REVISTA PRESEI 17.01.

2019
Contents
Timiş: Ministerul Sănătăţii va da 15 milioane de lei pentru terminarea, în acest an, a noului corp al
Spitalului de Copii ................................................................................................................................... 2
Ministrul Muncii: Nu a spus nimeni că desfiinţăm Pilonul II; am oferit posibilitatea administratorilor
să investească în parteneriate public-private ......................................................................................... 3
Cristian Pîrvulescu: Probabil, cea mai plauzibilă dintre soluţii e o amânare a Brexit până dincolo de
iunie ........................................................................................................................................................ 4
Administraţia Prezidenţială: România nu are încă buget pentru 2019 exclusiv din cauza incapacităţii
Guvernului............................................................................................................................................... 6
Premierul a convocat la Guvern o şedinţă operativă cu responsabilii din energie (surse) .................... 6
AFIR deschide sesiunile de finanţare a investiţiilor în arealul ITI-Delta Dunării; alocarea financiară,
21,77 milioane de euro ........................................................................................................................... 7
Federaţia ''Solidaritatea Sanitară'': Creşterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea
corupţiei personalului ............................................................................................................................. 8
Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă lucrătorilor români peste 1.560 de locuri de muncă
................................................................................................................................................................ 9
Sondaj: Doi din cinci români au în plan schimbarea locului de muncă, în acest an; 10% vor să
muncească în străinătate ........................................................................................................................ 9
ANPC: Companiile preferă să plătească amenzi şi să înşele consumatorii, întrucât sancţiunile sunt
prea mici ............................................................................................................................................... 11
Gorj: Salariaţii carierelor Jilţ Nord şi Jilţ Sud din cadrul CE Oltenia au reluat activitatea ..................... 12
Marius Budăi: Clar vom aproba bugetul pentru 2019 în luna februarie............................................... 13
Valoarea coşumului minim: 2.100 lei/lună pentru cei de la sat / Suma calculată pentru cei din mediul
urban ..................................................................................................................................................... 13
Ministrul Sănătăţii anunţă când se vor deschide Centrele de Mari Arşi din Timişoara şi Iaşi. Dotarea,
finanţată de Banca Mondială ................................................................................................................ 15
Greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia: Patronatul, apel de încetare a protestelor.
Paguba poate depăşi zilnic 15 milioane lei ........................................................................................... 16
Preţ mediu record înregistrat pe piaţa de energie electrică................................................................. 17
CCR admite existenţa unui conflict Parlament - Ministerul Public privind protocoalele cu SRI, dar lasă
la latitudinea instanţelor şi a parchetelor să stabilească dacă s-a încălcat legea/ Reacţia lui Florin
Iordache ................................................................................................................................................ 18
PE, dezbatere pe tema crizei generate de respingerea Acordului Brexit. Barnier evocă întoarcerea la
masa negocierilor.................................................................................................................................. 21
Cinci scenarii posibile după ce Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor........................... 23
Proteste ale poliţiştilor şi angajaţilor din penitenciare în timpul primei reuniuni a consiliului JAI (UE)
la Bucureşti ........................................................................................................................................... 25
Poliţia face sute de angajări. Se caută oameni inclusiv pentru criminalistică sau intervenţii .............. 25
Greva la o carieră a CEO continuă, chiar dacă au fost anunţate salarii majorate cu 700 de lei ........... 26
Termocentrala Rovinari, oprită. Criză fără precedent .......................................................................... 27
Criză în energie după greva minerilor: Guvernul bâjbâie după soluții și fuge de responsabilitate/ În
câteva ore ar putea fi oprită prima termocentrală din lipsă de cărbune ............................................. 27
"Amnistia" pentru datoriile la stat: Firmele cu datorii la Fisc vor putea primi înlesniri la plată pe o
perioadă de maximum 7 ani (proiect, profit.ro) ................................................................................... 29
Exclusiv Comisarul european Miguel Arias Cañete a cerut Ministerului Energiei să demonstreze că
legislația din România privind energia este compatibilă cu cea europeană ........................................ 30
Fost viceguvernator BNR: E cazul să nu mai căutăm în alte locuri responsabili pentru nerealizări și
dezechilibre. România este captivă unor instituții extractoare care absorb de la mulți pentru puținii
elitei alese ............................................................................................................................................. 30
Dacia a demarat la uzina de la Mioveni cea mai mare extindere din ultimii 15 ani. Capacitatea anuală
va depăși 400.000 de mașini ................................................................................................................. 33
Decizie a Curții Constituționale pe legea care modifică Codul Fiscal în privința contractelor
individuale de muncă part-time............................................................................................................ 34
Efectele Ordonanței Guvernului Dăncilă privind supra-taxarea mediului de afaceri: Importuri masive
și cele mai mari prețuri din regiune la energie ..................................................................................... 36
Celulă de criză la Guvern: Viorica Dăncilă își trimite Corpul de Control la CEO - surse ........................ 38
Marius Budăi: 'Cine doreşte o pensie mai mare ar trebui să îşi mai ia un job şi să îşi crească veniturile'
.............................................................................................................................................................. 38
Angajaţii din sănătate, marii câştigători ai ultimului deceniu: salarii triplate şi cu 5.000 de locuri de
muncă în plus în perioada 2009-2018 .................................................................................................. 39
Grevă în plină iarnă la Colterm? Lider de sindicat: oamenii vin la lucru din conștiință civică .............. 40
Avioane Craiova a selectat o firmă americană pentru modernizarea avioanelor de luptă IAR 99 la
standardul „SuperȘoim”, în dauna americanilor de la Lockheed Martin și a israelienilor de la Elbit /
Miza: 124 milioane de euro .................................................................................................................. 41

Timiş: Ministerul Sănătăţii va da 15 milioane de lei pentru

terminarea, în acest an, a noului corp al Spitalului de Copii
Sursa: Agerpres

Noul corp de clădire a Spitalului de Copii "Louis Ţurcanu" din Timişoara se va finaliza în acest an, după ce,
miercuri seara, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, şi primarul Nicolae Robu au convenit că suma necesară
finalizării lucrărilor, de 22 de milioane de lei, va fi susţinută cu 15 milioane de lei de la minister şi cu 7
milioane de lei de la municipalitate, a anunţat edilul Timişoarei.
Clădirea ultramodernă, care este deja ridicată în curtea spitalului, are opt etaje şi va fi conectată cu vechea
clădire, primăria fiind parteneră cu Ministerul Sănătăţii în acest proiect.

"Având-o în vizită, spre seară, pe doamna ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, i-am prezentat stadiul lucrărilor
şi am rugat-o să sprijine proiectul, având în vedere că spitalul de copii din Timişoara este de o importanţă
deosebită nu numai pentru Timişoara şi judeţ, ci pentru întreagă această parte de vest a ţării şi chiar la nivel
naţional. Ne mândrim că aici sunt vindecaţi copii aduşi inclusiv din nordul Moldovei şi din Dobrogea (...)",
a declarat presei primarul Nicolae Robu.

Edilul i-a cerut ministrului Sănătăţii pentru acest an suma de 20 milioane lei, angajându-se ca bugetul local
să participe cu două milioane de lei.

"Având loc în mod firesc o negociere, am convenit ca doamna ministru să ne aloce 15 milioane lei de la
bugetul Ministerului Sănătăţii, iar noi să asigurăm diferenţa de 7 milioane lei, sub angajamentul doamnei
ministru că Ministerul Sănătăţii va finanţa achiziţia echipamentelor medicale de ultimă oră, prevăzute prin
proiect. Eu mă declar mulţumit şi promit solemn că cei 7 milioane lei vor fi plătiţi efectiv de primărie, cel
târziu până la finele lunii iulie 2019", a mai precizat Nicolae Robu.

Ministrul Muncii: Nu a spus nimeni că desfiinţăm Pilonul II;

am oferit posibilitatea administratorilor să investească în
parteneriate public-private
Sursa: Agerpres

Pilonul II de pensii nu va fi desfiinţat, iar administratorii acestor fonduri au posibilitatea să investească în

parteneriate public-private, a declarat, miercuri seară, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

"Nu a spus nimeni că desfiinţăm Pilonul II de pensii. Mai mult de atât: am dat posibilitatea administratorilor
din Pilonul II de pensii să investească în parteneriatul public-privat. Un parteneriat care este 100% garantat
de stat. Ce vreţi dovadă mai mare a faptului că nu vrem să desfiinţăm acest pilon, dând această posibilitate
de investiţii în parteneriate publice-private? Nu vrem să deranjăm, nu vrem să supărăm, nu vrem să
desfiinţăm, dar vrem să informăm populaţia ce este cu banii lor şi cât s-a strâns acolo. Să ia o decizie în
cunoştinţă de cauză", a spus Budăi, la Digi24.

Ministrul Muncii a menţionat, totodată, că banii depuşi deja în Pilonul II nu se pot muta la Pilonul I, iar
deponenţii pot beneficia de sumele strânse în momentul în care ies la pensie.

"Banii pe care i-aţi depus la Pilonul II rămân acolo, iar în momentul în care ieşi la pensie poţi beneficia de
ei. Sub nicio formă nu te poţi muta cu banii (de la Pilonul II la Pilonul I, n.r.). Informaţia trebuie să ajungă
în ambele sensuri şi mai ales la populaţie foarte bine pentru a şti clar ce are de făcut. Nu aş vrea ca populaţia
să creadă, şi fără să critic Pilonul II de pensii, că banii din acest pilon vor asigura la pensie nu ştiu ce sumă.
Din calculele noastre, până acum vor fi cei care vor lua şi 30, 40, şi 50 de lei lunar. Diferenţa între Pilonul I
de pensii, care este un pilon social, şi Pilonul II de pensii este că prin Pilonul I, oricât am trăi, vom avea
pensia asigurată. În Pilonul II de pensie voi lua bani de acolo până se va termina ceea ce am contribuit", a
subliniat demnitarul.
Consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a anunţat într-o conferinţă
de presă susţinută pe data de 21 decembrie la Palatul Victoria, reducerea comisionului de administrare la
Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1%.

"În ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, contribuţiile nu au fost reduse, aşa cum unele televiziuni titrau astăzi,
contribuţia a rămas în continuare 3,75% şi ne amintim cu toţii cum, anul trecut, când s-a redus această
contribuţie, toată lumea spunea că vor fi venituri mai mici. Bineînţeles, Guvernul, ştiind ceea ce spune, a
anticipat că vor fi venituri mai mari şi, după 11 luni, veniturile din aceste contribuţii, în 2018, au fost de 7,06
miliarde de lei, comparativ cu 11 luni din 2017, 6,52 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, contribuţia medie pe
lună pe fiecare persoană a fost, în 2017, de 153 de lei, iar în 2018 mai mare, de 159 de lei. Nu s-au redus
contribuţiile, dar s-au redus comisioanele, după cum urmează: comisionul de administrare de 2,5%, care
iniţial trebuia să funcţioneze pentru o perioadă de până la 5 ani, a fost redus de la 2,5 la 1%, în condiţiile în
care şi acest 1% se va împărţi între administratorii de fonduri de pensii private, 0,5, respectiv Casa Naţională
de Pensii 0,5", a precizat Vâlcov.

Celălalt comision de 0,05% pe lună, a fost înlocuit cu unul care variază de la 0,02% pe lună până la 0,07%
pe lună, în funcţie de performanţa fondului, a adăugat Vâlcov.

"Pentru fondurile care au un randament mai mic decât inflaţia, aceste fonduri vor putea percepe un randament
doar de 0,02% pe lună. Dacă randamentul va fi mai mare cu un procent faţă de inflaţie, va creşte la 0,03% şi
tot aşa, până la 0,07, dacă randamentul va fi mai mare de 4% peste rata inflaţiei. Important de ştiut, că
ascultam la o televiziune că, până la urmă, ce au de câştigat românii. Păi, toate aceste comisioane se luau din
conturile celor care depuneau aceşti bani. Am văzut şi o analiză, că e vorba de 2,75 lei, 2,25 lei... Vreau să
fim mai exacţi. E vorba de 100 de milioane de euro comisioane care s-au încasat în acest an, de aceste şapte
societăţi de administrare, care au, în medie, 22 de salariaţi, pentru a şti despre ce este vorba. Li s-a permis
administratorilor acestor fonduri să investească în proiecte de parteneriat public-privat", a afirmat Vâlcov.

Acesta a explicat că s-a solicitat ca aceste societăţi să ajungă la un anumit capital social, în termen de un an.

Conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de pensii private obligatorii aveau
active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creştere cu 23,51% faţă de nivelul existent
în luna similară a anului trecut. Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 30,2
miliarde de lei, respectiv 62,68%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 9,32 miliarde de lei (19,34%). Depozitele
bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 3,76 miliarde de lei, respectiv 7,8% din
totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 48,187 miliarde
de lei, la 30 noiembrie 2018, iar valoarea activului net era de 47,164 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,216 milioane de participanţi, iar de la începutul colectării în
sistem au fost virate contribuţii pentru 7,083 milioane de participanţi.

Cristian Pîrvulescu: Probabil, cea mai plauzibilă dintre soluţii

e o amânare a Brexit până dincolo de iunie
Sursa: Agerpres

Preşedintele de onoare al Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu, susţine că, în urma votului de marţi
din Parlamentul de la Londra, prin care s-a respins cu o largă majoritate acordul privind Brexit, cea mai
plauzibilă soluţie devine o amânare a ieşirii efective a Marii Britanii din UE până dincolo de luna iunie, dar
nu exclude nici variante precum organizarea unui nou referendum.

"În momentul de faţă sunt greu de evaluat implicaţiile, pentru că depind foarte mult de direcţia pe care o va
lua guvernarea britanică. Este evident că nu se mai poate negocia încă un acord cu UE. Este foarte complicat
să se organizeze un referendum, câtă vreme opinia publică britanică pare să fie încremenită în aceeaşi viziune:
46 împotrivă, 54 pentru. Dar reamintesc faptul că aceasta era situaţia şi înainte de Brexit, deci este un
aliniament pe care îl considerăm firesc în Marea Britanie, unde tendinţele izolaţioniste sunt seculare. Deja ne
aducem aminte câte dificultăţi a presupus acum mai bine de o sută de ani intrarea în Antanta. Deci, este greu
de crezut că se va putea rezolva printr-un referendum. Probabil, cea mai plauzibilă dintre soluţii este o
amânare a ieşirii efective până dincolo de iunie 2019, unii vorbesc despre iulie", a declarat Pîrvulescu, pentru
AGERPRES.

El a adăugat că în urma votului din Parlamentul de la Londra situaţia a devenit "mult mai neclară decât era
cu câteva zile în urmă", dar, în mod paradoxal, acest lucru reprezintă un "real progres", pentru că toată lumea
înţelege că ieşirea din Uniunea Europeană nu este un fenomen simplu, ci "aproape imposibil" de realizat.

"E greu de crezut că se va putea ieşi fără un acord, dar dincolo de votul împotriva Theresei May - care a făcut
tot ce a putut pentru a rezolva o problemă pe care nu a creat-o şi a găsit o soluţie de compromis dificilă, dar
singura care se putea găsi şi care evident că nu a mulţumit pe nimeni, nici pe cei care vor Brexit, nici pe cei
care vor să rămână în Uniunea Europeană, nici Uniunea Europeană - ieşirea depinde foarte mult de votul de
încredere în Guvernul May şi de capacitatea clasei politice britanice de a găsi un compromis constructiv pe
termen lung. Dar nu este de neglijat ipoteza că Brexit se amână sine die sau că s-ar putea ajunge la un nou
referendum. Un actor cheie, din punctul acesta de vedere, devine Partidul Naţional Scoţian, care deţine multe
locuri în Parlament şi care ameninţă cu organizarea unui referendum pentru independenţa Scoţiei în cazul în
care se merge pe linia Brexitului", a explicat Pîrvulescu.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a făcut "foarte multe compromisuri" în ceea ce priveşte acordul pentru
Brexit, iar Theresa May şi-a făcut datoria în cadrul negocierilor.

