REVISTA PRESEI 30.10.

2018
Contents
Nicolae Hurduc a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Cercetării ........................ 2
Întrevedere Viorica Dăncilă - Corina Creţu; au fost identificate soluţii de realizare a trei spitale
regionale ................................................................................................................................................. 2
Negrescu, despre eventuale remanieri în Executiv: Este importantă performanţa întregului Guvern.. 3
Negrescu: Avem bazele pentru o Preşedinţie a Consiliului UE de succes; Tăriceanu s-a referit la
nevoia de consens politic ........................................................................................................................ 4
Creţu: Pentru Comisia Europeană este o prioritate completarea reţelei internaţionale de transport a
României ................................................................................................................................................. 5
Corina Creţu: România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform
propunerii CE .......................................................................................................................................... 5
România, pe locul 38 în lume în clasamentul GFSI privind securitatea alimentară................................ 6
Ministrul Energiei îi roagă pe petroliştii din Marea Neagră să aducă în România investitori în
combinatele de îngrăşăminte chimice .................................................................................................... 8
Discuţiile dintre sindicaliştii de la metrou şi administraţie privind Contractul Colectiv de Muncă
continuă luni la Ministerul Transporturilor........................................................................................... 11
Ministrul Finanţelor: Începând de anul viitor se va merge pe creşterea prevăzută în Legea salarizării
.............................................................................................................................................................. 11
Teodorovici: Analizăm la nivelul Guvernului pentru a vedea exact data la care se va aplica majorarea
salariului minim..................................................................................................................................... 12
Fricţiuni în coaliţia de Guvernare. Tăriceanu: Nu am avut, nu am şi nici nu voi avea de gând să rup
coaliţia/ Fără dialog, în final România va fi o ţară distrusă ................................................................... 13
Ministrul Comunicaţiilor: Peste jumătate din angajaţii Poştei primesc salarii majorate, de la 1
noiembrie .............................................................................................................................................. 15
Teodorovici garantează că nu vor fi îngheţate salariile în 2019. Ce spune despre creşterea salariului
minim .................................................................................................................................................... 16
Remanierea lui Dăncilă. Premierul i-a evaluat pe miniştrii PSD. ALDE nu va renunţa la niciun membru.
Care este singurul ministru căruia i s-a cerut public demisia ............................................................... 17
KeysFin: România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie. Afacerile din
agricultură au ajuns la aproape 8 miliarde de euro .............................................................................. 18
Companii mari din Arad apelează la muncitori din India, pe fondul crizei forţei de muncă calificate de
la nivel local........................................................................................................................................... 19
S-a decis cine va fi DAT AFARĂ din Guvern! LOVITURĂ pentru Tudorel TOADER ................................ 21
Noutăţile aduse de reglementarea internship-ului .............................................................................. 22
3 ani de la Colectiv: Spitalele românești sunt bântuite în continuare de infecții, dar raportează de 5
ori mai puține nosocomiale decât spitalele din Germania. / Medic: Nu au fost schimbări majore nici
după Colectiv, nici după scandalul Hexi Pharma .................................................................................. 23
Salarii creștere. Adevărata miză a majorării salariului minim .............................................................. 29
Adecvarea pensiilor la economie și societate – poziţia României în context internaţional în 4 repere
.............................................................................................................................................................. 32

Nicolae Hurduc a depus jurământul de învestitură în funcţia

de ministru al Cercetării
Sursa: AGerpres

Profesorul Nicolae Hurduc a depus, luni, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru
al Cercetării şi Inovării, în faţa preşedintelui Klaus Iohannis.
La ceremonie au participat şi premierul Viorica Dăncilă, împreună cu o parte a Cabinetului său -
vicepremierul Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea,
ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, dar şi ministrul de Interne, Carmen Dan. Alături de aceştia
s-au aflat şi secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, precum şi consilierul de stat Ligia Deca.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat la sfârşitul săptămânii trecute decretul de numire a lui Nicolae Hurduc
în această calitate, document care a fost publicat în aceeaşi zi în Monitorul Oficial.

Joia trecută, premierul Viorica Dăncilă a anunţat propunerea pentru portofoliul de la Cercetare. "Am
prezentat Biroului Permanent Naţional propunerea pentru ministrul Cercetării. Este vorba de domnul Nicolae
Hurduc, profesor în cadrul Universităţii Tehnice 'Gheorghe Asachi' din Iaşi - Facultatea de inginerie chimică
şi protecţia mediului", preciza Dăncilă.

Hurduc îl înlocuieşte în funcţie pe Nicolae Burnete, care şi-a anunţat demisia pe 31 august. Interimatul a fost
asigurat de vicepremierul Viorel Ştefan.

Întrevedere Viorica Dăncilă - Corina Creţu; au fost

identificate soluţii de realizare a trei spitale regionale
Sursa: Agerpres

Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, au discutat,
luni, despre posibilităţile de finanţare existente pentru construirea a trei spitale regionale şi au identificat
soluţii de realizare a acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, transmis AGERPRES, premierul Dăncilă a avut luni o întrevedere cu
Corina Creţu, în contextul participării oficialului european la Conferinţa "O politică de coeziune incluzivă
pentru o Uniune mai aproape de cetăţenii săi".
Conform Executivului, în cadrul întrevederii a fost abordat subiectul construirii a trei spitale regionale, un
"proiect prioritar pentru Guvernul României". "Cei doi oficiali au discutat despre posibilităţile de finanţare
existente şi au identificat soluţii de realizare a acestor spitale", se precizează în comunicat.

Un alt proiect important care a figurat pe agenda de discuţii a fost cel al laserului de foarte mare intensitate
de la Măgurele (ELI-NP). De asemenea, a fost discutat subiectul absorbţiei de fonduri europene în domeniul
infrastructurii de transport, precizează Executivul.

Întrevederea a oferit şi ocazia realizării unei treceri în revistă a acţiunilor de pregătire a preluării şi exercitării
preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, s-a realizat un schimb de opinii cu privire la
discuţiile în curs la nivel UE privind viitorul politicii de coeziune post-2020 şi necesitatea menţinerii rolului
prioritar al acesteia în stimularea investiţiilor şi a creşterii economice, fiind evidenţiată, în context, importanţa
reflectării corespunzătoare a acestei politici în arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

"Au fost abordate aspecte legate de definirea politicii de coeziune post-2020, premierul român subliniind că
cetăţeanul şi coeziunea, ca valori comune, vor reprezenta repere care vor sta la baza demersurilor României
în exercitarea mandatului la Preşedinţia Consiliului UE", se precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte negocierile referitoare la viitorul buget european, premierul Dăncilă a arătat că "România
îşi propune o abordare constructivă, care să conducă la atingerea unui compromis şi care să reflecte atât
nevoile de a face faţă noilor provocări, dar şi necesităţile legate de promovarea, în continuare, a unei
convergenţe reale la nivelul Uniunii Europene, prin asigurarea unei finanţări adecvate pentru politica de
coeziune şi politica agricolă comună", subliniază Guvernul.

La întâlnire au mai participat viceprim-miniştrii Viorel Ştefan şi Paul Stănescu, ministrul Fondurilor
Europene, Rovana Plumb, şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Comisarul european Corina Creţu a afirmat luni, într-o conferinţă de presă, că vrea să afle de la prim-ministrul
Viorica Dăncilă dacă Guvernul mai doreşte să folosească fonduri europene pentru construcţia celor trei
spitale regionale de la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova.

Întrebată ce explicaţii a primit de la Guvern pentru intenţia privind realizarea de proiecte în parteneriat public
privat în loc să fie folosite fonduri europene, Corina Creţu a răspuns: "Pentru mine a venit ca o surpriză
această nouă poziţionare, pentru care nu am confirmare. (...) Noi discutăm de ani de zile, avem corespondenţe
între serviciile noastre şi autorităţile naţionale, de pildă în ceea ce priveşte spitalele regionale, având în vedere
progresele care s-au făcut, nivelul foarte înaintat ale studiilor de fezabilitate. Am înţeles, inclusiv din
declaraţiile doamnei ministru Pintea, că proiectele celor trei spitale regionale, de la Cluj, de la Iaşi şi de la
Craiova, vor fi trimise la Comisie până la sfârşitul anului. De aceea, o voi ruga pe doamna prim-ministru să
ne confirme dacă acest lucru este valabil".

Negrescu, despre eventuale remanieri în Executiv: Este

importantă performanţa întregului Guvern
Sursa: Agerpres
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat, luni, în contextul eventualelor
remanieri din Executiv, că, dincolo de funcţii, "este importantă performanţa întregului Guvern".

El a spus că remanierile, dacă vor exista, vor fi făcute în urma unor evaluări.

"Am prezentat în urmă cu câteva săptămâni un raport de activitate", a arătat el.

În context, acesta a afirmat că România este pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii
Europene.

"Dacă este să vorbim de preşedinţia noastră la Consiliul Uniunii Europene, România este în grafic cu toate
aceste pregătiri", a menţionat el.

În opinia sa, "ceea ce contează nu sunt funcţiile". "Ce contează e ceea ce putem implementa, ceea ce putem
face conform programului de guvernare şi ceea ce ne-am asumat fiecare ministru atunci când am preluat
aceste portofolii", a adăugat acesta.

Întrebat dacă se teme de o remaniere, el a răspuns: "Ce este important pentru mine este ce îşi propune să facă
stânga românească pe mai departe. Este importantă performanţa întregului Guvern, este importantă echipa,
este important ce ne dorim să facem pe mai departe şi modul în care implementăm programul de guvernare".

Negrescu a punctat, în context, că aceste obiective sunt "mai importante decât persoanele".

"În sensul acesta, nu am temeri, pentru că aceste obiective cred că sunt mai importante decât persoanele, de
aceea nu contează dacă ocup sau nu ocup o funcţie", a evidenţiat Negrescu.

Negrescu: Avem bazele pentru o Preşedinţie a Consiliului UE

de succes; Tăriceanu s-a referit la nevoia de consens politic
Sursa: Agerpres

România are bazele pentru un mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene "de succes", recentele
declaraţii ale preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, pe această temă făcând referire la "nevoia de
consens politic", a declarat, luni, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

"Preşedintele Senatului s-a referit la nevoia de a avea un consens politic, nu s-a referit la nivelul de pregătire.
Cu nivelul de pregătire suntem cu toţii de acord că suntem în grafic. Am remarcat acest lucru şi în intervenţia
preşedintelui Camerei Deputaţilor, şi în intervenţiile liderilor opoziţiei, şi în intervenţiile Administraţiei
Prezidenţiale, ceea ce înseamnă că e un lucru pozitiv", a spus Negrescu.

El a vorbit şi despre modul în care ar putea fi obţinut respectivul consens.

 "Pentru a stabili acest consens politic, noi am discutat cu toţi liderii şi avem un document - mă refer aici la
priorităţile noastre naţionale - care a fost adoptat în Parlamentul României de către comisiile de resort în
unanimitate. Şi iată că avem deja bazele pentru a avea o Preşedinţie de succes şi a avea un consens în jurul
acestei Preşedinţii", a afirmat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

În condiţiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului
UE, a apreciat joia trecută preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, subliniind că acordul propus de
ALDE partidelor parlamentare este "unul dintre ultimele trenuri" în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a
acestui mandat european.

"Mulţi au spus că solicitarea ALDE de a găsi un consens ar echivala cu un pas în spate în efortul de a stopa
abuzurile. Nimic mai fals. Înainte de toate, faptul că astăzi oficialii europeni încep să admită că în România
există o gravă problemă reprezentată de protocoale, faptul că astăzi se vorbeşte despre reglementarea
ascultărilor abuzive ale telefoanelor sunt şi rezultatul eforturilor ALDE. Eforturi însă realizate cu
pragmatism, consecvenţă, folosind atât armele discursului politic, cât şi pe cele ale diplomaţiei. Trebuie să
înţelegem momentul prin care trece România şi de aceea acordul propus de ALDE este extrem de important.
În primul rând, trebuie spus că în condiţiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită
să preia Preşedinţia Consiliului UE. Este un avertisment în al doisprezecelea ceas pe care îl adresez cu
responsabilitate tuturor oamenilor politici, în special preşedintelui României şi liderilor partidelor
parlamentare din opoziţie", a scris Tăriceanu pe Facebook.

