general spartan (Sparta*? 422 i. Hr.). tn cursu] razboiului peloponesiac", nra~iJa~ i-a silit pe atenieni sa rid ice ascdiut oravului Metone (anul 431), dar a fost ranit csnd asedia orasul Pyles (anul 425). tn anul urmaror el a trecut in Tesalia. undo si-a croit drum pnntr-o tarn cstila.
- AmJipofi.\·, In Tracie, izbutirul care sri desprinda orasclor Amfipolis. din aiianta en Alena' Calcidicei , printre trupe au trimis majoritarca

e! insusi

dacn lucra cu un pictor. caruia i-ar rcvcni. caz , 0 parte din gloria lui Brigos. Estc posibi l ca accst pictor sa fi Iost Oncsimos , care a lucrat ~i in arelicrullui Eufronios" Pe planul tehnicii , Brigos a
adus noutati, parului precum utilizarea poleiri i ell culcrilor C,He deu 0 nuanta ,~ircdarea modclclor prin Ne-au rumas de 1<1el rnai ales cupe , pc care sunt picrate subicctc traditionalc , precilm cuccrirea Troiei. ~i subiccre Iamiliarc: cfebi luptand, bilrbati dansand, flautisti , baieti tineri ~i ferirc. La el mai lutalnim compoxiria III rncrope , cu cute doua personaje: dibacia ordonari i grupunlcr ~i sccnclor face ca tctul sa fie armonios ~i echilibrat. ell tntreaga urt:1a unui tragic care srie sa dud cmotia pe cele mai tnalte culnu. cupa sa Caderea Troiei reda un tablou pasnic, pcntru ca alte doua Cllpe sa reliefeze violen\a razboiului: toate pasiunile, toate sufcrin~clc stint exprimate in aceasta pietura geniala care il face pe autor demn de mari! s1h contemporani, Eschil* ~i POlignot" aur , folosirca blondri

hasurari.

51

Atenienii

sub conduce le-u tnvins ucis cand

rca lui Cleon ". dar Brasidas

In Iara acestui eras: Clean a fosr fuge:.l.lma Brasidas a murit in

A fest lnmormantat la

cursu I

luptci.

Arnfipolis si locuitorii I-au ridieat lu rangul de erou. considcrundu-l al doilea tntcmcietor al cetatii" Iur ~i clnsdndu-I prin sacnficit .-:;i prin jocuri" anuale.

BA.AXIS (Bryaxis), sClIlptor (a doua jumalate .H'colu/ui a/lV-lea i. llr.). EI a fost conlemporanul ~i rivalul lui SCOP:.ls· A lucrat la Mausoleul din Halicamas impreuna cu Scopas, Timoteu ~i Lcoharcs, el avand sarcina de a luera la parlca de nord a monumentului. I se atribuie cele dOlla .statui care se pilstreaza Jin acest monument ~i care reprezintl'i pe regele Mausol ~i pe sotia .saArtemisa, care pusese sa sc eonstruiasdi acest mormant magnifico tn antichitatc crau cunoscute ca fiiml ale lui cinci statui gigantice de zei ~i diferite lucran. dinlre care un PQrtret al lui Seleueos Nicator. Apolo eu hLton din
(J

BUCATAAIE. BUCATAAI. Gredi, mai ales spartanii ~i atenienii, erau vesti!i pentru l"umpiltarea [or; cu toate acestea, hrana lor a variat dupa epoci, dup:1 ora~e ~i dupa claselc soeietli.~ii.tn si~itiile* lor, spartanii se multumeau cuun terci (animatia sau hapha), compus J'in carne de porc sau de mistret coaptli. in sange ~i COlldimentaUi. eu otet ~i sare; aeest a1iment eu

era tnsotit de paine din orz ~i urmat de branza. masline , smochine $i miere. Reotienii. vestiti ca mart mnncaciosi. consurnuu multa carne, in vreme cc poporul de rand din Arena manca peste. mai ales sub Iorrna de pasta ~i sardelc. Alimentul national de naza era maza, turta din orz coapth in vin , tnlaptc sal! in apa. Cu reate acestcu, bogatasii din epoca arhaicf si , ulterior, grecii, mai ales cei din orase , preferau pttinea din grau (ar{(J.~). sub forma de turtc rorundc. Legumele obisnuite erau usturoiul , eeapa, prazul, crcsonul. ciupercile , mazarca , bobul si lintea. din care sc Iacea un terci. Se folosca rnai ales camea de pure, pe care oamenii saraci 0 mancau doar la anumite ocaxii; cci bogati consurnau 0 vurictatc de carnuri , mai ales In sudulltaliei, iur incepand ell cpoea elenislid, in toara lumen greaca se consuma carne de bou. de caic, de capra. de pasare (sturz , prcpclita) iepuri ~i oricc fel de vanat" Atenienilor le placeau pestii de apa dulce. tndeosebi tiparii dinlacul Copais, care mal tnrziu au fost foarte cautan. Ala(Uri de pcstii de mare, consumati prcaspeti sal! saramura. frucrcle de mare crau Iolosite pentru a deschide mescle: srridii. scoid. scpii,calmari. Cl.\murile erau fripte, fiene, sal! afumate ~i mtlncate eu sos sau ell untdc!cmn, ea ~i pe~tii ~i lcgumcJc. Brfmzeturile erall f;'kllte in general din lapte de capra sail de oaie. Deserlurilc constau din fructc proaspete sail llsedte (smochine, sirugllri, mere, pere, cummlc. eastane, migdale, nuei) ~i din pr<ijituriindllicite cu miere sau prajituri l"U mac, ~usan ori ell branza alba. Buditaria familiei era apanajul femei· lor· casei sau a\ sduvi1or, la eei aVllti. Totll~i, la Sibaris. unde budttaria a fost eurfmd ridieata 13 rangul de arta, existall bucatari specializati foarte pretui!i. in limp

dibaci ,

cc la Sparta erau alungati bucatarii prea chiar daca dci eroi, Hearon 5i Maron, cruu cinstiti ca patroni ai bucntarilor. lncepand din sccolul al Iv-lea t.Hr.. mesena de bucatar reprezenta 0 profesie dlntre cclc mai onorabile: ma!feims - CII sigurantf Ia origine sacrificator ~i macelar - era un fel de bucatar-sef (caracterul religios al Indeletnicirii rnacclurului prirnitiv provine din raptul ca. la inccput , singura carne consumatn era aceea a
ammulului jertfit). Accsti bucntari erau oarneni liberi, etasati unor case bogate sail inchiriati pentru a pregati ospctc: dad unul dintrc ci era sclav lnrr-o casa, el era III general seful servirorilor. Bucatarii erau adcsea sicilieni, accusra imul5 fiind vcstita pentru mancarea care sc prcgatca acolo Platen ~ citcazh pe un anume Mitaeeos, care scriscse un tratat dcvprc bucatnria siciliana: uumeroasc publicate Iucrari asemanatoarc au fost In perioada bucatele

dovcdcste
prctuiau

elcnistica, ccea ce ca in aceasta epoca grccii

complicate, prerentioase.

BULE. senat al unei Ct'lu,t grecesu, tndeosebi senatu! Alenet Acest senat sc mai numea ~i gerusia" in stalcle oligarhice. In epoca homcriea. ace\t cuvam desemnea7.3 sfatul rcgellli*, format Jin dlpeteniile caselor nobile ~idin prin!ii vasali. Regii sc sprijineall pe aee~tia. se sJatuiau ell dan~ii ~i de muite ori nll erau dedit executantii holarfrrilor lor. In epocile umlaloare, aeeste adul\an rcslrdnse fost orgallul principal al puterii deliberatoare; acest numc (1m/e) se int[iJne~te ell referire la senatele unor slate, precum Creta ~, Jar eslc sinonim eu gerusia. fl rcgihim de asemenea 1a Argos", in timpul n1zboiului peloponesiae*, ucsenmanJ un consilill pe langl:icOlHiliul eelor optzeci, care este 0 gerusia. albia din Scilia (Ia Marea Neagrn)

,\lI

58

BULE
uvea ~i ca lin bule, dupa modclul Atcna, drept forma consiliu functii alcatuit caricra Jill expcricnta hnlc mcmbn cxistentc mcrnbrilor. clasc puteri iar eel care a Iunctionat <II VII-lea Celor lui Solon, crau din si care mat arhonui in secolul ccnsiliul celui din la Chios. a instituit de reera lin orice ncfiind Joar cctatcan in varst<1 de peste de reate drepturile. la iuccput Pcricle. de
0

30 de ani Punctia lncepund

i. Hr

care se bucura rctribuita lui cetatcnii

.. a servir probabil [naintc Alena

, se prezentau etribuitn pc 0 el

model

lui Solon ~ csnd palm bule ales sure. din

din clasclc drahma

avute. fiiml

ell epoca indertuuzatie bnlcnti de-venit

7.i

pentru
;1

care reprczenra

traditur judici astfet cu celc patru care

~i ale carui arc ; el era sa-~j puna a facut sure de rribun rre i putcri

(rnembrii ucccsibil

acestui pentru documentele

ccnsiliut. tocta lumen.

lsi lncheiuxcrf Solon patru

Bule prcgatcu fie prczentate

ce urrnau (eclesia')::;i

sri

conrinuau xlujba consiliu dintre

III
un

III fata adunani

c
CALAMIS eau KALAMIS,
)'i xravor (.\'I'{'o!u/

patrici.

in special dccrere!c. FI putere executive. proccda pnmea

S,\

si de 0 docimasie ". cure externc I~i , si In Ei

, fiecarc fumizflnd

ruportul

magistrarilor In finantclor", Cand pre stan cinsre purtau 5i I~i tincau zilelor buleutitcr asupra

un dcrt poporul.
all

Jin numarul Vcchilor

lermil1a~cr5 sc tmindea

misiuuca:

Ei erau lc

ulesi din prirnele fest adaugate , dar

si

.~i reprezentau judiciarc ~i politicc

aSLlpra razboiutui". chiar functic aveuu un aSllpr:t bulcutii

cultului
intruu

administrative Abiu dobsndit Consitiul sorti dinrre face J<lta.

nu

sc stie

cat

justitici.

at

sculptor

arhontatut cincilca gurate Siria an Siria greaca (312

lui

X, cforaru! dcnmiei cutarui

lui

Y,

sau

al in In

\'-/('(1 f. Ifr)

<II

xuveran.

lin jurnmaut.

emu de cuprinzutoare dupa rcforma aspectul a test ruarit de lui Clisrcnc la cinci bute a sute tra::;i de san istoric si democratic

10,: de

In adnnari

Ie pubhce

Sc stic ca a activat 'lproX. Intrc anii 472 si 42() ~i ca Arena a fost patriu sa udoptiva. Era un artist <II doilea complet

~i in Egiptul i. llr.j ,
CT<l

grec au tost inauIn Egip! incepand vocoolimpiade fiecare Jocuri lc

erele dmastice:

era Seleucizilor" Lagizilor allY-lea, primei

'it. cand se rcnncau, nil din mirt. cOJlstruil fiecarc batoare. In Agora', PrC7Cn(a

~ifoarte

dibaci.

Era a lost

Ei xe aduuau scdinrele dc vi. ell exceptia

gravur

ill argint,

dupa Mentor' de sculptor a sculptat Dintrc poate lin III rcprc in maropcrclc in mod Hermes,

(323 r. Hr.). in sccclul ell Timeu reau nmpul de 1<1data

0

Renumclc foarte zentarea rnura,

sriu in calitatc nimcni cailor. Calamis

diu Tauromcnion, olimpiada ani care

istoricii

membri, cincizcci
candidatii parte trib. Mandatul

ftccare trib.
prezcntati

1<1 In
nu
0

varobli-

mare:

nu-l cgala

de fiecarc decat face park

nefiind

(77f1 t. Hr.j, spatiul sarbatoare

rcprczcntand separa

lor era de un an )i nimeni din rnnxiliu putea Dill bulc

gntonc , pcntru Fest cream.

a se purca lua in

permanenta
rcstrttns.

aur , brcnz ~iIildcs.

au ramas i se atribuic. un Apolo

de patru

hot<1rCiriale unui conxiliu mal

in cndrul

care eronat, ~i
0

In care

se celebrau

bulc, pritnniu"

Ide

lu Cboiscul-Gonfierj stil Inca arhaiS-ar putea sa lie Calamis

CUnlV"

stem

care

reprezinta tutr-un stilullui

olimpice": socoreala sc facea precizund enul olimpiadc i (astfel anul al patrulca al

olimpiadei anul mortii Platon*). ' Anul era a 87-a, adica 429 t. Hr.. a fost si alnastcrii .. in luni de 29 avand
0

punand

un bcrbcc, pcnuu

zant, Jar de mare eleganta. caractcristic

lui Pcrielc* tmpanit

lui
suu

ca

Iaptul
lui

a refuzur

intluenta

clasicismului

Pidias, daca l-a cunoscut

3fl de aile (auica 354 de zile. Pcntru

lunare},

In total

a-l race sti corespunda

CALENDAR. Grecii trnparreau timpul 1[1ani xolurj , in luni de engine lunata, ill decade, in zile ::;i in ore. Anii erau scconn
dupa numclc magistnuilor honrele eponim la Arena", legiului Herei coteala regelui eforilor" cponimi": presedintele arco.'>0a sub

co anul solar, s-a adaugat la Iiccare luna ereric). optulea trei ani (dell] al trcilca, ciclu dintr-un Aceasta H. In anii

luna lntercalara
apoi 0 al

triatenc). al cincilca de opt

::;i

ani (octaera plaseta 11 luu, ell

0

luna inrercalara
Anul tncepea

la Sparta",

preoteasa pe tron pilda:

dupa luna a sasea , al carei nume iudicutivul luna iar

la

Argos * lie Iacea

In

starele

monarhice,

data toamna.

cu

de la urcarea Se spunea.de

domnitor.

noua dupa solsutiul de vara, la Sparta spre echtnoctiul de

la Atena,

61

CAUMAH

(KALUMAKHOS)

DIN

ATENA

CASANDRU porecla de catatexuecnnos (care i~i epuizeaza aria). '£1 s-a distins mai ales prin finetea ~i gratia execunei. A lucrat indeosebi draperii. Sc spune despre cl d1 a inventat un nou orJin* de coloana, corinticul. Ca gravor , cl a slcfuit 0 lampa diu
aUf avdnd deasupra care s-a bucurat un palmier din bronz . de cen mai mare reputetic

