REVISTA PRESEI 05.04.

2019
Contents
Târgul de carieră 'Angajatori de TOP': 130 de companii participante şi peste 6.000 de joburi, pe 5 şi 6
aprilie la Bucureşti .................................................................................................................................. 1
UDMR: Cerem regruparea fondurilor europene pentru dezvoltare regională, să nu lăsăm guvernul să
îşi bată joc ............................................................................................................................................... 3
#Romania2019.eu/Comisarul Vestager: Ţările sărace vor converge cu cele mai bogate; scopul nostru
este să ajungem la acelaşi nivel .............................................................................................................. 3
Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei a finalizat ancheta pe piaţa carburanţilor; concurenţa este redusă şi
un mare jucător stabileşte preţul ........................................................................................................... 5
Comisarul european pentru Concurenţă: Ancheta parlamentară referitoare la activitatea Consiliului
Concurenţei ar putea afecta independenţa instituţiei ........................................................................... 6
Valdis Dombrovskis (vicepreşedinte CE): Ne preocupă pierderea de competitivitate şi deficitul de
cont curent al României .......................................................................................................................... 7
Olt: Miting de protest al sindicaliştilor de la Alro Slatina pentru mărirea salariilor ............................... 8
Parlamentul European a decis: Britanicii nu vor avea nevoie de vize pentru a călători în UE după
Brexit ....................................................................................................................................................... 9
Ministerul Muncii, ANUNŢ important despre expedierea la domiciliu a banilor din recalcularea
pensiilor .................................................................................................................................................. 9
Ministrul Economiei, despre redeschiderea minelor: Până în august, primele contracte. Avem aur
foarte mult. Ne facem inele/ Ce spune despre gazele din Marea Neagră ........................................... 10
Cod de conduită, adoptat de Guvern: Cum trebuie să se comporte membrii Executivului ................. 13
Weekend de FOC - GREII finanțelor din Uniunea Europeană vin la București ..................................... 14
Ministerul Sănătății, precizări privind proiectul prin care se introduce coplata .................................. 15
Cel mai prost plătiți estici din Olanda nu sunt români ......................................................................... 16
Michelin face angajări masive în România............................................................................................ 16
Două greve și un contract de la partid .................................................................................................. 17
Pledează pentru dreptul lucrătorilor la informare ............................................................................... 18
Studiu al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung: Tinerii cred în viitorul lor, dar nu în cel al României ...... 19

Târgul de carieră 'Angajatori de TOP': 130 de companii

participante şi peste 6.000 de joburi, pe 5 şi 6 aprilie la
Bucureşti
Sursa: Agerpres

Târgul de carieră 'Angajatori de TOP' revine în Bucureşti, pe 5 şi 6 aprilie, la Sala Palatului, unde cele 130
de companii participante vor pune la dispoziţie celor interesaţi peste 6.000 de joburi, a anunţat organizatorul
evenimentului, Catalyst Solutions, companie românească de consultanţă în resurse umane.

La actuala ediţie a târgului de carieră o singură companie va avea nu mai puţin de peste 400 de joburi
deschise, un record în domeniu.

"Ediţia din această primăvară le propune candidaţilor rolul de turişti în 'Oraşul joburilor', acesta fiind mesajul
principal al evenimentului. Angajatori de TOP Bucureşti reuneşte companii de top, angajatori care activează
în domenii foarte variate, de la IT&C, Inginerie, Financiar - Bancar, până la Marketing & Comunicare,
FMCG, BPO, Retail, Audit & Consultanţă. Pe 5 şi 6 aprilie, candidaţii pot vizita standurile companiilor, 130
de angajatori pe harta obiectivelor turistice, şi pot aplica la peste 6.000 de joburi, programe de internship sau
management trainee", menţionează organizatorul târgului de carieră.

De asemenea, timp de două zile vor fi organizate zeci de SkillShop-uri şi conferinţe utile în dezvoltarea
abilităţilor şi competenţelor candidaţilor. Aceştia vor putea afla cum se desfăşoară un proces de selecţie, tips
and tricks despre cum să se comporte la interviu şi cum să identifice job-ul care li se potriveşte.

Evenimentul TechTalks se adresează celor care vor să fie la curent cu ultimele tendinţe din: Java, Emerging
Technologies, Smart Everything sau Testare, să înveţe din cele mai interactive studii de caz de pe piaţa locală
şi internaţională din industria IT&C şi să interacţioneze cu specialişti în dezvoltare software, AI, IOT, mobile
applications, telecom, embedded software sau cloud.

"La standurile companiilor pot interacţiona cu specialişti în recrutare care le vor oferi informaţii utile cu
privire la cum poate evolua cariera lor şi cum pot face trecerea de la turist, la 'locuitor cu acte în regulă' în
cadrul companiei respective", susţin organizatorii.

Cei care vor să participe la Angajatori de TOP Bucureşti trebuie să se înscrie la secţiunea dedicată
evenimentului, pe www.hipo.ro, să completeze CV-ul în proporţie de 50% şi să îl descarce în format
BarCode. Din perspectiva companiilor, în pregătirea pentru participarea la 'Angajatori de TOP', candidaţii ar
trebui să aibă în vedere următoarele trei aspecte: să identifice ce îşi doresc cu adevărat, să facă un research
despre companiile de care sunt interesaţi, să se pregătească pentru interacţiunea cu angajatorii, se precizează
în comunicatul companiei de recrutare.

Printre angajatorii care pot fi întâlniţi vineri şi sâmbătă la Sala Palatului sunt: Adecco, Automatic Data
Processing (ADP) România, Banca Transilvania, BCR, Bitdefender, BRD - Groupe Société Générale, British
American Tobacco, Groupe Renault România, HP Inc, JTI România, Kaufland România, KMG International
- Rompetrol, Lidl România, London Stock Exchange Group, Michelin România, Nestle, Oracle, Orange
România, Raiffeisen Bank şi mulţi alţii.

Târgul 'Angajatori de TOP' va fi deschis vineri şi sâmbătă, în intervalul orar 10:00 - 17:00.
Catalyst Solutions este o companie românească de consultanţă în resurse umane, specializată în soluţii de
recrutare şi employer branding cu peste 13 ani de experienţă.

UDMR: Cerem regruparea fondurilor europene pentru

dezvoltare regională, să nu lăsăm guvernul să îşi bată joc
Sursa: Agerpres

UDMR cere, în programul său pentru alegerile europarlamentare, ca guvernul de la Bucureşti să nu îşi bată
joc de proiectele din fonduri pentru dezvoltare regională.

"Mai multe fonduri europene pentru dezvoltare! Cerem regruparea fondurilor pentru dezvoltare regională!
Să nu lăsăm guvernul de la Bucureşti să îşi bată joc de proiectele finanţabile din aceste fonduri. Cerem
descentralizarea resurselor, regruparea unei sume de două miliarde de euro în beneficiul Programului
Operativ Regional şi în interesul comunităţilor locale! Prin această măsură am putea utiliza alte cincizeci de
milioane de euro spre beneficiul comunităţilor noastre în fiecare judeţ", se arată în programul UDMR, pe
marginea căruia formaţiunea a organizat, joi, o discuţie cu primii candidaţi din listă la alegerile din 26 mai.

Potrivit aceluiaşi text, UDMR cere fonduri pentru dezvoltarea judeţeană, care să înlocuiască modelul
centralizat de dezvoltare.

"Stabilirea unui fond european pentru dezvoltări judeţene! Urmând exemplul fondului de dezvoltare
regională creat pentru reşedinţele de judeţ, să se creeze un program finanţat din fonduri europene destinat
proiectelor de dezvoltare la nivel de judeţ, să se aplice mijlocul Investiţiilor Teritoriale Integrate în fiecare
judeţ. În locul unei centralizări continue, să fie edificate centrele judeţene, prin care vom asigura
implementarea unor investiţii importante pentru comunităţile noastre", se menţionează în programul
respectiv.