Creţu: Pentru Comisia Europeană este o prioritate

completarea reţelei internaţionale de transport a României
Sursa: Agerpres

Completarea reţelei internaţionale de transport a României, inclusiv tronsonul Sibiu-Piteşti, este "o prioritate"
pentru Comisia Europeană, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, comisarul european Corina Creţu.

"Pentru Comisia Europeană este o prioritate completarea reţelei internaţionale de transport care cuprinde
inclusiv legătura dintre Republica Moldova şi Vestul european. Şi Sibiu-Piteşti la fel, care este veriga lipsă
dintre Rotterdam şi Constanţa, este într-adevăr o prioritate şi aici aşteptăm să vedem. Nu poate fi depus
proiectul la Comisie pentru că nu există acordul de mediu", a explicat comisarul pentru Politică regională.

Ea a spus că există fonduri pentru studiul de fezabilitate în cazul autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi.

"În Master Planul de transport care a fost adoptat de Guvernul României, repet, de Guvernul României, Sibiu
- Piteşti, Târgu Mureş - Iaşi. Centura Bucureştiului, Piteşti - Craiova, podul de la Brăila sunt considerate
priorităţi. Din punctul meu de vedere, în momentul în care acestea sunt gata ca proiecte, noi suntem gata să le
primim, indiferent dacă în Master Planul de transport sunt prevăzute", a punctat ea.

Corina Creţu: România va beneficia de un buget cu 8% mai

mare faţă de cel actual, conform propunerii CE
Sursa: Agerpres
România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, conform propunerii Comisiei Europene,
a declarat, luni, comisarul european Corina Creţu şi a subliniat necesitatea unui acord pe cadrul financiar
multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor.

Corina Creţu participă la Conferinţa "EuroImpact - Impactul şi rezultatele politicii de coeziune în România.
Experienţe cu privire la accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor finanţate", care este organizată la
Bucureşti de Institutul European din România.

"Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitor a Uniunii Europene", a spus ea şi
a vorbit despre unul dintre principiile alocării de fonduri europene.

"Până la urmă, să conving colegii mei din cadrul Comisiei Europene că trebuie să ne întoarcem la formula
Berlin (...) se bazează aproape 80% pe formula Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestei formule,
am reuşit ca cele mai sărace ţări - Bulgaria, România, Grecia - să aibă un plus de 10%", a punctat ea.

Ea s-a adresat ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la conferinţă, pe această
temă.

"În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel
actual, 2014-2020. Am speranţa, domnule Negrescu, că negocierile care se derulează între Consiliu şi
Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate. Sunt convinsă că dumneavoastră vă veţi bate
în Consiliu pentru a menţine aceste cifre pentru ţările noastre", i-a transmis oficialul european.

Totodată, Creţu a vorbit despre nevoia unui acord cu privire la cadrul financiar multianual.

"Pe timpul Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) trebuie să ne unim împreună eforturile, împreună şi cu
Parlamentul European, care şi doreşte să avem un agreement pe cadrul financiar multianual. Eu cred că acest
lucru este foarte important, de a avea înţelegere privind cadrul financiar multianual înainte de alegerile
europarlamentare de anul viitor", a evidenţiat ea.

Comisarul european s-a referit şi la riscul de a nu ajunge la un asemenea acord.

"Altfel, din studiile noastre, dacă nu (...) din prima zi a anului 2021, de la 1 ianuarie 2021, 100.000 de proiecte
riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor", a explicat Corina Creţu.

România, pe locul 38 în lume în clasamentul GFSI privind

securitatea alimentară
Sursa: Agerpres

România se situează pe poziţia 38 în clasamentul Global Food Security Index 2018 (GFSI), cu un scor total
de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017, dintre cele trei criterii analizate ţara noastră
obţinând cel mai bun punctaj pentru Calitatea şi siguranţa alimentelor (locul 32 în lume), urmat de
Disponibilitatea hranei (poziţia 35) şi Accesibilitatea acesteia (locul 43).
Potrivit unui comunicat, Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, şi Economist
Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 - GFSI (Indicele Global al
Securităţii Alimentare, ediţia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, oferă un cadru comun
pentru înţelegerea cauzelor lipsei siguranţei alimentare pe plan global.

Rezultatele acestei cercetări arată că ţările cu un nivel mediu sau mic al veniturilor au înregistrat în 2018 cele
mai mari creşteri, semnalând o orientare spre adoptarea unor măsuri de securitate alimentară mai eficiente.
Dezvoltarea infrastructurii agricole şi creşterea capacităţii de producţie utilă pentru a hrăni o populaţie aflată
în creştere sunt considerate principalele motive ale îmbunătăţirilor consemnate de raport.

Pentru prima dată în istoria acestui indice, Singapore ocupă prima poziţie în GFSI 2018. Singapore este aici
parţial datorită creşterii de circa 30% a PIB-ului pe cap de locuitor în intervalul 2012-2018, precum şi
ponderii de doar 6,9% a cheltuielilor medii alocate de o gospodărie pentru achiziţia mâncării - accesibilitatea
alimentelor este foarte ridicată. Dincolo de creşterea PIB-ului, Singapore, dintre toate ţările analizate de acest
indice, are cele mai mici tarife aplicate importurilor agricole.

România se situează pe poziţia a 38-a în acest clasament cu un scor total de 68,9 puncte - o îmbunătăţire cu
un punct faţă de anul 2017. Potrivit comunicatului, România a obţinut punctaj maxim (100 de puncte) pentru
un număr mare de categorii analizate de acest indice. Astfel, a fost remarcată existenţa unui mediu favorabil
pentru siguranţa alimentară, dar şi o varietate mare de surse de finanţare pentru fermieri. La aceasta se adaugă
un risc scăzut ca rata de urbanizare să afecteze producţia agricolă.

Raportul menţionează dedicarea autorităţilor române pentru creşterea standardelor alimentare, existenţa unui
ghid pentru o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi, prezenţa unei strategii de îmbunătăţire a alimentaţiei şi
colectarea de date privind deficienţele populaţiei cauzate de nutriţie. Siguranţa alimentară din România este
susţinută de existenţa unei capacităţi suficiente de stocare a mâncării, potrivit indicelui.

De asemenea, românii au acces foarte bun la surse de apă potabilă, precum şi o reţea bine dezvoltată de
magazine alimentare. În acelaşi timp, România a înregistrat scoruri reduse pentru procentul mare din
veniturile unei familii alocat pentru achiziţionarea hranei, infrastructura din domeniul agricol şi volatilitatea
producţiei agricole, deoarece s-au raportat diferenţe mari între producţiile agricole înregistrate anual în
ultimele două decenii.

În 2017, GFSI a inclus o categorie nouă dedicată mediului, subliniind nevoia de conservare a resurselor, de
adaptare la schimbările climatice şi de adoptare a unor practici sustenabile în agricultură. Folosind informaţii
despre schimbarea temperaturii, despădurirea terenurilor şi epuizarea resurselor de apă, categoria "Resurse
Naturale şi Capacitate de adaptare" a fost utilizată pentru măsurarea efectelor viitoare aduse de schimbarea
mediului asupra ţărilor din GFSI. Faptul că indicele a luat în calcul şi date din categoria "Resurse Naturale şi
Capacitate de adaptare" a făcut ca scorul mediu al ţărilor cu venituri ridicate să scadă mai mult decât cel al
celor din alte grupe de venit. Oricum, fiecare ţară va trebui să se pregătească pentru a face faţă acestor riscuri.

"Includerea categoriei 'Resurse şi Capacitate de adaptare' oferă liderilor globali un nou instrument de
măsurare a securităţii alimentare şi ne ajută să vedem consecinţele pe care le au acţiunile noastre pe termen
lung în materie de schimbări climatice. Posibilitatea de a vedea riscurile la care suntem expuşi oferă liderilor
din domeniul agricol şansa unei mai bune poziţionări pentru a răspunde acestor provocări. Să ştim cum se
întrepătrund aceste riscuri şi ce înseamnă fiecare dintre ele luat individual oferă şansa de a diminua o parte
din pericole şi de a ne adapta mai bine pentru viitor", declară Jerry Flint, Global Initiatives & Sustainability
Leader în cadrul Corteva Agriscience.

GFSI a ajuns la concluzia că schimbările climatice globale induc un grad de nesiguranţă în producerea şi
distribuirea hranei şi creează probleme noi, fără precedent. Anticiparea este mai dificilă pe terenuri
necunoscute, iar capacitatea de adaptare a sistemelor alimentare devine foarte importantă.

În ciuda îmbunătăţirilor evidenţiate de GFSI 2018 la capitolele disponibilitate şi accesibilitate a alimentelor,

în general a scăzut calitatea mâncării şi nivelul siguranţei alimentare, în parte datorită unei diete slab
diversificate şi a unei calităţi slabe a proteinelor. Au fost consemnate îmbunătăţiri în adoptarea unor direcţii
şi strategii nutriţionale naţionale, precum şi în lanţurile de retail alimentar. Cu toate acestea, indicele arată că
ţările ar trebui să facă mai mult pentru siguranţa şi calitatea alimentelor, mai ales pentru combaterea riscului
de contaminare pe lanţul de aprovizionare.

Pentru al doilea an consecutiv s-a înregistrat o scădere a poziţiei Statelor Unite în GFSI. SUA au ocupat în
intervalul 2012 şi 2016 prima poziţie, dar anul acesta sunt pe poziţia a treia, la egalitate cu Regatul Unit.

"Scăderea reflectă o rată lentă de implementare a unor îmbunătăţiri comparativ cu alte ţări, fără a se înregistra
o diminuare a punctajului general al ţării (85 de puncte în 2018, faţă de 84,6 în 2017). Din anul 2016, SUA
a înregistrat un scor mai mic la capitolul stabilitate politică, fapt care a împiedicat evoluţia securităţii
alimentare în intervalul 2016 şi 2018. Ameninţarea venită cu impunerea unor bariere comerciale poate
determina o creştere a preţului alimentelor, ceea ce va afecta în continuare punctajul SUA", se arată în
comunicat.

Criteriile de notare a ţărilor din GFSI sunt stabilite în urma analizei dinamicii sistemelor alimentare şi
efectelor globale ale schimbărilor de mediu. GFSI este primul instrument de examinare a siguranţei
alimentare din perspectiva accesibilităţii, disponibilităţii şi calităţii hranei din 113 ţări. În mare parte dintre
aceste ţări este activă şi compania Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, urmează să devină companie independentă,

listată la bursă, proces care se va finaliza în luna iunie 2019.

Divizia combină capacităţile DuPont Pioneer, DuPont Protecţia Plantelor şi Dow AgroSciences. Corteva
Agriscience oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând unele dintre cele
mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer, Encirca, nou lansatul Brevant Seminţe, precum şi alte produse
premiate de protecţia culturilor - şi aduce constant noi produse în piaţă prin intermediul unei echipe de
cercetare puternice în domeniul chimic şi tehnologic.

Ministrul Energiei îi roagă pe petroliştii din Marea Neagră să

aducă în România investitori în combinatele de îngrăşăminte
chimice
Sursa: Agerpres
România ar putea utiliza o parte importantă din gazele din Marea Neagră pentru a produce îngrăşăminte
chimice, iar companiile care extrag gazele şi autorităţile ar trebui să colaboreze pentru a atrage investitori în
noi combinate, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, într-o conferinţă de specialitate.

"Mi-am propus să abordez o temă foarte importantă: Ce facem cu gazele pe care le vom extrage din Marea
Neagră? De multă vreme există o serie de voci care spun că nu vor ajunge în România gazele din Marea
Neagră. Nu o să comentez aceste informaţii cel puţin ciudate. Nu este România cea mai apropiată piaţă de
sursa respectivă şi nu e aici cel mai uşor să vinzi? Situaţia pe piaţa din România nu e la fel cu cea din ţările
din jur? Ba da. Oare avem nevoie de gazele din Marea Neagră? Azi consumăm 11,5 - 12 miliarde de metri
cubi şi producem 10,5 miliarde, restul importăm. Iată că avem nevoie de mai multe gaze!", a spus ministrul.

