REVISTA PRESEI 10.01.

2019
Contents
#Romania2019.eu/România marchează preluarea preşedinţiei Consiliului UE printr-o ceremonie la
Ateneu; liderii UE, prezenţi la eveniment ............................................................................................... 2
Legea privind pensia de urmaş pentru copiii militarilor căzuţi la datorie, promulgată .......................... 3
Dăncilă: România a înregistrat în anul 2018 o creştere economică ridicată şi sustenabilă .................... 4
Dăncilă: Pentru a stabili ce avem de făcut în acest an, avem nevoie de un raport al măsurilor
adoptate în 2018 ..................................................................................................................................... 5
#Romania2019.eu/Dăncilă: Voi prezenta săptămâna viitoare în plenul Parlamentului European
priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE ................................................................................... 5
Peste 1.500 de locuri de muncă pentru lucrătorii români, oferite de către angajatorii din Spaţiul
Economic European ................................................................................................................................ 6
Preţul energiei pe bursă a ajuns la 411 lei/MWh, cel mai mare nivel mediu din ultimul an.................. 7
Datoria guvernamentală se cifra la 35% din PIB, după primele 9 luni .................................................... 7
Ministerul Muncii: 2.096 persoane au suferit accidente de muncă în semestrul I din 2018; 36 şi-au
pierdut viaţa ............................................................................................................................................ 8
INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 3,9%, în luna noiembrie ................................ 9
Hunedoara: Disponibilizările de personal au impus regândirea programului de lucru la mina Lupeni 10
Transportatorii români participă astăzi la protestul din faţa Parlamentului European ....................... 10
Opt ţări UE, inclusiv România, vor prelua imigranţi extracomunitari aflaţi în Malta. Numărul ar putea
fi mai mare decât cel vehiculat de MAE ............................................................................................... 12
Rovana Plumb, replică pentru Corina Creţu: Nu s-a pierdut niciun ban............................................... 13
Cel mai SLAB Leu din istorie. Cursul euro: peste 4,67 lei ...................................................................... 13
Banca Mondială şi-a redus estimările privind economia României: 3,5% în 2019 şi 3,1% în 2020 ...... 14
Federaţia Solidaritatea Sanitară: Şpaga din sănătate nu e problema sindicatelor, ci a Guvernului .... 15
Klaus Iohannis va avea vineri o întrevedere cu Jean-Claude Juncker ................................................... 17
Democraţia, în declin în Europa mai puternic decât în orice altă regiune din lume; România pe
ultimul loc în UE - Indicele EIU al Democraţiei ..................................................................................... 17
DOCUMENT ANCOM l-a avertizat pe Teodorovici: Aplicarea unei taxe fixe de 3% pe cifra de afaceri
din telecom încalcă legislația UE / Guvernul a ignorat avertismentul .................................................. 19
Procesul intentat de Liviu Dragnea Comisiei Europene face VÂLVĂ în presa internațională - AFP
relatează pe larg despre problemele penale ale liderului PSD ............................................................. 23
Care vor fi cele mai mari economii ale lumii până în 2030. Şapte dintre ele ar putea veni din pieţe
emergente............................................................................................................................................. 24
Aproape 25.000 de străini din state non-UE lucrează în România. Guvernul pregăteşte hotărârea
privind cota de muncitori care pot fi „importaţi“ în 2019 .................................................................... 24
„A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o încetinire generală a economiilor lumii şi
„acutizarea“ pericolelor. În Europa de Est se afirmă un nou lider al creşterii economice, care şi-a
întărit din timp investiţiile..................................................................................................................... 25

#Romania2019.eu/România marchează preluarea preşedinţiei

Consiliului UE printr-o ceremonie la Ateneu; liderii UE,
prezenţi la eveniment
Sursa: Agerpres

România va marca, joi, preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, printr-o ceremonie organizată
la Ateneul Român la care vor fi prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al
Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi premierul
Viorica Dăncilă

Toţi cei patru demnitari vor susţine discursuri, înainte de concertul inaugural care va avea loc pe scena
Ateneului.

De asemenea, la ceremonia de deschidere vor fi prezenţi şi membrii Colegiului Comisarilor.

Concertul va fi susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE,
respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael
König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii "George Enescu". Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp
ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.

Un concert inaugural al Preşedinţiei române la Consiliul UE va avea loc şi la Bruxelles, pe 24 ianuarie, la

centrul Bozar. Atunci, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal va prezenta un repertoriu
ce include lucrări de George Enescu, Theodor Rogalski, Grigoraş Dinicu, George Grigoriu şi Eugen Doga.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că lansarea oficială a Preşedinţiei române a Consiliului UE are loc în
două clădiri simbol pentru ţara noastră - Ateneul Român şi Palatul Victoria.

"Vă asigur că ne vom îndeplini rolul de mediator imparţial, de facilitator de consens, că vom avea ca şi
priorităţi provocările existente la nivel european. (...) De asemenea, vreau să vă asigur că fiecare ministru al
Cabinetului are pe masa de lucru dosarele la nivel european şi că, începând cu data de 21 luna aceasta, vor
merge în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European", a mai spus Dăncilă.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare
stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului;
prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are
trei misiuni principale.
Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului
(cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.

Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles,
interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşdinţiei române.

Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile
să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind
legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine
organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în
special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia
cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru
Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin
înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa.

Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor
necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de
grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 - 300 de dosare legislative pe
parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează,
Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfăşurare a activităţii
Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.

Legea privind pensia de urmaş pentru copiii militarilor căzuţi

la datorie, promulgată
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art.
114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a art. 55 din Legea nr.
223/2015 privind pensiile militare de stat.

Potrivit expunerii de motive, legea are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru eliminarea
situaţiilor discriminatorii în care se află copiii urmaşi ai persoanelor care aveau calitatea de soldaţi şi gradaţi
profesionişti în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a
unor acţiuni specifice în perioada în care erau asiguraţi în sistemul public de pensii, în temeiul Legii
nr.19/2000, în raport cu urmaşii soldaţilor şi gradaţilor profesionişti care beneficiază de dreptul la pensie
militară de urmaş, sub incidenţa prevederilor art.47 şi 55 alin.(1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi
completările ulterioare.
Actul normativ prevede că în sistemul public de pensii plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare
celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: copiii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici
cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare
a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din
cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cărora li s-a deschis dreptul
la pensie de urmaş în sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie.

Legea mai stipulează că de o pensie de urmaş egală cu baza de calcul, dacă optează pentru aceasta, pot
beneficia şi urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special, cărora li s-a deschis
dreptul la pensie de urmaş în sistemul public de pensii.

Tot miercuri şeful statului a semnat decretele privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind
evaluarea funcţionarilor publici pentru anul 2018; a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
10/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a
fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune şi a Legii pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază
sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Dăncilă: România a înregistrat în anul 2018 o creştere

economică ridicată şi sustenabilă
Sursa: Agerpres

România a înregistrat în anul 2018 o creştere economică ridicată şi sustenabilă, a declarat miercuri prim-
ministrul Viorica Dăncilă, în şedinţa de Guvern.

"Preluarea preşedinţiei are loc în contextul în care România a înregistrat în anul 2018 o creştere economică
ridicată şi sustenabilă. Am să vă dau câteva date care să confirme acest lucru, şi anume România se situează
printre primele state membre în UE din perspectiva avansului economic. Rata de creştere pentru primele 9
luni ale anului 2018 a fost de 4,2%, dublu avansului economic al Uniunii Europene de 2,1%. Această creştere
se adaugă avansului de 7% înregistrat în anul 2017", a explicat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei
Executivului.

Industria românească este suport pentru creşterea economică sustenabilă, a adăugat premierul.

"În primele 10 luni ale anului 2018 volumul producţiei industriale a crescut cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut. Aceasta s-a datorat în principal industriei prelucrătoare care a înregistrat o creştere de 4,9%.
Aş remarca de asemenea cifra de afaceri din industrie care s-a majorat cu 12,9%. România continuă să câştige
noi pieţe, printr-un export tot mai competitiv în Uniunea Europeană. În primele 10 luni ale anului 2018,
România a înregistrat o majorare a exporturilor cu 9,2%, în timp ce la nivelul celor 28 de state membre
exporturile au crescut doar cu 5,3%. România se situează pe locul 7 în ceea ce priveşte dinamica exporturilor
totale, devansând state puternice precum Franţa cu 4,6%, Germania - cu 4,1% sau Italia - cu 3,8%. Ritmul
de creştere a exporturilor româneşti pe piaţa unică europeană a fost aproape de două ori mai mare faţă de
media ţărilor UE, 10,5%, comparativ cu 5,4%, ceea ce înseamnă că România a câştigat noi segmente din
piaţa unică europeană", a arătat Dăncilă.
Potrivit premierului, exporturile către Germania în primele 9 luni ale lui 2018 au fost mai mari cu 1,2 miliarde
euro, decât în aceeaşi perioadă a anului 2017. "Exporturile către Italia s-au majorat cu 500 milioane de euro,
iar cele către Franţa cu 400 milioane de euro", a adăugat Viorica Dăncilă.