UDMR cere fonduri europene şi pentru autostrada Transilvania, precum şi pentru reconstrucţia unor biserici,
castele, monumente istorice.

Kelemen Hunor a participat, joi, alături de principalii candidaţi ai UDMR la europarlamentare, la o discuţie
panel de prezentare a programului electoral, intitulat "Transilvania prosperă, Europa puternică!". La discuţie
au mai fost prezenţi primii patru candidaţi ai Uniunii - Winkler Iuliu, Vincze Lorant, Hegedus Csilla şi Oltean
Csongor.

#Romania2019.eu/Comisarul Vestager: Ţările sărace vor

converge cu cele mai bogate; scopul nostru este să ajungem la
acelaşi nivel
Sursa: Agerpres

Cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană vor converge cu ţările mai bogate, iar scopul nostru este să
ajungem cu toţii la acelaşi nivel, chiar dacă va dura ceva timp, a declarat joi comisarul european pentru
Concurenţă, Margrethe Vestager, în cadrul unui dialog cu cetăţenii organizat la Bucureşti în contextul
deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
"Un lucru pe care l-am învăţat în ultimii ani este că cele mai sărace ţări au un ritm de creştere mai mare decât
ţările mai bogate, şi până la urmă toate vor converge. Într-acolo vrem să ne îndreptăm, să ajungem cu toţii
mai mult sau mai puţin la acelaşi nivel. Va dura ceva până când vom ajunge la acest obiectiv, dar acesta este
scopul nostru", a afirmat comisarul european.

Margrethe Vestager a recomandat statelor membre UE să facă mai multe lucruri pentru soluţionarea
problemelor de natură socială şi de pe piaţa muncii.

"Uneori am impresia că există o teamă sau o frustrare referitoare la faptul că una este să fi dat afară de la
locul de muncă, ceea ce ar avea consecinţe serioase în familie, însă de multe ori poţi să îţi găseşti un alt loc
de muncă, sau poţi lua ajutorul de şomaj, dar pe de altă parte dacă eşti dat afară din societate, unde te duci?
Pentru că societatea trebuie să fie acolo, în jurul tău, să te ajute şi să te protejeze. Trebuie să facem foarte
multe lucruri pentru colaborarea cu şi dintre statele membre, pentru că sunt multe probleme de natură socială
şi de piaţa muncii care pot fi soluţionate de statele membre", a declarat comisarul european.

Aceasta a opinat că atât disciplinele domeniului real, cât şi cele umaniste, contribuie la realizarea de societăţi
funcţionale în viitor.

"Pe de o parte e important să investim în matematică, în inginerie, în scriere de coduri, dar este important să
investim şi în partea umană şi umanistă a lucrurilor: antropologie, literatură, sociologie, toate sunt necesare
pentru a avea societăţi funcţionale în viitor, toate acestea fac parte din calitatea de european", a afirmat
Margrethe Vestager.

Comisarul european a amintit de nevoia ca Uniunea Europeană să se bazeze pe o economie socială de piaţă.

"Dacă o companie se confruntă cu probleme şi trebuie să se închidă, atunci acest lucru are nişte consecinţe
sociale foarte grave. De aceea este important să avem o economie socială de piaţă, să fie o economie de piaţă,
dar să nu fie legea junglei, pentru că dacă ai legea junglei, atunci vor apărea monopolurile, care vor sufoca
alte iniţiative. Şi noi ne luptăm de atâta timp să susţinem concurenţa loială, de aceea nu se poate face chiar
orice pe piaţă", a susţinut comisarul european.

Margrethe Vestager a explicat nevoia Uniunii Europene de a include în legislaţie cele mai mici aspecte ale
societăţii.

"Mai avem şi legi de mediu, pentru a proteja apa potabilă, mările, natura, altele referitoare la condiţiile de
muncă, la tratamentul angajaţilor, de aceea avem legislaţie privitoare la orice aspect mic şi mare care priveşte
societatea în care trăim. Cu alte cuvinte, un om, o firmă, trebuie şi poate să concureze şi să se implice într-o
piaţă concurenţială, dar pe baza unor condiţii: entitatea respectivă are anumite responsabilităţi şi nu poate să
facă orice pe piaţă", a adăugat comisarul european.

În opinia acesteia, corupţia este o problemă foarte importantă, iar o societate nu ar trebuie să fie afectată de
corupţie.
"Despre chestiunea statului de drept am discutat ieri în Colegiul Comisarilor şi vicepreşedintele Timmermans
a avut o declaraţie foarte fermă. Aceste lucruri sunt foarte serioase, deoarece orice societate ar trebui să nu
fie afectată de corupţie, iar aceasta este o problemă foarte, foarte importantă", a încheiat Margrethe Vestager

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei a finalizat ancheta pe piaţa

carburanţilor; concurenţa este redusă şi un mare jucător
stabileşte preţul
Sursa:Agerpres

Consiliul Concurenţei a finalizat ancheta pe piaţa carburanţilor iar concluzia este că, pe acest segment,
concurenţa este redusă şi există un mare jucător care stabileşte preţul, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu,
preşedintele Consiliului Concurenţei.

"Investigaţia este finalizată şi urmează să fie redactat documentul pe care să îl postăm pe site, lucru care se
va întâmpla peste câteva săptămâni. Ce facem acum este să confidenţializăm, să scoatem nume de persoane,
cifre prea exacte. Vă vom da intervale, pentru a nu devoala secrete comerciale", a spus el.

Raportul va cuprinde o radiografie a sectorului şi câteva recomandări.

"Nu este o investigaţie în care să aplicăm sancţiuni, ci prin care vrem să înţelegem funcţionarea pieţei şi totul
se învârte în jurul faptului că avem o structură care nu e predispusă la concurenţă. Avem câţiva actori mari,
dar unul dintre ei are jumătate din piaţă, deci nu este o structură de piaţă echilibrată în care sunt mai mulţi
jucători cu ponderi relativ egale care se concurează, ci un jucător foarte mare, care stabileşte preţurile, şi unii
mai mici care îl urmează şi atunci toată ideea este cum putem face să îmbunătăţim această structură a pieţei.
Minuni n-o să fie, n-o să putem desface ceea ce s-a făcut la momentul privatizării", a adăugat Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, companiile sunt libere să stabilească orice preţ consideră ele şi concurenţa este cea care nu
le lasă să pună un preţ mare, ca să nu-şi piardă clienţii.

"Deci nu bunăvoinţa, nu dragostea faţă de consumatori opreşte creşterea preţului, ci faptul că nu te lasă piaţa.
La petrol nu suntem în situaţia asta, pentru că nu avem o structură concurenţială", a susţinut oficialul
Concurenţei.

Întrebat dacă există măsuri care să poată fi luate pentru scăderea preţurilor, el a arătat că sunt măsuri care pot
creşte, treptat, concurenţa.

"O structură mai echilibrată a pieţei ar trebui să ducă la o reducere a preţurilor, dar nu este nimic ce se va
întâmpla de azi pe mâine", a subliniat Chiriţoiu.

El a admis că recomandările pot include măsuri precum reglementarea prezenţei pe autostrăzi a benzinăriilor
şi existenţa unui interval de timp în care toate companiile să-şi stabilească preţul, pentru a nu se mai lua unele
după altele.
 Totodată, întrebat dacă românii plătesc mai mult decât ar trebui pentru carburanţi, preşedintele Concurenţei
a precizat: "E greu de spus cât ar trebui să plătească românii. Cert este că suntem puţin peste media europeană
la preţul fără taxe. La preţul cu taxe suntem printre cei mai ieftini, să nu uităm asta, să nu creăm o panică în
rândul oamenilor că suntem o ţară săracă, care plăteşte mai mult decât ţările bogate. Nu, plătim mai puţin
decât ţările bogate, dar poate că am putea plăti şi mai puţin".

