REVISTA PRESEI 12.04.

2019
Contents
Preşedintele Iohannis continuă consultările cu partidele; ALDE nu va participa, PSD urmează să-şi
stabilească delegaţia ............................................................................................................................... 1
CSM: Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a independenţei justiţiei ...................... 3
Rovana Plumb: Nu intrăm în jocuri electorale nici măcar dacă ele vin de la colegi din PES................... 3
PSD despre anunţul PES: Aşteptăm cu interes să ne spună concret care sunt aspectele care îi
îngrijorează ............................................................................................................................................. 4
Toader: Va veni un moment în care voi vorbi şi mai mult şi mai multe ................................................. 5
Ministerul Energiei: Programul asumat de România vizează închiderea minelor ce pun probleme
serioase de mediu şi de eficienţă economică ......................................................................................... 6
Indicele de percepţie FIC: Majoritatea investitorilor străini din România susţine că mediul de afaceri
s-a înrăutăţit............................................................................................................................................ 7
#Romania2019.eu/Plumb: Obiectivul Preşedinţiei române este un acord parţial până la 30 iunie pe
pachetul legislativ privind politica de coeziune ...................................................................................... 8
Bulgaria şi România rămân statele UE cu cele mai scăzute costuri cu mâna de lucru (Eurostat) ........ 10
#Romania2019.eu/Comisarul Thyssen: Propunem creşterea cu 17% a finanţării României prin Fondul
Social European Plus ............................................................................................................................. 11
România, printre statele UE unde companiile străine generează o mare parte din valoarea adăugată
.............................................................................................................................................................. 12
Liviu Dragnea anunță REMANIEREA Guvernului: Iohannis va fi circarul șef ......................................... 12
Contre puternice în Guvern şi Comisia Europeană. Comisarul Corina Creţu, replică dură pentru
ministrul Transporturilor....................................................................................................................... 13
Reuniunea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale: eradicarea sărăciei şi dezvoltarea
economică, printre problemele analizate ............................................................................................. 14
Raport OCDE: 'Discrepanțele sociale determină erodarea clasei de mijloc' ........................................ 15
Capitalul străin în România și în UE – ponderea valorii adăugate. Observaţii, lecții, socoteli.............. 16
Protest al angajaţilor de la Dacia! ......................................................................................................... 17
Negocierea contractului de muncă de la CFR, sub spectrul grevei generale........................................ 18

Preşedintele Iohannis continuă consultările cu partidele;

ALDE nu va participa, PSD urmează să-şi stabilească
delegaţia
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis continuă vineri, la Palatul Cotroceni, consultările cu partidele parlamentare pe
tema situaţiei din justiţie.

Potrivit agendei, şeful statului ar urma să se consulte cu reprezentanţii PSD de la ora 11,00 şi cu cei ai ALDE
de la ora 12,00.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că nu va participa la aceste consultări, dar că va fi desemnată o
delegaţie din partea partidului. El a declarat joi seară că Partidul Social Democrat va fi reprezentat la
Cotroceni de deputatul Eugen Nicolicea şi alte două persoane, care vor fi anunţate vineri dimineaţă.

Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că formaţiunea sa nu va onora invitaţia la consultări

lansată de preşedintele Klaus Iohannis. Deputatul Varujan Vosganian, vicepreşedinte al ALDE, a declarat
joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că decizia formaţiunii sale de a nu participa la consultările de
la Cotroceni reprezintă un avertisment pentru preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a declarat miercuri că i se pare "de-a dreptul ciudat" faptul că unele partide nu vor să participe
la consultările pe tema justiţiei, precizând că este vorba de o ofertă la dialog.

"Faptul că unii nu vor să vină la discuţii cu preşedintele României mi se pare de-a dreptul ciudat. Nu oblig
pe nimeni, e o ofertă. Să refuzi o ofertă la dialog e cel puţin ciudat", a spus Iohannis la Bruxelles.

Preşedintele a avut joi consultări cu reprezentanţii PNL, USR, PMP, UDMR şi cu cei ai Grupului
minorităţilor naţionale. La finalul consultărilor, Iohannis a declarat că toţi cei care au participat la aceste
discuţii au îmbrăţişat ideea organizării unui referendum.

"Toţi au îmbrăţişat ideea organizării unui referendum. (...) Toţi au fost de acord că oamenii trebuie încurajaţi
să participe la referendum", a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Şeful statului le-a trimis vinerea trecută o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice
reprezentate în Parlament prin care i-a invitat la consultări pe tema situaţiei din justiţie joia şi vinerea aceasta,
la Palatul Cotroceni. În scrisoare se preciza că fiecare delegaţie poate fi formată din maximum cinci persoane.

În martie, preşedintele Iohannis a anunţat referendumul pe tema situaţiei din justiţie iar pe 1 aprilie a solicitat
Parlamentului o nouă consultare pentru lărgirea ariei de cuprindere a consultării naţionale care va avea loc
pe 26 mai.

"Ne dăm seama că acea consultare iniţială pe care am făcut-o, consultarea Parlamentului, a vizat doar o parte
din marile probleme pe care le creează PSD. Am decis să fac o reconsultare a Parlamentului, o nouă
consultare a Parlamentului României pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului. Voi adresa
Parlamentului României o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum pentru a-l face
mai eficient şi mai puternic. Referendum pe 26 mai. Avertizez Guvernul României să nu emită ordonanţe de
urgenţă în aceste domenii, justiţie, politică penală, până când nu se exprimă poporul, până când nu cunoaştem
voinţa suverană a românilor", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Pe 26 martie, preşedintele Iohannis a avut consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile pe tema

referendumului iar pe 27 martie el s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor
profesionale ale magistraţilor pe tema situaţiei actuale din sistemul judiciar.

CSM: Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a

independenţei justiţiei
Sursa: Agerpres

Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept,
prevăzut de Constituţia României, precizează, joi, Consiliul Superior al Magistraturii.

Precizarea vine în contextul în care în şedinţa de miercuri, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a
avizat negativ propunerea legislativă formulată de parlamentari de la PNL privind eliminarea pensiilor de
serviciu pentru anumite categorii profesionale, printre care judecători şi procurori, personal auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă având în vedere că
principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii
financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Acordarea
pensiei de serviciu constituie o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de
art. 1 alin. 3 din Constituţia României", se precizează într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit CSM, aceasta nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o
compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună
magistraţii şi care impune "obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au", aşa cum s-
a reţinut, de altfel, şi de către Curtea Constituţională a României prin Decizia 873 din data de 25 iunie 2010.

"În ceea ce priveşte eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, faţă de succesiunea în timp a cadrului normativ, prin care
anterior au fost eliminate şi ulterior reintroduse pensiile de serviciu, s-a apreciat că o nouă eliminare a pensiei
de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilităţii cadrului normativ şi ar reprezenta un regres al
reglementării în acest domeniu pentru această categorie de personal", menţionează Consiliul.