Ouvinte antice cu corespondenta lor aprcximativa Moderne-~---_ A!!~~ __

~~~~_!?~~:____ I
Scpremhric

lutic

+- __f!:(aton2beor~ __

-L__
I

Macedonene
Loins

-O('to~~h~i-e-'--- Dcccrnbne lntercalara Ianuarie Februarie

~_~;;;br~~_==r __ l
I
Martie

~l:~geitnon_l
Bocdromion Piall~p~~)n

_
Gorpiaios -~i;~-;:-~rctaios

Onginea ecestui motiv vine de fapt din Orientul Apropiat, dar el nil aparc dccst in sccoln! 31 VI-lea l. Hr. la cele patru cariatide ale tezaurelor sifrienilor si cnidicnilor de la Delfi. Cariatidele cele mai cunoscute SLIm cele de la balconul Brehteionului din acropolca" Atcnci. Ele erau numite komi (fete nnerej. iar cuvantul cariatida
n-a aparut dccnt t. la sf5.r~itLlI secolului

~:!!I~I_~lactCrion
Poseidon I

Dil)S

Printrc opcrcle care au ramas, i se atribuie fragmente ale frizei Erchrcionului , vcstitclc .,Niche", una scotandu-si sandala, cealalta lmpodobind un rrcfeu in fata Atenei. Is-au mui atribuit "menade" )1
Iaccdcmoniene muzcul din care danseazn (celt' de 1<1

al v-lea
coloane

Hr.. pentru a dcsemna aceste

antropomorfe

CARNEIA, sarbatoare Apofo Carnein.\, protector

Aceastn ill tntrcg sarbatoare Pcloponc
it

uxraul a lui
at turmetor era cclcbrara In special la

Mai lunic

lnceputurile de uxcmenea

lunilor
numele

mai varian

dupa ccrnri.

aparat portati
obixnuit.

a fust utilizat in mod

ora dupa lungirnea

Berlin ur fi copiile lor). Este posihil ca Venus Genurix de la Louvre s1l tie 0 copie a uncia dintrc sculpnnilc "ale cclc mai vcstire. Afrodita gradinitor, pc care 0 cunoastem Jill apologia pc care i <I facut.o Lucian din Samosate (secolul al Il-Ieaj, care vedcu in ca un model de
pcrfcctiunc. mttinilor. datorita frurnusetii fetei
CI

doriuna

sul"
1HJUa

Sparta" Ba dura xapfca pJ.na in ziua

carncios

din ziua a
a luuii arrnistit!u ~i spartanii inuinto de
ell

cincisprezccca

(iufie-uugust). niciodatn

sacru
Ill!

rnarca

plecau

accasta perioada la rnzboi

dale dupa sarbntoarea cea mai importanra dill acca luna. Lunilc eraulmpartitc in trci decade, numite dupa pozina lor: lnceputul lunii, mijlocutlunii, ~far~ilullunii (menos istamenou, me,wuto.l,pllfhinonto.s). Prima
lor, care Ie erau zi a lunii era numita zand mele lurui noi: zilele decadci. ncomenia, urmatoare corespunpurtau de

Se masura

umbrei lasat.j de awl gnornonului. Ziua a fost impilI1ita In douasprczcce nrc ,i varia in durata dupa epoca din an, dar greci: par ~lt sc fi preocupat prea putin de aceste diviziuni precise In viata de mate zilcle. CALIMAH (KaJlimaktxls) DIN ATENA', sculptor .)i gruvor,
Puiria sa de engine cste necunoscuta; la

un
IlU-

numar (a doua , a treia etc.l urmat

TotL15L pentru da, corespunzsnd

a trcia deca-

funii ,

fazei de descrcstcrc finala zilele erau notate pornind de la neomenie printr-o numarare in-

CANEFORA (..pursatoare de {'o.\''' I, flume dat celar ce purtau cosuri in cursu! ceremontitor. tndeosebi fetelor liner e 1'1Ire, fa Paniuene e' .')j in procesiunite pentru Dionisos si Demeter, tineau pe cap Ill! C(l~in care emu aserate obiectele socriticiate tbandeiete si cutit pentru sacrificarr, praiuura mail si ramd,ia).

Smr~illll sarbnroritor. Erau ridicatc corturi din crengi (skiadt's) in noun locuri difcritc, Iiccarc dintrc aceste corturi putand adapost! nOLia persoane. Un prcol (axete,~) era lnsarcinat sa oficieze: el era asistat de carnean, comisari alesi in numar de cine] peruru fiecarc nib ~i care ramaneau in
fuuctie alergtttor, timp de patru precum plecat ani. Avcau lee surriin

ficii ~iospcte.

51 0 cursa

care

lin

tnainre.era

urmat

de stu-

vuroarea versa.

a 21-a zi a lunii esrc a 10-a tnainte de sfarsitul ei, a 22-a este a 9-a inainte de sfarsit etc. Zilele reprezcntau vpatiul de timp cuprins tntre doua apusuri ale Soarclui. Se desernnau momentele zilel
intr -0 mMieea fOOIle vaga (Oni pietii, dupaamiata._.); in secolul al V-lea. Meton· a

jnstalal la Atena un gnomon ~ 51 al:est 62

fcl , 'fi datele exixrentci sule. III reate acestea, opercle sale principule trebuic situate cam in ultlmn douazcci de ani ai secolului al V-lea T. Hr. 5i se «tie d a lucrat la Arena. Folosind 0 tehmca de lin arhaism pe calc de a se sf:1Hi, dar clasica sub multo aspecte, el i~i )Iefl;ia lucrarilc In cclc mai mici amanunte, in asa masud incat, niciouaHi mul~umit de sine, se intampla sa-~i depa~asdi intentiile primr-o mllndi. e"cesivl!.. Prill aceasta el a meritat

filodromi , aJic:l de tineri care purtau ciorchini de srruguri; daca izhuteau sa-l ajonga

CARIATIDA, statuie defemeie !i/aml in Jin urma pc alcrgaror. aceasta era de bun augur pentru recolte. La a XXVI-a olimpipicioare. utduata drent cotoana. ada. s-a organizat un concurs III care luau Potrivit unei traditii raportate de catre parte poe~ii ~i artistii din tntreaga Grecic. vitruviu, numele de .xariatida" ar proveni de la Caries. rarg din Laconia" care a fost CASANDRU rege" at Macedoniei" cuccrit de catre greei, deoarece a Iticut cauza comuna. eu pcr~ii in cLlrsul rt1z- (aprax. 355 - 21.)7 t. Hr.) Fiu allui AntipatTos·; in allU1319, la boaielor mediec·; inteucal locuitorii sai au fust prefll.cuti in sdavi.lemcilc" au fosl ne- moartea tatalui S<lll, i-a disputat lui Polispcrhon ~ regenta MaceJoniei; in aces[ voite sa poaete pe cap greulati mari
1

63

CASE

CAVAlER1E

!;'Ira(:i craualcatuitc ndcsca Jintr-una

xau

CASE. P,IFltui homeric ell megaton era o locuiatd Jc lip nuceman. Megarollu\cnI o saliiJ;epnlnghiu!,:fa ell vatraccllirala, prevazuta cu oo.lcschllatur~ in ,j«)PCI1Spc unJeiescilfvmul;crasalacomun.i'iimp~jurul <.:~rei'l _st: aflau ndailc: androri , gillcccu",odiiilecomune Caxa \ar"nulUl_il ramas llcsch_imbatli de-a Iungul epocilor , Era 0 l'Ohbii dill 64

petcrmenedezeceaniinsecolulal v-iee, de cinci ani in secolui al Il-lea i. Hr., (0[\tractelc fiind stabiiite uup1'i modele ~iin

valoarc: argintariec covoarc ctc.cdaca putern sa dam crezure cpuselor lui Xcnofon' Casele celc mai man cuprindeau aproximariv zece oddi: occusul, exedra (salon silUatspreintrareacasei),vestibululfprothyron}, carnerele de dormit. La parter CHIll purine Ierestrc. lncaperite situate lnspre strada serveau in general drept

scrvcau drept portiere, iar covoarc crau astcmute pe langa rnozaicuri sofisticutc sau pe podelele din Inceput simple elemcntc ale cultului rrestic.uudevenir ornarncnte, iar bazine ell jeturi de apl1 Irnprospatan peristilurile Lume,lgreacl1vafacecunoseullotacestlux luuui romane, care ll va adapta la gustul sau, asa cum se mai poate vedea la Ostia, la Pompei ~imai ales la Herculanum CAVALERIE. La Sparta' , cavalena n-a fest niciodata importanta ~i abia in cursu! 55

"

CAl..ATORII advcrsa, .~i u c cavalerie

CAl..ATORIl pcloponesiac" a fest constiruit

0

razboiului aeolo more dona Caii care (--->

usoara.
Modelul

destinata macedoclcmstice.

bogare sau
din cpoca cum care

pe lflllga print! se intalncsc Solon". in orientale, tarile

putcmici. inca
oamcni, riverane preale Licurg", precum care sunt
all

lin corp de 400 de

calareti.

Piccare de

sa urmareasca

pe fugari.

ccapa
(turta sub portic Iitatca" fcrrna gazda sarea".

.~ismochine, din orez).

SUII,

cu
in

bucata de ma:a
putca fi petrecuta sub vrcun uspitapentru tntr-o
0

arhaica

Noaptca

ARMATA),

plasata de

sub comanda .chspunea (fiecare . Jar numar

ncan a fast continuat

in armatelc

Pitugora". calatcrcsc din

spartanul istorici , a~a rum

ecru! libcr

orase ,

unui general escadron. emu

l1U

al polemarhilor"

escadroane

cnlarcti

CALATORII.
mari cnlatori.

Grecii

au fest totdcauna 5i
de

, 1l1sa numai era un obicei

rareori

, cac

oil/amos,
echipati

avea 5[) de oameni) de catrc cci avuti de catre perieci,

mJ.nati

nala

lor

curtozitatc.
calatoriilor

cat

fiind aWl de exceptio-

Mcditeranei Hccuteu" totodata calatori

prea raspandit, sa nu gi"iscasdi

dileritc ncvci.
cele mai

Milot

sau Herndot· ~i Pausanias".

ca eel care diatorca

crau ell sigurunta aveau cumundantul era spartan. ln Alena' p~lIa atunci

calariti

Motivele

erau

dintre

ncobositi

fast

izoluta,
prirnitcare

intr-un care 0 gazJ:t intr-o

sat sau uu nras , ca ernul tnrudita: straina,

nici un antrcnarnent: de escadron .corpurile , asa cum

(hippurmoste) se pare i. HI.; lui tcsas-a dar procazul

de cavalcrie al VI-lea a fost calareti medice"

di au fost create Pisistrate, oarecare »umar vencau tul, ceea comandau de

in secolul folosiscra

diferitc. La tnceput, strnbneuu toata lumea greaca in cauturea de marfuri ~i de pictc Din motive politice. cci izgoniti. octraci zutii, se refugiuu 111 cetari uncon fourte tndcpanatc. Din motive politico-economice, sc duceau sa tntemeiezc colonii" in
parnallturi stabilcasca seuia voiau fadi. Delfi~ indepartate in colonii sau urmarcau cxistente u data la marile la Olimpia" sa-~i ceute nu curnva lie Din deja. sa fie grccii III viata jocuri" Dill d se Piolor, \a de l a motive preerau cerate Din care llll

mai rnrziu Simbon* clcnistica", Mcgastcnc" Alitohadc pretcxtc In inima elcnisticti conxiderahil. cruu pcnrru Dad calaroreau
Ull lHl

In
Pc

epoca a lui lfinga , erau

sa-i of ere "fOClII ~i sa aiha el mai

urnbasadclc. , fiul lui dtlillorii

ca aceeu Sundracotos lungi ~fflfSit, in

Se lntampla cctnti

adesea cerate

sail cea a lui Deimah

in rnulrc adrcsczc de
0

ave a soluna. lccuinta. lui

sa

sc

pcntru

de explcrare epocile Apropiat tunstice. grccii culurc .s-a dezvoltat

proxcnului" Anstofan"

stiu, care uccstca, se

se ingrijea lTlUi din hanuri numar e stc adocaa

lndici. si romana,

in

Cu route kuwROf;:iOll),

turismul

epoca
sporit

gaseau
ul carer

atenienii tmportanta

Egiptul grcci foloscau

.>i Oricntul rcgiuni

(paflliokion.

licni. Abia dupa rnzboaicle a fost that din cele ce era accsti

calaretilor

, al caror

facea ca putini ca. eel puun pelerinajul suu de mergeau .daca

rnarilc

in perioadcle ~i cu

urmtitoare:

caile maritime. pc jos , uncurl ruritutca Cll

varar ci.l, in general,

ele eruu de pn)d~la

la 1 000. Calaretii dcu a clase asigure

0

in general
till

pc

liture

Iaima

proasta,

asa Incat oarnenii

fiecare trebuind sa·~i 1

()I)()

rnai bogate , cchipumenDol hiparci , furnizati adaugeu sclavi. care au Piecarc continfolosit putersub

cal sau

CataT, rnai rar intr-o irnposibila solide. groasn noptilor.

ell

canna. in
caiatorie

Hturgie"

rncdicale asclepeion" scria lirea trimisi aliata, advcrsari motive lanti

I)

lcac in VTCun uu medic resrabi0

Grecia carosabile lunga echipa capul fasura ploile singur solhHl boceea atunei aceasta

propriu-zisa. facea cu un vehicul" ell incaltari cu petasa ell 0 manta ~i racoareu , Inarmat

drumurilor mice Ctilatorulsc is i ucopcrcu ~i ve ina tnfrunte mcrgca ,

0

Jill socicrutcu buna Ie ocoleau, totusi , in orasc , sc gjtseau ~i hotel uri foartc COIlvenabile. Ctilarorul nu avea intrarea de vamesi nevoie de pasaport":

de calareti

catre triburi"
Beoticnii

La aceasta recrutati

sc
greci

schimbarc in nnsiunc , pentru

clima
motive spcciala sau

pentru oficiale, la pe

rori.

sanil.riitii.

tn

200 de arcasi utilizat

calare,

dintre

( • VESMINlE) spre pumnul adunal Grecul

vchimb, varna pcntru

crau pcrcepute
0

drepturi

marfunlor. , care,

de De ric-

au fost primii

care data cand Slrahatca era cercerat crcdcm pc Plutarh bagajele , cnutand antici.

cctatc , calhtorul daca este sa-l

la 0 colonie

lang;?! fosti mcrgeau

in mod curent

cavalena.

cetate ~ a confcderatiei Iurniza un

gent de d1Lheti, Epaminonda" cavalcria Tesalienii nica, la~iOn 011[V-lea nenii, cel Marc, ca au cOlmmdati fost primul slratcgici1

a sernna

apace'.

profcsionale , acton"
strabateau Grecia

din

un

billa

de un hipare. care

ora~ in ora~ si1 joace me~ragiI1;ii*, a se imlmi mai maeol" deruhic· ciiJatorca impollant, .. isloria greac!'i sori5ti

pie ... , preoti~ c ecrsiml, strabate~ll

ambupreeum spre Se unui pcntru 0

.}i

Cli pUlin

bi.lgaj

intr·o

", rascolcau baloturile 5i ohiecte axcunse - vaantipatici iar statele ciilatorilor emu tntr-ini s-a Jemocradilatori.i slrtiiniJor

legata greutare

de lin b1'l.t purtal im:redinla

UII

pe umar, llllUi sclav tnazeilor, grec evla"

Ille~i care crall foartt:

arma

in baWlii

lumea

canol nu putea

in

afara

de aceasta, ~tabilirea

Ji"plis de 0 eavalerie de aproape S UOI) de oameni,

din Feres (inceplltul alII-lea eei i. Hr.). Cu toate acestea, au fost care ~-~i dilare! au

5i a-~i ra.spandi pentru lIneori pentru

im'atilturilc. uepartal,

marunta. In dilJtorie, proteqia

Nieiodara,

binc primili scle. trebllie

in cetati,

tice au incurajat repro5at

consultarea

ime Je a pleca penlru semnele

(- .. MElEel).

TOtLl:;i, Sparlei* sa (i7.gollirea strihnilor

secolului macedoutilizat Tesaliei un corp ~ase Je fiind arrnataeu arlpa ~i Alexandn/

vias nu uita sa of ere un saerificiu* a dabandi favorabile. dimineata zilei, admirand Plecarea

.tenell1.siu

strainilur); spartana care, mulli prin straini

a·.~i vizil<l rude.

a lua in slapanirc intalnim un palla vedem reputati, talelllul a munci m:ue

lor .~ii.l afla in diLltorie umbla vorha cu bucurandu-se de

preciz<t[ fnsi'!. ca xenofobia impolriva lor, puleau copiii eoplii 5i dupa doriana

adici~ Filip*

fn

sc exereita moravurile legilor

ave a lac agale, de

~i cali'itorul stand

cavalcria

pe

.<>earalarg}i. Anexarea

IlIllllar meseria eurlca atelierele venind

de medici in locuri regelui unor sa-5i patria

mergand inJepartatc, pCp),ilor; pentru mae~tri

~a-5i exercile

priveli~tea,

a ingi':iduit
mare hopli'i, Ita

Macedoniei* (un

c.-cere

~i la
arti~ti in

lui Lieurg·. precum

tn schimb,
a primit

sa aJudi prejudicii ca sa fie arti::;ti legilor

bJanJe~ea

de diHireti II)~. Alexandru grea,

pentru

~aral1ii intalniti altor calatori. irJeal de aprire, adusii eu sine,

pe

i"~i

trimiteau

la Sparta,

drum

sau aWturfindu-se umbritc crall Jocul mancarea din maslifle,

educali

laccJcrnonieni.lor, adcsea promulgarea

ill Greei,," clasica

raportu]

pllfasinJu-5i

Izvoarcle care

iar celatea

~i-a Inl.estrat

pc altii In eelati

untie consuma consta

a
66

::;i

cavalerie

menitl'l. sa disloce

exercite

poqi, ehiar lui Licurg.

c.l.sA.TORIE
Se pare ca. in pofida a drumurilor bcstc adesea tcrcstre de briganzi mult ~i cu lipsci de viguranta (sc vurdar Illoarnenii in fest raspundit, marilor Pergarn": Sprc putea de

ell sigurenta,
in

in urma erci'irii cea

viitoarei

slltii

[hcdncn,

Unirile

conjugalc
CLi

~i maritime de mahala).

biblioteci".

special

din

erau contractate Intre indivizi

avcrc , dar vc int.Impla sarticia regula: Hecuba unui brirbar care lsi compellsa sa, ori ca un barhat captiva cu Priam, '>i doun

acceasi

o importanta atat de mare la spartani, incilt nu era ceva necuviincios ca un barran trnprumure gums, tatcan. caruia spartan chiar nevasta unuiu unui bnrbat de drcptul
GI

si de pirati,

altfel,

de la Pcrgern

vine nu-

ca [uca sa fie data prin valoare putemic sotii sa xc

0

mai de

rna! ales in rornancle an calarorit mea arnica lumii razhoaicle sa crilatcric care clcnicc

rnclc pergamentului dcoscbire fi dispus -

(membrana Pergami]
de papirus 111 caiete , pergamcntul , Iormand noastre carti rnodcmc ca pentru a forma lucrarilc

lipsit

cc-

usurintn

roara

Sc admitca. ii placca purca

dc ascmcnca, unuia dintrc Cd adultcrul color

un set un ('11 de rraia vi-

~icu
medicc.

mull Jincnlo Hcrodot

de hotarelc JUP(I marea , a facut

insoarc eu

ca. Monogamia era

legitime.

femcia spline

prictenii nu cxicra II'c

, de vrernc

cc , putin

asemanntoare Poaiu era tdiata cartile era noastrc formatul

cu csirtile existau

siii sa-i ceara

s-o imparts

cu el; de aceea ce el aveu

noduli
pemru

la pervi , consideruti

dusmani

si lcgata. din patru

ell

prilcjul

in pal ria lui, de vreme cOllsimlrirnantul tuturor casaroriile ei I

l.a Lim la Babilon ("Biblia").

~i lu Memfi<'

Lin caict , in general

foi (in quarto

intcrcsau hottirare pArinlii

obisnuir

pcntru

La Atcna",
marna muuu de La Sparta', tntcni putand rcgr, cauza. intrc de ucclasi care putcuu tatalui. multi arunci casatona sc J'tcca lntrc cccu strninii dill an:asrfi trcbuia ~a cear.i consimDaca exi'>ta o controvcrva prctendcnti Zcsuca legile cand , laigiul i-ra era inler/i~:i, lui Lieure' lnainte
1111

erau
de catrc

CARl.
sfi Fie tnccpdnd

Emu Iacutc fie din pa-

piruc. fie din pergamcnt. utili/,at

Papirusul
pcntru al VI-lee!

iuceput
~cricf(':~

literarej. "poi caicrcle erau cusutc tmprcuna. Titlnl cartii era inscris In antet . iar paginile purpura, Alcxandrinii ci pictau grcaca de diate erau dcscnare. emu numcrotate. iar tirerelc ell S-au rcahzat au fost colorate cnni ell de lux. in care paginile

p5n:1 atunci

ill

Grecia

din secolu!

i_

lIT. Foilc

sUI. Conuactul putea Ii tncheiat de varvta Jegal:1 (I X ani pentru

de papirus crau lipitc udcscu banda lungf rulatn pe o inima rilor era vnrinbila: lor, nu se faceau In Egipt
.:j.()

tic alrcic ~i obtinuta era sulu~I usura

am

~i ell arginr adesea carte stuell

ncarn , uninlc

b'tieu. 15
Comractul marten, )i tn-bma

all facut dirti ilustrutc: In care plantclc crau

uvea unnnri Pretcndcntul urai

mai alex pcntru

ani pentn: fete), dar aveu loc decrtr duptt major.rtul

ceremonia
cc-lor .1,)] , de

de lcrnu. l.ungimea pentru bell

sc cunoaste u Canilc

renxyesi_l)

era semnar

rasucirea peste a cnror treizcci si

lnrre taU I sau rutoretc t,I[:11 prctendentului parcrca. iar prosc mcnnona s:i-~i spllu:i

Ii pre.a

lung! ~ totuvi ,

sense

tamnntul

prctendent:

vau

giisit suluri era sois randuri randllrile la

mrl~lIrJ.nd

m. Tcxrul

in coloane. de circa eruu

adus in futa rcuclui. copisri. Cnrti!c emu vandute in comcrt. dar uneori bogatasii ,,_lie fie transcrisc de catre accusta sclavi treaba , auumc pcntru in special'

lungirnc cinci lor

s-a tnccrcat

sa fie replcmcnrata. numcrotate volumului

I1U PUlL:d rcluza unirca dedit ce.illl;1 de eivangclia". J.cslre;l

rcalizandu-se de litcrc: era indicat

crau truro totul respcctatc. sprc dcoscbirc de Creta·, undc fcrelc primeau jurnatatc din partca rim, domenii icclc. uaca sau cure rcvcnca care pentru barbatilur. mai

din 51111l 50 sau din

100 in IOU. Numarul sfarsitul

Ultcmulte Iif:"tee,Hl sucrificii tiinftw i~i consacra ,\fnlditc!. imb~\iall lUlro[oric, pentnl pcmru nuul

Iamiliile Stann Ill! crau prin

poseduu

l'itlurile ~i capetele capitolclcr crau scrisc c u ccmeala rosie (de uude numclc latin runnca, c:nt S-~!past rat) , iar () eticheta (lla~ata ~lllull!i men!iuna titlul, Jtullci cand
sululnOi 'ipccialiL erauiegate general n:hcul im::hi~ inrr-o teaca Tmprcuna cele de capra, murt, pcntru sau intr-u
0

CASATORIE. In (',poca hornericti, castitona era adcsca pregntita Je entre pariuui viitorilor soti, chiur dad fiul era
major. fiied Astfel, lui Ahile,cand a refuzat-o a spus de dbatorie u Tlcvaslrl. pe Agamemnon, cuntractu] Ui Pelcu,

Ie unlizau

a ~i mzestra

pun-a intcrvcui uestul Se de rutriviti cunosc religio(\~e,

utunc i cCllId prill fang prea putillc Cisfitoria

diferuc

divinitati: "au se

sotii nu crau apti fiziccstc avere,

sf! aiba copii s.m

1n

jucariile Jliull, In

Artemidei lugodnicii Era

0

cutie

in Scamandru. practicata se su)tea aecasta

fmm.:1 de Grecia; il\'ur

SuI uri Ie care atdituie!1l prin ~ireturi. din provenea de oaie pergamentul sp::cial.

lucrare (In

tatal Sall, va ~ti dsemenea. llllre logndnic

sa-i gaseasd.

De

des pre ceremuniiJe reprezenta fura logudniea ~i () ducea in Iltria); aeeas!a

toata

sc raeea Exem-

un rei de r3pire, Jin mijloeul

logoJnicllII~i tuvar;-i;-,iJor ci rutle, (nympht'nupthIJ:1, Je dlld Palla

apa dintr-ull

Pergamentul

piei

~i latl"illogoJnieei. b un concurs care a servit Jaruri carc, pove~li,

~au de mid de lux), iar in

plele miliec vingatorului o eXi.:cplie, pc-nlm tataJui obicetc devenit nmlte

des pre fiied unui rege dat:! inerau Cll _~iguran~a_ tnsa drepl tema do1dea ~all in aceea, a la inceput dati1. de tat::!'

casa

unei

~all 0 f5ntilnil apropiata (Ia Atena, EneacfOlIIlO."; la Teba' , ]srnenos) spre d se prcg,iti lugodnicei logodnicului lElJe;1 ,janlfi urClllltr-un b~l.ia.

0 Jucea ~i n stingca

In oJaia lumina.

In

ziua

nunpi,

pi'irinpi

Iralate intr-un In Orienl

mOll

EI era cunoscut alll·lea,

Ii

I;)ia

p;:irul
apoi

imbd'i.ca

ill ve~minte

oferedu soerilor,

un asp:?"!! ill prczenta lui, Logodnica .~e innopta. iar dnd

Inca din miieniul

Prelendenlul in vite dupa

barbat,

~i <l familiei

\'femea lui Hcrollol", grecii din Ionia il lltilil.i:lu deja in moJ (llrcnl. Totusi, abia in secolul al II-lea i. Hr. tehniea pergamentului a ajuns la perfectillne ~i matcrialul a

logndnicei prciioasc, compcnsarea femeii,

reprelelltand zestrei

atingea var'ila Je 3U de ani, sotul nu-~i pulea veJea M)ti3 Jecat pe a.SCUIlS,Ilnaptea; 'ie pare

cumpararea

ca abia

car imre sOIU] sau ~i paranimf,

dupi1 aceea conjugaJa.

ei

>;e

puteau

ill· avea

st<lla in vatra

Eligenismul

pridCnl.ll ace ..tuia. Dad. eel care se insura era 1.1J. JlJU<1sa e:lsatoric, arunci un prieten 69

68

CEFISODOT se ducea mamelc irnnuri de flaut. casarorui pentru Prcorii ca. vizna -

CEl lui

BATRAN

CETATE o parte din sceastn untrul adunan std'ihatuta ziourilor , dema

0

tnlocul sotilor Piirinti in

sa cautc
lor -

scria. Cortede ctttre sc cant all de ml1zidi pc noli

era situata

ina-

care

Pliniu

il numeste sfararnicios rand

siugo (Triticum
~i dulce, ejungea ale carui la rnagrau pendin Sicdia*, Ctrcnaicu.
I)

cerateni. bat

De

pilda,

tcntoriul centrul

Atenei dar

a rngloorasul

giul era luminal

de torte aprinsc III vatru

5i ave a

Plata marc pentru extenoara, Numecii, la 5i al n-a lui traditio in apropierea faptului olarilor
0

hiherruun], graunte turitate: Grecia din Siria, Tracie Negre. numeroasa

aproape

Intreaga

Aticu, politic.

5i

In

vremc

ce partca sacra.

se scuturuu el crestca nu producca din Egipt,

Arena ccnstituia

Locuintele

himenealc

tnsotite

de calca

in Laconia". suficient din

i <;o~lll\li primeuu

portii

lui Dipilon acesta

, era 0 necropola" se datoreaza a ru,t carticrul tie tig!e . de~i prctindc atelier. lucr;)ri d

particularilor ~i monumcutcle publicc nu erau decrtt rnanifcstnrile ncccvnre ale

acestci structure Nastcrca al VIII-lea regiuni sociale al VII-lea intcmeiat ceici constructit profunda polisului spirituale, si permanents poate care era a eeta~ii dupa 5i

lot: ceremonii

pragul casei. A douu 7i aveau ~i epcudia, daruri folositoarc

date de dtre pricrem. ~i ei

le de Cerarnica orig:ine, (Pliuiu fost productitotilor decftt un

tru conSUI11, i'nc5.t il importa ~i din regiunilc Atenu", unde riveranc traia

din

go~pOlL)rie, intcrveneau pc soli,

ill

casarorii: zcitci

sc stie Alena ii

eel Batram

acolo eel

ale :'>,'11'1rii populauc

a practicat Cololliilc~ mai buec Atenei

tlatatii in secclul sa a variat cconomice in sccolul

f.

Hr. Evolupa

la Att~I1,L prcotcasa era accca

singur

<II

iur la Chcrunccc" care i'j unca.

prcotcasa

Halcostcnc. si en de menu! otarului g rcc

carr- tacea

din lut nears (Terlutul bazfm-

adevtiratil

Demetre!

aici

i-ur fi venit

uumcle. sl'mniridi

de la

pe un pamant same. poiiticf a grttului. Maroa Neagra eruu celt'

de grau ~i cornbiilc ~i Boster care

~i dup1'i irnprejurririic in care ca sc lnscria. asistiil11la

0 ~>

un efort Lie codificarc, lie justine publica

keramos

fumizoare stapsnirc Hamharc nitre sa curupere

pc nonuncu chestiunc

(dike),
(in locul penadesea

CEFISODOT (Cephisodote) CEL BATRAN, sculptor (Aft'mi. pnmaiumalure" St'('uhdui (11/\/-[1:'(1 t. ttr.). Praxitcle
ell

~i tot cc arc leg:llura acoocricur

ell el: vase,

supraveghcuu
pcntru

convouiclc
~ral1 eruu

aveau

in de

care a dcvrmt de gene de

stramtorilor comisari

~i Hclcsponr. construitc avcau graul. sarcina cu bani

DRACON) codificare

~i pe nonunca a fost
0

ilc crut

fncure

nomos.

in sensul

unei legi corrmne

sitcmcs,

1TLltoti. Accastti opera sa

A fust fiullui cclcbrulu! Ccflsodot

eel Bntran, 'it bunicul

taUi[ lui Stilul cea

~i,:1 depozitczc

nnor lcgislaron": apamt din aco!o epoca care

arc stia este posibil lrlr:1ni me susunc. au fest par s:l la politic de eeUi;Ill

Pruxitele" eel t[lnar,

totii sculptori. Lucrarca de la grupul

CEREALE.
utiliL~\t dccar noscut

In orzul

general,
~l

green Mciul consumarca cru socotit secaru

n-au era cului ca

0

sau "ohru, clar , nira tncarcatnri. sc dcosc

bcvtc ret de acel.r al cpocii. mni celebra c x ptesia materna. rcprczintn bratc care ue-a parvcnit sentiment nohil: dcspre (Pacca) unui

grjul. Jar

de la Tcvaur sau pcrccputi din rmprumutun. Ei rne i trcbuiau ~il-I dismbuie In cal de

fi

uncle cxista

libe rti importanta. l'iranii vc contcmporani

ii putca legislatori.

in Campania, sannatii.

el cstc
care a in eme Ia 0

pare ~J f fost I.lsat,'j pc seamu Ovazul a c raului: de aserncnea. o.:on~ider:t{llJn Alpi; cpoca cunuscut, curCJlt moniile gre~'ii rarzic Jar grau prost n-au cuuoscut Je ditre mzul; mwl Or/ul flertura pflinea zilde ~i n-au

barbanlor. era in

sccctn sau cctntenilor ncvoiavi, Pretul graului, prctul paillii ::;i grcutatea accstcia
snpravegheatc in nurnar allV-Iea de catre sitotllaci. la LIe 10, apci de 35, in uece-

urhaica , care

ell acesu a necesitat a ajunge cctatii

erau

fi

impux in rcguuule spre

in care supn-mat!a rccurgerca la

0

dragostcu

Inccput sccolul

aristocratici violenta socials.

Estc verba pc Eireoc Aeeasta. 111 lchnidi. ~i Je

0

pnrtftndu-I "lib lnfa~i:;area

si era culrivata o Jccat Teo[rast', ill utili:talla era pr:ljit din de Iclosir-c.

t.

Hr. Spre a pdstra

schimbare

intr-o Orcvul cra mod ccresan se lie orz piinj_ fiind Grecii
J<lf

pc Plutos

(Bogmiu).

sam I de grau. lcgea ateniana interzicea oricarui ncgustor instalat in Anca SJ yanda ,grall ill strniniitate. catii ell gran yanda numai
0

Afinnarea

cu ccntru in

al uuci comunitari de afinnarea

teritonate eomlmilnli dqinator

ell

a Iost lcgata calitatc civice, eet;l\canul

unlit copila~. mar.:hC:.ll.:l ~implitatc re~pin~c Anu]lnlei, prilcjul

IUCfare oficiala, reintoarcerca

(on'za). pumenit se conSllma n:ligioase,

Dad

0 ('mabie

illcar~ sa

individului singllntl

acosta

la Pireu,

ea Ircbuia

membru
!ennul politice_ clasica meteci5i In taport Jefini\i cupilul,

alunei fiind Doar ~tatutele scl<lvi,

nu Cfa importa!.

~obriet<lIC

monumentale, SClllpturllor ell siguranta intre Sparta' ellno~teall 0 aJmirabila Zeus Sorer, care un il hri"le1.1

pe lac Jourl treimi lrdme aveau ceta~i putea

din inci1rditura

~i
DtJi

Je drepluri

rilfinamclltelc senuml

fi rcexportata, htJt:1raserJ.

in raport legale

a fu.,t exccutat:1 trataUllui

epimelcti~

~arcill<l sa ,\plit'c greee51i a rezerva Exi~lall faceau

aee<lst;1 Icgi e('tati, dislri-

putllt sa fie definite

in mod clar in ('elalca ale necctatenilor, de pildt\, au grcaca

(1

mccall din cl prajituri. la fabricarca

Cll

servea mai ales

;\lel1:/, 1n <lIml <lscmenCJ, ~culptur Atena

37--1-. Anticii
Atenei, pcmru copil.

~i de
Je

mdzei.
clasitrl,

Willa
grill!

lege.

Aile

asem,inaloare ace~t proJus precum huiri gratuitc Salllos,

pentru escll(iaL care

kK'uitorilor

la Atena,

~i

lot ~au cel

bpte

sau Cll vin, ha:ta alimenta\iei de sarbatoare. soiuri Humer care e~i,

~ia.lte
uneori

Cll cClillcallul in societatea h::ilninul

putut femeia eunoa'jtem

sa fie

mai multe In portul

IllCfiiri reali:tate

In epoca au

rezcTVClla pentm
CUllllSCUI

de eereale. (polis), Cctatea gread cr~ un

';au cfehul. tipic al eet:1tii gre('r<l tmpUr1;ill.l illtre in targuri. fiecare nefamilie,

~i un altar* dc nlllle pe Dioni,os

grup
neqC

~i un H.:rmes

c,te grcll despre spune dl

,a fie

mai multe

de grall,

Atena ~. cetate;_} pe care

idenlincate.

vorbe51e Herodot "''Pune in

CETATE
lucru mural

m<li hine,este mari familii

exemplul Atka carc

olyra

~i ;: ia, despre ..

~i religios,

politic

,i juridic.

ce~ti. La. inceput, fndoielenic ell mmurile

erall identicc_ Graul

Zt'ia (Triticum
,,>(,

CERAMICA, (lema~ din Alica*. formt2nd un carlier mc1rgina~af Alenei.

spefta) era reLcrV1l( pentru

Odiseea.

eel mai pretuil

era cel pe

Tenllenu\ aeoperca alat ansamblul arhiteetural care alci1tllia orasul. c5.t si teritori\ll inconjuralor, unde I~aiau o· parte din

tr~iau

inJepemicnle: sale directe

~i culaterale,m'ca 71

CETATE
divinitatea sa ~i sc pare d elc s-au coos, ell cultul lor, ponte cea mai lor
7.CU

CIUARH

zeului vastuica

san chiar Atenei

ell imaginea la Atcna,

zeului (netestcasa

la primul

Hecatombeon Iinanciar

(-+ CALENDAR)' se tntindea tntre

dovcdea dreptul dupa un

0

origines sc transmitca

sa

ateniall;i. prin

in

fapt , din

tituit
din em

in rriburi rumura divinitatca fie un

lor particular eel mai III varsta, vcchc. Astfel. ";olDemeter iar

'ji
la pe care

broasca

in timp ce anul

tata , ~i stim, acestei atenian de epoci, )i olin de era era crau era

ell capetenia Elel1sis~ Acropolc" adorau prirnitiv. zcce state

la Egtna, Herculc pcntru diferitele orusc care Ii purtau uumele). greutntilc" ~irnasurilc" tuat mele trcbuic politice sale. Acest 111 cursul , ncvoile crnicc
<Ill

doua Panatence" Inainte de a-vi lua "in prirnire posrul. ci prcstuu un jurnmuut ~i
of ere
at]

lege a lui Periclc", nascut straina , copilul kg(;a numai Daca din tara

care dareaza

anul 4S I i. 11r., ca. tnaintea copil marna atcuiana Dupn cctrucun beneficia cc , daca

domncau

Eumolpizii

particularism , caml economicc

s-a accenrivalitaule ~i autagonisprin care

sacrificii. din Pnrnsntul

in Laconia, era tmpartit in

pcpulatia

cra

protCCIO<HC. Cecropiz.ii. fie

uri

istoriei devenit

akatuitn
sclavi". parnantul

cctatcni. pcricci", iloti" ~i

in trci parti: din jurul inalicnaspurtanc Me~{~l1i,/~ rcstul era Jcolo principiu. ,

dreptul marna riva.

I1U

e rau stahiliti -sarpe.

;tVallu

cctutc , ill timp

nnmui considcrat , dirnpor ~d d.rui

Poseidon leu]

mai scnsibile cd1\i adsnci

Sparta, uroe locuiau Spartei.

bile, complctate asa-numita domeruului libera care numai starului. :nand tmcrilor avenu diviznt

principiu cctatcrui:
khofll)

era

strain

Trihurile

s au unit

in ~i capeteniu

contacrcle

rclnnoite Grecia

dintrc

~ ~i uici unitatca Arena ne-a Sparta din

civic(pofirike in loturi tntre printrun penoitis, Spartei drcptul ~i

lui Poriclc copilul unut

mici.
care

fiecarc

gd~il unul din mutivcle

(kleros)
lot care III

parinti

focul
\,1.

;;[IU S~ItT\J,

alrarclc sale
II

au Irnpicdicut sa politica. i.a impus-o, lasat ~

\a realizeze

tmpartite

Iamiliilc

atenieni. Totusi. prin

dintrc

pnrinti

Tczcu.

rcalizat

sincecisrnu!", rei igins ~i podiviniuuca sarde

care facca comuna batoarea cctarii. triburi' vibil

din Arena cenrrul din Arena vi din apare

<

pant\ in momcnrul 111 xcrvitute insa.

cund Roma

oeura

litic a] Aticii.

Polias

modetul

ccL~\ii dernccraticc. ateniana era

';ii undc proprictatca intrc pcricci sa duballdcasd.

tuturor Accasta .constituite

Panaacnee"
0

pc eel .11ccLi'trii aristccrutice Societatcu

si impilrJit.j

.~icctatcni,

lor nationals •. cxtc uuemeictorul ustfel ca uniunc ointr-un numar inamo-

alcaruit.t
patru

cethteni cenzuure giti*~i Totusi, guvcmare. tnbunlc" si demele" iegi~lativrt delegau Ace)ti

imp:1qi\i stahilite teti"). numai dill Ei crau

III cdc

clasc ,

pnmsnturi

sa

lc cxploatczc. in

In

era considcrat rnctcc" dreptul de cetate putea f dohfindit naturahzare. Se pare en indivizi izolau iIU dp,ltat rareon dreprul de cetate: Atenienii il acordau de preferinta unor grupuri ~ de pilda. plateenitcr refugiati la Alena dupa

cerntean, copilul

ole fratrii prin

gate

~ide familii , putcrnic lecuttuluuei divinitati protectoare

curuune. Rcligia" a Iosr eseutiale ale cetmii

de entre Sulul1 rpentacosnu cavaleri luau

c(;l:1\cnii luau parte dar ci sc tmparteau doar drepturi

\p1"<'

Ia administrarcu

siomedirnni",

hipeisi"

leuIJ. ~i

bipomcioni'
din urma Educana" in lmregime ceratevanabilc. cf(lri' apdi.l ~, ar

cucenrea cet.uii lor de catrc spartani si beoueni. EI a mai Iost acordat ~i sarniecare si-au pastrat totusi auronomia.

meteri" cetatenii tnscrisi

s i din sclavi" parte in tritiile' Purerea care la in tratriile" Atka.

~i in homnioi", dcplinc cpartani ~i

acestiu civice.

nilor.

)i pri n varbatori unticc:

una din dimensiunile

era orientata binele

ne pcrmite o libcnatc
Arish1fan' Hcrculc latii ell lrihUllale

importanta ei ca factor de cocziune sa tntelegcm l:3 ._ alaturi de re.ligjoasa

lor ~i crau repartizati care consrituiau rcvcnca cclesiei" enlu unor magisuuti magistraji inaintc unei

~prc Tazboi purerea dupa care, trehuit

ruturor

r-are Ii pcrmitcu
fadi

lut

niter. Constirutia epoci , tntrc

era

de o mare In proportii cctatcnilor, lui

simplitatc

sa-si bata joe de Dionisox ~iii sau sa

~i ole spccu"

~i bulci",

era lmpartira ~ Adutlurca constitu\ia

Dupa biH{t1ia de Ia Argmuse". au obtinut acest drept sclavii CMe se distmscscra in lupta. La Sparta', unde numarul acetor .hcmoioi" em fix.nuse obnnea dreptul de cetare decat printr-o nastere perfect
legitima. chiar prin iar naturalizdrea era imposibila

1.1sa pe filosofi sa privire la natura zeilor

exi<,tenta lor ~ care judceau crimele

putcrca .lle~i

executive. sa\! tfa)i emu Ei erau stm!cgii* hieropii·, COIl-

dubta rcgulttatc", Licllrl,

puna

.~i gemsia

constilUpe
~i-au

la indoiaia

la Atend exist~u de impiem-

soni ::;i,
supusi foart~

de a intra in funqie, uocimasi/.

Jupa

Ii

legile lui Licurg

alata vreme dH pastrat toatJ. puterea.

*,

anCh(;le,

Sll alba Wate pUlerik, inferioare; inlervencau

!1-avea d(;dt

teo Sub an::"t f:ap de acuzare aLl fnst nevoi~i sa St: exile7..e Alldxagor4 ~ ~i Aristotd·, iar Socrate care cul1cle ietorilor, batorile imbracau

numero~i; principalii erau ~i ofi\erii armatei*. epimeletii,

astiIlllmii*, siliul* cclm tralii magistra!ii raL ei emu agoranomii",

o pLltere teoretidi. magistraturile dedit in care eforii n imporlanta

Nc sun! pu\in nlnuscule elc in

IHlli

CHERONEEA (Khaironeia), {)ra.~ din

8~()(ia ()("("id~ntata, dominal de pUierninl. Fiorile campiei ineonJuratoare ora~ului
0

llvul do-

aC1"Opoie

* a fost conuamnat
ave<l cultdc ale eroilor sak proprii

lu moarte. \ale
SdU

Fie-

sitofilacii~,

,-ccundari!,

in mastJr3 [oale CONSTl-

cet<lte

particularc, ale intcJIle(sar-:;i jocurile rdigio~ divlnit;l\i), calendaru(

fmarcinati

ccremoniile comune, tottkauna

reli gioase

imillreina~ grupa!i

unspreze('e. arholl\ii* ~i magisell juslitia·, in sfilrt>it ell flllall~1c. fn geneTn c01egii ca Ei erau f0rmate din pentru

mcnille ..•

CETATE

(drept de -),

erall

I UTtE, CRETA

concursurLie,

un

caraC[ef

lee(; membri, riJicarea intreaga candidati mlinii,

ficcare

trib sa-.~i

CETATE (drept de ~).

late canJ Atena' se DOlincJ intCti prin ajungea fratriei', in urrna

Dreptul na';itere, mdjoral.

de eeatunci

fabricarea 1I1lui \l!ei * din Macedonia ~i tlul Sal! Alexandnt au invins. tn <Ulu1338 i. Hr. pc atenicni ~i pc. bco\icni, !'>upun;lnu astfd ulil.izate parfumal. Aiel, Filip Gr(;cia. Chernneea a fost p'l.tria lui Plutarh.

pentru

sc desfasurau in c1nstea legile~ s~lt::, tribun;,.llcle* ~au, lunile sarbatoare uneori

uneu
sale,

aiba reprezcntantul. ca!., tragerea

nc tra~i

fie alc~i prill facula din de

la s.o'1i; in ultimul nl! era un numar

tananll
,1<1var\la

la

La
era 111C<lre

sale, denumitc 111funqie de 0 reiigioasa, moneda'* sa, gravata animalului simbolic al

la soqi

de lr(;i ani, copilul unei cercctari

CHILIARH,
("uvanr

comwldWlI

at

I(flei

lrupt' de
(Kesl

popula~ie,

ci dintre

scris in registrul eel al demei',

iar la 18 ani in

() miede oam~fli (grt!cii maiJul()~eQu

cu imaginea

ai triburilor.

Ei intrau

in I"unctie

penlru a traduce fitlul de vizir al

T.I

72

CHILON

ClMON persilor,

rege!ui
I'antl/I

desemncu

iar III macrdoneni C/Imai tdrrin pe ui i/oilea

care tncalzirea tat corpuri diferite, mentarc

unui arrestee astfcl metodelc pictorilor snruri

avcu ca rezul~i 0 consistenta

unitateu devenirii; poruind

totului i

sub aparentele

schimbarii principiul create corpuri;

~i

lhidl se predau. fnaaduiula,

Dar prim III arhcnte" Megacles Alcrncooizii

(epoPcntru

en 0 aparenta implicand ~i cmpirice

Anaxagore" de la distrugerca

a reliefnr alter

nym) Afcmeonidul" in acevt sacrilcgiu, niti din Alcna.

, dild1.nd\1-~i an fost izgo-

persona] af regatului, dupa snverum.

cunostinte elcse cuncsin cpoca de preparare

trunsfnnniiri

lucrunlor , care slim

a pll~ sa fie masucrati.

de chimie:

cui

CHILON, barbat de stat (Spurta. mijlo,I ('Co/II/IIi a! V/-It'u i, Hr.], jilll (IIi
Chilon vcchilc a fost cfor' instirurii mare parte la Sparta' cinvtea A intiirit 5i ii ".

reau. de aserncnca. a vopselclor tehuicile cuncstinte fabriceu grecii clasica, ncccvituu parte.

)i a culcnlor

DemWsf'le doricnc ale Spartei

:;i

ale olarilor Pc de alta de sub , carbonat in pre, III care cu rctctc incercat

smr~it, Dernocnt a rcdus lumea la un unsumblu de atomi materiali care, combinandu-se si dezagrcgandu-se, confera lucrurilor forma pc care imediate
0

CIMON,
Citium, fiicn tincrctc dcntJ,

/-:enl:"Tu/ curnian ~liltiade· rcge avcu

(Alellll. 4oll)

50-l-

complcxc.

au. Aceste

date crau de aruica veacuri cu

din in.\1I1<1Cipru. lui Oloruv. , Cimon tndemnand

i. ffr.).
in prima sa

de porasin. noustre

rcvine

III

consntutic! inruind

care cste atribuita irnper'ialivrc de care din era

etaborani lui Licurg

spnrtane.
amcllill(;lt(1

sodiu si de
de snJill, numelc pararca rccurgcau prcscripuilc
V~IJ

aserncnca.
si in zilele in \fflf'iit.

prea subtile
aparentele
S~I lc

~itcoretice,

prea tndepartare
ca chimia s-a confundat uropiei din primele

Era finllui

"i ul llegevipilci, true. n reputatic de bctiv

pentru

poatri utiliza. carc.fn chimiei Iilosoftce acestui

A pu-, cupnt politicii primejdiu militara numarului care rnvinsc. ccn mai anstocmt!a

de .xristalc' otr iivurilor la diferitc mugice ru Totuxi , anticii

U

inca
cbirnia pofida

xi a rnedicamcntr-lor umcstccuri se Impleteuu n-au 'itiinP.

ale untichitatii. nichirnia, preludiul vederile ctimologici

~i de dc~fr:illllt,

dar curfuul

cl a iesit in cvi-

sale, a fost (II vt-lca rccunoscut "1

pe atenicru

sporiril ,

crestcru
anexiunnor poputauile gi~tm(llr~l dreprul A lnlocuu

in unua
In servi rna-

modeme.

care a conflrmat

transformau A

ide.

sa
asn

ale secolclcr cuvant , a

care voia ducil pc mare la Salamm .. " (4g[)).ll1d('mn~11 ue i Aristidc" Cirnun . comic a ajuns III st ..t i contra pCf)ilur. aflat sa duca a pus
01

sa

<1-1 urmeze

facutdin
care

cforut I~i pc

implII1J. chimia cum cpocn all procedat alexandnna publica!;l

raticnaln.

al V-lea i.llr

.. ell toare ('fl aromul.

rmururiu

'indlla. rnonarhic

ill altc dcmcnii, (Intre

dexi ill

fest

la cdc

rnai tn.utc
UJ

de a admonesta .tnbla
~I

~i a tnlatura

25() ,~i~()() i. Hr.)

ca

futul

divizibil.

~ia

dobsn.Iit Ilotci

, tmprcuna ntr-nicnc Cimon

, ell caracter aristocratic spartcnri fuvorivarea dcmocratiilor ~i a Grccid cu

\l1]1I[

u foxt

absohn, uccasta arivtocrutiilor ,-:;i

pri» guvcrnul constu dctrimcntul Pcloponcsului de aliantc guvcruc Gnxiei

in Egipr 0 sinreza rezumadin ncca epoca in

~j

in lupta a foxt pe

a rnaugnrat

mctalurgiei: lui Dcrnocrit.

aceastti Jar a mu i

CILON (Cylon), men/on (a dmwjwl1£ltate a secotului (II vtt-lea t . Hr.)

De famiJie allul63() sa Jin uristocrarica. en fiica el a repurtat olirnpice' tinmul ccnsultc sri ill si 0 victoric la Jocurile

In anul 471, atunci

dcsernnat I';lIIsa]lias',

LIt.: ntre e

aliuti ca-ltnlocuiasca

lucrare

a fest atnbuua dc lIlI unume

in Bi7"111t, la cogreccsti per· impomva pc insula pompa la

III
sistc:»

fovr snisa
licii,

BOlOS. Cevu

rn.mdumcntul llls;lrcinate

SllprClTl al crmatclor rnzbciul stapanirc marc

'ill dominarca

prmtr-un susrinca Jedicallll1 el ar

statclc le i·au fiului la din Cci

tarziu a aparur trutatul intitulat t-inea .\i misatribuir lui Dcrnocrit, in care se vor dcsprc pierre aur, despre urgiut , dcsprc prcticase ~i dcspre perle, fubricarca ,t.:are

casaronr
Mcgara"

lui Teagene.

Ducandu-se zeul a pe Arropolc" lui la Atena. olimpiec, ~uprem i-a trimis pc Acropole*

SJ

EI
u udus osemuue lui Tczcu. aeeslui s:trbiltori Eschit', a ~nplls Asiei
([US

Scirov
Arena'

vecine , ale carer Sparta. ~aptc i'n!d.:p\(

oligarhice ,~i -.partanii : in oratele

teste dcsprc

oracclul mai mari

de la Dolfi, sarbatori timnia Joeuri :teului pc care in complotul

l-ar fi sfntuit Zeu'i

puna st::ipallire instaurCLe urmiHuarcle sarbfllorik Ja(ilor intrand Dar

in cursu! cclci

desprc Pcntru iar SOflldc~ Cimon eta mai cvcniment,

care sc crccca a pcrpetua atcnienii

t.:ll

di sunt ale amintirea all instituit prime prima in fap ca juuecasa lui

Chi Ion a fosr

di

purpurei.

NelnJnielllic, tratale in Egiptul

Jin <Keast,) epoca Je dkhimie ruman. scrieri Trebuic

all

~i \U

sancluar. muril

Putri"il \'t..:toria

unei tradi!ii, .lCestuia

,latea.J.a ~i primele sc \'or inmulti marcat

Cilon

a a~tcptal Jintrc slllsan~i alcnieni,

fi

de bUClIrie

Este de refusl pll'>C sa

lit 111-

cllmidcr;llld

concursLJri,

OC<.l7.ia acestei ~i-u pre7.entat 0 victorie

f<lptul cii aceste filusofia*

di accste<l crall cea mai importlmta eu ajutOful sucrul

pc Sealll<l llii Demucrit. toarccrn]a gibi clementcle mei~ltA chimia pornind alci:illlie)te trammutare teoreticiallld care ac\iOneala titutive tcorctice

piC"si),cafC a cOllstitllit lor de clifre arhollte~ Mici )i a infran! comandala eI

presocr<ltidi

pentfll

fiilld descmnat

CHIMIE. Termellu! ,.chimic·· apare la sf:1.r)itul secolului allY-lea I. Hr., la Zosim

Jin Panopolis de hlnumeJe se pare (topire). l.ie se tecullor 74 inca (Egip[), profetului sc spline evrell ca provine Chemes~ Jar chymll ,i amcspentn!

pe

care va akhimia,

ft

Inte· care, cc de

L1nor tineri

In

allul

468,

Cimon

,I in special natura,
it

a pus sli1paTlirc ralurii

On anu(612).

lTIare parte III Joua Je EmimeJollului. Slltc de vase;

a litoralului rfll1duri

de

la premisa metalclllr. unit5.tii; asupra

unitatii dllta

matnici

mijloacele ParmeniJc

ateni(':llii I-au d<;ediat ~i {~ur[lnJ cOIlSpiau inceput sri suferc de sc!e ~i ue

eilon )i fratelc rama'ii intr-un sau au izbulit Jin Acropolc aseJiasa pe Joe, s-au <l5Czat 10e ~acm,

pe

[ler~i: la vl'irsarea

el a Jisapl.li, Jchartotat armata Jcspre

a fo~t upllnea COllS-

fname.

nora

caire Titramte~,

dl el Jeriv;\

Jin greccscnl mctalelor stida.

EmpeJodc elementelor

rug:i. Jar ccilalti, ca rugatori torii Ie-au

din antkhitale~l topirea ccramiCll,

ce<1 mill tar-

eele UUlla forie,

de atraqie Heraclit

~i Je uisociere, a JemOl1slrat

pe

Itmgi1 altarul

capturanu doul:'i d.nu infanteriu,

eomandalii sosirea

infrant

cuno~tea

Ca sa nu moara promis

de Fcrcndalcs.

AIl:1nu

(bronz.nl),

ale materiei;

dI. \'or fi Il"i~ilti in viata

unei note de intillire,el

a infnll1lat-o

75

CINOSCEFALE 5i a rupturar urmu ucc stor rc;eltli curubiilc stralucite dusrnane. , Cimon in ~I , un orasului sau poatc

CLEON

toatc

Citiurn.

poatc

in cursu! unci mici ceiehre boli

luptclor

intemeiat

viUllrii

din pricina

Potideea Arhitru al politicii grecllor. Pcnandru a tmpacat-o pc Arena"

, Miletul" ue prietenie ell Lidia ~i a Intirani trctinut relatii ~i ell regii regele Egiprului. comertului, ell ceilalti

tron fratelui sau Agesipolis 31 ll-lca 5i a

domnit rcgele din anul 170

pana

in 309.

Bste

impu-,

pcrvilor

. Attaxcrxc

ell Lcsbosul

Sparte i care a avut domnia

cea mai

CINOSCEFALE,
Tesatia. jntruna in apropiere harillii din avus toe dona

tnanimi
untie

din
(/II

de Farsulos,

straini: Pitacos", Trasibul', Lidiei, Psametic, rcgc al

al urtclor. a favorizat lircrclor Corintul monumentc. Diomsiilor", Arion pune.lenicf usu cu sidin 5i , tot cc a

lunga. Cu toatc acestea. el II-a avut importanta omologilor sili din dinavtia Bunpontizilcr ::;i in special irnportanta lui
Agcsilas" lui 235. tuia lcasca rigoarea inceput S-a din 3. Cleornenc cu al Hl-lca, lui fiul Agis acesin toata luxul. aspra a si

tntrumu-ctat ii1~cJ. apcductc,

Atunu,

a pu-

~,1vc conxtruZnlurik Lungi ,

a terminer

batalii , III anul 364 t Hr. Pclopidn' l-a invin-, pc Alexandru Jin Peres: anul 197 1. HI'. a murcat un
aceste

Protector Pcriandru

Leonida alll-lca. a dcvenit rege in anul

Insurat vaduva ~i a continuer tntrcprindcrca tncercase

putut

lmbogati

5~ tnfrumuseta

care i a datcrer nurneroase EI a dar 0 noua strnlucire chcmflndu-l Mctimnc, Jocurile" guranta la curtea poet istmicc in cinstea anul Partidul ~i muzician, 0 udunarc

aI-IV-lea

urrna.
lor.

care EI

sa restabi-

sa pe

vechile

leg! ale lui Licurg a condamnat 0 discipline

~ia

fhcut din

sa instaureze la rnourtc

Nep\1IUI silu Pxamctic

(numit

a condarnmu

pc

efor!'

A pus sri

nrmat in
tre i ani. all cerut in urma Cimnn a

regelui Egiptului) i-<I 5~5 I, Hr.; n-a domnit decst oligarhic mana a Iacut sa fie

ncis ,I, punand

pc

Iraicfc

guvcmarii, Joi marl

ntcnicnilor

s<1 fc vi[1J ill , all ~e

III

a hotarttr

sa fie aruncatc cxburnate

111afaru granitelor ale celor

rcvonci

ilotilor ' ~i a mcsenicnilor tnmitcrca uuci annale,

S(I\c

dctcrruiuar
lutu locului.

sub comurxta rezolv a"erti tcmeau urma tmpotriva ostracizarcu clansat Tanugra de entre care trugerea
UC

sa. DM cnnd trupcie taccdcnumlenii, trcuurile

I-~ILL

CIPSELlZI, dinasnede riru!li dill Connt, Cipselos , tntcmcietorul dinaxtiei, era

fiul unci polemnrc", Bahiade scnioupe Ajuus . Laboda. la functiile nernultumircu ~i al de unui tcsulian, Action. cl a profitat

r:ima~i\cle Cipsctizi.

fie otravit Euridamida al Ill-lea (cure a domnit din anul 241 pan a in 22H) ::;i I-a jnloruit ell f ratele acestuia, Buclidus , In pofida legii care inrcrzicca ca dublul tron sa fie ocupat de catre regi care apartin acc.leiasi Iamilii. A intrut in conflict cu uhccuii , ell inteuua de a distruge liga ucestora. Peutru ~I opunc ambitiilor se lui Clcorncnc Araros" Doson. i au fost a cerut rcgclc Invinsi in ajutorul lui Antigonos" Spartani dill Macedonia.

care

CLEOMENE
nume tiuaml sc cunosc faroiliei 520 pana Anaxandrid. trupei

singuri

atcuicni.

::;i cure nimis ucasa:

cc

(Kl.eo~e~es). S~~ acest trer regl at Spartei . aparAgizilor. in 4S10 1, Cteomene aprox. Hr.

accsrui tuturor

rapt,
lau

utcnienii,

rnfmiati pe cu la

populura contra Buhiazilor pcurru a se pune In Inmrea poporului .5i it alunga

aceastn bunurile tit f amilic ector donuutoarc. izgoniri. A oonfixcat pc care te-a lmpar-

I.
din

fiullui
unul Iruutea ajurat J\poi Alena,

EI a domnit

celor care li fuvorizau

f,

batalia de la Selasia (222), inr Clcomenc s-a rcfugiat , Impreuna ell sotiu :;i copiii sai, in Egipt,
undc a fost primit la curtca lui Ptolemeu

A Cost in dill Atenu.

Iacedemcnicni,

pedcpsu

pc Cimou Cand invinsi

spartane

care, In anul 510, a

(in anu l (41)_

":[1

s-a de-

IIlSa uu razboi, ~iI\:nliinJu-se

spartu»i, pacta,

atcnicnii,

vor fi invuoari

l-au rcchcm.u Prcocupat , Cimon

~UpLlS

pe

Cirnon, de dis-

a rcstabilit stab_ilca~d contra insulei persana

putcri i persane Egipwlui, Cipru.

1<1 Slid

a facut per~ilor,

sa
.)i 0

"e

un impulil pentru 0 camDupa ce a Invins Cl1 exceptia

pranilor si snrucitor, ~i a guvemat Corintul vrcmc de treizcci de ani filr[1 a ave" nevoic sa se inconjoure cu 0 garda (657-627 r. Hr.l. l-a urmat fiul :-;ZIU,I'criandru. Accsta a ccnceput 0 stralucira politica de prestigiu ::;i Je cxpansiulle colonialii ::;i teritoriaJa, A
SUPU\ EpiJauwl un ~i a flcut Jill Acarn:lLlia

la alungarca

lui Hipias

panie contra

nuta

Je

Asia ;\lid:i,el

a pus

stap5.nirc

pe or:_I_~e1ecipriotc,

ora~ului Cilium, ::;i a pregiltil Egipmlui. A murit in timpul 76

cuccrirea aseuierii

uomeniu corinti<ln. A ocup:1t Corcira rcbela, unJe I-a cxilat pc liul sill! Licofron, care .,--a dus ..-5i'ntemeieze Apolollia pe coasla ilirici1, in timp cc un alt fiu al s;:tu,
Evagoras,
S-(l

stabilit

itl

CalciJica,

untie a

el a sustiunt partidul aristocratic din condus de Isagoras , tmpcniva lui Clistcnc" Razboindu-se cu Argcsul, Clcomenc a facut "a piara prin roc 5 000 de argieni care se refugiascra tntr-o padure. Pretexrand lin macol, el I-a dedaral ne!cgiuil pc Demarate (aprox. 515-491), pentru di refuzase sa-i pedepseasca pc eginc!i, care se desolidarizascr1i de greci. Putin limp dupa aceasta, Intr-ull acces de nebunie. eI s-a sinllcis. - 2. Cleomene alII-lea, fiu allui Cleombrole, a urmat la

al III-lea Evcrget. Dar, in acelasi an, Lagidul· a murit si urmasul sriu , Ptolcmcu al lv-lea Filopator , si-a Intcmnitat oaspetete. Clcorncnc trupnl a hotarar sa se sinucida pe II cruce 51 sau a lost cxpus

(220).

CLEON,
Amjlpo/is,

barbat de star (Alella, ? 422 f. IIr.) T1'tbacar de mcseric, cl a illtrat in politid! la moartea lui Pericle" (429). Elocvent ~i inlrigant, a devenit conducatorul partidului care era in fl1voarca ra7.hoiului raz.boinicului in anul pelopones.iac*.

cursu! 427,

tn

C1eon a

fost parlizamll

conuamnarii

71

CLEPSloRA
la moarte a mitilenienilor. membri ai Ligii

cu nisiparnitele noastre , umplute insa ell

un lichid

CLiSTENE

(Klisthenes),

legislator

de la Delos, care se rasculaserit contra Atenei. Notorietatea sa a atins culmea atunei cand, in anu1426, flint! pw; in frunlea unei trupe spartarui atemene. a Iuat prizonieri Sfacteria Popularitatea pe sa rctrasi in ostrovul (coasta

(Alena~, sjiJ.rsi/ui.m:o/ullli cet(l(eun

al VI-lea t. Hr.).

CLERUH. c%n care rilmanea al patriei-mame -+ CLERUHII. CLERUHII.

prin/apl!ti celiifellia coicmii

de vest a Peloponcsului). em aU\t de mare, a vrut sa-l prezinte

carl:' se deoseoeou i.~ipastra

tncat atunci dirnl Aristofan * pc sccna in comedia sa despre Cavaieri (424) ca pc un demagog rara scrupule nimeru n-u tndraznit sa joace
aces! Tal; Aristofan sa-l reprezinre. ateniene pentru tnsusi si-a Iuat sarcina cornanda armarei Obtinand

cd cterucut

totdeauna
acrea ul

de

Era fiul lui Megacies ~ial Agaristei, fiicu lui Clisrene.tiran la Sicicn: em si capetenia familiei Alcmconizilor·. DUp{1 expulzarca Iii lor lui Pisistrurc, a dcvcnit ccnducarorul partidului democratic constituit de cstrc puralicni [r+ PARAlIE), imoogatiti prin corncrt.xi catorul l-n cornbatut pc lsagoras , condu parttdului oligarhic , care spera sa rcstuurczc putcrtlc uobilimii, abolitc in urma rcformclor lui Solon". Piind nurnit arhonrc" (in anul 5()X),lsegoras a tncepur sa rcvizuiasca lista cetatcnilor. Clistene a orgunizat tmpotriva lui 0 coaliue a parahenilor, a celor nemuttumin ~i a tli.ranilor din Diacriasi a facut In asa felincfit sa tie votat un program de reforme demccratice. l sagoras l-a chemat pc oaspetete sau, Cleomene, regele Spartei", care a intrat In Arena cu 0 mica trupa, a impus sa se hotarasca exilul perpetuu '11 Alerneonizilor ,i a vrut sa. dizolve bule" stabilita de carrc Solon, in folosul unui ccnsiliu aristocratic alcatuit din trci sure de rncmbri . Poporul s-a tnarrnat ~i i-a silit pc Cteomenc, pe Isagoras :;i (X: partizan» lor sa se retraga in

Este posibil ca lui Clisrene sa i se datoreze reforma arhontatului. in urma carcia aCCasta magistrature a devcnit acccsibila prin trugerc la sorti ':ii nu prin ulcgcrc: reform a uvea drcpt scop sa dejoaee intrigilc ';ii sa fuca din arhontat 0 (-+ HEUCA). institutic cismului" perfect dcrnocratlca. Ultima ino-

origme ~i prin

care se vola ..c , [a tndemnul

sau, sf! fie tnrnisa in Tracia , Cleon a cucern orasul Toron, dar a fest omoriil sub zidurilc orasului Amfipolis in baralia in
care care atcnicnii s-au ciuda Iuptat cu cpartanii lui pe

Brasidas' tului
pc

In

trasaturilor Aristofan Tucidide

satince
, se

cleruhia rumufll:'{/ totde auna iegcua de metropcta. Sunt CU110Scllte numai cleruhiile arcnicnc , des! clcruhia era practicara si de alte cetari. Pamantu! colonial era lmpar(it lntr-un anumit numnr de loturi care emu arribuuc prin rragerc la sorti (kll:'w.I) cetatcnilor care cundidau. Cleruhul uvea sarcina "a valorificc (in general, prin sclavii ,ail lotul de parnam care i"i era atribuit.
dcvcnind proprietarul acestuia. Totusi,

vatie a lui Clistene a fost inventarea ostraDemocratia atcniana a atins cu Clistene desavarsirea insrttutiilor sale. Nu ve stie nici cand s-a nascut. nici cnnd a murit Ciistene. CLiTIAS.

oictor de vase ,. ERGOTIMOS.

COAFURA. Greeii i~'icoafau parul in modurile cele mai diverse. In epoca arhaica. atnt barbatii cat si femeile" purrau

i le-u conturat n-a rncritat

~i a portre-

care i l-a facut

ci:i Clcon

desconsiderarea

pare de

cure a avut parte. CLEPSIDRA. instrument pentru mdsurarea timpului Clepsidra era LIn vas (arnlora, hidric ctc.) aJ carui fund avea una sau mai multe gauri. care lasau sa se scurgf tntr-un rimp dat apa sau uletul eu care era lImplut (astfd, dcpsidr:l lui TrodAtiem se golea in tirnpul serierii a 0 sutl de randuri). Clepsidra era folosita mai ales in adllnarile publicc sau in audientcle juded.tore~ti. Prill ,lCeasW~ masura t.impul care era acon.lat oratorilor ea .. ;a-~i dezvolte diseursul. Audicll!c!e crau i"mpat1itein trei piiI1iegale, masurate ell ajutorul unei clepsidrc golil~ 0 data sau de mai muite ori: prima parl~ cra pentru aeuzarc. a dOlla penlru aptirare, a Ireia penlru deliberarea judedHorilm. Ulterior au fast concepute elepsiJre a~mi1natoare

udcsea cleruhul ramanea la Atena, supravcghind de la distanta domeniul san colonial. Primclc cleruhii au fest stabilirc de catrc atenieni in Eubeea dupa cucenrea ei de caire Halcis (anul S()6 I. Hr.). Ei au constituit cinci sutc de loturi care au fest di strihuite cetatenilor saraci. Apoi, alte cleruhii au fost stabilire in insule (Sciros, Lcmnos, lmbros). in general, vechii locuitori erau lasati pe loc (cum a fest la Lcshos). pastdl\Jll-~i dreptul de a wltiva dimpurile distribuite c1eruhilor, ell COI1ui\ia s::ipH!.teasca 0 rcJcvcnta 8.1I11a.!ii de dOli a minco Uncori insa populatia era expulzaU'i in masa, cum s-a petrccul la Egina 5i la Potideea. Se mai putea ihtampia - Je~i cazuri ue aces! fel au fOfi,tare, r Je pilda. ill insula Melos - ea bi1rbatii s~ fie uci~i, iar femeile~ ~icopiii transfo;map in sclavi. Cleruhiile Atenei au fast abolite Jupa bat~lia de la Aegos- Potamos·, Jar unele au fust restabilile atunei dinJ Atena ~j-a redlp~Hat prepom..lerenta pc mare.

pam I lung si 11 coafau adesea in bucle lungi ondulunte, care cadeuu mult sprc spate. il purtau si in nurneroasc rnsucituri Pc ceafa si coafat pc frunte in mcsc undulate ell ficrul ~iaranjatc sirnctric. La Arena barbatii ar+orau ~i eca cc sc numca c crnbylas, smoc de par ridic at pe cap ~i mentinut cu 0 banta tmpodobita cu Ull greiere din aur. in epoca clasica ~i in Acropolc' Au urmat ncgocieri , spartanii penoadele urrnatoare. barbatii purtau in general parut rnai scurr: ajunsi la varsta de s-uu tmors ucusa, Isagoras a fugit, unii dintre partizanii sili au fQ\;\ uci~i, iar efebi", cop iii i~i taiau parul ~iII consacrau Clistene, care fusesc nevoit si1piece. a fo,~t lui Apolo sau Artemidei. eei elegall~i il rcehcmat pcntn! a-~i rcaliza programul de pastrau lung, in sehimb nimeni ml-I radea reforme. El a suprimat celc patm trihuri* parJial salt total, ca la noi; acesta era semale lui Solon ~i a instituit cele nce teihuri nul sclavilor, care erau tun5i. Dimpotriva, cla~·icc. Apci, pcntru a JichiJa vechiul la spartaili copiii f~itaiau pam I, iar adul!ii particularism, a atribuit fiecli.rui trib zeee i11asau sa crcasca in voie. deme', rczu\tate din reunirea fostclor Coaf\1file ferneilor crall foartc variate; targuri ~au din ~cizillneil unor localita!i. cle Il~au sa Ie atarne parul in bude ~idestul Aeeast:l reformu comunala a stat la baza de rar il innodau cu panglici. Ele se mai con.slilutiei lui Cli ... tene. Umtarea a fost re- coafall eu 0 CO'lUa spre spate sau purtau formarea bule, sporita la cinci sute de paml ridicat pe cap in diverse feluri. membri. 5i cre~terea numarului helia~(ilor Bentile care strangeau eapul sau prindeau
79

CODRIZI
parul vopsit. perucile foloseau facuti erau utilizate in mod blond, false. curcnt utflt de culoarc si sc

COLONII

barbati, ciH ~i de femei . Pnrul era adesea

in genere ~i huclele fierul accast:1 Peritru flint! cea rnai apreciata. de fnzat Emu cunoscute coafura si pieptem

din Lebedia.

)i au domnit acolo pilna l a stabilirea democratiei. Lebedos. Inremeiata de cei din Beona", a fost condusa de un Codros. Autoclos , un alt Codrid, s-a stabilit la Efcs. in frunlca rnzbcinicilor sai. COLONII.
7.(J,e printr-o Colonia dar [apoikial unita
('II

colonie meierea colcnii cat

a Corinrului.

a intemeiat

Epidamne tritelor

cerate

uvea charta

sa particulara, functionarii poere

In care sale si si consti-

si Apolonia:

Miletului" de

i sc atribuie atal prin statutul stabilit In aprcpierca sa serveasca de tranzit

erau prcscrise raporturile

regulile

a 95

erase coloniale. Acestc

lor de a fi, de comtoarul intr-un unui de

cu mctropola,

sc deosebeau. prin ratiunea strain, emporion", udesea

5i

tutia sa. lmprejurarile plccarii au influentat Hid lndoiala caructerele cerarii coloniale.
Daca. In cazul plecarilor instiruttile voluntare, rncuopolei oecis5i se tul reproducea

ell lin

comercial, este
0

rand dublu de din!i de grosirnc diferitn.

din ns , din hronz , din solzi admirabil dccoreti tamitie ioniana. »umele a emigr.rt inde la in sal I Jin fildcs , adcscu

asc-

teritoriu orux untrcpozit urn care (mine, ill

mll(ln()mu,

metropota deci ea sr

inJigen,

5i menit punet

feK(ilrlr£l re!iNil/ilwl;

~i de

tntre regicomcrcial

deowhes/e [otal de cleruhie ~

prezentau

lin interes

CODR.ZI, cetebra rudita cu Neiei-ii

Aceasta Ccdros Neleid Iamilie lui , fiul , rcgc

i~i trngea Mclamos:

uccsta , lin atunci Ell-a ales rege

al Meseniei",

Mica * trnpreuna cu a[li tovarnsi cant! dnrienii au xovit III Peloponcs. lnvins beotian 1111r·u lupta Xanros. corp Iii corp fiind dupa aceeu

Adcvarara colouizarc grcccasca a 111ccput in sccolu! 31 VIII-lea. Razboaiclc dintrc cctrtti ~iluptclc dintrc partide . care duccau la cxilarea unor grupuri. alaruri de motive cconomicc rfoumctca , cautarca
unor noi pamanturi all fnst care de cuhivur. r auzcle x-au terminal spanani, nascuti clibcra\i, mine prin s-au din de exploatat) emi,e:r:1riillT principalc

bogatii agricole) ~i mctropola. ~fdr~it. In secolul at VI· lea i, Hr., a fost cauza emigrant
pc coastele Asici care Mici: cei Iost

sprijinca Pc 0 conceptie aristocratidi a cetatii, plccarilc cxilatilor sal! ale izgonitiler i-au tmpins pc accstiu sa caute cai politice noi. Astfcl. trnditia antici'i a retinut
adesca numcle uncr lcgislatori pentru rntretineau ole ofcrcau provcniti alti greei, relutii teore" priviintr-infircsti, care III cstc a In fapl, au in 'in ~i ~i tot dill pe din cetnti coloniale , ale ciiror legi au supra-

victuit
bune

adc: ..ea ca model colonii!e

mai

vesnti all

foceenii.
in Corsica

tIU plecnt

In general,

Sd"C stabileascn unde avenu

5i la Maxilia, grecii in pc eel al

ell cctatca-mama:

pe regele

ale
tritestabilit

comntoarc de a hothrt

comerciale. sa emigrczc. un uneon oracol",

[nainrc
se duccau general Dodonci zeilor

de entre iomenii din Atka. l-a unnar fiul

sau Ccdrcs. au inaintat pe Codros rabnru grup mulri Cnopos puare arhollte* soeutcull sa. poarte Codros, ~chiop" timp nuat Alena sa doricnii fii cstc di Vcnind din Pcloponcs'cdcricnii" Intmcat d,lCi111 un oracol
VO[

mcicrca de colouii. Mcscnicnii.

din tara lor de entre in

alungati

sa

cu ocazia solemnitatilor ~i accrdau cctatcnilor metropolci srahiliri suu Aceste cste ajutorul abudva Corintului ajutor celur unul din tri

consulrc

misi

ca

arubasadon. pcntru , a chemat esre cunoscut

Pc eel de la Delft. ~i chiar

lcgaturi

tnclinau

sprc aliantc

spre Atica. , acesta

prcvazusc ca vor tnvingc

inamica, de soldati s-uu a intrat ~i a fest rctras.

crutu
in cu un

India: Partcnicnii, spartanc ~i dill ilott

Icmci"
au tre-

pc

eel al lui Zeus-Amen ~i'i ccarn sfat intr-u a esuat

motivclc de atenieni Totusi, in

au tncercat Tarentul a parasit sii.i ~i s-a Ortigia. in de

din Egipt ; pcntru , spartan [inutul ~i lccul inccrcare decenuta colcnii cetctea. stal, deveni si.stcmcle adesea lin copil aveau expedi!iei, auxiliJIii, turilor eu ei aprins ('a sa scape nevoia~i,

cii a neglijar III Doricus unde unde

a]aeata ~~f"p[U1 d

s-a dcghiza.

a patruns

sa.i rascoalc La Corint",

pc iloti, Insil, ncizbutind, si au intcmeiar Bahiadul purtizanii pe ostrovul Arhi(ls

S~ll Corintul. mrervcntia , ccratea Alena dintre variate,

III dispute omorat. a avut

buit sa sc cxilczc cetatea instalat care Eubeea,O tmpreunh

de asezare

('01011ia13. Oracolul urma trcbuia era decisa \'oluntaTii: egale s1'i se Judi stabilita de carte O1ll1leni

orasu! Corcira,

socotind trcburilc intr-un in

ca

sale razboi

Atune! mai care 11llmit care demn Niluclos,

Codros Cidrelos, ell

ell

sa marna.

a chemat

naturali, acch15i

in Sicilia", [oamelc

Daca cmigrarca se adunau

s-a angajat fortclc metropllia Cetanlc au trl:buil

!;oii

~i un fiu legitim, pe viapi de catre

Androclos, Medon, atenielli, poate

va deveni

Siraeula.

La Halcis, plecarea noi pamanturi factorul astfel,

atunci

Greciei.

,t
~ia

hotaral unor

stri1inii care, in noua cetateni pentru CII drcpturi guvernul emigrarc oligarhice,

'-I~e7.are, vor In sai, la sO'1i care un dcsemna

raporlurile fost comra limb primilor localnici aceste elenism. limpul romani. au trebuit fnartl: rcgiuni

5i colonic slahilitc in Italia. a subjugarii Jinlre coloni pa5nice adesea

col ani in Italia, bll~ee comerciale mm important IntemCiale Tarent, cultivate murile niale pcntru

TOtll~i, e~utarea a ramas ~i a~ezarile a ajunge

unor de· eel

barbare revoltelor oellpan!i. all popoare

sa lupte

niml'ni IlU mai

fi

pe adversarii se tragea Era nllmit druia Llin familii

tit luI de rege Nevrand , CoJ.rizii asigure

pc care

il avusese lInlli "frate

care sa fie valoriflcate Cirene

bd,~lina5jl()f.

in Sicilia, ulleori relatiile

de ei. Uneori multi Mieti.

sa sc supuna au emigrdt dinaslia lui Medon

de colonizare:

au fost

de sex m<Jsculin oecistul, insdrcinati

~pre lonl'd, In
,Ill

din golful aetu-

Illai

~efal

fmt

III general au I'mt in Cll ligllrii ~i cetatite Oalia,

ce uescenden!ii

contidin ci, in tn

iar pentru stabilite

la pamanturile Ucrainei de pe tar· ceUti colo·

i se ali1turau paman~i unul i5i luau sacru, ~i precum

ca5tig<l!c

penlru

arh.on~iloT ultimul din dintrc

cu grall din suJul Mfu'ii Negre, autonome,

cu impartirea Emigrantii ~i focul

Masalia, in luptil Bizantul

a fost In ajmor

limp de inca trei secole, pilnn eilnd a fost sale, multor foeklienilor ectati Codrilii din inlalurCit

sub numele prieina Midi.

ale au fost Dcvcninu

comtoarele unele

~i ell mlburiltorile, ghicitori_ dumeslic prit:.meului~ altarul· la foeul

~i.in eele

de Mcuonizi, Hipomenes, crulimilor fruntca fruntea

sal! mai mul!i lor mctropolc a Intemeiat C(lrcira, alta

urmi1, a fost nevoita sa sc apcre

fi.dcherne

HclcspontLIlui tracilor,

se reglsesc Asia

au devenit Acrae,

la randul Helmos;

ceti1tii-mamc

de dtacurile

mu1tc a:;;czi'iri: Siracuza

ei au iTItemeiat

Foceea

Camarina,

care urma sa slujeasd la aprinJerea focului in pritaneele noii cetati. Fiecare

~i relariile celatilor de la Ponlul Euxin ell scitii Jl-au fost totdeauna pa~nice. In Asia 81

so

COMEDIE MidI, grccesti in lupta all fest lmpotnva apoi subjugate toate rnarilor Persia). ~i n-an stare ceratilc fest ~i de

CONFRERII

COMERT.
comercianti o crrensic difcrite zarea true in perioada

De rotdcauna dibaci aruaica,

grecii

all fost Bazar pe a t"ap~tat cele mai i. Hr .. de stale

In corportuii cnror resole caracrcr

sau

In confreri
1111

i r tiasc"}, ascundca ~i comertului

al

Atica, Rodos:

din

Corint", de din

organizatc

(Lidia.

~i Indrazneri. cornertul planurilc

religios

intc-

mantulc

lana

din

Sames din bijuterii ana. pcntru

~i din , de Uncle nu sc compre-

Peloponcs

corporative. prospcTarea

Dezvoltarea

stofe din Ionia

si din Mi\et~; opere interzise: graul, de

elibenuc dedit de grccii din Europa

macedoncni. coloniale ccle rnului, coastcle

ucosebita

pe

en

a dux la
mumrilor" pcnrrn

bttncilor"
fie unui

a imprufie Ilia
>1

tioase. ohiecte
toateta. exportun putcau tructii crau mobila, emu exporta

bTOT1Z, instrumenre
b. Atcna

acestea.

asezarilc pc route a elenisculturn

inccpand (-,

ell secolul

al Vl.lea

Sta1\11 intcrvenea

in negot peutru

ale grecilor Jill nurdul care

au fest instrurnenrelc Mcditeranei tntrcuga

() data ell iuventarea

monedci".

cu colcni-

<I-I rcglcmcnta, la el . 1.<1 Epidarnnc era illen:dilliat

