Sunteți pe pagina 1din 91

2.

RETELE CANALIZARE

2. RETELE CANALIZARE

GENERALITĂȚI

Dispoziţii generale pentru executant


Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va
desfăşura următoarele activităţi:
- studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate în borderou, precum
şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea
execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate;
- va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau
va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
În timpul execuţiei:
- va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi sortimentele
necesare;
- va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în
documentaţia de proiectare prezentând în acelasi timp o ofertă a altui material similar, cu caracteristici cel puţin
identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevazut în proiect;
- va asigura forţă de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de execuţie şi
cu termenele parţiale stabilite;
- va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul materialului,
diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de execuţie şi
a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de
şantier date pe parcurs. Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse, documentele care
atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă bună execuţie sau modificările stipulate de
proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare - control. Modificările de
orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului.
Modificarile consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate și în partea desenată a documentaţiei,
în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre elementele reale din teren. În caz contrar,
executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului.

LUCRĂRI PREMERGĂTOARE

Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul va convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare
de gospodarii subterane si supraterane, cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de
apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente în zonă şi se
vor stabili într-un proces verbal de predare a amplasamentului măsurile de siguranţă necesare a fi luate pentru
evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente
În cazul în care, pe amplasamentul pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt informaţii
asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil prezenta organelor de specialitate,
iar dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc astfel de corpuri explozibile, se vor opri imediat lucrările,
anuntându-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
2. RETELE CANALIZARE

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

NATURA TERENULUI
Situaţia geotehnică a amplasamentului trebuie să fie cunoscută de Antreprenor pe baza documentaţiei studiului
geotehnic.

TRASAREA LUCRĂRILOR PE TEREN ŞI PREGĂTIREA TRASEULUI


Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situaţie de catre un inginer topograf
autorizat. Traseul amplasamentului conductelor pe teren se va materializa prin înscrierea cotelor topografice în
puncte relevante pe repere fixe, (stâlpi de energie electrică, construcții definitive, etc.). La trasarea lucrărilor pe teren
se va ţine cont de urmatoarele:
- Nivelmentul de-a lungul traseului să fie efectuat cu precizia stabilită în proiect
- Să se prevadă repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor existente
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor existente
subterane
- Să se preia de executant sau beneficiar reperele lucrării materializate pe teren.
Trebuie prevăzut ca lucrările pregatitoare să cuprindă pregătirea şi curăţarea traseului de tot ce ar putea împiedica
bună desfăşurare a lucrărilor.

EXCAVĂRI, UMPLUTURI ŞI REFACERI

Operaţiuni de excavare
Consideraţii generale
Antreprenorul va efectua aceste operaţiuni în aşa fel încât să evite prejudicierea, deteriorarea, suprafeţelor finale ale
excavărilor.
Acolo unde prezenţa utilităţilor subterane este cunoscută sau bănuită sau excavarea se va efectua în apropierea
sub-staţiilor finale, excavările mecanice nu vor fi utilizate până când toate utilităţile subterane nu vor fi expuse prin
excavare mecanică.
Excavarea străzilor va fi efectuată în conformitate cu toate reglementările şi nu vor fi mai reduse decât standardul
internaţional acceptabil.
În cazul în care Antreprenorul întâlneşte teren care cuprinde formaţiuni pe care le consideră necorespunzătoare, sau
în cazul în care terenul este deteriorat sau urmează să se deterioreze, va notifica acest lucru Inginerului.
Laturile terenului vor fi sprijinite corespunzător, exceptând acolo unde acest lucru este descris sau permis în baza
Contractului, acestea nu vor fi dărâmate.
În cazul în care Inginerul consideră că lucrările de excavare / formare a terasamentului / rambleiere efectuate de
către Antreprenor, pun în pericol viaţa sau primejduiesc proprietatea sau afectează în mod impropriu siguranţa,
utilizarea sau stabilitatea drumului sau canalul de drenare, Antreprenorul va primi o notificare scrisă din partea
Inginerului prin care se menţionează faptul că lucrările vor fi remediate pentru a elimina riscurile şi gradul de
periculozitate. Notificarea scrisă va specifica perioada în care rectificarea urmează să fie executată.
Antreprenorul va răspunde de dispunerea materialul excavat în exces în afara şantierului, dar nu va elimina din
Şantier nici un material excavat care poate fi refolosit în cadrul Lucrărilor exceptând directivele, sau permisiunea
Inginerului.
Terenul necorespunzător, suprafeţele necorespunzătoare sau deteriorate de sub construcţie vor fi excavate şi apoi
umplute până la nivelul construcţiei cu material specificat în cadrul Contractului sau aprobat de către Inginer.
Antreprenorul va notifica Inginerului fără întârziere orice strat permeabil, fisuri sau teren necorespunzător întâlnit în
timpul Excavărilor.
Lucrarea va fi efectuată de către Antreprenor în aşa fel încât să se evite distrugerea terenului înconjurător. Trebuie
avută grijă pentru menţinerea stabilităţii atunci când se efectuează lucrări în apropierea structurilor şi serviciilor
existente. Lucrarea va fi efectuată în manieră obişnuită pentru a se asigura că suprafeţele expuse sunt de natura
permisă de material.
Atunci când trebuie efectuate excavări în condiţiile sau dimensiunile cerute pentru lucrare, Antreprenorul va informa
Inginerul în aşa fel încât acesta să poată efectua inspecţia.
Antreprenorul va obţine aprobare pentru excavări înainte de amplasarea materialului, umplerii sau betonului.
Antreprenorul va menţine excavările deschise în condiţii acceptabile, şi va rectifica efectele deteriorării din cauza
vremii.
Orice decopertare sau excavare a terenului va fi efectuată după măsurători specifice pentru eliminarea plantelor
dăunătoare.
Constructorul va pregăti şi depune Declaraţia Metodologică a Inginerului pentru toate excavările exceptând
excavările minore acolo unde Inginerul consideră că această declaraţie este necesară.
Trebuie dată o notificare cu 28 de zile înainte de către Antreprenor Autorităţii corespunzătoare prin care să detalieze
adâncimea, materialul şi procedurile de dispunere pentru materialele ce rezultă din excavări.
Excavarea Tranşeelor
Tranşeele efectuate în piatră pentru conducte cu diametrul nominal de până la 100 m vor fi excavate pentru a furniza
un spaţiu minim în jurul conductelor şi a racordurilor acestora. Pentru conductele cu diametre nominale ce depăşesc
100 mm, locul liber din jurul acestora va creşte cu până la 150 mm pentru conductele flexibile şi de până la 200 mm
2. RETELE CANALIZARE

pentru conductele rigide. Pentru alte terenuri, spaţiul minim va fi dat aşa cum se specifică în cadrul planurilor detaliate
standard.
Excavările tranşeelor vor fi efectuate prin utilizarea uneltelor manuale şi a echipamentului mecanic aprobat, în aşa
fel încât să se minimizeze distrugerea laturilor şi fundaţiei excavaţiei.
Tranşeele conductelor vor fi excavate la o adâncime şi lăţime suficiente pentru a permite fixarea conductei şi
racordului acesteia, stratificarea, boltirea şi înconjurarea.
Golurile nodurile vor fi săpate manual sub patul tranşeei înainte de poziţionarea conductei în tranşee, sau stratificării
acesteia, pentru a ase asigura că fiecare conductă este susţinută pe întreaga sa lungime li pentru a permite
efectuarea racordului, şi pentru a asigura efectuarea terasamentului găurii în condiţii satisfăcătoare manual după
efectuarea racordului.
Antreprenorul va efectua excavarea într-o manieră în care laturile tranşeei sunt susţinute corespunzător şi stabile.
Antreprenorul va păstra un spaţiu corespunzător clar între marginea excavării şi capetele interioare ale malurilor.
Tranşeele nu vor fi excavate prea departe înaintea poziţionării conductei şi vor fi suficient de late pentru a permite
efectuarea racordării anticipate şi eficiente în condiţii de curăţenie şi uscate. Se va permite verificarea stratificării şi
împrejurimilor.
Acolo unde se cere ca aceste conducte să fie direct poziţionate pe fundaţia tranşeei, suprafaţa finală va fi finisată şi
nivelată pentru a asigura poziţionarea conductei şi nu va prezenta material extern care poate să deterioreze
conducta, izolaţia conductei sau manşonarea acesteia.
Laturile tranşeelor care traversează străzile, sau alte locaţii aşa cum s-a indicat, vor fi cât mai înguste posibil.
De la baza tranşeei până la un nivel de 300 mm deasupra coroanei conductei, sau partea superioară conductei din
tranşeea duală, lăţimea tranşeei nu va fi mai mică decât lăţimea minimă a tranşeelor specificată în cadrul planurilor
detaliate standard pentru a singură conductă şi pentru o tranşee lăţimea minimă va fi de (d1 + d2) + 600 unde d1 +
d2 sunt diametrele nominale şi distanţa minimă dintre conducte va fi de 300 mm.
Tranşeele conductelor vor fi menţinute cât mai departe de suprafaţă sau de pânza freatică.
Atunci când tranşeele excavate în partea carosabilă sau în trotuarele de la suprafaţă, Antreprenorul va efectua
trecerea mai întâi prin asfalt, etc., pentru a trasa o margine precisă dreaptă, printr-o metodă care este aprobată de
către Inginer, va excava materialul dur şi îl va depozita fără materialul excavat din tranşee, pentru reutilizarea sau
dispunerea aşa cum precizează Inginerul.
Antreprenorul, fără permisiunea expresă a Inginerului, la momentul excavării peste lungimea excesivă sau
nerezonabilă a autostrăzii corespunzător locaţiei şantierului. Deoarece o secţiune a conductei este poziţionată de-a
lungul acestei secţiuni, terasamentul şi reinstalarea vor fi finalizate şi tot surplusul de materiale excavate faţă de
cerinţele Contractului vor fi îndepărtate de pe şantier şi toate materialele de construcţii deplasate pe măsură ce
lucrarea avansează, intenţionând ca utilizarea porţiunii afectate a autostrăzii să fie redată traficului public cu
întârziere minimă. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru prevenirea prăbuşirii
malurilor tranşeelor.
Atunci când tranşeele excavării altele decât cele din partea carosabilă, Antreprenorul va elimina mai întâi întreg
gazonul şi humusul pentru repoziţionare, sau în cazul în care nu există gazon, toată vegetaţia până la lăţimea de
lucru şi depuneri fără material excavat din tranşee pentru utilizarea în cazul reintegrării.
Toate materialele vor fi depozitate astfel încât acestea să nu fie depuse la suprafaţă şi va face ca deteriorarea să
afecteze cât mai puţin.
Antreprenorul va excava găuri de probă manual sau cu utilajul aşa cum se cere pentru lucrare şi va reumple şi
recondiţiona aceste găuri în funcţie de inspectarea ulterioară a Inginerului.

Gazon pentru refacere


Vegetaţia pentru refacere va măsura aproximativ 1 m faţă de 300 mm atunci când se efectuează tăierea şi va avea
grosime uniformă nu mai mică de 40 mm.
Vegetaţia trebuie să fie verde atunci este tăiată; plantele vor fi udate şi repoziţionate în condiţii atmosferice
corespunzătoare.
Nivelul gazonului de sub vegetaţie va fi acela în care suprafaţa finală a ierbii după compactare să fie la acelaşi nivel
cu suprafaţa adiacentă.

Pamant vegetal reutilizat


Pământul vegetal înseamnă stratul superior al solului care poate fi favorabil creşterii vegetaţiei. Acest lucru va include
plantele vegetale care nu sunt necesare pentru repozitionare sau care nu sunt acceptate pentru formarea gazonului
în baza prevederilor clauzei.
Întreg pământul vegetal va fi eliminat din acele zone afectate de lucrările temporare şi permanente inclusiv din zonele
componente şi va fi păstrat pentru reutilizare.
Pământul vegetal folosit pentru reutilizare nu va fi adunat în grămezi cu înălţime mai mare de 1,5 metri.
Antreprenorul va depozita pământul vegetal folosit pentru reutilizarea locală în zona de deformare astfel încât să se
asigure că aceasta poate fi refăcută cît mai aproape de starea iniţială. Toate celelalte materiale sau depuneri de
aluviuni vor fi depozitate separat.
Lucrări legate de apă
Antreprenorul nu va permite ca apa să pătrundă în oricare parte a lucrărilor decât dacă acest lucru este specificat în
baza prevederilor contractului.
În cazul în care este necesară evacuarea apei din cadrul excavării, Antreprenorul va depune metodele şi detaliile
propuse inginerului spre aprobare, înainte de începerea lucrărilor de excavare.
2. RETELE CANALIZARE

Înainte de lucrarea de excavare, dacă se cere, se va instala un sistem de evacuare a apelor aprobat şi funcţional
atunci când este necesar pentru reducerea nivelului pânzei freatice.
Apa de suprafaţă va fi împiedicată să pătrundă în lucrările de excavare prin lucrări de săpare, formarea tranşeelor,
formarea depresiunilor de protecţie, pompare, sau alte măsuri aprobate.
Nu va fi permisă inundarea lucrărilor de excavare.
Toate canalele de colectare necesare, acolo unde se cere, vor fi situate în afara zonei excavate pentru lucrările
permanente şi vor fi reumplute cu beton de calitate inferioară până la nivelul părţii inferioare a lucrărilor permanente
adiacente.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca terenul adiacent să fie afectat grav de alunecare
datorită proceselor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca apa subterană care pătrunde în conducte să fie
utilizată pentru transportul apei potabile.
Fără consimţământul inginerului, Antreprenorul nu va putea utiliza procedeul de pompare a decantoarelor ca fiind
unicele mijloace de îndeplinire a obligaţiilor sale în ceea ce priveşte utilizarea apei.
Antreprenorul va controla modalitatea si calitatea apei prin pomparea acesteia din decantoare pentru că, după
părerea inginerului, acestea nu vor reprezenta efecte secundare ale lucrărilor sau ale proprietăţilor adiacente.
Nici o conducta nouă sau deja existentă în cadrul lucrărilor permanente nu va fi utilizată în scopul transportului apei
de la locul excavării fără permisiunea scrisă a inginerului.
Antreprenorul va furniza inginerului detalii cu privire la captatoarele de nămol sau la alte măsuri ce vor fi efectuate
pentru minimizarea descărcării materialelor solide din cadrul operaţiunilor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operaţiunile sale nu afectează acviferul pânzei
freatice înconjurătoare, sau stabilitatea terenului înconjurător sau o structură adiacentă.
Pe durata efectuării lucrărilor Antreprenorul se va asigura că nivelurile pânzei freatice sunt suficient de reduse sub
construcţia propusă pentru a asigura o fundaţie fermă.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca pânza freatică să apară în timpul construcţiei
conductelor şi structurilor până când masa structurii sau rambleul conductelor nu a fost finalizată pentru a asigura
un efect de flotabilitate.
Exceptând situaţia în care este specificat în alt fel, Antreprenorul va furniza, instala, menţine şi opera, întreaga
instalaţie de pompare necesară şi orice alt echipament pentru desecarea diferitelor părţi ale lucrărilor şi pentru a
menţine fundaţiile şi tranşeele conductelor fără apă aşa cum este necesar pentru efectuarea fiecărei părţi a lucrărilor.
Acolo unde excavarea pentru fundaţia structurilor se extinde sub nivelul pânzei freatice porţiunea de sub nivelul apei
va fi desecată anterior efectuării excavării exceptând situaţia în care acest lucru este menţionat în alt fel.
Evacuarea apei va fi efectuată într-o modalitate în care să se prevină alunecările de la baza fundaţiei, şi să se
menţină stabilitatea pantelor excavate şi a părţii inferioare a fundaţiei. Evacuarea apei va face ca operaţiunile de
construcţie să fie efectuate fără prezenţa apei, exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, şi va face ca
toate fundaţiile să fie suficient de uscate pentru amplasarea corespunzătoare a materialelor de umplere cu
poziţionarea şi compactarea corespunzătoare a materialelor amplasate.
Antreprenorul va controla infiltraţiile de-a lungul fundaţiilor şi oriunde este cazul pentru a preveni acumularea de apă.
Evacuarea apei din fundaţii va fi efectuată cu echipamente conform DIN 4095.
În cazul în care Antreprenorul care necesită conducte de drenare, canale sau sub-drenuri pentru evacuarea apei,
Inginerul poate să permită ca aceste construcţii să fie efectuate sub nivelul şi în limitele Lucrărilor permanente cu
condiţia ca Inginerul să fi aprobat detaliile propunerilor Antreprenorului. Nu vor fi lăsate nici un fel de conducte de
sub-drenare decât dacă acestea sunt fixate cu Beton Clasa E sau cu alt material aprobat. Orice sub-drenare pe care
o efectuează Antreprenorul sub Lucrările Permanente va fi lăsată pentru a asigura suprtul cel puţin egal cu acela
care ar fi fost disponibil în cazul în care sub-drenul nu ar fi fost prezent.
Apa nu va fi evacuată în vreun curs de apă sau sistem sau canal de ape uzate fără obţinerea de către Antreprenor
a tuturor aprobărilor necesare şi permisiunii scrise din partea Inginerului.

Drenaje temporare
Acolo unde sunt necesare drenaje temporare, acestea vor fi efectuate în tranşeea îngustă sau în acostamentul format
sub nivelul excavării în poziţia aprobată. Conductele vor fi asamblate cap la cap şi vor fi înconjurate de material
granular de drenare.
Conductele de injecţie vor fi inserate de-a lungul drenurilor temporare la intervale care nu depăşesc 25 m şi drenurile
vor fi umplute bine cu material de izolaţie, conductele de injecţie fiind tăiate la finalizarea lucrării.

Umpluturi
Acolo unde este practicabil, umpluturile vor fi efectuate imediat ce operaţiunile specifice care le preced vor fi
finalizate. Umplutura, însă, nu va fi începută până ce lucrările ce trebuie acoperite nu vor fi obţinut o rezistenţă
suficientă pentru a susţine toată greutatea impusă.
Umplutura în jurul Lucrărilor permanente va fi efectuată în aşa fel încât să se evite încărcarea sau deteriorarea.
Materialul de umplere al excavărilor care nu va fi poziţionat pe autostradă sau pe viitoarea autostradă, va fi depozitat
în grămezi care nu depăşesc 250 mm în grosime neconsolidată pentru a forma o rambleierea stabilă.
Excavările efectuată în stradă vor fi umplute peste nivelul împrejurimilor conductelor, în conformitate cu cerinţele
Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde excavările au fost fixate şi suporturile urmează să fie îndepărtate, acestea, acolo unde se practică, vor fi
extrase progresiv în aşa fel încât să se minimizeze pericolul de colaps, şi golurile formate în spatele suporturilor vor
fi umplute cu grijă şi compactate.
2. RETELE CANALIZARE

În cazul în care spaţiul de lucru al Antreprenorului stabileşte orice structură, va rambleia sub structură cu beton sărac
în amestecuri.
Nici o umplutura nu va fi poziţionată în jurul structurilor de reţinere a apelor până când structura nu a fost testată
satisfăcător sau înainte de obţinerea consimţământului Inginerului.
În cazul în care Antreprenorul obţine consimţământul Inginerului de a plasa rambleierea în jurul pereţilor structurii
înainte de a fi testată satisfăcător pentru strângerea apei atunci Antreprenorul va excava şi înlocui orice rambleiere
care este necesară pentru a căuta scurgerile şi a remedia obligatoriu acest lucru.
La formarea terasamentelor, Antreprenorul va permite tasarea.
Compactarea terasamentelor se va efectua numai atunci când structurile adiacente sunt capabile să reziste sarcinilor
suplimentare impuse.
În cazul în care efectuării tasării, metoda de lucru adoptată pentru a aduce terasamentele la nivelurile cerute,
urmează să fie aprobate de către Inginer.
Umplutura la baza structurilor va fi compactată, gradată corespunzător, cu umplere granulară cu următoarele limite
aplicate:
Clasare: 100% ce trece de 125 mm sită, <15% depăşind 63µ sită
Coeficient de uniformitate: Limita inferioară = 10
Conţinut de umiditate: Limita superioară: optimă + 1%, limita inferioară: optimă - 2%
Suflaţi solubil: < 2.5g/litru
Instalaţia redusă de compactare manipulată manual va fi necesară pentru a se asigura că materialele granulare sunt
compactate până la marginile porţiunii excavate.
Antreprenorul nu va lăsa stâlpii de susţinere din lemn sau alte materiale de susţinere a excavării în excavări după
rambleiere decât dacă acest lucru este probat de către Inginer.
Umplutura tranşeelor conductelor va fi compactata în funcţie de natura materialelor ce vor fi folosite. Toate
materialele vor fi compactate la conţinutul de umiditate corespunzător; în cazul în care materialul este un material
aderent, atunci conţinutul de umiditate va fi între 0,8 şi 1,2 ori limita de plasticitate. În cazul în care materialul este
un material granular, atunci conţinutul de umiditate va fi între +1% şi -2% din conţinutul optim de umiditate aşa cum
este definit de către BS 1377-Pt 4, Ciocan Vibrator, Metoda 3.7. Materialul şi starea acestuia vor fi aprobate de către
Inginer înainte de utilizare. Antreprenorul va menţine registrele de testare a materialelor utilizate pentru umplere care
vor identifica în mod specific acolo de unde provine materialul, durata şi data testării, rezultatele testării, data utilizării
ca material de rambleiere, condiţiile atmosferice predominante la momentul utilizării materialului de rambleiere şi
locaţia unde materialul a fost folosit ca material de rambleiere. Rambleul utilizat în zonele care nu se supun capacităţii
de circulaţie sau care nu sunt delimitate, nu vor fi complet compactate. În aceste zone, rambleierea va fi poziţionată
cu compactare corespunzătoare pentru a preveni formarea depresiunilor în cadrul suprafeţei, dar toleranţa va fi
efectuată pentru determinare. Compactarea în aceste zone va fi aprobată de către Inginer înainte de rambleiere.
Rambleierea în tranşeele conductelor va fi compactată în straturile care nu depăşesc o grosime de 150 mm.
Poziţionarea materialului de umplere va fi efectuată după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi săpare. Zonele care
trebuie umplute vor fi defrişate de rădăcini, gunoi, zăpadă, gheaţă sau alte materiale străine, şi nu va fi îngheţat.
Toate zonele care urmează să fie umplute vor fi vizualizate şi inspectate pentru rezistenţa solului la faţa locului, după
curăţare şi defrişare, pentru porţiunile mai moi sau zonele care nu sunt compactate. Prevenirea formării rulourilor
poate fi definită atunci când se traversează zona cu anvelope de cauciuc sau rulou din oţel. Toate porţiunile moi sau
zonele care nu sunt compactate vor fi compactate la faţa locului sau excavate pentru a solidifica solul şi înlocuit cu
material de compactare corespunzător.
Compactarea va începe numai după ce umplerea sau rambleierea a fost corect poziţionată şi materialul ce trebuie
compactat este la nivelul conţinutului corespunzător de umiditate. Compactarea va fi efectuată cu echipament
compatibil cu tipul solului. Materialul de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 150 mm în adâncime.
Pot fi aprobate şi alte grosimi de către Inginer în baza unei secţiuni de testare a terenului utilizând echipamentul de
compactare ce urmează a fi folosit. Materialele de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 100 mm (4
inch) în adâncime pentru compactarea efectuată manual.
Umplerea şi rambleierea adiacente structurilor cum ar fi pereţii de reţinere, gropile şi subsolurile nu vor fi compactate
cu echipament greu, dar vor fi compactate cu echipament acţionat manual la o distanţă de 1,2 metri sau mai mare
dincolo de părţile laterale ale structurii. Se va depune tot efortul pentru a poziţiona materialele de umplere simetric şi
în straturi uniforme pentru a preveni încărcarea excesivă non-necesară în cazul unei structuri sau fundaţii.
Umplerea sau rambleierea efectuate sub fundaţie, grinzi de gradare, suporturi, clădiri, vor fi compactate până la cel
puţin 90% din densitatea Proctor Modificată aşa cum este stabilit de către STAS 1913/13-1983 sau 95% din
densitatea Proctor Standard maximă aşa cum este stabilit prin STAS 1913/13-1983. Pentru solurile fără drenare şi
aderenţă, se va folosi 70% din densitatea relativă aşa cum este stabilit prin ASTM D4253 şi de ASTM D4254.
Compactarea prin jeturi de apă sau prin inundare nu este permisă pentru majoritatea materialelor de umplere. Însă,
inundarea poate fi folosită în cazul în care meterialul nu este aderent fără nisip de drenare.
În nici un caz compactarea nu poate fi permisă pe pantele de peste 1 (V) până la 5 (H) (20% pantă). O serie de
bancuri de lucru, trepte sau terase, la Construcţia noilor pante nu vor fi tăiate în pante existente sau naturale înainte
de adăugarea noului material de umplere, Construirea noilor pante trebuie să fie efectuată prin compactarea
straturilor orizontale cu material de umplere la o lăţime de cel puţin o lăţime a ruloului dincolo de marginea proiectată
a pantei şi apoi curăţată pentru a obţine dimensiunile pantei finale.
Vor fi efectuate teste de granulometrie, densitate şi control al umiditatii la următoarele frecvenţe: o analiză a sitei
standard STAS 1913/5-1985 şi un Test Proctor Modificat sau un test Proctor Standard pe STAS 1913/13-1983,
oricare este aplicabil, cu curba Proctor corespunzătoare efectuată pentru fiecare tip de material de umplere sau acolo
unde există o schimbare în tipul sau sursa materialul. Pentru solurile fără drenare şi aderenţă, vor fi efectuate ASTM
2. RETELE CANALIZARE

