REVISTA PRESEI 18.10.

2018
Contents
Premierul Dăncilă anunţă construcţia la Constanţa a unui spital regional cu 1.000 de paturi printr-un
parteneriat româno-turc ......................................................................................................................... 2
PSD şi ALDE au căzut de acord asupra legii offshore; Suciu: 50% din producţia de gaz să se
tranzacţioneze pe bursă; deduceri de 30% ............................................................................................. 2
Dragnea spune că sunt 'şanse zero' ca Executivul să rămână în actuala componenţă .......................... 4
Preşedintele Iohannis va prezenta viziunea României privind viitorul UE, pe 23 octombrie, la
Strasbourg ............................................................................................................................................... 4
Patru din cinci români declară că au auzit despre obligativitatea de a-şi asigura locuinţele (studiu).... 5
Programul Operaţional Regional pentru România a fost modificat; peste 220 de milioane de euro,
realocaţi pentru IMM, sănătate şi social ................................................................................................ 6
Lucrătorii români au la dispoziţie peste 2.100 de locuri de muncă, prin Eures România ...................... 6
Consiliul Concurenţei: CFR Marfă riscă falimentul, dacă investigaţia Comisiei Europene indică un
ajutor de stat ilegal ................................................................................................................................. 7
România, din nou ţara cu cea mai mare inflaţie anuală din UE .............................................................. 8
Consiliul Concurenţei: Calea ferată se degradează de la an la an, iar CFR a pierdut bani pe care nu a
fost în stare să-i cheltuiască .................................................................................................................... 8
AmCham România: Proiectul legii pensiilor publice trebuie să asigure sustenabilitatea pe termen
lung a creşterilor generate...................................................................................................................... 9
Ministrul Muncii a discutat la Bruxelles despre intenţia Parlamentului Austriei de a indexa alocaţiile
copiilor lucrătorilor rezidenţi ................................................................................................................ 11
Ministrul Muncii, la Summit-ul Social Tripartit de la Bruxelles............................................................. 12
Marea Britanie şi UE au căzut de acord să-şi acorde mai mult timp după un summit fără rezultat .... 13
Scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Ce şanse ar avea acum un RoExit . 14
Fiscul trimite tinerilor căsătoriţi formulare în care le cere să declare raporturile economice cu
fotografi, formaţie şi restaurant ........................................................................................................... 15
STUDIU Valorile profesorilor din România: Cât de toleranți sunt, în ce instituții au încredere și de ce
văd sistemul de învățământ românesc ca fiind superior celui occidental ............................................ 15
Economistul șef al BCE confirmă: Îmbătrânirea populaţiei va antrena recesiuni mai lungi şi reveniri
mai slabe. Creșterea populației dependente este asociată cu o inflație mai mare ............................. 19
ANALIZĂ În ultimii 8 ani, populația școlară a scăzut cu peste 700.000 de copii. Implicațiile în
economie, dar și unde ne situăm în UE din punct de vedere al abandonului școlar ........................... 20
Salarii mai mari în comune decât la oraș! Cât ajunge să câștige un angajat la primărie ...................... 25
Trendul salariilor bugetarilor şi al asistenţei sociale în PIB: Cât, cum și ce ”se poate da” cu noua lege a
pensiilor ................................................................................................................................................ 26
Cât s-a demonstrat că se poate da, sustenabil ................................................................................. 26
 Cum stăm pentru moment ............................................................................................................... 27
Şi spre ce ne îndreptăm .................................................................................................................... 28
Monitorul Educației / România nu a atins niciuna dintre țintele fixate în Strategia Europa 2020....... 28
Marea problemă – decalajul dintre rural și urban ............................................................................ 29
Unde se află România, raportat la cele șase ținte stabilite pentru 2020.......................................... 29
Ultimă oră! Mulți români vor rămâne FĂRĂ locuri de muncă! Contractele lor vor fi încheiate ........... 30

Premierul Dăncilă anunţă construcţia la Constanţa a unui

spital regional cu 1.000 de paturi printr-un parteneriat
româno-turc
Sursa: AGerpres

Un spital regional cu 1.000 de paturi ar urma să fie construit la Constanţa, în baza unui parteneriat public-
privat, având ca parteneri investitori din Turcia, a anunţat, miercuri seară, premierul Viorica Dăncilă.

Şefa Executivului a declarat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că investiţia a fost discutată, la Ankara,
cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

"Preşedintele Erdogan a prezentat interesul părţii turce pentru construcţia unui spital regional la Constanţa în
parteneriat public-privat, un spital cu 1.000 de paturi", a afirmat Dăncilă.

Prim-ministrul a subliniat, de asemenea, că România şi Turcia au semnat şi un memorandum în domeniul

sănătăţii, document care va "promova încurajarea reciprocă a investiţiilor în sectorul sanitar", în industria
farmaceutică, precum şi în cea de echipamente medicale.

PSD şi ALDE au căzut de acord asupra legii offshore; Suciu:

50% din producţia de gaz să se tranzacţioneze pe bursă;
deduceri de 30%
Sursa: Agerpres

PSD şi ALDE au ajuns la un consens în privinţa modificărilor la legea offshore, liderul deputaţilor PSD
Daniel Suciu precizând că, în urma şedinţei din coaliţie, s-a decis ca 50% din producţia de gaz din Marea
Neagră să se tranzacţioneze pe bursa din România, iar investiţia celor care operează să se deducă maxim 30%
din impozitul pe venitul suplimentar.

Decizia a fost luată miercuri după o întâlnire a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, liderul
deputaţilor PSD Daniel Suciu cu reprezentanţii ALDE - Andrei Gerea şi Toma Petcu.
"La rugămintea şi la solicitarea colegilor din ALDE, ne-am reîntâlnit pentru a ne pune de acord asupra unor
aspecte tehnice. În esenţă nu am avut puncte de vedere divergente foarte multe, nici măcar procente, am avut
de discutat mai multe chestiuni tehnice vizavi de autorizări. Cel puţin poziţia PSD a rămas aceeaşi şi cred că
din această perspectivă colegii de la ALDE pot să spună la ce concluzie au ajuns. În esenţă, nu a fost un
subiect de fractură în coaliţie, nici pe departe, şi am discutat şi fără patimă şi pur tehnic, având un singur
interes, ca statul român şi România de pe această lege să câştige cât mai mult. Nu a fost o negociere - dă-mi
mie, na-ţi ţie procente", a afirmat Suciu.

El a spus că s-a luat decizia că "50% din producţia de gaz la Marea Neagră se tranzacţionează pe bursa din
România, investiţia celor care operează se deduce maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar". "Este
forma pe care o cunoaşteţi şi aşa a rămas", a adăugat Suciu.

Liderul deputaţilor PSD a precizat că, în principiu, comisiile reunite vor avea o şedinţă marţea viitoare pentru
a discuta aceste modificări.

"Fac un apel foarte serios la colegii din Opoziţie să studieze cu foarte mare atenţie, să iasă din zona
populismului, că acesta este un proiect al României, cu implementare pe 30 de ani şi ar face foarte bine să
studieze cu mare atenţie care este cu adevărat interesul României. Coaliţia PSD-ALDE va trece această lege
aşa cum am discutat şi astăzi şi dacă tot vorbeau ceilalţi de solidaritate şi de interesul naţional sunt foarte
curios să-i vedem şi marţea viitoare la şedinţa comisiilor reunite şi, eventual, când se va vota, pentru că chiar
vorbim de interesul naţional şi nu de interesul unui preşedinte", a mai spus Suciu.

Fostul ministru al energiei Toma Petcu (ALDE) a spus că discuţia nu a pornit de la procente, ci de la faptul
că "o serie de aspecte tehnice, foarte importante în procedura de autorizare a proiectului, nu erau conforme
cu ceea ce ar fi trebuit să se întâmple, astfel încât proiectul să se implementeze fără probleme".

"În al doilea rând, noi am plecat de la ideea că aceste câştiguri trebuie împărţite în mod egal, minim 50%
pentru statul român şi bineînţeles 50% şi pentru concesionari. (...) După dezbateri şi după analize am ajuns
la această concluzie, că procentele sunt echitabile pentru ambele părţi, astfel încât şi statul român să câştige
50% şi operatorul să câştige 50%, bineînţeles după ce îşi recuperează investiţia, aşa cum este normal. (...) Eu
consider că forma convenită astăzi în urma discuţiilor este forma care dă posibilitate ca proiectul să se poate
desfăşura fără niciun impediment de natură tehnică şi de autorizare şi bineînţeles ne interesează şi
componenta de securitate energetică", a adăugat Petcu.

El a spus că s-au făcut modificări la regimul juridic al plajelor şi legate de zona de protecţie atunci când se
descoperă situri naturale arheologice.

De asemenea, fostul ministru al energiei Andrei Gerea (ALDE) a susţinut că s-au ridicat mai multe probleme
de natură tehnică.

"Observaţiile pe care cei de la ALDE le-au făcut au fost acceptate de partenerii noştri pentru că erau chiar
evidente anumite greşeli. A fost binevenit tot ce am făcut noi în zona tehnică. (...)Este un punct de vedere pe
care coaliţia PSD-ALDE îl are vizavi de offshore, urmează să stabilim un parcurs să le prezentăm şi celelalte
grupuri parlamentare", a adăugat Gerea.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că sunt toate şansele ca legea offshore
să intre pe ordinea de zi de săptămâna viitoare a comisiilor pentru industrii, buget şi administraţie, el
subliniind că în privinţa acestui act normativ "va fi o decizie a Parlamentului".

Camera Deputaţilor a decis pe 3 octombrie, cu 210 voturi "pentru" şi o abţinere, retrimiterea la comisii pentru
o săptămână a raportului la legea offshore. Decizia a fost luată la solicitarea liderului UDMR, Kelemen
Hunor. PSD a fost de acord cu propunerea, potrivit liderului grupului deputaţilor social-democraţi, Daniel
Suciu. Comisiile pentru industrii, buget şi administraţie au adoptat săptămâna trecută raportul asupra legii
offshore.

Dragnea spune că sunt 'şanse zero' ca Executivul să rămână în

actuala componenţă
Sursa: Agerpres

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri că va stabili împreună cu premierul Viorica Dăncilă
data Comitetului Executiv Naţional al partidului, precizând că şansele ca actuala componenţă a Executivului
să rămână neschimbată sunt zero.
Liviu Dragnea a fost întrebat de jurnalişti, la Parlament, dacă este finalizată evaluarea membrilor Guvernului
şi când va avea loc CExN.
"Când se întoarce doamna prim-ministru din aceste vizite oficiale, împreună cu dumneaei stabilim data
Comitetului Executiv", a răspuns Dragnea.
Întrebat dacă există posibilitatea ca niciun ministru din Cabinetul Dăncilă să nu fie remaniat, el a răspuns:
"Zero".

