REVISTA PRESEI 08.01.

2019
Contents
#Romania2019.eu/Ciamba - la reuniunea Consiliului Afaceri Generale; priorităţile preşedinţiei
române - pe agenda discuţiilor ............................................................................................................... 2
Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici - propuşi interimari la Transporturi şi Dezvoltare Regională ....... 2
Meleşcanu, despre limitarea indemnizaţiilor pentru copii în Austria: Evaluăm posibilitatea să ne
adresăm Curţii Europene de Justiţie ....................................................................................................... 3
Energia electrică în România, mai scumpă cu 30% decât ţările din regiune, pe piaţa bursieră spot ..... 4
Transportatorii din România, aşteptaţi să protesteze pe 10 ianuarie la Parlamentul European, faţă de
Pachetul Mobilitate................................................................................................................................. 5
Arafat: Avem nevoie de personal, iar acest lucru se va pune în atenţia inclusiv a colegilor de la
Ministerul de Finanţe .............................................................................................................................. 6
România prezintă astăzi, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE ....................................... 7
Preşedintele a sesizat CCR în legătură cu modificarea Legii referendumului......................................... 8
Uniunea Europeană transmite din nou Marii Britanii că Acordul Brexit nu va fi renegociat ............... 10
Pensia ocupaţională: Cine va putea beneficia de ea şi cum s-ar putea aplica în companiile private... 11
Un lider PSD aduce din nou în discuţie amnistia: Va fi dată. Vom face dreptate până la capăt .......... 12
Eugen Teodorovici: Deficitul bugetar pe 2018 este spre 2,9%. Pe 2019, mi-am propus spre 2,5% ..... 12
ANOSR: Multe din angajamentele faţă de studenţi luate de coaliţia de guvernare în campania
electorală nu au fost îndeplinite. Educaţia continuă să sufere de o subfinanţare cronică .................. 13
Iluzia independenţei energetice: Doar 40% din parcul de producţie a energiei funcţionau ieri. Lipsa
investiţiilor se vede ............................................................................................................................... 15
Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare? ...................................................... 16
(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în
context european”) ........................................................................................................................... 17
Destrămarea socială a României....................................................................................................... 17
Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare ...................................................................... 18
Sorina Pintea se întâlnește marți cu sindicatele din sănătate: Eu cred că nu sunt motive de
nemulţumire ......................................................................................................................................... 20
Incepe anul preolimpic cu o greva generala a angajatilor MTS? Sindicatul ameninta cu boicotarea
unor evenimente importante din 2019 ................................................................................................ 20
Teodorovici pregătește ofensiva: cum vrea să o scoată basma curată pe Triculescu .......................... 22
#Romania2019.eu/Ciamba - la reuniunea Consiliului Afaceri
Generale; priorităţile preşedinţiei române - pe agenda
discuţiilor
Sursa: Agerpres

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, va prezida marţi, la Bruxelles, prima reuniune a
Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, unul
dintre subiectele de pe agenda discuţiilor fiind lista de priorităţi pe care ţara noastră le are în acest mandat.

"Mâine voi participa la Bruxelles la Consiliul Afaceri Generale, prezidat de către România. Este şi prima
reuniune ministerială prezidată de către ţara noastră. (...) Primul subiect va fi prezentarea de priorităţi, al
doilea subiect va fi cadrul financiar multianual, subiect pe care propun să îl abordăm cu consecvenţă. Noi îl
vom avea pe agenda tuturor întâlnirilor la nivelul meu. În acelaşi timp, el va fi discutat atât la nivel tehnic,
urmând să pregătim terenul pentru o discuţie politică la momentul în care credem că se poate obţine o
consensualizare între diverşii actori instituţionali şi diversele ţări membre", a declarat Ciamba luni, într-o
conferinţă de presă.

Totodată, Ciamba a spus că unul dintre subiectele CAG va fi combaterea dezinformării.

"Pentru noi este important să protejăm alegerile pentru Parlamentul European de orice fel de interferenţe din
afară şi cred că o discuţie europeană despre dezinformare şi o discuţie europeană despre atacuri cibernetice -
cred că este foarte importantă şi de a vedea modul cum acest tip de acţiuni pot perturba sau uneori pot chiar
destabiliza procese electorale - este mai bine să fie făcută înainte decât în momentul în care acestea se
produc", a adăugat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Potrivit MAE, reuniunea de la Bruxelles va începe cu prezentarea priorităţilor Preşedinţiei României pe

durata mandatului de şase luni. Discuţiile se vor concentra în continuare pe negocierile privind viitorul cadru
financiar multianual, sub forma unei informări din partea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii
Europene.

Miniştrii vor avea un schimb de opinii şi cu privire la fenomenul dezinformării, în urma solicitării Consiliului
European de a dezvolta un răspuns coordonat la această provocare. De asemenea, Consiliul va discuta stadiul
actual al dosarelor legislative, în perspectiva încheierii ciclului legislativ şi înainte de alegerile europene, a
mai informat MAE.

Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici - propuşi interimari la

Transporturi şi Dezvoltare Regională
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de desemnare a miniştrilor
interimari pentru portofoliile Transporturilor şi Dezvoltării Regionale, Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici,
astfel încât să fie asigurată continuitatea activităţii în cele două domenii, a anunţat, luni, Guvernul, printr-un
comunicat de presă.
"Am propus desemnarea miniştrilor interimari pentru a asigura continuitate în activitatea guvernamentală în
toate domeniile, inclusiv la Transporturi şi Dezvoltare, portofolii cheie în derularea unor proiecte importante
de investiţii. Este vital însă, având în vedere contextul actual, să găsim soluţii definitive privind numirile
titularilor pentru cele două funcţii", a subliniat prim-ministrul Viorica Dăncilă, citată în comunicat.

Potrivit sursei citate, "Guvernul înţelege pe deplin responsabilităţile guvernării şi cele ce decurg ca urmare a
preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene" şi este "vital" ca la prima reuniune cu Colegiul
Comisarilor să participe titularii tuturor portofoliilor din Executiv.

"Pentru punerea în aplicare a Programului de Guvernare este nevoie de implicarea deplină a tuturor
membrilor Cabinetului, atât în cadrul şedinţelor de Guvern, cât şi în activitatea fiecărui ministru, în domeniul
său de activitate, cu efecte concrete pentru români, precum plata salariilor şi asigurarea continuităţii
activităţii. Totodată, este vital ca la prima reuniune a Guvernului României cu Colegiul Comisarilor europeni,
care va avea loc în această săptămână la Bucureşti, să participe titulari ai tuturor portofoliilor, cu atribuţii
depline în exercitarea funcţiilor", se subliniază în comunicat.

De asemenea, se menţionează că Guvernul aşteaptă în continuare motivarea preşedintelui României cu privire

la refuzul pentru propunerile înaintate anterior de numire a miniştrilor Transporturilor şi Dezvoltării, "aşa
cum prevede Constituţia României şi cum precizează deciziile Curţii Constituţionale".

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, vineri, că va refuza propunerile pentru Ministerele Dezvoltării şi
Transporturilor, respectiv Lia Olguţa Vasilescu şi Mircea Drăghici.

"Nu am formulat încă un răspuns de refuz, fiindcă asta va fi, voi refuza propunerile înaintate de prim-ministru,
fiindcă aici avem şi argumente de legalitate, dar avem şi argumente de oportunitate. Echipa mea lucrează la
această analiză, însă până la mijlocul săptămânii viitoare voi da publicităţii inclusiv motivele pentru care voi
refuza propunerile făcute de prim-ministru", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Pe 3 ianuarie, Iohannis a semnat decretele pentru constatarea vacanţei portofoliilor de la Ministerele

Dezvoltării şi Transporturilor. Pe 22 noiembrie, Lucian Şova a demisionat de la Ministerul Transporturilor,
iar pe 26 noiembrie a demisionat şi Paul Stănescu de la Ministerul Dezvoltării.

Meleşcanu, despre limitarea indemnizaţiilor pentru copii în

Austria: Evaluăm posibilitatea să ne adresăm Curţii Europene
de Justiţie
Sursa: Agerpres

Guvernul României evaluează posibilitatea de a se adresa Curţii Europene de Justiţie, în cazul intrării în
vigoare, în Austria, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor
din acest stat membru în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului, a declarat duminică,
la Digi 24, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.

