REVISTA PRESEI 08.10.

2018
Contents
#ReferendumFamilie/Pîrvulescu (Pro Democraţia): Boicotul a câştigat pentru că a fost manipulat
politic ...................................................................................................................................................... 2
Bugete minime pentru fiecare tip de UAT - posibilă soluţie pentru finanţarea acestora, conform lui
Stănescu .................................................................................................................................................. 3
Dăncilă: Avem o problemă legată de forţa de muncă în România şi trebuie să convingem românii să
se întoarcă în ţară ................................................................................................................................... 3
Ministrul Ioan Deneş: Avem 60 de lucrări hidrotehnice care se vor finaliza anul acesta ....................... 4
Negrescu: România este un beneficiar net al apartenenţei la UE; ideea unei posibile ieşiri, o temă
falsă ......................................................................................................................................................... 5
Rădulescu (BNR): Dacă dobânzile cresc cu 2-3 puncte procentuale, atunci s-a terminat!..................... 7
Comisia Europeană critică sistemul de plată defalcată a TVA din România; acesta ar trebui abrogat
(expert).................................................................................................................................................... 8
Amenzi de peste 1,6 milioane euro,aplicate de Inspecţia Muncii în urma controalelor din perioada
17-28 septembrie .................................................................................................................................... 8
INTERVIU VIDEO Marius Pîrvu (ANPC): Persoanele fizice care nu-şi pot plăti datoriile timp de 90 de
zile ajung în stare de insolvenţă.............................................................................................................. 9
Venituri medii de 4.151 lei/gospodărie, în T2 din 2018; cheltuielile au ajuns la 3.558 de lei (INS) ..... 15
Deputaţii dezbat, luni, o moţiune simplă a PNL împotriva ministrului Economiei, Dănuţ Andruşcă ... 16
Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers oamenii în număr mare la vot ..................... 16
Timmermans i-a transmis o SCRISOARE cu 18 întrebări premierului Dăncilă/ Reacţia OFICIALĂ a CE şi
data LIMITĂ pentru răspunsuri ............................................................................................................. 18
Date OFICIALE, DNA. 36.000 de români au fost interceptaţi în România din 2005 .............................. 19
Jean-Claude Juncker avertizează că poate izbucni un nou război în această regiune vecină cu
România, dacă va fi neglijată de UE ...................................................................................................... 20
Zeci de angajaţi ai Filarmonicii Banatul din Timişoara, în grevă generală, nemulţumiţi de director ... 21
Teodorovici: Lista ruşinii trebuie să dispară. Datornicii plătesc penalităţi mai mari decât la bănci ..... 22
PSD şi ALDE nu s-au înţeles pe Legea offshore. Discuţiile vor continua cu liderii grupurilor
parlamentare/ Ministerul de Finanţe trebuie să producă simulări care să arate efectele .................. 23
Teodorovici: Până la finalul acestui an voi pune accent pe zona de TVA agresiv ................................. 25
Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: 2018 poate fi al doilea an cu cea mai mare amendă cumulată dată
de autoritate în istoria sa. Vom finaliza ancheta pe turism, pe telecom şi asigurări ........................... 26
ANALIZĂ: Fuziunea Elcen-RADET s-a împotmolit la Primărie, peste 1,2 milioane de bucureşteni ar
putea rămâne fără căldură şi apă caldă la iarnă ................................................................................... 28
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ședință de gradul zero în Parlament. La întâlnire participă și
Tudorel Toader / SURSE ........................................................................................................................ 30
Românii, pe locul doi în topul angajaților străini din Germania pe noile locuri de muncă .................. 32
Parlamentarii polonezi dau undă verde programului de pensii sponsorizate de angajatori................ 34

#ReferendumFamilie/Pîrvulescu (Pro Democraţia): Boicotul a

câştigat pentru că a fost manipulat politic
Sursa: AGerpres

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, consideră că boicotul a câştigat nu
pentru că subiectul referendumului ar fi fost foarte puţin important, ci pentru că a fost manipulat politic.

"În momentul de faţă boicotul a câştigat nu pentru că subiectul ar fi fost foarte puţin important, ci pentru că
a fost manipulat politic. Evident este vorba despre o invalidare a referendumului, surprinzătoare, dar pe de
altă parte logică, având în vedere apatia şi refuzul tipului de politică care se practică în România. Nu cred că
a fost vorba despre Constituţie acum, cred că a fost vorba despre refuzul acestui tip de politică şi a manipulării
unor concepte societale de către politicieni în special de către Liviu Dragnea", a declarat duminică, pentru
AGERPRES, Cristian Pîrvulescu.

El consideră că, după invalidarea referendumului, se aşteaptă la analize profunde în interiorul PSD şi PNL,
care au susţinut iniţiativa.

"Consecinţele sunt greu de măsurat în momentul de faţă. Nu ştiu. Mă aştept ca în interiorul partidelor să fie
probleme. PNL şi PSD, dacă sunt partide normale, vor avea o discuţie serioasă, pentru că s-au implicat foarte
mult şi constată în momentul de faţă că n-au reuşit să-şi convingă electoratul, că activul de partid nu a
funcţionat ca un motor electoral, că primarii, cei care reprezintă energia oricărui partid, nu s-au mobilizat
pentru teme care nu interesau. În final, Biserica Ortodoxă este şi ea destul de afectată de acest rezultat, pentru
că a folosit totul pentru a mobiliza credincioşii şi nu a reuşit", susţine Pîrvulescu.

Preşedintele de onoare al Pro Democraţia afirmă că se aşteaptă ca iniţiative privind avortul sau altele de genul
acesta să apară în curând.

"De fapt, cred că toţi cei care s-au implicat pentru organizarea acestui referendum vor avea, într-un fel sau
altul motive de analiză profundă, dar asta nu înseamnă că nu vom avea, într-un timp mai lung sau mai scurt,
noi situaţii de acelaşi gen. Mă aştept ca iniţiative privind avortul sau altele de genul acesta să apară în curând
aşa cum se întâmplă şi în alte state. Eu cred că probleme de acestea, care ţin de post-modernitatea nord-
americană, se adaptează foarte greu climatului românesc şi nu reuşesc să cliveze aşa cum au sperat unii", a
mai spus Cristian Pîrvulescu.

Secţiile de votare pentru referendumul privind redefinirea familiei s-au închis la ora 21,00, iar până la ora
19,00 au votat 18,87% dintre alegători, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). Numărul
total al persoanelor care s-au prezentat la vot până la ora 19,00 este de 3.450.189, dintre care în mediul urban
au votat 1.705.558, iar în mediul rural - 1.744.631. În străinătate au votat 111.457 de cetăţeni.
Bugete minime pentru fiecare tip de UAT - posibilă soluţie
pentru finanţarea acestora, conform lui Stănescu
Sursa: Agerpres

Vicepremierul Paul Stănescu a declarat sâmbătă, la Slatina, în ceea ce priveşte finanţarea unităţilor
administrativ teritoriale (UAT), că o soluţie ar putea fi un buget minim pentru fiecare tip de UAT, astfel încât
acestea să nu mai stea "la mâna guvernelor".

Stănescu a afirmat că "este gata demult" Codul finanţelor publice locale, însă au existat păreri diferite din
partea asociaţiilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

"Cred că nu a fost cea mai bună formulă. Excedentul, din punctul meu de vedere, este o chestiune sensibilă,
care poate sta chiar pe împrumuturi, avansuri AFIR sau alte lucruri. Din discuţiile cu toţi colegii - şi colegii
mei de partid dar şi din celelalte partide - cred că trebuie să ne punem cu toţi la masă să stabilim o formulă
de finanţare a UAT-urilor. De fapt legea, Codul finanţelor publice locale, e gata şi e gata de mult, a fost în
transparenţă, l-am discutat, l-am rediscutat, problema a fost că în toate discuţiile cu structurile asociative,
Asociaţia Municipiilor, judeţelor, comunelor şi oraşelor, fiecare au păreri diferite. Dar ca filosofie, împreună
cu foarte mulţi colegi, ne-am gândit ca formula de finanţare a UAT-urilor să fie următoarea: adică nu luăm
de la cei bogaţi dar trebuie să-i sprijinim puţin pe cei săraci, de aceea ne-am gândit de exemplu la comunele
foarte mici să avem un buget minim de funcţionare. Şi tot din discuţiile pe care le-am avut, pentru că nu
decide o singură persoană sau un anumit grup de persoane, ne-am gândit ca bugetul minim pentru comunele
sub 2000 de locuitori, pentru că sunt probleme aici cu salariile, mai ales că au crescut salariile şi trebuie să
recunoaştem acest lucru, să fie 1,5 milioane lei", a spus Paul Stănescu.

El a menţionat că în următoarele două-trei săptămâni formula de finanţare a UAT-urilor ar trebui introdusă

în Codul finanţelor publice locale.

"Stabilim buget minim şi la oraşe şi la municipii şi la judeţe. La judeţe chiar ne-am gândit, în jur de 80 de
milioane de lei ca buget minim pentru a funcţiona consiliile judeţene. Sunt lucruri importante şi cred că, în
decurs de două-trei săptămâni de zile, trebuie să venim în Codul finanţelor publice locale cu această formulă
pentru că discutăm de legea bugetului pe anul 2019, este urgent să venim cu acest lucru şi să fie o formulă
de bugetare a UAT-urilor în care să putem avea proiecte multianuale. Pentru că, dacă nu avem o formulă
clară, de fiecare dată, indiferent ce guvern va fi, autorităţile locale stau la mâna guvernelor. Cred că nu-i bine
acest lucru şi în spiritul ăsta lucrăm", a adăugat Stănescu.

El a reafirmat că Guvernul va deconta toate facturile primite prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.
"Vreau să-i asigur pe primarii din toată ţara că vom avea bani până la sfârşitul anului pentru a deconta toate
facturile care vin pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care e un program important, atât partea întâi,
cât şi partea a doua", a menţionat Stănescu.

Dăncilă: Avem o problemă legată de forţa de muncă în

România şi trebuie să convingem românii să se întoarcă în ţară
Sursa: Agerpres

Play
Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată sâmbătă într-o vizită în judeţul Vrancea, a declarat că România se
confruntă cu problema forţei de muncă, în special cea calificată, şi a punctat că este important ca românii
plecaţi în străinătate să fie aduşi acasă.

"Trebuie să recunoaştem acolo unde avem probleme. Avem o problemă legată de forţa de muncă. Am dat un
act normativ pentru a avea mai multă forţă de muncă în România. Avem nevoie de forţă de muncă calificată,
de aceea am introdus şi învăţământul dual, pentru avea calificarea necesară. (...) Este important pentru noi să
aducem românii acasă şi cred că acest lucru l-am reuşit în domeniu medical. Mă refer la medici, unde am
crescut salariile la 3-4.000 de euro, salarii destul de mari şi nu numai că nu au mai plecat medici, dar (...) o
parte din medici s-au reîntors în România", a spus premierul.

Ea a adăugat că, pentru a rezolva problema forţei de muncă în domeniul medical, a fost crescut numărul
medicilor rezidenţi.

"Un alt act normativ pe care l-am aprobat chiar săptămâna trecută este legat de medicii rezidenţi, unde am
crescut de la 4.000 de locuri la 5.415 locuri", a mai spus Viorica Dăncilă.

Potrivit acesteia, creşterea nivelului de trai şi a salariilor îi poate convinge pe o parte din românii plecaţi să
se întoarcă acasă.

Viorica Dăncilă s-a aflat, sâmbătă, într-o scurtă vizită la Focşani, la Festivalul Viei şi Vinului "Bachus 2018",
unde a vizitat standurile producătorilor de vinuri, dar şi pe cele ale meşterilor populari care îşi prezintă
creaţiile în cadrul Târgului Naţional al Meşterilor Populari din Piaţa Unirii.

Ministrul Ioan Deneş: Avem 60 de lucrări hidrotehnice care se

vor finaliza anul acesta
Sursa: Agerpres

Anul acesta vor fi finalizate 60 de lucrări hidrotehnice în toată ţara, unele dintre acestea fiind deja începute,
a declarat, vineri, la Borca, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, în cadrul unei inspecţii prim-ministrului
Viorica Dăncilă la lucrările hidro efectuate în zonă.

'În prezent, la nivel naţional se află în diferite stadii de execuţie 29 de obiective hidrotehnice. Începând cu
săptămâna viitoare, vor începe lucrările la alte 31 de obiective. Subliniem faptul că cele 60 de lucrări
hidrotehnice care se află în execuţie sau la care va începe foarte curând execuţia, în această toamnă, au termen
de finalizare finalul acestui an', a declarat ministrul Ioan Deneş.

Primul obiectiv unde a fost prezent prim-ministrul Viorica Dăncilă a fost în zona localităţilor Slănic Moldova
şi Târgu Ocna, la lucrarea de regularizare a albiei râului Slănic. Aici, premierul a fost informat despre stadiul
execuţiei, caracteristicile tehnice şi scopul lucrărilor. Prin această investiţie, finanţată în regim de urgenţă de
Ministerul Apelor şi Pădurilor, care are o valoare de 3,9 milioane de lei, se va amenaja albia râului Slănic pe
o lungime de 1.135 metri liniari. Investiţia este necesară deoarece, ca urmare a precipitaţiilor abundente
înregistrate în perioada iunie-iulie 2018 în judeţul Bacău, precum şi din cauza scurgerilor abundente de pe
versanţi s-au produs creşteri de debite, care au antrenat mari cantităţi de material aluvionar, blocând cursul
râului Slănic.
 Următoarele obiective inspectate de premier au fost cele din judeţul Neamţ - amenajarea râului Cracău la
Slobozia, regularizarea albiei pârâului Borca şi Sabasa la Borca şi reducerea gradului de risc la inundaţii pe
râul Bistriţa, pe sectorul Borca-Poiana Teiului.