"Uniunea Europeană a făcut foarte multe compromisuri. Deci, în această negociere, Theresa May a plecat cu
o linie maximală de compromisuri şi a obţinut maximum de compromisuri pe care le putea obţine. UE nu
poate merge mai jos de atât, fără să pună în discuţie principiile europene, iar Marea Britanie nu poate merge
nici ea mai jos. De fapt, Theresa May şi-a făcut treaba. Acesta era compromisul care se putea realiza şi asta
este dovada că nu se poate ieşi uşor din Uniunea Europeană. Dar problema rămâne politică, pentru că un
politician aventurier a organizat un referendum pe o temă care nu era referendum - mă refer la David Cameron
- iar cei care au rămas trebuie să rezolve această problemă dificilă şi nu au cum să o rezolve. Nu este uşor de
rezolvat", a indicat Cristian Pîrvulescu.

Analistul politic a opinat că, în cazul în care moţiunea de cenzură va fi adoptată, Marea Britanie s-ar putea
îndrepta spre organizarea de noi alegeri.

"Asta ar însemna că din 2015 până în 2019 am avut două alegeri anticipate, ceea ce pentru un regim politic
precum cel britanic este imens şi vorbeşte despre o instabilitate cronică, iar asta ar trebui să îngrijoreze. Şi
totul se datorează referendumului pentru Brexit din 2016, care nu era obligatoriu, nu trebuia realizat. A fost
realizat numai pentru a întări poziţia politică a lui David Cameron. Referendumul nu poate să fie mobilizat
ca armă politică pentru rezolvarea unor probleme complicate. El poate să rezolve probleme simple, de tipul:
'Sunteţi de acord să desfiinţaţi serviciul militar?'. Nu poţi să discuţi despre Brexit prin 'da' şi 'nu', pentru că
nimeni nu s-a gândit atunci când a spus 'da' sau 'nu' la consecinţele pe care această opţiune le-ar putea avea.
Nu cred că o populaţie poate vota într-un referendum în care să discute chestiuni complicate, pentru că ele
sunt greu de înţeles de experţi, darmite de oamenii obişnuiţi", a menţionat el.

Pîrvulescu a adăugat că România ar avea un rol mai important în acest dosar doar în măsura în care Brexit s-
ar produce în timpul în care ţara noastră deţine Preşedinţia Consiliului UE.

"Există o echipă de negociatori. România are relaţii mai puţine cu acest dosar. Ar fi avut, câtă vreme discutăm
despre acord, ar fi avut un rol mai important de jucat în măsura în care era vorba de organizarea efectivă a
Brexit, ipoteză care pare să se invalideze. Nu cred că va fi Brexit la sfârşitul lui martie. Pentru cetăţenii
României, situaţia depinde foarte mult de varianta pe care o va avea Brexitul, dacă va exista", a spus el.

Administraţia Prezidenţială: România nu are încă buget

pentru 2019 exclusiv din cauza incapacităţii Guvernului
Sursa: Agerpres

Administraţia Prezidenţială precizează că afirmaţiile ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi

antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, referitoare la întârzierea proiectului de buget pentru anul 2019 din cauza
lipsei avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) sunt false şi constituie o încercare de
discreditare a CSAT.

"Afirmaţiile potrivit cărora proiectul de buget pentru anul 2019 este întârziat din cauza lipsei avizului
Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt false şi constituie o încercare de a discredita o instituţie
fundamentală a statului, cu responsabilităţi constituţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
România nu are încă buget pentru anul în curs exclusiv din cauza incapacităţii Guvernului de a concepe, până
la această dată, un proiect de buget sustenabil", arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în şedinţa CSAT din data de 19 decembrie 2018, au fost avizate propunerile de buget
pentru anul 2019 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, iar aceste informaţii au fost
făcute publice la finalul şedinţei.

Precizările Administraţiei Prezidenţiale vin în urma afirmaţiilor ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ
şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, conform cărora întârzierea proiectului de buget pentru anul 2019 a fost
cauzată de lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Premierul a convocat la Guvern o şedinţă operativă cu

responsabilii din energie (surse)
Sursa: Agerpres
Premierul Viorica Dăncilă a convocat, pentru miercuri, o şedinţă operativă cu responsabilii din energie, la care
urmează să participe miniştrii Energiei şi cel al Economiei pentru o analiză asupra stării sistemului energetic
naţional, în contextul nemulţumirilor exprimate de angajaţii de la Complexul Energetic Oltenia, au precizat,
pentru AGERPRES, surse guvernamentale.

La reuniunea convocată de premier pentru ora 12,00, la Palatul Victoria, urmează să participe şi reprezentanţi
ai conducerii CE Oltenia şi ai celorlalte companii energetice.

AFIR deschide sesiunile de finanţare a investiţiilor în arealul

ITI-Delta Dunării; alocarea financiară, 21,77 milioane de euro
Sursa: Agerpres

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunile de primire a proiectelor de investiţii
în arealul ITI - Delta Dunării (Instrumentul Teritorial Integrat - Delta Dunării) pentru dezvoltarea
infrastructurii de bază şi pentru protejarea patrimoniului cultural, care vor avea o alocare financiară totală de
21,77 milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al AFIR, cele două sesiuni se vor desfăşura în perioada 21 ianuarie 2019, ora 9:00 -
30 aprilie 2019, ora 16:00, şi vor avea o alocare financiară de circa 16,78 milioane de euro pentru submăsura
7.2 - Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, iar pentru submăsura 7.6 -
Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural de 4,99 milioane de euro, prin Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Pragurile de calitate ale proiectelor diferă în fiecare lună, începând de la 50 de puncte în prima etapă lunară
(21 ianuarie - 28 februarie 2019) şi ajungând până la pragul minim din ultima etapă lunară (1 - 30 aprilie
2019) de 20 de puncte pentru investiţii în infrastructura rutieră de interes local, educaţională şi socială şi
pentru protejarea patrimoniului cultural. Pentru infrastructura de apă/apă uzată, pragul minim sub care nu se
pot selecta proiecte este de 25 de puncte, precizează instituţia.

"Avem nevoie de investiţii în această zonă deosebită a ţării noastre, avem nevoie să dezvoltăm infrastructura
de bază, mai ales într-o zonă cu puternic potenţial turistic şi economic. De asemenea, investiţiile în protejarea
patrimoniului cultural sunt importante pentru dezvoltarea durabilă a zonei Delta Dunării şi mai ales pentru
dezvoltarea durabilă a mediului rural. Alături de accesul la infrastructura de bază, satele noastre au nevoie de
revigorarea vieţii sociale, de conservarea şi dezvoltarea moştenirii noastre culturale", a menţionat directorul
general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Prin intermediul submăsurii 7.2 ITI - Delta Dunării, se acordă fonduri nerambursabile în procent de 100%
pentru investiţii în infrastructura rutieră, de alimentare cu apă, canalizare şi pentru componenta educaţională
sau socială (grădiniţe, creşe, after school, şcoli profesionale în domeniul agricol sau instituţii de învăţământ
secundar superior - filieră tehnologică). Valoarea sprijinului acordat pentru o investiţie începe de la 500.000
de euro şi poate ajunge până la 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

Totodată, prin submăsura 7.6 ITI - Delta Dunării, se obţin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile
în procent de până la 100%, pentru susţinerea investiţiilor de restaurare, conservare şi accesibilizare a
patrimoniului cultural de interes local, a aşezămintelor monahale, inclusiv a aşezămintelor culturale.
"Cererile de finanţare se depun online pe pagina de internet a Agenţiei, www.afir.info, până în data de 30
aprilie 2019, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Pentru întocmirea documentaţiei
necesare obţinerii finanţării, solicitanţii de fonduri nerambursabile au la dispoziţie Ghidul solicitantului care
poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenţiei, la secţiunea 'Investiţii PNDR' în pagina dedicată fiecărei
submăsuri în parte", se mai spune în comunicatul AFIR.

Federaţia ''Solidaritatea Sanitară'': Creşterea salariilor din

sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului
Sursa: Agerpres

Creşterea salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului din sector şi cu creşterea
mulţumirii pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale, susţine Federaţia "Solidaritatea Sanitară", într-
un comunicat remis miercuri AGERPRES.

"Contrar celor prezentate de unii reprezentanţi ai Guvernului, informaţiile oficiale demonstrează că majorarea
salariilor din sănătate este corelată cu scăderea corupţiei personalului din sănătate. Creşterea salariilor
angajaţilor din sănătate este corelată şi cu creşterea mulţumirii pacienţilor privind calitatea serviciilor
medicale. Suplimentar, creşterea salariilor din perioada 2015 - 2017 este corelată cu o scădere a plăţilor
informale cu 9 puncte procentuale", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, informaţiile au fost obţinute din sursele oficiale abilitate în culegerea datelor privind
impactul "şpăgii în sănătate" şi nivelul de satisfacţie al pacienţilor, respectiv din datele culese şi publicate
constant de Ministerul Sănătăţii în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului.

Analiza acestor date oficiale (accesibile publicului) efectuată de experţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară"
au indicat că impactul şpăgii în sănătate este mult mai mic decât cel vehiculat de unii oficiali.

"Datele demonstrează o pondere mică a condiţionării actului medical, situată la circa 3%. Precizăm că aceste
date nu indică faptul că 3% dintre salariaţi condiţionează furnizarea serviciilor medicale, ci este vorba de
faptul că 3% dintre pacienţi au indicat că prestarea actului medical le-a fost condiţionată, în multe cazuri
fiind vorba de aceleaşi persoane care au un astfel de comportament inadecvat statutului profesional", afirmă
sindicaliştii.

De asemenea, din analiză se constată o scădere a ponderii condiţionării actului medical concomitent cu
creşterea salariilor (valabilă în măsura în care creşterea salariilor a fost făcută pe criterii etice), iar scăderea
este pe măsura creşterilor salariale reale, nu pe ceea a creşterilor salariale prezentate de Guvern.

Sindicaliştii mai atrag atenţia asupra faptului că ponderea condiţionării actului medical este influenţată de
înşelarea aşteptărilor salariale: distanţa mare dintre promisiunile guvernamentale şi realitatea resimţită de
salariaţi diminuează viteza de scădere a acestei variabile.

"Având în vedere tipul de informaţii culese în cadrul acestui mecanism, Ministerul Sănătăţii nu asimilează
plăţile informale cu corupţia (deoarece nu culege informaţii pe tema plăţilor informale). Considerăm că
această abordare este corectă, plăţile informale neputând fi asimilate cu corupţia salariaţilor, ele având o
cauzalitate multiplă. Creşterea salariilor este o măsură corectă inclusiv din perspectiva reducerii corupţiei.
Problema o constituie modalitatea în care este făcută, respectiv numărul mare de inechităţi care o însoţesc,
acestea generând multiple insatisfacţii ce atenuează efectele pozitive ale creşterilor salariale", se arată în
comunicat.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" reiterează faptul că respinge categoric condiţionarea actului medical de
către salariaţi, acesta fiind un act de corupţie.

"Declaraţiile oficiale influenţează percepţia populaţiei. În măsura în care aceste declaraţii sunt la distanţă de
informaţiile obiective, culese prin intermediul canalelor oficiale, ele creează în mod nedrept o imagine
negativă a salariaţilor din sistemul public de sănătate. Datele prezentate, disponibile public, indică pericolul
cultivării unei imagini artificiale a ponderii corupţiei în sectorul sanitar, ocultând impactul pozitiv al
creşterilor salariale şi posibilităţile de optimizare a acestui impact. În acelaşi timp, suntem sideraţi de lipsa
de reacţie a organismelor profesionale faţă de această problemă, în condiţiile în care acestea au ca atribuţii
esenţiale apărarea imaginii fiecăreia dintre profesii, fiind obligate să prezinte informaţiile reale, bazate pe
dovezi. Considerăm, totodată, că cele circa trei procente de cazuri în care a intervenit condiţionarea actului
medical pot fi eradicate prin exercitarea atribuţiilor legale ale organismelor profesionale. În acest sens,
solicităm Ministerului Sănătăţii, în calitate de instituţie care a acordat prerogativele de control asupra
profesioniştilor din sănătate către organismele profesionale, să determine aceste instituţii să-şi facă datoria",
se mai spune în documentul citat.

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă lucrătorilor

români peste 1.560 de locuri de muncă
Sursa: Agerpres

Operatorii economici din Spaţiul Economic European (SEE) pun la dispoziţia lucrătorilor români 1.568 de
locuri de muncă, prin intermediul reţelei Eures România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă (ANOFM), într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt disponibile în Spania - 1.007 locuri de muncă, urmată
de Marea Britanie (160), Germania (146), Olanda (121), Irlanda (57), Suedia (46), Slovacia (12) şi Finlanda
(10).

Ţările în care sunt oferite mai puţine posturi sunt: Norvegia (6), Danemarca, Slovenia şi Ungaria (câte un loc
de muncă).

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro sau se pot
prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde
consilierul Eures îi poate îndruma.

Sondaj: Doi din cinci români au în plan schimbarea locului de

muncă, în acest an; 10% vor să muncească în străinătate
Sursa: Agerpres

Doi din cinci angajaţi români iau în calcul schimbarea locului de muncă în acest an, nemulţumiţi de situaţia
lor profesională, iar 10% dintre aceştia se gândesc să îşi caute de lucru în afara ţării, relevă un sondaj realizat
de una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, publicat miercuri.
Conform datelor centralizate, cel mai important motiv pentru care românii şi-ar schimba jobul sau chiar
cariera rămâne salariul, pentru mai mult de jumătate dintre cei care iau în calcul să facă un astfel de pas în
2019, urmat de lipsa oportunităţilor suficiente pentru dezvoltare profesională (39%) sau de nevoia de
schimbare a angajatorului, a mediului de lucru ori a echipei (28,5%).

Totodată, aproape 18% dintre cei care se gândesc să-şi schimbe locul de muncă nu se simt motivaţi în poziţia
actuală, 14% îşi doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenţi este dificil să avanseze în
cadrul companiei. Nu în ultimul rând, aproximativ 27% susţin că nu le place ceea ce fac sau consideră că
domeniul în care lucrează nu se potriveşte cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din rândul
angajaţilor care se gândesc la o reconversie profesională.

Atunci când evaluează o nouă oportunitate de job, cele mai importante două criterii sunt, la egalitate, salariul
şi beneficiile extra-salariale împreună cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenţi. La distanţă
mare se află domeniul de activitate al companiei, de care ţin cont 39,3% dintre angajaţi, şi proximitatea
biroului faţă de casă, care contează la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare în cadrul companiei, după
cum au punctat 32% dintre respondenţii sondajului BestJobs.

Aproximativ 68% dintre cei chestionaţi sunt interesaţi de un program de lucru flexibil, dar şi de evoluţia
profesională în cadrul companiei, atunci când vine vorba despre beneficiul pe care şi-l doresc de la un
potenţial angajator. Un alt criteriu este posibilitatea de a lucra de acasă (52%), urmat de acordarea mai multor
zile de concediu de odihnă (44%). De asemenea, jumătate dintre respondenţi şi-ar dori de la viitorul angajator
abonamente la clinici medicale private şi programe de dezvoltare/traininguri.

De pe lista cerinţelor nu lipsesc programele de reduceri pentru serviciile oferite de către partenerii agreaţi ai
companiei (25% dintre salariaţi), abonamentele la săli de sport (17,8%) şi spaţiu de recreere la birou (7,2%).

Pe de altă parte, mai mult de jumătate (51%) dintre angajatorii care au răspuns sondajului au declarat că, în
urma creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2019, vor lua măsuri pentru reducerea
cheltuielilor cu personalul. Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau în calcul reduceri de personal,
fie prin comasarea anumitor funcţii sau responsabilităţi, fie prin restructurarea anumitor poziţii sau prin
automatizarea de procese care ar elimina resursa umană aferentă. Alţi 14% analizează restrângerea pachetelor
de beneficii extra-salariale.