El a calificat această măsură drept "discriminare".

"E un caz clar de discriminare, de ce? Pentru că românii care muncesc în Austria plătesc impozitele şi taxele
ca orice muncitor sau om încadrat în muncă din Austria, indiferent de naţionalitate. Deci ei contribuie la
bugetul statului. Din acest punct de vedere evaluăm acum în prezent posibilitatea, dacă nu vor exista
posibilităţi de a reduce această discriminare, să ne adresăm Curţii Europene de Justiţie pe această temă şi
probabil că nu vom fi singuri", a punctat Meleşcanu.

Ministrul a afirmat că, din estimări, alocaţiile copiilor afectaţi de măsură ar scădea la jumătate.

"Din calculele făcute de noi, probabil pentru copiii care sunt în România, ai căror părinţi lucrează în Austria,
va fi o scădere de 50% a acestor subvenţii. Din punctul nostru de vedere este clar o discriminare, pentru că
suntem toţi cetăţeni europeni şi, potrivit tratatului de funcţionare a Uniunii Europene, nu se admit niciun fel
de discriminări, inclusiv în domeniul social, şi în al doilea rând pentru că noi suntem cei care pierdem mai
mult, întrucât calculul se face în funcţie de nivelul de trai din fiecare ţară", a evidenţiat ministrul.

Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul României au afirmat, sâmbătă, că au luat notă "cu îngrijorare" de
intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru
copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă
a copilului şi afirmă că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi
legislaţiei Uniunii Europene.

Energia electrică în România, mai scumpă cu 30% decât ţările

din regiune, pe piaţa bursieră spot
Sursa: Agerpres

Preţul energiei în România pe piaţa bursieră spot cu livrare luni este cel mai mare din regiune, la o diferenţă
de aproximativ 30% faţă de celelalte ţări cu care România este cuplată, potrivit datelor postate pe site-ul
OPCOM, operatorul pieţei.

Astfel, în România, energia s-a tranzacţionat cu 83,10 euro pe MWh, în timp ce un Ungaria, preţul este de
65,77 euro pe MW, în Slovacia - 63,74 euro pe MWh, iar în Cehia - 61,68 euro pe MWh. Diferenţa dintre
preţul din România (cel mai mare) şi Cehia (cel mai mic) este de 36%.

În lei, preţul energiei în ţara noastră are o medie de 387,64 lei pe MWh în ziua de luni, cu un maxim orar de
559 de lei pe MWh între orele 17:00 şi 18:00.

Întrucât energia curge din pieţele mai ieftine către cele mai scumpe, România importa o cantitate de 487 de
MW luni la ora 11:50. Consumul naţional era de 8.687 MW, iar producţia, de 8.200 de MW, conform
informaţiilor Transelectrica.

Pe primul loc în topul surselor de producţie erau cele eoliene, cu o pondere de 29,26%. Urmează
hidrocarburile (19,22%), cărbunele (17,24%), nuclear (16,18%) sursele hidro (14,60), fotovoltaice (2,68%)
şi biomasa (0,66%).
Transportatorii din România, aşteptaţi să protesteze pe 10
ianuarie la Parlamentul European, faţă de Pachetul Mobilitate
Sursa: Agerpres

Transportatorii rutieri din România sunt aşteptaţi joi, 10 ianuarie, la un protest organizat la Bruxelles, la
Parlamentul European, faţă de prevederile Pachetului Mobilitate, au anunţat, luni, reprezentanţii Uniunii
Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), într-un comunicat transmis AGERPRES.

Acţiunea de protest este programată în Piaţa Luxemburg, între orele 8:00 - 13:00, şi este organizată de
UNTRR, împreună cu asociaţiile membre IRU din ţările est-europene şi alte ţări afectate de măsurile conţinute
de Pachetul Mobilitate 1.

Protestul are loc în contextul în care Parlamentul European urmează să decidă, pe data de 10 ianuarie 2019,
adoptarea acestui document, ce vizează şi viitorul transportatorilor rutieri români în Europa.

"Toţi transportatorii români care înţeleg importanţa acestui demers şi vor dori să participe la această acţiune,
ca o ultimă şansă de blocare şi respingere a adoptării măsurilor protecţioniste de către Parlamentul European,
în beneficiul transportatorilor din statele vest europene şi în detrimentul şi cu preţul falimentării
transportatorilor români, sunt invitaţi să participe la protestul din data de 10 ianuarie 2019. În data de 10
ianuarie 2019, Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN) va vota cele trei propuneri
cheie ale Pachetului Mobilitate 1, după care vor urma să fie aprobate în sesiunea plenară PE din 14 -
17.01.2019", se menţionează în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe data de 31 mai 2017 şi
cuprinde propuneri importante de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere,
precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere,
propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor
profesionişti, propunerea de modificare a Regulamentului nr. 1071/2009 privind accesul la profesie şi a
Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.

În data de 3 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE a adoptat poziţia sa (abordare generală)
privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Alianţei Rutiere a Statelor din Vestul
UE, prin care transportatorii români, alături de ceilalţi transportatori estici, sunt trimişi acasă, prin măsurile
restrictive dure de efectuare a transportului rutier în Uniunea Europeană.

Una dintre măsurile ce urmează a fi aplicate se referă la regulile detaşării la transporturile rutiere
internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv: în drumul spre
ţara de destinaţie şi în drumul de întoarcere se permite o activitate suplimentară de încărcare/descărcare în
ambele direcţii, fără a se încadra în regimul de detaşare, sau zero la plecare şi până la două (operaţiuni) în
drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operaţiuni, inclusiv pentru cabotaj, regimul de detaşare
integrală se aplică începând cu prima zi a operaţiunii.

De asemenea, se are în vedere restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de "răcire" (cooling-
off) de 5 zile înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul.
"Această restricţionare a cabotajului este o abatere a UE de la drumul spre piaţa liberă", susţin oficialii
UNTRR.

Alte reguli vizează interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului,
"deşi în documentele Preşedinţiei Austriece este recunoscută lipsa acută de spaţii de parcare sigure şi
securizate în UE", întoarcerea acasă a şoferilor cel puţin o dată la patru săptămâni - sau, în cazul în care şoferul
alege să ia două repausuri săptămânale reduse după numai trei săptămâni pe drum, obligaţia dotării tuturor
autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul
anului 2024, notează transportatorii din România.

După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru
armonizarea poziţiilor celor trei instituţii europene - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul
de Transport UE în vederea aprobării textului final.

Arafat: Avem nevoie de personal, iar acest lucru se va pune în

atenţia inclusiv a colegilor de la Ministerul de Finanţe
Sursa: Agerpres

Play
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din MAI, dr. Raed Arafat, a declarat luni, la Reşiţa, că doar
70% din posturile IGSU sunt ocupate, iar în următorii ani se aşteaptă ieşiri masive din sistem din cauza
pensionărilor.

Arafat a dat asigurări că va purta discuţii la Ministerul de Finanţe în vederea acoperirii cu personal a
structurilor de salvare din cadrul ISU, UPU şi SAJ.

"Avem nevoie de personal, iar acest lucru se va pune în atenţia inclusiv a colegilor de la Ministerul de Finanţe,
pentru că nevoia de personal este şi la Unităţile de primiri urgenţe, şi la Serviciile de ambulanţă, dar şi la
unele Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă. Este clar că nu vei putea să angajezi tot ce e nevoie peste noapte
şi nici nu ai de unde, dar trebuie să existe un plan pe următorii trei-patru ani, pentru a putea să acoperim
aceste lipsuri, mai ales că în unele zone o să avem plecări din ce în ce mai multe din cauza pensionărilor", a
declarat luni, la bilanţul ISU "Semenic" al judeţului Caraş-Severin, secretarul de stat Raed Arafat.