Rovana Plumb: Nu intrăm în jocuri electorale nici măcar dacă

ele vin de la colegi din PES
Sursa: Agerpres

Poziţia afişată pe site-ul PES pe tema situaţiei statului de drept din România "nu este una statutară şi asumată
în ansamblu de PES, ci mai degrabă o declaraţie politică în context electoral, generată de dezinformări",
susţine preşedintele OFSD, Rovana Plumb.
"Nu intrăm în jocuri electorale nici măcar dacă ele vin de la colegi din PES! Acea poziţie afişată ieri pe site-
ul PES nu este statutară, ci reflectă mai degrabă o declaraţie politică în context electoral. În realitate, situaţia
PSD nu a fost discutată în cadrul întâlnirii PES. Este trist că propaganda anti-PSD a ajuns atât de departe
încât să influenţeze inclusiv opiniile unora dintre colegii PES. Este cu atât mai trist cu cât acest lucru se
întâmplă în cadrul aceleiaşi familii politice", a declarat Rovana Plumb, potrivit unui comunicat al PSD
transmis joi.

Potrivit acesteia, lucrurile trebuie clarificate. "Nu vom tolera o astfel de atitudine care se bazează pe
dezinformări. Cred că lucrurile pot fi şi trebuie clarificate. Avem toată deschiderea să îi ajutăm pe acei colegi
nemulţumiţi să înţeleagă realitatea din România. Le punem la dispoziţie absolut toate informaţiile pentru a-
şi face o imagine corectă. În ciuda dezinformărilor şi jocurilor electorale, reiterez faptul că PSD susţine statul
de drept din România, tot aşa cum susţine şi respectarea drepturilor omului. Pentru că statul de drept fără
drepturile omului nu are cum să funcţioneze", a menţionat Rovana Plumb.

Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev, a anunţat, în cadrul unei reuniuni a liderilor
socialişti, care a avut loc miercuri, la Bruxelles, că relaţiile cu Partidul Social Democrat din România sunt
îngheţate, potrivit unui comunicat postat pe site-ul PES.

''În timpul reuniunii, preşedintele PES, Serghei Stanişev, a reiterat îngrijorările continue ale PES în legătură
cu respectarea statului de drept în România. El i-a informat pe prim-miniştrii, comisarii europeni şi liderii
partidelor că, până când Guvernul român nu-şi va clarifica angajamentul faţă de respectarea statului de drept
şi nu va urma recomandările Comisiei Europene, conducerea PES va considera îngheţate relaţiile cu PSD, în
aşteptarea unei discuţii oficiale la viitoarea reuniune a conducerii PES, în iunie, unde calitatea de membru
PES al PSD România va fi luată în discuţie. El a încheiat spunând că niciun eveniment PES nu va fi organizat
până atunci împreună cu PSD'', se menţionează în comunicatul PES.

PSD despre anunţul PES: Aşteptăm cu interes să ne spună

concret care sunt aspectele care îi îngrijorează
Sursa:Agerpres

PSD susţine că anunţul liderului socialiştilor europeni privind îngheţarea relaţiilor cu formaţiunea social-
democrată din România nu reprezintă "poziţia de ansamblu a PES", adăugând că "aşteaptă cu interes" să afle
care sunt aspectele care îngrijorează.

"Acest tratament al unor colegi din PES este inadmisibil. Ne putem aştepta la mistificări şi acuzaţii fără
acoperire din partea adversarilor politici ai PSD, dar nu din partea propriei familii. Înţelegem că, în realitate,
situaţia PSD nu a fost discutată în cadrul întâlnirii PES, ceea ce indică faptul că acea poziţionare nu reflectă
poziţia de ansamblu a PES. Dar, dacă sunt colegi în PES care au îngrijorări cu privire la statul de drept din
România, aşteptăm cu interes să ne spună concret care sunt aspectele care îi îngrijorează. Până acum, nimeni
dintre cei care s-au arătat îngrijoraţi de situaţia din România nu a putut indica un element concret care să le
justifice îngrijorarea", este reacţia PSD la anunţul preşedintelui PES, Serghei Stanişev.

Potrivit PSD, "toată această poveste legată de statul de drept din România este mai degrabă o chestiune
motivată de o logică electorală, decât de o îngrijorare reală" şi "toată această efervescenţă se va stinge după
alegerile din 26 mai".
 "Atunci, după alegeri, situaţia va fi cu totul alta, când cei aleşi în numele PSD vor avea o poziţie mult mai
puternică. Atunci va veni şi răspunsul nostru. Însă acum nu vom intra în acest joc şi nu e cazul să-i acordăm
o atenţie mai mare decât e cazul", se arată comunicatul PSD.

Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev, a anunţat, în cadrul unei reuniuni a liderilor
socialişti, care a avut loc miercuri, la Bruxelles, că relaţiile cu Partidul Social Democrat din România sunt
îngheţate, potrivit unui comunicat postat pe site-ul PES.

''În timpul reuniunii, preşedintele PES, Serghei Stanişev, a reiterat îngrijorările continue ale PES în legătură
cu respectarea statului de drept în România. El i-a informat pe prim-miniştrii, comisarii europeni şi liderii
partidelor că, până când Guvernul român nu-şi va clarifica angajamentul faţă de respectarea statului de drept
şi nu va urma recomandările Comisiei Europene, conducerea PES va considera îngheţate relaţiile cu PSD, în
aşteptarea unei discuţii oficiale la viitoarea reuniune a conducerii PES, în iunie, unde calitatea de membru
PES al PSD România va fi luată în discuţie. El a încheiat spunând că niciun eveniment PES nu va fi organizat
până atunci împreună cu PSD'', se menţionează în comunicatul PES.

Toader: Va veni un moment în care voi vorbi şi mai mult şi mai

multe
Sursa: Agerpres

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că, deşi în prezent "dă răspunsuri uneori parţiale" referitoare la
acţiunile sale, va veni un moment în care va vorbi "mai mult şi mai multe".

Întrebat dacă s-a simţit umilit la Bruxelles, aşa cum spunea liderul PSD, Liviu Dragnea, pentru că a prezentat
doar câteva articole din ordonanţa pe care intenţiona să o dea, Toader a răspuns: "Lasă. Întrebaţi-l pe dânsul
de ce, iar eu dau răspunsuri uneori parţiale, dar probabil că va veni un moment în care voi vorbi şi mai mult
şi mai multe".

Referindu-se la faptul că Liviu Dragnea nu l-ar mai susţine pentru funcţia de ministru, Toader a spus că nu îi
transmite nimic acestuia.

"Nu îi transmit nimic. Fiecare face ceea ce ştie şi ce crede", a spus Toader joi la Parlament.

Toader s-a aflat joi la Palatul Parlamentului într-o vizită cu un grup de studenţi.

Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat Guvernului să înceteze cu discuţia despre Codurile penale şi totodată a
apreciat că Parlamentul trebuie să finalizeze procedura pe marginea acestora.