Preşedintele Iohannis va prezenta viziunea României privind

viitorul UE, pe 23 octombrie, la Strasbourg
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, pe 23 octombrie, la Strasbourg, la dezbaterea organizată de

Parlamentul European (PE) privind viitorul Uniunii Europene, a informat miercuri Administraţia
Prezidenţială, printr-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

Iohannis va susţine o alocuţiune referitoare la viziunea României privind viitorul UE.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, participarea preşedintelui la acest eveniment are loc în contextul seriei
de dezbateri privind viitorul UE la care sunt invitaţi şefii de stat şi guvern din statele membre ale Uniunii.
Această iniţiativă a fost lansată în ianuarie şi va continua până la sfârşitul mandatului actualului Parlament
European, în mai 2019.

În cadrul dezbaterii din plen, vor mai susţine intervenţii preşedintele Parlamentului European, Antonio
Tajani, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderii grupurilor politice din PE.

Cu ocazia vizitei la Strasbourg, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu Antonio Tajani, precizează sursa
citată.
 Şeful statului mai are programată participarea la o întâlnire de lucru alături de preşedintele Parlamentului
European, preşedintele Comisiei Europene, reprezentantul Preşedinţiei austriece la Consiliul UE şi liderii
grupurilor politice din PE.

Patru din cinci români declară că au auzit despre

obligativitatea de a-şi asigura locuinţele (studiu)
Sursa: Agerpres

Patru din cinci români declară că au auzit despre obligativitatea de a-şi asigura locuinţele împotriva dezastrelor
naturale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) prin poliţa obligatorie PAD, conform unui studiu complex
asupra percepţiei şi preferinţelor consumatorilor privind asigurările obligatorii şi facultative de locuinţe
realizat pentru UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România de către
IRES.

Potrivit unui comunicat al asociaţiei, mai puţin de unul din cinci români a încheiat o poliţă de asigurare
obligatorie a locuinţelor: la 31 august 2018 erau asigurate doar 1,68 milioane de locuinţe, conform datelor
furnizate de către PAID - Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.

Studiul a fost realizat la cererea UNSAR, de către IRES - Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, în
perioada 14-20 iunie 2018, pe un eşantion de 1.248 de persoane şi are o rată de eroare maximă de ą2,8%.

Conform studiului, 75% dintre români sunt informaţi cu privire la faptul că nu vor primi niciun fel de
despăgubiri de la bugetul de stat sau din cel local în cazul unor dezastre naturale, dacă nu au încheiat o poliţă
obligatorie de asigurare a locuinţei. În acelaşi timp, doar 41% dintre respondenţi declară că ştiu despre
posibilitatea impunerii unor amenzi de către autorităţi, pentru nerespectarea obligaţiei legale de a-şi asigura
locuinţele aflate în proprietate.

În ceea ce priveşte interesul faţă de asigurările de locuinţe, studiul a mai arătat că 74% dintre respondenţi sunt
interesaţi, în timp ce două treimi dintre aceştia (66%) au declarat că, în opinia lor, o mai bună informare cu
privire la asigurările obligatorii de locuinţe ar reprezenta un factor de motivaţie pentru încheierea unei astfel
de poliţe. Studiul relevă şi că majoritatea românilor (70%) consideră că autorităţile publice locale şi centrale
ar trebui să fie responsabile de informarea cetăţenilor cu privire la obligativitatea asigurărilor de locuinţe
împotriva dezastrelor.

În comunicat se precizează că nivelul redus al asigurărilor obligatorii PAD face ca ţara noastră să fie extrem
de vulnerabilă în faţa evenimentelor catastrofale. Tocmai de aceea, creşterea acestui indicator trebuie să fie o
prioritate. În acest sens, sunt necesare eforturi susţinute din partea autorităţilor, industriei de asigurări şi
cetăţenilor.

Conform comunicatului, o mai bună informare a populaţiei, luarea măsurilor pentru respectarea prevederilor
legale şi derularea de programe pentru conştientizarea riscurilor la care oamenii se expun sunt factori care pot
duce la creşterea numărului de locuinţe asigurate din România.
PAD (Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale) este o asigurare obligatorie care acoperă daunele
produse locuinţelor de inundaţii, cutremure sau alunecări de teren. Potrivit Legii nr. 260/2008, în situaţia în
care persoanele fizice sau juridice nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, acestea nu beneficiază, în
cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale acoperite de poliţa PAD, de niciun fel de despăgubiri de la
bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuinţelor. De asemenea, încheierea unei
asigurări obligatorii este o condiţie pentru încheierea unei poliţe facultative de asigurare a locuinţelor, conform
legislaţiei în vigoare.

Programul Operaţional Regional pentru România a fost

modificat; peste 220 de milioane de euro, realocaţi pentru
IMM, sănătate şi social
Sursa: Agerpres

Programul Operaţional Regional (POR) pentru România a fost modificat pentru realocarea unor fonduri de
este 220 de milioane de euro pentru competitivitatea IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi
sociale, a anunţat, miercuri, Reprezentanţa din România a Comisiei Europene, într-un comunicat de presă,
transmis AGERPRES.

Modificarea POR pentru România a fost aprobată, miercuri, de către Comisarul european pentru politica
regională, Corina Creţu, iar scopul îl reprezintă "adaptarea la contextul socio-economic actual şi răspund
necesităţii de simplificare a programului".

"Schimbările pe care le-am aprobat vin tocmai ca răspuns la nevoia de a ne adapta la realităţile curente şi vor
ajuta România să utilizeze într-o mai mare măsură fondurile pe care le are alocate. Acestea vor avea un efect
benefic în special pentru mediul de afaceri, dar vor sprijini şi proiecte ce vizează îmbunătăţirea infrastructurii
medicale din întreaga ţară", a declarat Creţu.

Conform deciziei, vechiul Program Operaţional "Iniţiativa pentru IMM-uri' devine parte a Programului
Operaţional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane de euro. Astfel, noua axă prioritară
15 din cadrul POR, "Iniţiativa pentru IMM-uri', va răspunde cererii tot mai crescute de instrumente financiare
garantate de pe piaţă şi va contribui la creşterea competitivităţii IMM-urilor din România.

Totodată, 72,5 milioane de euro sunt realocate către axa prioritară 8 "Dezvoltarea infrastructurii de sănătate
şi sociale", pentru a finanţa achiziţia de ambulanţe şi echipamente medicale. "Aceste investiţii vor asigura pe
viitor o mai bună gestionare a urgenţelor medicale, permiţând în acelaşi timp accesul egal al populaţiei la
servicii de asistenţă medicală şi prim-ajutor", se arată în comunicatul forului european.

În perioada 2014 - 2020, România beneficiază de un sprijin financiar din partea Uniunii Europene (UE) de
peste 22 miliarde de euro prin politica de coeziune, din care 6,86 miliarde de euro sunt alocate pentru
Programul Operaţional Regional.

Lucrătorii români au la dispoziţie peste 2.100 de locuri de

muncă, prin Eures România
Sursa: Agerpres
Peste 2.100 de locuri de muncă sunt vacante pentru lucrătorii români la firme din Spaţiul Economic European
(SEE), prin intermediul reţelei Eures România, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, din totalul celor 2.127 locuri de muncă vacante, 967 de posturi sunt în Spania, 511 în
Germania, 243 în Marea Britanie, 80 în Letonia, 75 în Irlanda şi 72 în Olanda.

De asemenea, angajatorii din Ungaria pun la dispoziţie 69 locuri de muncă, în timp operatorii economici din
Estonia oferă 25 de posturi.

Pe lista ţărilor în care sunt disponibile locuri de muncă se mai află: Slovacia (22), Polonia (20), Norvegia
(17), Lituania (10), Suedia (8), Franţa (4), Belgia (2), Finlanda şi Croaţia (câte un loc de muncă).

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot
prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde
consilierul Eures îi poate îndruma.

Consiliul Concurenţei: CFR Marfă riscă falimentul, dacă

investigaţia Comisiei Europene indică un ajutor de stat ilegal
Sursa: Agerpres

Play
CFR Marfă va pierde o cotă importantă de piaţă şi ar putea intra chiar în faliment, în cazul în care Comisia
Europeană constată, în urma investigaţiei pe care o derulează, că operatorul feroviar a primit ajutor de stat
ilegal, a declarat, miercuri, Vasile Şeclăman, director al Direcţiei de Supraveghere Feroviară din cadrul
Consiliului Concurenţei.

"Din informaţiile pe care le am, dacă este declarat ajutor de stat ilegal, CFR Marfă va fi nevoită să returneze
suma şi acest lucru înseamnă o anumită greutate în activitatea pe care o va avea de atunci încolo şi poate
duce chiar la pierderea unei cote importante de piaţă şi, să sperăm, că nu la faliment. Aici depinde foarte mult
de managementul care se va aplica în condiţiile în care ajutorul de stat va fi declarat ilegal", a spus el, prezent
la o conferinţă pe teme de profil.

Şeclăman nu a putut da detalii despre suma pe care CFR Marfă va trebui să o returneze, precizând că de acest
caz se ocupă Direcţia de ajutor de stat din cadrul Consiliului Concurenţei.

El a mai spus că o eventuală decizie nefavorabilă îi va avantaja pe competitorii CFR Marfă, care vor prelua
o parte din cota de piaţă a companiei de stat.

"Oricum va pierde din cota de piaţă pe care o are acum, de circa 36%, care se va duce către ceilalţi
competitori. Pe piaţă sunt înregistraţi 22 de operatori feroviari de marfă, din care au funcţionat în perioada
2016 - 2017 un număr de 17 companii. Cinci dintre acestea au cotă de piaţă de peste 3%, iar principalul
competitor al CFR Marfă este GFR, din grupul Grampet", a adăugat reprezentantul Consiliului.
Comisia Europeană a lansat, la jumătatea lunii decembrie 2017, o investigaţie aprofundată pentru a determina
dacă stingerea de către statul român a datoriilor operatorului de transport feroviar de marfă CFR Marfă şi
necolectarea datoriilor companiei i-au conferit acesteia un avantaj neloial, cu încălcarea normelor UE privind
ajutoarele de stat.

Într-un interviu acordat AGERPRES în iunie, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a afirmat că, din
informaţiile sale, soluţia va fi nefavorabilă companiei feroviare româneşti.