Restul de 49% dintre angajatori nu prevăd vreun impact pe care salariaţii să îl resimtă.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi angajatori (44%) estimează că vor deschide până în 10 poziţii noi în primul
semestru din 2019, iar 37,2%, între 10 şi 50 de poziţii, existând totodată şi cazuri unde vor fi deschise peste
100 de poziţii.

"Deşi angajaţii speră la salarii mai mari de la viitorul job, cei mai mulţi angajatori (46,5%) spun că ofertele
salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. Numai un sfert dintre companii spun că vor oferi un
salariu mai mare cu până la 5%, alţi 16,3% vor creşte ofertele salariale cu 6-9%. Există însă şi angajatori
pregătiţi să ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajaţi anul acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari
(2,3%)", se mai arată în sondajul BestJobs.
La capitolul beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariaţilor în acest an, companiile au precizat
că acestea vor fi: petreceri pentru angajaţi (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale
(10,2%), bonuri de masă (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri şi traininguri de
dezvoltare personală (8,3%). Printre beneficiile ce vor mai fi acordate se află: transport gratuit, fructe şi/sau
cafea gratuite la birou, abonamente la săli de sport etc.

Sondajul BestJobs a fost realizat în perioada 23 decembrie 2018 - 9 ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.411
utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban, respectiv pe un eşantion de 382 companii mici, medii şi
mari din România.

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu un număr de
peste 2,5 milioane de profesionişti conectaţi la piaţa muncii şi peste 25.000 de joburi active în orice moment,
atât în ţară, cât şi în străinătate, portalul a lansat recent serviciul de recrutare pentru perioade scurte, prin care
utilizatorii au posibilitatea să experimenteze mai multe locuri de muncă şi să nu mai depindă de un program
fix de lucru.

ANPC: Companiile preferă să plătească amenzi şi să înşele

consumatorii, întrucât sancţiunile sunt prea mici
Sursa: Agerpres

Companiile preferă să plătească amenzi şi să înşele în mod repetat consumatorii, pentru un profit rapid şi
artificial, întrucât sancţiunile sunt prea mici, astfel încât este necesară modificarea legislaţiei din domeniu, a
declarat, pentru AGERPRES, Marius Pîrvu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor (ANPC).

ANPC a lansat, luni, în dezbatere publică, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede înăsprirea
sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor consumatorilor, care pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri a
companiilor.

"Principalele beneficii pentru consumatori care reies din prevederile proiectului de OUG pe care l-am pus în
dezbatere publică pe site-ul anpc.ro sunt restituirea sumelor percepute în temeiul unor clauze declarate de
către instanţă ca fiind abuzive; în cazul produselor alimentare provenite din ţări non-UE, acestea vor fi
introduse pe piaţă în urma unei analize de conformitate, efectuată de ANPC, prin structurile sale", a arătat
Pârvu.

În plus, personalul ANPC va avea capacităţi sporite de testare a produselor de pe piaţă, lucru menit să
contribuie la gradul general de siguranţă a cetăţenilor în calitate de consumatori.

"Pentru o mai bună informare a consumatorilor, operatorii economici sancţionaţi vor fi obligaţi să afişeze pe
uşa de la intrarea principală în unitate, pe o perioadă de 30 de zile, o informare cu privire la măsurile aplicate
prin actele de control", a mai spus oficialul ANPC.

Întrebat de ce sunt necesare aceste modificări, Pîrvu a arătat că, de multe ori, pentru companii este mai
convenabil să încalce legea şi să plătească amenda, întrucât câştigurile sunt mai mari decât sancţiunile date
de ANPC.
"Am constatat, în urma acţiunilor de control, că, deşi există reglementări clare cu privire la condiţiile
referitoare la depozitarea şi vânzarea produselor, la calitatea serviciilor, sunt numeroase cazurile de
nerespectare a acestora, în mod repetat. Consumatorul devine, astfel, vulnerabil faţă de dorinţa unora dintre
operatorii economici de a-şi creşte profitul rapid şi în mod artificial, încălcând legea. Am constatat, de
asemenea, ca şi alte instituţii ale statului, împreună cu care am realizat campanii de control, că reglementările
actuale, din punctul de vedere al dimensiunii sancţiunilor, nu sunt în măsură, întotdeauna, să determine
operatorii economici să respecte legea, unii dintre ei asumându-şi chiar plata cuantumului actualelor amenzi,
fără ca acest lucru să constituie un impediment în calea demersului lor. Aceste concluzii ne-au determinat să
iniţiem proiectul actual de ordonanţă de urgenţă, pe care, de altfel, îl pot studia toţi cetăţenii şi asupra căruia
se pot pronunţa timp de 30 de zile. Speram ca, în acest fel, să determinăm companiile să respecte legea, iar
consumatorii să obţină un grad de siguranţă, în piaţă, cât mai ridicat", a mai declarat Pârvu.

Potrivit acestuia, cuantumul maxim al sancţiunilor, de 4% din cifra de afaceri, este cel prevăzut în Directiva
93/13/CEE, Directiva 98/6/CE, Directiva 2005/29/CE şi Directiva 2011/83/UE.

Pe 3 ianuarie, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, Marius Pârvu a afirmat
că trebuie găsite soluţii pentru a putea închide definitiv activitatea unor agenţi economici care încalcă articole
de lege ce pun în pericol sănătatea populaţiei, dar şi pentru a aplica amenzi la valoarea cifrei de afaceri.

"O nemulţumire a mea este vizavi de amenzi. Avem acea lege a prevenţiei şi am practicat-o, dar am constatat
că procentul celor care nu respectau legea era mai mare. Am încercat să găsim soluţii să nu amendăm, dar în
prezent sunt agenţi economici care ne râd în faţă şi spun: "scrieţi ce vreţi că oricum valoarea amenzii nu
contează, se plăteşte jumătate din minim, după cum ştiţi în termen de 15 zile. Adică mergem la un hipermarket
şi îl amendăm cu 10 milioane de lei vechi, 1.000 de lei, şi vă daţi seama ce afectat este. În acest sens o să
lucrez cu domnul ministru Daea pe măsurile care sunt aplicate prin OUG 21, măsuri complementare care se
pot aplica agenţilor economici, în sensul că ei pot fi închişi temporar 30 de zile, 6 luni, un an, iar în viitoarea
gândire poate vor fi închişi definitiv, pentru că atunci când pui în pericol sănătatea cetăţenilor României
credem că nu este normal să îţi mai poţi desfăşura o activitate economică. Cred că vom găsi soluţiile legale
atât în zona de amenzi contravenţionale, cum sunt în alte zone unde se aplică amenzi la cifra de afaceri, să se
aplice amenzi la valoarea cifrei de afaceri şi în zona în care se încalcă articole de lege care pun in pericol
sănătatea populaţie",a precizat Pârvu.

Gorj: Salariaţii carierelor Jilţ Nord şi Jilţ Sud din cadrul CE

Oltenia au reluat activitatea
Sursa: Agerpres

Salariaţii Carierelor Jilţ Nord - care au iniţiat protestul spontan - şi Jilţ Sud au reluat, miercuri dimineaţa,
activitatea voluntar, informează un comunicat de presă postat pe site-ul Complexului Energetic Oltenia
(CEO).

Potrivit sursei citate, în urma negocierilor purtate în cursul nopţii de marţi spre miercuri de către administraţia
CEO şi reprezentanţii federaţiilor sindicale, s-a stabilit acordarea unui adaos lunar, începând cu data de 1
martie 2019, astfel: 700 lei brut pentru personalul muncitor din activitatea de producţie şi mentenanţă, 500
lei brut pentru conducătorii formaţiilor de lucru şi 400 lei brut pentru personalul de conducere din activitatea
minieră şi energetică.
Totodată, s-a stabilit acordarea de vouchere de vacanţă, începând cu data de 1 mai 2019, în suma de 1.450
lei, tuturor salariaţilor.

"Reamintim că, în condiţii normale de lucru şi de negocieri cu partenerii de dialog social, au fost obţinute, în
anul 2018, o serie de beneficii suplimentare pentru toţi angajaţii, precum şi majorări salariale faţă de anii
anteriori. Bazându-ne pe loialitatea demonstrată de-a lungul timpului, suntem convinşi că toţi salariaţii vor
da dovadă de responsabilitate faţă de angajamentele contractuale ale companiei în vederea susţinerii
siguranţei Sistemului Energetic Naţional", se arată în comunicatul citat.

Marius Budăi: Clar vom aproba bugetul pentru 2019 în luna

februarie
Sursa: Mediafax

Marius Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, a declarat, miercuri seara, că bugetul pentru 2019 va fi
sigur aprobat în februarie.
„Ştiţi că în decembrie noi am dus bugetul în CSAT. A fost suspendată şedinţa de domnul preşedinte. Am
ieşit din şedinţă fără să rezolvăm cazul. Dacă atunci era aprobat bugetul, se continua cu o sesiune
extraordinară şi aveam bugetul aprobat. Însă, ceea ce trebuie să ştie românii: clar vom aproba bugetul în
februarie. (...) Clar vom aproba bugetul. Clar îl vom trimite domnului preşedinte la promulgat. Evident (că
există un proiect de buget - n. red.)! Dar ce credeţi că a fost depus în CSAT? O hârtie goală?! Un proiect de
buget a fost depus în CSAT”, a afirmat, miercuri seara, Marius Budăi, la Digi 24.
De asemenea, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale a explicat că, din punct de vedere tehnic, fiecare minister
merge la Ministerul Finanţelor, nu la ministrul Finanţelor, şi îşi introduce în aplicaţie bugetul.

„Lucrul ăsta e făcut de la începutul lui decembrie (2018 - n. r.). Deci, noi aveam bugetul, aveam construcţia
făcută. Chiar dacă s-a atacat la Curte noua lege care prevedea majorarea punctului de pensie în 2019, noi am
răspuns cu o ordonanţă de urgenţă unde am prins în acea ordonanţă de urgenţă de sfârşit de an - OUG 114 pe
2018 - majorarea punctului de pensie, aşa cum am promis în programul de guvernare. Suntem determinaţi,
suntem hotărâţi să facem ceea ce am spus şi am spus-o şi o s-o repet tot timpul: una dintre priorităţile noastre
principale este mai mulţi bani în buzunarele românilor. Şi aşa vom face, pentru că suntem într-o dinamică a
activităţii, şi rezultatele economice ne permit, dar şi situaţia financiară a românilor trebuie îmbunătăţită. Ne-
am angajat să facem asta şi ne luptăm pentru asta”, a punctat Budăi.

Ministrul Muncii a subliniat că proiectul Legii pensiilor este sustenabil, astfel că aprobarea proiectului Legii
de buget pentru 2019 nu a fost afectat de această lege.

Valoarea coşumului minim: 2.100 lei/lună pentru cei de la sat /

Suma calculată pentru cei din mediul urban
Sursa: Mediafax

Pentru un trai rezonabil, valoarea coşumului minim lunar al unei familii a fost stabilită la 2.100 de lei, dacă
locuieşte în mediul rural, şi la 2.600 de lei, dacă locuieşte la oraş, stabileşte o decizie a Comisiei de Insolvenţă
la Nivel Central (CINC).
Atât poate cheltui o familie cu doi adulţi şi doi copii, dintre care unul sub 14 ani, în caz de insolvenţă, potrivit
Deciziei nr. 7/2018 a CINC, care a intrat în vigoare de miercuri, 16 ianuarie.

Valoarea coşului minim lunar de consum diferenţiat pentru datornicul din oraş şi familia acestuia în
procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau procedura simplificată de insolvenţă
este de: 797 de lei pentru fiecare adult; 587 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani; 419 lei pentru
fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.
În aceeaşi situaţie, valorile sunt mai mici pentru cei din mediul rural, respectiv de: 644 de lei pentru fiecare
adult; 473 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani; 339 de lei pentru fiecare copil cu vârsta de
până la 14 ani.

La calcularea acestor sume CINC a luat în calcul sumele şi cheltuielile oferite de Institutul de Cercetare a
Calităţii Vieţii (ICCV), nu cele oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS), cea din urmă stabilind valori
mai mici. Statistica a calculat un coş minim lunar pentru o familie de la oraş de 2.299 de lei, iar pentru una
din mediul rural de aproape 1.494 de lei.

„Valoarea coşului minim lunar de consum reprezintă pragul minim sub care nu pot fi stabilite cheltuielile
pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Această valoare reprezintă suma de bani din veniturile
debitorului care nu poate fi oprită pentru plata datoriilor, deoarece îi este necesară pentru acoperirea
cheltuielilor indispensabile asigurării traiului zilnic pentru sine şi familia sa. Valoarea coşului minim lunar
de consum se stabileşte diferenţiat pentru procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a
datoriilor/procedura simplificată de insolvenţă şi procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active.
Valoarea coşului minim lunar de consum este minimul necesar pentru asigurarea respectării drepturilor,
libertăţilor fundamentale şi demnităţii umane ale debitorului şi ale persoanelor cărora acesta le asigură ori le
datorează, în condiţiile legii, întreţinere în mod curent”, prevede Decizia nr. 7/2018 a CINC.

În plus, structura şi componenţa familiei debitorului se stabilesc prin includerea în aceasta a persoanelor
cărora debitorul le are în întreţinere în mod curent şi a persoanelor care convieţuiesc cu debitorul sau care
contribuie la prestarea întreţinerii, conform actului normativ citat.

„Valoarea coşului minim lunar de consum pentru debitorul aflat în procedura judiciară de insolvenţă prin
lichidare de active este egală, indiferent dacă trăieşte în mediul urban sau rural, cu valoarea salariului minim
brut pe economie aşa cum este prevăzut de legislaţia în vigoare pentru orice persoană angajată conform
prevederilor Codului muncii în funcţie de vechime sau nivelul studiilor realizate”, precizează Decizia nr.
7/2018 a CINC.

Acest coş minim poate fi suplimentat, astfel încât să îi fie asigurate debitorului toate cheltuielile necesare
pentru: nevoile locative (utilităţi şi servicii); necesităţile alimentare; necesităţile medicale; învăţământ şi
instruire, inclusiv pentru cursuri de recalificare; transport către locul de muncă, instituţii de învăţământ şi
medicale; îmbrăcăminte şi oricare alte cheltuieli necesare pentru traiul rezonabil; asigurările obligatorii;
amenzi; obligaţiile legale sau convenţionale de întreţinere, ultimele neputând depăşi un prag de cinci salarii
medii pe an.

De asemenea, actul normativ citat subliniază că aceste sume în plus nu pot fi eşalonate sau reduse, ci adăugate
valorii coşului minim lunar de consum.
CINC a stabilit valorile cheltuielilor din cadrul coşului minim lunar de consum pentru familiile din mediul
urban şi rural ţinând cont de rata inflaţiei şi salariul minim pe economie prevăzut de la 1 ianuarie 2019.

„Pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil se utilizează valoarea coşului minim lunar de consum stabilită
de către Comisia de Insolvenţă la Nivel Central pe baza studiului realizat de către grupul de lucru pentru
elaborarea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, constituit din reprezentanţi ai:
Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Institutului Naţional de Cercetări Economice «Costin C. Kiriţescu»
al Academiei Române, Comisiei Naţionale de Prognoză, Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în
Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Institutului de Cercetări pentru Calitatea Vieţii al Academiei Române,
Institutului Naţional de Statistică şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor”, menţionează
Decizia nr. 7/2018 a CINC.

Ministrul Sănătăţii anunţă când se vor deschide Centrele de

Mari Arşi din Timişoara şi Iaşi. Dotarea, finanţată de Banca
Mondială
Sursa: Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, miercuri, că cel mai probabil în luna mai se vor deschide
Centrele de Mari Arşi din Timişoara şi Iaşi, după ce se va finaliza cea ce-a doua licitaţie privind achiziţionarea
echipamentelor medicale necesare, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a afirmat miercuri, la Timişoara, în cadrul unei conferinţe de presă, că în
acest moment este în derulare cea de-a doua licitaţie privind achiziţionarea de echipamente medicale pentru
centrele de mari arşi realizate în ţară.