Prim-ministrul a menţionat că România şi-a îndeplinit angajamentul asumat în privinţa ocupării forţei de
muncă în cadrul Strategiei Europa 2020, iar "şomajul a ajuns la minime istorice".

"În trimestrul III al anului 2018, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 - 64 de ani a fost de 71,3%,
depăşind cu 1,3 puncte procentuale ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei 2020. Numărul de
salariaţi depăşeşte pragul de 5 milioane de persoane ca urmare a creării a aproximativ 100 de mii de noi locuri
de muncă. România a înregistrat, de asemenea, una dintre cele mai reduse rate de şomaj din UE, respectiv de
4% în octombrie, 3,9% faţă de 6,5% pe ansamblul Uniunii Europene", a mai precizat şeful Guvernului.

Premierul a adăugat că pe baza "acestui bilanţ încurajator", care arată că România are "o economie dinamică
în UE", vor fi stabilite priorităţile pentru 2019, un an extrem de important pentru ţara noastră şi din
perspectivă economică.

Dăncilă: Pentru a stabili ce avem de făcut în acest an, avem

nevoie de un raport al măsurilor adoptate în 2018
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a declarat miercuri că pentru a stabili ce are Guvernul de făcut în acest an, este
nevoie de un raport detaliat al măsurilor din programul de guvernare adoptate şi implementate în cursul anului
2018, document care va fi publicat şi distribuit instituţiilor din administraţie.
"Pentru a stabili foarte clar ce avem de făcut în acest an, avem nevoie de un raport detaliat al măsurilor din
programul de guvernare adoptate şi implementate în cursul anului 2018. Am solicitat Comisiei Naţionale de
Strategie şi Prognoză să elaboreze acest raport în colaborare cu ministerele şi instituţiile guvernamentale.
Documentul va reflecta măsurile luate în toate domeniile de activitate, proiectele de investiţii finalizate în
cursul anului 2018 şi stadiul celor în curs de finalizare. Consider că este de datoria noastră şi în spiritul
asigurării transparenţei activităţii guvernamentale să facem cunoscute efectele măsurilor pe care le-am luat,
programele guvernamentale derulate, investiţiile realizate atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile
europene", a spus premierul în debutul şedinţei de guvern.

Ea a adăugat că acest document va fi adoptat în şedinţa de miercuri, după care va fi publicat şi distribuit
instituţiilor din administraţia publică centrală şi locală.

#Romania2019.eu/Dăncilă: Voi prezenta săptămâna viitoare în

plenul Parlamentului European priorităţile Preşedinţiei
României la Consiliul UE
Sursa: Agerpres
Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, miercuri, că va prezenta săptămâna viitoare în plenul Parlamentului
European priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Şeful Executivului a amintit că joi şi vineri are loc la Bucureşti lansarea oficială a preşedinţiei Consiliului UE
în două clădiri simbol pentru ţara noastră - Ateneul Român şi Palatul Victoria, în prezenţa preşedinţilor
Comisiei Europene, Consiliului European, Parlamentului European, a membrilor Colegiului comisarilor
europeni.

"La începutul săptămânii viitoare, mai precis luni şi marţi, voi avea mai multe întrevederi oficiale la Strasbourg
şi voi prezenta în plenul Parlamentului European priorităţile mandatului preşedinţiei noastre. Înţelegem pe
deplin oportunitatea pe care o avem de a fi văzuţi acţionând împreună pentru România şi UE", a declarat
Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

"Suntem pregătiţi atât la nivel tehnic, cât şi la nivel politic" pentru mandatul preluat la 1 ianuarie 2019, a
susţinut prim-ministrul.

Premierul a salutat iniţiativa Ministerului Comunicaţiilor care a lansat prin Romfilatelia o emisiune de mărci
poştale dedicată preşedinţiei României la Consiliul UE.

"Vă asigur că ne vom îndeplini rolul de mediator imparţial, de facilitator de consens, că vom avea ca şi
priorităţi provocările existente la nivel european. Mă refer la Brexit, viitorul UE post-Brexit, alegerile
europarlamentare, cadrul financiar multianual, politica agricolă comună, politica de coeziune - ca şi politici
tradiţionale - dar şi noile provocări legate de politica externă, de migraţie, terorism, politica de azil. De
asemenea, vreau să vă asigur că fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru dosarele la nivel european
şi că, începând cu data de 21 luna aceasta, vor merge în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului
European", a spus Dăncilă.

Preluarea preşedinţiei, a adăugat premierul, are loc în contextul în care România a înregistrat în anul 2018 o
creştere economică durabilă şi sustenabilă.

Peste 1.500 de locuri de muncă pentru lucrătorii români,

oferite de către angajatorii din Spaţiul Economic European
Sursa: Agerpres

Angajatorii din Spaţiul Economic European (SEE) oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 1.517 locuri
de muncă cele mai multe (peste 1.000) în Spania, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă (ANOFM), într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES.

Conform datelor centralizate, din totalul posturilor vacante, 1.007 sunt disponibile în Spania (800 muncitor
necalificat în agricultură - cules căpşuni, 200 agricultor, 6 tehnician, 1 manager - şantier naval), 160 în Marea
Britanie (100 culegător căpşuni şi zmeură, 50 îngrijitori persoane la domiciliu, 10 infirmier) şi 133 în
Germania - majoritatea pentru personal curăţenie (80).

De asemenea, în Olanda sunt libere 121 locuri de muncă, în Suedia un număr de 46 de posturi, urmate de
Malta - cu 17 locuri, Slovacia (12), Finlanda (10), Norvegia (6), Irlanda (2), Danemarca, Slovenia şi Ungaria
(câte un post).

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot
prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde
consilierul Eures îi poate îndruma, precizează ANOFM.

Preţul energiei pe bursă a ajuns la 411 lei/MWh, cel mai mare

nivel mediu din ultimul an
Sursa: Agerpres

Preţul energiei pe piaţa bursieră spot cu livrare în ziua de joi a ajuns la o medie de 411 lei pe MWh, depăşind
cel mai mare nivel de anul trecut, de 406 lei pe MWh, înregistrat pe 3 decembrie 2018, potrivit datelor postate
pe site-ul operatorului bursier OPCOM şi analizate de AGERPRES.

Preţul energiei cu livrare joi are un maxim de 610 de lei pe MWh în două intervale orare, respectiv între orele
16:00-17:00 şi 17:00-18:00. Spre comparaţie, cel mai mare preţ orar din istoria tranzacţiilor bursiere pe piaţa
spot a fost de 680 de lei pe MWh, în februarie 2017.

România nu mai este cea mai scumpă piaţă din regiune, cum s-a întâmplat în ultima săptămână. Preţul
energiei exprimat în euro din ţara noastră, respectiv 88,09 de euro pe MWh, a fost depăşit de cel din Ungaria
- 89,78 euro pe MWh.

În Slovacia, electricitatea se tranzacţionează cu 74,91 euro pe MWh, iar în Cehia, cu 67,56 euro pe MWh.
România este cuplată la nivelul pieţei spot cu aceste trei ţări.

Miercuri după-amiaza, la ora 15:10, consumul naţional de energie electrică al României era de 8.817 MW,
iar producţia, de 7.710 MW, diferenţa de 1.107 MW fiind importată

Datoria guvernamentală se cifra la 35% din PIB, după primele

9 luni
Sursa: Agerpres

Datoria administraţiei publice a scăzut uşor în primele nouă luni ale anului, ajungând la 35% din PIB, în
septembrie 2018, faţă de 35,1% din PIB în decembrie 2017, însă, în termeni de valoare, datoria
guvernamentală a crescut la 313,42 miliarde de lei, la finalul lunii septembrie, de la 301,158 miliarde de lei
la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
O mare parte din datorie, respectiv peste 304,37 miliarde de lei, este pe termen mediu şi lung. Titlurile de
stat reprezintă circa 255,52 miliarde de lei.

După valute, 156,62 miliarde lei reprezintă datoria în lei, 127,57 miliarde lei datoria în euro şi 27,94 miliarde
în dolari.

Din totalul datoriei guvernamentale, datoria administraţiei publice centrale este de 298,97 miliarde de lei, iar
cea a administraţiei locale se ridică la 14,45 miliarde de lei.