Raed Arafat a precizat că anul acesta ar urma să fie înlocuite toate autospecialele mai vechi de 30 de ani.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Semenic" al judeţului Caraş-Severin a avut, anul trecut, peste 4.100
de intervenţii. Pompierii cărăşeni au acţionat pentru stingerea a 731 de incendii în 2018, ceea ce a însemnat
aproximativ două incendii pe zi.

Comparativ cu anul 2017, numărul persoanelor rănite a scăzut, de la zece, la trei, a celor decedate de la cinci
la unu. Valoarea bunurilor distruse a scăzut de la 7,2 milioane lei la 5,06 milioane lei. În schimb, valoarea
bunurilor salvate a crescut de la 62,45 milioane lei, la 96,35 milioane lei.
România prezintă astăzi, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei
Consiliului UE
Sursa: Mediafax

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, prezidează, marţi, reuniunea Consiliului
Afacerilor Generale, de la Bruxelles. Partea română va prezenta priorităţile privind Preşedinţia Consiliului
UE şi stadiul discuţiilor privind cadrul financiar multianual.
„Mâine (marţi-n.r) voi participa la Bruxelles la prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale (CAG -
n.r.) prezidată de către România. Este şi prima reuniune ministerială prezidată de către ţara noastră. Unul din
subiectele de pe agendă va fi prezentarea de priorităţi, altul va fi prezenarea cadrul financiar multianual”, a
declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în cadrul unei conferinţe de presă
susţinute la Guvern.

De asemenea, alte teme abordate, potrivit declaraţiilor ministrului, vor fi atacurile cibernetice, dar şi
dezinformările legate de alegerile pentru Parlamentul European.
Preşedinţia română a Consiliului UE va informa miniştrii de resort din celelalte state membre asupra
discuţiilor pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Reuniunea CAG va începe marţi, de la ora 10.05 şi va fi urmată de o conferinţă de presă, la ora 13.00,
susţinută de ministrul delegat George Ciamba.

George Ciamba a susţinut că România a preluat, odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, peste 250
de dosare active de pe agenda Uniunii.

„Dorim să demonstrăm că România deţine calităţile dobândite în cei 11 ani de când e membră UE, necesare
pentru deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE. Avem de gestionat un număr considerabil de dosare legislative
şi nelegislative. Preluăm peste 250 de dosare active la acest moment pe agenda UE. Existe dosare care sunt
blocate, nu din considerente de acţiunea noastră şi trebuie să vedem cum de gestionăm. Aproape jumătate
din dosare sunt la nivel de negociere la Consiliul UE”, a adăugat Ciamba.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a precizat că România va avea un mandat „atipic” la Preşedinţia
Consiliului UE.

„Guvernul României a depus toate eforturile necesare pentru a asigura preluarea şi exercitarea în condiţii
optime a ceea ce este deja prima Preşedinţie rotativă a României la Consiliul UE. Cele şase luni de mandate
vor reprezenta o perioadă de maximă vizibilitate pentru orice Preşedinţie a Consiliului, nu doar din punct de
vedere institutional şi politic, ci la nivelul întregii societăţi. Vom avea o Preşedinţie mai atipică, care face
puntea între două cicluri instituţionale, ceea ce înseamnă că vom avea o perioadă de trei luni de concentrare
maximă pe ceea ce putem să obţinem din punct de vedere al adoptării de acte legislative. După care va urma
perioada de pregătire a Summit-ului de la Sibiu şi bineînţeles ultima perioadă, de după alegerile pentru
Parlamentul European, în care va trebui să avem pe agenda toate temele care nu au putut fi spuse tocmai
pentru a nu devein teme de campanie pentru PE”, a completat George Ciamba.

Acesta a adăugat că o problemă importantă pe care România va trebui să o gestioneze este ieşirea Marii
Britanii din UE.
„Un moment semnificativ îl reprezintă data de 29 martie 2019 când Marea Britanie va părăsi UE. Cred că
pentru cetăţenii noştri subiectele legate de Brexit sunt foarte actuale. Va fi important ca acţiunea noastră
legislativă să fie bine pregătită şi promptă. pentru noi cel mai important lucru vor fi negocierile pentru cadrul
financiar multianaual pentru anul 2021-2027”, potrivit declaraţiilor ministrului.

România a preluat de la 1 ianuarie Preşedinţia Consiliului UE de la Guvernul Austriei.

Preşedintele a sesizat CCR în legătură cu modificarea Legii

referendumului
Sursa: Mediafax

Klaus Iohannis a sesizat, luni, CCR privitor modificarea Legii referendumului, precum şi pentru unele măsuri
pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei,, informează
Preşedinţia. Şeful a arătat că modificările contravin deciziilor Curţii.
Sesizare de neconstituţionalitate a preşedintelui la CCR vizează Legea privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a
referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

În sesizarea, şeful statului a precizat că organizarea concomitentă a unui referendum de revizuire a

Constituţiei cu un referendum local „este o situaţie conjuncturală”, nu o „situaţie extraordinară”.
Sunt de acord cu Politica de confidențialitate.
„Organizarea concomitentă a unui referendum de revizuire a Constituţiei cu un referendum local este o
situaţie conjuncturală, de oportunitate, care nu poate fi calificată drept o situaţie extraordinară a cărei
reglementare nu poate fi amânată. În plus, intervenţiile legislative precum sunt cele de la art. I pct. 5, prin
care se abrogă dispoziţiile prin care cetăţenii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale sau
exceptarea aplicării dispoziţiilor privind Sistemul Informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire
a votului ilegal prin art. I pct. 17 sunt aspecte ce nu justifică intervenţia pe calea unei ordonanţe de urgenţă,
în condiţiile dezvoltate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, precizează textul sesizării preşedintelui
Iohannis.

De asemenea, şeful statului a punctat că potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, ordonanţele de urgenţă nu
pot afecta drepturile electorale.

„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea
rezultată din Constituţie, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetăţenilor, în
timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege” (Decizia nr. 1189 din 6 noiembrie 2008). În
aceeaşi decizie, Curtea a statuat că alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se
regăsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva
omisiunilor, a înscrisurilor greşite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica
înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror
erori; dreptul alegătorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obţine
cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile
electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masă)”, potrivit sursei citate.
Preşedintele României a reamintit că, în decizie, Curtea a reţinut că „aceste drepturi sunt drepturi electorale
procedurale, ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetăţenilor (dreptul de vot, dreptul
de a fi ales, dreptul de a alege)”.

De asemenea, Iohanis a afirmat că, prin abrogarea art. 19 din Legea nr. 3/2000 „se realizează o afectare a
drepturilor electorale prevăzute de lege, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în care afectarea
echivalează cu o suprimare a respectivului drept, motiv pentru care Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată şi
cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie”.

Totodată, şeful statului a făcut referire şi la data la care se organizează referndumul de revizuire a Constituţiei.

„Aşadar, faptul că Parlamentul a stabilit chiar prin Legea nr. 3/2000 data la care se organizează referendumul
de revizuire a Constituţiei se înscrie, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională „în exigenţele constituţionale
referitoare la competenţa exclusivă a Parlamentului de a decide asupra acestui aspect, fiind irelevant dacă
este vorba despre o lege separată, distinctă, adoptată cu prilejul organizării fiecărui referendum de acest tip
sau dacă prevederea este inclusă chiar în legea-cadru referitoare la organizarea şi desfăşurarea
referendumului” (Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, paragraful 3”, conform sursei precizate.

De astfel, preşedintele a menţionat şi modificările aduse de Guvern cu privire la organizarea referendumului.

„În aceste condiţii, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 86/2018 stabilind, prin derogare de la
dispoziţiile art. 6 alin. (4) şi art. 34 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
că referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei se desfăşoară în două zile, zilele de 6 şi 7 decembrie,
contrar celor stabilite prin Legea nr. 3/2000 care prevede „ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută
la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a
proiectului legii constituţionale””, potrivit sursei menţionate.

În acest context, şeful statului a subliniat că o astfel de intervenţie legislativă este contrară deciziilor CCR,
fiind încălcat, în acelaşi timp, şi rolul Parlamentului.

„O atare intervenţie legislativă este contrară atât celor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi
contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la efectul deciziilor Curţii Constituţionale care
sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul oficial, cât şi rolului Parlamentului căruia îi este
încălcată competenţa exclusivă de a stabili data organizării unui referendum de revizuire a Constituţiei.