D4253 Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor care Utilizează un Plan de Vibrare şi ASTM D4254
Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor Calcularea Desnităţii Relative.
Densitatea şi umiditatea in situ a conţinutului solului vor fi efectuate prin metoda conului de nisip sau metoda foliei
de plastic aşa cum este stabilit cu STAS 1913/15-75 testare a acceptării densităţii şi conţinutului de umiditate la faţa
locului (testarea densităţii terenului)la umplerea compactată va fi efectuată în următoarele proporţii:
Sub toate fundaţiile – un test la fiecare 90 m² la fiecare ridicare.
Pavare sub-zonală – un test la fiecare 180 m² la fiecare ridicare.
Baza drumului sau sub-bază – un test la fiecare 180 m² a bazei sau sub-bazei.
Rambleierea tranşeelor – testare la fiecare 15 m la fiecare ridicare.
Umplere generală – un test la fiecare 460 m² la fiecare ridicare.
Ca o cerinţă minimă, trebuie efectuat cel puţin un test de densitate la faţa locului la fiecare ridicare a umplerii şi nu
va fi permisă nici o poziţionare ulterioară până ce densitatea necesară nu a fost obţinută.
Numărul testelor va fi sporit dacă în cazul inspectării vizuale se stabileşte faptul că întreg conţinutul de umiditate nu
este uniform sau în cazul în care efortul de compactare este variabil şi nu este considerat ca fiind suficient pentru a
obţine densitatea specifică.
Inginerul poate aproba o reducere a numărului de teste imediat ce o procedură de compactare s-a dovedit a îndeplini
cerinţele de compactare.

Refacerea străzilor etc.


Reabilitarea părţilor carosabile, trotuarelor, aleilor, pistelor pentru biciclişti şi acostamentelor
Reabilitarea va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri şi va fi de aceeaşi construcţie sau
similară cu cea a construcţiei.
Reabilitarea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor
Bordurile, canalele, bordurile decorative şi cvadranţii mutaţi din cauza Lucrărilor, vor fi repoziţionaţi cu ajutorul
unităţilor existente, cu condiţia ca aceste să nu fie deteriorate. Acolo unde unităţile existente nu sunt potrivite pentru
a fi reutilizate, Antreprenorul va furniza unităţi de înlocuire de textură similară, culoare sau tip, potrivit cu cele
adiacente şi în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Clauzei 2.27 sau 2.91 după caz.
Realinierea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor vor fi în conformitate cu practica
corespunzătoare. Bordurile şi canalele la faţa locului trebuie să fie repoziţionate pentru a fi în conformitate cu
bordurile şi canalele adiacente.
Reabilitarea galeriilor şi cabinelor de suprafaţă
Cadrele tuturor galeriilor şi cabinelor de suprafaţă vor fi reabilitate prin executarea fundaţiilor şi a delimitarea părţii
carosabile în mortar de Clasă M1 decât dacă, în cazul cabinelor de suprafaţă, acestea trebuie să fie poziţionate în
nişe cu prefabricate din beton corespunzătoare. Partea superioară a cardelor va fi nivelată cu suprafaţa adiacentă
pe toate părţile.
Condiţii generale
Procedura de compactare a bazei drumului şi echipamentul vor fi furnizate prin probe la începerea lucrării spre
satisfacţia Inginerului. Testele de compactare vor fi efectuate în conţinuturi de umiditate care variază. Greutăţile,
tipurile şi numărul etapelor de compactare vor fi de asemenea variate pentru a stabili efortul de compactare optim.
Înainte de poziţionarea stratului următor al construcţiei, baza drumului va fi absorbită sau curăţată mecanic cu aer
comprimat pentru a evacua orice fel de urme de material şi pentru a lăsa o suprafaţă cu textură apropiată de
îmbinare.
Suprafaţa finisată a pavajului din bitum dens nu va depăşi 10 mm sub marginea dreaptă lungă de 3 m.
Nu se va permite circulaţia pe această suprafaţă numai atunci când s-a poziţionat şi refăcut după cum consideră
Inginerul de cuviinţă. Înainte de probarea Inginerului, nu se va permite un alt flux de trafic decât acela care este
necesar pentru dispunerea straturilor următoare pe straturile deja întinse.
Refacerea suprafeţei asociată cu excavările conductelor se vor extinde cu cel puţin 30 mm de fiecare parte a marginii
tranşeei maxime, aşa cum se arată în planurile detaliate standard. Acolo unde suprafaţa existentă este deteriorată
sau fisurată ca rezultat a lucrărilor, Antreprenorul va extinde zone suprafeţei până la zona nedeteriorată a suprafeţei
existente sau a liniei bordurilor, oricare este ajunsă prima.
Reabilitarea suprafeţei este specificată complet în cadrul secţiunii 8 din cadrul acestei specificaţii.

Reabilitarea Drumurilor şi Aleilor Nefinisate


Antreprenorul va reabilita drumurile şi aleile nefinisate în acelaşi material aşa cum s-a întâlnit în timpul excavării,
exceptând acolo unde s-a menţionat în alt fel de către Inginer, şi va înlocui materialele excavat în mod corespunzător
în straturi bine consolidate.

Reabilitarea Terenului Nepavat


Condiţii generale
La finalizarea lucarii pe terenul nepavat, Antreprenorul va sfărâma suprafaţa întregului teren afectat, până la o
adâncime de cel puţin 300 mm înainte de înlocuirea vegetaţiei, şi va cultiva şi reface terenul cât mai aproape posibil
de starea iniţială.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu seminţe pentru iarbă vor fi reduse până la o adâncime de arătură şi curăţată de
pietre şi materiale externe de dimensiuni de peste 50 mm în dimensiuni. Seminţele vor fi însămânţate în anotimpurile
corespunzătoare, chiar distribuite şi aplicate într-o proporţie nu mai mică de 6 g / m2 la nivelul suprafeţelor şi de 10
g / m2 la suprafeţele în pantă.
2. RETELE CANALIZARE

Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu gazon, vor fi pregătite corespunzător. Plantele aprobate vor fi poziţionate,
plantate, interlegate şi îndesate şi îmbinările umplute cu sol nisipos fin. în cazul terenului în pantă acolo unde acesta
este posibil să alunece, plantele vor fi dispuse pe diagonală. Orice subsidenţă care se petrece va fi efectuată în bune
condiţii prin scoaterea gazonului, umplerea cu pământ vegetal fin şi repoziţionarea gazonului în modalitatea
specificată mai sus. Orice gazon care nu mai este bun, va fi înlocuit cu un gazon nou.
Reabilitarea terenului nepavat va fio efectuată de către Antreprenor după cum urmează:
(a) Subsolul va fi excavat şi sfărâmat până la o adâncime stabilită de comun acord (care nu depăşeşte
450 mm) peste zona cu pământ vegetal, aşa cum s-a menţionat de către Inginer. Din această cauză,
se va acorda atenţie poziţionării drenurilor şi serviciilor efectuate la adâncimi mici.
Pământul vegetal va fi înlocuit şi gradat până la profilurile terenului finisat inclusiv prevederea oricărui pământ vegetal
adiţional necesar.
Pietrele şi alte pietre sfărâmate vor fi eliminate şi dispuse în partea superioară.
Lucrarea va fi efectuată în condiţiile atmosferice pe care Inginerul le consideră de cuviinţă.
Se va aplica un îngrăşământ în conformitate cu recomandările producătorului.
Antreprenorul va răspunde de prima tundere a zonelor cu iarbă.
Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va răsădi din nou toate zonele în care însămânţarea, după părerea Inginerului, nu
este efectuată în condiţii corespunzătoare.
Reamplasarea permanentă a intersecţiilor va fi începută imediat ce lucrările finale de reabilitare a terenului sunt
finalizate decât dacă este specificat în alt mod de către Inginer.
Exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, toate malurile şi şanţurile vor fi formate şi gradate până la profilul
original. Malurile vor fi formate utilizând material de subsol consolidat ca nucleu, cu minim 100 mm adâncime a părţii
superioare a pământului vegetal.

Limite, Garduri, garduri vii ţi Pereţi


Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor, Antreprenorul le va elimina cu grijă, va stabili durata Lucrărilor, şi va
readuce gardurile la linia originală sau aşa cum este indicat. Orice împrejmuire deteriorată în timpul acestei operaţiuni
va fi înlocuită. Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor sau pereţilor, acestea vor fi eliminate, şi orice instalaţii
sau materiale care pot fi refolosite vor fi păstrate pentru reutilizare. Gardurile şi pereţii vor fi repoziţionaţi cât mai
aproape de starea iniţială.
Acolo unde Antreprenorului i se cere să scoată o parte a unui gard, a unui gard viu sau perete, aceste se va asigura
că partea eliminată reprezintă minimul necesar pentru executarea Lucrărilor.
Golul rezultat va fi asigurat spre satisfacţia Inginerului.
Acolo unde lungimea zidăriei este eliminată, materialul de zidărie va fi dat cu grijă de o parte şi păstrat pentru
reutilizare.

Acostamente
Repoziţionarea acostamentelor părţii carosabile va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri.
În cazul în care Antreprenorul nu păstrează pământul vegetal separat de alte materiale excavate, acestuia i se va
cere să asigure şi să depoziteze materialul de înlocuire corespunzător.

Tranşee
Antreprenorul, pentru a permite poziţionarea, va reumple tranşeele rambleiate dar supraumplerea nu va fi în aşa
măsură încât să producă pericol sau împiedicare. În cazul în care suprafaţa refăcută se află sub nivelul terenului
adiacent Antreprenorul va reabilita această scufundare cu sol productiv.

Arbori
Plantarea, fixarea cu ţăruşi şi întreţinerea copacilor în pepiniera, vor fi efectuate în conformitate cu BS 4043.
Pregătirea, plantarea şi asigurarea puieţilor trebuie să fie efectuată în conformitate cu BS 4043 şi întreţinerea
ulterioară a acestora se va efectua în conformitate cu BS 5837.
Recondiţionarea copacilor, lucrările de reparare, fixarea şi întreţinerea, şi defrişarea vor fi efectuate în conformitate
cu BS 3998.
Măsurile de protecţie şi conservare a copacilor existenţi ce vor fi reţinute la faţa locului, vor fi efectuate în conformitate
cu BS 5837.
Nici un copac nu va fi pus la pământ sau scos din zona de lucru fără consimţământul scris al Inginerului.
Întreg materialul lemnos va rămâne în proprietatea proprietarului şi va fi tăiat şi dispus în conformitate cu cerinţele
rezonabile.
Acolo unde conductele şi cablurile sunt fixate în apropierea rădăcinilor copacilor şi ramurilor acestora, deranjul
trebuie menţinut în limite minime. Rădăcinile şi ramurile nu vor fi tăiate decât dacă este absolut necesar şi
rambleierea în jurul rădăcinilor va fi de 150 mm înconjurat cu pământ vegetal. Rădăcinile şi ramurile vor fi tăiate
numai manual după obţinerea aprobării de către Inginer. Toate capetele tăiate vor fi vopsite cu agent de sigilare
aprobat ce conţine un fungicid pentru a preveni putrezirea rădăcinii sau a ramurilor.

Reabilitarea Autostrăzilor şi Drumurilor utilizând Beton Celular


Reabilitarea deschiderilor de pe autostrăzi şi drumuri prin care se utilizează beton spumă vor fi efectuate în
conformitate cu cerinţele Inginerului.
2. RETELE CANALIZARE

Drenarea terenului
Poziţionările terenurilor interceptate sau deteriorate vor fi marcate proeminent la fiecare punct de intersecţie cu
lucrările. Antreprenorul va înregistra aceste poziţii, adâncimi, diametre a conductelor şi tipuri de construcţie, şi o
copie a acestor înregistrări va fi dată Inginerului. Se va acorda atenţie în timpul efectuării Lucrărilor pentru a preveni
deteriorarea reperelor.
Înainte de reabilitarea permanentă a drenării terenului, Antreprenorul va curăţa capetele drenurilor existente, acolo
unde se interceptează de către excavări, şi va permite facilităţile Inginerului şi proprietarului de teren sau celui care
îl ocupă pentru inspectare şi stabileşte extinderea înlocuirii care poate fi necesară.
Rambleierea excavărilor de interceptare va fi compactată în straturi de 200 mm, pentru a forma o suprafaţă de
susţinere fermă imediat înainte de înlocuirea conductelor şi va fi readusă la nivelul inferior drenurilor terenului sau a
suportului ce va fi furnizat.
Drenurile afectate ale terenurilor vor fi tăiate în teren ferm până când, în fiecare caz, este expusă o secţiune care nu
este afectată de lucrări.
Înlocuirea conductelor sau grinzilor de susţinere vor fi fixate pe teren nedeteriorat pentru cel puţin 500 mm la fiecare
capăt. Conductele de înlocuire vor avea acelaşi diametru interior ca şi secţiunile drenului care va fi înlocuit şi va fi
conectat corespunzător la fiecare capăt.
Înregistrările vor fi păstrate pentru toate lucrările de reabilitare efectuate la sistemele de drenare, şi se va da o copie
Inginerului.
Exceptând traversarea tranşeelor, conductele de înlocuire vor fi de acelaşi tip ca cele eliminate exceptând situaţia în
care acest lucru este aprobat în alt fel de către Inginer. Drenurile terenului vor fi din fier ductil acolo unde traversează
tranşeele rambleiate.
Antreprenorul nu va efectua reabilitarea nici unui drenaj al terenului până când nu s-a obţinut aprobarea Inginerului
referitor la dimensiunea conductei din fier ductil ce va fi utilizată la reparaţie. Lungimea conductei trebuie să fie
suficientă pentru a suporta tranşeea plus suportul de 0,5 m pe fiecare parte.
Antreprenorul va acorda Inginerului o notificare cu 48 de ore înainte cu privire la finalizarea reparaţiilor drenului
terenului pentru a da proprietarului de teren sau ocupantului acestuia oportunitatea de a inspecta aceste reparaţii.
Drenurile terenului reparat nu va fi rambleiat până când Inginerul nu le-a inspectat şi reparaţiile nu au fost aprobate
de către Inginer.

Umpluturi supraterane
Terasamentele şi alte zone de umplere vor fi formate din materiale corespunzătoare capabile de compactare normală
pentru a forma o umplere stabilă, depozitată şi compactată cât mai practic după excavare, în straturi cu grosime
corespunzătoare instalaţiei de compactare utilizate.
Umplerea, acolo unde se aplică, va fi efectuată şi compactată, şi va fi menţinută oricând cu încovoiere suficientă sau
pantă transversală şi o suprafaţă suficientă pentru a permite apei de suprafaţă că dreneze.
Pământul vegetal, materialele organice şi porţiunile cu material moale vor fi eliminate din zonele ce urmează să fie
umplute. Materialele pentru umplere vor fi poziţionate în straturi care nu depăşesc 250 mm.

Explozivi
Trebuie obţinut consimţământul scris al Inginerului pentru fiecare propunere a Antreprenorului de a utiliza explozivi.
Acolo unde este propusă explozia adiacent unei construcţii sau unei alte structuri, unei construcţii existente sau unei
alte construcţii, Antreprenorul va asigura că valorile de siguranţa aprobate ale amplitudinii vibraţionale şi velocitatea
particulelor superioare nu vor fi depăşite.
Antreprenorul va fi în conformitate cu Codul Naţional şi Reglementările din vecinătatea transmiţătorilor radio statici
şi mobili, inclusiv staţii de televiziune şi radio şi unităţi radar asociate cu deplasările avioanelor.
Manipularea, transportul şi folosirea explozibililor vor fi în conformitate cu Codurile Naţionale şi Reglementările şi cu
recomandările producătorului.

Piloti
Instalarea şi durabilitatea pilotilor vor fi în conformitate cu practicile Naţionale corespunzătoare.
Operaţiunile de piling vor fi strict încadrate în perioadele şi orele de lucru specifice sau permise. Vibraţiile terenului
şi nivelurile zgomotelor nu vor depăşi limitele specifice şi Antreprenorul va răspunde de luarea măsurilor la
frecvenţele specifice pentru conformitate.
Cu cel puţin patru săptămâni înainte de începerea oricărei etape de Lucrărilor care implică operaţiuni de palplanşare,
Antreprenorul va înainta Inginerului propunerile sale în scris. Propunerile vor include detalii ale tipului de instalaţie
ce urmează a fi utilizată, metoda de instalare şi extragere, secvenţa operaţiunilor şi perioadele de lucru.

Demolare
Structurile vor fi demolate la un 1 m sub nivelul terenului. Rezervoarele, decantoarele şi subsolurile vor fi prevăzute
cu găuri prin care să se permită egalizarea nivelurilor apei. Structurile care se extind sub 1 m adâncime, vor fi umplute
cu blocaje (de fundaţie) compactat. La peste 1 m adâncime, se va selecta materialul din demolări sau umplere
importată cu dimensiunile particulelor care nu depăşesc 150 mm.

Intretinerea Refacerilor
Până la expirarea Perioadei de Notificare a Defectelor, Antreprenorul va regulariza şi inspecta în mod frecvent toate
reabilitările efectuate de către acesta în legătură cu acest Contract pentru a asigura siguranţa publicului în mod
permanent.
2. RETELE CANALIZARE

Acolo unde se produce deteriorarea sau efectuarea suprafeţei, fie că acest lucru este notat de către Antreprenor în
timpul inspecţiei de rutină sau care este raportat acestuia într-un anumit mod, Antreprenorul va remedia defectul în
modalitatea aprobată de către şi spre satisfacţia completă a Inginerului, şi dacă se aplică, a Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde Antreprenorul, sau un Sub-Antreprenor Specializat angajat al acestuia, a efectuat reabilitarea finală a
tranşeelor drumurilor şi trotuarelor, tranşeele se vor supune unei inspecţii comune de către Inginer, Inginerul
Autorităţii pentru Drumuri şi Antreprenorul la şase luni de la finalizarea lucrărilor şi Antreprenorului i se va cere să
efectueze, pe cheltuiala proprie, aceste lucrări, după cum i se ordonat să remedieze orice deteriorare alta decât
uzura normală care s-a petrecut în timpul operaţiunii de finalizare.
Fără a lua în considerare cerinţele pentru inspecţia intermediară, Antreprenorul va menţine o inspecţie regulată şi
frecventă a reabilitărilor în timpul Perioadei de Notificare a Defectelor şi va remedia defectele care se pot produce.

Curăţarea Şantierului
Curăţarea şantierului nu va începe până când îngrădirea locaţiei nu va fi ridicată şi finalizată.
Antreprenorul nu va arde hăţişurile sau alţi combustibili la faţa locului decât dacă acest lucru este aprobat de către
Inginer. Gardurile şi porţile, etc., vor fi eliminate cu grijă şi păstrate pentru refolosire.

Peisagistică
Antreprenorul se va asigura că peisagistica este efectuată în anotimpul corespunzător şi în condiţii de vreme
corespunzătoare aşa cum este aprobat de către Inginer. Operaţiunile de plantare vor fi suspendate în perioadele de
secetă, atunci când solul este pietrificat sau în timpul perioadei de inundaţii, sau în perioadele cu frig uscat persistent.

Pregătirea Şantierului
(a) Sădirea Ierbii şi gazonului
Zona va fi cultivată până la o adâncime minimă de 100 mm de către un mecanism sau o metodă aprobată similară.
Pietrele de peste 500 mm în dimensiuni liniare vor fi îndepărtate. Toate buruienele vor fi îndepărtate. Toate nivelurile
vor fi chiar niveluri de exploatare şi conforme contururilor sau nivelurilor din cadrul proiectelor.
Cu 3 până la 5 zile înainte de răsădire sau poziţionare a gazonului se va aplica un erbicid pre-emergent aprobat ce
va fi aplicat în zonă în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi un fertilizator general aprobat de pre-germinare
aplicat în zonă la nivelul recomandat şi lucrat în cadrul suprafeţei săpate.
Linii de demarcare
Se va pregăti o fâşie corespunzătoare pregătită prin eliminarea vegetaţiei de suprafaţă. Fâşia va fi apoi cultivată
până la o adâncime de 200 mm şi buruienele şi rădăcinile pernicioase vor fi eliminate. Antreprenorul va depune
pământul vegetal importat pentru a împiedica schimbările bruşte de nivel. Înainte de plantarea materialului de
împrejmuire, vor fi introduşi fertilizatori corespunzători în amplasament în conformitate cu recomandările
producătorului.
Copaci şi arbuşti
Acolo unde urmează să se planteze copaci sau arbuşti se va pregăti o zonă circulară cu diametru de 1,2 m, iar
această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Toate erbicidele şi rădăcinile vor fi eliminate şi se va
excava o gaură de plantare în zona cultivată. Acolo unde arbuştii urmează să fie plantaţi, întreaga zonă de plantare
va fi pregătită în mod similar şi găurile de plantare for fi furnizate pentru fiecare arbust sau copac în parte.