Valoarea totală a lucrărilor de la Roznov este de 57.2 milioane lei şi urmează să fie regularizată albia existentă
a râului Cracău pe o lungime de 3,50 kilometri. De asemenea, se va amenaja o albie nouă deviată a râului,
pe o lungime de peste 5 kilometri şi se vor construi două poduri. Aici, în timpul inundaţiilor din luna iunie
au fost afectate lucrările executate din albia deviată a râului Cracău, fiind puse în pericol cele două conducte
magistrale de gaze, dar şi 1.100 gospodării.

Regularizarea albiei pâraielor Borca şi Sabasa este în valoare de 3,6 milioane lei, în timp ce investiţia de
reducere a gradului de risc la inundaţii pe râul Bistriţa, pe sectorul Borca-Poiana Teiului, are o valoare de
45,6 milioane lei iar termenul de finalizare este anul 2020.

Alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă şi ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, au mai fost ministrul
Afacerilor Interne, Carmen Dan, şi ministrul Transporturilor, Lucian Şova.

Negrescu: România este un beneficiar net al apartenenţei la

UE; ideea unei posibile ieşiri, o temă falsă
Sursa: Agerpres

Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a subliniat vineri că ideea referitoare la o posibilă
ieşire din UE a României este o temă falsă, având în vedere, printre altele, că ţara noastră este un beneficiar
net al apartenenţei la UE.

" Contextul european ne arată că una din principalele provocări se referă la Brexit, la ieşirea Marii Britanii din
Uniunea Europeană. Un moment pe care România va trebui să-l gestioneze, un moment care se va întâmpla
pe perioada mandatului nostru şi care pare să stârnească foarte multe emoţii şi foarte multe idei. Din nefericire,
unele dintre aceste idei par a fi extrem de negative şi ar trebui, din start, evident, să le oferim un răspuns
adecvat pentru a le opri, pentru că recenta dezbatere apărută în spaţiul public referitoare la o posibilă ieşire a
altor state, inclusiv a României, din Uniunea Europeană este o temă falsă. O temă la care trebuie să răspundem
într-o manieră concretă, nu pentru a spune că nu avem dreptul la o dezbatere, ci pentru a explica de ce nu este
în avantajul României o astfel de soluţie", a declarat Victor Negrescu la dezbaterea prilejuită de lansarea
programului "Delegat de tineret la Uniunea Europeană".

Ministrul delegat a adăugat că apartenenţa la Uniunea Europeană a adus României un set de beneficii - anumite
libertăţi, dreptul de mobilitate, drepturi suplimentare pentru consumatori, accesarea unor facilităţi, inclusiv
fonduri europene.

"În toţi aceşti ani de apartenenţă la UE, România a fost un net beneficiar a ceea ce înseamnă soluţiile de
finanţare europene. Dacă e să ne uităm la cifre şi să calculăm sumele care au intrat şi cotizaţia noastră la UE,
vedem că România are un beneficiu net de aproape 28 de miliarde de euro, o cifră care nu este de ignorat,
comparabilă cu ceea ce înseamnă investiţiile care se întâmplă, de principiu, la nivel naţional, o cifră, o sumă
absolut necesară pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României. Răspunsul nostru trebuie să fie unul extrem
de coerent, subliniind aceste elemente, dar subliniind şi impactul real a ceea înseamnă apartenenţa la Uniunea
Europeană.", a mai declarat Negrescu.

Ministrul a dat ca exemplu numărul de firme create în România cu fonduri europene.

"Sunt anumite statistici care arată că vorbim de 50.000 de companii finanţate cu fonduri europene care au fost
dezvoltate la nivel naţional. E suficient să ne uităm la tot felul de beneficii în ceea ce înseamnă infrastructura
de bază, că ne referim aici la acces la apă potabilă, canalizare sau alte chestiuni de genul acesta, care au fost
posibile datorită apartenenţei şi, mai ales, datorită accesării acestor fonduri europene (...) absolut necesare
pentru dezvoltarea României", a susţinut el.

Ministrul delegat a arătat că ţara noastră are nevoie "nu de ROEXIT, ci de ROIN".

"ROIN înseamnă să ne creştem capacitatea de a ne exprima în plan european, de a exprima viziunea noastră,
de a avea o contribuţie mai substanţială la politicile europene, inclusiv pe axa de tineret", a spus Negrescu.

El a reiterat faptul că proiectul UE nu este doar al unora şi nu aparţine doar unor elite, ci este un proiect al
tuturor cetăţenilor europeni.

"Dezbaterea despre viitorul UE se va desfăşura în continuare în plan european şi la nivel naţional şi se va

materializa, de principiu, printr-o soluţie, printr-o idee, care urmează să fie vizibilă, cunoscută publicului,
odată cu summitul care va fi organizat în România, la Sibiu, şi, ulterior, tradusă într-un document oficial,
agenda liderilor europeni pentru următorii cinci ani", a mai spus Negrescu.

Ministrul a punctat în acelaşi context importanţa Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi faptul
că ţara noastră va trebuie să asume un rol de mediator.

"Noi trebuie să generăm un consens în plan european. (...) Avem mecanismele pentru a face acest lucru şi de
aceea implicarea dumneavoastră (a tinerilor - n.r.) ne poate permite să fim acel facilitator de consens care este
absolut necesar prin prisma exercitării acestui mandat", a apreciat Negrescu.

Referitor la programul "Delegat de tineret la Uniunea Europeană", ministrul delegat a spus că va permite
tinerilor să participe într-o manieră proactivă, concretă, directă la tot ceea ce înseamnă evenimentele
organizate pe timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

"Acest proiect, 'Delegat de tineret la Uniunea Europeană', este un proiect esenţial pe care-l desfăşurăm
împreună cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Pe site-ul nostru, romania2019.eu, dar şi pe site-ul MTS aveţi
linkuri către ce înseamnă această platformă. Practic, ne dorim să selecţionăm doi tineri, un tânăr şi o tânără,
care să participe la evenimente pe perioada mandatului nostru atât în afara ţării, cât şi în ţară, să prezinte o
viziune, să discute cu liderii europeni, cu miniştri de resort. Este un proiect necesar, dedicat unei categorii de
vârstă 18-25 de ani, avem o serie de criterii în acest sens pentru cei care vor să participe. (...) Este un prim
mesaj, un mesaj care sperăm noi să fie construit coerent şi nu vrem ca acei tineri doar să vorbească în nume
propriu, avem mai mulţi paşi gândiţi în aşa fel încât tinerii să interacţioneze cu asociaţiile de tineret pentru a
veni cu un mesaj comun al tinerilor din România în acest context (al Preşedinţiei la Consiliul UE - n.r.) ", a
declarat Negrescu.
Ministrul a punctat că nu mai există un astfel de program în alte state europene şi poate deveni un model la
nivel european.

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, Cosmin Butuza, a precizat că proiectul este
unul pilot, iar prin implementarea acestuia se doreşte atât de către MAE, dar şi de către MTS acordarea unei
atenţii deosebite cetăţeanului tânăr din România în contextul Preşedinţiei la Consiliul UE.

La eveniment au mai participat preşedintele Senatului SNSPA, pro.univ.dr. Iordan Gh. Bărbulescu,
realizatorul tv Dragoş Pătraru, reprezentanţi ai mai multor organizaţii de tineret - Consiliul Tinerilor din
România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din
România, Uniunea Studenţilor din România.

Rădulescu (BNR): Dacă dobânzile cresc cu 2-3 puncte

procentuale, atunci s-a terminat!
Sursa: Agerpres

România riscă să intre într-o criză foarte mare dacă dobânzile la care se împrumută vor creşte cu 2 sau 3
puncte procentuale din cauză că pieţele percep deficitul bugetar ca fiind mare, a afirmat, sâmbătă, la Sinaia,
şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu,
menţionând că vorbeşte în nume personal.

"La noi lucrurile se pun şi aşa şi aşa, ca să zic aşa. Pe de o parte, avem o pondere în PIB a datoriei mult mai
mică decât Italia - şi asta e de bine, dar în acelaşi timp nu avem nici istoria creditării, nici economia din
spatele datoriei foarte puternice, aşa încât noi plătim mult mai mult decât plătesc italienii pentru aceeaşi
datorie. Şi dacă dobânzile vor urca încă cu două, trei puncte procentuale, pentru că deficitul nostru este
perceput de pieţe ca mare, s-a terminat! Deci, aceasta este problema! Problema este că economia noastră este
mică, chiar dacă a crescut destul de rapid în ultimii ani. Riscăm să intrăm într-o criză foarte mare, dacă
ajungem la un deficit bugetar mare - mare înseamnă 4%, înseamnă 5%, înseamnă 3,5%. Deocamdată nu am
ajuns acolo. Deocamdată stăm bine, dar în orice caz suntem departe de MTO. MTO este 1%", a spus Eugen
Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din
România.

Acesta a menţionat că România nu va intra în criză a doua sau a treia zi, ci acest lucru se poate întâmpla şi
după un an sau doi.

"Recesiunea vine de obicei atunci când nu o aştepţi. Niciodată recesiunea în lume nu a venit atunci când
fusese trâmbiţat 'Vine recesiunea!'. Nu. Totdeauna vine atunci când nu te aştepţi", a menţionat Rădulescu.

Potrivit acestuia, România are nişte date fundamentale ale economiei care o ajută, cum ar fi faptul că datoria
publică este încă în parametri modeşti faţă de restul Uniunii Europene, 35-37% din PIB, dar şi faptul că
maturitatea medie a datoriei a crescut în ultimii cinci ani.

"Nu ne ajută că este deficitul bugetar mare. Banca Naţională a făcut un calcul care arăta acum doi ani că acel
MTO, celebrul MTO are o noimă. Ar trebui să avem deficitul bugetar undeva în zona lui MTO, aducă unu şi
ceva la sută. Pe acest deficit de unu şi ceva la sută se stabilizează şi scade în timp datoria publică, altfel ea
creşte şi vine un moment...să nu uităm că suntem în momentul în care dobânzile sunt foarte mici pe plan
internaţional, sunt încă foarte mici pe plan internaţional, dar dacă ele vor creşte cu două puncte, cu trei puncte,
cu patru puncte, nu mai e acelaşi lucru. Deja presiunea pe datorie creşte foarte, foarte mult. Uitaţi, avem cazul
Italiei, datorie publică de 138% din PIB, dar datoria este cea mai mare parte datorie internă. Adică, italienii
cumpără titluri de stat şi finanţează ei datoria publică. Din acest motiv datoria lor publică este suportabilă.
Creşterea PIB-ului este suficient de mare încât să meargă dacă stau pe un deficit de 0,8%. Uite că acum
Guvernul lor a zis că o creştem de la 0,8% la 2,4%, foarte strânsă totuşi, şi imediat ce s-a întâmplat treaba
acesta li s-a înrăutăţit costul de împrumut pentru că piaţa a zis că nu se poate, nu te mai poţi duce acolo", a
spus Eugen Rădulescu.

Comisia Europeană critică sistemul de plată defalcată a TVA

din România; acesta ar trebui abrogat (expert)
Sursa: Agerpres

Play
Sistemul de plată defalcată a TVA ar trebui abrogat, întrucât nu a avut niciun efect pozitiv, iar România este
criticată de Comisia Europeană pentru acest lucru, a declarat, vineri, Dan Manolescu, preşedintele Camerei
Consultanţilor Fiscali, în cadrul conferinţei "Autumn tax update forum".

"Din câte ştim, există un număr de scrisori, o corespondenţă între Comisia Europeană şi autorităţile din
România, prin care Comisia a cerut o serie întreagă de detalii. Se pare că, la cum înţeleg ei lucrurile, n-ar fi
tocmai în regulă sistemul pe care îl avem. Aşteptăm să facă ceva concret, să declanşeze un infringement sau
să facă ceva în acest sens", a afirmat Manolescu.

El a arătat că nu a fost făcută o analiză la nivelul autorităţilor pentru a se vedea care au fost beneficiile acestui
sistem.

"Personal, nu am auzit pe nimeni care să fi avut ceva de câştigat. De pierdut, am auzit, dar de ceva bun, nu.
Cineva trebuie să forţeze o abrogare, iar în această situaţie Comisia este singura care poate să o facă, într-un
context în care în continuare majoritatea parlamentară este aceeaşi şi nu cred că o decizie de abrogare ar
putea veni din partea Guvernului", a continuat Manolescu, la conferinţa organizată de BusinessMark şi PKF
Finconta.

De la 1 martie, este obligatorie plata defalcată a TVA pentru firmele care sunt în insolvenţă şi pentru cele
care au datorii la plata TVA, într-un anumit plafon

Amenzi de peste 1,6 milioane euro,aplicate de Inspecţia Muncii

în urma controalelor din perioada 17-28 septembrie
Sursa: Agerpres

Play
Inspecţia Muncii a desfăşurat, în perioada 17-28 septembrie 2018, acţiuni de control în urma cărora a aplicat
amenzi în valoare totală de 1,615 milioane euro (7,526 milioane lei).
Conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES, au fost depistate 572 de persoane care lucrau fără forme
legale, dintre acestea 81 erau din judeţul Argeş, 63 din Timiş şi 51 din judeţul Arad.