În sesizarea către CCR, preşedintele a precizat că, faţă de reglementarea anterioară, Autoritatea Electorală
Permanentă (AEP) nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, listele
electorale permanente şi tabelele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare în vederea depistării
eventualelor voturi multiple.

„Noua reglementare introduce posibilitatea Autorităţii Electorale Permanente de a realiza aceste verificări
doar la sesizarea persoanelor interesate, făcută în cel mult 15 zile de la data constatării valabilităţii
referendumului naţional şi însoţită de probele pe care se întemeiază”, conform sursei menţionate.
În acest context, preşedintele a punctat că „modificarea adusă alin. (4) al art. 431 din Legea nr. 3/2000
echivalează cu eliminarea unui standard de integritate în desfăşurarea corectă a unui referendum. În condiţiile
în care verificarea sesizării de vot multiplu este condiţionată de faptul ca sesizarea persoanelor interesate să
fie însoţită de probele pe care se întemeiază, acest mecanism devine unul imposibil de utilizat de către cetăţeni
şi este golit de conţinut”

În sesizarea către CCR, Klaus Iohannis a făcut referire şi la numărul participanţilor la referndumul naţional.

„ Potrivit art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 86/2018, „în tot cuprinsul anexelor nr. 2-6, sintagma „Numărul
participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.” se înlocuieşte
cu sintagma „Pct. 2 >/= Pct. 5 + pct. 6 + pct. 7.Prin această modificare în procesul verbal privind rezultatele
referendumului, numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate
la răspunsul „DA”, a celor la răspunsul „NU” şi a voturilor nule. Instituirea unei asemenea reglementări
echivalează cu legiferarea posibilităţii ca numărul participanţilor să fie mai mare decât numărul celor care au
exprimat un vot (pozitiv, negativ sau nul), ceea ce contravine chiar principiului statului de drept şi
democratic, prevăzut de art. 1 alin. (3).”, conchide şeful statului.

Uniunea Europeană transmite din nou Marii Britanii că

Acordul Brexit nu va fi renegociat
Sursa: Mediafax

Uniunea Europeană nu va renegocia Acordul elaborat cu Marea Britanie pe tema Brexit, a reiterat luni
Comisia Europeană, conform agenţiei Reuters.
"Acordul aflat în discuţie este cel mai bun şi singurul posibil", a declarat Margaritis Schinas, purtătorul de
cuvânt al Comisiei Europene.

"Acordul nu va fi renegociat", a adăugat european, subliniind că "negocierile sunt complete" şi nu vor fi

reluate.

Premierul Marii Britanii, Theresa May, încearcă să obţină garanţii suplimentare din partea Uniunii Europene,
în contextul în care Acordul Brexit riscă să fie respins de Camera Comunelor.

Uniunea Europeană a semnalat în mai multe rânduri că nu va accepta renegocierea Acordului semnat cu
Marea Britanie pe tema Brexit. Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul
pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării
introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată
de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în
"serii de negocieri repetate" în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.

Theresa May a amânat deja votul parlamentar pe tema Acordului Brexit, de teama unui eşec.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de
circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special
al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este
contestat de numeroşi politicieni britanici. Cinci membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest
faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a exprimat regret că
unii membri ai Cabinetului de la Londra au demisionat, însă a subliniat că este determinată să obţină
aprobarea acordului.

Pensia ocupaţională: Cine va putea beneficia de ea şi cum s-ar

putea aplica în companiile private
Sursa: Mediafax

Proiectul de lege al Ministerului Muncii prin care se doreşte înfiinţarea unui nou fond de pensii facultativ
stabileşte că angajatorul poate stabili o astfel de pensie pentru angajaţi. Dacă un angajator stabileşte o astfel
de schemă este obligat să o ofere tuturor angajaţilor.
Prin elaborarea cadrului legislativ pentru organizarea şi funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale se
creează premisele pentru obţinerea unei pensii ocupaţionale, suplimentară, distinctă şi în completarea
tipurilor de pensii acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Prin prezentul proiectde lege se
stabilesc elementele necesare înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii
ocupaţionale, inclusiv aspectele legate de administrarea acestora. Componenta de pensii ocupaţionale este
prevăzut a fi facultative”, se arată în proiectul Ministerului Muncii, aflat în dezbatere publică pe site-ul
instituţiei.
Astfel, potrivit proiectului de lege, iniţiativa constituirii unui fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv
unui administrator autorizat în timp ce schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator care doreşte
şi are capacitatea financiară să ofere angajaţilor săi astfel de beneficii.

Potrivit proiectului, la un astfel de fond de pensii pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori,
iar toate informaţiile privind schema de pensii ocupaţionale trebuie furnizate de către angajator.

În cazul în care un angajator decide să stabilească o schemă de pensii ocupaţionale, acesta are obligaţia să
ofere schema tuturor angajaţilor şi să vireze contribuţii. Angajatorul poate însă stabili cuantumuri diferenţiate
de contribuţie proprie pentru angajaţii săi, pe criterii de vechime, funcţie sau drepturi salariale.

„Participantul la un fond de pesnii ocupaţionale poate fi orice persoană care realizează venituri din salarii sau
asimilate salariilor şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute în schema fondului de pensii ocupaţionale (…)
Angajatorul nu poate face reţineri pentru contribuţiile angajaţilor la un fond de pensii ocupaţionale fără
acordul scris al angajatului”, se arată în proiect.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, se urmăreşte garantarea unui nivel suplimentar de securitate pentru
viitorii pensionari, prin impunera unor reguli de supraveghere, precum şi de gestionare eficientă a sistemului
de pensii ocupaţionale.

„Totodată, se creează premisele pentru asigurarea unei surse suplimentare de venit din pensii şi se doreşte
stimularea şi cultivarea spiritului de economisire pentru bătrâneţe al fiecărui cetăţean”, se mai arată în
expunerea de motive a proiectului.

„Vom autoriza funcţionarea acestor administratori şi a fondurilor de pensii ocupaţionale. Vom supraveghea
activitatea lor. Iar prin crearea acestui cadru legislativ putem permite obţinerea unei pensii ocupaţionale
suplimentare. Trebuie să facem precizarea: este o pensie suplimentară distinctă şi în completarea tipurilor de
pensie existente la această dată în România. Este o pensie facultativă, prin care se dă posibilitatea
angajatorilor să decidă şi să stabilească o astfel de pensie pentru angajaţii lui. Angajatul doar dacă doreşte
poate participa şi el la această schemă, este o pensie pe care angajatorul o poate crea, un beneficia pe care
angajatorul îl poate crea pentru angajaţii lui", a declarat sâmbătă, ministrul Muncii, Marius Budăi.

Un lider PSD aduce din nou în discuţie amnistia: Va fi dată.

Vom face dreptate până la capăt
Sursa: Mediafax

Secretarul general al PSD Codrin Ştefănescu a declarat, duminică la România Tv, că partidul va merge mai
departe cu modificarea Codurilor penale prin ordonanţă, iar amnistia va fi dată deoarece trebuie „să facem
dreptate până la capăt”.

„Vor fi modificate codurile prin ordonanţă. Va fi şi amnistia dată. O să facem dreptate până la capăt. Până la
capăt înseamnă până la capăt. Cel puţin toate lucrurile astea, inclusiv războiul nostru, nu cu multinaţionale,
ci cu companiile şi cu interesele şi grupurile străine care îşi bat joc de ţară şi uită să îşi plătească taxele şi
impozitele aici şi care, culmea, au susţinători din partea #rezist, din partea lui Soros, din partea lui Iohannis,
din partea unei camarile de la PNL şi USR, ş.a.m.d.”, a afirmat Codrin Ştefănescu, duminică seară la România
Tv.
Acesta a adăugat că PSD nu goneşte multinaţionalele, însă nu i se pare normal ca o companie care a avut
rulaj de miliarde de euro să plătească impozit de 1.500 de lei.