În ultimii patru ani, datoria administraţiei publice din România s-a redus constant ca procent din PIB, de la
39,2% din PIB în 2014, la 35,1% din PIB anul trecut.

Potrivit datelor publicate în luna octombrie de Eurostat, la finele celui de al doilea trimestru din 2018, în
Uniunea Europeană datoria guvernamentală s-a redus de la 81,5% din PIB, până la 81% din PIB.

Statele membre cu cea mai mică datorie guvernamentală erau: Estonia (8,3% din PIB), Luxemburg (22% din
PIB), Bulgaria (23,8% din PIB) şi România (34,1% din PIB).

Ministerul Muncii: 2.096 persoane au suferit accidente de

muncă în semestrul I din 2018; 36 şi-au pierdut viaţa
Sursa: Agerpres

Numărul persoanelor care au suferit accidente de muncă în primele şase luni din 2018 a scăzut cu 23,4%, la
2.096, iar 36 persoane au fost accidentate mortal, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii şi
Justiţiei Sociale.

Sectoarele economiei naţionale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în primele şase luni ale
anului 2018 au fost comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor - cu 209 accidentaţi,
reprezentând 10% din totalul accidentaţilor din economia naţională, transporturi terestre şi transporturi prin
conducte - cu 130 de accidentaţi (6,2% din total), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor
şi semiremorcilor - cu 122 de accidentaţi (5,8% din total).

Cele mai multe accidente de muncă mortale au avut loc în silvicultură şi exploatare forestieră - şase
accidentaţi mortal, reprezentând 16,7% din totalul accidentaţilor mortal din economia naţională, fabricarea
altor produse din minerale nemetalice - patru accidentaţi mortal (11,1% din total) şi comerţul cu ridicata cu
excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete - patru accidentaţi mortal (11,1% din total).

Un număr mare de accidentaţi în muncă s-a înregistrat în primul semestru al anului trecut în Bucureşti - 590
de accidentaţi, reprezentând 28,15% din totalul accidentaţilor pe ţară, şi judeţele Braşov - 141 de accidentaţi
(6,7% din total), Constanţa - 86 de accidentaţi (4,1% din total), Argeş - 80 de accidentaţi (3,8% din total) şi
Timiş - 74 de accidentaţi (3,5% din total).

În ceea ce priveşte accidentaţii mortal, cel mai mare număr s-a înregistrat în Bucureşti - cinci accidentaţi
mortal, reprezentând 13,9% din totalul persoanelor accidentate mortal pe ţară, şi judeţele Vâlcea - patru
accidentaţi mortal (11,1% din total), Bistriţa- Năsăud, Galaţi şi Maramureş - câte trei accidentaţi mortal (8,3%
din total, fiecare).

Din punctul de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul
că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 27,8%, urmate de
persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani, care au ponderea de 26,4% din totalul persoanelor
accidentate pe primele 6 luni ale anului 2018.

De asemenea, persoanele din grupa de vârstă 50-60 de ani au procentul cel mai mare, de 33,3%, din totalul
accidentaţilor mortal în primul semestru din 2018.

Din analiza accidentelor de muncă în perioada de referinţă, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă
al accidentaţilor, rezultă faptul că 65,8%, adică 1.379 de lucrători din totalul accidentaţilor, sunt persoane cu
vechime de până la 5 ani (din care 39,8%, adică 834 lucrători accidentaţi au vechime la locul de muncă între
1 şi 3 ani), iar cei din grupa de vechime 10-20 ani reprezintă 14,4% din totalul accidentaţilor.

Analiza accidentelor de muncă din punctul de vedere al grupării pe elemente cauzale a evidenţiat faptul că,
cele mai multe accidente au avut loc ca urmare a cauzelor dependente de executant, persoanele vătămate
contribuind în mod direct la producerea unui număr de 1.969 accidente reprezentând 93,9%, urmate de cauze
dependente de mijlocul de producţie, ceea ce a condus la producerea unui număr de 1.432 accidente,
reprezentând 68,3%.

Deficienţele din sarcina de muncă a executantului au generat producerea unui număr de 1.304 accidente, iar
mediul de muncă a contribuit la producerea unui număr de 1.113 accidente.

INS: Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 3,9%,

în luna noiembrie
Sursa: Agerpres

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 3,9%, în luna noiembrie 2018, în scădere cu 0,1 puncte
procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă (4%), potrivit datelor publicate miercuri de Institutul
Naţional de Statistică (INS).

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna noiembrie a anului 2018 a fost de 358.000
persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (370.000 persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului
anterior (427.000 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective
fiind 4,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,1% în cazul celor de sex feminin).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 3% pentru luna noiembrie 2018 (3,6%
în cazul bărbaţilor şi 2,2% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 71,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru
luna noiembrie 2018.

Hunedoara: Disponibilizările de personal au impus regândirea

programului de lucru la mina Lupeni
Sursa: Agerpres

Disponibilizările de personal care au fost efectuate la sfârşitul anului trecut la minele Lonea şi Lupeni, din
Valea Jiului, au impus regândirea programului de lucru la exploatarea de huilă Lupeni, unde lipsa angajaţilor
a făcut ca activitatea să se restrângă pe trei schimburi, faţă de patru, câte erau până acum.

Potrivit conducerii Sindicatului "Muntele", reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, la

Mina Lupeni se lucrează în două abataje pe trei schimburi de câte şase ore, fără însă ca productivitatea muncii
să fie afectată în mod semnificativ. La Mina Lonea activitatea se derulează normal, adică pe patru schimburi
de câte şase ore.

"Producţia s-a diminuat puţin. Nu ştiu exact cu cât, pentru că s-a redus personalul, dar vine o producţie
consistentă atât de la Lupeni, cât şi de la Lonea. Avem însă cu cine lucra. S-a reorganizat un pic activitatea
şi la Mina Lupeni lucrăm pe trei schimburi de câte şase ore, la cele două abataje", a declarat miercuri
preşedintele Sindicatului "Muntele", Darius Câmpean.

În opinia liderului sindical, termenii programului de disponibilizări de personal din mineritul Văii Jiului vor
trebui regândiţi pentru anul în curs, în contextul în care activitatea de extracţie a cărbunelui la minele Lupeni
şi Lonea nu s-a oprit la 1 ianuarie 2019, pentru a respecta o directivă a Comisiei Europene referitoare la
ajutorul de stat.

Un număr de 530 de angajaţi de la exploatările miniere ale CEH au fost disponibilizaţi în luna decembrie a
anului trecut, majoritatea de la Lupeni şi Lonea, în baza programului de închidere a celor două mine de
cărbune.

Activitatea de exploatare a huilei la minele Lonea şi Lupeni continuă, dar fără acordarea ajutorului de
închidere pentru cantitatea de cărbune extrasă, situaţie în care se respectă prevederile din Decizia
2010/787/UE a Comisiei Europene, a anunţat conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

În aceste condiţii, la exploatările miniere Lonea şi Lupeni vor mai fi susţinute din ajutor de stat doar costurile
care rezultă din activitatea de închidere şi nu sunt legate de producţia curentă.

Transportatorii români participă astăzi la protestul din faţa

Parlamentului European
Sursa: Mediafax
Tranportatorii români participă, joi, la un protest organizat la Bruxelles, în faţa Parlamentului European, de
mai mulţi transportatori din Europa care sunt nemulţumiţi de schimările din domeniu pe care
europarlamentarii vor să le adopte, în aceeaşi zi.
Protestul este autorizat pentru un număr de 600 persoane şi zece camioane, din ţări precum România,
Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Uniunea Naţională a
Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) sunt două dintre organizaţiile transportatorilor din România
care participă la acest protest. Transportatorii din Estul continentului susţin că noile reglementări îi
dezavantajează în faţa celor din Vestul continentului.

Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN) va vota, joi, cele trei propuneri cheie ale
Pachetului Mobilitate 1. Dacă vor fi adoptate, aceste propuneri vor fi aprobate în sesiunea plenară a PE din
14 - 17 ianuarie 2019.
UNTRR le-a solicitat sprijinul eurodeputaţilor români să respingă Pachetul Mobilitate 1, în colaborare cu
eurodeputaţii din alte state membre ale Uniunii Europene (UE) afectate.

Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană la 31 mai 2017 şi cuprinde propuneri de
modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială
pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere; propunerea de revizuire a
Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti; propunerea de
modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009
privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.

La data de 4 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE (ministrul de resort din România s-
a abţinut de la vot) a adoptat poziţia (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe
propunerile Alianţei Rutiere a Statelor din Vestul UE.