"Deci eu cer guvernului în mod ferm să înceteze cu această discuţie la nesfârşit. Parlamentul începuse
procedura de finalizare a votului pentru Codurile penale, după verificarea de la Curtea Constituţională. A fost
o greşeală a PSD că a crezut în unii care au spus că vor da aceste Coduri prin Ordonanţe de urgenţă ca să
ajungă la final să se meargă, din câte am înţeles, cu vreo 7 - 8 articole la Bruxelles într-o mare umilinţă. Deci,
în ceea ce priveşte Codurile penale şi legislaţia respectivă, Parlamentul trebuie să-şi urmeze cursul pe care îl
începuse. Că se vor adopta în această sesiune, în sesiunea următoare, când se vor adopta, aceste legi trebuie
să fie finalizate pentru că au deasupra lor controlul CCR. Guvernul trebuie să se ocupe serios de programul de
guvernare, când are de gând să adopte ceva anunţă azi şi adoptă într-o săptămână, nu putem lăsa să se discute
despre nişte teme parazite luni de zile. Aici doamna prim ministru trebuie să ia o decizie, este apanajul
dumneaei", a afirmat liderul PSD, pe 5 aprilie.

Ministerul Energiei: Programul asumat de România vizează

închiderea minelor ce pun probleme serioase de mediu şi de
eficienţă economică
Sursa: Agerpres

Închiderea minelor necompetitive este un program asumat de România în urmă cu opt ani şi vizează doar
minele care pun probleme serioase de mediu şi eficienţă economică, susţin reprezentanţii Ministerului
Energiei (ME).

"Închiderea minelor necompetitive din România este un program asumat de ţara noastră în urmă cu opt ani,
respectiv în anul 2011 şi modificat de Guvernul Cioloş (2016) prin includerea a două noi mine în lista celor
neviabile economic: Lonea şi Lupeni. Pentru cei care nu au înţeles, acest plan nu este unul de închidere a
minelor din România. Acesta este un plan de închidere a minelor care pun probleme serioase de mediu şi
eficienţă economică. Mai mult, subliniem că cei care astăzi declară apocaliptic sfârşitul industriei miniere
din ţara noastră au aprobat aceleaşi ajutoare de stat destinate închiderii minelor neviabile, convenite cu
Comisia Europeană, în cuantum mult mai mare. Mai exact, vorbim despre acordarea sumei de 74,714
milioane de lei pentru închiderea minelor Petrila, Paroşeni şi Uricani în anul 2017", se arată într-un comunicat
al ministerului.

Precizările ME vin după ce în spaţiul public au apărut declaraţii care criticau decizia Guvernului de a închide
trei mine de cărbune din Valea Jiului.

Guvernul a aprobat miercuri acordarea de ajutoare de stat pentru închiderea minelor de cărbune
necompetitive din Complexul Energetic Hunedoara (CEH) şi din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri
Mine Valea Jiului (SNIM).

Ministerul Energiei precizează că suma totală implicată de toate Guvernele care s-au succedat în perioada
2011-2019 este de 1,4 miliarde de lei pentru companiile CEH şi SNIM, în condiţiile în care suma totală
autorizată de CE pentru acest proces este de 1,6 miliarde de lei.

"Cât priveşte îngrijorările aceloraşi declaranţi privind furnizarea de cărbune pentru CEH, reamintim că în
cadrul CEH rămân două mine în exploatare - Vulcan şi Livezeni - care vor asigura necesarul de cărbune
pentru producerea energiei electrice şi termice în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Aşadar, cei care
speculează abandonul industriei miniere în România nu doar că se înşeală dar induc o stare de nelinişte inutilă
în zona Văii Jiului. Asta pentru că actualul Guvern nu doar că pune în aplicare planul de închidere a minelor
necompetitive din România, dar are în derulare planuri de revigorare a industriei miniere", se mai arată în
comunicat.

În acest context, ME precizează că Guvernul actual pregăteşte construcţia unui grup nou de producţie în
cadrul CEH la Mintia. Această investiţie în ciclu combinat va stabiliza economic, social şi energetic întreaga
regiune şi, implicit, România. Decizia de investiţie a grupului de la Mintia a fost deja luată de compania de
stat Romgaz, aceasta fiind deja angrenată în pregătirea demarării procesului investiţional (studiu de
fezabilitate).

"În concluzie, ne rezervăm dreptul de a demonta toate aceste speculaţii care nu fac altceva decât să transforme
un adevăr şi o preocupare reală guvernamentală pentru viabilitatea sectorului miner din România într-o
cleveteală politică", mai spun reprezentanţii ME.

Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din
cadrul Complexului Energetic Hunedoara şi din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului,
a anunţat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

"Guvernul a aprobat două hotărâri de guvern, la propunerea Ministerului Energiei, privind aprobarea
acordării unor ajutoare de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul
Societăţii Complexul Energetic Hunedoara şi din cadrul Societăţii Naţionale de închideri Mine Valea Jiului
S.A. (...) Pentru Complexul Energetic Hunedoara, Ministerul Energiei a propus acordarea unui ajutor de stat
de 60,6 milioane de lei. Acordarea acestui ajutor de stat este în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene.
De asemenea, pentru închiderea minelor necompetitive din Societatea Naţională de Închideri Mine Valea
Jiului S.A., pentru anul 2019, România şi Comisia Europeană au convenit în 2012 un plan privind închiderea
minelor, iar acum a fost acordat un ajutor de stat de 52,7 milioane de lei", a declarat Nelu Barbu la finalul
şedinţei de guvern de miercuri.

Indicele de percepţie FIC: Majoritatea investitorilor străini

din România susţine că mediul de afaceri s-a înrăutăţit
Sursa: Agerpres

Aproape 85% dintre investitorii străini care activează în România declară că mediul de afaceri din ţară s-a
înrăutăţit, arată cele mai recente rezultate ale indicelui percepţiei membrilor Consiliului Investitorilor Străini
(FIC) despre mediul de afaceri, realizat în luna martie a acestui an.

Conform sursei citate, 24% dintre respondenţi se aşteaptă ca veniturile lor să se contracte, în acest an faţă de
doar 14%, în 2018, în timp ce 20% estimează că afacerile lor se vor contracta, comparativ cu 12% care
anticipau acest lucru, în martie 2018.

De asemenea, aproximativ 20% dintre cei chestionaţi văd o diminuare a exporturilor şi a activităţii lor pe
piaţa internă, dublu faţă de acum şase luni, iar 30% se aşteaptă ca rezultatele propriilor afaceri, pentru
următoarele 12 luni, să se înrăutăţească faţă de perioada anterioară, comparativ cu 15% care aveau aceste
aşteptări în martie 2018.

Peste o treime dintre respondenţi (35%) prevăd un declin al investiţiilor lor, aproape dublă faţă de anul trecut,
când procentajul era de 19%. În plus, 37% dintre investitori consideră că vor angaja mai puţine persoane în
perioada următoare, în timp ce, în 2018, doar 17% au răspuns astfel.

"Încă observăm un număr consistent de respondenţi, care considera ca afacerea lor va creşte şi care vor
continua sa investească, dar exista semne ca aceasta tendinţă se poate inversa. Este încă prematur să ştim
dacă vorbim despre o schimbare pe termen scurt sau ceva structural şi mai profund. Vom avea o viziune mai
buna atunci când vom derula sondajul în septembrie 2019. Totuşi, văzând aceste rezultate, considerăm că
trebuie să transmitem un avertisment timpuriu şi anume că norii par să se adune, iar lipsa de predictibilitate
pe care am văzut-o în ultima perioadă începe să aibă efecte negative. Aproape 85% dintre respondenţi declară
ca mediul de afaceri din România s-a înrăutăţit, procent record în sondajul FIC până în prezent. După OUG
79, la finalul anului trecut, OUG 114/2018 a avut un impact puternic asupra unor sectoare importante din
economia românească şi a condus şi la scădere semnificativă a Bursei atât din cauza prevederilor sale, cât şi
din cauza absenţei totale a dialogului şi a transparenţei. Companiile activează acum într-un mediu de afaceri
care aşteaptă, în orice moment, o ordonanţă de urgenţă cu impact asupra operaţiunilor şi profitabilităţii lor",
se menţionează într-un comunicat de presă al FIC, transmis joi AGERPRES.