„Noi nu gonim multinaţionalele. Nu pleacă nimeni de la măcelărie, dar nu-mi poţi spune că ai avut un rulaj
de nu ştiu câte miliarde de euro şi ai plătit impozit 1.500 de lei. Nu se poate să îţi baţi joc de o naţiune sub
forma asta. Războiul este legat de interesul de a păstra România pentru români şi suntem, în momentul de
faţă, singurul partid românesc”, a conchis secretarul general al PSD.

La finele anului trecut, premierul Viorica Dăncilă a declarat, într-o discuţie informală cu presa, că nu a văzut
un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru amnistie şi graţiere, însă nu va accepta un astfel de act normativ
dacă nu este asumat de ministrul Justiţiei şi bine analizat de şeful Guvernului.

Ulterior, în prima zi a acestui an, Tudorel Toader a declarat, că are o bună relaţie cu premierul Viorica Dăncilă
şi că înţelege afirmaţia sa potrivit căreia ar accepta un proiect de OUG pe amnistie şi graţiere dacă e asumat
de MJ, deoarece orice iniţiativă are nevoie de avizul Ministerului Justiţiei înainte de a ajunge la Guvern.

Eugen Teodorovici: Deficitul bugetar pe 2018 este spre 2,9%.

Pe 2019, mi-am propus spre 2,5%
Sursa: Mediafax

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a spus, duminică seara, într-o emisiune, că deficitul bugetar
pentru anul trecut este în jur de 2,9% din PIB, iar pentru acest an şi-a propus un deficit de 2,5% din PIB.

„Anul trecut, se închide, pentru că datele oficiale vor fi undeva la final de martie-aprilie, când Eurostat va
veni şi va confirma, va fi sub 3% (din PIB – n.red.) deficitul bugetar. Noi am spus spre 2,9%, chiar dacă nu
avem datele oficiale, pentru că datele pe execuţia la decembrie vor fi la 25 ianuarie, ca ministru de Finanţe,
totuşi, am anumite elemente şi pot să zic că le şi aticipez. Nici vorbă de sărit de 3. Noi am planificat pentru
anul trecut 2,97%, pe cash, dar va fi sub. La fel pe ESA, vom vedea cum se închide pe final de 2018. Iar pe
2019, nici vorbă de deficitul de 5%, cum am auzit. Mi-am propus spre jumătate, spre 2,5%, decât pe 5%”, a
afirmat Eugen Teodorovici, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3.

Dariul Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a scris, pe Facebook, la
data de 31 decembrie 2018, că deficitul bugetar pentru 2018 este de 2,92% din PIB, pe cash, şi a felicitat
echipa de la Finanţe. A doua zi, la 1 ianuarie 2019, senatorul liberal Florin Cîţu a scris, pe Facebook, că
aceste cifre sunt măsluite, în condiţiile în care execuţia bugetară pentru fiecare lună este finalizată la data de
25 ale următoarei luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) trebuie să prezinte în fiecare lună la data de 25 execuţia bugetară - de
exemplu la 25 ianuarie 2019, trebuie să prezinte datele pentru decembrie 2018, dar rar este respectată această
dată. De obicei, Finanţele prezintă datele în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni pentru luna precedentă. De
exemplu, la 28 decembrie 2018, la ora 22:30, pe site-ul MFP a fost afişată execuţia bugetară pentru noiembrie
2018.

Pentru a nu i se aplica procedura de deficit excesiv, care echivalează cu un control strict al cheltuielilor,
România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de maximum 3% din PIB. Anul 2018 se conturează
ca al treilea an în care deficitul bugetar va fi la 2,9%. La 11 luni, execuţia bugetară s-a încheiat cu un deficit
de 26 de miliarde de lei, respectiv 2,7% din PIB, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai
ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

De asemenea, pe cash, deficitul bugetar a fost de 24,29 miliarde de lei, respectiv 2,83% din PIB, în 2017, şi
de 20,9 miliarde de lei, de 2,40% din PIB, în 2016. Creşterea este importantă de la 1,35% din PIB în 2015
(9,6 miliarde de lei) şi 1,7% din PIB (11,5 miliarde de lei) în 2014.

În schimb, deficitul rezultat conform metodologiei ESA 2010 a fost de 2,9% din PIB în 2017 (25 de miliarde
de lei), de 3% din PIB în 2016 (22,7 miliarde de lei), de 0,8% din PIB în 2015 (5,4 miliarde de lei) şi 1,4%
(9,1 miliarde de lei) în 2014.

ANOSR: Multe din angajamentele faţă de studenţi luate de

coaliţia de guvernare în campania electorală nu au fost
îndeplinite. Educaţia continuă să sufere de o subfinanţare
cronică
Sursa: News.ro

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) trage un semnal de alarmă Guvernului
asupra nerespectării angajamentelor luate faţă de studenţi în timpul campaniei electorale din toamna anului
2016. Deşi unele măsuri luate, precum creşterea burselor şi acordarea transportului feroviar gratuit pe tot
parcursul anului, au avut impact pozitiv, "educaţia continuă să sufere de o subfinanţare cronică", numărul
locurilor de cazare fiind în scădere, iar condiţiile din cămine şi cantine tot mai proaste, arată ANOSR.
Potrivit ANOSR, multe dintre asumările, atât financiare, cât şi principiale, luate oficial de cele două partide
aflate la guvernare, în cadrul campaniei Viitorul Implică Studenţii (V.I.S.), iniţiată de ANOSR, sunt deja
depăşite, deşi nici măcar nu au fost îndeplinite.

"Realitatea din prezent necesită deja alte ajustări bugetare, nu doar din cauza faptului că asumările nu au fost
puse în practică atunci când ar fi fost necesar, ci şi din motivul că, adeseori, modul de calcul al diferitelor
fonduri alocate învăţământului superior nu ţine cont de nişte factori elementari, care să reflecte atât
fluctuaţiile economice, cât şi situaţia actuală socio-economică a României", se arată într-un comunicat de
presă transmis, marţi, de ANOSR.

Conform sursei citate, asumările PSD, semnate de preşedintele partidului, Liviu Dragnea, prevedeau ca în
Legea bugetului de stat pentru anul 2017 să se regăsească creşterea alocaţiei pentru burse studenţeşti la
valoarea de 201 lei/ student bugetat; creşterea fondului pentru acordarea subvenţiei cămine-cantine, în
vederea dublării acesteia (în prezent, presupunând o creştere de 117.331.510,2 lei); finanţarea de bază în anii
2017-2018 să ajungă până la suma de 6.522 lei/ student echivalent (alocaţia unitară/student echivalent în anul
2017 ajungând abia la 3.692 lei/ student echivalent, iar în anul 2018 la 4.580 lei/ student echivalent,
presupunând în prezent o creştere a finanţării de bază de 2.094.676.456,8 lei); alocarea unui buget de
44.000.000 lei în vederea subvenţionării transportului local al studenţilor cu mijloace de transport în comun
(în prezent presupunând o creştere cu aproximativ 15.000.000 lei faţă de anul precedent).

ANOSR menţionează că alte obiective erau asumate până la sfârşitul perioadei de guvernare - 2020: alocarea
finanţării de 1% din PIB pentru cercetarea ştiinţifică; creşterea anuală continuă a finanţării educaţiei, astfel
încât în perioada mandatului 2016-2020 să fie 6% din PIB; investiţii pentru infrastructură şi mijloace
didactice şi de cercetare; construirea a cel puţin 30 de cămine noi, precum şi modernizarea celor deja existente
(nu s-a construit niciun cămin nou, iar dintre cele 6 la care s-au început lucrările, nu a fost finalizat niciunul).

"Deşi au fost câteva asumări îndeplinite până în momentul de faţă, nu putem vorbi despre o creştere
semnificativă a calităţii învăţământului superior, efectele creşterilor bugetare ameliorând doar anumite
aspecte urgente şi atingând aproape normalitatea realităţii socio-economice actuale. Asumările financiare
sunt cuantificabile, dar prin superficialitatea cu care se tratează încă multe probleme ale sistemului
educaţional românesc, ne punem inevitabil întrebarea: este educaţia o prioritate a statului român în momentul
de faţă?", susţin reprezentanţii ANOSR.