În domeniul relaţiilor de muncă, au fost efectuate 3.099 de controale în urma cărora s-au aplicat amenzi în
valoare de 6,738 milioane lei, din care 5,74 milioane lei pentru muncă nedeclarată, şi au fost sancţionaţi 731
de angajatori.

În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost efectuate 2.036 de controale, în urma
cărora au fost aplicate amenzi în sumă de 788.750 de lei. Angajatorii au comunicat inspectoratelor teritoriale
de muncă 254 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi sau nu
încadrate ca fiind accidente de muncă. Dintre acestea, 100 au avut loc în Bucureşti şi 33 în judeţul Argeş.

"Ca în fiecare an, în perioada iulie - septembrie 2018, am desfăşurat campania naţională privind verificarea
modului în care se respectă prevederile OUG nr. 99/2000 privind măsurile ce trebuie aplicate în perioadele
cu temperaturi extreme pentru persoanele încadrate în muncă. Inspectorii de muncă au efectuat peste 200 de
controale, în care au constatat deficienţe pentru care au aplicat sancţiuni contravenţionale şi au dispus măsuri
de remediere, însă, din analiza evoluţiei rezultatelor controalelor, am constatat o îmbunătăţire a nivelului de
conştientizare a angajatorilor asupra importanţei acordate mediului de muncă în condiţii de temperaturi
extreme. Aceste constatări sunt reflectate în cele aproximativ 470 de măsuri pentru protecţia lucrătorilor,
stabilite de conducerea unităţilor controlate şi care au fost aplicate încă din stadiul de avertizări meteorologice
privind zilele caniculare. Aceste acţiuni de control vor continua odată cu venirea sezonului rece, când
temperaturile extreme vor fi asociate gerului", a afirmat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.

INTERVIU VIDEO Marius Pîrvu (ANPC): Persoanele fizice

care nu-şi pot plăti datoriile timp de 90 de zile ajung în stare
de insolvenţă
Sursa: Agerpres

Persoanele fizice care au datorii mai mari de 90 de zile se pot adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor (ANPC) pentru a cere intrarea în starea de insolvenţă, a declarat preşedintele instituţiei,
Marius Pîrvu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a explicat că aceasta este o situaţie care vine în ajutorul oamenilor, întrucât, timp de cinci ani, cât timp se
află în insolvenţă, ei nu pot fi executaţi de creditori. În schimb, trebuie să respecte un plan de eşalonare a
datoriilor, împreună cu un administrator, în funcţie de mai mulţi parametri privind un nivel decent de trai.

Măsura a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, iar, până acum, doar 10 români şi-au cerut insolvenţa.

Marius Pîrvu a mai spus, în interviu, că ANPC publică pe site, lunar, un tabel cu toate comisioanele bancare,
însă, pe viitor, vrea să extindă proiectul, astfel încât reprezentanţii băncilor să posteze singuri aceste
informaţii.

Totodată, el a recomandat celor care au contracte de credite potrivit cărora banca poate majora unilateral
dobânda să facă plângeri la ANPC. Aceasta după ce, joi, Curtea de Apel a decis că o astfel de clauză este
abuzivă.
AGERPRES: Ce trebuie să ştie oamenii despre legea falimentului personal?
Marius Pîrvu: Este un domeniu mai mult de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor. Această lege a intrat în vigoare începând cu ianuarie 2018 şi, pentru că există deja solicitări
în acest sens şi pentru a promova mai bine acest lucru, cred că este benefică această informare a
consumatorilor.

Noi am început acest demers împreună cu practicienii în insolvenţă. Am avut două întâlniri, una la Timişoara
şi una la Iaşi, în care ne-am întâlnit atât cu consumatori, cât şi cu practicieni în insolvenţă, pentru a promova
şi explica mai bine conţinutul acestei legi şi aş încerca să explic pe scurt câteva lucruri importante privind
insolvenţa persoanelor fizice.

În primul rând, ce înseamnă insolvenţa persoanelor fizice ca definiţie din lege? Este acea stare a patrimoniului
debitorului care se caracterizează printr-o insuficienţă a fondurilor băneşti. Deci, practic, el nu mai are bani
disponibili pentru plata datoriilor care devin scadente. Dacă în termen de 90 de zile de la data scadenţei
creditorul nu şi-a putut plăti datoria faţă de unul sau mai mulţi creditori, atunci insolvenţa se prezumă. Deci,
practic, intri într-o stare de insolvenţă chiar dacă tu nu ţi-o soliciţi, eşti în acea stare de insolvenţă.

În primă fază pentru o procedură simplificată, care mie mi se pare cea mai simplă şi se adresează unei alte
categorii de consumatori, şi aici mă refer la cei care nu au bunuri sau venituri urmărite, cei care au datorii
mai mari de 10 salarii minime pe economie şi au îndeplinit vârsta standard de pensionare sau li s-a înjumătăţit
capacitatea de muncă - deci vorbim despre persoane care nu pot să-şi îndeplinească capacitatea de muncă în
totalitate - aceştia pot beneficia de o procedură simplificată a insolvenţei şi ea, practic, nu se mai poate face
prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, se face direct în instanţă. Se face o cerere către
instanţă. Cererea se face şi către Autoritatea Naţională. Autoritatea Naţională sesizează instanţa şi apoi
instanţa hotărăşte insolvenţa acelei persoane fizice.

AGERPRES: Deci, o persoană care constată că, după 90 de zile, nu-şi mai poate plăti datoriile, ce face? Vine
la ANPC?
Marius Pîrvu: Da. În principal, se pleacă de la site-ul ANPC. Pe site-ul ANPC aveţi toate informaţiile şi tot
ceea ce eu încerc să vă explic pe scurt. Acolo este mult mai detaliat şi poate fi accesat într-un mod mult mai
uşor. În primul rând, pe acest site este şi cererea care poate fi printată şi se poate completa.

Apoi se merge la Comisariatul judeţean sau regional al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Există un aparat tehnic care este instruit şi are capabilitatea pentru a analiza cererile depuse de consumatori.
În urma analizei, cei de acolo întocmesc un dosar. Acest dosar se transmite Comisiei de insolvenţă teritorială,
din care fac parte o persoană din cadrul Autorităţii Naţionale, o persoană din cadrul Inspectoratului Teritorial
de Muncă, o persoană de la ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.r.) şi o alta de la Registrul
Comerţului. Aceste persoane fac parte din Comisia teritorială pentru insolvenţă, care primeşte aceste dosare
şi le analizează.

Deci, în funcţie de ceea ce au primit în dosarul respectiv de la zona tehnică, ei analizează aceste aspecte şi
pot să admită cererea sau să o respingă. În cazul în care admit cererea, informează atât creditorii, cât şi
debitorii despre această cerere. Bineînţeles că, după informare, se pot depune contestaţii, atât de către
debitori, cât şi de către creditori. Aceste contestaţii numai la instanţă se rezolvă. Iar după ce instanţa hotărăşte
- poate să respingă cererea, contestaţia, sau poate să o admită - în momentul în care admite cererea instanţa
numeşte şi un administrator al procedurii, care, de fapt, va conduce întreaga procedură de insolvenţă.
Şi, intrând şi mai în detaliu, se va face un tabel preliminar al creanţelor, adică practic toate datoriile pe care
le are debitorul la momentul respectiv se vor trece într-un tabel. Este un tabel preliminar. Acest tabel, din
nou, se transmite creditorilor şi urmează o conciliere, ca să zicem aşa, între creditori şi debitor pe acest tabel
preliminar de creanţe. Dacă se înţeleg, este benefic şi timpul se scurtează.

AGERPRES: Se discută eşalonarea datoriilor?

Marius Pîrvu: Deocamdată este doar un tabel preliminar în care se acceptă sau nu se acceptă anumite datorii
pe care creditorii le solicită. În cazul în care se acceptă acest tabel preliminar, este mai simplu. Dacă nu, din
nou se merge în instanţă şi din nou instanţa hotărăşte dacă acel tabel preliminar este în regulă. Practic, acest
tabel preliminar, după acceptare de către instanţă, devine un tabel definitiv. Adică, din acel moment, acele
creanţe sunt acceptate atât de creditor, cât şi de debitor. Şi, de aici, începe planul de rambursare a datoriilor.

Adică, bazându-se pe acest tabel de creanţe, bazându-se pe veniturile pe care le are debitorul, se face un plan
de rambursare. Acest plan de rambursare este pe o perioadă de cinci ani, cu extindere de un an numai în cazul
în care creditorii sunt de acord cu extinderea acestui plan. După întocmirea planului de către cel care are
datoriile, de către debitor, împreună cu administratorul, este transmis creditorilor, care se vor întâlni într-o
formă de Adunare Generală şi vor decide dacă vor aproba acest plan de rambursare a datoriilor.

Atunci, din nou, se merge în instanţă, iar instanţa hotărăşte dacă se merge pe acel plan de rambursare sau nu.
Cert este că la sfârşitul acestei perioade de cinci ani, dacă debitorul a fost de bună credinţă şi şi-a îndeplinit
datoriile pe care şi le-a asumat prin planul de rambursare, la sfârşitul perioadei există nişte creanţe care se
şterg din contul debitorului, deci beneficiază de o clemenţă şi de o ştergere a datoriilor.

AGERPRES: Cât la sută din datorii se pot şterge?

Marius Pîrvu: Nu se cuantifică. Acest procent este în funcţie de planul de rambursare şi tabelul definitiv al
creanţelor. Nu există o sumă clară, pentru că în acel plan înseamnă inclusiv o soluţie. El este nevoit să vândă
casa, spre exemplu. Acea valoare a imobilului este trecută în acel plan de rambursare, de acolo se îndestulează
creditorii. Are nişte drepturi pe perioada în care îşi vinde casa. Are dreptul ca şase luni să stea în imobil.
După şase luni are dreptul să stea tot acolo, dar cu chirie, sau să aleagă o altă soluţie mai convenabilă. Adică
nu este aruncat în stradă. Legiutorul a gândit toate aceste lucruri şi noi, ca autoritate, atât la nivel central, cât
şi teritorial, urmărim îndeplinirea tuturor acestor proceduri vizavi de dosar, termene, în aşa fel încât totul să
fie legal.

Ce este foarte important: în momentul în care se face prima notificare către creditori, practic de către Comisia
Teritorială de Insolvenţă, se suspendă executările. De la momentul respectiv, consumatorilor nu li se mai
cuantifică nici obligaţii privind dobânzi, majorări, tot ce înseamnă adiacente la datoriile de bază. Deci,
practic, el beneficiază de acest lucru şi cred că este un lucru normal.
AGERPRES: Toată lumea beneficiază de această lege?
Marius Pîrvu: Sunt şi persoane care nu beneficiază. Mă refer aici la cei care au fost condamnaţi definitiv
pentru evaziune fiscală sau pentru fals contra patrimoniului, cei care au fost concediaţi în ultimii doi ani din
motive imputabile persoanei respective, dacă nu au depus niciun fel de diligenţe pentru a avea un loc de
muncă sau au refuzat locuri de muncă care i-au fost oferite. Acesta este şi motivul pentru care Inspectoratul
Teritorial de Muncă face parte din comisie.
Totodată, exact cum vă spuneam la început, există şi persoane care sunt la limita legii şi vor să beneficieze
de insolvenţă. Deci, practic, creează o stare de insolvenţă în mod voit.

Un singur lucru aş vrea să mai adaug vizavi de Comisia de Insolvenţă Centrală, care are în componenţă
aceeaşi structură, adică Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Finanţelor,
Ministerul Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă, şi Registrul Comerţului. Această Comisie
Teritorială, practic, supraveghează întreaga activitate a comisiilor teritoriale, se ocupă de regulamente, de
proceduri şi de tot ceea ce înseamnă funcţionalitatea întregului sistem. Ea este cea care întocmeşte listele de
administratori.

Un lucru foarte important este când vorbim despre criteriul pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil. În
momentul de faţă, pot să vă spun că a existat un grup de lucru, la iniţiativa Comisiei de Insolvenţă, la nivel
central. În acest grup de lucru au fost cooptaţi specialişti din Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, din
Institutul Naţional al Cercetării Economice, de la Academia Română, de la o serie de alte institute de
cercetare, chiar Comisia Naţională de Prognoză. Practic, ei s-au ocupat de acest studiu şi suntem în momentul
de faţă în zona de avizare pentru aprobarea acestor criterii extrem de importante în planul de rambursare.
Administratorul va ţine cont de acel nivel minim necesar pentru un trai rezonabil.

AGERPRES: Puteţi să definiţi traiul rezonabil?

Marius Pîrvu: V-am explicat, este o definiţie destul de amplă, dar nu neapărat o definiţie, ci o multitudine de
factori. Considerăm că, pe undeva, competenţa noastră în zona respectivă nu este destul de amplă şi atunci
am preferat să discutăm cu institute de cercetare. Ei vor defini, practic, acest nivel de trai rezonabil.

AGERPRES: Va fi o singură definiţie a nivelului de trai?

Marius Pîrvu: Nu, aici discutăm doar pentru zone de insolvenţă.

AGERPRES: Indiferent de statutul unei persoane...

Marius Pîrvu: Bineînţeles. Se iau în calcul mai mulţi parametri. Discutăm şi de mediul urban şi de mediul
rural. Vă dau nişte cifre care nu sunt însă finale. Deci, pentru fiecare membru al familiei, formate din doi
adulţi şi doi în întreţinere, în mediul urban, vorbim despre 826 de lei pentru fiecare membru din acea familie,
743 de lei pentru soţie, 578 de lei pentru primul copil cu vârsta peste 14 ani, din gospodărie, încă 413 lei
pentru cel de-al doilea copil.