El s-a referit apoi la consumul de gaze al populaţiei, amintind că doar 30% dintre consumatorii casnici din
România sunt racordaţi la sistemul de gaze.

"Acest lucru a ţinut de istorie, de politica de dezvoltare avută înainte şi după 1990. Însă, e păcat că România,
a doua ţară producătoare de gaze, după ieşirea Marii Britanii din comunitatea europeană, să aibă doar 30%
din populaţie racordată. Ar trebui să facem ceva", a adăugat Anton.

Potrivit acestuia, Ministerul Energiei va aproba în curând o metodologie în acest sens, astfel încât primăriile
să poată demara licitaţiile pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazelor în ţară. În plus, Guvernul a
gândit un sistem de extindere a reţelelor de gaze din fonduri europene.

"Mai departe, pasul următor: Oare are agricultura României nevoie de îngrăşăminte chimice? Indubitabil!
Este unul dintre domeniile foarte importante, cruciale, iar România trebuie să furnizeze substanţe,
îngrăşăminte, care se produc din gaze. Avem patru sau şase combinate care ar putea funcţiona cu gaze şi
minim de investiţii, iar investiţiile necesare vor creşte pe măsură de timpul trece", a arătat oficialul
guvernamental.

Aceste combinate ar putea consuma 2,5 miliarde de metri cubi pe an, a susţinut el.

"Iată că am putea utiliza gazele din Marea Neagră, chiar am putea să discutăm cu investitorii care extrag
gazele să încercăm împreună să atragem investitori în combinate de îngrăşăminte greenfield, nu trebuie
neapărat să le luăm pe cele pe care le avem", a susţinut ministrul.

El a menţionat şi posibilitatea CET-urilor de a se racorda direct la sistemul de transport al gazelor, crescând

în acest fel consumul şi diminuând costurile, cu efecte pozitive asupra facturii utilizatorilor.

Gazele vor putea fi utilizate şi pentru a majora producţia de energie electrică pe gaze, a continuat Anton.

"Avem în proiect un sistem revoluţionar de acumulare a energiei electrice, pentru că ştim cu toţii că la un
moment dat avem un surplus, că bate vântul, că e soare afară, că nu consumăm. Dacă vom converti centrala
de la Craiova pe gaze, dacă depozitul de la Gherceşti îl utilizăm ca depozit de acumulare multiciclu şi
acumulăm gaze acolo când avem energie electrică în surplus ieftină, putem scoate de acolo gaze când nu
avem, când e scumpă şi dorită", a punctat oficialul.
Anton a precizat, însă, că aceasta nu este o alternativă la hidrocentrala Tarniţa, fără de care nu se mai poate
instala "niciun stâlp de centrală eoliană".

Ministrul a încheiat prin a spune că România, dacă va extrage gazele din Marea Neagră, poate deveni cel mai
important producător de gaze din Europa, însă a ţinut să precizeze că nici aşa nu va fi o concurenţă pentru
gazul rusesc.

"Se pare că vom ajunge primul producător de gaze şi mi-aş dori acest lucru, dacă extragem gazele din Marea
Neagră. Chiar şi aşa, în niciun caz România nu poate fi o concurenţă pentru gazul rusesc, pentru că producţia
este cel puţin cu un ordin de mărime mai jos. Trebuie să avem grijă ca în regiune să fim un factor de stabilitate,
un factor de echilibru şi, de ce nu, să fim un hub de gaze, aşa cum visează toată lumea să fie", a mai spus
ministrul.

El a completat că şi-ar dori ca producţia în Marea Neagră să înceapă cât mai repede, chiar şi mâine. Până
atunci, vom asigura securitatea în aprovizionare aşa cum am asigurat-o şi până acum, a susţinut Anton.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de
miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a
ţării să se dubleze timp de 20 de ani.

Miercuri, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul Legii offshore. Proiectul prevede că sumele datorate
de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare
se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor
naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor
investiţii. Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, un amendament al PNL la proiectul legii offshore potrivit
căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat
activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data
intrării în vigoare a actului normativ.

Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde
primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Imediat după adoptarea Legii offshore în Parlament, OMV a anunţat că amână pentru anul viitor decizia
privind trecerea la etapa de exploatare a gazelor în perimetrul Neptun.

"Mi se pare absolut normal ca decizia să fie amânată pentru anul viitor, având în vedere că suntem în
noiembrie", a comentat Anton.

Întrebat dacă există vreun risc ca investiţiile să nu se concretizeze, el a răspuns: "Întotdeauna există un risc,
dar eu sper că acesta este mic".
Discuţiile dintre sindicaliştii de la metrou şi administraţie
privind Contractul Colectiv de Muncă continuă luni la
Ministerul Transporturilor
Sursa: Agerpres

Discuţiile dintre sindicaliştii de la metrou şi administraţie pe marginea noului Contract Colectiv de Muncă
(CCM) continuă luni la Ministerul Transporturilor, în condiţiile în care vineri au eşuat după aproape patru
ore de negocieri.

"După aproape patru ore de negocieri, nu am ajuns la niciun consens în privinţa Contractului Colectiv de
Muncă. A rămas să avem o nouă întâlnire luni, de la ora 14:00, la sediul Ministerului Transporturilor pentru
a continua negocierile. Luni, nu cred că va fi prezent ministrul Şova. El nu a fost prezent la nicio astfel de
întâlnire. Avem de negociat puncte importante din contract, de la majorarea salarială până la partea de
concedii, vechime în muncă, etc.", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, liderul Unităţii Sindicatului Liber
Metrou (USLM), Ion Rădoi.

Acesta a anunţat că în cazul în care negocierile vor eşua sindicaliştii vor declanşa greva generală, undeva pe
10 - 15 noiembrie 2018.

În replică, conducerea Metrorex susţine că negocierile vor continua până la încheierea noului Contract
Colectiv de Muncă însă mandatul pe care comisia de negociere îl are de la Consiliul de Administraţie
menţionează că aceasta se va face doar în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat pentru 2018.

"În cadrul negocierilor reprezentanţii sindicatului USLM au solicitat o majorare consistentă a salariilor.
Creşterea de 42% cerută de sindicat depăşeste limita bugetului şi potrivit reglemetărilor legale, nu poate fi
acordată pentru că Ordonanţa nr. 26/2013 prevede că societăţile comerciale şi regiile cu capital majoritar de
stat nu pot mări salariul mediu brut lunar cu mai mult de 60% din creşterea productivităţii muncii", se arată
într-un comunicat al societăţii remis vineri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, salariul de bază al angajaţilor Metrorex a crescut în 2015 cu 10%, în 2016 cu 10%, iar
de la 1 noiembrie 2017 cu 12%. Salariul de bază a fost ajustat cu încă 21%, astfel încât să acopere influenţele
aplicării OUG 79/2017 privind trecerea unor contribuţii obligatorii din sarcina angajatorului în sarcina
angajatului, cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2018.

Ministrul Finanţelor: Începând de anul viitor se va merge pe

creşterea prevăzută în Legea salarizării
Sursa: Agerpres

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a dat asigurări că în sistemul bugetar se va aplica începând de anul
viitor creşterea de 25% prevăzută în Legea salarizării, infirmând, totodată, o îngheţare a salariilor conform
documentului transmis Comisiei Europene.
"A fost o discuţie la nivelul Guvernului şi mesajul este foarte clar: se merge începând de anul viitor pe ceea
ce înseamnă Legea 152, Legea salarizării, adică se va merge pe creşterea pe care am promis-o în programul
de guvernare.
Anul viitor mergem pe Legea salarizării care are o creştere, cam 25%, dacă nu ma înşel", a spus, duminică,
la Antena 3, Eugen Teodorovici.

El a fost întrebat dacă se va aplica acea măsura de îngheţare a salariilor în zona sectorului bugetar, în
condiţiile în care măsura era inclusă într-un document transmis Comisiei Europene.

"Dacă vii cu alte măsuri care să îţi compenseze impactul pe care îl ai pe o anumită măsura, ei (Comisia
Europeană n.r.) nu au niciun fel de problemă. Ei cer să te încadrezi în anumiţi indicatori macro pe care ţi i-ai
asumat, acel deficit să fie undeva 2,53%, dacă nu mă înşel, să fie sub 60% datoria publică. Sunt anumite
elemente la care CE nu că ţine ea, ţi le asumi tu ca stat. Noi ne-am asumat ca stat, scăderea de deficit an de
an cu 0,5%. (...) Deci, anul viitor mergem pe legea salarizării care are o creştere cam 25% dacă nu mă înşel",
a subliniat şeful de la Finanţe.

Întrebat cum explică salariile mult mai mari din sectorul bugetar comparativ cu cele din mediul privat,
ministrul a promis că până la finele acestui an lucrurile se vor schimba şi "nu mă refer la salarizare ci la felul
în care administraţia îşi justifică salariile".

"Atunci când am promis Legea salarizării am spus că vine la pachet şi cu reaşezare a administraţiei, a zonei
publice. Era şi este o lipsă de specialişti în administraţia centrală, s-au dat salarii, dar nu putem rămâne la
forma în care suntem astăzi ca număr, ca pregătire, ca perfomanţă, şi aici lucrurile se vor schimba până la
final de an. Nu o să intru în detalii. Nu mă refer la salarizare ci la felul în care administraţia îşi justifică
salariile pe care le primesc cei din administraţie", a mai spus Teodorovici.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat pe 20 octombrie, pe pagina sa de Facebook, că, după
analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie
încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15
ani.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul
introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document
transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă
îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi
reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de
aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

Teodorovici: Analizăm la nivelul Guvernului pentru a vedea

exact data la care se va aplica majorarea salariului minim
Sursa: Agerpres
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat duminică seara că în zilele următoare este posibil
ca Guvernul să anunţe data de la care va creşte salariul minim pe economie.

"Vom vedea exact asta la nivel de Guvern, în următoarele zile vom anunţa. Decizia se va lua în următoarele
zile şi o vom anunţa. E posibil să luăm o hotărâre de guvern chiar săptămâna viitoare", a declarat Eugen
Teodorovici într-o emisiune la Antena 3.
În ceea ce priveşte aplicarea acestei măsuri începând cu 1 noiembrie, vehiculată recent în spaţiul public, şeful
de la Finanţe a menţionat că a fost o discuţie, dar a dat asigurări că nu se va întâmpla de la această dată.

"Nu va fi 1 noiembrie pentru că aşa cum a declarat primul ministru analizăm la nivelul Guvernului pentru a
vedea exact data de la care se aplică această majorare. Cel târziu 1 ianuarie 2019 şi la nivel de guvern vedem
dacă se poate lua o decizie înainte de 1 ianuarie 2019. A fost o discuţie, noi ne-am întâlnit cu reprezentanţi
ai mediului de afaceri la Guvern, cu doamna premier, cu alţi colegi din cabinet şi acolo sindicatele au spus
cât mai repede, iar mediul economic de la 1 ianuarie cel târziu. Vedem acum la nivel de Guvern care o să fie
data optimă pentru această decizie", a adăugat şeful de la Finanţe.

Acesta a subliniat că atunci când va fi majorat salariul minim pe economie "se creşte împreună, adică 2.080
lei salariul minim pe economie pentru persoane care au studii medii şi mai puţin de 15 ani vechime în muncă
şi 2.350 lei pentru cei care au studii superioare şi peste 15 ani vechime în muncă".

Premierul Viorica Dăncilă, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, şi ministrul Finanţelor, Eugen
Teodorovici, s-au întâlnit marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, cărora le-
a fost prezentat proiectul de hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim brut garantat în plată pe
economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creştere netă cu 100 de lei.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, salariul minim brut garantat în plată va fi diferenţiat în funcţie
de nivelul de studii sau de vechimea în muncă.