Lider pe piaţa distribuţiei de carburanţi este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR şi
Gazprom.

Comisarul european pentru Concurenţă: Ancheta

parlamentară referitoare la activitatea Consiliului Concurenţei
ar putea afecta independenţa instituţiei
Sursa: Agerpres

Comisia Europeană are îngrijorări că ancheta parlamentară cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei ar
putea afecta independenţa instituţiei, principiu fundamental al unei noi directive în domeniu, a declarat, joi, la
Bucureşti, comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, prezentă la conferinţa "Ziua
europeană a concurenţei şi a consumatorilor".

Ea a arătat că, la începutul acestui an, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă în domeniul
concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită.

"Este foarte important să avem autorităţi independente, cu resurse suficiente şi cu uneltele necesare pentru a
proteja consumatorii. Acest lucru ar însemna să poţi ridica toate tipurile de dovezi. Iată de ce este important
ca noua legislaţie europeană, agreată de toate statele membre şi adoptată în Parlamentul European cu o
majoritate uriaşă, să fie acum transpusă în legislaţia naţională, în litera şi spiritul ei. Pentru că independenţa
este o metodă pentru a te asigura că serveşti în continuare cetăţenii, în rolul lor de consumatori", a susţinut
oficialul european.

Potrivit acesteia, ancheta parlamentară demarată în urmă cu o lună cu privire la activitatea Consiliului
Concurenţei, pe tema unei investigaţii din trecut referitoare la ROBOR, ridică îngrijorări asupra modului în
care este respectat în România principiul independenţei Consiliului Concurenţei.

"Monitorizăm ceea ce se întâmplă în ceea ce priveşte independenţa instituţiei de concurenţă în România şi

avem îngrijorări cu privire la ancheta parlamentară referitoare la activitatea Consiliului Concurenţei, care se
pare că pune sub semnul întrebării unele dintre aceste principii fundamentale (ale directivei - n.r.)", a precizat
Vestager.

În februarie, Parlamentul a înfiinţat o comisie de anchetă privind o investigaţie derulată de Consiliul

Concurenţei în perioada 2008-2013 pe tema ROBOR.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir, preşedintele comisiei de anchetă, susţine că, în 2008, băncile s-au înţeles
între ele pentru a stabili cotaţii ROBOR ridicate, iar Consiliul Concurenţei a acoperit acest fapt.
Audiat în comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia
pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele pentru a creşte nivelul
indicelui ROBOR. La rândul său, Comisia Europeană a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că
a fost încălcată legea.

Valdis Dombrovskis (vicepreşedinte CE): Ne preocupă

pierderea de competitivitate şi deficitul de cont curent al
României
Sursa: Agerpres

România pierde la capitolul competitivitate şi ne preocupă, de asemenea, deficitul de cont curent al ţării care
s-ar putea să afecteze eforturile de convergenţă, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Valdis
Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul
social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

"Analiza privind România arată că este important că economia şi nivelul de trai al oamenilor au crescut. PIB-
ul României a crescut de la 39% din media europeană la 66%, în 2017. Această tendinţă va continua numai
dacă se vor face eforturi. Ne preocupă pierderea de competitivitate şi deficitul de cont curent al României
care s-ar putea să afecteze eforturile de convergenţă ale ţării. Din cauza acestor dezechilibre, România intră
în procedura de dezechilibre macroeconomice, procedură pe care o lăsase în urmă acum doi ani. Chiar şi
după ani de creştere economică puternică au apărut dificultăţi. Anul trecut s-a constatat că România nu a
adoptat măsuri de corectare. În acelaşi fel, limitările de introducere a reformelor şi-au spus cuvântul. România
a înregistrat doar un progres limitat sau chiar niciun fel de progres legat de recomandările transmise anul
trecut, de la cadrul fiscal până la dialogul social, integrarea cetăţenilor de etnie romă şi consolidarea
administraţiei publice", a spus oficialul european.

Acesta a adăugat că programul privind drepturile sociale a însemnat un număr de 40 de proiecte, în contextul
în care Semestrul European devine din ce în ce mai social.

"Semestrul European devine mai social. Pilonul de drepturi sociale va continua să fie consolidat către
convergenţă. Scopul nostru trebuie să fie acela să ne asigure o creştere care va duce la avantaje pentru toţi
cetăţenii, pentru toată societatea. România are unul dintre nivelurile care trebuie să crească în Uniunea
Europeană şi implementarea reformelor. Programele de susţinere trebuie să fie sprijinite. În România,
programul a însemnat 40 de proiecte, promovarea Bănci Naţionale, servicii pentru construirea de locuinţe,
copiii din familiile defavorizate să nu mai părăsească şcoala. Discutăm cu toate ţările despre fondurile
structurale şi de coeziune. Au fost identificate proiecte de investiţii în infrastructură, cercetare-dezvoltare,
politici publice şi dezvoltare rurală şi urbană", a afirmat Valdis Dombrovskis.

Dombrovskis a subliniat faptul că pentru ca Semestrul European să se bucure de succes, toate ţările din
Uniunea Europeană trebuie să fie realmente angajate în acest proces.

"Factorii politici din Europa şi-au dat seama că piaţa unică trebuie susţinută de politici economice. Uniunea
Economică şi Monetară ne aduce şi mai aproape dar există şi riscurile unor efecte secundare. În momentul
în care România a aderat la Uniunea Europeană, în 2007, apăruseră deja dezechilibre în multe state membre.
Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a contracara criza şi pentru a preveni situaţii similare
prin politici sustenabile fiscale şi macroeconomice. În acest context, am dezvoltat Semestrul European, care
impune elaborarea la nivel european permiţându-ne să identificăm semnele de avertizare din timp. Trei
priorităţi ale Semestrului European sunt importante, şi anume investiţii, reforme structurale şi politici fiscale
adoptate cu responsabilitate. Şi eu, şi alţi comisari europeni care am vizitat diferite ţări, ne-am angajat în
dialoguri cu guverne, parlamentele şi partenerii sociali. Trebuie ca ţările să fie realmente angajate pentru ca
Semestrul European să se bucure de succes. Este foarte importantă angajarea statelor membre la toate
nivelurile. Semestrul funcţionează chiar dacă nu întotdeauna este apreciat aşa cum se cuvine. De când a fost
lansat Semestrul European s-au înregistrat o serie de progrese pe partea fiscală. Deficitul era de 2,9%, acum
este de 0,8%. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că ritmul este destul de lent şi uneori ţările revin asupra
reformelor începute şi nu sunt folosite din plin momentele de avânt economic", a menţionat vicepreşedintele
CE.

Vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi vice-prim ministrul României, Viorel Ştefan,
participă, joi, la conferinţa "Coordonarea politicilor economice la nivelul UE, un rol reînnoit pentru Semestrul
European", organizată în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Olt: Miting de protest al sindicaliştilor de la Alro Slatina

pentru mărirea salariilor
Sursa: Agerpres

Câteva sute de sindicalişti de la Alro Slatina au protestat, joi după-amiază, în faţa fabricii de producere a
aluminiului, nemulţumiţi de salarii.

Sindicaliştii, reprezentaţi de Federaţia Sindicală din Metalurgia Neferoasă, au declanşat conflictul de muncă
şi au notificat despre acest lucru Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Olt, la două zile după ce s-a încheiat
valabilitatea contractului colectiv de muncă şi la câteva zile după ce în cadrul negocierilor în vederea semnării
unui nou contract colectiv de muncă, angajatorul a decis mărirea salariilor individuale de bază cu suma de
400 de lei.