În mediul rural, este vorba despre 649 de lei pentru capul familiei, 584 de lei pentru soţie, 454 de lei pentru
primul copil, 325 de lei pentru al doilea copil. Sunt doar câteva cifre care sunt încă în zona de avizare. Nu
sunt cifre oficiale şi nici ceva aprobat. Studiile s-au făcut şi urmează să se facă foarte clar acest nivel.

AGERPRES: Puteţi să ne daţi câteva exemple de datorii care pot fi şterse prin această procedură?
Marius Pîrvu: Nu noi hotărâm. Este vorba despre administratorul judiciar. El este cel care, în final,
administrează întreaga insolvenţă. Noi, practic, supraveghem şi verificăm în aşa fel încât consumatorul să fie
îndreptat spre calea normală, spre ceea ce ar trebui să facă şi verificăm ca toate procedurile să se
îndeplinească, conform legii.

AGERPRES: Dar, conform legii, este vreo categorie de datorii care nu poate fi ştearsă?
Marius Pîrvu: Nu. Încă o dată: se creează un plan de rambursare, unde intră toate proprietăţile tale şi toate
veniturile tale şi planul de rambursare se face împreună cu tine şi cu creditorii, deci este ceva de comun acord.
În momentul în care nu se acceptă atunci, bineînţeles, se pot şterge. Şi creditorii la rândul lor pot să cedeze
anumite dobânzi, anumite majorări, să beneficieze numai de partea de credit principal, nu neapărat de partea
de dobânzi şi alte penalităţi.

AGERPRES: După ieşirea din insolvenţă, ce se întâmplă cu acea persoană fizică?

Marius Pîrvu: După ieşirea din insolvenţă, ea îşi reia viaţa normală şi cred că, dacă a reuşit să treacă toată
această perioadă de cinci ani şi a fost un bun platnic, a respectat planul, eu cred că este normal şi se integrează
în societate ca orice om normal. Faptul că, la o anumită perioadă, ai o situaţie mai dificilă în existenţa ta, asta
nu înseamnă ca nouă, ca stat, guvern, să nu ne pese de acest lucru. Şi tocmai din acest motiv a fost şi
promovată această lege.

AGERPRES: Au fost multe cereri până acum?

Marius Pîrvu: Avem, la nivel naţional, în jur de 10 cereri, dar există o procedură prin care într-adevăr uneori
consumatorii poate sunt puţin deranjaţi de birocraţie, şi de faptul că li se cer foarte multe acte doveditoare
pentru a stabili insolvenţa persoanei la momentul respectiv, exact ce v-am spus cu acele 90 de zile, să se vadă
că datoriile sunt mai mari decât 15 salarii sau decât 10 salarii, dacă este pensionar sau nu este pensionar,
efectiv tot statutul lui de la acel moment se analizează şi într-adevăr sunt poate, să nu le numesc birocraţii,
dar sunt anumite lucruri pe care consumatorul trebuie să le facă, să ne pună toate acele documente la
dispoziţie pentru că altfel nu putem merge mai departe şi în instanţă se respinge cererea şi atunci el nu
beneficiază de această lege.

AGERPRES: Aţi studiat acele 10 cereri? Puteţi să spuneţi ce fel de oameni sunt, ce datorii au?
Marius Pîrvu: Eu cred că nu este important felul datoriei, este important faptul că el, la momentul de faţă, de
la momentul în care solicită această intrare în insolvenţă, el este într-o incapacitate de plată. Deci, practic, nu
mai poate să îşi plătească nici măcar utilităţile de la locul în care convieţuieşte. Mie mi se pare extrem de
important acest lucru, faptul că el a ajuns în această imposibilitate, iar legea îl ajută să treacă acestă etapă.

Bineînţeles că în cazul în care el nu poate să îşi îndeplinească planul de rambursare se poate trece în zona de
faliment şi atunci înseamnă executarea bunurilor şi aşa mai departe, dar noi nu ne dorim asta, şi tocmai din
cauza asta îndemnăm consumatorii şi pe cei care simt că se află în această stare şi au această problemă să se
adreseze Autorităţii Naţionale, pentru că încercăm să le soluţionăm problemele.

AGERPRES: Vă aşteptaţi la un număr mare de cereri pe viitor?

Marius Pîrvu: Iniţial şi noi am crezut că impactul va fi mult mai mare, dar eu cred că, prin promovare, prin
faptul că avem aceste discuţii, încercăm acele conferinţe la nivel local, la nivel naţional, împreună cu
practicienii în insolvenţă, noi încercăm să promovăm această lege şi acest ajutor pe care statul îl dă
persoanelor aflate în dificultate, mă refer la persoanele de bună credinţă, bineînţeles.

AGERPRES: Vă întreb pentru că există un grad ridicat de sărăcie în România ...

Marius Pîrvu: Nu aş putea să spun acest lucru. După cum puteţi vedea, creşterea economică este bună şi nu
aş putea spune că suntem într-un grad de sărăcie. Într-adevăr, poate sunt diferenţe de nivel de trai, asta este
adevărat, între mediul rural între mediul urban, tocmai din cauza asta şi noi verificăm acele criterii pentru
nivelul de trai rezonabil. Cred că este puţin exagerată partea de sărăcie.
AGERPRES: Dacă vorbim de sărăcia energetică, spre exemplu, există studii care arată că o cincime din
populaţie nu-şi poate plăti factura la utilităţi.
Marius Pîrvu: Cred că în sensul acesta o mare problemă o avem în zona persoanelor mai vârstnice, care sunt
pensionari la momentul de faţă şi cred că Guvernul vine în sprijinul acestui lucru prin noua Lege a pensiilor
şi cred că vor beneficia tot ceea ce înseamnă persoane vârstnice, cei care sunt în momentul de faţă
pensionabili. Din ce ştiu eu, beneficiile vor fi majore şi încercăm cel puţin să îndreptăm lucruri care sunt
neîndreptate de mult timp.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre acel comparator bancar pe care ANPC îl are în plan?
Marius Pîrvu: Din august 2018, consumatorii găsesc pe site-ul ANPC, în fiecare lună, postate comisioanele
din sistemul bancar din România. Băncile ne transmit lunar toate aceste comisioane şi urmărim, pe viitor, ca
aceste informaţii să fie postate direct de reprezentanţii băncilor.

Referitor la sistemul bancar, am şi o veste bună pentru consumatori. Astăzi (joi - n. r.) Curtea de Apel a admis
apelul ANPC cu privire la un proces verbal de contravenţie întocmit de Autoritatea Naţională şi se referă la
o clauză abuzivă din cadrul unui contract de credit pentru nevoi personale în franci elveţieni. Practic, instanţa
a hotărât că aceia care deţin contracte de credit pentru nevoi personale sunt îndreptăţiţi să solicite prin acţiuni
separate restituirea sumelor calculate în plus ca urmare a constatării nulităţii clauzei specificate în sentinţă.

Practic, instanţa a anulat o clauză dintr-un contract, iar consumatorii de aici încolo se pot îndrepta în nume
propriu pentru recuperarea sumelor calculate în mod abuziv, aşa cum a spus instanţa.

Este vorba de o clauză privind modificarea unilaterală a dobânzii. În cadrul contractului de credit, a fost un
punct potrivit căruia dobânda putea fi modificată unilateral. Instanţa a hotărât că acea clauză este abuzivă şi
automat a considerat nulitatea ei. Implicit, acest lucru conduce la mult mai multe aspecte în zona comercială.

AGERPRES: Deci, clienţii băncilor, care au în contracte astfel de clauze, pot veni la ANPC?
Marius Pîrvu: Este vorba de Bancpost şi de clienţii acestei bănci. Este o sentinţă definitivă.

AGERPRES: Eu, dacă am credit la altă bancă, pot să invoc acest precedent?
Marius Pîrvu: Dacă faceţi o reclamaţie la ANPC şi ANPC constată că există o clauză abuzivă în acel contract,
bineînţeles că noi sancţionăm şi dânşii contestă, iar lucrurile merg pe cale normală, adică instanţa decide cine
are dreptate.

AGERPRES: Cu cât aţi amendat Bancpost pentru acel contract?

Marius Pîrvu: Nu aş putea să vă spun suma exactă, pentru că este o amendă mai veche. Însă, în principiu,
prin programul de guvernare şi prin tot ce am gândit noi, avem Legea prevenţiei, şi nu neapărat amenda este
importantă. Sunt situaţii în care dăm avertisment, dar dăm măsură. Noi putem lua măsuri prin care să
suspendăm anumite lucruri, dăm întreruperi de activitate, sunt alte măsuri pe care le putem da. Deci, nu doar
amenda este importantă, ci măsura pe care o putem da. Aşa a fost şi în acest proces verbal. Măsura a fost de
înlăturare a acelei clauze abuzive. Dacă dădeam doar amendă, această clauză rămânea în continuare,
operatorul economic îşi plătea amenda, iar consumatorii rămâneau în continuare cu dobânzile plătite în plus.
Prin modul în care s-a întocmit acest proces verbal, s-a emis acea măsură. Instanţa a hotărât că noi avem
dreptate şi că acea măsură trebuie înlăturată din contractele de credit.
Venituri medii de 4.151 lei/gospodărie, în T2 din 2018;
cheltuielile au ajuns la 3.558 de lei (INS)
Sursa: Agerpres

Veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 4,151 lei, în al doilea trimestru din
2018, iar cheltuielile totale au fost în medie de 3.558 lei lunar, arată datele Institutului Naţional de Statistică
(INS), publicate vineri.

Potrivit sursei citate, la nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.589 lei
pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.362 lei/persoană.

Conform INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.843 lei lunar pe gospodărie, 1.471 lei pe persoană,
iar veniturile în natură de 307 lei lunar pe gospodărie, 118 lei pe persoană. Salariile şi celelalte venituri
asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, 67,5% din veniturile totale ale gospodăriilor.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale
(18,4%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din
proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,4%),
în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%).

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între
veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Potrivit INS, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri
alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele
asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate
de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse
pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri
şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile
totale ale gospodăriilor populaţiei, doar 0,6%.

INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi
structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi

băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2018, în medie, 35,2% din consumul gospodăriilor.

De asemenea, INS precizează că veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite
surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei).
Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea
consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.
Deputaţii dezbat, luni, o moţiune simplă a PNL împotriva
ministrului Economiei, Dănuţ Andruşcă
Sursa: Mediafax

Camera Deputaţilor va dezbate, luni, de la ora 16.00, moţiunea simplă prin care liberalii îi cer demisia lui
Dănuţ Andruşcă din funcţia de ministru al Economiei, urmând ca aceasta să fie votată în plenul de miercuri.
Imaginea articolului Deputaţii dezbat, luni, o moţiune simplă a PNL împotriva ministrului Economiei, Dănuţ
Andruşcă
Deputaţii dezbat, luni, moţiune simplă a PNL împotriva ministrului Economiei, Dănuţ Andruşcă
PNL a depus, în urmă cu două săptămâni, moţiunea simplă pe Economie, însă atunci Biroul Permanent al
Camerei Deputaţilor a respins-o pe motiv că era a doua moţiune simplă depusă într-o singură săptămână de
grupul parlamentar al PNL, lucru care încalcă regulamentul, potrivit reprezentaţilor PSD.

Moţiune simplă se intitulează „Dănuţ Andruşcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României.
Incompetenţa falimentează România!”.

„La 9 luni de când aţi fost învestit în funcţia de ministru al Economiei nu observăm progrese în ceea ce
priveşte soluţionarea problemelor portofoliului administrat. Dacă e să fim cinstiţi, nici pe dumneavoastră nu
v-am observat, în afara gafelor, bâlbelor sau umorului involuntar care v-au însoţit puţinele ieşiri publice.
Sunteţi un ministru care dă fiori şi când tace şi când lipseşte!”, i se adresează liberalii ministrului Economiei,
Dănuţ Andruşcă, în textul moţiunii simple depusă de grupul PNL din Camera Deputaţilor.

În moţiune, PNL face referire la faptul că ministrul Dănuţ Andruşcă a blocat legile redevenţelor, minelor şi
apelor minerale.

„Domnule ministru, sunteţi o frână pentru domeniul economic! Încă din vara anului trecut trebuiau
promovate trei legi pentru care Guvernarea PSD şi-a asumat responsabilitatea prin Programul de Guvernare:
Legea redevenţelor, Legea minelor şi Legea apelor minerale. Aţi reuşit, domnule ministru, să blocaţi toate
aceste trei legi pentru că nu vă pricepeţi! Ne-am dat seama că sunteţi paralel cu domeniul economiei încă de
la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcţie. De 9 luni avem
confirmarea acestui fapt zi de zi, de aceea vă somăm să deblocaţi activitatea ministerului şi să vă asumaţi
cele 3 legi menţionate mai sus pentru a spulbera incertitudinea şi impredictibilitatea care guvernează politicile
economice din mandatul dumneavoastră”, potrivit sursei citate.

Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers

oamenii în număr mare la vot
Sursa: Agerpres

Cea mai slabă prezenţă la vot de după Revoluţia din 1989 a fost înregistrată la referendumul pentru revizuirea
Constituţiei. Dacă prezenţa la vot se va reduce în următoarele ore, aşa cum e de aşteptat, se va ajunge ca
numărul de voturi să fie cel mult egal cu cel al semnăturilor pentru iniţiativă.
Imaginea articolului Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers oamenii în număr mare la vot
Radiografia unui referendum RATAT, la care numărul participanţilor ar putea fi mai mic decât al
semnatarilor iniţiativei. De ce nu au mers oamenii la vot
Principala întrebare care se pune în aceste condiţii este: Cine a greşit şi ce mesaj transmit românii?