Plantare
(a) Însămânţare şi Plantare
Însămânţarea se va produce în condiţii atmosferice corespunzătoare aşa cum s-a aprobat de către Inginer.
Amestecul de seminţe aprobat va fi aplicat în baza recomandării şi aplicării.
După însămânţare terenul va fi scobit sau grapat şi consolidat prin rulare cu un rulou plat aprobat.
În cazul în care semniţele nu germinează, Antreprenorul va resădi în totalitate sau parţial până se obţine un gazon
corespunzător.
Acolo unde iarba este de 75-100 mm în înălţime şi cu două zile înainte de tundere, zona va fi tasată uşor. Tunderea
va fi efectuată cu o coasă cu rotor şi va reduce înălţimea ierbii noi până la 50 mm.
Brazdele vor fi îndepărtate vor fi eliminate din noua zonă cu iarbă. Se va efectua o a doua tăiere la o perioadă de nu
mai puţin de o lună de la prima, din nou pentru a reduce înălţimea ierbii până la 50 mm după cele două tunderi cu
ajutorul unei maşini de tuns iarba la intervale nu mai mici de două săptămâni, resturile tăiate fiind eliminate. Imediat
după a doua tăiere sau la momentul menţionat de către Inginer, zona nouă cu iarbă va fi echilibrată cu ajutorul unui
îngrăşământ aprobat.
Plantarea Gardurilor
Plantarea gardurilor va fi efectuată în condiţii de vreme corespunzătoare în sezonul inactiv. Împrejmuirea va fi
efectuată cu ajutorul speciilor locale aprobate. Acestea vor fi plantate la 500 mm distanţă sau mai mult după cum
este aprobat în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pe întreaga lungime a liniei de împrejmuire. Găurile de
plantare individuale pentru fiecare plantare vor fi pregătite la o distanţă pentru a permite răspândirea înainte de
umplere şi consolidare şi udare. Plantele folosite pentru împrejmuire în condiţii de vreme necorespunzătoare vor fi
menţinute (dacă vremea permite) şi protejate de îngheţ sau ploaie utilizând baloturi de paie şi / prelate (care vor fi
îndepărtate cât mai des şi atâta vreme cât este posibil pentru a minimiza riscul de privare) sau udate pe timp de
secetă. Toate plantele care prezintă semne de deteriorare vor fi eliminate.
Plantarea copacilor şi arbuştilor
2. RETELE CANALIZARE

Plantarea copacilor şi a arbuştilor se va efectua în condiţii atmosferice corespunzătoare în sezonul de iarnă în cazul
în care plantele nu au rădăcini. În mod alternativ, plantele cu bulbi sau crescute în ghivece pot fi plantate oricând în
timpul anului cu condiţia ca apa să fie furnizată de către Antreprenor.
Găurile de plantare vor fi excavate la dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinilor plantelor să se răspândească
sau bulbul plantelor cu bulbi crescute în ghivece să fie plantate corespunzător. Adâncimea fiecărei găuri de plantare
va fi în aşa fel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime pe măsură de creşte în pepinieră sau în
ghiveci. Gaura de plantare va fi rambleiată cu pământ vegetal cu fertilizator corespunzător în conformitate cu
recomandările producătorului.
Planta va fi aranjată pe măsură ce se efectuează rambleierea, pentru a se asigura că rădăcinile intră în contact cu
solul şi minimizează orice spaţii libere, şi poziţionat în straturi faţă de nivelul existent al terenului.
În cazul în care copacii sau arbuştii sunt livraţi la faţa locului, vremea necorespunzătoare împiedică plantarea
imediată, acestea vor fi acoperite, şi protejate cu ajutorul baloturilor de paie şi prelatelor de îngheţ sau de alte efecte
cauzate de ploaie abundentă.
Zona ce urmează să fie plantate vor fi pregătite utilizând un îngrăşământ compus corespunzător. Solul din zona de
plantare va fi udat pentru a se asigura că este suficient de jilav.
Se va furniza câte un ţăruş pentru fiecare copac. Acesta va fi ascuţit, cu un diametru de 75-100 mm şi din lemn
aprobat. Fiecare va avea o lungime de 1,2 m şi va fi plantat în gaura de plantare în partea bătută de vânt a copacului,
înainte de plantare, astfel încât 800 mm să rămână deasupra nivelului solului. Copacii care sunt departe de zonele
afectate, vor fi asigurate cu 3 ţăruşi care formează un suport de susţinere triunghiular.
Fiecare copac va fi susţinut de un singur ţăruş, va avea un cordon de cauciuc cu colier de cauciuc. Acesta va fi
poziţionat la 25 mm faţă de vârful ţăruşului şi bătut în cuie, utilizând cuie galvanizate, de ţăruş. Acolo unde copacul
este susţinut de un sistem cu trei ţăruşi, suportul orizontal va fi asigurat de un cablu de oţel sau de o funie de nylon
rezistentă la rupere. Copacul va fi protejat de un manşon de cauciuc şi stă fixat de ţăruşi la 25 mm de vârf.
Arbuştii vor fi plantaţi în mod similar, însă, nu sunt necesare suporturile.
Reabilitare
Acolo unde se aşteaptă ca iepurii sau alţi dăunători să fie o problemă, fiecare copac şi plantă va fi furnizată cu un
suport corespunzător cu până la 900 mm deasupra tulpinii. În mod alternativ, un fir de 600 mm va fi tras vertical pe
suportul de lemn astfel încât să fie îngropat numai 100 mm din partea inferioară.
Întreţinere
(a) Zonele cu iarbă care nu sunt productive satisfăcător vor fi reînsămânţate sau replantate aşa cum
este ordonat de către Inginer după o pregătire corespunzătoare a terenului.
Ţăruşii copacilor, legăturile şi suporturile vor fi înlocuite dacă este necesar pentru a asigura suport corespunzător.
Se vor menţine garduri de protecţie contra iepurilor pe întreaga perioadă.
Zonele goale din jurul copacilor, arbuştilor şi împrejmuirilor vor fi păstrate fără buruieni şi iarbă.
Antreprenorul va uda zonele cu iarbă, gardurile vii, copacii şi arbuştii dacă este necesar.
Toate crenguţele moarte sau mlădiţele care apar pe suporturile copacilor vor fi îndepărtate.
Gardurile vii vor fi curăţate de uscături, pentru a le da o formă bună, în conformitate cu practica horticolă.
Traversarea cursurilor de apă, căilor ferate şi drumurilor
Acolo unde excavările traversează cursuri de apă, jgheaburi, podeţe şi alte cursuri de apă, Antreprenorul va fi
considerat că a permis toate măsurile necesare suplimentare pentru construcţia corespunzătoare a Lucrărilor la
aceste traversări, inclusiv menţinerea debitului complet de apă.
Conductele care traversează cursuri de apă vor fi construite aşa cum s-a arătat în planurile detaliate standard. Aceste
detalii nu se vor aplica pentru traversările râurilor mari acolo unde planurile specifice ale zonei vor fi efectuate de
către Antreprenor.
Căile ferate şi drumurile sub-traversate vor fi în conformitate cu cerinţele Standardului Românesc STAS 9312-87.
Cerinţele pentru amplasarea sub traversărilor sunt stabilite în articolul 2.1. din standardul mai sus menţionat.
Pentru sub traversările căilor ferate cu conducte care conţin lichid neinflamabil sub presiune, în articolul 2.2.2 din
cadrul standardului mai sus menţionat sunt stabilite cerinţele minime.
Pentru subtraversările drumurilor cu conducte care conţin lichide neinflamabile sub presiune, articolul 2.3.3. din
standardul mai sus menţionat stabileşte minimul acestora.
Aprobarea autorităţii responsabile pentru operarea şi siguranţa drumurilor sau a căilor ferate este obligatorie.
În baza reglementărilor particulare, acestea pot stabili cerinţe suplimentare.
2. RETELE CANALIZARE

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Date generale
Antreprenorul va fi responsabil pentru toate lucrările de excavare, terasamente şi pentru depozitarea materialelor
excavate necesare pentru construirea lucrărilor şi la care s-a făcut referire ca fiind lucrări de pământ.
Nicio lucrare de terasament nu va începe până când Antreprenorul nu a luat toate măsurile de siguranţă, incluzând
şi asigurarea barierelor şi măsurilor de administrare a traficului.
Standarde româneşti ce vor fi utilizate:
C169-88 - executarea terasamentelor pentru realizarea fundaţiilor pentru construcţiile civile şi industriale;
C16-84 - realizarea pe timpul sezonului rece a lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Anunţarea lucrărilor de terasamente
Înainte de începerea oricărei lucrari de terasamente pe şantier, Antreprenorul va înstiinta proiectantul, despre data
propusa pentru executia lucrarilor, cu cel putin 7 zile inainte. În timpul acestei perioade Antreprenorul va face o
înregistrare a cotelor terenului şi de topografie, pentru măsurarea lucrărilor.
Cote teren
Termenul "cota teren" se va referi la suprafata pamantului inaintea inceperii operatiunilor de terasamente si dupa o
evacuare generala a organizarii de santier.
Extinderea excavaţiilor
Extinderea excavaţiilor se va face la minimum posibil şi numai cu consultarea proiectantului pentru construirea
lucrărilor.
Excavarea tranşeelor pentru conducte şi canale va fi limitată oricând la lungimea conductei/canalului aprobată
anterior în scris de către proiectant. Exceptând aprobarea în scris anterioară a proiectantului, execuţia pe fiecare
lungime aprobată va fi terminată înainte de începerea execuţiei la o nouă lungime de conductă sau canal.
Excavarea pământurilor cu consistenţă dură
Dacă Antreprenorul întâlneşte un pământ la baza excavaţiei care în opinia lui are o consistenţă dură, trebuie să
informeze imediat Proiectantul. Proiectantul, va prevedea cât de curând posibil, instrucţiuni scrise pentru a confirma
dacă pământul va fi tratat ca şi pământ cu o consistenţă dură.
Dacă pământul se consideră a fi cu o consistenţă dură, atunci Antreprenorul va înlătura acest pământ şi va umple
golurile formate cu material granular potrivit, acceptat de către Proiectant.
Scăparea din vedere a Proiectantului de a da o indicaţie, nu va lipsi de responsabilităţi Antreprenorul pentru orice
defect în lucrare, dacă, anterior construcţiei, Antreprenorul nu a cerut în scris Proiectantului să inspecteze fundaţia
expusă.
Siguranţa săpăturilor şi a structurilor adiacente
Antreprenorul va prevedea suportul necesar pentru a asigura stabilitatea săpăturii, a drumurilor şi structurilor
adiacente. Toate sapaturile executate vor fi sprijinite corespunzator.
Alunecări şi prăbuşiri de teren şi săpături în exces
Antreprenorul trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru a preveni alunecarile si prabusirile pamantului de pe
marginile sapaturilor.
In cazul alunecarilor sau prabusirilor aparute in excavatie si acolo unde sapaturile sunt facute in exces fata de
dimensiunile specificate, pamantul prabusit in sapatura va fi inlaturat iar materialul de umplutura suplimentar ce ar
putea fi necesar va fi adus cu aprobarea proiectantului.
Unde apar goluri datorita alunecarilor, prabusirilor sau sapaturilor in exces fata de dimensiunile specificate, care in
opinia proiectantului pot afecta stabilitatea pamantului pentru suportul lucrarilor, a structurilor si serviciilor adiacente,
antreprenorul va umple golurile solide cu beton.
Evacuarea apei
Antreprenorul va tine fiecare structura si sapatura pentru conductele proiectate ferite de apa din orice sursa, astfel
incat lucrarile sa fie construite in conditii uscate.
Metodele de a tine sapaturile ferite de apa, de evacuare a apei si de depozitare a acesteia, vor fi supuse aprobarii
consultantului si proiectantului. Antreprenorul se va asigura ca exista in permanenta pe santier suficiente
echipamente, pentru evitarea oricarei intreruperi in continuitatea evacuarii apei.
Nu se vor face plăţi suplimentare pentru evacuarea apei, aceste costuri se consideră incluse în preţul săpăturilor
sau în preţul general.
Materiale de umplutură
Materialele de umplutura folosite pentru lucrarile permanente trebuie selectate astfel incat sa nu contina bolovani
sau cabluri, iar particulele componente sa aiba dimensiunea mai mica de 40 mm.
Dupa ce proiectantul a aprobat inceperea actiunii de umplere, operatiunea va incepe cu o intarziere minima si va
continua pana la finalizarea acesteia. Nicio actiune de umplere nu va incepe fara aprobarea proiectantului.
Compactarea umpluturilor
Antreprenorul va depozita materialul de umplere in straturi cu adancime uniforma, nedepasind 200 mm grosime si il
va compacta cu echipamente speciale pana va atinge gradul de compactare specificat. Daca nu este altfel specificat,
gradul de compactare necesar va fi de cel putin 95% in concordanta cu STAS 1913/13-83.
Daca este necesar, antreprenorul va uda materialul de umplere anterior si in timpul compactarii pentru a atinge
umiditatea optima si gradul de compactare specificat.
Localizarea gropilor de împrumut
Antreprenorul va stabili amplasamentele gropilor de imprumut de pe santier sau alte zone, supunandu-le aprobarii
scrise a proiectantului.
2. RETELE CANALIZARE

Depozitarea materialelor în surplus


Antreprenorul va transporta si depozita materialul rezultat din sapatura care nu mai este necesar pentru lucrari.
Roci şi masive de beton
Înaintea începerii săpăturilor în rocă sau în masive de beton, Antreprenorul va demonstra imposibilitatea de excavare
fără echipamente de percuţie grele.
Materialele, incluzând masivele de beton, nu vor fi clasificate ca roci dacă proiectantul nu a fost de acord cu o astfel
de clasificare înaintea excavării.
Excavarea rocii va fi făcută prin folosirea ciocanelor pneumatice/hidraulice şi/sau a echipamentelor de tăiere sau a
oricărui alt echipament aprobat de către proiectant. Nu va fi permisă excavarea rocilor prin folosirea materialelor
explozive.
Localizarea, sprijinirea serviciilor şi obstrucţionarea
Înaintea începerii lucrărilor de excavare, Antreprenorul va obţine permisiune totală şi aprobarea tuturor companiilor
de utilităţi pentru a putea porni lucrarea în concordanţă cu toate regulamentele si normele locale.
În completare, Antreprenorul va obţine informaţiile disponibile de la astfel de companii de utilităţi şi a altora dacă va
fi necesar, relativ la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseului conductei sau canalului ce vor fi montate.
Antreprenorul va fi răspunzător de acurateţea localizării serviciilor, iar în timpul desfăşurării lucrărilor va lua toate
măsurile necesare pentru a evita deteriorarea acestora. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar sprijinite în
timpul excavaţilor. Acolo unde se solicită de către proiectant, se vor prevedea sprijiniri permanente ale serviciilor
care intersectează conductele.
Antreprenorul este responsabil pentru a lua legătura cu Autoritatea responsabilă şi de a aranja cu aceasta repararea
serviciilor avariate în timpul desfăşurării lucrărilor. Antreprenorul va suporta toate costurile reparării serviciilor, fie prin
asigurare fie din buget propriu.
Unde se întâlneşte un serviciu sau o obstrucţie de-a lungul traseului conductei sau canalului, Antreprenorul va
informa proiectantul imediat de prezenţa acestora şi va furniza detalii, incluzând tipul serviciului sau obstrucţiei,
dimensiunile acestora, adâncimea sub nivelul terenului. Proiectantul va recomanda apoi acţiunile care trebuie
întreprinse.

EXCAVĂRI, UMPLUTURI ŞI REFACERI

Operaţiuni de excavare
Consideraţii generale
Antreprenorul va efectua aceste operaţiuni în aşa fel încât să evite prejudicierea, deteriorarea, suprafeţelor finale ale
excavărilor.
Acolo unde prezenţa utilităţilor subterane este cunoscută sau bănuită sau excavarea se va efectua în apropierea
sub-staţiilor finale, excavările mecanice nu vor fi utilizate până când toate utilităţile subterane nu vor fi expuse prin
excavare mecanică.
Excavarea străzilor va fi efectuată în conformitate cu toate reglementările şi nu vor fi mai reduse decât standardul
internaţional acceptabil.
În cazul în care Antreprenorul întâlneşte teren care cuprinde formaţiuni pe care le consideră necorespunzătoare, sau
în cazul în care terenul este deteriorat sau urmează să se deterioreze, va notifica acest lucru Inginerului.
Laturile terenului vor fi sprijinite corespunzător, exceptând acolo unde acest lucru este descris sau permis în baza
Contractului, acestea nu vor fi dărâmate.
În cazul în care Inginerul consideră că lucrările de excavare / formare a terasamentului / rambleiere efectuate de
către Antreprenor, pun în pericol viaţa sau primejduiesc proprietatea sau afectează în mod impropriu siguranţa,
utilizarea sau stabilitatea drumului sau canalul de drenare, Antreprenorul va primi o notificare scrisă din partea
Inginerului prin care se menţionează faptul că lucrările vor fi remediate pentru a elimina riscurile şi gradul de
periculozitate. Notificarea scrisă va specifica perioada în care rectificarea urmează să fie executată.
Antreprenorul va răspunde de dispunerea materialul excavat în exces în afara şantierului, dar nu va elimina din
Şantier nici un material excavat care poate fi refolosit în cadrul Lucrărilor exceptând directivele, sau permisiunea
Inginerului.
Terenul necorespunzător, suprafeţele necorespunzătoare sau deteriorate de sub construcţie vor fi excavate şi apoi
umplute până la nivelul construcţiei cu material specificat în cadrul Contractului sau aprobat de către Inginer.
Antreprenorul va notifica Inginerului fără întârziere orice strat permeabil, fisuri sau teren necorespunzător întâlnit în
timpul Excavărilor.
Lucrarea va fi efectuată de către Antreprenor în aşa fel încât să se evite distrugerea terenului înconjurător. Trebuie
avută grijă pentru menţinerea stabilităţii atunci când se efectuează lucrări în apropierea structurilor şi serviciilor
existente. Lucrarea va fi efectuată în manieră obişnuită pentru a se asigura că suprafeţele expuse sunt de natura
permisă de material.
Atunci când trebuie efectuate excavări în condiţiile sau dimensiunile cerute pentru lucrare, Antreprenorul va informa
Inginerul în aşa fel încât acesta să poată efectua inspecţia.
Antreprenorul va obţine aprobare pentru excavări înainte de amplasarea materialului, umplerii sau betonului.
Antreprenorul va menţine excavările deschise în condiţii acceptabile, şi va rectifica efectele deteriorării din cauza
vremii.
Orice decopertare sau excavare a terenului va fi efectuată după măsurători specifice pentru eliminarea plantelor
dăunătoare.
2. RETELE CANALIZARE

Constructorul va pregăti şi depune Declaraţia Metodologică a Inginerului pentru toate excavările exceptând
excavările minore acolo unde Inginerul consideră că această declaraţie este necesară.
Trebuie dată o notificare cu 28 de zile înainte de către Antreprenor Autorităţii corespunzătoare prin care să detalieze
adâncimea, materialul şi procedurile de dispunere pentru materialele ce rezultă din excavări.
Excavarea Tranşeelor
Tranşeele efectuate în piatră pentru conducte cu diametrul nominal de până la 100 m vor fi excavate pentru a furniza
un spaţiu minim în jurul conductelor şi a racordurilor acestora. Pentru conductele cu diametre nominale ce depăşesc
100 mm, locul liber din jurul acestora va creşte cu până la 150 mm pentru conductele flexibile şi de până la 200 mm
pentru conductele rigide. Pentru alte terenuri, spaţiul minim va fi dat aşa cum se specifică în cadrul planurilor detaliate
standard.
Excavările tranşeelor vor fi efectuate prin utilizarea uneltelor manuale şi a echipamentului mecanic aprobat, în aşa
fel încât să se minimizeze distrugerea laturilor şi fundaţiei excavaţiei.
Tranşeele conductelor vor fi excavate la o adâncime şi lăţime suficiente pentru a permite fixarea conductei şi
racordului acesteia, stratificarea, boltirea şi înconjurarea.
Golurile nodurile vor fi săpate manual sub patul tranşeei înainte de poziţionarea conductei în tranşee, sau stratificării
acesteia, pentru a ase asigura că fiecare conductă este susţinută pe întreaga sa lungime li pentru a permite
efectuarea racordului, şi pentru a asigura efectuarea terasamentului găurii în condiţii satisfăcătoare manual după
efectuarea racordului.
Antreprenorul va efectua excavarea într-o manieră în care laturile tranşeei sunt susţinute corespunzător şi stabile.
Antreprenorul va păstra un spaţiu corespunzător clar între marginea excavării şi capetele interioare ale malurilor.
Tranşeele nu vor fi excavate prea departe înaintea poziţionării conductei şi vor fi suficient de late pentru a permite
efectuarea racordării anticipate şi eficiente în condiţii de curăţenie şi uscate. Se va permite verificarea stratificării şi
împrejurimilor.
Acolo unde se cere ca aceste conducte să fie direct poziţionate pe fundaţia tranşeei, suprafaţa finală va fi finisată şi
nivelată pentru a asigura poziţionarea conductei şi nu va prezenta material extern care poate să deterioreze
conducta, izolaţia conductei sau manşonarea acesteia.
Laturile tranşeelor care traversează străzile, sau alte locaţii aşa cum s-a indicat, vor fi cât mai înguste posibil.
De la baza tranşeei până la un nivel de 300 mm deasupra coroanei conductei, sau partea superioară conductei din
tranşeea duală, lăţimea tranşeei nu va fi mai mică decât lăţimea minimă a tranşeelor specificată în cadrul planurilor
detaliate standard pentru a singură conductă şi pentru o tranşee lăţimea minimă va fi de (d1 + d2) + 600 unde d1 +
d2 sunt diametrele nominale şi distanţa minimă dintre conducte va fi de 300 mm.
Tranşeele conductelor vor fi menţinute cât mai departe de suprafaţă sau de pânza freatică.
Atunci când tranşeele excavate în partea carosabilă sau în trotuarele de la suprafaţă, Antreprenorul va efectua
trecerea mai întâi prin asfalt, etc., pentru a trasa o margine precisă dreaptă, printr-o metodă care este aprobată de
către Inginer, va excava materialul dur şi îl va depozita fără materialul excavat din tranşee, pentru reutilizarea sau
dispunerea aşa cum precizează Inginerul.
Antreprenorul, fără permisiunea expresă a Inginerului, la momentul excavării peste lungimea excesivă sau
nerezonabilă a autostrăzii corespunzător locaţiei şantierului. Deoarece o secţiune a conductei este poziţionată de-a
lungul acestei secţiuni, terasamentul şi reinstalarea vor fi finalizate şi tot surplusul de materiale excavate faţă de
cerinţele Contractului vor fi îndepărtate de pe şantier şi toate materialele de construcţii deplasate pe măsură ce
lucrarea avansează, intenţionând ca utilizarea porţiunii afectate a autostrăzii să fie redată traficului public cu
întârziere minimă. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru prevenirea prăbuşirii
malurilor tranşeelor.
Atunci când tranşeele excavării altele decât cele din partea carosabilă, Antreprenorul va elimina mai întâi întreg
gazonul şi humusul pentru repoziţionare, sau în cazul în care nu există gazon, toată vegetaţia până la lăţimea de
lucru şi depuneri fără material excavat din tranşee pentru utilizarea în cazul reintegrării.
Toate materialele vor fi depozitate astfel încât acestea să nu fie depuse la suprafaţă şi va face ca deteriorarea să
afecteze cât mai puţin.
Antreprenorul va excava găuri de probă manual sau cu utilajul aşa cum se cere pentru lucrare şi va reumple şi
recondiţiona aceste găuri în funcţie de inspectarea ulterioară a Inginerului.