Referitor la burse, reprezentanţii studenţilor spun că, deşi au existat diverse majorări, suma alocată în acest
sens ar trebui să aibă în vedere o creştere a fondului de burse acordat studenţilor bursieri ai statului român
(etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia ş.a.) şi menţionează că aceste burse nu au crescut
din 2008, în prezent fiind doar de 65 de euro pentru ciclul licenţă, 75 de euro pentru ciclul de master, respectiv
85 de euro pentru studenţii doctoranzi.

"Conform legislaţiei în vigoare, nicio bursă oferită studenţilor din România nu poate fi mai mică de 578 lei.
Astfel, pentru a elimina orice situaţie discriminatorie, dar şi pentru a creşte gradul de incluziune şi echitate
faţă de această categorie de studenţi, ANOSR solicită creşterea cuantumului burselor specifice la valoarea
bursei minime propuse de CNFIS, şi anume 578 lei, pentru studenţii care urmează programe de studii de
licenţă şi 1.156 lei pentru studenţii care urmează programe de studii de masterat. De asemenea, considerăm
că este absolut necesară modificarea situaţiei actuale, astfel încât studenţilor doctoranzi români de
pretutindeni să le fie alocate burse în acelaşi cuantum ca în cazul studenţilor doctoranzi români. Impactul
bugetar pe care această măsură l-ar avea, ar fi de 104.294.320 lei pentru anul 2019", arată ANOSR.
Conform aceleiaşi surse, angajamentele duse la îndeplinire de coaliţia de guvernare - creşterea substanţială a
burselor şi acordarea transportului feroviar gratuit, ambele pe tot parcursul anului - au avut un impact pozitiv
în viaţa studenţilor.

Anul trecut, s-au suplimentat cu 4.000 locurile alocate studenţilor prin Programul Naţional "Tabere
Studenţeşti”, de la 6.000 la 10.000 de locuri. Pentru acestea, MTS alocă 100 lei pentru fiecare dintre cele
cinci zile de tabără, efortul bugetar total ajungând la 5.000.000 de lei. Creşterea bugetară reprezintă strict o
suplimentare a numărului de locuri alocate, în niciun caz îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi masă ale
studenţilor. ANOSR propune creşterea subvenţiei alocate pentru masă de la 40 lei/ zi/ student la 70 lei/ zi/
student, a celei de cazare de la 60 lei/ zi/ student la 80 lei/ zi/ student, aşadar, ajungând la o subvenţie de 150
lei/ zi/ student. Acestea şi prelungirea sejurului de tabără de la 5 la 7 zile ar duce la un cost total al programului
de 10.500.000 lei.

"Cu toate acestea, majorarea anumitor fonduri alocate învăţământului superior a fost departe de atingerea
asumărilor făcute. Am asistat la o creştere a finanţării de bază, care, deşi la prima vedere pare una
semnificativă, având în vedere necesităţile unui învăţământ superior de calitate, este, de fapt, una relativ
modestă, suma asumată fiind de 6.522 lei/ student echivalent. Fondul pentru cămine-cantine a beneficiat de
o creştere cu aproximativ 20% faţă de anul 2016, reamintind totuşi că asumarea a fost de dublare a acestui
fond", mai spun reprezentanţii ANOSR.

Potrivit sursei citate, aproape la jumătatea mandatului 2016-2020, angajamentele asumate iniţial sunt în
continuare parţial îndeplinite. Din acest motiv, ANOSR solicită coaliţiei de guvernare să aplice măsurile
necesare pentru a-şi îndeplini toate angajamentele luate la începutul mandatului.

"Când această coaliţie de guvernare şi-a intrat în drepturi, a implementat în prima parte a mandatului o serie
de decizii istorice, cum ar fi o creştere impresionantă a fondului de burse sau acordarea gratuităţii pentru
transportul feroviar tuturor studenţilor înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă, acestea având un
impact pozitiv asupra vieţii studenţilor. Din păcate, în prezent, educaţia continuă să sufere de o subfinanţare
cronică, iar problemele din universităţile româneşti capătă amploare anual. Spre exemplu, numărul locurilor
de cazare este în scădere, iar condiţiile întâlnite în cămine sau în unităţile de servire a mesei au suferit
degradări constante şi nu îndeplinesc necesităţile studenţilor. De aceea, solicităm coaliţiei de guvernare să
implementeze toate mecanismele necesare ca finanţarea învăţământului superior să fie corelată cu realităţile
zilelor noastre şi să se focuseze pe nevoile studenţilor", afirmă Petrişor-Laurenţiu Ţucă, preşedintele
ANOSR.

Iluzia independenţei energetice: Doar 40% din parcul de

producţie a energiei funcţionau ieri. Lipsa investiţiilor se vede
Sursa: Ziarul Financiar

România are azi cea mai scumpă energie din regiune, în funcţie de preţul spot, după ce ieri, pe vârf de
producţie eoliană, consumul intern era acoperit doar datorită importurilor. Mixul energetic local a fost ani
de-a rândul motiv de laudă, dar când în miez de iarnă doar 41% din toată puterea disponibilă funcţionau,
întrebarea care se ridică este dacă nu cumva independenţa energetică a României riscă să devină o iluzie.
„Degeaba spunem că avem montaţi 200 MW într-o termocentrală la Borzeşti dacă ei nu au mai fost în
funcţiune de ani de zile. Investiţiile în noi unităţi de producţie sunt obligatorii“, spune Carmen Neagu, unul
dintre cei mai cunoscuţi experţi din domeniul energetic.

Potrivit datelor din rapoartele Transelectrica, România are un parc de producţie format de aproape 25.000
MW, nivel care reprezintă puterea instalată totală. Puterea disponibilă însă este de circa 20.000 de MW. Din
această putere disponibilă, doar 8.300 MW, adică 40%, funcţionau ieri, România fiind nevoită să aducă
energie de peste graniţe pentru a-şi acoperi consumul intern.

Deşi poate fi vorba de o situaţie punctuală, cert este că în ultimii 10 ani investiţiile în unităţi noi de producţie
a energiei au fost limitate, lucru care se vede în situaţia parcului de producţie, dar mai ales în costuri.

De altfel, azi România este cea mai scumpă piaţă în ceea ce priveşte preţul spot al energiei.

Destrămarea socială a României continuă. Politici de

echilibrare?
Sursa: cursdeguvernare.ro

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea

europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat,
potrivit prognozei publicate de Comisia Naţională de profil.
Mai mult, tendinţa va continua până în 2022 pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia.
Polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice concretizate în
PIB/locuitor va fi în creşterea semnificativă exact în regiunea capitalei, unde decalajele de nivel de
trai în raport cu zona înconjurătoare se vor accentua cu ritmuri dintre cele mai ridicate (-8,9%
pentru regiunea Sud Muntenia şi -6,2% pentru regiunea Sud-Est, vezi tabelul).
 Benficiare nete în raport cu creşterea performanţelor economice vor fi, conform proiecţiei făcute
de CNP, tocmai regiunile cele mai dezvoltate ale României, respectiv:
• Bucureşti – Ilfov (+0,1% faţă de medie la salarizare deşi -9,8% la PIB/locuitor),
• Nord-Vest (+5,6% la venit salarial, la o creştere neglijabilă de rezultate în raport cu media naţională),
• Centru ( avantaj net +4,7%, în condiţii similare) şi
• Vest (cu +3,5% rezultat din scăderea PIB/locuitor faţă de media naţională, corelată cu creşterea
retribuirii muncii).
Pe axa sărăciei naţionale ( NE – SV), cele şase judeţe din Moldova care compun regiunea de Nord-Est
vor fi afectate mai puţin, undeva la jumătate, în raport cu cele cinci judeţe care compun regiunea Sud-
Vest Oltenia. Unde, în pofida celei mai mari îmbunătăţiri relative a PIB/locuitor în intervalul 2017
– 2022 (+5,4%), ar urma să asistăm la o scădere de aproape trei procente în raport cu media
naţională a câştigului salarial mediu net.
(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea
sărăciei. România în context european”)
Desigur, salariile de referinţă erau departe de a fi corelate cu PIB/locuitor, adică mai mici faţă de
„normal” în regiunile mai dezvoltate şi mai mari în cele rămase în urmă. Însă ceea ce va conta în materie
de percepţia populară şi pentru deciziile la nivel individual va fi oportunitatea de a câştiga mai mult
sau mai puţin faţă de situaţia actuală.
Destrămarea socială a României
Soluţia ar fi un efort investiţional din partea statului, puternic accentuat la Est şi la Sud de Carpaţi
prin accelerarea construcţiei unor căi de transport moderne.
Dar o astfel de orientare ar prespune schimbarea filosofiei dinspre consum asigurat de stat către
rezultatele mai bune ale sectorului privat, dinspre protecţia socială pe criterii de necesitate spre
autoprotecţia prin salarii majorate mai rapid, ameliorate şi nu scăzute la orizontul anului 2022
faţă de media naţională.