- Primii care au vrut să dea un exemplu pozitiv au fost politicienii. Deşi partidele nu şi-au asumat o campanie
pentru referendum, PSD a recunoscut că vrea să informeze publicul legat de această iniţiativă. Cât priveşte
liderii politici, fiecare şi-a îndemnat membrii să facă aşa cum simt. Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea, Traian
Băsescu, Ludovic Orban au mers rând pe rând la urne, susţinând familia tradiţională.

-Datele de la primele ore prevesteau însă dezastrul. Sâmbătă, după 3 ore de la deschiderea secţiilor, la nivel
naţional, procentul nu a ajuns nici la 1%. Alte trei ore de referendum, iar sâmbătă la prânz prezenţa ajungea
la aproape 3%. Specialiştii făceau deja evaluări. Dacă nu se va atinge pragul de 10 procente la închiderea
urnelor, este posibil ca demersul să fie un eşec total.

- A venit seara de sâmbătă, ora 21.00, iar datele nu arătau deloc bine pentru iniţiatorii referendumului. 5,72%
din populaţie (adică un milion de oameni) a ajuns să îşi exprime opţiunea. Pentru ca referendumul să fie
validat e nevoie de nu mai puţin de 5.483.548 de voturi.

- Sociologii au tras linie şi au vorbit pentru prima dată de lecţia dată de români. "Dacă votul va fi sub pragul
minim pentru validarea Referendumului, atunci va fi o lecţie pentru clasa politică. (...) Poporul român a oferit
azi o lecţie nu politicienilor, dar mai degrabă iniţiatorilor Referendumului, respectiv Coaliţia pentru Familie",
a declarat, pentru MEDIAFAX, Gelu Duminică.

- Mai era o speranţă în ziua de duminică. Deşi greu de atins pragul de 30%, pentru validare, o mobiliare era
aşteptată prin biserici. De altfel, mesajul a fost dat de preoţi, începând cu Patriarhul Daniel şi terminând cu
preoţii de la sate. "Cei care nu aţi fost până acum la vot vă rugăm să mergeţi ca să nu fie prea târziu.Vă
îndemnăm să mergeţi la vot şi să aveţi această onoare", a spus Patriarhul Daniel credincioşilor.

- Cu toate acestea, datele de duminică, de la prânz nu arătau o situaţie mai bună: 11,67% prezenţă la vot,
însemnând puţin peste 2.100.000 de oameni. În a doua zi de referendum, la urne nu se strânseseră la prânz
nici măcar numărul de oameni care au semnat iniţiativa de redefinirea familiei, şi anume 3 milioane.

-"Biserica e considerată un agent electoral major, dar nu e. Faptul că nu a reuşit să mobilizeze un număr
normal pentru un vot, arată că biserica nu e atât de bine organizată, însă cred că toată presiunea va fi pusă
mâine când vom vedea cu totul o altă mobilizare din partea iniţiatorilor”, a spus sociologul, pentru
MEDIAFAX.

- Comparativ cu referendumurile anterioare, acţiunea de acum nu reuşeşte să atingă nici măcar procentul de
la primele ore de la scrutinurile anterioare. Ca o comparaţie, în 2009 (referendumul pentru parlament
unicameral şi reducerea numărului de parlamentari), prezenţa la vot era de aproape 20% la prânz, în timp ce
în 2012 (referendum pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu), prezenţa era la ora 14.00 de 21%.

-Urnele rămân deschise până la ora 21.00, adică încă patru ore de vot. Este puţin probabil ca cele aproape
30% de procente necesare pentru validare să fie atinse. Înfrângerea a fost recunoscută deja de către Coaliţia
pentru Familie, al cărei demers a stat a baza referenumului, care a arătat cu degetul spre partidele politice
pentru întreg eşecul: „Pentru toţi cei care au afirmat în mod fals, într-o campanie de dezinformare fără
precedent de la Revoluţia din 1989, că acest Referendum este al Partidului Social Democrat şi al liderului
său, Liviu Dragnea, devine acum evidentă, prin boicotul realizat la nivelul întregii ţări de către PSD, falsitatea
acestor afirmaţii. (...) nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate
publicului românesc".

- În loc de concluzie. Un bărbat din Teleorman justifică boicotul său: „Nu merg la referendum! Dacă ar fi
fost un referendum pentru imunitate, a politicienilor sau pentru mai multe să bage... dar bagă ce le convine
lor. Unii spune că să distragă atenţia. Dar mie nu-mi distrage atenţia de la treburile pe care le am eu. Nu mă
interesează lucrul ăsta pe mine”.

Timmermans i-a transmis o SCRISOARE cu 18 întrebări

premierului Dăncilă/ Reacţia OFICIALĂ a CE şi data
LIMITĂ pentru răspunsuri
Sursa: Mediafax

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului
Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale, un răspuns fiind aşteptat
până la începutul lunii noiembrie, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

4319 afişări
Imaginea articolului Timmermans i-a transmis o SCRISOARE cu 18 întrebări premierului Dăncilă/ Reacţia
OFICIALĂ a CE şi data LIMITĂ pentru răspunsuri
Timmermans i-a transmis o scrisoare cu 18 întrebări premierului Dăncilă/ Reacţia oficială a CE
Sursele citate spun că scrisoarea a fost trimisă premierului chiar a doua zi după ce aceasta a vorbit în
Parlamentul European.

Scrisoarea are 18 întrebări, care fac referire la modul în care sunt schimbate Codul Penal şi Codul de
Procedură Penală, şi vine în contextul în care prim-vicepreşedintelui CE i s-a cerut e către premierul Dăncilă
să spună punctual care sunt îngrijorările cu privire la legile din domeniul penal.

Sursele citate susţin că Viorica Dăncilă trebuie să dea un răspuns până în data de 1 noiembrie.

Într-un răspuns pentru agenţia MEDIAFAX, Comisia Europeană confirmă existenţa unor întrebări adresate
autorităţilor de la Bucureşti.

"Comisia urmăreşte cu atenţie evoluţiile din România, în mod particular evoluţiile legislative privind legile
justiţiei şi legile pentru Codul de Procedură Penală şi Codul Penal. Analizăm amendamentele în ceea ce
priveşte conformitatea lor cu legislaţia UE şi am trimis întrebări detaliate şi precise autorităţilor române în
privinţa acestor chestiuni', se arată într-un răspuns al purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, pentru
MEDIAFAX.

Potrivit surselor politice, printre întrebări se află şi cele legate de modalitatea de implementare a următoarelor
directive europene:
Directiva nr. 36/2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia

Directiva nr. 29/2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor
criminalităţii

Directiva nr. 1371/2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii
prin mijloace de drept penal

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat miercuri, în Parlamentul European,

că vor fi folosite toate mijloacele de către Comisia Europeană pentru a regla situaţia din România, fie că este
vorba despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, fie că sunt alte metode.

"Dacă sunt adoptate fără corecţii, aceste legi din domeniul penal, vor periclita autonomia justiţiei în
combaterea corupţiei. Veţi vedea şi în noiembrie ce s-a scris în MCV, faţă de ianuarie 2018. Situaţia s-a
deteriorat. Preşedintele Juncker şi cu mine am făcut declaraţii în care ne-am exprima îngrijorarea. În timp ce
vom continua să urmărim obiectivele noastre pentru a avea un dialog cu autorităţile române, vreau să vă spun
că vom vedea dacă există conflicte în ceea ce priveşte legile justiţiei şi combaterea corupţiei", a spus
Timmermans, pe 3 octombrie.

Date OFICIALE, DNA. 36.000 de români au fost interceptaţi

în România din 2005
Sursa: Mediafax

DNA reacţionează la informaţiile vehiculate privind magistraţii cu dosar penal şi interceptările efectuate,
publicând date ce arată că în ultimii 11 ani au fost dispuse 24.576 de mandate de supraveghere pentru 36.406
de persoane. DNA mai precizează şi modul de sesizare din dosarele magistraţilor.

651 afişări
Imaginea articolului Date OFICIALE, DNA. 36.000 de români au fost interceptaţi în România din 2005
DNA: În 11 ani au fost dispuse 24.576 de mandate de supraveghere pentru 36.406 de persoane
„Având în vedere informaţiile vehiculate în spaţiul public privind suspiciunile care acreditează ideea ca
milioane de români ar fi fost interceptaţi, precum şi cele potrivit cărora 3000 de magistraţi ar fi fost cercetaţi
în ultimii 4 ani de către DNA, respectiv că jumătate dintre magistraţii din România au avut ani de zile dosare
prin care, probabil au fost influenţaţi să dea soluţii stabilite în afara sălii de judecată, punem la dispoziţia
publicului următoarele date statistice: Mandatele de supraveghere tehnică / autorizaţiile prin care s-a dispus
interceptarea comunicaţiilor în cauze D.N.A. pe o perioadă de 11 ani (01 ianuarie 2005 – 16 februarie 2016
data pronunţării Deciziei nr. 51 a C.C.R.): au fost dispuse 24.576 mandate de supraveghere / autorizaţii; -
numărul persoanelor care au făcut obiectul acestora a fost de 36.406”, se arată într-un comunicat de presă al
DNA.
Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte cauzele cu magistraţi înregistrate pe rolul D.N.A. în perioada 1
ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, respectiv în decursul a 4 ani şi 6 luni şi care în prezent fac obiectul controlului
Inspecţiei Judiciare, ele au fost constituite pe baza următoarelor moduri de sesizare:

- 130 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunţuri) formulate împotriva unor judecători care judecă în
cauze penale;

- 624 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunţuri) formulate împotriva unor judecători care judecă în
cauze civile, administrative sau alte cauze care nu sunt penale;
- 594 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunţuri) formulate împotriva unor procurori;
- 521 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunţuri) în care nu este indicat numele
magistratului/magistraţilor vizat/vizaţi, în care nu este indicată instanţa sau parchetul din care fac parte sau
în care plângerea este formulată împotriva tuturor judecătorilor sau procurorilor dintr-o anumită instanţă sau
parchet, fără însă a fi nominalizaţi;
- 250 cauze în care există sesizare din oficiu din care 79 privesc judecători care judecă în cauze civile, 54
privesc judecători care judecă în cauze penale şi 117 procurori;
- 277 cauze transmise prin declinare de competenţă de la alte parchete.

Dintre aceste cauze, DNA arată că: „în perioada 2014 – iulie 2018 au fost soluţionate un număr de 1978 din
care: 56 cauze cu trimiteri în judecată privind 73 magistraţi (42 judecători şi 31 procurori); 1922 cu alte
soluţii ( clasare, declinări, etc.); la data de 05 octombrie 2018 mai sunt în lucru 233 de cauze care vizează
plângeri, sesizări referitoare la magistraţi; au fost condamnaţi definitiv 65 magistraţi (35 judecători şi 30
procurori); în prezent pe rolul instanţelor de judecată se află, în diferite faze procesuale, cauze privind 25
magistraţi (10 judecători şi 15 procurori); au fost achitaţi definitiv 10 magistraţi (6 judecători şi 4 procurori)”.

Jean-Claude Juncker avertizează că poate izbucni un nou

război în această regiune vecină cu România, dacă va fi
neglijată de UE
Sursa: Mediafax

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat vineri în privinţa posibilităţii declanşării
unui nou război în Balcani, dacă ţările din regiune vor fi lăsate fără o perspectivă europeană, relatează site-
ul agenţiei Anadolu.

18832 afişări
Imaginea articolului Jean-Claude Juncker avertizează că poate izbucni un nou război în această regiune
vecină cu România, dacă va fi neglijată de UE
Jean-Claude Juncker avertizează că poate izbucni un nou război în Balcani dacă regiunea va fi neglijată de
UE
"Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei
europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990", a
declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.
Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul
comunitar.

Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile
cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un "potenţial candidat".

Zeci de angajaţi ai Filarmonicii Banatul din Timişoara, în

grevă generală, nemulţumiţi de director
Sursa: Mediafax

Peste 60 de angajaţi ai Filarmonicii Banatul din Timişoara au declanşat, vineri, greva generală şi nu vor urca
pe scenă pentru a susţine concertul de deschidere al noii stagiuni, ei fiind nemulţumiţi de directorul instituţiei,
transmite corespondentul MEDIAFAX.
Imaginea articolului Zeci de angajaţi ai Filarmonicii Banatul din Timişoara, în grevă generală, nemulţumiţi
de director
Zeci de angajaţi ai Filarmonicii Banatul din Timişoara, în grevă generală, nemulţumiţi de director
Potrivit reprezentanţilor Sindicatului Filarmonicii Banatul, peste 60 de angajaţi ai instituţiei au declanşat,
vineri, greva generală, fiind nemulţumiţi de comportamentul directorului, dar şi că nu au fost respectate mai
multe drepturi. Astfel, vineri seara, angajaţii nemulţumiţi nu vor urca pe scenă pentru a susţine concertul de
deschidere al noii stagiuni.

„S-a ajuns în această situaţie în urma eşuării tuturor încercărilor de soluţionare a conflictului de muncă, care
există de foarte mult timp între noi şi direcţiunea instituţiei noastre. Cei care suntem în grevă vom fi la concert
şi vom da lămuriri publicului şi presei. Nu vom cânta, pentru că avem contractele suspendate. Suntem 65 de
persoane, dintre care câteva sunt astăzi în concediu medical”, a arătat Sindicatul Filarmonicii Banatul.

În prezent, negocierea contractului colectiv de muncă a fost suspendată.