Sindicaliştii prezenţi la mitingul de protest, membri ai Sindicatului Prelucrarea Aluminiului şi Sindicatului

Liber Aluministul, solicită creşterea veniturilor salariale lunare cu 800 de lei, primă de vacanţă de 2.500 lei
net şi primă de un salariu brut pentru fiecare angajat pentru rezultate financiare deosebite înregistrate de
societate.

Liderul Sindicatului Liber Aluministul, Constantin Popescu, a afirmat că se poate ajunge şi la greva generală
în cazul în care nu se ajunge la consens în privinţa revendicărilor. El a menţionat că săptămâna viitoare ar
putea avea loc discuţii între sindicate şi reprezentanţii patronatului, la acestea urmând să participe şi un
reprezentant al ITM Olt.

"Sunt muncitor, nu sclav", "Fără noi, tot săraci aţi fi şi voi", au fost câteva dintre mesajele afişate de
participanţii la miting. La protest au fost prezenţi şi membri ai unor sindicate afiliate Cartel Alfa.

La cele două unităţi de producţie ale Alro din municipiul Slatina, cea de producere şi cea de prelucrare a
aluminiului, lucrează peste 2.000 de angajaţi.
Parlamentul European a decis: Britanicii nu vor avea nevoie
de vize pentru a călători în UE după Brexit
Sursa: Mediafax

Parlamentul European a aprobat joi o lege care le va garanta cetăţenilor britanici dreptul de a călători fără
viză în Uniunea Europeană după Brexit, potrivit Euronews.
Britanicii vor putea să stea în statele UE fără viză cel mult 90 de zile într-o perioadă oarecare de 180 de zile.
Legea prevede explicit că scutirea de vize va fi valabilă numai dacă Marea Britanie va implementa o măsură
similară pentru cetăţenii Uniunii Europene.

Măsura a fost aprobată cu 502 voturi pro, 81 contra şi 29 de abţineri. Legea va trebui adoptată acum de
Consiliul Uniunii Europene şi va trebui publicată în Jurnalul Oficial al UE până pe 12 aprilie, noul termen-
limită pentru Brexit.

Europarlamentarul bulgar Sergei Stanishev a declarat joi că legea este „un pas important în garantarea
călătoriilor fără viză între UE şi Marea Britanie după Brexit, mai ales în cazul unei ieşiri fără acord”.

Ministerul Muncii, ANUNŢ important despre expedierea la

domiciliu a banilor din recalcularea pensiilor
Sursa: Mediafax

Casa Naţională de Pensii Publice anunţă că plata drepturilor restante în urma recalculării pensiilor, potrivit
Legii nr.221/2018, pentru cei care au primit decizii de recalculare, se vor achita între 11 şi 15 aprilie la
domiciliu sau pot fi ridicate de la oficiile poştale până pe data de 17 aprilie.
„Casa Naţională de Pensii Publice face următoarele precizări referitoare la achitarea drepturilor restante
cuvenite în urma recalculării pensiilor pentru beneficiarii prevederilor Legii nr.221/2018 care au primit
decizii de recalculare: drepturile de pensie se achită, potrivit calendarului de plată, în intervalul 01 - 15 ale
lunii în curs, iar deciziile de recalculare pentru persoanele care beneficiază de prevederile Legii nr.221/2018
au fost emise după tipărirea mandatelor aferente lunii aprilie a.c.”, se arată într-un comunicat al Ministerului
Muncii şi Justiţiei Sociale.

Astfel, transmite sursa citată, diferenţele se vor plăti separat, în perioada 11- 15 aprilie, prin mandate postale
(nu pe card), iar cei care nu sunt găsiţi acasă îşi pot ridica drepturile până pe data de 17 aprilie de la oficiile
poştale de care aparţin.

„Casa Naţională de Pensii Publice aduce la cunoştinţă că, în luna aprilie 2019, pensiile celor care au primit
deciziile de recalculare se achită în cuantumul anterior recalculării, urmând ca diferenţele reprezentând
drepturi restante, calculate pentru perioada 1.10.2018 – 30.04.2019, să fie achitate, la domiciliul
beneficiarilor, în intervalul 11.04.2019 - 15.04.2019, prin intermediul factorilor poştali. În cazul persoanelor
care nu au fost găsite la domiciliu de factorii poştali, sumele reprezentând drepturile restante pot fi ridicate
de la ghişeele poştale de care aparţin până la data de 17 aprilie 2019”, se mai arată în comunicatul MMJS.
Potrivit sursei citate, această modalitate de plată a diferenţelor se aplică atât pensionarilor care primesc
drepturile prin C.N. Poşta Română S.A, cât şi celor care primesc drepturile prin cont bancar.

Ministrul Economiei, despre redeschiderea minelor: Până în

august, primele contracte. Avem aur foarte mult. Ne facem
inele/ Ce spune despre gazele din Marea Neagră
Sursa: Mediafax

Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, a susţinut, miercuri seara, că, în această vară, va avea primele
contracte pentru a începe redeschiderea mineritului în România, iar primele proiecte vizează Remin Baia
Mare, Cupru Min, Moldomin şi Băiţa.
Ministrul Economiei, despre redeschiderea minelor: Până în august, primele contracte/ Avem aur foarte mult.
Ne facem inele
„Până în august, am primele contracte. Le fac publice”, a afirmat, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o
emisiune la TVR 1, întrebat despre când va reîncepe mineritul în România.

„Remin Baia Mare îi dau drumul. Acum câteva săptămâni au încercat unii să îi vândă sediul central care este
în Baia Mare, o frumuseţe. I-am oprit şi nu vând nimic. Cupru Min – Lulescu – Moldomin va deveni a doua
din Europa, ca metalurgie. Firma care va veni are condiţia să facă metalurgie, vreo 200 şi ceva de milioane.
Atunci începem să contăm şi noi în Europa. Mai am Băiţa şi restul care sunt mai mici”, a precizat Bădălău.

Moldomin este vechea mină de cupru de la Moldova Nouă (judeţul Caraş-Severin).

„Avem aur foarte mult. Îl vindem, îl ia Banca Naţională, ne facem inele, ghiuluri”, a afirmat Bădălău, întrebat
ce resurse de aur are România şi cum pot fi acestea exploatate.

Ministrul Economiei a mai spus că „nu s-a vrut” ca pentru exploatarea zăcămintelor de aur să fie stabilite
parteneriate public-private, deşi „asocierea” este o idee bună, în opinia acestuia.

„Luăm firme străine, ei vin cu tehica, noi venim cu resursele”, a subliniat Bădălău. „Se poate cu cât vine
fiecare”, a continuat ministrul, întrebat de ponderea asocierii.

Cupru Min este evaluat la 2,5 miliarde, conform evaluării Ministerului Economiei, a arătat sursa citată.
„Resursa noastră de cupru şi aur, numai pe Cupru Min şi Moldomin duce peste 80 de ani, trăim din ea şi nu
vrem să-l exploatăm. Luăm materialul şi îl exploatăm bulgări afară, concetrat. Asta facem. La containere am
încasat peste 100 de milioane de euro”, a susţinut Bădălău.

Mai exact, toate cele 460 de mine pe care le avea România sunt închise, cu excepţia Cupru Mind, „care pune
concentratul în containere şi îl exportă în China”, potrivit datelor furnizate de sursa citată. „Vă daţi seama?!
Şi este rentabil. Şi noi nu mai avem metalurgie. Noi nu facem nimic în România. Noi nu avem valoarea
adăugată. (…) Am chemat Consiliul de Administraţie de la Cupru Min şi i-am întrebat: «Când se termină
contractual acesta?» «În octombrie.» «Nu mai prelungim, nu mai sunt de-acord, că statul este proprietar, prin
Ministerul Economiei». La trei zile, mi-a venit firma cu 500 de milioane că sunt de-acord să investească în
România”, a subliniat Bădălău.
În acest context, ministrul Economiei a menţionat că exploatarea se va face pe baza unei noi legislaţii.