"După semnalele pe care le am, mai degrabă se îndreaptă către o soluţie defavorabilă companiei CFR Marfă
şi eu fac toate eforturile să fim pregătiţi pentru ceea ce-i mai rău, adică o decizie nefavorabilă, situaţie în care
va trebui, probabil, ca această companie să ia măsuri în vederea returnării contravalorii acelei tranzacţii, ceea
ce este imens, lucru care poată să conducă la declararea insolvenţei sale. Nu-mi doresc ca în această situaţie
partenerii lui CFR Marfă să fie afectaţi - sau să fie afectaţi cât mai puţin cu putinţă - şi sigur cel mai important
partener este CFR SA, de aceea am susţinut accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai
mult din creanţă, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps",
a subliniat Şova.

România, din nou ţara cu cea mai mare inflaţie anuală din UE

Sursa: Agerpres

România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele
membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%, similar cu cel înregistrat în
august, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) s-a situat la 2,2% în septembrie, stabilă comparativ cu
luna precedentă, în timp ce în zona euro inflaţia a urcat până la 2,1% de la 2% în august. În rândul statelor
membre UE, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în România (4,7%), Ungaria (3,7%) şi
Bulgaria (3,6%), iar cele mai scăzute în Danemarca (0,5%), Grecia (1,1%) şi Irlanda (1,2%).

Comparativ cu situaţia din august 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă
în patru (inclusiv în România) şi a crescut în 14 ţări.

Cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la energie (0,90 puncte
procentuale), urmate de preţurile la servicii (0,57 puncte procentuale) şi de cele la alimente, alcool şi ţigări
(0,51 puncte procentuale).

Consiliul Concurenţei: Calea ferată se degradează de la an la

an, iar CFR a pierdut bani pe care nu a fost în stare să-i
cheltuiască
Sursa: Agerpres

Calea ferată din România se degradează de la an la an, în condiţiile în care compania de infrastructură CFR
SA a pierdut sume uriaşe pe care nu a fost în stare să le cheltuiască pentru reparaţii şi modernizări, a afirmat,
miercuri, Vasile Şeclăman, director al Direcţiei de Supraveghere Feroviară din cadrul Consiliului
Concurenţei.

"Calea ferată din România, din punctul de vedere al calităţii, în fiecare an se degradează, lasă de dorit. Aceasta
se exprimă prin viteza de circulaţie foarte mică, de circa 44 de kilometri la oră în medie la călători şi nu mai
vorbim la nivelul transportului de marfă, unde a scăzut în ultima vreme de la 18 kilometri la oră la 15-16
kilometri la oră", a arătat Şeclăman.

În schimb, în ţările dezvoltate se vorbeşte deja de viteze de 250 de kilometri pe oră pentru transportul feroviar
de călători, a arătat el.

"Investiţia principală, dacă vrem să dezvoltăm transportul feroviar de călători şi de marfă, trebuie să fie
îndreptată către infrastructură, să existe programe naţionale, care să aducă bani de la bugetul de stat şi de la
fondurile europene, astfel încât să putem ajunge cât de cât din urmă ţările dezvoltate. Mă refer la viteze
astronomice pentru noi, când vorbim de transportul de călători, de 250 de kilometri pe oră, pe când la noi cea
mai mare viteză este de 160 de kilometri la oră, pe tronsonul Bucureşti - Constanţa, recent modernizat", a
continuat Şeclăman.

El a criticat CFR SA pentru faptul că a pierdut sume uriaşe la rectificările bugetare, tocmai pentru că nu şi-a
urmărit planul de investiţii şi nu a fost în stare să direcţioneze banii acolo unde era nevoie.

"Pentru că nu s-a făcut acest lucru, iar la rectificările bugetare CFR SA nu a venit să ceară redirecţionarea
sumelor necheltuite, aceşti bani s-au tot strâns ca profit şi au fost la finele anului 2016 de 600 de milioane de
lei, cu tot cu impozitul pe profit, iar aceşti bani au fost viraţi în conturile statului român, în loc să fie folosiţi
pentru investiţii, reparaţii, modernizări", a explicat reprezentantul autorităţii de concurenţă.

În consecinţă, a arătat el, anul următor, în 2017, Ministerul Finanţelor a alocat cu 19% mai puţini bani pentru
investiţii în infrastructura feroviară.

AmCham România: Proiectul legii pensiilor publice trebuie să

asigure sustenabilitatea pe termen lung a creşterilor generate
Sursa: Agerpres

Proiectul legii pensiilor publice trebuie să asigure sustenabilitatea pe termen lung a creşterilor generate, fără
a crea dezechilibre bugetare şi macroeconomice, apreciază reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în
România (AmCham Romania).

"În contextul recentei aprobări de către Guvernul României a proiectului de modificare a legii pensiilor
publice, AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea cu privire la creşterea substanţială a cheltuielilor cu
asistenţa socială pe care acest proiect o generează la nivelul bugetului general consolidat. Considerăm că se
impune ca prezentarea şi consultările pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ
pe termen mediu şi lung să conţină în expunerea de motive informaţiile despre sursele de finanţare a
cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii
fiscale nr. 69/2010", se precizează într-un comunicat al AmCham România, remis miercuri AGERPRES.
AmCham România semnalează lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli ce decurg din
modificările propuse de acest proiect, până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre
bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul
de finanţare de care dispune economia românească.

Reprezentanţii AmCham România susţin că "este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar
identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în
sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele
mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă".

În plus, fiind vorba de creşteri prezumabil permanente ale cheltuielilor cu pensiile şi de menţinerea unui
sistem de finanţare a acestora din contribuţiile contemporane ale salariaţiilor şi a altor contributori la bugetul
asigurărilor sociale (sistemul 'Pay-as-you-go'), analiza de impact a legii trebuie să aibă în vedere nu doar
efectele pe termen scurt, ci şi impactul asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a sistemului de pensii
publice. Aceasta este cu atât mai necesară, spun reprezentanţii AmCham, în contextul în care proiecţiile
demografice pentru Romania indică o îmbătrânire accentuată a populaţiei, şi implicit înrăutăţirea în ritm alert
a raportului dintre numărul de salariaţi (sau mai general, a contributorilor la bugetul de asigurări sociale) şi
cel al pensionarilor.

Guvernul a discutat în şedinţa din 10 octombrie noua lege a pensiilor, proiectul de act normativ vizând,
potrivit premierului Viorica Dăncilă, creşterea veniturilor pensionarilor şi eliminarea inechităţilor în sistemul
public de pensii.

Potrivit ministrului Muncii, Lia-Olguţa Vasilescu, valoarea punctului de referinţă pentru calcularea pensiilor
se va indexa anual cu inflaţia, începând din 2022, şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut
realizat.

"Din 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului
salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenţă faţă de proiectul care a fost pus în dezbaterea
publică după ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finanţe şi am convenit asupra
faptului că aceasta este cea mai bună. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut
pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la
data adoptării programului de guvernare. De altfel, reamintim că pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi
CASS, aceasta fiind una dintre măsurile ce a fost adoptată încă de la începutul anului trecut", a afirmat
ministrul Muncii, după şedinţa de Guvern de miercuri.

Aceasta a ţinut să sublinieze că proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale:
contributivitate, adică plată în funcţie de contribuţie; egalitatea, adică pensionari care au aceeaşi vechime,
dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani; solidaritatea socială, adică
generaţiile în activitate susţin, prin plata contribuţiilor lor, generaţiile de pensionari şi, în viitor, vor fi
susţinute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie.

Anterior, Olguţa Vasilescu declarase că nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor în
condiţiile în care produsul intern brut creşte în fiecare an şi s-a lucrat pe datele Comisiei Naţionale de
Prognoză, care nu a greşit niciodată până acum.
Ministrul Muncii a precizat că impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, în 2019, de 8,4 miliarde de lei şi va
creşte constant în următorii trei ani la 24,8 miliarde lei în 2020, 58 de miliarde de lei în 2021 şi la 81 de
miliarde de lei în 2022.

Ministrul Muncii a discutat la Bruxelles despre intenţia

Parlamentului Austriei de a indexa alocaţiile copiilor
lucrătorilor rezidenţi
Sursa: Agerpres

Intenţia Parlamentului Austriei de a indexa alocaţiile copiilor lucrătorilor rezidenţi, stadiul negocierilor
privind înfiinţarea Agenţiei Europene a Muncii şi politicile din domeniul muncii şi protecţiei sociale au fost
principalele subiecte discutate la Bruxelles de ministrul Muncii, Lia-Olguţa Vasilescu, la întâlnirea bilaterală
cu comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale, competenţe şi mobilitate, Marianne Thyssen.

"Comisarul Marianne Thyssen a asigurat partea română de întreaga sa disponibilitate în a susţine România,
pe perioada exercitării Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, pentru a finaliza, dar şi promova, politicile
din domeniul muncii şi protecţiei sociale", se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei
Sociale, remis miercuri AGERPRES.

Cei doi oficiali au trecut în revistă stadiul negocierilor privind înfiinţarea Agenţiei Europene a Muncii
(European Labor Agency - ELA), care se doreşte a fi un organism care să lupte pentru combaterea muncii la
negru, dar şi pentru respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, la nivelul Uniunii Europene.

Ministrul Muncii a reafirmat poziţia Guvernului României de a sprijini constituirea Autorităţii Europene a
Muncii, instituţie menită a consolida cooperarea între autorităţile de pe piaţa muncii la toate nivelurile,
precum şi gestionarea mai eficientă a situaţiilor transfrontaliere. Obiectivul pe durata PRES RO va fi
obţinerea abordării generale la nivelul EPSCO (Consiliul pentru Ocupare, Politici Sociale, Sănătate şi
Protecţia Consumatorilor), în funcţie de evoluţia discuţiilor pe durata Preşedinţiei Austriei şi derularea
trialogurilor informale cu Parlamentul European în vederea închiderii dosarului.

Comisarul european Marianne Tyssen şi ministrul Lia-Olguţa Vasilescu au discutat şi despre stadiul
negocierilor privind revizuirea Regulamentului 883/2004, privind coordonarea sistemelor de securitate
socială din statele membre.