Ca urmare a declanşării grevei generale, directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni, a anunţat, vineri, pe
Facebook, că a fost anulat concertul simfonic pregătit.

„Astăzi (vineri – n.r.), 5 octombrie, deschidem o nouă stagiune a Filarmonicii Banatul Timişoara, cu o tristeţe
în suflet. Deşi pe scenă se află un număr de colegi din orchestră şi cor, nu putem, cel puţin azi să avem un
concert simfonic demn de o deschidere de stagiune. Din 191 de angajaţi ai filarmonicii, o treime (62 persoane)
au hotărât să declanşeze greva. Astfel, 42 de colegi din orchestră, nouă colegi din cor şi cinci din personal
auxiliar şi administrativ sunt în grevă, dar şi 15 colegi în concediu medical, (probabil răpuşi de această gripă
tomnatică), ne-au făcut să luăm decizia schimbării programului. Nedorind să improvizăm un concert ad hoc,
nereprezentativ pentru noi, am hotărât împreună cu primăria să vă oferim un extraordinar recital al solistului
nostru din această seară, Ştefan Horvath, concert maestru al Orchestrei din Bassel-Elveţia, acompaniat la
pian de solistul filarmonicii nostre, Dragoş Mihăilescu”, a scris Ioan Gârboni.

Pe de altă parte, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, vineri, că o parte a angajaţilor Filarmonicii
Banatul nu au dorit să reia negocierile privind încheierea contractului colectiv de muncă şi a anunţat că va
lua măsuri radicale pentru soluţionarea problemei.

„În principiu, trebuie să fie foarte clar şi pentru directorul Gârboni, şi pentru ceilalţi interpreţi angajaţi,
muzicieni, indiferent de postul pe care-l ocupă, că trebuie să acţionăm cu respectarea legii şi că un contract
colectiv de muncă trebuie negociat. Domnul Gârboni a vrut să negocieze un contract colectiv de muncă şi
partea cealaltă a părăsit negocierile şi n-a mai vrut asta. Se va face linişte acolo, vă spun eu, dacă pleacă şi
unii şi alţii, indiferent câţi, dar se va face linişte. Noi nu putem continua cu o astfel de atmosferă într-o
instituţie culturală atât de importantă a oraşului. Nu stăm nici în muzicienii respectivi şi nici în directorul
respectiv. Există pe planetă suficienţi”, a declarat Nicolae Robu.

Robu crede că dacă directorul a refuzat să negocieze contractul colectiv de muncă, atunci angajaţii sunt
îndreptăţiţi să protesteze, dar dacă directorul a spus că după ce îşi rezolvă problemele de sănătate reia
negocierile, atunci consider că protestul este incorect.

Teodorovici: Lista ruşinii trebuie să dispară. Datornicii plătesc

penalităţi mai mari decât la bănci
Sursa: Mediafax

Ministrul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a declarat, vineri, că lista cu datornicii persoane fizice de
pe site-ul ANAF trebuie să dispară, deoarece oamenii care au datorii la stat plătesc penalităţi, iar acest lucru
poate fi considerat drept un împrumut la o bancă, însă cu dobânzi mai mari.
Imaginea articolului Teodorovici: Lista ruşinii trebuie să dispară. Datornicii plătesc penalităţi mai mari decât
la bănci
Teodorovici: Lista ruşinii trebuie să dispară. Datornicii plătesc penalităţi mai mari decât la bănci
„Acea listă trebuie să dispară şi să nu mai fie publică. De ce? Pentru că omul respectiv, care apare pe acea
listă, plăteşte la stat penalităţi. Deci, teoretic este un împrumut pe care îl ia de la stat cu un cost mai mare
decât la bănci. Deci, statul nu are voie să-şi permită să zică că are o listă a ruşinii, de asta trebuie să fie
scoasă”, a explicat Eugen Teodorovici, într-o intervenţie la DCNews.ro.

Oficialul MFP precizează că ideea publicării listei datornicilor a fost introdusă în 2016, fiind o practică
tehnocrată menită să „dezbine oamenii”.
„Adică de ce să pun eu pe gard lista cu datornicii? Acolo statul ştie ce are de făcut, îi penalizează, îi execută
pe cei care nu plătesc şi punct. Aa, că publicăm lista cu persoanele juridice, este altceva. Aia trebuie să fie
publică pentru ca eventualii parteneri să ştie clar dacă intră sau nu intră într-o relaţie comercială cu o anumită
companie sau nu”, a detaliat Teodorovici.

Ministrul finanţelor mai spune că a cerut ANAF ca, până la începutul săptămânii în curs, să publice lista cu
datornicii persoane juridice.
„Trebuie să verific astăzi (n.r. - vineri) dacă este publicată, iar, dacă nu, să o publice. Dar pentru lista cu
persoane fizice, acel lucru va fi schimbat în sensul că se va modifica legea pentru a nu obliga să mai avem o
prezentare publică a acestei liste”, a completat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a susţinut că nu se află pe lista ruşinii, deoarece şi-a achitat datoriile, iar suma restantă
de 12 lei o va achita, nefiind niciun fel de problemă. „În anii trecuţi, nu am plătit din motive obiective. Nu
este o scuză. De asta spun că acea listă trebuie să dispară”, a adăugat Teodorovici.

PSD şi ALDE nu s-au înţeles pe Legea offshore. Discuţiile vor

continua cu liderii grupurilor parlamentare/ Ministerul de
Finanţe trebuie să producă simulări care să arate efectele
Sursa: Mediafax

Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu nu au ajuns la un consens privind Legea offshore, după o discuţie
la Parlament de circa patru ore, astfel aceştia vor invita săptămâna viitoare liderii grupurilor parlamentare la
discuţii pentru a ajunge la o variantă finală, potrivit unor surse politice.

528 afişări
Imaginea articolului PSD şi ALDE nu s-au înţeles pe Legea offshore. Discuţiile vor continua cu liderii
grupurilor parlamentare/ Ministerul de Finanţe trebuie să producă simulări care să arate efectele
PSD-ALDE vor discuţii cu liderii grupurilor parlamentare pe Legea offshore
Întâlnirea de vineri din biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor în care a fost discutată Legea offshore, care
stabileşte unele măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră a început la ora 11:00. Discuţiile au
durat aproximativ patru ore, la acestea participând ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici şi deputaţii
ALDE, Varujan Vosganian şi Andrei Gerea şi secretarul general al ALDE, Daniel Chiţoiu.

Totodată, şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut o întrevedere cu preşedinţii celor două Camerei ale
Parlamentuluim, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit unor surse politice, liderii coaliţiei de guvernare, ministrul Finanţelor, şi deputaţii ALDE, au convenit
ca săptămâna viitoare să fie invitaţi reprezentanţii din comisiile de specialitate ale Legislativului şi membri
din toate grupurile parlamentare, pentru a stabili o variantă finală a proiectului de lege. De asemenea, după
întâlnirea cu aleşi ai partidelor politice, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu vor avea o întrevedere şi
cu Asociaţia Exploratorilor din Marea Neagră. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, le va prezenta
acestora un studiu de impact al proiectului Legii offshore.

Prin urmare, nici săptămâna viitoare proiectul Legii offshore nu va intra la vot în plenul Camerei Deputaţilor,
for decizional pentru această iniţiativă legislativă.
Chiar dacă cererea de retrimitere la Comisii, votată în plenul de miercuri al Camerei Deputaţilor a venit din
partea liderului UDMR, Kelemen Hunor, şi parlamentarii ALDE au fost nemulţumiţi de cele mai recente
modificări ale Legii offshore făcute de către PSD.

Astfel, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, declara miercuri, referindu-se la proiectul legii
offshore, că deputaţii ALDE care fac parte din Comisia de industrii au "fost luaţi pe nepregătite cu serie de
modificări prezentate la comisie în ultimul moment".

Cu toate acestea, Tăriceanu a negat existenţa unor tensiuni politice în interiorul coaliţiei de guvernare.

"Comisia trebuie să integreze la dezbatere opinia Guvernului care nu exista, trebuie să aibă de asemenea
punctul de vedere ai Asociaţiilor Concesionarilor Exploatărilor Maritime. E o problemă mai degrabă de
proceduri. Nu e o problemă de politică cu PSD. Deci e o problemă legată de câştigul statului şi în al doilea
rând de securitatea statului care profită de această lege", a spus Călin Popescu Tăriceanu.

În schimb, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat, tot miercuri, referitor la legea offshore, că formaţiunea sa
va susţine poziţia din Comisie. Acesta a refuzat să comenteze declaraţiile deputatului ALDE Varujan
Vosganian despre prezenţa Guvernului la dezbateri: ”Nu-s comentatorul ALDE”.

Totodată, în aceeaşi zi, ministrul Finaţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că va discuta cu colegii de la ALDE,
pentru ca ulterior să fie stabilită o formă finală a legii offshore, una care să permită un câştig cât mai mare la
bugetul de stat. Acesta a adăugat că pentru Legea offshore trebuie găsită, cât mai repede, calea de mijloc între
investitori şi statul român, astfel încât să înceapă exploatarea, deoarece îmbunătăţeşte independenţa
energetică a ţării.

Ministerul de Finanţe trebuie să producă simulări care să arate efectele

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, trebuie să prezinte un studiu de impact al proiectului Legii offshore,
astfel încât să se vadă exact efectele schimbărilor apărute în iniţiativa legislativă. Surse politice au declarat,
pentru MEDIAFAX, că ALDE ar vrea ca profitul stat-companii să fie 50%-50%

Discuţiile dintre PSD şi ALDE au pornit de la modificările făcute de PSD la legea offshore şi care nu aveau
în spatele lor un calcul al efectelor pe care acestea ar putea să le producă, potrivit unor surse politice.

Drept urmare, ALDE ar fi cerut ca Ministerul de Finanţe să producă nişte simulări pe diferite variante de
prevederi fiscale care duc în final la împărţirea beneficiilor dintre statul român şi investitori, astfel încât statul
român să maximizeze veniturile.

Surse politice din zona negocierilor spun că ALDE ar fi cerut un model practicat în Olanda sau Norvegia, de
50%-50%.

Totodată, participanţii la discuţie au solicitat să fie o dezbatere transparentă, care să implice toţi liderii de
grup, indiferent de partid, iar mai apoi să aibă loc discuţii cu Asociaţia Exploratorilor din Marea Neagră.
O altă nemulţumire a ALDE a fost legată de unele amendamente tehnice, considerate "neavenite". Mai precis,
un punct prevede sistemul de avizare, iar acesta a fost considerat ca fiind extrem de complicat, care putea
duce oricând la blocarea proiectului.

Pericolul ar fi să se ajungă fie în extrema în care se va reproşa Parlamentului că a cedat exploatarea gazelor
la un preţ mic, fie în cea în care investitorii vor pleca, iar România va rămâne dependentă de resursa care o
reprezintă azi Rusia, spun sursele citate.

Teodorovici: Până la finalul acestui an voi pune accent pe zona

de TVA agresiv
Sursa: Mediafax

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor publice (MFP), a spus, vineri, că, până la finalul acestui an, Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie să-şi crească nivelul de colectare, chiar dacă şi-a
îndeplinit planul propus, iar accentul principal se va pune pe colectarea de TVA.
Imaginea articolului Teodorovici: Până la finalul acestui an voi pune accent pe zona de TVA agresiv
Teodorovici: Până la finalul acestui an voi pune accent pe zona de TVA agresiv
Ministrul finanţelor a afirmat, vineri, în cadrul unei emisiuni la DCNews.ro, că planul de colectare al ANAF
este la „103% faţă de planul propus”, la începutul acestui an.

„Domnul Mişa mai are mult până la final de an să recupereze ceea ce a avut ca plan, pentru că, la momentul
rectificării bugetare din acest an, planul respectiv a fost revizuit. În sensul că, ceea ce nu a făcut în primul
semestru, până la final de an, să fie obligatoriu realizat. Mă uit foarte mult la structura planului”, a detaliat
Teodorovici.

Ministrul finanţelor a precizat că este interesat de colectarea din TVA, accize, taxe vamale. „Partea de plus
vine din transferul de contribuţii, trebuie să o recunoaştem. N-am fost aşa un adept deschis al acelei OUG 79
pe 2017, prin care s-a decis transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, dar efectele au fost fantastice
în buget, mai mari decât ceea ce am estimate pentru 2018”, a explicat Teodorovici.

Astfel, planul de încasări al ANAF a fost depăşit, în mare parte, ca urmare a acestui transfer de contribuţii,
potrivit ministrului Finanţelor. În schimb, colectarea la TVA este la nivelul de 92% faţă de nivelul propus.

„ANAF-ul are de recuperat foarte mult. Până la finalul acestui an, eu chiar voi pune accent pe zona de TVA
agresiv chiar, agresiv”, a subliniat Teodorovici.

Acest accent agresiv pe TVA se va face prin intermediul unui pachet de măsuri legislative. „Până la final de
an, vom avea un set de măsuri stricte pe TVA, pentru că va fi o luptă agresivă cu această evaziune pe TVA”,
a completat Teodorovici.
România are un gap de TVA, diferenţa dintre suma care trebuie colectată şi cea care este colectată, de 7-8
miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene, a menţionat ministrul Finanţelor, dar datele trebuie
privite în ansamblu. „Cei de la Comisia Europeană calculează pe tot ceea ce este producţie în România şi pe
tot ceea ce ar trebui să aibă TVA. Roşia pe care ţăranul o produce n-ai ce TVA să ai la ea”, a atenţionat
Teodorovici.