“Este un subiect la care România este deficitară în acest moment, vorbim de paturile pentru mari arşi. Partea
de dotare a Centrului de Mari Arşi este finanţată de Banca Mondială. Programul Băncii Mondiale a fost
implementat începând cu anul 2012. O comisie de specialitate formată din medici a stabilit necesarul de
dotare pentru un centru de mari arşi. Acest necesar cuprinde 94 de poziţii. S-au făcut până în acest moment
două licitaţii, prima, privind achiziţionarea a 34 de echipamente, a fost finalizată, iar echipamentele livrate.
În ceea ce priveşte a doua licitaţie, în data de 17 decembrie s-au deschis ofertele, iar la sfârşitul lunii ianuarie
se vor evalua ofertele. În luna februarie estimăm a fi semnat contractul de livrare, termenul de livrare fiind
maxim trei luni din momentul semnării contractului. Acest contract cuprinde marea majoritate şi cele mai
necesare echipamente pentru dotarea Centrului de Mari Arşi”, a spus ministrul.
Potrivit Sorinei Pintea, pentru a treia licitaţie a fost finalizat caietul de sarcini, dar nu va fi necesar să fie
aşteptată finalizarea acestei licitaţii, care este pentru alte componente.

„Am discutat cu reprezentanţii Spitalului Judeţean Timişoara şi am convenit ca atunci când se face livrarea
ultimelor aparate achiziţionate, spitalul să contribuie cu ce lipseşte, este vorba de chestiuni minore, astfel
încât în luna mai să aprobăm o linie de gardă şi să dăm drumul Centrului de Mari Arşi”, a mai declarat
ministrul Sănătăţii.

Întrebată dacă la vor fi deschise şi în alte oraşe Centre de Mari Arşi în primăvara acestui an, Sorina Pintea a
precizat că şi la Iaşi va fi funcţional un astfel de compartiment.

“Cele de la Timişoara şi Iaşi vor fi funcţionale, pentru că aici avem deja construcţiile, avem sălile pregătite,
dar nu avem echipamentele. Acestea vor fi dotate şi vor fi patru centre care se vor construi nou, tot pe
programul Băncii Mondiale şi pentru care avem semnat contractul de consultanţă privind studiile de
fezabilitate. În total, vor fi 24 de paturi cu aceste noi centre”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

La sfârşitul anului 2016, cu bani de la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara au
fost finalizate lucrările la trei din cele cinci saloane ale noii Clinici de Mari Arşi. Saloanele nu pot fi folosite
deocamdată, pentru că Ministerul Sănătăţii nu a dotat unitatea medicală cu aparatura necesară.

Greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia:

Patronatul, apel de încetare a protestelor. Paguba poate depăşi
zilnic 15 milioane lei
Sursa: Mediafax

Conducerea Complexului Energetic Oltenia face apel către salariaţii protestatari, spunând că preţul pe care
compania trebuie să îl plătească pentru compensarea energiei nelivrate este la un nivel foarte ridicat, iar
paguba poate depăşi 15 milioane de lei pe zi, transmite corespondentul MEDIAFAX.
După ce Tribunalul Gorj a admis, miercuri, cererea de încetare a grevei minerilor depusă de patronat, dar pe
care o parte dintre angajaţi nu doresc să o recunoască, reprezentanţii CEO au anunţat care sunt consecinţele
participării salariaţilor la această acţiune.

„Conform prevederilor Legii nr. 62/2011 a dialogului social, riscurile/consecinţele participării la o grevă
nelegală sunt: sanctiune disciplinară, inclusiv prin concediere, răspunderea pentru prejudiciul produs
angajatorului, prin solicitarea de despăgubiri nu numai de la organizatorii grevei, dar şi de la simplii
participanţi la aceasta, sancţiuni contravenţionale sau penale, în cazuri grave, când greva este continuată prin
violenţă, când salariaţii recurg la blocarea drumurilor. Precizam că, în această perioadă, preţul pe piaţa de
echilibrare pe care trebuie să îl plătească C.E. Oltenia pentru compensarea energiei nelivrate este la un nivel
deosebit de ridicat. În aceste condiţii, paguba adusă societăţii pentru nefuncţionarea grupurilor energetice, ca
urmare a nerespectării hotărarii instanţei de judecată, poate depăşi zilnic suma de circa 15 milioane de lei”,
arată reprezentanţii CEO, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, pagubele pe care CEO le va înregistra în instalaţiile termocentralelor ca urmare
a nepornirii si, respectiv, neasigurarii aburului tehnologic pentru grupurile repornite din stare rece, vor fi
adiţionate la cele reprezentând cantităţile nelivrate de energie electrică.

„Conducerea CE Oltenia transmite către salariatii protestatari un apel la înţelegere, resposabilitate si

raţionament”, se mai arată în comunicat.

După ce marţi, instanţa a respins solicitarea Complexului Energetic Oltenia de suspendare a grevei declanşate
vineri la mai multe cariere din cadrul companiei, miercuri o altă acţiune a administraţiei companiei, privind
încetarea protestului, a fost admisă.

În urma acestei decizii, care nu este definitivă, salariaţii Cariere Roşiuţa au anunţat că nu vor renunţa la
protest.
„Noi continuăm greva. Suntem tot în grevă. Pe noi nu ne-a anunţat nimeni în sala de apel despre această
decizie. Aşteptăm şedinţa de la Guvern. Ei îşi apără pe ale lor, noi le apărăm pe ale noastre. Noi cerem
majorări de o mie de lei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, un angajat de la Roşiuţa.

Şi la Cariera Lupoaia continuă protestele.

„La Cariera Lupoaia nu se lucrează. Acţiunea CEO, în instanţă, este o acţiune agresivă, din punctul meu de
vedere. Nu au găsit soluţii să rezolve această problemă în atâtea zile şi soluţii au avut. Cred că bani erau în
CEO. Puteau să găsească soluţii. Unde s-au dus banii, ce au făcut nu ştiu, dar minerii nu se poate să lucreze
cu acest salariu. Se protestează şi la Roşia, nu a încetat greva”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Nicu
Bunoaica, liderul Sindicatului Solidaritatea 2013.

Miercuri dimineaţă, administraţia CEO a anunţat, după o noapte de negocieri cu sindicatele, că s-ar fi ajuns
la o înţelegere, prin majorarea salariilor cu cel mult 700 de lei şi acordarea voucherelor de vacanţă.

Sorin Boza, managerul Complexului Energetic Oltenia, a declarat, pentru MEDIAFAX, că s-au făcut anumite
propuneri de administraţie, în noaptea de marţi spre miercuri, către angajaţii CEO, astfel încât activitatea
oprită vineri să fie reluată cât mai repede.

Complexul Energetic Oltenia are 13.300 de angajaţi şi a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor
energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu. Obiectul de
activitate al CEO este producerea energiei electrice şi termice pe bază de lignit, extracţia şi prepararea
lignitului.

Compania are 11 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.240 MW şi este controlată de
stat, prin Ministerul Energiei.

Preţ mediu record înregistrat pe piaţa de energie electrică

Sursa: Mediafax

Pe piaţa angro de energie, electricitatea se tranzacţiona miercuri la preţuri cuprinse între 271 de lei/MWh şi
650 de lei/MWh, preţuri de peste 600 de lei/MWh fiind consemnate pentru tot intervalul 7:00 - 20:00, de
unde un preţ mediu record de peste 507 lei/MWh.

Preţuri mari apar şi pentru un inteval orar cu consum redus de electricitate, cum este cel dintre 11.00 – 15.00,
aceasta fiind o situaţie neobişnuită, preţuri mari apărând de regulă doar pentru perioadele cu consum ridicat.
Preţul de 650 lei/MWh este, şi acesta, un maxim al ultimilor doi ani.

În ansamblul pieţei, Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) are o relevanţă scăzută, în condiţiile în care este
destinată cumpărăturilor de energie de ultim moment, pentru a compensa eventualele avarii din sistem sau
pentru furnizorii care nu au cumpărat din timp energie, în baza unor contracte ferme. În plus, ponderea
energiei - ca produs - în totalul preţului final de pe facturi este de doar o treime, restul fiind reprezentat de
TVA, taxe de cogenerare şi de transport, astfel că influenţa scumpirilor punctuale de pe OPCOM este cu atât
mai puţin semnificativă.
La ora scrierii ştirii, în coşul de producţie al energiei predomina energia eoliană, care asigura 25,69%, urmat
de hidrocarburi cu 20,95%, cărbunele cu 18,29%, energia nucleară cu 16,64% şi energia hidro cu 14,44%.

În total, la ora 14.45, centralele româneşti produceau 8.156 MW iar consumul era de 8.626 MW, cu un import
de 469 MW.

CCR admite existenţa unui conflict Parlament - Ministerul

Public privind protocoalele cu SRI, dar lasă la latitudinea
instanţelor şi a parchetelor să stabilească dacă s-a încălcat
legea/ Reacţia lui Florin Iordache
Sursa: Mediafax

CCR a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament
şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi
după denunţarea lor, au declarat surse juridice pentru MEDIAFAX.
BREAKING: Curtea Constituţională a ADMIS sesizarea pe conflictul Parlament - Ministerul Public privind
protocoalele cu SRI/ CCR lasă la latitudinea instanţelor şi a parchetelor să stabilească dacă s-a încălcat legea/
Reacţia lui Florin Iordache
CCR lasă la latitudinea instanţelor şi a parchetelor să stabilească dacă s-a încălcat legea

Curtea Constituţională a României anunţă că parchetele şi instanţele judecătoreşti sunt cele care vor stabili
dacă s-a încălcat legea prin depăşirea competenţelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza
protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce
măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a
organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare", se arată în comunicatul CCR.

"Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de-o parte, şi Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul
Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a
Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului
parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public –
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar
cu privire la dispoziţiile art. 6 alin (1), art & alin (1) şi art, 9, precum şi de exercitarea, în mod
necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii SRI", se mai arată în comunicatul CCR.
Decizia judecătorilor Curţii vine după ce aceştia au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestui
conflict cu care au fost sesizaţi.

În şedinţa CCR din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere. Astfel,
vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă,
precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când
a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea
acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost
documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor. Totodată, aceasta a spus că protocoalele
au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

Sesizarea Camerei Deputaţilor cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, care
prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor trebuia
să se dezbătă în urmă cu două săptămâni, însă a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat
sesizarea la CCR, nu a putut participa la şedinţă pentru a susţine punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea
a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor deoarece în ziua respectivă preşedintele forului
inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, i-a delegat acestuia atribuţiile funcţiei.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la un posibil

conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General. Punctele
de vedere au fost trimise de către părţile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea
Constituţională.

"Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea
protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi,
uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura
activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind
organizarea şi funcţionarea SRI", se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la CCR obţinută de MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost
comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul
Oficial.

Aceasta situaţie a dus la:

"a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor
norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia
reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa
acestora de publicare în Monitorul Oficial.
b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile
nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulităţi pe care
legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituţional al persoanei la apărare, la un
proces echitabil

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment
ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părţi din
proces, ci şi judecătorilor", se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, adică Laura Codruţa Kovesi şi
Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor, conform sursei citate.

CITEŞTE ŞI: Fost membru CSM, despre decizia CCR pe protocoale: Conduce la creşterea numărului de
contestaţii în anulare

Sesizarea face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona
juridică.

"Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI a primit competenţe de
organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele e care le vom
expune, limite depăşite de protocolul din 2016", prevede documentul obţinut de MEDIAFAX.

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012).
Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: "legea nu defineşte categoria “infracţiunilor
ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de «infracţiuni împotriva siguranţei
naţionale», iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete
ale CSAT. (...) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele
vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de
vechile practici staliniste".

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menţionat se arată că: "extinde
cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016".

"Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de
valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de
informaţii".

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaţilor:

"-Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor există şi funcţionează în afara «legii», aşa cum este
definitită în Constituţie şi jurisprudenţa CCR să fie emisă/adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică,
accesibil, prebizibilă şi clară.
-Încălcând într-un mod brutal, subversiv şi ascuns competenţele Parlamentului, cu consecinţe directe inclusiv
în planul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

-Acţionând în «cooperare» secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul
Public a încălcat separaţia puterilor şi voinţa legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituţiei şi legii, ci
unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

- Chiar dacă protocoalele au fost denunţate, aşa cum susţine actuala conducere a Ministerului Public şi SRI,
efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfăşurare, cât şi în cele finalizate.

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre
puterile statului.

-Prin ascunderea existenţei protocoalelor cu SRI faţă de instanţele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod
indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea şi temeinicia tuturor probelor
obţinute, viciind în acest mod actul de judecată şi împiedicând instanţele să judece în mod independent şi
imparţial".

Iordache, după decizia CCR: Dosarele care conţin acte nelegale sunt lovite de nulitate absolută

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a declarat, miercuri, după ce judecătorii CCR au admis
sesizarea referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, că dosarele care conţin
acte obţinute nelegal sunt lovite de nulitate absolută.

”În momentul în care într-un dosar ai nişte acte obţinute nelegal şi obţinute şi lucrate de cine nu trebuie
discutăm de nişte nulităţi absolute. (...) Prin aceste protocoale s-a făcut mai mult decât decizia CCR. Discutăm
de rolul SRI, când discutăm de terorism şi de ceea ce trebuie să facă SRI. Nu asta contestăm. SRI are atribuţii
foarte clare stabilite prin lege. Discutăm de ce s-a făcut mai mult decât permite Codul de Procedură Penală”,
a declarat la Digi24 Florin Iordache.

El a evitat să spună ce se va întâmpla cu dosarele în care au fost date deja sentinţe, afirmând că aşteaptă
motivarea judecătorilor CCR.

”În funcţie de asta, discutăm. Aşa, în orb, nu ştiu decizia Curţii”, a adăugat Iordache.

PE, dezbatere pe tema crizei generate de respingerea

Acordului Brexit. Barnier evocă întoarcerea la masa
negocierilor
Sursa: Mediafax

Parlamentul European a organizat miercuri, la Strasbourg, o dezbatere pe tema crizei generate de respingerea
Acordului Brexit de catre Camera Comunelor.
Michel Barnier a declarat că acordul Brexit se află în impas după respingerea zdrobitoare a înţelegerii
Theresei May de către parlamentari, dar i-a oferit să se întoarcă la masa de negocieri dacă forţele parlamentare
aliate Teresa May îşi vor schimba "liniile roşii", scrie de Guardian.

Motivaţiile deputaţilor care au dat respins acordul - o înfrângere cu 230 de voturi, cea mai mare înregistrată
de vreun guvern- au fost descrise de către negociatorul-şef al UE drept "contradictorii".
Barnier a declarat că parlamentul nu a reuşit să ofere o viziune alternativă marţi seară, avertizând că discuţiile
nu ar putea progresa până când nu se va găsi o majoritate comună pentru a ajunge la o înţelegere.

"Ascultând declaraţiile publice făcute de membrii Camerei Comunelor, regretam să spunem că ne-au făcut
să ne întristăm, au fost cauzate de diverse motivaţii, opiniile uneori fiind destul de contradictorii sau opuse",
a declarat Barnier în timpul unei dezbateri în Parlamentul European, la Strasbourg.

"În mod obiectiv, acest vot nu este o manifestare clară a unei majorităţi pozitive care să definească un proiect
alternativ şi o alternativă la propunerea de astăzi", a spus Barnier.

"Aşadar, în acest context, este de competenţa autorităţilor britanice astăzi sau mâine să evalueze rezultatul
acestui vot şi până la guvernul britanic să găsească modul în care trebuie să facem progrese pe 29 martie
pentru o retragere ordonată", a adăugat Barnier.