Fricţiuni în coaliţia de Guvernare. Tăriceanu: Nu am avut, nu

am şi nici nu voi avea de gând să rup coaliţia/ Fără dialog, în
final România va fi o ţară distrusă
Sursa: MEDIAFAX

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a respins, luni seara, la o emisiune TV, zvonurile potrivit
cărora coaliţia de guvernare ”se va rupe”, afirmând că ”nu a avut, nu are şi nici nu va avea de gând” să iniţiaze
acest lucru.
Imaginea articolului Fricţiuni în coaliţia de Guvernare. Tăriceanu: Nu am avut, nu am şi nici nu voi avea de
gând să rup coaliţia/ Fără dialog, în final România va fi o ţară distrusă
Tăriceanu: Nu am avut de gând, nu am de gând şi nici nu voi avea de gând să rup coaliţia
”Nu am avut de gând, nu am de gând şi nici nu voi avea de gând să rup coaliţia. Şi acelaşi lucru cred că-l
împărtăşeşte şi colegul meu, preşedintele PSD, dl. Dragnea”, a declarat la Antena 3 preşedintele ALDE, Călin
Popescu Tăriceanu.
El a respins şi informaţiile apărute în spaţiul public, potrivit ar urma să fie desemnat premierul unui guvern
din care să facă parte PNL şi USR.

”Am văzut zvonuri care s-au răspândit în stânga, în dreapta, cu o rapiditate fantastică şi care dădeau drept
sigură, nu numai la nivel jurnalistic am auzit acest zvon care a circulat în ultimele zile, dădeau drept sigură
ruperea coaliţiei, Tăriceanu prim-ministru al unui guvern bazat pe o majoritate cu PNL, cu USR şi aşa mai
departe”, a adăugat Tăriceanu.

”Eu cred că nu. Am o oarecare experientă politică, sigur în USL nu am fost atât de implicat la nivelul
deciziilor, aveam o poziţie mai retrasă în partid atunci, dar o aliantă poate să funcţioneze bine atâta timp cât
există încredere în parteneri. Cei care vor să rupă coaliţia trebuie să instileze neîncrederea. De ce cred că va
merge coaliţia mai departe? Pentru că noi în fond, mă refer la PSD şi la ALDE ne-am angajat în fată românilor
la un program politic şi economic. Programul politic a fost clar să facem o reforma în justiţie şi să punem
capăt abuzurilor şi pe de altă parte avem şi un program economic care inseamnă creştere economică,
bunăstare economică, infrastructura pe invatamanmt, educaţie, pe transport.

O alianţă poate funcţiona atâta vreme cât există încredere între cei doi parteneri. Atunci când intervine
neîncrederea, o alianţă se poate destrăma. Sigur că la treaba asta mai există şi prostănaci, inclusiv din cele
două partide membre ale coaliţiei, care s-au aruncat cu capul înainte şi care nu fac decât să deterioreze şi mai
mult atmosfera. Eu consider că între parteneri şi între prieteni poţi să discuţi fără să existe riscul să îţi
trântească uşa în faţă şi să spună: eu plec”, a mai spus preşedintele ALDE.

Liderul ALDE a afirmat că este o relaţie pe care o priveşte în perspectivă angajamentului fată de cetăţean şi
a obligaţiei de a duce la sfârşit acest lucru.

”E uşor să spui am obosit, plec. Eu cred că avem această responsabilitate împreună şi cred că o să reuşim.
Nu e simplu. Asta se intamplă peste tot în politică. Faptul că la legea Offshore colegii mei au spus: domnule,
nu putem să votăm legaţi la ochi, haideţi să stăm să analizăm, de aici nu trebuie făcut un cap de ţară. Nu
înseamnă că în acest fel ALDE s-a coalizat cu cei din opoziţie, dar avem totuşi o problemă pe care trebuie să
o recunoaştem”, a mai spus Tăriceanu.

Tăriceanu: Fără dialog, în final România va fi o ţară distrusă

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a reluat, luni, ideea că România nu este pregătită pentru
preluarea preşedinţiei Consiliului UE, fiind o fractură uriaşă între putere şi opoziţie, iar dacă nu va exista
dialog între partidele parlamentare, România va fi ”o ţară distrusă”.

„România nu e pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Preluarea preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene ar însemna pentru România o extraordinară ocazie pentru a-şi promova pe
agenda Consiliului şi atât timp cât deţine preşedinţia, a unor subiecte importante pentru ea. De exemplu
trebuie să rezolvăm problemă aderării la Schengen, trebuie să rezolvăm problemă ridicării MCV-ului. Dar
România nu va putea să facă acest lucru, pentru că este o ţara ruptă în două. Este o fractură uriaşă între putere
şi opoziţie. Este o luptă pentru putere fără amejamente, sălbatică, camuflată prost sub etichetă luptei
împotriva corupţiei. Eu spun că este camuflată foarte bine. (...) Este o luptă furibundă pentru putere într-un
stil care a fost instalat de Băsescu. Dacă mergem mai departe în acest fel distrugem nu numai democraţia,
dar distrugem şi ţara. România va fi în final o tară distrusă, fără elite politice, fără elite economice, fără nimic.
Va fi o ţară care va fi la cheremul tuturor”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Antena 3.
Preşedintele Senatului a susţinut că singura soluţie de a salva preluarea preşedinţiei Consiliului UE de
România, ar fi un dialog între toate partidele parlamentare.

„Dacă există un dialog, şi eu asta aş fi vrut, şi cu celelalte partide parlamentare... Dacă mă întrebaţi dacă am
speranţa că acest dialog poate să fie fructos, nu prea cred. Eu trăiesc speranţa că un dialog ar putea duce la
găsirea unei soluţii care să închidă această pagină şi să putem, apropiindu-ne de preluarea preşedinţiei, să
facem o altă figură. Eu îmi doresc mai mult de la ţara mea. În condiţiile acestea cred că preşedinţia României
nu va fi un succes. Ceilalţi, străinii, se vor bucura, pentru că fievcare ţara are propriile obiective pe care să le
promoveze pe următoarele şase luni. Noi nu o să profităm de niciun fel”, a adăugat Tăriceanu.

Liderul ALDE a afirmat că nu crede într-un dialog cu PNL şi USR, deoarece USR e un partid format de
”servicii”, iar PNL „a devenit un căţeluş” care se „gudură” pe lângă instituţiile de forţă.

„Nu am mari speranţe din partea PNL şi USR, pentru că USR am convingerea fermă că este un partid care a
fost format de servicii la un anumit moment, cu un a numit scop, de cei care făceau parte din fostă conducerea
a SRI şi au menirea clară şi direcţia pentru a se opune revenirii la normele statului de drept. Cei de la PNL li
s-a sucit mână la spate într-un anumit moment şi au devenit un fel de căţeluşi care se gudura pe lângă
instituţiile de forţă şi nu sunt capabile să aibă curajul şi să spună -e de ajuns, haideţi totuşi să incepen să
gândim şi să ţinem cont de obiectivele României şi să ducem mai departe, folosind instrumentele
democratice, nu plângeri la Parchet pentru că să scăpam de adversarii politici şi să ajungem la putere cu
mijloacele nedemocratice”, a conchis Tăriceanu.

Ministrul Comunicaţiilor: Peste jumătate din angajaţii Poştei

primesc salarii majorate, de la 1 noiembrie
Sursa: MEDIAFAX

Începând cu 1 noiembrie 2018, un număr de 13.261 de angajaţi de la Compania Naţională Poşta Română,
89% dintre ei fiind personal operaţional, va primi în plus, la salarii, o sumă medie de 337 de lei, o creştere
de 15%, a anunţat Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
„Cea mai mare corecţie salarială din ultimii zece ani a fost posibilă, la Poşta Română, după rectificarea
Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2018, aprobată în şedinţa de Guvern din 24 octombrie”, a scrie
Bogdan Cojocaru, luni, într-o postare publicată pe pagina de Facebook.
Salariaţii care primesc majorarea salarială reprezintă 55% dintre cei peste 24.000 de angajaţi ai Poştei
Române.
„În plin proces de redresare a celui mai mare operator de servicii poştale din România, ne-am îndreptat atenţia
asupra personalului, deoarece ne dorim ca angajaţii noştri să realizeze că munca lor este importantă, fiind
interfaţa dintre noi şi cetăţenii care beneficiază de serviciile Poştei. Concret, această creştere salarială are
două obiective: primul vizează fidelizarea angajaţilor care lucrează în zona operativă, iar al doilea crearea de
condiţii atractive pentru cetăţenii care îşi doresc să se angajeze aici. Este o realitate faptul că Poşta Română
are un deficit de personal, iar concursurile pentru angajări sunt reluate de foarte multe ori, dat fiind că nu se
prezintă nimeni. Odată cu noile creşteri salariale şi cu realizarea treptată de investiţii la Poştă, consider că
interesul cetăţenilor de a lucra aici va creşte, iar actualii angajaţi vor fi stimulaţi să îşi îmbunătăţească
rezultatele muncii”, a mai menţionat Cojocaru, pe Facebook.
De asemenea, ministrul Comunicaţiilor a afirmat că reconsolidarea încrederii în Poşta Română este o
prioritate pentru el şi întregul Executiv, acest lucru realizându-se treptat prin investiţii şi angajaţi responsabili.
„La baza rectificării cheltuielilor de natură salarială pentru anul 2018 au stat nevoia de personal resimţită de
Compania Naţională Poşta Română S. A, combătută prin crearea unui cadru atractiv de lucru în cadrul
societăţii, şi respectarea prevederilor asumate în Contractul Colectiv de Muncă 2018-2020, privind
efectuarea, în perioada octombrie - decembrie 2018, de corecţii salariale, prin reaşezarea salariilor pe tranşe
de vechime în sistemul poştal, în vederea eliminării diferenţelor de salarii pe funcţii/ vechime”, a precizat
Cojocaru.

Totodată, ministrul Comunicaţiilor susţine că, la această rectificare, s-a ţinut cont de respectarea prevederilor
Legii nr. 2/2018 a bugetului de stat privind majorarea cheltuielilor de natură salarială faţă de anul precedent,
precum şi de execuţia cheltuielilor de natură salarială din perioada ianuarie - august 2018.

Teodorovici garantează că nu vor fi îngheţate salariile în 2019.

Ce spune despre creşterea salariului minim
Sursa: Mediafax

Salariul minim va creşte cel mai târziu de la 1 ianuarie, data fiind acum în analiza Guvernului, a declarat
duminică la Antena 3 Eugen Teodorovici, ministerul Finanţelor.
Teodorovici: salariul minim creşte cel mai târziu de la 1 ianuarie
„Analizăm care este data optimă şi vom lua o decizie. Este posibil ca hotărârea de Guvern să apară săptămâna
viitoare”, a precizat Teodorovici.

Ministerul spune că Guvernul are în vedere şi reducerea dezechilibrelor dintre salariile de la stat şi cele din
mediul privat. „Legea salarizării vine şi cu o reaşezare a zonei publice”, a spus ministrul.

Teodorovici spune că salariile mari din zona publică au fost date pentru a atrage specialişti.

Salariile bugetarilor nu vor fi îngheţate, iar începând cu anul viitor vor fi aplicate creşterile prevăzute în
legea salarizării, a declarat duminică, la Antena 3, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

Ministrul spune că a fost o astfel de discuţie la Guvern, şi că măsura îngheţării salariilor în sectorul bugetar
a fost avansată în cadrul schimburilor de informaţii dintre Guvern şi Comisia Europeană, care era preocupată
de o eventuală depăşire a deficitului bugetar, dar că forul european este preocupat de rezultat, de respectarea
ţintelor asumate, şi nu de modul în care se ajunge la aceasta.

Senatorul PNL Florin Cîţu a făcut public recent un document care prezenta o serie de măsuri de austeritate
care vor fi aplicate din 2019 şi nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Documentul a fost trimis Comisiei
Europene de către ministrul Finanţelor şi avansa posibilitatea îngheţării salariilor în sectorul bugetar în 2019.