Din păcate, pe motiv de profitabilitate ( economică şi politică) imediată, fără viziune din
partea statului, coeziunea între provinciile istorice are deja de suferit iar reversarea trendului se
anunţă dificilă.
Plecarea spre piaţa unică unică europeană a muncii a celor mai capabili din zonele mai defavorizate (
şi nu numai) va amplifica discrepanţele.
Una peste alta, datele statistice oficiale sugerează că România se află într-un proces de destrămare
socială extins în plan teritorial.
Limita de oportunism centrat pe prezent, fără o proiecţie care să întărească coeziunea naţională, în
care unii sunt favorizaţi net iar alţii pierzători siguri, s-a cam atins.
Poate ar fi util să strângem rândurile cu soluţii optime pentru toţi şi nu cu încercarea de a flutura
maximizarea beneficiilor pe anumite categorii, după interesele de moment.

Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare

Sursa: cursdeguvernare.ro

Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare a fost, de facto, suspendată pentru premierul Dăncilă și ministrul
Teodorovici, cel puțin în ce privește bugetele pentru 2019 și măsurile fiscale necesare susținerii acestuia.
Cei doi demnitari scapă de o atare răspundere grație unei serii de derogări pe care Ordonanța de Urgență
adoptată vinerea trecută de guvern (cea care vizează modificări fiscale radicale în privința sectorului energetic
și bancar) le prevede în legătură cu corectitudinea datelor folosite la întocmirea bugetului.

Astfel, premierul şi ministrul Finanţelor nu îşi asumă faptul că bugetul pe anul viitor şi Strategia fiscal-
bugetară pentru perioada 2019-2021 respectă bunele practici în materie de finanţe publice.

Potrivit derogărilor stipulate în OUG, cei doi îşi vor asuma doar corectitudinea şi integralitatea informaţiilor
din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, dar nu şi faptul că aceasta respectă principiile Legii
Responsabilităţii fiscal-bugetare.

Și în ceea ce priveşte Bugetul, prim-ministrul şi ministrul Finanţelor îşi vor asuma doar faptul că acesta
respectă Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021, nu şi principiile prevăzute în Legea
Responsabilităţii fiscal-bugetare privind corectitudinea datelor folosite.

(Citiți și: ”Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre”)
Legea Responsabilității Fiscal Bugetare a fost implementată în România la solicitarea expresă a Fondului
Monetar Internaţional (FMI), cu scopul de a preveni deraierea finanţelor publice şi repetarea scenariului de
dinainte de criză, când deficitul bugetar a atins niveluri record ca urmare a unor construcţii bugetare
neadecvate, sau bazate pe date false.

Mai jos modificările care apar în OUG:

Și, în continuare, articolele din legea responsabilităţii fiscal-bugetare la care se referă derogările de mai sus:
Art. 29 alin (4)
Art. 30 alin (4)
Art. 30 alin (5) prevede: “În eventualitatea că Guvernul nu poate respecta condiţia de conformitate prevăzută
la alin. (4), prim-ministrul şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în declaraţie abaterile, precum şi
măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale,
cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară”.

Fostul premier Victor Ponta: Nu trebuie să mai ateste corectitudinea datelor

Într-o conferință de presă organizată joi, fostul premier Victor Ponta a explicat de înseamnă aceste derogări:

„Apare în ordonanţă un articol 46, care sună foarte complicat aşa, de aia probabil nu-l citeşte nimeni. (….)
Trebuia să mergi la art. 29 alineatul 4 şi articolul 30 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare să vezi ce
spune, şi mai spunea acolo primul ministru şi ministrul semnează o declaraţie de răspundere prin care se
atestă corectitudinea şi integralitatea informaţiilor.
Mi-am adus aminte că am semnat în 2012, 2013, 2014, cred că şi în ’15 era gata bugetul, nu mai ţin minte,
dar cel puţin de trei ori am semnat eu, Victor Ponta, prim ministrul al României, alături de ministrul de
Finanţe, a fost Florin Georgescu, a fost Ioana Petrescu, a fost Eugen Teodorovici, am semnat acea declaraţie
pe proprie răspundere că datele pe care le cuprind în bugetul de stat pe care l-am trimis la Parlament sunt
adevărate, sunt corecte.
Asta însemna că, indiferent de ce se întâmplă în viitor, dacă se constată că datele sunt false, eu Victor Ponta,
alături de ministrul de Finanţe mergeam la închisoare” – a declarat Victor Pontat citat de agenția News.ro
Sorina Pintea se întâlnește marți cu sindicatele din sănătate:
Eu cred că nu sunt motive de nemulţumire
Sursa: Hotnews

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că va avea, marți, o întâlnire cu sindicatele din sănătate pentru a
vedea care sunt problemele pe care reprezentanţii acestora le identifică, adăugând că, din punctul său de
vedere, nu există motive de nemulţumire.

"Am vorbit (...) cu sindicatele pentru ziua de mâine, pentru a vedea exact care sunt doleanţele şi care sunt
problemele pe care ei le identifică referitor la ceea ce doresc să facă în viitor. Eu cred că nu sunt motive de
nemulţumire, pentru că salariul creşte conform legii, în graficul stabilit, pentru că există nişte avantaje
salariale pe care salariaţii din sănătate le au în acest moment. Dar vom avea o discuţie şi vom vedea exact
care sunt intenţiile lor. De altfel, suntem în plin proces de negociere a contractului colectiv de muncă, proces
care a început anul trecut şi pe care noi dorim să-l continuăm", a afirmat Sorina Pintea, într-o intervenţie
telefonică la Digi 24, potrivit Agerpres.

Referitor la situaţia medicilor care au plecat din ţară, ministrul Sănătăţii a susţinut că are încredere că
"lucrurile vor intra în normal". Pintea a adăugat că programul de dotare a spitalelor va continua: "Noi am
făcut nişte evaluări, dar anul trecut, de la 1 martie, s-au majorat salariile. (...) Concomitent, am început dotarea
spitalelor, pentru că, este adevărat, medicul nu este stimulat doar de salariul mare pe care îl primeşte, are
nevoie şi de aparatură pentru a putea munci. (...) Eu cred că roadele vor începe să se arate. De altfel, aşa cum
declaram anul trecut, am primit inclusiv pe mailul personal nenumărate solicitări de informaţii referitoare la
modul în care s-ar putea ca unii să revină în ţară. Totodată, am mai spus că foarte mulţi şi-ar dori să revină
în centrele universitare, în spitalele mari, dar nouă ne lipsesc medicii preponderent în zonele urbane, oraşe
mici şi zona rurală. (...) Am încredere că lucrurile vor intra în normal. (...) Lucrurile mari se fac pas cu pas.
Din păcate, paşii cu început destul de târziu să se facă, dar fiecare pas mărunt este un pas înainte."

Incepe anul preolimpic cu o greva generala a angajatilor

MTS? Sindicatul ameninta cu boicotarea unor evenimente
importante din 2019
Sursa: Sport.ro

"Avem in vedere organizarea unor forme de protest chiar in timpul evenimentelor importante inscrise in
agenda aferenta presedintiei UE", transmite sindicatul din MTS.