Noile reglementări prevăd aplicarea următoarelor reguli:

1. a detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral,

definit extrem de restrictiv: în drumul spre ţara de destinaţie şi în drumul de întoarcere, se permite o activitate
suplimentară de încărcare/descărcare în ambele direcţii, fără a se încadra în regimul de detaşare, sau zero la
plecare şi până la două (operaţiuni) în drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operaţiuni, inclusiv
pentru cabotaj, regimul de detaşare integrală se aplică începând cu prima zi a operaţiunii;

2. restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de 5 zile înainte ca alte
operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul;

3. interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului; întoarcerea acasă
a şoferilor cel puţîn o dată la patru săptămâni - sau, în cazul în care şoferul alege să ia două repausuri
săptămânale reduse, după numai trei săptămâni pe drum;

4. obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf
inteligent până la sfârşitul anului 2024.
După aprobarea poziţiei PE, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru armonizarea
poziţiilor celor trei instituţii europene: Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Transport
UE, în vederea aprobării textului final.

Opt ţări UE, inclusiv România, vor prelua imigranţi

extracomunitari aflaţi în Malta. Numărul ar putea fi mai mare
decât cel vehiculat de MAE
Sursa: Mediafax

Opt state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România, vor prelua 176 de imigranţi extracomunitari salvaţi
din Marea Mediterană şi aflaţi în prezent în Malta, anunţă oficiali citaţi de publicaţia germană Die Welt.
Malta a acceptat miercuri intrarea în porturi a două nave umanitare la bordul cărora se aflau 49 de imigranţi
extracomunitari. Decizia a fost luată în cadrul unui acord care prevede distribuirea în total a 298 de imigranţi
în mai multe ţări europene. Este vorba de cei 49 de imigranţi aflaţi la bordul celor două nave şi de alţi 249,
aflaţi deja în Malta de câteva zile, a explicat premierul Maltei, Joseph Muscat.

Conform acordului, 78 de imigranţi vor rămâne în Malta, iar 44, din Bangladesh, vor fi repatriaţi.
Alţi 176 de extracomunitari vor fi preluaţi de Germania, Franţa, Portugalia, Irlanda, România, Luxemburg,
Olanda şi Italia, informează Die Welt, precizând că autorităţile germane au acceptat preluarea a 60 de
extracomunitari.

Oficiali italieni citaţi de presa italiană au afirmat marţi că România se numără printre ţările care se oferă să
primească zeci de imigranţi extracomunitari blocaţi la bordul a două nave umanitare aflate în sudul Mării
Mediterane.

Patruzeci şi nouă de imigranţi extracomunitari salvaţi din Marea Mediterană se aflau la bordul a două nave
umanitare, Sea Watch şi Sea Eye, în sudul Mării Mediterane. Guvernele din Italia şi Malta refuză intrarea
navelor umanitare în porturi. Cazul a ajuns în atenţia Consiliului UE pentru Afaceri Generale, aflat în curs la
Bruxelles, informează SkyTG24.it.

În acest context, mai multe ţări - printre care se numără Italia, Germania, Franţa, Portugalia, Luxemburg,
Olanda şi România - s-au oferit să primească imigranţii dacă Malta va accepta, în prima etapă, intrarea
navelor într-un port şi debarcarea extracomunitarilor, au afirmat oficiali europeni citaţi de agenţia de presă
ANSA.

Surse diplomatice declarau marţi că impasul negocierilor continuă, în contextul în care Guvernul din La
Valletta cerea în plus redistribuirea altor 249 de imigranţi salvaţi în urmă cu câteva zile de Paza de Coastă
malteză.

Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat marţi că un număr de 248 de migranţi din diferite ţări din
nordul Africii au ajuns în Malta şi suplimentar faţă de aceştia au ajuns pe coastele malteze două vase cu 49
de migranţi.

MAE a precizat că România este dispusă, alături de alte state membre, să ia cinci migranţi.
”Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public privind situaţia de criză generată de migranţii ajunşi în
ultimele zile în Malta, facem următoarele precizări: În ultimele zile, 248 de migranţi din diferite ţări din
nordul Africii au ajuns în Malta. Suplimentar faţă de aceştia, două vase cu 49 de migranţi la bord au ajuns în
largul coastelor malteze, fără a primi permisiunea de acostare. România şi-a exprimat disponibilitatea de
principiu, alături de alte state membre, pentru preluarea a cinci migranţi. Concretizarea acestei oferte se va
realiza ulterior, în limitele cadrului legislativ actual şi Regulamentului Dublin care face trimitere la
modalităţile de gestionare a unor astfel de situaţii care au un profund caracter umanitar", a transmis Ministerul
Afacerilor Externe într-un comunicat de presă remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

Rovana Plumb, replică pentru Corina Creţu: Nu s-a pierdut

niciun ban
Sursa: Mediafax

România nu a pierdut bani de la Uniunea Europeană, a declarat miercuri, la Antena 3, Rovana Plumb,
ministrul Fondurilor Europene, în replică la o postare de pe Facebook a comisarului european Corina Creţu.

Corina Creţu a afirmat, miercuri, că a făcut ”enorm” pentru evitarea dezangajării fondurilor europene şi că
Rovana Plumb nu a făcut marţi referire la eforturile comune pentru că ”probabil nu a primit aprobare de la
partid”. Ea a precizat că au fost ”salvate” 350 de milioane de euro din cei 830, prin decizii stabilite împreună
cu autorităţile române, dar au fost pierdute sume din Fondul Social şi Garanţia pentru tineri. „Din păcate,
România a pierdut în 2018 din Fondul Social 22 milioane de euro, pierdere automată - nefiind proiecte de
analizat. În plus, întreagă suma destinată tinerilor, Garanţia pentru tineri- Youth Employment Iniţiative-
pentru care ne-am luptat atât că europarlamentari, 343 milioane de euro s-au pierdut definitiv. Acest
instrument era destinat combaterii şomajului în rândul tinerilor între 18 şi 25 de ani, fiind lansat la Bucureşti
în 8 aprilie 2015 la Bucureşti de către vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovski şi Primul
Ministru Victor Ponta, în prezenţa miniştrilor săi de atunci, Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici. Acesta e
adevărul. Pentru mine cel mai important e să facem tot ce putem pentru cetăţenii României, fără a-i minţi”,
a conchis comisarul european.

Banii nu s-au pierdut, a spus Rovana Plumb, referindu-se la cele 22 de milioane de euro. Ministerul spune că
există un disponibil de 106 milioane de euro, de care pot beneficia 200.000 de tineri, şi care pot fi cheltuiţi
până în 2023. „Regulamentele s-au schimbat la nivelul UE, nu s-au pierdut banii, pot fi accesaţi până în
2023”.

Ministrul fondurilor europene spune că preferă să nu răspundă acuzaţiilor Corinei Creţu decât punctând
anumite lucruri, cum este pierderea sumelor. Pe de altă parte, oficialul european va trebui să îşi explice
abordarea. „Doamna comisar Creţu ar trebui să explice de ce există o asemena abordare, pentru că şi ieri în
conferinţă am recunoscut tot ceea ce înseamnă sprijin din partea Comisiei Europene. Dar absorbţia banilor
europeni se face de către beneficiar, pentru că ei, beneficiarii, implementează proiecte. Rolul nostru este să
ne asigurăm că această cheltuire a banilor se face într-un mod transparent, cu un control riguros”.

Cel mai SLAB Leu din istorie. Cursul euro: peste 4,67 lei
Sursa: Mediafax

Cursul valutar leu-euro a urcat la cel mai ridicat nivel miercuri, 4,6722 lei, o creştere de 0,11%, faţă de marţi
arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Cursul de schimb pentru euro a intrat pe o tendinţă
de creştere din decembrie.

De asemenea, cursul pentru dolar, care în România este stabilit prin comparaţie cu euro, a crescut miercuri
faţă de marţi, cu 0,08%, la 4,0803 lei, dar acesta nu este cel mai ridicat nivel istoric.

În plus, cursul de schimb pentru francul elveţian a fost miercuri stabilit la 4,1614 lei, în creştere de la 4,1584
lei marţi. Un nivel mai ridicat de atât, de 4,1776 lei, a fost înregistrat la data de 7 iulie.

În schimb, gramul de aur a fost stabilit la 168,0226 lei, în scădere de la 168,2768 lei marţi.

Banca Mondială şi-a redus estimările privind economia

României: 3,5% în 2019 şi 3,1% în 2020
Sursa: Mediafax

Banca Mondială (BM) estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5%, o prognoză mai redusă
cu un punct procentual decât cea din iunie 2018, potrivit raportului „Global Economic Prospects - Darkening
Skies”, prezentat marţi seara.

De asemenea, BM şi-a redus cu un punct procentual estimarea pentru 2020 şi 2021, la 3,1%, respectiv 2,8%.