Teodorovici critică prestaţia Guvernului Cioloş: au blocat fonduri UE, acum fac afaceri
România ar fi beneficiat de sume mult mai mari din partea UE dacă Guvernul Cioloş nu ar fi blocat fondurile,
dar miniştrii de atunci s-au mulţumit să vadă cum este în administraţie şi să adune informaţii pentru a le folosi
în afaceri, a declarat la Antena 3 ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici.

Teodorovici spune că România a primit 48,6 miliarde de euro de la UE şi a contribuit cu 16,5 miliarde de
euro, dar că ar fi trebuit să primească mai mult. ”Din păcate a fost guvernul din 2016, care doar a blocat”, a
spus ministrul.

Teodorovici spune că banii primiţi au rămas în mare parte în ţară, dar că o parte au plecat spre alte state din
UE, în urma contractelor care au fost semnate şi a plăţilor făcute.

Remanierea lui Dăncilă. Premierul i-a evaluat pe miniştrii

PSD. ALDE nu va renunţa la niciun membru. Care este
singurul ministru căruia i s-a cerut public demisia
Sursa: Mediafax

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va finaliza luni evaluarea miniştrilor, care va fi urmată de o remaniere.
PSD va discuta acest aspect în Comitetului Executiv, care va avea loc în această săptămână. ALDE a anunţat
că niciun ministru al formaţiunii nu va fi remaniat.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, la Parlament, că urmează o remaniere guvernamentală şi că
va finaliza, până luni, evaluarea miniştrilor din cabinetul său.

„O remanierea va exista. Luni termin evaluarea”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, miercuri, la
Parlament.

Şi vicepreşedintele PSD Marian Oprişan a declarat, miercuri, la Parlament, că miniştrii care nu au comunicat
public măsurile bune pe care le-au luat „nu au ce să caute” în Executiv, social-democratul spunând că
vicepremierul Paul Stănescu este „destoinic”, dar „nu a comunicat deloc”.

„Miniştrii, pentru faptul că suntem în grafic cu programul de guvernare şi cetăţenii români o duc mai bine,
toţi miniştrii trebuie să iasă public şi să explice măsurile bune pe care le-au luat. Cei care nu comunică nu au
ce să caute, după părerea mea, în funcţii guvernamentale. Paul Stănescu nu a comunicat deloc, aşa cum bine
ştiţi. Este colegul meu, este un om destoinic, un preşedinte de consiliu judeţean bun, dar la capitolul
comunicare, în ceea ce priveşte activitatea ministerului Dezvoltării, aceasta nu a existat”, a declarat, miercuri,
la Parlament, vicepreşedintele PSD Marian Oprişan.

El a adăugat că organizaţia judeţeană PSD Vrancea nu îşi doreşte, la remanierea guvernamentală, să obţină
niciun post de ministru.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, într-o emisiune TV, că a discutat, luni seară,
cu Liviu Dragnea care i-a spus că PSD va avea o şedinţă a Comitetului Executiv în care social-democraţii
vor discuta despre remanierea guvernamentală.
Şi opoziţia a exprimat un punct de vedere cu privire la remanierea guvernamentală. Vicepreşedintele PNL,
Laurenţiu Leoreanu, a afirmat că pe lista remanierii e obligatoriu să fie ministrul Transporturilor, Lucian
Şova, „pentru blocarea autostrăzii Unirii”. Un alt ministru dorit remaniat de opoziţie este şi Petre Daea, pentru
„dezastrul produs de necontrolarea pestei porcine”.

Preşedintele Iohannis i-a cerut demisia lui Tudorel Toader în două rânduri, o dată pentru legile dezastruoase
ale justiţiei şi, altă dată, pentru solicitarea neadecvată de a-l revoca pe Augustin Lazăr.

Pe de altă parte, opoziţia consideră că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ar putea fi o excepţie de pe lista
remanierilor, după anunţul acestuia despre revocarea procurorului general, Augustin Lazăr.

„Nu putem decât să constatăm că în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia, în ciuda recomandărilor
Comisiei Europene, Departamentului de Stat (al SUA - n.r.), în ciuda unui an şi jumătate de proteste ale
societăţii civile din România, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu continuă, prin instrumental numit
Tudorel Toader, să destructureze justiţia. Este atacul final. Practic Tudorel Toader şi-a salvat poate
remanierea, demarând procesul de eliminare şi a ultimului procuror care stătea în calea structurii de stat
infracţional pe care Liviu Dragnea se chinuie să o costruiască. Unul dintre reproşurile aduse domnului Lazăr
este Acela că ar fi criticat funcţionari de rang înalt şi normalitatea pe care o vede Tudorel Toader, aceea
conform căreia parlamentarii şi PSD pot să critice procurorii, dar procurorul şef nu are dreptul să âşi apere
colegii este o normalitate pe care nu o putem tolera”, a afirmat Dan Barna, în Parlament.

KeysFin: România înregistrează, în acest an, cel mai bun

rezultat agricol din istorie. Afacerile din agricultură au ajuns
la aproape 8 miliarde de euro
Sursa: News

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, în condiţiile în care producţia
record de grâu şi porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro,
potrivit unei analize publicate marţi de KeysFin.

Astfel, datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de
tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi
15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa.

În acest context, România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările
Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). În plus, şi la orz şi orzoaică, România a avut o
producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, performanţa spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investiţiilor
majore din acest sector.

"S-au făcut investiţii semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe
performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată,
inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut paşi uriaşi
spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiştii KeysFin.

În agricultura românească activează în prezent 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care
au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură.

”Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul
activităţilor agricole mixte activează 1272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din
agricultură. Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu
6,8% faţă de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36
miliarde de lei”, se arată în comunicat.

Însă, anul 2018 nu a fost lipsit de probleme majore în sectorul creşterii animalelor, avertizează specialiştii.

"Rezultatele excelente de producţie pentru grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat
record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta
porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor”, afirmă experţii.

Însă, dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul
investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246, potrivit specialiştilor.
Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi
perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017.

"Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3
ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de
terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda
problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia.

Numărul angajaţilor din agricultură a crescut 6% faţă de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016.
Interesant este şi faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea
muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea muncii din
acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016.

Companii mari din Arad apelează la muncitori din India, pe

fondul crizei forţei de muncă calificate de la nivel local
Sursa: News

Mai multe companii din Arad apelează, în ultimul an, la muncitori din India, pentru a-şi completa schemele
de personal, în condiţiile în care nu găsesc forţă de muncă calificată pe piaţa locală. O firmă locală de recrutări
s-a specializat exclusiv pe aducerea indienilor în vestul ţării, mai ales pentru firme din domeniile automotive
şi construcţii care ”lucrează la cota de avarie” din cauza lipsei de angajaţi.
Companii mari din judeţul Arad care nu mai găsesc forţă de muncă calificată sunt nevoite să apeleze, în
ultimul an, la muncitori din India, aduşi de o firmă de recrutare atât pentru că sunt consideraţi bine calificaţi,
cât şi pentru că sunt vorbitori de limbă engleză şi se integrează uşor în fabrici.

O firmă din Arad s-a specializat exclusiv pe rectrutarea indienilor, iar în ultimele luni a adus zeci de muncitori
pentru firme care nu găseau oameni la nivel local.

Patronul firmei de recrutare, Mitică Purcaru, spune că în vestul ţării ”există o criză acută de muncitorilor
calificaţi, pentru că majoritatea care s-au format în România au plecat în ţări din vestul Europei pentru salarii
mai mari”.

Doar în Arad, luni erau disponibile aproape 2500 de locuri de muncă vacante la Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, de ani de zile judeţul fiind pe primele locuri la nivel naţional privind oferta
disponibilă.

”În acest moment, companiile de aici nu mai găsesc sudori, lăcătuşi mecanici, operatori CNC sau muncitori
în construcţii. Eu m-am specializat pe recrutarea personalului din India, atât pentru că forţa de muncă de
acolo este bine calificată, cât şi pentru că indienii sunt buni vorbitori de limba engleză şi astfel pot fi integraţi
mult mai uşor în companiile de la noi”, a declarat, pentru News.ro, Mitică Purcaru.

Cei mai mulţi indieni pe care i-a adus în Arad firma sunt pentru producătorul de vagoane marfă Astra Rail
Industries, care de ani de zile se confruntă cu probleme în a găsi personal calificat pe piaţa locală. Compania
a angajat 47 de cetăţeni indieni în ultimele luni, toţi fiind sudori.

”Peste două săptămâni mai ajung în ţară 35 de cetăţeni indieni, care vor lucra în Arad în construcţii, un alt
domeniu în care se simte lipsa personalului calificat. La o altă firmă din vestul ţării urmează să aducem 50
de indieni, care sunt în proceduri de transfer în România, iar un alt lot de zece indieni vor ajunge la o
companie din Arad. În general, firmele care ne contactează lucrează la cota de avarie, din cauza lipsei de
personal. Companiile, deşi reticente să aducă muncitori din afara ţării pentru că, potrivit legislaţiei actuale,
ei trebuie plătiţi cu salarii mai mari decât românii, sunt nevoite totuşi să facă asta pentru a putea să-şi onoreze
comenzile, în special externe”, a mai declarat patronul firmei de recrutări.

Conform sursei citate, majoritatea indienilor aduşi în ţară sunt bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani,
iar aceştia câştigă cel puţin dublu decât în ţara lor.

”Conform legislaţiei actuale, cetăţenii stăini trebuie plătiţi în România cu cel puţin valoarea salariului mediu
brut pe economie, aducă 4.162 de lei, însă salariile efectiv plătite pot fi mult mai mari, în funcţie de poziţia
pe care este angajată persoana şi în ce companie”, a declarat Mitică Purcaru.

În fiecare an, România stabileşte un contingent de muncitori străini care pot fi angajaţi, iar în luna august
Guvernul a aprobat suplimentarea cu 8.000 a numărului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de
muncă (4.000 permanenţi şi 4.000 detaşaţi). Contingetul fusese stabilit iniţial, pentru anul 2018, la 7.000 de
lucrători străini.
Din datele Inspecţiei Muncii rezultă că în România sunt activi peste 17.000 de salariaţi cetăţeni străini non
UE-SEE, cei mai mulţi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) şi Vietnam (1.554).

Principalele domenii de activitate în care lucrează cetăţenii non UE-SEE în România sunt: restaurante,
construcţia de nave şi structuri plutitoare, comerţ cu ridicata îmbrăcăminte şi încălţăminte şi lucrări de
construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

S-a decis cine va fi DAT AFARĂ din Guvern! LOVITURĂ

pentru Tudorel TOADER
Sursa: CApital

Potrivit unor surse politice, vor fi schimbări la ministere cu greutate: Apărare, Dezvoltare, Justiţie, Economie,
Cultură. De asemenea, vor apărea nume surpriză. Spre exemplu, Toni Greblă ar putea fi noul ministru al
Justiţiei.
În primul rând, Liviu Dragnea încearcă să-l îndepărteze pe Paul Stănescu din fruntea Ministerului Dezvoltării.
Fost prieten de familie cu Dragnea, Stănescu a condus revolta din partid alături de Gabriela Firea şi Adrian
Ţuţuianu, iar liderul PSD nu l-a iertat. Numai că Stănescu are de partea sa mai mulţi baroni locali, în condiţiile
în care a împărţit banii pentru dezvoltare cu prioritate pentru primarii PSD. Mai mulţi parlamentari social-
democraţi, apropiaţi de Adrian Ţuţuianu, Gabriela Firea şi Mihai Tudose i-au transmis lui Dragnea că vor
vota moţiunea de cenzură a Opoziţiei împotriva Guvernului Dăncilă dacă Stănescu va fi schimbat, scrie
Adevărul.

Sursele citate susţin că Dragnea i-a oferit Ministerul Dezvoltării Liei Olguţa Vasilescu, actualul ministru al
Muncii. Olguţa Vasilescu se bucură de multă simpatie în partid, iar Dragnea speră că mutarea va fi acceptată
până la urmă de liderii din teritoriu.