mai eficacc

ale patrundcrii

COLONIE) ~i Cll Iormurca

, comcrtul

cu ilirclnncit

lernnul

poicte,

vu izvcdi

ill S;J\l

fie-care

,111

~1 avtmd sarcina

dea face afarnonopolul de

occidentalil. instalau

in apropicreu in cabanc

pictclor

xau xc ~au

111 agora'. Existan cralau

din trestle

veri in numc-lc concctatcnilor ... Clazomcnc i vi-au TClCTV,1I

vtat ,11ccrealclor . Starck

~~ti.Biz<-IllTUI perk ~i convcn-

~ifrnnghiile. Produsele de import diverse: umbra de la Baltica. curuli si adusc de [a Marea R05ie, tildes din
':oidin Eriopia animate vitclc Europci constituiau tuturor cuntribuit si papirus etc. l.crnsi sclavii" '\~iei. adcva accvmctalc, orcz . blalHiri
Z()IK1c

Cirone nul

COMEDIE.
scura; ponte

Originca

comedic;
11

cstc obcare tm[i. AI5turi in rontact

\~llziltori

ambulanti. xau [a

Faceeu

din Bgipr, pentru veneau

unor COruT;falice. IllSC<lrrm;1 "dlnllT

ulror la trvge, Comcdia doriunti

a provcnit di Numclc

transforrnurcn

msrfurilc Je acesri

la ri\"pdntii

constructii.

san ({"omoidial de ospat'' -;i :1prcvalnt n1l1l1C,precum eel cue vern

viilor , toamna,
Irygl'llil:'s

din toate

direct

eu

duri

cu

vuvcrunii

Bovforului

cimcria»

Cctiltilc

maritime.care
iHI

rate talasocratii,

erau carausii

(de

cumpararii

tor D\1ga!ii, cure

civilizatiei

la stralucirca

culesul doriana, .• \ avut

vjilrrr . )i ode. csntcccj

elenicc.

aparutn
111
Epibann

din fursa Cos. din Sicilia' L. Hr.) care

CONFEDERATIE
DE LA DELOS.

Conner.

UGILE

si-u pctrccut mai stralucit cl ,I irnprirnat sa. Comediilc ale I.cilnr cultelor

viata lu Mcgcra reprczcnrunr

lu Siracuzu (aprox. 5~9~9()

re eel

_~i , 111,lritim infloritor uvea trei ranuficat!i: phortegia, tndc~i vanzarca negutatori maritime, uutoriza ell lc Agoranomii' sefor. pild.i dintrc ccrcalclc. vcrificau care uncle S-au facut rttrguielile uvcau atacenlor, semnaren a neplntii
0

. Poet pitagorici.m

genului comcdiei conccptia vale par a fi mai mutt satire 51 ale este rea Sc pare , [a EI a ~i in 1.1
I;}

~i lI(welenll, armament <lfrct<lfC:l corabiilor pttrtatc: I'll

/.:ro.l

CONFRERII.
(ti<l'ift) ~c intruncau '1lulWj

Mcrnbrii fie pcurru

unci

confrerii
comun totdca~i adesca lntrc de crau in ell afa<I\'eau

cultul ruse

III vaselor: cxpunerca Acexti

,:ali\alca eruu

produ, de de lirti'i ~i

antropornotfizari popularc _Comediu cunoastcm secolului

E<:itft\i, fie din intercs profcvionale erau unci divinitati

profcsional.

pcutru cxpcditii

taxatc

Conf'rcriilc

pc

parastasu, a marfurilor. socictnri,

.~itnccrcari sa

can:

eel mai bine. comcdia :\1 VI-lea

c.t eel care a introdus inccputul un poet cantat:l. din 486 anul 4?? Alena. pUllere antll f~Cllt din

Aten:t

eOl1~Iitlliau
indco~ebi asocicrca Cctateni comcnul. era imcrzisa. de

ill

cettitile lcgea

i. Hr., a fast Susarion. dialogata Dionisiilor

.1 se interzice Comerciantu
conrabihrateu cia] prevedea ...oparea t comcrciala pea lllri a

una sub protectiu ~i asoci.uiile Mcstcsugarii general ci xe uncau

, Jar fari{ rczulrar. obligutiu iar dreprul comer-

estc greu sa se fad religioexe

o disunctie

(----> TtASE). sal!

venit
Totusi,

la Alena', i piuenu

unde rurcori

din \1egar:I',

~i comerciantii in confrerii

Iiber.i , ~i la Ddos~ sa se ocupc La Sparta", La Arena traind pentru pentru mqte~ugari. ell scopul trebllrile :In:a~ti.'i ci emu

come die () "atirfi

cnntractclor de expunsiunca

oameni liben. ceuteni

de tntrajutorarc. puteau

rncteci"
negus-

abia

In rursul

fraudelor.

()bligati ilor ~i statui perce~idrep· eratl am~idin Le~bos, Yin Jill olarit

5i al Lcucenelor", 1_Hrccorncdia in concllrstlri

aproximativ a fost oficializuta Jr:Hnatice

practica
proprietari

, In principal dc-:;i pcntru pcntru sub crou erall

a Ialimentclor

Probtnnd

pe
vamii.

care

favoriza, Je

fi ~i locuri

':oia fast aumisa de cinei, 339

pnmruuuri.
comeT1

din \"cnilurile Saradi

acesto(re!ii')

taxe pe
de

intekgerile Bunurile

comerciale export

ccri. unei prco\ii

Aeeste divinita1;i

cunfrerii S:IU a

proteqia

Concuren\ii, prezentau

in 11l1mar de trei, apoi 0 comedie, s-a aJaugat a din:i in 0 a ~ilsea eorcgiu['

ra, sat! erau \"ikeau deveni ro]osi

unlli

,:,i

a se IlllbogJ.ti

;;i

artieolck

de cOllSurn ~imai ales proliuseie "au or.ieetele de ana: din Pclopones Taso~.

n:gllbmc:nte1c ale pescarilor Trehizonda, sula Amorgos, legeall scoici

lor, tez<.Iuru[ lor, pre~din~ii, lor. Se eunosc la Bi7:m~, eonfrerii Sinope ~i in inde ton

in scent!. 0 organiza

proprietari, timpu[

de a-~i plItea statu lui, l<l comer'! ale li-

manLitactllnHc insulc; \caria,

si adunarile

i.

Hr.,

fore ell ulei dill Atica,

comedie, care mai fusese jucat~, pentru a Ii comparata Cli primele cinci piese inedite.
---+

fel C;J sl cctJ.~enii ell stare. Mare[e <;e alla' ded in m5inilc metccilor', bert;i[or~ si ale mc~te~l1garilor,

vil1l1ri de Chios, Cns, Sicion ~,Trc/en din C1\CiJica;

ale pcscarilor si purpura

de hurl'ti pc

'!:ii

celebml

ale scufundtitorilor

care cucoaste[e B3

ARtSTOFAN

care se uneall

de .\1enJa

proJw;c

82

CONON
Eubcci* ~i ale Asiei Mici.

COR

in ceranle mari-

time cxistau confrerii de marinari si de constructori de corabii. Neguston straini xe asociau ::;i ei. formand tiase de ncgllstori si de armatori. ea hermaistii ~ibicronantii din Delos, heracleistii din Tyr. pos~idoni~tii din Beritecu 101ii fenicicni. Existau aproape pretutindcni confrcrii de lucratori In broderie, de rabacan. de cizmari , de vopsiton. de parfumcri , de bijntieri , de armurieri , de oluri. de camalad. de bucaran. Si artistii sc grup:l\l in tiase,51 se cunosc riase de sculptori , de pic tori ,de arhitecti, de gruvori ~islcfuitori
~i chiar de copisn tscribi publici).

dar se pare eli a murit in Cipru. unde rcvcnise pe lilnga Evagoras. CONSILIU. Acest tcrmen scrnnificri adunarile de cctsteni care, in fruntcu cctatiler grecesti , aVC<1l1 0 putcrc deliberative, careia i sc adaugu adesea 0 putere execuuvii. (Pentru consitiul celor 40U ~ial celor 500 de la Arena > BULE. Penrru consiliul batranilnr san al celor 2g de la

patru luni, fiind restabilite institutiile democretlce. Consihul celor 30 a fast instimit la Atena de catre leccdcmonieni in urma tnftangerii de la Aegos-Potarnos". Membrii sal erau recrutan dintre oligarhii eel mai extremisti. Ei au urmarit s.a inlature insn11I~iiJcdcmocraticc, sprijinindu-se pe trnpe spartanc. Tirnp de opt luni au guvemat dcdandu-sc la tot felul de cxcese, tnainte de a fi rasrumati de catre Trasibul", care a
restaurat democratia.

CONON. genera! cueniun (Atf'na~?, aprox. #4 -- Cipru .mll Asia Mica, 3f.J() t. HrA Conon s-a aflat ill fruntca unei note III .1Il1l1413 si a condu .. mai rnulre actiuni in timpul r:lZboiului pcloponesiac", lmprcnna ell Alcibiadc". A fosr unul din cornandantii atenierulor In batalia de Ia Aegos-Potamos * (4()5). Vaznnd ca IlLl poatc tnvinge, s-a refugiat 111 Cipru cu opt vase, la regele Evagcras. Conon a cnutat prilejul favorabil a rcintra in gratia atcnicnilor. Procerturite dirurc Sparta * si persi, el a intcrvcnit cu intrigi pe Hlngil Artaxerxe, rcgclc pcrsilor , ~i a obtinut. tmpreuna cu satrupul Parnabaze, comanda unei flote ell cure a tnfrant Ilota spartl.lna in portul Cnidosului (394), i-a alungat pe lacedemonica! din Marea Egcc ~i a euceri! Cilento tlilors la Atena lriummtor, a riJicat din nuu Zidmile Lungi, care fuseseril di'in1matede dtre spartani. Aq.iunea sa i-a ~ilit pe spartani sa semneze Cll rcgele per:;i1or faimosul tratat allui Antakidas*. Dilpa ullii maori, Conon a fost trim is la San.ies, unde a fost omorat din orJinul ~l.tmpllluiTiriba7e, du::;manallui Famabaze, 84

cratic, iar gcrusin era un cuuvjliu re~tr3n" conform cu cligarhicc sau aristocratice. cunoscutti gerusia celcr 90 de la Elida: consiliul ector 60 de la Cuidos era numit ;11 .xnnrt.mnmilor'", pcntru d\ accsua 1111emu nblignti sil dr a socotcaltt desprc holJ.rarilc lor. La Epidaur cxista un consiliu Cll Ixn de membri , dintre care erau ales! cci din comivia ai carer membri ~e numeau urtvnoi. La Marsilia, In fruntca ccnsiliulni cclor 60() de tirnuci cruu 15 rconsilien
loculi}. iar conviliul 101 Heruclcea

Tot la Arena, Consiliul celor unsprczcce (oi enaeka) aveu sarcina de a , .upraveghea . inchisorilc ::;i cum sunl aplicate ccndamnarile [a moarrc. in futa consiliului ernu aduse acuzatii contra acelora care detumasera bunurile confiscate. Memhrii consiliului erau trasi Ia sorti in fiecare Irib *, al unsprezecelea membru fiind greflerul, care completa accst consiliu, ce functiona ca tribunal. CONSTITUTIE. Grecia este prima tara care a introdus ccnstitutii. Acestea, chiar daca nu erau sense, rcprczcntau 0 rnarturie a structurii bine consolidate a cetatii". lncepand ell criza sociala din sec~lul al Vlll-lea I. Hr., cand a avut loc declinul oligarniilor", Inlocuite de tiranii", carora le-au urmat democratiile, cetatile au creat institutii care, modificate In diferite rflnduri , all dat constinuiile ramase clasice. Ficcare cerate avea propria sa constitutie, care erau fie aristocratice, fie democraticc. Atena"" este model111 institutiilor democratice, iar Sparta* al institutiilor ari~locratice. in ciuda stradaniei lui Aristotel* ~i a elevilor sai, care au studiat istoria ~ifunctionarea a 58 de cetati (toate grece~ti. eu exceptia Cartaginei) - lucrare din care ne-au di.mas doar cateva fragmente, precum ~i Constituji.a Atenei, regasitii pe

paplrus -, nu cunoastem cu adevarat decal constitutiile Atenei ~i Spartei si cateva elernente din aceca a Crctci. Ccnstitutia Atenei, cunoscuta gratie tratatului lui Aristotcl despre care am pomenit mai sus, precum ~i gratic Politicii at enienilor , arribuita lui Xenof'on, a fest perfectionata lncontinuu. Dupa cc a fest dcmocrutizaut de entre Dracon" la sfarsitul secolului al VII-lea, de catre S0101·1 la tuccputul secolului urmaror , de carrc Clistene la sfarsitul accluiasi sccol, Pericie,
LI mijlocul secolului al V-lea, i-u dat forma

ctasica cc i se cunoaste. Pentru Sparta, dispunem de un tratat privind guvcmarca laccdcmonicnilor , atribuit tot lui Xenofon. 51 de cateva clemente furnizate de Vie/ife pam/de ule lui Plutarh tmai ales cea a lui Licurg, precum ~i cele ale lui Agcsilas", Agis* ~i Clccmene"). Aceste lucrari de sintezn au fast completete sau arncndatc de un numar considerabil de relatari mai rnult van rnai putin ample ale unor autori antici, in special Platen", de fragrnente din constitutii care ni s-un pastrat si de foartc multe inscripui. decrete , retre ". inclusiv Icgilc lui Gortin ... ~ CRETA. COPI. ~ AooPTIE, AMFIDROMII. CETATE (drept de -). EOUCATIE, EXPUNEAEA
COPIILOR, NA$TERE, FRATRIE, GIMNAZIU, NUME, PEDAGOG, JOCURt, PEDERAS-

Pontica era compus ~i cl din 60{) de membri. Aile cetari, precllm Agrigcnte . Crotona. Region, Cyme, avcau consilii din I nO() de rnembri . In general, consilierii (bulellti, geron!i. timllci ...) erall ale~i dintre cetJ\enii cei mai hogati III umla dezastmlui expeditiei din Sicilia~, la Atena a avut loc n reaqie aristocratidi ~i a fost stabilit LIn consiliu de 4UO, care <\veasarcina sa numC<lsca magi_~lratii~isa guvemeze statuI, sprijinit pe n adunare Je 5 000 ole cetaleni, alesi ..intre eei mai i bogati. Acest c;lllsiliu a i·ost liizolvat dupa

TIE, ~COAL.5,

COR. La inceput, ,-'hom.,· era locul amenajat pentm dans inso!it de dintece, inainte de a deveni unsamblul persoanelor care cantau $i totodaU. dansau. Puemclc epicc erau cantate, iar toate poemele lirice erau damate ~i cantate de ci1tre un cor, a~a cum sc fikea eu Odele lui Pindar. Coml avea un ral importanlln poezia dramatica. El i$i avea locul in spatiu1 circular invecinat ell
85

CORINT

COROANA
.care era numit .orchestra". la care tragedia", participa drama corul satirica. , dar Miccnci atunci Invaziu a lnrcmciat cand a avut loc razboiul heraclid care pacea nuat. ~i drepratea, Aliat cu Sparta, medico" dar expansiunea a Coriruului Corintul , apci a colos-a dirnia participat netntelegerile pelopoaliat Corinrul Cezur Hadrian al Ill-lea Coriotut mente Greeiei. Oricntului Conntul izvor lui Apolo. rcpopulat de

scena teatrului" Pocziilc erau ditirambul". alcnruit

drarnaticc

troran.
Dupa Alercc doriana, acolo .Bflru'' regele
0

pe

fata

pamanrului
romani dar

(146 I. Hr.). ~i I-au ~i cu liberti.

niala ~i economica dinnstie la razbouiclc

~i Augustus ell vererani I-a el a fost

t-au reconstruit

comedia". Com] ditirambic. sau ciclic.era

la tnccpur din 50 de coreuti uccst numar loculnunurnni sarbatori tete ale tragediei un cor formal a crescut general, dirijare era variabil. Accst cor l~i uvea dar si In unele pjt1ile cande crau sustinute lui Sofocle"

tnfrumusetat.
pradat uvea mntani

in secolul
hcruli. ~i menutemplul doric ul Si al bronzul important 5i ul rafinat

s-a nurnit , sc pare, ~i regii doricni Aproximativ familic pe puterc rcgirn aceltimp rasafit, Jiolcosul·. turtle ; pentru Halcis.

(PanJitoarea?) pc Acrocorint.
(I

sale cu Corcira au dus Ia

ncsiac ~, in care Sparta dcrnonian 095-387), in Arena alaturi contra de pana Corintul cand in care atcnicni apoi Atunci

razboiul

de catrc celebre care templu

s-au stabilit ill anul747 , Bahiaozii Corintul spre

ramas

ell

ill ditirambi, Targeliile*. grcccsti

1. Ilr.,

putcroica

imperialivmul razboiul acest oras Corintul ~i de

0

lace-

maiestuoase., eel mai Antrcpozit gratie era 5i

0

printrc vechi

, precum

de armatori cligurhic. Lehaion Orasul pe care a utiliza

, a pus mana

a provocat Spartei.

din Corint s-a lin it ell s-a aflat tebani a devenit la

~i a tnlocuit cele doua

mOrl<Jrhia· printr-un ~i-a conxtruit apus. prccum porti , Chcnhrcea 'pre ~i

al Occidcntului siruatiei industriala, el

din 12 persoane in

, numar care sernicoruri satirica. eorul

sale gcograficc,

la 15 in cpoca cl era lrnpartit de entre corifeu. dup.i lu tel ca III cazul

In
,

cetate

dona

Cheroneea", macedoneana. centrul

a obtinut

gamizoann

.~i cerarnica sculptori cetatenilor

fund pentru
Orasul rngaduisc

un

In drama dramci corul (barrani, satirica

s-a lrnbogatit diolcosul ell

prin drepcetriti ell grccesti, Eretriei, '5i Eginci. coastclc in ca

0

Corintul

de bcgatii. sai

a dar pic tori sa adune

rcprezcntara

Ire! tragectii,

era

i le plateau

cclclaltc

Ligii panelenice. de

7.isa de la Corint.

, iar bogaria

5i gustul

ulcatuit
totusi, zcnta satin dedl

satiricc reprerazboicl in1ati>a din In

~i s-a aliar

insutuita

entre

Filip~

al Macedoruei.
ci. Majoriell propriu-zisa,

ti

lntre

in limp pcrsonaje sisilenc.

cc in tragcdic obisnuire Corul comic

A intervenit Sarnosul limp, Acamania, ~i Ilirici, Totusi

in trcburilc

care s-a proclamat rateu cetatilor

hcgcrncnul

tuputnd tmpreuna
a tnarmat in acclesi

Halcis contra
contra Megarei" a exploatet tntcrneiut
S-3

din Grecia

zidurile sale eel mai mare numar de opere de ~.Iftd din Grccia. Cund a avut toe distrugerea zaruri vcdcu epoca moasa numele Corintului, pe tablourilc operelor la Rorna arhaica. olaric" soldatii ccle rom ani jucau rnai pretioase: .
0

Miletului", a colonizut Siracuza, ridicat

nici, tcmei"

... ), In drama

a intra! In rrizboi contra Corcira Epirului Sicilia,

excepna Spartei, au fost stlitc sa intre in accasta ligtt. La Corint l~i tinea sedintele
Sinedrionul, mcmbre. liga, titlul grarie membra adunarea adunarc Macedonia in afara a dclcgatilor nu facea de faptul acordate dennea state lor park din ci1 avea statelor axtfel,
0

n-u rust lolosir

Corintul

majoritatea

de arta care sc putcau de Ia Corint a. produs cunoscuta

in comcdiu

vee he; el era alcaruit in doua scmicoruri.

:;i

veneau Corintul originala,

til

24 coreuti.

irnpar(i(i

.1

dar Pilip. celor

frusub

coruri emu edmisi numai cetateni. Ei erau recrutati de carre horegiu" ~ierau instruiti de catre cnorodidascalas. CORINT (Korinthos), considerat ca al trrileu OT(J.~· al Greciei. dupa Atena" si . Sparta", silllat La intrarl:'a in Pe/{)pone:/, intre !(olful Corin/ (deschis .Ipn' apu.l"j .ri goUid SaYVllie (deschis ill dira:(ia A ... ·jei). la [>{)ulell:' ullei acropoie· fahuioase, Aaocorjnrul. Potrivit legemlei, Corintul a fost intcmeiat Sisif, Cetate· arhcologia de mai mulle (mileniul legendare, 86 al de catre fiu roroncu, regele i[)al~atc ~i nepot epoca c.1 a fast Potrivit Argosului, de dtre iar zidurile lui au fost al lui Eol putcrnica in a dezvaluit VI-lea).

, Corcira

de hegemon,

~i mejoritatea,

concurenta, iar ill anul 604, marinarii cetatii-mame ~i eei ai colonic! sale s-au infruntar tn prima batillie navala tnregistrata de greei. Aceasta ruptura, care dadea 0 loviturf inccrcat Bahiazii, ficcare dintre Cipsdos, .';au ~i Cipseli2.i intemeiat a
SllPllS

26 de voturi in

de vase corintiene. La rcligios la divinitate avea fruntea purta

0

care Ii erau eu totul supusc: nu era decal conflictclc era obligata

apercrua
maniera

insn-

COROANA.
un curactcr lnchinare consacrat erau tactile

tnceput. coroana uvea

~i era un semu de ; de aceca eoroana. stcjar animalul Coroanele implctitc ell nue mirt utilicaracler lui Zeus,

nnie
prin cetate

demccratica. intermediul

Mernbrii intr-o sinedrionului. lrupe Persiei,

ligii i~i regiepolitica, 5i ficcarc aliatuilli mcnite

comcrtului Poate atunei carc

corintian.

a erect din Argos

noi a in

mentau

nemultumiri.

sa

ca Fidon invadeze si care

Corintul. numeau pe acel" au fost de caIre in folosu1 Sub " pUlernic, si Anaclorion, in Marca Oligarhiil~ Aeeast~ a

sa fUrnizeLc
~i vase du~manul Corinlul unde Ora~ul

ineins.1 eu panglici,

se uneall

lor, Macedonia, lupte deauna aheeanli la sud, petrecul tcmplu coloni epoca nii irnpotriva

sa

iar sacrificatorul plante dedicate lam lui Apolo, sau eedru Afrooilei, zate religia.~; fUllqiile, caracterul

adesea

Jin crengi

an, sub numele in care anul

d~ prilall', cetatea,

de totla Liga ~i-ar fi multi in llJpta

divinitiltilor:

ei care sa guvemeze 657 si'iu

al grcci lor. a incorporal Teneea, Apolo. in anul243

vitli de vie lui Diollisas, mas lin Atenei, Coroanele acest pastrau

rasturna~i

i.

Hr.

Aralos*

Artemidei, ocal.ii

a stabili[

tirania,

i. HI. ~iunue

Pc teTilorill1 ei, Oedip di1duse un celebm interncierca

grail Demetre!.

<II fiului *, Corintul Corcira

Peri<lndru.

se afia
alilli

in alte

al

Elene!.

a ra.mas

copilari<l Corintului, Apoi, elenislid.,

exista

spre aplls Ambracia ~i Epidam~e; PotiJee<l. singure

arhontii*, cand i~i exercitau purtau 0 caruana care amintea de sacru al magistraturii lor; la deoareee, 0 mast!. At1e~ii primeau 87

preelenica, precedat neolitid1 traditiei

in specialla devenita Teneea de

Egee

a ilHemeiat unei

Sirael.lzei. impotriva care,

independenti1

a~ezari din perioada Corintul

fost restabiliri'i. in folosul oligarhie

in anul 582 I. Hr., insll nu familii. a fl1cut sa domneasea.

a pornit

banchete.oamenii se incoronau la incepul, aceslea reprezentau comunl1 in unna unui in marile sacrificiu. jocuri· care invingeau

Corinrului, condusi

fiind aliatii ell roma· Mummius, au ras

era ali pit teritoriului

moderat<l

COTURN
coroane ticipanti concursun caraerer coroane premii ; de asemenea. la concursurile religios. pcetii si actorii totdeauna parun revolta grecilor omorat contra ~ii-a lnvins (Tesalia) in Capadocia pc atenieni in timpul ~i scrvca crescuta haul la confcctionarea nu era diverse mai ales pentru munci; sacrificii" vesmintelor. Lapfiind iar seroriginale, al III-lea numita fruste care minoica
0

CRETA

a tnflorit .. care

in

milcniilc civilizatie, culturile grecii au in mai

dramatice. asemenea

Aceste

pc

erolieni

la Cranon

in anul 322.

tele de vaca pentru

consumat,

vaca

~i al Il-lea.

Din aceasta a patrons continentale,

(agen)imbrlkau

A fost luptei

reproducere, animalele era in cursul

De

, sc ecordau

lui Bnmene".

ale Greciei

Invingatorilor

de la numeroaselc Impreuna mareriala.

veau 5i pcntru

unor ce-

pastrar
rascruce care

irnportanta rraditie mitica. Accasra

a Mcditeranci a fest lin creuzet popoarele au fost primii Creta, (traditia

concursuri

analoege,
valoare

ell

alte

de mare

Cetatile ell celor

~iuncle comunitan onorifice. mirt tn stan;i!, nuntii in ziua

of ere au ~i coroane cle

sotii se jncununau , jar pc fruntea

morti se puneau coroane. Cei care se pretindeau stilati i~i tmpodobeau capul ell
cununi existau zisuri de flori, in general de trandafiri: Ulterior.

CRESMOLOGI, ghicitori care prenceau viitorui, fie dupa cani, fie printr-o inspinuie aireaa a divinitatii, Prezlcatorii mergcau din cetate in cerate sau se stabileeu tntr-un oras , unde ajungeau

remonii.

Cresterea

pasarilor

putin
foarte de

cunoscuta. Asinul ~i catarul erau raspanditi: ci scrvcau ca animale

vara. Asinul inviirtea rotile morilor

s-au arnestecat

cele

po-

.catarul

diferite. Se pare dt aheenii" ropeni invadata condusa al cuceririi torica. sri Creta, care au ocupat de argianul
SIIPUS,
(I

indo-en.<,:1 fie colonici Lictos. de

sa dobandeasca
pentru visele

mare

popularitatc. in general Unii, pcsedati in ei vende

0

purta bagajcle Inhamati la

fel. dansatoarele
targuri artificiale.

si

canttiretele.

In erase
coroa-

Ia

Cei mai multi lidi. viitorul interprcrand triloci. fiinta divina.

dintre

ei sc of ere au sa precanve oboli, oamenilor. cil. sunt vorbeste

Laptele de Calul , introdus epocii al XVII-lea

Erau cllH"u-i!isau 0 caruta sau 0 trasurica. maganF\ era folosit ca bautura.

soldatilo'r. in Greets (aprox. sau ales timp [a tnccputul in de secolul era utilizat

tnainte

de catre dorieni" fost

Altoemene).

prirnul ores

punctul

miceniene de

doriene pamunt

a tnsulci. dorian, grecesti.

In cpoca

plecare
is-

de coroane.

nele erau confcctionate

din aur ~idin frun-

prctindcau

t. Hr.) din Balcani,

a avut un ml

care

(engas-

ca

animal n-au

COTURN. a fost purtata

Cotumut zeitati era mai

gneata

tnalta de cafre fest , era in din

din piele, atribuit general

care

tro,~}'t~oi). II? ti~pul rill?oiului pelopo~ nc sruc .preocen provenind LIe la acesu sarlatani Oameni erau raspandite ca Xenofon* luminate nu-si prin toata Grecia. ~i Nicias" in vreme tineau pe ce majontain cu totul dispretul

pcntru Grecii juganiti, Incepand construite

vanatoarc care din

tractiune .~i ai m
mult

calarie.
caii Abia fast

minor in trehurile

Ea s-a rnulturnit

in armata dedit

den

doi sculptori,

folosit rraiau epoea

carc , in secolu! Pcloponcsul" Grecia

al VI-lea

pe Dipoinos ~ipe Skilis, 1. Hr., au strabatut

sculptorilor arhaico Egee. din Grecia exemplu i-a scoltlor mani

in semilibertarc. elentstica Grecii originar erau

Iii] au fost maestrii

Entai
a mal

valU1lOri.
si unor
C(lZ

au

care vor sta la originea si din insulele ii mai d~torea]..1:i pe Epimenide; datorat Creta Sparta

(Artemis,

Hermes),

dar In eccst

Ianga ei cresrnologi, tea spiritelor alr fel; Tucidide spre a-j batjocori profeti mincinosi, pre aceasta

grajdllri. de cccosi;

interesati in Grecia,

Impodohit talpa pemru ambcle

avca

ti

priveau ii aducea

de luptele prin Persia.

din Malaysia.

~i unficarori.dc p
lui Taletas peanii ~i

sireturi. iar
ucceasi "corum" care f 15i fast Avano Eschil*. tnalte. cotumu. ei purtau

pluta gTOUSl'i,
cuvantul

ascundca

cocosul n-a ajuns dccat turziu

din Gortina arcasi

picioare;

fapl. de ei, iar Aristofan"

pe

hiporchcmii sai.
vestiti.

scena
Cit

a mai dat si mereenari,

dcscnma i11 proverbc un individ schirnba user ideile sau partidul. origine lidiana, coturnii de ar adaptau

, Eschil*

i-a prezentat spunea

iar Sofocle"

des-

probabil

caregorie

de ghicitori

di sunr

pentru teatru

Au fost prevazuti pentru ca acrorii lungi, rochii

eu talpi

catrc foarte

avizi dupa bani.

sa para mai tnalti: pcntru a ascunde

CRESTEREA
!li tndeletnicirc lot atal de mare hOlllerica, bogatie turme in epoca Porcul mai ales a nobililor imense. istorica.

ANIMALELOR.
a avut la greci ca
0

Aceas-

CRETA (Krete), mare insula din Mellilerana orientala. la sud de Pelopones, de care Strahan 0 leea geografic. Aceasta insula, cu jarrnun neregulate, este dominara de trei masive muntoasc
Lasiti la est, Ida in centm, Nu Muntii mici, Alhi la cel se

I.-a rnai dat si cel Mare coastele rncia

pc Ncarhos, caruia Aiexandru i-a tncredintat flota care a explorer Persiei. III perioada coloniala,
pentru a tnteIe erriin Sicilia ". iar Strabon

cretanii s-au unit cu rodienii Gcla, parte din

importanta *. tn epoca

~i agrieultura ~ia
regilor.

vest.

se gaseste decat
la sud, ~i ~suri Solul cereale

un ~es intins, precum bogat;

buie in ~iHiria
Brindisi.

tntemeierea orasclor Tarcnt Iupigia, preCllm ~i a orasului

din Crettl., autonome,cel ceta~i dU!:imane, de intrigi, sprijin al direi llllmeroasc. ni~te targuri, pu~in Cnosos nu erau dedit

Mesara, cultivau eu pMuri

Cetati1e state mari

cre~terea

vilelor era cea mal mare care fXJsedau

de la Cnosos.

nu era prea erau acoperi!i

dar care adesea constiluiau luptandu-se cele doua Gorrina, alianta

CRA TEA,
Mare

locotenenl allui Alexandru eel (Macedonja, ~ -Frigid?, 321 i.lIr.) generali ai lui ~i prielenul in cursul s.1u. A avul sarcini expeditiei din Asia. a fost numit, sale, inten-

~ileguminoa'iC.

vi~a de vie in parte la~iind loe oilor, a Pozitia Asia liii

ceea ce nll se va mm intAlni eel mai des inmlnit. unde era erescut pentru ell laperau tinute Berbecul sa, dar

~i m.1:islinul. Muntii ~i unor caprelor. Cretei

neincetat se foloseau

intre ele. in timp

A fost unul din principalii Alexandm~ importante Dupa gratie moartea

de pini $i de chiparo$i, poieni pentru cre!jterea a taurilor 5i a vacilor.

17, ce ~i

era animalul in Atica*,

cautftnd Ie permitea

Cidoniei,

lui Alexandm.

grija. Oile ~i caprele tele lor, care fabricarea folosit pentru

intre

Grecia

~j Africa,

intre

popularitatii

~i valorii

era utilizut carnea

in special

pentru era pupn Hina lui

dent. impreun.1:i ell Antipatros* , ~i guvera nat Macedonia, Grecia ~i lIiria. A inabu~it

branzeturilor.

Apus, a favorizat dezvoltarea marinei. Creta a fosl populata ind!. din epoca neolitidl. ~i a dat na~tere unei civilizapi puternice ~i

sa:;,e domine reciproc. Cli toate acestea, institutiile sacotite pentru un model, a consolida de care

cretane Spartei,

erau iar

s-a

servit Licurg'"

institutiiJe

88

l1li

CRIPTIE Platen vechea afarniorii loturile ilolii·, exista libertii merosi

0

CTESIBIOS

a fest inspirat popularic crau Alaturi

de cle 111Legile

sale. i ~i cu

cctatilor coperite Gortina. dcvcnir

cretane pe peretii compte

stim din inscripuile unui ediflciu aceste public instirutii

desdin au spre

Ctcsibios tice. Polosind nea aburului. aparate rarnas

este creatorul aerul a inventat care,

mecanicii armc in

prac-

enimale stropirori. care templelor,

care beau 5i cu prts1ITi care cantau. sistcmc cu presiunc pietelor usilor unui dar sunt din sale a aburului din fata tcrnplu In marc pomenrte iar Lucrarile spalarca un foe s-au lui sale Filon

Ca ~i in Grecia, cruu servii

~i mai alc~ ca in Laconia". a fust aservita. starului: ci crau servi (. numiti st<lhiliti lega1;i de dorneniile de accsti Mnoiti ctarotii identic! suu de $ERBIE), hYJlekooi. aici ~i III nu-

comprlmat

~i presin~i rnai ales general. all un in era

eU

Ca ~i la Sparta, ~i cetatile tnaintc de ctitre

pcrmileau em aprins invcntiilc sunt

apartinand

s-au orientat care au

democratic. fie supuse Creta

ca. in anul 67 I. Hr., romani,

sa

automate, dam nistc

dcschiderea

particularilor: chl.~J. de erau

alipit

rei

curioznan.
acrul eu

A construir cornprirnat
0

de tunur i

~i masini
carora motor,

cflnd
lui parte in multo

pe

altar.

de propulsare, mare

de Circnaica.

funcnonarea principalul de uruncare mult Aparatclc

Ctesibios

pierdut,

pcncci"
strainii erau

agent

precizre
sa. cu

Apctuiroii

. C:oITC avcau

cartierele dcstul

lor apartc de putin

or axe. Cctatenii

si, ca .~in Sparta. primcau inca din i copilarie 0 educatic miluara. La I Rani, dcvcuiti adulu. prestau uu juramant civic; atune! avcau acccs 13glmnazu. in care se
practice in special alcrgarca. de unde
llll-

CRIPTIE, serviciu graniceresc tncredinluI unerilor spartan! cart' WI atins varsta de /R ani t melirani] Si pdnl1/u vanta de 20 de ani.
Criptiu parte era un corp de armata batalii. care lila

~i de bataie. a armelor automate sale

care din erau

depasea epoca

Mecanica

Bizanr,
Hicrcn

pc accca

descrise ln Iucrarile

de catre

din

fantani

Alexandria

~ila

in

fiecare

an, de in

tndata
afara

cc inrrau patrulurc Spnrtci dar locuri pareu fad. mar mai

in functie a: rincrii ales

efori!", emu

era organizata trimisi

mele dromai dar gimnaziilnr 5i eel de dromeus pe care il purtau cctatenii. Atunci cruu obliga~i ~a se casatoreasca. Jar lallara casatorlta rarnanca 1<1 parlntii sai pana ce sotu! em in stare sa-si ~inl1 gospodariu. tatenii erau repartizati (andreia, in hctairii". usemanatoarc unde lua masa irilor,o sub egida Ccse

limp de doi ani cu diferite ell accca pcntru fuvorubilc suspect.

miviuni ,

de a se asez a in a supraveghca ceea care dar ce l i sc eel ei ln~i~i tzbucneau. se exercita nu pot fi

imprejurimi!c online ales

~i

,I semnala

Sc turampla supruvcghcrea ilntilor", lui Plurarh,

0

,,:1

cu sisia hetaistraini. Cele trei

in tulburarilc asupra

tiile" spartanc).

[n sala de mancare era

E1rii tndoiala, crezute spusele

ruasa
doriene

rezervata
erau

pcntru

lui Zeus

ospitalierul. pastrutc erau

dupa

care cripsa-i

trtbun"
starea

, alcatuind in ele,

ria era numai

ambusccda

dcstinata

civile:

Iemeile" stanos. scfii

primite

masacreze pe ilcti. CRISELEFANTIN,

tullor [acute din aur seeolul

iar

furniliile alesi

privilegiare constiruiau ceea

Din aceasta cetatilcr in colegii aristocra(co.\'zece (pmtoPuterile din , cosmii de cate

ce se chcma tie erau moj),

constituiti

pUna In
sculptat statui

membri. rclnnoite anual: presedinrele

cosmos) era magistratul lor crau Sparta, Cosmii tncheiescra asemanaroare agora" nerile 90 asernenea celor ei fiind 5i sef ei, Xenios, cancra aflati eponim". militari

adesea eu caracter dedit

calijicativ dat .l"tl1dinJilde~' r. Hr., grccii au ell aceste doua materiale oficial ~ircligios. lnce,)i

al V-lea

ale eforilor"

panel illsa din secclul construit Suuuilc Atena, pentru criselefantiue pe care Fidias" templul

urmaror.

ei n-uu mai

~ijudechtori.

din marmura

.~i din

bronz. sunt pcnrru

Unul diurre

se ocupa

de

straini. tsi , conIII

cele mai vestite a sculptet-o pe care

in functie formau

~i cei
gerusia"

care

Partenon". ~iZeus,

el

l-a facut

siliu deliberativ. Adunarea cettuenilor ,

ell apela", dreptul Despre

acestuia

de la Olimpia.
oj.j

~iavea
gerusiei.

sa respinga
dreptul

se Intrunea ~i justitia

propu-

CTESIS.OS, inverucuor (Alexandria, secolut at llt-tea

t.

inginer Hr.j.

DELFI executor cu lin pas lent ~i solemn. Con/ax era dan sul comedic! vcchi: era lasciv si abia mai tarziu dccat a fest dansar si III alte loeuri doua vgrfuri , printre care simnrii curgea lumii. Pito. fflntana

Castalia. considerat importanta vechi,

Din pricina sauctuarului

sale, Delf

ca fiiml centrul [a lnceput sc credca Gaia,

hi datura
foartc

era

pc scena. Dansul drumci sutiricc era sklnnis, Dansurife Insoteau manifestarile

ale victii cnnrcc private, Iuncbru, lndeosebi era lnsotit in , in de casatoriilor si tnmormantarilor

lui Apolo,

numit

In

vrernunle era 10' ,:;i de o

D
DANS.
greet ~i de ccsti. plastice zenta totala Acca~t1\ arta. considerate una dintrc divina, de carrc mersul barbatii formau lui Tezeu ~i fcrncilc", prin Labirintul cretan; de mnini. apoliniene ca fiind cele mai elevate tinfindu-se cultelor numit [a Delos,

rcligioasc cursul care

prcclcnicc. cuit de carre

cit sanctuurul pamantul-mama, Labiatii

throw,

ctttrc

Piton, a

un -:;arpc fcmcla. In xlujba carealcatuiau

pantcmima.

ra erau,

poate.Iabiatii.

La banchete se prezentau dansatori ~i frame" dansatoarc -:;i adcsca sc 'intarnpla ca medcsprc scnii prctuit sa l i se alnture, rapt care
IlU

carei

origine

ale

c::iTti funcui

ram [me obscura ~i sc stiu purine lucruri.

Apolo, l'obonlllli potrivit traa ajuns a alunZeul animal pentru soar maa-I

era dis-

dour d. se tntruneau chctc ditiei gat-e ell caractcr pastrate pe Gaia. din Olimp III accste ~i vcnind tntr-un locuri

spre a luu parte la bandin Pieri", Pitonul de delfinul. acestui

nici

de

\111

poet ca Anurrcon Adolescent!i , de pilda in fata , ell ccrpul lirei. grccilor

~inici
dunhiruiExistuu

religins.

de un fitosof Sll.1I111 diferite tori

i1

cu Socrate. ocazii dcspuiat

Sofocle". uns si cu

imn homeric,

carc . la Sulamina".
<

, a ucis Numclc ar cvoca

originc Diferit
sau a unor

mare importanta cesc nu constituia

0

in manifestarile modern, cautarea lirnbaj, pot

a dobsndit rea mai vietii grcdansul greunei pcrfcctiuni El reprc0

un lant care tnaintu Dansul tragedii. un

ondulnndu-sc.

dansat

Acc~l dans era propriu de la Dclos~ la Sparta" se tmpartea schitand cclalalt ilustra era ~i el interpretat

o cununa

pc cap, in sunetele

fost dat atunci

de dansul simpla

hvporchema
dar rnai ales rragedii.corul unul in carora razbcinica t. Hr.) cflnta timp Ie

~inurncroase dups rcgiuni executate.

UHSC

dansun populare. care variau ~i dupa ocazijlc III care crau Dansurtle razboinice de barhati dansatori ~i religi-:;i de fcmci Dar pc care ..acrati,

prezentat

sub forma

rin unui vas cretan nat pfmilla pllne colului, prcctcnica. mente cpoca dovcdi ccnrru Zcul tsi manifcsta in slujba

pc care cl l-ar fi entretraditio sau. a oraexact, Iragi. Hr.) fiird a un

distractie. era ~i senti mente

~i III

In
cere,

nnu I S3U sancruar. sa. Aceast.i crcrana

un adevarat cmotii grecesti categorii:

expresie adsnci sim-

in doua totodara cantecul

grupuri: printr-un

cruu cxccutatc
1111

cc pladin i-a

care

Iaceau
UI1

din dans 0 protcsie. crausi fel de coufrerie

de originc de ceramica miccuiaua

mal

Dansurile plist, in soteau

fi

trnpartite,

dans grasi dansurile

Ung:l accstia alcatuiau rust bctarrnoni sfftrsit, cxisrau dintre

cstc alcstata (sccolul

de arbcclogic; considerate a! XIV-lea asezarii,

trei

razboinicc, ~i dansurile drarnatice) vietii private, in sunet

rcligioase care In~i profaDintre era de flaut

tios .~i xprcsiv. e ccau extrem (tnuiutc

Spartanilor, reforrna

, usa cum au

a fi din

(In care pot ne, udica dansurile

fl

incluse

de mult csntecele I, Hr.) , In

i homeric!
multi

sau co;ib<llllii. de profesie. artisti

til

reprezentarilc dansurile razboinice, ritmar luptele

de sumbra al VI-lea (secolul

dansatori

sum 0 marturie

a vechimii

secolul

asa masurn Incat

care unii crau socotiti sc produccau publico. acextia

bahici, liberi cr au unii

en ca era deja

Pc

atunci

eel rnai cunoscut cu zgomot mai multi

Terpandru

al VII-lea

in limp cc ultii sal! in locunle ell situatic putin snmati, tate, premrn

la bam-here dill urma

0

pyrica; acesta !j-J era adesea Pyrica irnita

executat tnarmati. spartani fli.r1iarme. Dansurile eeremunii teatrale erau Apolo, 92

era dansat

de scuturi.

proclarnat eei mai buni razboinici ~i eei mai buni dansarori, au cunoscut nypocnema prin
intermediul dansuu pllrtiind de co~. carre sucrate sarb1itorile lui Taletas din fetele Gostina. Ei inte.rpretii.nd Artemidci, cantecul

Dcsi ccuttcni

prcviziunilc pinu era

0

prin vofecioara. viclata in de ce pe la

scciula, au acel

cea pitiei'. La tnceput. lnsa dupa de dire folosite pied ce una dintre Tcsulianul

razboinicilor

~i era
dansatori tinerii razboinic unor

in timp ce in epoca romara

pitii a fest decat

de dci sau interpretau religioase religioase

peon,
tinere

iar, la dansau de
COIl-

dansatori greci

dobandit
Barile

mare

nororic.

Bhecrate fuuctie sparturi

, n-nu rnai fest femei"

In CUI'i>lIlGimnopediilor*,

din

Alexandria

111 aceasta
trebuia unei

5i

LIn dans

pe cap un caklthos,

scufic tn fonna executat

Oclasma
Demetrei.

care a venit la Roma in vremea lui Augustus ,~ia f!}~t rivalul altui mim eelcbrn, Pilade din Cilicia.

viir~tii. Pitia deasupra

sa se a:':Cle

pe

lin !re-

a stancii,

era un dans Dansurile

erall integrate

femei

tn cursul

Tesmoforiilur*, dionisiace,

sau unor reprezentatii

rit-

unue sc prclindea ca ies "aburi", ceea se nllmca chasma. Aeeast:! spartura, care sjpalUIile arhcologice l1-all s.eos-o iveaW. ~ ana in fundul templului, tea sacra numita udyron. Profe\iile

hyporchemu,

ell caractcr religios, Gerano.s ~i dansuri de origine cretan1i, in general imita cultulu! lui sau zOOml eocorilor

mate de sunetul erau dansuri

instrumentelor de satiri

de percu\ie, ~i menaue. executau dans

[renetire

DELFI (Delphoi), ora~ dill Fucilia, pe porurni.)·u/ sudie al Pama.wll~i

Sitllat intr-un hemieic!lIl dominat unlli amfiteatru tcatIII, asemal1~tor ora-:;ul DeIri ell era

in parpitiei un de 93

eonsacrate

A~a cum am spus, comrile

rragice

Geranos

hyporchema,

dar mai ales

emmelia,

de a baricra

st:lneoasa

care fom1a

l'Tau versificate ::;i intcrpretalc de ditrc prcot. Toti grcc:ii consultau pitia lnainte

DELOS

DEW. Ja vreo trcaba

"t;1fCiOf

a porni scbi inaintt:

impcnanra.
\C,,1Il1a

indcode omco! ell

cnarezu cum dorienii"

descopcriti vcuiti

de entre

dclficni, Ocupat

prcde

pcutru <acrificii era poatc. dobandit prestigiu

( >

a-! cerebra , jocuri. rcligios

pe Febus dansun at juml

Apoln

prin Delos care.

facut

din

Delos al lumii

nn

porte-franco, grecesri 'ii al

vast lumii

sefii

[incau

"i nurneroasc

proce siuni.

)i ciinrece. ionienilor

antrepoz.it

de a lua () hotiirarc

ill legatur:i

din LicOT('";J. Delfi,

avand

centrul

prccum pcdilie prindc

unui r:1/hoi <au Jncbciereu unci vi inaintc lie u p<ltni tntr-o cxCrcsus. impotriva inaintc de a rorrca trimis i.rr atepitici, Accste
11(1i

o constitutie ' speciala. care ii la,a autonom!a: Dclfi CT,I scdiul unui rouxiliu amfiqiollic ( • AMFICTIONIE), intcrcsclc atal de mare. uvand sarcina srt supravcgbczc de o importunth allx-tca
S:l

au format

tn

r:i

o amfictionie". Samos ul care! Pisistrate la Delos d a gflSil

0 J.

romane. Acesta s-a lrnbcgtitit si mai mult dupa distrugcreu Corintului", ell 0 parte ,I
a traficului care tnainte era orientat 'ipre

Aproximutiv

111anul protectorutul

hOI) i. Hr., insulci. fnc~t Creta

- Avtfcl, rfi/hniul

pcrsilcr. orac()lul. intrcb.iri S;IIl.lmina;<

unui zcu Din sccolul imcnv. lll~:l

era autt de mare aduscse Apolo. din

cctatca istrnica. Dcclinul orasului Delos a lncepur in anu! 88 l.Hr.i cand a fest pradar
de entre Mitndate. i-an jefuit din ltulia ucsav;1r~it tmpotrnoltt ceturea, a exista care rca comcrciala

.unbavadori rnaimca dona lului. liheri Avtfcl, intra trus:

,;,] ccnvnlte b:ll;ilici de

1.1

PIStSTRATIZt) a acrcditut Tezeu lui Prcrinotnd Pisistrate tcmplului

legend» dupa

in

ann! 69 I. Hr. in~rar,:,it. Ostia

piratii

nienii all pus in dllu:1 rJnduri prl'/inlfi

~i pCina In ... colul e de un prcsligiu

a! V .lea. Detf aracurilot

care cutru!

anrrepozitelc a ora-elcr si reconstruircu decaderea cu nisip

1111

extindcau de la srnl x-u ca ~i de

bucurat

si Puzzoles ind

uuerc , pcntru

uutorirurca

sa a SC,17l1tdin cauza

corabia

eroului. care incinrn

a lrnhurcar \i a arum-a invcrinat lunt celc

Corintului ponul

ambiguiratea lJr:IC()pl'" run- eel care 11 corixuftau eruu ~;i-I il1tnpr~'tc/(, dupa h\1I1111 lor plac . lui Cresu, in ni/hoi, "I a crevut rfind,
S~IU

tcorie"
purificu

a sosit III insula penrm

Policratc ostrovnt dill Samos

Delosului. roman

in

IIlCCPlllUl lmpcriului

5i a fost paravit.

i ... prc/iv -a

('::"1.dacl lmperiul

V;I de la Delos. JOU(I inxule. imliler Delos si a Tutus!

rnai ave a altil ratiunc

Ill! marc

ea

irnper-iu e\le vorba era

V,I fi di~-

deceit uu cult in plin dcclin.

accsta btnlc;\t

pcrvan,

de

Iapr.

unit

printrun a ramas al V

desprc

Arena

stapnna
Hr.. iar ligii pc

DEMAGOG
de a conduce

IE, DEMAGOG. Primnl

"demagogic" eve arta era poporul, jar demagog

impcriu.

pitia spnsc-'l' de lenin pot Ateuc i c-uu

in sccolul

.lcai.

intclev al ruvantului

rnstc mctcrcze \il fie salvarca lor, h~ltrGllii

In anul 470 a tncut cure o constituisc. t~l\i iuniene Acgos-Potumcs' uou sub jugul opcrc!c de arta, capitalu. spre <I-::.i tmpoduhi cu

Jill ca capitula imprcunn dupa Delos in anul a dona batalia

ell drfcrite a cazut

baricudut Pc Acropote" ~i au rust rnasacran de entre pcrsi: ill xc-hirnb. urm:tnd intcrprc
tarcu d:ILI oracolului
v-

cclit: l a din

, Elibcruta , insula atcnian

acela care ('Ondllcep~oponli ('\.I dreptate ; tn accsr xens , lsocrarc d opunca pc demagog tiranului.

ell

reate

accstca,

curand el

rermenegativ.

de entre

Tcrnistoclc"

377 i.Hr.. Lign atedill lui Ligh

nul a Incepur

sa capete

un inteles

in sensu! ca Ilotu I1ldCTl'1 de lema va fi ~al\'arl'a lOT, atenicnii. uniti Cl1 alti grcci, au fest tnviugntori vcueau Jespre votive. la S,alar;lina IIi 'prc \tatLli, inscriptii: a ' xancDarun xc vorbcste Tezallfll( al II-lea neaL! nosul Jistnls pentru dorind de pretutindc un snujl

de

atune! uiana.
1l0l1

r ilnd .... format -a

De

pilda. Sllh palla lui Tucidide. poporullingusindu-i a devenir ell-on'

semnifica
poftclc" poporut Side.

til

anul

31 S i. Ilr., ca a dcvcuit vi, sub a ufuns

p£:

"a conduce Astfcl, udica

indcpcndcnta Ciclops,

irnboldut centrul

tipul demagogului,

DELOS,
Potrivir iM Zeu~ \rl-i nasd

mini

insula
Egee,

dill

cesnrut Ciclape mare,

Anrigonos" cfibcrati

tuur ; mcnumente

delur, ill Marra

nesiotilor. care grupa Independenta

locuitorii dar

Cicladclor, aflata

diin aur care

lcgendei.

Delos plntea

de sub domin.uia lemetic,

atcniuna.

<II onuorului care l'ii lmpaca prin lingusefife ~i prin vulgarirarilc Iirnbu franccza.cuvanrul s-a rncntinut
cu acest inteies pei()raliv !erilllria/Ll

in

numai

fost dnruir de

Catre lccuitoni Jilll Mer,\pontc. lui Apolo con!inea ,Ieee mii de

1;inut-o pe loe pentru C'-I Laton;} acolo pc Apulo ~i pc Artemis oCllpatJ. Je cretani, Pe Cint, f()art!: care careiJ. varful veehe_ 0 vag~!lIna, <lU i-a eel loc 1.:.1 ill

talan!i ue am ~i de argint,

111qX(lCa
Rcgi, tel.cllure

lui Filip~ in tellle-

Insula
intruulIs

a fmt

"protecli;I" uficio;L .. a lui Anligonm, apui a Lagi7ilor~ din [gipt, a regilor Alltigolli7i

slib

DEMA,
(iva

divi::_illfll'

wlmini.l"!r(l-

sa

,II :-"1acedulliei. Ie fie cot1Struite cd

pOp',_lilfl' pufi ind tezaurul

aiei cllltuilei\ei-mame, exislti

din

Macedonia

~i.in

cele

din

urm~\, a

UrillJt clI!ruJ lui Apolo. mai Imllt ,11 imuleL ,Ie cLilt Jintr-() p\laleh~ apropierea ('iliTului ep()d

zeului,

m,li bogat ;I! VI-lea

romanilor, imliia Delos a ClIllOSClH apmapc Irei ve:ll'uri de prosperi tate . A deveni[ cen(rul afilccrilor COIncrciale ale gfccilor ~imare pi:qi\ de g:rJne 'ii Je -,clavi, Ora~ul Il-a Inectat \:.1 \c extilld:1 'ii, la Illc("putul sccolului al II-lea !talia ~i romanii zionc/c. i. Hr., lraficantii greci din veneall ,Iici sii se aprovi-

Tnate statck demc, dar noi Illlmai Jemele zate Atica tlumele general care de catre

grecc~ti CTaU lmpilnilc in cunua~tem Cll adevarat Atieii' Clistene', trib~. Hccarc Ell' all f()st organicare atribuiml dcma a Impartit dlc reec care in genos' a c:1pi'irnt

;ltenienilor.Cfindtcmplula ill \L'eolul prt'tulinueni ~lIhscrip!ii,

rm,tinccndiat'ii i. Hrr .. au sosil de chi,n 'ii Jill Egipt.

a fml Jniil\,lIil U (-elate,

unui loe de

pc

tJ.rm c.lre orerea

1n 100 de deme, centrului provenea

ret:ollstrllirea sit· i lntrC<lCi'i

sa, nec:are Jonator pe ceilaltii III d~lrnieie,

ad:ip()st navigatorilor 'ii unde a fost crCit! llll pOT{ ];lrg, Un inm homeric <llesta f"plul

din de tlecarui

La Delfi :..IVeau loe mult(t' sarhiitori: Jocurile~ pitiec, coneursuri tie ~dintccc intre 94

ca inca

din '>CCOllll allX-led i. 1Ir..1J venirca prindverii, ionienii se aU\lllau la Dc!os

in

antJl

166 I. Hr.,
templul

romanii

au si all

sau adminiqrativ, fie lie la fostul in sW.p:mire,

reUlit alenicnilor

lui Apolo

11 aVllse~e

fie ue la 0 95

DEMETRIOS

DIN

FALER

DEMOSTENE

productie topogrnfic. pcrscnaj demci. ceea ex a asa

J

dominanta Aceste legendar, Dcrncle

"au de la un nume care

0

«manum
de un patronul

emu legate devenca tntindere

aducand ell sine inspirat suveranului iezc 0 biblioteca" ci a tnceput uvea Alexandria. trehllit~a scasca Lacrtiu de .~arpc

multo lagid

carti.
iJ~a

.~a

ceea ce a lntcmc-

Casandru,
SUrUi'>

Demetrius care

a intrat

in Grecia, (in anul 293).

opinia si drcptul la acejeasi onoruri

ferite cuvant llarii (bule") cietatii. participc ucccs general prin prin nastere: in Iata poporului. isogoria. Consiliilc" dreprul tribunalelor

con-

asediat Arena
Tcsaliu contra lui unde a pastra i\ trcbuit Bpirului. contra pcntru Mid, Seleucos

xe
contra

rasculase,

apoi a

egalla

uvcau ca

tngaduit
in cpoca

numarulIor
lui Strabon" cchivalentc administrate

variubila. sa crcasdeme , cxistau municide un mentinea de pastra

sa

La ccrerea lui Ptolerncu, adune nucleul a ceca ce marea Bibliotccti din el a insii III dizgratie..

~i Macedonia lui Lisimah, Atena.

5i in futa aducemocratice lor

sa devina
Cazut

sa lupte

lui Pims , TCgcJC rcgete Traciei. regele A trccut Egiptului.

xe distingcall
provenui cctntean Oriel'

prin marele

nurnar
S(}-

ca. In dctrimentu!

teruoriului

alter

inca!

74 de demc.

Fiind erau

palitatu dcmarc xtarca

, dcmele ales pentru

sc cxileze, se parc far~ sa paraEgiptul. Porrivir lui Diogenc ar f murit in urrna unei muscaturi

Ptolemcu, s-a infruutat

de rncrnbri. in adunari.

din toate clasele avca drcptul el

0

III

Asia

de vet sa avand

ell

ginere!c de a

sau

~i era pcntru in mod

daturic

, cure l-a batut in Cilicia

(In anul

activ la guvernare, Numirile prin nu xe faccalJ

uu an

_~i care

civiJiI a demotilor: (Jamiasj. prcztTv<I

el era asistat

un vistieTilic
cadasrrul, reprezenta In starsit proveneau

Dernarcul

DEMETRIOS
(/1 Ahu'l't/onit'i 282

I POLIORCETE,
(Mucedonia. 336

"X'

2):{6)~il-a Ilia! prizonicr. Timp pnua Ia mourtea sa, Dcmetrios

in Siria intr-o ceptivitutc Dcmiurgi

trci ani, Iost pazit

la magistraturi. prin ridicare vcdere precum deplinc luau parte cca

in cndrul alegeri , in

magistrururilor

patrirnoniut

colectiv. aduntinle. Venirurilc (entae-

otganiza sarbatorile , prezida

dcrna in justine gira finanrc!c impozirul bunurilor ctcmei. imobiliar

tn-».

- Siria,

binevoitoarc. erau numiti

de mdini, dc asemenea

la sorti. Totusi
faptul erau

trebuie sa se
demoell de zed cetatenii

in fata hciicei",

Era
lunice'l.

fiullui Antigonos" Ctclops .~i<11rraS A Iuptat nlanm de tatal sau. ell bra~i un anumir nome, _ Hiitut Intai Impotriva de carrc diadohi

DEMIURGI.
menu undo care ~i cuvantul,

0(1-

piarda cratic drepturi

ca tntr-o

munccau

pentru

pope»

de sen-

a Atenei

vura.fidelitatc cclortalti

care a cnpntat douu arhaica. hcralzii", Atica".

0

d(l<lr cnteva libertii

suri difente: crau dcvinii" Clistcnc". eupatrizi" accstiu nasterf pentru B purtau neral mi' lor Atributiilc mernbri
7.ecC

I. fll cpocu (ghicirorii),

demiurgi medicii' de de cu realaruri tnainte

mii de barban.

iur mcrccii",

~isclastatului.

li/wnJ. din chiria

comunalc

~idin

Ptolemcu 111fata Cazei din Pufcstina, apoi in Babilonia de cittre Selcucos * (312-311 J, el i-a rripit Orecia nen in Macedonia dll, Amigonos
0

vii"

Jill

Ia guvernarca

~i rncstesugarii.

In

de nrganilarea cesiranle mcnrelor comractelcr le suportu chcltuiclilor pentru publice.

surbrllorilor cult, de gravarea rk-marcul, din.!

locale.

de nernonu~i

de ridicaren

lui Caxandru", care dom (307), In timp ce ratal

ei com!itlli~1U

clasa.

DEMOSTENE
lor (Atena, si locuia uvea retorica a-l ataca sui T Mal sau, care in dcma ani,

(Demosthenes), sc nurnca si
Paenia,'era cand iur tutorii a urmur unul dintre Mandru logograr" reputa\ie.

ora-

~i de
dcmocrutiei

geomori" grecesti lor contra in drepturi.

lmpreuna
plcbca soar putea euparrizilor

384 - Calaurla,

322 f. Hr.), cl Demostcrc un .Jndus-

dccretelor se adaugau

, domncu

Hsupra

Asici

Mici,

din

urma, forman luptei

, jar istoria

pc care

primisc

lu pertajul

din anul Ll l

etc. Liturgiilc". adcsca , atnnci

ale caror cosruri

lntrucat
Egcca.

cle

Prolerncu uirnixese u Fleta sprc Demetrios a pomit Impotrivn lui ~i

duce lu fazclc parte, terrnenul

trias'' bogat. EI a rnurit

sapte bunurilc. Demostene ale oratorului pe Afobe,

Demostene
Jurat de prin sai. cursurile tutorii ~i

cgalltatea magistratii

2. Pe de alta

sal i-au

depaseau

veruturi!c DEMETRIOS DIN FALER, orator si om poliric (Fain, in upmpierm AteneiJ

in EXi{J{,~. upr(lx, ~iu al ~anostnlte, (mand studiile Partizan Focion~, 280 Lllr,). dcvenit cetatean, S-(I interesat foarfe ce Iu'l unni sclav Demdrios

l-a tnfrant in lurgul Salaminc i din Cipru (in alml 1(6), In urma accstci victorii. Anttgonos transmis unul 305, reasca

dcmiurg

era nurnelc

pe

care

in diferitc adesea

ccmti, in ge-

lseu ~i a rnccput

a luat
fiului

titl .. 1 de rege, 5i mosrcnirorului a incercal a re\l~il,

pe

Demetrios

sa
In

care sau.

l-u

In

eli populatic lor varian; cra (Ii gcmsici~ Demiurg

in majoritate ~i numclc cdor

doriana. 50
de

ci crau eporu~i al ce-

care a fost condamnat.

de succe-

clIcepofiLla

sflU,el a activat ca
0

doban·

Rodosul,

ima nll

ma~inllor dc aseJiu pe care (helepoleJ.1\ iqit inyingiitorln Grceia chemat"in contra Asia lui Casandru, tatal de dilrc

Ie

Ligii arcadiene

Jit prin accasta in "iata izgoniti prctenliiie primcjJia pentru Jc cHecrirc, Demostene discursurile enilor nean. politica,

mare

A intrat democrlllii

inventasc luptele dill dar a fast penln!

l11cmbri ai consili\llui

Ligii aheene *.

aparfi.nliu-i

pe

din Rodos imcdiat

(ill allul 351), Preocupat pe care il rcpret:enta ~i-a luat sarcina lui Filip·
0

de politie:i, dupa sub eonducerea

iSi [aeuse
Tcofrast.

sl\u

DEMOCRAT
aveau in
0

IE.
evoluJii

de perieolul CeUitile au ajum mai prin Alena* grccc~ti la aeeasta nlult regirnul ramanc in opozitie FunJamenegalitate in in ce prive~te sau care abia de a denun~a

Maceuoniei,c1 ambi\iile pe care

al MaceJoniei' si priden a fust silit sa fuga din Atena' Focioll. Putin

Cll
in timp

!inc piept Lisimah~

coalitiei formata de Plolemeu. ,~i Selcucos; acestia au iesit

democratie unei

al II-lea acesta actele

~i

llfma

mai
moell

reprezenta dintrc

allul 319, cam.! a murit

dupa aceea, Casandru~ I-a pus in fruntea guverni1rii Atenci, unde a exercitat 0 COllducere ell earacter tiranie timp de zece ani. Alullgat din cetate, eI s-a refllgiat la I\lcxandria~ pe li'inga Ptolcmell Soter,

vietorio;;i I~ lpsos ~, unde Anligonos a fost onlorat. Lui Demetrios nu i-au mai rama_~ decal dl.teyi.\ regiuni in A~ia, dar mai dis· pllnea de 0 Ilotii puternicl\, EI s·a apropiat de SelCLICOS, care s-a casatorit Cli [iiea sa Srratonice (In anul 299). L'I moartea lui

pUfin lente cratic dclul Sparta·, [ala legii;

~itrecfind

aristo-

Atena.

in
Filip

fiecare

sale

~i prin tiranic*. democrafiei modelul isotimia,

a fost combatllt

de dtre

grece~ti, oligarhiilor·

care, neobosit, a ridieat prin sale ultimele energii ale ateniimperiaJismului lupta inega1a. macedoDemostene

tele democratiei

erau: isonomia, egalitate

impotriva tn aceasta

96

111

DIACRIA

DIONISII tnvins. dar niciodata dessi marmurcle

Of)()

a fest totdeauna curajat. scful nean, contra lrnpreuna partidului dar inertiei

ell Hiperide democratic trehuia contra constant

el a fost

de

13

Pentellc. traia

Pe

eei de lui

DIKE,

actiune judiciara publica. acriune revcndicarea tnsotit inso!it ceva putea

privata.

diferua

~i refuza aceasta datcmic ceea

sa despagubeasca
putea inccrca
0

partea actiune

adverse. Sall suma, prin

km2

ai regiunil

un popor tn epnea

de acutatia Accasta cuiva prictate, rnanrul,

numita

.,;;rare". de pro-

execurorie.

antirnacedo-

III interior atenienilor. siH. In special si apararor Infrungcrca

sa

ciobani Solon, , * lui

~j de mici cultivatori acesti .munteni'' purerea. Acesr cuvant, , care l-a ajutat

ave a Joe contra

dike exoutes,

care facea statu! decsr

din advcrsarul

luptc

all format

partidul

intrigilor <IIactiuni-

dincricnilor acaparcze

pe Pisistrate"

sa

san pentru

(contestare

al stutului autotiza

pcntru

unui bun ... ). Rectase prczenra daca era la rnagistraIn fata fiind parte convocat Daca competent. apnrator.

ce

sa

aceeasi intervina

advcrvarilor rival talentat lor lui Filip,

ale lui Eschinc' de la Chcronccu iar moartea

de doi rnartori. de

scchcstru:

constrnngerea

prin

lntcmnitare

in f~l!a magistratului

Illl

putca

Fi

ceruta Ior. drum

de ncgustcri

f<l\:i

DIADOH.
.nrmas", ofiteri

care

semnifica pe fostii care, sa lupte Ciclops din Cardia, fiul lui ,

cazul

de daromicul

(in anul 388) nu l-a linistit,

desernneazf ui lui Alexandru" accstuia, fovt: .Crarer' Pcrdicas", ~i Sclecucos"

in special au tnccput

nctificarca tul admitca

rcclamanrului. plangerea.

Filip i-a stirnulat din nou energia. Distrugerca Tchci~ a oprit insa ecest avant. in timpul vietii lui Alexandru".
Ill! \-<1

eel Mare,

eJ

fi xa 0 zi. in care Depozitiilc Hecate apnrurea, clre argumcnrclc. rcglcmcntat cu parhotilrflrii

DIOLCOS,
lea i.llltlllille Saronic
ell

de lemn

cure

straha-

dupa
tntrc

rnoartca ci au

cclc doun pnrti urrnau va spre a -:;i sustine

,,:I sc prezinte

la Corinl·

si care
al
101

unea goljili Periandru, I. /I,., de putin

/"Uff/,PU)

activitatea facut simtirf

lui in

pcntm

tmpartirea Antignnos" , Eumenc' Ptolemell~

imperiului

cauza

Carini, (Cipseii(lu( secotutui

,1'11("('(,.\'

pe ("(Ire rrcut VII-leu afill

Dcmostcnc

mai

afara Arenei. unde el a continual contra lui Eschinc, care a Iost cxilar. cariva dcoarccc fusese allui ani

sa luptc
Dupa

Accxtia Antipatrov' , Lisimah" Lagos,

in Iata tribuna• HELlEEA). I" stiJr.yillil incvrcosetara incercarc

IlIeCl'.1

e1
Ill!

tnsusi putca

a trebuit pliHi penrru

<;.1 se exitezc la care di acceplocotcncm suveranul la rnoars-au

fiind

.1"(1.wrapWl:<;il istmul,
("1/

arncnda faptul

lln
discursut. sau \ccundatti complete era dezbetcrilor publici

retuam

condnmnut Alcxandru.carc

de un

,If {"(lire Nero,

sarbatori

In t'1)(!CU

rase bani din partcu

lui Harpalc. i~i tradase ceratile

DIAETETI,

arhitri

.~i rivati, p

ta

care Tjmpul

rC7l1rna~i

AII!Iu.t' ( ..• ARBITRAJ lNTRE CElATt). \'11 cc stie cttnd dietetilor. ill cadrul mnrullor potrivit Ei trebuia ~i erau uncau sectiunc triburilor", a avut toe desemnarea an nu104, Hr.). Ei emu trasi la sorti in fiecarc Jar nil se cunoastc dI
CTaU

DIONISII,
Dionisos, Fie 111
0

((!IlIuC/"alt'

Illi

(in anul 325), Doi ani mai tarziu, tea lui Alcxandru. rasculat Accastn ~i de catre ~i Dcmostenc noua ilbucnirc zdrobita Crater'

ujutorul date inu-un uccrd. variate: curcm. actiunc kukrgorius, pcntru pcnrru .impietatc Sparta, de interval Acuunile torusi pcnuu Principalclc pcntru tiler. eel care pierdea de

Exccutan-u trebuiuc

grecesti

era ICl~atrl pc xcama

marc

importanm, uccste

in special ~5.rhaturi era

Prima

dimre

a test rechemat. de patriotism a de entre Anripatros" Demostene,

r se

pare

eel putin

rimp

flxat

curnuu f extrem de in mod dike

fost deflniriv

unci inscriptii

din ami I 324

t.

dike puteau , multe

nurnita Oshofortile. Ea ave a loc ill luna Pianepsion (-, CALENDAn) in dcrna" bier. punaton ELl tnccpca printr-o cllI"sil de efebi" de cfuitcce mai Dionisii: In intern:li ales ei i~i de pursacriLie cinrchini printr-un sarbatoare, loc in luna campenesti satc~ti, de de struauri lllsotita sacrificiu mult lui Poseidon. sau micile sc pelrccc<lu

lu Cranon.

si""L in \al';t~ fie in locuri adusc ficcarc

de peste 60 de ani cure i~i flccare spccialc.

revenenu

pe care geniul SaU II protejasc cand inamidi sili avcau anvcrgura lui Filip sal! a lui Alcxandru, soldati calca fugarit maillile otravit inculti spadasinilor se afla acum si marginiti.

imptiqiri
scdintclc

in lCCC scctiuni. de rrcburilc afaccrilc U/1 judecator platiud Dad care decizia

dichc crau: dike aikias, un act de violentn; injurii: dike dike dike

r o.w·h()i),

urmuttt de 0 procesiune ~i terminattt i\ ranta,

in

fata

L1nOf
din

ocupundu-sc sc dcscmna partilc. ucspag:llbire.

unui tnb.
rnai putin care
0

apostosiou,
peurru la ~i

EI a fugit unde

In

rata lor crau

ingratitudiuc: Iusclaciunc; ctc.:

cakotechnion.

doua
avea

lui Antipatros.

care l-uu s-a refugiat In s-a

grave; asculte

sa

usebias,
pClllrll

pana 'ill Calauria, lui Po.~ciJon: dusmanilor sal.

drabjudeera apar Cll ei partj~

mai cxista. pcntru

in~a nurnai celihat, disrtlOrie

Dionisiite manifcstan riorLiI zeului sarhatoarea

In templul

ell ~a 1111 cada Demostene

m~i drept dtorului adusa

~i dike ll1iilmiulI, accslor alllimitc de

0

dcmelor pentru

si rCpre7.elltall recollele ohtirlllte,

rill era acccptata, in fata hdicct fiind puteau pcntru

0

afaccn:a in raport

t/ikl! op.~·i~(lmioll. Instructia Lin an ~i chiar

1.'<1,

t[lrzIe. cerca sa fie afaceri intre le-

podgorcnilur.

Mul\llmim.!u-i 0
lungrl protincrc pclltrll

ASlfei, diaclc!ii de pace, de apc!. de eomun in htigii numil

treburi aqiuni. lunit

dlLfa auescori sentin!ll

ea ni~le jmieci'Hori

mai mull. TOlllsi.legea aces(ea pentnt pentm

OferC<lll tot fclul de pctreceri.

DIACRIA,
Diacria muntoase Brilesos, Bog1'itiile 98 conlraforturilc

rt'):illnt' csle

mU/UOQs(j Jill Parnes

.).j

arida

helieca eularii arbitru cizia purta

curle

Pe langa acord un de mai dedar

pelltru

CC~illI1C nlntata
catre tand c,mefore·
V:t'\C

(klllnll.l) era condusa .~i de alte fete ciorchini

care (Jcu[ltl cenlrui Aigaleos din

Aricii' lallturile sau ale Pelllelicului. din

ace~ti magi strati

supu~i docimasiei', a-i judeca nu era

Jara in deem, I'tnporikt:' maritime. asociali,

crau dike litigii

r.:unstitl.lita Himetul orientale minele

desemna

intre comerciallli, dike t!nmikai dike proikos.

pentru

ell vin,

de .~truguri,

smochinc

~icondu6mu

\:oIplll

~i din

mica impurtanta,ei aeestuia;

aceeptiind de diaetet.

dinainte oficial,

chestiuni

ale Citeronuilli. de la Laurion

gale de l.cstrc,dikR

tfI1'la/ikni, pentru cxploa-

ficill. Cortegiul era Incheiat de purtlHorii falu~lIl11i divinilat, simbolizand rodnicia pi:l.m5ntului. Dupa saerifiu, oamenii se 99

sale erall

~i el

nllmele

tarea llnor mine. Cand eincva em condamnat

0lONI8108 dcghizau mimau si

CEl

BATRAN
reprezentatii Bvoluand, care lui aceste de in , crau la tnccDieEtc ccDcsi a avut 0 origine obscura, ambitia ;;-ll manifestat foarte devreme. A fest clasica. catrc pied.
\Ill

DORIENI ditirambul, cor": prezentat in concursuri tie primca un trcnil era rntrcprinsa sultan buitc fara ca zeii fel, iar csecurilc eli acensta sa fie concrau utria fost

dndeau zeului
Ill!

originea

si a vitei de vie, un

cu prilejul

Dionisillor",

era interpreter dramatica

In

acest

I'd de Farxc improvizutc. rcprczcnratii nastcrca orasclc jucarc putul Urmau icmii. urbane triumful III luna de picsc par sa tragcdict" importanta vcchi, iar dupa accce

fest

suaine

~i a comcdici" sccundarti lcnccnclc" crau zcului dnd siirbatorilc ill rcarrc fohruaric irnprovizare. , Al1tc~tcriik~.

nurnit strateg" unic al Siracuzei, acuzand pe srraregii care crau in fnnctic, pcntru a f inlocuiti cu allii noi , pe care "poi i-u
li"lscredilat, ca ~a ramana smgur A rcusit a pus

iar coregiul"

fuptului

consultare

Ditirambul

avca u actiuuc ~i muzica' ncaparnnd

POC!i'd

neglijata.

':it

dialog,

Jar dansu!' al muzicii.

ramaneau decat

preponderentc. suport titluri ale uuor

ca

DIVORT.
rccapata Barbatii

La Arena",
0

dad! divortul mutual. datil sii-'ii

1IU

avea

sa

ohtina

gurda. cu ajutorul

careia

Nu ne-<lU ramus

dccsr

loc ell consimtamautul ~i vcstrcu. aveau era de ajuns rcpudierii dreptul

snti.:a rcpudieze

isi

ill

mnne ._J_(j6)_ interior,

pe puterc. in folosul sau (in anul Dionisios a stiut sa se faca iubit in

pastrand A crcat Ortigia lntrcaga apurcntclc prin
0

ditirambi. Divinatia gfllluirii prctindea d divinc si. prin

IlU

cu lihe~are~. zcstrca.

Elafchulion

unor instiuuii actiunea fortarc.ua s-a indrcptat sa a lntarit

DIVINATIE.
dctine accusta, aceasta cunoasterea a viitcrului, gandire rnijloc

sotiilc": dad.

vii inapoiezc

nisiilc
lebrau

suu Mari!c

Dicnivii.
asupra infhrrcu Emu

democrat rnilitara. ovtrovul Euriale. Impotrivu parte Sicilia lui n-u vuccese: un Imperio

icc )i mai ales nota

monvul

em lin adultcr. sa pnstrczc rcpudierea de

icmii

::;i
de la

putcrnica,

pe

care

se poarc ca dcvin ". de , iar grcc, i

cal. in care zcstrca dad.

lege-a Ie permitca de adulrcr. o obligane. sa divortczc

rcnastcrcu ccle Alena jocuri", tcatra!c prirnului mai

0

primavcrii. sasc strtilucitoarc coruri

vita

~i a construir lui actumc , cure ambitia

sa-l ignore.

Pcntru

In caz

vie, Etc durau

zilc.

si'irbi'itorilc AVCii\1 loc revene a

totul devine
0

de divinntie

catre ~o! em aproape fcmcia doreu \,1 inaintcze arhontelui motive, cxcmple Lie rcpudierc embuira

til

schimb. ~i uccs{'3 sunt

, CUTe atriigeau -~i rcprczcntatii de carre epimclcti" lisra concursucandidatii magnifica

cartagincxilor care deceit

stapaHCaU

au cultivat drvinatic. partate.

in accst

fe! toatc fclurile

, ca Irebuia

rnulti rnc nurncroasa. ditirambicc sarbatorii

din Sicilia'; ~i cctritile

sa era s5 creeze din Viata ~i de lntreaMarc~

incil din epoci!e Nu pot fi aminrirc

cc!e mai irulcroute modurile

un memoriu socotea La Sparta" totdeaunu

sa uncasca ornsclc din Grccia

divortu] , dad

!1U

avcrn de

. Organizarca urhontc".

III prima
i\ dona proccsiuuc stutuia desfasuruu

ajutat

rust

un

sir de tnfrangcri

dCcUl din pricina femeii.

/,j era rumunicata zi sc punea solcmna lui Dionisos. concursurtle zile

a fosr st::ipan peste uproape Dill anul 390 ltaliu ~i a supm

uu ou pus deasupra kaskincunaruir mite vindccata tuntc fclori a sa fie descopertt

unei unui sau sa un hot

«erifirate",

rilor dnuuar!ce

si erau prezentuti in miscure pentn! in

ga Sicilic, penrru ca a doua zi sa fie asediat

in gtrucuza. rtizboit printre

, care , gralie

palla

in 379 s-a pfllll apoi, armata

fie

DOCIMASIE,
IlIflllSi

f'_\i1nWIl /u. care magistratii precum inaime si cuvulerii era vcrificata drcptul

rran de
II

a duce la reatru urmaroarc se , iar in

tn

mai multc cotati, colonii in Sicilia.

o vadl bolnava. de a prczice ohservurcu era care zaruri

Cele
eruu:

mai impornrrutoman, a carei clercgra-

to Alf'na~

ziua

care Crorona, Adriaticn. tnvingtuor

stabilind Retntors , si-a

intra tniuncne,
suuuralirati

si c.-i rnos:ln de

ditirambice ineJite.

la Marea din nou

tia,

prin

ultimelc trci
~i comedii, in ufara Greciei

erau prezentatc tragedii

Iosr 1llvin~ in apropiere sprc cxrremitatile teja! artcle barha1i

de Palermo; ccndus ale Dionisios Platon.

patcrnitate

ambuna
viitorul sau nnor

pnsnrilor

lui Tiresias: era interpretat pietre

Prill :KC<lsl:i ancheta ralitatea noului magistrat.

manna, In
tic unor cerea

cele mai multe de

Atica", ficcare regiune a

sale sarMtori gencml,eic iar femeile' Sarbatorile Intr-un delirul: adesea lnchiaveau lui spirit la acest

occidentale

Siciliei.
a proFiind el

colorate

,:,i

La fel ca toti m~rii tirani,

care se pare di sc pnll'!il'U prill cercetarea kim jcrtfite: . mantia, ll.\·rrolo~ia.

\a Delfi~; care

pre7iani rna-

cetntcan etc. Acest cxamen ~lIb conduccrca tesmoterilcr". ~i

avea propriile

nate lui DionisllS. ~urall la doi ani ill cle Dionisos umIe caracter III cursul un wi
0

in

~ilitcrc1e

~i a atras la cllrtC<l sa

maruntaielor

se desfasura in tata h~lei<

tribullalelor~. "i magistralii consta lor pentm

Era'u

suplI~i

ia

acest eailor sllnt

se Jesfa-

eminen1i.

precum

a avut

C(';J

exam('!!

municipali. in cxaminarca

Docima-

data,

important. vccin

lnsu\ii poct, Di()ni~ios a snis 0 tmgedic, Ha,\TWnptlrarea lui fledor, care, in aIml 367, a ob(inut In Atena·. c\
S-lU

mai Illare yoga, divinatia ticat~ In special

ca ~i chirolllullria: in sanctuarul

olliro-

~ia cavalcrilar ~i a ,lvcrii

prin vi~e, cure era pr:l<.:de la EpiLimIr; ell cei care lOecomuniCil mai diferite I1asterea eclipse sangerau.

a ~e veLiea dad inlrcgul crau

se petrcceau

primul

premiula accastrt

Leneene*, victoric. a'urmat iar dw;.manii care

ill stare s:l-~i p1strclc \)ocima ... a cr'd aplicata i pentnl a veri fica

echipamenl. demIli

de cntuziasm menadele Tanagra,

eu

la Teba*,

Anand. imbatat

despre

n~("romanria. prill
renomene pretate fcnomenele cele cere,;!!,

~i celor l1aluralizal.i.

riitaceau

pe Citeron, Totu~i,

fi

de bucurie, at de somnul

dadi

sa

!"ie

la Delft orgiac Marilor nu