Sindicatul National Sport si Tineret (SNST) reprezinta peste 3.500 de angajati contractuali si functionari
publici din institutiile care au ca domeniu de activitate sportul si tineretul, respectiv Ministerul Tineretului si
Sportului, Cluburile Sportive Municipale, Directiile Judetene pentru Sport si Tineret, Directia pentru Sport
si Tineret a Municipiului Bucuresti, Complexurile Sportive Nationale, Casele de Cultura ale Studentilor,
Complexul Cultural-Sportiv Studentesc Tei, Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor,
Institutul National de Cercetare pentru Sport, Muzeul Sportului, Cluburile Sportive Universitare si Federatiile
Sportive Nationale.
Sindicatul acuza o discriminare in remunerarea membrilor sai si spune ca 70% dintre acestia primesc inca
un salariu net de 1.300 de lei, nu li se platesc zilele lucrate in weekend sau de sarbatori, nu li se platesc sau
compenseaza orele suplimentare, nu beneficiaza de sporuri si sunt incadrati necorespunzator. Ultimele actiuni
de protest si de avertisment ale membrilor SNTS au avut loc in perioada iulie-august 2018, in fata MTS, dar
si in alte locatii din Bucuresti si din tara. Presedintele sindicatului, Andy Nagy, s-a intalnit atunci cu Ioana
Bran, ministrul de resort, dar a spus ca "ea are toata deschiderea, nu am nimic cu ministrul, chiar m-a primit
de fiecare data, dar intalnirile nu au avut niciun rezultat".

Comunicatul integral al SNST, membru al Blocului National Sindical (BNS), intitulat "Nu vom accepta
manipularea: de fapt ne-au luat, nu ne-au dat!"

"Practic, prin aplicarea OUG nr.114/2018 (n.r. - privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor
publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor
termene) pentru noi, cei din Sport si Tineret, se mentine discriminarea fata de alte categorii de personal. Presa
a preluat o fotografie de la un miting SNST si a facut un articol care suna frumos: <Cresc salariile la MTS.
Lefurile in minister si unitatile subordonate, majorate cu 25%>. Cresterea anuntata eronat de presa este, de
fapt, majorarea cu un procent de 25%, care se va calcula din diferenta dintre nivelul salarial din 2018 si cel
care va fi in 2022, conform grilelor din Legea nr.153/2017.

Toate promisiunile erau ca, incepand cu 1 ianuarie 2019, problemele noastre se vor rezolva. Am crezut si am
asteptat, dar ordonanta data de Guvern mentine inechitatile pe care le aratam de mult timp:

- salariile noastre sunt comprimate la 1.300 de lei net pentru aprox.70% din personal, majorarea va fi mica
si, din cauza coeficientilor vom avea cele mai mici salarii si in 2022;

- nu este platita munca in zilelele de sambata, duminica si sarbatorile legale (prin specificul activitatii noastre
se lucreaza, de regula, sambata si duminica, atunci cand sunt organizate competitii sportive, activitati de
tineret, cantonamente, spectacole si concerte);

- nu se acorda sporuri, iar asteptarile noastre au fost spulberate de aceasta OUG nr.114/2018 care ingheata
sporurile la nivelul lunii decembrie 2018. Asta inseamna pentru noi, cei care nu aveam, ca nu vom primi nici
de acum înainte;

- lipsa de personal a dus la acumularea a sute de mii de ore suplimentare neplatite si necompensate cu timp
liber corespunzator. OUG 114 spune ca nici in anul 2019 nu se vor plati orele suplimentare;

- angajatii din sport si tineret nu sunt incadrati si salarizati diferentiat in functie de studii, functii, raspundere,
vechime, performanta sau complexitatea muncii lor.

In concluzie, ordonanta adoptata in timpul sarbatorilor, cuprinde masuri de inghetare a drepturilor noastre,
in timp ce pentru altii se majoreaza salariile in mod real. Spre exemplu, de la 1 ianuarie 2019, indemnizatiile
parlamentarilor si ale membrilor Guvernului se vor majora ca efect al cresterii salariului minim pe economie.
Salariul unui ministru va fi mai mare cu 1.890 lei pe luna, iar indemnizatia de baza a unui parlamentar va
creste cu 1.620 lei lunar. Alte categorii de bugetari, alesii nostri si numitii lor (persoanele din conducerea
ministerelor), reprezinta beneficiarii acestor modificari legislative, cei carora salariul le creste automat, cu
fiecare majorare a salariului minim. Este o noua discriminare a noastra fata de ceilalti salariati bugetari, pe
care am reclamat-o de la adoptarea legii salarizarii, iar aplicarea eronata mareste si mai mult inechitatile
existente.

Sindicatul National Sport si Tineret isi va continua actiunile pentru a atrage atentia guvernantilor asupra
nevoilor membrilor nostri si, asa cum am reusit prin intermediul presei sa aratam problemele cu care ne
confruntam, am reusit sa sustinem cu succes in Parlament introducerea unor corectii ale salarizarii, vom cere
din nou sa se intervina, vom solicita respectarea si aplicarea prevederilor Legii 153 din 2017. Asa cum am
precizat si in comunicatele anterioare, in functie de pozitia concreta a MTS fata de revendicarile SNST,
privind salarizarea, vom stabili calendarul actiunilor sindicale, alaturi de membrii nostri din tara, calendar
care ar putea avea in vedere organizarea unor forme de protest chiar in timpul evenimentelor importante
inscrise in agenda aferenta presedintiei UE, pe care Romania o detine in prima parte a anului 2019."

Teodorovici pregătește ofensiva: cum vrea să o scoată basma

curată pe Triculescu
Sursa: PS News
Noul presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Mihaela Triculescu, a picat de cinci
ori in trei ani examenul oral pentru ocuparea unor functii de inspector antifrauda in perioada 2014-2016.

Mihaela Triculescu si-a inceput cariera la firma de salubritate a comunei Carcea din judetul Dolj. Era
contabila. De acolo, a ajuns director adjunct la Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor a
judetului Dolj. Apoi, si-a deschis un cabinet individual de insolventa.

Comisiile care au evaluat-o pe Triculescu, luate la puricat

Însă, surse au dezvăluit pentru PSnews.ro că ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a cerut de urgență, nu
mai devreme de vineri, toate situațiile la examenele la care actuala șefă a ANAF a participat, la care din
instituții, care au fost rezultatele la oral și la scris, care a fost prima și ultima medie și mai ales: care au fost
membrii comisiei care au evaluat-o pe Mihaela Triculescu.

Mai mult, sursele noastre au dezvăluit faptul că aceeași Triculescu nu a susținut examenul doar la Antifraudă,
ci și la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti (DGRFP), în aceeași perioadă, iar
rezultatele obținute au dovedit faptul că pregătirea actualei șefe a ANAF este foarte slabă. Totodată, sursele
noastre au confirmat faptul că dorința ministrului Finanțelor de a afla date mai puțin cunoscute din
examinarea lui Triculescu a stârnit rumoare printre membrii comisiilor care au evaluat-o.

Întrebarea care ne survine în acest caz este: de ce a apelat actualul ministru al Finanțelor la o astfel de
”tactică”, și nu mers direct la sursă, în acest caz nouă șefă a ANAF, pentru a afla răspunsurile la întrebările
care au generat vâlvă în mass-media și nu numai.

Își dorește Teodorvici să o scoată basma curată din situațiile de-a dreptul stânjenitoare pe Triculescu,
acuzându-i în acest caz pe membrii comisiilor de incompetență în a evalua un candidat sau acuzându-i de
interese ascunse?
Gelu Diaconu: Din informațiile mele, dânsa s-a prezentat foarte slab la examene

În acest context, PSnews.ro a luat legătura și cu Gelu Diaconu, fost preşedinte ANAF în perioada 2012-2016,
care ne-a confirmat faptul că, potrivit informațiilor sale, Mihaela Triculescu ar fi foarte slab pregătiră, iar
lucrurile acestea ”se vor vedea în viitor”.

”Membrii comisiilor mi-ai dat asigurări că doamna Mihaela Triculescu este foarte slab pregătită. Din
informațiile mele, dânsa s-a prezentat foarte slab la examene, iar lucrurile acestea se vor vedea în viitor”, a
declarat Gelu Diacnou, în exclusivitate pentru PSnews.ro