Gazon pentru refacere


Vegetaţia pentru refacere va măsura aproximativ 1 m faţă de 300 mm atunci când se efectuează tăierea şi va avea
grosime uniformă nu mai mică de 40 mm.
Vegetaţia trebuie să fie verde atunci este tăiată; plantele vor fi udate şi repoziţionate în condiţii atmosferice
corespunzătoare.
Nivelul gazonului de sub vegetaţie va fi acela în care suprafaţa finală a ierbii după compactare să fie la acelaşi nivel
cu suprafaţa adiacentă.

Pamant vegetal reutilizat


Pământul vegetal înseamnă stratul superior al solului care poate fi favorabil creşterii vegetaţiei. Acest lucru va include
plantele vegetale care nu sunt necesare pentru repozitionare sau care nu sunt acceptate pentru formarea gazonului
în baza prevederilor clauzei.
Întreg pământul vegetal va fi eliminat din acele zone afectate de lucrările temporare şi permanente inclusiv din zonele
componente şi va fi păstrat pentru reutilizare.
Pământul vegetal folosit pentru reutilizare nu va fi adunat în grămezi cu înălţime mai mare de 1,5 metri.
2. RETELE CANALIZARE

Antreprenorul va depozita pământul vegetal folosit pentru reutilizarea locală în zona de deformare astfel încât să se
asigure că aceasta poate fi refăcută cît mai aproape de starea iniţială. Toate celelalte materiale sau depuneri de
aluviuni vor fi depozitate separat.
Lucrări legate de apă
Antreprenorul nu va permite ca apa să pătrundă în oricare parte a lucrărilor decât dacă acest lucru este specificat în
baza prevederilor contractului.
În cazul în care este necesară evacuarea apei din cadrul excavării, Antreprenorul va depune metodele şi detaliile
propuse inginerului spre aprobare, înainte de începerea lucrărilor de excavare.
Înainte de lucrarea de excavare, dacă se cere, se va instala un sistem de evacuare a apelor aprobat şi funcţional
atunci când este necesar pentru reducerea nivelului pânzei freatice.
Apa de suprafaţă va fi împiedicată să pătrundă în lucrările de excavare prin lucrări de săpare, formarea tranşeelor,
formarea depresiunilor de protecţie, pompare, sau alte măsuri aprobate.
Nu va fi permisă inundarea lucrărilor de excavare.
Toate canalele de colectare necesare, acolo unde se cere, vor fi situate în afara zonei excavate pentru lucrările
permanente şi vor fi reumplute cu beton de calitate inferioară până la nivelul părţii inferioare a lucrărilor permanente
adiacente.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca terenul adiacent să fie afectat grav de alunecare
datorită proceselor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca apa subterană care pătrunde în conducte să fie
utilizată pentru transportul apei potabile.
Fără consimţământul inginerului, Antreprenorul nu va putea utiliza procedeul de pompare a decantoarelor ca fiind
unicele mijloace de îndeplinire a obligaţiilor sale în ceea ce priveşte utilizarea apei.
Antreprenorul va controla modalitatea si calitatea apei prin pomparea acesteia din decantoare pentru că, după
părerea inginerului, acestea nu vor reprezenta efecte secundare ale lucrărilor sau ale proprietăţilor adiacente.
Nici o conducta nouă sau deja existentă în cadrul lucrărilor permanente nu va fi utilizată în scopul transportului apei
de la locul excavării fără permisiunea scrisă a inginerului.
Antreprenorul va furniza inginerului detalii cu privire la captatoarele de nămol sau la alte măsuri ce vor fi efectuate
pentru minimizarea descărcării materialelor solide din cadrul operaţiunilor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operaţiunile sale nu afectează acviferul pânzei
freatice înconjurătoare, sau stabilitatea terenului înconjurător sau o structură adiacentă.
Pe durata efectuării lucrărilor Antreprenorul se va asigura că nivelurile pânzei freatice sunt suficient de reduse sub
construcţia propusă pentru a asigura o fundaţie fermă.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca pânza freatică să apară în timpul construcţiei
conductelor şi structurilor până când masa structurii sau rambleul conductelor nu a fost finalizată pentru a asigura
un efect de flotabilitate.
Exceptând situaţia în care este specificat în alt fel, Antreprenorul va furniza, instala, menţine şi opera, întreaga
instalaţie de pompare necesară şi orice alt echipament pentru desecarea diferitelor părţi ale lucrărilor şi pentru a
menţine fundaţiile şi tranşeele conductelor fără apă aşa cum este necesar pentru efectuarea fiecărei părţi a lucrărilor.
Acolo unde excavarea pentru fundaţia structurilor se extinde sub nivelul pânzei freatice porţiunea de sub nivelul apei
va fi desecată anterior efectuării excavării exceptând situaţia în care acest lucru este menţionat în alt fel.
Evacuarea apei va fi efectuată într-o modalitate în care să se prevină alunecările de la baza fundaţiei, şi să se
menţină stabilitatea pantelor excavate şi a părţii inferioare a fundaţiei. Evacuarea apei va face ca operaţiunile de
construcţie să fie efectuate fără prezenţa apei, exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, şi va face ca
toate fundaţiile să fie suficient de uscate pentru amplasarea corespunzătoare a materialelor de umplere cu
poziţionarea şi compactarea corespunzătoare a materialelor amplasate.
Antreprenorul va controla infiltraţiile de-a lungul fundaţiilor şi oriunde este cazul pentru a preveni acumularea de apă.
Evacuarea apei din fundaţii va fi efectuată cu echipamente conform DIN 4095.
În cazul în care Antreprenorul care necesită conducte de drenare, canale sau sub-drenuri pentru evacuarea apei,
Inginerul poate să permită ca aceste construcţii să fie efectuate sub nivelul şi în limitele Lucrărilor permanente cu
condiţia ca Inginerul să fi aprobat detaliile propunerilor Antreprenorului. Nu vor fi lăsate nici un fel de conducte de
sub-drenare decât dacă acestea sunt fixate cu Beton Clasa E sau cu alt material aprobat. Orice sub-drenare pe care
o efectuează Antreprenorul sub Lucrările Permanente va fi lăsată pentru a asigura suprtul cel puţin egal cu acela
care ar fi fost disponibil în cazul în care sub-drenul nu ar fi fost prezent.
Apa nu va fi evacuată în vreun curs de apă sau sistem sau canal de ape uzate fără obţinerea de către Antreprenor
a tuturor aprobărilor necesare şi permisiunii scrise din partea Inginerului.

Drenaje temporare
Acolo unde sunt necesare drenaje temporare, acestea vor fi efectuate în tranşeea îngustă sau în acostamentul format
sub nivelul excavării în poziţia aprobată. Conductele vor fi asamblate cap la cap şi vor fi înconjurate de material
granular de drenare.
Conductele de injecţie vor fi inserate de-a lungul drenurilor temporare la intervale care nu depăşesc 25 m şi drenurile
vor fi umplute bine cu material de izolaţie, conductele de injecţie fiind tăiate la finalizarea lucrării.

Umpluturi
Acolo unde este practicabil, umpluturile vor fi efectuate imediat ce operaţiunile specifice care le preced vor fi
finalizate. Umplutura, însă, nu va fi începută până ce lucrările ce trebuie acoperite nu vor fi obţinut o rezistenţă
suficientă pentru a susţine toată greutatea impusă.
2. RETELE CANALIZARE

Umplutura în jurul Lucrărilor permanente va fi efectuată în aşa fel încât să se evite încărcarea sau deteriorarea.
Materialul de umplere al excavărilor care nu va fi poziţionat pe autostradă sau pe viitoarea autostradă, va fi depozitat
în grămezi care nu depăşesc 250 mm în grosime neconsolidată pentru a forma o rambleierea stabilă.
Excavările efectuată în stradă vor fi umplute peste nivelul împrejurimilor conductelor, în conformitate cu cerinţele
Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde excavările au fost fixate şi suporturile urmează să fie îndepărtate, acestea, acolo unde se practică, vor fi
extrase progresiv în aşa fel încât să se minimizeze pericolul de colaps, şi golurile formate în spatele suporturilor vor
fi umplute cu grijă şi compactate.
În cazul în care spaţiul de lucru al Antreprenorului stabileşte orice structură, va rambleia sub structură cu beton sărac
în amestecuri.
Nici o umplutura nu va fi poziţionată în jurul structurilor de reţinere a apelor până când structura nu a fost testată
satisfăcător sau înainte de obţinerea consimţământului Inginerului.
În cazul în care Antreprenorul obţine consimţământul Inginerului de a plasa rambleierea în jurul pereţilor structurii
înainte de a fi testată satisfăcător pentru strângerea apei atunci Antreprenorul va excava şi înlocui orice rambleiere
care este necesară pentru a căuta scurgerile şi a remedia obligatoriu acest lucru.
La formarea terasamentelor, Antreprenorul va permite tasarea.
Compactarea terasamentelor se va efectua numai atunci când structurile adiacente sunt capabile să reziste sarcinilor
suplimentare impuse.
În cazul în care efectuării tasării, metoda de lucru adoptată pentru a aduce terasamentele la nivelurile cerute,
urmează să fie aprobate de către Inginer.
Umplutura la baza structurilor va fi compactată, gradată corespunzător, cu umplere granulară cu următoarele limite
aplicate:
Clasare: 100% ce trece de 125 mm sită, <15% depăşind 63µ sită
Coeficient de uniformitate: Limita inferioară = 10
Conţinut de umiditate: Limita superioară: optimă + 1%, limita inferioară: optimă - 2%
Suflaţi solubil: < 2.5g/litru
Instalaţia redusă de compactare manipulată manual va fi necesară pentru a se asigura că materialele granulare sunt
compactate până la marginile porţiunii excavate.
Antreprenorul nu va lăsa stâlpii de susţinere din lemn sau alte materiale de susţinere a excavării în excavări după
rambleiere decât dacă acest lucru este probat de către Inginer.
Umplutura tranşeelor conductelor va fi compactata în funcţie de natura materialelor ce vor fi folosite. Toate
materialele vor fi compactate la conţinutul de umiditate corespunzător; în cazul în care materialul este un material
aderent, atunci conţinutul de umiditate va fi între 0,8 şi 1,2 ori limita de plasticitate. În cazul în care materialul este
un material granular, atunci conţinutul de umiditate va fi între +1% şi -2% din conţinutul optim de umiditate aşa cum
este definit de către BS 1377-Pt 4, Ciocan Vibrator, Metoda 3.7. Materialul şi starea acestuia vor fi aprobate de către
Inginer înainte de utilizare. Antreprenorul va menţine registrele de testare a materialelor utilizate pentru umplere care
vor identifica în mod specific acolo de unde provine materialul, durata şi data testării, rezultatele testării, data utilizării
ca material de rambleiere, condiţiile atmosferice predominante la momentul utilizării materialului de rambleiere şi
locaţia unde materialul a fost folosit ca material de rambleiere. Rambleul utilizat în zonele care nu se supun capacităţii
de circulaţie sau care nu sunt delimitate, nu vor fi complet compactate. În aceste zone, rambleierea va fi poziţionată
cu compactare corespunzătoare pentru a preveni formarea depresiunilor în cadrul suprafeţei, dar toleranţa va fi
efectuată pentru determinare. Compactarea în aceste zone va fi aprobată de către Inginer înainte de rambleiere.
Rambleierea în tranşeele conductelor va fi compactată în straturile care nu depăşesc o grosime de 150 mm.
Poziţionarea materialului de umplere va fi efectuată după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi săpare. Zonele care
trebuie umplute vor fi defrişate de rădăcini, gunoi, zăpadă, gheaţă sau alte materiale străine, şi nu va fi îngheţat.
Toate zonele care urmează să fie umplute vor fi vizualizate şi inspectate pentru rezistenţa solului la faţa locului, după
curăţare şi defrişare, pentru porţiunile mai moi sau zonele care nu sunt compactate. Prevenirea formării rulourilor
poate fi definită atunci când se traversează zona cu anvelope de cauciuc sau rulou din oţel. Toate porţiunile moi sau
zonele care nu sunt compactate vor fi compactate la faţa locului sau excavate pentru a solidifica solul şi înlocuit cu
material de compactare corespunzător.
Compactarea va începe numai după ce umplerea sau rambleierea a fost corect poziţionată şi materialul ce trebuie
compactat este la nivelul conţinutului corespunzător de umiditate. Compactarea va fi efectuată cu echipament
compatibil cu tipul solului. Materialul de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 150 mm în adâncime.
Pot fi aprobate şi alte grosimi de către Inginer în baza unei secţiuni de testare a terenului utilizând echipamentul de
compactare ce urmează a fi folosit. Materialele de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 100 mm (4
inch) în adâncime pentru compactarea efectuată manual.
Umplerea şi rambleierea adiacente structurilor cum ar fi pereţii de reţinere, gropile şi subsolurile nu vor fi compactate
cu echipament greu, dar vor fi compactate cu echipament acţionat manual la o distanţă de 1,2 metri sau mai mare
dincolo de părţile laterale ale structurii. Se va depune tot efortul pentru a poziţiona materialele de umplere simetric şi
în straturi uniforme pentru a preveni încărcarea excesivă non-necesară în cazul unei structuri sau fundaţii.
Umplerea sau rambleierea efectuate sub fundaţie, grinzi de gradare, suporturi, clădiri, vor fi compactate până la cel
puţin 90% din densitatea Proctor Modificată aşa cum este stabilit de către STAS 1913/13-1983 sau 95% din
densitatea Proctor Standard maximă aşa cum este stabilit prin STAS 1913/13-1983. Pentru solurile fără drenare şi
aderenţă, se va folosi 70% din densitatea relativă aşa cum este stabilit prin ASTM D4253 şi de ASTM D4254.
Compactarea prin jeturi de apă sau prin inundare nu este permisă pentru majoritatea materialelor de umplere. Însă,
inundarea poate fi folosită în cazul în care meterialul nu este aderent fără nisip de drenare.
2. RETELE CANALIZARE

În nici un caz compactarea nu poate fi permisă pe pantele de peste 1 (V) până la 5 (H) (20% pantă). O serie de
bancuri de lucru, trepte sau terase, la Construcţia noilor pante nu vor fi tăiate în pante existente sau naturale înainte
de adăugarea noului material de umplere, Construirea noilor pante trebuie să fie efectuată prin compactarea
straturilor orizontale cu material de umplere la o lăţime de cel puţin o lăţime a ruloului dincolo de marginea proiectată
a pantei şi apoi curăţată pentru a obţine dimensiunile pantei finale.
Vor fi efectuate teste de granulometrie, densitate şi control al umiditatii la următoarele frecvenţe: o analiză a sitei
standard STAS 1913/5-1985 şi un Test Proctor Modificat sau un test Proctor Standard pe STAS 1913/13-1983,
oricare este aplicabil, cu curba Proctor corespunzătoare efectuată pentru fiecare tip de material de umplere sau acolo
unde există o schimbare în tipul sau sursa materialul. Pentru solurile fără drenare şi aderenţă, vor fi efectuate ASTM
D4253 Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor care Utilizează un Plan de Vibrare şi ASTM D4254
Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor Calcularea Desnităţii Relative.
Densitatea şi umiditatea in situ a conţinutului solului vor fi efectuate prin metoda conului de nisip sau metoda foliei
de plastic aşa cum este stabilit cu STAS 1913/15-75 testare a acceptării densităţii şi conţinutului de umiditate la faţa
locului (testarea densităţii terenului)la umplerea compactată va fi efectuată în următoarele proporţii:
Sub toate fundaţiile – un test la fiecare 90 m² la fiecare ridicare.
Pavare sub-zonală – un test la fiecare 180 m² la fiecare ridicare.
Baza drumului sau sub-bază – un test la fiecare 180 m² a bazei sau sub-bazei.
Rambleierea tranşeelor – testare la fiecare 15 m la fiecare ridicare.
Umplere generală – un test la fiecare 460 m² la fiecare ridicare.
Ca o cerinţă minimă, trebuie efectuat cel puţin un test de densitate la faţa locului la fiecare ridicare a umplerii şi nu
va fi permisă nici o poziţionare ulterioară până ce densitatea necesară nu a fost obţinută.
Numărul testelor va fi sporit dacă în cazul inspectării vizuale se stabileşte faptul că întreg conţinutul de umiditate nu
este uniform sau în cazul în care efortul de compactare este variabil şi nu este considerat ca fiind suficient pentru a
obţine densitatea specifică.
Inginerul poate aproba o reducere a numărului de teste imediat ce o procedură de compactare s-a dovedit a îndeplini
cerinţele de compactare.

Refacerea străzilor etc.


Reabilitarea părţilor carosabile, trotuarelor, aleilor, pistelor pentru biciclişti şi acostamentelor
Reabilitarea va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri şi va fi de aceeaşi construcţie sau
similară cu cea a construcţiei.
Reabilitarea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor
Bordurile, canalele, bordurile decorative şi cvadranţii mutaţi din cauza Lucrărilor, vor fi repoziţionaţi cu ajutorul
unităţilor existente, cu condiţia ca aceste să nu fie deteriorate. Acolo unde unităţile existente nu sunt potrivite pentru
a fi reutilizate, Antreprenorul va furniza unităţi de înlocuire de textură similară, culoare sau tip, potrivit cu cele
adiacente şi în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Clauzei 2.27 sau 2.91 după caz.
Realinierea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor vor fi în conformitate cu practica
corespunzătoare. Bordurile şi canalele la faţa locului trebuie să fie repoziţionate pentru a fi în conformitate cu
bordurile şi canalele adiacente.
Reabilitarea galeriilor şi cabinelor de suprafaţă
Cadrele tuturor galeriilor şi cabinelor de suprafaţă vor fi reabilitate prin executarea fundaţiilor şi a delimitarea părţii
carosabile în mortar de Clasă M1 decât dacă, în cazul cabinelor de suprafaţă, acestea trebuie să fie poziţionate în
nişe cu prefabricate din beton corespunzătoare. Partea superioară a cardelor va fi nivelată cu suprafaţa adiacentă
pe toate părţile.
Condiţii generale
Procedura de compactare a bazei drumului şi echipamentul vor fi furnizate prin probe la începerea lucrării spre
satisfacţia Inginerului. Testele de compactare vor fi efectuate în conţinuturi de umiditate care variază. Greutăţile,
tipurile şi numărul etapelor de compactare vor fi de asemenea variate pentru a stabili efortul de compactare optim.
Înainte de poziţionarea stratului următor al construcţiei, baza drumului va fi absorbită sau curăţată mecanic cu aer
comprimat pentru a evacua orice fel de urme de material şi pentru a lăsa o suprafaţă cu textură apropiată de
îmbinare.
Suprafaţa finisată a pavajului din bitum dens nu va depăşi 10 mm sub marginea dreaptă lungă de 3 m.
Nu se va permite circulaţia pe această suprafaţă numai atunci când s-a poziţionat şi refăcut după cum consideră
Inginerul de cuviinţă. Înainte de probarea Inginerului, nu se va permite un alt flux de trafic decât acela care este
necesar pentru dispunerea straturilor următoare pe straturile deja întinse.
Refacerea suprafeţei asociată cu excavările conductelor se vor extinde cu cel puţin 30 mm de fiecare parte a marginii
tranşeei maxime, aşa cum se arată în planurile detaliate standard. Acolo unde suprafaţa existentă este deteriorată
sau fisurată ca rezultat a lucrărilor, Antreprenorul va extinde zone suprafeţei până la zona nedeteriorată a suprafeţei
existente sau a liniei bordurilor, oricare este ajunsă prima.
Reabilitarea suprafeţei este specificată complet în cadrul secţiunii 8 din cadrul acestei specificaţii.