Pe lista neagră a „trădătorilor“ mai intră Mihai Fifor, ministrul Apărării, care a semnat scrisoarea anti-
Dragnea, după cum a anunţat „Adevărul“ în exclusivitate. Dragnea i-a promis lui Dorel Căprar funcţia lui
Fifor. Dorel Căprar este preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor şi lider al filialei PSD
Arad, unde este înscris şi Mihai Fifor. De altfel, rivalitatea dintre Fifor şi Căprar este de notorietate în partid.

Cei mici sunt pe făraş

George Ivaşcu, ministrul Culturii, este deja cu bagajele făcute. Ajuns în Guvern cu susţinerea Gabrielei Firea,
Ivaşcu nu mai are nicio şansă de a rămâne ministru, în contextul conflictului pe faţă dintre Dragnea şi primarul
Capitalei. Dănuţ Andruşcă, minsitrul care s-a făcuit de râs la Economie, va fi şi el schimbat, pentru
„comunicare deficitară“. Ioana Bran are şi ea zilele numărate la Sport.

Toader, ghimpele din coasta lui Dragnea

Tudorel Toader este un alt ministru pe care Dragnea îl vrea plecat din Guvern, pe motiv că s-a opus ordonanţei
de urgenţă pe amnistie şi graţiere, care l-ar fi scăpat pe liderul PSD de închisoare.

Noutăţile aduse de reglementarea internship-ului

Sursa: Hotnews

În prezent, există mai multe prevederi legale referitoare la tranziția elevilor și studenților la piața muncii, dar
foarte puține reglementări coerente. Începând cu vara acestui an, există o lege nouă care guvernează instituția
internshipului, dar nu este limitată la inserția în piața muncii a elevilor și studenților ci are o adresabilitate
mult mai largă, așa cum vom arăta în cele ce urmează.

Internshipul reprezintă o nouă modalitate de desfășurare a unei activități lucrative, în baza unui program
special întocmit, care are ca scop dezvoltarea abilităților profesionale, dobândirea de experiență profesională
și facilitarea tranziției de la sistemul de educație către piața muncii.

Internshipul se desfășoară numai în baza unui contract, încheiat între intern și organizația-gazdă (persoana
juridică care organizează programul de internship) și care este diferit de contractul individual de muncă.
Astfel, contractul de internship nu se supune legislației muncii, ci prezintă condiții speciale referitoare la
încheiere, modalitatea de executare și la încetare. Natura juridică a acestui contract este una complexă,
regăsindu-se elemente atât din materia contractelor civile cât și din materia contractelor de dreptul muncii.
Totuși, s-ar putea considera că, fără a fi un contract individual de muncă propriu-zis, contractul de internship
are trăsături specifice unui contract de dreptul muncii.

Durata maximă a contractului de internship este de 6 luni, fără posibilitatea prelungirii.

Contractul de internship poate să fie încheiat în condiții și termeni mai puțin constrângători decât un contract
individual de muncă, deși principalele drepturi și obligații ale părților sunt reglementate în lege, inclusiv în
ceea ce privește obligația organizației-gazdă de a asigura sănătatea și securitatea în muncă a internului, în
condiții identice cu cale ale salariaților, respectiv în acord cu Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă.

Calitatea de intern poate să o aibă orice persoană fizică care a împlinit vârsta de 16 ani, neexistând o limită
maximă a vârstei internului, deși, având în vedere scopul legii, se pune problema dacă o asemenea limitare
nu ar trebui instituită.

Pentru a se limita posibilitatea ”deghizării” muncii salariale într-un internship, legea a stabilit două categorii
de restricții. În primul rând, s-a limitat numărul total de interni din cadrul unei organizații gazdă prin raportare
la numărul salariaților. Astfel, numărul total de interni nu poate depăși 5% din totalul salariaților. În al doilea
rând, s-au instituit o serie de interdicții.

Astfel, în următoarele situații este interzisă încheierea unui contract de internship:

- în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă pentru efectuarea activității respective;
- cu un fost salariat;
- cu un fost salariat al unei companii din grup.

Dacă ultimele două interdicții sunt obiectiv verificabile, în practică o să fie dificil de analizat prima interdicție
întrucât legea nu stabilește nici un criteriu pentru a se aprecia în ce măsură contractul de internship a fost
încheiat pentru a se evita încheiere unui contract individual de muncă. Această neclaritate a legii oferă
autorităților în domeniu o marjă de apreciere considerabilă pentru aplicarea acestei restricții.

Organizația-gazdă are câteva obligații în conformitate cu natura internshipului, dintre care cele mai specifice
sunt cele de a întocmi programul de internship, de a desemna un îndrumător de internship, de a evalua internul
în cadrul unei proceduri speciale, de a ține evidența orelor de activitate și de a elibera internului certificatul
de internship.

Plata activității internului se realizează sub forma unei indemnizații, negociată prin contractul de internship
și care nu poate să fie mai mică de 50% din salariul de bază minim brut pe țară. Indemnizația se acordă
proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată. Indemnizația de internship este asimilată din punct
de vedere fiscal drepturilor salariale astfel încât sunt datorate taxele și contribuțiile stabilite de lege pentru
un salariat.

Durata timpului de muncă al unui intern este de maximum 40 de ore pe săptămână, neexistând posibilitatea
efectuării de ore suplimentare. Totodată, legea nu precizează modalitatea de repartizare a timpului de muncă,
dacă este permis un program de muncă inegal sau individualizat, deși fiind în prezența unui raport care excede
sferei dreptului muncii aceste chestiuni vor fi stabilite prin acordul părților.

În vederea promovării acestui tip de relație de muncă s-a prevăzut un stimulent financiar pentru angajatorii
care, la încetarea contractului de internship asigură continuarea activității internului prin încheierea unui
contract individual de muncă. Astfel, organizaţiile-gazdă care, în termen de 60 de zile de la finalizarea
programului de internship, încheie un contract individual de muncă cu persoana care a desfăşurat programul
de internship primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării în
cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a
raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.

Având în vedere aceste avantaje dar și riscul de a se considera că internshipul ascunde un raport de muncă,
urmează ca piața muncii să stabilească dacă această formă de organizare a unei activități lucrative este de
natură să asigure o integrare mai mare a categoriilor sociale vizate, în condițiile în care forța de muncă tinde
să devină insuficientă față de nevoile angajatorilor.

De asemenea, urmează să se analizeze dacă aplicabilitatea acestui tip de contract este mai potrivită pentru
piața muncii sau pentru instituţiile/autorităţile publice, care pot să încheie asemenea contracte, inclusiv cu
studenții aflați în căutarea unui job care să îi ajute să se lanseze în domeniul politicilor publice.

3 ani de la Colectiv: Spitalele românești sunt bântuite în

continuare de infecții, dar raportează de 5 ori mai puține
nosocomiale decât spitalele din Germania. / Medic: Nu au fost
schimbări majore nici după Colectiv, nici după scandalul Hexi
Pharma
Sursa: Hotnews

La 3 ani de la tragedia din clubul Colectiv, spitalele de stat din România continuă să fie bântuite de infecții
nosocomiale, situație care, în cele mai multe cazuri, este ascunsă sub preș - o spun medicii consultați de
HotNews.ro și o admite, în declarațiile publice, și ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Asta chiar dacă
nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile, spune un medic consultat de HotNews.ro. În
spitalele românești "nu se simt schimbări majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat
atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma", declară, pentru
HotNews.ro, un renumit medic din București. HotNews.ro i-a contactat pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății -
Sorina Pintea, Florian Bodog, Vlad Voiculescu, Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a
explica ce măsuri au luat, în timpul mandatelor lor, în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a
oferit vreun răspuns.

În spitalele din România au fost raportate oficial, în 2017, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii.
Numărul infecțiilor raportate în 2017 aproape că s-a dublat comparativ cu 2014 (10.630 de infecții). Medici
și pacienți consultați de HotNews.ro spun că, înainte de momentul Colectiv, aproape că nu se știa și nu se
vorbea în România despre infecțiile spitalicești - o posibilă explicație pentru faptul că numărul raportărilor
s-a dublat.
În foarte multe cazuri, infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate - o spun medicii și o recunoaște, în
declarațiile publice, și Sorina Pintea. Nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în
timp ce în Germania este de 8%, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății.
Motivele pentru care infecțiile nu sunt raportate sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par
principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile cu medicii.

HotNews.ro i-a contactat pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății - Sorina Pintea, Florian Bodog, Vlad Voiculescu,
Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a explica ce măsuri au luat, în timpul mandatelor lor,
în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro, până la momentul
publicării acestui articol.

La ultimul termen al dosarului Colectiv, judecătorul a anunţat că va discuta cererile avocaţilor care reprezintă
părţile vătămate privind efectuarea unor expertize medicale, inclusiv expertize care să ateste dacă starea
victimelor internate în spitalele din România a fost afectată de infecţiile nosocomiale.

Câte infecții sunt în spitalele din România: Oficial, de 5 ori mai puține decât în Germania

Oficial, în spitalele de stat din România au fost raportate, anul trecut, 19.607 infecții, dintre care 1.304
septicemii, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății ca răspuns la o interpelare formulată de deputatul
USR Adrian Claudiu Prisnel. În 2017 s-a înregistrat, practic, un record de infecții raportate - cele mai multe
din ultimii 10 ani. Chiar și așa, Sorina Pintea declara, în luna iulie, la Antena 3, că nivelul raportat al infecţiilor
spitaliceşti din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%.

"Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calității nu este o preocupare sistematică. De

exemplu, identificarea, analiza, controlul și monitorizarea riscului infecțios intra-spitalicesc înregistrează
încă deficiențe semnificative. Raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale sau a
incidentelor/accidentelor cu risc infecțios ocupațional este deficitară", se mai arată în răspunsul transmis de
Ministerul Sănătății la interpelarea formulată de deputatul Adrian Claudiu Prisnel pe tema infecțiilor
nosocomiale.

Situația infecțiilor raportate de spitalele din România în ultimii 10 ani (sursa: Ministerul Sănătății):

Medicii consultați de HotNews.ro vorbesc și ei despre faptul că infecțiile sunt sub-raportate, iar motivele
sunt dintre cele mai diverse.

Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă din Braşov, este printre puținii șefi de secție din spitalele românești care raportează "fără nicio
teamă" infecțiile nosocomiale. Mărturisește că a făcut acest lucru "cu rigurozitate", la fel cum a colaborat cu
"specialiștii în domeniu ai spitalului, ca să înțelegem cum s-a întâmplat și ce avem de făcut pe viitor." "Poate
pentru că avem toată această preocupare, coroborat cu dezinfecția corect realizată, la noi infecțiile
nosocomiale sunt foarte puține, dar pentru că așa și sunt, nu pentru că ne-am feri noi să le raportăm, ca să
dăm bine", spune Dan Grigorescu. Medicul brașovean admite, însă, că acest lucru nu se întâmplă în multe
spitale din România: "O problemă gravă, derivând din nerespectarea managementului corect al infecțiilor
nosocomiale, este neraportarea acestora."

La spital

Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic din București (Fundeni), confirmă că "sub-raportarea
infectiilor continuă, dar asta e și din cauza aspectului de vinovăție, de culpă, care este asociat acestor infecții
nosocomiale." Bogdan Tănase mai spune că "la modul general, referitor la comportamentul din spitale, nu
au fost schimbari majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice
asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma."

Situația este confirmată și de medicul Elena Copaciu, care a condus, timp de 8 ani, Secția de Anestezie-
Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a fost consilierul lui Vlad Voiculescu
în mandatul acestuia de ministru al Sănătății: "Sub-raportarea infecțiilor este boală veche, însă, în momentul
de față, și medicii curanți, de la patul pacientului, și echipele de conducere din spitale, se tem de consecințe
legale și de litigii. După părerea mea, este o problemă prost înțeleasă, prost gestionată, pornind de la
decidenții și leadership-ul din sistem, și care ajunge până la patul bolnavului, cu consecințe dintre cele mai
grave pentru pacienți. Este o problemă majoră de siguranță, în timpul actului medical, în sistemul sanitar
românesc."