„Încercăm să scriem acum o lege a mineritului. (...) Ne dă bani Uniunea Europeană să le închidem, pentru că
nu trebuie să fim pe piaţă. Asta încerc să vă spun, că trebuie să fim români şi să ieşim pe piaţă. Anul acesta,
avem 220 de milioane de euro, pentru închiderea de mine”, a precizat Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut idea ca acei bani să nu mai fie alocaţi de Comisia Europeană, iar România
să redeschidă acele mine.

„Cupru Min – Moldomin. Am avut peste zece firme, niciodată nu m-am întâlnit singur - zece de la noi, zece
de la ei. A venit o firmă şi mi-a spus, la Remin, care este închisă din 2008: «Ce datorii are?». 125 de milioane
de euro. «Jumătate vă plătim acum, restul în şase luni şi vrem să facem asociere să îi dăm drumul»”, a mai
spus Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut că sunt oameni care îi recomandă să nu fi redeschisă fabrica de pulberi.
Cine? „Sunt oameni «de bună credinţă», care pierd zeci de milioane, sunt oameni care pierd, care pierd bani”,
a precizat Bădălău.

Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia
de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor
preţioase. Anul trecut, compania a înregistrat o producţie de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele
anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajaţi.

Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba.

Acesta are forma unui corp vertical cu înălţimea de 1.200 m şi secţiunea orizontală de formă eliptică, cu
dimensiunile de 600 de metri şi 800 de metri. Partea utilă a zăcământului este constituită din minerale de
cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu cu un conţinut de 0,36% Cu şi 1,8% S.

BĂDĂLĂU, DESPRE GAZELE DIN MAREA NEAGRĂ:OMV ŞI EXXON ANUNŢĂ SĂPTĂMÂNA

VIITOARE CĂ ÎNCEP INVESTIŢIILE
Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, a anunţat, miecuri seara, că săptămâna viitoare, OMV Petrom şi
ExxonMobil vor anunţa că încep investiţiile din Marea Neagră, ceea ce poate duce la independenţa energetică
a României peste cinci ani.

„Cu offshore-ul devenim principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene. Avem bogăţie. Înţeleg că OMV-
ul şi americanii (ExxonMobil – n.red.) anunţă săptămâna viitoare că încep investiţiile. Noi deja lucrăm
BRUA. Avem finanţarea pe Podişor – Tuzla, ca să legăm cu principală, ştiţi că am cumpărat şi compania din
Republica Moldova (Moldogaz - n.red.)”, a spus, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR
1, întrebat despre situaţia gazelor din Marea Neagră.
În momentul acesta producem aproximativ 29 de milioane de metri cubi de gaz natural pe zi şi consumăm
aproximativ 50 de milioane de metri cubi pe zi, în perioade de vârf. „Restul luăm de la ruşi. (Preţul) Cel mai
mare din Europa”, a precizat Bădălău, referitor la diferenţa dintre consum şi producţie.

Ministrul Economiei a menţionat că trebuie întrebaţi diplomaţii de ce este cel mai mare preţ din Europa.

„100%” ar fi independenţa energetică a României, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, potrivit
sursei citate.

„Dacă dăm drumul la cele opt perimetre, Marea Britanie are cam 40 milioane de metri cubi, considerând-o
în Uniune, Olanda este pe doi cu 30 şi ceva, după aia suntem noi. Noi depăşim 55-60 milioane. Asta înseamnă
că suntem pe primul loc”, a detaliat Bădălău.

Ministrul Economiei a estimate că resursele din Marea Neagră pot deveni exploatabile în „trei – patru – cinci
ani”.

„Deja ei încep să îşi rezerve capacitate de transport pe BRUA. Avem foarte multe firme care vin, în momentul
acesta, noi având cantitatea de gaz, pentru că în lumea aceasta a energiei informaţia… ăia ştiu mult mai bine
ca noi ce avem în offshore, ce avem şi în interiorul ţării. Vin foarte mulţi pentru centrale electrice, cogenerare
– transformă gazul în energie electrică. Nouă ne lipsesc şi acolo vreo 2.000 şi ceva de MWh, pe care reuşim
să îi prindem de aici. Avem una la Craiova, care este proiectul acum, şi asigurăm şi la Ford prin ea”, a detaliat
Bădălău.

Ministrul Economiei a dat şi exemplu de ţări sau zone unde România ar putea exporta surplusul de gaze sau
companii locale care au nevoie de gaze, precum fabricile lui Ioan Nicolae.

„Uitaţi-vă la Ungaria care au manufactură multă şi nu este o ţară care să aibă energie. Ţările care au
manufactură pot să îşi crească (manufactura - n.red.). Discutam cu domnul Nicolae, care are fabricile de
îngrăşămite, la Giurgiu. El consumă la fabricile acestea chimie reprezintând circa la 60% gazul. El consumă
mai mult decât bulgarii, când le dă drumul - este o întreagă industrie şi cu cea de la Turnu, şi cu cea de la
Bacău, o întreagă industrie care ar putea ţine România. România importă îngrăşămite şi el este aici cu ele.
(...) Cu bulgarii şi cu Turkish Stream avem o şansă, pentru că putem să ne legăm şi de gazele din Azer. Încă
este discuţia făcută pentru o rezervă”, a menţionat Bădălău.

Vizavi de profitul Transgaz şi faptul că, în ultimii doi ani, statul le-a solicitat firmelor sale să îi distribuie o
bună parte din profit, Nicolae Bădălău a mai afirmat, miercuri seara, că acolo este altă discuţie: „Nu le luăm
tot profitul. Eu am o discuţie cu ei vizavi de eficientizare, de scăderea cheltuielilor şi de investiţii cât mai
mari pentru că noi am promis”.

Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este un joint venture între OMV Petrom şi compania
americană ExxonMobil. În 2012, OMV şi ExxonMobil au anunţat că au descoperit rezerve de 42 până la 84
de miliarde de metri cubi de gaze.

Conform unor estimări ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în trei perimetre din Marea Neagră
există descoperiri potenţiale comerciale: perimetrul Neptun Deep - intre 42 si 82 miliarde de metri cubi de
gaz, perimetrul Trident - aproximativ 30 miliarde metri cubi, perimetrul Midia si Pelican - sunt estimate
descoperiri la 10 miliarde de metri cubi de gaze.

După numeroase discuţii în cursul anului trecut, Legea offshore, devenită Legea nr. 256/2018 privind unele
măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere
referitoare la perimetre petroliere offshore, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 964, apărut la data de 14
noiembrie 2018. Aceasta a intrat în vigoare de la 17 noiembrie 2018, dar a fost deja modificată prin OUG nr.
114/2018 şi Ordinul ANRE nr. 221/2018 privind obligaţia participanţilor la piaţa de gaze naturale de a
tranzacţiona pe pieţele centralizate din România.

Cod de conduită, adoptat de Guvern: Cum trebuie să se

comporte membrii Executivului
Sursa:Mediafax

Executivul a adoptat, miercuri, un memorandum privind Codul de conduită al membrilor Guvernului, care
prevede, printre altele, că aceştia trebuie să respecte statul de drept, să aibă o ţinută decentă, să nu jignească
şi să nu folosească imaginea şi bunurile Guvernului în scop personal.