Reabilitarea Drumurilor şi Aleilor Nefinisate


Antreprenorul va reabilita drumurile şi aleile nefinisate în acelaşi material aşa cum s-a întâlnit în timpul excavării,
exceptând acolo unde s-a menţionat în alt fel de către Inginer, şi va înlocui materialele excavat în mod corespunzător
în straturi bine consolidate.
2. RETELE CANALIZARE

Reabilitarea Terenului Nepavat


Condiţii generale
La finalizarea lucarii pe terenul nepavat, Antreprenorul va sfărâma suprafaţa întregului teren afectat, până la o
adâncime de cel puţin 300 mm înainte de înlocuirea vegetaţiei, şi va cultiva şi reface terenul cât mai aproape posibil
de starea iniţială.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu seminţe pentru iarbă vor fi reduse până la o adâncime de arătură şi curăţată de
pietre şi materiale externe de dimensiuni de peste 50 mm în dimensiuni. Seminţele vor fi însămânţate în anotimpurile
corespunzătoare, chiar distribuite şi aplicate într-o proporţie nu mai mică de 6 g / m2 la nivelul suprafeţelor şi de 10
g / m2 la suprafeţele în pantă.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu gazon, vor fi pregătite corespunzător. Plantele aprobate vor fi poziţionate,
plantate, interlegate şi îndesate şi îmbinările umplute cu sol nisipos fin. în cazul terenului în pantă acolo unde acesta
este posibil să alunece, plantele vor fi dispuse pe diagonală. Orice subsidenţă care se petrece va fi efectuată în bune
condiţii prin scoaterea gazonului, umplerea cu pământ vegetal fin şi repoziţionarea gazonului în modalitatea
specificată mai sus. Orice gazon care nu mai este bun, va fi înlocuit cu un gazon nou.
Reabilitarea terenului nepavat va fio efectuată de către Antreprenor după cum urmează:
(b) Subsolul va fi excavat şi sfărâmat până la o adâncime stabilită de comun acord (care nu depăşeşte
450 mm) peste zona cu pământ vegetal, aşa cum s-a menţionat de către Inginer. Din această cauză, se va acorda
atenţie poziţionării drenurilor şi serviciilor efectuate la adâncimi mici.
Pământul vegetal va fi înlocuit şi gradat până la profilurile terenului finisat inclusiv prevederea oricărui pământ vegetal
adiţional necesar.
Pietrele şi alte pietre sfărâmate vor fi eliminate şi dispuse în partea superioară.
Lucrarea va fi efectuată în condiţiile atmosferice pe care Inginerul le consideră de cuviinţă.
Se va aplica un îngrăşământ în conformitate cu recomandările producătorului.
Antreprenorul va răspunde de prima tundere a zonelor cu iarbă.
Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va răsădi din nou toate zonele în care însămânţarea, după părerea Inginerului, nu
este efectuată în condiţii corespunzătoare.
Reamplasarea permanentă a intersecţiilor va fi începută imediat ce lucrările finale de reabilitare a terenului sunt
finalizate decât dacă este specificat în alt mod de către Inginer.
Exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, toate malurile şi şanţurile vor fi formate şi gradate până la profilul
original. Malurile vor fi formate utilizând material de subsol consolidat ca nucleu, cu minim 100 mm adâncime a părţii
superioare a pământului vegetal.

Limite, Garduri, garduri vii ţi Pereţi


Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor, Antreprenorul le va elimina cu grijă, va stabili durata Lucrărilor, şi va
readuce gardurile la linia originală sau aşa cum este indicat. Orice împrejmuire deteriorată în timpul acestei operaţiuni
va fi înlocuită. Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor sau pereţilor, acestea vor fi eliminate, şi orice instalaţii
sau materiale care pot fi refolosite vor fi păstrate pentru reutilizare. Gardurile şi pereţii vor fi repoziţionaţi cât mai
aproape de starea iniţială.
Acolo unde Antreprenorului i se cere să scoată o parte a unui gard, a unui gard viu sau perete, aceste se va asigura
că partea eliminată reprezintă minimul necesar pentru executarea Lucrărilor.
Golul rezultat va fi asigurat spre satisfacţia Inginerului.
Acolo unde lungimea zidăriei este eliminată, materialul de zidărie va fi dat cu grijă de o parte şi păstrat pentru
reutilizare.

Acostamente
Repoziţionarea acostamentelor părţii carosabile va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri.
În cazul în care Antreprenorul nu păstrează pământul vegetal separat de alte materiale excavate, acestuia i se va
cere să asigure şi să depoziteze materialul de înlocuire corespunzător.

Tranşee
Antreprenorul, pentru a permite poziţionarea, va reumple tranşeele rambleiate dar supraumplerea nu va fi în aşa
măsură încât să producă pericol sau împiedicare. În cazul în care suprafaţa refăcută se află sub nivelul terenului
adiacent Antreprenorul va reabilita această scufundare cu sol productiv.

Arbori
Plantarea, fixarea cu ţăruşi şi întreţinerea copacilor în pepiniera, vor fi efectuate în conformitate cu BS 4043.
Pregătirea, plantarea şi asigurarea puieţilor trebuie să fie efectuată în conformitate cu BS 4043 şi întreţinerea
ulterioară a acestora se va efectua în conformitate cu BS 5837.
Recondiţionarea copacilor, lucrările de reparare, fixarea şi întreţinerea, şi defrişarea vor fi efectuate în conformitate
cu BS 3998.
Măsurile de protecţie şi conservare a copacilor existenţi ce vor fi reţinute la faţa locului, vor fi efectuate în conformitate
cu BS 5837.
Nici un copac nu va fi pus la pământ sau scos din zona de lucru fără consimţământul scris al Inginerului.
Întreg materialul lemnos va rămâne în proprietatea proprietarului şi va fi tăiat şi dispus în conformitate cu cerinţele
rezonabile.
Acolo unde conductele şi cablurile sunt fixate în apropierea rădăcinilor copacilor şi ramurilor acestora, deranjul
trebuie menţinut în limite minime. Rădăcinile şi ramurile nu vor fi tăiate decât dacă este absolut necesar şi
2. RETELE CANALIZARE

rambleierea în jurul rădăcinilor va fi de 150 mm înconjurat cu pământ vegetal. Rădăcinile şi ramurile vor fi tăiate
numai manual după obţinerea aprobării de către Inginer. Toate capetele tăiate vor fi vopsite cu agent de sigilare
aprobat ce conţine un fungicid pentru a preveni putrezirea rădăcinii sau a ramurilor.

Reabilitarea Autostrăzilor şi Drumurilor utilizând Beton Celular


Reabilitarea deschiderilor de pe autostrăzi şi drumuri prin care se utilizează beton spumă vor fi efectuate în
conformitate cu cerinţele Inginerului.

Drenarea terenului
Poziţionările terenurilor interceptate sau deteriorate vor fi marcate proeminent la fiecare punct de intersecţie cu
lucrările. Antreprenorul va înregistra aceste poziţii, adâncimi, diametre a conductelor şi tipuri de construcţie, şi o
copie a acestor înregistrări va fi dată Inginerului. Se va acorda atenţie în timpul efectuării Lucrărilor pentru a preveni
deteriorarea reperelor.
Înainte de reabilitarea permanentă a drenării terenului, Antreprenorul va curăţa capetele drenurilor existente, acolo
unde se interceptează de către excavări, şi va permite facilităţile Inginerului şi proprietarului de teren sau celui care
îl ocupă pentru inspectare şi stabileşte extinderea înlocuirii care poate fi necesară.
Rambleierea excavărilor de interceptare va fi compactată în straturi de 200 mm, pentru a forma o suprafaţă de
susţinere fermă imediat înainte de înlocuirea conductelor şi va fi readusă la nivelul inferior drenurilor terenului sau a
suportului ce va fi furnizat.
Drenurile afectate ale terenurilor vor fi tăiate în teren ferm până când, în fiecare caz, este expusă o secţiune care nu
este afectată de lucrări.
Înlocuirea conductelor sau grinzilor de susţinere vor fi fixate pe teren nedeteriorat pentru cel puţin 500 mm la fiecare
capăt. Conductele de înlocuire vor avea acelaşi diametru interior ca şi secţiunile drenului care va fi înlocuit şi va fi
conectat corespunzător la fiecare capăt.
Înregistrările vor fi păstrate pentru toate lucrările de reabilitare efectuate la sistemele de drenare, şi se va da o copie
Inginerului.
Exceptând traversarea tranşeelor, conductele de înlocuire vor fi de acelaşi tip ca cele eliminate exceptând situaţia în
care acest lucru este aprobat în alt fel de către Inginer. Drenurile terenului vor fi din fier ductil acolo unde traversează
tranşeele rambleiate.
Antreprenorul nu va efectua reabilitarea nici unui drenaj al terenului până când nu s-a obţinut aprobarea Inginerului
referitor la dimensiunea conductei din fier ductil ce va fi utilizată la reparaţie. Lungimea conductei trebuie să fie
suficientă pentru a suporta tranşeea plus suportul de 0,5 m pe fiecare parte.
Antreprenorul va acorda Inginerului o notificare cu 48 de ore înainte cu privire la finalizarea reparaţiilor drenului
terenului pentru a da proprietarului de teren sau ocupantului acestuia oportunitatea de a inspecta aceste reparaţii.
Drenurile terenului reparat nu va fi rambleiat până când Inginerul nu le-a inspectat şi reparaţiile nu au fost aprobate
de către Inginer.

Umpluturi supraterane
Terasamentele şi alte zone de umplere vor fi formate din materiale corespunzătoare capabile de compactare normală
pentru a forma o umplere stabilă, depozitată şi compactată cât mai practic după excavare, în straturi cu grosime
corespunzătoare instalaţiei de compactare utilizate.
Umplerea, acolo unde se aplică, va fi efectuată şi compactată, şi va fi menţinută oricând cu încovoiere suficientă sau
pantă transversală şi o suprafaţă suficientă pentru a permite apei de suprafaţă că dreneze.
Pământul vegetal, materialele organice şi porţiunile cu material moale vor fi eliminate din zonele ce urmează să fie
umplute. Materialele pentru umplere vor fi poziţionate în straturi care nu depăşesc 250 mm.

Explozivi
Trebuie obţinut consimţământul scris al Inginerului pentru fiecare propunere a Antreprenorului de a utiliza explozivi.
Acolo unde este propusă explozia adiacent unei construcţii sau unei alte structuri, unei construcţii existente sau unei
alte construcţii, Antreprenorul va asigura că valorile de siguranţa aprobate ale amplitudinii vibraţionale şi velocitatea
particulelor superioare nu vor fi depăşite.
Antreprenorul va fi în conformitate cu Codul Naţional şi Reglementările din vecinătatea transmiţătorilor radio statici
şi mobili, inclusiv staţii de televiziune şi radio şi unităţi radar asociate cu deplasările avioanelor.
Manipularea, transportul şi folosirea explozibililor vor fi în conformitate cu Codurile Naţionale şi Reglementările şi cu
recomandările producătorului.

Piloti
Instalarea şi durabilitatea pilotilor vor fi în conformitate cu practicile Naţionale corespunzătoare.
Operaţiunile de piling vor fi strict încadrate în perioadele şi orele de lucru specifice sau permise. Vibraţiile terenului
şi nivelurile zgomotelor nu vor depăşi limitele specifice şi Antreprenorul va răspunde de luarea măsurilor la
frecvenţele specifice pentru conformitate.
Cu cel puţin patru săptămâni înainte de începerea oricărei etape de Lucrărilor care implică operaţiuni de palplanşare,
Antreprenorul va înainta Inginerului propunerile sale în scris. Propunerile vor include detalii ale tipului de instalaţie
ce urmează a fi utilizată, metoda de instalare şi extragere, secvenţa operaţiunilor şi perioadele de lucru.
2. RETELE CANALIZARE

Demolare
Structurile vor fi demolate la un 1 m sub nivelul terenului. Rezervoarele, decantoarele şi subsolurile vor fi prevăzute
cu găuri prin care să se permită egalizarea nivelurilor apei. Structurile care se extind sub 1 m adâncime, vor fi umplute
cu blocaje (de fundaţie) compactat. La peste 1 m adâncime, se va selecta materialul din demolări sau umplere
importată cu dimensiunile particulelor care nu depăşesc 150 mm.

Intretinerea Refacerilor
Până la expirarea Perioadei de Notificare a Defectelor, Antreprenorul va regulariza şi inspecta în mod frecvent toate
reabilitările efectuate de către acesta în legătură cu acest Contract pentru a asigura siguranţa publicului în mod
permanent.
Acolo unde se produce deteriorarea sau efectuarea suprafeţei, fie că acest lucru este notat de către Antreprenor în
timpul inspecţiei de rutină sau care este raportat acestuia într-un anumit mod, Antreprenorul va remedia defectul în
modalitatea aprobată de către şi spre satisfacţia completă a Inginerului, şi dacă se aplică, a Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde Antreprenorul, sau un Sub-Antreprenor Specializat angajat al acestuia, a efectuat reabilitarea finală a
tranşeelor drumurilor şi trotuarelor, tranşeele se vor supune unei inspecţii comune de către Inginer, Inginerul
Autorităţii pentru Drumuri şi Antreprenorul la şase luni de la finalizarea lucrărilor şi Antreprenorului i se va cere să
efectueze, pe cheltuiala proprie, aceste lucrări, după cum i se ordonat să remedieze orice deteriorare alta decât
uzura normală care s-a petrecut în timpul operaţiunii de finalizare.
Fără a lua în considerare cerinţele pentru inspecţia intermediară, Antreprenorul va menţine o inspecţie regulată şi
frecventă a reabilitărilor în timpul Perioadei de Notificare a Defectelor şi va remedia defectele care se pot produce.

Curăţarea Şantierului
Curăţarea şantierului nu va începe până când îngrădirea locaţiei nu va fi ridicată şi finalizată.
Antreprenorul nu va arde hăţişurile sau alţi combustibili la faţa locului decât dacă acest lucru este aprobat de către
Inginer. Gardurile şi porţile, etc., vor fi eliminate cu grijă şi păstrate pentru refolosire.

Peisagistică
Antreprenorul se va asigura că peisagistica este efectuată în anotimpul corespunzător şi în condiţii de vreme
corespunzătoare aşa cum este aprobat de către Inginer. Operaţiunile de plantare vor fi suspendate în perioadele de
secetă, atunci când solul este pietrificat sau în timpul perioadei de inundaţii, sau în perioadele cu frig uscat persistent.

Pregătirea Şantierului
(c) Sădirea Ierbii şi gazonului
Zona va fi cultivată până la o adâncime minimă de 100 mm de către un mecanism sau o metodă aprobată similară.
Pietrele de peste 500 mm în dimensiuni liniare vor fi îndepărtate. Toate buruienele vor fi îndepărtate. Toate nivelurile
vor fi chiar niveluri de exploatare şi conforme contururilor sau nivelurilor din cadrul proiectelor.
Cu 3 până la 5 zile înainte de răsădire sau poziţionare a gazonului se va aplica un erbicid pre-emergent aprobat ce
va fi aplicat în zonă în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi un fertilizator general aprobat de pre-germinare
aplicat în zonă la nivelul recomandat şi lucrat în cadrul suprafeţei săpate.
Linii de demarcare
Se va pregăti o fâşie corespunzătoare pregătită prin eliminarea vegetaţiei de suprafaţă. Fâşia va fi apoi cultivată
până la o adâncime de 200 mm şi buruienele şi rădăcinile pernicioase vor fi eliminate. Antreprenorul va depune
pământul vegetal importat pentru a împiedica schimbările bruşte de nivel. Înainte de plantarea materialului de
împrejmuire, vor fi introduşi fertilizatori corespunzători în amplasament în conformitate cu recomandările
producătorului.
Copaci şi arbuşti
Acolo unde urmează să se planteze copaci sau arbuşti se va pregăti o zonă circulară cu diametru de 1,2 m, iar
această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Toate erbicidele şi rădăcinile vor fi eliminate şi se va
excava o gaură de plantare în zona cultivată. Acolo unde arbuştii urmează să fie plantaţi, întreaga zonă de plantare
va fi pregătită în mod similar şi găurile de plantare for fi furnizate pentru fiecare arbust sau copac în parte.

Plantare
(d) Însămânţare şi Plantare
Însămânţarea se va produce în condiţii atmosferice corespunzătoare aşa cum s-a aprobat de către Inginer.
Amestecul de seminţe aprobat va fi aplicat în baza recomandării şi aplicării.
După însămânţare terenul va fi scobit sau grapat şi consolidat prin rulare cu un rulou plat aprobat.
În cazul în care semniţele nu germinează, Antreprenorul va resădi în totalitate sau parţial până se obţine un gazon
corespunzător.
Acolo unde iarba este de 75-100 mm în înălţime şi cu două zile înainte de tundere, zona va fi tasată uşor. Tunderea
va fi efectuată cu o coasă cu rotor şi va reduce înălţimea ierbii noi până la 50 mm.
Brazdele vor fi îndepărtate vor fi eliminate din noua zonă cu iarbă. Se va efectua o a doua tăiere la o perioadă de nu
mai puţin de o lună de la prima, din nou pentru a reduce înălţimea ierbii până la 50 mm după cele două tunderi cu
ajutorul unei maşini de tuns iarba la intervale nu mai mici de două săptămâni, resturile tăiate fiind eliminate. Imediat
după a doua tăiere sau la momentul menţionat de către Inginer, zona nouă cu iarbă va fi echilibrată cu ajutorul unui
îngrăşământ aprobat.
Plantarea Gardurilor
2. RETELE CANALIZARE

Plantarea gardurilor va fi efectuată în condiţii de vreme corespunzătoare în sezonul inactiv. Împrejmuirea va fi


efectuată cu ajutorul speciilor locale aprobate. Acestea vor fi plantate la 500 mm distanţă sau mai mult după cum
este aprobat în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pe întreaga lungime a liniei de împrejmuire. Găurile de
plantare individuale pentru fiecare plantare vor fi pregătite la o distanţă pentru a permite răspândirea înainte de
umplere şi consolidare şi udare. Plantele folosite pentru împrejmuire în condiţii de vreme necorespunzătoare vor fi
menţinute (dacă vremea permite) şi protejate de îngheţ sau ploaie utilizând baloturi de paie şi / prelate (care vor fi
îndepărtate cât mai des şi atâta vreme cât este posibil pentru a minimiza riscul de privare) sau udate pe timp de
secetă. Toate plantele care prezintă semne de deteriorare vor fi eliminate.
Plantarea copacilor şi arbuştilor
Plantarea copacilor şi a arbuştilor se va efectua în condiţii atmosferice corespunzătoare în sezonul de iarnă în cazul
în care plantele nu au rădăcini. În mod alternativ, plantele cu bulbi sau crescute în ghivece pot fi plantate oricând în
timpul anului cu condiţia ca apa să fie furnizată de către Antreprenor.
Găurile de plantare vor fi excavate la dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinilor plantelor să se răspândească
sau bulbul plantelor cu bulbi crescute în ghivece să fie plantate corespunzător. Adâncimea fiecărei găuri de plantare
va fi în aşa fel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime pe măsură de creşte în pepinieră sau în
ghiveci. Gaura de plantare va fi rambleiată cu pământ vegetal cu fertilizator corespunzător în conformitate cu
recomandările producătorului.
Planta va fi aranjată pe măsură ce se efectuează rambleierea, pentru a se asigura că rădăcinile intră în contact cu
solul şi minimizează orice spaţii libere, şi poziţionat în straturi faţă de nivelul existent al terenului.
În cazul în care copacii sau arbuştii sunt livraţi la faţa locului, vremea necorespunzătoare împiedică plantarea
imediată, acestea vor fi acoperite, şi protejate cu ajutorul baloturilor de paie şi prelatelor de îngheţ sau de alte efecte
cauzate de ploaie abundentă.
Zona ce urmează să fie plantate vor fi pregătite utilizând un îngrăşământ compus corespunzător. Solul din zona de
plantare va fi udat pentru a se asigura că este suficient de jilav.
Se va furniza câte un ţăruş pentru fiecare copac. Acesta va fi ascuţit, cu un diametru de 75-100 mm şi din lemn
aprobat. Fiecare va avea o lungime de 1,2 m şi va fi plantat în gaura de plantare în partea bătută de vânt a copacului,
înainte de plantare, astfel încât 800 mm să rămână deasupra nivelului solului. Copacii care sunt departe de zonele
afectate, vor fi asigurate cu 3 ţăruşi care formează un suport de susţinere triunghiular.
Fiecare copac va fi susţinut de un singur ţăruş, va avea un cordon de cauciuc cu colier de cauciuc. Acesta va fi
poziţionat la 25 mm faţă de vârful ţăruşului şi bătut în cuie, utilizând cuie galvanizate, de ţăruş. Acolo unde copacul
este susţinut de un sistem cu trei ţăruşi, suportul orizontal va fi asigurat de un cablu de oţel sau de o funie de nylon
rezistentă la rupere. Copacul va fi protejat de un manşon de cauciuc şi stă fixat de ţăruşi la 25 mm de vârf.
Arbuştii vor fi plantaţi în mod similar, însă, nu sunt necesare suporturile.
Reabilitare
Acolo unde se aşteaptă ca iepurii sau alţi dăunători să fie o problemă, fiecare copac şi plantă va fi furnizată cu un
suport corespunzător cu până la 900 mm deasupra tulpinii. În mod alternativ, un fir de 600 mm va fi tras vertical pe
suportul de lemn astfel încât să fie îngropat numai 100 mm din partea inferioară.
Întreţinere
(e) Zonele cu iarbă care nu sunt productive satisfăcător vor fi reînsămânţate sau replantate aşa cum
este ordonat de către Inginer după o pregătire corespunzătoare a terenului.
Ţăruşii copacilor, legăturile şi suporturile vor fi înlocuite dacă este necesar pentru a asigura suport corespunzător.
Se vor menţine garduri de protecţie contra iepurilor pe întreaga perioadă.
Zonele goale din jurul copacilor, arbuştilor şi împrejmuirilor vor fi păstrate fără buruieni şi iarbă.
Antreprenorul va uda zonele cu iarbă, gardurile vii, copacii şi arbuştii dacă este necesar.
Toate crenguţele moarte sau mlădiţele care apar pe suporturile copacilor vor fi îndepărtate.
Gardurile vii vor fi curăţate de uscături, pentru a le da o formă bună, în conformitate cu practica horticolă.
Traversarea cursurilor de apă, căilor ferate şi drumurilor
Acolo unde excavările traversează cursuri de apă, jgheaburi, podeţe şi alte cursuri de apă, Antreprenorul va fi
considerat că a permis toate măsurile necesare suplimentare pentru construcţia corespunzătoare a Lucrărilor la
aceste traversări, inclusiv menţinerea debitului complet de apă.
Conductele care traversează cursuri de apă vor fi construite aşa cum s-a arătat în planurile detaliate standard. Aceste
detalii nu se vor aplica pentru traversările râurilor mari acolo unde planurile specifice ale zonei vor fi efectuate de
către Antreprenor.
Căile ferate şi drumurile sub-traversate vor fi în conformitate cu cerinţele Standardului Românesc STAS 9312-87.
Cerinţele pentru amplasarea sub traversărilor sunt stabilite în articolul 2.1. din standardul mai sus menţionat.
Pentru sub traversările căilor ferate cu conducte care conţin lichid neinflamabil sub presiune, în articolul 2.2.2 din
cadrul standardului mai sus menţionat sunt stabilite cerinţele minime.
Pentru subtraversările drumurilor cu conducte care conţin lichide neinflamabile sub presiune, articolul 2.3.3. din
standardul mai sus menţionat stabileşte minimul acestora.
Aprobarea autorităţii responsabile pentru operarea şi siguranţa drumurilor sau a căilor ferate este obligatorie.
În baza reglementărilor particulare, acestea pot stabili cerinţe suplimentare.
2. RETELE CANALIZARE

EXECUTIA LUCRARILOR CU CONDUCTE DIN POLICLORURĂ DE VINIL

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE
Condiţii generale
Pentru reţeaua de canalizare s-a prevăzut tubulatură din PVC-KG SN8 Dn 315 mm. Pentru executarea
lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate
corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate, declarții de conformitate şi de garanţie, după caz. Se va
respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date
de furnizor.

