Sunteți pe pagina 1din 7

Material didactic: Mașini agricole și

zootehnice
Întocmit: Prof. Grigoraș Mădălina
Clasa a IX-a AB S 10 GRAPE

Grapele sunt maşini care au ca destinație, de obicei, executarea de lucrări superficiale


ale solului care constau în: afânarea acestuia, sfărâmarea bulgărilor rezultați în urma arăturii,
nivelarea suprafeței terenului, spargerea crustei, grăparea semănăturilor, încorporarea
îngrăşămintelor, a erbicidelor etc.
După tipul organelor de lucru se clasifică în:
‐ grape cu colți;
‐ grape cu discuri;
‐ grape stelate;
‐ grape elicoidale sau cu vergele;
1. Grape cu colți
Grapele cu colți au ca destinație grăpatul arăturilor, semănăturilor, miriştilor,
păşunilor şi fânețelor. Ele sunt alcătuite, de regulă, dintr‐un număr de secții sau câmpuri de
grapă prinse articulat la un dispozitiv de tracțiune. O secție de grapă este constituită dintr‐ un
cadru pe care sunt montați colții.
2. Grape cu discuri
Grapele cu discuri au ca
destinație pregătirea terenului
pentru semănat sau
plantat,întreținerea intervalelor
dintre rândurile de pomi şi viță‐
de‐vie, dezmiriştitul etc.
După destinație ele se
clasifică în:
‐ grape cu discuri pentru culturi
de câmp;
‐ grape cu discuri pentru livezi;
‐ grape cu discuri pentru vii.
Organele active ale acestor grape sunt reprezentate prin discuri concave (calote
sferice) cu marginea ascuțită, continuă (lisă) sau discontinuă (crestată). Discurile sunt grupate
în baterii dispuse perpendicular pe suprafața solului.

3. Grape stelate
Grapele stelate sunt realizate în două variante constructive: cu colți drepți şi cu colți
curbați.
Grapele stelate cu colți drepți
au ca destinație grăparea arăturilor
concomitent cu aratul şi distrugerea
crustei.
În imaginea 4.38 este prezentată
grapa cu colți drepți, colții fiind montați
pe trei baterii.
Grapele stelate cu colți
curbați mai sunt denumite şi sape
rotative (fig. 4.39)
şi au ca destinație întreținerea culturilor
prăşitoare, cerealelor păioase, plantelor
tehnice,
legumicole etc. înainte de răsărirea
plantelor (praşila oarbă) sau după răsărirea lor.

4. Grape elicoidale (cu vergele)


Grapele elicoidale (fig. 4.40) au ca destinație pregătirea solului în vederea
semănatului, lucrând în general în cadrul combinatoarelor sau a agregatelor complexe, ele
realizând finisarea lucrării de pregătire a terenului (nivelare, tasare uşoară şi afânare
superficială).
Ele au în componență secții de lucru prinse articulat la cadrul maşinii, alcătuite din
unul sau două rotoare. Un rotor (fig. 4.40) este format dintr‐un ax pe care sunt solidarizate
discuri de formă circulară, hexagonală sau stelată, pe care sunt înfăşurate elicoidal bare

(vergele) de diferite profile.


S 11 Tăvălugi

Destinație:
 executarea lucrărilor de tasare a solului înainte sau după semănat,
 spargerea și îndesarea în sol a bolovanilor înainte de discuit
 distrugerea crustei,
 culcarea plantelor cultivate ca îngrășământ verde înainte de arat
Clasificarea tăvălugilor
- după forma lor: - tăvălugi netezi
-tăvălugi cu suprafața denivelată – inelari-

-Tăvălugi netezi
- are în
componență, de
regulă, trei secții
de lucru (una
centrală şi două
laterale) şi o bară
de cuplare a
secțiilor laterale
la secția centrală.
O secție este
formată dintr‐un
cadru prevăzut cu dispozitiv de tracțiune, pe care este montat prin intermediul lagărelor
organul activ, reprezentat printr‐un cilindru metalic neted, realizat din oțel, gol în interior. La
capete este prevăzut cu orificii cu capace, prin care se poate introduce apă sau nisip pentru a
mări masa tăvălugului, respectiv gradul de tasare al solului Este alcătuit din: cadru, triunghi de
tracțiune. cilindru de tasare, cuțit răzuitor

- Tăvălugul inelar are în


componență, de regulă, trei
secții de lucru şi o bară de
cuplare a secțiilor laterale la
secția centrală (ca şi cel neted).
O secție de lucru este compusă
din cadru şi una sau mai multe
baterii cu organe active,
montate prin lagăre. O baterie
este formată dintr‐un ax cu
secțiune circulară montat prin
lagăre la cadrul secției şi
organele active ale bateriei
(inelele), montate liber pe ax. Cadrul este prevăzut cu dispozitiv de tracțiune. Organele active
sunt de diferite dimensiuni şi pot fi realizate cu suprafața exterioară netedă (lisă) sau
denivelată. Cele cu suprafața denivelată sunt prevăzute cu proeminențe sub formă de dinți.
Tăvălugul inelar este alcătuit din: cadru, ax, inele tasatoare, platformă pentru greutăți
Material didactic: U.A.R.P.

Resursele financiare

Finantarea reprezinta procesul de asigurare a unor fonduri banesti necesare


desfasurarii unor activitati ale unei intreprinderi, institutii sau ONG.
Finantarea poate fi realizata apeland la surse proprii sau la surse externe (din afara
organizatiei).

A) Sursele interne de finantare pot fi:

a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei;


b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare).