Rezultatele Indicelui de percepţie al FIC arată că mediul de afaceri se confruntă, în prezent, cu noi îngrijorări
privind modificările propuse pentru Legea Dialogului Social, incertitudini legate de sistemul Pilonul 2 de
pensii şi piaţa de capital din România, lipsa forţei de muncă şi diminuarea cererii din zona euro. "Atenţia
prea mare acordata modificărilor sistemului judiciar criticate de Comisia Europeana duce la scăderea
încrederii deoarece creează impresia că un mediu de afaceri sănătos nu este o prioritate pentru autorităţi. Deşi
încă nu ştim dacă acest declin al percepţiei investitorilor este trecător sau va fi de lungă durată, credem că
fereastra măsurilor cu rezultate imediate şi a stimulentelor fiscale se închide cu repeziciune. Ca România să
menţină ritmul de creştere din anii trecuţi sunt necesare reforme profunde, dar şi o abordare diferită în ceea
ce priveşte procesul legislativ şi dialogul cu mediul de afaceri. Politicile publice de importanţă majoră nu
mai trebuie adoptate fără dialog şi analize de impact bine făcute, infrastructura trebuie construită,
administraţia trebuie să se digitalizeze, iar companiile din România trebuie să urce în lanţul valoric global",
se notează în raport.

Membrii FIC au investit zeci de miliarde de euro în economia românească, angajează aproximativ 185.000
de persoane şi au o cifră de afaceri totală de peste 190 miliarde de lei, o cincime din PIB-ul românesc.

La această ediţie a indicelui de percepţie au răspuns 47 dintre cei 125 de membri FIC.

#Romania2019.eu/Plumb: Obiectivul Preşedinţiei române este

un acord parţial până la 30 iunie pe pachetul legislativ privind
politica de coeziune
Sursa: Agerpres

Obiectivul Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene este ca la finalul acesteia să existe în Consiliu
un acord parţial pe tot pachetul legislativ privind politica de coeziune, a declarat joi ministrul Fondurilor
Europene, Rovana Plumb.

Aceasta a făcut declaraţiile la finalul unei întâlniri cu comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă,
afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, care a venit la Bucureşti pentru
reuniunea miniştrilor Muncii din statele UE, organizată în contextul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

"În toată perioada Preşedinţiei României am spus că suntem ambiţioşi şi am avansat foarte multe dosare, dar
în acelaşi timp şi realişti, ţinând cont de toate provocările de la nivelul UE. Din cele 8 blocuri tematice în
cadrul pachetului legislativ privind coeziunea, care cuprinde şi regulamentele fondurilor europene pentru
viitoarea perioadă de programare, am obţinut pentru 7 dintre ele mandat din partea Consiliului UE. Obiectivul
nostru este ca la 30 iunie, practic la 25 iunie, când avem Consiliul Uniunii Europene, să putem să avem un
acord parţial pe tot pachetul legislativ privind politica de coeziune", a afirmat Rovana Plumb.
Aceasta a precizat că Preşedinţia română a obţinut mandat din partea Consiliului UE să înceapă negocierile
cu Parlamentul European pe subiectul coeziunii.

"Pentru perioada următoare de programare, pentru că suntem în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului
UE, pot să vă spun că după 3 luni de zile, în ceea ce priveşte pachetul legislativ pe coeziune, care cuprinde
toate regulamentele de utilizare a fondurilor europene, deci inclusiv Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul
de Coeziune şi Fondul Social European, am obţinut mandat din partea Consiliului Uniunii Europene, a
Consiliului pe Coeziune, pentru a putea începe negocierile cu viitorul Parlament European", a explicat
Rovana Plumb.

Aceasta a explicat că, în prezent, Ministerul Fondurilor Europene stabileşte direcţiile de investiţii prin Fondul
Social European pentru perioada următoare.

"Astăzi stabilim direcţiile de investiţii pentru perioada următoare de programare cu finanţare europeană prin
Fondul Social European (FSE). FSE investeşte atât în ceea ce priveşte start-up-urile, crearea de noi locuri de
muncă, în sănătate, în educaţie, în comunităţile marginalizate, prin ajutorarea grupurilor vulnerabile şi de
asemenea, există o prioritate de investiţii în ceea ce priveşte tinerii, pentru combaterea ratei de neocupare în
rândul tinerilor, iar în ceea ce priveşte actuala perioadă de programare, FSE, care este gestionat din Programul
Operaţional Capital Uman, a lansat linii de finanţare care au contribuit şi contribuie în investiţii în tot ceea
ce înseamnă ocuparea forţei de muncă, sănătate, educaţie, grupuri vulnerabile, asistenţă socială pentru aceste
comunităţi care au nevoie de intervenţii din partea statului", a declarat Rovana Plumb.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Aceasta a detaliat situaţia actuală a utilizării banilor europeni de către România.

"În momentul de faţă, în ceea ce priveşte utilizarea banilor europeni pe actuala perioadă de programare,
pentru care avem o alocare de 5,1 miliarde de euro, avem apeluri lansate - ceea ce înseamnă linii de finanţare
- de 4 miliarde de euro; 78% din alocare sunt linii de finanţare în piaţă. Contracte încheiate sunt de 3,2
miliarde de euro, sumele primite de la Comisia Europeană sunt de 870 de milioane de euro şi tot atâţia bani
am trimis către beneficiari", a afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Rovana Plumb i-a mulţumit comisarului european Marianne Thyssen pentru sprijinul acordat României.

"I-am mulţumit pentru modul de dialog constructiv în aşa fel încât politicile publice pe care le finanţăm cu
bani europeni să conducă la un impact pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor noştri, considerând
prioritare pentru perioada următoare de programare investiţia în tineri, în copii, în tot ceea ce înseamnă
comunităţi marginalizate. Egalitatea de gen şi toate celelalte politici publice privind creşterea ratei de ocupare
sunt esenţiale şi vom colabora în continuare pentru ca acestea să aibă în continuare rezultatul pe care îl dorim,
pentru o Europă mai solidară, mai socială, mai incluzivă, pentru consolidarea proiectului nostru european",
a încheiat ministrul Fondurilor Europene.
Potrivit Comisiei Europene, Fondul Social European Plus se va concentra pe investiţiile în capitalul uman şi
pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Fondul contribuie la acţiunile
de abordare a provocărilor globale, menţine echitatea socială, dar stimulează şi competitivitatea Europei.

Fondul Social European Plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond Social European,
creată prin fuziunea a cinci fonduri şi programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE şi
statelor membre să ofere un sprijin mai integrat şi mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale
de pe piaţa muncii cu care se confruntă astăzi cetăţenii europeni, completează Comisia Europeană.