Domenii de aplicare. Caracteristici şi avantaje


Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii de vinil. Se prezintă
sub formă de pudră amorfă de culoare albă.
Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se amestecă cu diferiţi aditivi de
prelucrare, coloranţi şi materiale de umplutură. Ţevile din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecţie.
Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a apelor uzate menajere
şi a apelor pluviale. Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul clădirilor, pentru conductele
principale (îngropate sau la suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate). Temperatura maximă admisibilă a apei menajere
nu trebuie să depaşească 60ºC. În aceste condiţii de exploatare, durata de viaţă a acestor reţele este de min. 50 ani.
Caracteristicile generale ale materialului:
- densitate: 1,37 ÷ 1,47 kg/dm3
- sarcina unitara maximă: ≥ 48 MPa (480 kgf/cm2)
- modul de elasticitate: 3000 ÷ 3500 MPa
- coeficient de dilatare termică liniară: 0,06 ÷ 0,08 mm/m°C
- conductivitate termică: 0,13 Kcal/hm°C
- rezistenţa electrică superficială: ≥1012 W
- alungirea la rupere:≤10%.
Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice:
- durata de viaţă ridicată
- greutate specifică mică, din această cauză manipularea, transportul şi montajul se realizează
uşor şi rapid
- eficienţa în utilizare, rezistenţa la coroziune, rezistenţa la îmbătrânirea accelerată, siguranţa în
exploatare, durata mare de folosinţă
- comportare bună în condiţiile terenurilor agresive, rezistenţa la microorganismele din apele
reziduale
- pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescente în interiorul conductelor,
coeficienţii de depuneri interne fiind minimi
- materiale ecologice, îmbinări perfect etanşe şi nu permit formarea depunerilor şi dezvoltarea
coloniilor de alge.

PRESCRIPŢII DE LIVRARE, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE


Ţevile din PVC trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi netedă, să nu aibă defecte de
importanţă, ca de exemplu rizuri, crater, deformatii etc. La examinarea cu ochiul liber ţevile din PVC trebuie să fie
drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă, suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără fisuri,
arsuri sau cojeli.
Ţevile din PVC se fabrică şi se livrează sub forma de bare drepte cu lungimi de 1, 2, 3, 4 şi 6 metri.
Extremităţile ţevilor vor fi debavurate şi curate. Manipularea şi transportul ţevilor din PVC se face cu grija pentru a
se feri de lovituri. În timpul transportului ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor. Nu se admite transportul
împreună cu alte obiecte cu muchii taietoare.
La încărcare - descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantier, ţevile din PVC nu vor fi aruncate,
iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. În timpul transportării pe şantier şi mai ales în timpul
asezării dea lungul săpăturilor, trebuie evitată târârea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune ireparabile
din cauza şanţurilor, pietrelor şi altor obiecte existente în zonă.
Ţevile din PVC vor fi aşezate pentru transport numai pe suprafeţe drepte şi netede sprijinite continuu pe
toată lungimea lor. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul
transportului.
Se recomandă ca la încărcarea în mijloacele de transport, la început să se aşeze ţevile cele mai grele, pentru
a evita deformarea celor mai usoare. Fixarea încarcăturii se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon sau
2. RETELE CANALIZARE

similare. Descarcarea se va efectua astfel încât să se evite căderea ţevilor unele peste altele, pe suprafeţe tari sau
cu muchii ascuţite. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui să aibă platformă suficient de mare astfel
încât conductele sa nu atârne în afara ei. Conductele vor fi manevrate conform recomandărilor producătorului.
Fitingurile şi armăturile se vor ambala şi livra în cutii sau în pungi de plastic.
Conductele şi fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber, dar nu mai mult de 2÷3 luni. La depozitare mai
îndelungată se va asigura protecţie împotriva radiaţiilor solare cu ecrane (copertine) opace care nu împiedică
aerisirea. Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiuni mecanice, stivuite pe
traverse de lemn astfel încât să nu provoace deformarea mufelor din seria orizontală de jos.
La depozitarea în vrac, înălţimea maximă la care pot fi suprapuse conductele fără a se produce deformarea
lor în rândurile inferioare este de 1,5 m. În timpul depozitării, chiar şi temporar, ţevile trebuie să se sprijine pe toată
lungimea lor. Conductele depozitate în vrac se aşează prin alternanţa capetelor nemufate cu a celor sanfrenate,
astfel încât să se realizeze o suprafaţă etanşă, mufele rămânând în exterior. Când se utilizează bare de sprijin,
acestea trebuie să aibă cel puţin 7,5 cm lăţime şi să fie aşezate la distanţe egale de 1÷2 m, respectiv la 0,5 m de
capetele conductelor. Inelele de etanşare se depozitează în locuri uscate şi racoroase, protejate de razele solare şi
ferite de contactul cu substanţe chimice, uleiuri minerale, combustibili.
În şantier, unde temperatura poate depăşi 25 grade C trebuie evitată depozitarea tuburilor înfiletate unul în
altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutăţii excesive). La temperaturi
joase creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PVC.

TRASAREA LUCRĂRILOR
Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor tranşee la intervale
de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la
tangentele de intrare şi iesire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de
branşament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în punctele cu masive de probă şi de
ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe.
Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure împotriva
degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe marginea santului.
De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul traseului. Respectarea
întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o deosebită importanţă pentru a
nu se crea între căminele de golire şi de aerisire puncte înalte sau joase intermediare, ceea ce provoacă formarea
unor pungi de aer şi diminuarea debitului conductei, sau împiedică golirea completă a conductei în caz de avarii şi
reparaţii.

EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi aprovizionarea, pe
tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, palplanşe, etc.) şi a utilajelor necesare
pentru executare, astfel încât tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai mică de timp. În zonele în care este
pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregatire a terenului, astfel încât să se prevină
inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar putea fi stânjenită de
realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ.
În terenuri alunecatoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 15÷20 m, executarea
urmând să se facă foarte rapid. Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare
realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate. La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va
face la cel putin 0,50 m departare de marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de acces şi
transport a tuburilor şi materialelor pentru conducta.
La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzatoare naturii terenului întâlnit. În lungul şanţului se
vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podete prefabricate corespunzatoare scopului
pentru care s-au prevăzut (pietoni, vehicule).
În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. Lăţimea şanţurilor se prevede
de minim 0,7 m, adâncimea fiind variabilă funcţie de adâncimea de îngheţ, care este de –0,9 m, deasupra
generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane existente cu
care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele dedesubt sau deasupra celor existente.
Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC-KG SN8 este determinată de adâncimea minimă de
îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de umplutura şi de grosimea peretelui
conductei. Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să respecte panta
prevazută de proiectant.
2. RETELE CANALIZARE

Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru susţinerea
conductei, respectiv a patului de susţinere. În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura
netezimea fundului şanţului, se va proceda la îndepartarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în
cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.

POZAREA CONDUCTELOR
După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează fundul săpăturii cu un strat
de nisip. Lăţimea minimă a şanţului este B = D+0,40 m (pentru diametre mai mici sau egale cu 350 mm).
Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul şanţului. Se
renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este granulos. Compactarea
fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri. În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere, cu
grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul solului stâncos sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm.
În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub nivelul apei freatice –
este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de susţinere. Ca material pentru
patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile, granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerări
şi cu granulaţie cu Dmax ≤20 mm.
După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ selecţionat sau
nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a tubului. Acest strat va trebui să
înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu mare
grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor.
În cazul deschiderii unei săpaturi, se recomandă amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei conductei,
între 30 și 60 cm, a unui grilaj avertizor și/sau a unor benzi longitudinale care să marcheze poziționarea în sol a
rețelelor de canalizare
Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii rotunjite, încercând să
se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral şi niciodată vertical. Partea
superioara a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de elemente cu diametru mai mare
de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale, fiecare strat de 15-20 cm fiind compactat separat.
Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înalţimea de 1 m
deasupra conductei. Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de PVC pot acumula tensiuni dacă
sunt blocate la extremităţi, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa pentru toată
conducta în aceleaşi condiţii de temperatură externă, de preferinţă în perioadele mai puţin calde ale zilei. Se repetă
operaţia pentru zone de 20-30 cm, avânsându-se într-o singură direcţie, din aval în amonte.
Lucrările se vor efectua pe trei porţiuni consecutive: reacoperirea până la 50 cm deasupra generatoarei
superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la 15-20 cm în zona adiacentă şi punerea nisipului în jurul
tubului (patul de pozare) în zona cea mai avansată. Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente
sub 0°C. În nici un caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub –5°C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică
a ţevilor la temperaturi sub +5 °C.
Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi eventualele
defecte de fabricaţie. Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie toate în stare bună. Piesele speciale de îmbinare
vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în execuţie.
Îmbinarea ţevilor din PVC-KG SN8 cu alte tipuri de material se va face prin mufare. În conditii speciale,
operaţia de pozare poate fi îmbunătăţită utilizând materiale geotextile în scopul stabilizării fundaţiei gropii, pereţilor,
protecţiei tubului. Coborârea tuburilor în şanţ se executa manual, tuburile din PVC-KG SN8 fiind uşoare şi cu lungimi
mici. Acolo unde conductele din PVC-KG SN8 se pozează suprateran, susţinerea şi fixarea acestora se face
respectând următoarele:
- fiecare conductă şi piesă de legatură se fixează separat
- locul de prindere se fixează pe mufă sau sub mufă
- prinderea conductelor se realizează prin intermediul unei protecţii elastice din cauciuc.
Conductele pot fi montate pe console de-a lungul pereţilor sau suspendate.
La terminarea lucrărilor se îndepartează toate materialele de construcţie rămase precum şi surplusul de
pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.

SISTEME DE ÎMBINARE
Tuburile şi racordurile din PVC-KG SN8 pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip elastic. Îmbinările
elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă pentru terenuri instabile, în zone
seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate.
La extremitatea sa, tubul din PVC-KG SN8 poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul unui fierăstrău
cu dinţi fini sau cu freză, pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă. Înainte ca conducta tăiată să fie
2. RETELE CANALIZARE

mufată, aceasta se va şanfrena la un unghi recomandat de producător. La realizarea îmbinărilor se recomandă


respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce priveşte pregătirea şi realizarea îmbinărilor.
Operaţii executate la rece
Datorită proprietăţilor fizice, conductelor PVC-KG SN8 rigid pot fi prelucrate la rece (îndoite). În acest caz,
îndoirea sub curbura mică se realizează în poziţia orizontală a conductei, mai ales în cazul tronsoanelor mai lungi,
dar mufele nu trebuie să prezinte tensiuni.

PROBA DE ETANŞEITATE
Proba de etanşeitate la conductele de canalizare din PVC-KG se efectuează conform STAS 3051-91.
Conducta trebuie să asigure debitele de calcul pentru scurgerea lichidelor pe toată lungimea ei. La verificarea tranşei
şi a patului de nisip a conductei se va urmării adâncimea tranşei, aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi
natura terenului.
Verificarea de etanşeitate se va face pe porţiuni, după terminarea lucrărilor de montaj, după ce betonul, chitul
şi mortarul au ajuns la rezistenţa proiectată şi înainte de executarea umpluturilor. Se admit umpluturi de pământ
parţiale, lăsând îmbinările libere.
Proba de etanşeitate se va face pe tronsoane de cel mult 500 ml, la o presiune de 5*102 N/mm2,
presiune măsurată la capatul aval a tronsonului. Înainte de umplerea cu apă se vor bloca extremităţile
tronsonului supus probei. Pierderile de apă în canale închise executate din conducte de PVC-KG sunt de
0.002 l/m2 pe o durată de încercare.
Dacă rezultatele probei de etanşeitate nu sunt corespunzatoare, se iau măsuri de remediere, după care se
reface proba. Rezultatele probei de etanşeitate se menţionează într-un proces verbal care face parte integrantă din
documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a lucrării.

EXECUTAREA LUCRĂRILOR ANEXE


Executarea construcţiilor accesorii la reţeaua de canalizare, la reţeaua interioară de canalizare a clădirii
staţiei de epurare şi pe conductele de legatură dintre utilaje are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din
aval spre amonte.
Construcţiile anexe se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legatură, în ordinea prevazută
în profilele longitudinale.
2. RETELE CANALIZARE

MATERIALE

Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Conductele din rasini poliesterice armate cu fire de sticla si insertie de nisip ( ) sunt fabricate prin procedeul de
infasurare continua, avand o mufa de imbinare montata la unul din capete.
Mufele de imbinare au la fiecare capat cate o garnitura din cauciuc cu aripioare de etansare si un element central de
blocaj. Mufele trebuie sa respecte conditiile de etansare in conditii de deviatie unghiulara si smulgere pe directie
longitudinala specificate de ISO 8639, EN 1115, EN14364.
Toate fitingurile şi conductele din fabricate prin infasurare continua vor fi in conformitate cu prevederile standardelor
europene si internationale: EN 14364, ISO 10467, ASTM D3262 si ASTM D3754 sau echivalent.
Dacă i se va cere, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificate care să ateste că materialele au fost testate
şi sunt conforme cu cerinţele acestei specificaţii şi standardelor respective.
Pentru conductele din producatorul va furniza rezultatul incercarilor de tip pentru pierderea prin abraziune dupa
metoda Darmstadt, in urma carora reiese ca pierderea medie prin abraziune este de 0.34 mm la 100000 cicluri.
Producatorul sau distribuitorul conductelor din va furniza teste care sa certifice ca, conducta suporta viteze de
curgere a fluidului cuprinse intre 4 si 6 m/s, putand atinge chiar 8 m/s pe perioade scurte de timp (spre exemplu, in
cazul apelor meteorice).
Conductele vor fi prevazute la interior cu un strat interior (liner) puternic armat care sa ofere o rezistenta imbunatatita
la abraziune, coroziune chimica, curatare cu jet de apa sub presiune ridicata (maxim 120 bari si maximum 30 grade
unghiul jetului de apa) si alte tipuri de incarcari similare.
Viteza minima de autocuratare este de 0,7 m/s la debitul maxim orar al apelor uzate transportate.Pentru conducte
ce transporta ape meteorice, viteza minima este de 0,6 m/s.
Conductele pot fi fabricate la lungimi de 6 sau 12 m pentru a asigura o manipulare si instalare usoara.
Suprafata interioara va fi neteda, cu coeficienti de rugozitate Colebrook-White de 0.029 mm, Hazen Williams C =
150 si Manning n = 0.009. Tehnologia de fabricatie a conductelor si mufelor trebuie sa fie recunoscuta si utilizata
curent in minimum 10 unitati de productie diferite din intreaga lume.
Principalele caracteristici structurale ale conductelor din vor avea valorile minime:
densitate 1,7 – 2,2 g/cm3;
modulii de elasticitate sunt functie de clasa de rigiditate a tubului si de grosimea peretelui dar vor avea valori cuprinse
intre:
modulul de elasticitate la incovoiere pe circumferinta intre 12 x 103 – 20 x 103 MPa;
modulul de elasticitate la intindere pe circumferinta intre 10 x 103 – 24 x 103 MPa;
modulul de elasticitate la intindere in lungul axei tubului intre 6 x 103 – 12 x 103 MPa;
coeficientul Poisson intre 0.22 – 0.29;
coeficientul de dilatare termica 24 – 30 x 10-6 / ºC.
Furnizorul sau distribuitorul conductelor trebuie sa detina in Romania echipe specializate in lucrul cu cat si o unitate
proprie de productie fitinguri, pentru a putea rezolva in timp cat mai scurt situatiile neprevazute din santier (comenzi
urgente sau avarii).
Antreprenorul este responsabil sa se asigure că numai acele materiale şi elemente fabricate conform standardelor
internaţionale sunt incluse în bunurile aprovizionate.
Orice bunuri care s-a constatat, după livrarea la locul de punere în operă, că nu sunt conform standardelor aplicabile,
fără a se ţine cont dacă acestea au fost controlate înaintea cumpărării, vor fi returnate pe cheltuiala Antreprenorului,
iar costurile rezultate din întârzieri ca o consecinţă directă a acestui refuz al bunurilor de către Angajator, vor fi deduse
din banii datoraţi Antreprenorului.
Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate, cum ar fi cele emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii
şi Familiei şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului înainte de utilizarea lor pe teritoriul României.
Conductele vor fi comandate conform cerintelor tehnice din proiect. Antreprenorul va fi responsabil pentru
aprovizionarea materialelor în cantităţi suficiente şi le va stoca în ordine, în special pentru bunurile importate, pentru
a stabili cantităţile necesare.

Conducte din PVC


Conductele şi fitigurile din PVC neplastifiat pentru drenaje şi canalizare gravitaţională vor fi conforme cu prescripţiile
relevante ale STAS 6675/1-8-92 sau echivalent.
La fabricarea produselor PVC se prepară un amestec corespunzător, care pe lângă pulberea PVC, conţine diferiţi
aditivi şi materiale auxiliare necesare unei prelucrări optime (fiind cunoscut faptul că felul şi cantitatea aditivilor
influenţează proprietăţile produsului).
Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare ţevi, iar prin turnare sub presiune, toată gama de fitinguri.

Proprietăţile materialului PVC dur


Densitatea 1,38 – 1,53 g/cm3
Rezistenţa la rupere 45 – 55 N/mm2
Alungirea la rupere 10 – 60 %
Rezistenţa la încovoiere ` 90 – 100 N/mm2
Modulul de elasticitate 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a căldurii 0,15 W/mK
Coeficient de dilatare liniară 0,08 mm/mC
2. RETELE CANALIZARE

Proprităţile mecanice depind de viteza de deformare şi de temperatură.


La viteză mică de deformare (încărcare treptată), PVC-ul se comportă plastic, iar la viteză mare de deformare
(încărcare cu şocuri) ca un material cu comportare elastică. În privinţa termodependenţei PVC-ului se poate afirma
că acesta are o comportare plastică la temperaturi înalte şi elastică la temperaturi joase.
Duritatea de suprafaţă la PVC dur - după metoda Brinell este de 120 N/mm2.
Limita inferioară a temperaturii de utilizare este +1oC (sub această temperatură, PVC-ul dur este casant, devenind
sensibil la solicitări sub formă de lovituri).
Limita superioară de temperatură este de 60 C. Între 40 C şi 60 C caracteristicile mecanice scad. Peste 60 C se
poate solicita 2 – 3 minute, iar peste 80 C PVC-ul dur devine moale.
Rezistenţa la intemperii: conductele se pot depozita cateva luni în aer liber, într-un loc ferit de razele solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii şi alte microorganisme şi nici de rozătoare. Este rezistent faţă de săruri, acizi
şi substanţe alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenţa la agenţii chimici depinzând de
temperatură şi încărcarea mecanică.
Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura din PVC
Durata de viaţă
În cazul unei utilizări optime durata de viaţă este de 50 de ani.
Greutate mică
Fiind de 20 de ori mai uşor decât betonul, se poate transporta şi manevra mai uşor.

Montare rapidă
Datorită greutăţii mici şi simplităţii îmbinării, se pot executa în timp scurt, reţele de canalizare fără să fie necesară o
calificare superioară.

Lungimi mari de montare


Datorită greutăţii mici se pot monta conducte şi de 5-6 m lungime.

Reţeaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etanşă la apă şi la pătrunderea rădăcinilor
Rădăcinile nu pot pătrunde prin conducte sau prin îmbinări, neavînd loc nici infiltraţii şi nici exfiltraţii.

Proprietăţi de rezistenţă
Au rezistenţă bună la transport, depozitare, montare şi exploatare.

Rezistenţă la coroziune
Conductele de canalizare împreună cu garniturile de etanşare rezistă bine la acţiunea substanţelor aflate în apele
uzate, menajere şi freatice.

Rezistenţa la uzură
Substanţele solide în apele reziduale produc o uzură mai mică asupra conductelor PVC decat asupra conductelor
de beton şi azbociment.

Perete interior neted


Datorită peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mică, capacitatea de transport este mai mare şi nu au
loc depuneri pe peretele conductei.

Mod de prezentare si domeniu de utilizare al conductelor si pieselor de legatura pentru canalizare din PVC
Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC rigid şi au rolul de a colecta şi evacua apele uzate
menajere şi meteorice.
Gama de diametre pentru realizarea unei reţele exterioare de canalizare (gravitaţional - presiune de utilizare max. 4
bar):
Dn 200 mm - 200 x 4,5 mm
Dn 250 mm - 250 x 6,5 mm
Dn 300 mm - 315 x 7,7 mm
Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm
Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrică cu următoarele lungimi: 1, 2, 3, 5 şi 6 m. Sunt realizate cu mufă la
un capăt, iar etanşarea lor se execută cu inele de cauciuc (inele de etanşare profilate pentru Dn 200 mm şi inele de
etanşare şi fixare pentru Dn > 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC împreună cu garniturile de etanşare au o rezistenţă bună la acţiunea substanţelor
aflate în apele meteorice şi menajere şi la acţiunea corozivă a solului.