B) Sursele externe de finantare pot fi:

a. Credit;
b. Finantarea nerambursabila.
Finantarea proprie (Capitalul propriu) se asigura de catre proprietar(proprietari) ca
investitori.
Sursele proprii sunt nerabursabile si se utilizeaza conform legislatiei in vigoare
,asigurand finantarea permanenta a intreprinderii.
Capitalul propriu este format din:
-aporturile de capital
-primele de capital
-rezervele
-rezultatul reportat
-rezultatul exercitiului

Finantarea straina -are caracter rambursabil si sunt de regula purtatoare de dobanzi,


asigurand finantarea temporara a întreprinderii.Acestea pot fi datorii pe termen scurt ( mai
putin de un an), mediu (durata de finantare este de pana la 5 ani) si lung ( mai mare de 5 ani)
-credite bancare si de la alte institutii de credit;
-imprumuturile din emisiunile de obligatiuni;
-datoriile comerciale fata de furnizori;
-datoriile fiscale,salariale si sociale;
-datoriile catre asociati rezultate din operatiuni de capital si dividente;
-alte datorii.

Accesarea fondurilor nerambursabile

Fondurile nerambursabile sau finanţările nerambursabile există în România de aproape


două decenii, însă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, adică începând cu
ianuarie 2007
Un fond nerambursabil reprezintă o sumă de bani alocată pentru diverse obiective însă
care nu trebuie restituită. Fondurile nerambursabile - sunt fonduri europene publice;
 Fondurile europene alocate pentru agricultură pot fi obținute de către fermierii
care își fiscalizează activitatea prin diferite entități juridice, precum PFA-uri, cooperative
(cooperative agricole și societăți cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în
baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor. Pentru partea de
infrastructură locală (inclusiv irigații) beneficiarii pot fi organizații/ federații ale utilizatorilor
de apă, constituite din proprietari/utilizatori de terenuri agricole.
 Fondurile nerambursabile europene au in vizor foarte multe activităţi şi
investiţii din România.
- investiţii în infrastructură (drumuri, canalizări, aducţiuni de apă, gaze, electricitate).
- ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecuţi, tăuraşi, găini ouătoare, pui pentru
carne, iepuri, struţi),
- stupi de albine, ferme de melci, mestesugărit, prelucrarea lemnului
- centre de prelucrare (carne, lapte – iaurt, brânză, caşcaval, smântană)
- sere (de flori, de legume), plantaţii de pomi fructiferi
- achiziţii de utilaje agricole
- plantatii de pomi fructiferi
- modernizare plantaţii de viţă de vie

Cheltuieli directe și indirecte, fixe și variabile

În literatura românească de specialitate, costul este definit ca fiind „expresia bănească


a tuturor cheltuielilor (consumurilor) de muncă materializată şi de muncă vie, efectuat e de
întreprindere.
Cheltuielile directe se identifica inca din momentul efectuarii lor pe un anumit obiect
de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, functie, centru etc .) si se
includ direct in costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind:
-costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate;
-energia consumata in scopuri tehnologice pentru obtinerea obiectelor de calculatie;
-manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.);
-alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte sunt generate atat de realizarea simultana a mai multor produse,
cat si de locuri de fabricatie comune diferitelor produse sau lucrari, aceste cheltuieli fiind
repartizate pe sectii de productie, sectii auxiliare, administratie generala.
Cheltuielile indirecte nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de cal-
culatie deoarece sunt efectuate fie pentru intreaga productie a unei sectii, fie pentru intreaga
activitate a unei firme.
Cheltuielile indirecte cuprind:
-amortizarea utilajelor si echipamentelor;
-intretinerea sectiilor si repararea utilajelor;
-cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor;
-consumul de combustibil, energie, apa, cheltuielile de posta, telefon etc.;
-diverse materiale consumate;
-manopera indirecta (salarii, asigurari si protectia sociala etc.)

Costuri variabile - sunt costuri direct proporționale cu volumul de produse, servicii.


Dacă o întreprindere produce produse de panificație, atunci un exemplu de costuri variabile
pentru o astfel de întreprindere este consumul de făină, sare și drojdie. Aceste costuri vor
crește proporțional cu creșterea produselor de panificație.

Exemple de costuri variabile ale unei întreprinderii:

 Salariile lucrătorilor, care depind de volumul produselor lor. De exemplu, în


brutar de producție de panificație, ambalator, în cazul în care acestea au salariu
bucata. Și aici este posibil să se facă remunerații și remunerații specialiștilor în
vânzări pentru volume specifice ale produselor vândute.
 Costul materiilor prime.- în continuarea exemplului, acestea sunt făină,
drojdie, zahăr, sare, stafide, ouă etc., materiale de ambalaj, pungi, cutii, etichete.
Un exemplu de cost variabil este costul combustibilului și al energiei
electrice
Un cost fix este un cost care nu se modifică odată cu creșterea sau scăderea
cantității de bunuri sau servicii produse sau vândute. Costurile fixe sunt cheltuieli care
trebuie plătite de o companie, independent de orice activitate de afaceri specifică.
Următoarele sunt, de obicei, atribuite costurilor fixe de producție:

 chirie pentru încăperi, magazine, depozite;


 taxe de utilitate;
 salariu administrativ;
 costul combustibililor și al resurselor energetice, care nu sunt consumate de
echipamente industriale, ci pentru iluminat, încălzire, transport etc.
 costurile de publicitate;
 plata dobânzilor la împrumuturile bancare; etc.

Costul de achiziție

Costul de achizitie reprezinta pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe minus


eventualele reduceri ale costului de achizitie.

In acest sens, costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de


import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la
autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile
direct achizitiei bunurilor respective,comisioanele