În acest context, ministrul finanţelor a precizat că un lucru care trebuie schimbat la Fisc este planul, dar şi
măsurile specifice de recuperare a TVA-ului.

„Ei fac planul la început, cum merge economia pe viitor, dar, din trecut, TVA-ul acesta lipsă nu este un
subiect diferit. În mod normal, planul ANAF-ului trebuie să fie un pic diferit. Trebuie să mergi la ce este
ideal: ce trebuie să îţi dea ţie economia într-un an”, a mai spus Teodorovici.

Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: 2018 poate fi al doilea an cu

cea mai mare amendă cumulată dată de autoritate în istoria
sa. Vom finaliza ancheta pe turism, pe telecom şi asigurări
Sursa: News.ro

2018 poate fi anul când Consiliul Concurenţei aplică a doua cea mai mare amendă din istoria sa, după
sancţiunile cumulate de 205 milioane euro date companiilor petroliere în 2012, a declarat sâmbătă, la Sinaia,
preşedintele autorităţii, Bogdan Chiriţoiu.

”Intenţionăm să finalizăm maximum 20. Nu avem ţinte de amenzi, ci doar nişte estimări. Banii din amenzi
merg la bugetul statului”, a declarat sâmbătă preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un
seminar organizat la Sinaia, de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

În ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a anunţat cea mai drastică decizie luată de la înfiinţarea sa prin
amendarea cu 880 milioane lei (circa 205 milioane euro) a celor cinci mari companii petroliere de pe piaţa
benzinăriilor (Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL şi Eni), pe care le acuză că s-au înţeles în 2008 să retragă de
pe piaţă sortimentul de benzină Eco Premium.

Autoritatea de concurenţă are în derulare 47 investigatii de încălcare, din care 11 declanşate în acest an. Trei
investigaţii au fost deja finalizate (legate de sectorul de celule stem, la Portul Constanţa şi pe piaţa de
cinematografe).

În ceea ce priveşte investigaţiile de încălcare a Legii concurenţei ce vor fi finalizate în acest an, acestea sunt
cele din sectorul asigurărilor, telecom, turism, comerţ alimentar şi la racordurile de gaze naturale.

Pe sectorul de asigurări ancheta a început în 2015, Consiliul Concurenţei suspectând o posibilă încălcare a
regulilor naţionale şi comunitare de concurenţă de către Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din
România (UNSAR), Media Xprimm SRL, societăţile de asigurare membre UNSAR, precum şi alte societăţi
de asigurare.
De asemenea, investigaţia în cazul Orange România, declanşată în 2016, va fi finalizată anul acesta,
compania telecom fiind suspectată de un posibil tratament discriminatoriu practicat de Orange România în
relaţia cu companiile active pe piaţa plăţilor prin mesaje scurte prin intermediul telefonului mobil, respectiv
pe piaţa mesajelor scurte publicitare prin intermediul telefonului mobil din România.

S-au efectuat inspecţii inopinate atât la sediul Orange România, cât şi la sediile unora dintre agregatorii de
plăţi prin SMS, existând indicii că aceste companii pot deţine probe necesare autorităţii de concurenţă pentru
o evaluare exactă a comportamentului Orange România pe pieţele respective.

O altă investigaţie pe retail ce va fi gata anul acesta presupune o posibilă fixare a preţurilor între unii retailer
(Auchan România, Carrefour România, România Hypermarche SA -Cora, Kaufland) şi furnizorii lor.

O altă anchetă ajunsă la final este cea demarată în 2016 la Aeroport Cluj, ce prevede un posibil abuz de
poziţie dominantă manifestat print-un refuz de a acorda accesul la infrastructura aeroportuară necesară
prestării serviciilor de handling la sol pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj.

Şi ancheta din turism va fi gata în curând. Este prima investigaţie declanşată în urma unor informaţii primite
printr-o sesizare anonimă înregistrată pe Platforma avertizorilor de concurenţă.

Presupune coordonarea politicilor comerciale în scopul impunerii unui nivel minim de preţ de vânzare a
produselor turistice şi/sau pachetelor de servicii turistice şi al menţinerii unui status-quo pe piaţă, începând
cu anul 2013.

S-au efectuat inspecţii inopinate la sediile şi/sau punctele de lucru ale mai multor companii active pe piaţa
serviciilor turistice.

Companiile investigate sunt: Amarino, Christian’76 Tour, Danubius Travel, Eximtur, Happy Tour, Mareea
Comtur, Paralela 45 Turism, Perfect Tour, Touring Europabus Romania şi Patronatul Asociaţia Naţională a
Agenţiilor de Turism (ANAT).

În 2017 şi 2018 a fost extins obiectul investigaţiei şi s-au inclus şi agenţiile: Charter Broker, Nova Travel,
Prestige Tours International, Prompt Service Travel Company şi Aerotravel, Air Fla, Corali Holidays, Fibula
Air Travel, Rezeda World Travel, Tez Tour.

În cazul racordurilor de gaze, ancheta începută în 2014 presupune o posibilă înţelegere între 13 companii de
a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Transgaz Mediaş în anul 2011.

Companiile anchetate sunt: Inspet, Condmag, TMUCB, Rominsta, Moldocor, Cis Gaz, Armax, Armax Gaz,
Pegamont, Ecprod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest.
ANALIZĂ: Fuziunea Elcen-RADET s-a împotmolit la
Primărie, peste 1,2 milioane de bucureşteni ar putea rămâne
fără căldură şi apă caldă la iarnă
Sursa: News.ro

Peste 1,2 milioane de bucureşteni ar putea rămâne fără căldură şi apă caldă, la iarnă, în condiţiile în care
fuziunea Elcen-RADET s-a împotmolit, iar şansele ca aceasta să se realizeze ţin de asumarea de către
Muncipalitate a datoriilor istorice ale regiei de termoficare a Bucureştiului, afirmă analiştii de la compania
de consultanţă Frames.

”Sunt greşeli de strategie economică, măsuri gândite prost şi imposibil de pus în practică în următoarele luni.
Dosarul Elcen-RADET va ajunge, probabil, în justiţie”, estimează experţii.

Potrivit unei analize dată publicităţii de Frames, soarta sistemului de încălzire şi apă caldă din Bucureşti se
înrăutăţeşte. Deşi în urmă cu o lună a fost aprobat planul de reorganizare a Elcen, acesta nu poate fi pus în
practică, atâta timp cât Municipalitatea nu şi-a asumat, oficial, datoria istorică pe care RADET o are la Elcen,
de 3,7 miliarde de lei, spun analiştii citaţi.

”În momentul de faţă, deşi creditorii Elcen sunt dispuşi la un haircuit al datoriei, de la 3,7 mliarde lei la 1,2
miliarde lei, administraţia Bucureştiului nu recunoaşte datoria. Motivul? Autorităţile consideră că sumele
restante ar fi fost calculate eronat şi că nu reprezintă realitatea. Cum datoria nu este recunoscută, planul de
restructurare al Elcen este pus pe hold, la fel cum este şi cel al RADET’’, explică analiştii.

Ei consideră că s-a ajuns în această situaţie după ce planul de restructurare al Elcen, realizat de KPMG,
compania care a fost administrator provizoriu la Elcen Bucureşti până acum trei luni, a omis un aspect esenţial
în relaţia cu RADET: faptul că Municipalitatea, prin RADET, ar putea să nu îşi asume datoria istorică de 3,7
miliarde lei.

”A plecat de la premiza că nu vor exista probleme care, iată, au apărut, şi asta mai cu seamă că administratorul
special al RADET a venit cu o altă soluţie de fuziune, total diferită faţă de preluarea integral a business-ului
şi a datoriei, aşa cum a gândit-o KPMG. Mai mult chiar, în planul de reorganizare s-a propus reducerea
datoriei la 1,2 miliarde lei fără să fie luat în calcul faptul că, dacă Ministerul Energiei (acţionar al Elcen) va
semna pentru asta, ar putea reprezenta un posibil ajutor de stat”, explică analiştii de la Frames.

Potrivit acestora, în momentul de faţă, Planul de restructurare al Elcen, aşa cum a fost gândit de KPMG, are
patru mari probleme.

”Prima este cea legată de asumarea datoriei istorice a RADET, iar a doua o reprezintă apariţia unui posibil
ajutor de stat în cazul reducerii datoriei. O altă hibă o reprezintă neluarea în calcul a poziţiei ANAF, care are
de recuperat sume importante şi care, de altfel, s-a declarat împotriva aprobării planului de restructurare. Iar
a patra o reprezintă neincluderea în plan a unor măsuri alternative, altele decât falimentul. Dovadă că acum
planul s-a împotmolit”, au mai spus aceştia.
Soluţia de reorganizare a Elcen, aprobată de Adunarea Creditorilor, vizează, în esenţă, transferul de active
din patrimoniul Elcen către o nouă entitate, compania municipală Energetica, aflată în subordinea Primăriei
Capitalei. Cum şi RADET, aflat tot în insolvenţă, va proceda la transferul de active către Energetica, se va
centraliza sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei – SACET, care va asigura servicii de
termoficare de calitate pentru bucureşteni.

Potrivit planului Elcen, transferul de active şi activităţi este prevăzut să fie realizat până la finele anului 2018,
cu o perioadă tranzitorie estimată la un an. Printre măsurile vizate se află şi recuperarea creanţei pe care Elcen
o deţine împotriva RADET, propusă să fie realizată în termen de trei ani. Planul de reorganizare vizează,
totodată, încasarea preţului de transfer al activelor Elcen în cuantum de 891 milioane lei la care se adaugă
investiţiile realizate pe durata procedurii, estimate la 102 milioane lei.

Noua companie municipală Energetica, care urmează să gestioneze SACET, sistemul de alimentare
centralizat cu energie termică al Capitalei, are ca obiectiv să atragă finanţări nerambursabile pentru investiţii
în vederea alinierii capacităţilor de producţie la obligaţiile de mediu, cu termene limită de respectat până în
2023.

Valoarea investiţiilor este estimată la 513 milioane euro pentru perioada 2018-2030, din care 77 milioane de
euro în următorii patru ani.

”Se vor încălzi caloriferele la iarnă? O întrebare la care nu există, în acest moment, un răspuns ferm. Deşi
Primăria Capitalei a alocat, în teorie, 1,2 miliarde lei pentru societatea Energetica, cea care ar urma să
administreze sistemul SACET (format din RADET şi Elcen), RADET se află, în continuare, într-o situaţie
dificilă din punct de vedere financiar, anunţând Elcen că ar putea să întârzie cu plata facturilor”, spun analiştii.

Între timp, vremea se răceşte pe zi ce trece, iar creditorii Elcen sunt tot mai presaţi de facturile neîncasate.

”Pentru ca situaţia să se deblocheze, există, din punctul nostru de vedere, o singură variantă pe termen scurt.
Municipalitatea să îşi asume datoria către Elcen, cea istorică de 3,7 miliarde lei sau cea propusă prin planul
de restructurare, de 1,2 miliarde lei, să avizeze termenele de plată şi să achite preţul preluării business-ului
Elcen, evaluat la aproximativ 800 milioane lei. Altfel, cel mai probabil, Elcen va da în judecată RADET
pentru recunoaşterea datoriei şi rezolvarea problemei va fi amânată, cu consecinţele de rigoare”, au mai spus
analiştii.

Dacă ar accepta să plătească cei 2 miliarde de lei, aşa cum prevede planul de reorganizare al Elcen, Primăria
Capitalei ar putea face rost de bani prin lansarea unor obligaţiuni.

”Credit sau obligaţiuni, indiferent ce soluţie s-ar găsi pentru obţinerea banilor, ar fi nevoie de un audit al
modului în care Primăria Capitalei îşi desfăşoară activitatea. Este pregătit primarul general pentru un
asemenea demers? O întrebare care îşi aşteaptă un răspuns. Edilul are alternativa de a presa Guvernul pentru
a găsi o soluţie, iar ultimele declaraţii tind spre această variantă”, spun analiştii.

Potrivit analizei Frames, orice altă soluţie gândită în laboratoarele Primăriei, alta decât plata datoriilor
istorice, are mici şanse să fie pusă în practică.
”Primăria, prin alocarea celor 1,2 miliarde lei, prin decizia CG, ar fi vrut să preia doar datoria de la ANAF,
bănci şi salariaţi şi să-şi asigure stocurile, ignorând, practic, facturile neachitate către ceilalţi creditori, precum
Romgaz, Electrica şi Distrigaz. Dacă s-ar merge pe această soluţie, s-ar ajunge tot la procese”, consideră
experţii.

Elcen, compania care administrează centralele de termoficare (CET) din Bucureşti, Vest, Sud, Progresu şi
Grozăveşti, a intrat în insolvenţă după ce RADET, firma care asigură transportul şi furnizarea căldurii şi apei
calde în Capitală, nu i-a mai plătit facturile.

”RADET nu a mai plătit serviciile furnizate de Elcen, a intrat în insolvenţă, iar Elcen a ajuns în aceeaşi
situaţie, pentru că n-a mai putut plăti facturile către furnizorii de gaze şi alte utilităţi, bănci şi stat. Un lucru
este sigur, că RADET se află într-o situaţie critică din punct de vedere financiar, aşa cum chiar regia afirmă,
şi continuă să acumuleze pierderi şi datorii”, au mai spus analişti.

Potrivit acestora, nu este exclus ca firmele creditore ale Elcen să oprească furnizarea de gaze sau curent
electric, ceea ce echivalează cu sistarea furnizării de energie termică în Bucureşti.