De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii
persoanelor eligibile prin intermediul unei combinaţii mai bune de asistenţă materială şi asistenţă socială
cuprinzătoare.

Bulgaria şi România rămân statele UE cu cele mai scăzute

costuri cu mâna de lucru (Eurostat)
Sursa: Agerpres

În 2018 comparativ cu 2017, costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie (excluzând agricultura şi
administraţia publică) exprimat în euro a crescut cu 2,7% în Uniunea Europeană şi de 2,2% în zona euro,
arată datele publicate joi de Eurostat.

La fel ca şi în 2017, Bulgaria şi România au fost şi anul trecut statele membre UE cu cele mai scăzute costuri
orare cu mâna de lucru, 5,4 euro respectiv 6,9 euro, în creştere faţă de 2017 când costul orar cu mâna de lucru
a fost de 4,9 euro în Bulgaria şi de 6,2 euro în România. La polul opus, statele membre cu cele mai ridicate
costuri orare cu mâna de lucru în 2018 au fost: Danemarca (43,5 euro), Luxemburg (40,6 euro), Belgia (39,7
euro), Suedia (36,6 euro), Olanda (35,9 euro) şi Franţa (35,8 euro).

Conform Eurostat, în 2018 costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie (excluzând agricultura şi
administraţia publică) a fost de 27,4 euro în UE şi de 30,6 euro în zona euro, în creştere faţă de 26,7 euro în
UE şi de 30 de euro în zona euro în anul 2017.

Dacă sunt analizate costurile cu mâna de lucru, exprimate în moneda naţională, pentru a elimina influenţa
cursului de schimb, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în România (cu un salt de 13,3%, de la 28,1 lei
până la 31,9 lei) şi în Ungaria (9,8%). Este pentru al doilea an consecutiv în care România a fost lider în UE
la creşterea costurilor cu mâna de lucru, după un avans de 17,1% înregistrat 2017 comparativ cu 2016.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile
sociale plătite de angajatori. Ponderea costurilor non-salariale în costurile totale a fost în 2018 de 23,7% în
UE, în scădere faţă de 24% în 2017. În rândul statelor membre ponderea costurilor non-salariale în costurile
totale a variat între 6,1% în Malta şi 32,6% în Franţa. Datele privind România nu sunt disponibile.
#Romania2019.eu/Comisarul Thyssen: Propunem creşterea cu
17% a finanţării României prin Fondul Social European Plus
Sursa: Agerpres

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de
muncă, Marianne Thyssen, a propus joi ca finanţarea alocată României prin Fondul Social European Plus să
crească cu 17%.

"Propunem ca finanţarea alocată României prin FSE Plus să crească cu 17%. Propunem ca un sfert din acest
buget, deci 25%, să fie investit pentru incluziunea socială la nivelul statelor membre, iar 10% să fie investiţi
pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. În ultimii ani am făcut progrese, dar provocările continuă să
existe, şi de aceea sunt în favoarea unei acţiuni clare prin Fondul European Social Plus. Aşteptăm cu încredere
să începem să discutăm despre acestea în Parlamentul European", a declarat comisarul european, la finalul
conferinţei "Fondul Social European +, un PLUS pentru viitorul nostru!", organizate de Ministerul Fondurilor
Europene, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.

Potrivit oficialului citat, fiecare euro cheltuit la nivel european pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru
investiţii sociale are ca efect un profit de 3 euro.

"Studiile au arătat că fiecare euro cheltuit la nivel european pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru
investiţii sociale are ca efect un profit de 3 euro. Conferinţa de astăzi s-a axat pe propunerile noastre despre
cum ar trebui alocaţi aceşti bani pentru următorul exerciţiu bugetar, din 2021 până în 2027. Prin propunerea
noastră pentru Fondul Social European Plus privind perioada 2021-2017 vrem să creăm mai multe
oportunităţi pentru voi. Cum vom face acest lucru: propunem ca prin Fondul Social European Plus, cu un
buget de 101 miliarde de euro, să investim în oameni, în capitalul uman, în capacităţile oamenilor", a afirmat
Marianne Thyssen.

Aceasta a susţinut că programul de alocare de fonduri reprezintă o confirmare a promisiunilor Uniunii

europene privind concentrarea pe factorul social.

"Noi ne-am asumat promisiunea de a pune factorul social în centrul Europei prin lansarea Pilonului European
al Drepturilor Sociale, aşa că acum nu doar că o spunem, ci o şi facem, prin această finanţare", a declarat
comisarul european.

Marianne Thyssen a subliniat importanţa finanţării pentru incluziunea socială şi pentru combaterea şomajului
în rândul tinerilor.

"Avem nevoie de acest program - Fondul Social European Plus pentru a putea sprijini oamenii să îşi dezvolte
abilităţile, dar şi să demonstreze solidaritate, pentru ca astfel să construim o societate durabilă, competitivă
şi incluzivă pentru cetăţenii noştri. Ori, pentru a reuşi să facem acest lucru, continuu să repet, nu trebuie să
precupeţim nici măcar un euro", a încheiat Marianne Thyssen.
Potrivit Comisiei Europene, Fondul Social European Plus se va concentra pe investiţiile în capitalul uman şi
pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Fondul contribuie la acţiunile
de abordare a provocărilor globale, menţine echitatea socială, dar stimulează şi competitivitatea Europei.

Fondul Social European Plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond Social European,
creată prin fuziunea a cinci fonduri şi programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE şi
statelor membre să ofere un sprijin mai integrat şi mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale
de pe piaţa muncii cu care se confruntă astăzi cetăţenii europeni, completează Comisia Europeană.

De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii
persoanelor eligibile prin intermediul unei combinaţii mai bune de asistenţă materială şi asistenţă socială
cuprinzătoare.

România, printre statele UE unde companiile străine

generează o mare parte din valoarea adăugată
Sursa: Agerpres

În anul 2016 doar 1,2% din companiile din Uniunea Europeană erau controlate de o firmă din străinătate însă
aceste companii erau responsabile pentru 15,3% din forţa de muncă ocupată din UE şi 25% din valoarea
adăugată realizată în sectorul non-financiar, arată datele publicate joi de Eurostat.

În rândul statelor membre UE, ţările unde companiile controlate de firme din străinătate sunt responsabile
pentru cea mai mare pondere a valorii adăugate sunt Ungaria (51,4%), Slovacia (48,1%), Luxemburg (44,6
%) şi România (43,3%).

La polul opus, în patru state membre UE companiile controlate de firme din străinătate au fost responsabile
în 2016 pentru mai puţin de 20% din valoarea adăugată realizată în sectorul non-financiar: Cipru (13,4%),
Italia (15,8%), Grecia (16,3%) şi Franţa (16,4%).

Eurostat informează că între 2010 şi 2016 ponderea valorii adăugate realizată de companiile controlate de
firme din străinătate în UE a crescut cu 2,3 puncte procentuale.

Datele publicate anterior de INS referitoare la prezenţa comercială a întreprinderilor multinaţionale sau a
filialelor întreprinderilor străine (FATS) arată că la sfârşitul anului 2016 numărul de întreprinderi active din
economie (industrie, construcţii, comerţ şi servicii) a fost de 465.607. Din totalul întreprinderilor active din
anul 2016, întreprinderile FATS au totalizat un număr de 27.662, ceea ce reprezintă o pondere de 5,9%.