Fostul ministru francez a spus că, oricare ar fi fost rezultatul negocierilor viitoare, acordul de retragere ar
trebui să conţină şi controversatul "backstop" irlandez pentru evitarea unei frontiere tari, despre care există
temeri că va prinde Marea Britanie într-o uniune vamală.

Bruxelles aşteaptă ca parlamentul britanic să preia controlul asupra discuţiilor privind Brexit, luni, când
premierul va prezenta o moţiune detaliată cu privire la planurile sale, care vor putea fi modificate de deputaţi.

În primă fază este aşteptat este ca deputaţii să caute o prelungire a perioadei de negocieri de doi ani.

Peter Altmaier, ministrul german al Finanţelor, care este un apropiat al Angelei Merkel, a sugerat că o cerere
în acest sens va fi aprobată de cele 27 de state membre.

El a spus: "Dacă Parlamentul are nevoie de mai mult timp, atunci acesta este un lucru care va trebui să fie
luat în considerare de către Consiliul European şi personal aş considera acest lucru drept o cerere rezonabilă".

Întrebat despre amânarea Brexitului, ministrul francez al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, a aprobat,
însă, preocupările lui Emmanuel Macron cu privire la o astfel de prelungire.

"Este o ipoteză ... juridică şi ipotetică este posibilă, dar Theresa May nu a cerut şi are nevoie de acordul
celorlalte 27 de naţiuni europene. Dar ca să facă ce? Să spună că vrea mai multe concesii din partea UE ...
nu", a spus aceasta.
Ministrul de Externe din Germania, Heiko Maas, a declarat că mingea s-a afat în curtea britanicilor pentru a
aduce claritate în tot acest haos.

"Deputaţii din camera inferioară nu au făcut cunoscut ce vor, doar ceea ce nu doresc", a declarat el miercuri
dimineaţă la postul de televiziune Deutschlandfunk. "Nu este suficient", a spus el.

El a adăugat că nu a sprijinit ideea renegocierii acordului, spunând că multe compromisuri au fost deja făcute
de ambele părţi: "Dacă cineva ar fi putut oferi mai mult, ar fi trebuit să facem asta cu câteva săptămâni în
urmă".

Maas a declarat că guvernul german va urmări îndeaproape votul de încredere pentru Theresa May, însă un
eventual eşec ar face ca situaţia să fie mai complicată.

Fostul lider Ukip, Nigel Farage, a declarat la Strasbourg că Marea Britanie a suferit "un eşec total al
conducerii" şi a acuzat-o pe premier că a cedat în faţa negociatorilor UE.

Cinci scenarii posibile după ce Acordul Brexit a fost respins de

Camera Comunelor
Sursa: Mediafax
Decizia Camerei Comunelor de respingere a Acordului negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul
generează câteva scenarii posibile pentru finalizarea procedurii Brexit, dar criza politică probabil se va
prelungi.
Renegocierea actualului Acord Brexit
Prin decizia de marţi seară, Camera Comunelor a semnalat dorinţa de renegociere a acordului actual, deşi
liderii de la Bruxelles au transmis în mai multe rânduri că este lucru este improbabil. Surse britanice şi
europene au evocat posibilitatea prelungirii perioadei de negocieri în virtutea Articolului 50 al Tratatului UE
şi amânarea Brexit până cel puţin în iulie.

Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, a exprimat "profundul regret" că deputaţii britanici au
respins un acord negociat timp de doi ani "în funcţie de liniile roşii trasate de Guvernul de la Londra". "Acum
depinde de autorităţile britanice să analizeze rezultatul votului, iar Guvernul britanic trebuie să ne spună cum
se vor derula lucrurile în sensul retragerii ordonate a Marii Britanii din UE pe 29 martie", a afirmat Barnier,
citat de BBC.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat "regret" că Acordul Brexit a fost respins
de Camera Comunelor şi a cerut Marii Britanii să clarifice urgent intenţiile privind procedura Brexit, în timp
ce Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea ieşirii din UE.

"Am luat notă cu regret de rezultatul votului desfăşurat în această seară în Camera Comunelor. Îndemn Marea
Britanie să îşi clarifice intenţiile cât mai rapid posibil. Timpul este aproape de final", a transmis Jean-Claude
Juncker.
La rândul său, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea procedurii Brexit. "Dacă
este imposibil un acord şi nimeni nu vrea ieşirea fără acord, atunci cine va avea în sfârşit curajul să spună
care este singura soluţie pozitivă?", a declarat Donald Tusk prin Twitter.

"Regretăm rezultatul votului şi îndemnăm Guvernul britanic să clarifice cât mai curând intenţiile privind
următorii paşi. Cele 27 de state UE vor rămâne unite şi responsabile, aşa cum au fost de-a lungul întregului
proces, şi vom încerca să reducem daunele generate de Brexit. Vom continua pregătirile pentru orice rezultat,
inclusiv pentru scenariul producerii Brexit fără acord", a transmis un purtător de cuvânt al Consiliului
European.

Scrutinul europarlamentar programat în luna mai în ţările UE va crea complicaţii. "Sesiunea Parlamentului
European va începe în iulie. Vor trebui să existe în continuare eurodeputaţi britanici dacă Marea Britanie va
fi în continuare stat membru UE. Dar lucrurile nu sunt albe sau negre în Uniunea Europeană", a explicat un
diplomat european.

Producerea Brexit fără acord

În lipsa unui acord acceptat de Parlamentul britanic, de Parlamentul European, de Consiliul European şi de
parlamentele celor 27 de state membre UE, Marea Britanie riscă să părăsească UE fără niciun acord care să
reglementeze viitoarele relaţii bilaterale. Acest lucru ar afecta foarte mult economia britanică şi ar genera
probleme vamale, inclusiv la frontiera sensibilă dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda, stat UE.

Alegeri parlamentare anticipate în Marea Britanie

Partidul Laburist britanic, aflat în opoziţie, a depus marţi seară, în contextul respingerii Acordului Brexit de
către Camera Comunelor, un proiect privind organizarea unei moţiuni de cenzură la adresa Guvernului
Theresa May. "Am depus un proiect de moţiune de cenzură la adresa Guvernului", a declarat Jeremy Corbyn,
liderul Partidului Laburist (centru-stânga), denunţând "incompetenţa" Executivului de la Londra. Andrea
Leadsom, preşedintele Camerei Comunelor, a stabilit ca votul pe tema moţiunii de cenzură să aibă loc
miercuri seară.

Organizarea unui nou referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE

În ultimii ani, numeroşi politicieni britanici au cerut organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la
UE. Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în
care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu
independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în
pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea
proindependenţă în Scoţia. "Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi
surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară", a declarat John Major, premier
conservator britanic în intervalul 1990-1997. "Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei
de Nord", a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Deşi principalii liderii politici britanici, în frunte cu premierul Theresa May, susţin că trebuie să respecte
voinţa exprimată clar de electorat în privinţa ieşirii din Uniunea Europeană, rezultatul referendumului din
2016 a fost strâns, 51,9% (17,4 milioane de alegători) votând în favoarea Brexit, iar 48,1% (16,1 milioane)
pentru rămânerea în UE.

Anularea procedurii Brexit

Anularea procedurii Brexit ar putea fi decisă în urma unui nou referendum sau a alegerilor parlamentare
anticipate din Marea Britanie. După respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, Donald Tusk,
preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea procedurii Brexit. "Dacă este imposibil un acord şi
nimeni nu vrea ieşirea fără acord, atunci cine va avea în sfârşit curajul să spună care este singura soluţie
pozitivă?", a declarat Donald Tusk prin Twitter.

Proteste ale poliţiştilor şi angajaţilor din penitenciare în timpul

primei reuniuni a consiliului JAI (UE) la Bucureşti
Sursa: Mediafax

Poliţia face sute de angajări. Se caută oameni inclusiv pentru

criminalistică sau intervenţii
Sursa: Mediafax
Sindicaliştii din penitenciare şi cei din poliţie vor organiza pichetări comune ale sediilor MAI şi Ministerul
Justiţiei, în zilele de 7 şi 8 februarie, când la Bucureşti va avea loc Reuniunea Consiliului JAI. Potrivit
ambelor bresle, protestul are drept scop promovarea drepturilor angajaţilor.

„În baza Protocolului de colaborare încheiat în data de 19 septembrie 2017, între Federaţia Sindicatelor
Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România şi Federaţia Sindicatelor din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, ambele afiliate Confederaţiei Sindicale Naţionale ,,Cartel ALFA”, facem
următoarele precizări în legătură cu protestele din perioada 7-8 februarie: Birourile Executive de conducere
ale organizaţiilor noastre au decis să pună în aplicare Protocolul de colaborare, astfel încât, în zilele de 7 şi 8
februarie, când va avea loc, la Bucureşti, Reuniunea Informală a Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne),
la nivel de miniştri, vom organiza pichetări comune ale sediilor Ministerului Afacerilor Interne şi
Ministerului Justiţiei, pentru promovarea drepturilor şi intereselor sociale, economice şi profesionale ale
membrilor noştri de sindicat”, se arată într-un comunicat de presă.
Comunicatul menţionat este semnat de Dumitru Coarnă, preşedinte Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale
Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC) şi de Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei
Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

Potrivit acestora, revendicările vizează măsurile adoptate de Guvern cu privire la salarizarea personalului din
familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională”, îngheţarea unor sporuri salariale la
nivelul al lunii decembrie 2018, neacordarea, de 9 ani, a sumelor compensatorii/ajutoarelor prevăzute de lege
la trecerea în rezervă, dar şi modificările aduse regimului pensiilor militare de stat după apariţia Legii nr.
223/2015.
„Subliniem faptul că organizaţiile noastre conştientizează semnificaţia şi importanţa activităţilor pe
componenta de Justiţie şi Afaceri Interne a Consiliului UE (reuniuni la nivel ministerial, la nivel de înalţi
funcţionari şi de experţi), care vizează probleme complexe din domeniile specifice de competenţă, dar, în
calitate de federaţii reprezentative, dorim să atragem atenţia asupra unor probleme care afectează drepturile
şi interesele membrilor noştri de sindicat”, mai spune sursa citată.

Reprezentanţii sindicaliştilor mai spun că prezenţa, la Bucureşti, a miniştrilor din domeniul Justiţie şi Afaceri
Interne este un moment propice pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la ineficienţa dialogului social
şi la modul defectuos în care Guvernul şi ministerele de resort tratează revendicările lor salariale şi
profesionale.

Consiliul JAI, în format informal, va avea loc la Bucureşti, în perioada 6-8 februarie 2019.

România a preluat preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, pe care o va
deţine, timp de 6 luni, începând cu 1 ianuarie 2019. Consiliul JAI este format din miniştrii de Justiţie şi ai
Afacerilor Interne din toate ţările membre UE. Deşi nu toate statele au aceeaşi repartizare a sarcinilor între
miniştri, în principiu, cei de la Justiţie se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi a
drepturilor fundamentale, în timp ce miniştrii de Interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea
frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Greva la o carieră a CEO continuă, chiar dacă au fost anunţate

salarii majorate cu 700 de lei
Sursa:Mediafax
După o noapte de negocieri cu sindicatele, administraţia CEO a anunţat, miercuri, că s-ar fi ajuns la o
înţelegere, prin majorarea salariilor cu cel mult 700 de lei şi acordarea voucherelor de vacanţă. Minerii de la
Cariera Lupoaia sunt nemulţumiţi şi refuză în continuare să intre la lucru.

Sorin Boza, managerul Complexului Energetic Oltenia, a declarat, pentru MEDIAFAX, că s-au făcut anumite
propuneri de administraţie, în noaptea de marţi spre miercuri, către angajaţii CEO, astfel încât activitatea
oprită vineri să fie reluată cât mai repede.

Potrivit lui Borza, miercuri dimineaţă comisia mixtă, patronat, acţionari, sindicate, a ajuns la un punct comun.
Acesta susţine că activitatea din Cariera Jilţ Nord s-a reluat şi treptat administraţia va încerca reluarea
activităţii în toate carierele Complexului Energetic Oltenia.

„Nu există promisiune. Există un act semnat de Complexul Energetic Oltenia, de directorat, în care am
încercat să oferim, din soluţiile găsite în exerciţiul bugetar, o creştere frumoasă, bună, mare, personalului
muncitor din acest complex, pentru că problema numărul 1 era aceasta. Pentru mine, cel mai important astăzi,
după şase ani de tăieri şi de reduceri de salarii în Complexul Energetic Oltenia, este al doilea an consecutiv
când oamenilor li se dă ceva. În general vom ajunge la o mărire de aproape 700 de lei, pentru salariul
muncitorilor, 600 de lei pentru conducătorii formaţiilor de lucru. Cel mai important lucru este că fondul
acesta pe care l-am identificat a fost alocat doar personalului muncitor, operaţional, din carierele noastre,
care este un personal de 9.000-9.500 de oameni, pentru că problema numărul 1 aici era. Aproape 10.000 de
oameni. Şi vouchere de vacanţă de 1.450 de lei", a declarat managerul CEO.

Cu toate acestea, sute de angajaţi ai Carierei Lupoaia, din cadrul CEO, au continuat, miercuri, protestele
declanşate vineri la Jilţ Nord şi Jilţ Sud.
"La Lupoaia, oamenii nu renunţă la protest. Vor 1.000 de lei net, în tarifar, brut 1600. Administraţia a promis
700 de lei pentru muncitori, 500 de lei pentru maiştri, 400 de lei pentru şefii de sectoare, oamenii au fost
iritaţi pentru că şefii de sectoare sunt folosiţi ca oameni de manevră, un fel de securişti, stau pe la colţuri să
ducă oamenii la muncă, să le spună că vor avea probleme. La Lupoaia nu se lucrează nici astăzi, nici la
Roşiuţa. Am înţeles că la Jilţ s-ar fi început", a declarat, pentru MEDIAFAX, liderul Sindicatului
Solidaritatea 2013, Nicu Bunoaica.

Complexul Energetic Oltenia are 13.300 de angajaţi şi a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor
energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu. Obiectul de
activitate al CEO este producerea energiei electrice şi termice pe bază de lignit, extracţia şi prepararea
lignitului.

Termocentrala Rovinari, oprită. Criză fără precedent

Sursa: DCNews.ro
Un grup de producţie al Termocentralei de la Rovinari a fost oprit, alte două urmând a fi oprite în cursul
acestei dimineți, informează Antena 3, în jurnalul orei 8.00.

Termocentrala Rovinari a fost oprită în această noapte, la ora 00:51, din cauza lipsei de cărbune, conform
unui document al Transelectrica. Potrivit documentului, „TA 6" (n.r. TA - Turbină Abur) a fost oprită „Acc."
(n.r. accidental) din „lipsă cărbune".

Stocurile de cărbune sunt aproape epuizate. Dacă minerii care sunt în grevă de mai multe zile nu reîncep
munca, întreaga activitate a Complexului Energetic Oltenia poate fi blocată.

„Sperăm să se deblocheze lucrurile. Cer doar niște salarii decente. Au rămas cu niște salarii de mizerie în
comparație cu celelalte categorii sociale din România", a declarat, joi dimineață, la Antena 3, Manu Tomescu,
lider sindical Complexul Energetic Oltenia.

Criză în energie după greva minerilor: Guvernul bâjbâie după

soluții și fuge de responsabilitate/ În câteva ore ar putea fi
oprită prima termocentrală din lipsă de cărbune
Sursa: HotNews.ro
Greva minerilor din Gorj a scăpat total de sub controlul autorităților. Degeaba i-au momit cu ceva ușoare
majorări salariale și degeaba i-au amenințat cu instanța. Nimic nu i-a convins să renunțe la greva pornită
spontan vineri seara. Guvernul a încercat să găsească soluții, însă fugind de orice responsabilitate. Nimeni
de la Guvern nu a mers în toate aceste zile în mijlocul minerilor pentru a discuta cu ei. Nici măcar ministrul
energiei.