Anul trecut, economia României a crescut cu 4% în primul trimestru, cu 4,1% în trimestrul al doilea şi 4,3%
în trimestrul al treilea, conform celor mai recente date prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Activitatea din Europa şi Asia Centrală (ECA) este estimată să scadă la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017,
reflectând reducerea activităţii de pe piaţa din Turcia, din a doua jumătate a anului. Excluzând Turcia,
creşterea regională a rămas neschimbată, fiind estimată la 2,9%, în 2018, pe măsură ce activitatea a încetinit
în ţările din vestul regiunii, cum ar fi Bulgaria şi România, ceea ce a fost compensat de o accelerare în partea
de est a regiunii care a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului. Creşterea comerţului regional a scăzut
în anul 2018”, detaliază „Global Economic Prospects - Darkening Skies”.
În plus, România este una dintre cele trei ţări din regiune care, alături de Ucraina şi Turcia, şi-a majorat anul
trecut dobânda de politică monetară. Rata dobânzii de politică monetară este în prezent de 2,5%, cât a fost
stabilită începând cu 8 mai 2018, în creştere de la 2,25% din aprilie 2018. Majorarea s-a făcut pe fondul
creşterii accelerate a inflaţiei.

„În Europa Centrală, înăsprirea condiţiilor de pe piaţa muncii şi creşterea preţurilor la energie au împins
inflaţia în cadrul ţintei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România,
unde cererea internă robustă a împins inflaţia peste limita superioară a cadrului ţintei, determinând înăsprirea
politicii monetare. Treptat, accelerarea inflaţiei a dus la înăsprirea politicii monetare în Ucraina”, remarcă
autorii raportului citat.
Banca Naţională a României are o ţintă de inflaţie flexibilă, de 2,5%, plus/minus 1%.

Creşterea economiilor din Europa Centrală a încetinit, anul trecut, iar încetinirea creşterii exporturilor şi lipsa
forţei de muncă au redus din ritmul de creştere pentru economiile din Bulgaria, Croaţia şi România, se
remarcă în raportul citat.

„În schimb, în ciuda deficitului de forţă de muncă, creşterea economică în Polonia a accelerat uşor, datorită
consumului şi investiţiilor puternice. Cererea internă puternică a sprijinit activitatea în Balcanii de Vest, cu
excepţia Muntenegrului. În Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, creşterea a revenit în 2018, deoarece
formarea unui nou guvern a încheiat o criză politică prelungită şi sentimentul investitorilor a crescut”,
precizează raportul BM.

Federaţia Solidaritatea Sanitară: Şpaga din sănătate nu e

problema sindicatelor, ci a Guvernului
Sursa: Mediafax

Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că şpaga din spitale nu este problema sindicatelor, ci a Guvernului,
precizând că scena politică este marcată de lupta împotriva instituţiilor responsabile de sancţionarea corupţiei.
Ei spun că eficienţa Guvernului în lupta împotriva mitei este mult diminuată.

“Preocuparea Ministerului Sănătăţii pentru problema «şpăgilor din sănătate» o considerăm legitimă. Însă, ea
nu poate fi redusă la problema plăţilor informale pe care se consideră că le primesc unii dintre salariaţi,
aceasta fiind doar o mică parte a problemei. În condiţiile în care scena politică este marcată de lupta împotriva
instituţiilor responsabile de sancţionarea corupţiei, scăparea marilor corupţi din politică pârând să fie
preocuparea fundamentală a celor aflaţi la putere, este de aşteptat ca autoritatea şi eficienţa Guvernului în
lupta împotriva «şpăgilor din sănătate» să fie mult diminuate, «marile şpăgi» (cele care afectează cel mai
grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spaţiu al politicii”, se arată într-un comunicat al Federaţiei
Solidaritatea Sanitară.
De asemenea, federaţia anunţă că nu susţine practica plăţilor informale din sistemul sanitar, încurajând
respectarea normelor deontologice.

Totodată, Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că nu are competenţe legale de control şi sancţiune în
privinţa plăţilor informale sau a condiţionării actului medical, precizând că apără interesele membrilor de
sindicat.

“Singurele organizaţii colective care sunt abilitate legal în privinţa monitorizării şi controlul respectărilor
normelor deontologice, respectiv a sancţionării abaterilor de la regulile din domeniu, sunt organismele
profesionale. Dacă Ministerul Sănătăţii consideră că aceste organisme nu-şi fac datoria atunci are
posibilitatea de a le retrage atribuţiile în domeniu pe care le-a acordat (odată cu dreptul de-a obliga salariaţii
la plata unor cotizaţii obligatorii)”, se mai arată în comunicat.
Sindicaliştii consideră că cel mai mare impact negativ asupra pacienţilor şi asupra salariaţilor îl are corupţia
dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, ea determinând o continuă diluare a resurselor
pentru tratarea pacienţilor.

“Implicarea Federaţiei Solidaritatea Sanitară în problema «şpăgilor din sănătate» este limitată la participarea
reprezentanţilor sindicatelor afiliate la comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare.
(...) şi comisiile de dialog social, consiliile de administraţie şi comitetele directoare”, mai spune comunicatul.

“Federaţia Solidaritatea Sanitară consideră că din strategia de acţiune pentru descurajarea plăţilor informale
trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienţilor. Reamintim opiniei publice
că problema plăţilor informale are două dimensiuni: Problemele deontologice ale câtorva dintre salariaţi. (...)
Problemele deontologice ale unora dintre pacienţi sau aparţinători, cel mai adesea prilejuite de insuficienţa
resurselor. Unii dintre pacienţi apelează la plăţile informale pentru a obţine prioritate în accesul la resursele
medicale, adică pentru a trece „peste rând”, înaintea altor pacienţi”, mai anunţă sursa citată.

De asemenea, sindicaliştii spun că au solicitat Ministerului Sănătăţii o reformă a finanţării sistemului public
de sănătate, astfel încât pacienţii să nu mai fie puşi în astfel de situaţii, diminuând astfel şi presiunea asupra
salariaţilor.

Totodată, au cerut şi recunoaşterea limitelor resurselor pe care le are la dispoziţie sistemul public de sănătate,
pentru a nu genera aşteptări nerealiste în rândul cetăţenilor.

“Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că Ministerul Sănătăţii, înainte de a descrie plăţile informale ca
fiind un fenomen naţional, este obligat să desfăşoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii
problemei. (...) Practica Ministerului Sănătăţii de a indica e-mailurile şi telefoanele primite de reprezentanţii
săi ca dovezi ar putea fi contracarată de indicarea discuţiilor pe care noi le avem cu unii dintre membrii noştri
care indică absenţa practicii plăţilor informale. Însă, noi ştim că din punct de vedere ştiinţific ambele practici
se menţin la nivelul dovezilor anecdotice, nefiind capabile de furnizarea unor dovezi ştiinţifice privind
amploarea fenomenului (dovezile ştiinţifice fiind o condiţie obligatorie a oricărei politici publice riguroase)”,
se mai arată în comunicat.

Sindicaliştii spun că cercetările desfăşurate de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială Solidaritatea au

sugerat absenţa problemei plăţilor informale în cazul salariaţilor din sistemul sanitar românesc care ajung să
lucreze în sistemele de sănătate occidentale.

“În aceste condiţii, este evident că problema şpăgilor din sănătate nu este una a salariaţilor din sănătate, ci a
modului în care este structurat sistemul. (...) Soluţia problemei n-o constituie demonizarea salariaţilor, ci
regândirea sistemului. Or, reforma sistemului de sănătate stă în puterea Ministerului Sănătăţii”, a explicat
Federaţia Solidaritatea Sanitară.

Reacţia vine după ce, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că fenomenul şpăgii este unul de
mare amploare în România, precizând că împreună cu federaţiile din sănătate va realiza un plan de măsuri
pentru a limita obiceiul de a oferi bani în plic în unităţile spitaliceşti.
Klaus Iohannis va avea vineri o întrevedere cu Jean-Claude
Juncker
Sursa: Mediafax

Preşedintele României, Klaus Iohannis, îi va primi, vineri, la Palatul Cotroceni, pe membrii Colegiului
Comisarilor şi va avea o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în contextul
preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
”Vizita membrilor Comisiei Europene are loc în contextul preluării de către România a Preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene (UE), începând cu 1 ianuarie 2019. Colegiul Comisarilor efectuează, la
începutul fiecărui semestru, o vizită în statul membru care deţine Preşedinţia Consiliului UE. Subiectul
discuţiilor va fi legat de Preşedinţia României la Consiliul UE, cu accent pe principalele dosare europene pe
care România le va gestiona în această perioadă”, informează Administraţia Prezidenţială potrivit unui
comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Potrivit jsursei citate, preşedintele României va sublinia că exercitarea pentru prima dată de către ţara noastră
a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE va reprezenta ”o bună oportunitate pentru a reafirma angajamentul
în favoarea consolidării proiectului european”.

”Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia faptul că România doreşte să exercite un mandat de succes, orientat
spre rezultate concrete, care să contribuie la avansarea agendei europene, ţinând cont, însă, de contextul
complex în care îşi va derula activitatea în următoarele şase luni”, se mai arată în comunicat.

Democraţia, în declin în Europa mai puternic decât în orice

altă regiune din lume; România pe ultimul loc în UE - Indicele
EIU al Democraţiei
Sursa: News
Democraţia a înregistrat în Europa un declin mai puternic decât în orice altă regiune din lume, relevă raportul
pe 2018 al The Economist Intelligence Unit (EIU), în care România se clasează pe ultimul loc, relatează
Euronews.

O ”stare de rău democratică” se înregistrează mai ales în Europa Occidentală, unde situaţia democraţiei s-a
înrăutăţit al treilea an consecutiv, se arată în raport.

În pofida unei uşoare îmbunătăţiri a situaţiei în 2018, situaţia în Europa de Est a înregistrat cea mai importantă
deteriorare de când EIU întocmeşte acest raport, ”Indicele democraţiei”, în 2006.

În pofida acestei ”stări de rău democratice”, ţările din Europa continuă să domine clasamentul la nivel
mondial - Norvegia se clasează pe primul loc, urmată de Islanda şi Suedia.

Rusia se clasează ca ţara cea mai puţin democratică din Europa - pe locul 144 în clasamentul mondial -, în
urma unor ţări precum Afganistanul şi Zimbabwe.
Europa de Vest figurează în raport prin ţări considerate ”democraţii depline”, iar în Europa de Est nicio ţară
nu atinge acest statut, oregiune în care domină ”democraţii defectuoase”.

CĂDERI NOTABILE ÎN CLASAMENT

Clasamentul EIU pe 2018 este marcat de căderi notabile - ale Austriei, Georgiei, Ungariei, Rusiei, Turciei,
iar cea mai notabilă este a Italiei.

Deprecierea situaţiei democraţiei în unele ţări vest-europene a condus la o creştere a susţinerii faţă de partide
antisistem şi faţă de ”oameni puternici” politici atât pe eşicherul stâng, cât şi drept, se subliniază în raport.

În Italia, ascensiunea acestui tip de politică, sub forma unei coaliţii guvernamentale între Mişcarea Cinci
Stele (M5S, antisistem, populişti) şi Ligă (extremă dreapta) a condus la căderea ţări de pe locul 21 pe locul
33 în 2018.

Instalarea la putere a unor formaţiuni antisistem în ţări ca Austria şi Italia constituie ”reflectarea incapacităţii
continue a principalelor formaţiuni politice de a răspunde unor îngrijorări şi insecurotăţii unor părţi
importante ale populaţiei”, subliniază EIU.

Guvernul italian ilustrează o ”dezamăgire profundă faţă de instituţiile politice, inclusiv faţă de Parlament şi
partidele politice, printr-o susţinere a unor «oameni puternici» care ocolesc instituţiile politice”, se arată în
raport.

În raport este criticat vicepremierul Matteo Salvini, ministru de Interne, atât în privinţa bilanţului său în
domeniul drepturilor omului, cât şi politicilor contra imigraţiei.

GEORGIA

Georgia a înregistrat, în urma certurilor dinaintea recentelor alegeri prezidenţiale, cea mai importantă cădere
în clasamentul democraţiei în Europa de Est.

Alegerile prezidenţiale din Georgia au fost marcate de controverse care au subminat ambele tabere din
campanie, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

”Al doilea tur ale alegerilor prezidenţiale a fost competitiv, iar candidaţii au putut să îşi facă campanie în
mod liber, însă o parte a beneficiat de un avantaj necuvenit, iar caracterul negativ al campaniei ambelor tabere
a subminat scrutinul”, conchidea într-un raport, în noiembrie, OSCE.

”Avantajul necuvenit” provine de la miliardarul Bidzina Ivanişvili, un fost premier, al cărui partid, Visul
Georgian, a susţinut-o pe actuala preşedintă Salome Zurabişvili, arată atât OSCE, cât şi EIU.
”Sub influenţa lui Ivanişvili, guverbul a intervenit în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi a anulat
datoriile a 600.000 de cetăţeni la două săptămâni după alegeri”, se arată Indicele Democraţiei, notând că
”acest lucru pare să arate că Guvernul deţine un avantaj de campanie considerabil contra opoziţie”.

ÎMBUNĂTĂŢIRI

Însă clasamentul EIU nu este în întregime negativ.

În pofida acestei deterioorări generale constate în ultimii trei ani în Europa de Vest, Finlanda, Germania şi
Malta şi-au îmbunătăţit scorul.

”Îmbunătăţiri substanţiale” s-au înregistrat, de asemenea, în Europa de Est, în Armenia, Estonia şi

Macedonia.

Estonia s-a clasat în 2018 drept cea mai bună între ”democraţiile defectuoase” din Europa de Est, printr-o
”îmbunătăţire semnificativă a percepţiei cu privire la încrederea în Guvern şi partidele politice”.

Suedia, pe locul trei în clasamentul global - a fost anul trecut cel mai democratic stat din Uniunea Europeană
(UE).

În cada clasamentului statelor membre UE se află, după Croaţia, România, care deţine preşedinţia semestrială
a Uniunii.

DOCUMENT ANCOM l-a avertizat pe Teodorovici: Aplicarea

unei taxe fixe de 3% pe cifra de afaceri din telecom încalcă
legislația UE / Guvernul a ignorat avertismentul
Sursa: HotNews
Arbitrul telecom (ANCOM), condus de Sorin Grindeanu, a avertizat în data de 20 decembrie Ministerul de
Finanțe, că aplicarea unui tarif de monitorizare la un nivel fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom încalcă
legislația UE, conform unui document obținut de HotNews.ro. În ciuda observațiilor ANCOM, care a propus
ca acest tarif "să se determine anual, fără a depăși 3%", în Ordonanța de Urgență privind "taxa pe lăcomie",
publicată în 29 decembrie în Monitorul Oficial, Guvernul a păstrat acest tarif fix la 3%, dar a exceptat de la
plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare
jucător din piață.

Informația pe scurt:
Tariful de monitorizare este o taxă pe care, până acum, toți furnizorii de comunicații electronice și de servicii
poștale erau obligați să o plătească exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale arbitrului
telecom (ANCOM).
Acest tarif stabilit în lege la maxim 0,4% din cifra de afaceri, nu a mai fost aplicat de 10 ani. Motivul? Tariful
se aplica numai dacă ANCOM nu-și acoperea cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de
finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent și are acum în conturi peste 1 miliard de lei.
Proiectul Ordonanței de Urgență 114/2018, lansat în consultare publică în seara zilei de 18 decembrie, de
ministrul Teodorovici, preciza ca această taxă să fie în cuantum de 3%.
Tariful de monitorizare se calculează ca un procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru
care se datorează. Cum anul trecut cifra de afaceri a pieței de comunicații electronice și servicii poștale a fost
de aproximativ 3,4 miliarde de euro, o taxă de 3% ar însemna peste 100 milioane de euro, bani pe care firmele
de telefonie, internet, TV și servicii poștale ar trebui să-i plătească anual autorității.
În ciuda observațiilor transmise de ANCOM, care avertiza ca o astfel de măsură "constituie o încălcare a art.
12 alin. (1) din Directiva UE privind autorizarea furnizorilor de comunicații", Guvernul a păstrat acest tarif
în cuantum fix, dar a exceptat de la plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin
Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.

Nu doar Banca Națională (BNR) a transmis observații către Ministerul de Finanțe după ce ministrul Eugen
Teodorovici a scos în dezbatere publică, în data de 18 decembrie, proiectul de Ordonanță de Urgență privind
"taxa pe lăcomie", ci și Arbitrul telecom (ANCOM), în contextul în care actul normativ viza creșterea unor
taxe și în domeniul comunicațiilor economice și a serviciilor poștale.

În data de 20 decembrie 2018, Autoritatea de reglementare în Comunicații, condusă de fostul premier Sorin
Grindeanu, a transmis către Ministerul de Finanțe, mai multe observații privind măsurile enunțate în proiectul
de Ordonanță de Urgență, document obținut de HotNews.ro.

Pe parcursul a 10 pagini, ANCOM atenționează, printre altele, că dacă Guvernul vrea majorarea tarifului de
monitorizare pe care furnizorii de comunicații electronice și servicii poștale sunt obligați să-l plătească anual
către Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), atunci este imperios necesară menținerea ideii
de procent maxim, iar nu fix.