,Ia

Argos'.

,.Ii ar fi profit heliei, pcntru

er:Jl1 intermonslri. care 0

l'clfitcni

S-<I

manifestat

la Atena

01·1 asasina.
imn interpr~tat de cafre un

ca "emIle: ~au care particularii.

0

unor

Dionisii.

Ie, statuile Intcrpretarea

DODONA DORIENI.
fiul Elenei.

---+

ORACOL

DITIRAMB,
din

asudau faceau

DIONISIOS eEL BATRAN, tiran Siracuw· (Siracuzu, aprox. 430 - id.,

("or de satirj

111cinslea

lui Dionj.ms.

dar rnai ales preLid.-

367 f.Hr.).

Unii au tori au ganuit di in Jitiramb se poate gAsi originea tragcdiei·. in epoca

lorii, aJatllfi logii". Nici

de care trebuie PU5i cresmoaqiune cut de dit importanl~

Potrivit tradiliei legendare, ~triuno.':illl mitic al Jorienilor a fast Doms, eI imusi fjullui Deucalion ~i

100

101

DORIENI
al

DRACON
era fratelc AHEENI, referitoare discutic lui bolos ELADA, l a oriainca si al lui EOLIENI, doricpopoare par sa fi ramas Epirului. sau mai un timp in Balcuni mod ~i in mal ahepartii meridionale alt:1 vecina a coastelor cu Beotia consta Asiei Mid, la comer; si nu era razboinica. Totusi carneteristicile donsmului crau destul de marcate pentru intre statelc ca
0

Pirei: Dorm;
(--->-

Xoutos chcsuunilc

muntii muh

F:lra Indoiula, pasnic

ei au ill-

Dorida.O sud de Oeta. care Porta prczcntau priveste nosteau

Donda se va constitui

IONIENI). R~manlll nilor , la relatiile ca dcsprc

si in suspcnsie

ceput pnn a sc infiltra lntr-un

eanri !:it se pare al Xll-Ica Peloponcsul. spre Srar~itlll prin

5i cu Focida ,

legatura ea
0

sa se f mentinul

In Grecia

va trece drept .metropota- dorienilor.

dcricnilor un popor
0

tor cu cdd;ltc

sccolului

in fuptul

ca

dcricnc.

re-

reale ell cei pe care o ii »umcstc llercute. uiti tenirca}, In care

ill

ale Greciei , dcsprc care rraditia vorbcstc rude :Jpropi,ne. raporturilc alta traditio Icgcndartt
hcracfizi (sau ucscendenti Argolida. apoi pnviud
I~I

ior

f. Hr., all invadat distrugjtnd miccnicnc rniccnicnc deccnii. de rcconstruire, sa sc care dintrc cstc accca li s-a atribuit

violenra
mice,

civilizana (Pylos . Jistrugerile uneori afirmatii

mai ales de

mare

aspru ~i razboimc, dar supenoritate in ceea ce nil cudoricnii dill bronz,

siac * va aparea ionieni. Acea ...rt t

sc rcgaseste tectura, rnuzica.

Razboiul pclopcnclupta lntre dorieni ~i

dorisrn-ionism in arhipoczic in elenismului: privind

bipolaritate plasticc.

in cadrul

niana.
unor Micene telor timp uncle

Odinioartt palate

distrugerea

armclc: dedit

in timp cc ahccnii arme!e

in artele in conceptiile doriana a civilizatiei mat putin supusc

~i
in
0

ai lui
TCVC-

Tiri nt,
paleloc dupa cateTradi-

existenta. de

alunguti din
prccurn au parruns

... j. In reulitate multe

In Pelopones

sa-~i

revendice
)0

mosfclul

si cctanlor de mai inccrcari ell privirc legendara,

all avut

eruu Inarmati cu lancca .~i sabin din fier, lmprumutare ell siguranta de la popoarele
balcanice cuscra toate (care, la randlll confirma lor, lc cunosMidi). uparttia prin armurierii ca arheologia din Asia

varietatile dialectale.
lnvaziu tnnoire poate crede. pare dcci legata Greciei. brutal dedit reStrtiluctta a disparut, s-a putut 5i III Ionia fecuudat
0

~i chcctituulc

I:'i

emu Ccrt

cumportar

lumcu mtccniana. cpoca ei pcrioadci stabifiti rsrzie,

~"IC

Iuptul pomenit

ca

astfel tncat

ell
in

civilizatic

cretuno-miceniana ce s-a mcntinut va fi putenuc care a fest accstor dot-ian, dllpa

ei

Illl evtc posibil

fad

flU au aparut intr-o mic de-pre

in lurnea ca
llU

nuccniuna

dedit nidrept I), in ci ~i cit In

la rcsponsabilitati. a pastral a Cclor cetttnle miceniene

lurnca grcaca a unor inovatii. precum armele ~i obiectele din fier , fibula, incmerarea mortilor ~i fnrmele geornetrice in dccorarea accstca cerarnicii. pot nu sc sue in cc masura Jorienilor. S-ar fi utribuite

dar ceca uportul

s-a

amintireu (cea ,;apte contra d. uncle razboa-

la popoarclc de entre obscurn mediu

III

poernclc

homcricc f calificata

razboaiclor rnai cclcbra Tcbcu dintre ielor accsrca

perioada evul

zorii

care poate temeinic

de gestatie,

nunura
zilei

.isrortca" ti gasim Creta

Illl

(<ldied la Inceputul

mileniului

nc fucc dintre

sJ presllpllnem s-ur datora miceniene. Corint suu

grec: totalitatca greaca

posibilnatl aceasta

111 Petopones,
care s-au

ucestc distrugcri cetatile fortificatii

~i in aile locuri

Pc de altd parte. . La lnccputul

par sa

fi

Cu

toatc

parea mal degraba e1\dorienii n.au Iacut decar sa adop:c mode not venire din r egiunile

cstc ceca ce a adus la lumina civilizatie care a atins

pcrfcctiunca

fost singurii in dcclin nl;:boillllli puncre

impus

cum sunt cele Jill care pe istmul tngaduic oricc caz prin etc accea Pylos. ale ullci stabilit parte

lumii

miceniene

s-au gasit rcsturi prcsupunerea a cormtienii nu trehuie Poatc navaliri faptul refugiat lnJcoscbi ill Creta, .insllicle atunei intemeiat ellii, apropierca fata de pcricclul a lui Hereulc, armatc

ua

halcanice,

care au prcccdat

apan-

lor in Grccia. Dorienii,

DRACON,
din
(J

lucrarii sale tstoria Tucididc , ill accu

test relor. numita acelc Elne de~pre

din Pelt/pont's, la puncr care sa, pomcneste ale popoaau pus cllcerirca llumit3 numcic de caIre Traici un diaSe conduccrea

ca ahccnii, )i argicnii neglijate de la nmJ. tradi!ii sunt

III

asa cum sunt cunoscuti

crauirnpartiti ~i pumfilo cctatile noi.ln
0

daua jumatate Atit:a' opuneau

0

tegisiator atenian (Arena, UI"1'L"Oiu/ui al VI/-1m i. Hr.)

cfusiuta de lupte puternice. iar crimclc silu. Sub arhontesmomisitlnea mutlca pe care moartea intre treaba ele t"amilii de familie, care, unul

s-au protcjcr

epoca thilcis

istoricn. , dimani

in trci trilum i) care Illtr-unul au sc rcgaS.'HI

era pe atunci

"arheologia" mi5cari relateaza pc PelopollcS

De

a~emenea,

care

complexe sub

pret:llm

sese in taate ei au aumis doua triburi tituit s-uu ullcori pclrecul

dariene,

de~i atle.~ea in
rollS-

Jtlsti~ia era duccau provoea tatul

eli uorienii

care a i.listrus eetatea marturii Este a dorienilor. Atieii, de

~i indigeni

b dzbnnare, unl<lnt

la rfindul dintre

,t:jpfillire heraclizilor Imiei ,)Jinioara {csabClli

ea acestea

tarile cllcerite,

de alte crime. i s-a incredin\at

la R() de ani dLipa

si 101 el notcazfi Cadmeida, alunga~i erau lill

Cll

ca

Ben(ia*,

ca

rasUi rlizhoinidi., lucrurile

iar vechii asa Creta*, loeurilnsa, erau a

lui Aristaihmos,

ei au ncupat ell cxcep\i<l aheenii veniti de la Pylos.

n:'-I mai mare

IOCllitori au lost [nlllsformati . Laconia*, uiferentele insesizabi\e, fDSI at at de alat in Tesalia. dintrc illtim

~i-a dpaWI din Arne

din Urecia,

in care s-au prctutindeni, s,:\le, SI nici i~pin~i fi emigrat unue stabilit

all af

de 1<1 beot;ienii Dnrienii

In

in

ill scrv(;

In

te~i', lui Dracon sa publiee de codificare Sc\'erilatca deoarece pcntru

,;i sa rcaliLcLC in practid intreprinsa t:lkiullli

Sail,

alte

de catre tesmote[i. primul

ell

hl OIJ de ani dupa cllcerirea inJo-curopcnis,lll, care a adoptat irH.lo-curopean.

N-a fost crutati1 nid Aheenii, Mid, ill timp s-au

sUpani

~i supu~i

in pnfid'-l din Marea pc mare cetatile din fugind

insularitatii Egee. Asia al Aticii, spre Ionici, Beotia,

~au amesteeul

popLlla~iilor cueeritradilia amalgamaser:1

I·a Cllnmcllt Atena, prevedea injurii care

a filmas pedeaps.a noua

legendara,

orkc
lect

I.·at.,

pupor
caractcr

~i caraeterele

grec

pe miculleritoriu

tori lor ~i ale inJigenilor de profllnd, incat sccundare L1ncle clemente te pupulat;ii s-a petrecUl Egina-, prcClim

s.e

ni se par minore. atmosfera Dracon sa se lui. Pentru

pare di ci au t:omtitllit protogreciloL ~i c()lienii ot:upaseri'i

1I1(imul mare '\"al al iunienii primitivu, in astGrec.ia

llLlmai

,;i a~a in

Esle neccsar de violenta pcntru a nu permite

insa sa ne amintim din epoea familiilor ..ensullcgilor

in timp ce ahecnii,

ce eoliin au lor

au t1kul ea acesin Focida, marinari. care tacea

in care traia puternice

~a fie <I~imilate cu dorienii; in Epir, In Etolia, cetate au devenit

a ln~elegc

10("uil:l de populu!ii neindo-europene, contact cu care ei ~ .,1efuiscrJ, crdi.ntl rei civilizati,l 102 zisa "micenianii",

ionienilor

Jill A.sia, in regium:a

uoricnii

care va deveni Eolida. TOtll.~i, dorienii urmat pe eei emigrati ~i au dat nllmele

ulH.1e dorienii ~i la Corin(,

ri1.zbune, acestora trebuia sa Ie fie asigtlral~ o ,~atisraqic eorespunzatoare din parteu

103

DURIS

socictatii. teama

Dand

satisfactie acesror

familiilor legi ii Iacea

ultrasa se ea

treizeci).

lmpreuna

ell Eufronios", "sever"

el a

fest

giute, severitatea

until din cci rnai rnari pictori din stilnl numit inegalitati maniera cancra caracterizate

de flguri rosii

pe crirninali;

In afara de aceasta,

La el se remarca

ii detemuna pe membrii une i fanulii sa nu mai fie intercsati de rnzbunarea unuia singur dintre ei , favonzand statui da s:ole rezida distinctie volunrar vc alia chingilor astfcl ell drcpml individul ~i individual: pentru pentru pcrsoanci aceasta a tacur ornorul a-i

in ceca ce priveste metodele si folosite in diversele crape din sa. Uncle prin atasat opere rigiditate: tradinilor ale sale au fest Si i s·u reprosat

a-l sustrage

gcnosului" importantci sale. Iaptul

col a rtimas chiar izbitoare om.

depasite
Estc adesea si arhaisrnul

sentiruentul

ca a plagiat ariditatea,

.;;i

al indcpcndcntci opere! i xc

in
ell

<lIn

pictori.

precum

E
ECLESIA,
Oricc drepturilc cclcsia,

rnaretia

lui Dracon. tntre

II110ra diutrc prolificirate mantuiala opere de

0

rcprczcruarile netndoielnic ~i care putea

sale. Dar acest de uneori

In mod dcoscbit

datorcnzn

CMe era

in dreptul si omuciderea

criminal

sa fad

marc de

involuntara.

lur..riJri :

lu ccrnanda,

nc-a [;hat si ineompa~i al Aceste comcare In , jar in

DURIS, pictor si niur

l{'co/lI!ui a/ VI-lea t. cupe

(Alena,

siarsitut
secotului de olur .. care

vivacitate

~i 0 gnuie

rabi!e , dovcdind patcticului

un simi a! trugicului burlcsc.

adunure populam !a AIi'l1a~

care beneficia sale uvea datoria demelor'

teatrul la

lui Diorusos,

poporul acolo.

a luut obn-ciul linele ~edinte pule-

tncemuut in culiratc
lIll

(/{ V-lea
Duris Dintre la care

Hr.l
de mice stampitatc pictor

care se apropic ~i de un realism

de ruisncismul

cetatean

Dcsi a scmnat a fest inainte cupc toti pictorf aver» a impodobit

cxceptionale pnram drama hurlcse tctralogia lor

ne permit sublimul frau

."a-l

sa

de toare iu parte tndepartatc

...:1 .~c tmruneasca principiu, rile tlcgislativa, ~i drcptul decretelc, precum

dar locuitorii

cclcsiu

detinea

toate

cu ucci mar! tragic: aringeau dndeau

arcnicni liber

de ulti olari. Iucrari (earn

ale Atenei ~i bogatasii cratici JIll purcau aparca pentru putul lupta partir drcptul Solon', a maroa sccolului contra jeroane ul l de

dusmani ai demosau evitau s-o fad, lor. La tnccI. Hr., care pentru dadeau lui a s tarut a tmla trei oboli
0

deliberanva. de numirc dcclura rupoartele

judiciara), a magistnui~i rcglcrazboiul.

de .... ase. el cstc eel de

satiric!
truculent

unui

dezaprobarea

ccle mai rnutte

v ..lea

lor. L.I asculta confirma

magistrarilnr

absenteismului. prczcnta

~T~II)l::lll~;X:~~l~t:~~enl::~I;i\:r:; !:7t~~1~e
mulga legile. cc Ea supraveghea

l~a~~~~
,

Ia un obol , mai apoi celesta sc lntrunea dar ave a loc

0

pe magistran. pt-itanic de gesti-

(misthos ecctesiasukos). In vrcmca doua on pe an,

care pritanie adunari adaugate o ufacere in timpul legale

dupa
acestia

Ii numcu.
veneau

iar la fiecarc

data sau de rcgulata snu trei toetc trebuie

sri dea socoteala

in epoca clasica, Ia fieadunarc ~i doua La acestea

unea lor ~ipoteau vote ostracizarea";

fi

(k}'ria ecdesiav.
problcrnelc

prccum

spre a izbuti

sa rezolvc

cetare urun strain care voia sa fie naturalizat ~ilot ea Il tnapcia unui ccratean pedcpsit ell aumic" actiunile probole".

dcsrituiti. Eclcsia mai ea dadea dreptul de

[nominai] adunarile importarua unei adunari

In sfarsit,

era sesizata eisangelia'

de ~i

extraordinare nu a putut

(svnkieatunci cand cuzuri unei in f rezolvata

judiciare

numite

tosecctesia) care se Inrruneau

sau in anumite

cxccptionale. in .... zii. a La lnccpur,

de pi Ida amenintarea celesta se tnrrunea

era convocate de catre pritani". care lntocmeau ordinea de zi ~i0 afisau iuairuc ell palm zile. Presedinrele era episratul" pritanilor. asistat de un herald" ~i
Adunarea de un secrerar. Polina era asigurata de arcasi sciti. sclavi ai statului. care I~i aveau cazarma in apropiere de Areopag". in secolul al

agora'; abia Ia srar~itul a fast amenajata colina secolului al tv-lea,

secolului al VI-lea Pnyx .. La rnijlucul a rust terminat

cand

Iv-Iea,

cetatenii

in~i~i asigurau 105

EDUCATIE politia, iar in secolu! al ll-lea efebii" faccau acea- ..I:1trcaba. Oricare dintre cernteni putea lua cuvsntul, dar in general urcaula
tribuna orarorii. scf tic partide. Oratoru! era

EFEB, EFEBIE La Sparta,

batrnnilor la nastcre, copilul em prezentat daca el

tribului familie

sau, care horarau

incummat ell mirt ~i CT:oJonsiderat ca fiind c sacru. Dad voia sa prezinte un amendament atimie" sau
Ull

coutraproicct

, el trebuia

s-o

faea toms! in scris. Un cctarean lovit lie care urea la tribuna putea fi COI1la moarte. certitean. De ascmcnea. fi in virtutca
0

damna! de mice nurnitii

pro-

punere care parea ilegala putca

atacata

acuzanei

graph e paranomon. La smr-;itui vcdintei, pritanii supuncau problema la vet. care sc facea prin ridicarca mrtinii. til
nfarii de anumitc in situatiilc cazuri , de pilda voturilc de ostracizare. in Grccia.cducatia a variac

sou va f cxpux (--jo ExpuNEREA COPIILOR). In primul Cal el rarnanea pc langa marna lui pana la saptc ani; dupa accea apartinea starului. Palla la 2U de ani era supu ... [a agogc, educaric colcctiva, al carei seep era sa-i impnrne virtutile milirare ~i civicc. Copiii de aceeasi varsta erau inclusi in grupe (i/lI). rnai multe itai formsnd 0 houa; accstc scctiuni erau dirijate de catre itarc rseful unci i/(1) ~ide carre bouagos (vef al unci h(Juu), alesi dintre cei mai varstnici (iranes). Acestia conduceau
cxcrcitiilc sub supravegherea unui paedo-

va trai in

EDUCATIE.
dupn socictatii.

epoci , dupa cctari

~i dupa clasclc

La dorienii" din Creta" ~idin Sparta", individul apartinca statu lui ~icducatia lui era orientate spre acest scop comunitar , In limp ce Ia Arena" ~i ill epoca elcnistica pnrintii aveau libertatea educarii copiilor lor. urmarind inaimc de toate de a face din ci oameni comple!! (pentI1l fele FEMEI). in Crela, pana la 14 ani, cnpilnl, Ilumit .\·kOlios, rara i"ndoialiidin eaUla obscurila!ii in care era !inm, ramanea pe l:1ngi1 parintii sai, de la care trebuia s:1 dobanJeasca t"unoa~terea elementar<1.La 14 ani statui il lila in sarcina ~a, Timp de doi ani baialul era apagelm (adid tarj agele. "grllp de adulti"), dar asis(a la mesele publice pentru a-i scr .... pc barbati. Apoi el imra intr-o i u!(ele ~i uevenca <Istfclaxelo,~';atUllci lua parte la exercitiile linerilor in gimnazit: a[ergare, tragere Cll areul, dans* eu arme, exercilii militare. Acest antrenament continua ~i dupa majoC'dt.
)0

nom, lnaltmagistrat. <1\1\1\11 de entre hideeni, monitori. si de catre masliX(lJi!ri, tnarrnati ell un bici. Pana la J 2 ani, copilul, tmbrncat ell acelasi hiton", treece prin diferitele clase, in functic de varsta sa. La [2 ani et dcvenea paideis si urea trcptat palla dcvcna melircme, de [a 16 pana [a 20 de ani. EI lmbraca rnantaua scurta. triton, ~i dorrnea pe pat din lemn de maces Edncatia. care consta mai ales din excrciui de gimnasrica. era orienrata spre forrnarea morala ~i civid. AI:1turi de 0 instruire foarte e[cmcntura, adoleseenlilor Ii ~e preda muzica, poezia, damul. Dc la U~la 20 de ani,ei participau la criptie~, apoi, vreme de inci"idoi ani. crau irani. devenind astfe[ monilorii copiilor mai mici, inaintc de a intra in societatca (:clatenilor La Alena, tinerii erau creseu!i de dHre parin!ii lor pana [a varstJ. de Ul ani. Palla 1<1 ~apte ani ei ramaneau in gineceu * . unJe mama Ie prclla prime Ie cuno~tin~eelementare, inaillte de a fi in..:rcdin!a~i profcsnrilor, care !ineau 0 ~eoala~ [iberh ~i al diTOr scop era sa fad dill adolescent lin bflrbat, kalfJ.\· kaxuthos·. StatuI nu se amesteca in educalie, reeomandand. doar parintilor S[I-5iinvc!e eopilul s:.iinoate,exen::i!iu
1111

care era necesar pentru un popoT de man- in genera], cruu considerati efebi tineni milirar. nari: de asemenea, <;<1 citeasca. pentru ca sa supusi serviciului Se cuncusre 0 institutie numitf .efebia". poath Ilia CUI105tinta legi ~i sa participe de dar care nu pare a fi existat decal din la guvemarea statu lui. 5i sl\-,5i modeleze cpoca orutorului Licurg", dupii batnlia de muschii in palestre. Cei saraci se limitau [a la Cheroneea" lata in ce eonsta ea: lu acestc elemenre. Copilul Invata sa citeasca. 18 ani. tincri i fnceuu doi ani de serviciu sa scne si sa socoreasca. Dupa trct 11l1i, el rnilitar , dupa cc crau lmcri~i In dcma" lor ii studia pc poetii antici, tnvata pe de rest dupa cc Ie erau verificate versuri ~i ctipata cunostinte elementarc de cu cctatcni: fiz.ice , ei mcrgcau sa prcsrczc matematici". Cu citanstul. el invata sa aptitudinile un juritmant in templul de 1<1Aglaura, dupa cante din lira ~idin flaut. sa canre din gura cure Imbrilcati cu hlamida", ci crau re~i,fi'lra indoiala, <;a danseze. asa inc<'itnu ne surprindc faptul di adesea cctareni f<1r<1 partizan in sectiuui. sub conducerea until vofronivt (ccnzor) ales de catrc Irib' nici 0 specializare , au figurat in coruri. In sfrir5it, paedotribul era profesonn de Corpul efebic sc atla sub conduce rca gencralu <I rosmctului tordonator). Dupa grrnnasnca. vizitarea snnctuarelor din Atica, efebii erau Acest invil(t'im.lnt dura p<1n5la 16 ani, tucazarrnati timp de un an Ja Pircu. III de:;i cci saruci i~i rctrtigcau copiii tnainte fortaretele Acre 5i Mounihia. Sub condude aceasta v<1rQ[i,pcntru a-i tnvata 0 ccrca pacdotribilor. ci Iaccau cxcrcitii meserie. Tinerii bog.ui i~i continual! adefiz.ice ~i tnvatau manuirca armelor , tragcsen studiilc palla lu vD.rsta cfcbici~ Ei rca ell arcul ~i zvarlircu sulitci. la sfttrsitul studinu cu sofisri toatc disciplincle suu sc anului, crau trecun in revista de catrc grupau in jurulunor maestri vcstiti. rare Ie popor, apoi prirncau lancca ~iscutul rotund prcdau filoxofia , rctnrica, matcrnaticilc al hopluilor. Dupa aceeu erau trimisi In In cpocu clcnistic;_(. inV;1(;\rnantlllera gamizoaua timp de illdi UI1 an , III furtaascmanaror ell eel prcdat la Atcua, Jc~i rete Ie de la granite Aticit (Ramnontc, studierea titerei ~i-a pierdllt importall~a. Pyle, Elcutcre), dc undc numclc de "peri· Adesca 'oj-aadlllgat ill\'a~arca deSCllului, poli" care [i .<.e dMea catcooata iar Jomcniul studidtlr ~llperioare S-3 lilrgit Epoca rcaUi a slabilirii cfcbiei ramanc S-au JC7.voltat ~eolile de filosofie~; ~tiin- inca problematici"i.Oupa Dumont ~iGimrd, \clc crau lnsu~ile de la mac.,;,trieminell(i' ea ar ri ex.istatinca din ~eeolul al V -lea, dar ..Jnalernatici, astronomic' , mecallid. Uncle In studiul aprofundat f:kllt ulterior Je ~col i filo ... fiec, precum Licelll~, predau o A. Bernot .'iearal{l ca ea n-a aprirut de611 (oatc ~tiinlelc. inclusi\' zoologia 51bota- dupa anul 335 i. Hr. S-ar plhea ca, dad nica' AdL"I..;ca, tcmlinau efebia, tinerii efebia a fost imr-adevar instillltionalizalJ cand atenieni continuau ~a mearga la cUfsurilc dLlpa lupta de la ChefOncea, ca ex.ista eu riln~ofilor mult inainte, sub 0 l"ormrlmai putin si'itemaIica. lntr-adcvar, este greu de crezU[ ca EFEB, EFEBIE. La Mcna, efcbul era Arcna s-a de7.inleresat ell totul de fonnaaJolescentul care,ajulls [a varr.ta de 18 ani, n:a militara il viitorilor sai cetateni. ehiar era supus docimasiet inainte de a fi inscris daca ea apare ea 0 cetate neorienlat.:i ca cetatean in registrcle dcmci· sale. Dar, ~pre razboi, spre Jeosebire de SpaTta·. 107

106

EFETl
Juramnntul prcstau formulJn efebii arhaicc. .horkos'' face trimitcrc pe care 'II Ia pricinuite rnsufletit. z.idat animal tie de un animal In acest sail obiecr.era Aticii. arhaic al acevtci care crimclc omoruri scdirua lntr-n Dacrt hard era rnagistratun Ia de iar la , el cornise involuntarc. pe (arm, opritn achitar in judecatile exilari pcnrru sc desfasurau arbonteie-rege sau un obiect , iar zvarlit ne,

EISANGEUA
convocau pra politicii si prexidau externe. apela".

cvidenta

Stapani

asu-

Fidon Egina intrat Moneda

<J

stabilu

acolo

un atelier

de batut

caz , tribunalul

era previnovatul

ei propuneau

razboiul

moneda"
in

Independenta,
niciodat;t de arnfictioniu" sa, rnarcara

dupa
la

Fidon.
~i a

Insututiu efebici nu s-a mcntmur multa vreme. Ulterior. efebia a test o scoala in c.arc tinerii Ide. nlo-ofia atcnicni cu stare Invatau stun~i rctorica atenieni dintre

in afaru gra-

nitclor
apare Preatis. indivizi

si pacea, decideau asupra rratatelor. penrru care cereau aprobarea de catre apela. Ei
primeau ambasadorti. hotarau carnpaniile

n-a cuncscut

tirania

Calauria. testoasa,

ell 0 broasca

Un aspect

EFETI,
Pcntru gcnosuri", dfinduIe cazurilc provenind

Erau exaruinate i~i tinea ramanca

iudecatori

a impiedicu ruzbuuiirilor DnlCOI1 ',1 POI, in functic astfellor de xarcina omucidcrc Jill
LlIlOT

pe eteu.
in

Trihunalul acuzatul mica acuxatul dbtanta

de a judeca

de mal.

rnilitare ~i etectivele care trebuiau sa ia parte lu ell', desemnau regele care trebuia sa Ie comande . Acesta era tnsont de doi dintre efori , care Il supravegheau ~i erau in tegnrura.gratie scitalei" .cu rei trei efori rarnasi la Sparta. Tn sfarsir, unul dintrc
cfor! era magistratui Spartanii putere pentru si regii ca, eponim au tolerat pe de snraci,
0 0

a servit drept etalon: ea a fest raspnndita din Asia Mid pana in ltalia ~idiu Egipt
pana la Maroa Neagra produsele lucratc manubogaua ei: din cupru opere Ea foloscu Egina, Egina facturate,

i~iexport»
articole

care all coustinut

vcsi

sela obisnuitn.

ficr, numitc articolc de Ia

mngistrati sccietate si Illi

sc rclntorcea

in exil: dacanu.

jn

epoca

clasica,

era condamnar

1<1 rncarte. supremt

it

ascmcnca , a

arta
tare

de
in

ale Iucratoritor

in bronz.

parte , accsr! majoritarea pentru maniera

IlU

atclicrc!e prin

sale zcci de prime tntrcaga

ell ~iguranFi trasi b sorti, ~i care i~i scdintele III locuri difcrirc , in Delfinion, Pc care trcbuiuu vcchiul sanctuar

EFORI, magistrou
de lnstituirca l.icurg" al VIII-lea alcsi de sau eforilor rcgclui t. Hr.).

din Sparla·
etribuita cforii lui erau SPAR\a rsccolul

magi strati , adesea iar

cruu corupribili

dura mareriile
facut din portul

mii de sclavi' ~i i,~i ~i produsele alimenEgina ccschis era rivala a

fost

pe

de alta parte ci nu avcau in propria totdcauna mandatul caruia efori lost lor~otietatc intr-o lor dirija

McJilcrana_ sau un port libcr, "a

~ii Ie judccc allui Apolo

Tecpomp La tnccput

necesara putea nidi.

tira-

tuturur

xtr ainilor . Marea

Delfinics , hi Ateua; lu Paladion , vcchl sancruar allui Zeus ~ial An-rei: la Pritaneu"; la Frcutis , mic crnsel diutr-un golf vecin cazurile de cu Pircul. La Delfinion omucidcrc

catre reai TANA) ~i pare sc julien, contestatiilc

tel de iutc rirnat, Atributiile mult , poatc cure popor colegill all popornlui. (adid aicatuit an.

(--... REGALIfATE

In plus.

dura aveau de

dccat
sri dell a sc catrc xe va

ca

au aV\I( sun-ina

un an, la capatlll soc-oteal;'! tome Eforii , Cleomenc allll-lea rcgasi picrdusc nnilor au totdeauna

trebuiau

Arena", alaturi de Corint" ~ide Sumos. Egina a tmpartit cu Arena onoarea victoriei de la Salamina". dar, In anul458 tmpotriva i.Hr., Atenei; ca s-a alia! ell Corimul

private dim! n:gii

5i ~aasigurc
eruu

\111

vi, deci. vuprimuti III sfarsirul romana,

abscnti. populare

de rcpresulii. sccolului dar ea i~i

eruu judcratc
(C

lor s-uu cxtins Jacut Atunci din efori

din re in cc mai reprezcutanui

care, dupa

rrccuscra

prin fata

11111rm,\ misc arilur

allll-lca in

in anul urmarcr Atena a ocupet-o, i-a alungat populatiu ~i instalut acolo clcruhii" a
Spartami secolului integrata soarta jocmi mitic aceste Atenei cotite au redat ul Ill-lea in Liga Greciei al insull'i, eoncmsuri Afaia, printre cele in onomea insula proprietarilor Hr., Aiei Eac, pastrate ram1i~ite Bgina apo sai. a fast dar ca i~i picrdnse importanta. La sfarsitul

tribunalului arhoutclui" rate ru fiind motivate: apararcc caz , efctii motivlllui omoruri

-regc,erau

cazuri

considcde lcgitima

I. Hr.: accasta totusi route

magistratura

ei au fo:.. t ales! de

carre
1111

cpoca

t.

involuntare

etc. In accst vulnbilitatca prollunfau uncle w.:idcrea calliri unO[

de carrc homoioi").

adcsca rc1nnoi~i atriblltiilc pe ncvoic, Tori lur, fapt eollSpuau

caructerele

sale politice. muntoll.sil de ve~r

ahccena", lui erau

a avut rege la so-

trcbuiau sl judcce ,~i,In general, erau judccutc inv()llllltar~,

dinrrc oamenii
ill ficc<lrc regi,

saraci.
epuea

Bi Iormau

romane.

se celebrau primul ca~rigate in templul sunt

din cinci mcmori,

EGINA (Aigina),
/(J

mica insula Saronic. coasta

achitarca La Pllladioll de omllciJere

ill

c\asica,

inlrarea Insula

golIului

iar premiile ale carlli

lor crall nllmeroasc.

Ei ii sllpravegheau

nil ure decat pe

Situa~ia

un

ii admonl'stall,

ii 1111,lturaula
mcecsiunii. integritatea

'mic

~cs cultivabil,

unde s-a in1l.ltat cetatea sa a fi1eul din ell. 0 talain epoea a fost ames(ccat stabili

stri'iini sau a UIIOT ~davi, precum ~iindemnul la erim~, Aecstc prohleme, :mpllse intfii arhontc1ui-regc. erau dllse de acesla la Paladion sau la ~Areopag ~, atunci eand premeditare<l pronun{<lte damnarea era de dilrc la mourtc eviJenti\, Pedl'psl'le efeti puleau fi consau exilui, far.1 conomorurile sau al eele

vegheau ccti'i\cnii

1a Icgitimitarl'a

Egina. socmtic,

mai rrumoasc

enll] sub supravegherea

care urmt'trea

sa mentin::l

in

epuea de

amaiea.
dtre care

mine ale

Locuita
S-atl

Grceiei. EISANGELlA,
aCfiune menira ,\'a in

prcclellidi oeupata
Cli

mirmiuoni, Nu s-a putut

tiwtiei lui Licurg. Ei de~illeau toale tcrile judidare, judecau proccsele·~ prezidat politice, gcrusia inaugurau ~ atullci cand pcntru rran~formata in tribunal

de Jorieni~, primitiva. fast sau

0

populatia au

ea a fust crimele manin sllpra-

ll.eolo insulei

aristocratic

funciara, .,industriali",

iar loeuitorii arrnatori, in cpoca ea a fost iar regele

reprime crimele poiitj('t' Din acest motiy, ea era adusi1 direct rata adunarilor Caruperea de

fiscarea
dl.ror 108

bunurilor. La Pritancu crau jlldec<lre nipta~ nil era

anchetC'ic,

lansau

ncgusturi arhaidi. ccntrul

marinari.

Alipita

catre

politice: bule* ~i eciesia' dll~man, traoarea, r.;om-

eUllo~cut

dalele de arestare etc. Ei aveall veghere finantele ~i impazitele·,

In plus

regatului comercial

de Ia Argos~, al aeestuia,

plorurile, relatiile cu 0 tur<1 dll~mani1 imputabile unlli cetatean er.:lll de resortul 109

EISFORA

ELENISTIcA

cisangeliei
plangerea

Acuzatorul remitea la bule

sa, in scris: datil. aceasra
0

rettnca. ea fixa 0 ~eJinti1 de confruntare tntrc acuzar ~i acuzaror: urma un vet care II achtta pe aeU7<1!, in caz contrur , cl era
deferit eclesiei sau helieei". tesrnotctii"

fiind cci care ccnduceau dezbetcrilc. Acestea constau in dczvoltarea acuzutici, apoi in apnrarea acuzatului, urmate de 111\ vet. Judccata era cxccutorie , nidi tnrarzicre. Dad} acuzatul era uchitat . acuzutorul 1111
risca »ici
0

pcdcupsa

Nurncle de eisangcfia mai era dat unci actiuni simple adusa Til fara tribunalclor obisnuite pentru tratamenrc Ll\:1 de orfani rcle cxcrcitare vau de entre de dire tutori

un so! a~lIpnJ unci Ierne! epiclcre". EISFORA, singurul imporit direct

carr eruu oMixuli ('{'Wlenii Atenei", /(1 dar

pare, numele Elada a aparut in sanctuarul de 1<1Dodona (-- ORACOq, indi Inainte de nnvalirea doricnilor" in Grecia=: Servitori i sunctuarului emu numiti selles sau hettes; aid soar afla originca numelui de clcni ::;i de Elada. Elenii ar f dcci un trib din familia doriana. Tot in uccasta regiunc a aparut »umclc de greet care, di 11 Epir _a trccut in ltalia a Iacur ell romanii .~:1 cunousca popoarclc Eladei sub numclc de "grcei". termon nefoloxit de grccii autic i tnainrea ocuparici romane . Epopce« homerica a suuat Eladu in Tcsalia ~i ii flumea pe greci uhccnj ",au argieni. Abia dupa navalirea doriunn, Il\lmcle de den a dcscmnar pe 10cuirorii uccstor tari situate lu sud de Maccdoaiu. iur tuata purtca infenoura a
se pcmnvulci a Iuat nurnclc de Elada.

Dupa cat

de elunodici era dar :;i magi strati lor care lmparteau dreptatea la tari1. ELENICA. Se numestc pcrioada clcnica sau clasica sccolul ~ijumatate in cursul caruia Grecia a ajuns la culrnea civilizatici sale. in principiu, aceasta perioada poatc tnccpe la ~rar~itul rnzboaiclor rnedice" (4lN-44g i. Hr.) ~i se poate srar~i 0 data cu :'.mr~itlll domnici lui Alcx.andru· eel Mare \323 1. Hr.). Este epoca in care cetatca", caractenstica a Iumii grccesti, ajunge la deplina sa maturitatc ~i In care dcmccraria" atenianh. eu toare tarele sale. a dus civihzat!a greaca la pcrfcctiunca Sd.

constituind un sincretism care va fi una din particularitarile acestei epoci. in schimb,

limbe suportul greaca, 5L tmpreuoa cu ea, a..pectele

care uvea 11/1 caruclt'r extraotdinar, Cleon a prclcvat, primut , 0 eisiora de 2(J() Lie tulunti; ill secolut urmaror (xccolul <IIl v-Iea). uu impoz.it de arr-st gen a fosr utilizat ill mai multe rrtoduri de carrc stat, Jar el i~ipJ..~rTaaructerul exceptional, de c obicei ca 0 contributie pcntru razboi. Se pare ca lu lnccput uupczitu! a grevat imobilele ~i, poate. venitlll; Jupa aceea i.l afe(tat capit<llul pe care II po~eda orice cetatean sau melee* EI era pereeput de ditre fllnqio[[ari tra~i la~oqi (edo~ei.\"), apoi, Jurii anul 362, a fast ~labili(i1pmeislora: all fost gihi!i eei trci sute de cc[;,1teni, eei mai bogati. care au trebuit sa avanseze sLirnalix.ati"i ditrc stat, ei avJ.nJ de sarcina sa-i faea pc ccilalti conlribuabili sa Ie-a fnapoieze. Atllnei proeislora a fo~t considerata ea 0 liturgic ~. ELADA (Hellada), nt/me pe cure if poarta Grecia, in fimba xreactl. 110

ELANODICI,
IIt'U sarcina

ma.::isl!"a(i nlr()J"a It' rt'w'Jocuntor olimpice·

org{mblrii

FJrJ: nic i o Iudoiulil, la originc , acesre jocuri cruu comunc eleuilor , ceeu ce ar cxplica numclc de .rtanodici", folosit inca ~i in vremuri!c lui Licurg" Numarul lor a variur: 1,\ lnceput era unul , cam pe lu 5l-loI. l lr. emu dol. ales! dinlre eleeni, apoi au rust noua, rccc )i In celc din unna Joisprc7ece, dupa eelc doui1spre7ccc triburi ale Elidei·' Erau ale)i pentTl! () nlimpiada, auici1 pel1lru patm ani, 5i laClIiall opt IUlii la E1i1>pre a prcgati jocurile. s Ei suprJ\'cgheau desfu:;l1rare<.l. concursufilor <i)c7.ati pc seaunc inalte ~i pUleall Illdrcpt'l abaterile Jc IIIregu[amcnte, ex.cluzam.l pe unii candida!i, sllpunJ.ndu-i !a hastonad:l saL!obliganJll-i 1<.1. plata 1I1lOf amenzi. achitalc templului lui Zeus. Tot ei crau aceia care dcccrnau inving:llorilor recompc[[sele. Emu Imbri1cati in purpura )i incoronati eu lami. M:Jgistrati imegri,ei depuncau un juramli..nl.til Sparta~, nllmele

fundamentale ale eulturii careia ii este , sc va rlhparldi In tnrreg Oricntul mcditeranean ~i se va impune chiar tntr-o zona a ltaliei. Roma, care va dcveni stilpana Ureciei la mijlocul secclului alll-lea l.Hr .. sc va civilizn In contactul cu grccii, iar mcdiile cultivate sc vor folosi de limba 5i literature cclui tnvins pcntru a-~i crca propria cultura. poruind de lu uceste date civilizatoare Caracrcrc!c artisticc dobanditc In curvul ultirnclor dcccuii ale epocii elemcc", adica In primajumatate <l sccolului ul Hl.lca. vor ELENISTICA. Priu convcntic -:;idin dcvcni dominante. Opere Ie maesmlor din ccmoditate , este nurnita .elenistica'' ace a vremc , III special In domcniul perioada care se intinde de la moartca lui sculpturii, rclc ale unor Praxitcle". Lisip". Alexandru" eel Mare (323 I. llr.) panala Scopes", vor f copiate in rnii de ex crusf8.r-:;ilul arilor imperii create de urmasii plare In cursu I secolclor urmatoare . ~i m sai (in principiu. pand la oCllparea astfel un anumit IIl1Ttl:1r a ujun-, pan:1la noi. Egiprului lagid de ditn: Augustus. III anul Dar cpuca elenistica a dat ~i man scoli 3() 1. Hr.). Aceasra cpoca a mai fest numita origmele de sculptura, acelea din Pcrgam", ,I .nlcxandnna", dar, in pofkfa importantei din Rodes (L(/ow(JII). din Tralcs (Taurut civilizariei din Alexandria" Lagizilor , Farnese ]. in care sc irnpunc uu rcalivm cccasta dcunmirc rumanc prc<llirnitata. In care sc va reg/lsi mai ales in portret. De accasta pcrioada s-au staromicit marile asemenea, in cursu! acestei pcrioadc v-a monarhii, ca urmare a cuceririlor lui dezvolt,u acea urta a coroplastilor care ne Alexandru: Lagi7ii~ in Egipt, Selencizii" va lia to.ltc acclc fcrmcciHuarc statuctc tlin in Siria (a! dlror imperiu S-lJ intins, la un p{umint ars, t..Ievenite celebre ill special -moment Jat, pana la extremita~ilc platoului prill necropolc1c de]a Tanagra din Bco\ia* Iranului), Atalizii' in Asia Midi, la si de la Mirrina din A~ia Mid. Pergam~. Antigonizii' in Maccdunia* . In vreme ce dispare tr(lgedia~ (care a Aceste imperii au zdrohit cadrul ceti1tii~ mai fost totu~i ilustrata de caIre cci ~aplc grece~ti. C'ct:11ile care all rcprc7.cnt<Jt loria tragici alcxanlirini, de la care IlU ne-a rrlg 5i originalitatea Greciei. dupi1 ce all dizut ma~ nici 0 opera), cnmeJia· noun. dcpartc in orbila Macedonici ~au a llnuia Jintrc dc oricc prcjudecata politica. aduee pe liiaJoht. all pierdut ariee putere politiert sccni"iindnlgosti~i, fdspull7:1ndastfcl "-~tepreala. iar indepcnuenta lor a ramas Juar 0 tarilor unei soeietati lipsitc de mice preamintire. Atunci greeii au intrat in rel!.llii ocupare politici:i. Distrugerea po/iJlllui stranse Cll anticele civiliza!ii <llcOriennllui, dcs(hide drumul spre e\'olLitia notiunii Jc de la care au imprumutat unele structuri, indiviJ. speculatiei gratuite, cercetarii 111

ELENOTAMI
stiinrifice. tate, festari de unii dcfinitiv la citadine unci poczi i 1:'1 nnei arte Indrcp~i comedia. route pil~1a "pre fticand din ea 0 dema". rege peloponesiac", si a ramas roman. Demetre!
0

ELIDA

rei ca

Distrus

de carre s.a pc

srructura n-o
cleusinionul marcata podul toare, de care oameni numita

cunoastem din Atena,

~i care, ell mare iutr-o glume canJ

ascunse pompa la

izbucnea rului cadrul deplina consrituit cautare iala.

deodata,

posibil care avem

in cursul taia tntr-o

singuin linisrc aceasta iesea atat de de care refenale doar stt-i a

placerile
maniin de sustinute

Arhidamos, rnzboiului refncut repede

al Spartei",

la tnccputul Eleusis

dupa un val, crau aduse

rit despre

cunostinta, specracol la

ale drugostei:

aceste

prcccsiunc proaste ziua

ale

individualismului suvcrani. de clenisticc.

erau

caruia
spicul

hicrofuntul sucru. sirnboluri

infloritor

pana

getirisme,

Lagizii. rnarcatc mosrcnitc pregateste

la ~mr~ittllimperiului i sc datura ale carer culrului mistcre

Celebritatea si al Corei. natiocare facea

i .'ji le aruncau Cefisei. agirmas,

, secolele

de deasupra

in

Pc straharcau
urma-

La acext si

din a rnistilor

sc adaugau

, rara IndoAcestc

un vincrctism Lie Ia cucenrea triurnful nismul, nascute culte roman

Sal!

~i lin universalism lui Alexandru. religii universuliste, gaseste orientale sc vnr r[bpandi

nala. Demeter In .

unei cure

crcsn-

* eruu CTazcita

institutic

mistii din

cruu adunau (pol!cil). viuovati cu sa sc tndcpar-

cuvinrc avcau ind.t

rcvclatoarc. un curacter Pausunias", ascztiri

Mistul de .epopt" sacru

graului, iar

cu totii sub un portic iar arhontele-rege teze de

Arena impuri,

uici

initiat , cu numcle

paralelisme ell mistere' in lmpcriul

~a

rcdcascn

numcrousele in rcgatelc care

asimilat;"i orig:ine

fiica sa Core, cu Pcrscfona. primea In lnfem pe

tarinile. . Accst cult, cu siguranta numai de pense ernu La tnceput , misinfluenta sirnbolic era celeb rat in rc scrbarile lurncu. sub care

ii invite sun doar

pe
vrco

mistere putemic lie-a toare Grccici. tcmplul rellgioasa. descne

tori eei considerati crime Apoi, hierofantul". in mod nameni

penegetul, amanunre si sanctuare

greco-macedoncnc., a integral in cadrul

cei dcccduti taina templului tru initiati, desfasurau deschixc ndt agrar all tcrclc

pedepsin

lasur uWt de muite la diferitc sc margincstc de [a Etcusis. infiiti,arca.

Cll

crctano-cgccann. in timp in pentru devenit asista toata

arimia". excluderii barbarilor cau. uu puree!

,lsi.,tat de cure solemn sentinta ~i a ell sc purifiimpuri tmprcuna

ctupa

ce ucesta rcgatc.

si era rczcrvar afara~anc\llarllILii

darloc , pronuntu acestor In ziua

~;1mentioneze macer

toate

accstc

de 16, mistii marc

ell un rei de spaima Divulgarca misterelor care dear Iuscsc

rufundandu-sc

fara sa tndrtizncasca moartca

ELENOTAMI, magistrcui care percep mbutut si administreara Teruurul", /0

Alenll'

de fecundare

a parnfintului

de laptc , carr era apoi sacrificat doua z.ile avcuu consacrate aile erau lee Hpidaului Asclepios. primiti

(poatc

In urrnatoarele riile, snrbarori curxul ficii: carora in accste

se pedepsea tost acuzat »ustere pentru

Dupa transportal magistran

re tezaurul" de la Dclm: a fest

pc Acropolea" administrau Atenei, atat accsti rczaurul Ei emu si\ furmilitarc
COI\-

orfismului") Hades victuiri eruu deosebirc ,~i i e iar barbarii unut ateman dcschisc

un rei de religie 1<1 spectacolul obtinca

a mfiruuirii:

ill

ca a dezvaluit

~i Eschil.
0

parte din accstc ell nu

sc f;"iCl'<lllpuriftcari tn z.iua de

)i sacri-

, a scapat ctt a putut

de la condarnnarc dovedi

l~g1klLliala unei suprade apci. Mistcrclc orice grec, f;"ir::!. erau ,

Atcnci. rilt ~irezaurul imperiului. in nurnar de rccc ~iavcau sarcina nlzczc pentru struirea banii plata tnceta pentru trierelor cxisrcnta cheltuiefile , dar si pcntru

fcricitc

lnlumca pcntru daca

~i mivti i 1'-1 uvea loc marea prccesiunc care aducea hiera tnapoi .\osi~i cu intJ.rzierc. la Elcus!s. uceasta ei preoti time, Incuri, Scam, Elellsis Dupa Icmplului terion",
0

nunat. ELIDA (Elis), regiunc din relopoiwsut

occidental. Ahaia, Ia apus Pelleu marginua de Marco tonica, de de i\rC(/dja~ .)'i de Mesenlo'

Je ctasa

sau de sex; sclavii"

lahcs

(Bacus) care.

era avand
(l

asocial marc zile

ClI

admisi,

crau de engine
trebuia

greaca Ccl care

procesiune urmati

ill frunn-a mul-

de edificii.

Aceasta
0

rnagjstratura
Cll

daca erau naturalizuti.

de rnisti vi de numcroasc tOf\clor,

J~i va

JaW

prima

liga

voia sa fie initiar funqionar deja el care

sa

ric prczentut cnlre un era era numit micile cartier

parcurgea in cursu! tnrregii

opriri cu dansuri, in lumina noua
1-1

calca

a Atenei

s'-1ceruotal ue
inipat, care doritorul

~acr::i, f:1dnd

in diferite <;acrificii la

Muntoasa in partea de rasarit, Elida are sesuri joase tii roditoare , udare de
~i Alfeu. de cauconi Qamenilor doriana, )i.-au stabilil in jurul localitatea Cll Pisa pentru olimpiec; Jocurilor abia olimpice de caIre La inc-eput ea a fast ace'itia purtat dupa etn· lui Oxilos sarN'i~i de epeeni: Apoi,

ciintcu:

si

ELEUSIS,
nord-vi'SI prin Situata 5eslll tcsalie, tivau cereale, (impuriu. federate, preot.

()ra~- ~'i demtl de care

(j

Alicji.

l(l

.,mistilgog". acceptat, mi~tere,

Dad

ue
Jllti'ii

inilicre la

sc ajungea

populata din unnii contra invalia lianii, Oxilos rivalitatc turilor lurii nUm!

au ie~it sJabi!i din r1zhoiul de la Pylos. eleenii. sub Ohmpiei, ue origine conducerea in Pi~alis. Elis, conJucerea In anul 5!:Hl

dt! Alena~. intr-ull

erau

ie1(ale nllmi( de

participa se celehrau Alenei, Candida!ii

zi

de puriridlri, ll11mit Jedt

in cepe a "Tcle~initialii ~i Je

("aleu sacra. mic .5es bogat, la \arm de mare, a~ezarea untie se cul-

la Agra,

parle a scen:Ui de la care Aceste

rni~terelor, luau parte

in interiorul

de la periferia
Cll

in luna Alltc~lcrion erau ptITifica~i in apropicre ini~ierc

la Eleusis
I1lI

(--. CALENDAR). up:I din Ili~os, rni~tagog. uc Agra.

foS(

ocupata

care curgea Devenip

Inainle

de sinoecism·. Eumolpe, asupra

Eleusis regecultului

,}i erau preg<1titi pentru in acest dupa sa se prezime

ue

:;i

mbtii.

ceremonii Fiidi indoiala, callti'indll-~i

se uesfastlT<lU era rnilOata fiica ~i revc-

a Intemeiat

care a fost in

era una Jin cele

uou;1sprezece eclati conEumolpizii,

catre

III cursul istoria

noptilor

de 215i 22, poate

fel rni~ti. ~ase luni

23 BoedlOmioll, DemetTei

i.

Hr.

in care domnea ai dirui descendenti. sUipanirca

ci trebuiau mistere,

s-a recuno,~ul

di. Elis are dreptui ~ ~i Jreptul pre~edillti

organide a

jJCn(nL ceremoniilc

Je ini~iere se uuceau sacre hiera,

ale marilor sa caute la

~i-au melltinut ceHitii. Eleusis care a anexat-o 112

care Incepeau zi, cfebii*

la 13 BocJromion. a dirac

a luptal impotriva Atenei. in secolul al Vll-Iea i. Hr .•

in

nirea acesteia la lumina zilei. apoi era produsa casaloria sacra a lui Zeus Demetre!. ielile Poate d. mistii in cautarea simulau luminii sufletului

re~i a
care

pe cei doi

(eianodict) regii coboratori cele 113

aceasta

bfljba-

Guverna~i Jin Oxilos.

inlai

Elcusi .. obiec[ele

eleenii,

la care se rega.'iesc

EMPORION

EPICLERA

lrei triburi lin rcgim

doricnc ( • DORIENI), au obtinut aristocratic. ale medico" In care purerca ell

tJ()

a Marsiliei Itmga omsu! marsilicz

":1

de xtul de Pinnci; s-a dczvohat dJ.Jca

intcrnoiut

EPAMINONDA
ral tcban 362

(Epaminondas),

eene-

a infrant ..i n ajuns

in Arcadia'

cetatea

Megalopolis care a fl1st

apar-

tinea pc viatri unci gcrusiu" bri , cnpcrcuii rJ.7hpaiclc clccuii Eliv. Oxilos rnarilor

de mem-

Iarrulii. 472

Dura
t. Hr.). ~i Accasrtt a lui

ccnsutuit Se mni

iter. aseznmantut comcn-ial tn a~a masura. incrlt 111 cerate'

numclc de ernporion de la La ;-11SPR~ intcriorul la Segcsta. comcrtului de emponnn rarilcr

l Tehct, (/I'TII_I .J!8 - Mrmtineea, era fiul lui Polimnis Ichan.i. ,

p;inJ. ill lata Spartei.

i,

Hr.],

Epcminondu tr-o vcchc sartleie. Totuvi c!

din-

._,tlvaliidoar prin ic~irca din mardi a ~lpCIOT nlului Eurotas si prin ununtarea sosirf lui
lficrurc
il

tin uhul un rcgim

fumilic

ajl1llSa in stare de ..i

in fruntcu

atcnicnilor. pc care

Bpcminonda a efibcmt-o ..i undc ;\ In,I

all in-tituit fmmal:1 , care

llU

democratic

portului uvcarului.

unor orusc situate xuu cmporionul ~1Ccl:1 de era

trccut

in Mcseniu".

Elis ,I dcvcnu vccuu:, p,lre pare tiLl'g. Aliali OJ Sp;1l1a'.ekcllii

d~a cum a fest cmporionul Burva

de
<!CIlZal C,-I ~I

lacedcnnminn Rciutnr privtrut comanda

.. 1:1Tcba. m:\i

fost

~J. f f()st dccttt S';[U rascul:u

un

maritirn .k-vcrnna

ill

mull

sfJr::-ir, numclc

dccut matmulti

cra

uncle Au

pictc din intcriorul

imporriva c i in <l1l1l1421): tnvinsi.ci ncvoiri ,;1 rcintrc in alimua Spnrtci --1-02.

<Ill Jest in anul , Eii-, c-a inainte Pc

EOLIENI.
~I

convtitun

una

prinrr

n inrcrvcntie

~p;lr1<Ill:·1. Imprcuna p.rrti.lului

rn,u

en (;,()7), c l .. i-;\ pn-rdut rangu! de bcotirc ' .HI

ill

lupta

contra

arcadicnilur

Pclopida.uparnneu ill"C\ cand. pun» pll~ vt.tp.lnirc tnruditi

ell

dC\l1l1cratic vp.ut.mii Tcbci' la

-ituat alttruri de Pilip din \fanxlol1i,l, de u mtra in 1:111gii

t.uz.iu,

Liga

ctoliun't

( • ETOUA).

pc ClUnK'C'[. ciudc!:1

Jocnrilor

.Ioricnii.

invtaluti

1\:0;[ 1-:lU

ill vrcvtcrc.r

tailor. C~l'CIIn vi, r,' llltl)dr<i

lu Teb.r.
lui

a fl )~t

(!illl!~;1

EMPORION,
I)Oll"ll"i[(1 Jlelllrll

u;':l'lI!ie ('mner(,

(,()/IIt'fci,lId.

pirlf<i

dill
'-':\11.:

nou vuh comanda I-~I lllljm

Ep.uninonda, I a chbcrut a "Ill;} ~k Epurninondu

\l

In

,lpt'ciu/{It'JIII"II

pl.' l\kx;.lndrll.~1 accasta,

comertu! l
'1\

maritim de () colonic' trut.uul . dorniuau: ole cjrei emu Cyme. Jill Egipt , tutemciat milcvieni poscdau greccsc, Jin Creta, aceste originii rcgclui grecesf In anul mai a sau Grinion. si unde comroare. tcritoriul Egiptuiui. Pitcnc. Tenos Larisa, Temnos. ulterior tr.uativele in Bc,,\i;I' randul
pail;'!

pc reklpid~1 puv ~a dill! larcdcmurncrc , co.uro dc-.l batur rcgc!c o.uncni. Ctcornene Bpuminouda Pcurru noun prin
UJ ill ill

in sensu! raman

cmponon se dC(lSCb.:ll cri , 111 loc ~a

~(;lp:lIlii politic! intr-o

0 fiOlii de [runtcu carcia Llg! a pornir maritime Atcnc i cctatilc

S;l rj,\l()~\1t:

uicnii , LI
u i cctatii dccJ.r n concesiuuc o simpla cctatc strriinn xau

lor. 1111ur rcd.rlibcrt.uca v

ale ll'lt:i cc I a

doua

ateuicnc

si.

JuP~\

piata in cure xc purtau

de au format
cetJ.li , Avos principale Mirinu. ,i Smima loniei. Algae.

Iruutcu i

,I

II

1)01)

de

Fcba III unul 362 III PCI()PUIlCS, Ep.nuinondu

comercialc.
:'\aucrarjr. multc tost cetati f12111. IIr. de c.itrc un em porion Cidoniu dintrc

i-.I venit In int.lmpi-

- narc

6 SOl) de lupt.uor
~I

III scsu!

ut"

r-h c mat
a
!lOU

liind

de de

1<1

~Zltre

tcgcuu.

Infruntut

CITe
insu!c. lirid

a foxt

anexata

ill

lt-uctra"
l,~llld U

a-vi cllmpcn~a ,i~a

vl.tbiciuinvert-

::-i
A

Arcnci,

comandate dar a

ci v-nu stabitit cofiana. in Ii re vcrn-au Pornopiunuf.

la Tcncdos an, Eolienii

~i ruai pocziu sacrif'icii au fost

ucu , Epurninonda refuzut'", de oameni. regete Prin aceasta

rupt ell tractina.

pus

din

ales la Levbos. Wide va lua nastere ficcanin jurul solcrnnc lui Apolo

strategic, care a

a .Jromului armata haltili;:i

sili la 'vl.uttiuccu",

pe fu~i\ pc rust \leis

coutinudnd Amasis. Uncle

sa apurtiua

infram

pc

ciind i.i urmarca [nfand caro: primea Iii

ccrutc indcpcncornerciau avut-o colnnie

sanctuarului

t.m.i. carea !;I~atpe campul dintrc

>

dcntn, a dcveun un emporiou at eginerik».

comtoare pe care

cure 4()() hOlllOi(li~!Oii pc SPAf--HANA). a dat a pasrrut-o Eparninonda

EPICLERA.,
I){jl/rarf!
SUlI

ale, devenitc cotati. au pnstrat In numcle

tor aminlirea Astfel 114
<.I

subjugan Lie ctttre lidicni si de persi. iar tci de ]a Lesbo .. de entre ateuieni. fiiud ape» elrberatl accea. Lie catre tncorporap Alcxandru" in regatul ,>1. dupil Pergumului".

lor (

RECiALtTATE

mostenireufamitiata grce

do: 1<1 laid I

IlU

victone.

de iatrutii ri, clasic. tcrneia"

dipi\ta bunuJ putca dar putca f<lmilial

Tcbei hcgcmcnia. cfit timp a trait

p: care aceasra cl. A. trccut

In drcptul mo~tenj,

fost Emporion

(Ampuri,L"),

in Pelopones,

"5

EPICTET
pentru nca a-I transrnuc

ERGOTIMOS

arunci

\ai; ea dovemosterutoare epiclera. Daca

copiilor dcccdat , tutorelc natural aJ

evolutie picturii grupLilui Epictet~.

a stilului. ell figuri pc care Epilicos efehi"

Reallzand rosii arhaice.. se pare a tratat faeant!

vasc tn snlul

el

apartine eele femci' Pvla el , dar finetc. tu

EPISTAT, irati.
eel lor', dirure zida, emu care presedinte pritani, in afara identice aveau

nume

dat mai nudtnr era epistetul sarcina

magispritanizi

de sangc Activitatea importanra. 5i ncrvii lnrcgistrat

~i a cornbatut sa in domeniul

docrrina nervi! inima

umorllor. a fost cxactiscnzitivi

Cll

anaromiei

tatal sau frarelc femeii rudu dreptul du-sc nrdinca eea

ca I-a condus suhicctele cxcrcitii, Gasim bahicc. energic

mai important

EI a diferentiat motori. a descris importanta scolii de

necnsatorite sa rcvendice

nulasau

un testament", uvea la recasatonndrcpt urmand cbcsdefunct

rrus Ia sorti

in fiecare

rna! apropiarn

a cprclerci Aces!

mai variate: ~ihil inspirate

5i uvand
de accasra, Functiilc
Cll

de a prebulci" cu templelor lucrarilor suu a fen~*e , ~i

tate. a xubliniat lnremeicrorul Alexandria"

creierulul Erasistmte rnedicina

~ii-a
cstc din

mostcnirea, sc rr-aliza

ln baic san 1(1 urdoare

subiecte Dionisii.

sedintele

circumvohmile.

ell mostcnitourea. mostcuirii succcsiunii. cpiclcra sa hotarasca

si ceie<;iei*

epistatilor Bpistatii

vcndicarea avea sarcina

, Lin sti! expresiv

Arhontefc'<cponim in aceste tutorclc

5i

cclc ale epimeletilor". sarcina publice

care nu este lipxit de sobrictetc

~i e d

ei se confundau. templclor.

tiuni: rata
cattimp sotul rea

se <Ina sub protecna sa

el dc cc mua , in general, pentru fcmeiu mosrcnituaera

publice

sa

supravcgheze

uu uvea sot. Cnnd

EPIMELET,
servicii
a/r')if'u'

[uncticmar car(lcler

tnsarctnat tennic. desemnat

construirea alter

apeductelor 5i primeuu

ltisa un testament.

avdnd

rnonurnentc

pc care II alcgea

ta Atenu~ prin tragcrr I" sor ti sou prin

Exlvtau lcti: rntrcrincrca mal multr cnrcgori i de cprmetnsarcinar a apcductclor gtmnazicpimcAccstia lc gilor nveau contest arribunalefe arve, ru era perde zccc lor cturc publicc
ell

cpiclera.

in

GIl.

ca

casaro

dllr.ilc necesare pent.rll aceste lucrari: 111m cunoaste un cprstat aI Acadernici frurl lndolala supravegherii avaml sarcina Intretmcrii gradinilor. eel care

ERATOSTENE (Eratosthenes), f:eograisi wlronom t Cirene, aprox, 2f14 A/exam/ria, aprox. 192 t !lr.) Btbliorecar al Hibliotecii" din Alexandria".
Erutostene stiintifice. fi locuire paralclelor a fost ~i Ie-a creatorul tmpartit a fest poruind solstitiul (Asuun): gcografici' care pot sa cirin ell ajurorul El a cvaluat teritoriilc

rilii, rudele apropiatc reveudice movtcuirca afacU"ca era

aveau dreprut s;\ , in urrna d.rui fupt hclicci", care

cpimelcml

ftilltanilor. Inntgnilor

,ldus{1 in fata

::;i

epnuclctul ctcbilor":
il()r~ ill:-arcinat lcui cmporionului". ~llpra\Tghcdtl

epimclctul in numar

EPONIM,
WI

aa

5i

meridiunclor.

Actiunca calcularea de vara,

numele

sail unui
"(I{/-

cea mai rcmarcabila cumfcrintci varea r aport ell de terestre, la Sourclui

cu intrctiucreaInr; comcrtul maritim. maritim,

xau unui grufJ de persoane.

SUIl S(ltI

(Eroul

de la obscr-

trauvrnitand

uccstcia

mostemrca pic/or sauun arcbere i domemu). gusml sau prin

de zccc , care

nim este stramosul, adesea mitic, al unei

[amilii numele eporum ill cursu! at unui grup urmasilor social, sai. numeie el dand sau anului Magistrasut

circurnfennta

ccrcasca, la
d a obti-

EPICTET (Epiktetos).
(Alell(/.
PO;I!C

d"

VIlSt' /\

din

urmn

vegheau

la aplicarca cund existau .~i rcziduu p

Alexandria

~ila

Siena

aprox. pentru marile

52n mai

SOO i. ltr.) sclav. , multe

privind \ii

vrimilc

~i comertul

este eel carl:' caruia

da

nut citra
ixtorie

25() (XX)

stadii.ccca pc care nisip

,:1 a fost un libcrt allui Niccsrene" compoziti rnai ales

sure-ina de a anchcta

tsi

exercita

functia.)

aproximativ

la 4() OOU de km.

0

ce corespunde A scris a
cunoastcm a invert.<;<1 se prima, problema

lucrat general

ale

comcrciuntilor forman

a gcografiei,

cure accla ci-a tncercat pentru lIliri.

can: judccau nalclor membri,

accstclitigii.

Epirnclcui

~i ci un colegiu ell distribuirea vcnllurilor

pure rile ~i in acest

lnsarcinati galcrclor, Epimc1cllil

ell paJ.u ar scnnlclor

ERANE, societau de ajutor reciproc. Se cunosc purine despre organizarea eranelor, dar ele par sa f fest recunoscute
de carre casierii stat. Ele pentru i~i aveau prcsedintele (eranistii) irnpreuna, , si sindicii lor. Membrii a se bucura

mai ales prin Strabon tat un ciur pcntru stabileasca re, precum .anesolabul", melliei practic

". Eratostene sirul numcrelor instrument a rezolvu

care permitea

c1 v-a cvidcntiar figurile pir:latc

~i un
pcntru

de calcul astronomie

de debi4,
pc cupe. sun!

de dimensillni unele dintre nlllllil

cq.JI)\C

Gratia, tincrctt·a.

delicatetea car,lcleristicile
Cll

siluetelor acestui rosii

pc

periodua

lie

patnl

alli; d usigu

se intruneau . dar ~i pentru dintre penlru

propoqionale.

tn

*,

mae'ilrLl

al stilului

ra pi.lI,lteZi.lurullli, de dHrc tot ellcpartiza

unde soS':au sumcle apodeqi slilTlek, putrivit de epimelct private.

u se intrajutora:

daea vreunul c.;eilal~i par sa

opera sa
numele cuvinlc, cum

cea mai lm.cmnata de "calendarul ~trfullo~ul

fast

inveneu alte a~a

fi_guri

<-lrhaice.
pit·lor d" vuw u{ Vi-/efl

(-+ FINANTE"), ~i eu dispos-a mai Epimeleti sa ~ire/_c era Lln rei Je minis· sau unO[ supra·

ci avea 0 nevoic, a-I a]lItu, imprumutul

Aeeste societati

cotizau

tarea ullui calendar

care va fi clIlloscut'sub iulian",

CClll.

flind dat c1asidi.

tarn

dohandlL

fi inflorit

calcndarului luliu

nostm,

EPILICOS (Epilykos),
(AIt'lJU. sfiJ,..jiflll.lt't:olului Sub aecasta se-mnillllra mliite vase reaJizate de diver ... inca! e atribuitc lIivcrsilatc 116 aceillia,:,i poute

;iliiie primite

dinaintc;

mal

ales

la

Atena*,

in epoea

I-a

oficializat

i. Hr.).

!ru de Jinunte. :\"umele dat ~i tlllOr admillistratori ~cg,hctori

efill)

se CUIIOSC mai

ell tehnici!;Oi stilllri alflt nu ~e ~tie autor.

<Ii

societatiJor temple

ERASISTRAT. medic (Iu/is. insula Chios - 257 i. Hr.).

A Nicator. fost medicul Opunandu-se a refuzat.'Ji regeJui vechii Seleucos* medicini* luarea

ERGOT.MOS,

(lIar

(Arena,

prima

dad!

pot

fi

)i funqionarii unur

c~rc Irehuia religioa.~e

T01U~i.

aceasla printr·o

bUllunJe

sau sa orgalllzcl'c

ri

cxplicalil

_~erbari .~i roccsiuni p

hipocratice,el

pntetice

jumalate a .\ecoiuilli al VI-lea i. Hr.;. EI a fost cel care a modelal un vas de dimensillni mari, folosind ceramica secolului precedent, cunoscut sub numele de 117

ESCHIL .,va\ Francois": pictorul accxtui vas a fest Clirius. Sun! rcprezcntate pe el 27() de figuri omcncsti ~aL1animalc. route de tnspimitologictt: astfcl, cstc rcprc zcututa lui Calidon. se pOI VI:Jea jocuri in cinstcu lui Patror!c. lui Tczcuctc. Gasim un mivcarii. 0 municra !lOU a xi rctntoarcercu victii <II de ill anul _3(i2. ape: in Eubcca". la Tumina, in :11l1i1 358. .Iec'lsD cpocri. Ia tribuna. contra Duxruan muccdoncnilur. ~rl \urOCd\l'a lui al Tatnl care silu a foxt nu modest illvartltor, pe Demostene Eschine ascruimcntul ,,5 se exilcze. ~i in Ionia, Akx:llldru' a raspuns cu atata vigoarc, adunani conctnd pcntru
d

EUBEEA la discursul lui toanma Sinodul functiona dcpunni la Termon. ill tcmplul lui Apolo nuruea care din con-

Eschinc

I-a ajutat , Inaintc

de a lucre orate-

Inc:lt a doi:landit a trchuit lui til

hotnra razboiut. Sincdrionul permanent. trimisi de

vola legile. tconsiliuh. era entre compus ccl5~ilc

. A fost secrctarul

si Eschinc pc

pc magistral!.

EI a trait cfi.(iv(\ ani In Ceria interventia rerruoarcc sc putca

rcgelui

fcdcmlc. EI tixa crdinca de zi a adunarii ~i rcd.rcta proicctclc de legi <;i de dccretc care urruau sa fie cprohatc.
lIll

Magistrutul al iuvcstit cu de carrc , de lin

a (rata subicctc dc-acum Ull suut a1 miniaturii \i <II dctaliului cure Lie din acest object una din capodnpcrclc ceramicii grccc~ti. Vuxul m~lsoar~l ()(J ern 111:1111I11e.

in
de din dupn a rnuru uceea 1.'1 s-a srabilit la Sarno;" undc

era strutcgul". pentru putcrcu hipurc easier

cumandant

an. dar reeligihil,::.i c! era asistat cavalcrici)

r! u inccput

cxccutivn: (colldllcCitond

IIn('

ETOLIA (Aitolia). ETOLIENI, din Greci« r/fJJ/.\'('unO, la

Cormt {u'-X(i.
,If"-"

",inordut
()

~i de un sccrctar

EUBEEA

(Euboia). il/sulrl

IIUHf'

din

carr

(-'(I

UI"t-'{I

tiesyi ult' /\/ici( Coastc!e liubcc i CI'<l1I ncrcgulure ~i ca era S(rttb;ltIlW de lunui masivc muntoasc:

Ltolia era mZirginitii lu vest Je Ac.nuuniu.

ESCHIL (Aiskhylos). nian rF(t'II.lis, ulmu. 5~_~

-l56 t. Ilr)

!!/if,'

la nord de Fpir "i de Tcvuha. Locrida. Coastelc lilluasl:, ,IL'CI"(J

I« est de ~i Tn);'l:;iuteriorul snlb.uicc:

-- Geld,

rruu

dcstul

de ell fiure

muntus

';oi

popular

j_on:! era ocupata de populani razboinice cue, adcsca, nic i [111 vorbcau grcccstc. l.a tnccput ca era populuui de catre lclcgi care, sub conducerea rcgelui emu simple graul larguri, Hug;llii1c in ccntru. Eubcci emu de mar-

Aetolus , tmpinsesera
vest: ctolicnii" pcrioadci Etolicnii anul -lflg, cl ,\ p5.ru~il Arena. Sir~.l.Cll!~l,]a curtea u rcvcnit OrellilL Sil'ilia', saptc. scenic ulterior III anul JIl("alldu·sc Sc pare apoi lui Hie-ron. Alena, S-a care 45~. dintre la ucuzatic
I/U/,Iid\) ~1l1 ocupar

pe acamieni
rcgiunca

spre

din sexul

lcl.mrin.

curierc!c

inaimca import .. ut r pelopoa-alrurilor minclc Accstc convti ava marc

0

ivtoricc. au avut un lee putin panCI in cpoca cfind c i au inainte epoch razboiului rczisun

ca
in

c.ictiunc Timarcu incuvi

numita ejJalrXheliu doki10"1 r-ondamnat ill anul Demostcnc spcciale: ~i Escbine dcvcnisc l-u acuzat cc!ci ucuzana u-u uvut politico pe de-a a fost ]11 ell prik-ju'

in icteric -ncxiuc". ateuienilor urmator tuit lncat, parte Locnda, Elida -

1a

unde i s-a jucut tutors A verts peste pe plan

(',,(t:

urmntor. Eschiuc dona

de a cc luvi, in sccolul lui Alcxandw* (324 i. Hr.) Aceasta ca lngloba

~'il

de cupru mine au

si cfncva Iost

filoane Ind

de Iter. atat de numai

eli a tr.idut rnisiuni

, de urmavii etoliana.

exploatate

I~lGc!a. unde a murit. FI-a pcrfectionut

In uccastn

inrens.

incat crau cpuizarc

din pcrioa-

71) de traeedn.

ni x-uu pnstrur ron-

L:h:utCi In <cris

a rnspuns urmati. scl'ul partidului

s-a extins.

tragedia

fel. Afaccn-u

In

uu sccol. Pocida. Mcsenia" III

cia romcnn. dar de la cupru mc!c I lalcjv. lnvavia rnultc doriuna popoare

a provcmt a silit

III axa mrl\\lT:-1. Iud\! uncori

scptcmricnalc Beotia" luptn

r Acaruani».

in Tesulia

vide rut ru parintelc

acc stui gen dramatic

fuvorizuse

lui Filip,

sudul Tcselieij,
*,

sa se refugiczc

In insula

ESCHINE (Aiskhines),
uTica u Clllocitiei 314 f_ 11,-_)

orusor

uprsrx , .NO

(dt'ln</ Sl1HIII,\,

Ecchinc l-a atacat pc Ctevifon. care pruPllIlea sa i se dccemezc 0 ccroana de uur lui Demostene. Era unul Chcroneei" decat ~i problema u-a foxt judccata OupCl. opt ani,

Rivala a Ligji ahcene nccurmata contra

Fubccu, urrnutc curttnd de ccte de dorieni" S-;l format !_l aristocratic funciar a , crcxcatoru de cai.usa-numitii hipobou, care all vtabilit lin regim ofigarhic , deoarece 119

() adUllUrc

Macedoruei". Liga etoliana era condusa de general:! (sinod), care sc In{rUllCa

118

EUCUD rnagistratii erau alesi dintrc acesti "dl.H1reti" Marea sarbatoare cornuna era cea a Artcrnidei Amarintia, stapana cailor ~i a anirnalelor man. Din secolul al VIII-lea
pana la al VI-lea I. Hr. Halcis ~i Brctria au

EUFRANOR ellberat aliindu-se eu romanii in cursul razboaielor impotriva etolienilor. Pe Hinga cultul Artemidei Amarintienc, Eubeea era vestita pentru templul inchinat lui Apolo Marmarios ~i pentru oracolcle sale, ale lui Apolo Cerintianul ~i de la Orcbics. EUCLID (Euklides), maiemcuician (.ifllrsitui secolului allV-lea - tncepund secolului allll-lea f. IIr.) Nu se stie nimic dcspre viata lui Euclid, In afara faptului ca a fast chcrnat Ia Alexandria" de catre Ptolemeu Soter pcntru a preda acolo marematicile" Lucrarea sa escntiala. Stemensete (Swil.'heia), conccntrC3Z1'i, otrivit unui plan rational (de la p figurile simple 13 cclc mai ccrnplexe}, cunosrlmclc marcmatice precedente, carera Ii se adauga propriilc descopcriri ale lui Euclid. Lucrarea xe compline din treisprczcce cani In care el vorbeste desprc gcomcrria plana. despre poligoanclc tnscrisc ~i ircumscrise, c despre proportii, despre asemanari le figurilor, despre numerele rationale, dcspre progresii si despre proportiile continue. Primele noun carti sunr inspirate din lucrarile pitagoricienilor.din cele ale lui Budoxiu" din Cnidos ~iale lui Teetet. Cartea a X.a, care rrareaza despre numerele incomensurabilc. este rodul cercetarilcr lui Euclid. Cartife a XI-a s i a XIII-a, ramase in stadiul de eseu, COIlsaCf<ltegeometriei in spaliu, stlnl Jc impira~ie pit<.lgoriciana ~i platoniciana. Elemenrele a dimas lucnuea de baza a intregii geometrii ratiunale, pana la 0 epod inca foane recentli.. S-ar parea di Euclid a intemeiat 0 ~coala la Alex.andria, unde a murit. EUDOXIU (Eudoxos) DIN CIZIC, calator si marinar (Cine din Propontida, a daua jumatate a secolutui alII-lea t. Hr.). A venit din patria sa in Egipt, in caliratc de teor (_.. TEORI!), in tirnpul domnici lui Ptolemeu al VII-lea (Everget <11 ll-lea Piscon). lnteressndu-se despre particularitatilc accstci tari , cl si-a facut rost de rnijloacele pentru a urea in susul Nilului , apoi Ptolcmcu 1-<1trimis in India en 0 noua flota. A rcvenir en 0 incarcarura de parfumuri ~ide pietre prctioasc , pe care regclc i-a confiscat-e. La moartca lui Prolcmeu. vaduva accstuia. Clcopatra.L.a trirnis din nou in India eu 0 alta flota. La tntoarcere. s-a oprit 111Eticpia , unde a adunat infermatf ctnologiee 5iprimele clemente despre vocabular. A readus de ecole la Alexandria" ~i cpava, iur dupa ce a cercetar-o, a ajuns 0 la concluzia ca este posibil Inconjurul Africii. Des! noul rege, fiul Cleopatrei, a pus inca 0 Jata mana pe lncarcatura sa, el a pregatit 0 a treia expedirie. Intrucat vasul sl1n a esuat , si-a salvat lncarcatura construind un vas nou din epava celui vechi ~ia reverut la etiopieni, unde i~i lncepuse rercetarea. S-ar phrea ca si-ar fi continuer drumul sau spre sud ~i ca ar fi ajuns ill Mauritania, la regele Bogus. Apoi a incercat sa refaca periplul sau in scm invcrs. o viziune mai exacta despre calendar", dnnd anului solar durata de 365 zile si 1/4. EI avea la Cnidos un observator , de unde a descoperit steaua Canope. Eudcxtu a explicar rniscarea planetelor prin sistemul sferelor concentrice, pentru a lamuri miscarca uparcru ncrcgulata a planctclor plasate in planul eclipticei; totnsi , in sistcmul sau , Pamantul a ram as cenrrul acestor miscari ccrcsti. Aristotcl" va re1ua accasta teorie. aducandu-i cateva modificart (_,. ASTRONOMIE). Descoperirile sale in domeniul matemericilor" ocupa cartea a V Elementelor lui Euclid", consacrata
-(I

ajuns la 0 mare bogarie. Plotele lor s-au dczvoltat pentru a exporta produsclc manufucturate si a importa rnaterii prime, In special staniu, necesar pentru fabrtcarca bronzului. 0 buna Intelegere uuea accsrc cetmi, care au fast initiatoarelc coioniztirii. Halcis a Interueiat in Italia Curnc }i Neapolis, iar in Sicilia ~ Naxos ~i Eubcca. lntr-o peninsula din sudul Trucici, cubcenii au creat aproape treizeci de aseznri, printre care Olintul ~i Stagira , asrfcl Incal aceasta regiune a pastrat nurnclc de Halcidica. Eretria a luat parte tmprcuna ell Halcis la eolonizarea Traciei. Ea a dominat un limp asupra insulelcr din \1arca Bgcc (Andros, Tenos, Ceos), a tnrcmciat lin comroar in insula Pitecusa (Ischia, in golful Neapolej, dupa ce luase pozitie la Corcira. Dar in secolul al vll-lea i. Hr., cole dona cetati au rupt vechea lor alianta, disputandu-si bogata campie lelanrina; a fosr intai un razboi de rafuiala tntre hipobori, apoi el a degenerat lnrr-o lupt:1care a durat peste 0 suta de ani 5i s-a terminat prin tnfrgngerea Eretriei. Dar cctetca Halcis era istovita, astfel ca s-a instalat tirunia". In anul 506, Arena" a supus orasul ~i l-u mentinur sub dependcnta sa, in pofida unor revolte (in anii 445 ~i 4(1), cata vreme a dural puterea aecstci ectati. Eretria a fo~t distrusa de caire pcr~i (1n 490), in cursu I primuiui dzboi meJic·, iar populalia sa a fost deportata in Mesopotamia. Atenicnii, stapanii Eubeei, au reconstruit ora.~ul.Dupa biltalia de la Cheroncea*, insula a fost ocupam de d.tre macedonelli, de care ea s-a 120

proportiilor.

EUFRANOR (Euphranor), pictor -fi sculptor (Corint, secolul at tv-tea t. Hr.). Elev al pictorului Ariston ~iccntemporan cu Praxitele", Eufranor avea reputatia de a fi rnuncitor ~i tordeauna egal eu el tnsusi. El a lucrat mai ales pentru Arena". untie a decorat porticul regal ill Ceramicei". In calitare de sculptor, a ridicat in special statui gigantice ale "Gredei" si ale "Virhl\ii" sub infati~area unor feme!" maiestuoasc. Eufranor a fost primul care a redat simtul demnitatii personajelor sale ~i a inrrodus proportiile. Lucrarea sa Paris, pe rata caruia artistul a stiut s5 redea toate . EUDOXIU (Eudoxos) DIN CNID, td .. sarurile caracterului, era celebra in antifitosof si aSlronom (enid. 406 -.~ aprox, chitate. EI a mai sculptat ~i n Alexandrulsi u 355 t. Hr.). un Filip" pe cvadrige. A scris un TraWl al EuJoxiu a stuJiat sub conducerca lui propor(iifor ~.j cd culorifor,cu privire la arta Arhitas" din Tarent, apoi s-a Jus sa intcmeieze 0 scoalilla Ciz.ie, in Asia Midi. EI a pieturii. Opera sa cea mai vestit1i a fost 0 trilit cu· siguranta ~i la Alena'" 5i pare di a Ll.ptll de cavalerie; ea reprez.enta un episod revenit in patria sa, linde, paate, a muriI. razboinic care precedase biltalia de la Manlineea· (din anul 3621. Hr.). Eufranor Dupa alte izvoarc, ar fi studiat ~i linga pc Platon, la Atena, 5i ar fi petrecut 0 bueat1i este considerat unul din cd mm mari arti~ti din secolul allV-lea I. Hr. de vreme in EgipI. Din Egipt ar fi venit Cll 121