„Transformările continue prin care trece societatea se reflectă în schimbările produse la nivelul actului de
management, situaţie care aduce cu sine noi provocări în materie de etică şi generează necesitatea codificării
sau a armonizării normelor etice şi de conduită. Integritatea în exercitarea demnităţilor publice constituie
condiţia fundamentală pentru ca guvernele să ofere un cadru de încredere eficient pentru viaţa economică şi
socială a cetăţenilor lor. Mecanismele de promovare a normelor de conduită sunt percepute ca fiind
componente de bază ale societăţii. În acest sens, aprobarea unor norme de conduită şi etică are ca efect
imediat creşterea încrederii în actul de guvernare iar pe termen lung contribuie la realizarea obiectivelor de
creştere economică sănătoasă, ca mijloc de creştere a nivelului de trai, obiectiv pe care orice guvern îl
urmăreşte.Asigurarea unei bune guvernanţe se reflectă şi în respectarea cu bună-credinţă a unor reguli
asumate de persoanele care îndeplinesc demnităţi publice alese sau numite”, se arată în memorandumul
privind adoptarea Codului de conduită al membrilor Guvernului României.
Executivul precizează, în expunerea de motive a memorandumului, că elaborarea Codului de conduită
porneşte de la premisa identificării standardelor minime obligatorii şi a principiilor de conduită în baza cărora
membrii Guvernului îşi îndeplinesc mandatul de demnitate publică primit prin votul de încredere al
Parlamentului, pe baza programului de guvernare aprobat, în vederea exercitării conducerii generale a
administraţiei publice.

„Enunţând principiile de la care porneşte normarea conduitei etice a membrilor Guvernului României, Codul
urmează să le enunţe şi să le asocieze unor obligaţii consensual asumate de Cabinet. Ceea ce trebuie
menţionat este faptul că pe de o parte, principiile îşi au izvorul în Constituţia României iar pe de altă parte,
acestea nu pot fi privite independent, ci printr-o analiză integrată care are ca scop final realizarea bunei
guvernanţe”, arată sursa citată.

Documentul trasează şi principiile generale care stau la baza activităţii membrilor Guvernului, aceştia fiind
obligaţi să respecte statul de drept.

„Membrii Guvernului îşi exercită mandatul în conformitate cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor,
în cadrul democraţiei constituţionale, cu respectarea independenţei justiţiei, pe baza colaborării loiale între
autorităţi/instituţii. Conduita membrilor Guvernului României este guvernată, de asemenea, de următoarele
principii: a) supremaţia Constituţiei şi a legii; b) prioritatea interesului public; c) profesionalismul şi exemplul
personal; d) integritatea morală; e) transparenţa în exercitarea demnităţii publice. În exercitarea mandatului
lor, membrii Guvernului au obligaţia să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în
aplicare a dispoziţiilor legale, în spiritul buneicredinţe şi cu respectarea eticii profesionale. Prioritatea
interesului public Membrii Guvernului au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul
cetăţenilor, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice”, potrivit sursei citate.

De asemenea, membrii Guvernului au obligaţia să asigure prin atitudine, limbaj, conduită şi ţinută, bunul
mers al activităţilor desfăşurate în cadrul Guvernului precum şi solemnitatea specifică demnităţii publice.
Potrivit memorandumului, aceştia trebuie să aibă o ţinută vestimentară decentă şi să nu folosească expresii
sau cuvinte jignitoare, indecente sau calomnioase. De asemenea, reprezentanţii Executivului sunt obligaţi să
asigure o bună gestionare şi ocrotire a proprietăţii publice şi private a statului, să evite producerea oricărui
prejudiciu.

Membrii Guvernului au obligaţia să folosească bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai
pentru desfăşurarea activităţilor aferente demnităţii publice exercitate.

Un alt articol al memorandumului prevede că reprezentanţii Guvernului nu pot accepta cadouri.

„ Membrii Guvernului nu acceptă, direct sau indirect, niciun fel de cadouri sau alte avantaje, patrimoniale
sau nepatrimoniale, care ar putea influenţa sau care ar putea să fie percepute ca influenţând exercitarea
atribuţiilor ori performanţa îndeplinirii îndatoririlor specifice mandatului”, prevede articolul 7.

De asemenea, ei „au obligaţia să declare, prin orice mijloc, orice situaţie de natura celor care generează
conflict de interese sau incompatibilitate. În considerarea demnităţii publice exercitate, membrilor
Guvernului le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru
promovarea unei activităţi comerciale”.

În document se precizează că sesizările în legătură cu încălcarea Codului de conduită de către membrii

Guvernului se aduc la cunoştinţa Prim-Ministrului, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului.

„Prim-Ministrul pune în discuţia membrilor Cabinetului sesizarea, hotărându-se prin consens asupra celor
mai bune căi de soluţionare. Abaterile grave de la conduita etică fac obiectul analizei în cadrul Guvernului”,
potrivit sursei menţionate.

Weekend de FOC - GREII finanțelor din Uniunea Europeană

vin la București
Sursa: Agerpres

Reuniunea informală a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană se va desfăşura vineri şi sâmbătă, la
Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, la eveniment sunt aşteptate peste 40 de delegaţii, aproximativ 1.000
de persoane, miniştri de finanţe din UE, înalţi oficiali, experţi, jurnalişti străini şi români, conform Agerpres.

Ziua de vineri va începe cu reuniunea Eurogrup, condusă de preşedintele Mario Centeno, la care participă
miniştrii de Finanţe din statele din zona euro. Ulterior şi se vor alătura şi ceilalţi miniştrii pentru reuniunea
Eurogrup în format extins, pentru a discuta despre caracteristicile instrumentului bugetar destinat
convergenţei şi competitivităţii, cu accent pe aspectele de guvernanţă şi foaia de parcurs pentru demararea
discuţiilor politice privind EDIS (sistemul european de asigurare a depozitelor, n.r.).

În cea de a doua parte a zilei de vineri este programată prima sesiune de lucru a reuniunii informale a
miniştrilor de Finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale, prezidată de ministrul român de resort, Eugen
Teodorovici. Vor fi abordate teme precum priorităţile următorului ciclu instituţional şi calea de urmat pentru
Uniunea Pieţelor de Capital.

Sâmbătă, va avea loc cea de-a doua sesiune a reuniunii informale a miniştrilor de Finanţe din statele membre
UE. Agenda cuprinde teme precum impactul mobilităţii forţei de muncă asupra erodării bazei de impunere
în ţara de origine, în baza unui studiu al Centrului pentru Studii de Politică Europeană (CEPS), şi rolul
fiscalităţii în susţinerea creşterii economice.

Ministerul Sănătății, precizări privind proiectul prin care se

introduce coplata
Sursa: stiripesurse.ro

Ministerul Sănătăţii (MS) precizează, în ceea ce priveşte proiectul de OUG pentru modificarea legii 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, că nu intenţionează să introducă co-plata pentru serviciile medicale
acordate în unităţile sanitare de stat. MS arată că proiectul pus în dezbatere publică vrea să dea posibilitatea
asiguraţilor să beneficieze de servicii medicale la furnizori privaţi în contract cu CNAS, "cu plata de către
asigurat numai a diferenţei dintre tariful furnizorului privat şi cel suportat de CNAS", conform News.ro.

"Ministerul Sănătăţii nu intenţionează să introducă co-plata pentru serviciile medicale acordate în unităţile
sanitare de stat. Proiectul pus în dezbatere publică urmareşte o abordare legislativă unitară care este necesară
pentru a da posibilitatea persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate să
beneficieze de servicii medicale la furnizorii privaţi aflaţi în contract cu CNAS, cu plata de către asigurat
numai a diferenţei dintre tariful furnizorului privat şi cel suportat de CNAS, cu informarea şi acordul în
prealabil al acestuia", precizează Ministerul Sănătăţii.

Proiectul se află în dezbatere publică, mai arată MS.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a venit cu precizări: „Nu este vorba despre co-plată. Este vorba despre o
contribuție personală. Nu este vorba despre sistemul public, ci de sistemul privat. Acea contribuție personală
practic este diferența dintre tariful pe care îl decontează Casa de Asigurări de Sănătate pentru un anumit tip
de servicii și costul real al acelui serviciu. Și până acum pacientul plătea în sistemul privat.