Iată observațiile transmise de ANCOM către ministrul Teodorovici privind tariful de monitorizare:

Click pentru a deschide

III. Tariful de monitorizare

Potrivit legislației europene în vigoare statele membre pot impune furnizorilor de comunicații electronice
plata către autoritatea de reglementare în domeniu a unui tarif de monitorizare. Acest tarif însă ar trebui să
acopere numai costurile administrative ale autorității de reglementare în domeniu în vederea îndeplinirii
atribuțiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate și control, potrivit cadrului european de
reglementare în domeniul comunicațiilor electronice. Prevederi similare în acest sens conține și Codul
European al Comunicațiilor Electronice. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii
Europene, sumele colectate din tariful de monitorizare nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele indicate
mai sus, nici pentru ca autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice să îndeplinească
alte atribuții legale decât cele de reglementare a pieței, gestionare a resurselor limitate și control a îndeplinirii
obligațiilor impuse în conformitate cu cadrul european de reglementare.
Art. 76 pct. 6 din Proiect stabilește obligația perceperii tarifului de monitorizare la 3%. Din Nota de
fundamentare la Proiect se înțelege că procentul de 3% se aplică la cifra de afaceri a furnizorilor de
comunicații electronice.

O astfel de măsură care, pe de o parte nu ține cont de costurile administrative ale ANCOM în vederea
îndeplinirii atribuțiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate și control, potrivit cadrului
european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, iar pe de altă parte nu ține cont de
imperativul reducerii costurile administrative și taxele inerente suportate de furnizorii de comunicații
electronice constituie o încălcare a art. 12 alin. (1) din Directiva privind autorizare.

De altfel, modificarea conținută de art. 76 pct. 6 din Proiect generează mai multe inconsecvențe și
incertitudini juridice în contextul în care restul prevederilor din capitolul X din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 111/2011 au rămas într-o altă logică, respectiv că tariful de monitorizare se percepe pentru a
acoperi numai costurile administrative ale ANCOM, iar nu în mod obligatoriu indiferent de costurile
administrative ale ANCOM.

Având în vedere cele explicate mai sus, în măsura în care se impune modificarea art. 124 alin. (3) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, aceasta trebuie să se realizeze exclusiv în sensul creșterii
procentului, fiind imperios necesar menținerea ideii de procent maxim, iar nu fix. ", se arăta în documentul
ANCOM, consultat de HotNews.ro.

Ce prevede articolul 12 din Directiva UE invocat de ANCOM:

Click pentru a deschide

Taxe administrative

(1) Orice taxă administrativă impusă întreprinderilor care furnizează un serviciu sau o rețea în cadrul
autorizației generale sau cărora li s-a acordat un drept de utilizare:

(a) acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării, controlării și aplicării sistemului de
autorizare generală, a drepturilor de utilizare și a obligațiilor specifice menționate la articolul 6 alineatul (2),
care pot include costuri pentru cooperare, armonizare și standardizare internațională, analize de piață,
monitorizarea conformității și alte controale de piață, precum și cheltuieli aferente lucrărilor de reglementare
ce implică elaborarea și aplicarea legislației secundare și a deciziilor administrative, precum deciziile privind
accesul și interconectarea și
(b) este impusă fiecărei întreprinderi în mod obiectiv, transparent și proporțional, astfel încât să se reducă la
maximum costurile administrative suplimentare și taxele inerente.

(2) Atunci când autoritățile naționale de reglementare impun taxe administrative, acestea publică o prezentare
anuală a costurilor administrative și a valorii totale a taxelor percepute. Ajustările necesare se efectuează
luând în considerare diferența dintre valoarea totală a taxelor și costurile administrative.", se arată în Directiva
UE 2002/20/EC din 24 aprilie 2002 privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice.
Guvernul a lăsat neschimbat procentul fix de 3% în OUG 114/2018, dar a protejat Poșta Română

În proiectul OUG lansat în consultare publică, care modifica OUG 111/2011, măsura era enunțată astfel:

"6. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

" (3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%".

În OUG 111/2011, articolul 124, alineatul (3) prevedea că:

"(3) Procentul prevăzut la alin. (1) și (2) se determină anual, fără a depăși 0,4%, ca raport între:
a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; și
b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2)."

ANCOM a propus Ministerului de Finanțe umătoarea modificare:

"4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Procentul prevăzut la alin. (1) și (2) se determină anual, fără a depăși 3%, ca raport între:
a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; și
b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2).”

În ciuda observațiilor ANCOM, în Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, publicată în data de 29 decembrie
2018 în Monitorul Oficial, măsura a fost forumulată astfel:

"4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de
curierat."

Principalul câștigător al acestei excepții este Poșta Română, cel mai mare operator de servicii poștale din
țară, la care statul este acționar majoritar cu 75%. Anul trecut, statul a virat 153 milioane de lei în conturile
Poștei Române, primul pas al capitalizării prin care datoriile către Fisc ale companiei vor fi șterse. Fondul
Proprietatea, care deține 25% din capitalul Poștei Române, nu a fost de acord cu majorarea de capital și a
contestat-o.

Riscă România deschiderea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru modul în
care s-a modificat această taxă în domeniul telecomunicațiilor?

"Punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații asupra

proiectului de Ordonanță de Urgență este prezentat în adresa transmisă Ministerului de Finanțe în data de 20
decembrie 2018. Decizia privind o eventuală declanșare a procedurii de infringement aparține Comisiei
Europene și va fi adresată Guvernului României, care a inițiat măsura.", au precizat pentru HotNews.ro
oficialii ANCOM.

Procesul intentat de Liviu Dragnea Comisiei Europene face

VÂLVĂ în presa internațională - AFP relatează pe larg despre
problemele penale ale liderului PSD
Sursa: stiripesurse.ro
Preşedintele partidului aflat la putere în România, Liviu Dragnea, a intentat o procedură împotriva Comisiei
Europene la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), în urma unei anchete în care este acuzat în legătură cu folosirea
de fonduri europene, a precizat miercuri CJUE pentru agenţia France Presse.

Plângerea preşedintelui Camerei Deputaţilor din România a fost depusă la 11 decembrie la tribunalul Uniunii
Europene, a declarat un purtător de cuvânt, confirmând informaţii apărute în presă care au dezvăluit această
acţiune, într-un moment în care România a preluat preşedinţia Consiliului UE, potrivit AFP, citat de
Agerpres.

Liderul Partidului Social Democrat (PSD) este suspectat de abuz de putere şi folosirea de documente ori
declaraţii false într-un dosar care vizează, printre altele, utilizarea de fonduri europene, conform Direcţiei
Naţionale Anticorupţie (DNA), adaugă agenţia. Aceste fonduri care erau destinate unor proiecte de
infrastructură ar fi fost deturnate când el era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, între 2000 şi 2012,
notează AFP.

Procedura se bazează în special pe o anchetă a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), care în
septembrie 2016 a recomandat UE să "recupereze în totalitate 21 de milioane de euro" oferite pentru
proiectele de infrastructură în cauză. Liviu Dragnea respinge acuzaţiile.

El a atacat în instanţă Comisia Europeană ca autoritate sub tutela căreia se află OLAF, organism care
anchetează fraudele la bugetul UE, reaminteşte agenţia de presă.

Potrivit unei surse apropiate dosarului, apărarea lui Dragnea a contestat validitatea raportului OLAF şi a
cerut, în van, deschiderea unei anchete interne, adaugă AFP. Apărarea consideră că drepturile la apărare nu
au fost suficient respectate în cursul acestei proceduri.

România a preluat preşedinţia Consiliului UE pentru şase luni, iar în această săptămână preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla la Bucureşti pentru a lansa oficial această preşedinţie, reaminteşte
AFP.

Potrivit agenţiei franceză de presă, guvernul român este în relaţii reci cu Bruxellesul în special din cauza unei
reforme controversate a sistemului judiciar, destinată, potrivit detractorilor săi, să îi disculpe pe oficialii
politici acuzaţi de corupţie, printre care şi Dragnea.

Citește și: Ion Cristoiu DEZVĂLUIE strategia lui Liviu Dragnea pentru campania de la prezidențiale - Cum
va LUPTA cu DNA
De la aderarea sa la UE în 2007, România este supusă unui dispozitiv de control întărit în materie de luptă
împotriva corupţiei, pe care îl consideră o atingere adusă suveranităţii sale, încheie AFP.

Care vor fi cele mai mari economii ale lumii până în 2030.
Şapte dintre ele ar putea veni din pieţe emergente
Sursa: Ziarul FInanciar
Şapte dintre cele mai mari zece economii ale lumii ar putea veni în 2030 dinspre ţările emergente, potrivit
Bloomberg.