EUFRONIOS EUFRONIOS (Euphronios), o/lIrfsf£1rI'iutl secoiului al VI-feu - incenutul _\;'COul v-Iea t, Hr.).
Dcvi i a pictut lui cu
S-;j

EXEGETI guvcmarca a Pontului, n i'oq lIci~i ill Ncoptolcm Capndociei, mostcuirc ill luprc. a Paflagouici a lui Pcrdiccas. Iuptcle Blccat u izburit trtidat contra care
all

~i El lui test cane

democrutiu"

Dar si acesti

legislator!

apur-

Pudanudas

II III V

Ill/IIi

victories accste

uneau [l110T rnar i farnilii de eupatrizi: altc rnuri Iarnilii. prccurn Alcmeonizii". all fost cclc nne au dat manle capctenii ale dcmocratici.

Agis" IV
Euti.lInidas Arhidarnus ELlcleidas Licurg

'lprox.275-244 aprox.244----241 241

n~

ccntcstat uncle

accasr,i, dimrc

xc

C~I

~i a lui Crater",

cl inxusi

sulc. xtiluSc pare c;\

de

227-221 2IY-aprox.212

care sunr ucindoiefmc

capodupcn-lc
(ell

Alllig(1IHJ~ ~ in citadcla (ill anu! J20), a pomir \pre Eumcne Eufrat:

Nora din Capadocta sii ruga si care a P~IS de mai

rosii. li~.xcvcr'

EURIPIDE

(Euripides),
, Mnesarc.

I!()I-'i

tragic
i. Hr) dominaua lui Naj,is N..hi~ tnccpand

aptly"

212 ·i1prnx. 2m , apoi 195--\\)2 a

alli fabric ami

Hahrilinll~)ll1<lintc SC cunocc pcnclutui Anrcu, banchcrul a cratcrului () drama
CUpd

la
pc cont lui

;ns~ dc soldatii

(S,Jlllmillu, .f-8() - Macedonia,.f-(J() 'j'dtrtl lui Euripide

lui Mahanidas Jill 21)6) aptox

de a xe trci

sCli, a fest prcdat Sd i ~e taie cupul. Numele multi

lui Anugonos a r()~t

era cfir riu-

()pere datoratc sau: cr.uc rul de

EUlTICllC

Gcnonici

si I/Iiklenif ()
pidllr(II'il .\1.'

lu

regi dill dinustia

EUTIMIDE
ai

(Eulhymides),

cunczunclor lui Antcu.

:!("cca

III care

lksL-lsoari"i unui

EUPATRIZI,

memhri

ctasei nahile

'Hlllll!~i invcntii!c

Icg.u de Socrute"

Toutc

acc ste iutlucntc

pinal, gcuiu. picturile

dar care

'-<I
ell vascle ne
\'0111

d coordonat

care dccorau \ak,

sate.

Priutrc S~l lui ~i Lin comin luptn a condamnn pc oumeuii de rfind contra regilor ( > RfGALiTATE
C)~

multumi picture

CllP~1lui TCLClI, pastrara in muzcul

lxjuv rc . Cecu Eutronios pozitia xau este cc marcheaza

dl' picsc. cine! ori, gloria S-au

\<1

n-a rust premier a fost mai ales postuma saptcsprczccc ficitatc,Hl-'dtw/, ~io drama

de b Euripide

EXEGETI.
mai multc cxcgcti dar sarlutani, care dcvinii

Sub functi

accvt

IIlITTlC\e cunosc dcnumui oracolele dedit accst uisrc numc ,

vinuul

dramaticului

i. Astfc l , erau
1111

piton:s<.· care reinll!)inc subiectclor Familiar. Nimcui

ill
nu

Intregjmc

cure intcrprctuu emu dtidcau

ell caructer

mitologic tntrccur a ro~tlin

1-"

SPARTANA), ci i-au

vilit

sJ acceptc

un conprin

\dlirid.

adc~ea CJ:ltitorii

obrajilor.

Olarul

siliu.

p[ll1i:i dnJ

au inlhrurat

ell toru! rnonarei sau prinlegifc

hia Cccropizrlor. .uhonnu' Srapani rcciproc

care u fn.~t Inlocuirii

EURIPONTIZI,
c ele dow! listu Anstun Dcmaratc Lcouhidac II II dinastii
1"/1

numelc
1'1-'1;11[1-'

pe
lntre

putcrc,

~fJ.~ial
xalc areas-

IIneio dintre din Spur/fl' sarcina inaiutc Arena. dtn: ~;I c xamincvc de a permite cxcgcui trupulcclor inmonnantureu. dcscmnati Numiti
pt'

armonie

vie

III
j()f

lopte

clunuri.

p[ln{\ cttnd

A!-ii~ji' rcgilcr
dill :ll'C<t\t:l

Dracon"
puterca

a inreput jundica.

sa diSlntgil
a puterii

dinnvtic: apmx.550-5IY 515---N I 491--469 469----.+27 427··1-m 399·-_'ihll 3()O-338 33K-33 I

rnorti , Tor la de unci viata,

1'UT-

EUMENE (Eumenes), Mt'IIt'ru{ a{ lui Atexandru eel Mare t Cardia. Chcrsonrse din Tracia. '\(j() - 3/0 t. flr_j
Sccrctur Macedonia. Alexandru" Dupa 122 moartcu lui l-urncnc EI Filip' ul II-lea din allni a dcver»t -ccrctar
~I

Solon a continua!

aprox.

~lIcri crau

t:l rnunr a de slabire prin snpularca c:i a dat drcpt pc care I-a

eupatnzilor popor . 'Iorusi ,

prtiu

din Delft

dupa concultarca cupatril.i\i

constitutici

sale si prin fuptul

listc care ii era prezcnuua. >,c pare c.t erau ale~i dimrc mall un colcgiu iau s~i explicc di\ illatll,)i puucuu rctcruor cu fenomenclc \a rezolvc prtvire la la riuu-ilc

cetatencsc iutregului rmpartit ill patru clase.

~j !ill;:!

Jill trci membri. problcmcle nturi.

Ei trcbucure xc rndccscbi

comand.u

hctairii din Asia.

cI

penraco-iomedirnnii' au continuat sa-i

cuvelcrii (hip/wi_I') uniu pe ton eupatrizii. Arhidamus IV

u .. c)ti pc plan T

( • HETAIR:E) in cursu! cxpcditiei lui Alcxandru,

uhtiuut

Ahiu consnrutia lui Cfistene" -a pus dcfirutiv capat bcgcmonic! cupatnzilor ~i a stabilit

331-aprox.3()5 aprox. 31)5-275

de purificare. 123

EXECIAS EXEC.AS (Exekias), pic/or si otar (Alena. a dona jumatcue a secolutui VNea f. Hr.).
Contemporun adesea Arnasis allui se vadestc a ell Arnasis" totusi ~i considerat Execlas decal ". Poate ell figuri de a picta ell fiind apropiar acesruia, lege, chiar dad n-a fest atiit de curcnt adesea, mai ales restrtfrageda, acestia acccpra il si"i-l de ~iin baza unor

practicata piese copilul creasc3 ascmcnca.

cum s-a prctins

al

in baza unor fapte lcgendare ale corncdiei era dus unci ~i putcu cti i la Tcba". jncredintau

noi. Au cxistat la magisrrati; fumilii face din unde care

uude , la u viirsta

fi

mai "modern" Nicostenc maniera daroreaza negre

si arumta
0

stilul de pictura

Andocidc' Arnasis.uar aceea

~iallui
anumita a liniilur gravura Execias Iunga,

el un scluv; accasta

ca a imitat

Ia Efes,

practica

F
FALANGA, r<,rme!!wre desemneaza tnoirue de foull' linea de batatie. frontut ordinea de basaue. sl care ill cell' din /Irma a caoatcu .11'fl.ml de armata' .j"j indeosebi de Impel de irfantertsti, h()!,lilii.
JW~

a lui

Iui i se

inventii
Pe opere Ca 5i pictura In loc sa lin la un in De la carcva catcva

prccum el a vrut la

in relief.

LIe alta parte, Amasis

0

se pare di in anumirc pc metal. domina Dar

nil era permisa decst in cazurile de s;1r:1cie stabilita fara putt flti! de tagada Copilul era expus in a cineca zi dupa
nastcrca" sa, in general in fata unui templu":

sa imitc , la istorisire

religioasa redca cpisod

~i mitologica.
anumc

cxpunerea se facta dimineata, ca multe sansc s;1fie luat de cineva.

si pus amulete intr-un cos, ineoronat care puteau inviolabilitate lie recunoscut si p~lJtand colicre mat tiirziu. parinreasca practic, copilul:

sa aiba mai
Em in1\iyat de

el trateaza ajungc

in xernn

ales, Arta sa este mai putin olliriei si de clcgarua formelor. dedit ramus

san hri'iti'iri. ing;"1dui :o;a ratal revenca

dcscriptiva. grad tualr ceca

Si rchnica de perfectiune

spartan ii, in pofida Indemnunlor mamelor :;i fcmeilor lor, care lc spuncau crt au datoria S;l sc tnroarca acasa CLIscutul . iar daca
nu, pe scut (care, ar III uccasta sovnit imprcjurure. mortii ei in

aparatoare puterca

in

principiu,

fi

fast targa n-au predat

pc care

sunt purtati la

cc priveste artist

profilul ne-au carom

i5i

pasra

~i utea p

accst
cupe vase

nu

in pofidu

a tot ce s-a scris desprc arhaica, totul sc reduce hcplitica ar data

0

falunla ipo-

si ranitii},
'HIll

s-o ia h. fuga: Sfuctcriu Clcomcne"

dice ulterior lucrul sase tatalui

pare dificil persoana

51 amfore, nexemnate.

Ii

ga in
sigure.

epoca

arcnicnilor

se adauga

fi

putut pctrece

in acest fel , caci

rczc care pornesc cam din secoiul formarca al VII-lea, (a hopliti scuturilor tura mnncr buna. protejeze formatiei cu
0

de la clemente al lx-lea

prea putin eve atcstata din secolul

Vet-

timpul a lnar-o

razboiului

pcloponesiac",

au fugit

Ii era grcu

sa regaseasca

Daca panoplia Ialungei (aprox.

1<1Leucrra". Formarea sea in rclatic cinat

la Mantincca"; falangei

EXPUNEREA
expunerea copiilor

COPIILOR.

Tn Grccia,
de

em un obieei autorizat

care a luat copilul, dad accasta nu-si identitarea. CopiJul insusir in acest fel era fie transformer ill sclav. lie adopter.
dezvaluia

I. Hr.. in schimb. dovcdcstc

hi. fuga la Selasia. a mai fest care pusa udeit

cum se pare ca luptand

ell criza sociala

zdrun-

sui de la Chigi

650),

care reprezinschimbare

cot la cot, sub protcctiu aceasta a fost pusa in legade la sfarsitut al Joilea priza mai sii-~i aparitia
0

lor. Adesea armatei inovatic al VII-lea:

cetatile aristocratice in sccolclc al VIII-lea 1;'i ul VII-lea. Schimbarea metodelor de lupta ar f astfelleguta UC participarea cetatu Ia cucerirea .~i apararea sai. De LIe a sri tenroriu, dcschisa tehnice produsu sociale. prin cetatenii problema

in organizarca secolului

tchnica Asigurand permltca acesrei din stanga.

propriului

anti/abe,

fapt , ramanc dad inovanile contribuit aceasta transformanlor a fest

al scurului.

au fosr celc care au l sau Ceea consccinta ce este im-

anulabe
vecinul

hoplitului inovani ~

la crcarca Ialangei sal! dad

De aici ideea zid de SClIfalangu hoplin-

de a sc atribui

[Uri _.

in randuri striin~ care caracrerizcaza

portant de subliniat cstc Iaprul ca armata, asimilara cu Falanga hoplitica. a fost lnteleasa de catre anticii in~i~i ca 0 armata de cetateni trccrutarea sclavilor la Atena, de

ca. ca urmare a acestui tapt, nu se mai putea pune problema ca ostasii sa-si abundoneze scutul. sa rupe rundurile, situade, pentru nici rnacar a o lua la fuga. in aceasta

pilda,

nu era dicrata 5i dec! poate

decal

de urgenta ea Hind

situatiei).

fi inteleasa

125

FEMEIE

FIDIAS

indoialii, ImCdlllll~' Ilh[1 a rrccc sub taccrc f.tptul

~ll(\I~t:1 (', '(:/illm' ,I

ca Ilia parte la cxcrciui rcvcrv.uc

vi, in acest sale: fctclc pcutru

lor

dar

dornncau tultirnn

chiar dintrrdiurrc

III

nurnc!c

lor , r5mfl-

c.t
nil

("~I/ .•0

Iacea dczbracata

LIe vcsminrelc

La)/:izi') ace-rca

Illp';tt;,ril!Jr

~'et:ll(,lli

cxistau concursun tmcrc Jill

ccu mui vestita dill

De altlcl . curtczanc!c,

dar si ci'lTlt:lretelc

ILTi'

rmai .ucs

b Arena. untie vcneuu dill I,

~IVC~\l1 \) vi

(C 111cc
PUICd\J

111,li rnuln-

aU liher:i
\()iall.

~i Ell'

Lin.' dragn~te

cu cine
ell

r-ruu
pol

,>ill~lIITk r hiar

c.rrc ,

purine
pcntru pcntru

iuc.t

a c('({tiii:

chiar u «vut totdc.mnu 1111

]'\1[(\111of<mdi o cuituni; d era o ncccvirurc. I~I vi.ua caractcrivuc

cxccpui , de. dCCd.,LI

it putca CMe a
cl\llpr:l

,) inrlucrua.

arcucta

.uuanrilnr

lor. Excmp!o!

cxrc Asp.rsiu
iIK()l1tc';tclhiL-\

pcntru

it r[lInJnc

viguron-c
~[l

~i

i_'xl'r\'it:lt

I) i!lflllt'llt~-1

u'pii Fstc dndillilc' II dohn:lI-j du-rn.mulni P" b \i.l!l rvlc "pall'_ .'\~tr('l.
dill 11111,;],

rohucti \.':1 nu trcbuic nc

imaII!.'

b.trb.nuor ascmcncu.

din <c cuno-c

Ill:

lui Pcrirlc" cure Lice prin

SJ

Dec1 ~i

,ld('v~il"itt

au dcvcnit crcdcm

tcbann \i

\_k~'ntln~()liLi umbrcla

.It' l.l,crvltp;m:-.clrc!i

duccu rlel.'larl'~1 unci fcmeilc avc-nltc . vtinu

propriet.uc LTC:! c-rclc .\,' bucur.ur de

dui<illdi\cr:i

drcpmt

de

cctntc

i-an invin-, de ficcare

..LIt;) 1:1 Lcucrru

\i \l'~llllltil

'\'\1 ave» nki 1111

rculitnu
,,'1

carl'

dovcdcstc intahum

c.i ~;l lc temc!

nujtoocc.

bunun IlU priu

lor • CASA.
Tr:S1AMENi,

III epocaclcnicticji
diutrc

i fuc.t pe hhh,ltl

TOIlIE, DIVUH!. NASTFRf, FIDIAS (;l.tel1l1 (Pheidias), ·p.)(j-.J3! lui Harrnidcs.

arhitccu. pic-tori LId va sclc. C:lrt' au fO\tIHII1lCfI}aM: ill celt: mui celebre sfflr vitul
a\C~1I1

uu.u»

.1['UlpIOr, i_j{r.).

{)ir'lor

elc [-iind lea

Safo. I. Hr.

1<1
"j

liu Sl

clcv

<II lni Hipins c,)llsicicral A tnccput tcrnplut lui

secolului

al VII

lui t\g_eladaS', face pirtunl sruipturaln

(I

Fidi..ls cstc a! Grccici. ~i a dccorur Periclc a Partcnouului".

Inc reprezcnt.uii pule,1

cornice.

ill
-:'1 propricrnre . in ac(_'a~Ui cu \iata e]loc;J Hnomlas ne , ele xtiau ~;Icolcusca o Pantominclc uncle idyli' in care felTll'ilnr Ia Alexandria'. nici legea ci lui

CCIIII;li mare sculptor

~I

limp Tilrdllii militur al a ["'lsI Lei ruaccdoucni ~i tinuti de catrc III verviciut prinu-a tru

cc

vutul IJ mava

ave a concubine

sa curte zanc . adulrcrul n..luti i cu u;

IlU 0

Otirnpianul. parte» u n-alizut Dc si toate Ja clnu »uri!c ciopli imprcuna scutptunlc

" i-a tncrcdmtar pc care le uvcm vigur (':a plasi de a ori-

»ohili .

hlip

atr:lg(,'lpedcap~apclltrufcmcic,Cl\ipl't1em: avca sa-l omoure totdcuuna remeic chiur m:lrilat:i dreptul pl~l dedit acc ct C:I/ .., sctul , ceca avca

dill nuxlclul

reb.m,

die lui Teneri!

ell 0 echipn de pc care sa. estc

care

i-u dat form .. dcfinittvn. Intr-u rJmluri fiind Iorrnauc ill adancirnc

EI
maxiruncarrc

prezintn
parte

xi-a

gruoat

infuntcuu

se 111tJmchi ..lr o Pemcia sc bucuru avca F;1d

iar trur-o luau

burbuui

nu

pOI

\;1 cu durit. vetcrani. sarisa rarnl.

saisprczccc IlUl,io:ii Primelc coldar tnaimc. ficrarc

in G1ZlIri cxccpuonulc.uccarccc 0 t:lrglli;tl3.. ceca ce i-u fucut pc unil un I'd de santaj.j repudiar.t. din Sparta"

1:1 gll\('fll.lI"C;l de tip monarhic. c:t temcilc uvancl propria

dtft!a ~[i

Fidiu-, ,i.. a

fi numni opera acunuu sarcina

de a deseua

(fabllg::l g:rc<lc:-I era JiSPU";:1 in putru iucudrari de cinc i rundun () spnjincu

era posihil:i "Jcspi"iguhilt:",

de unvamblu ill piatra unclc

~i de dctuliu. et a avut

sc buc-nrau libcruuc cu si hurbatii tic

Ill!

de tot sctavii ferucilc

Figrn i l.a realilarea idcca momentul in care format, astfcl incst vii: un utcniun isi

Iudrcptuu pc umnrul

~(l(i sri practice udulrcrtt trebuia Sc pare c:i

~i ci'i IIll sc jenau

frize i Panureneclor". ginalfl de J. rcprezcntu cortcg!ut nu era inca asi~t;lm 1;.1 scene tunica, Ioarte niste

iar , inccpJlltl

de la <IIsaxclcu

femeia

aiba arnauti, Aceasta dnca familiile numai

~i dimre mai socotim care, de

lor. din
1111

cclui aflat III Iiua Iui.usne! il1c.'![ cusmauul sc ana in fata unui lid de scunn-i presarat

de mai rnulth lihcrtate , desi nu mai multe drepturi dccst nteniana.

ca

regale
guveruau

multe

on.

prtn intcrmcdiul

sotilor

tmbraca

ereof

illtcrscClcal':a

126

127

FILIP

AL II-LEA

FILIPOEMEN unii autori tnterrmitut fest echitar antici. pana cl ar

cortcgiul care sc prcgatcstc sa uvanseze ,

1111

fi

fest condarrmat

~i a

rcgclui

eu hetairii"

~i garzi de corp in jurul Pella, sau

(h_\'pas-

A constituit

Liga panelenica

a Corintului,

cal

tnccarca ..

sa

alunge

musca

la moarte.

Dupa altii ,
la Elida.

pi\tes), a adunat a tnfrumusetat pe marina.

nohilimea "). de u-i l-a atras

a1 carei
acca,,!a reasca hetairul de in
S-lJ

sncnitoare proportiilor toate

si s-a tutors

definitiv

Metopele se caractenzeaza prin simtul

, prin cautarca narurala. Nici
0

artistica, cxista niei

dar ell , dis-

in realitate, aceasta acuzatie era lndreptata mai ales tmporriva lui Pcriclc, prictcnul
sau.

vasala (Parmenion, Perdicas ". Antipatros

orasul unde

hegemon era el tnsusi. Liber in privinta , el se gandea sa cucedar a lost asasinat in timpul unci capitale actualei de catrc Pausanias.

Persia,

acestea
U:<:iU

a subiectelor
0

pusc in notonic

fel inca! solcmnul placiditate, grupuri sunt grupului Atcnei. , Hiscsul goale,

aJilturi
mo, diverconsi-

Sc stic ca Fidias
Alcamenesi care

a avut

ca

elevi pc
pe a pus

cretanul Nearhos. spre a se ocupa 5i pe Eumene din Cardia peruru

secretariatul

sarbatonlor
regale Verghina. a

la Aigai.
nccropolu in apropierea

conduce in anu!

de familiar. se: cancforc, ell hgurilc derate rcgrctam rcprczcntn In ceea Hcrculc Demeter Proportiilc

pe Agoracrtt"

din Pares. cnruia

ill uccste

de figuri adcsea

calareti, lor divine,

b;_]JriJni. Frontoanclc mucstrului: trcbuic

l-a iubit ~i sub nurnele uncle dintrc opcrelc sale

capodopcra

sa

pienterea
nuvrcrca , Haritclc

central care

(Petta, A

FILIP AL II.LEA, rrge al Macedoniei aprox. 382 - AiMai, Macedonia.

336 f.

355 si-a reluat of ens iva, cuccrind Pidna si Merone , inaugursndu-si porturile la Marea Bgee. in anul 354 a pnrruns in Tesalia ~ia dar piept ell aliatulriranului Lied-ron, generalul focidian Oncrnarbo ...
Filip luat Crocos a fost batuf.dur prizonier pc in anul Onamarhos ca focidianul vinovat sprc l din Delfi~). de acolo trunise urrnnror I-a III -:;esttl ~'::ifie ernde sacrileImediat scf priTcrmopile"

Maeedoniei,

n-,

gasi! un hipogeu monumental, care contineu obiecte pretioase 51 parti de statuete care parcau a-l rcprczcnra pc rcgc ~i pc Iiul .~a\l Alcxandru. S-a presupus di. aici era mormantul lui Filip ill If-lea. Totusi. unii arheologi socotesc

ca

ar fi verba

mai

ce a ram as pot fi recunoscuti (sau capete armenia Ccfizaj. LIe cai. celor dar ~i de l-a lor. La

Ioxt

al

treilea

fiu

al

lui

Aminras

al lll-lca

~i Core, admirablle trupurilor dau () impresie

du-, ca

si al Euridicci. os'tatie la Teba'

In

de catrc

anul 367, a fost Pelopida~ aici , pc lang.) cunostinte in care Ii ca Iratele a murit Se parea Jar

~i a

dispus tcrnplu

curand de mormantullui Antipatros" FILOPOEMEN

tt'R (11 LiRii aheene (Philopoemen), (Me;,:u/II}Jofis, sa dc

ciricat.

eOTIsidcrandu-1 sc avanta

de gratie,

~i a ramas Irei ani in Beotia: Epaminonda", ~j-a tnsusit dcmcniul politici

giu (jcfuisc JuP;! accasta. pcntru focidian, mcjdia Terrnopilele Macedonia. Tracie, Perintul utacat Calcidicii. cclcbrat dekgatii
CI

stra253*

Totus

-:;i de scniununc. i nu decorureu

i ~iale

strutcgici

a-l senate ; all fost

pe celalalt lntelesese trupc s~ s-a intor-,

Mesena.
Alungar al III-lea,

184

t. Hr.t.
catre
pus Cleomene In Iruntca
S-l\

Partenonului 111cpoca artei.

0

facut pe Fidias celcbru, ci realizarea catorvn

xtatui
crisekfalLlinc carierci peurru giganlid poleit sanctuarul a Arcnci, "csocotitc sale, dill mai tar ziu, drcpt culmen Pidius Ptareea" a facut statuie din lenin din

vnr tngjtdui

sa supuna Alexandre

Greciu.

Pailos , dar Alena , astfcl facut

0

din patria Filopoemen

n-u Cost mcnit sail mai marc

sit dornneasca,

al Il-lca

ca

Filip

dupa u scurta dotnnic , iar cclalalt Irate. Perdiccs al Ill-lea, a avut aceeasi soarta,

Filip s-a Indrcptat

din

nou ~pre si cu el a ale

conccratcnilor sili pentru a se uni ell regele Mucedonici Antigonos, pe care l-a ejutat
srt rcpurtczc spartanilor 222). veesca stratcg" Mahanidas, Mantineea in Creta Nabis, intr-o Apoi avupra victoria unde Pilopoemen Reinters tiranul (207). lui Cleomene s-a dus izbucnisera in patria Spertei. A facut
0

alianta
352),

cu Bizantul apoi , in 349, uteniene cucerit

0[<1.,;£.

~i a s;i ser-

nefasand
a fost

dccst

un urmas , pe
regent

Amintas.

Filip iar ill cl A ~i aSlI· aliall\[l (in a

(in unul Olintul Olintul triumfulla ateniene

0

de la Sci asia (in anti I razboaie

in inrrcgimc , IX: care

uumit
0

ill aILu1 359, activn

.5i orasele a fost

ell am, ell cxceptia 0

fetei , a piciourele-u facut dificila, Atena impreuna pentru dou;i Atena pc un care i-aLL Cele au fost a~ezat

anul 356 a luat titlul de rcgc. a tnceput respins ilinenii

De InJalii

III anul Filip si-a LIe

in Creta,

lor ~i a mflinilor marmura Promahos, a fost eu

0 Ulla

politica

de cuceriri. pe peonienii
0

_14g,tmpreuna cu alte 32
venite

intre cetati.

sa, a fost ales sale rnaini III batalia

tehniel

pe

traci

si i-a batut

Dion. Si-a batujoc

~ta!uie de broIl;:: de la t\cropo1c, dill primcle dill Pelcna sale opere, realizala (Ahaia). criselefantiwl

Clre fik:eall prea mari prcsiuni sale. Apoi a incheial (Muloscs), a luat-o timp eetatea 3S~). eucerise Epirului Olimpia, Intre (in allul in Traeia

pra gnmitelor ell rcgcJc nepoata, anul Amfipolis Interne-jat 356).

_pc

sa scnmczc
pc
l:uecririlc.

trei
de a

A ucis cu propriile

pc

de la a fost lui !ntai Nabis

p<lcea,

de

parte

retinfLlldu-i Termopile in amfiqionia·

alenieni,

pc
Apoi

nOlla ealatorie

~i, la imoareerca pcntru liran difieil. noul

In palrie, SMut

Alena

pc a dimi eetatea 356 rapt eare

alta parte cont.inu5ndu-~i pus mana reprezent<ll Dupa Tracia constituise raspuns inJrepti.lt a cueedt eii coalizati a obtinu[-o aceasta
0

templul stalui, adus Parteno lucrate Nll ne-a

In disiHorie

pc

dIes iar strateg

a Illpta Impotriva

5i a obttl1ut de Intrudit armatele

sa fie spre Atena

criseletdntine glori<l eea mai

~igigantice,
marr:,

1.:\ DeW.

al Sparlci.

lupla nay ala, el Profitand aheean<'i.. elle-a vechea

til

I-a
de

surprins aeesta tulburarea

pe
~i-a

arml

~i-a eondus ligti Impotriv<l Bilantul,

pe un trasell moartea. in Liga spartani, suprimat Jemonienilor.

unde

anat
laee-

... ~i Zell'. Olimpianul p:ma riimas 101cele nimie Fidias mai miei

Filipe,

,~i Chersonese. asediind Elaleea.

troll din aliT ~i dill fdde5.

StalUile

sale erau amanllntc. dill Elida·

I-a

tacut sIilpan

pe

minele de aLITde 1a Pangea

lui (340) ,el a apoi s-a 5i Termopilele

Filopoemcn Ayfind educatie rasturnat

i-a silit
guvcrnarca spartana

sa illtre de

din ele, III afar1\. de

(de altkl, Crcnides). Alexandru~.

in

filipe era deja un targ, l1umit aeela.~i an i s-a nascut un fiu, 0 yrel~ eI ~i-a luat un repaos

a se plange

spre sud, a ocolit la Cheroneea

~ia

d"iteva cvtx;ari

pc ni~tc moneue

[n anul 433
sustras
aUT

fost

aCllzat

ca

Filip a dat piepl ~. Victoria Grecia

eu gre-

(in anul oar1\, de~i a pornit

~i i s-a intentat

un proces;

dupa

pentm a-~i TCorganiza imperiul. A intemeiat Falanga maccdoneana, a eonstituit casu

pc

{;are

i-a dat in mana

(338).

188). Ales strateg pentru a opta eonlraetasc 0 boal<'i. la Argos,

128

128

FILOSOFIE tmpotriva Mesena luat insll din lui Dinocrate, care fest scosexe l-au sa obligat Leucip al scolii Dcrnocrit mixica. Grecii all lost cci dintJ.i (din Milet sail din Eleu}, fondator a fest atoci de carrc o filosofie in miscare rcalista, in care lumen este pusa de un prim motor. Aristotel a

FILOSOFIE Aproximariv Citicn cstoa (Cipru! poikifl:'J, antic in anul 300 t. Hr., Zenon si-a deschis do undc , docrrinri a lui Zenon: fest scoata provinc a porticului. reprezentat din Clcantc din

Liga

prizonicr

uhccana: :;;i el a

dusmunii

din Abdera.

Aceasta scoala
0

in pucila nurnclc Ace ... t de Ascs ,

1"1:'110-

reprezentata

in to,tttl stralucirca , care a dezvoltar

se otraveasca

mecanica primi

avut ~i el discipoli, care au test mai degrahil oarneni de ~tiill!il denit ganditori: prinrrc ci domina plantclor prezentara Acadcmie.dar intcmeiata in Teofrast. fondutoru! 11Ii Pluton snintei a fast rc. Mostcnirca

stoicisrnului vtorcrsrn

Anaxagora' opere

nu vu uita aCC<JstaIcctic. ale

FILOSOFIE.
care asupra s-uu detusut pentru lumii. tradmcnalc lor lor. Asa ai suintclor". r(:'oxonia Oncntului hititc.

Dill multele
sofi, dintrc care scriau mente zcmu chiar ... ll a

de crediutele a cugeta Icnomcnclor

religroasc
':'oi

unii (Bmpedocle.
, n.au ale lui Sucrate', in general,

acestor

1110fra,!!IOL ba

Parmenidej

in mod rational cnuzeatfit in

in versuri

rnma ... dccat doctrinelor care greaca. au test

linie dirccta de vcchca mai ule s de Academia Noua , junult .. tc ,1 sccolului alimitealll:xistentu ncgau care de
rlllllima.

Asici Micij.Araros

III
unui prcvin

versuri

a-upr-' ind.t

aualize

in prima

ci au fost crcarorii Dad. constuta.

Predecescrii

va repreuumiti

cfil si ai l"ilmofiei. . mui precis

u cotitura in gandire

In gundirea

al Ill-lea i IIr. de catrc Arcexilas din Pitanc; de la accsta, l.r Iatjni, ~e \",1 prcvala Cicero. Ptutarh" platonism. Desi a n-a fest apartinut putcrnic Academici, influcnt.n

rnctufizica. stoicii suflet allumii ~i Scricnlc nurnai C('hc~ unui stoicilor Jin CpOCd (nrc Jin a cxn- 111rcastoic

libe rul arbirru. s-an ]lastra! Tabluul,

lui Hcstodsc

influentelc
la primii Tales-_ ", care
ell!

ale cosmogomilor Jin

clc v-an mai manifcvr.u si Anaximcne unui germcn de g[lnJire rcatului.

.. prcsocruuci", iar Sccrurc. prcrum ~i discipolu! ,au Platoll'. care a prclu,u rnctodele si ideile lui Socrarc pcntru a pUlle bazclc unci filosofii idcaliste, all sufent nctndciclnic g;lnditori. Paralc l cu presocraticii , se cuvine au utifizat , din sti-i rnetocure citam dele pc ~ofhti. influenta multora dintre acesti

arribuitlui ell Socrute)

fost conremporan litate

gCIIlJitori, eei Jill scoala Al1aximandrlJ~ pus ~i bazcle acetasi curcnt

dator at nctndoiclnic

de ~tiinp. [u fi situat si Scoala l.isJ.

Cizic, care il trait In sccolul ul ll-Ica .t] crci noastre. Epicrcr din liicrapolis ((;rigi<l. Asia l\,Iid), venit ra xclav nmpul
1I11

la Rorua.

eliber.rt

.n cttrni
.prin invcstigarca c.lcuth, patria din orasul inccpuun lui Parmerude (secolul snintei. Eleu , din Grecia Mare".

Accxtiu

gandirii tode!e Epicur

\i au cpuizur

toate me-

lui Dumirian, scun Manual,

~-a dar sale care \-lare s~lle

rationamentului

filosofic

(-;fftr,)itLl! sccolutui

al VI·lea, o filosofic rationale este atasat ,I! VI-lea),

scc-olnlui ,11V-lea I. Hr,)

al v-lcaj. a dezvolrat bazcte ceo! i ii (sccolul

rczulrase dialectica. anume cu Platen ;;i cu Aristolel· (cure u Icgifcrut-o}, ill,,':1 aceaxtu afir mutic seamn torica apara
aVCLlll

care permircau cxercitiul g.uulirii. (341-270.). originar dill Sarnox, dar cumptirurc atomisrnul
0

secolului

I la Nicopoliv.

si a lui Zenon ale

pcntru

a dcrnonsua , fara sa

once

stabilit Ia Atena , undo gr:1dina, influentat de Dcmocrit. indcpart.ua

lui

a c xixtcntci Xenofan

':ii

a pus

care

le convcnca

tina

Acestci

din Colofon

de conceptcle de bine si de rau. Relor utilize uccstc mctodc pcntru a cauzele cele mai greu Acqti vasta de aparac suri~ti, care 5i ade.<;ea un din orat> 111 in pictele Ji<i.cilui din Cei mai vessotl~ti). Ceos, sau mai

sustineu 0 morulii cchilibnutt, de oricc execs; accastn moraltt f soco!HI este

adun.u 0 marc parte din Jiseur~urik UltimuJ reprc zcutant al vroictsmuhu a scns Aurcliu, ClInt/uri filusol'ia fillalii Jatde cat 0 Plotill ill grcccstc cure ne-a a lost Iasat tmparutul celebrelc

care l-a inspirat

in marc masura

se bazu Pc 0 mctafizic.I cc ar putea liUi atcc , tntrucur dupri ca lumea

pe Parmenidc: de ascmcncu , ~i Melesos dill Samm (seco!lIl ill V-le<l). Mclcsos a uti!izat arlicat din metodele aceste lor. dar in in filosolie Eres ilustrat ceea

<I)a ii jlldeca Piliton. t()tu~i () cultura bun-simt, greaca f:1dndu-~i lumea

dedtt un accident, sutletul este muritur , jar zcii daeil exista - nl! se prcncl1pa deloe de oameni _Fplcllr avea antecedente de Arislip la in ~co'lla dill Cirene, fondaW

greacn in secollli

s.i-a an at srrnlucirea pc care al III-lea,

it

In sintczu

mistica

inccr

foillsind

fationamcnt ale eleati101.: ~~ raliollC7e 111 abstract, a

de rnetode fiziea realuiui, secolulni introt.lllcand Herac1id al V-lea) a ceea a a ~i expcricn!<l. filosofia

lIdcvjrat ora~ pllblicc,

cutreierau ~i prcdicau astfel tineri.

platOllislllului, a iUlTlii, care

ale aristotelislTlului Ace'l.~tit viziul1e

hi

nllmero~i t.lialogurilor Gorgias Jin

.illcepulul sccolului al IV-lea, care sm(inea o filosofic a pHkcrii, care a fost denumitfi

)i die misticilor religioas:l inccpuse

orientale.

imnis

inllli~in care !1umcle doctrina s-a tradu~'

poli,lndeosebi

printre datorita

(mijlocul

liti

hedonism, ~eoab
Antistene,

(ill sp~cial

cinici'l. inletl1eiat~ de sol'ist cOlltempnran ell Pbton, a

ci'irilc unui univers

sa triumfe

anal in l1luta!ie, cre~tillisrnlll, reunite sub

ce s-a llumit
S;1lI 0

Platon, Leontion

care a <ldlls (Sicilia),

pe scenii pe unii
din Abdcra, Prodieos ell Socrale,

ce se mi!j.ca ~i a dcvcnirii, temporanul inaugurat lumea iuhirii EmpedocJc filosofie

ill timp cc condin Agrigent in care dualista.

au rosl: Prot agora

fost reprezenratii mili ales de Diog:enc din Sinope. Del1urnirea de scoala "cinid" provine t.lin faptul I\llli_~tel1e cxpunea ill pia!a Cinosarge ("dine Ie dc argilit") din Atena doctrina pe dispre~lIirea sa Cll caraeter moral bazlIll'i bllllllrilor matcriale. ACCl>t .5i aceepla stoici,

intr-Q serie de tratate, de Fnf!ude. Plotin reprezentant:oJl profc~atii Amonios al ll-Jea, cipol cOl1verlit de
lUI

a fost eel mai rem<lreabil humal din Alexandria, .... eeollilui un alt discare, unul din 131

ca

neoplatonisl1lului, 1<1 ~Llr~ittll ell Plotin. a fost a fost

Hipia<; din Eli", Cll (Olii mai mull pU!in contemporani

era explicata prin antagonismul ~i urii ~i in care 1;e exprima 0 vizi-

Sa.eas, impreull1i

In opozi!ie
vellit discipolul

tine a unului el sa fi fost 130

::;i

a multiplului.

S-ar putca

ea lui

eu iJealismul sau Aristotel

lui Pl<lton a care, pomind

inf1ucn~at

de atomismul

de la date ClI caraeter

!;'itiintifie, a intemeiat

disprer pentru bunurile materiale tarea sufcrin\ei se regase~le

a1 acestuia

Origene,

la cre~tinism,

FINI\NTE primi i care adevamt all conferit filosofic noii religi i lin si In Potideea. uncori Cheltuielile in ~far~it, cetarile sratelor erau rccurgcau sar.

FIZICA primordialti cedandu-lc <-Ipa: pentru este decur focul (apeiron, Jupa pe celelalre: Anaxirnene" 1111fcl de abur: mobil. sursa fizicn purte Anaximendru") prepcntru pentru Tales ~ care nu Hcraclit univcrvaDe spcgreutatea corpurilor a Iost de explicate prin spre tendmra ccntrul

statut

la tmprurnuturi sacrificii' ~i publico. trupelor. constructiile si arscnaiclor subaltemi, lor.

(_---+ TRAPEZITI) multiple: de cult. servicii

"all din unul din aceste patru clemente, ucrul.

a se

mixc-a

Parnanrutui.
Trnn-anitcrca adidl departatc proprietntii ciilduru transmucrcu . Lncrari!e ogfinzilor all ramas caldurii prin conductibiradtanta. la corpuri asupra mni 111litate em cunoscuta. ra ~i c:lldura calduni concave celebre, lui Arhinn-de Aristotct optica,

FINANTE.
cial 1,\ Arena". dinarc ordinate

vcnuunle cetanlor. In spcse irnparteauln cxtraordinarc. V.en~tu.rile ,iJturgll vcniturilc de la l.aurion, din aduceau domcnii, sau Mende. dreptul vcnituri

batori".
ternplelor" lucrttnle te, solda C<lfca riizhoi,

premn
publicc.,

si vcuituri

vcnuunle
_:):dinare .tribu minclc de

UT-

date tnvingatorilor

,I

la jocun". rnonumentelor construirea iar pcnrru »avalc, trutarea

IUT,

tntrcrincrca de monumcnsaraci Imbrnde

a devenirii In toatc

emu fixe (k(lwho{{/i) lim impnztre

Sal! variabih-

le , transforrnandu.se alrfel. culativ tcoriilor ~i aceasts ~i faccu atomiste

Iucrunlc.

(prosku/uhlt'mmo). fixe consrcn

avea un caructcr integr.uua

de a rcfk-ctu , ramanc cuncsreau u an dl'

ClIl105-

tntrctincrca

materialului intrctincrca , salariul

dintr-un La izvorul se afla

turi'
aur

(>

FOROS); de:

domcniilor , din mario

uninclc de Tracie Alena cctati.

arginr

santicrclcr narilor

Iunctiosclavilor publica distri-

<ivtem filosofic

~i cosmogonic. :1Ie untichirarii de unitatca

stia c;\ ap.r. let punctul la () temperatura cepano tcruifctc

J

de ficrbcrc grecii

c\lI1~tallti1.1n

l., Pongccu ~i din Ta-os) posed;! putinc prccLim Blzaot in arcnda

Marcncca sumc

funcrionarilor asistcrua de razl1oi),

a ambasadoritor

, cumpnrarea

sau multipli-

cu cpoca si purcrca

elcnica.

dar multo tuchirinu ill Bcoua". iar ani, tenin apclc tnxcmnat amenzile Sayar ale ector Surconstiera pana

-:;i

tntrcnncrca

finit si infinit de mobil

pc care ace-rca soLlrit. Ei mai

conccnrra

caldura

orfani

<i

invatizi

de u sului Jill prohlernc dintre care

:IU

de grall', iutrctincrca In epoca trurca finamclor de la Arena pereepe<lu case: difcritclor

tcoriconului". adminissi ~i era In mainile impozitelc ci dirijau

panulmuri se .udcu rebel' toriul

~i case; 'ill Arcadia",

lui Clistenc",

Iost

CJUla

rcda imauinea obscrvatr. lentite combine loruioanc. cunosrca u a devens fenomcnclc Inca din tirnpul propnctatca atune! pesti caractcr refractiei. lui Tales pe care 0 de a amplificarca grccii Euclid' eccastn imagtnilor , dar n-311 -

la pasunat,

cnnflictului Elca , Parmenidc

pitagoricicni mai Gl'isim

~i scoala ales 0 schiF\ de a

lnchin

a in loturi , pe zece Drcptul la pcscuit venit si elun erau

cotacreutor . care
It: rupartivau

rcprezentata ,:>ide Zenon,

vuut

de citrrc sCi vm luncrc

niciodata

Ientile le sprc a construi ponte chiar

PJdICci>

si Platon'

tcritonalc l(lc,llitariicn impusc

aducea

Fjc lo-, " Miconcs cuprinse: pcntru functici

, Ri/~1I11, in

sacnficiile ,I rnexele publice. Cltstcnc a avut lee 0 rcpartizurc nilnr. 7.cce rcpartizarca scrviciile singur ktll]'
U{)()t/f'qi,

Dupa a sarcisi friceau t. HT., de un ministru Democnt. lccticii tcorule o dm;! tuccpe filosoficn. particulars prcsibilitatca cons[rllil Ea csrc ccncluzia atonuste
ell

prostxuabtemata
magistratilor vitc ill cxcrcitarca din justitie, i/g~H1i!i ,i vsodurc sele de venituri nlll~~ll'[atii lcilor,

travi la sorti in Iiccurc vcniturilor al VI-lea

gresclile

trib, contrclau

intrarca

logica

a diacu . Abia fizica

recnlinii Protcmcu"

10L chclruiclilc suuului erau a prazii

lor. in secolul financiurc

lui Zenon

~i nu arc nimic comun ale ~Iiill!ci modemr epoc!i de cfcuicc

ln electricitatc.

conficcarile

de bunuri

all Fost conouse adcvarat

In Iolosul

magivtrut vcniturilor

, ale); P'> patru publicc,

ani, cpimc

sfftrsitul Grecii

se expcrimcntase dobandcste atragc mui soc.

cxtracrdinare re,tul

sa se dctaseze a materiel <lemIu!; Ctesibios~

argumentarea com~i-all lor accllm

chibtimbarul

(electron) se apara electric

tuitc de prado de ri:iJhoi; 0 parte 1mlll ;.tatului ~au na di,lribuiL ell: SUI'S:l de \'eniluri. ~criptii, uarcearc ~i unonLri Ci/.lc, snip~ii. ,lsimilat iar eCUl\cnii I,:>i\,cde;Ju publice. Uncuri

em vflllJUt in foCun1rihll~iilc ~i suh u Sllma pe lis-

de FiH~lltC. S-a ~lItamplal strategr (cum a fest cazul ia III mana hilita~ile crau lor ge.;.tiunea ~inllte Je fUlIqionarii

totLl,:>i_ea ~\lnii lUI Penclc ) sa ContaC<LSC special, fiecarei

suau ca aerul cstc o stare si cunostcau pc aceste Heron* balc ma~inilc Jupl

corpunle
xtia c;'i unii <II carui Talcs

rand cstc lrecat . Sc printr-un era piatra Lidia, illsa din in

finantelor.

(epidoseis), 111general voluncarc, crau

Se uesdlidcall care J:iruiau numcJc Atena, inseTis Tem, erau

.':,i

ignoral. ilcracicea,

tllen~ione:1/l Euripide' se gaSellin Meandmlui. (mid

pe care deoi:lrece Magnczici de magnet

0 numqtc Aecasrepre0 aveau leorii

controlate

de un funqionar prin colegiuIiogi~tilor' fmaneiare

'("u ;Jcr comprimac. este carea !ineau sferiee, cald sau rece. cit sunetui acrlllui, c::!. slInetul explicand sunelului

Grecii

Illai ~Iiull d

..magnctici.", apropicrea HI. piarra lellla grecii

amigrafells, a fost Inloeult fiecarc Lentate

care, in .'>ecolul al IV"lea

i. Hr..
in pre-

rul tinde sa urce sau sa col'ware, in acustici1, sc propaga se propagi\ prill aeeasla alunei su"tinca

ArislotcJ' prill mi!;i;;LISunJe ~i prin ecoui prill

de fler)

lUll::!.,eontlJrilc ill fata

erau

lele unorificc

.'ji crau raspla(iti

prin premii [riueca, sub· impuse putund Smima Ii la

ecJesiei~,

la Alena,

_,au in

iar multi

teoretieieni

singura expcricnta pe care ell privire Ia magnclism. fili(~a sa, AristQtel de lnlercs de~i despre mecanica ,I emis cchilibnl lui

rata consiliilor,

in alte ectati. filieii cra ercdin!a in

Tn
lipsile

R()J~)s au Jcsehis

iiscmCllea imp(]zit

Ill.
pc

.'ji Jespre ~e hal-a adcsea ~a traga valabile. 133

iicc;;le daruri

FIZICA.
exislcnta

Baza eelor

reficdarea un obslaeol. tendinta caml

cand imillne,:>le iar atUJlci eSle rotunJ,

mi~carc, valoarea concluzii

eu ['0rlU, ace~l aJevilral e\l eisfara'; T<lro~, la Sifnos 132

patru clemente:

ocr, pamllnl.

Grculatea

enl explieata

JOI.:trim: filosofice

care Ie tiiminlla

el a fo~1 apli<:al

In Cher~onese.la

apa, foe, Pmrivil Jjferitelor teorii, acestc elemenle proveneau dintr-o subslunta_

de ddere

a corpllriJor, ca Pamantul

s-a admis

~i care I-au impiedicat sliin~ifiee din principii

FOCION
Arhimede a rczclvat csreva dintre celc rnai intcrcvantc probleme ale hicrosuuicu ~i a inspirat de entre Sernnalam in cpoca pescuirorii echipati sa respire aducand progrese!c Arhitas". ca
0

FUNERALII lui Annpatros. ocupe adversar citadela care l-a pus pe Nicanor din apropierc a cuccrit filii lui Polisperhon", Pireul lui Focion, sai. care I-au Purin timp dupa Alena 'ji a care a organizat si1 de mai

putin

aparata

de la Epipole. Selimmt

cartier

al In

Si in alte locun institutia fratriei;

in afara de Atena ca corespundc triburi in

exista

Mumchia

cctatii.

La fcl, in Sicilia'. putcnucc , Epammonda'

s-a dotat

hctairiilor

rnccauicii Ctesibios si

realizarc Heron. en, emu fuptul -

Pircu. Dar Alcxandru. ~i a udus Ill. putcrc a fost insa predar condamnar accasta, restabilit Cusandru rcgimul

ell fortificutii Pelopones" tnta

0

~i plurivalentc. de fortarctc, piasa pcruru

din
fest

Creta.

iar cele trei

Iiecure

al lui Casandru,

a pus sa fie tnal-

tmpartite

spurtane ar f cate trei frarrii.

unui decedar ca ce i cure purifica. cclui Pcmort, in dedit lintoliu, <ldona sri nu tnso, dar ~i care se Vesmincare

iuvcntic

pracrica

pc dusrnanii udversarilor a cucerit oligarhic, lui Focion.

intreaga Sparta

rctca
lntr-o

a FUNERALII.
plecau melle" gura de acolo spalau obolul. In fata easel pentru era pus lin vas ClI apa,

lui Aristorel de bun-f ell invtrumenrc sub upa. de

, scutundnrorii xau de perle aceste care lc pcrmircau instrumenrc

care si-a cautat scapare pc

sa hca cucuta.

15nga Polispcrhon;

tnchide

ale

carci puncrc Mesena. san Mcrcrczclc

de rczistentn Magalopo·lis erau parratc

emu orascle

fortificutc

~i Ma;ltinceil"" ell turnuri

sa

se

poata
trupul

acrul

la

prevazute

circulate

ell cscute obicci care

suprafata.

dupa ce ii tnchideau

ochii

~i ti puneau n-u aparut Trupul, Intr-un lmpodo-

Iune rulii publico

FoelON
aprox, 402 Vcstit Focion. desi

(Phokion), hi .. 31N virtutea

0

om de t, I-/r.).

.1'1111

(AII'IlIl,

FOROS
sa, moEI a Platen" Aparal

_,

TnlBUT

pcntru

51 integritaten de origine tngrijita.

FRATRIE. grupare de ctan si diviriunr a trihului la ~recii ianieni si darieni,

Inca , spre din pcnoada cetatifc de Fratria genes" tmpnrtita de gene', se confirrnii decat multe numele fratrii era rczuttatul Faptul in putru divizare prin uniri i mai rnultor populatiu lui Tezcu,
CTd

Til secolul
era expm

al VI-Ie<l tirnp de o zoritor

i.llr. Ii

bit eli bijutcrii

~i tnfttsurat , pcntru

~i era ridicat ca soarclc spectacol. de rudele Fcrncilc san ccuuxii

a fost , poatc. educatie strateaia

FORTIFICATII.
prcclcnica. ell ziduri incursiunile unua terc-e invaziei au pnvir grccii unor cu divprct se refugiu de apararc doricnc.

dc.~t[i, a cnpritut

eli la Alena' atribuirn docurnente. Iratrii)

7.i

inaintca

si-au lnconjurut dusrnani. protejurea

IIlV:IT<ltfilosofie
s i Xcnocrate luprand tinflrul lui aristocratic dului galldfi pacii. pentru prin

la Academic ~ sub
, iar lui Habrias* sale

a Ie prcreja

triburi , 12 frarrii

~i 360 nu

fie murdant tde' teau vcrz.i, alaturau lura patul purta , LIe Corpul de doliu sicriul violet

de acest purtare negro sau erau

a lnvntut-o partidului adversar

Se pari: ca. in dorieni" lor prin rncca elc ar puree popoarclc aserin de

sub cnmunda convingerile

razboiuicii

in realitate (nu se cunoaste si, devi mui unui fixa

Cll

l1U se stie cute frutrii cxistau a opt intrau Fratria rcligios pentru

albc. apropiata

cortegiului

rrebuia

sa aiba 0 Icgaell defunctul. sail pc care epoi

0

.cl a fest totdcauna calitate fncut Jar na

vau poatc

remeau
pentru

Demostenet.jn

de sef J.I pattiIliciodata Fucion .~i egara' M propua fest (341) ul

vcrvi drcpt

111cornpunerea apare ca civil.

0

ruderue

vile care sc riisculau. Aoarnaniu sccclul Sparta lntregii si In al V-lea dramas perioude

Ahia nuziu.numeroacu rncterczc: nu inainte al lv-Icu Arena"

trib, elc nu erau a acesteia. caracrer portanta

!GtIL>i 0 subdiviziune asociatie 0 mare , LIar eu avea dreptul

era transportat celui deccdat. un V<lSpentru

pc uu car IluTm<l libatiuni: lemeie vencuu

Macedonia' (in aI1U1350) de catre

se atte cerati s-au inconjurar Etotia", si chiar clasice.

ales stratcg" ca Eubeea' Macedoniei. nota atcnianil de Filip. Chl:fol1eea' ,··a npus
ill {(l[

de 45 de ori. EI a tmpiedicat Filip' al ll-Iea

im-

t. Hr. ~i-a

lntr-adevar

s:1 Iic ocupate

un eras deschis

in dccursul

Tot cl a comandut care a .,alvat in (338), EI s·a aflal

in anul 340 nolei de de la lui pacii ::;i a ~i r<11a lost ~, ~i se fiul

marea sarbatcare it framilor 0 reprezemau Aparuriile": 111<I treia zi a acestei sarbatori,

l1umita nibcuti sacrificii "Kureoti in eursul ~i prestau insotit . ,··, erau anului; copilului. de doi manori, prezemati parilltii coplii faceau cu privire La pubertate, era preleIltitlul de de ~i

barbatii. femeile Si cantareni din fl aut. La Arena' ,Solon~ interl.isese rnanifcstarilc de durere <;m~ierea era condus fLc inhum:.Jt, practic era pus pamant pus prea v iolente la necropollr". aent in puhlic, unde pre cum Cadavrul era fie ars, mai eorpul sat! din era parul la care foc nldele fiiTld utililat lemn obrajilor sau tipelcie.

Bi7.lln(ul a\Cdial

in frunLca

ridkat melereze .\olil1e la incepl1tul sceolului ..1 V-lea. Niei Aeropolca*, care flls.c~ ]"ortificat:i asediatorilor inaintea ales lariic dcniee In secolnl curnuri maselc inalrate calii in epoca hataliei ahecana. mctcreze
llll

din \Irma proccdcu. Penlru sicrill inhumare, din

la Helespont

cursu I luptelm de revoltti lmpotriva

opllnea din lemn Grceia si mai

unjuramJnt

.~i rnai pUlin costisitor, intr-LlIl

jar in <lnul 336 Focion

I)Cr~i decat

la legitimitatea copilul, tat din fratrie; nou pentru

eel mai frcevent. ars. Pentm

mi~c:1rii

de Ia Salamina·. allY·lea de I. Hr. fortificate preeum defilcurile:

\lcxHndnt. tirnpul continuat allstcritatca lui a relliat ooilllui trimis care

A r:1mas ~eflIl partidului Jomniei sa. Partidul puterea, lui Alexandru iubit sa se fad

s-au in~esat Cll fonificatii

a i se relnnoi fratriei

incinerare, ii d:1deau era ~i obicetcle eare

corpul

Pe I{ingj_ all fast ~i fortifiastfel,

a(Unci el i~i daruia registrul hatriei

pe altar parul Jadea prezentala

pe

un rug. caruia ~i in precum

prin virtutea razboiue'jeelll Focion

'ji acropolele menitc sa apere

pe cap. Deci, Ja legitimitatii. so!ia, !ile care Fratria, sanctuaml ~i poseda precum fratriei fratric

dova-

aprt..ipiate Jecedamlui, tinuse intr-o nument tru time. publiee.

aruncat

favorabil

pa7u,

Ii era

dar dupa

~i copiii
erall Zeus

aJoptivi. Fratrios,

Divinita-

iall1iae (in unu1322) in <lmbasadl partidului

pe l:1nga Antipatros lui Dcmostcnc Focion lui Casandru·. democratic.

aecesul la Atica de la Eleutcria,de La Siraeuza, iusd"i fortui garnizoan1i Euriale

era aparal de fonarerele la File!;ii de la Ramnonte. care sa ~rveasdl sale ~i .-;1\ apere drept partea

Dionisos

Mclanaigis.

til plUS,

Atena fie~i

eel mai multo CenuS" uma, care era a'jCl.ata al familiei. aVeal! La aeestea cadnl1 Ra£boinicii dreptul Ilia partc patrie

era depu:>a intr-un mo· mOrl;i pen1a

0

a ("erut proscrierea In favoarea

DionisoS" a pm, ,,1\ se construtrupelor

ave<l propria bunuri sacre.

sa divinitate de fralriarh

funeralii mare mul-

a ~efilor dcciara.se 134

sau. Ea era eonLlusa

in

funeraliilor

cra pronuntat

135

FUNERAUI
un discurs elogiu in care vorbirorul din partca

Iacea

un

~i de iloti"

veneau

sa

ia parte

la doliu,

al decedatului

sa ~i din

partea patriei. Adesea funeraliile publico erau tnsotitc de jocuri" funebre. Dupa
inmomutntare erau elogiatc avea loc un banchet meritelc rnortului; ln care apoi se

manitestandu-si durerea: dupa tnmormsntare, treburile erau suspcndate vrcrne de zeee zilc. Daca regcle dccedasc in afara cctatil , trupul ~:1uera adus , conservat in
oter , sau multe mortii. er-a lnlocuit prin imaginea dupa sa funetoti rei

proceda la purificarea casei. La Sparta". moartea unuia dintre regi" (__,. REGALITATE SPARTANA) afccta tntreg poporul. C~lure!i porneau sa raspnndeasca
vestea; bale de bocitoarc ~i0 ... oteau c sunctc din tim-

Banchete 5i sacrificii erau repetate de mai

ori limp de cateva lin cult zile

ralii. precum ~iIn zilele de amversare a

Era stabilit pcntru

G
GALEN
Fiu studiat dicina", (Galenoa), - Renna, 2()O) medic (Pergum. Galen 130 a sau va in Niccn.

barbat
Nu

arama; in fiecare casa, eel putin un femeie trebuia sa poarte doliul. numai spertanii, ci ~itrupc de pcricci"

decedati, Jar unii dintre ei , avand merite dcoscbitc, primcau onoruri care ii ridicau la rangul de erci. eel mai vestir fiind tcriucul, contraotracompozitia careia intrau 70 de ingrccare ~i vipcrc Fiene

al

arbitccrului

dientc , printrc

filosofia, inainre de a tnvata mela Smima, Corintt si Alexandria". la Pergam" ca me(imp a , iar dupa putin

La 28 de ani s-a stabilit dic al gladiatorilor mare

plecat la Roma, undc a dobgndir ce a mal reputatie si a avur ca pacicnti pe trnpara~ii Marc-Aureliu :oi Seprimiu Sever.
A parasit Roma
0

GANDHARA, provincie situata pe pov/lrnisurile rasaruene ale Hindu-Kusului (AjghanisranJ si la nordulsesului lndusuiui
(Pakistcm). Aceasta rcgiunc, centre grcc integrata imperiului
UClJllOS·

vrcmc , pe cnnd bnnruia lui Marc-Aurcliu.

sau de catrc Alcxandru" cut mal multe in care geniul

eel Marc,

acolo ciurna.

sub domnia

Dupa aceea s-a in tors [a Rorna, unde a ramas inca 30 de ani. A rnurit la Roma, dc~i unii autori pretind ca s-a tutors sa rnoara in patna sa, in Sicilia· Discipol tarziu al
lui Hipccrate", "logice bazate el a sustinur pe teoriile ccnceptii urnorale. flzioSpirit

artistica, chip fericit cu gcniul indian. in prineipalele sale erase, Pushkaravan (grecescul Peucclaoris),
activitatc s-a lmpletit in Takshasila Accastf (Taxila), s-a ntiscut ~i S-(l dezvoltat arta grcco-budista zisa "a Gandharci".

de

vast ~i avand cunostintc solide, Galen indina totusi spre eclectism. Bun obscrvator, el a facut sa progreseze anatomia, desi n-a putut diseca decar animale. mai ales maimute. dcoarcce disecna cadavrelor umane

era interzisa la Roma. A adus 0 contnbutie 5i la igiena !}i la semeiorica (studiul simptomclor bolilor). Terapeutica lui Galen era bazata pe cure de aer 5i lapte ~i pe 0 medicatie eu caracter uneori dubios, produsul

scoala de sculptura" a aparut 1<1 inceputul secolului I i. Hr. ~i atins apoa geul catre mijlocul seeolului I d. Hr. Artistii au rcprczentar genii indiene , reproduse dupa zeitatile grecesti, ~i ucolo s-a nascut imaginea lui Buddha care, treptat, s-a eliberat de ceracterele sale grecesti pentru a deveni 0 reprezcntare perfect originala.
Scoala greco-budista a Gandhirei a influ-

entat dezvoltarea sculpturii exrrem-orientale, tndeosebi in Asia Cenrrala ~iin India.

137

GENOS

GEAUSIA

GENOS, ansamntu natural tit' [umilii coboratoore dintr-un stnlmo,)' CPIWII!.

ell privire
('ii,

la Alena'. din trcizcci lor

isroncii

amici

rc-

femciana. Colonizarea' greceasca din secolele 'II VIII-lea, al VII-lea 51al VI-lea I. Hr. a extins accste cunostinte catre coastele
Mani Negre ~I !armurile exrrem , unJe s·a ltaliei revelat ceratea printre ~i ale
SUJII'

.... istem

de paralele

~i mcritliane. lc tnglobeaza 5i sc tntind Rosie, Brerania

CU1l0~t'IIl-

orografic., de geologie.

de hidrografie.

de climatologie

~i

tete sale gcograflce ale predecesorilor rete Nilului, (Islanda): Gange tori; Eratostcne", Marea cl mcnnoncaza

pe cele izvoade Nord: si Tule plilla la ). Dupa

spre

latcal;:t tncat anului: cxistau de gene mutt din

dup:1 sinoccism',

fiecare

frame" astfel zilelor ~cnos vrco 50 eel rc alitutc ,

Africa (I\nglia) India,

era alc;'illlit;i nurnarul

de

GEOMORI,
Gcornorii de pamfllltl1li Trcptat supusi bogatl si-uu dccar

ciasa friccau

(j

,I'I/Ciefd(ii in Arena. din proprietarii ca ~i eupatri-

gene.

lui Galiei. din Apusul Herculc al grecilor loc conractc ell

ComertulIe-a

popoarele Turtcsos.

parte

cnrc spundca ci:l in ficcurc

1<1est, cunoaste )i Ia Ceylon Hiparh

ei rnai afinnan

care domina treccrea

(Gibrultur), tmporriva nnmcroasc.

30 de capi ai familiilor. si
\-11

til
dedi

coloanclc lui ufirmat ca IIlI alia!

Au avut razroiruce, lor, preeulll edcsca

ai aristocratiei, ei in~isi pierdut ei Si

{Taprobauc a fnst unul

in Alica~, IllI sunt cunoscute calculat

ca

fcnicicuilor.

au existat

geografiet diviziunca III

dispunandu-lc cc Eratostene al l l-lcu. Marin de secolul de entre ocestuia

matcmatice;
longitudini la dixrante le plasase acesr ststem

din promoc! a rcluat

zii*, Jar j~i cultivau de entre

parnanturile.
~i au test crau rnai cla~<l .~c indalOcare

irnportama de care

eupatrizf,

~i Iatitndini, egule , In vrcme nercgufat. pcrfcctioin a fost rctuar

IO() de gene. acclasi

0

La tnceput. vcncrau pc :leek,ISi Ficcare

persoanelc un strttrnos pnmrtntun. uvea ljuia

fara

fcuicicnii.

ell colcniilc

rnscrn. La Siracuza. gcomorii erau

conducntoarc. un fel de oligarhie.

genes

COJ1l1l1l ~i traiau aviind

Carta~ill~l a grccilor
('it

~l:ar~ '.1 ~lc.vcn.it mare.a <Idv.~rsad In Sicilia ), SI CLI eglptel1ll gcogrulra cruu ill x-u contact nnscut la din putcmicclc mcditerurecnc Jill Milet, poare cotati" ncgusCLI reate ~i uh: A~ici din sccolut ca

domnit
ul VI-lea turnatit sccolului

ca stfipfi.ni in tot cursu I i. Hr. Si 1:1 Scmos dirlgniroarc. megaricni de critre e i au format care a Iost
r[lS

varrn comuna.

stiin(:i.,
lI11a

din Tyr ~i a fest

capctcnia cca n101idirccrti

astfel putcrc preotul absoluta

t..-lilct', torcsti
0

nut ulterior fust stubilitc Agatcdcmon accu-ra u gcografic Fnst dcdt cuta lnaintc Ilion tive, pentru Strahon* cu aceea 'geografica.
1'l1llOSCUUi. CSIC

din strabunul cultului nsupra III cudrul familial. rudelor ridica(i

cnmun , fiind
El ave a satc , tmpar~i era mcmbrimoral a dill Iarniliilc

care

era rnsouu

due Ptolemeu". Geografia de 27 de harti , care au

al v-Iea de carrc Alaturi de

o arlstccrutie

1a

illCCptJt\l1

popoarelc apropiate. .\1 VI-led primul tului, rculiz.a priu

lumii t. Jlr.,

ill secolul

al VI-k<1.

l Iccareu gcograf

din Alexandria".

tc,l drcpr.uc.r capctcnia rare alcaruiau lor gcnosului IIIl ~i in individuala spre

gcnosutui

fi conxidernt cc concetateunul

geografie

razboinicilor genosnl.

, In timp

Proprierarcn Toatii

sfiLi Tales'"
prima

sustinea

sfencuatca

Paman-

marematica ~HIdezvoltat descrlptiva. Unii auton n-uu nisrc calstori , operele lor sunt
turistice; Diccarh cea mai ell nos(.1.\1',

GERUSIA, ill Kel!l-'Tul. consituc u! hdtranitor (gerontcs) , cure exista inca din
cpoca
I"I:'f{e!r(i

homerica.

[und

lin

conxiliu

III sra-

purea circula rcnosului.

intre dan~ii, dar spre binele Avtfcl , era jignif xau

iar un alt·milesi,lIl.

Anaximandru",

lIll fcl de ghiduri de acosta, nfcri~cr:i care

nfara

h,lr\:l gcograficn. care Apropiat , upoi

in

secolul Ctcsias. cunomai ales persane

dcscricrca dcscricr

lui Pausanias",

Numclc

de gcrusiu , undc Creta',

a Iost pastrar batrsnii consilii din ~i In

'ill

corls~ta in a tindc gCJlO~\lllli. genosului

urmator , intai Hero.tot".

tot Orientul al regelui geografice
Cll

a cnlatont

-:;i Polernon

Jill

tele oligarhice

fam.ifi-

extindcrca

i rnult noi

mai precise descripun tezaur lui

iJc

de n~lt': inalt alcatuiau doricnc. aceste In schimb, consilii "bule';. spartanj, Iumea

rcstransc:

unul din membrii

medic stintelor

Persiei , desi au fust istodomcniu! ale grecilor, Asiei allV-Iea

au millS

si rnai vii Aucarnhlul ramane cuuoastcrca (sccolul I

gcogrufiei penrru nil numai

ucis de catre lin .... train, tntreg genoslll sc simtea jigrut ~i dater sa jndeptineasca razbunarea. Abia cand va aparea Dracon', () serie de legi riguroase vor pune capac
accstorpradiei.

ar:;a a fostla cetari cratice pentru nllmai ci

la Sparta"

difcritc
demonumaaici pe

rici, aulargir prin eOlltacteie

consiJerabil

in statele au fust

a geograflei,

deschi~c

pc care cLiceririle popoarcle

ci ~i a ctnologiei

ant icc , cslc

Geograjiu
rCLumii
Cll

coata oe

~i, sporindu-~i singllra

Ie .. tabiliscra ::;i Meridionale.

cxpcditiilc tinle noi Nearho" a explorat La

Celitrale i. Hr.,
CUIlO!:'·

i_

ITr.) carc, antici.

impreun::i 5tiin~a era era >;c llliar pc pJuil excepEuropa

rul. au fost llumite gerllsia o cunoa~tcm destul

Ne ocupam

in
Asici

sccolul

a lui Pto1cmcu', a grccilor aproapc

care

GEOGRAFIE.
mea cunoscutrl la Greda' se illvecina, indoia];). cgipl~llii, loase anat

in epoea
greei

lui AlexanJru~

de bine. Acest

Descoperire<l

Immeridi,

lu·

~imai

precisc

rcfcritmlre flota

la InJia

ill intrcgimc. a carci dcspre

ii cslc

atribllitit lui Licurg ~, dar ea este mal vcche. senat

tam
de

de ditre

era limitatil Cll care ~i fabua Midi. Fara ra.mimeau tarilor Homer dilatorii' de origine

~i la regiunile

Ccntrale, meriJiunale ue

iar cretanul lui Alexandru, ale Pcrsici.

tia

ScanLiinavici, CUllu~tin!clc

existenta Africa

indoiala

era com-

propriu-zisa, la Tracia crall dar aceslc cU[JosClIti

la inslIlele ~i la A,ia cuno~tinte despre care despre nautice"

eomanLianu coa.~tele epoeii datil,

intuita. tindeau

pus din 28 de membri. di.tre adllnarea socoti peeei dedt eeilal~i era sa Jiseute litate ea juca

tn varsta de cel pUlin (apela~), fari1 a-i mai mare

pe de 0 parte Asia China

palla la Niger. de rasi1rit. Sonde,

60 de ani, alc~i pe viatil, prill ad:.tma~ii. puporuilli doi regi (membri. Ircburile rolul

~i fenicienii

Inceputul prima

ctap:1 cste marcata

pcntru care a lui Eratostene a lumii

elenistice, 0 nOlla caue Eracostene·;

poate olneert'tiin!ifid

dc aith parte, [a Zanzibar. 'oemnat:a palla Pacific, ignorate.

.... l)fe coasta

MeriLiionalli. ~i Indnchina

a fost COlliar Oceanul

Ill!

REGALITATE SPARAtribulia gerusiei statu[ui. dar in reaimportant la

la fel de vagi ca ~i descrierea ale Apuslllui. poate din istorisirile

reluand
0

la illsulclc

TANA), care nil aveau

0 atltoritate

Dicearh,

disci pol a1 lui Aris!oteL·. proiectie r:;i a

enlll de

a realizat

in arara

de aSia. 1'1 ace51i

aucori,

sau din "instruetiunile

pe Ull planisfer

utilizat

un

mai ales la Strab<:m. ~ ga~sc

elemente

eel mai

138

139

GIMNAZ!U 13 Arena. exercitijle gimnazii ratura" gul sunr unei lmr-adevar Filice La Pireu biblicteci greci, mentionate eruu predate , xe pare ca, alaturi in palestra. ~i gramatica de girnnaziu lucrari acolo.
Ull

GREACJ\ de In solstitiul la amiuza il atingca dc vara. atingea la echinoctii. la nmiaaa, cand al doilca iar ccrcul cere tot exterior de accste public:

Sparta uducc \i procc putcau

eforii"

fiindu-i accstcr

in general magisrrun tn i judecau

subordoea purea afar:i LIe crimele i cure ilia parte

grate

ave au un accentual

caractcr suferita

nati: ell ajurorul

practicate

f:rllf,he acuzatic

drcasmou
pentru in timpul

si erapne dorocoruptic unci magistraturi

1..1

judecnta grave

pc regt. gcrusic si crnu

~i litecataloIn care :;1 trebuie in Asia care era

era solstitiul

dokias,
san

aC{'<l~t", mernbrii sete" prczcnta

a fost descopcrit

siuguri

iama. Gnormmul scrvca mai ales pentru astronomic ": sc masura tirnpul prin fungimea umbrei. GnomOllul lui lui era desi pusa Pliniu a fest pe iar folosit scama In lui
0

sau exercitata faUi de

un magistrar: rnilitar postului: cclui Dintre toate

graplu: lipo.
, era 0 acuzane grapne acestc unui anaumala o acuzatii. care,

moriuni

.-:;i pureau

ale tragicilor La Tees. gimnaziu

taxiou, ell caractcr pcntru lupta parasirea navala.

la dczbateri

eomicilor lac r~::.ervut prruru rxrr\!lid.

care, netndoiclnic.

mod curent Invcntarca Anaximandru". utribuia afirma

pJ.nii in cpoca

alexandrina. eel Batrsn Herodot" foloxit ca nu

sr. f fost studiare

chiou . contra cca

mai

care n-a luat parte era gruphe contra

GIMNAZIU, cniite firice.

se stie despre mixt.

un tel de liceu

,. $COALA ,Hlrhil/o(/re

Anaximene~, inventat

cunoscuta

parunrmum; orator sc ccntrariu inrcrziceu trci

Fir-care ora~ grcc avea gimnaziul sau 51 mai multo palcstrc". Gimnaziul era un drcptunghi
ell

d a fast

de babilonicni.

ea era indreptata III celesta". lcgii:

GIMNOPEDII,
S"tlrl(1~ Aceasta Hecatombeon cin\tcCl lui Apolo a lui Dionisos, zirnnice grupc si adrcsarc le baralii. asistc de efebi" sarbatoarc

anua!a.

fa

Se ruai cunostea rna! rar , nurriit ~i gnomonul. dupa care lungimea p%s,

un instrument, masura insi! Soarelui. portativc

propunea

uu decrct

lungimea de portice

in general

de uu vtadiu, tnvecicu statui gimnaziului statului

aVC<lU lIll

care era conceput timpul , ci dupn direcria cadranc

contravenientului

inconjurat nate .decorat Ulterior o palcstra. ~i mar-ilc Iruntea

si de Incaperi aJallgata din Alena" 'it

cc dcsfnsura mat multe lac de

In luna

EI

ell grijil. ,~i mpodcbit t Gimnaziile gimuazii aparuneau

a fost adcsca

\i dura Piraeus,

zlle.

In

umbrci

pe

drcptul de uutiativa, daca mai sufcrisc condamnari ascmanatoare.

dar si a Artemidei concur suri Doutt erau sa duns" sarbatori dreptu!

i-o dadca cvoluna

S-dU

Tipurilc coni(un Iel era mult

un

ave-an

de cadranc ce , cadraue de censuri). mai complex

divcrsificat: cadranc

lor lin cpirnelct"

epistat"

~i concursuri

plane,

Lectiile de gimnastica, alat de importantc In educatia grcaca, cruu date de profesorii particulari. naziu. celor fel baietii crau La originc rezervare , cxercitiile pentm , in girncure In tiueni

si de barbati

goi dansuu rnorti In mari-

a eann a decut

constructie

dezvaluit cifrat.

GREAC.i. (Iimba ..... Dcscilrarea scrierii ), tabletelor micemene. zisa linearul H. a calirnbajul micenienilor <-I test
arhaica. poate In cpoca
0

cantau.Tn

cursu I acestor

cea a polosu!ui oubtice in de 0

o greacri o Iimba Mica. arhaica sufcrit regtunile Cipru ale Asiei

Lincarnl limbii inrudita istorica, cvolutie

A, inca vechilor ell cele vorbirea s-a pastrat. in Arcadia" din

nodesAsia ins:1 a si in

LI~IJe razboinicilor Celibatarii la accste sarbarcri.

corcspundc

rninocni, greacn

nu "veal!

GRAFE, PrIICl'durll de actiuru tiua trihunatetor poputare

Era 0 "aclIzatie" care dike". cetarean. cincimc damnat Grafe putea

unuau s.ti-~i faca scrviciul militar

doi ani care preccdau de pregatire tincri militara. adulti Accste ~i bnrbatii efebia";

cursul
era un IIlSa, aid valuptii, nllmai

sc dcoscbca nu cbtinea

(a micenicnilur) anurnita
CLl

Curnud veneau excrcirii sllritura, dans; ~i pancrace, ora::;e

GINECEU,
pentru lu crajul etaj, locllintci, cure vcneau Gineccul fcmeilc; brmlau. la vars{a [emei tn cpuca de

parte
bomcrica,
SlJ.S;

II

('tlset

rezervata
era situat

intentata exprimate, de
0

de oricare era conde drahme :-;ii nu rnui aetiune actill~i societatii, dCLinteresat, de la cu identicli numeruasc apro.l'tllsiou, grapfu! Iwlwst'os, nll

iar dadi

acuzarorut

putennca

influema ramasite

miccniana. meridionale ale unei 111

din sufragiile la o amenda Tezaurului" sa

sti-si faca exercitiile. riau dura aruncarea '!tle\ii excep\ia raccaU Atena Liceul* arullui mama ci!iile. vursta: disClllui Alenei, acolo

gineceul corpului

~iPamfiliu,
[1-(lU

pe coastele avut

rnic

Mici. Accste a (jreeiei. istorid

alcrgarc,

mai tfirz.iu el se afla fie la principal pcrsoanelor -51mllnccall eoseau In gineceu, baic!ii pan::i ~i al ca aeeesul unde traiau ~eseall, crescu\i

plntibile
aib~

.5i ajungea 0 noua accstc folnsul

mari limbi

nici (] import:1Il(a au fost: iona-atleul, in Ciclade \c int51nea uorianul, Grecia etnice

~ia

sulitei.

fie in spatele pentru era locul aeolo Copiii de afara

practicau

pugilalul in alte

ell
~,

voie

intcnteze in tcoric, dedilin starilor

istoria literad. lecte din epoca vorbit In Tesalia, raspandj[

Cele lrei mari dia~i in Mare 5i ling-

asemanatnare. .erau intenlute acuzatoml lied J'tchc. exemplc contra conlrariul Proeedura dc

~i Fetde

sa fie mai ancyoios.

in Alit:a*, eolianul in Bcatia Accste

in Eubeea*, cart.'

exercitii

si dansan. Academia cu sanctuUIllIe, dintr-o gimnaziu nascll!i vecin.1 linerii

Fiind in principiu era aproape Sunt cunoscute grafc: ~ruphe

Lonia;

ave a trei gi~nazii: ~i Cinosargea, Hereule,

4 ,

toreeau, erau

de lucruri

~i in Eolida; Creta, diferente

in Pelopones,

singund puteau al lui

fctc~e pana

ee se ("~ihatoreal1,

tea de la dike.

'ii

Sicilia.

pana la Temiscoc1c necetatean.1 Dupa din gimnazii:

lie ~coaJa mdran .m/ar. pc

0

sa-~i Fad!. exer-

lInlii meree
ilClIZ<l!ie

care nu era rlspunzator; de leneyie;

vistiee au Fmt eviu.cnlia!e inca din epoca i.lrhuica; a existat a urta ioniana in rivalilate eu arta doriana, Alceu lian, poezie ~i de SaFo. Pindar, un lirism
0

anul 275 i. Hr., s-au dcsehj_~ Ptolemeu, ~i al lui lineri veniti al lui Hadrian, din straicultura Hermes

GNOMON,
oril.OntaH'i, ccntriee: gea cercul

Kraphe arxias, supmfala

COI1-

acuza!ie

eolian

ilustmt

de

~iahe
Diogene datonta

Era un lam~ fixat vertical In mijlocul interior capiHul umbrei

deilias.

de la~itate; graphe

poezie

doriani'!., ai cfuei a Fast un beoTeoerit. atice.

0

a trei cercuri fikula la amiaza,

numero~ilor

de tije atincand era

acuza!ie pentru sea de femei·, care Fuscsera

maltratare, introJu:-;a lIdeorfani, _~i ehiar de sclavi multrata~i .. Uncle dilltre

eei mai inal~i reprezentanti ~i un sicilian, ianiene. 5i 0 proza

ni1tate .5i dornici

sa-~i perfectionczc

mai ales

140

141

GRECIA Green, mari amarori in toatc aceasta de concursuri.

ell

GRECIA cttrora importantala nice, uccstca Egee [naintc prirncle tincntala (ncoliticj; ulterior all facut dezvoltarea parte civilizatiei elela 175() t. Hr., cretanii, debarcat civilizana ell cons-a numir [a Cirera. cretanf civilizatia stapani

MARE a revel-

pc

mare,

au

urma

razboaielor

intestine,

poate

Ie placea sa rivalizezc unii

CXCclCLC

altii
all

~i sa In

inregrauta

dintr-tnsa: din Marea Mid

in sudul

Peloponesului la ceca ce dcoarece

domeniilc. pasiune chiar diverse

pus

all fast Creta ", insulele ~i coastele cu jumatate asezari au cxistat egeene orncncsti in epoca de veac

~iin Cicladc.

fntalnirea

culturii ahccnc Cll miceniana.

telor populare ~i a perioadclor de foarncte cauzere de seceta. Lovimra de grape i-au dat-e de noua rian: doricnii. Dupa cfitova sccolc obscure

pracrtca mrlsura cultura

in cadrul In asa tipuri de clcnicc. elegancare civilor in iar i

ale Asiei din Grccia

a dar nastere

diversitatilor

lor etnice

",i ungvistice.

se socorea

incat au ccnstituit chiar innunirul viguroava exista ioninntt Frantei

civifizarici
dnrianrl.~i
0

pierre! slcfuite datand din

aceasta civiliznue apare ca cea rnai reprezcntativa 1<.1 iccnc, care stapnnca Argolida. M Miccnianul tat
0

gesrane , in secolul allx-lca a aparut 0 civilizatie. sincretism ul vechii culturi

rransformata x-u nitscut culrura prin aportul civilizatia doustfel grcaca

rniccniene, Accasrn

Inlre cxprcvia ta cultura ar putcn lizatiile meridionale Grcci u. va lirnbu crcarori atcrucni. Pbtol1~ utica. de

descoperirile all cvidcntfut lucruri succexive, epoci obscure. sub numclc

care s-an succecat a~czari

I ~i II (1550-1425) de a ..irnilurc J1I fI425-11(0) miccnicnilor sunt practice ale carui hegemonia

a rcprezenculturala. a cunoscut lor

<I

oeosebire

pcrioada

in cursu I carcia

fi usemuittt III evul

ell (C,I dimrc 5i ale comitate mediu. Totuvi. ell Atica. vlcfuita
~IU

palcolitic.
Se stiu care,
ill ill

Creta

si-a exercitat

a Inflorir dintr-un humus cu strarurt profunde 5i In decursul intregii

pcrioada civilizuti de formate ca a sufcrit influcntclc cgipteMidi si asirienn numitrt din sccolcle protogcosei sc mare invaprin arhuicaj: accasta terminat , ilor Onenrului: frigienii, Accastn grcc; fenicieuii, din Asia neohiutii. cpoca :1 fost

de Nord

de-pre
Grccii

populutiilc Grecia le tnglobau iar

0

Micenianul triumful Aceste dcscrnnu "in cursu! valur i ci un popor

all ocupat

, dar ~i dcc;ldcTea pcntru

triumfa Ionia. atftt de perfect

gcniu rriumfar care
,:,j

accsrc

dcnumiri

nii ~imai ales popoare!c din Levant, urartecnii. cvul rncdin mcrrica

de uct-i rragici xitarc de ,II Vi-lea.

de pclavgi,

sapatu-

un uusamblu accstci Grcciu

parti sunt estc ca noi

fovr

au dcsccpcrit

marc dena tnceput

prosr cunoscutc.

Ceca ce constatam pcrioudc

istoricul
C\

Tucididc" a dat

si filovoful nasterc l«

dSC"zdrincoliticc
Civifiz.ana

taca din rnilcniul Grcciei

all upanu ionicnii",

ca sc intindc (pcrioudc!c

apOl
awn

ul X·lea-aIIX-lca ~i geometricc)

C<llld, la tnccputul
chiar in ultirnclc ,1IIJl-Jc:l,lUJ

mih-niului sccolc ale

<I111-ka xau
milcniului

CCl1tral:1 dar

domnca
minienii.

palla la~mr~illll

inca enigmatic, rninienii in

SC;\eel

pnni

(:1

Orhomcncs. Pugavcric.

~i Pv rcgiunca au fost inarmat vasul

colului al vt-lea rperioodu poate chiar fi xa ca dataIimita perturbate pe care

golfului ~i pc cca a Grccici Sa amiutim Jill conrempornne. grcnca face parte le:\~:inlll de la valea inl iturfuul Illainte fuq epocile indo-curopcnilor). epoch Indusului ci ci au navalit civilizattt. !\rgps cam ill ucceasi in lurnea stabilite accstia civiliz,ltie all din aheenilor"
0

au rcprczcntar-o s-a

care, in truditia 111tndepartata Ncindoicluic,

legcndara.uu Colchida.

7.i ile

persune

si care

cri lirnba

..pre a porni