Co-plata este altceva, contribuția personală este altceva. Este vorba doar de sistemul privat. Pacientul plătea
și până acum, dar nu aveau o definiție a ceea ce plăteau. Eu am spus că reglementează foarte clar ce plătește
pacientul. Deci ieșim din zona gri. El se ducea la privat, iar o parte din serviciu era asigurat de Casa de
Asigurări și o parte de furnizorii privați precum și alte denumiri. Prin acest OUG toți acești bani sunt numiți
contribuție personală: atât”, a declarat ministrul Sănătății, Sorina Pintea, în direct la Realitatea TV.

Cel mai prost plătiți estici din Olanda nu sunt români

Sursa: DCnews

Angajaţii din Polonia, România şi alte state din Europa Centrală şi de Est (CEE) care lucrează în Olanda
obţin cele mai scăzute salarii din toate grupurile de imigranţi, arată un studiu al Oficiului Naţional de
Statistică (CBS), publicat joi, informează site-ul dutchnews.nl.

Aproximativ 80% din cei 180.000 de polonezi care lucrează în Olanda câştigă mai puţin de 15 euro pe oră şi
18% dintre ei mai puţin de 10 euro, arată datele CBS.

Cei mai mulţi angajaţi din CEE lucrează în agricultură şi în sectorul de procesare a alimentelor, unde în mod
tradiţional sunt salarii scăzute.

Citește și: Australienii au cheltuit miliarde pentru droguri într-un singur an

În total, în Olanda lucrează 838.000 de angajaţi străini iar jumătate dintre aceştia vin din state membre ale
UE. Cei mai mulţi sunt din Polonia (180.000), Germania (46.000) şi Belgia (28.000).

De asemenea, datele CBS arată că 60% din angajaţii străini părăsesc Olanda după şase ani iar aproximativ
10% rezistă mai puţin de un an. Cel mai probabil este ca angajaţii din statele membre ale UE să rămână în
Olanda, arată studiul Oficiului Naţional de Statistică.

Michelin face angajări masive în România

Sursa: DCNews
Michelin România, parte a Grupului Michelin, lider mondial în domeniul anvelopelor, va angaja anul acesta
400 de specialişti şi operatori, atât în București, cât și în cele trei fabrici pe care compania le deține în Florești
(Prahova) și Zalău (Salaj).

Michelin România, parte a Grupului Michelin, lider mondial în domeniul anvelopelor, va angaja anul acesta
400 de specialişti şi operatori, atât în București, cât și în cele trei fabrici pe care compania le deține în Florești
(Prahova) și Zalău (Salaj).

Compania participă în această perioadă la nouă dintre cele mai importante târguri de joburi, care se desfășoară
în București, Cluj-Napoca, Ploiești sau Chișinău, cu workshop-uri dedicate, speakeri din top management-ul
Michelin România și stand interactiv la care specialiștii Michelin vor fi prezenți pentru a oferi informații și
a răspunde la întrebări.
Următorul târg la care compania va fi prezentă este Angajatori de Top 2019 care se va desfășura weekendul
acesta, între 5-6 aprilie 2019, la București, unde vor fi promovate atȃt pozițiile disponibile din centrul de
servicii, ȋn domeniile Finanțe, Logistică, Achiziții sau Resurse Umane, cȃt şi cele din departamentele tehnice:
Inginer proces, Manager producție, Inginer Automatist sau Inginer Calitate. Cu această ocazie, vor fi lansate
60 de poziții de Internship.

“Participarea în cadrul acestor târguri este o ocazie extraordinară pentru a cunoaşte candidați talentaţi, iar
pentru cei care ȋşi doresc o carieră dinamică într-o companie stabilă și inovativă este o bună ocazie să ia un
prim contact cu lumea Michelin și cu posibilitățile concrete de angajare. Avȃnd ȋn vedere diversitatea
posturilor pe care le avem ȋn companie, recrutăm atȃt poziţii entry-level, cȃt şi candidaţi experimentaţi, ȋn
industrie, servicii sau comerţ. In cursul acestui an, vom mai angaja, treptat, alte 400 de persoane, iar volumul
total de recrutare în următorii 5 ani depășește 1.500 de angajați. Faptul că headquarterul activităţilor Michelin
din Europa Centrală se află la Bucureşti, permite accesul angajaţilor noştri la experienţe şi parcursuri
internaţionale. Dezvoltarea angajaților este o preocupare continuă, ȋnca de la angajare, cu atât mai mult cu
cât Michelin angajează pentru o carieră și nu pentru un post. Acest aspect se regăsește în stabilitatea ridicată
a angajaților noștri comparativ cu piața” a adăugat Gabriela Alexandru, Regional HR Director Central Europe
Michelin.

Două greve și un contract de la partid

Sursa: RFI
Poate ceva mai târziu decât de obicei, din cauza valurilor făcute de ordonanța 114, în România apare și
sezonul de greve de primavară. Mulți ani la rând, devenise deja tradițională greva muncitorilor de la
Mioveni, de la uzinele Dacia, care în fiecare primăvară se mobilizau pentru grevă exact în momentul în
care se finaliza bugetul de salarii pentru anul în curs. Și tot în fiecare an, aproape matematic, după câteva
zile de greve, administrația și sindicatele se înțelegeau asupra creșterilor de salarii, matematic, la jumătatea
distanței dintre cererile sindicatelor și oferta inițială a conducerii uzinei. Anul trecut, însă, tradiționala grevă
de la Dacia nu a mai avut loc, ceea ce ne arată că administrația și sindicatele au înțeles ceva din conflictele
de muncă anterioare.

Anul acesta, am avut trei premiere deosebite în relația sindicate-conducerea companiilor. Este vorba despre
o grevă prelungită la fabrica Electrolux din Satu Mare, un anunț privind declanșarea unei greve la compania
Alro din Slatina și, în fine, un contract ciudat încheiat între sindicatul de la Poșta Română și partidul de
guvernământ.

Să plecăm de la cazul Alro. Ieri, două sindicate din companie au anunțat declanșarea conflictului de muncă.
Motivul? Sindicatele au cerut creșterea salariilor cu 800 lei pe lună pentru fiecare angajat, ceea ce înseamnă
o sumă netă de 450 lei. Liderii de sindicat au declarat că salariile la Alro sunt între 1.300 și 3.100 lei net.
Doar pentru a face o comparație, să mai completăm că directorul general al companiei a avur un venit
mediu lunar de aproximativ 54.000 euro, adică aproximativ 243.000 lei. Nu se pune problema ca salariile
muncitorilor de nivel mediu să fie neapărat apropiate de salariul managementului. Dar un raport de la 1 la
186 între salariul cel mai mic și cel mai mare, este deja foarte mult.

De asemenea, liderii de sindicat de la Alro Slatina susțin că acționarii au încasat dividende de 70 milioane
dolari, în contul anului 2018. Avantajul în cazul companiei din Olt este cotarea la Bursă astfel că
informațiile transmise de sindicate pot fi verificate. Din raportările companiei către Bursă se poate afla că
firma a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ trei miliarde lei, un profit net de 233
milioane lei, iar dividendele distribuite sunt în valoare de 694 milioane lei, care reprezintă dividendele
obținute în anii 2017 și 2018. Totodată, investițiile companiei au fost de 77 milioane de dolari, ceea ce nu
este deloc o sumă de neglijat. Efortul companiei pentru creșterea salariilor ar fi, în situația în care s-ar
accepta cererile sindicatelor de 800 lei pe lună pentru fiecare angajat înmulțit cu 2.500 de salariați, rezultă o
cheltuială totală de 24 milioane de lei, adică aproximativ 10% din profitul net obținut anul trecut sau 8%
din cifra de afaceri. Desigur, sunt doar calcule seci, din afara companiei. Managementul firmei trebuie să
decidă dacă revendicările salariale pot fi satisfăcute sau nu, dar indicii par favorabili salariaților. Din acest
punct de vedere va fi interesant de văzut cum va evolua protestul de la Alro Slatina.