Liviu Dragnea anunță REMANIEREA Guvernului: Iohannis

va fi circarul șef
Sursa: stiripesurse.ro
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că la următorul Comitet Executiv, Natalia Intotero și Rovana
Plumb vor fi remaniate din Guvern. El susține că se așteaptă ca președintele Klaus Iohannis să blocheze
numirea noilor miniștrii pentru că ”atâta știe: să blocheze tot ce vine de la PSD”.

”Remaniere va fi, pentru că două colege pleacă din Guvern. (...) Eu le-am cerut să demisioneze din Guvern
pentru că nu este în regulă să fie și în campanie, și la Guvern. Nu este în regulă să mergi cu mașina de la
Guvern în campanie, cu telefon, cu toate asigurate de Guvern.

Dacă ne va bloca, nefiind prima dată nu o să mai fim așa de supărați. A blocat el legi, a blocat toate proiectele.
Dacă ne blochează el o să fie circarul șef. El atâta știe: orice vine de la PSD se blochează. Poate să ia țara
foc, pe el nu-l interesează, el vrea doar să blocheze PSD.

Dacă o să apară discuție despre altcineva, orice este posibil. Eu nu știu să fie discuții în acest moment.”, a
declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Contre puternice în Guvern şi Comisia Europeană. Comisarul

Corina Creţu, replică dură pentru ministrul Transporturilor
Sursa: stiripesurse.ro

Comisarul european Corinţa Creţu îi dă o replică dură ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, după ce
acesta a afirmat că fosta sa colegă de partid confundă Autostrada Moldovei cu Autostrada Unirii. Creţu
aminteşte faptul că Guvernul nu a depus cereri de finanţare pentru niciuna dintre cele două obiective.
"Este regretabil că și acum reprezentanții Guvernului de la București cred că este mai util să aibă abordări
politice, decât să acționeze pentru a atrage banii europeni destinați marilor proiecte de infrastructură.

Abordarea ministrului Cuc este una paguboasă, care cu siguranță nu ajută România.

Campania electorală nu poată fi folosită ca scuză pentru a ignora semnalele Comisiei Europene sau
îngrijorările pe care, personal, le-am exprimat în mai multe rânduri.

În ciuda celor afirmate public de ministrul Transporturilor, Comisia Europeană nu a primit până la acest
moment nicio solicitare de finanțare pentru autostrada Moldovei. În fapt, autoritățile române au informat că
vor transmite în ultiuma parte a anului 2020 o solicitare de finanțare pentru un drum expres Ploiești-Buzău-
Focșani-Bacău-Pașcani.

De asemenea, nu există cerere de finanțare pentru trosoane din ceea ce public este denumit autostrada Unirii.
Situația realizării studiilor de fezabilitate nu face parte din relația România-Comisia Europeană. Aceste studii
de fezabilitate nu trebuie transmise la Bruxelles. Ele sunt o fază premergătoare.

În ceea ce privește Podul de la Brăila, autoritățile române spun că vor transmite o cerere de finanțare în a
doua parte a anului în curs. Evident, Comisia așteaptă această solicitare, care la rândul ei trebuie analizată
din punct de vedere al impactului economic și viabilității.
În martie acest an, Comisia Europeană a fost în mod concret informată doar despre următoarele proiecte
pentru care autoritățile române ar urma să ceară finanțare: Podul de la Brăila, Autostrada Sibiu-Pitești și
drumul expres Craiova-Pitești.

Uniunea Europeană are toată disponibilitatea de a ajuta România să se își dezvolte infrastructura de transport,
pentru că așa ceva este în interesul întregii Europe. Depinde de București ca lucrurile să fie accelerate.
România nu are dușmani la Bruxelles", scrie Corina Creţu pe Facebook.

„Doamna Crețu trebuie să spună care este exact procedura, pentru că noi nu transmitem o foaie și ni se
aprobă”, a spus Cuc, miercuri seara, la Digi 24.

Ministrul Transporturilor a mai afirmat că, atunci când ieșea din biroul său, Crețu spunea că nu sunt proiecte,
deși el tocmai i le prezentase.

„Anumiți români care au fost acolo mandatați și trimiși acolo de către poporul român, care trebuiau să apere
interesul poporului român… Mă refer inclusiv la doamna Corina Crețu. M-am uitat la ceilalți comisari
europeni. În general, și-au apărat de mult țara și obiectivele din țara lor”, a mai afirmat Cuc.

Reuniunea Fondului Monetar Internațional și a Băncii

Mondiale: eradicarea sărăciei şi dezvoltarea economică,
printre problemele analizate
Sursa: stiripesurse.ro

Perspectivele economiei mondiale, eradicarea sărăciei, dezvoltarea economică şi eficacitatea ajutoarelor

financiare vor fi discutate la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii
Mondiale (BM), care va avea loc la Washington, în perioada 12-14 aprilie, informează FMI, relatează
Agerpres.

Citește și: China a luat o decizie controversată: trimite milioane de tineri la sate, hotărâre care a adus aminte
de Revoluția lui Mao

La acest eveniment participă directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde,
preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi alţi
membri ai Consiliului guvernatorilor BCE, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, guvernatorul Băncii
Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, alţi guvernatori ai băncilor centrale, miniştri de Finanţe, parlamentari,
directori din sectorul privat, academicieni şi reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile din întreaga lume.

Ministrul român al Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat, de asemenea, că va fi prezent la reuniune.

Vor avea loc şi seminarii, conferinţe de presă, şedinţe regionale şi multe alte evenimente concentrate asupra
economiei mondiale, evoluţiilor internaţionale şi sistemului financiar global.
În avanpremiera reuniunii de primăvară, FMI a revizuit marţi în scădere estimările privind evoluţia economiei
mondiale în acest an şi a avertizat că expansiunea ar putea încetini şi mai mult din cauza tensiunilor
comerciale şi a unei ieşiri potenţial dezordonate a Marii Britanii din Uniunea Europeană

Cel mai nou raport "World Economic Outlook" estimează că economia mondială va creşte probabil cu 3,3%
în acest an, cea mai lentă expansiune din 2016, faţă de un avans de 3,5% previzionat în ianuarie. Pentru 2020,
rata de creştere rămâne nemodificată la 3,6%.

Pentru România, documentul a revizuit în scădere la 3,1% estimările privind avansul economiei în acest an,
iar în paralel prognozează o majorare a ratei inflaţiei şi deficitului de cont curent.

Dacă în luna octombrie 2018 FMI estima că în acest an România va înregistra o creştere economică de 3,4%,
în raportul publicat marţi instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la
avansul economiei româneşti până la 3,1% în 2019 şi la 3% în 2020.

Raport OCDE: 'Discrepanțele sociale determină erodarea

clasei de mijloc'
Sursa: stiripesurse.ro

Familiile ce aparțin clasei de mijloc constată o stagnare a veniturilor, în timp ce cei mai bogați membri ai
societății își sporesc constant averile, potrivit unui raport internațional întocmit de Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit mediafax.