Prelucrarea conductelor din PVC dur (SN4)


La montarea conductelor din PVC dur, de cele mai multe ori este necesesară prelucrarea acestora:
prelucrarea prin aşchiere
pilire, rectificare.
2. RETELE CANALIZARE

Ţevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atît manual cît şi mecanic. La prelucrarea manuală cu bune rezultate
se va folosi pila, în timpul operaţiei de pilire impunîndu-se ca din cînd în cînd să se cureţe de pilitură suprafaţa
acesteia.
Operaţiile de pilire şi rectificare, se pot executa cu maşina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turaţie de
circa 300 – 400 rot/min, în condiţii asemănătoare prelucrării metalelor uşoare.
Trebuie evitată apăsarea puternică a ţevii pe piatră, deoarece din cauza încălzirii rapide, PVC-ul se întinde pe piatră.
Operaţia trebuie executată cu întreruperi repetate astfel ca temperatura materialului să nu depăşească 60 oC.
debitare cu fierăstrăul
Ţevile din PVC dur se pot debita atat manual – cand se foloseşte fierăstrăul în coadă de vulpe – cat şi mecanic, cand
se foloseşte fierăstrăul din industria lemnului. În cazul debitării cu fierăstrăul, se vor îndepărta periodic aşchiile
formate.
deformare la cald
Deformarea la cald este o tehnologie specială şi se bazează pe proprietatea PVC-ului care, în urma solicitărilor
mecanice la o temperatură mai mare decat cea de vitrificare, se deformează plastic, ireversibil. Cu eceastă metodă
se realizează lărgirea capetelor ţevilor şi curbarea ţevilor drepte.
Temperatura optimă pentru deformare la cald este între 130 – 140 C. Dacă temperatura de deformare este sub
această valoare sau neomogenă, iau naştere tensiuni în secţiunea ţevii, care deteriorează ţeava în aceste porţiuni.
Se recomandă ca aceste operaţii să fie executate de firma producătoare sau să se preia tehnologia de execuţie cu
prescripţiile corespunzătoare.
lipirea
Cea mai bună metodă de îmbinare nedemontabilă a ţevilor dure este lipirea. La montare, ţevile PVC cu piesele de
legătură se asamblează fără lipire şi se marchează între ele, iar pe o axă paralelă cu axa conductei se vor marca
lungimile de intrare. În acest fel se controlează lungimea de intrare a capătului ţevii şi zona de ungere cu soluţia de
lipit.
Înainte de asamblare, capătul ţevii se va tăia la un unghi drept, se va elibera de resturi, iar muchiile se teşesc la
45C. Se vor îndepărta impurităţiile de pe suprafaţa exterioară a capătului ţevii de îmbinat, după care se degresează
cu vată îmbibată în spirt tehnic, diclormetan etc.
Această vată se foloseşte numai o singură dată după care se aruncă. După evaporarea soluţiei de degresat se va
unge cu soluţia speciala pentru lipit conducte din PVC atat interiorul piesei de legătură cu un strat subţire cât şi
capătul ţevii, cu un strat mai gros, ungerea făcîndu-se cu pensula în direcţia axei, eliminindu-se astfel pericolul de
formare a unor noduri.
ATENŢIE! La ungerea cu soluţie de lipit se va folosi numai pensula de păr, cu coadă de lemn.
Pensula se îmbibă bine cu soluţie de lipit.
Suprafeţele unse cu soluţie de lipit trebuie asamblate repede pentru a nu se evapora solventul din soluţie.
După ungere cu soluţia de lipit, cele două piese se montează după semne fără să fie rotite, capătul ţevii introducîndu-
se în mufa piesei de legătură pană cand atinge umărul. În această poziţie trebuie ţinută nemişcată cateva secunde.
De pe exteriorul ţevii, cu vata specială, se şterge soluţia de lipit care a curs în afară.
Dacă soluţia de lipit în timpul lucrului capătă o culoare alb-lăptoasă, lucrarea trebuie oprită, deoarece va fi
necorespunzătoare, cauza fiind producerea condensului, datorat umidităţii mari a aerului şi evaporării soluţiei de lipit,
urmare a efectului de răcire. Acest fenomen poate să pericliteze rezistenţa de legătură a pieselor îmbinate.
Piesele îmbinate se pot scoate din încăpere doar după minimum 30 minute de la lipire, putand fi expuse la solicitări
mici de tracţiune şi minimum 45 de minute, dacă sunt folosite la temperaturi joase. Încercarea la presiune după lipire
(punerea sub presiune) a conductelor, la temperatura de 20 C se poate face după un număr de ore egal cu valoarea
presiunii de încercare.
Pensula folosită se şterge de soluţia de lipit cu sugativă uscată sau vată specială.
Condiţii de lipit:
Lipirea conductelor din PVC la o temperatură mai mică de 5 C este interzisă. Operaţia de lipire trebuie executată în
atmosferă cu umiditate normală. În soluţia de lipit nu este voie să ajungă apă deoarece se depreciază. Se interzice
reducerea timpului de lipire prin încalzire.
Materialele de lipit PVC-ul sunt materiale inflamabile, de aceea în timpul montării trebuie respectate instrucţiunile şi
normele de prevenire a incendiilor. Se interzice ca interiorul piesei de legătură să fie uns cu un strat gros din soluţia
de lipit, deoarece după îmbinare şi uscare, surplusul de material care iese din mufă la capătul ţevii produce secţiuni
de curgere a apei şi conduce la sedimentarea suspensiilor.
Depozitarea soluţiei de lipit se va face într-un loc uscat şi răcoros, pentru a menţine densitatea şi capacitatea de
ungere.
Cutiile cu soluţia de lipit se pot deschide şi se ţin deschise atata timp cat se lucrează cu solutia. După folosire trebuie
imediat închisă, evitand astfel evaporarea solventului şi îngroşarea soluţiei de lipit.
Materiale folosite la lipire:
Cutiile cu solutie speciala pentru lipirea conductelor din PVC trebuie să fie însoţite de certificatul de calitate al
adezivului şi condiţiile de păstrare şi utilizare a acestuia.
Adezivul trebuie păstrat în loc răcoros.
In cazul depozitării solutiei speciale pentru lipirea conductelor din PVC trebuie respectate normele de tehnica
securităţii, referitoare la prevenirea incendiului.
La depozitare ca şi la utilizare, trebuie asigurată o ventilaţie corespunzătoare.
Soluţia de lipit în contact cu pielea produce eczeme, de aceea la lipire se vor folosi mănuşi de cauciuc.
2. RETELE CANALIZARE

Conducte si racorduri din PEID


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a
acestora.
Polietilena este cel mai raspandit material plastic. Ea are o forma moleculara relativ mare, cu densitate medie, fapt
ce a impus-o ca material in industria conductelor. Modul de abreviere poate fi diferit de la tara la tara, cele mai
utilizate notatii fiind HDPE, PEHD, PEID pentru polietilena de inalta densitate, materialul cel mai utilizat pentru
conducte de transport apa. Formula chimica este (CH2-CH2)n.
Cea mai raspandita aplicatie a conductelor din polietilena o reprezinta retele ingropate de distributie a apei reci dar
se utilizeaza si pentru transportul gazului metan a apelor uzate menajere sau meteorice.
Avantajele principale ale conductelor de polietilena sunt:
Greutate redusa;
Flexibilitate deosebita;
Coeficient de pierdere de sarcina redus datorita rugozitatii foarte bune;
Comportament favorabil la temperaturi reduse;
Rezistenta deosebita la agenti chimici agresivi.
Sistemele de polietilena sunt protejate impotriva actiunii razelor UV prin adaos de grafit. Aceasta stabilizare serveste
de asemenea la diminuarea oboselii datorata ciclurilor de incalzire/racire si duce la lungirea duratei de viata.
Materialul este compatibil si aprobat pentru utilizarea in aplicatii cu apa potabila si industria alimentara.
Modalitatea de imbinare, exceptand cuplajele mecanice ce vor fi prezentate ulterior, este prin incalzire si fuziune prin
punere in contact – polifuziune. Polifuziunea, realizata cu masini si echipamente specializate, poate fi prin mufare,
cap la cap sau cu fitinguri cu rezistenta electrica inglobata – electrofuziune.
Gama dimensionala uzuala pentru sistemele de conducte de polietilena este intre Dn 16 si Dn 400 mm, unde Dn
este diametrul exterior al conductei.
Principalele caracteristici fizice ale polietilenei sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-1. Caracteristici fizice polietilena


Unitate de
Proprietatea Valoare
masura
Densitate >0.93 g/cm3
Indice de curgere la topire 0.4 – 1.3 g/10 min.
Elongatia la rupere > 800 %
Tensiunea de rupere prin incovoiere 800 N/mm2
Rezistenta la impact la 23 oC Fara cedare mJ/mm2
Rezistenta la impact la 40 oC Fara cedare mJ/mm2
Temperatura de fuziune 127 - 131 oC
Coeficient de dilatare termica 0.20 mm/moC
Conductivitate termica la 20 oC 0.43 W/m,K
Rezistenta electrica > 1013
Domeniul uzual de temperaturi de lucru -40 la +60 oC

Domenii de utilizare
Conductele de polietilena sunt ideale pentru transportul sub presiune al apei in aplicatiile cu apa potabila sau aplicatii
industriale. Conductele din polietilena pot fi ingropate in pamant sau pot fi pozate aerian. Alte domenii de aplicabilitate
sunt:
Transportul general de lichide;
Aplicatii industriale cu aer comprimat, apa de racire, etc;
Epuismente (conducte de refulare)
Agricultura, conducte de drenaj sau irigatii;
Industria alimentara;
Canalizari speciale pentru situatii dificile in teren, etc.
Modulul de elasticitate redus al conductelor din polietilena perimite reducerea rapida si semnificativa a propagarii
loviturii de berbec, avand in acest sens o comportare mai buna decat otelul. Sunt de asemenea posibil de realizat
conducte care sa lucreze la presiuni de serviciu interioare mari, cu tolerante ridicate privind variatia presiunii la un
sistem dat.
Conductele din polietilena sunt economice si prezinta mari avantaje la punerea in opera: sunt usoare ceea ce
presupune transport, manipulare si pozare facila, posibilitate de livrare in bare lungi sau in colaci rezultand astfel
economie de manopera si imbinari sigure si rapide.
Materialul este rezistent la intemperii si prin adaos de grafit devine rezistent la actiunea razelor UV (necesar numai
in situatia in care conductele sunt amplasate in atmosfera).
Durata de viata minima in conditiile de utilizare la presiunea nominala cu apa la temperatura medie de 20 oC este
de 50 de ani.

Adaugiri
Nicio adaugire.
2. RETELE CANALIZARE

Pozarea conductelor din PVC


Antreprenorul trebuie sa deschida front de lucru pe o lungime care sa permita, ca pana la sfârsitul zilei de lucru sa
poata umple santul deaspra conductei montate cu pamant compactat, pana la nivelul fundatiei sistemului rutier.
Tehnica montarii în santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:
Faze premergatoare:
• pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor);
• marcarea traseului si fixarea de reperi în afara amprizei lucrarilor, în vederea executiei lucrarilor;
• receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.
Faza de executie:
• saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect; sprijinirea taluzurilor sapaturii;
• pregatirea patului de pozare a tuburilor;
• lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor, fitingurilor etc necesare;
• curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi;
• imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc;
• umplerea partiala a transeei cu pamânt (lasând mufele sau zonele de lipitura descoperite);
• executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
Faza de probe si punere în functiune
• dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata,
înainte de executia finala a umpluturilor se executa încercarea de etanseitate a canalelor, închise pe portiuni;
• realizarea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate;
• efectuarea probei de etanseitate, în conformitate cu normativele în vigoare;
• inlaturarea defectiunilor (în caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei;
• executarea umpluturilor si refacerea terenului si a îmbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale);
• punerea în functiune;
• receptia generala a canalului.
Trasarea si nivelmentul.
Având în vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita în asigurarea
functionalitatii acestuia, se va acorda o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta. Operatia de
trasare se executa în urmatoarea ordine:
Se picheteaza axul canalului;
Se executa un nivelment de precizie în raport cu reperele topografice permanente (capace, camine, constructii, etc);
Se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;
Se monteaza o scândura (rigla) asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin; rigla se fixeaza pe doi stâlpi
de lemn, fixati în pamânt, prin nivelment de precizie si se verifica din timp în timp si în special înainte de turnarea
fundatiei canalului; dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut;
În cazul în care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu
utilaje, dar înaintea începerii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot în cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa, cu alte
retele existente în zona.

Executia sapaturilor.
Sapaturile se executa în transee deschise iar taluzurile verticale se vor sprijini.
Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel încât sa se asigure adâncimile pentru realizarea paturilor de
pozare ale canalului respectiv.
Santurile sapaturilor vor fi împrejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc în loc se vor prevedea podete
metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
Executia canalului.
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect (fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini), se
realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1... 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice
(grad compactare 90% PROCTOR). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a
tubului de PVC. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Astuparea transeei si
compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare
a tubului de PVC. Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este
influentata de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90º si 180º.
2. RETELE CANALIZARE

Tub PVC
Umplutura de 0,30
nisip - 30 cm
Pat de nisip
10 cm
60°
h
0,10

Figura Error! No text of specified style in document.-1.Schema generala pozare conducte PVC

Montarea tuburilor se va face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in sens contrar
sensului de curgere a apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant sa va realiza cu funii de canepa,
tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure.
Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton cf. STAS 2448 la schimbarea pantei, diametrului sau
directiei sau la o distanta de max. 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC
care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a "piesei de acces la camin" (sablata exterior) face priza cu betonul, iar între suprafetele
interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.

Perete camin

Element de legatura
a tubului PVC
la caminul de beton
Tub PVC Inel cauciuc

Fundatie camin

Figura Error! No text of specified style in document.-2. Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare

Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3o de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie în acelasi plan
cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
Racordurile gurilor de scurgere se vor executa din PVC.
Racordarea imobilelor la canalizarea publica din tuburi PVC se realizeaza prin intermediul racordurilor tip ramificatie
din PVC.

Pozarea conductelor
Instalarea standard a conductelor in teren natural
Metodele de instalare a conductelor variaza in functie de rigiditatea conductelor, adancimea de ingropare, latimea
transeei, caracteristicile terenului natural, sarcinile utile si materialul de umplutura.
Terenul natural trebuie sa fixeze materialul de umplutura astfel incat acesta sa asigure un sprijin corespunzator
conductelor. Urmatoarele reguli ajuta constructorul la instalarea corespunzatoare a conductelor.
Transee deschisa
In figura urmatoare sunt indicate dimensiunile transeei standard. Valoarea "A" trebuie sa fie suficient de mare ca sa
permita o amplasare usoara a conductei, compactarea sub vutele acesteia si de asemenea sa permita folosirea
utilajului de compactare fara sa deterioreze conducta. In mod obisnuit "A" = 0.4 DN cu exceptia diametrelor foarte
mici.
La instalarea conductelor de diametre mari se poate alege o valoare mai scazuta a lui "A" in functie de terenul natural,
materialul de umplutura si metoda de compactare. De exemplu se poate folosi o transee mai ingusta in cazul
terenurilor naturale din grupele 1, 2 si 3 si al materialelor de umplutura tip SC1 si SC2 care necesita un efort limitat
de compactare.
Nota: in cazul in care pe fundul transeei exista roci, pamanturi afanate, moi, instabile, contractile sau expansive,
poate fi necesar sa se creasca grosimea stratului de fundare pentru a se obtine un suport longitudinal uniform.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-3. Elementele transeei deschise

Pentru a se asigura un suport corespunzator, patul de pozare trebuie construit pe un teren ferm si stabil. De
asemenea patul de pozare trebuie sa constituie un suport ferm, stabil si uniform pentru conducta si mufa acesteia.
Se va lua in calcul o grosime de 100-150 mm a patului de pozare sub conducta si 75 mm sub mufa.
In cazul unor pamanturi naturale instabile sau moi poate fi necesar un strat suplimentar de fundare pentru a se
asigura un suport ferm al stratului de pozare.
Stratul de pozare poate fi executat din material importat pentru a se asigura o distributie granulometrica si un suport
pentru conducta corespunzator. Materialul recomandat pentru fundatie este de tipul SC1 sau SC2. Este de preferat
sa se foloseasca acelasi tip de material pentru patul de pozare cat si pentru umplutura.
Terenul excavat se poate folosi ca material de pozare daca indeplineste toate cerintele materialului de umplutura;
aceasta verificare trebuie facuta constant in timpul instalarii conductelor deoarece caracteristicile terenului natural
pot varia si chiar schimba brusc.
Patul de pozare va fi excavat in dreptul fiecarei imbinari pentru a se asigura ca, conducta reazema continuu pe
generatoarea inferioara si nu pe mufe. Zona din jurul mufei va fi refacuta si compactata corespunzator dupa ce s-a
realizat mufarea; a se vedea figurile de mai jos pentru paturi de pozare corecte, respective necorespunzatoare.

Figura Error! No text of specified style in document.-4. Pat de pozare corect

Figura Error! No text of specified style in document.-5. Pat de pozare necorespunzator

Tipuri de instalare
Se recomanda utilizarea a doua metode standard de instalare (a se vedea figurile de mai jos). Selectarea tipului de
instalare depinde de caracteristicile terenului natural, sarcini utile, rigiditatea conductei si conditiile de exploatare a
conductei. Tipul 2 este utilizat mai ales in aplicatii de joasa presiune (PN < 10 bari), trafic usor si presiune negativa
(vacuum) limitata.

Tipul 1 de instalare
• se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
• se realizeaza umplutura din zona conductei.

2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-6. Tipul 1 de instalare

Tipul 2 de instalare
• se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
• Se realizeaza umplutura pana la inaltimea de 60% din diametrul conductei;
• se realizeaza restul umplutuurii.

Figura Error! No text of specified style in document.-7. Tipul 2 de instalare

Alte metode de instalare


Conducte multiple in acelasi sant
Atunci cand se instaleaza doua sau mai multe conducte paralele in acelasi sant, trebuie pastrata o distanta libera
intre conducte, asa cum se arata in figura urmatoare. Distanta dintre conducta si peretele santului trebuie sa fie dupa
cum s-a aratat anterior in aceste specificatii.
Se recomanda ca atunci cand se instaleaza doua conducte de diametre diferite in acelasi sant sa fie pozitionate la
aceeasi elevatie a radierului. Cand acest lucru nu este posibil, se va folosi material de umplere tip SC1 sau SC2
pentru a umple spatiul de la fundul santului pana la radierul primei conducte. Trebuie obtinuta o compactare
corespunzatoare (min. 90% SPD).
• Adancimea acoperirii de pana la 4 m: C = (D1 + D2)/6
• Adancimea acoperirii de peste 4 m: C = (D1 + D2)/4,
dar nu mai putin de 150 mm sau suficient spatiu pentru a putea pozitiona si compacta materialul de umplere

Figura Error! No text of specified style in document.-8. Distanta intre conductele pozitionate in acelasi sant

Incrucisari de conducte
La intersectarea a doua conducte, una peste cealalta, distanta verticala dintre conducte trebuie sa arate ca in
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-9. In unele cazuri, este necesar sa se amplaseze o conducta
sub una existenta. Se vor lua precautii suplimentare pentru a nu deteriora conducta existenta. Aceasta ar trebui
protejata prin legarea ei de o bara din otel asezata transversal pe sant.
Se mai recomanda infasurarea conductei pentru a o feri de deteriorare prin lovire.

Figura Error! No text of specified style in document.-9.Incrucisari de conducte

Fund de sant instabil


Atunci cand fundul de sant este alcatuit din pamanturi moi, afanate sau puternic expansibile, el este considerat ca
fiind instabil.
Un fund de sant instabil trebuie stabilizat inainte de a se amplasa conducta, sau trebuie facuta o fundatie pentru
minimizarea tasarii diferentiate a fundului de sant.
Pentru stratul de fundatie se recomanda un pat de pietris cu nisip, calibrat, sau din piatra concasata (sfaramata).
Grosimea patului de pietris nisipos calibrat sau din piatra concasata depinde de severitatea conditiilor solului de fund
de sant, dar nu trebuie sa fie mai mica de 150 mm. Deasupra acestei fundatii se va pune un pat normal.
Cand se foloseste piatra concasata se va utiliza un strat de geotextil care sa inconjoare complet materialul de fundatie
pentru a impiedica materialele de fundare si cele pentru pat sa migreze unele in altele, ceea ce ar putea cauza
scaderea sprijinului conductei de baza.
Daca se foloseste acelasi material atat pentru fundatie cat si pentru pat, sau daca pentru fundatie se foloseste pietris
nisipos calibrat, nu mai e nevoie de geotextil.
In plus, lungimea bucatii de conducta dintre imbinarile flexibile va fi de 6 metri.

Tranşee inundabilă
Când nivelul hidrostatic al apei subterane este situat deasupra cotei radierului tranşeei, acesta trebuie coborât cel
puţin până la cota radier, de preferabil la 200 mm sub această cotă în vederea realizării patului de fundare.
Pot fi folosite mai multe metode de coborâre a nivelului hidrostatic, în funcţie de natura terenului: în cazul terenurilor
nisipoase sau prafoase soluţia recomandată ar fi cea cu puturi de epuisment şi pompare a apei din aceste
puturi.Distanţa între aceste puturi şi adâncimea lor depinde de nivelul hidrostatic al apei subterane.
Este foarte important să se folosească un filtru în jurul capului absorbant pentru a împiedica înfundarea acestuia.
Când terenul natural este format din rocă sau argilă, soluţia cu puturi de epuisment nu este functionala, eliminarea
apei fiind foarte greu de realizat mai ales dacă nivelul hidrostatic este ridicat. Este recomandată folosirea pompelor
pentru evacuarea apei din base colectoare.
Dacă nivelul apei nu poate fi menţinut sub nivelul radierului va fi nevoie de realizarea de drenaje.
Drenajele se vor realiza folosind agregate de o singură dimensiune (20 – 25 mm) complet inglobate in geotextil.
Adâncimea drenajelor depinde de cantitatea de apă aflată în tranşee. Dacă nici in acest mod, nivelul apei subterane
nu poate fi menţinut sub nivelul radierului, atunci geotextilul va înconjura patul pentru a evita amestecarea acestuia
cu terenul natural. Pietrişul sau piatra spartă va fi folosit atât ca pat de fundare cât şi ca umplutură.
Se va ţine cont de următoarele recomandari în timpul operatiunilor de drenare a apei:
• Evitarea pompării pe distanţe lungi prin materialul de umplutură sau terenul natural, care ar putea duce la
pierderea stabilităţii conductelor amplasate anterior;
• Nu se va opri drenarea apelor până când nu s-a realizat o acoperire suficientă pentru evitarea flotatiei
conductei.

Sprijinirea tranşeelor
Trebuie avut grija sa se asigure sprijin corespunzator intre terenul nativ si umplutura inainte ca sprijinirea sa fie
indepartata.
2. RETELE CANALIZARE

Extragerea sprijinirii pe etape si compactarea directa a umpluturii din zona conductei asigura cel mai bun sprijin
pentru conducta si elimina golurile care apar frecvent in zona sprijinirii.
Daca sprijinirea este extrasa dupa plasarea umpluturii din zona conductei, umplutura isi pierde sprijinul astfel
micsorandu-se sustinerea conductei, in special atunci cand se formeaza cavitati in spatele sprijinirii.
Pentru a se reduce pierderea de sustinere umplutura trebuie vibrata in timp ce este extrasa sprijinirea. Nu trebuie sa
existe goluri intre partea din afara sprijinirii si terenul nativ pe o portiune de cel putin 1 m deasupra generatoarei
superioare a conductei.
Se va folosi numai umplutura de tip SC1 sau SC2 intre sprijinirile temporare si terenul nativ compactat la cel putin
90% SPD.
Pentru sprijiniri permanente, se vor folosi dimensiuni suficiente pentru a distribui corespunzator sarcinile laterale ale
conductelor pe cel putin 300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Sprijinirea permanenta trebuie sa aiba durata de viata cat durata proiectata a conductei.
Procedurile de umplere sunt aceleasi ca pentru instalarile standard. Sprijinirea permanenta se poate aproxima ca un
teren nativ de grupa 1.

Executia transeelor in roca


Dimensiunile minime pentru instalarea unei conducte intr-o transee sapata in roca vor fi ca cele mentionate anterior
in aceste specificatii.
La trecerea conductei din roca in teren moale (sau invers), trebuie folosite imbinari flexibile asa cum se arata in figura
de mai jos.
Ca alternativa, folosirea de umplutura din ciment stabilizat pentru fundarea si constiturea patului conductei care trece
printr-o schimbare roca-teren normal, va anula necesitatea de plasare a unei imbinari flexibile la aceasta trecere.
Executia transeei va trebui sa fie conforma cu metoda aplicabila pentru conditia de teren nativ.