În ceea ce priveşte propunerea de revizuire a Regulamentelor de coordonare a sistemelor de securitate socială,

PRES RO îşi va asuma fie deschiderea trialogurilor cu Parlamentul European (dacă Austria nu va reuşi să
realizeze acest lucru), fie continuarea acestora, făcând toate eforturile pentru a obţine un acord în funcţie de
evoluţia discuţiilor. Prevederile cu potenţiale implicaţii semnificative pentru România, în acest dosar, rămân
cele referitoare la legislaţia aplicabilă (detaşarea lucrătorilor) şi prestaţiile familiale, în special prin prisma
intenţiei unor delegaţii de a introduce mecanismul de indexare a alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi.

De altfel, cei doi oficiali şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu o situaţie semnalată atât de cetăţeni ai
unor state europene, cât şi de organizaţii neguvernamentale, vizavi de o posibilă încălcare a drepturilor
copilului în Austria, ca urmare a intenţiei Parlamentului naţional de a indexa alocaţiile copiilor cetăţenilor
rezidenţi, din alte state europene, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul statului austriac.
Comisarul Thyssen a reiterat poziţia negativă a Executivului european faţă de promovarea mecanismului
indexării alocaţiilor pentru copiii lucrătorilor mobili UE. În acest sens, Marianne Thyssen a reafirmat şi
importanţa promovării principiului la contribuţii egale prestaţii egale alături de principiul remuneraţiei egale
pentru aceeaşi activitate desfăşurată în acelaşi loc (în contextul revizuirii Directivei detaşarea lucrătorilor).

Ministrul Muncii, la Summit-ul Social Tripartit de la Bruxelles

Sursa: Agerpres

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia-Olguţa Vasilescu, a participat, marţi, la Summit-ul Social Tripartit,
desfăşurat la sediul Consiliului Uniunii Europene, întâlnire care a fost deschisă de preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, informează un comunicat
al ministerului de resort.

Tema centrală a summit-ului a fost consolidarea competitivităţii, crearea de locuri de muncă sustenabile şi
echitate socială în Uniunea Europeană

"Proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în noiembrie anul trecut, subliniază încă o dată
importanţa dimensiunii sociale a Uniunii Europene. România a susţinut încă de la început scopul Pilonului
social pentru o abordare comună a protecţiei şi dezvoltării drepturilor sociale. Pilonul Social constituie un
instrument esenţial pentru realizarea justiţiei sociale şi a egalităţii în UE, ce trebuie să conducă la o
convergenţă socială crescută atât între statele membre, cât şi în interiorul acestora. Considerăm că principiile
şi drepturile prevăzute de Pilon, trebuie să devină o realitate pentru toţi cetăţenii. Aceasta este o sarcină
comună ce necesită colaborarea între instituţiile UE, statele membre, partenerii sociali şi societatea civilă.
Pilonul Social a relansat o agendă socială ambiţioasă a UE care, prin dialog social şi propuneri legislative
consistente, are potenţialul de a consolida drepturile cetăţenilor Uniunii Europene", a declarat Lia-Olguţa
Vasilescu.

Discuţiile în cadrul reuniunii s-au concentrat pe trei sub-teme: Cadrul Financiar Multianual 2021 - 2027
(inclusiv InvestEU, FSE+ şi consolidarea Uniunii Economice si Monetare); Implementarea Pilonului
European al Drepturilor Sociale: realizări şi evoluţii viitoare; Revoluţia digitală: potenţial pentru pieţele forţei
de muncă şi economie.

Potrivit MMJS, întâlnirea a fost moderată de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi,
de asemenea, comisar european pentru Euro şi Dialog Social, iar la lucrări a participat şi Marianne Thyssen,
comisar european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Competente şi Mobilitate.

Printre partenerii sociali europeni prezenţi la discuţii s-au numărat şi Dumitru Costin, preşedinte al Blocului
Naţional Sindical şi Mihai Bogza, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale a avut, de asemenea, o întâlnire bilaterală cu Marianne Thyssen, căreia
i-a prezentat priorităţile României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Marea Britanie şi UE au căzut de acord să-şi acorde mai mult
timp după un summit fără rezultat
Sursa: Mediafax

Liderii Uniunii Europene au convenit miercuri să-şi acorde câteva săptămâni, poate până la sfârşitul anului,
pentru a încheia un acord favorabil cu Marea Britanie înainte de ieşirea din UE, după ce summitul privind
Brexitul a evitat orice fricţiune, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat, relatează AP.
Premierul britanic Theresa May nu a venit cu niciuna dintre propunerile substanţiale pe care şeful Consiliului
UE, Donald Tusk, i-a cerut să le prezinte, oferindu-le celorlalţi 27 de lideri doar o pledoarie de bunăvoinţă.

"Ultima etapă va avea nevoie de curaj, încredere şi leadership de ambele părţi", le-a spus May omologilor
UE.

Oficialii declară că există indicii că Marea Britanie ar putea lua în considerare extinderea perioadei de
tranziţie post-Brexit dincolo de cele 21 de luni propuse pentru a facilita discuţiile privind o relaţie comercială
viitoare.

"Nimic nou în seara asta", a declarat Primul Ministru olandez, Mark Rutte. Acesta a spus că liderii UE vor
evalua situaţia în următoarele săptămâni şi vor fi "pregătiţi să se întâlnească dacă va fi necesar".

Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a declarat că "avem nevoie de mult timp, mult mai mult timp şi vom
continua să lucrăm în săptămânile următoare" cu omologul său britanic.

În ciuda lipsei de progres, starea de spirit de la summit a fost pozitivă. May a vorbit despre "munca intensă
din următoarele zile şi săptămâni" pentru a ajunge la un acord care să evite o ieşire din Blocul Comunitar
fără acord a Marii Britanii pe 29 martie, care ar putea crea haos la frontiere şi în economie. Un acord trebuie
încheiat curând, astfel încât parlamentele să aibă timp să-şi dea verdictul.

Prim-ministrul Austriei Sebastian Kurz, care deţine preşedinţia rotativă a UE, a vorbit chiar despre
"săptămânile şi lunile următoare" pentru a ajunge la o înţelegere.

May s-a adresat liderilor UE înainte ca aceştia să se adune pentru a evalua starea discuţiilor despre Brexit.
Liderul britanic i-a îndemnat pe omologii săi să-şi dubleze eforturile pentru a găsi calea unei înţelegeri, dar
preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că aceasta nu le-a prezentat noi propuneri
concrete.

"Din punct de vedere politic, a fost exprimată voinţa de a avansa şi de a ajunge la un acord, dar nu a fost
nimic nou în termeni de conţinut", a declarat Tajani.

Următorul summit oficial UE - Marea Britanie este programat pentru luna decembrie.
Scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea
Europeană. Ce şanse ar avea acum un RoExit
Sursa: Mediafax

Procentul românilor care consideră că apartentenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun este de doar 49%,
în scădere cu zece procente faţă de ultimul sondaj realizat în urmă cu şase luni, conform Eurobarometrului
făcut public miercuri de Parlamentul European.
La nivel european, 62% dintre cetăţeni consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun
pentru ţara lor, procentajul reprezentând un nivel record în ultimii 25 de ani.

În ceea ce priveşte România, sondajul relevă o creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Comparativ cu aprilie 2018, a fost înregistrată o scădere de zece procente.

Gradul de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană este de 68%, în creştere cu un procent faţă de
aprilie 2018, când a fost realizat ultimul sondaj Eurobarometru.

La nivelul României, 64% dintre cetăţeni consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei
la Uniunea Europeană, în scădere cu şapte procente faţă de luna aprilie.

"La nivel european, sprijinul faţă de Uniunea Europeană a crescut semnificativ după referendumul din Marea
Britanie din 2016, lucru care sugerează o îngrijorare crescândă a europenilor privind impactul Brexitului şi
o creştere a nivelului de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorat negocierilor dificile pentru
ieşirea Marii Britanii din UE", se menţionează în Eurobarometru.

Susţinerea apartenenţei la Uniunea Europeană s-a deteriorat în şapte ţări, în România fiind înregistrată cea
mai mare scădere (de zece procente). Viziunea negativă a crescut cu şapte procente, ajungând la 21%, a doua
cea mai ridicată percepţie negativă, după Marea Britanie.

Pentru România, diminuarea susţinerii este un lucru fără precedent în ultimii zece ani. În anul 2007 nivelul
era de 71%, procent care a fluctuat de-a lungul anilor.

În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană, 66% dintre cetăţenii
europeni ar vota pentru rămânerea în Blocul comunitar, iar 17% nu ştiu momentan ce decizie ar lua.

În România, 65% dintre cetăţeni doresc ca ţara lor să rămână stat membru al Uniunii Europene. 20% dintre
români nu ştiu ce decizie ar lua privind acest subiect.

În ceea ce priveşte modul de funcţionare al democraţiei în Uniunea Europeană, 51% dintre români se declară
satisfăcuţi, procentaj similar cu cel înregistrat la nivel european, de 49%.
Fiscul trimite tinerilor căsătoriţi formulare în care le cere să
declare raporturile economice cu fotografi, formaţie şi
restaurant
Sursa: News

ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare, într-un formular, ce relaţii
economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu PFA, firme şi altele, care le-au furnizat
servicii de fotografie, muzică pentru petrecere şi spaţiul (restaurantul), potrivit informaţiilor Profit.ro. Fiscul
solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari. Amenda pentru nerespectarea
solicitării Fiscului este de 2.000-5.000 de lei.

"Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate,
Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau
juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase",
este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi, conform Profit.ro.

Acestora li se cer nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie
sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta
şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date "sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din
Codul Penal".

Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000
de lei.

STUDIU Valorile profesorilor din România: Cât de toleranți

sunt, în ce instituții au încredere și de ce văd sistemul de
învățământ românesc ca fiind superior celui occidental
Sursa: Hotnews
Atitudinile si valorile pe care le au profesorii față de societate, sistemul politic, profesie au un
rol important în educarea elevilor pentru democrație, rolul lor nu este doar de a transmite
informații legate de o materie.

In acest context, studiul Educație pentru democrație în școlile din România, realizat de Gabriel Bădescu,
Claudiu Ivan, Daniela Angi, Oana Negru-Subțirică, de la Universitatea Babeş-Bolyai și-a propus să
descopere care sunt atitudinile, valorile profesorilor, nivelurile de implicare civică, toleranță socială și
încredere interpersonală, cum văd sistemul educațional din România, într-o perspectivă comparată în
timp și față de alte țări.

Rezultate, pe scurt:

• Numarul profesorilor cu un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară
este îngrijorător.

• Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de
persoane decât în restul societății.
 • Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate.

• Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este
mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.

• Școlile din rural au mai mulți profesori tineri, la începutul carierei didactice și profesori cu vârste
apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul
disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.