Raportul menționează șansele scăzute ale creșterii prosperității, precum și temerile legate de instabilitatea
locurilor de muncă, remarcate în randul clasei de mijloc.
OCDE declară că vor exista consecințe politice pentru țările occidentale, având în vedere faptul că clasele de
mijloc sunt considerate „temelia democrației” și importanți susținători ai unor sectoare precum educația,
sănătatea, adăpostul și „serviciile publice de bună calitate”.

Pe fondul populismului politic și al preocupărilor legate de extinderea extremismului, raportul arată că

familiile tradiționale ce aparțin clasei de mijloc se simt „lăsate în urmă”. Accentuarea discrepanțelor
veniturilor ar putea amenința „încrederea acesteia în democrație”, fapt ce ar putea determina sprijinul, de
către membrii claselor de mijloc, a mișcărilor „anticonstituționale”. Studiul avertizează asupra unui impact
destabilizator, în cazul în care această secțiune a societății continuă să simtă lipsa speranței pentru
prosperitate, menționând faptul că „stagnarea standardelor de viață a claselor de mijloc” a fost însoțită de
apariția „unor noi forme de naționalism, izolaționism, populism și protecționism”.
Din perspectivă internațională, OCDE prezintă un model economic în schimbare, în cadrul căruia persoanele
cu venituri mari urmează o pantă ascendentă, în timp ce reprezentanții clasei de mijloc raportează o „creștere
insuficientă a veniturilor” sau chiar o scădere. „Veniturile clasei medii sunt, astăzi, aproape insesizabil mai
mari decât erau acum 10 ani”, spune raportul, accentuând faptul că elementele vieții de familie ale clasei de
mijloc, cum ar fi accesul la locuință și învățământ superior, au devenit din ce în ce mai scumpe. Creșterea
costurilor proprietăților, în special, a depășit creșterea veniturilor, părinții fiind îngrijorați de perspectivele
legate de locuințe pentru copiii lor.
Un alt avantaj tradițional, specific clasei de mijloc, a constat în securitatea locului de muncă, însă și acesta a
fost erodat.

OCDE evidențiază o divizare a generațiilor - cu un număr în scădere al tinerilor ce aparțin clasei de mijloc.
Intensificarea discrepanțelor veniturilor a determinat încadrarea multor persoane în extreme - bogați și săraci.
Astfel, generația celor născuți în perioada anilor 1981 - 1995 este mai puțin susceptibilă de a se încadra în
clasa de mijloc decât este cea a persoanelor născute între 1946 și 1964.

„O clasă de mijloc puternică și prosperă este importantă pentru economie și pentru societate, în ansamblul
său”, conchide studiul.

Capitalul străin în România și în UE – ponderea valorii

adăugate. Observaţii, lecții, socoteli
Sursa: cursdeguvernare.ro
România figurează pe locul patru între statele membre UE în ceea ce priveşte ponderea valorii
adăugate în economia naţională a întreprinderilor aflate sub control străin, potrivit unei analize
finalizate recent şi publicate de Eurostat.
Cu un nivel de 44%, ne situăm imediat sub podiumul ocupat de Ungaria (51,4%), Slovacia (48,1%) şi
Luxemburg (44,6%).
În spatele nostru şi peste cota de 40% se află Cehia (43,3%) şi Irlanda (43,0%), în timp ce media UE se
situează la 25% iar valorile minime se înregistrează în Franţa (16,4%), Grecia (16,3%), Italia (15,8%) şi
Cipru (13,4%). Trebuie precizat, însă, că statistica Eurostat se referă doar la sectorul non-financiar.
Tendinţa de dezvoltare a părţii din economie sub control străin s-a accentuat pe parcursul acestui deceniu,
majorarea fiind de 2,3 puncte procentuale la nivelul UE. Până şi locomotiva europeană, Germania, se află
foarte aproape de media UE, cu 24,8%.

Deşi, la nivelul UE, deţine doar

1,2% din numărul total de
întreprinderi, capitalul străin
asigură 15,3% din locurile de
muncă. Ceea ce (dat fiind
rezultatul de 25% din valoarea
adăugată în economie) implică o
productivitate situată la 163% din
media naţională la nivelul tuturor
statelor Uniunii, care arată
dinamismul suplimentar, dar
explică şi interesul pentru
investiţiile în afara ţării de
origine.
(Citiți și: ”CRONICILE / Și banii
pleacă acasă, nu-i așa? PIB/locuitor, faţă în faţă cu PNB/locuitor”)
Datele mai detaliate ale Eurostat arată că în România se află aproape o zecime din firmele controlate de
capitalul străin din UE ( 27.662 întreprinderi faţă de un total european de 280.808 întreprinderi) iar
surplusul brut de operare se ridică la aproape 13 miliarde de euro, valoare situată între cele circa 8,5 miliarde
euro din Portugalia şi 20 de miliarde euro din Cehia, ţări care au un PIB foarte apropiat ca dimensiune de cel
al României.
Dacă se face raportarea la valoarea producţiei realizate în cele trei ţări de către întreprinderile aflate sub
control străin (circa 88,6 miliarde euro la noi, 157,2 miliarde euro la cehi şi 53,1 miliarde euro la portughezi)
, se obţin valori foarte apropiate de profitabilitate, cele 14% din România fiind uşor peste nivelul de 13%
din Cehia dar sub cel de 16% din Portugalia.
Greii Europei și diferențele fundamentale dintre ei
Dincolo de prezenţa capitalurilor din alte ţări în propria economie, contează foarte mult soldul acestor
plasamente, exprimat cel mai bine de poziţia investiţională netă ca pondere în PIB ( de altfel şi criteriu pe
tabloul de bord macroeconomic al UE, cu o cerinţă de cel mult -35%).
De pildă Germania are ea 25% din valoarea adăugată brută produsă sub control străin dar , de fapt,
prin plasamentele în alte state, avea tot în 2016 ( anul pentru care Eurostat a finalizat analiza la
începutul lui 2019) o poziţie netă pozitivă de circa 51% din PIB, majorată de altfel la 61% în 2018.
Prin comparaţie, deşi prezenţa străină în economia franceză era semnificativ mai redusă ( vezi cele circa
16% de mai sus), Franţa avea o poziţie netă negativă de -15% din PIB, diminuată spre -12% anul
trecut.
România și ceilalți colegi
Revenind la trio-ul Cehia, România, Portugalia, poziţia investiţională netă este cea care face diferenţa şi
explică dinamismul economic (moderat dar solid) ceh în comparaţie cu stagnarea portuheză.
Aşadar, Cehia bifa criteriul european cu -27%, România se străduia pe la -49% ( îmbunătăţit ulterior spre
45% pe bază de creşterea PIB, dar ne-ar trebui neapărat şi ceva investiţii româneşti în afară) iar Portugalia a
cam pierdut trenul cu -105% din PIB.
Una peste alta, în contextul extinderii globalizării şi al integrării pe piaţa unică a UE, poate că ar trebui să
învăţăm ceva şi să trecem la distincţia între „economia românească„ şi „economia din România”.
Evident, dacă punem la socoteală că patru cincimi din sectorul financiar se află sub control
străin, majoritatea simplă a valorii adăugate brute în România depinde (ne place sau nu) de deciziile
luate în afara ţării. Decizii la care ar trebui să fim mai atenţi în adoptarea politicilor interne care privesc
economia „locală”.
*
Notă metodologică
Statistica referitoare la întreprinderile aflate sub control străin ( denumită prescurtat FATS de la Foreign
AffiliaTes Statistics în lb. engleză) este standardizată la nivelul UE şi implică un control direct sau indirect,
concretizat în abilitatea de a decide strategia întreprinderii, modalitatea de conducere a activităţii şi
capacitatea de a numi majoritatea directorilor.
Partea inferioară a formularului
În majoritatea cazurilor, această abordare implică un investitor străin care deţine mai mult de 50% din
acţiuni sau din drepturile de vot, direct sau indirect (prin intermediul unei alte entităţi afiliate).
Există şi posibilitatea de a exista o minoritate de control, fără a deţine mai mult de jumătate din acţiuni
sau din drepturile de vot.
.