cautarea

Ldnii de AUf »aviga-

marclc grup allimbilor indo-europene ~i ca, In urma transcrieni Iinearului B, COl

aparc, lmpreuna
Cl.I

actual a Georgie. ecoul lstru cnilc ~i poatc de-a tDunarea. chihlimbaunor , din

triumfurite de la Salamina" (anul 4g0) .:;i de 1:1 Plutcr-a ~ (anul 47t;1j, care le-au dezvnluit grccilor Iorta lor, rnarctia lor, putcmica i nsiatici. accst de lor originulitatc fa~ii Lie barhari Green de coasta

aici xc gaseste in Maroa ~cagru fluviului una Jin , precllm A~ia marile

hitirn, ru rca rnui vcchc

pfinh la Marca

tiei
care

miccnicnc cursului deschidea dinastii

limbn cunoscuta
numcroasc grate in sllbslratuiui (aswnin/os, ~i ill ss/ ~i IIi numele servind uuei ca.

din

accsr
slri'lillC
,HI

Firc stc
mtcapartin in nt/tldj , elc

vilizatiilc

r:id~cini

de a lc usirnila. homerice.

In Grccia

lungul rului). noi veniti

GRECIA
nume Sud,
:<;ii

MARE.
parti

dadcau

ill

majoritute

cu siguranta

stramosii

Se mai inrcgistrcaza ccu

~i traditia care au facut

intregii colonizata

a Italiei

predcllic: k%kinlul', scmitic \C~rltllri

(Pl.l.rIlIl.\,\'IH,

J'adi:icini hiakinlos, A,·sm, dill p~ir

Ei

au gasic

a Pclopizilor ale lumii

de catrc

ahccui", paI1ial

dorieni" Brutium, Unii Mare. Dar

Corint, .. ) Himt"ttl', ..)

d bronzlIlui
Aheenii cullllri

care sc dczvoltasc 10 tot mikl1iul al III-lea (numit5. Eladicul vechi) au inaugural cladice,
0 nOlla

din

Midi 5i

inllielli~

Ea clIprinJc:J Calabria greeii ~i Sicilia· eu accstc

sall .subslratului

(his IUS, .mkk.u,\ -

fazi"i a accslci arheo-

1\'1icene UlUi din _ preclenice. Miccnicnii rana; foseul ahecan. ii gasim lor tutore, sudulltalici,

puteri

Lucania, ineadn:azt\ inJoi:.J![i, comcrcialc

~i Cunpania. in Gn:cia n:giuni. Greciei in insulelc avusesera

au tori
Fara rclatii marii au fost Ei Lie

de

capril .~aci-

desemnala

Lie dire

s-au 3vfllltat in aplls, care

~i prin Meditein Sicilia~

anterior

In spC'l.;i;lI Iii (,:onfcqionarea

khriso.\", mirrhu,

lor - ,k.hilon,

sesumoll .. ,).

logi ell denllmirea La primul nivel 2Il511-17()()), mediocre. tle stabilirea nil In sudul cunmcut Elatlieul

Lie Eladicul miJlociu. (Eladicul mijlociu exterioare erecane mijlociu

~iin
Crela,

intluentele Lie eom[Oare

I, ram~11

Pc la 14()O all cueerit a devenit Orient, Egee,

illi~ia[Qri .. i colonizarii I cei din Eubce:t, s-au (Ischia in.stalal intfli

Man

pamant pc euas-

ealcidicnii in gnlful

~icTctTlenii. Pitecuze Neapole,

II este marcat (Minoecare au facut lnalt Lie ,ivi· de Pe

in

dupa ce au pus sU'ipanici s-au stabiJit (la Ugarit),

GRECIA (geografie ~i origini). Grecia propriu·zisa este peninsula mUlltoasa de la

sud de Balcani, teriloriul trofe 142 care, dupa {mil en a integral insule ce au avut curallli in sau Jiferite si reginni limi-

re pe marea

\ii

Procida),

Pcloponesullli·,
gradul

continentului

cele Asici Mid ~i ale Siriei precum ~i ill Cipru. Ci\'ilizatia ajunsA seeolului la apogeul al XU-lea I. Hr., eu

micenian;1,
in cursu!

unde au intemeiat, din Kymc (Asia Anticii a\'ut eonsiderau loc in allul

impreuna ell !ocuitorii Mica) colonia Cume. ca aceasta 'intemeiere a a 143 1052 i. Hr.; arheologia

liz<liie care a caracterizat

la inceputlll

0 comribu!ic

Creta minoica ceilli de-aJ Ill-lea mileniu.

ci, a d.isp~rut

siguranll1in

GREUTAn
dovedir secclului tntreg enii ca ea s-a Facut al VIII-lea. Neapole, golful pe la mijlocul au ocupat pe rodiei , in care curncin locul Neapo!c: tnterneiata pentru parte acclo insuvi Accasta cidicnii al vll-lca sai si pentru de entre scoala. sa din se cetate de Pcricle". institutiile Pitagoru", tnainrc stabileasca ahccana. Pamas Crotona era vcstita locuitonlor in o adaptare a masurilor utilizate ponderale fenicitalantul 3919

GROTE SAeRE
kg. Talantul reprezentsnd

Calcidicnii i-au ajutat

puritatca

moravurilor

ere) si euboicul , tmprurnutat eni de la greutatile Uniratea ponderala

de catre eubcin Mesopotamia iar multiera

greutatea unui
sa se calculeze {atile la forme:

sale, instaurate ca discipolii tntemeiata limita doriana

picior cubic de apa. era greutatllc eralon pentru

usor
ce-

eni sl'i tnrcmeieze au distrus-o. al v-lca timp. exilati secolul mieni

Partenope..pc ~Iabilind t. Hr., asczarea

care i~i instalase sil.i si el de fosecclului cclcnide la la Metaponte.

era drahma, (moo), care

crete
valenta

ei

erau mina
60 de mine. era

echi, care

care se cunostea valoarea piciorului. Greutatilc sc prczcntau sub difcrite

discuri bornbate. trunchiuri de pira-

cu 100 de drahme,

si talantul

in acelaxi a dcvcnit pana

pc

la 520

all intemeiat

1. Hr., niste saDicearhia, care

lnflucnta lor ::;1la Pompei, rnai la nord.

cchivala drahma 61S

In sistcmul
kg.
C1.1

cginctic. sisremul

mida

la lnccputul

echivalenra

cu 6,IR g, mine cu

etc. La Arena. tipurile obisnuite erau dclfinul (placa pi"ilratll avand lin delfin

P~Lteoli (Puzzole). Circe,

t. Hr.. a consrituit fatd de asczarca

g:

talantul drahrna atic

cu 37,011 echivala primitiv

tn

sculprat), broasca tesroasa.

arsicul. Erau facute
Cll

se reg:a ..esre la Herculcnum la promontnriul Cumc xi-a atius apogcul

ztirii ahccnc

eubcic. sistcmul

4.32

g.

In

cornul, arnfora, in general din pamam etalon rnhsuri era pasIII

Tarcnt. pc care uhccni! rm voieu sa-i nu1<-1 mcasca italieni. care s-a rcfugiat Turquiuiu , atungat din Fjorienii din Sparta tntcrneiasera Tarentul Rorna, dar ea a fast prfldaUi de catre 111anul ~()R i. Hr., pc locul unei vechi cesamnin in anul 42S t. He Roma a SUpLls-O tati .,\ 1apigilor . Avand doua porturi boga sub Aristodem. in 331; i. Hr. Aheenii s-au instalat tc \i un sex fcrtil, in goltul Tarcnt. III contra indigcnilor. ~i pru:-ipcr, print l.ocra 673 I. Hr.), ell 0 accusta mitatea dorninatli calcidieni a stahilit peninsulei de cetatea la ~i in pofida Tarentul mui ales filosof luptelor sale a devenit sub dornnia locrienii (pri» aristucraticji; pc cc151alt mal, in timp ce extrcSici!iei, tntemeiath era ue

, drahma

era echi-

ars sau din hronz traUi impreunli stcfanoforului.

. Masura cclclaltc sub paz»

valcntul a 6 g. Mina cuboica cchivala cu 432 g, iar cea atica cu 599 g, ralanrul cginetic cu25,92 kg. iar cel atic cu 35.937 kg. Solon" a reformat sistemul ponderal; el a
utilizat pentru mul 36,39 echivalu multiplu. echivaland sistemul greutarea obisnuit ell 6 kg, euboic obisnuita. sau pentru eginetic Astfel, greutatea modificat in sistedrabma ell , un suhdrahmei drahma rnoncdelor ~i sisremul

capcla

mctronomilor*.

GROTE SACRE. Inca din antichitatea cea mai tnalta, grotele erau considerate
lacas al divinitatilor se credea cli Zeus sau al eroilor. fusese crescut

ca tn Creta

vecinatarcu unor vechi asezan miccnicne Primalor colonie' a fostS'ihari" (71() I. Hr.). aceasta vinuri comert cerate agricola, care, bogata in grlw, un centru popoare antrcpozitul vase lor undc in de ~i si in lernn, ·important a dcvcnir

in vaga·

Arhitu-,

pitagorician.

til

negustoresc. el a adaugut din sistemul , in care

apuscanii

a golfului, Bpizcfiriana

all

g,

mina ClI 606

g, talanrul

una muntclui Ida suu in cca de la Dikte (Psihro). tn Tes alia 0 grata a muntclui Pelion era consacrata. lui Zeus Acraios. Acropolci, La Atcnu , pc povnmisurilc se des-

dupa

un veac de 1<:1.

anul

l a care obolul, cu I

tntcrncierea 25 de cetati. milesicnilor care Sibaris secolului bandit rneiat reullit

sa, domina Siburis )i a asigurat Ill. Marea

patru

structure

a devenit

comtoare

g.
monetare cu 4,32 g, submulriplii adicn 0,72 g, adica 0,36 g, obol ,deci grcutalca nboli, adicl1 auica de obol).

chideuu
Apclo.

trcccrea

[a Medma

~ila Hiponion.

In greuratile
erau: chalcul 0,09 g. obolul,

cinci grote. Una era consacrata lui alta lui Pan, a treia Aglaurei, una

se duccau

Ttreniana,

, ill Iatu Region, sccolului

em dec! echivalenta hemiobolul (1/2 farmacie exista

din fiicele lui Cecrops. Uncle caverne serveau drept slila~ pentru devini i legendari. care uneori faceau <leola profetii, 35a cum a fost vagauna lui Troflnios din Bcotia. Altc

1/6 din drahma,

a tntemeiat al VII-lea. repula\ia in aecla~i in jurul

Paestum. Locuirorii

la sf:jr~itul sai au doau lntea de aheene

sfarsuul

al VIII-led. Anaxilas Tirenicm;, care

c..:atdiau golf

in lux si delasare. aheenii celtt\i Temcza stabilit formau puterea care, cetate. Croton Scilction, a: aceasta Caulonia

Ea a atins apogeul

snu sub tiranul Marii

(khalkous), adica 1/4 de

In ac..:cla~i timp ell Sibaris, ei celelalte coasta,

(494-476). in sf5.r~it, pe coastek la suJ de Paestum, illlemeiat cariilor ionicnii

tn

pesreri ernu
era grota intorscse

se folosea

soeotite ca intran in Infern; a~a dc la Tenar, prin care Hercule se pc pamant dupa dilhtoria .~a 111

din Foc-eea au Eleea, gratie maritim

mai mica s:mctuarul ligios al

important:!. Herei

III
sale

anul

54U i. Hr.
influritoare comcr~ului ~coala

gramma, de 2 adid!. 1,44 g; thamos,de2l9 de obol, .n,4g g.; keralion, de 1/3 de obol.
monetad; 0,24 g. epoca elenid prevalat sistemul solonian, dar III cpeea a fost preferat sistemul alexllildrin, din adaplarea vechiului flClIta de di.tre Lagizt. tare talantul echivala sistem

Infern, ~i nde erau evocati moqii. u multe din aeeste grote au fost gasite Ie rituale

in

mai obiec-

~i, pe cealalta

~iTerina;
de crO(ocentnJI
0

u.e.... enit ~i ea foarte

pes-

Laeinia. care

~i a

~i a
accste

tn

(ex-voln,

table

pentru

liba~jj),

niati in apmpicrea aheenilor

lor, a devenit Totu~i celebra

rcliga

ri1ma~ vestita

prin alII-lea

sa d.e filosofie. Hr., toate Romei. de

in general elenistieli· provcnit egiptean mone-

dove?i ale cultclur care se desrll~llrau in ele. La Potniae, in apropierc ue Teba, cxis· ta 0 pi1dure sacra ~i spartura in care erau 0 arullea~i pureei de l<lpte ea jertfa pentru zei\cle Potniade. tn apropiere de Figalia, in Pel(]pones, intr-o grota consacrata unei Demeter te, faguri

in

secolul

i.

impreun .. cu sibaritii. 1 51() i. Hr., a distrus nele careia

ceta!ii in anul

cela~j erau

integrate

definitiv

tn greut~tile

Sibari .. s-a lovit de Crotona a fo~t Jeviat

pc

ruiCu

GREUTATI.
lungime, dupa epoci sislemele

La rei ca au erau

~imasurile'

eu 20,47

kg, mina cu

un mic fluviu.

grel.lta~ile de baza

varia! egineticul

In Grecia arhaici1 (poate

toate acestea, ora~ul a renas(.;ut Jupa diteva Liecenii,o tlata cu noua celate Turium.

~idupa cetltti.

in epoca

341 g,drahma eu 3.41 g, obolul eu Oj7 g, hcmiobolul cu 0,28 g, chaleul eu ~),07 g.; in greutatile negustore~ti, I g. drahma - 6,55 obolul g, mina

negre,

erau oferite divinW1tii frucde miere. lan.l"i de oaie. Acestea sau

enaion 655 g,

erau reminiscente ale cultelor agrare ale cultelor divinitl1tilor subpamanlene.

144

145

HELILEEA

HARONDAS (Charcndas) DIN CATANA, tnietept si leKi.l'lulor(Catana, Sicilia, IIl'rox. 6{)() t. n-». Se crede di a fest discipolullui Pitagora".
EI a dat legi ell ceracrer aristocratic Catanci

fiind mici proprietan.

renta. Numele ceca dcoarece din rccolta, chiar nu primeau
{"C

nu putusera dedit a sascu

piati parte
:-;.i"\

lor tnseumna

"sizenieri".

fucea ca situ alia lor

H
HABRIAS
(Aten.a*, ajutorul Ci'ind a '! -

* (NdXO~, Leontinoi. Hirnera), alcgand ceea ce i s-a p~rtlt mai bun din difcritc legislatii. Dupa Aristntel" ,
~i altor cetati din Sicilia originalitatca operei sale
<I

fie dcoscbit de gTe:\. Proprietarii puteau sa-i vanda ca sclavi. Condit!a lor a
rust imlmnat:1tit;\ de catrc Solon"

constat

in

introducerca plangern lie mnrturic falsri. Dupa Strabcn", legile sale erau aplicate
chiar 5i lu Mazuca, III Capadocia (Asia

Mid) (Chabrias). strateg atenion Chins, 357 L fir.) fest trirnis de catre atenieni in
care sc ridicasera lui Agc~iJas+ cll va invinge, contra si cand ~-a cupc) icsitc din arelierul de alaturi istorica, sau, se leaga. in

HELlEEA, marele tribuna! din Alena', atcatuii din ans{lmhllli cetaterutor .~iate carui \I'llilllt' se tineau in aer tiber 1n epoca lui Solon". ace st tribunal ~e tinea ill plin soare (de unde numele sfiu).
intr-un col! al Agorei": e! nu uvea dee5t 0

priveste subiectul,
01 toatc accstea. familiar, anuntand urmasn el sai. picture

grupul

Iui

cc Epictet".

HECATEU
istoric A fast unul grafi grcci. primii Atunci greci cand Miletul sa renunte sa n-a

{/I>lil(;'l. uprox, dintre care

(Hekataios), gf'()gra/ .ri 549 t.Llr.)

prirnii ivtorici in ~i geo· Egipt. sa ras.
hi

de teme de un gcn

jurisdicue de apcl (ephesl's) impotnva hotararilor magistratilor. Totust , in cpoca clenica, c! a devenit eel rnai important
dintrc tribunalclc din Arcnci ,5i ca ernanaric a ectesici" cruturi rcprezenta toate clusclc aspcctul de

tebanilor,

laccdcmonienilor acest rege parea

a tratat

~i subiecte

mitologice,

De asemenea. Aristagoras

a fost unul dintrc s-a gjtndit

distins prin faptul ca ~i-a udunat oarnenii ~ii-a pus sa se asze In genunchii Pc pamftnt , cu lancea tndreptata Inainte ~i ell corpul ascuns total sub scut. in astcprarea dusmanului ~ ucesta n-a lndraznit sa se avsnte asupra acestu; zid de fier ~i tcpi. de
ln anul 376, Habriar ...a tnvins nesiana vietorie, fest prima rrimisa sa blocheze iutrc de marina a rcadus repurtata obtinuta Paras flota pelopoArica: aceasta a Judin ~i Naxos,

Habrias

care va tnflori sub

au c:il;:ilorit

coalc
sfatuit vinga parerea

jmpotriva persilor , cl
care a tncercat lu aceasta Iost acceptata, stapanire idee.

ci.u.Llcliastii.judccarotii
v,lrst:l de peste tall voluntar
toatc

sau judihelicci.cruu recetateni in atilt in

cu Hecateu,

HARMODIOS st ARISTOGITON, tineri nobili atenieni cure au dat prima 10vnura tiraniei Pisistnnieilor" asasinandu-t pe Hiparh (in anul514 f. tlr.t.fratete tiranutui Hipias, Ei au IO::;1 onorati de
caIre atenieni ca eliberatori, guvematori

sa·1 conInrrucat

3() de ani 5i care sc

III

a sugerat pe

"pre a fi tnscrisi epoea a fost 6 000

prezenheliec. en
1l11·

sa se punt! intai

pc Tczaurul

ec'cvtca,

lui Pericle*,

areniana
Potamos cctatile

pa tnfrangerea anul urmator, Alena

de Ia Aegcs Habrias

". in

HARMO$TII, nieni,
La tnccput, 2U ~i domneau

lacedemode

care Cresus. regcic Lidiei, il dcpusese in templul din Didim 5i in accst fel sa se construiasca vase, pentru a sc obtine dominatia pe marc; sugestia pornca de la ccnvingerea ca orasul n-ar putea rezista
rnulta vreme fortelor lui persanc. Dar ruci

maru!

candidarilor

de mare,

de judecatori din cele ecce trihuri*.ln general, c-erau rcpartizati in zccc sectiuni (Jikasreria) prin tragere la sorti; tnsa pentru uncle procese
incilt an fest desemnati importante "i erau reunite mai multo scctiuni judecatreburilor

Calcidica ~iTasos in cadrul aliantei cu ~i,ll ajutorullui e Focion *, a organizar a doua Liga ateniana. (Chachrylion), olar (Alena, aprox, 5(}() t. Hr.). Este unul din ini~iatorii slilului "sever" ell figuri ro~ii. Este posibil s.::! fi fost maestruJ lui Eufronios", care a pielat pentru el 0 HAHR.LION
cuplt Obiectele de ceramica (tn majoritate,

se pare ca fest in numar asupra socoreala ector decdt Ei aveau puteri

.aceasta sugcstic a
acceptata. Euxin ritoare .

Hccateu n-a fost

5i in jurul Pontului geografica Opcrele din refesale s-au

uncori erau adunati toti hcliastii. asu

In 4 I 51. Hr., pentru J-''lIpra tuturor exccpna

20 de districdepline Se eforilor"

El a calatorit subiect.

cum s-{\ vazut rea unci helicei publice cazun:

te lasetc periecilor".

si a las.tt a lucrare la aeest

graphe paranumon.
~iprivate.cu omuciderea. rrebun

Jurtsdictia
urmatoarelor

se tnrindea

~inu

dadeau

bizuiau

pe oligarhiiletlocale Dupa razboiul pelopcnesiac". harmostii

in general garnizoanelor Alena. unde care supraspartani, i-a harmostele vegheau ora~le

pierdut, dar au constituit una

lui Herodot" ..... GEOGAAFIE,

sursele

ISTORIE.

U:bata in competenta Iitigiilc private de

areopagului"

~i a efetilor";

erun capeteniile de exemplu sw,tinut

cLlcerite de dtre

HECTEMORI. muncilori aRricoli care lucrau pdmilnrurile unui proprielar

Emu care teti~ care nu aveau drepturile cet:1tenie sau i~i pierduser:1 deoareee,

In legatura cu
1;1sate judecatorilnr drept maritim, maritime.

putin importante,
afacerilc tribu-

din deme";

care erau de resonul

pe

Cei U'eizeci.

nalelor

146

147

HERAlA

HERON nu se Intrunr-au in zilele de adunare lnainte un prezicsror" Helia~tii aparator cerccta fn zilele a eclcsiei de dcschiderea dacn zeii pe acuplcdoarii aceea de si

eEL

BATRAN

Heliastii stirbatoare,

rona toare

thierogamiav
care avea

lui Zeus eu Hera, sarbatoe dour la Fiecare sapte emu mieile celebrate tntrcaga erau statui sacrificii. nasterii sc numca Dedalii.

o xituatie existeu

mediocra. concursuri

La

Jocunle

climpice" hcralzi.

Herofil pul dommei lmprc;lna Rcuuntsnct

.'>-.1.

srabilit

la Alcx.mdria' Soter

in tim~i a true-

speciale (Herodotos),

pentru

lui Ptolemcu
CII

nici

in zilcle nefaste;

ani, Ia platceni: Marile bcotiana. Dedalii

accstca erau

meiat scoal a de mcdicina"

de la Alexandria

~cdin\ci, zator , apoi crau hotanirea tua prin prcalabilri. letinele plina, din bronz.,

sunt fuvorabili.

n ascuuau
, ale caror ~

!a fiecare

HERODOT
Grecia apartinea Mare. unci de sa-i

ismric si

Erasistrate". , medic

dupa

ce studinsc din Cos. Hcrofil a oh-

pe

60 de ani de dHre Ccrcmoniile

confederatie
aproape din lemn Sarnos Toneia unirea idencare presi era

("{l{ilInr (Haucamas. 424 Fiu ai Iui Lixcu

Coria. 4H4 - Turium, si a] lui Dris , Herodot nobile 'ji hogate. care

ell Pruxagoras vrut ,,:1 realizczc vcrvatic anatornia plicat pulsului si pc mici umane.el xivtcmulur.rvox natura peruru cste eel care

din scoala hllmtil

i, Hr.s.

\a oriee
0

dogmatism, mcdictna Creator cadavrc

masurute scrutin

eLI clepsidra secret

Dvpa

uce:

se

construiau
urrnau

pc

lor era data prin vot. care se efec~i f:trA 0 dcliberare al IV-lea de
0 0

erau tmbracate pe Cltcron: tindeu Herei.

ZelIS.

in Asopos

si care erau duse si al casatoriei zeitei en

famifii

Inca
pusese Dupa rionat dicat Tracia, scitii Libia.

tfmllr

in secolu! strabatute Pc

i.

Hr.. bufie

de vot (psl:'plws) crau mid rondele

dI exte locul Sarbatoarea

dominat

Iiind. a parnsit carrc tiranul "cilia unchiul,

ionian, ani Media), in

expenenta.
a disecar

al amun. si a

Halicarnasut.
Ligdanus poetul Paniasis. s-a perfeca deIn Micti, ~i cnlaroru (in Asia posibil

dcfinit
i-a ex-

ochiului

si a Iicatufui. ~i estc primul in sfar~il,

/\ dcscns care Herufil

tiji1

rnctahca. hliletinele In

fie gaurita.

tribuna

cruu asezate

rcprczcntata

ell ucest prilej

cc a star la Samos in diulcctul mai multi in Impcriul dill Din Asia,

, unde unei

si Iunctia. a pus ill stabilirca

Hcrodot

cvntcnta

importantu

JOlla lime; III care expnrnau

lalta se punea convcntie ccndamnarea Jctinclc gjiurite,

una introduceuu hotararca huletinu] ncfoloxit. cclc

diagnosticului.

hdia~ti!ur.

cea-

Printr-o fie bu-

HERALD. In epopcca
cruu inainte

homerica, de

heralz.ii ai

persan

prealabila,

CUTe hotarau crau plinc. Herei, in

de toate tovarasi

~i servitori propria

Mesopotamia,

salt achitarca fie bulctinclc

rcgelui;
lor casa. onuorilor calitate mesaje rol~i jertfeau

Jar,

spre deosebirc
libcri, bogati asistau convocau

ccilalti serprezentau

vitori , erau

~i aveau la

aceste

Ei

adunarile.

mutcri alele
vale. in care risirca rclateaza
0

HERA.A,
Accstc luna

sarbatort sarbatori Cu1tul

In cinstea

sceptrul, de trimisi in tabcrclc ell prilejul animalelc. istorica,

dezbatcri.In
ei emu inviosa Judi un ci undc aceste Mai jucau

la HERON eEL BATRAN sau DIN 111 ALEXANDRIA, inguu-r si /nl/ll='/naticiantAlcxundria, secotut t d. Hr."! J. necesare redactarii lstoriilor Heron a rcluat opera lui Ctesibios , pc . Inainte de J. tntreprinde istocare o cunoastern 111 parte gratic lucrarilor

palla

Egipt

51

poate

cantorn'

el a adunat

ave au loc In general He rei era cclcbrat pentru cetate

ui lui Zeus, dusmane.

arnanunnta

a razcoaielor
V\U,

mcdicc". ~i de ell

rnmasc

de la Heron. stint

Lucrarilc

rnatcmarice' un ComenAportul sau cu a din lor di-

Gamelion.

labili, iar regcle puree

sa-i trimita

rnultitudine

de clemente face

rnai ales la Argos, era divinitatea numca mare rncrgca ccsiunc :;('cstOT Hecurombeoa, la tcmplu,

care Hera sc numarului Preoteasa lunga pro-

principala.

Sarbatoarca

xacnficiilor. i~i pastrau

Iapte , adeseori constatatc pc vire la tanle vizitatc: accasta

nu numai care s-a primul pastrut (sccolul din olimpicc*,
Cll

pri-

Detinirijll!, tariu ta Euclid ~iMasurilc,

ale acestuia COIlSt;)dintr-o i.lplicalii tcrcnurilor prupuncri pcntru penrru geometric calculefe de calcularea

dill el de: la dar

elernentara, de masurure

geograf tntrcega

,i

istonc
Lucian

diu cauza urmata de

0

opera,

de boi care erau jertflti. la care Ilia parte tntrcaga surbJ'itori se desfll~llrau lupte. citadclci, in fiecare apar!inand

In epoca ii Insoteau ncgocicri. suspendarea rilor" .;;ijucau Hcralzii primeau hrana. de conturi Ei eonvocau mgaciuni sa se fadi publici. siderapa

arrila

::;i
din ar

, din reguf

mangulatie.
volume

butii 5i in (azul

declausarii ambasadori sacri,

unor conflicte, .~jii preccdau ei proclamau sarbatocare plus Curtea rosteau cereau crainici si conei aveau in ajunul

pnmul etnograf'. Potrivir lui

Samorrace f locuri!or adunati al ll-lea). opera

populatie: jocmi iar slkbi1an. ~apte eelor mai a shlji tem-

pe

Herodot fa!a greeilor

cinr extrasc
acest

sa

cu prilejul dlnd vo("<1a

dilpil liacrificii,

avea lac un osp3~.11J cursul La Corinl·,

Functionari ostillta~llor uneori

fcritclor eJificii: teatre , bai etc. Heron a pcrfcctionat nivela, Iolosna penrru masurarca tercllllrilor. caralei, adaptahil a invent a inmit at un mecanismul ~istcm
Cll

III

m'lcel de (luunul

prilej.

Ascuitandll-l ar fi intuit poate

ingcnios A redac-

in .~pecial era protectoarea Ic,<irl'a ei era celehrata tineri .,:,i~apte tillere mari familii plul ei \'feme 7.ece femei insele alerg.ari Dedaliil{)r

rolul de !)<1crifkatori. subaltemi,

0

""era adolescent, tia sa de istoric. locuit coloni populeze Turium, probabil a lucri1rii la Atena solicita~i nOll3 in 443. sale.

Tucididc
~i a insotit de Aiei

la \'ehicule, naastre despre

asemanator

erau ~i funqionari din partea Aempagul*, (-. slalului

Ncindoiclnic, catre

Heradot pe primii Pericle

pe

t<lximetrelc

moJcrne.

solda,

tat 0 lucrare

comtmcria Sflllici

bol!ilor

bule· ,arhon\ii*, populare, dezbaterilor, ei erau diverse

~ sa de la ~i

nare
lIintre carra

smdi<'lta de ditre com;tructorii "pneumaticc\or", unci Mec(Jnici. statieii. mai

!sidor Jin Milct, Sofia) aemilli; inspimt in care

se of ere au pentn!

LOGI$TI) aveau adunarile

heralJullor.

fllT1da(ie

eolonialu

~i fahriel eslc invenfantana aerullii 149

de un an. La Elis, si1rbi1torile cinci ani; '>3ispretesutde tn ele in eaJe eonslau t.inere. ,era celebmll1 un peplos' jocuri, fete

~i-a srar~it

l.ilclc

de FiloH, la sunt expli-

Herei <Jvcau loe la lieeare Ii orereau ale unor ~i prezidau

la ineeperea lini~te; Func\iile

d\ aiei a scris cca mai mare _,. GEOGRAFIE,

parte

care era uti!izat<1 presillnea autorul calc principiile

atunci lor erau

ISTORIE.

DOlla dintre au fost

cursul easli-

pe

care 0 dobandeau era m~ mult dar in general

din BeQlia'

sau mw pUlin mare,

HEROFIL (Herophil), medic (Calcedonia, Bilinia. aprox. 335 i.llr. - Alexantiria!).

tiile sale cele

Cll

celebre

jet de ap5 obtinut

prin prc:siunea

148

HETAlRIl

HIPARH

comprimat sfera piVOI, uduna levi sterei: rutease-a aici anticii axatn prin

5i
pc

eolipilul,
0

alcatutt care scrvca ptin

dintr-o drept se JOlla \i'i se Gasim dar III "cop

teava, rrecea

dcsprc doua zilc: in prima zi, rristetc. xc depuncau coroane si LIn sucrificiu" Hiacint printr-o astfet o:lie[i vese!e. dansau, construitc , allat poarta mourtca tincri urrnutc prccum din lu Arnicleca la sucrlficiu funcbru sub attarul din bronz: eroulu! intcrprctau de coruri si de rnchitn. zcului ':ii sfJr~illll la flaut

pfina

de lui

ale ilion

Atenei Numcle

in sanctuarul de hicroduli

uccstcia se mai

de dndea

la

era oferit si inch is primacnrucce care Sparta' luau a "i parte Lrma si ill trasuri

barbati

HIMATION, mama civila purtata de si detemei,

Sprc manta in general pcrsoanelc tmpodobcau tion consta .jeoscbirc se purta numai din de hlumidg", tnfrisurata. naturala: a doreau 5i in acea.sHi Era tesuta tctusi vop~i 0 Hirnade stofa in ,

care placate

ubur . Accxtu

pc mcrmantul se comcrnora

!:ii

in sfern

~i era expulzur in opoz.itie fncca

cmbc
forta

pc Jaturile

curtezanclor sacre , consecrate ple. Curcnta tn culte!e orientale,

functie era rar intfllnita in Grecia. templulut vestite erau curtezanele de la Corint"

unor

tem-

aceasta
Cele mai Afroditei

15nii alba

aburului

ca sfcra

mai pretcntioase ell 0 bonlma dintr-o stmpla care uneori nkea pcntru era

din ce In ce mai presiunli \;\-1 n-un stiut

vcrii . Zilla

urmatoaro

cra 0 zi de bucurie de tineri urcate jntreaga

sit:\ In culoarea purpurei

verde

pnncipiu!

cclorata. bucata

folu .... casca

pructic HETAIRII.
multur ln-rairin special societnti reunea Accst uumc ... u:ldca e mai drcpt fi, in de entre in primul in obunc judicierc: avcau ~i rcxta Til sf:1ruu

Icre

HIEROFANT, ior* din Fie!ui/,

Hierofantul milia Pnmolpixilor in functic

mare preot at mistereates pe vicua,

era ales totdeauna in mcmcotul ocfinitiv rolul dccat numcle, misterele din facand intra nurncle; nil

drcptunghiulura. diferite deasupra numai ales vcsrnant felun tunicii, ell, aSa cum xpartanii,

infa~uratil

in jurul corpului. insa care

Era zvarlita era purtura era singnrul

de pct soane . pe barhatii asociuni mui

f 11

venca pane

~i chiar

~i sclavii luau

Creta',

~i Iu oxpdt.

SOC rate ~ si rnai

care avcau putcuu tolerate

de cctatc" star , tnsa caz, eran rea unor hctairiilc

[<I

Hetainile de multo

sarbatourc nocruma, LI care tcmeilc': era celehrata tnvicren

bucuria tunica Acedsta inmagazinihii recoltelor. a trcia zi femeile spartanc

, i.,i picrdcu

zcului

rnai era cunoscut A';i<l cum cxprima dezvaluie inijiatilor

ca .jnerofnntul" snu era sa sucre.

in Arica",

Poarc di zcului

uri secrete: mcmbrii

prezentau

HIPARH
matemusician

(Hipparkhos), astronmn
tNiceea. cstc considcrat lui, In afuru Rinnia. eel

")'i

un fel lie socictati funcni secrete, si in trcburite ell caracrcr

de intrajutc-

pe cure i-o tesuscra snrbatoarc,

in cursu I unului de

a d(JllI! mai mare di a

rare , can: l~ispnjineau

ccrnunn tuturor dori-

cmlor".
staoilite

sa

vinf

la populutiilc

politic,

de ei sclavi crau crau

ill

Pclopones". 5acri.

seop

distrugerea democratici"
ill IolosulIor lui ~i ci numeie a oligarhici"

bilirea

HIERODULI,
Hierodulii Acesti diferirc: scluv: erase

HIERON, olar rAll:'lltl, primainmatate 11 secoiului at v-tea f. IIr.). Fiu al lui Medon si cetatean atenian, Hicron a Iost , lmpre~lnrl n; Bufronios".
Duris' secolul parte ductia de vase unele in raspunleau care 'dintre femei· vase1e ~i Bngos". eel mai mare olar din pictori in marc Pro25 care ... le a peste public amoroasc al V -lea. EI a pus salucreze sa. dar ti rcvinc bogata de clj (au rtimas gloria picturilor vase lor sale.

jllmdlale a .v ecoiului (/1 tl-tra t, Hr)

Hiparh astronom despre locuit

al
viata

antichuatii.

Nu se stie nimic Japtului

"it, tovarasu

Alexandru'
de hetuiri

eel Marc

in slujba recrutati fiind Creta,

divnutath.
prin
0

la Rodes

~i lu Alexandria~ asuptu lui Aratos

In

tine-

primit

mijloacc forma Eretria Lie

rete a scris lin comcntariu netor, Iucrarca

Fenome-

sub conduccrca sa a fest scrnuatc Iucrari

..au purticulari uccasta din

of ere all sd<.lvi

si a lui Eudoxiu;

HIACINTII, saraatort ale ncuuru, ceiehrcue III Amicleea dill Laconia * de nllre
sportani Acesrc Hecatornbcon sarbatori (julie Hiaeinrios, sfftr~itul aveau
>

.... anctuarelor".

eliberare.
Magnesia Delft,

Ccratile

si

este singura dintre operele sale care s-a pastrar Pe plan practic. e! a iuvcntar un
dioptru rent sferic, pcnrru compus a~trilor; ~i masurarea diarnetrului astrolabe: joe de cercun apaunul fixe al Soarelui.

of ere au servirori pentru a cxploata

templului domeniile

de lu aces-

~i accasta
inferioare gustului

cxplica

loc

in

luna sim-

de calitate nelndoielnic

,i

JULIa

CALENDAR), care l,aeonia. primaverii Apolo, Zefirul, tunar.

tuia.
pana mici!e pana foarle enlu 10curi. dintr-o oade

La Alena ~ , fetitele la zecc Arlcmidei care puhertate,

in varsta Brauronia;
0

de cinci erau erall zei!a erall

dintr-un celiilalt

se

nurnea

III

Sub

uni ale marilor

familii

dornin:l

(~on\"ersatiile care Jin

5i

mooile,

ca.re permitea

sa sc
-

Jeterminc a5-

holul putul gostit gelozie, tuarul

mitului

lui Biaeilll legendei, pe

>i <II lui Apolo,

('onsacrate

~i debt.

Ca~odoperele epopei Ahile, (Elena

pOl.itia trilor Hiparh

<t

un planisfcr Inilltimea triunghiurile.

0

era sarbatorit

~iinceIndradin sa vrea, In sanc-

"ursoaicc",

slujeau hicroJuJilor

pe

sllnt

pc

.<;unt repre7entate

care pennitea

sa se masoare determine stabilind sfericlL primul care Jin trigonometric de a rezohia

verii. Potrivit de Hiacint,

lin

la

varsUi dnd

i~irccapa-

subiecte MCllclau

inspirate •. "olia Telef

~i ~i

sa sc

I-a lll.:is mra care spre

tuulibertatea. diverse; trimi,~i apll.r!ineau

OCllpa(iilc ci cultivau plateau in caJitute zeuiui,

pc lUllga un simI
Cll.

dipirea etc.)

a Hkut

ramura carc

arllncanu

disc

pamanturile rcdevente dona a de coloni

ce
sal!

Paladionului.

la Agamemnon acela

matern<lticilor',

formulclc

I-a inureptat de la Amicleea eruu, deasupra Dupa Atenee,

in care se regase~te la fel Je tulburiitor precum Hi.eron

al dramaticului
care face miilui, prin carc

of ere au mijlocu! de astronomic" Hiparh este

problemele a intreprins principaJe.

se afla mormfmtlll d:iruia era stutuia durau Irei dedit concrete sarbltorile

in alte tinere la peri)j,eJave

tamlrului zeului.

La lot'[ienii I"amilic regulate

opunlieni. pentru

retia eclor trci mae~lri eontemporani

iji acea putere este egalullui de expresie Brigoll.

de

vazi\ crull trimise,

munca ti[arudl. ce consla lug al s[eJelor

In a stabili un cata-

zile, dar nu avem

clemente

de timp,

fi

$i aJ

constel~ilor

150

151

HIPEIS

HITON
lucrarile inaintasilor sl'ii

Relusnd parandu-lc lungimea pentru

~icom-

moravurilc cedonean Dcmostene. ca a primit acuzat i/gonit tcrminat accsteia

compte. inca ,~i

ell observatiile anului tropic. optice

sale. el a descoEl a irnaginat diviziunca lui Hiram", a Soarelui. paraa izbutit de Luna sa erijeze date astroin
ttl

£1 era un rnai violent

antimadecal

cauzele barite geruca

bolilor

trcbuic

cautate

in schimpato-

jocun" sarbatori

panelcnice , precum

~i in timpul Panateneele" pe

anumiror

de aer ~i de anotimp. a lui Hipocrate umori: sangele.

Doctrina flegma este

in
0

dcsfamare de la de

perit precesiunea echinocnilor 5i a calculat

instrumenrele

Csnd Demostene bani de la Harpale, dctcrminat Hiperide.

a rOM banuit eel care l-a sa fie care s-a in urrna dar a

cstc tntcmeiara

pe

surarea jocunlor. cursele aveau

importantlt; cunoastcrn care cele

celc patru lihrul bofilor. departe Hipocratc care zeilor sau

sau piDezechicauza , dar ale

~i a

autoritatilc larniac, la Alena,

tuita, hila galbcna dintre de

,i hila ncagra. umori doctrine definitiv unor

Olimpia.
probe: care tata

erau reparnzate
msnji. curse de care

in

sase
ell doi rnon-

3ti)", care s-a A pus problema privirc Studiind s,l calculezc ,!i de Snare. gcogrufia" nonuce

pasrnu pana
nurnita

in zilele noastre

a fast

EI a fest prine i-

uceste conceptiilc

curse cu patru pentru

de care eu patru

cai , curse

.,3

palul atfl!ator a I razboiului

prin natalia Hipende de a Iugit

Fara Indoiala, a rcspius bolile ale

ell

lui era tnca crcdintclc EI a descris simt al uba accstora. IX: care ~i au

13

rniscarea inegalitanle

neregulata

de la Cranon.

rnicrobiene intcrvcntii

cai , curse

de care eli cui

doi

mfinji, cursa

Lunii , a carer Hiparh eclipsele a tncercat

taxa a cautat

s-o determine. xi sa prevada in "fill"liiLe1

G-I 0

Ioxt asusinat

trimisii

lui Autipatros" medic (Co.\·, lurruri sigure

atribuiau bolilor

dcmonilor. un adnurabil
0

montara pentru mnnji. Nu se cunoaste numarul ccncurcntilor, care putca f dcstul de mare. de vremc
~i cursa cc stim ca la Delfi'" niate patruzcci la
0

HIPOCRATE
-Ifin - Larisa,
]\11

(HiPJXlkrates), dedit putinc

mcrsul scrvatiei Scoala

cursa

all

fost aliprc:.-

~tiinti1 bazata

pc

Tesalia. aprov. 357 f. Hrt. in afura

5i

a lnceput cvitand

clasificarc

de care.

~;1Vingi1torul,

precise. (cevaterf). Mici

3(J{)

se cunosc

din Cos

prcconiza

, III terapcutica,

dcsprc

viata lui Hipocrate., marii pretinoea III vpccial

fnptului
de la de !\ dllaoricnla In-

regimurilc. hipocruticii indicat

rneoicamcntclc. trepunatia

clamat de catre elanodici .nu era aungut . ci propr-ietarul, care putea prezenta mai multo care vau In~i~i alaruri mai multi cai; rurcon La prcprictarii Pan ate nee, conduceau de accstc carete.

".PEIS
tuiau lui Solon" ell peste pcrmitcu atune! hipcis mui veasca cand multi

La

Atcn:/

ci constide

d1 apartinca Cos si d turit mull, taUi. ccputul din pentru Sucrate Se pare se

xcoli de l1lcdiclna' en familia

scoala de la Credos proccdee!e

Ie prefer a. tn chirurgie. accstcia. Cunostimele . dcoarccc disectia referiinirnii ; cstc ccnducncare in

a JOlla clasS. ccnzttara »obili un venit rncdimnc

a constinniei

sa cobora

pracucau

stapnnitori anual
de

paIe ,

1<1 Asclepios , meclicul lui Horner"

111 Mcditcrana

~a~e probe,

mfurturi , aveau

echivalent De accca ~, numai ci1 cei scr-

lor de anatomic animalelcr. toarc creier. ". ~i toarc credeau

cruu marginite notiuni schclctului intcligcmci canale aer , ancrc vcncle. de

grau , care

pare-

di

era

fa

Arena cand a
cctarca.

In uccl tirnp era autcrizatanumai Avcau srructurn di sediul distingcan de sange, exacte

aveau Icc excrcirii de aruncare a sulitei de pc cal, exercitii de sarituri inalte, curse pcnrru pentru cursuri Ahile cai de vfirste de care proccsiuni. hipice eu prileju sau de capacitau de razboi Se organizau jocurilor difesi contunebre, de rite. curse san de care

ciuma urma

care

a pustiir

sa tntrctina a fest creata dintre au putut

un cui, cavaleria

rtizboiului Hipocrate a profcsa * il prctuia ca a avut

pcloponesiac". s-a stubilit mull, doi la fcl si a practice

in

ccle

la

~ia

la Cos , medicine.

intra in ea , ell toate ei all continual de hopliti.

socoteau

sa

in timpul

III calirate

~iPluton

, despre

asa cum a fost cursu

de care organizuta

fii , Tesaios

di vehicnlcazii In

l funeraliilor ("inferiori").

lui Patrocle. Coustituiau

HIPERIDE
hat de stat

(Hyperides), (Alena, aprox,

orator si bar390--3f19 -

Dracon, si un fiu vitreg , Polib, care ,IU fast discipclii ')ai. Sub numctc lui se pastreaza
saptezeci majoritatcu cipolii III cinci care goric !j-i doua .~i1i. Aceste categorii. ~i Slln! III mod intra scrieri de xcrieri scrieri Prima sigur , dintre de catre care disau fest rcdactate

HIPODROM.
capatul csruia trcbuiau

CpOtU

hornerica, pc un camp,

curla

Cleanaer . Petopones.
Hipcridc elcvllllui p;Jrliullllli Demoslene~, Macedonia,el aeestuia nat Atena Impotriva
Cll

sele de cai sc desfasurau

HIPOMEIONI la Sparta" 0 clava

In aceasta dectizuu categoric

lntre homoioi" putcau aveni intra

~i perici"
spartanii ~i copiii un fel

322 t. Hr,) Galucipos ~i a Fost

Cll

era fiullui PlatOlt Unul democratic, adversar a faeul sa se rascoale, lui Alexandru· contra ul acestuia.

au fost impi1rJile cuprinJe scricri ale lui IJipocrate,

sa fad

era marcat
0

locul unde carele spre a reveni

intoarcere

din pricina

lor insuficicnte

din condllc:.1lorii impreLina al lui Filip din

Ill. puncml de pleearc. Spectatorii slalcau -In pieioarc, de-a IUl1gul parcursnilli. Mai tar7.iu all i"ost plasate carora campului clenid. Intorceall a au d01.l3 nome, carele, miesorat~_ construitc iar in junll lungimea

sau

pedepsi!i

cu atimia ~ . precum

Arficu/ariile

sa e~lleLC aetillnile apoi a indemde Teba, la inceput maceJo- , a devcnit Hiperide I~comia ~i chiar a Aliat panidului alaturi

Fractllrile. in a JOlla cateClue Ii apartin aproapc

Pr01UJ.HiC/Jri/e. despre trei Re!:imuAer, apd, categorii lor.

nelegitimi. Hipomeionii la guvemarc. silll~tia lor

nu luau parte in nid

Nu era

~tim care erau drepturiic lor, de~i, de

impotriva

Eubeei"',

sigur: Ajori.lmeie,

fost
fast

Ania "pre epoca hipodroame

lor si nici datoriile

rill' holifor aCUTe, tratatul si focllri, Pla!?iie calm/IIi. Medicina cuprind scrierile plasale, in ~coala hipocratidt. vC'cfle. Cclclahe

apmpiata djn

lara indoiala, cea a periecilor.

Mo.~lic!ll, O/kil1d, dupa valoarea

Demostene reprczentat inurnic meseriei invidii;

constituite dintr-o pista de lungime variabil<1 (aceea de la Olimpia atingea aproape patru taluwri menite stadii, Inalte auid 770 m), Inconjurata pe spcctatori. la cele patru de ttltalman pe care erau tlhate hipiee gradcnele

HITON,

unul

ve~mjntele principal!!

nean apoi gratie trezit

de Eschine de logograJ,

imnogatindlH~c

l1ie greL'ilor de l1Inhtde .l'exC'. Era punat singur sau sub alte ve~minte, dupa tipul de hiton eel care sau dupa il puna. clasa careia mai Ii apar1;inea De cele

i s-u repro~a[

Pentru Hipocmtc. forta interna a corpului omenesc este d\ld.ura innascuta. iar

sa-i primeasca

!lim concursuri

'52

'53

HLAMIDI\
multe on, hitonul era

HORKOS

facut

din

lana

~i era sau

In general,

ucest

vesrnsnt

era de culoare

HOMERICA
da homerica

(penoada
sc tntclcg

-). Pnn pcrioa~i ere-

pentru concursurl!e
ateniene, unde

~i sarbatonlc loc

publice

scurt, caznnd

pana Iii mijlocul

coapsetor

deasupra gcrumchilor ~i era strsus fie pc solduri , fie in talie. Se cunosc mal rnuite fcluri de hitou. printre care hitonul numit amphimaschoios, vcsrndnt obisnuit aJ barbanter. FI era lnchis pc umen, avea rnanee! scurte s! era pc afara vcvrnant
~j PLlI1at

tnchisa ~i avca la marginea de jos 0 banta de alta culoarc. Efehi i utenieni prcferau
hlamidelc Aticus horarat Mare (in negrc sccolul
Srl

otuceiurile

uveau

rcprezentatii

dintele

care

si ahia III epoca al l l-lea)

lui Ired a eel regula

pocme die ~i fapte care

constituie fondul celor JOlla lui IIomcr, Jar care reunesc pe

conternporane epocu eu autonnlor antcrioarc, au In

muzicate. Cu un an tnaintea sarbarorii, borcgii crau dcsernmui.jn fiecare trib", de

entre epimeleti" Ajutat de protagonist pe horcuti dar totdeaca nll
~'L

un edict

]§ng~ faptcle

ca ele

fie albc. Alexandru" mantaua

apartinand

(----.. CTOR), A Accste una

horcgiul

recruta

a tacut din hlamids purpuni.

numni

de cci care

rnunceau
vca drept supcrioarc ,arbi'itoarc. los
~j Illi

(tarani,

meseriasi): 'in zilelc nulnedi

scrde

macedoneana, hlamidclc fiind lmpodobite

at unci ell benz!

pc dcdesubr uurnit
0

la clase!e

pornit sa cuccrcasca Troia. lnainre ca civilizutia lor sa fie distrusa de catrc doricnt Estc periouda zisa 4.1 "vurstclor obscure" .care desparte ccmni" prccautie lnainte Homer autorul). mirere ubeene. , o sfdr~itllllllmii polis -, micenicnc in secolul trebuic istorica. de nastcrca <.IIVIII-lea. privite ell

aheenii". stapani ai Greciei.

asigura cheltuielile pentru pregarircu

cheltuieli emu variabile, mari . Dad decal tragice intre

lor.

prcgatirea necesire horegu

IIIlLli cor

uncori sc tntampla ditiramhic sa

, sunt pregatirc dOlia cifrc.

ln tua!':l lumca

Hitonu!

hrteramoschn.

HOMER

(Horneros). d

Tot ee stim despre legendar. nume Y/ica Totusi

300 de drahrnc a carer aceste rezultand

cuate hind Aceste si sale, unei si

avea dedi adesca

singura

scurta

at-est poet arc lin caractcr

a costar

era rczcrvat artisti.

pcntru

sclavi.

f:xomil'-nL

pare sigur faptul

gcniu
LT.

a ex istat lin creator

da acest epocii

de
~i ca

Dar pocmclc

horncricc

pall~1 fa S DOO de drahme chcltuicli consideratia ill plus. horeaiul de uccasta, lucrari cruu compensate in rirnput cxercitnrii organiza

. media

confccponar cure ~i chiur

Jin piclc, era purtar de V~tnrltori. rnzbouuci

caruia

i sc poatc uraxe

ca sursa cuprinde
.,;>i

Opera

literar~~ituala de ctitrc

muncitori.

ct a trait in Ionia Mai multo Ii adus unde posibil de aezt insulelc de al lund foartc invccioutc

lu lnccputul

arhaivi din cinstca

de orice , lumea

dcscrisa

de onorurile functic: functiei sucru.

si de Icmcile care aveau accleast ocupatii; cl era filr:.1mnncci si 11L1 acopcrca dedit un umar Fcmeile purtau ill sub vesmiuIde lor lin epomis, maneci. ,~iatasar
printr-o hiron Sparta agrafa den-ian. purtau Ia fiecare Pemcilc asu-numitul Ulnar; era vechiul ~i fetele tincre din

din
si-an

Asia zilei

atat realiratea a pcrioadci eroicc un imaginar cste foarte

(cea a "varin care a trait care face trisa se fdc3

din uceasta

disputer

stelor obscure" elll)i Uncon

la lumina

sau de a Ii [sic insa unci faChios tradina hoill se 1fl eelm

0

;lve1111L caracrcr eel care premiare victoria primea

In aC.u:.1

a fost inmorrnflntat ea cl sa f upartinut care epocti trsiia in insula ulterioarg

la nmpuri!c

ale civifizutici greu

corul

~i c! un prcrniu

rnifii
dinastie

distinctic intrc eccstc nivclun diferite.

(eqali). La Sparla' sc dadea egali in

avea dreptul sil lnalte un

imortaliza Ie de monument ~ilul secolului cetntenilor deelimillii a ubclit statui corurilor, agullutct~ horagic. al lv-lea se

undc , tntr-o

, s:iJa~luia

monument care va, cunoscut sub numeTotusi t. Hr"cand , la sfaravcrilc nnna din Faler horcgia.~i
<I

scnistos, deschis III tntrcgime pe partcu dreapta ~i prins cu agrufc pe urrcri: era si vcsmanrul copiilor.
Hitollul clJno~[eau carl' maneei introdus ramas in lungi;
LIZ

de aezi care i~i transmiteau

HOMOIO.
acest nume

epica a lui Homer

~i care emu numiti

ilvea ullcuri

maneei

lungi. ~i avea iOl1ian,i, arhaica

Grccii in, adesca a fast ~i a

merizi. Bxistenta lui Horner cste plasata secolul al X-lea S<iU al XI-lea i. Hrc dar
pare mai d a [riiit ill secolul aceea care al VIII-lea. a serierii ii sunt oriel.' caz, aceasta multi dOLia rnari poeme poeme estc data ao.:cptatli

cetatenilor cafe erau fata lcgii.In rcalitatc tnsa.jmpartirea

1:1 a bogtitiilor inegalitate egaJi poseua lea posesomlui drcptul a evoluat rapid de rcsursc. acestlli dcsi ficcarc lot (kleros)

egadintre pemliiar

atenieni
ect:itii~, sub care

diminuasera tn
sau

sprc 0 marc inalicnllbil.

Dcmctrios"

arhontatul obliga!ia

hilollLlI numitpodere,'i,uin la glezne ue originc pan a In vremea In epoea

lotnl sau pril1litiv !'.a i3 parte

~i-il lliat

de prcgatirc uuui

cih.lea pana

de eei

Dc f<-lpt, vcnitul

a fo.~t incredintata

ca fiinu

la sisitii",

Ill. Atena"

atribllitc:

lui Peric1e ~

Ifiada
grecilor,

~i Odiseea.. au hranit sensibilitatea care Ie .<'tudiau Jin copil1i.rie modele atat pentru glmdirc. de carre eel Mare din aqiunile pentru S-a spus Homer

riniki.'1 ~i in
deo~biri bLleufau Ilumai

de a puseda un domeniu in JW(pllrnanl alienuhil in afara Spartei ~i a constituit de aveIC. urepttlri cauzi.l ullar mari se ~i Numai ace~ti egali

HORKOS
OClIp<l

("juramant").

Juramantul grccilor. ~i era ca dat. In

Accste

''-\ lotmilor)

un loe important un fn<lll earaeler divin'l pusa

in \'iala religios pe cuvantul

HLAMIDA,
Cu sigurantJ din Macedonia~, mflll.tlIl national reti ~i de efchi~. stoia, Ih5nJ imbdcata fixat t,lla in diferite degajat fii~ur<l partca

mama lI.)()arJ.)"i scurt(i. originara hlamida al greeilor, Consta

0

EI avea 0 peccte

din Tcsalia a devenit purtat agmf!i. dintr-un p~tral

sau vq;· de

care ei gaseau au [osl "croiee" "BibJia"

comporvremurile

lare cat ~i pentru descrise

ca ele

de

cet3tene~ti

complete de spartani.

ci uveau
-+

titluf \lcritabil ARMATA, ARME,

de cliHiEra purin·

lor. a~a inc51 istoric

cpopcea homerica, IIl~i~i leii jurau Styx, fluviul infcrnului, pc Pamdnt ~i eer. Jur::imintele se f~ceatl pe mai zei, in general pc Zeus, pe Pam5nt Hclio.~, preeum solemne in locuri sau pe erai Dioscurii, erau eonsaeratc sau pc zeiHili Ilercule

pc pe

au il1grecilor.

HOPLIT

FALANGA. Pcrso3nele trebllia pe

pe Umar eu rnoduri: bustul, liber

flucfl~at eomponamentul Astfel,Alexandru* In campaniile pocme marea 5i mulle

aJ

mul!i .~i pe locale, sau de

fie at;1ma pe spate, fie, dimpotriva, un lImar fie ca era ~i bra\ul.

a dus Cll sine cde dou<1 sale In'idcad

HOREGIUa
carc avcau s:'l. organizcze eoreuti,

HOREGIEa
acestci corurilc",

pe care Ie-a punal Ahile.

sarcina

liturgii"

elc. Juramintele insotite

de sus a corpului,

s:'l.-i recmteze ~i s;1-i pregateasca

pre.'ilate

In !)anctuare*

li1sand

sa adrniratie

sa-i instmiasc:'l.

~i erau

154

155

HTONIAN
sacrificii". punea Ele se faceau ell bratele adaugfl.nd
0

inaltate irnpre-

spre zei, care erau Iuati ca martori , sau se catie". fund acceptate cele mal man rele. dad se indica juramnntnl. ceca cc, de altfel , nu i-a tmpiedicat pe greci sil devine sperjuri . Juramantul era pre-star in orice
ocazie rmagistratii arunci cand f~i luau mana pe altar,

caine, pe gasd'i sau pe platan. ceea ce - desi tntarca cele spusc - nu aducea nscul pedepsirii pcntru sperjur in Infem.
pe

In primire postul. efebii" - tnatnrc de a servi in armata), iar III tiranii" sc jura credin(i'i tiranului ; in procese", judccarorii prcsrau

juramant , de ascrnenea, partile $1,flrcste. martorii. Cctatile care tnchefau 0 alianra

pecetluiau acordul lor printr-LIll jursrnsnt

Si

in

tanta dona

vial" particulara sc conferee imporjuramantului; femeile" jural! pc eele

zeitc (Demeter ~i Core) , se mai jura

HTONIAN, cauficattv dat zeitautor subpamantene. Distinctia intre divirutatile pamantului ::;i zen cerului lie facea inca din antichuare ~i 3 fest reluata de mttologii moderni. lntr-o epoca tarzie. greeii par ~,1 tmparnt, in fi plus, zcii htonieni in epihthcmioi ~i hipohthonun, adid cci care domnesc pc pamant ::;i eel care domina sub pamant. Hades , Persefona, Demeter, Kcre sum marilc leita!i htomenc. Culrele agrare., cuttelc eroifor. cele ale mortilor sunt enumerate ~i de printrc cultele htonienc.

I
informatie pe istoricul Efor , atunci d1nd Agis" a Tetras penecilor" drcptul de isocare a dovedit-o la batalia de la Cnidos. in timie.: majoritatca lor s-a resemnat. ell anul 394, l-a ajurat sa dcvina comandant exceptia heleenilor, locuitorii din Helos , in doua expeditii . A remarcut atunci eftt de care s-au revoltat. Invinsi.ei au fest redusi greu este armarnentul soldatilor. Construla starea de servi, iar denumirea Je iloti ar ind scururi mai usoare, Inlocuind platosele venl de l a vcchiul Ior nume. Accasta etide metal prin platose Jin panza si dsnd molcgie. conflrmera de altfel de catrc scldatilor lanci mai lungi, el a creat 0 forHelenicos ~i Tcopomp, este putin probama de infanterie usoera - peltastii - care bila, ca si aceea bazara pc radacina he/, a repunat mari succesc in lupte (...... RMATA). A care implica sensul de .xepttv. pnzonier in anul 393, lficrate a tnvins pe Agesilas"
lficrate era fiul unui cizmar. Bravura pc ~ipe spartanii s~i ~j a cuccrit Oenea. Apoi de razbci''. llorii erau proprietatea statului:

IFICRATE (Iphicrate), general atenian tRamnome, aprox. 415 - 354 t, Hr.).

Dupa

Strubon",

care

d;1 ca

slirsa

de

s-a pus in slujba lui Seutes, rcge trac ~i a lui Colis, care i-a dar in casatorie pe fiica sa. In auul 374, trimis de Alena. cl I-a sprijinit pe satrapul persan Famabaze, apoi a reluat conducerea luptei contra lui Bpaminonda. in anu1369. A fest tnsarcinat sa-l alunge pe Pausanias de pe tronul rnaccdonean ~i a pus in loeuI acestuia pe Euridice , vaduva lui Amintas. Pe candlua parte 1a asediul cet~tii Amfipolis, a fast inloeuit ell Timoteu si silir sa. se exileze. .LOTI, vecni locuuori ai Laconiei ~iai Meseniei, transformati in servi= de CLztre spartani,

numai el avea dreptul de a.i elibera. Ei erau pusi in slujba unor particulari , ale carer pamanturi Ie rnunceau . Obligatia lor principala era sa plateasca uncal 0 redeventa, constand dintr-o anumita cantitate de orz , de vin ~i de untdelemn, calculata dupa suprafata terenului arendat; ccea ce Ic ramanea trebuia sli Je ajunga pentru subzistenta lor ~i a familiilor lor. Jlcti i aveau un TOl in armata", ei Iuptau alaturi de spartani in infanteria usoara. La baralia de la Plateea" au participat treizeci si cinci de rnii de iloti. Spre deosebire de sclavi.ei nu erau la discretia stapanulul lor, care nu puteau nici sa-t vanda, nici sa-i ucida. De 157

ILUMINAREA nsemcuca bunun lucru ,

IMPRECATIE

ifntii

putcau Elibcrarcu

sri ~!1p~ne,a\d1 ilotilor udcsca imprcunn era nn dupa Copiii ell

ele nau doricnc.

11-;1\1

mai fost utilizatc Inrr-adcvnr. nici un ohiect de iluminat

in urma care

invaziei

aveau

un fiu ill v;)rstii, s-a nascut dedit

Ull

ca

,~aptareasca

eI

lmpozitele care. La Atena, entre

erau

arendate

prin erau

adjudealesi de acclcasi
lIll

mobiliurc. trccvcnt

sapdtnrilc

arhcologicc sa fi putut sfursitul III (') si ultiprotogeomecare lumina adesca

0

irnpozitul Cand exivtat dcrnocratia", vingur erau impozit drcpturilc 11-a mai direct de

adjudecatarn

~i intcrveneu crcscuti

gasit

bule ' ~i puteau , axtfe! de alrfel

fi

rctnnoiti

in fiecare rei de Cos, scmnuu exxi

lOT de servient
(liw/(I('i),

ca. boplui.

scrvi cpocii mclc

ca lampa miccniene deccnii

lntrc

an; dar in general persoane clash. puteau

se prezentau in cat formal! stimata. !,o/efii

(Micenianul ale pericndei (care erau

extraordinar. vcniturite varna, cfit si pc cell' Aceasta datil

CII

eisfora" indirecte exportate. care cste sail adesca drcprul confunde port se si lu
)11

copiii <part.uri. ('(t[1iii ll,bCll!i

erau

dintr-o fenu-ic

si ei adesea elibcrati ilot xi uu [d(!i

putin

~i in care

trice. Se pare ca vatra centrula llu:Jptea ~ingud locuintele sal locuitorilor erau bronz avcau confectionatc sail forme varia din

care afectau taxa,

atat marfurilc

impcrtate

intra ~i mcteeii~ , l a Rodas ell fcrmierii, minele veniturile; lucrsrilor bunurilor un colegiu tragere

La Atena.Ia ell cei care statului,

spartan .putea~l dipJ.til J~epturi ci:"jce. daca craulcgnimati. Regclc Clcomenc allll-lea. dill sccolu! clibcrati mille; de cinci liere de al

avenu

1<1 Halicurnas conrructc!e ploatau tncasau carea

J1I-Ic:l
cclcr

i.

Hr.. a .licpus
poteau plati uxtfr rormau

a) ::;itortele

suficiente

pen-

,,:1 fie

tru ucvoilc Lampilc rialclc crau gCllenl, elc

eiimenian.
fiind tnaintc

~i dorncnii!c publicc

tori ilotii

care

numnrul
mii.

clibcr.ui
luna

dill macedTS.

(traficul ridica mnrf'ii Tcsalia. ufccta intcriorul numc (animulc. Eritrcca, taxa catre rarea varsat la Atarneea;

de roatc mantimj. la Cnido~ dill , la Corint".

ei se ocupau confiscate.

udjudeLa Atcna de-

<I

cele mai diferire , Jar cele rnai multo din prirn.uu in de nacclc la infinit. Jintr-un ciocuri. de sm a general, trei ciocuri , dar dctaTotdeauna rc zervor CLl Figuri ~i nmalutuSe dintre Ilecarc , Jar de pc lustra. suu clcnistica Ul rost 1<1

20;0
la

in Atica",
0

.,:,i erau tnsarcinati

lloti i elibcruti puteau

clasa

neodamont.n , ei

in mici .uc

trcizccimc La Atcna destinate facutc dupa concesiunea

valcurca (<fir/pylon)

cu vnnzarca ei forman scmnan pcrccapn Stiris

in Pont. 1<1 Ilion, marfurile ccttitii". difcritc

din zccc memhri, uveau asistari sarcina los,

liilc lor purcau

prin

la sorti, ~iM! tntruncau la Atena, Tcuos

xe compuneall erau
':Oi

sa

fie vdnduto impczit agorei". lu Arena, se platen

ill lua la o de

in polctcrion. ... Adesea

Practcvrii ci emu

sa
,

I1Iml vau rnai multe de mii Des! ilntii apar ea fiind bine integrati functionar pcpulatic omogen cu cctatii aservitn. (aceeasi . prin care lirnba. purticiparea forma aceleasi in lor mente rile punea ciocuri Iampa lampa ciocuri Lrimpile tablitc de percri part!:ll ajutond SiraUll.a mcdclare pc parteu icscau aveu putea

Eptminn,

aSllpra vandurc

amenzile

~;IUgravate

cumparaturilor

in afara chiectele

de catre sarcina datorrucii de catre sarcina

ulei in rezcrvor mcsc. doua prczcuta ustfcl pusc

si prin flecarc

la apararca tentonului

vpartan , aceasta
un grup obice-

in

sclavi ... ): el exista Ia Cilium.

anchetatort care aveau plata daroriitor Lie catre

statului. eciogi . sa tionari cesiune. tionari.
ill

sa

in
La , de

agora,

Eisfora timp
CC'

era

pcrccputa aveau

xuu

lu cxpuncrca agoranomi" de imobilc

mtufii.

('pi~rafji

pfmi"i la douazeci o adcvarata trcpicdc pc

.fa
rcrcnuri

cumpactc., era

tntocmeasca listele.
pcnrru a percepe de rranzit

Emu stahiliti drcpturile nostri

funcde eonnu June-

iuri ...), a vadit, prin rcvoltclc sale. uu unurnit numar de aspiratii comune. Aceste revolte
au influentat istoriu (spre Spurtei. unde smr~itul eei Jin in special ilotii fusesera secolului Laconia. revoltele supllsi Dupa chiar dent, al VIII-lea batalia din Mesenia, mai tarziu i. Hr.) decal

, formnnd erau fixutc

pc

pcreti ; unccri

emu atamatc

sau de tavan. [melc omse nop\ii,

"all

in cponl

lIll drepr de 1 ('Ie. aSllpra prctului de vanzere, penrru chclruiclilc de tnrcgistrare. Unele cerati instituisera urt fel de paterna

~i de vama.Vumcsii

se deosebeeu

mult de actualii

saLi wmana,
UOOf

all rust iluminatc ell siguranp liimpi; * parte

Ull

pentru exemplu Delfi,

dreptul aSllpra sau

de a ex.ereiw praclidirii

mcserie,

dc la

Scutirea de impozit (ale/ia) em 0 favoare exccptionala, acordarn lInlii numar mic de cetf1teni verani, ehillr sau Ullor sld'iini, popoare intregi. unor HIllnOf

in cllrsul tort-c

medicinei' prezic{lIo-

de la Leuetra', intr-un de dtre

ei au izbutit stat indepencelelalte ceta~i

a~a

;_t

un impo7.it

asupra sau

Meteeii

sa se eonstituie recunoscut

.~iII Antiohia I

puteau

capl'l.ta isotelia·

ri!or* (cresmologi·) la Bizanl. dinlrc inJieiu ales ~im ...i . era 0 taxa pentru tul iI percepea diolco.<iul·, folo~eau pani (dind

5i il.\upm farrnaei?tilor,

Diogogionul
dreprul asupra

paragogionu{
Corincare stilcare Htihalll

grccc~li.

IMPOZITE.
vcnitLlri pruvcnca

Cca mai marc din impol.ilcle fiind eon ... derat i directc impozitul
*,

IMPRECAT
laS<I zeilor pedepsirea Eriniilor. mijloc. nita!i. cu1tului a

IE. Prin

a.eest blestem
0

se

de l.recere;

grija

de a razbuna revenea care

crima~ ri1z-

indirectc,

vase10r

villovatilor 0 persoana

indeosebi 1a aces! cornu-

ILUMINAREA TOI\a, manunchi

nare utilizat

de

(caselor, localili\\ilor). m~iidin Iemn unse ell

de ilumiantichitate. mai sau erau

ue

impozi!ul

direct

iar Marsilia eanalul

a..supra vasclor Atenienii, ~i ulterior loale

IlU putea adesca

servitute. 1mpozitele cmu a~upra metecii' mai ~trainilor, emu impu~i barba~i

Ronului. ~i-au pierdut

buna a neJreptatc

reeurgea

ri'i.,:,ina, era lInllt din mijloacele Jin eea mai veehe

ai Bosforului, atenienii

bi7.all!inii hegemonia) vasele care pentru

mt'tvikonui,
ales la Arena ell

care era utilizat

~i de catre

In

La

Atena',

Buzigii,

genus * inchinat in rugolciueelor dmmul care sau

epoca istoridi insa. torta em folosila ales in timpul sarbiltorilor religiouM! pentnl folosite a ilumina in'lumea strazile. preelenid\., Llmpile

CUllOscut la Cos, la Egina', unJe

la Delfi'

percepeau strilbi1teau fi elibenl.!i,

0 taxa penlnl stramloarca. sclavii

12

drahmt: pentru

pc an penlru femet,

.~iu c
nu

in
trebuiau

lui Zeus,

introduceau

sfar~it.

sa pliHeasca

nile lor imprecalii impotriva refuzau sli-i arate unul dilator sa-i dea foeul de care

Jar se pare eli

Jrahme

in cazul

clind

statu lui 0 tad,

fixata. la un !ciobo!.

avea

nevoie,

158

'5<1

INDUSTRIE
tmpotriva munca, un mort primire produsc. Cand raldul" celui care ucidea apele. un animal Cand de

IONIENI test consecinta acestei

noi me ..crii: taietori zan pentru tregi p[lna in tari , mineri femci. induxtrii dnlghen etc. Lie piatra, infloriri. , lucratori cizmari pentru Au aparut In bronz,
IIU-

tatal lui Sofoclc" lui Dernosteuc" Isocrate"

uvea

potcovarie. eel pcseda accste

eel ttl 'II lui un ateateliere

sau Helen, adica cand nicni pnni partea

Ion tnsusi de nord tracilor

stapanea in ajutor

Aegialeea, de entre atesta-

care rnurdarea H\ra a-l acopcri. functia. arhontele

lasa sa zaca i~ilila in pe eel

o armurarie: Ctcon in general. specializati. , considcrati de care

IlHlI1CC<lIl

a Peloponcsului". lui Eurnolpc, urmare rcgele in patru

slefuitori Existeu

de fildes. barbati cu spalarcu prin in

era lutier:

a fest chemat impotriva la Eku,is'

1011

~ blestema

speciali-

lier de tabacit. emil conduce ci craulucrarori maixtr tari

care calca Jegea interzicsnd

ell excepuu prolcru ulciului sedintele erau deschise

exportul de
din Atica". eclesici", he-

rncntrnmtnte
Lsna

san
ei

de critre sclavi ( • SCLAVIE): dar si contraAccsti proprie, lor antrcprenori muncitori dcmccralibcrti surplus sau aptcmulto acestia mijloc ima pI.' propria

Ca

a dorintei lor ~i a triburi": a capntat din in

<I

a stat la baza trecand de tesut

unei inatelierele

atcnienilor, lmpartit In urma numclc Atica epoca tifiea lonici

a dcvcnit

, incepand

imprccatii

tmpotriva parriei.

trada-

la

i sun

administratori. xc deosebeau

populutiu acestui de Ionia Miri,

Aticii"
fupt.

vopsitoric, de tors,

tori lor ~i a dusmanilor carii contra se supuneau moarre. copiilor damnat

in

de arcliere liberi.

rcgiunca

muite nu

de daracit,

etc. S-au spcde

inscriptii era rezervar un lee pcntru imprecolor care tncalcau sau condarrmau blcstcrn legea, Pc ncdrcptla asupra de ell rosu , , pe a fost conmisterele" tntorsi un steag

cializar chiar si croitorii, unii hlarnidclor", altii In fabricarcu

(--+ HIT ON). Pninea s au instalat timp mori atelicre ~i brutarii. marinei lcrnnului. numar ~i fost care

fabricareu exomis
acasn; In acelasi

(t'TJ.Ulnoi), oameni socotcala

si , cand , denumirea numita parte atenicni

oamcuii incil pcnuu Ionia

au cmigrat ivtorica. prctctuin 111epnca

s-a extins a lcgcndci axupra

Cmisthotoi).

In cetsrilc

'-ISLIpra Asici

nu se mai facca
CHIU

accst pentru

ca.7.and si

ticc.
crau cclavi. mcau cinbil.

rnuncitoru fie ccttircni Sc pare rnuncitorii Nu accxta d

precllm salariile le lasau a fest

~i antrcprcnorii pe cafe
1111

Ultima

lor. Cand Alcibiade" crt parodiasc prcoti

, fie rnetec!'

lost fJurit<1 de catre

a jus-

Dczvolrurca
ci<lli~ti franghicri rca prclucrerii

a necesitar spedezvoltametalului Industria de

Ie pri

lor de hegemonic etcllica. ionicnii

la Eleusis", fatu tnsprc sirnbol prcdflnd razbunare lumea

~ipreotesc.
care trcbuia

si a dctcrminat

aptls, au Iluturat zeilor care razbunarca era

cazul

in cpnca

Tn urma
siguranta de-alii-lea aldtl1l1i diferite Ccntrula Tcsalin. prin Ahem.

ahccnilor. al doileu

forrncaza cu
ill cursu! cclui ei erau ell nume ~i prin arestatc

al sangelui

raspandit.
atfit

a ccrut un
industria tndustriale dcmocratice. de lucratori.

mare
all

sacrilegiului

pielii

spccialisti. let rei a ceramicii. Marile centre

III general cetatile
0

clcnistica", conflictc din

in care intrc . Ceca patroni folosind

s-au tnregistrat ~i muncitori. deja g:reva

val de indo-europeni in mod sigur popoarc adriutica

care s-uu instal at in Grecia

tndrepttitita

unna

ca

de
0 din

milcniu
din mai prin

aceasta,

cat ~i in lnfern. Industria a

in care se dezvoltase Cu Sparta

cia

sa

presiune

cc n-u Irnpiedicat a induvtrici, . preeuiTl din Lidia

rnultc coasta

INDUSTRIE.
irnportanta ales in epoca

capatat

mare
mai insi

except forma ccntru

am

toate acestca, rrcbuie ~ arhaica: inainte de

lui Licurg". ea a Iost metalului

sa rcLIn

noua expansiunc

gratie explosuliuclc ~i din Egipt, alimcnrarc si strii , au

, care all cobcrat l.cgaturilc care sunt

III cete din Europa

utarii
usfultul

de noi resursc salpetrul

in economia elenistica". deja exista

greceasch, Totusi. pentru arme

atribuita activ

Asia Mica,

lor cu aheenii, face fran ~i eohaua" aceste

ill

in cpcca

al industriei

si :11

din Iudceu ... Industriile , ca ,~icele

lcgcnda

din Ion 5i din lingvisuca, fcrrneaza

0

homerica
dustrie obicctc arrnuricri, lucra prime torccau, sau

interesul

ceramicii.

De asemenca,

ca mijloc

de a se procura tntr-adcvar

de lux, Specializarca cxistau bijulieri, olmi,

era tnsa ca si fierari, la domicicu matcriile Industria Femcile covoare. dogari el insu~i dar me~[e5llgarul

belsug provenea din Sames ~i I\1i1ct- crau

5i covoarele la Mile! Euheea· talurgia mui Inspre emll lor, fourle

Corintul", al ~anli comert ~i industnc.

pentru Habs vasele stofele din ~i stoIe de lux de pcnlTll meau fost cele ale Gredei. din Sicilia" industria

v-uu dezvoltat

ale textitclor
110i

vtabilitc

de entre

parfumurilor
prccum cele

, 'Ii

au

aparut
Statelc regale

indu

in timp ce doriuna dita grupa. Dintre avcu numele mul popor poarele (Iawan,j neral nieni", una
Cll

vestite dilltllie. pentru ~i Pireul

ale sriclariei, in amanunt ateliere monopoluri, .:;i al s[ofelor,

ale papirusului monarhice anumite care, precum illdu~trii ade"ea, eel al

popoare. uccsta contact

Cll

unul posau in gede ,.io· impre·

necunoscuta:

iar mobile

.~i ergamentului. p
n:glcmentat

de ionicni; care a venit M,tfcl Midi)

a fest prinumele

la (omunda care

~i se deplase a Iucra

~iSic-ion erau rermate lor, Corintul

~i au

asiatice, In Asia greci

ln61t

aparut

liu! cliemului

pentru

:-:;i-au arogat untdc1emnllllli

a dcscmnat pemm s-au

Ii erau incrcdin~ate. casnidi.. faeeall timplari, era ~u brodau,

fcle sale_ fnsil Alcna m<lri centre apus, Tarefltul5i

in EgipL

pe

5i a i1l1strat i1umele care emigraser5 jonieni unde ,-au (Aegialeea) b:1~linase

care s-a mentinut fratqti ei. Ace5ti Peloponesului III Atica, in mijlocul

a desemna stabilit in cu care al po-

era mai ale .. 0 aetivitate !eseau, Bfu-batii erau dulgheri cizmari; ~i painea Micul uneltclc arhaice, comertul· a economici, venind 160 obiect proprietar ~i d.ruta. expansiunea

industriale ~i Agrigentul

Sib<lris (--+- GRECIA

INSTRUMENTE
-, MUZICA (instrumente

DE

MUZICA

popoarele nordlll infiitmt aheenii

MARE), Siracuza au fost centre Grecia mare, a~a cum

de ..... ). traditiei legenliare, lui eei din ~, ei fiind Venit

~is-au

Hicut:1 acaslL

industriale. niciodatil

i~ionfeqiona c

n-a cunoseut

ION lEN I.
stramo~ul Aheus. doi

amestecat eivilizator rcpartizare

Potrivit

.~ietl popllla~iile curentuilli cretano-egeene. ei au impu.'i aceasta

Spre snir~itul epocii colonialA greeeasca :-i

0

0 conecpem

noi: atelierlll

ionicnilor, stramo~ul eu

lOll, era fratele ahcenilor

traiall triburi.

au tacut din industric produsele de export.

neccsitate dea

eel mai important pe care iI cunoa~tem a fost fabriea de arme a talAlui lui Lisias~. in care eeta~eni muneeau atenieni 120 erau de sclavi. Multi bogali: industria5i

cuiturilor

imp:1rtiti

in patru

fii

ai Illi XOLItos, care era fiullui DOTOS .... Eolos. i din Tesaiia, unde domnea

Helen buniclli

mallufacturate Specializarea

~i frate Ftiolida.

poarelor Aticii, precum 9 Apaturiilor • UOll~ aspecte

~i sarb~toarea care se regi1sesc

161

IPSOS

ISTORIE

in toate rcgiunile ell ascendenta ioniana.

Desi n-au asreprat tru a se stabili si pe coasrelc Asiei sosirea dorienilor" din Marea penEgcc in insulele

A fost unul

din cei mai mari dintre

cei in-

ecce
grijita

oratori

atici.

A capatat
elevullui

educutie

Corlnrului, In einstea III mare tmpreuna eu

nea jocurilor preelenica, ncbrc. loc lui Poseidon. lu ficcare t. Hr.. era an al la fiecare in care

lui Me1icerte, mama sa

cazut lno ; origiin cpoca jocuri fucultul aveau anul

istoric,

eel care

a fest

nurnit

"ptirintelc

istoriei"
de istoric

~i caruia grecii u fest HcroJot~ perfcctiunc.

i-au ccnfcrit titlul

Apoi , Tucidide Opera sa,

si a fest

Gorgias, Timiditatea

al lui ~i

se alla cu sigurunta cruu poutc dupa dar

dupa venirca acestora au Facut ionienii din aceste comtoare nistc cetati puternice. Intr-udeMici.jsbia vhr, invazia in Atiea rnulror din doriuna a avut ca urrnare a ionienilor care. de Egce fuga si a Pelcpones

Prodicos vocea

~ial

lui Socrate".

a dus gcnulla numal si ca sunt latutc.

d 1'0.\1

Istanu de 5i ca

slaba l-eu [inut dcparte

de treburile

pc care s-a grefar La tnceput, patru

aceea dupa

ria rarboiului oetoponesiac.

sursa capitula
0

constitute cunoasterea alice

publice, dar a deschis 0 scoala de retorica la Chios, apoi la Alena *, unde a avut clcvi bogau: un lui pe intervenit mesena direct xa de logograf" Cu in viata

jocurile

pcutru

ani,

catrc nat a accsrci

capodopcru conccpttei prccurn rnodclul

pcrioedc, aSllpra