La Electrolux Satu Mare, situația este mult mai complicată. De mai mult de 20 de zile muncitorii se află în
grevă. Sindicatul a cerut o creștere salarială cu 620 lei brut lunar, în timp ce administrația oferă o creștere
cu 5% a salariilor plus un bonus de 150 lei, ceea ce ar însemna un plus de 150 lei net la salariu.

Mai trebuie adăugat că Electrolux a acumulat pierderi de 105 milioane lei, în perioada 2008-2015, revenind
în anul 2016 la un profit de aproximativ 12 milioane de lei. La fabrica din Satu Mare se produce un aragaz
special, în premieră mondială, ceea ce înseamnă că există o valoare adăugată semnificativă. Este puțin,
probabil, însă ca firma din Satu Mare să poată oferi salarii ca în Suedia, așa cum au cerut sindicatele, pentru
că performanțele diferă. Dar, un plus salarial se poate acorda.

În fine, sindicatele de la compania națională Poșta Română au pus umărul la creșterea veniturilor firmei
semnând un contract cu principalul partid de guvernământ. După cum se poate vedea, banii de la stat și de
la partid sunt mai siguri și mai simplu de obținut decât cei din economia liberă.

Pledează pentru dreptul lucrătorilor la informare

Sursa: Jurnalul Bihorean

S-a creat o ruptură între management şi lucrători, spun reprezentanţii sindicaliştilor.
Copied to clipboard
ORADEA. Reprezentaţi ai instituţiilor publice bihorene, dar şi ai companiilor private, s-au întâlnit ieri cu
cei ai Blocului Naţional Sindical (BNS). Întâlnirea de la Oradea face parte dintr-o campanie pe care BNS a
iniţiat-o în urmă cu aproximativ o lună, o campanie care-şi propune să-i aducă la aceeaşi masă, într-o suită
de întâlniri care au avut loc şi vor avea loc, pe actorii sociali relevanţi din societatea românească; de la
organizaţiile sindicale la cele patronale şi, nu în ultimul rând, reprezentanţii autorităţilor publice. Această
campanie vizează consultarea părţilor interesate pe un ansamblu de norme legislative, respectiv un proiect
de lege, completat de o hotărâre de guvern şi de un regulament de aplicare.

Lege inaplicabilă
„Toate vizează consultarea şi informarea angajaţilor, indiferent că sunt salariaţi la o instituţie publică, unde
trebuie să respecţi anumire reguli şi anumite proceduri, că sunt salariaţi într-o companie cu capital de stat
unde există alte reguli, alte mecanisme, alte constrângeri, sau că sunt salariaţi în companii private. În
România de azi nu se operează acest concept european, cu toate că el este obligatoriu. În acest sens, cu un
an înainte de aderarea ţării noastre la UE, România a luat directiva europeană care era obligatorie, a tradus-
o şi a transformat-o într-o lege. Aceasta este însă cea mai puţin utiliză lege din România. Faptul că în
mediul economic, dar şi în instituţiile publice, acest proces de informare, consultare a lucrătorilor se
produce foarte rar, sau aproape deloc, duce la comportamente mai puţin pozitive şi de o parte şi de alta, la
randamente mai scăzute în activitatea lucrătorilor”, ne-a spus Dumitru Constantin, preşedintele BNS.
Această sesiune de dezbatere publică privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare şi co-decizie în
întreprindere se realizează în cadrul proiectului intitulat „Etică-eficienţă, transparenţă şi intimitate în cariera
din administraţie”.

„În România nu există această cultură în care angajaţii să fie consultaţi şi implicaţi în luarea deciziilor.
Această cultură există însă în alte economii care performează. Se regăseşte, spre exemplu, în cultura
economiei germane, unde discutăm şi despre co-gestiune, în care salariaţii sunt implicaţi inclusiv în
procesul de luare a unor decizii manageriale importante, sau există foarte bine consolidat în cele mai
performante economii din UE, ţări în care s-au construit nişte modele care presupun un lucru şi o
comunicare mult mai eficiente între capital şi forţa de muncă”, a punctat preşedintele BNS.

Neavând acest mecanisme puse la punct, deoarece legea este inaplicabilă, s-a creat o ruptură între
management şi lucrători, spun reprezentanţii sindicaliştilor, care doresc să vină cu un cadru legislativ care
să opereze pentru toate tipurile de angajatori din România. Pentru ca acest proiect de modificare legislativă
să aibă succes după ce a fost elaborat proiectul de lege, BNS organizează campanii de dezbatere publică în
toată ţara. „Îi invităm pe toţi cei care ar trebui să aplice această lege să vină cu propuneri de ameliorare a
legii, astfel încât să mergem în Parlament şi să spunem că acest proiect nu este unul făcut pe genunchi, ci
este rezultatul unui proces de consultare a sute de directori de resurse umane, a sute de conducători de
instituţii”.

La Oradea a fost cea de-a treia reuniune. Debutul consultării a fost la Prahova, iar în urmă cu trei săptămâni
a avut loc o întâlnire la Craiova. Următoarea întâlnire urmează să aibă loc cu grupul-ţintă din Iaşi, urmând
ca astfel de întâlniri să aibă loc în toate regiunile ţării, până la sfârşitul lunii mai.

Studiu al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung: Tinerii cred în

viitorul lor, dar nu în cel al României
Sursa:cursdeguvernare.ro
Aproximativ 70% din populația tinerilor români cu vârste între 14–29 de ani nu doresc, în momentul de
față, să se mute în altă țară, conform Studiului despre Tinerii din România 2018/2019, realizat la comanda
Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).

Proporția este mai mare în cazul segmentului de vârstă 14–19 ani, dar această intenție scade cu vârsta.

Comparativ cu 2014, se constată o creștere consistentă a celor ce optează să rămână în țară – în urmă cu
cinci ani, 60% din tinerii români doreau să plece pentru cel puțin șase luni, iar anul trecut doar 30%.

Analiza oferă și posibile explicații pentru răsturnarea opțiunilor, explicații cu atât mai necesare cu cât
datele INS arată că plecările la muncă în străinătate sunt în creștere, cu ritmuri diferite pe categoriile de
vârstă.

Diferența ar putea fi “cu ușurință atribuită faptului că România se afla încă într-o perioadă de constrângeri
economice în 2014, iar acum a înregistrat deja mai mulți ani de creștere economică mai susținută, însă este
posibil, de asemenea, să fie un efect de chestionar”, se precizează în analiză.

Ultima explicație este sugerată și de rezultatele de la un alt set de întrebări.

La cele trei perspective privind viitorul, tinerii sunt foarte optimiști în ceea ce privește evoluția personal,
dar pesimiști când e vorba despre progresul economiei sau societății românești.

Astfel, patru din cinci tineri intervievați cred că viitorul le va aduce o situație mai bună, în timp ce doar
puțin peste trei din 10 consideră că situația economică a României va fi mai bună în viitor. 63% din total
cred că România va fi, din punct de vedere economic, cel mult în aceeași situație ca și acum:

Proiecția unui viitor personal mai bun reflectă încrederea în forțele proprii, dar, atrag atenția autorii
analizei, se poate traduce și printr-o temere a tinerilor că toate aspirațiile lor vor fi realizate în străinătate,
nu în țară.
O altă variantă a interpretării ar fi că, rămași în România, ei se vor detașa de realitățile întregii societăți
românești.

Persoanele cu vârsta de până la 22 de ani sunt mai încrezătoare în viitorul lor, “dar optimismul pare să se
topească odată cu trecerea timpului, chiar dramatic după vârsta intrării pe piața muncii”, constată analiza.
Tinerii cu vârste cuprinse între 27–29 de ani sunt încă optimiști, în general, dar mult mai temperați.