Dan Grigorescu este de părere că un prim pas spre normalitate ar fi ca managerii și șefii de secții din spitale
să fie încurajați să raporteze infecțiile, fără să se teamă de eventuale sancțiuni sau de stigmatizare: "Dacă
lupta împotriva infecțiilor nosocomiale ar fi un criteriu în contractul de management al șefilor de secții, sunt
convins că nu numai ei, ci și cei din subordinea acestora, ar deveni mult mai interesați. Iar dacă s-ar proceda
la fel ca în străinătate, respectiv că secțiile de spital unde se raportează infecții ar fi 'premiate' prin alocarea
de sume suplimentare pentru combaterea acestora (deci sprijinire, nu penalizare), lucrurile s-ar putea schimba
în bine și în România!"

Medicul Bogdan Tănase

Oncologul Bogdan Tănase admite că, după Colectiv, "la nivel de conducere, oamenii sunt mai atenți la aceste
subiecte cu infecțiile nosocomiale", dar atrage atenția că "în continuare, rata de raportare a infecțiilor
nosocomiale este foarte scăzută, participarea epidemiologilor si infecționistilor la prescrierea tratamentului
antibiotic și la izolarea și depistarea germenilor este inoperantă în marea majoritate a spitalelor și multe
prevederi legislative nu au fost puse încă în practica. O parte din legislație s-a schimbat, dar, după știrea mea,
nu este aplicată pe scară largă."

La rândul său, un medic de anestezie-terapie intensivă de la un spital din București a declarat, pentru
HotNews.ro, sub protecția anonimatului, că "Spitalele evită să raporteze infecțiile și trec, de multe ori,
pacienții ca fiind colonizați, și nu infectați. Dar pacienții mor și colonizați."

Ultimii 5 miniștri ai Sănătății refuză să spună ce măsuri au luat împotriva infecțiilor nosocomiale

HotNews.ro i-a contactat, la începutul săptămânii trecute, pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății - Sorina Pintea,
Florian Bodog, Vlad Voiculescu, Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a explica ce măsuri
au luat, în timpul mandatelor lor, în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a răspuns întrebărilor
HotNews.ro, până la momentul publicării acestui articol.

Sorina Pintea

Patriciu Achimaș Cadariu este singurul dintre ei care a spus de la început că nu dorește să răspundă, deoarece
"nu face obiectul activității sale".

Sorina Pintea (prin purtătorul de cuvânt de la minister) și Nicolae Bănicioiu au promis în două rânduri că vor
răspunde, însă acest lucru nu s-a întâmplat, până la momentul publicării acestui articol.

Vlad Voiculescu și Florian Bodog au promis inițial că vor răspunde, dar ulterior nu i-au mai răspuns la telefon
reporterului HotNews.ro.

Nicolae Bănicioiu
Nicolae Bănicioiu (ex-PSD, în prezent membru Pro România) este ministrul care a avut de gestionat, în
timpul mandatului său, situația răniților din incendiul din clubul Colectiv - mulți dintre ei infectați cu
nosocomiale în timpul spitalizării în România.

Patriciu Achimaș Cadariu a fost ministru tehnocrat al Sănătății în Guvernul Cioloș, numit în funcție imediat
după incendiul din clubul Colectiv. Patriciu Achimaș Cadariu este medic și deține, în prezent, funcția de
director medical al Institutului Oncologic din Cluj Napoca.

Patriciu Achimaș Cadariu

Florian Bodog a fost ministrul Sănătății timp de un an, este medic chirurg specializat în chirurgie plastică și
reparatorie și este în prezent senator PSD și membru al Comisiei de Sănătate Publică din Senat.

Atât Patriciu Achimaș Cadariu, cât și Florian Bodog, au fost foarte rezervați în declarațiile publice privind
infecțiile nosocomiale și în timpul mandatelor lor de miniștri.

Florian Bodog și Vlad Voiculescu

În schimb, Vlad Voiculescu (fost ministru tehnocrat al Sănătății în Guvernul Cioloș, numit în funcție la câteva
luni după incendiul din clubul Colectiv) și Sorina Pintea (PSD, actual ministru al Sănătății și fost manager al
Spitalului Județean din Baia Mare), au vorbit adesea, în spațiul public, despre fenomenul infecțiilor din
spitalele românești.

Medicul care a ales să nu ascundă infecțiile explică de ce alții le bagă sub preș

Infecțiile nosocomiale au fost redenumite, recent, "infecții asociate actului medical", din cauză că denumirea
lor căpătase un sens profund negativ. "Deși e aceeași Mărie...", spune medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei
de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, care subliniază
că "problema majoră nu este denumirea, ci managementul lor."

Medicul brașovean atrage atenția că o condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi
raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este "puțin respectată
în spitalele din România". O infecție nosocomială (luată din spital) poate fi declarată și raportată oficial doar
în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: adică atunci când pacientului respectiv i s-au
luat probe bacteriologice la internare și nu avea, la acel moment, respectiva infecție.

Medicul Dan Grigorescu

Dan Grigorescu vorbește și despre importanța întocmirii și actualizării permanente a unei "hărți
bacteriologice" a spitalului - un alt lucru care se face în spitalele din străinătate, dar nu și în cele din România:
"În mod normal, în orice spital ar trebui să existe ceea ce eu numesc 'o hartă bacteriologică' a spitalului. De
ce? Pentru că sunt zone în spital care nu sunt atât de expuse infecțiilor (un exemplu ar fi, să zicem,
reumatologia, pentru că, prin natura patologiei, acolo nu sunt internați bolnavi cu infecții), spre deosebire de
altele, cum ar fi, de pildă, Terapia Intensivă (unde sunt internați pacienți gravi, cu imunitate scăzută, cu stări
septice sau terminale), unde se consideră, nu doar în România, ci peste tot în lume, că sunt cele mai multe
infecții nosocomiale."

Dan Grigorescu spune că "din câte cunosc eu, efortul de a contribui permanent la realizarea unei hărți
bacteriologice a spitalului nu este un criteriu în contractul de management al șefilor de secție. În străinătate
eu știu că se face asta."

În Secţia de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov,
condusă de Dan Grigorescu, "infecțiile nosocomiale se raportează cu mare rigurozitate. Și fără nicio teamă!":
se recoltează probe bacteriologice pacienților atât la internarea în secție (indiferent că vin din afara spitalului
sau dintr-o altă secție din spital), cât și după - chiar zilnic, atunci când este necesar. "Așa am reușit să-i
identificăm încă de la internare și pe pacienții cu germeni multirezistenți (pentru că aceștia nu se găsesc
neapărat numai spital, ei pot fi întâlniți și în comunitate). Pe aceștia îi izolăm, ordinea lor de intrare în sălile
de pansamente este strict stabilită, iar timpii de dezinfecție sunt foarte bine stabiliți și respectați."

"La noi infecțiile nosocomiale sunt foarte puține, dar pentru că așa și sunt, nu pentru că ne-am feri noi să le
raportăm, ca să dăm bine. Am făcut din lupta împotriva lor unul din scopurile noastre strategice, la fel de
important ca obținerea de rezultate cât mai bune sau a unui grad cât mai înalt de satisfacție a pacienților",
spune Dan Grigorescu, adăugând că "la început, colegii ziceau că nu sunt normal. Acum le-a trecut. Mai ales
celor care, beneficiind de rezultatele aplicării acestor reguli, au constatat că și pacienții lor evoluează septic
mult mai rar decât înainte!"

Medicul Dan Grigorescu amintește că "Este de notorietate faptul că mai toate spitalele private, în care se
internează de regulă pacienți programați, cer pacientului să își facă aceasta investigare bacteriologică
personală înainte de a se interna. Dacă aceasta investigație pune în lumină germeni mai greu de tratat, din
câte știu eu, pacientul nu este admis în spital până nu își rezolvă această problemă. Pe când, la un spital de
urgență, nu poți să faci acest lucru, pentru că pacientul este o urgență. Iată de ce este și greșit, și imoral, să
se compare condițiile oferite pacienților pe acest palier, pentru că, într-un spital de urgență, intrările celor cu
infecții sunt imposibil de controlat."

Care sunt cauzele pentru care alți medici refuză să raporteze infecțiile sau le sub-raportează? Dan Grigorescu
afirmă că "Prima, dar cred că nu cea mai importantă, este teama unora de a le fi desconsiderată activitatea,
pentru că dacă au infecții înseamnă că, gata!, la ei e mizerie. Profund greșit. Infecțiile în secție nu înseamnă
mizerie. Curățenia e una, infecțiile sunt cu totul altceva! A doua: infecțiile nosocomiale nu au cum să fie
corect raportate în lipsa posibilității de încadrare în definiție, prin lipsa informațiilor privind configurația
bacteriologică inițială a pacientului. Iată de ce, dacă nu faci efortul permanent ca toți pacienții care intră în
secție să aibă o configurație bacteriologică cunoscută, ești condamnat să nu mai poți declara
nosocomialitatea. Pentru ca nu poți să te raportezi la nimic. Și uite cum se ajunge în situația de a se
subraporta! Mai mult decât atât, să presupunem că toți medicii ar raporta toate infecțiile puse în evidență la
bolnavii internați, dar care nu ar avea identificată configurația bacteriologică la internare. Și asta ar fi o
greșeală, însemnând, nici mai mult, nici mai puțin decât o supraraportare."
Concluzia medicului Dan Grigorescu este că "Argumentul pe care unii medici îl scot în față – acela de a nu
raporta infecțiile nosocomiale din teama ca ar putea fi sancționați - are mai degrabă rolul de a masca un
anumit grad de dezinteres. Asta este părerea mea. Dacă lupta împotriva infecțiilor nosocomiale ar fi un
criteriu în contractul de management al șefilor de secții, sunt convins că nu numai ei, ci și cei din subordinea
acestora, ar deveni mult mai interesați. Iar dacă s-ar proceda la fel ca în străinătate, respectiv că secțiile de
spital unde se raportează infecții ar fi 'premiate' prin alocarea de sume suplimentare pentru combaterea
acestora (deci sprijinire, nu penalizare), lucrurile s-ar putea schimba în bine și în România!"

"Nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile"

La rândul său, medicul Elena Copaciu, fosta șefa a Secției de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului
Universitar de Urgență din București, atrage atenția că "Este adevărat că nici cei care fac inspecțiile nu își
pun în mod real și corect întrebări și nu caută răspunsuri și atunci e un fel de: noi ne facem că raportăm, ei se
fac că inspectează și rezultatele se răsfrâng la patul bolnavului, direct în pronosticul și în viața lui."

"Nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile", pune punctul pe i medicul Elena Copaciu.

Elena Copaciu

Pentru spitalele care refuză să raporteze infecțiile, Elena Copaciu are și câteva întrebări, deocamdată fără
răspuns: "Cum explică spitalele, în aceste condiții, circulația de germeni multirezistenți și culturile
microbiologice care se izolează în spital? Pentru că, dacă iei rezultatele dintr-un an de zile, ce ai izolat
laboratorul de microbiologie al spitalului, rezultă că circulă aceste tulpini, dar înțeleg că nu dau infecții, nu?
Sau cum? Și cum justifică un consum mare de antibiotice? Pentru că, dacă este să iei, procentual, cât din
bugetul spitalului respectiv merge pe antibioterapie majoră din liniile care se spune că sunt de rezervă, cele
cu spectru ultra-larg, dacă nu ai infecții, cum le justifici consumul?"

Elena Copaciu amintește, de asemenea, că problema infecțiilor nosocomiale "nu este doar o problemă a
României, câtă vreme Organizația Mondială a Sănătății recomandă din anul 2017 planuri guvernamentale
individualizate pentru germeni multirezistenți, dintr-o listă pe care i-a numit critici, germeni care se regăsesc
și în spitalele din România."

Concluzia Elenei Copaciu este că "trebuie să recunoaștem, la nivel de țară, că avem această problemă și că
trebuie să avem un plan de gestionare. Câtă vreme nu avem un plan de gestionare, nu o să ne așteptăm la
rezultate bune. Din întâmplare nu au cum să apară rezultate bune."