Profesorii nu au încredere în sistemul politic din România

87% din totalul profesorilor apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte
bună pentru România.

Însă numărul profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară
este îngrijorător: 45% dintre profesori afirmă că ar fi foarte bine sau bine ca România să fie guvernată
de un lider puternic, care ignoră rolul Parlamentului și al alegerilor, 14% ar aproba existența unui regim
militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de lideri religioși.

Un alt aspect surprinzător este că în rândul profesorilor tineri, cu vârste până la 35 de ani, se regăsesc,
comparativ, cele mai ridicate procente de respondenți care ar aprecia pozitiv aceste alternative
nedemocratice.

Chiar dacă în contextul eșantionului vorbim despre o minoritate, merită notat că 14% dintre profesori ar
aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind pozitivă.

Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt: armata (79%), biserica (62%) și poliția
(59%). Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 %
în Guvern.

În ceea ce privește nivelul de încredere socială, unul dintre ingredientele importante pentru facilitarea
cooperării la nivelul comunităților și al societății, profesorii tind să aibă un nivel foarte redus, mai ridicat
însă decât al celorlalți adulți din România.

Nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii
de persoane decât în restul societății.

Astfel, profesorii tind să fie mai reticenți în acceptarea în proximitate a imigranților, a persoanelor de
rasă diferită, religie diferită sau care vorbesc o limbă diferită, însă au atitudini mai tolerante față de
homosexualitate și avort, două dintre temele care generează în mod recurent controverse în dezbaterea
publică din România.

Peste 60% dintre profesori și-au exprimat dezacordul în privința acordării în România a permisiunii ca
persoanele de același sex să se căsătorească, iar mai mult de o treime dintre profesori consideră că
homosexualitatea nu este niciodată justificată. Ambele opinii sunt cel mai bine reprezentate în rândul
profesorilor celor mai tineri.

Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt persoanele dependente de droguri
(58.7%), respectiv cele dependente de alcool (53.6%).
Al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de persoanele de etnie romă (42.5%), alte
categorii care cumulează procente ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii
(38.3%), persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu sunt căsătoriți
(33.1%).

Profesorii care predau în școli din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din zonele rurale. Excepția
se înregistrează atunci când este vorba despre persoanele de etnie romă, unde diferența dispare.

Cel puţin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar
doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic. Profesorii care predau în
școli cu dificultăți mari, care au vechime în profesie ridicată, fără studii postuniversitare, precum și cei
de etnie maghiară, preferă mai frecvent o educație segregată pentru romi.

Luate împreună, datele cantitative și cele calitative arată, cu destulă claritate, faptul că o parte
însemnată dintre profesori nu sunt pregătiți suficient pentru a lucra cu elevi care poartă cu ei povara
unei istorii sociale nefavorabile, și că sistemul educațional amplifică aceste dificultăți.

Majoritatea profesorilor condamnă practicile referitoare la forme de violență în contextul

familiei

Astfel, 85.6% consideră că niciodată nu e justificat ca soțul să își lovească partenera, iar 68.4% sunt de
părere că lovirea copiilor de către părinți este un comportament care nu își găsește niciodată justificare.
Sinuciderea (66.9%) și pedeapsa cu moartea (59.1%) se remarcă drept practici respinse de o mare
parte dintre profesori. Au o acceptabilitate comparativ mult mai ridicată pentru practici legate de viața
de cuplu, precum divorțul (9.9% îl consideră niciodată justificat) și relațiile sexuale premaritale
(10.4%).

Dezvoltarea de abilități civice și deprinderi democratice în rândul elevilor

Tematicile pe care proporții ridicate de profesori se simt confortabil să le abordeze la dirigenție sau la
orele de curs sunt rezolvarea conflictelor (87.2%), gândirea critică și autonomă (86.7%),drepturile și
responsabilitățile cetățenilor (86.5%) și subiectele legate de mediu (85.8%). Subiectele care întrunesc
procentele cele mai mici de autoevaluări pozitive sunt cele referitoare la migrație (52.1%), respectiv la
vot și alegeri (67.9%).

Proporțiile profesorilor care consideră ca importante o serie de valori pe care școala le poate transmite
elevilor, în plus față de cunoștințe (% din total eșantion)

Profesorii cred că învățământul din România este superior celui occidental

Profesorii cred ca învățământul autohton este superior celui din țările vestice, în timp ce 61% dintre
profesori consideră că sistemul de educație de dinainte de 1989 avea o calitate superioară celui actual.
Este remarcabil și faptul că plasarea în mediul rural nu influențează negativ aprecierea pozitivă a
sistemului de educație.

Cu siguranță, există o distanță notabilă între aprecierile foarte pozitive discutate mai sus și
plasarea relativă a elevilor din România în testările internaționale de tip PISA. Lipsa de
calibrare dintre cele două dimensiuni poate sugera în schimb faptul că profesorii utilizează alte criterii
de evaluare în plasarea educației autohtone pe o poziție superioară.

Sanse egale la educatie: Peste 70% dintre profesori consideră că școlile din România reușesc
să ofere șanse egale tuturor copiilor, insa realitatea este alta

Este deseori menționată ideea că elevii din mediul rural au un dezavantaj față de cei din școlile de la
oraș rezultat din resursele insuficiente pe care le dețin unele dintre familii, dar și din modul în care este
asigurată resursa umană din școlile rurale, în care deseori se apelează la profesori suplinitori.

Valorile personale ale profesorului influențează modul în care se raportează la predare și

învățare

De exemplu, profesorii caracterizați de deschidere către schimbare (care valorizează autonomia

personală, independența, implicarea în acțiuni interesante și dificile) au o mai mare înclinare către
predarea centrată pe elevi, în care primează particularitățile de învățare ale acestora din urmă. Valorile
personale ale profesorilor au un impact nu doar asupra modalității în care aceștia își calibrează
strategiile didactice, ci și asupra modului în care se raportează la meseria și identitatea de profesor.

Modul în care sunt formați profesorii trebuie să reflecte mai bine realitatea școlilor din
România

Pentru a-i pregăti pe viitorii profesori pentru sistemul real de învățământ, curricula trebuie să integreze
abordarea unor probleme cu care se vor confrunta la clasă (de exemplu, hărțuirea sau bullying), cu
reguli și strategii care sunt utile în contextul nostru cultural. Apoi, stagiile de practică pentru viitorii
profesori, în contexte reale de la clasă, îi pot ajuta să înțeleagă din postura cadrului didactic care sunt
tradițiile (adaptative și mai puțin adaptative) respectate în sistemul nostru de învățământ.

Probleme in scoli:

Recomandări
 • Creștere substanțială a finanțării învățământului, în primul rând a salariilor pentru profesorii
debutanți, pentru cei care lucrează cu elevi din categorii vulnerabile și pentru cei care predau în
mediul rural.

• Standarde mai stricte privind condițiile minimale pentru profesare, iar acestea ar trebui să fie
aplicate uniform în raport cu nivelul școlar, tipul de localitate, și mediul social în care se află
școala.

• Pregătirea pentru profesie realizată în școli și în universități este deficitară, atât în ceea ce
privește pregătirea pentru disciplinele de specialitate, cât și formarea de valori, deprinderi și
norme civice în rândul viitorilor profesori.

• Revizuirea ofertei de cursuri pentru a crește accentul asupra dezvoltării abilităților de lucru cu
elevi din grupuri vulnerabile, pentru a contribui mai mult la dezvoltarea unor practici și
convingeri legate de predare care au în centru elevul și caracteristicile sale unice de dezvoltare
și învățare.

• Educarea viitorilor profesori pentru a putea contribui mai eficient la formarea de buni cetățeni.
Schimbările ar trebui să includă nu doar curricula propriu-zisă, ci şi modul în care materia este
predată, natura climatului din școli și universități.

Economistul șef al BCE confirmă: Îmbătrânirea populaţiei va

antrena recesiuni mai lungi şi reveniri mai slabe. Creșterea
populației dependente este asociată cu o inflație mai mare
Sursa: Hotnews

Îmbătrânirea populaţiei Europei riscă să antreneze recesiuni mai lungi şi reveniri mai slabe, ceea ce ar ridica
noi constrângeri în materie de politică monetară, a avertizat miercuri economistul şef al Băncii Centrale
Europene (BCE), Peter Praet, potrivit Reuters. Există o relație strânsă între structura de vârstă și inflație: o
creștere a populației dependente este în general asociată cu o inflație mai mare”, se arată într-un studiu recent,
publicat de Banca Reglementelor Internaționale (BIS), care analizează legătura dintre inflație și îmbătrânirea
populației în 22 de state, de-a lungul a 150 de ani.

Practic, economistul şef al Băncii Centrale Europene vine să mai confirme încă o dată acest lucru. ”Evoluţiile
demografice din Europa au dus deja la diminuarea ratei dobânzilor, ceea ce a privat BCE de o parte din
puterea sa convenţională şi a făcut mai dificil atingerea obiectivului de inflaţie”, a explicat Praet într-o
conferinţă organizată la Madrid.

"Ar trebui să fim prudenţi. Dacă până acum instrumentele neconvenţionale de politică monetară au fost
eficiente, aşa-numită dobânda neutră a scăzut semnificativ pe măsură ce îmbătrânirea populaţiei a dus la
creşterea economiilor, la o mai mică creştere a productivităţii şi o creştere a proporţiei pensionarilor în raport
cu muncitorii activi”, a mai arătat acesta.

În opinia lui, îmbătrânirea populației are și alte efecte secundare: "Recesiunile ar putea să dureze mai mult
iar fazele de revenire ar putea fi mai lente şi puţin profunde, cu un risc mai mare de ratare a obiectivului",
spune Peter Praet.
El a sugerat ca soluții posibile majorarea vârstei de pensionare şi politici care să încurajeze participarea la
forţa de muncă printr-o mobilitate crescută sau programe de pregătire profesională.
Într-un alt studiu, găsim modul în care contează pentru politica monetară diverse canale de transmisie în
funcție de cum arată demografia societății (click pentru mărirea imaginii)
Presiunea inflaționistă venită din creșterea ponderii bătrânilor nu este încă suficient de puternică pentru a
compensa presiunile dezinflaționiste din partea tinerilor în vârstî de muncă”, mai spun autorii studiului.

Utilizarea metodelor de estimare a populației viitoare sugerează că presiunile inflaționiste vor crește
substanțial în deceniile următoare din cauza îmbătrânirii populației. Iar aceste presiuni vor fi dificil de distins
de efectele relaxării monetare fără precedent în UE.