dar se impune istoriei. In care resale. in prin prtn

constituia

cctc de

aheeni

cut in insulcle tele Asici Aceasta ral de Codrizilor. ionienc

din Marea

aici. au tre~ipc roasIonia in genesi

avantaj

important.

toatc

crl

582

istmiacelor. tlecarei
pentru

ele au fost

cesi al

a ltmbii

n-a

Mici. unde
cmigratie

s-a constituit Nelctzilor

a fest cnndusa familiilor din Mesenia" lntre Eolida

politica, iuflucnta lsocratc a Jest importanta, pc de 0 parte plan literar , Pv de alta parte pc plan
.. A Iost unul

lebrate patrulca crau

doi ani, in al doilea olimpiade.

Jocunle

anulizutc

cauzcle Xenofon'

evcntmentelor pcrsouejclor .cu

deschise

toti grecii , eu exeepJoeurile eom-

~i psihologia

mcmbrii venit! sc lnfindeau

l:olitic

ill

regiunca Celc

cca mai

buna
pnn

a Asiei

!\~cL1'irile ~i Dorida. Mici , at5t

parnanrugencrula, tcmplului
n1\1110

ptin rilcr.

climar , l'[(t5i
:J M'

hogatia adunare

trunte ar panelcnismului ~1 ar ururu tuturor grccilor contra persilor. Accst sentiment. lipxit de once in teres personal, l-u facut sa sc oricntcze sprc Filip· din Macedonia, pe
care visa rcgclc prln il socorcu
0

~!ll. sl~s!i~atorii

tia eleenilor: deputatii Atenei" aveau acolo

dreptul portal! cur sun tnvecinata la lin loe de cinste. probe de atletism, se dcsfasurau erau ribplali\i de daruri a pastrat a fost r-and alnturi dramatice curse de cal, conpc rnarca de vase nretioase. primalor l-u

puse In sccna.

Henicelc

de

continuatorullui inferior viziunii asupra

Tucididc. prcJcce~Unlllli~all de roman isroriei prin opera

Des! s. a

sl muzlcalc: iii curse rnai

dovcdit pnvinta
gum!

lsronei. el a inauistoric traire

torus!

o forma istorisirea politice lui biografia

12 ora~e ionienc dire;

S-<lUunit intr-o

fruntasul dar cand

elcnismului: sub a descopcrit

el
COI1-

Invingntorii
din vcrii, tnlocuit Coriutul pin, Jocurilc p5.rl.1 cand

ell 0 coroan:,t

Cvrooedia,
Anabasis, institutiilor IlIlia Soartei

cunfederaric, .Ionicon".

unire

voluntara

a grccilor

prin AXt'sila.1

5i
sa

studml

linea In apropierea Hcliconian, elc cclcbrau <leola

ducerca

lui Filip, Maredonir c!

S-(l

c-3

sc desf.1~urall orasul p,lnti

in mijlocul distrus. Cezar

Consti-

lui

Poseidon

Ia poalele , In cinstea

voia

sa supuna

Grccia

~i orintul C

adrninistrarea Sicion" a rcconstruit

tclui Micale: rc comuna, zcu. Apolo lor. Aceste intai capitala pc toute LcbcuDS, Puceca,

sarbatoauccstui

forta.

omorat

prin tnfomerare.

De la urmasii
din secolul (in Eolida).

Tucidide
nu ne-au

::;i Xenofon ramas decat Abin in reo din

al lv-lea Teopomp

Pauioniile

era "~i cl zcul comun 12 cCltili erau: lor, Milct* purcrc

al ionieni-

Efes , care a fost

in

Colofon, Clazomenc,

care le-a Jepa~it ~iin glorie, Mionte , Prieml, Teos, Erirreea, Chios ~i Samos. in apropiereu intre urmu~'ji

ISOTELIE, ISOTELI. lsotclia, care scmnifica .cgalitatea tn contnburi!", ii piasa pc mctcci' in clasa isotclilor. Acestia
erau asimilati cu ccthtenii erau 'scutiti scafeforia ncvoie lsoteliacm aeordate astfe! care aduse; meteeilor in matcrie de care impozite". metecilor, Is~telii precum aveau onorifie de impozitul ~iseiadefoC:'1utc un privilegiu a

5i i-a reJat adrninistrarcajccurilor.

extrase: Ptlistos din Siracuza, Etor din Cume

din Chios.

ISTORIE. Daca nu sc poarc spune ca

grecii au inventut istoria (dcoarccc cronici universall1 Primii traduce se erau numiti prin popoarele din Orient istoriei nurne ccea Aee~ti earilor torisiri slava poscdau ell caractcr

epoca elenistica" a avut toe 0 scurtn nastere a istoriografiei prin Potibiu

Megalopolis (aprox. 207-aprux. la Roma,dupa

125 I. Hr.). aslaticii [nfran· Favo-

meroikon.

5i de liturgiilc·

Incal), totu~i ei au fasl eei carc au conferi! 0 tlimensiune esle cunoscut ce s·ar putea Jin C<lun gcnJiterar. istorici

in anul 1681"1 s-<\numiirat prinlrc

rrimi~i de catre greci gerea lui Perseu (--~ MACEDONIA).

Ie
ei ~i

reveneau,
Ill]

IPSOS,
('{lmia

ria, legate ora.>e1 din Fright, mai ti(lu patron

Ull

de Panalenee·

Pc de alta pane,

~iall al

fikut ern-or Je

1I l<VIIJ loe v hara/ie s-a omorat alor PoUoreete.

sa-~i
lin

logografi, autori

sal! prostat. serviciile i~otclia pentru

rabil rom,milor,el a devenit prictcnul fiilor lui Paulus-Emilius, Fabius :;i Scipio ~i,
canJ a rcvcnit mas dlr!ile doilea mare aprox" un mare In Grecia, prieten in anul Romei. 150,:1 rol· De ahfel, sale dc-al de cdui

lui Alexl<ndru Antigonos' vazand impiirtire patru Lisimah,

eel Marl! in anul 301 L Hr

pe

loeul A

biHaliei
0

ca raspl<lta Trasihul*

Jiscursuri

in prod,
logografl orientali: despre

pcntm t"jgaduit rasera

ill opazitic Cll poezia inscriu In bnla croni-

,11

infrangcrca a imperiului

siii ~.i fuga fiului

situ, Demelrios·
regale,

rezultat
Seleucos

i se <llatu-

ei au scris gcneaiogii, intemeicrea patricicnc ei a fosl sau a ora~elor din

is-

carc se pastrea:dl. rlizboi inreres, punic

0

din /slOriile

a ri.'I.~turna uligarhia (jocuri -). Aceste jocuri in golful jocurile

de ("ctilt!, pentru

tr<lteaza if>toria Romci urmatoare. lui Diodor ambi\ioa...a De calitate

in epoea mai naseut

lui Alex.anJru intre

in *,

famiJiilor dintre al

~i in cllrsul

dcccniilur i.\"lorit:a a 1a Agirion lucrare

repartizate

Casandru·

~iPtulemeu~.
oraltlr (Atena

ISTMICE
aveau Istmului, Sarunic. ar fi fost loc

Primul

Cadmos
sccoiului

Mild.

slab;1, dar

In sanctuarul in apropiere Potrivit instituite tmditiei

lui POSCitiOll al mitice,

care a trait la mijlocul i. Hr.,autor

al VI-lea

a fosl Bihlivlt't'iJ. din Sicilia.

de Corint*, de d,tre

unei lnremeieri a Miletului.

a fost originar logografi. unul dintre eei * . Primul Hecateu

ISOCRATE

(Isokrates),

Tot

din Milet

in anul 90 i. Hr.

in

aceasta

436 - 338 i. Hr.),

Sis if, regele

mai importanti

din care ne lipse~te 0 mare parte.

162

163

IZGONITI

Diodor ceputuri

zugravea , inclusiv

isroric

a Inmii de la inArabia si insulelc erau inte.. iar si La

in lucrarea Nicornedia dintre Apian Traiun, dar care razbcaie din istoricii

sa

Vie/; paraiete,
lui Alexandm

Arian

din iar lui ,

India, ~i

s-a impus Alexandria"

ca cel rnai important eel Mare, o la dcmnia

\-3

Oceanuhn. III secolul din Halicamas Flavius

in acevt I al erei

ansamblu noastre

grate rnitologia

gcnealogia zeilor.
, Dionisio Romei, evrcu parte.

a scris

tstorte
pierdut

a Iost istoricul eel <IIpoporului contra la care secol

roman a de la origlni ne informcazf romanc.

panl

Josephus cvreitor accluiasi

1

din care u marc

parte

.....

al revoltci sfar~itul

romanilor luase

(R(J;unna-

dc xpre dife ritcle

boaiete evreiestiv,
tor, Ptutarh

si In secolul biografii

I
lui de sus , pe care care c mcntincuu: sau persana, goale calcniul a beoticuilor s-a pltstrat cretana caltaminte me care in lncaltaminte purtara sc tncrucisau curclele de orrginc care innu0

ne-a lasat

pretioase

IZGONITI

....... OSTRACISM.

iNCALTAMINTE.
reau, icscau putini iama, taminte din prin pana siremri minte degetele; mintea Artemis. forme pluta, ita de dire variate lcmn desigur , adeseori afura sc tncnltau. aceta care rnergcau ca ~i vara. constand sau fie Barbetii diutr-o

Acava, desculti.

grccii dar

canu
emu

sU'i-

sandalon,
Ull

Netndoielnic. dcvculti; purtau talpa

fcl de papuc

Socratel:Js:Jll fie tncal-

si glezna;

embos,
pcntru

era vcstit pcntru

ell iesea 11"1[<1 ind'il~arninte, Jill pmtn. de picior care leguta urea ell ell goale

,i a

batrsnilor. dupa

dupa aceca lncaltaminte de femei

de lux, imitata

cotum": de lux si de bar-

din pie le , Iegata tncaltarninre pulpei dinaintc. de care ~i era Aceasta

~mr~it,.faikasion,
de unii preoti, cfcrninan.

curele,

la mijlocul in partea era destul gheuta la originc vanatorilor artisti Perneile"

batii

indl!3.-

asemanatoarc lasa adesea

iNTELEPTI.
xifrcc pcrsonajele nale , si in aceste 0 anumita cute cele sapte nea se cunosc

Grecilor clasificari minuni cei sapte

Ie placcu

sa claavea

endromis,

sau lucrurile

exceptio-

accastu cretanl.carc

a fest jncal~aera atribuvanaforii. ell in interior (gala panzeitei

citra sapte

impcrtanta.

Astfel , sunt cuncsale Iurnii, de asemetragici interes alcxarulrini care prezinta in ce privesse stic fear, ell privire singurii

~i poeti
purtau rnai inalte. adesea ne

incaltaminte Incaltamintea

~i uneori

puneau

,:,i

cci sapte lntelepti, noi un oarccarc noastra. acesti despre in epoca

ca sa para

pentru te putin guranta preciza

lor era din piele ben, verde, tcmina existat tante, cizma Sa mai

viti colorate

Ie lucrarca

De

altfel

rosu); dad.

luam dupa
constatrim

a lui Herondas. toate felurile decoltate, amintim: soldatului, piciorul 0 banta pentru fie
0

ca

lntelepti

au

la care Diogene

Laertiu. romana sa despre Solon": CISEUIZI).

care a trait cu si(far1i sa se poata scurte no-

de indltamintc: casa, talpa pentru care groasa din piele

monrners. era fie care partea avand

in ce secol),

ne-a laser Primul Chilon·, Cellelti.

crepida,
tare

tite in lucrarea urmeaza Periandru apoi (-.

Viuru si doctrieste Tales·; Pitacos",

nete fuosofitor ilustri.

la margine Inconjura

Iasand

dezvellta

pe

care

185

n-am fiul

avut lui

prilejul eel

sa-i mare I. Hr.

citam,

sunt: de

Bias, dtre

Teutamos

, considerat

Satiros ca
tntelepti: secolului orator. pledoarie. ginar VI-lea; punerca tmpartea,

mai

dintre rei sapte

el era din Priena. al VI-lea Cleobul, Se pare ca a murit

~i<I

a trait mijlocul fost un mare cand tinea

0

pc

fiul

I-a desemnat pe Mison, fiul originar din .Cheneea, in care a trait ~i la Sparta. Epimenide, un cretan originar din Cnosos sau din Faestos. a venit la Atena aprox. in anul 5%, fiind ehemat de catre atenieni .~a
pitia lui Strimon,

tntelept,

apropiere de

Oeta,

Iui Evagoras, a secolului

orial a

salveze acolo savar·5it

orasut ca
0

de ciuma pedeapsa

care pentru

se declarase sacrilegiul

din Lindos in prima era vestit

, in Rodas,

sal! din Carie: sa in compe eare

a trait

jumarate
pentru

dibacia

de ghicitori, de altfel,

celebritatc familie in

cu sora sa Cleobulina.

Anaharsis , scit dintr-o a sosit probabilla Alena l-a intaln it pe Solon. EI

in lumea si a fest scitilor ucis zeitatile de catre

princiara, anul594 si aici

greeilor

prilejul rascoalei lui Chilon". ferecide, fiul lui Babis. originar din insula Sclros, a trait Ia mijlocul secolului al VI-lea; ar fi fest maesrru! lui Pitagora", caruia i-ar
eu fi predat dcctrina migratiei suflctelor. Este

J
judirii

a vrut sa introduca ~i legilc fratele sau. regele

Saulios. Raspunzand lui Anaharsis, venit s-o consulte care dintrc greei este eel mai

de observer ca in locul celor sapte tntelepti anuntati Diogene Laeniu ne ofera 0 list<1 de unsprezece personaje care au trait in epoca arhaica ~i n-au lasat dedit purine mllrturii dcspre lntelepciunea lor, cu exceptiu lui Solon ~ia lui Chilon.

JOCURI. Copiii greci aveau diferite printre care haraitoarea (platage), yoyo sal! arsicele. Erau construite pentru
ei obiectc in miniatura papusi (carucioare, fete ... ), jucarii precum vesela,

numele, erau urrnatoarclc:

zaruri eifre numit foloscau marcate "pereche moncde, cu litere, eu sau care

jocunle
reprezentau

cu

(erau jucate

trci zaruri), joeul nepereche", in care sc

sau arsice: .xclor pioni cinci un fel Iinii",

animale.
din pamant

pentru
sarbatori.

in

general Diasiile

boabe joeul mutau

ars. Aceste

Ii se daruiau

de "joe al gastii"; in care dui jucatori linii,

cu prile jul unor

pe anumitc

~i mal ales Antesteriile". Copiii descurcareti I~i uteau confectiona singuri jucarii p din lemn, din argila, din pie1e etc. Jocul ell mingea (sphaira) era practicat atat de copiii mici, cat ~i de adolescenti ~i e adolti; d exista a mare varietate dintre poate care unele cu hocheiul. de jocuri Jocu1 cu mingea, era

necesitau bete si semanau

cu mingea pentru a corpului. a

practical ~i in
dezvoltarea mai cunosteau

gimnazii"

inlesni
Copiii

armonioasa

~imulte alte jocuri asemanatoare cu cele actuate: cercul, sfarleaza, tintarul.Jeaganul, jocul de-a capra,lupte
de copii purtati pe spinare jocuri de eamarazi mai din sau

in urma zvarlirii zarurilor; asa-numita .peteia", un fel de trictrac, care era cunoseut de-acum in epoca homerica. Unele jocuri crau practicate fie eu prilejul unor sarbatori , fie la ospctc, fie in locuri publice; asa era ascotiasmos, pracneat in cursul sarbatorilor lui Dicnisos , care era un concurs: cine sta eel mai rnult timp in echilibru pe un burduf plin eu yin ~iuns Cll unrdelemn. Cea mai mare yoga a avut-o cotaba. La lnceput ea pare sli fi fost o Iibatie in cinstea lui Dionisos: era
practicata mat ales la ospete. cupa Era eu golitli

aproape
ultimele

in lnrregime

vin , iar

mici.

Emu practicate

de tndemgnare fie in

constand lirea tntr-un lor

fie in form area unei piramide cu dibacie cere la

0

nuci , aruncandu-le
tntr-un vas asezat de

ezvar-

trasat anumita

pe sol

distanta. decat

picaturi erau zvarlite Intr-o farfune, rosrind totodata numele fiintei iubire: daca tinta era atinsa, aceasta era 0 previziune favorabila. In sfar~t, greeilor Ie placeeu luptele dintre cocosi: de ghearele
lor erau atasati pinteni pariuri, iar la Atena din bronz; se faceau au fast organizate

Jocurile
tern, in

noroc,
mal

despre multe

care nu cunoascazuri,

cele

167

JUDEcATORI

oficia! teatru.

111

ficcare

an uxcmcnca

lupte , la la ~i concur ... u

(boute t"p'(:'sharon), in acelasi crau altii dedit .JURAMANT

iar Pisisrrute" itinerant!

instituisc care nu

Cocosii

sclcctionati

crau vanduti

vcop judccntori judccatorii

prcturi mario tPcnuu jocunle rile publice - > AGON.)

demelor.

JUDECATORI.
nu erau alcsi sau oumeni truvi

in Grccia.judecatoni
de rncseric, lu sorti. care faccau ci cctateni j~i tincau ca fiecare (imp si judemem, heliasr!i, instituiti. areopagjtli umprc/~ce, crau lns:'irdnati III uzurpareu proceselc all fast , dintre dintre judccau comerxt.rhiliti liti giilc rcsorti-

-. HORKOS.

.JUST.TIE.
calc JJlI era de genov.cra intcrioru! nuiui, ajuta putea cercarc cesiuuc tnlocuir urrnu Atica" dupa care

sedintcle 111 tribuuale" La Arena, puteri!e

judiciarc ccrutean cater. ale eclesici" pnntrc sa poara f in ucelusi aJullari Convihului Asa-numtrii \'11 epoca judiciarc: cclor nauttodikai, lui Pericle. retcriroare

In cpoca homcrica. rcgcle, fupt decat capetenia unui

crlmelor Jurisdictia coeziunea comise justitia In cluputea se mai xu era f;?iril ~i integn-

K
KALOS KAGATHOS ("frumos $; bun"). Prill aceasta cxprcsic era desemnat
omul cinstir, in sensul dat de secolu! nosrru genes" cuceritor. contrar de multo Kome cctntii", nu era tnconjurar desi acest din lucru a acesteia dat de ziduri.

judccatorul grupului. mentinea unei

Sc pot socoti si tndcosebi

judecarori

ape! ~i c! judeca tarea gcnosului" ta dictarcu recurgc

,I

dupa thernis, Un sernn lu ordalic divine,

hrii mcrilor arbcnni" membrii efctii" pare-sc, ell drcptului

rcsmoretii':

hotarnn , dar

a! zeilor

, care era () forma dJt:1 printro [a crime,

111-

procesctc" maritime. de

prtmitiva

justiuei

de cctate In de pace

,i ell
care

vau prin rccurgerea lie razbunnri printr-o reformei rcforma .~ia ujuns

Acest oxuc, a fost

ciale

dcmc·

drept fumitial.

care aveu ca rezultat Intrc genosun publica justitie judiciure lui Clistenc" la deplina

al XVII-lea. Tinerii nobili atenieni se srraduiau sit rncrite acesr numc, care le-a fost
netndoiehuc :;;i·a dobdndit
0

nu era

caracrerisnca

urma.

De altfel. konie,prin vu i pentru kome uncr

ori , unirea

rnai mulror

sinoecism" a
Poare

judccgtori

dtlrmza

morala.

Tcrrncnul fru-

mai mid.
santii saraci Solon,

1(J drahme

abia

III ill

sonsul

in

sutui (cetatea). care

identificarea

ca

nastere poliesre motinumele de , Sparta",

acesta

demclor ~i trasi

(oi kata demons dikl1_lfai)

a lui Dracon" sa rnatuntare

Sc pare d. ei emu recrutati 13 sorti: ei strabateau

ccrarenil
lui ca pentru sc dcpla-

museni morale cu virtutea, frumusctca Ietei f'iind socotita expresia frumusetii

suflctului. tinilnli (sopnos ca Pentru a cvita
0

s·a dar unecri ale cctarilor

carriere

tnaintc rcgiunea

de cpocu

Nic i ~tatlll s i intervcni spre a

asemenea conceptul

eras deschis.

era constituita pornind in starca

din reuniunca general,

COI1-

reclamantli al Vvlea. al Iv-Iea

~i1 nu fie nevciti numar crescut Hotararilc

sa

nici familin

nu rnai puteuu
0

fuz.ie , Platon ornul frumos

a schimbat

, sus~i bun

cinci

kome. Totuvi.jn

polisul
mai

seze. Emu in »umar de 3U in secolul

la 4() III scr-oiul lor erau fara , iar ronxiliile restransc

se tntrepnndc
care particular.

proccdura, c i numai ftcin ce privca inrereselc

moddul
kugatho.I).

de virtute

sa

nu mai fie

era construit mai tot tirnpul putea o cetate legatura kome

de Ia unlunea

a[ar

~i bun, ci omul

tntclcpt

multor genes, in vreme ce kome ramanea

de sat. Dar kome fi ~i un targ depinzand sau un rarg autonom

i.

Hr.

ape]. in statele oligarhicc,

sa!c proprii , cat .~i inrercsete cornunitatii. Actiunile judiciure se lmparteau ill dike ~i
In grafe ~, dupa private probole". procedura cum era verba Omicidul de iuterese prctindea
0

se bucurau
tiranii dreprul crcease cinatc

lie prerogati

vele judiciare

KOME, satut. in oporitie cu "po/isul" Se pare ca aceasta comunlrate rural! s-a

nascut din grupari de indigent in jurul unui

poliucesre de , fara nici 0

au fest

ell vecinii
din Arcadia"

sal.

a~a cum

prccum la

~iaisimnerii"
consilii

i~i arogau locale tnsartarani

sau publice. speciala. Aceste

de a judeca

( • TIRANIE). Periandru mici dinrre

la

fel

~i isangelia' e

si

Connr

actiuni specialc

erau adusc

in futa

sa judece

litigiile

unor tribunale"

LEGISLATORI tanar, Ptolemeu alII-lea Piladelful 5i a mual II-lea con-

rit

dupa dot ani.

2. Ptolcmcu

LARNAX, nume generic pentru diferite tipuri de tau:

Sc folosea denumirea din lemn, de lamax menite cenusa erau urnele eelor pentru funcincidin lut

(Cos, tinuat politica

309 opera

Alexandria, tatalut

247 t. Hr.) a
un tratat

sau;
sa,

in ceca ce privestc ell roales un un

lazile facute
provizii. nerati. 5i

s~ contina

extcma, guvernarea

a tncheiat interne,

dar rnai ales pentru Aeeste ume erau

L
LACEDEMONA •
SPARTA. civilizatiel Ei
all

rnanii; nivel buit

orientata

mai

rare, in care era pastrata ars: din acelasi erau mele vasului material

spre treburile

a dus Egiptulla A tnterneiat

de obicei

tnalt de prosperitate. marc la

numar

de erase ~itotodata a conrricresterea atractiei intelecruale a a facut J. Ptolemeu

0

sicriele pentru
de lamax pc care

inhumare,

mai des din lemn

S-(-I

sau din refugiat

confectionate desi acestea piatra. NIladica Dcucalion

Alexandriei. Evergetul dinainte, ajungsnd rniceniene, orasul Amiclcea care stralucea dar aici. n-au distrus Terapne, Evergetul strabatut natoare". ca protector Dupa ceput moartea sa decada.

al Ill-lea celui Asia. sa afride vain

mai dat ~i arcei,

(247-222 i.
pana la Babilonia, ("Bineflkator"). Marcu Rosie, e1 a plasat
0

Hr.), fiul

s-a

carnpanic

de LInde a adus Plorele sale au

o prada bogata: de aici porecla

pc [armurile .jerenuri mare

a trimis potopul asupra Tesafiei; de asemenea, se dadea acest nume ~i la· zilor in care erau expusi copiii.
cand Zeus

LACONIA. regiune din sud-estul Peloponesutui, marginua ta nord de ArgoUdu·, la vest de Arcadia' si de Mesenio",
Laconia telui Pamon, cste scaldata la rasarit de marea parte

cucerit

dccat mult mai tarziu, asimiland pe cetarenti din acest oras. De

s-a idelltific~t eu

LEGI ----. OMOS N La

retre", inceputul raporturile , domnea epocii dintre dreptul

Mirto. in care sc

cufunda

masivul mundintr-o

atunci soarta Lac~niei eea a Lacedemonici".

cane ale careia

A dobandit al literelcr, -

~i LEGISLATORI. artelor si stiintelor. arhaice. legile erau

celebritate ptolerneic a incutumc indivizi; familial green al LV-lea in realitate

ell alte cuvinte

care margineste

scsul raului Burotas: ea este lnchisa de catre muntele Taiget Inspre Mesenia. Raul Eurctas , ell apa curgatoare in ortcc anolimp. piere se varsa de Helos, in golful tntr-un Laconic, ses roditor. in aproAcest

LAGIZI, dinastie macedoneand a EgiptuJui etenisuc 1. Ptolerneu Soter a fast tntemeierorul

dinastiei. Porecla Soter ("Salvatorul") i-a

lui, Egiptul

care rcglcrncntau

4, Ptolcmeu

Pilopator vernarea Totusi ul lll-lea care rapita

prin crimele

golf este formal de dou~ lungi peninsule, care alcatuiesc ependice ale muntilor Pamon ~i Target ~i care se termina prin capul Malea ~i prin capul Tenar. In fundul acestui golf se afla Guion, portul Spartei". Regiunea a fost ocupata spre sfarsitul epocii neolitice de 0 populane preelenica a carei origine nu este cunoscura ~ipe care grecii au numit-o lelegi-pelasgi: ulterior s-au srabilit aid aheenil". Cele doua cetari
prineipale ·5i orasul din Laconia intarit au fost Amiclee~. (--->

fost data de catrc rodicni pentru ca i-a scapar de Demetrios * Poliorcete, care Ii
asedla. un Ptolemcu Soler era fiul Iui Lagos,

(222-205 t. Hr.) s-a evidentiat ~idezmaturile lui ~i a lasat gupe seama ministrului sau Sosibios.
asupra Palestina, lui care Antiohos"
0

a repurtat victorie a recapatat

din genes +, iar hotararea regelui acestui genos avea putere de lege. Curand au sirruit nevoia de a transpune in scris aceste legi ~ide a Ie modifica in asa
rei incat sa tina careia din seama stabilind trebuia Italia sa de drepturile astfel
0

la Rafia (anul

217), prin
ti fusese

fielege

obscur , si al Arsinoei , fcmeie de la curtea lui Filip· al JI-Iea. Devenit ofiter allui Alexandru" eel Mare,
macedonean pe Hinga care nut guvernarea Alexandru s-a disrins. Ptolemeu a obti-

carei toata regiuni general, reputau stabili viitor

persoane, lumea.

literele,

de catre Selcucid. A protejat ~i el indeosebi pe Aristarh * din Sames. 5. Ptolemeu al V-lea Epifunc (205tataI

(nomos") coloniilc

i se

eonformeze s-au aflat acesre oameni spre pentru a

Necesitatea

in care

a dcterminar au dcsemnat lor,

Bgrprului dupa mcartea I~i t, Hr.). A Iuar parte la razboaiele diadohllor", dar a stiut sa pastrcze Egiprul, din care a facur un regat cu
(in anul323 capital a la Alexandria ". Sub domnia lui Ptolemeu, Alexandria vestit, loc de tntalnire

IRI t. Hr.) avea cinci ani cand a murit

sa fie iniuaroarele comunitatile pentru rapcrturile in a

unor legi noi.

In

sau. Regii Maccdoniei ~iai Sirici ii rspeeu provinciile, panl1 ce romanii au intervenit in
favoarea foarle Aristodem, otraveasca. atunci intr-o ceo in anul30 provincie. sa. La tnceput chibzuita, gratie tnsusi el a avut
0

tntelepciunea
dintrc

domnie sau De pana

un cod care ~ reglernenteze

centru at cultului lui Hiacint

Terapne influenta Dorieni'i~ Laconia a suferit Cretei minoice.

HIACINTII),

a dcvenit a savamllor

un

ministrului asasinat. Rorrei.

oras si poe~

pe care apoi I-a silit insl'i sl'i se

cetateni. Primul dintre acesti legislatori a fost Zeleucos"

din n-a Loera fost secolul al VII-lea de t. Hr. legi la Harondas" Crorona.

, De tlmpuriu, civilizetoare a au pus capat

tilor dln lumea greaca: Ptolemeu a Interneiat Biblioteca ~i Muzeul". A abdicat in anul 285 i. Hr. in favoarea fiului sau eel mal

EI

a murit Augustus

Egiptul

a trait in orbita

dat

Iegi la Catena, de instltulrea

iar Pitagora"

i. Hr.,

I-a prefacut

strain

170

171

LENEENE
in Asia legtslutive irnpurt.i La AtCI1,I'. prczintc Midi, aisimnerii lor aveau datorte puteri era fiecnruia sarcina
,,;1

UCUAG
sculptura foarte admiruta, precurn si un Zeus tunnnd, lIll Apolo eu diadcma, un Autolicus (copil Invingator la puecrace). El a sculptat ~i Ioarte ale lui ~i Olimpia, frurnoase mama statui crissufcrit din cauza invaziei doricnc.

Eolienii
, federatie {Mitilenc , si Arisbe),

~i prima crhitabil lcgilc. tesrnotetii' poporului dcmccnuica

sa

LICE~L. uimnoziu' in c[ara ridurilor

Atene! Liciunut, avea
!II

all tnrcmoiut Mctimnc Arisbe Pitacos" insula Ea

~I

acolo

lin hexapclis

(ll'roPI£ rea temptutui care strabarea chiar Aici In susullui. Liccul Aristutcl" de uccca de Liceu. Eridan.

lui Ap% isi

ceca cc rcvcnca aveau

a celor sase cemti

mai

irnportunte Antisa

U<Jf~i sri Ie elabcrcze spre aprobarc.

~i sa Totusi

clefanrine"
Amintas

l-i l ip", Alcxcndru ".

cuceritorului

, Eresos , Pirha, a fost distrusa i-a dar

Rfiulllisos, izvoru! se afla fantana hit cu partie-c. predea capatat nurnele

gimnaziul.

care a devenit un pentapolls atune! d.nd

de catre Persii mitilcnicni uu ocuput 1. Hr Ioniei. apoi au intcaspru peIn lui legile.

iar alaturi era tmpodovcnea doctrine sil-~i sa a

lcgislatia
Draco» speciale piucrca

arcniana a tosr opera

aristccratiei: ~ Lcgilc roark ~i singuluritatca

a trei oameni

care upanineau si Clistcnc

"c Solcn" Spartci

care au constituit

LEONIDA (Leonidas), rege at Sportei (Sparta:' - Termopste, 48() t. Hr.). Em din familia Agizilor" ~i i-a urmat la
tron lui Clcomcnc", in anul 491. Cflnd pcrsii lIU patruns in Grccia. un consiliu relmit lu Cori[ll~ a hoUir:1t sa trirnita 5 {)OO de ourneni (dintre care X(}() de spartani) sub conduccrca lui l ccnida pcmru a apttra dcfileut Termopilelor", la poalele muntelui Octa. Asteptand tntariri , Leonida a izbutit

la s!"firsitlll secolului

al VI-lea

invatatura.

s-a rasculat tmprcuna ell ceratile

de c.itre Darius. , care a fest care de entre atenicni insula

au rust atnbuite opera

unui legis-

foxt din nou supusti

lator mitic , l.icurg ~,de,:-i vc pare fost In mare parte

l'a

c!c au

clibcrata grat-o dcpsita ucolo anul405 duptt alipita

LICURG
Spano'

(Lykurgos),

tesistator

din

lui Cbilon ~

in Lign de lu Dclux. de catrc clcrllhii' pacea de catre s-a lui insula utcnicni, Spurtanii Antalcidas"

Rasculnndu-se au stabilit

in :1l11l1..J.28I. Hr.,

Pcrscnalitatca. buie existat ~i cbiar ~i care

cu ~i opera ~i cxistcota a dat i

0

cc i vc atriIonrte care 11 lcgilc Multi

LENEENE, Dioniws
Accstc Gamelio» campenesri. o sarbarcnre 13 Arena", Dionisos forii!c rambi", Arhontele un imens

sarbaton ('onsucrate /111'

avcau lee in luna

sa sunt parte utribuit din

au cucerit-o independent»

controversate. Unii vad in el un om Spertei.

sau canna
S-J.

snrbarori tianuarie).

la sfftrsiml Dionisiilor" tcscuitortlor, dcoarcce se desfasura parte in tcmplul·lui Paralel

Cll

sn.i opreasca

pe

persi . Jar

un

malian.

t. Hr. si ea a devenit

Era

sarbatoarea

urbana, in mare

Efiultc , i-a trtiual pe greet aralfmd persilor uri drum numit Anopoca. )i astfel dusmanul a putut sd-i atacc pc 101spate. Aflftnd accst lucru.Lconidu a lrtsat sa piece acasa cea mai mare pane a armatci. pasrrsnd ell sine doar pe spartam en ilotii lor, pc tcspieni ~i pe tehani. au lost rnacelariti

Supusa

patcmita-

tea lor. M\ii

cred di a fost un prcot. existentalui

Alexandru",

a fest in cele diu urma provinciei accsteia. t. Hr.). A .. ia. La eolian prin

pun lu 'indoiaL}

~i II socorcsc

romani

Lesbcs
(sfar~itul

numit (procesiuni talus

.Leneon" in care sacru) erau

Ialoditi-

tcsa Sufu

dezvcltar lirisrnnl ~icontcrnporanul

ul Vll-lca

poe-

Akeu

era tranvportat prezentau de vreo cincizeci

Ei

sccolului

c:1nta!i ~i dansati

au luptat vitejeste , dar ell toni. Persii pierdusera In cinstea stirbatorile lui nu-

roarc

de persoanc , tmpreuna ell muzicanti. * -rege organiza tntreaga sarbasi uvea sarcina sa fumizcze actorii
reprezentatiile acestor de cornedie", care dtiueau siirbalori apoi. mai pli1Cd

insi1 2() 000 de oameni. Leonida au Iost insutuite mile Leonidce.

LEUCTRA, erase! din Beoua, tnire Plateea~ .~i Tespia ...

In luna uii Pelopida" spananti. gratie Illoartea urmrlri unci iulie au a anului de pu 371 I. Hr .• tcba-

sau 0 zenntc. Ceea ce p,lre stgur cxtc crt. dacn a avut 0 existents reulh, I .icurg II-a putut sri fie crcatorul unei constiturii, care de altfcl n a Fest aplicata dccdt ln cstcva vcacuri dupa moartca lui. Cu siguranta c:) ~Itllnci dud, dupa cttteva ~oerou vaieli, Chilon~ refonnatorii , la irulcmnul Spartci eforului" al VI-lea lui Licurg primilur De doi altrel. ,

un

la tnccputul sccolului sub

0

peurru

comendan
Datorita

mai tarziu, prezelltd lumell.

~i lie tragedie·, unor actori*

LESBOS,
coa.)le/e Aeeasta eonstiluind rare. fertile,

insula

din Morea Egee,

dowl insula sale de cltre golfuri pentru poscda constau pelasgi,

fit'.

carre Epaminondu' ~i .... aici pe fuga armata

aeestei victorii, inventati"i repUt1ala de caIre ~i a 400 a avut Jat~ au ~i implolor Spillta

i. Hr., au irnpus tie *, ei all pUS-O Jupa regi ce mai imli ai Spartei legendei, reforma al IX-lea a Prodil:ilor

uou a sa constitunurncle Apolo.

ales straJucire tea loeurile

St

necesitau toata

F.nlidei. insuli1 locuri

atribuiscra lui

renumiti.·Statul pentru lu reprezenla~ii.

are

allanei. anco~csuri din vii,

noi stralegii Sparta"

.5i

sa poura

de la tealru*, asislu

exeelente

Epaminonda, regelui de homoioi fosl vaw\i i-au parasit. ~i-a pierdut schimb,

avut

de ueplans

pOlrivit pentru trauitia sccolul regale un fill, pe Dianasa. a mllril,

Licurg sa. Asttd,

."i-aJus la umcolul

De~i muntoa.~;1, iar bogatiile lenm pentru Populatl1

ci, Cleomhrotos, Dar aeeastti pentru batiHie prima

lui Apolo

de la Delft,

~aob\ina
stabiliUi,

aprobarea

*.

il)a CUIll _'pune

LEOHARES

(Alena, mij/ocllf Contemporan Cll Scopus"', Briaxi.s~ .5i Timoteu·, Leohares a luat parte irnpreuna eu ei la ornamentarea Mattsoleului din Halicamas ~i a Inerat la partea apuseana a edificiului. Anticii euno~teau ea opere ale lui Ull vultur care it rtipea pe Ganimede,

(Leochares), .l"mlptor ~;ecolul«jallY-lea f. Hr.)

maslini,

eOTlstruetii

~i pcsdlrii potri-

de

stridii,

,i Illai grave: spartanii Dintr-o

cea mai bine

cl

a trait in ramurii

vii tradi!iei acea Laaspa d ea a purtat

grccc5li, ea esle eu sigllranta din inseriptii1e hitite. Se pare ~i numele de lsa, inainte

dflllJ Inapoi singura

l. Hr. Apartinca al lui Eunomus, de la

0

,i era fiul lui Pritanis, care a avut sotie, ~i ell ce i-<l 173 prima

r:lnJ un anni.sti!iu,

in timp ce toti alia!ii lovitura, asupra vietorie Greciei.

sal! Illai eurand

ell

eolienit s-o oeupe In epoea mieeniana, sub eondueerea lui Graus. Ea a devenit metropola Eolidei ~i II-a avut nimic de

hegemonia singura dominantii

in

pe

PoliJeet, din Polideet

Lieurg

il doua sa, care

sa disatorie, ~i, dupa era insarcinata,

aceasta

a facut din

a fost rege

Teba ~ puterea

In Greeia.

sutia

172

UCURG

USANDRU
lui Licurg sa ucida regc. Este evidenticzc ca regina copilul, vadit pentru ell aiel lui Asia, vcrneze regentul Atena. Antipatros" EI avca public I-a titlul

propus ca

cl

lasat

sa gu-

constituit

la Bizant

in anul478 amenintate

i. Hr.

sa devina vrea acesta pcntru

Ea

pc

multi

in urma

victoriilcr t. Hr. 5i

lor,

Alena

a in a

legenda Licurg: punerea,

)iii

de trezorier a finantczaurul , si'i un vast insti-

unit tntill cetatile

direct

de catre

trimis orasele malice in anul vcntic Mit;lene,

in anul

378

ambasadon ca unnare

s-a prefacut

ca accepts prosa nu umoare

rege. asume rcge, legile De aiel ca ~iSolon",

virtutea

al venitului

(lamias tes koines prosa umplc

sodou),

un fel de supraintcndenta nota si sa elaboreze a oficializut

persi: Ciclad~le ionicnc, Euoc"ea*, Chios, Samos , Lesbos", apoi s-a exrins la Rodos
si la cetatile Delos drepturi Propontidei Cimon* si ale Halcidicii. cetate avea simaa consolidat era centro I ligii si fiecare egale. mant-o

care ii emu fuvorebile, lui Canon ale lui Tmsibul'

ClI

e~paniilor

a sondajelor

diplo0

copilul si, tndara dupa nasterea acestuiu. cI

l-a prezentat adunarii ca ,,;1-[ declare

telor , care i-a permis reconstruiasca program tuna a reorgenizar de constructii. tineretul,

in Propontida. conulterior Teba* generala, rnilitara, 5i ambitia

377 t. Hr. a fost tncheiata Chios Piecare exercita si la ea au aderat Rodos, eras
0

el lnsusi
regcnta. cit a vrut plccat Iuletas Minos Pitagora" unde le-a adus III patria accstia la

mulmmindu-se
ca totusi cmcare unde

Pentru

sa
l-a

sa-si

Pe de alta parte,el

hia si a
Dar

cu districrele

din Tracia

si

Metim~e,

Balds,

nu fie acuzat a pe lui a intalnit

sa-l din

pe tfinarul ~i a studiut legislator. (!a

efebici"

si s-a inn\'~i.~at ca IJn cenzor

din Caria.

si Hizant. stare unui l-a Intre lor. vase 5i au preferat militar anual, pe care sl"ise elibeAristide dar Atena ei

uvea 'lot uri le sale

Creta", Gortina poet

pnceput

a] muravurilor.

udeseori cetatilc n-au Iost In

prin varsarca

~ircprczcnrantit

sai in' adunarca hegemonic tributul

sa fumizcze

ell acest , Platon'

plccat , firesre,

in Egipt

fcl

LIGILE DE LA DELOS. Adcsea istoricii dau acest uumc xau pe eel de confederatii celor de la Dclos* douii legi "imperii" (una a (san cxistat de lu Atene") Accste sccolul in dateaza atenienc.

reze de serviciul tribut" (phorm)

astfel incat ca a restabilit

...), apoi a mers In Ionia. pocziile l-a adus lui Horner" Rctnrors , ~i pe Taletas ~i grecilor.

fixat la 400 de talanti 51 l-a repartizat mcmbru ligil potrivit ell resursele Acestia kooi); tare derate conlcrit
S-,IU

a renascut. Razboiul zis "social", ill care Alena izbit de aliatii ci in anul 357 i. Hr..

s-a

a pus capat tn rapt acestel a

a doua

ligi , care Iigi. a se • SIMA·

a dcscoperit sa, unde

la cunostinta

doua

au devenir

aliafi

supusi contingente ~i au fost

(nypermiliconsia nu

fest insa

cizolvata (Pentru Liga

oficial dupa Cherorcea urmatoarele

al Y-lea

I. IIr .. iar ccalaltn

din

sc-

careva cetati, precum Naxos. Tasos,

sa furnizeze ccbipatc aliati

(338 L Hr.). HIE, pentru

cl si-a gasit sol consulte

conceratenii prada discordici, ii cereau sa lc acorde legi. A mers

In mai nmlte ~i,ill celc mai bun [-<1 asigurat d!. randuri din urma, oracclul dupa cc la

cotul allv-lea dar 111pane tionie" nose neal! Apolo; silrhatoare rui al numite deliasti religius mai purine fcarte

I. Hr.) au rust niste simahii", ele s-au confundat 'lethe. lueruri. vechi Desprc Delos in care in cornun cu o amficaceasta ionicnii" cultul aici fiecatrimide se
C\I-

au continuat ca

vedca: pentru Liga laccdcmoniana de la Corint pcntru Liga Liga aheeana bcotiana"> si PANELENISM, • ETOLlA, pentru NA, pentru Liga

sail tricrc

-.,. CORINT ctoliana -> AHEEA·

autonomi. lntr-insa federala

Pcriclc· decat supusi

de la Delfi* oracolul Sparta cetatii mutase Sub colul. eel

em un centru velui
0

ligii lin aspect vedea utenian. adunarea

nou si in curand in anul45l

cI

mai putut

BEOTIA.)

va stabili
0

guvernamanr, pc care

a dat lmpruoravor

sa celebrez.e in Iiccure a zeului. an la care alesi treilcu Delia, 5i erau

ai imperiului a dizolvat

1. Hr.,cl

nona sa constirutic, in parte a pus legile legi, prcrextul eli pleaca pc spurtani sale

an se desfasura iar In prirnavara a'seuu Atenei loc purtau chiar se

de la Dell'S ~i

din .jabelele

lui Minos"

sa ccnsulte sa. jure

olirnpiadc, numele

ca

cetatile
probabil

ioniene

pastra
:ICeslor

pftn:1 cc se va tntoarce si ,
i-a confirmat un cult. perfeqiunea prirr Infometarc

tcau reori":

rcorii

dup,l ce oracolul Spartanii

din acelasi eu vaSIl[ cu grija

a adus In Alena IC13uml federal, care s-a contundat curand ell tezaurul Atenei. Au fast rrimise in cetnti gamizoanc arcniene 5i au fast instalare acolo c1enlhii* Acestor mas uri Ii s-a raspuns prin rcvolre de-a
lungul reprimate volta revolta Atena istoriei
Cll

LISANDRU (Lysandros), xeneral spartan (m. 395 t. fir).

Nu sc cunoasre "a. Este dant mers probabil Inalt valorii ell ccrtitudinc originca rangul coman407, lui el a lInde

ca
spartane

si-a

datorar

sale persona ~i

lc. Numit In anul la Sames,

al flotelor

s-a omorat

genos ~. Erau lui Tezeu. din uceasta (sal! "Dclios" organiz.uu tezal.lrullui siliu din cinci se amfictionie dublat-o ~i,

du~i la Delos pmc intretinut epod., triera

ligii ,5i care severitate: ~i a Eubeei*;

all fost adesea in ant]l 446, rascoala rcde s~u, imparin anul 440,

la Efes

dupa aceea

i-au dedieat

se

indi

izbutit

sa-~i atragi;i buna\'oin~a In <lnlll 405 victoria care Atena·, a repurtat holaratoare ProfiUnd imprelln~

Cims
aSlIpra de la

~i care delian1l.).

!lmnea ~i
C011-

Mcgan:i·

eel Tiinar. atenienilor

LICURG
Discipol lsocrate~, Adversar alatum rat dedit

(Lykurgos),
al lui Platon a luat parte al macedonenilor,

omlOr (Arena, *
~i elev Licurg cinstca al lui

Atenienii de un

din Samos;

in 428/427, opogeul

aprox. 396 - 323 i. Hr.) aetiva ~,dar la guvernare.

aceste erau

sarbatori, administrate

iar templul atenieni. simahiei Aceasta care

1<1 Mitilenc.
domina

La

imperiului

Aegos-Potamos*, iului pcloponesiac' s<l.el

<I

a pus captH razbode victoria eu regele 51 a distn!s.

peste

250 de ora~e. insulelc JurisJiqia

tite in cinci districte: Hcle'>pont, Trada. iar <ltenienilor,

Ionia, Caniu, aparrinea procesele"

cuceril

amfictioni a avut Soar!a

Agis *, a Jat foe vase lor Alenei

a ~i i-a s-a

lui Demostcnc acesru.

era mai made~i dibikia

In

hclia.5tii judecau

cele din unna, per~ilor per~ilor. Intr-o

a absorbit-o. sarcina care

Vinutea,

Dup1l. infrangerea la Plateea·, riil.boiului reunit contra

la Salamina* Aristide-

supu~ilor. TribUlurile erau pH\tite cu ocazia Marilor Dionisii*. in mtiinile elenotanilor~. Aceasta dup1i bi1talia 405 prima lig1i a fost spartanii dizolvatii (<lnul de la Aegos-Potamos·

fn sunete de nallt. Zidllrile Lungi. LisamJru a rastumat democra~ia' ~ia instalat la Atena guvernamantul UU). Apoi Celor din treizeci (-.,. CONSIa cucerit Samosui MelDs

sa i·au atras stima eoncetafenilor ~i chiar ~i a advcrsarilor sai. in a~a masura ineat, atunei cand Alexandru* eel Mare supunea

atenienii

au preluat simahie

~ii-a
~i din

alungat

pe

atcnieni

Sidon.
din

pc ionieni

t.

Hr.). tnlrucit

au nemul\umit

Lisandru

s-a fmboga.lit

in a5a masura.

174

175

LlSIAS prada devenit din Agcsilas pcrvilor inaintc tnccrcat IlIa!i'i in toate victoriile suspect pentru sau. pricina . dar de luxului sale, ind.! a mill ales

LITERATURA
acestuiu. uccxtoru partca rcstabilit Niceeu Demetrios" la baralia (in unul apuscanii Poliorcete. de la lpsos Lisimah contra pc a si si (a unde ale lui Hercule in diferite atjtudini ar , intre didactica, genuri ilustr ate de carre siracuzanul Teocrit (prima jumatate a secolului

spartani, EI l-a repcde lui

tnscnt

a IIIat parte

pe

3fl I) si a PIiS mann a Asici

altele un Hercule in repaus, care recunoscut in Hercute Famese. sa cea mai cunoscuta este care Ap(lx),omene,

purea fi

Dar opera

al

in cxpcditiilc

din Asia tmpotriva LI. Sparta. , ~i a Agcsilas

'-(I

Mici.

ell sigurarua

III-lea), Moshos , Meleagru, Etulja, Araros, obscure

Leonida Herondas Herrnesianax. din

din din

Tarent,
Alexandru

Bien,
din ,

Alexandria, Calimah

tutors
0

n liga ionlana Livimahiu , a rcsraurat upoi ~i s.n

CII

sub suzcranitatca pc Hclcspont Efcsul contra rttzboi Smirna,

atletul
pentru latini

se freaca cu
uleiul de

rc venirca

sa. 1\ tntcrnciat

sa obtina

reforma

a constiuuiei inaintc , a fast

vl;i~1 ca ilcc'cderea ci elective. accste

la tron
Insa, reforrnc

sa 1111 rna; ric

de a trimis

sttengis ~i praful
cunoscut

(razuitor de entre copie

a tndeparta

Apolonios

Rodas.

de pe membre aproapc

dupa
fidela

excrcitiu, a accstel

ereditara. tnrrcprindc Orhomenos d

llionul.
getilor, caru; SelcllcoS* impotriva in Tesalia Macedonia de cateva tmpotriva din Frigia

i\ dat gre~ intr-un aliut PiTlls~ cu dcvcnisc

sub denumirca

Nicandru, Tara a nita acele poeme care uu marcat dccadcnta poczici

Ptolcmcu"

"strigil").O statui

In Bcotia", dura ajllngl'i

cc

a cuccrit in l-ocida.

orusclc
a Iost

fiicii, Arsiooc.

sotiu sar.cu

cste pastrata

la Vatican Domeniu toate irnens. genurile, literaba dinlre

~i al diror Licofron. Aile invcntii poster~t~te. tregedia

model
grcccsti

csrc

Casandra

lui
0

)i Lebadia. la Pausanias". orasului

si, cand em pe calc

pcnrru

a lupta LITERATURA.
tura greaca din limp
(ill

care au cunoscut

lui Demetrius, si in Macedonia. Pc Pirns , care luni, ~i a ramus

pc care 1-,1 tnvins I ,·a alungat

0

ucis

sub zidurile (Lysias),

Huliartc

a explorat creat pe

ocupusc halalie

chiar le-a
mari cpopci

cele mai multe

lui Homer· forma greci

LIS.AS
458·

orator atic (Sirocum.

stapfin

aid

clc. Ea a Inccput,

fulgerator,

prin cele doua

strilILJci.t~ a~ Iost: I;atnli*, cu 51 comedia .filosofia ,arta oratonci. provenita direct din mstituua democratiei". In acest domeniu s-au evidential rnai ales oratorii atici: Antiton (aprox. 48tl-411), eel mai vechi dintre oratori , de la care

Arena, J78

i. Hr.)
cctatcan din Siracuza 15 ani * A atein 30 putin limp dupa pe care Pericle Marc"

anul 2g6). A fosr ucis Intr-o lui Seleucos (augu ... 2BI). 1

purteta sail

atribuite

Fiu al lui Ccfalov, care sc stabilise nastereu fiului cfuid s-a alaturat intcrnciatn ramas nienilor temnita de acnlo

in sesul Curopedion Apoi regatul

Odiseea,
grccilor. si numele

poeme

care all devenit sentimentelor

.ltiado 5i .Bibliile"
a slujit Fie Iista ale si rodidaca vieti i
0

La tnccput, poetilor doar au

poetics

In Arena" colomei

san, Lisius avca vrcc

s-a destramat.

la exprimarea

;;i
s5 ne rnai

ideilor.

ne-au ramas numai discursun referitoare la prcccsc de omucidcrc; Andocidc (440---?),

unul dintre cei rnai miei printre

alcatuiesc

a ttimis-o pcntru a populu noua asezare

la Turioi , ill Grccia

LISIP
aprov, clcvul fuarlc fonnclc tic,i usoare,

(Lysippos),
390 t. Hr.) s-a spus dear uirnanui,

sculptor

(Sicion,
n-a fast Stilul stiu , idealizeze

impresionanta.
sa-i amintim opere

Trebuie ujunx

multumim
mari, 110i;

oratori ariel"; Ltsias (aprox.

.xei zece 440-380),

pe cei pana poer a crcat

palla

In cpuea

expcditiei Aruncat ector

Totdcauna personal.

ca

Lisip

carer
(secolul

la

Hesiod

originar din Siracuza: Iseu (prirnajumarate a sccolului al IVclca}, origjnar pcatc din Halcis, acesti trei din urrna ilustrsnd genul dc discurs discursului orarorul Eschinc judiciar: lsocrarc", macstru Dcmostcnc", al de ccrcmonic:

in Sicilia' csnd

,a .... tfel tncar Ia Arena.

avea 47 de

ul naturii.

al VlIl-lea),

vizionar 5i poezia

alii cund s-a lnapoiat

a tins totusi dgndu-lc asupra

sa

bust ill rica,

qXKd

Teogoniu,

s-a instaurat imprclina Atena.

domnia ell care este

cmcncsri, inxixtgrnl

mai multn gras.imetricaplli. Pre-

ell dcscricrca

grandioasa

tiruni.

cl a izbutit sll fuga ~ii s-u alaturat s-a intor.;

dclicatctc: cl a Incur corpurile mai

armonici sub\iind pulpclc,

taramlor din epoca SCI, in Mund si rite. In arhaica, Mimncrmc. Tcognis, Solon",
au ilustrat poeziei Lirismul ciasica poezia elegiaca; Alceu. Hiponax, au fost Safa Arhiloh mae~trii Anaereon dragoste. in epoca mai aprox. lirism ales

eel mai mare si adversarul silu ~; Licurg" ~i Hiperidc ~ . Orarcrii

lui Tmsihul*, victorios Pilitarh, dintre

in

Dad!.

s.1-1 creuem pe

ilor, alungillli

Tirteu

din epccile nisle retori,

urrnatoare
ale caror

nu au mai fast decat llisellrsuri sllnl de

Lisias

ar fj scris 425 de diseursuri. rcdusii la circa 230, 34 111 lui

lucra cu grija pmul de

pc

capul pcrsl\m~elor. ~i

~iSamonide
au fost

din Amorgos dnlare!ii coral Simonide, Cfeba.

Jar aceast{1 cifra trtbuic

N-a
dintre

lucrat

decal

in bronz

fost

foarte

iambice;

~i
de 5i

m;J!te ori scrise Dion Hriso~tomlll,

lntr-o limb contemporan

frumoasa; al rena~al II-lea

care ne-au rtunas numai

fecund. ajuns gurul realizat Jilltre

fiind alltuml care chiar pentru sculptor mai care un

0

a <lproape s.ingura

~i una

LISIMAH
AIt'Xundru* ]60 Paznic Li~imah guvcTIlarca Propontiua. rege triva lui

(Lysimah),
.~·irt:~e III Trada FriKiu, al de corp

general 281

a-j <t.~igllra gloria. in hronz muite statuie

I 50U st<ltui. ar fi fost de Fiind sinel a

poeziei Bahilide aprox. in ode

terii alice de la incepuml

secolului

a avut ca mae~tri

pc

d. Hr., esle cel mai de seama al ace~tei rena~teri. Mai PO( fi semnalate genuri fabula, illlSlnltl'i de catre Esop,
I1lI

reprel-entallt particulare: despre care care se pare

pe

Pindar

521 de un de

(Pella, aprox

pc care Alexandrll~ s:1-1 rcprczinte. ramasc celebre, tovarlis ale solda~

Cllropellion, a dlpatat,

r. Hr-J

441),

C3re a cantat

cel Marc

I-a autoriwt

ineomparabil

slava imingi\torilor De la alti ~i al IV-lea

lui

Alcxandnl, ace~ttlia.

stalui
II

dupa

moartea

Alexarulru purtillor de lance;

lui Hefeslioll, ~i statui

la marile joeuri·. ~ecolele al V-lea dimas mai mult Abia in epuea

poeti din nu ne-au

0

ca

po~edl'im

decat

legellde~i

a trait ill sccolul al VII-lea; diaJoguJ, adesca satiric. al:'a cum I-a ilustrat indeosebi Lucian. in secolul al II-lea d. Hr.; Ie cele mai variate, atribuite unor filopanit la serisorilc

Traciei, direia el i-a ada\lgat in anul 306, a luat titlul de diauohi* impoAntigonos· Ciclops ~i a fiului

moJelat

al regelui A mai tacut

Macedoniei,

decat nume elcnistica~

~i fragmente. a renitseut

~i s-a aliat cu ceilal~i

tilor macedoneni

care lupta. ..era la Granic. ale lui Zeus.

~i st<ltui gigantice

poczic sub diferite forme: idiUi. pantamirna, elegie. epigrama. epopee, imn, poezie

scrisoarea, eu forme incepand Cll scrisorile sofi precum Platon·

176

UTURGII

LOGOGRAF evoca bogatc

imaginare: istorioare care

moravuri dote, trait ell si moral a epocii, siguranta precum

adcseori
in aneccare secolului a

punala apa ::-i sa-l intretina

in urma razboiului

sau

s!i-l repare. au putur

lirurgia. sarcina

daca

il

castiga,
schimbarea care

ceHl.lalt avcrii nu putea

primee sale cu refuza

In acelasi tiler care

timp, aveau

obligatia contra

sa prirneasmagistra-

peloponesiac"

sau cerea

ca plangerile

cetatenilor

ccle ale lui Alcifron,

la

sf~r~itul

al II-lea; rcrnanul, eel mai vcchi pe care il mai putem cui cste Maxarlli lui Lucian (daca exceptam Cvropeaia lui Xenofon"): rraratul didactic (Tratatul despre sublim, Retarica lui Aristotel"); trarutul ell caractcr psihologic ccle in genu! platonician) didactic cursul terile carre unui (Tcofravt) dialogului dezvcltate banchct. Plutarh gen, din sau moral (fi1rfi a uita sub forma (prccur» clava sau In si dialogul ale lui Plutarhj etc. Mai putem Iilosofic de dialog de Plaron

s,l fie doi care sa asigure tndcplinirea sarcinii. dupa uceea mai multi cetatcni ,
care fnsa nu mai luau comanda rouse .~i veau a mai importanta tricrei.

cea a solicitantului, acestlucru.

Liturgiilc ordinare erau foartc nurneu importanra v ariabila. Cca

era horcgia". Gimnasiarhia

LOGI$TI, magistratt avand sarcina .wl primeasca socotetde magistrcuilor care ieseau dmfunctie si .\"£1 cmurolese jifWJ1/ele,*
Logistii zcce formau la Atena de un colegiu zcce de memhri, asistati asesori

i~i tncheiau misiunea. Logisti existau Ia Delos". la Efes , Eretria, Tenus; ei corespundeau kuptotilor din Beotta", sinegorilor din lsos (in Asia Midi), exctastilor Halicumas. din Cuidos , Chios, Srnirna ~i

opere ell caractcr

ln afarii
ilustrar Alexandria", bibliotcca,

consta In organizarca de alergan cu torte, care avcau toe cu ocazia unor sarbatort: ficcare trib i~i tnfatisa propriul san gimnazjarh , care recruta 5i antrcna pe alergatori ~i ii echipa, ceca cc era foarte costisitor Hcstiasis consta In a usigura cheltuiclilc mcsei publico care avca loc in dcmc *
Cll ocazia
UIlC]

(sinegori"). Eutinii , 51ei 111 numar de zece, avcau sarcina calculelor preliminare si poate di ei supuneau logistilor dosarele.
Cand j~i tncheiau munca de l a posturile in fata legislor. magistratii statuilc se prezentuu triburilor"

LOGOGRAF, jurist projesionist care c(lfnpl~~ea ~iscurmri utunci ("~nd (} pe~soana imoticata tntr-un prr)ce.~ nu rra II!
stare sa se apere singura, dupa ohicei

de Xenofon, ill accst Ateneu

vi-a lncercat

~i el pusi de de din al carui

Diunisiilor~,

Panteneelor"

si

tilor, care se lntruneau cponirnilor" era

timp de

trei

zile sub

Logograful scria deci discursul, nnand seama de psihologia clientului, care recita pe de rost sau citea tcxtul. Mesena de
Icgograf purin i-a silit lsocrate" mesena era Pc platita destul de bine, accstca. dar onorabila. Cu toatc nevoia

de ahfcl

t'esmoforiilor". Arhitoria consra in plata parti din cheltuielile unci lcurii* trimise

lor. Dactt

Banchet at
anecdote, jurul anului

un

magistral

.l'oji.)tilor, mina inepuizabila dateaza 230

de

entre

stat

13. solcrrmitatile
patru

din srrainatatc. sarcina alcvc intredin In

fonduri, marimea

dovedit d\. a detumat el era deferit hclicci", care fixa

sumei deturnate; el trebuia sa 0

adcvarata

Arheforiu familiilc

uvea ell siguranra

J.

unii oratori sau Lisias* sa

ea Demostene", practice

la inceput

Hr. - .. ISTORIE.

tineri i celor cele Atenei

fete

tinere ca

restitute tnzecit. Eutinii , care sc tntruneau

de logograf.

mai ilustre

sa mearaa

LITURGII, servicii pubtice cetatenitor celar mai avuti,

Acest termcn cheltuiala sc referea a unor proprie

impuse pe
ale

tcmplul

Polias spre a tese un peptos'

la organizarea manifestari

vietii publice. Erau obligari la accasta metecii" bogati. Liturgiile exisrau in majoriratea
ceratilor grecesri. mai ales in cele in care se

penrru zcita. pep los care rrcbuia sa-i fie ofenr In nmpul unci sarbaton din luna Schiroforion. In felul acesra, in cursul unui an erau peste 60 de lirurgii ordinate.
Diterite bunuri eruu scutite ale orfanilor, absenti de liturgii: etc. cele ale epiclerelor", ale cleruhilcr" ale infirmilor

Ca organizau jocuri, ccncursuri ( • AGON) sau urmare a onorurilor si a prestigiului pc sarbaton" mario Torusi, cole mai bine care Ie aduceuuliturgiile. cei bogati accepcunoscute sunt celc care au fost ta Arena". tau ell placere, chiur ell osrentaae, accste Ele se tmpartcau in Iiturgii ordinare ~i sareini. extraordinarc. Primele aveau lee regular, Torusi procedura de antidasis (c.perin fiecare an, cele extraordinare erau stabilire numai In limp de razboi: acestea erau muratie'')
0

din Atena

dadea

omului

putinta

sa scape

eisfora" (~i proeisforaj ~i trierarhia. Acea s ta din urma era rezervata pentru pentacosiomedimnil". StatuI le furniza coca vasului ~iarmatura lui, iar ulterior erau pHUiteechipajele, eu obligatia ca trierahul, care lua in acel an camanda vasuiui sll-l 178

Cetateanul desemnat putea alege pe lin altul. pc care II crcdea mai favorizat, ~i sa-l someze sa preia sarcina
de liturgie. liturgiei. Avea lac un proces; erau evaluate bunurile reciproce ll1.1mbllliturgiilor citantul pierdea ~i se linea searnu ~i Je a ..umate deja. iYJ.ca solitrebuia sa

procesul.

a.\igure

MANTlNEEA
atune:

cand

au putut

s-o

fuca.

Arhclos alIl-Ieu suvea con-

Antigonos" lui Pirus aenln tronul dcfinuiv

Gonalas, familia,

dupn ec ii disputasc , ... -a in stalat i din anul alll-Ica de pcntru (232-2211. rnccpgnd Demctrios Doson au
3\,111

care i-a urmat in anul 4291. ran. curtca sinat fericite anul :11 Ill-lea, a murit lnccrcat regiunr de nord a Greciei. ell Paconia. ell lliria, spre Mereu lui Macedon prirnclor cuscra ne pastrcaza. poate. arninnrea i eu micea cobort travenit! Edcsa i. Hr. contacte prin ale [inutulu pentru

la tron lui Perdicas Hr., a test primul cupuala la Pella, precum

Macedoniei

mare

EI

si-a mutat sa pocti

273 I. Hr. l irmasii 1242--232), Filip al v-lea cuvimahiile" -

saL

srruit drumuri, si Zeuxis

a. barut

moncda",

a primit Euripidc

la

Antigonos" f221-17X), greccsti

:;i artisti.

,~i s-a aliat ell Alena' i-u urrnar

0

A fost usade ~lIl:.lrhie.ln Arnintas Fiul sau, intcrregnul <II III-lea in anul ani lntr-o era pc a

(in <111111 399 i. Hr.?) perioada 39() a fost

~i domniei sale

In

pofida

-rrndaniei
Grecia.

lui Pilip a! v.Ica

a~I.'Z<11pc trou Spartci"

ell
in anul

ajutorul urmator. Alorit,

Alexandrualll[ca,carei-Jtlrmatin370,

Dupa

dusrnnnia ell romunii i-a fatala. E[ sc aliaxe Cll cartaginezii si Ii rrirnisese un contingent lui Hanibal. Dupa victoria de la Zama ranul 2()2 i. Hr) , rornanii i-nu declarut razboi. EI a rezistar
a domina fost legiunilor lui Sulpicius l-u tnvins dcrfit Pcrscu, ,i ale lui Vifliux , 1<1 Cinosccfulcs Macedonia. i-a urrnat rin dar Plammius ncmLli!:h,lnLill-i lea Iiu a!
Sail,

lui Prolcmeu

Pcrdicas

MACEDONIA,
fnvn:inata

s;) restabtlcascn ilirilor.

ordineu Macedonia

366 L Hr.c dar a rnurit dupii saptc lupra tmpctriva calc shsc ia rcdrcxat alIll-leu donenilor Dupa Arhideu, Aigus. de lot carre drept mama dezmcmbrcze.cand scarta, eel Marc, rnoartea fratelc flu! pc care
<1

anul 1971. Hr.i.

i-n IUa[ flora

~icuceririlc.
Al doiJa [ron In tarat ,,;\·1 Dcrnctrios, de lui au

cu Tracia,

cu Epiru!
Egee.

si

('II

Tesaiiu. ~i a Maccdoniei
Axios care rnun-

nienii. Cu siguranta colcetele doricne treMacedonia carcia spre sud; prczcntel ditiu pomvit din Argos". fie Curanos, capitala
lUI

Filip al Il-lea numc!c In5ltime Filip mace-

Macedonia

uvea deschidcre parte

iar filii du. Alexandru" ridic.u

i,~indcmnase t sau mai marc. romuni pentru rrimisi consulii cl i-a respins. 1<\Samotrace
[~I Alba.

Ea era udilta de Strlmon.de de munti, printre

lor Ii se datoreaza de entre Hcraclizi,

de Haliucmon. 0 marc
era acoperita

rcgatul Maccdoniei ar fiullui

Terrenos. din eu

[a cea mai marc lui sau vitrcg all tost pe

, ~i s-a prcgjnir 'ii Hostilius

f fost Interneiat

Alexandru,

razboi Licinius Paulus . upci

lrnpotrivu
Emilius s-a predat

fest
pc

tcle eel mai Inalt din Grecia,

Olirnpul.care

fie Perdicas, care

o dcspartea de Tcsalia. Macedonia mai avca sesuri , uncori rnlastinoase, unde se practica cresterea virclor. mai ales a cailor, iar LIn alt izvor al bogt1tiei ci cruu padurilc.
Cele doua mari regiuni valca Heliacrnonului ale sale cruu Pieria, ~iEmatia, valea raului Axios. .Bmatia' ar fi Iost numele san primitiv. cpoi err a Iost numira "Macedonia", dupa numele unci capetenil cmatiene, Macedon, care ar fi trait prin secolul alXIV-1cai. Tinutul populatie tu[ neolilicului Hr. a fost ocupat (mileniul culturli a carei de inca

, ~i Alexandru ll avuscsc regi de a uvut Aigus ",

, pe care

ur fi facut discutata

Alexandru proclamati

l-a h5tut

noului

sau regal, in anul796 d macedoncnii

Desi problema a fest

cste nici 0 tndoiala

pasiune,
au

Roxana,
armata tutor!

Pidna (in anul [()S t.Hr.). Pcrseu Romanii provincii 152

all

s-a refugiat
si a murit Macedonia nn tribut. din

rnacedoneana. Perdicas (care ~i IX"

Antiparros". pe Olimpia. sa-l ucida in

tmpartu
i-au irnpus un

apartinut familiei elenice. Se cunosc putine lucruri din pcrioada

arhaica, Pieri a supus dar hili doar

Pofisperhon"

lnsat-o

in patru

ca

lui Alexandru iar In

eel Mare.

ill

'ii

anul

I. Hr..

aventurier

rcgii heraclizi

LlU

cuccrit

51 S-<lU
Migdonia.

instal at de

la Aigi,

de

unde au

pc

Arhideu

t. Hr.), care

partizanii lui, cele din urma Pc

stapanul

anul

Sf?

Casandru", 5i i-u

Adramition, Androniscos. "-<I tnfanser ca flu al lui Perseu ~i a fosr proclarnat regc al
Macedonici. Sustinur de traci ,~ide macedorcni.ell-a barut pc Juverxius Thalna, apoi a fosr Invins de Caecilius Mctcllus de Pidna

Monarhia"

era ereditara. netncctat cu caracantici Uespre lor, in timin unul YoinlOT

s-a facut

Macedoniei

nu existau legi mea razboinica

sa asupca .~I arhaie.

succesiuuc, iur noregat

a excrcitat acestui Cronologi~tii ~tim dedit

ornorfu pe Aigus ~i Pc marna sa (in anul 31 l}, ape! s-a proclamar rege (In anul JIl(i t. Hr.). anul

de

la incepude
0

prniunea ter feuJal

al VII-lea) eTOJ legata

Dupa moartea lui sau Pilip <ll IV-lea a donmil

296), apoi Pints·, Ptolcmeu Soter au urmat Poliorcete, Nicator. urma lui Ptolemeu

Casandru dteva

, fiul [ulli (in

~i a

fost omoratin a

alll)1

147 i. Hr. De anlnci

0

Macedonia romana.

ramas

definitiv

provincie

de

ne-au

llsat

lisla TeglloT Macedoniei,

aeeea
Vremc cont,lct

a Tegiuni[or cu llimea

de Ia sudul egceana;

Dun;:!rii.

care de multe pul razboaielor

on nu

Demctrios"" Seleucos' eaTe era filii Acesla din

numele

Lisimah*, Ceraunos, (- •

sccole ea a tnlit

in afara oridirui totu~.i ~e pare

pana la Alcxandru

l,care Medice*

a Jomnil (aprox. impotriva sub

MANTINEEA,
{('anll,

om,; t/in Ar("lldia~ rl1.I'driMantineea era situata

ca

LAGrzr).

pe Ortis. ~s

c.iviJizatia sa a constituil atunei un ansamhlu, lrnpceunl eu cu[turile contemporane 180 din Tracia ~i din Tesa1ia, Tcadi{ia

500
tei

I. Hr.). Vceini lor,

ai regilur de

Persiei,macetUleta

a pus mana

pc Iron in anul 2!H, Jar a Grecia

PUlle! strategic, Intr-un menDs

danenii

Ie-au dat aseultare eliber(indU-li-e

fast lids de dure celtii can: au invadat in anul 2791. Hr.

~i st:lpanea ~ispre Tegea.

acce"ul spre Orhofntcmeiata de catre 181

MAAATON

MATEMATICI

argieni atcatuitn

dupa

razboaiele Mantineea ell Sparta" in anul41

medice". a intra!

en

CHI

prosperitatea all dezvoltat de razboi cailc derilc

lor. flotc

Necesiranle
negustorcsti, cat ~i pentru sau pcntru vase!e

comertului" iar marina a apara tntreprintransportul care

sau prea fast facutc

greoaie; tetrcrc

In epoca

elenistica" doua

au ti-

penotous tnscmna tnfundarea

vasul inarnic , care

pintenului nira

in ca

din uniunea

a cine! deme".

Cetate

(cvadrireme) Se pare ca aceste inaugurate preil

~i pentere de entre seco-

era scufundat.

democratica. ori in conflict multor baralii.

de multo

a fast crcara

atflt pentru

(cvincvcreme).

~i a

fOM teatrul

comerciale, de piraterie

pun

de vase

au fost

tnvingatoml sa piarda luptsron. Dintrc eel 2()U de oarneni care alcatuiau

H t. Hr., spartanii

i-au tnvins uici pe atenieni ~i pc argieni. 311\11 _1H5ei au distrus orasul, care a fost construit a avut sfatunlc Jupii un rot unui 14 ani. Ulterior, important mantineau. in intemcicrca

tn

Dionislos" erau cu
0

din Siracuza de rnanuit. menita abordajul.

la tnceputul Elc crau

echipajul trierei
vaslasi: Zccc

razhoi nicilor. in cpocu comer; luptti. pentru emu Vasclc transportul Troia: hcrnerica. totodata aheenilor' erau

lului allv-lea; dar erau faceau

pentru nurnai cu vasle, ca lesne artilcric Urma inarmate scrveau corabii

grcle ~inu
prevawle linia inaracticu din

ateni~~e, 170 erau mercenan .mctccr soldati de marina,

s;rvcau ~.a
sau tell, er au ho-

[C-

uneori erau zeugiti ': tetii primeau Jeufa.

epihati,

Mamineea dupa

sa doboare asemenea

midi. noasrra.

pliti

Megalopolivului,

care a fosr cousrruit

CC<i

mai vest ita

razboinicilor

care plecau

maritime a secolelor XVII 5i XVILI

Aceasta flota a fest tactica in egipteanf

era
de

aflati sub contract. 15 mateloti aveau sarcina mancvrclor ~i manuirii panzelor. a xau tricrurhii echiparii care avcau care coman-

natalie
in au

de aici a fO,<;1decca care :J avut Joe anti! 3621:. Hr. ~i in care soldaui spartan! rust invinvi de catre tebani. care
ell acest pritcj gcneralul, pe

sa asediezc fhra puntc fi trase marina incat printre

'ii de stu 1 de uscare in perioadcle .5i au exercitut

sa

folosita

Trierarhul liturgia" dati de

poata usa

Dcrnetrios * Poliorcete
a tnfruntat

anul 306,
comenduta

cnnd de

da vasului erau cetnteni uu

asigurascra

pc nivip. cetali cea

urmatoare
0

vasului: ei crau sccunkvbemetes, om de meserie. care sarcina sa lina canna,

si-au picrdut Eparniuonda.

s-a pcrfcctionat unele care

~-;l dezvoltat,

ndevarata a fest

Melenas , fratele lui Ptolemcu Soter. Tricra atcniana rnasura 35-40 m,lungime

avca pcatc

vfixla

lun-

hegemonic ta Arena. care u maritor" Modelul .~au rrirema. accsrui acest vasul vas

pc mijri , ulcatuind a mcritat vasului Tucidide porccla

talasccratii, de "regin.1 a rust triera. inventarca , Ia

pe

5-6m

largime

5i

uvea

cala cam de a carer lunm , ~i era dill nuvigatici dar In nnmai coborntc nu lngre-

MARA TON, /lra~',)',- ema' a Aricit, d

lnuintc imprcuna ell Denne, ml~\~til1os, de sinoecism". ell Tricormtos. tetrapolca atcnienii au Maraton

mui strrllueitoarc

m; ea era varia

pusa
intre

ga plasara il1<IPO'I, de partea puper. Keleautul, capetenia v;}sla~ilor, n:gla ritmul acestora

In miscare 4,2()

de 17(j de vas-

dup;"! sunctul
la~ii ereu banca mijloc lamiti. legit:

de obci a! trierautesului. In Iclul urmator:

V5.~Pv

minI di,\/(l!I((l de mare. fa nord de Britesos. forma, ~i percu Probalmtos

le (peste gime

3() pcntru

un schimb). ~i 4.40 in timpul

repartizuti

de razboi a utribuit

inarmata Ia prora cu lin pinten puternic

bronz: timpul panzele cand luptei servenu corabia velele obisnuitc, de vaslasi. una vasul. ~inijlocul r triera avee va~Ii:l5ii se odihneau, era condusa adesea rnanevra fiind

ioniann.

Pe ~esul sal! armata

11

de sus, 62 traniti: pc banca din , 54 zigisu: pe banca de jos , 54 tao In ansamblul sau, la atcnicni Ilotu de unul sau rnai multi srracomandamen~i Incredintau care Il-a fest echipajul i101i* de

barut

corintianului

Aminoclcs

era comandata tclc navarcilor niciodata

sana a lui Darius atenienf amanat

_,. (RAzBOAIElE de invade in ajutor aumci nouf

MEDICE). persilor, si-an enernumili care era propria greei; 490) pen-

sfarsirul sccolului
in secolul eincizeci al

<IIVIIl·lca.
in Ionia. Policrare"

in

realitarc, atunci eu

In rata ameninrarii i-au chemar plecarca. care IIlSfl, sarha[OrimJ giile si a obtinut rdnnoita tm;)

tip de vas de razboi

n a aprirut decnt

Pc spartani,

VI-Jea

Pun;1

spre a nu impicdica

5i a

uncle cctari separau tcrcstrc Je cele maritime

flotclc.
0

La Sparta', maritima,

Camera", a clcctrizar strategi

de Iupta

era penteconrora.

galcra

lntre

Miltiade

de vrts!e.

din Sarno», se pare la in

smr~itul sccolului ul V -Iea ~ecolullii urmator, este stgur cit doua catarge (catargul Se pare dupi"! ltnlll drna.s decat catarglll

putcrc era

corabiilor
rieci"; efori'

«1 cci

pc 1<1 530 I. Hr .. uvea "reo ace:-.t tip, atunci t:il eel dintai Pentecontora ~far~illli ionienii timpul largul aeelUJ n-au -

sum de vase de eu Iriere. parasiti"i trierei' triere insuUi

u dati'i ell el sa-i eedeze in fic(are sa zi ue comanJ;1 lansa asupra

comanJa,

cand a ineeput sa se echipeze

catargul akareios). 330 i. Hr. n-a mai

ca

mare

5i

era navarcul

recrutat dintrc
descmnat numai

5i pecatre

~i p:1stra comanda Grecii

lin ani. dife-

zi. EI a a~teptat OJ septembrie per5ilor pe hopJipi

fost secol,

ell tOlul

MATEMATICI.
Pana in veaclll al V -lea L Hr., lupta pc mare em (lidoma luptei pe uscat; ·va:-.ele se apropiau narea mai unul de altlll cchipajuilli adver~. (432 ritele ("ile: discipline aritmeliea,

cuno~teau

In

folosul dedt mica

care ald1tnian maternati· gcometria plana ~i in grc· erau

per5ii au fost in JeHuitiv in marc. Atena, tarziu, p[inleic, Ei au incercat lipsiHi diei Inving:Horii pentro

infratl~i 51 arunea{i atunei sa surprinJi1 uar em prea in

~i·<l

mai

utiJiza[

bataliei
careia

de la Lade, au fost batuti rascoalei

in

ue aphrlitori,

de catre

per;i,

luptat

corinlicnii

~i incerea dimi· se in acest fel au ~icorciricnii in hai. Hr.). Alcnienii

spatiu, trigonome[ria, algebra. Cifrele cesti - C<l in toate scrierile anliee rq;rezentate prin lilere carora

Ii se aJauga

se i'ntorseser1l, prima data.

ceea ce a pus capat

lor (_,. RAz· la im· dalla ~imonoprca u~oare

fuga, la cetatea umiliHi

lor. Flota harbara

ridicat

BOAIELE MED!CE). tntre bl:iH'tliei de la Salamina', boldul lui Temistacle

4):0 ~i 480, dutu atenienii,

t.1lia de la SiOOta

~unt cei care au invemat ~i au pelieqional strategia naval.::i; prin manevre dibace ei distmgeau direcl, liniile inamice, eviland contactul apoi utilizau diekplolls djekplous cansla in deplasarea corabiei .~i perip[ous; de-a lungul

lITl apostrof; acest sistem avea, desiguAr, mai mult incoll\'eniente dedit avamaje. In

aritmeticli,

efecluau

cele patm

operatii

~i

~, au eonstmit

MARINA.
tfU

A avut un ral important care lraiau In contact

penperma-

sute de triere. reme

Au fosl cOllstruitc Cll unul erau va~

~tiau S;! extraga rMacina Icau fractiunile ordinare, liunile z~cimale. ~tilizau abaca*. Pentm

pl1traH'i. Ei euno~dar ignorau fracca\culele simple

popoarele

ncnt ell marea,

ue

sau

bireme. dar aeestea

sau doui!_ simri

carc

depindea

in parte

de vasle.

du~mane

pentru

a-i flirilma v§.sJ.ele;

182

183

MATEMATICI Gcomctria egiptcni tile era cunoscuta de topcgrafii algebra lnceput, Diofanre geornetnca de dire , tara algebra, a fest practicata, marematicienii propriu a se putea arabii un sistcrn de la greci; al rczoltotusi n-an elifacur sau

MAsURI

de Eudoxiu",

de Aristeu el

~i de Menehrne. ~i preceptor

doron)
salt

Lie

114

picior

sau de de m):

degete

, care rnasurau pamsnturile impiirtntre tarani. Este posibil ca Tales' din Milet , la Inceputul secolului al VI-lea, dintr-o calatorie in Egipt, sri f adus ~i De sa de acolo si'i diferitc cunostiruc sa prevada pusc matcrnatice eclipsele.