În cursul zilei de joi, pe ultima sută de metri, ar putea fi convocat un comitet de criză în energie, însă lipsesc
total soluțiile concrete. Încă din momentul în care a fost aprobată celebra ordonanță privind supra-taxarea
mediului de afaceri, Guvernul a fost avertizat că primii loviți ar putea fi chiar minerii de la Complexul
Energetic Oltenia, însă nu a fost interesat de acest aspect. Acum, România riscă să nu poată acoperi un sfert
din necesarul de energie, fapt fără precedent în ultimii 30 de ani.

Viorica Dăncilă s-a întâlnit miercuri cu Ministrul energiei Anton Anton și cu ministrul finanțelor Eugen
Teodorovici, ambii responsabili de situația de acum. Nu au ajuns la nicio concluzie care să merite luată în
considerare. Acesta este și motivul pentru care nu au comunicat ce anume intenționează să facă mai departe.
HotNews.ro a încercat să obțină informații oficiale. Nimeni din zona guvernamentală nu vrea să-și asume
vreo declarație.

A fost aruncat în presă zvonul că Viorica Dăncilă va trimite un negociator și Corpul de Control al premierului
la Complexul Energetic Oltenia. Însă minerii nu de Corpul de Control au nevoie pentru a relua lucru, ci de
semnături clare că vor primi ceea ce solicită. Sunt informații aruncate pe surse doar pentru a arăta că
Executivul face ceva, totuși.

În ceea ce privește negociatorul, până acum nimeni nu a dorit să se ducă în Gorj pentru a vorbi direct cu
minerii. Au fost trimiși doar liderii de sindicat, însă aceștia nu mai sunt recunoscuți de mineri. Nu mai au
încredere în ei după ce au aflat că liderii de sindicat beneficiază de sporuri uriașe și de sinecuri pentru rude
în cadrul companiei.

Guvernul a crezut că șefii companiei și liderii de sindicat vor putea rezolva problema, ori prin promisiuni de
majorări salariale, ori prin amenințări, ori prin dezinformare. Mai întâi i-au momit cu majorări între 400 lei
până la 700 lei brut. Minerii cer 1.600 lei brut. Ei au acum între 2.000 lei și 2.500 lei net. Apoi, au încercat
să împrăștie prin sindicate informația că a început activitatea în toate cele 10 cariere. Doar cei de la Jilț Nord
au reluat activitatea, însă pentru scurt timp, aflând, apoi, că nu lucrează nimeni în celelalte cariere. În cele
din urmă, conducerea CE Oltenia a trecut la amenințări, spunând că cei care sunt în grevă vor plăti prejudiciile
aduse companiei. Nimic din toate acestea nu i-a făcut să renunțe la grevă.

Tensiunea la nivelul Guvernului este maximă. Și Guvernul, și ministerul, și compania și-au pus nădejea în
sindicate, că acestea vor reuși să rezolve problema. Nu au reușit. Astfel, s-a ajuns în situația în care este luată
în calcul convocarea în cursul zilei de joi a unui comitet de criză, din care să facă parte reprezentanți ai
Guvernului, ai companiei, ai Dispeceratului Energetic Național și ai serviciilor secrete. În ceea ce privește
cele din urmă, este neclar de ce ar fi nevoie de ele.

Se gândesc inclusiv, dar nu foarte siguri pe ei, la întreruperea furnizării cu energie a marilor consumatori.
Aceasta în situația în care nu va fi suficient de multă energie pe piață. Sau la acorduri cu statele din jurul
României pentru aprovizionarea de urgență cu energie. Adică, România să fie aprovizionată cu energie de
către țările cu care este interconectă. Nu e nimic clar. Însă sunt măsuri pentru care ar trebui un act normativ.
Acesta nu există.

În câteva ore, termocentrala Rovinari ar putea rămâne fără cărbune. La scurt timp, ar putea urma celelalte:
Turceni, Craiova și Ișalnița. Chiar Sorin Boza, directorul general al companiei, a spus marți seara, la o
televiziune locală, că stocul de cărbune de la termocentrala Rovinari mai ajunge pentru o zi și jumătate.

Situația dificilă de la Complexul Energetic Oltenia este cunoscută de mult timp, însă nimeni nu a rezolvat
problemele, acestea fiind rostogolite de la an la an. Trebuiau făcute investiții importante pentru fi
rentabilizată, în condițiile în care este un important producător de energie electrică, însă la costuri foarte mari.
Așa s-a ajuns în situația în care pentru 2018 este estimată o pierdere de circa un miliard. La CE Oltenia
lucrează peste 13.000 de oameni, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România. Practic, în situația
în care s-a ajuns acum, acolo este o adevărată bombă socială. Așa cum probleme cum este, CEO acoperă
circa un sfert din necesarul de energie electrică din România.

Bomboana pe colivă a fost Ordonanța de Urgență aprobată de Guvern, exact înainte de sărbători, privind
supra-taxarea mediului de afaceri, care prevede, printre altele, o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor
energetice, care se aplică pe ceea ce au realizat în 2018. În seara în care a fost aprobată, ministrul finanțelor
și Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, au fost întrebați, la o conferință de presă, exact despre
modul în care va fi afectat Complexul Energetic Oltenia și despre situația minerilor de acolo. Vâlcov nu a
vrut să răspundă ce se va întâmpla cu CE Oltenia și a pasat responsabilitatea la managementul companiei.
Mai mult, în aceeași conferință de presă, au fost întrebați dacă își asumă responsabilitatea în cazul în care
Ordonanța va produce efecte negative asupra economiei. Inițial au refuzat să răspundă. Abia după insistențe,
Teodorovici a spus că da, având în vedere că a semnat actul normativ. Vezi aici ce spunea Vâlcov despre CE
Oltenia în seara în care a fost aprobată Ordonanța de Urgență.

"Amnistia" pentru datoriile la stat: Firmele cu datorii la Fisc

vor putea primi înlesniri la plată pe o perioadă de maximum 7
ani (proiect, profit.ro)
Sursa: Hotnews
Firmele cu datorii la Fisc, inclusiv cele controlate de stat, vor putea primi înlesniri la plată pe o perioadă de
maximum 7 ani, la cerere, acest mecanism urmând să fie o alternativă la eșalonarea la plată din prezent, arată
un proiect de ordonanță de guvern obținut de Profit.ro.

Mecanismul va fi disponibil o perioadă de șase luni. Înlesnirea la plată va fi acordată sub forma unei
restructurări a obligațiilor bugetare.

Astfel, proiectul „propune un mecanism alternativ procedurii de acordare a eșalonării la plată, reglementată
deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de acordare a
înlesnirilor la plată pe o perioadă de maxim 7 ani, la cererea debitorilor persoane juridice, de drept public sau
privat”.

De înlesnirea la plată propusă pot beneficia toți contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat,
fără nicio discriminare, respectiv atât persoanele juridice de drept privat constituite, în mod liber, în una
dintre formele prevăzute de lege cât și persoanele juridice de drept public înființate prin lege sau prin acte
ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege", se arată în
documentul citat de profit.ro.

Înlesnirea la plată va fi sub forma unei restructurări a obligațiilor bugetare, respectiv pentru toate obligațiile
bugetare principale înscrise în certificatul de atestare fiscală, restante la 31 decembrie 2017 și neachitate până
la data emiterii certificatului de atestare fiscalā.
Exclusiv Comisarul european Miguel Arias Cañete a cerut
Ministerului Energiei să demonstreze că legislația din
România privind energia este compatibilă cu cea europeană
Sursa: Hotnews
Comisarul european Miguel Arias Cañete a solicitat autorităților române să furnizeze informații cu privire la
compatibilitatea legislației din domeniul energiei cu legislația europeană, inclusiv cu articolele din Tratatul
privind funcționarea UE care vizează libera circulație a mărfurilor. Solicitarea apare într-o scrisoare transmisă
de comisarul european ministrului energiei Anton Anton. În scrisoare, Cañete își manifestă îngrijorarea față
de unele prevederi din legislația națională, care ar afecta piața energiei electrice și piața gazelor din România.

Scrisoarea a fost transmisă la sfârșitul lunii noiembrie 2018, înainte ca Executivul să aprobe celebra
ordonanță de urgență 114/2018 privind supra-taxarea companiilor cu 2% din cifra de afaceri, plafonarea
prețurilor la gaze la 68 lei/MWh și scoaterea consumatorilor casnici de pe piața liberă a energiei electrice.
Practic, îngrijorările lui Cañete erau legate de legislația anterioară. Cea de acum afectează și mai mult piața
energiei electrice și a gazelor naturale.

HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei un punct de vedere și să explice cum va justifica autorităților de
la Bruxelles necesitatea OUG 114/2018, act normativ semnat inclusiv de ministrul Anton Anton. Aceasta în
condițiile în care OUG 114/2018 limitează și mai mult piața energiei față de ce a constatat comisarul
european. Ministerul Energiei nu a răspuns până la publicarea articolului, deși solicitarea a fost transmisă
săptămâna trecută.

Constatările lui Cañete

În ceea ce privește piața gazelor, Cañete spunea prin scrisoarea transmisă la sfârșitul lui noiembrie că
apreciază eliminarea restricțiilor asupra exporturilor de gaze prin Legea care aprobă OUG 64/2016, însă este
îngrijorat în privința altor reglementări. Cañete se referea la prevederile care obligă toți participanții din piață
să vândă cel puțin 50% din cantitățile de gaze pe bursă. Comisarul european consideră că aceste cerințe pot
avea efecte negative pe piață, că ar putea fi puse în pericol investițiile, iar dezvoltarea producției de gaze din
Marea Neagră ar putea fi întârziată. În plus, ar putea fi discriminați producătorii din România.

În ceea ce privește piața de energie electrică, Cañete critică obligația de tranzacționare doar pe piața
centralizată OPCOM. Comisarul spune că este afectată libertatea furnizorilor la tranzacții și împiedică
dezvoltarea de noi unități de producere a energiei. NOTA Red. De mai mulți ani, firmele din energie se plâng
că nu pot dezvolta proiecte deoarece nu au posibilitatea de a încheia contracte de furnizare pe termen lung,
contracte care ar reprezenta o garanții pentru credite bancare.

Fost viceguvernator BNR: E cazul să nu mai căutăm în alte

locuri responsabili pentru nerealizări și dezechilibre. România
este captivă unor instituții extractoare care absorb de la mulți
pentru puținii elitei alese
Sursa: Hotnews
Decalajele regionale existente de la infrastructură și până la capital, nivel de trai, sunt rezultatul unor politici
egoiste aplicate împotriva interesului cetățenesc, a susținut recent, într-un discurs, Eugen Dijmărescu, fost
viceguvernator BNR și actual vicepreședinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale
(ASPES).

Foarte pe scurt:
Societatea are obligația să nu lase conștiințele adormite
Candidații la alegeri trebuie să citească "De ce eșuează națiunile", de Daron Acemoglu și James Robinson
România este captivă unor instituții extractoare care absorb de la mulți pentru puținii elitei alese, atât pe plan
politic, cât și în economie
Instituțiile controlate prin putere extractoare favorizează grupul elitei politice alese afișând dezinteres față de
întreaga populație pe care o guvernează
Rezistența la schimbare se plătește cu pierderea de competitivitate pe termen lung a economiei
Resursele alocate pentru investiții destinate dezvoltării printr-un program de interes pentru toți consumatorii
și producătorii din România, absolut toți, au fost rechiziționate de stat pentru acoperirea cheltuielilor de
consum subordonate scopurilor populist electorale
Nu putem aspira la o paritate cu ceilalți membri ai UE fără a asigura mai întâi egalitatea între proprii cetățeni
Societatea respinge atiudinile extractive ale puterii centrale și este timpul ca pornirile discreționare să fie
abandonate
După trei decenii de la de la înlăturarea totalitarismului mi se pare că o proporție încă semnificativă din
populația României este stăpânită de sentimente adversare unei concilieri naționale și care ne împiedică să
prefigurăm un viitor comun
Cred cu sinceritate că nu vom putea să schimbăm raportul între datele economice dacă nu schimbăm
raporturile între înțelegerea răspunderii politicului față de societate.

„Acum când Europa vorbește despre cadrul multianual și bugetul pentru perioada 2021-2027 nu am
cunoștință de o preocupare similară la nivel național care să fie premisa unei acordări a priorităților locale cu
cele europene. Mi se pare impropriu ca o asemenea atitudine să provină din neștiință. Cred că mai degrabă
provine din dezinteres politic față de fondurile europene care ar trebui să fie parte a sprijinirii realizării de
proiecte care să apropie România mai mult de Europa. Cele de mai sus mă îndeamnă să cred că la fiecare
ciclu electoral este nevoie ca toți subiecții respectivi electori, votanții, populația cu drept de vot, dar și
candidații, deci cei care vor să fie aleși, cei care îi vor alege să citească volumul lui Daron Acemoglu și James
Robinson, Why nations fail (De ce eșuează națiunile n.r.), care explorează situații din punct de vedere al
amalgamului politic și economic similare cu ce se întâmplă în perimetrul hotarelor României”, a spus
Dijmărescu.

El este de părere că ar trebui ca toți să știe ce să ceară celor pe care îi votează.

„Și cei care sunt votați să știe foarte bine ce trebuie să facă pentru a nu-i dezamăgi pe cei care le acordă acea
încredere. La trei decenii de la punerea temeliei economiei de piață și după un deceniu în Europa este cazul
să nu mai căutăm în alte locuri responsabili pentru nerealizări și dezechilibre și să privim cu sinceritate spre
noi înșine. România este captivă unor instituții extractoare care absorb de la mulți pentru puținii elitei alese,
atât pe plan politic, cât și în economie”, a precizat vicepreședintele ASPEN.
Potrivit acestuia, niciun salt statistic nu se poate face fără înlocuirea lor cu instituții inclusive care să aibă
drept caracteristici deschiderea care să țină seama de opiniile și implicarea tuturor, până la cel din urmă, și
în același timp distributivitate, respectiv roadele, obligațiile și beneficiile să fie împărțite cu toți, până la
ultimul.
Acestea sunt condițiile care împing națiunile către progres.
Autoritățile executive exclud din procesul din procesul deciziilor și al elaborării actelor normative pe cei care
nu sunt membri sau fideli a-i elitei politice conducătoare.
Instituțiile controlate prin putere extractoare favorizează grupul elitei politice alese afișând dezinteres față de
întreaga populație pe care o guvernează. Nu doar în simpatia pentru acea elită, ci și de teama unei distrugeri
creatoare a sistemului extractiv, o distrugere din interior.
O schimbare a metodei de alocare a avantajelor va conduce și la schimbarea viitoare a guvernanților.
Instituțiile extractoare pot conduce la creștere economică, dar fără ca aceasta să fie caracterizată nici de
sustenabilitate și nici de constanță, ceea ce pe termen lung conduce la eșecuri.
„Inovația tehnologică este capabilă să rețină un proces de creștere pe termen lung și în beneficiul întregii
societăți care să o așeze la un nivel de competitivitate națională mai ridicat și generând o productivitate
superioară să permită autogenerarea de venituri individuale în creștere. Altfel spus, un regim politic extractor
ar stimula dezvoltarea tehnologică, dar în clustere pentru ca aceasta să aibă un nivel limitat asupra
potențialului de distrugere creatoare dacă s-ar extinde la întreaga societate și întreaga economie”, a mai arătat
fostul viceguvernator BNR.

Noțiunea de instituție extractoare, spune el, nu este străină nici de îmbogățiții pe seama contractelor cu statul
și nici de întindere a corupției.

„Diferențele din modul în care cei trei factori își pun amprenta pe natura instituțională a felului în care puterea
înțelege să slujească societatea sunt interactive. În această privință nu poate exista o negociere nici cu
prosperitatea comună și nici cu perpetuarea decalajelor. Inovația tehnologică și rețelele globale care îi
favorizează răspândirea nu pot fi nici oprite, nici întoarse din drum, dar pot fi încetinite. Cei care recurg la
aceasta trebuie să știe că rezistența la schimbare se plătește cu pierderea de competitivitate pe termen lung a
economiei”,a mai arătat acesta.