Citeste si: Imbatranirea populatiei se accentueaza. Avem cu peste 210.000 mai multi romani de peste 65 de
ani decat tineri sub 14 ani
sau
Citeste si: Romania se imputineaza si imbatraneste. Cateva efecte economice si posibile solutii
Dar, important e asta: Scăderea populației și îmbătrânirea ei produc trei efecte economice majore: încetinirea
creșterii economice, menținerea dependenței României de capitalurile străine și creșterea presiunii asupra
bugetului de stat pe termen lung.
Restul sunt povești.

ANALIZĂ În ultimii 8 ani, populația școlară a scăzut cu peste

700.000 de copii. Implicațiile în economie, dar și unde ne
situăm în UE din punct de vedere al abandonului școlar
Sursa: Hotnews
În ultimii 8 ani, populaţia şcolară din România a scăzut continuu, de la 4,2 mil. persoane în anul 2010,
la 3,5 mil. în prezent. Cauza principală este direct legată de sporul natural negativ din ultimele două
decenii, dar şi de migraţia internaţională. Dacă ne uităm la datele din anul şcolar 2010/2011, în termeni
relativi, cea mai mare scădere a populaţiei şcolare (cu 39,0%) s-a înregistrat în învăţământul
superior. De asemenea, învăţământul preşcolar a înregistrat un număr de copii cu 22,6% mai mic faţă
de 2010, iar elevii din învăţământul preuniversitar sunt cu circa 6% mai puțini. Câteva explicații.

Ca structură, dacă am lua un grup de 100 de elevi în învățământ, 15 ar fi antepreşcolari şi preşcolari,

70 ar fi înscriși în învăţământul preuniversitar şi restul de 15 ar fi studenți.

Deși invocată drept prioritate de toate guvernele ultimilor 25 de ani, educația a fost în realitate o sumă
de proiecte uneori contradictorii ale fiecarui ocupant al fotoliului de ministru.

”Legea educaţiei, deşi vastă şi detaliată, nu reuşeşte să reglementeze toate aspectele sistemului
educaţional, în special în ceea ce priveşte evaluarea sistemului şi reperele cercetării ştiinţifice. Pe de
altă parte, volatilitatea sistemului a condus la neclarităţi şi/sau decalaje în aplicarea unor proceduri în
ceea ce priveşte calitatea actului educaţional sau a managementului din unităţile de învăţământ. Mai
mult, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii (în anul 2009) a făcut aproape imposibilă continuarea
studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, în special din mediul rural,
unde reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată în comparaţie cu mediul urban”, se arată într-o
analiză a Institutului Național de Statistică, consultată de HotNews.ro.

Fenomenul prezintă un impact uriaș în economie, desfiinţarea programelor de învăţământ care vizau
meseriile însemnând, pe termen lung, un deficit de forţă de muncă pentru un segment ocupaţional pe
piaţa muncii.
Începând cu anul şcolar 2011-2012 a fost reintrodus învăţământul profesional, cu durată de doi ani.
Această măsură a fost promovată printr-un program naţional şi a urmărit să ofere o alternativă celor
care doreau să urmeze o rută de educaţie şi pregătire practică în cadrul unui program specializat de
profesionalizare accelerată, dezvoltat în parteneriat strâns cu mediul de afaceri. Înscrierea în această
formă de învăţământ era posibilă după finalizarea clasei a IX-a. De asemenea, au fost introduse stagii
de pregătire practică cu durata de 6 luni pentru elevii care finalizau clasa a X-a în cadrul învăţământului
liceal şi doreau dobândirea unei calificări profesionale de nivel 2. Ordonanţa de urgenţă dată în
decembrie 2013, care modifică anumite prevederi ale legii educaţiei, stabileşte că învăţământul
obligatoriu cuprinde 11 ani (de la clasa pregătitoare la clasa a X-a), ciclul inferior al liceului fiind astfel
parte integrantă a învăţământului obligatoriu. De asemenea, în urma acestei decizii, s-a înfiinţat
învăţământul profesional de trei ani.

”Calitatea unui sistem de educaţie trebuie să fie propagată pe piaţa forţei de muncă şi, mai departe, să
se reflecte în gradul de dezvoltare a economiei naţionale şi a societăţii.
În ţara noastră, lipsa unui sistem de monitorizare funcţional în ceea ce priveşte relaţia dintre oferta
educaţională şi cererea actuală şi de perspectivă a pieţei forţei de muncă a generat disfuncţii
semnificative ale sistemului de educaţie: specializări limitate sau perimate, neglijarea formării de
specialişti în anumite domenii de interes şi supraaglomerarea altora, subocuparea forţei de muncă etc.
”, se arată în analiza INS.

• În România ultimilor 18 ani, participarea la educaţia formală a evoluat diferit, situaţia

fiind, pentru cele mai multe dintre niveluri, nefavorabilă

Una din cele mai cuprinzătoare forme de instruire - educaţia formală - ocupă un loc important în
formularea politicilor sociale, participarea la educaţia formală a populaţiei şcolare (grupa de vârstă
oficială 0-23 ani) constituind motorul de dezvoltare a capitalului uman al unei naţiuni.. În învăţământul
primar şi gimnazial, de exemplu, fenomenul de neparticipare la educaţie s-a accentuat în mod evident,
rata netă de cuprindere (numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială corespunzătoare fiecărui
nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, ca raport procentual din populaţia totală din
aceeaşi grupă oficială de vârstă) înregistrând o tendinţă descrescătoare, de la 92,3% în anul şcolar
2000/2001, la 82,8%..

În învăţământul postliceal şi superior, deşi rata netă de cuprindere aproape s-a dublat în perioada
analizată, valoarea indicatorului se menţine la niveluri scăzute (39,7% ).

În cazul celor două niveluri de educaţie (postliceal şi superior), motivul principal al participării scăzute îl
reprezintă grupa de vârstă caracteristică, respectiv 19-23 ani, vârste la care o pondere importantă a
populaţiei alege să intre pe piaţa forţei de muncă.

Cea mai mare rată netă de cuprindere în învăţământ se înregistrează în Municipiul Bucureşti (95,5%),
următorul judeţ în ierarhie fiind Cluj (87,0%).

La polul opus, cu cele mai mici rate nete de cuprindere în învăţământ, se află judeţele Giurgiu (46,8%)
şi Ialomiţa (48,9%).

• Evoluţiile abandonului şcolar din ultimii ani pun în evidenţă vulnerabilitatea României
în ceea ce priveşte accesul la educaţie

Un indicator statistic care semnalează lipsa participării la educaţie este abandonul şcolar.

Pe medii de rezidenţă, abandonul şcolar este mai frecvent în mediul rural, în special pentru
învăţământul gimnazial. În învăţământul primar nu există diferenţe semnificative între urban şi rural, în
ceea ce priveşte rata abandonului (decalajul pe medii de rezidenţă atingând un maxim 0,6 puncte
procentuale în anul şcolar 2015-2016).

O evaluare mai detaliată a pierderilor şcolare, inclusiv a fenomenului de abandon şcolar, se poate
realiza prin metoda analizei pe cohorte. Această metodă de măsurare presupune urmărirea participării
la educaţie a unei cohorte de elevi, pe întreg parcursul unui ciclu şcolar (clasele I-IV, clasele V-VIII) şi
calcularea pierderilor înregistrate în această perioadă ca urmare a abandonului, repetenţiei sau a altor
cauze (exmatriculare, deces etc.).
Analiza pe cohortă este o cale alternativă de evaluare a abandonului şcolar, metoda folosită în prezent
(cunoscută ca metoda intrare-ieşire), urmărind numai abandonul înregistrat pe parcursul unui an şcolar.
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri este un alt indicator relevant care
reflectă participarea la educaţie.

• România înregistrează o situaţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte rata de părăsire

timpurie a sistemului de educaţie

România înregistrează o situaţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte rata de părăsire timpurie a sistemului
de educaţie, chiar şi în condiţiile în care în ultimii ani se observă o tendinţă descrescătoare a
fenomenului.

În România, rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 18,5% în 2016, în condiţiile în care ţinta
Strategiei Europa pentru anul 2020 este fixată la 11,3%. Pentru perioada 2007-2016, anul 2008
marchează cea mai scăzută valoare înregistrată în România pentru acest indicator (15,9%).

Sprijinul acordat părinților și profesorilor care lucrează cu elevi aflați în situații de risc ridicat este
insuficient. Punerea în aplicare a strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, adoptată în 2015,
înregistrează întârzieri.

Programele „a doua șansă” nu iau pe deplin în considerare varietatea și amploarea nevoilor. Sistemul
informatic integrat pentru educație, care include indicatori specifici pentru părăsirea timpurie a școlii, nu
este încă pe deplin funcțional.

Printre factorii care contribuie la părăsirea timpurie a școlii, menționați în cadrul strategiei naționale, se
numără sărăcia, munca sezonieră prestată de copii, nivelul limitat de instruire a părinților, un grad
redus de accesibilitate a serviciilor de educație și infrastructura limitată.

Datele arată că fenomenul de părăsire timpurie a sistemului de educaţie a urmat o evoluţie ciclică în
perioada 2007-2016: a fost mai frecvent întâlnit în rândul populaţiei de sex feminin, în perioada 2007-
2009, după care a urmat o inversare de situaţie în perioada 2010-2015. În anul 2016, fenomenul de
părăsire timpurie a sistemului de educaţie revine mai frecvent în rândul populaţiei feminine.
În România, evaluarea calităţii procesului educaţional se realizează pe baza unor indicatori elaboraţi de
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), pentru învăţământul
preuniversitar şi de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS),
pentru învăţământul superior. Cele două instituţii publice sunt de interes naţional şi au fost înfiinţate cu
scopul de a asigura calitatea educaţiei în toate nivelurile de învăţământ. ARACIP şi ARACIS elaborează
metodologiile şi standardele pentru diferitele tipuri de programe şi furnizori de învăţământ
preuniversitar şi superior.

Pe baza datelor statistice, evaluarea calităţii procesului educaţional în cadrul sistemului naţional de
învăţământ se realizează pornind de la principalele rezultate ale activităţii educaţionale, utilizându-se un
set de indicatori statistici care reflectă rezultatele obţinute la bacalaureat, promovabilitatea elevilor şi
situaţia şcolară. Perioada 2001-2017 a fost marcată de două etape distincte în ceea ce priveşte evoluţia
numărului de elevi care au promovat examenul de bacalaureat.