”Pentru Elcen şi RADET ar însemna falimentul, fapt pe care inclusiv Gabriela Firea l-a vehiculat, afirmând
că situaţia este precum o bombă cu ceas. Cert este că timpul trece şi ne apropiem de sezonul rece. O soluţie
trebuie găsită urgent”, au mai spus analiştii.

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ședință de gradul

zero în Parlament. La întâlnire participă și Tudorel Toader /
SURSE
Sursa: stiripesurse.ro

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ședință de gradul zero în Parlament. La întâlnire participă și
Tudorel Toader / SURSE
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu vor relua, luni la Parlament, discuțiile pe marginea Legii offshore,
pe ordonanța de urgență care înființează Fondul Suveran de Investiții, cât și asupra respingerii OUG 6/2016
care a stat la baza protocolului PG-SRI, au spus surse politice pentru MEDIAFAX.

Liderii coaliției PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au avut, joi discuții la Parlament pe
marginea Legii offshore. Acestea au fost reluate, vineri, însă după patru ore coaliția de guvernare nu a ajuns
la un consens în legătură cu proiectul Legii care stabilește modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
La întâlnirea de vineri au participat și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici și deputații ALDE, Varujan
Vosganian și Andrei Gerea și secretarul general al ALDE, Daniel Chițoiu.

Astfel, întrevederea de luni a liderilor partidelor coaliției de guvernare, va fi urmată de întâlniri cu liderii
grupurilor parlamentare dar și cu reprezentanții Asociațiilor Concesionarilor Exploatărilor Maritime, pentru
a ajunge la o variantă finală.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că e puțin probabil ca dezbaterea în Comisia pentru industrii a
Camerei Deputaților asupra modificării Legii offshore să nu mai aibă loc săptămâna care urmează, în
contextul în care șeful forului legislativ, Iulian Iancu, în contextul în care acesta are probleme cardiace care
au necesitat spitalizare.

Sociolog: EȘECUL referendumului este o PALMĂ dată de baronii PSD lui Liviu Dragnea

"Da, s-a ajuns la un consens, în sensul că trebuie să se uite mai atent pe cifre și eu cred că toți liderii de
grupuri din Parlament trebuie să se uite mai atent pe cifre și comisia trebuie să aibă loc cu toate revizuirile în
sală, să fie transmisă live și toți românii să vadă de fapt despre ce e vorba", a spus Dragnea, sâmbătă, după
ce a votat la referendumul pentru familie.

Întrebat dacă Ministerul de Finanțe va veni cu o estimare legată de câștigul României, pe Legea offshore,
Liviu Dragnea a răspuns: "A transmis deja domul Teodorovici. În acele zile erau transmise acele date".

Referitor la întâlnirile de joi și vineri din Parlament, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a scris,
sâmbătă pe Facebook, că, deși discuția pe Legea offshore a fost "pe alocuri tensionată", aceasta a fost
consistentă și utilă. Acesta a prezentat și propunerile sale la actul normativ.

Prin urmare, una dintre modificările propuse de liderul ALDE la Legea offshore are ca scop maximizarea
câștigurilor la bugetul pe stat pe termen scurt și lung. În al doilea rând, susține președintele Senatului, Legea
offshore trebuie reglementată astfel încât România să nu mai fie dependentă de gazul furnizat de Rusia.
Tăriceanu mai propune preluarea unui model care există și în alte state europene ca Norvegia, Olanda sau
Marea Britanie unde profiturile să fie împărțite 50%-50%.

Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că vrea ca această lege să fie rezultatul unui consens între toate
formațiunile politice din Legislativ.

"Mi-aş dori ca această lege extrem de utilă pentru viitorul economiei (şi implicit al sectorului energiei)
româneşti să întrunească consensul tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament pentru a asigura
stabilitatea legislativă pe care un astfel de proiect o presupune", a conchis președintele ALDE.

ÎCCJ începe judecarea apelului în dosarul lui Liviu Dragnea. În primă instanță șeful PSD a fost condamnat
la trei ani și jumătate cu executare

Un alt subiect care va fi discutat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu este cel referitor la Fondul
Suveran de Dezvotare și Investiții, asupra căruia Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, pe 18
iulie, că este neconstituțional deoarece FSDI trebuia înfiinţat prin Hotărâre de Guvern, nu printr-un proiect
de lege adoptat de către Parlament, au precizat surse politice pentru MEDIAFAX.

Pe 19 iulie, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, anunța că Fondul va fi înființat printr-o Hotărâre de
Guvern.
"Este un instrument util şi sunt convins că va fi folosit în economie în ansamblu, dar, după decizia Curţii
Constituţionale, cred că paşii următori sunt la nivel de Guvern, emiterea unei Ordonanţe pentru a crea cadrul
legal general pe care Curtea l-a invocat ca fiind necesar", spunea la acea vreme Teodorovici.

O altă temă care va fi abordată de liderii coaliției PSD-ALDE împreună cu ministrul Justiției, Tudorel Toader,
luni la Parlament, va fi OUG 6 din 2016, au spus, pentru MEDIAFAX, sursele politice. Discuțiile vor viza
clarificarea propunerilor pe care le va face ministrul Justiției cu privire la OUG 6, au adăugat sursele citate.

Liviu Dragnea a afirmat, sâmbătă, în legătură cu Ordonanța de urgență cu nr. 6 din 2016, care a stat la baza
protocolului încheiat în același an între Parchetul General și SRI, că susține respingerea acestei OUG și că
deputații trebuie să își asume "care sunt articolele ce trebuie introduse în Ordonanţa 6 şi să o trimită la votul
final". În prezent ordonanța se află în comisia parlamentară cu raport de respingere.

"Deputații trebuie să vină cu amendamente legat de OUG 6. I-am rugat și pe domnul Toader și pe cei din
comisia juridică care ar fi calea de urmat pentru OUG 6 și să vină cu propuneri", a declarat Dragnea, sâmbătă
după votul la referendum.

De asemenea, liderul social-democrat a precizat că relația cu Tudorel Toader, este una bună în sensul că "eu
îl rog și el ascultă".

Chestionat ce se va întâmpla dacă nu ascultă ministrul Justiției, Tudorel Toader, Liviu Dragnea a replicat:
"Dar cum? Tot timpul ascultă când îi zic ceva."

În ceea ce privește OUG pentru modificarea Legile Justiției, președintele PSD a spus că aceasta va fi dată
după ce toate cele trei acte normative intră în vigoare, în contextul în care președintele Klaus Iohannis a
promulgat doar două dintre actele normative, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv Legea
317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM, promulgată joi de șeful statului.

"Nu se poate da ordonanţa de urgenţă până când toate legile vor fi publicate şi vor intra în vigoare. Legea
303 abia a ajuns la Cotroceni, ultima zi când o poate promulga este vinerea următoare şi, după ce se promulgă,
se publică şi după publicare intră în vigoare în trei zile. Deci abia atunci se poate vorbi de ordonanţă", a
explicat Dragnea.

Liderul PSD a adăugat că l-a rugat pe Toader să analizeze raportul preliminar al Comisiei de la Veneția
pentru a vedea ce prevederi pot fi cuprinse în OUG care va modifica Legile Justiției.

"Noi l-am rugat pe ministrul Justiţiei şi eu l-am rugat şi o să analizăm şi noi din raportul preliminar al
Comisiei de la Veneţia care sunt observaţiile ce pot fi adoptate sau cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă", a
explicat, sâmbătă, Dragnea.

Românii, pe locul doi în topul angajaților străini din Germania

pe noile locuri de muncă
Sursa: Hotnews
Românii construiesc Germania și alte țări din UE. Fiecare al doilea nou loc de muncă recent creat în Germania
este ocupat de muncitori străini. Campionii acestei statistici realizate de Agenția Federală de Ocupare a Forței
de Muncă (BA) sunt românii și polonezii, după cum relatează Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung
(FAS).

În total, numărul angajaților din Germania a crescut cu aproximativ 700.000 în luna iulie, față de aceeași lună
din anul precedent. În această cifră, numărul germanilor a crescut cu 330.000, în timp ce numărul străinilor
a crescut cu 370.000. Agenția Federală a luat în considerare numai situația salariaților asigurați social, prin
urmare muncitorii „la negru“ nu sunt cuprinși în statistică.

Cel mai mult a crescut numărul angajaților din Europa de Est: pe lângă capetele de listă România și Polonia,
un număr mai redus de persoane provin din Croația și Bulgaria. Țările din sudul Europei (Grecia, Italia,
Portugalia și Spania) se află la coada clasamentului.

Șomaj mic, mobilitate mare

În total, în Germania există în prezent 422.000 de persoane din Polonia înregistrate la plata contribuțiilor la
asigurări sociale sau cu minijoburi de 450 euro, și 349.000 din România.

Potrivit statisticilor, refugiații care trăiesc în Germania, cu 327.000 de angajați, intră foarte încet pe piață
forței de muncă -chiar dacă numărul lor a crescut în timpul din urmă mai rapid decât se presupunea inițial.

Cu 8,4 % (Polonia) și 5,9 % (România), rata șomajului în rândul persoanelor din Europa de Est, care sunt
înregistrate în Germania, e aproape la fel de scăzută ca aceea a populației autohtone (5,0 %) și mult sub media
înregistrată la persoane din alte țări (peste 14%).

Potrivit raportului citat de FAS, experții subliniază faptul că un număr mare de persoane au venit la lucru în
Germania din Polonia și România, insă numărul celor care doresc să se mute definitiv în Germania este
limitat.

O cauză a angajării masive a acestora ar fi faptul că germanii nu sunt dispuși să se mute imediat și
necondiționat unde găsesc un job, în timp ce românii și polonezii se duc acolo unde se oferă de lucru. Ei se
indreaptă adesea spre regiunile unde există un deficit de lucrători și fac munci pentru care nu poate fi găsit
niciun alt angajat.

Studiile de specialitate arată că migrația forței de muncă este profitabilă pentru țările-țintă și pentru emigranți.
Oamenii știu că merită să lucrezi în străinătate din punct de vedere financiar. Migrația este, de asemenea,
salutată de politicieni, deoarece banii pe care emigranții îi trimit acasă depășesc investițiile străine.

Însă lucrurile nu arată atât de bine în țările de origine, care pierd oameni activi, mulți nemaiîntorcându-se. În
același timp, dezavantajul pentru țara de proveniență devine din ce în ce mai clar: familiile pleacă, copiii
rămân singuri acasă.

Șoferi și curieri
Dacă la început muncitorii în construcții și sezonierii în agricultură țineau capul de afiș al lucrătorilor
contractuali din Polonia și România, acum spectrul ocupațiilor s-a diversificat. În continuare, pe șantierele
germane abundă de români, însă s-a deschis un nou vad ocupațional, prin intensificarea transporturilor -unde
e nevoie de șoferi profesioniști- și a serviciilor de curierat.

Economia germană este în plină expansiune, comerțul online înflorește, iar în Germania sunt expediate tot
mai multe colete. În următorii cinci ani, serviciile de curierat vor avea nevoie de peste 40.000 de angajați
suplimentari.

Sindicatele germane încearcă permanent să negocieze salarii mai mari pentru angajații acestei branșe. Însă
lohn-dumping-ul funcționează, când ofertă de forță de muncă e mare. Sindicalistul Patrick Fois observă că
expeditorii ca Hermes, DPD și alții găsesc mereu noi angajați, la salariile actuale. El a observat și faptul că,
între aceștia „există oameni din blocul estic, care abia vorbesc germana”.

Marii absenți
În statisticile sale, Agenția Federală de Muncă nu ia în considerare și lucrătorii pe cont propriu, care lucrează
în abatoare. Cifrele se referă la contribuțiile de asigurări sociale complete, inclusiv la impozitele pe salarii și
la contribuțiile la asigurările de pensie, iar aceștia lucrează, în general, în regim de PFA.

Tot în regim de liber-profesionism se lucrează, în parte, in gastronomie sau în prostituție - care este legalizată
în Germania. Și, cu siguranță, doar un număr redus de îngrijitoare de copii și bătrâni la domiciliu (al căror
regim de lucru este, mai nou, rotativ, ele schimbându-se la una-două luni), se poate lăuda cu toate plățile
către stat la zi. Prin urmare, în „zona gri” ar mai fi destule persoane de contabilizat.

Din 2010, populația României s-a redus cu aproximativ 1,7 milioane de locuitori. Iar șomajul în țările din
Europa de Est a scăzut în mod semnificativ. România și Polonia se numără printre țările cu cea mai rapidă
creștere din Europa, iar golurile care apar pe piața muncii în Europa de Est sunt frecvent umplute de ucraineni.

Emigranții sunt „marii absenți” în economia din țările lor de origine. Deși acestea beneficiază de banii pe
care îi aduc acasă lucrătorii din străinătate, acest lucru nu e totul. Mulți cetățeni est-europeni lucrează câteva
săptămani în Germania și apoi fac o vacanță mai lungă acasă. Dar, între timp, deficitul pe piața muncii din
patrie crește, cum cresc și mulți copii cu unul, sau fără ambii părinți.

Parlamentarii polonezi dau undă verde programului de pensii

sponsorizate de angajatori
Sursa: Ziarul Financiar

Legislatorii polonezi au aprobat un plan de a merge mai departe cu programele de pensii facultative,
sponsorizate de angajatori ca nouă opţiune a cetăţenilor de a economisi pentru pensie, scrie thenews.pl.

Noul sistem ar urma să intre în vigoare în etape începând cu anul viitor, fiind complet funcţional până pe 1
ianuarie, 2021.

Proiectul va fi acum supus aprobării Senatului.