Protest al angajaţilor de la Dacia!

Sursa: Gazeta de Mioveni

Începutul de an este unul tumultos la Dacia şi asta pentru că negocierile dintre liderii de Sindicat şi
reprezentanţii Administraţiei nu au decurs tocmai bine. Creşterile salariale planificate pentru acest început
de an nu au fost reglementate, iar angajaţii au găsit o soluţie inedită pentru a protesta. Astfel, aceştia au decis
să nu se mai prezinte o sâmbătă pe lună la muncă. Muncitorii din Presaj, Caroserie sau Vopsitorie vor începe
acest protest încă de la finalul săptămânii. Angajaţii secţiei Presaj care ar fi trebuit să se prezinte sâmbătă
dimineaţa la schimbul 1 au anunţat că nu vor face acest lucru.
Read more: http://gazetademioveni.ro/protest-al-angajatilor-de-la-dacia#ixzz5kr8jbRO6

Negocierea contractului de muncă de la CFR, sub spectrul

grevei generale
Sursa: Bursa

este 1000 de lucrători feroviari din toată ţara au protestat, ieri, în faţa Ministerului Transporturilor. Ceferiştii
solicită condiţii decente de muncă, investiţii, reorganizarea căii ferate şi promovarea Statutului feroviarului.

În cazul în care ministerul de resort şi conducerile celor trei companii feroviare de stat - CFR SA, CFR
Călători şi CFR Marfă - nu vor rezolva favorabil doleanţele lucrătorilor de pe calea ferată, aceştia ameninţă
că se vor folosi de toate formele de protest prevăzute de Codul Muncii şi legea dialogului social. Ei susţin că
dacă negocierile cu privire la încheierea noului contract colectiv de muncă (CCM) vor trena, atunci nu este
exclusă declanşarea unei greve generale, care ar paraliza transportul de mărfuri şi persoane pe calea ferată.

Iulian Măntescu, preşedintele Alianţei Federaţiilor Tehnice Feroviare, a afirmat: "Dacă nu se rezolvă, vom
continua acţiunile sindicale. Este posibil orice. În iunie, ne expiră contractul colectiv de muncă, iar dacă nu
vom reuşi să găsim soluţii până atunci, salariaţii, membrii noştri de sindicat, vor decide ce vom face. Este
posibil să decidă să ajungem chiar până la greva generală".

Liderul sindical a menţionat că una dintre problemele din sistem o reprezintă veniturile angajaţilor, salariile
de bază fiind foarte mici în sistemul feroviar, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent dacă
angajaţii sunt calificaţi sau nu. El a precizat că un mecanic de locomotivă, care este cel mai bine plătit din
sistem, are un salariu de încadrare de 2380 lei după 30 de ani de muncă, în prag de pensie.

Iulian Măntescu a spus: "Cerinţele noastre sunt mari, suntem conştienţi că nu se poate. Poa-te că noi am dori
o majorare de 40% - 50%, dar este posibil, dacă obţinem şi un 15 - 20% să semnăm sau nu un nou contract
colectiv de muncă. Aşteptăm şi mandatul membrilor noştri din teritoriu, că, până la urmă, ei decid. Un
mecanic de locomotivă are salariul de încadrare de 2380 lei. Cu toate sporurile, după 30 de ani de muncă,
poate ajunge la un brut de maximum 5000 de lei, adică un salariu net situat între 2380 şi 3000 de lei. Spre
deosebire de situaţia actuală, în decembrie 1989 un mecanic de locomotivă rămânea cu un salariu net, la
lichidare, de 5000 de lei. Ceilalţi feroviari sunt plătiţi mai prost decât mecanicul de locomotivă".

În legătură cu nivelul scăzut de salarizare, Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor

Transportatorilor Feroviari din Româ-nia (FSTFR) a declarat: "Ne trebuie o majorare salarială de 50% din
salariul de bază, pentru că vrem respect pentru ceferişti. La ora actuală, jumatăte din ceferişti sunt la salariul
minim brut pe economie, sunt calificaţi. Nu se poate să aibă salariul de necalificat şi cealaltă parte au salariile
de bază brute până în salariul de necalificat din construcţii, de 3000 de lei. Este inadmisibil ca lucrătorii
feroviari care, nu cu mult timp în urmă, aveau printre cele mai mari salarii, să ajungă acum la salarii de
necalificaţi. Pentru aceasta, cerem o mărire de salariu care să ne aducă la nivelul salariului de bază al
necalificaţilor din construcţii, cel puţin".
În afara majorării salariale, membrii FSTFR solicită investiţii în materialul rulant şi achiziţionarea rapidă a
cel puţin 80 de rame electrice.

În legătură cu statutul feroviarului, până acum au fost organizate trei întâlniri succesive la comisia pentru
muncă din Camera Deputaţilor însă, conform lui Iulian Măntescu, "toată lumea ne spune că nu avem dreptul
să avem coeficienţi de ierarhizare în această lege şi să-i prindem în contractele colective de muncă".

Liderul sindical a precizat: "Noi am cerut să fie prinşi ca şi coeficienţi minimali. În sistemul bugetar s-a putut,
nouă ni se refuză. Urmează să ne vedem în comisia de muncă marţi, 16 aprilie, şi să discutăm din nou".

În privinţa modernizării căii ferate, ceferiştii susţin că sunt necesare investiţii de peste 100 miliarde de lei.

Iulian Măntescu a spus: "Infrastructura este un dezastru. Lipsa investiţiilor din ultimii 30 de ani din
infrastructură ne-a adus să circulăm cu viteze comerciale la transportul de marfă de circa 17 km pe oră, iar
în transportul de călători cu 38 - 40 km pe oră. Dacă vorbim în bani, pes-te 100 miliarde de lei sunt necesari.
Dacă discutăm în timp, ce s-a distrus în 30 de ani nu este posibil să se reabiliteze peste noapte".

Lucrătorii feroviari mai solicită reorganizarea căii ferate şi reunirea celor 3 companii, CFR SA, CFR Călători
şi CFR Marfă, în tip holding, după modelul din mai multe state europene, printre care se numără Germania,
Polonia şi Spania.

O delegaţie a sindicaliştilor feroviari a fost primită de oficialii Ministerului Transporturilor, care au luat act
de solicitările ceferiştilor şi au promis că vor căuta soluţii pentru rezolvarea acestora.