Creşterea din perioada 2001-2008 (cu un maxim în anul şcolar 2007/2008 de 200 mii persoane) a fost
urmată de o perioadă de scădere abruptă, până la peste jumătate, în anul şcolar 2015/2016 (96 mii
persoane). Pe sexe, distribuţia păstrează aceeaşi tendinţă de evoluţie, ponderea elevelor care au
promovat examenul de bacalaureat fiind tot timpul mai mare decât cea elevilor de sex masculin.

În corelaţie directă cu absolvenţii de liceu care au promovat examenul de bacalaureat, absolvenţii

învăţământului superior au urmat aceeaşi evoluţie în timp, însă, în mod evident, cu un decalaj de trei
ani (punctul de maxim a fost anul universitar 2010/2011, iar cea mai evidentă scădere s-a înregistrat la
sfârşitul anului universitar 2013-2014, când numărul de absolvenţi a scăzut la 59,2% comparativ cu
anul de vârf 2007-2008). În anul universitar 2015/2016, numărul absolvenţilor cu diplomă din
învățământul superior a scăzut cu 11,7 mii persoane, comparativ cu anul universitar 2014/2015.

Modificările structurale ale distribuţiei absolvenţilor din învăţământul superior, pe principalele grupe de
specializări, au fost marcate în anul universitar 2015/2016 de o scădere semnificativă înregistrată în
mai multe domenii. De exemplu, în termeni relativi, cel mai mult a avut de suferit domeniul Tehnologiile
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), cu o scădere de 16,1% faţă de anul universitar 2014/2015.

O reducere semnificativă a numărului de absolvenţi cu diplomă, în anul universitar 2015/2016 față de

anul precedent, s-a înregistrat şi la specializările Sănătate şi asistenţă socială (cu 14,8%) şi Afaceri,
administraţie şi drept (cu 12,6%).

Un alt indicator relevant este numărul de studenţi din învățământul universitar de licență care revin la
un cadru didactic. După o perioadă în care ritmul de creştere al numărului de studenţi a fost mult
superior ritmului de creştere al numărului de cadre didactice din învăţământul superior şi în care, în
mod evident numărul de studenţi ce reveneau unui cadru didactic a crescut peste valorile critice de
calitate (cu un maxim în anul universitar 2007/2008 de 28 studenţi/cadru didactic), a urmat o perioadă
de revenire la valorile normale.

• Unde suntem în Europa? Ponderea tinerilor care părăsesc sistemul educaţional ne

plasează pe antepenultimul loc în UE

Datele pentru UE28 indică un număr de aproximativ 107,5 milioane de elevi şi studenţi înscrişi în
sistemul general de învăţământ, la toate nivelurile de educaţie.
În Europa, tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani se confruntă adesea cu alegerea de a-şi continua
studiile, de a se orienta spre o formare profesională sau de a căuta un loc de muncă.

Învăţământul obligatoriu de zi durează, în medie, 9 sau 10 ani în majoritatea statelor membre ale UE şi,
în general, se încheie la sfârşitul ciclului de învăţământ secundar inferior.

Valoarea medie la nivelul UE28 pentru rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri
(18-24 ani) a fost de 10,7%, în Malta înregistrându-se cea mai mare valoare (19,7%), aproape dublu
faţă de media UE28 şi de peste 7 ori mai mare faţă de cea mai mică valoare înregistrată în rândul
statelor membre, mai precis în Croaţia (2,8%).

Ponderea tinerilor care părăsesc sistemul educaţional are o valoare ridicată în România (18,5%),
plasând ţara noastră pe antepenultimul loc în ierarhia UE28. Şansele de a ocupa un loc decent de
muncă sunt considerabil mai mari pentru cei care au un nivel de educaţie mai ridicat.
Din nou, Croaţia se remarcă între statele membre UE cu o pondere extrem de ridicată a gradului de
instruire a tinerilor de 20-24 ani (96,3%), fiind cu peste 13 puncte procentuale superioară mediei
înregistrată la nivelul UE28 (83,1%) şi la o distanţă apreciabilă faţă statul membru care se plasează pe
ultimul loc, Spania (70,9%). România se află în eşalonul ţărilor defavorizate (79,9%).

În aceeaşi direcţie, se încadrează şi indicatorul ponderea persoanelor de 30-34 ani cu studii superioare,
cinci din statele membre UE ieşind în evidenţă cu valori ale acestui indicator care depăşesc
50%: Lituania, Luxemburg, Cipru, Irlanda şi Suedia. La polul opus, cu diferenţe mai mari de 10 puncte
procentuale sub nivel mediei UE28 (39,1%), se plasează Italia, România şi Croaţia.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De
aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

Salarii mai mari în comune decât la oraș! Cât ajunge să câștige

un angajat la primărie
Sursa: Capital

Bugetarii care lucrează la primăriile din comune au salariu mai mare decât cei care lucrează la oraș. În
anumite cazuri, diferența dintre salarii depășește suma de 1.000 de lei. Cum s-a ajuns la această situație?

Alexandru are 29 de ani şi lucrează de aproape doi ani la primăria din Târgu Cărbuneşti. Până nu demult a
fost consilier într-o primărie de comună gorjeană, iar de când s-a mutat la oraş, salariul este mai mic.
„Este o situaţie ciudată pentru că la o primărie de oraş este mai multă muncă, responsabilitate faţă de comune.
Aşteptările mele erau: Vin la oraş, o să am un salariu mai mare”, spune Alexandru Tudorin.

Primăria are acum 134 de angajaţi. Iar pentru plata salariilor din bugetul local se scot, lunar aproape 430.000
de lei. Ca să nu blocheze investiţiile, edilul nu a majorat lefurile salariaţilor.

„Salariile nete pleacă de undeva de la 1.450 de lei şi ajung până la 3.100 lei, bani în mână. Am vrut să
aducem un consilier principal de la o altă primărie, însă acolo diferenţa era în jurul a 1.000 de lei şi acest
transfer nu s-a mai materializat”, a declarat Dănuţ Birău, primarul oraşului Târgu-Cărbuneşti.

Nu acelaşi lucru se întâmplă la primăriile comunelor din judeţ. În Primăria Scoarţa salariul mediu ajuge la
aproape 2.700 lei net.

Cu cei 31 de angajaţi, Primăria Scoarţa cheltuieşte din acest an peste un milion de lei. Asta înseamnă un
salariu mediu de 2.700 de lei.

Ion Stamatoiu, primarul localităţii Scoarţa: „Aşa cum erau salariile, erau jenante în administraţia publică
locală. Cred că aveam cele mai mici salarii. Şi o femeie de serviciu sau un om de pe stradă avea salariul mai
mare ca un funcţionar public”.

Şi bugerii din Albeni sunt norocoşi. Aici salariul mediu net în comună depăşeşte 3.000 de lei.

Odată cu majorările salariale, cei mai mulţi primari de comune au golit substanţial bugetele locale. Aşa că
acum aşteaptă o rectificare bugetară ca să poată achita lefurile angajaţilor, scrie Digi24.ro.

Trendul salariilor bugetarilor şi al asistenţei sociale în PIB:

Cât, cum și ce ”se poate da” cu noua lege a pensiilor
Sursa: cursdeguvernare.ro

Datele oficiale disponibile din anul 2010 încoace arată o debalansare a finanţelor publice începută în
2016 şi ajunsă la un nivel îngrijorător în 2018.
Din păcate, la actualul nivel de taxare şi capabilitate de colectare, România a arătat destul de clar că nu
poate susţine durabil decât un nivel de 52% – 53% al cheltuielilor cu asistenţa socială cumulate
cu sumele necesare pentru plata salariaţilor bugetari.
Cât s-a demonstrat că se poate da, sustenabil
Simplificat, modelul de ajustare după criză arată că se pot da cam 7% din PIB pentru salariile de la stat
şi 11% din PIB pentru asistenţa socială (din care cam două treimi pensii, respectiv, coincidenţă
interesantă, tot 7% din PIB). Desigur, cu posibilitatea unor minime ajustări şi compensări între aceste
componente esenţiale pentru politica economică dar ideea ar fi că nu e indicat să treacă pragul de 60%
din banii contribuabililor.
Concret, la venituri bugetare de circa 30% (la care, cu riscurile aferente se adaugă mecanic cele trei
procente premise de criteriile de la Maastricht), cam 18% este cota de pensii +salarii pentru care
influenţa asupra deficitului public al bugetului general consolidate ar fi neglijabilă. Asta desigur, în
condiţiile în care mergem pe un buget cam la 70% din uzanţele UE ca pondere în PIB.
De fapt, trendul pronunţat de creştere a asistenţei sociale şi a veniturilor din sănătate şi
învăţământ ar impune o creştere semnificativă a veniturilor bugetare. Abrupt spus, o majorare a
cotelor de impozitare, pentru că speranţa de îmbunătăţire a colectării a rămas încă o Fata Morgana a
finanţelor publice .
Altminteri, pentru echilibrul macroeconomic (care e ca sănătatea, nu o conştientizezi la adevărata
valoare decât atunci când nu o mai ai) ar trebui să menţinem cheltuielile aproape de nivelul dovedit
a fi posibil şi rezonabil pentru stabilitatea financiară în anii 2013 – 2015, în conformitate cu
cerinţele UE.

Cum stăm pentru moment

Potrivit datelor disponibile pentru anul în curs după opt luni, ponderea cheltuielilor cu personalul în
totalul cheltuielilor bugetare a urcat brusc cu încă cinci procente şi se îndreaptă spre pragul de
9% din PIB. Adică peste nivelul de 8,3% atins atât anul trecut cât şi în anul de criză 2010 ( când, nota
bene, cheltuielile publice s-au apropiat de 40% din PIB iar deficitul a urcat la -6,5% din PIB).