În scurta mea experiență de membru în CA a unei regii de interes național am observat cum resursele alocate
pentru investiții destinate dezvoltării printr-un program de interes pentru toți consumatorii și producătorii din
România, absolut toți, dar și pentru Europa, au fost rechiziționate de stat pentru acoperirea cheltuielilor de
consum subordonate scopurilor populist electorale, o realitate prezentă.
Dacă voința majorității este încă aceea de a asigura economiei românești un loc respectat în Europa, într-o
Europă a productivității și inovației, la acel loc nu putem ajunge fără explorarea ideilor de schimbare radicală,
inovatoare, a sitemului de guvernanță care să asigure funcționarea instituțiilor pe baze incluzive și distributive
cu accentul pus pe democrație participativă în cât mai mare proporție.
„Nu putem aspira la o paritate cu ceilalți membri ai UE fără a asigura mai întâi egalitatea între proprii cetățeni,
indiferent de etnie regiune sau simpatii politice. După trei decenii de la de la înlăturarea totalitarismului mi
se pare că o proporție încă semnificativă din populația României este stăpânită de sentimente adversare unei
concilieri naționale și care ne împiedică să prefigurăm un viitor comun. Cu atât mai puțin împreună cu
partenerii noștri firești din Europa”, a mai arătat Eugen Dijmărescu.

Faptul că regiuni din Transilvania și mai timid din Moldova au luat inițiativa angrenării lor directe în
programele Europei constituie dovada faptului că societatea respinge atiudinile extractive ale puterii centrale
și că este timpul ca pornirile discreționare să fie abandonate.
„În paralel cu valul de iliberalism, de populism și naționalism care suflă peste Europa de Est concomitent cu
creșterea simpatiei pentru extrema dreaptă și aspirația pentru liderii autocrați în Europa se deschide totuși un
profund șantier de reformă a statului. Începutul acestui proces este deja vizibil în Franța, unde manifestațiile
vestelor galbene fac apel tocmai la nevoia reformei clasei și instituțiilor politice și solicită instituirea dreptului
de control asupra asupra respectării promisiunilor electorale ale politicienilor la un termen intermediar, față
de durata existentă a mandatului.
Politica rămâne sistematic în urma tehnologiei”, a precizat el.

Potrivit acestuia, societatea are obligația să nu lase conștiințele adormite.

Eu am fost în luna decembrie martor ocular al unei sâmbete a vestelor galbene. Am auzit cum s-au exprimat
oamenii. Am văzut și atitudinile politicienilor. Țara unde s-a născut declarația drepturilor și libertăților
cetățenești consideră acum că între societate și stat trebuie să se nască un nou contract social. Dialogul de
trei luni care începe astăzi în Franța între populație și autorități se duce într-acolo, către nevoia ca democrația
participativă și instituțiile incluzive să fie întărite. Sunt convins că temele de dezbatere astăzi în Franța vor fi
parte și a altor dezbateri electorale în Europa. Va fi și România parte a unui astfel de proces?

Dacia a demarat la uzina de la Mioveni cea mai mare extindere

din ultimii 15 ani. Capacitatea anuală va depăși 400.000 de
mașini
Sursa: Hotnews
Automobile Dacia a demarat la Mioveni un amplu program de extindere ce va duce capacitatea la 406.000
de mașini/an și va necesita construcția de noi clădiri, a spus noul director al companiei, Christophe Dridi.
Extinderea vine după ce un deceniu capacitatea de producție a fost de 350.000 de unități, în timp ce în Maroc
producția a crescut de la 50.000, la 400.000.

Dacia va investi 100 milioane euro în doi ani în acest program de extindere, începând deja cu investiții la
Presaj și Vopsitorie, dar și la Montaj și Caroserii se vor face extinderi, pentru ca producția să crească în medie
cu 15 mașini/oră. Acum, la Mioveni se produc 1.400 de mașini/zi, dintre care 1.100 sunt Duster, însă fără
această extindere nu mai poate fi crescută producția Duster care este un model cerut pe piețele din UE.

Spre comparație, Uzina de la Pitești producea 680 de vehicule Logan pe zi la început de 2016 și cadența a
fost majorată până la 800 spre finalul acelui an.

Dridi spune și că numărul de angajați va crește cu 300, ca parte a acestui program. Și gradul de robotizare va
crește, pentru a ajunge la aproximativ 20% în 2020. În 2016 gradul era de 5%, acum este undeva pe la 10-
12% și vor fi vizate în special muncile mai grele. Oficialul Dacia spune că, fără un grad mare de automatizare,
nu poate fi atins nivelul omogen de calitate cerut de clienți.

În plus, este de așteptat să vină noi furnizori pe platformă. Este de așteptat ca la final de 2020 și început de
2021 capacitatea de producție să ajungă la 406.000 mașini/an. Dacă ponderea Duster se va păstra, producția
Duster poate trece de 260.000 mașini an.
Șeful companiei spune că uzina Dacia nu trebuie să piardă în cursa cu Marocul unde producția era de 6-7 ori
mai mică acum zece ani, era la jumătate acum 4 ani, dar anul trecut a fost mai mare ca la Mioveni.

Întrebat despre cum vede problema autostrăzii Sibiu - Pitești, atât de des invocată de Dacia, Dridi a spus că
rămân valabile cele spuse de Nicolas Maure acum câțiva ani.

Maure spunea atunci așa: După 2020 nimeni de la Renault-Nissan nu va înțelege cum de nu există un sistem
minim de autostrăzi în România. Dacă Sibiu-Pitești nu e gata până atunci, va trebui să luăm decizii importante

2020 este foarte aproape, iar cu autostrada nu s-au făcut progrese mari și lucrările NU au început. În cel mai
optimist caz ne putem gândi că o bucată ar putea fi gata în 2023 și totul în 2027...

Istoric al producției Dacia în perioada 2012-2018

2018: 335.262 unități
2017: 313.883 unități
2016: 320.457 unități
2015: 339.204 unități
2014: 338.593 unități
2013: 342.620 unități
2012: 307.150 unități

Pe modele, producția anului 2018 se prezintă astfel:

Dacia Duster = 236.921 unități

Dacia Sandero = 42.146 unități
Dacia Logan = 33.841 unități
Dacia Logan MCV = 22.354 unități

Decizie a Curții Constituționale pe legea care modifică Codul

Fiscal în privința contractelor individuale de muncă part-time
Sursa: Hotnews
Legea privind aprobarea Ordonanței 4/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, care reglementează
contractele individuale de muncă part-time, este constituțională, a decis miercuri Curtea Constituțională.

CCR a respins astfel sesizarea PNL asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2017 pentru
modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, formulată de 63 de deputați PNL.
Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că legea este constituțională, potrivit unui comunicat
al instituției.

Potrivit sesizării, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului fiscal,
în sensul introducerii salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile de
asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate, ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuţii.

"Sunt avute în vedere veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu
timp parţial, al căror nivel se situează sub acela al salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Scopul
măsurilor propuse constă în descurajarea angajatorilor care, în încercarea acestora de a reduce sarcina fiscală,
încheie contracte individuale de muncă cu timp parţial inclusiv pentru acele situaţii care ar impune, din
perspectiva naturii activităţii desfăşurate, un program de muncă cu normă întreagă. În raport cu obiectul şi
conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare", se arăta în sesizare.

Deputații PNL au mai arătat în obiecția de neconstituționalitate că prin adoptarea acestei Ordonanțe Guvernul
a schimbat regimul juridic aplicat contractelor individuale de muncă part-time.

"Guvernul României a modificat regimul juridic aplicabil contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. I din Ordonanța Guvernului României nr.4/2017, cu referire la
art.140 alin.(2) din Legea nr.227/2015 Codul Fiscal, contractelor individuale de muncă cu timp parțial sau
cu plata în acord al căror nivel <<este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin
hotărâre a Guvernului venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări
sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe țară în vigoare în
luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din
lună, în care contractul a fost activ>>", precizau liberalii în textul sesizării transmise CCR.

Totodată, PNL a susținut că Ordonanța Guvernului avea caracter ordinar, iar regimul juridic fiscal aplicat
contractelor individuale de muncă este reglementat printr-o lege cu caracter organic.

Ce prevede Ordonanța de urgență care modifică legea

ART. I

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10
septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 140 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale
datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora, prevăzute la art. 136 lit. c)

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. c), baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale
o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri
din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia individuală.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul câştigului lunar brut prevăzut la art. 139, realizat în baza
unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul
salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la
determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele
asimilate acestora este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de
asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică persoanelor prevăzute la art. 136 lit. c), pe perioada în care salariaţii
acestora se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilităţi cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin
de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia
pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute
speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de
pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau
mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora
este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

(4) În aplicarea prevederilor alin. (3), angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în
situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d), iar în cazul situaţiei prevăzute la alin. (3) lit. e), procedura de
aplicare se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice."

2. La articolul 158, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

"(3) Prevederile art. 140 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător."

ART. II

Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, prevederile art. I intră în vigoare la data de 1 august 2017 şi se aplică începând cu
veniturile aferente lunii august 2017.

Efectele Ordonanței Guvernului Dăncilă privind supra-

taxarea mediului de afaceri: Importuri masive și cele mai mari
prețuri din regiune la energie
Sursa: Hotnews
Guvernul Dăncilă a fost avertizat că ordonanța de urgență privind supra-taxarea mediului de afaceri va avea
printre efecte creșterea prețurilor la energie electrică. Guvernul nu a ținut cont de aceste avertizări și chiar în
pragul sărbătorilor de iarnă a aprobat Ordonanța. Acum, prețul energiei pe bursă este cel mai mare din
regiune, iar România a ajuns importator net de electricitate, după ce înainte era exportator. Este o situație
total neobișnuită faptul că am ajuns la importuri nete de energie. De ce importăm? Motivul l-a spus chiar un
oficial al Guvernului: Pentru că prețul energiei este mai mic în alte țări. De ce este mai mic? Pentru că
Executivul a decis să taxeze peste măsură, pe neașteptate, mediul de afaceri. Vezi și cum s-ar putea produce
scumpiri în lanț în întreaga economie.

Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus clar în urmă cu două zile că importurile din ultima
perioadă sunt făcute din cauză că prețul energiei este mai mare în România decât în alte țări.

Prețurile au început să crească încă din momentul în care Guvernul a anunțat că vrea să aprobe, fără prea
multe discuții, celebra ordonanță de urgență care a dat peste cap întreg mediul de afaceri din România.
Anunțul a fost făcut de ministrul finanțelor Eugen Teodorovici pe 18 decembrie. A doua zi, prețul la energie
electrică pe bursă a crescut cu 14%, România devenind de atunci cea mai scumpă piață. Vezi aici amănunte.

De atunci, prețurile au tot crescut, pe piața zilei următoare (PZU) ajungând să fie în jur de 90 euro/MWh.
Pentru comparație, în Cehia sunt circa 48 euro/MWh, iar în Slovacia 58 euro/MWh. Potrivit datelor bursei
OPCOM, au ajuns să fie aproape la fel de mari ca acum doi ani când prețurile au ajuns la un maxim istoric
din cauza unor speculații pe bursă. Zilele trecute, au ajuns la un la un maxim orar de 630 de lei pe MWh,
nivel apropiat de maximul istoric, de 680 de lei pe MWh, înregistrat în februarie 2017. UPDATE Prețurile
pentru data de 17 ianuarie au atins un maxim orar de 650 de lei/MWh, ajungând și mai aproape de nivelul
maxim istoric.

Prețurile au început să crească cel mai mult începând cu 7 ianuarie, imediat după sărbători. Tot de atunci au
început și importurile. Potrivit rapoartelor Dispeceratului Energetic Național, începând cu 7 ianuarie,
România a fost importator net în fiecare zi, fapt neobișnuit. Până acum era exportator net. Cel mai mult a
importat pe 8 ianuarie, cantitatea fiind de 563 MW, la un consum mediu de 8.378 MW.
Cum s-ar putea produce scumpiri în lanț în întreaga economie
De ce s-a ajuns în această situație? O explicație ar putea fi panica. Planurile operatorilor din sectorul energiei
electrice au fost date peste cap în momentul în care s-au trezit, pe neașteptate, cu o ordonanță care prevede
introducerea unei taxe de 2% din cifra de afaceri. Vezi aici amănunte. Acum sunt obligați să plătească această
taxă pe cifra de afaceri realizată în 2018 în domeniul energiei. Mai mult, ordonanța mai prevede să fie scoși
toți consumatorii casnici de pe piața liberă, lucru nemaiîntâlnit în vreo țară europeană. Pur și simplu, aceștia
vor fi întorși pe piața reglementată, după ce au fost depuse eforturi mulți ani pentru liberalizarea acesteia.

Ordonanța prevede și plafonarea prețurilor la consumatorul casnic final. În acest caz vor fi loviți furnizorii
de energie. Dublu. Odată cu taxarea de 2% și apoi cu această plafonare. În condițiile în care de la prețul
producătorului până la prețul final există multe costuri, cum ar fi cu distribuția, mulți furnizori ar putea fi
puși în situația de a renunța la afacere sau de a mări prețurile la consumatorii non-casnici. În acest moment,
întreaga piață este liberalizată. Prețurile vor fi stabilite, după cum spune Vâlcov, de Autoritatea Națională de
Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituție controlată de liderii PSD, deși ar trebui să fie
independentă.

Practic, Guvernul Dăncilă s-a gândit la o măsură populistă, însă acestea vor avea efecte negative în întreaga
economie. De ce? Mulți furnizorii vor încerca să câștige mai mult de la consumatorii non-casnici. Acest lucru
înseamnă facturi mai mari la energie pentru firme, în special pentru IMM-uri. De aici un întreg lanț al
scumpirilor. Facturi mai mari la energie înseamnă și prețuri mai mari la alte produse și servicii.

Celulă de criză la Guvern: Viorica Dăncilă își trimite Corpul

de Control la CEO - surse
Sursa: stiripesurse.ro
Premierul Viorica Dăncilă a decis, miercuri, la finalul unei discuții cu oficiali din domeniul energetic, să
trimită Corpul de Control al Prim-ministrului, joi dimineață, la Complexul Energetic Oltenia, acolo unde
grevele minerilor se țin lanț, au declarat surse guvernamentale pentru ȘTIRIPESURSE.RO.

De asemenea, premierul a solicitat ministerului Energiei să trimită joi un negociator care să discute cu
minerii.

Premierul i-a solicitat și consilierului de stat Florin Ciocănelea, responsabil pentru domeniul energetic, să
convoace de urgență grupul de lucru interministerial pentru siguranța energetică.

Șefa Guvernului a mai cerut un plan de rezervă dacă greva minerilor nu încetează, pe fondul informațiilor că
aceștia reiau miercuri seară greva, precum și o situație la zi a situației stocurilor de cărbune, în comparație
cu anul trecut.

De asemenea, Dăncilă a solicitat o analiză a situației în care se află minerii și a revendicărilor acestora,
precum și ce măsuri poate lua Guvernul pentru rezolvarea crizei.

Minerii cer majorări salariale, plata zilelor de sâmbătă şi duminică lucrate cu spor de 100%, acordarea
voucherelor de vacanţă.

Marius Budăi: 'Cine doreşte o pensie mai mare ar trebui să îşi

mai ia un job şi să îşi crească veniturile'
Sursa: stiripesurse
Pensiile ar trebui să se bazeze strict pe contributivitate, iar cine doreşte o pensie mai mare ar trebui să îşi mai
ia un job şi să îşi crească veniturile, a declarat miercuri seara, la Digi24, ministrul Muncii, Marius Budăi,
potrivit agerpres.ro.