Predicţia pe termen lung realizată de Standard Chartered arată că economia Chinei va deveni cea mai mare
din lume până în 2020. Standard Chartered a ţinut cont de paritatea puterii de cumpărare şi de PIB-ul nominal
în cadrul analizei şi în predicţii.

Predicţiile arată că economia Indiei o va depăşi pe cea a Statelor Unite, iar economia Indoneziei va intra în
top 5.

Astfel, studiul arată că PIB-ul Chinei se va situa la 64 triliarde dolari, PIB-ul Indiei la 46,3 triliarde dolari,
USA la 31 triliarde, Indonezia la 10,1 triliard, iar Turcia la 9,1 triliarde. Top 10 ar fi completat de Brazilia,
Egipt, Rusia, Japonia şi Germania.

„Predicţiile noastre de creştere pe termen lung sunt bazate pe un principiu cheie: PIB-ul ţării va creşte
exponenţial odată cu populaţia, condus de convergenţa dintre economiile avansate şi economiile emergente”,
spune David Mann, cel care a condus grupul de economişti Standard Chartered care au calculat predicţiile.

Economiştii băncii proiectează un trend de creştere accelerată pentru India, de 7,8% pe an până în 2020, în
timp ce China va creşte stabil cu circa 5% până în 2030.
Felia Asiei din economia globală, care a crescut la 28% anul trecut faţă de 20% în 2010, va ajunge la 35%
până în 2030.

Aproape 25.000 de străini din state non-UE lucrează în

România. Guvernul pregăteşte hotărârea privind cota de
muncitori care pot fi „importaţi“ în 2019
Sursa: Ziarul Financiar
Ministerul Muncii pregăteşte proiectul de hotărâre de guvern prin care va propune câţi muncitori pot fi aduşi
în 2019 în România din state non-UE. Potrivit celor mai recente informaţii, la finalul anului trecut
„stocul“imigranţilor din ţările din afara Uniunii Europene care lucrează în România era de aproximativ
25.000 de persoane.

Ministerul Muncii va anunţa, până la sfârşitul acestei luni, care va fi contingentul de muncitori din statele din
afara Uniunii Europene care pot obţine permise de muncă în România, potrivit unor surse din cadrul
ministerului. Este posibil ca această cotă să fie mai mare decât în anii anteriori, având în vedere că angajatorii
s-au plâns în mod constant de necesitatea majorării acestui contingent. Pe de altă parte, contingentul de
15.000 de lucrători stabilit anul trecut (după ce acesta a fost majorat cu 8.000 de persoane în luna august a
anului 2018) nu a fost atins anul trecut. Astfel, în 2018 au venit în România doar 13.000 din totalul celor
15.000 de imigranţi non-UE care puteau să primească permis de muncă în 2018, potrivit surselor din minister.

La rândul lor, oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări spun că, deşi sunt încă în perioada de
centralizare a avizelor de muncă pentru muncitorii imigranţi acordate în 2018, solicitările venite din partea
angajatorilor sunt semnificativ mai mari decât în alţi ani.

„A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o

încetinire generală a economiilor lumii şi „acutizarea“
pericolelor. În Europa de Est se afirmă un nou lider al creşterii
economice, care şi-a întărit din timp investiţiile
Sursa: ZIarul Financiar
Tensiuni comerciale, încetinirea activităţii eco­nomice, reducerea schimburilor co-mer-ciale, scumpirea
creditelor: ingre­dientele nu lipsesc pentru încă o serie de avertis­mente şi înrăutăţiri ale progno­zelor
economice pentru întreaga lume. De data aceasta misiunea şi-a asumat-o Banca Mondială, care se întreabă
dacă nu cumva „a venit sfârşitul unei ere“.

Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite
de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face
excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă
chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.

„Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o
perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea
activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a
Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la
Washington a remarcat că războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import
au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul
contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor
economiilor în curs de dezvoltare.
Economiile avansate îşi vor încetini şi ele creşterea, pe măsură ce politicile monetare vor fi normalizate, iar
problemele de capacitate vor limita producţia. În aceste condiţii, BM şi-a redus cu 0,1 puncte procentuale
estimările de creştere pentru economia lumii în 2018, 2019 şi 2020, la 3%, 2,9% respectiv 2,8%. În cifre,
încetinirea pare modestă. Însă trebuie avute în vedere dimensiunile economiei mondiale şi mai ales faptul că
tendinţa este de revizuire în jos a estimărilor de creştere. Ar putea urma alte modificări negative.
BM dă vina pentru schimbarea prognozelor pe decelerarea mai bruscă decât a anticipat a creşterii mondiale
după proiecţiile anterioare, publicate în iunie, notează CNN.

De atunci, tensiunile protecţioniste s-au amplificat. SUA şi China se înfruntă într-un război al tarifelor şi
tehnologiei.

„Riscurile negative au devenit mai acute“, se arată în analiza băncii. „Evoluţiile dezordonate de pe pieţele
financiare pot perturba activitatea în economiile atinse şi pot crea efecte de contaminare. Disputele
comerciale se pot agrava şi se pot propaga, afectând activitatea în economiile implicate şi ducând la scurgeri
la nivel global.“ Economiile emergente sunt cele mai vulnerabile la noile provocări.
BM a remarcat că economiile din Europa Centrală au încetinit anul trecut. Exporturile mai slabe şi penuriile
de forţă de muncă au limitat creşterea în România, Bulgaria şi Croaţia. În contrast cu evoluţiile din aceste
state şi în pofida problemei lipsei de forţă de muncă, creşterea în Polonia, cea mai mare economie est-
europeană, a accelerat uşor mulţumită consumului puternic şi investiţiilor. Dacă până anul trecut România
era campioana regională şi chiar europeană la creştere economică, Polonia va înregistra în următorii ani cele
mai mari creşteri ale PIB din regiune (creşteri estimate la 5% în 2018, 4% în 2019 şi 3,6% în 2020, faţă de
4,1%, 3,5% şi 3,1% în cazul României şi 4,6%, 3,2%, 2,8% în cazul Ungariei).
„Nu păcătuiesc spunând că pentru Polonia ar fi mai bine să aibă o rată de creştere de 3% o perioadă
îndelungată decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (2017, n.r.)“,
spunea la începutul anului 2018 Adam Glapinski, guvernatorul băncii centrale poloneze. „Acolo, la un
moment dat, creşterea poate încetini puternic şi în câţiva ani va fi mai mică.“
Analiza generală a economiei globale a BM are o tentă mai pesimistă decât cea din iunie, când se punea
accentul pe creşterea economică sincronizată. Actualul raport este presărat cu îndemnuri de a lua măsuri
„urgente“, „imperative“ şi „hotărâtoare“.
„Riscurile cresc“, a declarat pentru AFP Ayhan Kose, economist de top la Banca Mondială. „Economia
mondială trece printr-o perioadă dificilă. Cerurile se întunecă şi vedem economia globală încetinind.“
La originea turbulenţelor, SUA vor încetini şi ele anul acesta, la 2,5%, de la 2,9% în 2018. Creşterea
economică se va reduce la 1,7% anul viitor. SUA sunt cea mai mare economie la nivel mondial. Şi economia
Chinei, a doua ca mărime din lume, va avansa mai lent, cu 6,2% anul acesta şi următorul. Până la marea criză
financiară globală din 2008, China înmărmurea lumea cu creşteri anuale ce depăşeau 10%.
Deşi Banca Mondială vede o probabilitate redusă de recesiune în SUA, o încetinire cât de mică poate avea
efecte supradimensionate, notează AFP. Dacă SUA şi China încetinesc cu un punct procentual, creşterea
globală se reduce cu aceeaşi proporţie, cu consecinţe grave pentru multe alte ţări.
„Tensiunile comerciale deja afectează activitatea în întreaga lume“, a explicat Kose, avertizând că situaţia se
poate înrăutăţi.
Instituţia financiară a avertizat şi asupra nivelului de îndatorare în ţările sărace. „Vulnerabilităţile legate de
datorii în ţările cu venituri mici au crescut enorm în ultimii ani“, se arată în analiza BM. În 2017, nivelul
mediu al datoriei în economiile cu venituri mici s-a situat la peste 50%, faţă de 30% în 2013.
Ce efecte are în societate această încetinire generală? „Intensificarea dificultăţilor economice şi financiare
pentru ţările emergente şi în curs de dezvoltare riscă să compromită progresul obţinut în ceea ce priveşte
reducerea sărăciei extreme. Pentru a proteja acest avânt, guvernele trebuie să investească în resursele umane,
trebuie să încurajeze o creştere incluzivă şi să construiască societăţi rezistente“, a spus Kristalina Georgieva,
directorul general al Băncii Mondiale.