discipol 31 lui Eudoxiu Alexandru" eel Mare;

blema este duplictiru ilustrata curba

<IIlui
promai care a de

((),o74)~ picior

condilul 2 dcgctc

(condytosv
(0.037

1/8

de 01).

<Irezolvat
Penoadu din Elis.

a creat un limbaj

degetul

cubului. »urnita

varii ecuanilor au vulgarizut dedit

(dactyf(l,~),Je

1116 de

picior

(OJllgS

tntors

~i de Hipias a asirnilut

hera ell rotu! de traditia sa pcrfectioneze

geomcrrica. Csnd
crcat deja

Mulriplii
picior PYXmz, 4 degcte lin picior

piciorului

f tnvntat UITIl uscrncnea , ponte

~i de la problemele Irnprumutat minte greeii fi

descopcrit Antifon.eare care

.cvadratricc'': ultimclc din Hcraclcca. lui Autifon:

vau nn picior

ca de 13 arta arhitectilor
ingincrilor

clemente in de

de

5/4 (0,370

de

erau: pygme. de 9/g de ~i2 dcgctc (OJ13 m); picior suu lin picior si m); cotu! (pech,ls). (orxya) de de rn): toasa

fi

ale Iiniei drcpte: a completat Arhitas" sfrlr5it,de Pcrioada Euclid", a dcschis rcrc aproape

de Brison lucrtirile a fest

0

de catrc grcci. Ultimii rnatcmaticieui au fest comentatori SUB cditori: Proclus (sccolu! carte V) l-a comentat pc Platen lui Euclid; ~i prima

~i 1/2 (0,444

gcomcrria au crcat

greaca obscrvatii 0 ~tiillta

elementclc ~i 'invattioriginala,

din Tarent.

sale: totusi , Jill aceste

elenistica
perfects:

inaugurara

a Elemensetor
a cdinu 'Icon 370

care vu

temetia propne i noastrc matesi discipolii schirnbarilor geometria can: chela sai aLI studiat geea unui lucru in sine lurtui sc rcfera scnsibilc. spirit: sale 1<1obiecrc nu admitea nu era geolui Platen. trei probleunghiului din Chios de geo0

care a claborat calca analiticc. mari calculului

metoda

de cxpucare mici; a l gcocei

din Ascalon lui Apolonios; prin anul Hipatie Apolonios.

Eutccius Secuunde ennice ale

din Alexandria pc Diofantc a cditat iar .~i pc

de Arhirncdc". infinitclor

mauo Pitagorat metria, care scupit

iitemeruete lui Euclid,

ell. 0 cunoasrere

~ide
metric, mai

Apolonios

din Pcrg.

piorucr
dill *, i

i-a comcntut

6 picioarc (1 ,776 01). Multiplii piciorului III miisurilc de drum crau: pusul (bema (Jl'/oun),de 2 picioarc 1/2 (0.740 01.): plctra (1'1f"lhnm), de \00 picioarc (29,6 rn); sradiul (\/w/ion). de Ion (Jrgra sal! 41)11COli, sal! 600 picioarc (177,6 m·).
Grecii zccimala combinau cu un Aceasta un sistcrn sister» de progrcsie sail duodecimal

De

altfe!. unuia dintre

Pluton * uborda aceastti idcalc. idcaliste, rnetru. ~tiinpl.,

in acelasi metaf'izicii care

ustronomi trigonornctrici.

antichitate

( • ASTRONOMIE), Hiparh
invcntarea desi a fost rnai putin CUt11prin lucrarilc din a Orient. lucrarii

sc datorcazf
romana, , este cunosale grecilor carte lin tratat sfedespre Gerase a

M.AUSOLEU.
tornnos , a domuit pana in 353 sa Artemisa. i se iuulte carui Briaxis', Acest s-au

Muusol, in Ceria

fiul din aceasra facute

lui l lecuanul 377

scxugesimal. de topografie

sc vcdc ~i in rnasurile at piciosan acena boil. de (Je taru~lll peutru

sc pnrca in
<l:;<1

Bpoca

in cure, ca multipii = tepusa

masLLra Incat

crcatoare intcresante

la Acudcmie' din Cirene

pe nimeni

i. Hr., tmpreuna Cand a murit,

lin mormant au fost a fast minuni lIedt turcesc cepitala Unitutea

cu sotia ~i sora a pus sl ale lie catre ca Nu i monumental

rului ~i ai orgya, existau:

(kaiamos. akaina
10 picioare topcgraf).

in secolul

<II

V-lea

L. Hr., Tcodor (3,5 etc.

Prolemeu",

in prima realizat

(2,96 111);hamma sau lanml lie 6() picioare, ,76

, unul din maestri! incomensurabilclor vestite trisecua Hipocrate cubului. cercului.

sale fiemf"xi.lIc,a uu tratat

0

sculpturi rnouurnent mai regasit de eras

san 40 lie cop, de HX) pipaudicf x

pus problema me: duplicarea ~icvadratura a fest primul metric secreta

de trigonorncrrie. Menelas (in secclul I)

a publicut triunghiu! despre teorerua Nicomah corpurile capitula din rice, cuprinznnd sferic.

Leohares",

Scopes"

si Timoteu". considerat ale -lurnii. in

pfma la 17); au ramus

sau 10 orgya (17 cioarc (29,6 m).

Masurile tepusa picioare. trat uetragonas patrata. adica ~,76 m; arpentul Masurile

mj: piethra,
erau:

una din cele sapte elemente Bodrum.

de suprefum

piciorul

temeliile construir Cariei. de m1isura mi1sura

ii cateva modemul pe

pOliS) de ~7 em:'; acena san de 10 x 10 picioare, sau

care a scris un tratat ramasese ;;i

1H1

care, pana utunci, in caJwl >eolilor cercului

~tiint<'l

pitagoriciene~ prcocupat Teetet,

el

(sccolul II) a scns 0 lruroducere fa wir· meuca, Teon din Srnirua ne-a lasat 0 cxpuoere usupra matematicilor, necesara
pcntru lllcdri, tatii. aceasta locurilor cilindrului. intelegerea (secolullll) despre uintre prevazu[ lucrare lui Platon. a seris geometrie teoreme Paplls din Alexandria. cuno::;tinte!or mai multc

sculptura,

Jocul

pleihra,

de

ILMJ
Jupl

HXJ
cum

Halicarnasului,

870 rn:' sau 8,7U uri. variuu (melra lichidelor hYf.:ra) sau eornuna sistemul mliitiplii (I.u~ I); (4J2 I); de

a creat geometria de pmhlcma lIiscipol referitoare gresiile cu Platon tatul Jintre allui

de capacitate

incomensurabildor. Sucrate·, a conceput rationale, eont;nue~ La sfalullui u fust :->ai, Leon ~coala la llumerele

MASUR •.

de lungi0,32~ m, m. de

erau destinate soliuelor era cotillil erall: chenisa hemiectul hectcu~, (51,84 rnultip\i; o 192 cotili,

luerari la pro-

care una este un reZllmat ale antichieu un eomentariu se gasesc a lui Papus Serenos spa~me secolului Aceasta

a1

me era piciorul Je stat. Piciorul iar pieiorul Filetar, ulilizat 0,296

(pOU.I) eare varia in funqie eginetic in Pergam, pidorul piciorului 0,32U m. Piciorullui era de 0,330 orJinar atie solonian~ erau: cmpasau 12 (di(."has)

(mt:tTr1 sera). Unitatea (kof)'le) de 0,27 Pentru

1. In

;;i proportiile

imprcuna Platon, traJin ele-

vast~ ill originalc aSlipra 1;>i de de

olimpic,

atic <11lui Solon.

soliJe, de 4 cotili 16 ,otili sau 1/4

.5i ell lhpocrate

el a rcprezentat revazut L1e-doi

(l<hoinix),

~eoala Jin Atena'. lui Hipocrate Jiseipolii mare

~i celebra

problema geometrice. dcspre

TotU.5i a predominar el masura mi1suri, submultiplii nul (spilhame), lIegete (0,222 de ~ dcgete

(hemiekton),de de 32 cotili I). Penlru oxybaflll, (~,64 sau 6 hecteus, lichide de

lIin Antinoe conului allY -lea, forma

m. in sistemul

I); mcJimne. existau tie

~i Telldios

a scris 0 lucrare Diofante simboluri

12 hemiecle uoi sub· cotil sau

Magnesia. CcalalUi niea, 184

La inceputul
din Alexandria algebriee.

adidi. 3/4 de picior m), semipieiorul

din perioada

a lIat un sistem

cea de la Cnido~,

a fast n:-prezentad.

(O,14H m); palma

(palai.~(a,

c)'atha 1/2

(OJ>68 I), ~i cyalha, de 1,6 de

185

MEDICINA cotil. Multiplii emu:

MEGAAA hemichoos,
de 6 cotili amepoin (19.441); vistcm, 112 cereshemina, de 9 La Cos practica caruia irnedian Diodes pcunca muri, Cnidos mentes. ii apartmea au fest genosul Hipocrate": Praxagoras Asclepiazilor, urmasli din Cos sai ~i Arhigenc sa descrie cl prescria de sourc. Rufus Galien rrcdicina altfel nalat in elcdin ~i al lor au din a fest un ohservator care s-a priceput bolilor: cateva evolutia rcgirrmri. Scau pastrat Bfcs grcacn a fost eel care si unirnul ~mrilc remarcabil foarte hine ca tratamente scrien al I1-kaJ, romana. ale lui dar lntreaga Iiind de In . Am .\emclcnlcc": scolilc iatroion, pentru grutuit. huirea iclilor. un fel de dispenser
0

care avea sali :;1 carnere tngrijiti la retrichcltaadesea regilor fiind dispurcau erau servea aveau

(l.6~ I); khaus, fora, de 72 cotili mctreta, ca tarzic care de (, punzand (0,4091); a
{mit

de 12 cotili

(3,241);

~ipatrunzaror.

de operatic,

Iarmacie unde

~i poate acestia

sau 1/2 rnctrer adcptat un-nou 4 cvatha multiplii I);

bolnavi, medici Medicii

de 144 cotili echivala (0,272

(31-:,83 I), lntr-o

din Caristos. , scoalu in nrnp

in

matcne rccurgea

de teru1<1 regide la medica-

bai cu apa rccc ~ibai

Un impozit

special

din Cos

lor 5i la acopcnrca particular! Suveranii

cotilul

cc partizanii tratamentul decocturi

sculii

{secolul in cpoca

[a 1)1041;

ercu:

prcconizau in general

a dominar

propriullor

dispenser.

cyasha

xestes,

cyatha
I); de

din piuntc; ~-a dczvoltat medica-

III

general

de lin medic.

Medicul
acestia

hemicnoos, (39.294 cubic, ell 35,31.

de g cctili (3,275 I). Metretu cgiueric iar kholl\ in prcajma

(l,637 reprezenra

Clceasta metoda Pc mnsura mentcle, cpocile nistidt~

de tratument

ei reprezentant ale cpocii

persici

era rctdcauna

un grcc, Ctesias

knous.

de 16 cotili

I); metrcta,

cc s-uu perfcctionat

scoli urmatoare

eel mai CU110scut dintre

192 cotili un picior piciorului; valcnth echivalentn pate masuri

eel fiind rcluata ultcrioarc. s-a dczvoltat Iucrarilor din Ccos. en

0

tot mui mult in epoca lui Hcrofil" Discipolii

perioadele din Smima, alaturi pnn lnva\lll1dntul cursuri ucenicic

au stralucit Cos. studii In accstc in rrei clinice (studiul

adica

v .. ia dupa valoarea u , era echispartans ell 4,62 era I.

din Pcrgam din

". dill Alexandria',

MEDONTIZI,
regata. Medontizii

xeno,\' atenian de engine

din Medon. instituirii erau alesi fiul

ill sistemu! ell 74,1, sc gaseau

Medicine gratie Calcedonia,

de ccu

Medimna ~i table

se desfasura , prin tsrudiul mijloacelor csentiale. Anatornia bolilor)

dcscindcau Medon arhontii

Masun-etalon • METRONOMI

pe care cruu

sa-

divcipul

al lui Praxagoras

~i ptiu corpuerau vreme .

lui Cccrops. magistraturi

a fast primul

arhonte" accstci din acest

lui Erasistrarc" a Iovt crcata tumc.r

practica.

pe viata, iar la inceputul

pietelor.

ahuccat in dogmatism; scoala uriginar

~llCCCS

rcactie la aceasta care se mul 11_ Hr., a avur . eI

lui), patologia (cunoasrerea disciplinc!c acestc studii.

~i tcrapcutica cfit dureu

empirica,

Lie vindecare) Nu stim

~i"i descric

bolile.

in scculul

genos . Medonuzii sc tntruncau pe Aeropole', undc posedau un dcmeniu xacru. Familia lui Solon' facea parte din gcnosut Medontizilor.

MEDIC.NA.
medicina aparc ralli\ii

illca

din epoca

home rid na~i

Asclepindc, un mare imporriva prcscria

din Asia Mica, l.k rnedicumente curelc

ell siguranta

cu avand

un caracter ell balsamun lor nici anurnita

0

1<1 Roma; regrruuri!c. de ascmcnea epoca.

declarsndu-se de ape, era

ticnal:
IlU

erau pansati la lngrijirea

abuzului igicna,

astfcl ca Tesalos din Tralcs studiase II ani tnainte de a practice. Studiile Ill] cruu conflrrnatc cipolii pentru picdicat Medicine cfururgi, meile dedt insisi priv~ti; medici publici. secolul cu sume Democede eXl.'ilall mai prestau maestrul cx ixtcnta cunostea ocufisti purceu prin vreo un

multa

se fulosea

practica mhsura,

magica. medicina cioane"

T()IU~i, lntr-o tnainte Se dinainrea

masajele , plimbarilc.
Ilea Hipocrarc: maestrullui comcntat tntemeiat lite provin lui Asclepiade scoala Apolonios in aceeusi

Maestrut

:;.au rarna, acesra care l-a

diploma, dar disjuramant de credinta

delor. Dar asta n-a a numcrosi

MEGARA,

oras

din

Grecia

centrata.

curt! slI1pilneu i.\/mu! Corjnt~. Me.gam er.il. desparnta ~e Sori.ntia pri~~ TTlUIl!;11 Geranicni, tar de Auca pnn muntn Kerata. Megera cti avea existau Corint de mica cetate Cetatea epuca exista Desi pamantul spre ei nu era doua Pagai, Nisaia epoca fertit. ca ~i Corintul porturi: avea avaruajul mari , unde pe golful prolcjat
0

~tiiI1!ifidi s-a dezvoltat de a se dctasa lui Hipocrate". se transmiteau

in asclcpi-

lor ~ide dcvotament

de ascendenta

din Cltium.

plin pentm

profesia

tm-

zeului.
dicina

cunusc putine
medicate aceste care

lu~rlJfl

desprc ~Torusi, de cuin cadrul

Un discipol dupa

eli
u

sarlatani. specialitari: Fe1111

, Ternison metodicn,

din Laodiceea, a corpului:

deja multe , dentisri, dar medicii

nostintele genosurilor",

care bo~coli

ginecologi. F,mlll1cia Existau:

deschideri doua ~i Nisaia, insula de paza

familii

primind

alrfel

din starca

generals

fi

medici, de copii.

nu xe ocupau era ei preparull

~i strainii,
la Crotolla, la Cos illlstrc.

eruu

Integran la Rodos care

in genes. de medicina ::;i ma.i ales I-a dat pe

cel mai vcstit a fost SOIlinos sfaturi

reprelentan!

al accstei

de femei:;i

pe golful
Minoa. feniciana din

Saronic,

Astfe! s-au dez.voltat la Circne, ~i la Cnidos, (aprox.

mari ~oli

din Efes (secollli

al I1-lea), el a l11sa( de de .5i din rivale acestui

o disciplina

speciala,

era paate preelenic~.

care a fost g;inecolog judicioase

Cll

~ipediatru;
privire

medicamentele. medici Medici al VI-lea mari din milit<lri, pUblici medici Crotona. medici ai gimnazii1or~

medici medici inca din

sau mai degraba Cll siguranta presupune de uriginc In ca

au fa.~t rivale i. Hr.); el a fost apoi la Alena·, Policralc* regele ~i sfctnicul sa, unde a practicat nervii.

la modul intemciata

ata:;<lti armatelor; ~i.in sfar~il, cx:istau renumiti, publici,

o a5Cl<lre

cretana

'::';coala dc la Crotona 521-483 la Egina', Luat prizonier

a mo~i ~i a ingriji i se datoreaza Ateneu medic, boala Siria (din ceea (sm.r~itul Asia

noii-Jk"lscuti.'::';colii Mid); porrivit

a fost lntemeiata miceniana; 0 a~ezare,

0

Democede !nainte Pen;iei, a murit. diseqia

pneumatica, cc guverneaza secolului

se poate poate

mediI.: public din Samos.

i. Hr. Cetatile

i~i di,putau precum mari asis(ati

ioniana, 111epoca intemeiata Pe atunci

de a deveni Darius.

medicullui

.~anatalea

Tripodes. clasicii,:;1

in locul unde era agora a~zare intanta ale sale, Alcatoi, Pclops, Alcatous.

de catre In patria descoperit

e,\tc spiritui,

pneunw. Arhigene a1 acestei

in ora~ele

pe una din cele

el a fost mcdicill pitagorician,

I) a fost eel mai ~eoli -

mul!i

JOlla

acropole

acesru ia, apoi s-a intors Alcmeon, animalelor

importam

reprezentant

~i a

il Cllnoa~tem prill compila!ia JucrUrilor sale pc care a nicut-o Areteu din Capadocia.

de elevii lor ~ide sclavi publici; la Alena ei erau alesi de d.tre eelesia'". Li se pllnea la dispozitie un local mare ~i bine aerisit,

Lie un fiu allui

a.':iczarea fonna, irnpreuna cu Atica, unul din ede pain! triburi teritoriale ioniene.

186

187

MEGASTENE

MERCENARI ~i din acea epoca sa da-

Dorienii

au ocupat-o

a fost tnlocuit

Cll

o oligarhie

moderata. din sale. Ea ~i a

teaza,

probabil,

noua

denumire.
trnegaron)

Megara. sHipft(Carie

care .~-a dezinreresar

de evenirnentele spartana

dupa numele )i Alcaroij: doriana kcme".

castelelor atune! se

niJor sai , aflate

Pc acropolelc

sale

Grecia l'ii s-a oricntat tnsprc coloniile

constara
repartizatc

a aderat totusi

la simahia'

fur-

MENTOR, graver in argint, Nu se cunoaste nlmic dcsprc originea sa 5i nici despre epoca sa. Se stie doar ca a trait inainte de anul 356 t. Hr.: ill acesr
an a fast la incendiat care foarte latin L. templul Arternidei din de

regelui trc care pomi spcranta Agesilus

Artaxerxe, se aflau lmpotriva ~ a rners

Cirus multi

eel Tanar, mercenari, spartani

a reprina in

crutat aproape 12 O(KI de

fratclui

, pentru regal. mai tarziu,

sau
Ceva

diviziunea in cine]

nizat 2() de vase la batalia

de la Salamina.

cu-I va detrona.

in trei rriburi".

Navigator! tmlrazncti. meganenii all plecat din Pagai spre a tntemeia in Sicilia ~ Mcgara din (M7 Hiblaia "pre caprox.
~j

in 728 t. Hr.j la Scfirnbria jar pe Bosfor

~i

Apoi J rupt lcgnturile ell Sparta 5i s-a afiat cu Arena. curl' a instal <It o garnizoana in citadel a ei (in 4()] t. Hr.) ~ia legat-o cu portu! Nisaia prin ziduri lungi. In anul441 , anstccrarii accstia putul oasa, Arena" politic Aratos" upoi era vestita Maloforos jurul cursuri priu .~iprin i-au alunpat pictclc pe atenieni Victorisprc rclul nul. si all tnchis riizboiului Sparta a! a colonic cultul acestuia ernul Megarei la tnce-

Efes , in
erau

se gaseau cateva
Cupele ~i vasele

Iucra-

sa

iupte in Egipt spartani. faraonii,

in FrunCand, care ca

rile lui Mentor. late oratorul

sale cize-

lea unei rrupe de mercenari pe la rmjlocul dcvcniscrti persana, au apclut lie au vrut sa nu sccolului, independenti

apreciate , de vreme ce Crassus a cumparat eu

cupele lui.

fa~a de puterea pcntru

Nisaia,

r. Hr.), r=

sc instala

100 O()O sesterti doua dintre

sa sc tnarmczc

invadatorii

se

mai

Propcntida.

la Calcedonia, la Asiacos si , III sfar~it, fa Bizant (uprox . (}6() i. Hr.). SUlptini ai Bosfurului, Ponnf dcn(a format culmen erenienii comediei". ca rczulrat vastar men. aclama[ Megarei, Cipseiw.;, palla atunei sustinut cilia
S-lIli

pelopcnesiac"

a lmpins Mcgnrei

din

nou Megura aproapc

MERCENARI. marl furnizori de

inca din In secolul

Greeii mercenari al VII-lea

au fest cei mai

[a mcrccnari

greci;

poata lntoarce, ei astfel Ahoris

cu trupa sa

ai lunui
i. Hr.,

annce. ei au

l-u IIIat in solda

sa pe Habrias"

ci au domina! unde aristocratia industriala

comertul doriana
S-<J

prin cxigentclc

ci , dar ulterior a fost in Lign romana.

~~lI

ell

Euxin

~ibogntlile au venit d'm abunde trans-

intrat

III cerate,

ahecana, Meguru Artemis ; in conloc mid.

crescarori

de vite si de rrizboinici

III

burghczie

~i cornetoms cu ale

xan pcntru aveau

ciala. Sceolul al rdsului sale Hiblaia

al VII-lea

I. 1Ir. a tnrcgistrat ,
C3Te

Diocles

solda unor suverani straini, fie ca giirzi de corp. fie ca soldati ocazionali. Faraonul suit Psametic I a Inrolat (se pare cii primulj "oarneni de bronz", ionieni si caricni (clcnizati), care se tnralneau deja
III oraselc face din Egipt, unde veneau la Memfis, pentru a

peltasti. La fcl , mcrccnari greci au iuptat pentru persi lmpotriva macedonenilor cucerir capitan! oarncnii nistice" din lui Alexandru Asia Mica. rcnurniti pc care * eel Mare. Astfel.s-au , sclicirati lor, ii avcau. csnd putur el a vedca

de suverunii

srraini sa intre

In slujba

tmpreuua cu
Armatele elede reate

prospcritatii

Mcgarci.devenita va face forme sirucuzani secolului cirnericne. Tcagene J.eoarecc

altarutui

~i .:IIjocurilor

de sarutilri

Intre baictii

corncrt: asa era

unde

au fost alcatuitc Monamulc

tnaintc

;;i

vecinii

ai colonie! poarc foa-

sa cunoasca prirrclc
UI mijlocul al invuziei -

care a de, a fo ... t i-a imSlapan alian~a care a(1oi

1I

Bosforul iar un

poporul

a tufruntat

MEGASTENE (Megasthenes), istaric _)i ,;t'ograf(.lewlllt lit tlt-lea t.Hr.), Secretar al regclui Scleucos * Nicator, Mcgusrene a fast trimis de catre acesta ca
arnhasador rcgcle teorelic Se .~tie la Sandracotos aprox. Sandrucotos, (Thandragupraj, ill anul 295 I. Hr. la lnceput Illterneiasc care avea supus un regat devina unde Imn-a lui ill caprasienilor,

151 avcau "strazilc" lor. ~i mai ales la Naucratis. in Della apuscana, eras interneiat tn aceasta epodl. din imboldul eceluiasi faraon de catre c3.~iva ncgusrori greet din
Milet~ in Grecia ~,care propriu-zisa, din Grecia, de mercenariat, pentru a lupta despre ehiar a fast razboiul a tre7.it peloponesiac meroase angajand de eetatenii r[l.\unet cetatea care cste de ceta!eni" insa~i. per~ii cel a [inut sub arme * ma-

din merccoari.

cure all provcna

cucenrea lui Alexandru 5i care au luptat nctncctat tntrc de. <Ill folosit fcarte
mulr mercenarii. cial anumite pentru lizurca care Au fest solicitate . prccum lor sau pentru prastieri ill spe, speciarodieni. Hr.), in popoarc urcadicnii

combativiratea lor: arcasi

aristocrat. (640

de catre multime I\ubililm Teagcne tiranul pe Cilon'

pfu1;it vitele

I. Hr.).
0

III eu

ca

joruatea cetatilor
vocatii mer~enMi asupm

nu-

crctani,

In cursul

hritaJiei de la Rafia (217 infnmtat vedea, Ptolcmeu in sud·estul pOlrivil

i_

ceta~ile al::ituri

s-uu

a1

IV-lea

~i

a facut din Coriat, in timpul acestuia

Seleuei7ilur~, rnaLlri"l.

fllsese

pc

malul Gangelui,

sa

Antioh s·a putut armatcle

al Ill-lea,

Palestinei. pc care erall all diferite

lor. Aceasta coneep!iei Aceasta Episodul retragerii Sutrapii, apusene s1\ utilizeze

a avut un putemic "armata* Jespre in trupe mii pcI)i ingreci ei. fiir5 Fratele ~i epoca

istorisirii

du.'jmanul E5eeul

Mcgarei,

I-a
de

perilll pitala putut car Sekucos.

Mega~telle 1<1 PUIlCI referitoare Indiei;

s-a Jus treburile

ne-a j1'i.sat-o Polibiu. fost menlionate tmpc

cat oe cterociile a Seleucizilor* ...cnite sirian din

loviturii

sa,
insa

Palimbotra pune lucrare La inloarcere. 5i etJloiogia

(Patlla). Megastene

~i, ca urmare, au Inceput al

lor. tn aceea

stat din Atenu.

fost pri-

razboiului eu Atena, ~i megarienii instalat la Salaminu* (632)_ Tcagcnc izgonit recueeririi de ciHre popor, Salaminei
0

a publj~ dad. a oferit fauna marimea ~i de a

sa foloseasea eclor zece

col {uri ale lmperiului

~i des pre care

lndie",

la istoria·, ehiar

de mercenari. (--+ XENOFON). ai provinciilor cepuseri1 deja

eel mai ellnoseul guvematorii ale imperiului. mercenari

a fast cauza !lienj.

poate

din ate· , care

geografia adaugat greeilor flora caste fluviului. elc.

nu ~tim cum erau rccrmate. dar sunt pomcni{i I (HIO de traci. 5 (JO() de mereenari greci comandati de Hipoloc din Tesalia, 1500 de crctani sub onjinele lui Euriloc. 1 (JO() de neocretani eomandati de catre Zeles din Gonina. 1 COl de carouci 10 000 de oameni
COll-

de dtre

multe noi vaii

pove~ti. cuno.'~tintc

luerarca despre despre

A fost instalata

democra!ie'

s-a men!inut Nisaia (aprox. aeestei 188

pana cand PisistTllte* 5701. Hr.).

a ocllpat ci11n unm

Gangelui, religia

Se pare

indienilor,

sistemul

infrangeri

guvernul

democratic

In razboaiele pc eare Ie purtau sa !illa ~ama de puterea centraHL

mtre

uu::;-i de Li~imah,

veniti

189

MESE

MESENIA

din Arabia si din regiunile vecine, comandati de Sapdifil. ln armata lui Ptolemcu
cxista ccnari
0

cavalerie

de cretani.

gali, traci, merFcxidas.

grcci

comandati

de catrc

Prezcnta ataror rncrccriari a fost cauza unci mai mari circulatii a monedci. cad ei rrcbuiau braniti 51platitL dad emu intr-adcvar platiti. Este adcvnrat ea toarc acestea

au I'm! pricini de rascoalc si di accsti oameni tnarman nu sc dadeau in:Jpoi sa pustiasca pamantunlc care trcbuiau sa lc aperc. ln Egipt , in Ii S-3U dat loturi de pamanr pe care Ie exploarau prin
sclavi. rnari dar acea-ta sc istoveasca n.a lmpiedicat economic statele

sa

ariston, gustare surnara. sprc deosebire de din epoca hcmerica; searu, deipnon, hwla la caderca ncptii ~i care a devenit masa principala Dupa-amiaza era tntrcrupia uneori dc u gustare, hesperisma. Barbatii mancau tntinsi pe pnturi , in fate carom erau pusc mese mici: fcmeile si copiii rnancau sczsnd, fie in gineceu. fic tmprcuna cu h3rba\ii din familie. In Creta", in Macedonia' primitiva, loti mesenii ~edeal! ~i ell siguran(a ca obicciul de a sc huindc pentru a lua masa se practice rat la tara, mai ales la tarunii cultivatori si la pastori. Mancarurilc erau servite In portiuni
cea gata prcgatite farfurii pentru fiecare mesean, pc

pentm civilizatia greadi, in care viata publica ocupa lin loc de seama. MESENIA (Messenia), re giune din sud-vestui Peloponesutui", marginita de J.anmiu· (de care odespartea Taigetui], de Arcadia' .$i de Principalul curs de apa al Meseniei, Rernisos, coboara din numui ArcaJ.iei ~ise vars;. in golful Mcscnia; dc-u lungul curvului sau, care margineste Taigetul, se intinde 0 vale fertila ell climn foarte hHinJ.a ~i mcdi'i. Spre Marra lonica, valea esrc maru ginita de lanturile Aeguleon ~i Corifesion. Accste lanturi muntoase formeaza 0 peninsula care inainteaza in mare p;tna la

uu«

in razboeie

in general din lemn sau din paman! ars , dcoarece vascfc din metale pretioase slabirii imperiilor greccsti ~ia Grcciei erau foartc rare. Se msnca ell degercle, dar propriu-zisc , care a fost teauul unui mare se foloscau cutite pcntru a taia curnea ~i numar diutrc aceste rivalitan Intrc rcgii linguri pcntru «osuri si supe. in uncle zile , elcnistici. In fclul acosta, de la inceputul masa de seara Il~aear~d~n~1 unui os~[il, secolului al Il-Ica, Iumea greuca a devenit care se numea .~lm{){)\'101I In Creta ~. in o prada usoara pentru cuceritorii romani. Sparta". mcscle luate In comun purtau numele de sisitii". Mai existau ospete dale MESE. In epcca homenca sc luau trei cu direrite ocezii, rand barbatii si femeile mesc: ariston, mas a usoara, la scularc: stnreau lrnpreuna: ospete de nunta sau UJ deipnon, rnasa Illata la miezul zilei ~irnai ocazia unor sarbarori farniliale: ospete bogata; dorpon, cina. Carnea era preparata funerare, dupa 0 lnmormantare sau in de stapanul casei ~ide servitorii sal. Erau cins(ea moqilor; festinuri organizate de inv()cati zeii inainle de a ~ugruma ul1i- triburi eu prilejul rnarilor soiemniti'iti la malul, earnea era preparati1.imediat ~i era Alena' (Dionisii·, Panatcnee*); meselc pusa la frigare. SHi.pfulUl ca<;eioferea zeilor fmtriilor*, rezervate pentm bliTbatiiinscri5i partea ce Ii se clivenea, tacea libapi cu Yin in fratrie ~i oferite adesea de unul din curat, iar carnea era mancatA eu 0 turtii din membri pentru 0 disatorie sau 0 paternigrau sau din orz. oaspelii avand dreptulla tate; mese camune ale demelor *, re:zervatc partea eea mai bun~. Se m:lllca ~eziind, pentru femei* eu ocazia Tesmoforiilor*; Femeile puteau asistu la masl'l, dar sc pare mese comune ale pritanilor·, cand erau in cAnu luau parte la ea; ele mancau sepamt, functic, ale strli.inilor ~i ale cetatenilor in gineceu* hri1niti la pritaneu*, Aceste mese luate in tn epoca clasiC<1mu luate tot trei mese: comun ell ocaziile cele mai diferite ~i care, e la seulare. acratismos, cornpusA din paine pentru fieeare cetl1tean, se repetau de mai muiati1 in vin ~i din smochine; la pranz, multe ori in fiecare an, emu caracteristiee 190

care costau din ce in cc mai mult . Este mcrccnariaml a fost una din em

capul Acritas,

Inchizsnd

golful

Mesena.

Ca

:;i celelalte provineii ale Greciei, Mesenia J. fest populate inca din epnca neolitica de populaui care au ramas cunoscute sub numele de pelasgi, caricni ~i lclcgi. In epoca homerica. Mesenia era tmpartita Intrc regii din Pyles. Nelcizii". ~iprimii lacedemonieni (valea Pamisosului era alipira regatului lui Mcnclau). Sc pare d spre :-.far5itu1pocii aheene. dupa 0 invazie e a Nclcizilor , valcu Pamisosului a fost guvemata de catre un rege Jocalnic. Melantos. Dorienii", veniti din Laconia" sub conducerea unlli Heraciid, Cresfonte, i-au ga.~it aiei pc descenden\ii lui Melantos, Pomiml de la capitala sa, Sreniciaro:-.,Cresfonte ~i-a organizat regaml, punand pe picior de cgalitatc pc mcscnicni ~i pe dorieni, in ciuda nemultumirii aeestora. EI s-a insurat eu 0 ahceani1. Meropa, fiica lui Cipselos, regele Arcadiei, coborator din marele rege Aipilos. Numcle stri1mo~ului, i1ustrat in chip glorios prin domnia celui de-al treilea fiu ~i urma~ al lui Cresfonre, Aipitos, a d.evenit numcle lIinastiei. Mesenicnii 51 lacedemonienii rri'iiau in bun~ intelegere; ei se adunau in fieeare an ~i aduceau jertfe

in comun in sanctuarul Artcmidci de la Limnae. in Tuigct. Dar catre sfarsitul sceolului 31 VIII-lea i. Hr. (735?). lacedemonienii i-au acuzat pe mesenieni C<1 au atentat la fete tinere din Sparta care aduccau sacrificii ill acest sancruar. Era un pretext, 0 calomnie? Nu se stie. Mesenienii au refuzat sa acorde 0 despagubire spartenilor si an alungar partidul pacifist l accdcmonienii, condusi de regele Teopomp, au invader Mesenia, au supus rara prca mnlta greutate partea sudica, locuita de popoare prcclcnicc , cauconii , driopii. Rczistcnta s-a organizat tmpreuna ell rege1e Aristodemos: lupta a durer 20 de ani. Aristodcmos. rctras In cele din urma in fortareata va de pe munte1c Itomc, s-a omcrnt pc mormantul fiicei sale, pe care 0 jertfise in speranta ca asrfel va cfi,:>tigarazhoiul. Cci invinsi au test transtormati in serbi", pamnnturile lor au fest date in loruri homoioilor" Dupa doua generatii (aprox.. in 645 t. Hr.), rncscnicnii s-au rasculet in nordul rcgiunii. Ins pre Andania; ei erau spnjiniti de Pantalccn, rcgele din Pisa (Elida), :;i de Arisrocrares. regele orasului Orhomenos din Arcadia; rcvolta CrJ. condusa de Artstomene, din familia lui Aipitos. Viata sa a Iost Linadevhrat roman cavaleresc: spartanii all fost Inlai invin5i, apoi curajul Ie-a fost insuflc\it de dtre poctul Tirteu. Aristoerates i-a tdi.dat pe di.sculati in batalia de la Prapastia Mare. Mesenienii au fost nevai!i sa se refugieze pe muntcle Ira, Conduditorullor, Aristomene, a fost prins ~i aruncat In Ceadas, de uncle a izbutit sa fuga: dupa 17 ani de Ilipte el a trebuit sa paraseasd. muntele Ira ~i s-a refugiat la Rodas, Descendentii aeestor mesenieni ex.ilati au fost stabiliti in anul 486 i. Hr. 1a Zancle in Sicilia· de ditre tiranul din Region, Anaxila.s, ~i au dat cetatii noul sau nume Mesena. 191

MESOGEA

METECI
rcvolta. :11 treilea aprox. s-au refugiar ell ani de lnptc. in anul razboi din MET belsug Cel~ de Colchida ALE. Poate

o
tele

nona

ca

cel mai vechi din epoca

metal

maritima, din insulele tiricate in

din Spania. Casiteride. general Monopolul

din Galla care eu insulele

.5i mai ales Scilly , de la

METECI,
cerale~. Se gaseau tile grecesti. sugan apruape {) avcaula mai bine. zcmat Atieii micilc bancheri 111special bile dczvolrarca

strain! care tocuiau trur-o

metcci undo In aproapc ei erau Situatia eu accca toate ceramestelor era care eel a ... L

Mesenia.

a izbucnit ~iau dupa Corint.

In anul

464 i. Hr. pc rnunAtcnic-

cunoscur

a fost aurul, In mormintdc rcgiuni (traditia ~i Frigia care ~i

care a fest gasit din miceniana. mai era

au fast iJen-

Din nou rnesenienii

Itome

capitula!
Ieee

toare onorurile
la Naupacta, 370 t. Hr. 5i a elitrei el si a in

dona

aurifere

vestire
si a

erau

din apropierea

cnastelor

engleze

mai ales

razbciului in

argonautilor

Lanii
regc-

nii i-au instalat

pc

mesenlenl Abia

Aur)
Midas

(Pectol
,HJ

boger
bogatia

Comuaille.
inlai

sraniului a apartinut
pe grcci prin ,~-~i

5i

ccmcrciunti. Arena", bat! unde

in alu-

gclful

Ienicienilor uli de

, <;t:ipfini in Mcditcruna corner]" Eump..

peste tot identic:' foartc

pe

viuni

aurifere

format

Epaminonda" berat definitiv veacuri populat-e nuntat a tntemeiar

a parruns provincia Mesena

in Mesenia

lui

dupn aproape ltomeului de Ilaut refugiuti

Lidiei). aurifere; Ural, Egipt~;

accca a lui Cresus. regele Muntcle Pangeu. la hotarul Traciei.

erau Caucaz Nubia, ~i ele bogate centre , din erau in filoanc minclc din din din celelalte

apuscana,
deschida

ceca cc i-a obliger ~i Galia cunoscut em utilizut

o cunoustem Iibera hamaf

I1II111ero5i (au reprcdin populanu , frizeri. si pracncau arhitecti. fuvoramult Strainul i5i la

de sorbic.

La poalcle in sunctc

~iMacedonia
din din

Ccntrala
prcclcnica, vca ~i in drcpt dicina.

pfma la 40% in epoca meserii si ziJari, , armatori Arena.

Plumbul,

~i cl inca dill cpoca pentru a produce el ser. in zid, mein larnax": Iixarea

lui Pericle" (brutari

ell toti meseuienii

Bactriana, Asia,

strainatate sau elibernti. Mesena s-a propemru Filip ~ si pcntru Alexandru *

in cursul de ziduri luprelor purtate si Teba contra maccdoncnilor. alat de putemi-

dar crau

olari , medici, ... Statele an lost totdcaunu coranbulau a cetatilor.

Terada <;1 11'1 abarene , in de N

cele

jetoanevpoliciuare colorant

, lampi. pentru toaleta pcnrru

dcmocrutice.

In Africa;

in Europa

arhitcctura,
Sc gasca Ia Rodes. Sicilia

Jill Macedonia, de Atena Ea cra tnconjurata

erau exploatate filoanele de la Tasos , din Ciclade si din Iliria. Argintul, alt metal prettos , utilizat de
ascmcnca preelenica, care» na in Atica", argint Ciclade), grecii in argintarie a scrvit Miocle tnca din epoca fabrise adu(in di din poate mai ales pcntru

~ipcruru
in Laurion,

strainilor voia

, cure economic»

ill Atica,

ce , lncflt De~etrios din Fares. general ilirian in slujba hli Filip al v-lea al Macedoniei, a asediar-o ran la Sparta, Filopoemen' na" in zadar

Ciclade,
Cilicia, Picrul minte Bubcca"), miniere la calibi, primii

in Cipru. in Macedonia, la sL1r5itul Beotia", centre , in (in Caucaz care ar fi in Feuiciu,

care

sCIse fixezc 111 Atica

alcgea un
in lista

~i ill Spania.

rcspcnsabit demc!' o obligutic fonnalitatc): sii. Merccul rand.

lIU

(prostu.re) care il inscria faFt de acosta el depiodca era partial

:;;i

a picrit vremelnic

sub zidurilc tiMesenia. l-a

moncdclor~. ~i

de la Laurion.

a Iost eunOS(LI( abia ill Grecia (Laconia".

sale: de altfe! mctccul

nu avca

nici
0

sale (2141. Hr.). Dupli cativa ani, Nellis, a ocupat .tn fruntca ahccnilor.

au fest cele mai celebre; in Epir. In Sicilia": din

epoch micenienc. Existau catcva dteasi in Ciclade, se aflau vccinl dar marile

(nu era dccat de polemarc";

gat ~i a silit Mesena

sa intre

alun-

in Pangeu , Ia Sifnos ~i rgintul a minele

aceusra tnscriere nu avea drcpturile sa posede marturia lJcidea ri~a

in derna era un rei de adreasimilat poluicc;

in Liga ahccas au rasculat batut de care

(IY9 I. Hr.). Dar rresenienii .~i ilopoemen. bolnav. a fest P

Dinocrate sa-l Polibiu a dimas supusa , stratcg ~icapetenie mcscnian, ornoarc. Licortas a

au utilizat

in Asia Midi eu Armenia. fierul),

ceratii,
nu putea valoare
1111

desi nici

entre
a pus

Iberia.
Cuprul. utili tare, eel mai vechi dintre materialele

fest

cetateunului. imobiliare:

in primul in justine, decat ceratcan nu si

0

care au luclut

avcu drepruri bunuri

, tattil

istoncului l-a raza Cost

Ligii

aheene.

bunat cucerind de dHrc

Me!tf"na (in 1821. Hr.), care romani (146

nu mai era folosit singur in cpoca istorica; centrele miniere erau Bubeea", Ciprul (era singurul cupru care servea la prouucerea cadmici, vitriolului ~i spodiumu· Carmania se produce ~i a mi· (Tunletania).
IIU

Europa Centrals ~i mai ales Iberia. Grecii cunosteau mestcsugul diliril ficrului
inca ~au din epoca homerica 5i calibilor, (era calit ill apa

rn

lui avca mai putina

ucee a a Willi cetatean un melee, pcdepsa

.lll

si,

dad incat
lln

omicidul aSlfd

era considcrat ucigil~ul metec Copiii care pro-

in Liga aheeana

pana dind i. Hr_).

ulei). Ei
-

cunO~!cali

o(e1ul

(kha/)'ps)

un act invoJuntar. veneau cctU!eima Meteeii din dbatoria uveau erau special, Liturgiile

lui), Eolid<l, (in Persia) Staniul decat eilor vase

Brutium III stare

(in Italia), puri'!

de la numelc cantitate o~ellilui.

care I-au prollus

ell 0

eu moaneu. Jintre drepturi

~i mai ales lheria

eel dintai

care este fier amestecat

MESOGEA. eel rna; mare ~e.\ /.1.1 Atidi, fa e.xlremiratea rasariteana a jJeninsulei. impreuna Cll miclli ~es de la Maraton·, la nonl, ~iell ~esLll bogat de la Eleusis ~, la apu~, Mesogea funna PeliionuJ, adid $esurile unde eupatrizii· in epoca imoogatiti, i~i aveuu au furmat bogale1c un parde lor domenii. ~igeomorii*, lui Solon ~, eupatrizii condus

la cOllfec\ionarea

oglinz.ilor

mid
dilirea utililat

de

carbon~

era practieata

~i

obliga~1

penlru

parfum; sau arama, omamcnte.

era diutat cu cuprul

mai
spee utili·

sa

politiee. pJl"iteasdi un

ales pentru

a fi amesteeat

Electronlll

era un <lliaj din aur inca din epoca .5i la baterca la Homer,

~iargint
Cit

impOlit
ei.~forei* rarhiei. Panatencc*

forma

bronl'.ul.
slatui, u~i1or

carui

in

uuraric

rniccniana; care esle HesioJ

~i liturgiilor·, provencau

zare in epoc<l dasica (monede, tonarea foarte buia

a fost foarte mobile, etc.). perc~ilor pc cale

variat1"i. capi· Staniul. sau

el a servit privqte mentional

monedelor.

metoikon, ~iCT<lU sllpu~i eu excep!ia triecare Ie erau rezervale la

din faptul d!. ei luau

orih:.dcul

~i a

(()reikhalkm), dar ~i la

.'?i

parte

tid, pedieenii, pattid al nobilimii Licurg, din familia Eteobutazilor.

rar in Mediterana sa fie exportat,

ras1"i.ritean1"i., treterestdi.

Platon, era un fel de alama, UITlC!iotec pc bolla de cupru cu nu se ~tic ex.act ce alt metal.

imprcuna batorilc

in procesiune, ell femeile lor, purtau hidriile. bazinele, umbrelele. Ei luau parte la si1rla aceast1"i. s1"irbatoare: religioase, dar erau exclu~i de la

192

193

METON
sacrificii" ~i nu puteau creditara Supusi servceu

MiLEr

fi preoti",
randurilc hoplhi.

functie rnilitarc. ca pcltasti

in

cersind; magar land.

ei rranspcrtau statuia zeitci,

pe un pe care

catar
0

sau un canpu-

general
sus-puse. metccii

in
ca

familiilor

urmau

despanit prin stramtuareu Sumas, targa de sapte stadii.

La Micale, nul Lectihide infrant flota des!ivar~jnd la Salernina grecii.ccmandatt ,:;i de etemanul persilor astfel in anul victoriile de spartaXantipos 479 , au Hr., de

obligariilor

Ei rnai vindeau

la un pret rcdus

(_,. ARMATA), mai ales In marina; numai cavaleria era rezervata pcntru hipcis ". lntegrati realmente cctatii , ci locuiau
undc voiau. crau protejati deplina cbiar de lege ca si ce(I

nficari , binecuvantari si indulgente. Cu ocazia sarbatorilor zeitei lor, la care era asocial Atis. ci mimau rnitul legat de acest
cult, dansau biciuiserh. Grecii acest n-au cult fest au ramas oriental »iciodata decut totdeauna prca la Roma. rccunoscuti ostlli fata de
IU]

t.

lor recente

MILET (Miletos), oras In Asia Mica, in apropi('Tf'(l .J.:urii eandrului. M Desi azi Milctul sc af]a in interiorul uscatului , din cauza lnnamolirtl Meendrului, In antichitate el era un eras portuar in fata imulei Lade, care acurn nu mai este
tied! zului anmci asezarea
0

~i se mutilau

dupa

ce Intai se

ci
s angeros, care Metragirtii de catre

au

* si de la Platcca ". Prin diminuat influenta persana

din Ionia, celorlalti care s-un putut greci.

aceasta asupra alipi dc-

celina sa,

pe lin ses , Nu sc cunoastc el

originea

dar

a c~istat in
traditiilor

epoca

hr~n,

tatcnii, ,i crau
( >

aveau

libcrtate functiite

cuvnntului
pubhce de arbitri de heralzi". confereau l.Jaine(isotelia", proxenia",

grecilcr finitiv

si se pare eli micenienii acolo. Potrivit

s-au srabilit legendare

pomeniti

in rugaciunilc

Ei tndeplinceu

s-a incctatenit

ARBITRAJ), de arnbasadon. (clogii, titlul

Pcntru serviciile adusc Ii se

onoruri facator"], drepml de evergcr imobiliara, coroane) de proprietate

~iprivilcgii

state. Prirnul care a venit la Arena, pc cand conducea Pericle. a trezit un scandal prin practicile sale; dupa cc a fost acuzat ca a profanat cultului zeita misterelc. a fost aruncet furios. in baraCenrrul unde sub sau

IIICON, pie for si sculptor (Alena, aprox. 456 f. IIr.). Ccntemporan eu Polignot, Mieon a
lucret multor din tmprcuna Arena, untie pictat) a pictat ell ella decorarea mai

era locuita tie lelcgi ~i e carieni, d apoi Sarpedon a stabilit acolo 0 colonie tie cretani. Ulterior, a venit aici Nclcu , in rruntca cauza oamenilor invaziei din Pylos , fugind Miletul cetatile sale Ioniei din a fast ~i donenilor" dintre

dreptul de cerate'). Situatia libertilor era aproape aceeasi cu a metccilor, exceptie facftnd faptul el'i. ei trehuiau sa plareasca ill
plus avcau un impozit 'indatoriri de un rnobol fata lie fostul ~i ca mai stapan

monumente: In templul Dioscurilor

a reprezentat Poccilc in agora, plecarea ~i la porticul

rca ruai importanta al VII-lea foartc Pontului asezarti marc ~i al VI·lea

tra" ca nclcgiuit si nebun

lor era la Pesinonte, em adorata preoti unci pictre ric pentru negrc. rnai ereu ell adunau

a atins culmen dcz\'oltihii numar

In Prigia,

argonautilor. .>toa, porticul lucrat acesta. Polignor" Tczeion Micon

(poikile
unde a de de a lui

t, Hr. A

in sanctuarul numiti

situat

lie colonit" , 111Egipt.

LIt)

in sccclcle tnterneiar lin pc tannurile

la nasterea

forma
girti", darurilc

~i tmpreuna la stanga

eu Panaios la Poccile Miron

0

": alaturi biitalia

Euxin Naucratis

~i a luat parte ell

Accsu

"menaluna

Prin marina"

MET ON, aslronnm (Alena, mijtocut secclului al v-teo t, Hr.).

Nu se stic nimic faptul timpul ca s-a prefacut rnzboiului unei nu ia parte prevazusc este autorul s-a pierdut (cielu capatul armonie pornirc 4321'. de ealendarlll* druia despre el, in afara din Sicilia', deoarcce Moron tic in ca este ncbun , ca sa

in ficcare

la Maraton,

rnarii compozini Amazoanelor. emazonomahte, Ccntaurilor,

sa nvea rclaui comcrciale

medircraneana rivalul Situat din Medirerana de un teritoriu mira pasunilor a Ianii. Pontul traficul conservare dispunea civiliza~ie, Impreuna Euxin ~i a fost la fcnicicnilcr

toali'! lumen
moment dat minclor" dispunea rnultuinduxttie sale de 101 din

credinciosilor, al Cibclei.

sau pcruru

ca Mene

La drcapta, el a executat contra Amfitrite \a

rcprezentase

era alt numc

lupla lui Tezeu lupra lui a lapitilor Tezeu

impotriva

ln
0

in cxploatarea apuseana. Milerul ~ia dezvoltat,

0

pe lin ses fertil, bogar sale,

la expcditia rezultatul

METRONOMI,
fm'CIJunaji

La Alena, magistrati
care aveau

vizita

peloponesiac", ei dramatic.

dupa un }uramflnt,

~i la Poseidon, in reprezeneste caraetabloul pe faeeau ell sale istoriei sa: de

adevarata s-a

carti

de astronomie

, intitulata 19 ani), atenian, delul cicIu

* care Enneadecaterides
a introtius, se regasea Punctul in In de

in care Lunii

sarcina .wl pastreze etatoanele ;:reutiljilor* ~i masurilor~ cure erau depuse In cape/a unui emu supranumu Stefanefor. posibil Tt'zeu.
Metronomii carea monedei*. dupa subon1inea insciiunali care mlisurau crau pastrlltorii mai supravegheau Cu siguran~a, un judi.mant m1surilor-etalon. lor pe prometreti, cerealei(! ~i rabri· ei aveau functionari ~i retribuiti, ~i care in

moartea tcristica bataliet generalii tri1saruri, sll poata tehnicii, Palignot, care

lui Tczcu. pentru

EI cxcela

cu colonitte

tarea cailor.

lmportanta opera

, Milerul

tmbogapt

pilda,

de grau , de blanuri prin de patm intre porturi zidurile

, de produse Cetatea in de Focar

tie la Maraton chiar dad eel

ii reprczenta

sare 5i de sclavi. ambclc fortificate.

un ciclll de 19 ani, la al Soarelui.

care au participalla

ea, ale CMor Pe planul impreuni1

~i se impll'1ea

mult idealizate, recunoscuti. dintlli,

duua scl.:toarc,

cu aeela al acestui

fi

totu~i

sale a luat nWjtere greac:'!, ilustrati1 de si Anaximandru"

a fust fixat in anul

a fost care

Hr.
(hiercis) organizarea lumea
{Ii

in agora·

a folosit in mine1e

in tablourile

prima ~oalA de filosofie clitre Tales·, Anaximcne*

silu! atic (un fel de mat de culoate se gAsea gint); neagril a realizat el prepara atle!i. de asemenea ea

deschi.sa culoarea sculptor,

METRAGIRTI, preo# marne frigiene Cibele.

Nu se cunoa~le emu preoti care bine slr.lib~teau

marii
lor;

de aur sau de ar-

Prin Hecateu', Miletul a dat primul istoric (--+ 1STORIE). Pe de alta parte, a stllpanil importantul Didimean. sancruar oracular alilli Apolo

elenidl

MICALE (Mycale), promonturiu de pe coasta ioniana, jata rn tard cu Pusidiurn. promontoriu din Samos, de carl! esle

ell z.a! de struguri.

Putemicul sAu vecin, rcgatul Lidiei, n-a izbutit ~ll-I supun:'!, dar per~ii I-au integral

194

195

MILTIADE in imperiul aflat contra Arena'. Lade. Acesta cc" lor.

MINE

in
,

unul revolts in

4l}9, Miletul cctaulnr sustinuta

s-a de de lu (4lJ4). mcdi-

in mginilc virreg 512). i-a urmut

lui Stesagoras, ca tiran

fiul fratclui

sau care de in lasat podul a fie ~a

in fruntea pcrvilor Miletul Hibcrar

rcvcltci

ionicnc

Cimon

~i frate ullui Miltiade, la Cbersonesc ccratca scitikir ..rl

fier

~i rncrcur:

Iberia

era (Pcntru rcgiuni

singurul resurselc dintr-un proccdee , sarea,

proIn

Pont.

Creta, ina,

(aprox supusa Darius

ducator metalc Cclelalte compozit asfalrul. Grccii Jar izvor

de mercur. ale difcritclor produse pr!n s au tueiul. cunostcau

medic
Licia miniu. , uvea

foloslta de asemenea provenca din Tesalia ~i (Sinope). Ciprul , Iberia

in diu ~i de

DaT. invins a fast

haWItJ. navala cucent ~iprndat

r.11hoaiclor dupj Milctul

lntrucac
cumru de persi lntnrs

fost pc

• METALE) rnediu eruu sulful.

Ponrul

pcrvi , Miltiade cxpeditia lrnprcuna aruncat

IlU

l-a urmat

extrase difcrite nitronul Iignitul

Carmania

erau eei mai mari producarori

a Cost tnccputul (47Y),

."i a fost

de catre atenieni

b:;itiilia in

cu alti greci /iua

pazeascn

oxid de plumb utilizat pcntru picturn -:;i in medicina: ocrul. oxid de ficr,
acccusi dcvcinatic In mine carbonat ca cosmetic bunn ccruza provence ~i provellea de ficr: de plumb, tcea din ccruza era mal mu';ii in

de la Micale" dupa nascuti vtabilit invirnt

a intra!

Dunarc. fixuta, podul

Cum pcrvii Miltiadc

si poatc

~ihuila
era

Liga de la Delos'. Hipodemos tntrc de Jill

A test atune! reconstruit de entre arhitcctul Avpasia

all

s.au

n11 stiau

sa le utilizeze. Straboll' . Bitumul Je Ocho-.

Pctrolul

un plan ortcgonal

sri fie taint ..fatu! dcclarat Lernnos rascoalei anuntarca Miltiade a de acuzat 49(), per .. i, sosirii s-a refugiat de tiranir cand Atica" s-a in tors independent lmhrov.

~i Darius Miltiade

sa

eonfullliat Centrata

cu ulciut: (Tedjend) era

ci[<.;J.7.J. Ilfl
rfiu din A~ia tosphauos.

Milct. ill

si Eschinc". plccat ~i x-uu

~an n a fost ncceprat.

Cand

in apropiere

~i in pictnra din Rodes). producator mare

zidurilc catre

sale, limp

in

Persia. ~i a Dar

Zefirio»

lu Alena,

ce Hipodamos. a reconstruit ortoaonal. Intra! i\l~xcHHJru~ eel

naphtal
egiptenii

utili/dt

rnai

ales

ill Babiloniu
mor

din

Cilieia

era un

de

Pericle",

il Ioloscau

lu lmbrilsnmarca

Iibdcn,

utililat

In cornpozitia

unsorilor

uuei

flute

feniciene .umlc a fost in anul de

Marc. Jiauohit Iost

Milctul apoi, g:uvcfllat

a d~ doi din

disputut ell tirani,

de

entre 314,

la Alena'

incepand
al If-lea

anul

Jar a fost achitat.

tiler, sabccnii la fumigutii. Nitror 1111 fel rncdicina. Sandaracul, sau arscuicul rosu, , un de soda sau Iesie, era fotosit la tnalbirea prod LIS III Cupadocia, intra ill compozitia tcsaturilor. la vopsit. la [abricarca sticlci ,:>i cauxticr.lur ,:,i a depilatoarelor ~i mai slujea mai serveu si ca ingnt~am;llll; xe gnscu in .~iu inlalururca l irnpuritatilor pielii: de aveMacedonia". ales in Iacul in lacuritc Topitis sau Jill (asta/.j Sarca , folusita. .eru extras.i de la Tarent in fie , p~llla. rneneu , arsenicul provence Jin mille Je fier galben, diverse cenusiul rcgiuni de fier, bogatc 111

ASllndros,i l-a eliberat (datorita carui

a Cost amcnintata

Timarbos. sub urania [apt

Antillh· acestuia

urma

Arali/ii ,
construit gimnaziu" accasta lor

a capnrut supranumclc mai ales Eumene acclo monumcntc ~iuu stadiu". perioada poveslirilor eUlloscute dateaza Orasut

de "Teos") ,II l l-Ica, uu , in special romanti. proprie un Din ccpalla de la a continuat romanefabula

Miltiadc a fnst prinrre cei zece stralegi ~i 1-iJ.convins pe polemarhul" Calimac. om slab. .. <1 votczc pcntru batalie. in vreme cc gene-alii sovaiau fa!ll de pcrsii dcbarcuti la Maruton" Artizun ul ucestei victoni care
a flicut gloria la atenieni Atenei, Milnade sn-si a obtinut
0

bCLII Van din Armenia). alimcntatie din sulinclc ~i in medicina" marine

(laguncte

galeni subterane.
ciccanul,

Instrurnai

cele
Midi, Spania

de

din Egipt , Iacunle sarute din Asia Marcu Mourta}, fie din minele de acesteu existau
'-I

tsmacopul, rocile Pentru

lin

b.trletul:

pentru erau

a sparge

Sa straluceasca

sub ocupatia
lieel1\ioase
Si.l.

sa i sc incredintcze fartl a vrea sa dispunJcre~ a fust De fapt , el a atacut a fo~t rClnit pc dud taWI

flora de Paros

vare gerna; ~i era ale Sieiliei~; produce

din belsug principalc din

in

rezistcntc a acrisi

\c Icloscau

apa ~i focul.

traditia

7U

de triere,

dczvaluic n-a putut·o

:;;i

una Jin hogatiilc lui Sopitcse (smllll

galcriile

sapate

doua puturi ce

planurilc. pc propria

imula

nom

Egipt

~uh nurnele de
au d.ma;; care

... sare Jin bcl,;,ug; exi~tau din Gerrha,

a<.icvJ.ra!i Pcrsici), Persic,

parak-le]a capclelc lor ~i se aprindea foe in fundul untlia dilltre cle, ceea produce" un e\lfcnl dc ne<lll fie Unor particulari,
aCL

milesiana. aL.i frumoase mai ales magnificele Didime,

Din marqia la vreo mine cpoea

cuceri 5i
Intors popoml. Xantipos,

a.~edia insula.

mUllfi de sare in Carmania iar locuilorii

ruine,dintre

un teatru.}i
distatl!a

la Atena,

aeuzal

15 km

lui

rericle·,

ca

de

catre

dill golfu!

Mincle fie starului.

apartiAces-

a in5elat

ale templului

sau

!\ fast condamnat,

dar, reclinosInlr-o amend! flote!'

i~i cnnstruiau ea~ele din Silt',.:. Alte mille de sare se gaseau in calltonul Ximcne, pc dill
Halys, Nilul in Asia Midi.; in insula (Asia Meroe, pe

l<l Ie drenda, a~a cum a fost cazul, de pild<1, Cll rT\il\elc de argint de la Laurioll, sau Ie

din

elenistic.f

candu-se
pedeaps<I

serviciile

pe care le-a adus,

inarmi'irii

i-a fost comutati1 eoslul s-o p'laicasca,

de

suu; in Capadocia laeului Sulful Kapaulu, folosit III

Mid) in

MIL TIADE
Miltiade ran!;) Unchiul Cipselos, o colonie tiran 196

(540 - Alt!IIU,

(Miltiades), xerwrul att!nian aprox. 481) i. Hr.) era fiul lui Oman ~i cu siguorigin<lr dintr-o famil ic din Egina *.
silu Miltiade, fiul
\'TCmcll

de 50 de talanti, Neputand

upropicrea (Media). pentru

in Atropatene de eatre apretori ~i pentru in insula Melos ~iin Campani<l.

pe eheltuiala sa; a~a s-u intiimpl<lt mai ales cu mine Ie de aur ,:,i Cll salinele, al caror monopol ~i-l rezervasera Bizantul,
exploata Siria seleucizilor·, ca in mine pncllla eele de era Egiprullagizilor·. istovitoare, grele 5i a foarte mai Munales din in din

internni~at

5i a care se agravase.

Miltiade a d1.mas rnuril din pricina unei rlilli.

EI a fost lali1\lui Cimon*. a antiirt staniu.

era

albirc:1lanii,

medicin!

atenianului lui Pisistrate * al d\rei

cura!irea easelor~ se gasea (Milo), in in!".ulele Eoliene

conditiiIor

pericolelor,
preeum munle

ca7.ul unor mine Patlagoma sandaracul; greu

insalubre,

futcmeiase

pe

MINE.
ehiti1tii aur, argim,

Marea regiune miniera

a fost Iberia (Spania), plumb argcntifer, cupru,

la Chersonese La moartea

J..in Tracia,

bogata

Dintre celelalte produse minicrc, alaunul, folosit mai ales in farmacopee, provenea

la Sanuaracurgium,

a rost.

sa, a li'isal eetatea

din insula
din Egipl,

Lipara.

din

Sardinia,

din

Cipru,

(Asia Mica), de unde se ex.trJgea din aeeast.1 cauz! era foarte

din Melos,

din Macedonia

!;ii din

sa se gaseasdJ

minen.

Ace5lia

erau

197

MIRON oameni liberi, dar eei mai multi erau sclavi. In minele de la Laurion m~mceall aproapc 2U (lOll de scluvi , iur Nicias. care cxploata in schimbul unci redevente 0 parte din accste mine. folosea o mie de sclevi. De altfcl. cxploararca minclor nccesita, cand sc afla in mainilc unui singur exploatator , pcrsonalut eel mai numerus MIRON (Myron). sculptor (if! Atim, at aoitea patrar al secotuiui at v-Iea i. Hr.)
Blcv <II lui Agcladas ", Miron era preocupar mai ales de formcle subiectelor sale.

MOI!IUER MISTERE, ansamblu de rituri tinute 'in secret ~'irezervate pentru initia(i tn religiile antice, misrerele constituiau o forma de cult alaturi de eultele publice, casruce 5i populare. Rununea secretului este inca discutatri: totusi poate fi respinsa explicatia data pomind de Ia unele acuzatii ale Parimilor Biscricii, dupa care clc
ascundeau cerernonii licentioase. Secretul

:1 fest cxplic~lt .~iprin intclcg:rilc facutc

Intre 0 cerate SI un leu, care st-ar rezcrva

bunavointa pcnrru 0 comunitatc care il cinsrcste, dad aceasta explicatie poate fi dar i s-a reprosat adesea absenta sentiadrn!... pcntru unumite eulte restranse. a mcntului ~i exprcsict pc chipurilc pc care a precum eel al lui Sosipolis la Elis , ea I1U le-a rcalizut. Maroa lui originalitatc a poate fi generalixata. Dupa unii, cultele constat In faptul ca a fosr primul care a popoarelor lnvinse au continuat in acest stint sa rcdcu miscurca , Hid lcgatura ell fel, in pofida noilor stlipani, dar aceasta \TCUn sentiment, mai exact morncntul explicade se loveste de obiectu grave, desi miscarii. Opera cca mai celebre ~i carac- ea poate fi retinuta in parte. Mai ales din tcristtca pentru stilul sau a fost Di.I(·oholul, pncina credintei primitive in valoarea de la care avem mai rnulte copii; originalul magica a riturilor ;;i In puterea lor asupra era din brcnz (in lcgatura ell aceusta. zc .lor ~i asupra clemcnrelor, cunoastcrca Pliniu ne spune d. Miron prefera arena din acvstor practici rcligioasc a fost rezervata Egjna" oricarei alteia). Dtscobotut, prins pcntru unit oarncni a dror integritate in pI ina miscare , arc un desen corporal morala garanta ca ei IlU vor utiliza aceasta foarte elegant, Jar ~i foarte viu, in timp ce stiinta in interesullor personal futa pare destul de inexpresiva (dar noi nu Existau doua feluri de eulte ell mlsrere putem judeca decnt prin intermediui co- pe de 0 parte cultele secrete, rezervate piilor), iar expresia ei exte cam reee ~i numai pentru initiati; pe de alta parte. drtificiala. Mai avem 5i replicile unui grup cultele publice, in care interveneau rituri celebrate in taina templelor ~icare adese<l !.:II Atena ~i Marsias. Neindoielnic, Miron erau hicrogamii, uniune a preo\ilor (sau <I a fost unul dintre primii aI1i~ti care au prco[cselor) eu 0 zeitale. Asemenea reprezentat Silene. EI a sesizat perfect eehilibrul formelor, iar suhiectele sale au elementc "mistcrioase" sc gascse in multe fast foarte variate. A fast ~i un mare scul- culte: Zeus (in Creta), Atena (1a Atena), ptor animalier; mai multe epigrame din Hera (Ia Argos), Artemis (la Perge), Hecate An/ologie lauda 0 juncl'l din bronz (de la (la Egina) etc. care avem copii), care parea \'ie; el a mai Culte cu mistere se regasesc in toata realizat ~i un c§ine ~i un monument cu un lumea antica. in Egipt se cunose misterele greier ~i 0 U1custl1.. pare ca a mai fost lui Isis ~i Osiris, In Siria eele ale lui Se ~i gravor in argint. Adonis, in Asia Midi eele ale Cibelei ~i

ale lui Atis, in Orient eele ale lui Mithra. Teate aceste eulte au fast lntroduse In Greeia In diverse cpoci ~i au fest mai mult sau mai putin Incctatcnirc. Alaruri de acestea, Greeia cunostea religii co nustere care, dad. Ill! erau autohtone , fusesera adoptatc tntr-o epoca foarte veehe: misterele Cabirilor 1<1Samotrace. cetc ale Demetrei (>i le lui Core, ca si rnisterele orfice (pentru a acestea din urrna _,. ORFISM). Misterele Demetrei si ale lui Core erau practicare in mai multe ccrati ale Greciei, cele mai cunoscute ~i singurele cu privire la care dispunem de uncle date fiind cele de la Eleusis~. Misterclc Cabirilor , posibil de originc teniciantt. au fast instituite Ia Samotracc fie pcntru Cabin. zeitati sau genii eu caractcr complex, fie de carre Cabiri , pentru a-i cinsti pc zeii mario Cuncastcrn prea putin aceste mistere, ele emu deschise pentru barbati. pentru femei (Olimpia, mama lui Alexandru", a fast initiata in ete) ~i chiar pentru copii. lnitierca era 0 pur.ificare - erau punficati chiar si ucigasii care cerea 0 confesiune ~i 0 absolvire data de catre preot. Acest oficiaut. care avea sarcina sh-i purifiee pc ucigasi, se numea koes , iar In aceste ceremonii aveau un rol important fumigatiile. De altfel, Cabirii erau protectori ai navigatici~ ~imulJi marinari se initiau in aeeste mistcre. Se ~tie di adeptii i~i etreeeau in jurul eorpuilli 0 p ra~ie ro~ie pentru a se apara de primejiliile navigatiei. Cabirii au fost asimilati eu diverse zeiUiti, in alte eulte eu mistere: In Amfisa din Locrida era eelebrata 0 sarblitoare !>ecretaa Dioseurilor, asimilati Curctilor ~i Cabirilor; in apropierea Tebei exista un a1sos (,.pMure sacr1l"), rezerval pentru ini~iatii In misterele divinita\ilor cabiriee Demeter ~i Core; se IntrevaJ

relatiile dintre diferitele misterc ~idivirutatile care Ie prczidau ':ii care se aslrmlau reciproc. Tctusi, Dcrncter si Core all dimas rnai ales divinitatilc htomene" stapane ale misterelor de la Eleusis MOBILIER. Mobila a fost totdeauna simpla rana in epoca clenistica". in epoca arhaiclt ~i mai tarziu. saracii, la tara ~i hiar c in orase , dormcau pe saltele sau pe piei de animaic ~isc asezau pe 0 parmi! pusa pc pamunr. Una sau doua mese joasc, catcva lampi ell ulei ~iinstrumcntc de bucatarie completeu mobilicrul. Rczervate pentru bogati 51pentru rcgi , in epoca homcrica, paturile, taiatc din lemn, care forma un cadru tntins prin chingi din piele , au devenit ulterior din ce in cc rnai obisnuite. Dupn bogatie si dupa gust. patunle, prevnzute cu picioarc Inalte , erau simple snu tncrustate CII fildes ~i cu metale pretioase: peste chingi se arunca 0 piclc sau 0 saltea, dar ~i perne umplute cu stota sau cu gnafalion (samotina marinmas, care avcu frunze moi. Nu cxistau cearceafun. c i paturi viu coloratc ~i adesea impregnate cu partumuri: se rnai puneau perne la cap ~i la picioarc. Celelaltc mobile din camere erau lazile joasc, in general din lemn, in care sc depozita trnbracarruntea si pe care se ~iputea ~cdea, scallnele, taburetelc ~ifotoliile ell speteze inalte. Uimpile erau puse pc trepiede din bronz, plasate la capataiul patului. Mobilele de baz~ ale salii de mas1lerau pattlrile, in general simple, pe care oamenii se intindeau pentru a maoea; ele erau dispuse in jurul mesei, patrata Sal! rotund:1, ~i avand trei picioare netede. Gustul pentru bibelouri s-a dezvoltat devreme; vase pietate, eu fonnele cele mai diverse, cupe, farfurii fine, toote opere tlelicate ~i lucrate 198

198

MONAAHIE ell multa

deanna omarncnte lcrnn si
l:1I

MONEOA ne
lngaduie

grlja. care olarie pentru obiecte

sa

cunoastotci din fildes din vitrine din

MONARHIE.
monarhia au fast Persia) hiile Iut, asa cum pfina
0

Grecii aveau

n-au
Cll

cunoscut absoEgipt Monaravcau care de catrc Elc au fest otigarhice dccgt spartan ( cea
>

tern rnarea

greccascn, de fclostnta casa. si incru'state si ca din de

rut erau curenta,

ell

de tip oriental in relatie

caractcr

inlocui eu alt print din familia sa, 13 fel de rnediocru. Imperiul roman a absorbit toate accsrc monarhii grcco-oricntalc. In epoca rnoncdci de proprictari in horncrica. aceasta pana tara la ell etade

erau echivalente cc permitea bivalenta. Oficial. epoe(l

cu un starer eginetic, sa aiba

0

ceca

Corintului

moneda

rnarile

state ell care

Policioarclc trepiedc niste marmura, )i vase

(Lidia, Asiria. elenistica. sau mitica arhaica

.~i

rar , sculptate rnetale cizelut cizclat.

in epoca

MONEDA.
inveutarea uligarhii" lonul schimb monetar

tn

Alena a adoptat moncda tnrziu. lui Solon; sub Dnlcon*. in de vuloare , au Iost rnonerare ale Aticii"

prctioase supcrtau statui

din epoca

62() 1, Hr., boul rnui era uuitetea Subdiviziunile sicemc. valera argint,

bronz argint

prod use

ceramicc

, precuIn

caracterul regalitatifor homence , In

puterea ncbili curand in care caracter rsmas colul rnonarhului si de consiliile inlocuite regii religios 0 exccptie al l v-lea n-au Dubla era Iirnitata batranilor. rnai ptistrat prin rcgimuri san judiciar regalitatre in epoca I. Hr.,

de pfirnallt~lri ca mijloc cupru,

era boul ; totusi , in paralel. sl\. se utilizczc puse la indcmana crau cantarite popoarele care de
'HI

aproape identice
Drahma, aproximativ adieu adica doua

din

era mai practic aur) care erau de lingouri faceau egeene. had

ell cele ale cclorlaltc care, In epoca lui Penclc ~ un Irunc-eur. ei erau: 2/3 de drahrna: era din retrobolul diobolul obolul , deci dublul obol: ~i eva Multiplii

hronz , din lUI urs , lampi () multirnc nienta uncltcle pentru des! au de cuprorut: lcmncle preuna cdc ell care mui bogate pcntru in de de ohicctc tesut
,I

ell forme

clcgante, de provencccsar romunri,

bare de metal rbronz.

ergiru,

artn

divcrsii.

In gineccuri" ~i lot Iost

0

crau plasate ce era n-au curios-

un

sub forma , asa cum orientale slujit ~i

iar subdiviziunile

(-+ AxHONTE,

~icare Greutatile'

(4 oboli), (2 obolij. c xistuu chalc chulcul erau: drupla Jill

tor', ~i broderie.

Grccii

BASILEUS).

de milenii pcntru

\.13 de drahma: semiobolul monede Jill adica

cur dulaput.carc

mventie dupa Ei
llLl

clenica

RE·

drept
au Jest

ll() druhrna:

(hemiohotionv;
cupru: JI.J. de

uncori romani.

ce

au fost

GALITATE SPAHfANA). Hcrmias Cipru.erau mai urmat dcun Ia Atameea state

Rcgaluatilc precum

din sea lui In Nun.au

socotelile tic Ideea grcci moncdei

mcnctarc a fost

Imprumuratc orientale. lidienilor dcgraba din Ionia, natural fumiza talului, au aparut Grecia Halcis acest Egina
I)

la popoarele arribuita

(dikha!kofl), (khulkOlH), dubla argint. druhma Staterul J.r.nlma

cunosteau

hudi.tihic

xe foloveau Il1c.117.it si tr». de lemn sobc , totuvi (kil/;dedit

0 IlU

sau a lui Bvagoros nistc tiranii" ~i care

I/H de obol. (didrakhmcnii din aur

, r-are slnjcau Dacnlocuintele dinrrc

~i[a

mai degraba

, dar este dovcdit

0

di ca a fost mai negustorcsti (aliaj care , pe elcctronul marca

xe ardea

cnrbunc clc aveau fumului

exceutricc

invenrie care am

a cetatilcr ~i argint)

ttetradrakhmonv si sub numcle (mnu), adica

sau Iignit. conducte fwdoke). cascle adesea Ahia [oane lit: mid elenistidi drum sabot, in in general smr~it,

avcau

cvolutia

celorl u lte popoare in decur-,ul au fest Epirul acestea

elenicc lntregf ~i rnai ~i

au folosit pentru

aLLpastrat lor existcme;

0 rnonarhie

din Lidia,

Ii-I
me-

suner
1011.\,

t.

cunoscut milia

sau starerul (khrysous de khryde ~u·

a-t

ell pccctea fel cflntanri metalice Jin Argos", au adoptat a im;lalat la

valera crun

20 de drahmc.Unitarilc

evacuareu

Cadn , care preelenicc: Jut ars:

nu sc gasea

in

ales Macedonia". uvea un caractcr de puterea Aceusta armata ana Filola,~ pimlie ~i-uu foioslil al IV-lea luat uvea a facut nobililor

Monarhia militar drcpr puterii

maccdcneana armarei .~itot pri» cnnd se de consAle)(andru in fie judccati

lor, care garanta tndelungate.

grcutatea al

~i calitatea

coli!

IUD

de

care avcau din

sali de baic , era lntr-o astfel

mosremarc,

5i era tempcrara

cconcmisied in Ionia propriu-z.isa. si Eretria si~tem: din Fidon

in acest

in secolul

uirc a epocii (asominthosv

era un bazin

~i de putereu de justine sale, atunci

vmie., 1. Hr.,
ales

drahmc , 5i talantul (takuuons, adica 60 de mine suu 6 (JOO de drahme. Fara alta desemnare., Talantul argint. proprii, apaqinea si cet:ltile ~a etalon talantul cerate era
0

prime Ie boabc rnai Euoeea*, din Argos

suma

In argint. Lie sale

de cada

batutc in accsr fel. Cetarile negusroresti

din aur era cvaluat Piecare avea

la 10 talanti monccclc

a fest usasinat elenistidi s-au l'onstruit eu toatc bazine mid,

Agamemnon. ~i in locuintele cazi In forma in epoea Dar de a~ezat. mobile lipsilC Sa alese
Ull

Alcxandru,

in epoea bogate piseine: puteau In care

lu culmea contra

sa
lui

~i cornplicii n:ge1ui, 1. Hr., titlul lor monarhii a;;iatice

siii. acuzati urma~ii

iar dreptul Jc a hate moneda numai slatului. Milctul·, Rfesul Jin Ionia', ~iclul care au luat la inceput au fast primde in "hotel al moneJelor" cl era silliat "stefanofor", ~i masueontrolul erau de erau monu cxiscupru nici sub cela!ilor din fenician, la Atena,

acestea,

La sfar~itl.ll secolului ~i au stahilit au imprumutat absomonurhii ale din alaturi ~i noile ale

ateliere

de mOl1ede care au utili!:a! dUp{1 masurile eginetic. ales Eubcca care a fost
S-i\

sc utilizau dzile
IlU

mari in jurul persoane. in forma

greutate Jand

adaplata

bubiloAcest in tarilc a ales mheul in lui

sta mai multe erau dintre ~e putea

de rege care

niene, sistem doriene

aslt"el sistemul adaptat nordul mai Greciei. care

care au avut propriul

a fost

(arxyrokopeion);
apropierea unde erau rile' -etalon. metronomilor·. obicei din argint rari. jar monedele tau: monedele pastrate fUnd

sta decat uhimcle

de la na!iunile lut; ali'iluri seleucizilor Egipt. revolle ellrtenilor, populare de printi! mari de

earac[Crullor din Pergam, lagizilor orientale, ale un

.~in i

cape lei eroului pJasar (ehalcii

una

de MaceJonia, din Siria,

un etalon <;islemul Ionia, Solon". 5i corintiene

mai euboie.

~Iah, din

~i greutiltile

folositoare, Je latrine,

mai ales In ca<>ele sarace era ami.I' (vasul ca bogatii cu maniere

all fost cele ale atulizilor Cu ~i monarhiilc

utili7.at chalcidiene

de noapte). purla

III Eubeea, Corintul

in coloniile a adoptut

Monedele

mai semnaJllin scaun pliant,

5i la Atena',

dup:1 rcforrna sislemul

ie.~eau In.~o~i!i de un scla,"', care comad In locul eu prictenii. 200 ales pentru

:;i rnooerari,
intrigi eunueilor

elc au cuno.~cut printilor si revotutiile penm,; a-I

euboic

din bronz

ea ... 1panul sa ~e poata U

a~eza

pala!, domniile

a sta de vorhi1

care au alungat

regc

sub Cipselizi, dar a impilI1it staterul in 3 drahme in locul cclor 2 ale sistemului euboie, astfel incut 4 drahme eorintiene

de aUf erau

in general

nede regale); fieeare cetate Ie blitea eu 0 emblemli care, in genere •• i era proprie: un 201