"E un sistem pe care nu îl gestionează ministrul Muncii. La un moment dat s-au dat nişte legi. Noi le
respectăm acum. Clar că trebuie văzute...Dacă aţi vrea să vă spun strict părerea mea, ca actual ministru al
Muncii, acum eu aş spune că totul ar trebui să se bazeze pe contributivitate. Asta este strict, dacă ar fi doar
după mine, Marius Budăi, totul ar fi pe contributivitate. Cât am contribuit. Vreau să am o pensie mai mare,
mai îmi iau un job. De altfel, dacă vreau să am şi un venit mai mare mai îmi iau un job. Dacă vreau şi mai
mult încerc să fac şi mai mult, cât pot, cât îmi permite. Eu sunt un om care am avut la un moment dat mai
multe job-uri. Nu am stat numai în job-ul de la stat, din sistemul de asistenţă socială, am lucrat şi după
program, deci nu e o problemă", a spus Marius Budăi, întrebat dacă este "fericit că există pensii speciale".

Potrivit moderatorului emisiunii, cea mai mare pensie încasată în România este de 56.000 de lei, dar ministrul
Muncii a precizat că aceasta nu este plătită în cadrul sistemului public de pensii.

Angajaţii din sănătate, marii câştigători ai ultimului deceniu:

salarii triplate şi cu 5.000 de locuri de muncă în plus în
perioada 2009-2018
Sursa: Ziarul Financiar
Salariaţii din sănătate au beneficiat de cele mai mari creşteri de salarii din sectorul bugetar în ultimul deceniu,
veniturile acestora crescând de aproape trei ori în perioada 2009- 2018. Sănătatea reprezintă singurul
domeniu de la stat unde efectivul de salariaţi a crescut în ultimii zece ani, în timp ce în educaţie şi în
administraţie publică efectivul de angajaţi a scăzut.

Salariile angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială au crescut de 2,8 ori în ultimul deceniu, aceştia fiind
bugetarii care au avut parte de cea mai mare creştere salarială în perioada 2009- 2018.

Astfel, salariul mediu net din sănătate a ajuns la valoarea de 3.536 de lei net în noiembrie 2018, acesta fiind
cu 27% mai mare decât salariul mediu la nivelul întregii economii. Spre com­paraţie, în 2009 angajaţii din
sănătate câştigau cu 9% sub nivelul salariului mediu pe economie de la acea vreme.

„Este foarte bine că au crescut salariile în sistemul de sănătate, pentru că suntem o ţară exportatoare de medici
pregătiţi în şcolile din România şi instruiţi pe banii celorlalţi cetăţeni. Având un rol social foarte important,
ei trebuie plătiţi foarte bine. Sunt şi alte activităţi cu un rol important- cum sunt, de exemplu, auditorii
financiari care girează bilanţul unei companii – însă nu se compară rolul lor cu cel al medicilor“, a explicat
consultantul fiscal Adrian Benţa de la Benţa Consult.
Grevă în plină iarnă la Colterm? Lider de sindicat: oamenii
vin la lucru din conștiință civică
Sursa: Timis online
Sindicatul reprezentativ din cadrul societății de termoficare amenință conducerea Colterm cu grevă. Oamenii
spun că merg la lucru din conștiință civică și că primesc cu foarte mare întârziere tichetele de masă. De
cealaltă parte, reprezentanții societății susțin că încasările au fost extrem de mici și de acolo se trag toate
problemele.
În plină iarnă, Sindicatul Liber și Independent Electrocentrale CET-SUD Timișoara din cadrul Colterm
amenință conducerea societății cu pornirea grevei. Oamenii spun că s-au săturat de felul în care sunt plătiți
și că merg la lucru din conștiință civică, pentru ca timișorenii racordați încă la sistemul centralizat de încălzire
să aibă apă caldă și căldură.

„Având în vedere că în ultimele 12 luni Administrația Colterm a încălcat în mod repetat prevederile
Contractului Colectiv de Muncă COLTERM 2018-2020, respectiv Art. 1.9, Art. 4.52, Art. 4.53, precum și
Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, în fapt prin neacordarea la datele stabilite a salariilor
și tichetelor de masă, angajații sau confruntat cu probleme majore financiare și sociale, iar solicitările noastre
de respectare a prevederilor C.C.M. au fost ignorate. Precizăm că toți salariații membrii de sindicat au înțeles
în această perioadă, problemele cu care s-a confruntat compania, sperând că după ce au acceptat sa meargă
în șomaj tehnic și după ajutorul financiar primit de la Primăria Municipiului Timișoara, lucrurile vor intra în
normalitate, dar în realitate acordarea drepturilor salariale și a tichetelor se face fără a se ști o data sigura și
într-un mod haotic și discriminatoriu, cu toate că Administrația Colterm a dat asigurări că totul va fi în regulă,
astfel sau creat premisele declanșării unui conflict de muncă”, anunță reprezentanții sindicatului.
Sindicatul Liber și Independent Electrocentrale CET-Sud este unul din cele trei sindicale ale societății.
Potrivit liderului Victor Ghenea, este sindicatul reprezentativ și are cei mai mulți membri, aproape 500 de
oameni.

„Suntem trei sindicate, dar al nostru este reprezentativ. Situația este neplăcută și se perpetuează. După toate
ajutoarele pe care Colterm le-a primit de la primărie, la Crăciun salariile ni s-au dat în 31, deși ziua de salariu
era 24. Am petrecut Crăciunul fără bani, asta a pus capac la toate. Ei se scuză mereu că nu sunt încasări, dar
pe noi ne interesează să ne primim salariile, tichetele de masă, că de aceea venim la lucru. Oamenii au
conștiință civică, știu că fac un serviciu public de maximă importanță și nu reacționează după cum sunt
plătiți”, ne-a declarat Victor Ghenea.

Liderul sindical spune că până acum aproape un an nu au avut probleme cu salariile și că primesc cu foarte
mare întârziere tichetele de masă. Încă nu le-au primit pe cele de pe luna decembrie. El face apel la
conducerea societății să găsească o soluție.

„Facem un apel către Administrația Colterm de a intra în normalitate de îndată, respectiv să acorde tuturor
angajaților, fără nicio discriminare, salariile și tichetele de masă, precum și toate drepturile prevăzute în
C.C.M., astfel suntem nevoiți să declanșăm toate formele de luptă sindicală, pentru a ne apăra drepturile ce
ni se cuvin”, a mai spus Ghenea.

Conducerea Colterm: încasările au fost enorm de mici

Reprezentanții societății de termoficare spun că au avut încasări extrem de mici pe luna noiembrie din cauza
vremii, iar facturile oamenilor au fost chiar și cu 55% mai mici decât aceeași perioadă a anului trecut. Au
încasat doar 3 milioane de lei, pe când salariile însumează 3,5 milioane.

„Încasările au fost exagerat de mici, în noiembrie cred că au fost cele mai mici facturi la încălzire, cel puțin
așa am văzut din analizele noastre. Facturile la populație au fost între 44 și 55% mai mici față de anul trecut.
În noiembrie am încasat 3 milioane de lei de la populație, salariile sunt de 3,5 milioane, noi mai trebuie să și
funcționăm. Consumul din noiembrie s-a facturat în decembrie, când a trebuit să stornăm și avansurile luate
în vară de la populație. Acum au fost și zile nelucrătoare, mulți au fost plecați, iar încasările până în 10
ianuarie au fost enorm de mici”, a explicat, pentru tion.ro, Emil Șerpe, directorul Colterm.
Conducerea societății de termoficare spune că se va întâlni cu sindicaliștii pentru a le asculta revendicările.

Avioane Craiova a selectat o firmă americană pentru

modernizarea avioanelor de luptă IAR 99 la standardul
„SuperȘoim”, în dauna americanilor de la Lockheed Martin și
a israelienilor de la Elbit / Miza: 124 milioane de euro
Sursa: Hotnews
Avioane Craiova a selectat firma americana CMC Electronics Aurora LLC pentru a moderniza pentru circa
124 milioane de euro cele 21 de avioane IAR 99 ale Armatei la standardul SuperȘoim - cu o cabină și avionică
similară cu avioanele F-16, informează Gazeta de Sud. Față de decizia Avioane Craiova de a merge pe mâna
unei companii americane, israelienii de la Elbit, cei care în trecut au realizat modernizarea IAR 99 la
standardul Șoim, au depus o contestație în instanță. Pentru mdoernizarea avioanelor au mai depus oferte și
firma italiana Leonardp, dar și Lockheed Martin, producătorul avioanelor F16.

Avioane Craiova a ales oferta firmei americane CMC Electronics Aurora LLC de a moderniza 21 de avioane
IAR 99 și IAR 99 Șoim a Forțelor Aeriene la standardul „SuperȘoim” - cu avionică și cabină similară cu al
avioanelelor F16 , astfel încât piloţii români să se poată antrena pe aparate de zbor similare. Programul de
modernizare a avioanelor IAR 99 are o valoare de circa 124 de milioane de euro, iar MApN deja a obținut
aprobarea în Parlament.

Potrivit reprezentanților Avioane Craiova citați de GdS, oferta firmei americane a fost aleasă în urma unei
proceduri de cerere de oferte în care caracteristicile tehnice ale echipamentelor au contat în proporție de 70%,
şi prețul doar în proporţie de 30%.

„Ne-am gândit să oferim un avion bun armatei române şi la un preţ competitiv. A contat foarte mult calitatea
echipamentelor cu care vor fi dotate avioanele «Super Şoim». Avioane Craiova a solicitat iniţial la MApN
să precizeze ce îmbunătăţiri trebuie aduse avioanelor Şoim, iar pe baza acelor propuneri, Avioane Craiova a
solicitat cereri de ofertă mai multor furnizori. Potrivit membrilor comisiei, oferta companiei americane
CMCElectronics Aurora LLC a fost cea mai bună. Şi specialiştii în aviaţie de la MapN au fost încântaţi de
această ofertă“, a precizat liderul sindical de la Avioane Craiova, Victor Peţa pentru Gazeta de Sud.

Oferte au mai depus și americanii de la Lockheed Martin, cei care sunt chiar producătorul avioanelor F16
cumpărate de România, dar nu au fost selectați.

Alții care au mai participat cu oferte au fost italienii de la Leonardo și israelienii de la Elbit Systems, cei care
în trecut au mai lucrat cu Avioane Craiova pentru modernizarea avioanelor IAR 99 la standardul „Șoim”.

Astfel, israelienii de la Elbit Systems au dat în judecată Ministerul Apărării Naţionale şi Avioane Craiova
SA și contesta faptul că producătorul de armament din Craiova i-a eliminat de la procedura de selecţie.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti pe 12.12.2018.

Într-un convocator pentru Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor (AGOA) al companiei Avioane
Craiova acţionarii companiei sunt chemați pe 13 februarie 2019 să dezbată „aprobarea contractării unor
servicii de asistenţă juridică externă, pentru reprezentarea în instanţă privind contestaţia formulată de
compania Elbit Systems”.

Cine sunt israelienii de la Elbit

Elbit Systems operează în România de 25 de ani și e unul din furnizorii tradiționali ai Ministerului Apărării
Naționale.

Elbit Systems a participat ca furnizor principal la programe majore de modernizare a armatei române: pentru
forțele aeriene – (MIG-21 Lancer, PUMA-Socat, IAR-99 Șoim, EW-C130), pentru forțele terestre (LAROM,
Pirahna), pentru forțele navale (Puma-Naval și simulatoare navale), etc.
În luna noiembrie 2018, Elbit a deschis în România, la Măgurele, a patra sa fabrică de echipamente. Elbit
mai deține trei companii românești: Simultec (Măgurele), A/E Electronics (Bacău) și Elmet (Bacău).

Israelienii de la Elbit au deschis a patra fabrică în România: Va produce turele și prima comandă va fi pentru
transportoarele blindate Piranha 5

Cine sunt americanii de la CMC Electronics Aurora LLC

CMC Electronics Aurora LLC este o companie americană cu sediul în Illinois, parte a CMC Electronics, o
companie canadiană deținută de grupul Esterline Technologies fondat în Indianapolis, SUA.

Esterline Technologies prin CMC Electronics furnizează sisteme pentru cockpit și echipamente electronice
de zbor, conform datelor de pe pagina de internet. Compania a fost selectată în trecut atât de Guvernul SUA
pentru diverse contracte de echipamente militare, dar și de companii private pentru achipamente destinate
aeronavelor civile.

Aici detalii despre sistemul de avionică și cabină pe avioane ușoare de atac și antrenament oferit de CMC
Electronics.

Avioanele IAR 99 modernizate, folosite ca avioane de anntrenament pentru trecerea la F16. Valoarea
programului? 124 miliaone de euro

În iunie 2018 Ministerul Apărării a solicitat aprobarea Parlamentului pentru un program de 124 de milioane
de euro de modernizare a 10 avioane IAR-99 Standard și 11 IAR-99 Șoim vor la standardul „Super Șoim”,
în vederea pregătirii piloților pentru trecerea către noile avioane de luptă multirol.

„Dotarea Forțelor Aeriene cu avioane multirol F-16 impune asigurarea unei platforme de antrenament
avansat prin reconfigurarea sistemelor de avionică și de control al zborului aeronavelor IAR-99”, se arată în
scrisoarea transmisă Parlamentului spre aprobare de către MApN și obținută de HotNews.ro.

„O componentă foarte importantă în procesul de pregătire a piloţilor o reprezintă modul în care aeronava,
utilizată pentru instruire, reuşeşte să acopere nevoile de pregătire ale acestora pentru facilitarea procesului de
tranziţie către aeronavele de luptă multirol, cu costuri cât mai mici”, se arată în documentul MApN.

Potrivit acestuia, în dotarea actuală a Ministerului Apărării Naţionale se află 10 aeronave şcoală IAR-99
Standard (în configuraţia de bază, clasică de la nivelul anului 1989) şi 11 aeronave IAR-99 Şoim
(modernizate cu sistem de avionică la nivelul anului 1996, folosite pentru a facilita instruirea pe aeronavele
MiG-21 LanceR).

Scrisoarea MApN specifică faptul că programul de modernizare a 21 deavioane IAR-99 la configurația Super
Șoim a fost aprobat în 4 aprilie 2018 de către CSAT, iar fondurile estimate necesare derulării şi realizării
programului sunt de 124 milioane de euro fără TVA.
IAR 99 este un avion subsonic militar românesc, produs de Avioane Craiova SA. Întrebuințarea principală
este aceea de avion de antrenament capabil să asigure misiuni de atac la sol (CAS - close air support), precum
și misiuni de recunoaștere.

România are 12 avioane F16 și ar mai vrea să cumpere încă 41 de astfel de avioane

Forțele Aeriene Române au în dotare, în prezent, 12 avioane de vânătoare F-16 cumpărate din Portugalia.
Avioanele nu au fost noi, sunt de tipul block 15 A/B și, după achiziționarea de către România, au fost trecute
printr-un proces de modernizare de tip MLU (Mid-Life Upgrade) care le-a adus la zi din multe puncte de
vedere al avionicii și elementelor tehnice.

Cele 12 avioane sunt staționate la Baza Aeriană 86 Borcea și formează escadrila 53 Warhawks. Contractul
pentru cele 12 avioane F16, modernizarea lor și alte elemente logistice a fost semnat de România cu
Portugalia în 2013 și a avut o valoare de circa 628 milioane euro cu tot TVA. Primele nouă aeronave din
escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forțelor Aeriene
Române în anul 2016, iar următoarele trei în 2017.

În iulie 2018 fostul ministru al Apărării anunța că România va mai cumpăra încă cinci avioane F-16 second-
hand de la Portugalia, patru aparate cu comandă simplă și unul cu dublă comandă. Pe lângă acestea, ministrul
Mihai Fifor mai declara că România are în plan achiziția a altor 36 de avioane F-16, dar fără să dea detalii
despre variantă, dacă vor fi noi sau nu și de unde ar putea fi acestea achiziționate.