Deşi asistenţa socială a ajuns la cea mai ridicată pondere de alocări, ceva mai mare decât cea din
2010, cheltuielile de personal au fost cele care au contribuit decisiv la inflamarea deficitului
public spre o contribuţie ( calculată în raport cu cota de 18% aleasă arbitrar dar pe baza experienţei
anterioare) similară cu cea din momentul de vârf al crizei.
După primele opt luni ale anului în curs, chiar înainte de alte majorări de venituri(prorogate strategic
pentru anii viitori) situaţia ponderii în deficit a pensiilor şi salariilor bugetare se anunţă a fi una şi
mai problematică, în pofida situării pe un trend de creştere economică robustă, chiar dacă nu la nivelul
scontat iniţial.
Şi spre ce ne îndreptăm
Majorarea de la ceva mai mult de 60 de miliarde de lei pe an în 2018 la circa 140 de miliarde de
lei pe an a necesarului pentru plata pensiilor va duce, în conformitate cu datele oficiale comunicate
de CNSP, la următoarea situaţie a influenţelor bugetare în perioada 2019 – 2022 ( potrivit chiar cifrelor
din expunerea de motive la noua lege a pensiilor):

Ideea deficitului bugetar (dacă ne hotârâm să mergem spre limita de 3% din PIB, altminteri rezervată
pentru situaţii de criză) fiind de a-l face pentru proiecte publice de infrastructură şi de cofinanţare
a schemelor de ajutor din partea UE, cu şanse de a reîntoarce în realizări economice sumele
cheltuite. Nu de a-l trimite nesăbuit într-un consum pe datorie şi deficit extern majorat.
Ori, datele sută la sută oficiale arată că noua lege va conduce, chiar în scenariul optimist al
îndeplinirii prognozelor oficiale de creştere a PIB şi de scădere sistematică a cursului
euro/leu) la o influenţă doar a pensiilor ( reamintim, doar două treimi din cheltuielile cu asistenţa
socială) mai mult decât dublă în raport cu deficitul public permis.
Întâmplător sau nu, valoarea de deficit din 2010 (6,5%), consemnată după majorarea pensiilor legiferată
pe repede înainte în 2008 şi cea (doar) de influenţă asupra bugetului pentru 2022 (6,46%) seamănă ca
două picături de apă. Vom avea din nou nevoie de cheltuieli publice duse spre 40% din
PIB (presupunând că îl şi realizăm conform prognozelor oficiale). Să vedem de unde încasări pentru
menţinerea echilibrului bugetar.

Monitorul Educației / România nu a atins niciuna dintre

țintele fixate în Strategia Europa 2020
Sursa: cursdeguvernare.ro

România, Bulgaria și Portugalia sunt singurele state membre care nu și-au atins încă niciuna dintre
țintele fixate pentru educație în Strategia Europa 2020, conform Monitorului educației și formării 2018,
publicat marți de Comisia Europeană.
Țara noastră ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor, iar alocările din PIB pentru educație, cu
toate că sunt în creștere, continuă să fie cu mult sub media UE, arată fișa de țară conținută în raport.
 Singurul domeniu unde s-au înregistrat progrese notabile este rata ocupării forței de muncă în
rândul tinerilor cu studii, dar asta se întâmplă în contextul deficitului grav de forță de muncă, nu
datorită calității pregătirii obținute în școală.
Rata de 87,4 % este una dintre cele mai ridicate din UE (media pe Uniune este de 84,9%), fără însă
a reuși să reducă deficitul uriaș de personal cu calificare medie și înaltă din domenii precum inginerie,
IT, mașini și servicii. Deficitul este agravat de plecarea absolvenților în străinătate, imediat după
finalizarea studiilor.
Pe de altă parte, așa cum spuneam, calitatea sistemului nu produce tineri pregătiți pentru a face față
imediat unui job. Angajatorii acuză că absolvenții nu au abilități socio – emoționale de bază, iar
aptitudinile dobândite în timpul studiilor sunt mai mult teoretice.
Marea problemă – decalajul dintre rural și urban
Echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte
provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate,
menționează Monitorul Educației 2018.
Unde se află România, raportat la cele șase ținte stabilite pentru 2020
• a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult
gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat
comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
• pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani,
perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de
ținta de 40% pentru 2020;
• educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016):
88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
• tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o
medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ
cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
• rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o
medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
• cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani,
perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020)

Ultimă oră! Mulți români vor rămâne FĂRĂ locuri de muncă!

Contractele lor vor fi încheiate
Sursa: Antena 1

O altă rectificare bugetară este dezbătută în ședința de joi de către consilierii generali. Aceasta prevede, între
altele, desființarea administraţiilor din subordinea Primăriei Capitalei care se ocupă de serviciile publice:
ALPAB, Administraţia Străzilor, AFI şi Administraţia Cimitirelor.
Primăria Capitalei va desfiinţa administraţiile din subordinea sa care se ocupă de serviciile publice, mai exact
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), Administraţia Străzilor, Administraţia Fondului
Imobiliar şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane. După desfiinţarea administraţiilor, serviciile
publice pe care le prestau acestea vor fi desfăşurate de companiile municipale, iar contractele angajaţilor
încetează de drept.

Municipalitatea argumentează necesitatea desfiinţării acestor adminsitraţii pentru „eliminarea paralelismului,

stabilirea concretă şi efectivă a responsabilităţilor”, în condiţiile în care în luna august CGMB a adoptat o
hotărâre prin care gestiunea unor servicii publice derulate de Administraţia Străzilor a trecut la companiile
municipale.

Prin desfiinţarea acestor administraţii, contractele angajaţilor încetează de drept, aşa cum se arată şi în
proiectul de hotărâre.

„Companiile municipale care au calitatea de delegat în cadrul gestiunii serviciului, respectiv pentru prestarea
atribuţiilor preluate de la delegator, pentru acoperirea necesarului de personal, vor putea acoperi acest deficit
prin punerea la dispoziţia angajatorilor (...) situaţia posturilor vacante”, se arată în proiectul de hotărâre.

Concret, cei care lucrează în prezent în administraţiile enumerate mai sus au posibilitatea de a se angaja la
companiile municipale, în funcţie de numărul de posturi libere, nu sunt transferaţi automat de la un angajator
la altul.

Proiectul de hotărâre nu se află pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB, fiind trimis consilierilor generali
miercuri după-amiază şi urmând să intre suplimentar.
Vicepreşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţiei Publică Locală şi preşedinte al sindicatului din
Administraţia Străzilor, Dan Georgescu, a explicat că, cel puţin în cazul angajaţilor de la Adminsitraţia
Străzilor, nu a fost oferit un cadru prin care aceştia să fie mutaţi pur şi simplu la companiile municipale, doar
unii angajaţi şi-au dat demisia din proprie iniţiativă şi s-au angajat la aceste companii.

„Se prevede clar că în cazul în care angajatorul nu mai există, se desfiinţează, angajaţilor le este încetat
contractul. Deci noi practic rămânem fără locuri de muncă”, a declarat Dan Georgescu pentru News.ro.

El a spus că sunt câţiva oameni care şi-au dat deja demisia din Administraţia Străzilor şi s-au angajat la
Compania Municipală Parking SA, dar al doilea exemplar al contractului semnat nu le-a fost oferit noilor
angajaţi.

„S-au dus câţiva la Compania Parking, deci şi-au dat demisia şi s-au dus acolo, dar ei nu s-au dus cu toate
drepturile pe care le aveau aici, conform contractului colectiv de muncă. Noi nu vom fi preluaţi cu totul,
suntem concediaţi sau ne dăm demisia şi rămânem fără loc de muncă”, a spus Dan Georgescu.

În luna august, CGMB a decis să închirieze echipamentele pe care le deţine Administraţia Străzilor către alte
instituţii din subordinea primăriei. Atunci, angajaţii administraţiei au intrat în grevă spontană în semn de
protest şi au atras atenţia că în acest mod vor fi obligaţi să îşi dea toţi demisia, iar apoi să se angajeze la
companiile municipale, fără însă să aibă un post asigurat.

Gabriela Firea, primarul Capitalei, a reacţionat atunci la aceste acuzaţii şi a spus că este o dezinformare a
sindicaliştilor şi a opoziţiei care doar încearcă să o denigreze, pentru că angajaţii administraţiilor nu vor
rămâne şomeri după desfiinţarea acestora, ci vor fi angajaţi la companii.

„Angajaţii au fost dezinformaţi. Li s-a spus că de fapt se închide Administraţia, iar compania municipală va
angaja alt personal şi că ei vor fi şomeri. Sunt informaţii răspândite în spaţiul public nu doar de unele dintre
firmele care aveau şi au contract cu Administraţia Străzilor, contracte unele dintre ele păguboase, sunt şi alte
informaţii date cu scop politic de unii consilieri generali din opoziţie ca să mă denigreze, care aspiră chiar la
fotoliul de primar general. S-au pretat la a merge să mintă oamenii, cum că e o cacealma şi angajaţii
administraţiilor vor îngroşa rândurile la şomaj şi că noi intenţionăm să angajăm oameni de pe la PSD. Nimic
mai fals. Fals, minciună grosoloană, dezinformare. S-a stat de vorbă cu angajaţii, unii dintre liderii de sindicat
continuă să spună aceste minciuni, pentru că sunt interese foarte mari, economice, politice”, spunea atunci
Gabriela Firea.

Ea a spus că aceeaşi situaţie este şi la ALPAB şi că unii consilieri generali din opoziţie le spun angajaţilor că
vor fi daţi afară când de fapt, explică Firea, doar se transferă activitatea, şi nu se fac „angajări politice”, aşa
cum spun cei de la PNL şi USR.

„Aceeaşi situaţie e şi la ALPAB. Sunt consilieri generali din opoziţie, PNL şi USR, care merg şi le spun că
vor fi daţi afară, că de fapt când se transferă activitatea de fapt se fac angajări politice. Cel mai bine combatem
aceste dezinformări cu ceea ce se va întâmpla. Deci angajaţii îşi vor încheia activitatea la administraţii şi o
vor începe pe un alt contract la companiile municipale înfiinţate. Condiţii mai bune de lucru, managament
performant şi rezultate pentru bucureşteni. (...) Rezistăm şi noi, nu doar alţii. Unii de la Adminsitraţia
Străzilor şi unii de la ALPAB au de ce să se teamă, dar nu cei 400 de angajaţi. Unii doi-trei, directoraşi, şefi
servicii, care au partizat cu băieţii deştepţi din Bucureşti şi i-au ajutat să obţină acele contracte bănoase”,
spunea Gabriela Firea.
Rectificarea bugetară mai prevede diminuarea bugetelor unor instituţii precum Administraţia Străzilor şi
Administraţia Spitalelor, cu 153,7 milioane de lei şi, respectiv, 47,8 milioane de lei. Un alt proiect de hotărâre
discutat de consilieri se referă la decontarea combustibilului până la 500 de lei pentru cetăţeni din Bucureşti
şi din judeţul Ilfov care folosesc o singură maşină personală. În timp ce municipalitatea spune că măsura va
ajuta la decongestionarea traficului, ONG-urile şi opoziţia spun că este doar o „măsură populistă” sortită
eşecului, care nu va aduce beneficii. De asemenea, PMB vrea să ofere ajutor financiar de 990 de lei pentru
montarea de aparate dentare fixe copiilor.