Salarii creștere. Adevărata miză a majorării salariului minim

Sursa: DC News

Guvernul propune ca salariul minim brut pe țară garantat în plata să fie majorat la 2.080 lei lunar, ceea ce
reprezintă o creștere de 9,47 %. În anul 2018 - tariful orar este de 12,53 lei/ora pentru un program complet
de lucru de 166 ore , iar în anul 2019 tariful orar, propus de Guvern, ar urma să fie de 12,43 lei/ora pentru un
program complet de lucru, potrivit unui document guvernamental obținut de DCBusiness. În timp ce
Guvernul susține că măsura este bună, patronatele se tem să nu fie nesustenabilă, iar sindicatele să nu urmeze
o înghețare a salariilor.

Peste 70% din angajați au salariu minim pe economie. Fiecare pleacă acasă cu 53% din salariul minim brut,
iar 47 % se întoarce la stat. Liderii de sindicat susțin că ar fi mai bine să se negocieze salariul net, altfel este
bine pentru stat și pentru angajat mai puțin bine.

Vezi AICI proiectu de HG propus de Guvern, privind creșterea salariului minim, care a fost trimis la Consiliul
Economic Social spre avizare. Potrivit expertului ADER în muncă și membru CES, Dorin Negrău, proiectul
nu a primit aviz CES, iar sindicatele au lăsat la latitudinea Guvernului data de la care se vor majora salariu
minim.

"Sunt aproximativ 1,5- 1,6 milioane de salariați care au salariu minim pe economie. La cum s-a pus problema,
statul este cel care câștigă mai mult, fiind mai mulți bani care se întorc sub formă de taxe salariale", au
explicat, pentru DCBusiness, liderii de sindicat.

Potrivit calculelor făcute de ei, la 2080 lei brut (446,06euro), angajatul rămâne cu 1263lei(270,86euro) net.
Iar dacă salariul brut va fi de 2350lei(503,97euro), angajatul va pleca acasă cu 1.413 lei(303,02euro), față de
1.900 lei (407,46 euro) brut și 1.162lei(249,2euro)- cât este în prezent

Miza este colectarea mai mare de taxe la buget

În opinia liderilor de sindicat, miza creșterii salariului minim brut este colectarea de taxe mai mari la buget.
"În prezent, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata este stabilit la 1.900 lei lunar, pentru un
program complet de lucru de 166,666 ore, în medie pe lună în anul 2018, reprezentand 11,40 lei/ora, în
conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bazî minim brut
pe tara garantat în plată. Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat
în plată să fie majorat la 2.080 lei lunar, începând cu data de 1 noiembrie 2018, ceea ce reprezintă o creștere
de 9,47 % față de luna octombrie 2018. În anul 2018 tariful orar este de 12,53 lei/ora pentru un program
complet de lucru de 166 ore , iar în anul 2019 tariful orar va fi de 12,43 lei/ora pentru un program complet
de lucru de 167,333 ore", se precizează în proiectul de HG, privind creșterea salariului minim trimis la
sindicate și la Consiliul Economic Social pentru avizare de mai marii Guvernului.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, se teme ca aceasta „să nu fie o distragere a atenţiei de la alte subiecte
majore, cum este îngheţarea salarizării în sectorul bugetar în 2019”. „Era normal ca o astfel de măsură să fie
făcută cu o consultare largă. Este o decizie grăbită pe o problemă majoră. Guvernul se substituie negocierii
directe între cei doi parteneri, pe de altă parte se poate ajunge la blocarea negocierii contractelor colective",
a declarat liderul sindical.
Pe de altă parte, șefii de la Finanțe și de la Muncă spun că mărirea salariului minim va avea efecte pozitive
asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii
muncii la negru.

Ce au propus Eugen Teodorovici și Olguța Vasilescu

Potrivit documentului trimis la CES pentru avizare, pentru personalul încadrat pe funcții cu nivel de studii
superior și pentru personalul cu vechime în munca peste 15 ani, salariul de bază minim brut pe țară garantat
în plată, suma stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 2.350 lei lunar, ceea ce
reprezintă o creștere de 23,6 %.

"Vom vedea exact asta la nivel de Guvern, în următoarele zile vom anunţa. Decizia se va lua în următoarele
zile şi o vom anunţa. E posibil să luăm o hotărâre de guvern chiar săptămâna viitoare", a declarat Eugen
Teodorovici într-o emisiune la Antena 3.

Potrivit lui Teodorovici, se analizează la nivelul Guvernului pentru a vedea exact data de la care se aplică
această majorare. Cel târziu 1 ianuarie 2019. "A fost o discuţie, noi ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai mediului
de afaceri la Guvern, cu doamna premier, cu alţi colegi din cabinet şi acolo sindicatele au spus cât mai repede,
iar mediul economic de la 1 ianuarie cel târziu. Vedem acum la nivel de Guvern care o să fie data optimă
pentru această decizie", a adăugat şeful de la Finanţe.

Dealtfel, în Programul de guvernare 2018-2020, se prevede că Guvernul susține investiții destinate să crească
participarea pe piața muncii (aproximativ 1,3 miliarde EUR) în scopul creșterii ratei de ocupare, fiind vizați
tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte
grupuri vulnerabile. Un cuantum de aproximativ 1,9 miliarde EURO va fi dedicat promovării incluziunii
sociale și combaterii sărăciei și a discriminării, sprijinind persoanele defavorizate (inclusiv pe romi) să aibă
acces la piața muncii și să-și îmbunătățească starea de sănătate și condiția socială. Se va acorda o atenție
specială oferirii de asistență medicală accesibilă și furnizării de servicii sociale comunitare, precum și
dezinstituționalizării copiilor și a persoanelor cu handicap.

"Un cuantum de aproximativ 1,6 miliarde EURO va fi investit în educație, formare profesională și învățare
pe tot parcursul vieții cu un accent deosebit pe reducerea fenomenului de abandon școlar la 11,3 % și o
creștere a participării în învățământul terțiar la 26,7 %. În ansamblu, investițiile în capitalul uman vor ajunge
la cel puțin 3,5 milioane de persoane. Un cuantum de 0,7 miliarde EURO din fonduri va contribui la
consolidarea capacității instituționale a autorităților publice; din acesta, 0,55 miliarde EURO vor veni în
sprijinul reformei administrației publice și al eficacității sistemului de justiție", se precizeaz[ la capitolul din
Progtamul de guvernare: România angajează.

Ce spun patronatele

Patronatele spun că măsura este bună, dar graba cu care se face este cel puțin sceptică. Florin Godean, Adecco
România, unul dintre cei mai mari recrutori, spune că este bine că salariile cresc, dar modul în care se fac
aceste creşteri nu este în regulă. „Este o măsură populistă şi stupidă de tipul «Vă mai dau 100 de lei», care
nu creşte bunăstarea nimănui, dar accentuează răul care se face mediului de afaceri de la o vreme încoace. O
salarizare diferenţiată pentru cei cu studii superioare şi vechime este şi discrimi­na­torie pentru că, în această
zonă, nu contează studiile, ci ce face omul“, a explicat Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul
Investitorilor Autohtoni).
Adecvarea pensiilor la economie și societate – poziţia României
în context internaţional în 4 repere
Sursa: cursdeguvernare

1. Potrivit datelor OECD, avuţia netă la pensie în România (calculată pentru anul 2016) se ridica la 8,3,
valoare semnificativ sub media de 12,3 consemnată la nivelul mediei UE dar la egalitate cu Irlanda (alături
de care avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB dintre statele Uniunii) şi peste cele
înregistrate de Polonia (6,6) şi Marea Britanie (5,8).

Pentru referinţă, menţionăm că nivelul maxim este atins în Croaţia (22,9), care devansează Luxemburgul
(22,4), Olanda (17,6) şi Austria (17,3). Vecinele noastre Ungaria (14,4) şi Bulgaria (14,1) au consemnat
valori similare şi mult diferite de noi. Surprinzător, aproape de situaţia din România se află Elveţia (9,1),
SUA (8,6), Coreea de Sud (8,5), Japonia (7,6) şi Chile (7,3).

Avuţia la pensie – valoarea la zi a fluxului de beneficii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile
sociale pe care persoanele retrase din activitate trebuie să le plătească din pensia lor. Acest indicator este
afectat de speranţa de viaţă, de vârsta de intrare la pensie şi de regulile de indexare a acesteia. Se măsoară ca
multiplu al venitului anual.

2. Rata netă de înlocuire a pensiilor din România ar fi de 51,6 %, potrivit aceloraşi statistici oficiale OECD.
Valoare ce ne plasează la undeva la mijlocul scalei internaţionale, între Suedia (54,9%), Grecia (53,7%) şi
Canada (53,4%), pe de o parte, şi Germania (50,5%), SUA (49,1%) şi Norvegia (48,8%) , pe de altă parte.

Media UE era sensibil mai ridicată (70,6%, atenţie cât de bine corespunde proporţia de 73% între ponderea
veniturilor bugetare în PIB şi raportul dintre ratele de înlocuire la pensie între România şi media UE), în timp
ce vecinele noastre din Uniune apar din nou împreună şi mult deasupra noastră (Ungaria cu 89,6% şi Bulgaria
cu 88,9%).

Rata netă de înlocuire a pensiilor – drepturile de pensie raportate la veniturile de dinaintea ieşirii la pensie,
luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale plătite de lucrători şi pensionari. Măsoară capacitatea unui
sistem de pensii de a înlocui câştigurile din activitate, principala sursă de venit înainte de pensionare şi se
exprimă în procente.

3. Raportul dintre durata de aflare la pensie şi durata de muncă ne plasează foarte aproape de media UE,
potrivit Raportului de adecvare a pensiilor 2018 al Eurostat ( date din 2016). Cu 52%, ne poziţionează la
egalitate cu Ungaria şi Croaţia, cu un punct procentual peste media UE, la care se află Polonia (51%), peste
Bulgaria (49%), Germania şi Olanda (cu câte 48%).

Pentru referinţă, ecartul este între 41% în Estonia, precedată de nordicele Suedia (46%), Letonia (46%) şi
Danemarca (44%) – unde speranţa de viaţă relativ redusă, îndeosebi la bărbaţii fostelor ţări socialiste, joacă
un rol important – şi Luxemburg (71%), Slovenia (65%) şi trio-ul Franţa – Belgia – Grecia (cu câte 62%).
Interesantă menţiunea din Raport care, după ce atrage atenţia că, dincolo de speranţa de viaţă, indicatorul
amintit depinde de vârsta medie de intrare pe piaţa muncii şi de vârsta medie de ieşire din aceeaşi piaţă. Mai
ales că la vârsta medie de intrare pe piaţa muncii, deşi avem un şomaj relativ scăzut, apărem cu cea mai mare
valoare, aproape de 28 de ani ( la polul opus apare Danemarca, cu doar 19 ani).

4. Rata teoretică de înlocuire (Theoretical Replacement Rate în lb. engleză) este proiectată să înregistreze cea
mai mare scădere în România pentru intervalul 2016 – 2056. Cu o reducere de 45%, ne situăm într-o situaţie
mai nefavorabilă decât Polonia (-41%) şi la mare distanţă de Croaţia şi Marea Britanie (-16% fiecare).

La polul opus, apare surprinzător vecina de la sud şi colega de val de aderare, Bulgaria (+17%), urmată de
Estonia (+6%) şi Germania (+5%). În celelalte ţări, Raportul apreciază că nu se vor produce modificări
semnificative.
Rata teoretică de înlocuire – cazul de referinţă pentru a calcula evoluţia acestui indicator este cea a unui
lucrător de sex masculin cu o carieră neîntreruptă de 40 de ani pe un contract standard. În ţările în care este
cerută o vechime completă mai mare de 40 de ani, această situaţie va corespunde unei cariere incomplete, în
timp ce în alte state membre UE ea corespunde pensiei maxime posibil.
Raportul atrage atenţia că beneficiile standard sunt proiectate, în marea majoritate a ţărilor, să scadă în timp.
De asemeni, sugerează că o carieră de 40 de ani apare în majoritatea cazurilor mai adecvată în 2016 decât în
2056 iar compensarea va trebui făcută prin durate mai mari de muncă.