Figura Error! No text of specified style in document.-10.Metoda de executie a transeei si pozarea conductei la
trecerea roca-sol sau la schimbari abrupte ale tipului de fundatie

Supraexcavari
Orice supraexcavare a peretilor santului sau a fundului santului trebuie umpluta cu material de umplutura si
compactat la cel putin 95% Proctor.

Instalarea conductelor paralele pe pante


Generalitati
Unghiul de la care panta devine instabila depinde de calitatea terenului. Riscul de conditii instabile creste considerabil
cu unghiul pantei.
Conductele nu vor fi instalate in general pe pante mai mari de 15 grade sau in zone in care se banuieste existenta
unor conditii instabile, daca nu au fost verificate conditiile de sustinere printr-o investigare geotehnica.
Pozarea supraterana
Metoda preferata de instalare a conductelor pe pante abrupte este cea supraterana, deoarece structurile
supraterane, cum sunt suportii de conducte, sunt mult mai sigure, calitatea instalarii este mai usor de controlat si
tasarile mai usor de detectat.
2. RETELE CANALIZARE

Pozarea conductelor ingropate


Inainte de pozarea subterana a conductelor pe pante mai mari de 15 grade se recomanda consultarea unui inginer
geotehnician. Conductele pot fi instalate pe pante mai mari de 15 grade, cu respectarea urmatoarelor conditii
minime:
• Asigurarea stabilitatii pe durata mare a instalatiei poate fi facuta numai pe baza unui model geotehnic
corespunzator;
• Pentru pante mai abrupte de 15 grade se va folosi drept material de umplutura in zona conductei tipul SC1
sau umplutura din ciment stabilizat;
• Pentru pante mai mari de 15 grade se va folosi o nervura de ancorare in centrul fiecarui tronson de conducta;
• Instalarea se va face din aval inspre amonte. Fiecare tronson de conducta se va ingropa, iar umplutura se
va compacta pana la suprafata terenului inainte de a plasa urmatorul tronson de conducta;
• Transeea trebuie protejata impotriva eroziunii apelor;
• Conductele vor fi instalate in linie dreapta (±0,2 grade), cu distanta minima intre capetele de mufare ale
conductelor;
• Deplasarea absoluta pe termen lung a materialului de umplutura pe directia axiala a conductei trebuie sa fie
mai mica de 20 mm;
• Umplutura va fi drenata corespunzator pentru a se evita antrenarea materialelor si pentru a se asigura
rezistenta corespunzatoare la forfecare a terenului;
• Stabilitatea tronsoanelor de conducta va fi monitorizata pe toata perioada executiei si in primele faze de
exploatare. Acest lucru poate fi facut prin controlul distantei dintre capetele de mufare ale conductelor;
• Se va consulta furnizorul de conducte pentru tipuri speciale de conducte folosite la astfel de instalari.

Instalarea conductelor perpendicular pe panta


Atunci cand conductele se instaleaza perpendicular pe panta, daca unghiul pantei depaseste 15 grade, pentru a sti
daca panta ramane stabila, se recomanda consultarea Supervizorului geotehnist.
Transeea se va umple astfel incat sa nu existe depresiuni si pentru a impiedica formarea baltilor.
Acumularea de apa pe o panta poate descreste stabilitatea pantei.

Masive de ancoraj, inglobari in beton si racorduri la structuri rigide


Atunci cand o conducta este pusa sub presiune, la curbe, reductii, teuri, ramificatii si capete inchise, apar forte de
impingere. Aceste forte trebuie echilibrate pentru a impiedica deplasarile in piesele de legatura si, in caz extrem,
demufarea conductelor. De regula, acest lucru se obtine cel mai economic folosindu-se masive de ancoraj sau prin
preluarea fortei de la conducta direct de teren sau prin frecarea directa intre conducta si teren.
Transmiterea fortelor de impingere prin frecare se realizeaza folosindu-se mufe si conducte blocate care transfera
forta axiala.
Fitingurile insotitoare sunt proiectate pentru ingroparea directa.
Se poate considera un factor de frecare de 0,5 intre conducta din si pamanturile fara coeziune.
Determinarea necesitatii folosirii masivelor de ancoraj si a modelului, cat si a nivelului de armare a structurilor de
beton, este in responsabilitatea Supervizorului proiectant.
Fitingurile din sunt menite a rezista intregii presiuni interioare, in vreme ce structura de beton va mentine forma
fitingului si va ajuta la transferul fortei catre terenul din jur.
Intrucat rezistenta fitingului sub presiune este mai mare decat rezistenta la tractiune a betonului, se vor folosi armaturi
din otel pentru a controla aparitia fisurilor.

Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj trebuie sa limiteze deplasarea fitingului fata de conducta invecinata pentru a mentine etansarea
mufei de imbinare din . Deviatia unghiulara rezultata va fi mai mica decat valorile indicate in tabelul referitor la
deviatia unghiulara maxima, prezentat anterior in aceste specificatii.
Pentru presiuni de lucru mai mari de 10 bari (PN>10) masivul trebuie sa inglobeze complet fitingul. Pentru presiuni
mai mici pot fi livrate fitinguri speciale care permit incastrarea partiala.
Masivul trebuie amplasat fie in pamant nederanjat, fie reumplut cu materiale alese si compactate corespunzator
pentru a avea aceeasi rezistenta si rigiditate ca a pamantului natural.
Masivele de sprijin sunt necesare pentru urmatoarele fitinguri atunci cand presiunea depaseste 1 bar (100 kPa):
• la toate coturile, reductiile, capetele inchise, flansele oarbe (blindate);
• la teuri, atunci cand bransamentul este concentric cu linia de centru a conductei principale.
Teurile cu flansa oarba, golirile sau aerisirile care nu genereaza forte de impingere instabile in timpul lucrului, nu
necesita incastrari dar au nevoie de bransamente si fitinguri rezistente la presiune.
Nota: Formele masivelor de sprijin prezentate sunt forme tipice pentru ilustrare. Formele exacte sunt specifice
cerintelor speciale ale proiectului.

Inglobari/incastrari in beton
Atunci cand conductele (sau fitingurile) trebuie incastrate in beton, sau trebuie sa reziste la sarcini speciale, trebuie
respectate masuri suplimentare fata de procedurile de instalare.
2. RETELE CANALIZARE

Ancorarea conductei
In timpul turnarii betonului, conducta sau fitingul gol vor fi supuse unor forte mari de plutire (flotatie).
Conducta trebuie fixata impotriva miscarii care ar putea fi cauzata de aceste forte. In mod normal acest lucru se face
prin legarea conductei de un bloc de baza sau alte ancoraje.
Legaturile trebuie sa se realizeze cu banda lata de cel putin 25 mm, pentru a rezista fortei de ridicare, cu minim doua
legaturi pe lungimea sectiunii si cu distanta maxima intre legaturi aratata in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-2. Distanta maxima intre legaturi

Legaturile trebuie stranse pentru a impiedica ridicarea conductei, dar avandu-se grija sa nu cauzeze deformari
suplimentare ale conductei (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-11. Ancorarea conductei – pentru distanta maxima dintre
legaturi se va consulta tabelul de mai sus

Sustinerea conductei
Conducta trebuie astfel sustinuta pentru ca betonul sa poata curge complet usor in jurul si dedesubtul conductei. De
asemenea suportii trebuie sa permita o deformare acceptabila a conductei (mai putin de 3% deformare si fara
umflaturi sau zone plate).

Turnarea betonului
Betonul trebuie turnat in etape care sa asigure suficient timp intre straturi pentru ca cimentul sa se intareasca si sa
nu mai exercite forte ascensionale. Inaltimile maxime de turnare in functie de rigiditate sunt aratate intabelul urmator.
Inaltimea maxima de turnare este grosimea maxima de beton care poate fi turnata o data pentru o clasa de rigiditate
data.

Tabel Error! No text of specified style in document.-3. Inaltimea maxima de turnare a betonului

Racorduri la structuri rigide


Intr-o conducta care se misca in mod excesiv fata de o structura rigida se pot dezvolta eforturi de incovoiere si
forfecare excesive. Asemenea situatii pot aparea atunci cand o conducta trece printr-un zid (ex. camera vanei sau
caminul de vizitare), atunci cand este inglobata in beton (ex. masive de ancoraj) sau cand este legata prin flansa la
o pompa, vana sau alta structura.
2. RETELE CANALIZARE

Constructorul trebuie sa ia masuri de minimizare a dezvoltarii de eforturi mari discontinue in conducta, pentru toate
racordarile la structuri rigide.
In timpul instalarii vor fi evitate deviatiile unghiulare si dezaxarile la imbinarile din apropierea masivelor de ancoraj.
Sunt disponibile doua optiuni: cea standard (preferabila) foloseste o piesa de trecere incastrata in interfata beton-
conducta, iar cealalta este de a inveli conducta in cauciuc pentru a usura tranzitia.
Standard
Acolo unde este posibil, se va ingloba mufa de cuplare in beton la interfata (asa cum se arata in figura de mai jos)
asa incat primul tronson care iese afara din beton sa aiba libertate completa de miscare (in limitele imbinarii). Aceasta
metoda trebuie folosita pentru PN mai mari de 16 iar lungimea sectiunii scurte trebuie tinuta la maximul indicat in
figura de mai jos.
Atentie: Atunci cand se inglobeaza o mufa in beton, trebuie sa se mentina forma acesteia, astfel ca imbinarea
ulterioara sa poata fi facuta usor. In mod alternativ, se efectueaza mufarea inainte de a turna betonul.
Atentie: Deoarece mufa turnata in beton este rigida, este foarte important sa se minimizeze deformarea verticala si
deformarea conductei adiacente.

Figura Error! No text of specified style in document.-12. Configurarea infasurarii cu cauciuc

Alternativa
Acolo unde metoda standard nu este posibila, se va infasura o banda (sau benzi) de cauciuc (figura de mai sus si
tabelul urmator) in jurul conductei inainte de turnarea de beton, in asa fel incat cauciucul sa iasa putin afara (25 mm)
din beton. Se va plasa conducta in asa fel incat prima imbinare cu mufa complet expusa sa fie localizata cum se
arata in figura urmatoare. Aceasta metoda alternativa nu este recomandata pentru PN mai mare de 16.

Tabel Error! No text of specified style in document.-4. Cantitatea si configurarea invelisului de cauciuc
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-13. Conectare alternativa – infasurare de cauciuc inglobata in
beton

Indicatii de executie
In situatia unei structuri rigide, trebuie notat ca orice tasare excesiva diferentiata a structurii fata de conducta poate
fi cauza unei deteriorari iremediabile a conductei. S-a constatat ca includerea unei bucati scurte de conducta
(conducta de pornire) in vecinatatea structurii rigide este o buna cale de preluare a tasarilor diferentiate (asa cum se
arata in figura anterioara si figura de mai jos).
Lungimea minima a tronsonului scurt trebuie sa fie egala cu maximum intre DN si 1 metru, iar lungimea maxima sa
fie egala cu maximum intre 2DN si 2 metri. Pentru conductele de diametru mic (DN<300 mm), lungimea tronsonului
scurt este de 300 - 500 mm.
Sectiunea de conducta de pornire este folosita pentru a compensa eventualele tasari diferentiate. Conducta de
pornire trebuie sa fie aliniata drept cu structura de beton la momentul instalarii pentru a asigura maximum de
flexibilitate pentru miscarile ulterioare. Nu se vor folosi mai multe tronsoane scurte sau conducte de pornire, deoarece
distanta scurta dintre mufe poate determina o conditie de instabilitate. Problemele de dezaxare trebuie remediate
prin re-ingroparea sectiunilor complete de conducta ce duc la conducta de pornire.

Figura Error! No text of specified style in document.-14. Racord standard – piesa de trecere

Umplutura din zona structurii de beton trebuie adaugata si compactata corespunzator. Constructia structurii de beton
va necesita in cele mai multe cazuri o supra-excavare pentru cofrare etc.
Materialul excavat in plus trebuie readus la un nivel de compactare compatibil cu zona inconjuratoare pentru a
preveni deformarea excesiva sau rotirea racordului adiacent la structura. Umplutura SC1 sau SC2 compactata la
90% Standard Proctor trebuie executata pana la o inaltime egala cu 60% din diametrul conductei la interfata cu
structura rigida (a se vedea figura de mai sus) si compactata inapoi gradat. Pentru acest scop mai poate fi folosita si
umplutura stabilizata (cu ciment)
Aplicarea infasurarii cu cauciuc
Se pozitioneaza asa cum se arata in figurile aferente metodelor “Standard” si “Alternativa”. Se infasoara toate
imbinarile si muchiile pentru a se evita ca cimentul sa intre intre banda de cauciuc si conducta sau intre infasurarile
de cauciuc.

Ajustări pe şantier
Ajustarea lungimii
Majoritatea conductelor au diametrul exterior al conductei in gama de toleranta a capatului liber calibrat (a se
consulta tabelul urmator). Aceste conducte sunt adesea marcate ca “Tevi de Ajustaj” sau in mod similar.
Procedeele urmatoare pot ajuta la ajustarea corecta a lungimii:
• trebuie ca diametrul conductei sa fie in gama de toleranta a capatului liber;
• se stabileste lungimea ceruta si se marcheaza transversal conducta;
• se taie conducta in locul potrivit cu ajutorul unui fierastrau circular sau a unei panze diamantate; se vor folosi
protectii corespunzatoare pentru ochi, urechi si contra inhalarii prafului; se va consulta furnizorul de conducte pentru
recomandari speciale;
• se va curata suprafata zonelor de imbinare, se vor slefui partile aspre si cu un polizor se vor sanfrena
capetele conductei pentru a facilita asamblarea (a se vedea figura de mai jos). Nu mai este nevoie de polizare.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-15. Dimensiunea capatului liber (care intra in mufa) si a
sanfrenului

Nota: Pentru sectiunea de inchidere pe santier, se va dubla latimea capatului liber.


Datorita procedeului de fabricare a conductelor din , nu este necesara tratarea cu substante specifice (rasina) a
capetelor taiate pe santier. Aceasta operatie se va realiza doar daca standardele nationale precizeaza acest lucru in
mod expres.
Nota: In legatura cu cele de mai sus este foarte important ca muchia interioara a capatului unei conducte taiate pe
santier sa fie sanfrenata.

Tabel Error! No text of specified style in document.-5. Dimensiunile si tolerantele capetelor libere care intra in mufa

DN Dext min. Dext max. Latime mufa L


Seria de [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
diametre
B2 100 115.5 116.0 110.0 3
B2 150 167.5 168.0 110.0 4
B2 200 220.0 220.5 110.0 4
B2 250 271.6 272.1 110.0 6
B2 300 323.4 324.5 130.0 6
B2 350 375.4 376.4 130.0 8
B2 400 426.3 427.3 130.0 10
B2 500 529.1 530.1 130.0 14
B1 600 616.0 617.0 160.0 17
B1 700 718.0 719.0 160.0 20
B1 800 820.0 821.0 160.0 20
B1 900 922.0 923.0 160.0 20
B1 1000 1024.0 1025.0 160.0 20
B1 1200 1228.0 1229.0 160.0 20
B1 1400 1432. 1433.0 160.0 20
B1 1600 1636.0 1637.0 160.0 20
B1 1800 1840.0 1841.0 160.0 20
B1 2000 2044.0 2045.0 160.0 20
B1 2400 2452.0 2453.0 160.0 20
B1 2600 2656.0 2657.0 160.0 20
B1 2800 2860.0 2861.0 160.0 20
B1 3000 3064.0 3065.0 160.0 20

Ajustarea lungimii pe santier cu mufe


Mufele pot fi folosite pentru ajustari si reparatii pe santier. Lungimea minima a conductei de interventie trebuie sa
fie de 1 metru. In plus, aceasta nu trebuie sa fie legata de o conducta de pornire, de exemplu cu cea prevazuta
pentru a asigura flexibilitatea la bransamentele rigide (a se vedea
Figura Error! No text of specified style in document.-13).

Procedeu
Se va masura distanta dintre capetele conductei unde se doreste punerea conductei de completare. Conducta de
completare trebuie sa fie cu 10-20 mm mai scurta decat lungimea masurata. Cu cat mai mica este diferenta, cu atat
va fi mai usor de facut completarea.
Alegerea conductei
Se va alege o conducta care sa se incadreze in toleranta diametrului capatului liber. Aceste conducte vor avea
dimensiunea exterioara ceruta de mufa pentru a se imbina pe intreaga lungime.
2. RETELE CANALIZARE

Daca este posibil se va alege o conducta al carei diametru exterior sa fie la limita de jos a diametrului capatului liber
(a se vedea tabelul anterior).

Pregatirea conductei
Se va insemna lungimea ceruta a conductei si se va taia perpendicular si drept pe axa conductei cu un fierastrau
circular. Cu ajutorul unui polizor, se va face un sanfren de 20 grade pe capatul conductei si se rotunjesc muchiile.
Se va tine cont ca grosimea peretelui conductei ramasa in zona de mufare sa fie de cel putin jumatate din grosimea
initiala a peretelui conductei. Important este de asemenea si sa existe o lungime minima de sanfren, L, pentru
ghidarea conductei fara distrugerea garniturii. Se vor urma instructiunile de lungimi din tabelul anterior. Dupa polizare
se va slefui cu material abraziv suprafata conductei. Se va netezi orice parte aspra a capatului de mufare.
Nota: Latimea capatului de mufare trebuie sa fie cel putin egala cu latimea mufei. Aceasta va fi de doua ori valoarea
aratata in tabelul anterior. Suprafata nu trebuie sa aiba santuri iar diametrul exterior al capatului de mufare trebuie
sa fie in limitele aratate in tabelul anterior.
Instalare
Se aleg doua mufe, se scot garniturile de blocaj mentinand garniturile de etansare. Daca este nevoie, se curata mufa.
Canalul garniturii nu trebuie sa contina mizerie pentru a permite deformarea neingradita a garniturii;
Se ung cu grija garniturile de etansare;
Se ung de asemenea si capetele conductei de inchidere cu un strat subtire, continuu de lubrifiant. Nu se vor uita
suprafetele sanfrenate.
Se pune o mufa drept pe capatul conductei de inchidere in asa fel incat garnitura sa atinga intreaga circumferinta.
Se impinge sau trage uniform mufa pe conducta de incheiere pana cand toata mufa se sprijina pe capatul de mufare.
Este posibil sa fie nevoie sa se ajute usor trecerea celui de-al doilea inel peste capatul sanfrenat al conductelor. Se
repeta operatia cu a doua mufa la celalalt capat.
Se insemneaza liniile de pozitie pe capatul de mufat pentru a controla miscarea inapoi a mufei. Plasamentele
semnelor de pozitie se calculeaza astfel:
HL = (Wc-Wg)/2
unde:
HL = linia de pozitie
Wc = latimea mufei
Wg = latimea distantei dintre conducta de incheiere si conducta adiacenta (masurata)
Se pune conducta de inchidere in sant (transee) aliniata cu conductele adiacente si cu distante egale de fiecare
parte. Orice unghi sau inclinatie vor ingreuna procesul de asamblare.
Se vor curate capetele de mufat ale conductelor adiacente si se vor unge cu un strat subtire, uniform de lubrifiant.
Se instaleaza sculele speciale pentru tragerea mufei in pozitia de inchidere (se consulta furnizorul pentru informatii
referitoare la scule). Se recomanda tragerea simultana a mufei peste ambele parti, mentinerea centrata a conductei
de inchidere si minimizarea contactului cu conducta de inchidere. Se inceteaza tragerea in momentul in care
marginea mufei atinge linia de pozitie. Pentru conductele de dimensiuni mari poate fi avantajos ca inauntru sa stea
un om pentru a urmari procesul de asamblare.
Compactarea umpluturii in jurul conductei de inchidere este foarte importanta si nu trebuie sa fie mai mica de 90%
compactare Standard Proctor. Adesea zona de inchidere este supraexcavata pentru a se usura accesul. Cele de
mai sus sunt recomandate pentru a preveni miscari si rotiri excesive ale imbinarii.
Nota: Dupa ce mufa se afla in pozitia finala, poate fi folosit un spion (lera) pentru a asigura orientarea
corespunzatoare a buzelor garniturii.

Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor din PVC


In timpul transportului tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice încarcarea lor folosind piese cu
muchii ascutite.
In cazul depozitarii tevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor proteja contra
razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de asezare in stiva nu va depasi 1,5 m. La depozitarea
tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se protejeaza astfel
incat sa nu vina în contact cu substante chimice, uleiuri sau combustibili.
Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protectie recomandându-se depozitarea lor pe suprafete plane
si rigide.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor
Inspectarea conductelor
Toate conductele vor fi verificate la destinaţie pentru a exista certitudinea că nu s-au produs deteriorări ale
conductelor pe parcursul transportului. Funcţie de lungimea de stocare, numărul de manevrări şi alţi factori care pot
influenţa starea conductelor, poate fi necesar să se reinspecteze conductele chiar înainte de instalarea lor. Se va
inspecta încărcarea la livrare, după cum urmează:
Se face o inspecţie generala a încărcăturii. Dacă încărcătura este intactă, inspecţia normală pe timpul descărcării va
fi suficientă pentru a se avea siguranţa că transportul a ajuns cu bine;
Dacă încărcătura a fost mutată sau indică un tratament dur, se va inspecta fiecare secţiune a conductei pentru a găsi
eventuale deteriorări. În general, o inspecţie exterioară va fi suficientă pentru găsirea unei deteriorări. Când
dimensiunea conductei permite, inspecţia interioară a suprafeţei conductei în dreptul unei răzuiri la partea exterioară
poate ajuta la găsirea unei deteriorări a conductei;
Se va verifica dacă, cantitatea din fiecare element corespunde cu cea înscrisă în lista de cantităţi;
2. RETELE CANALIZARE

Se va nota pe lista de cantităţi orice defect de transport sau orice pierderi constatate şi se va nota de asemenea şi
pe copia chitanţei reprezentantului transportatorului. Se va face prompt o reclamaţie împotriva transportatorului în
conformitate cu instrucţiunile acestuia.
Nu se va depozita nici un element deteriorat. Transportatorul va notifica procedura de depozitare adecvată.
Dacă se găseşte o imperfecţiune sau o deteriorare, imediat se vor izola conductele afectate şi se va contacta
furnizorul.
Nu se folosesc conducte care prezintă defecte sau deteriorări.
Repararea conductelor
În mod normal, conductele cu mici defecţiuni pot fi reparate repede şi uşor la faţa locului de către o persoană
specializată. Dacă există îndoieli asupra stării unei conducte, nu se va folosi acea conductă. Reprezentantul
departamentului de service al furnizorului poate stabili dacă este necesară reparaţia şi dacă aceasta este practică şi
posibilă. El poate obţine specificaţia adecvată reparaţiei şi poate face demersurile de obţinere a materialelor şi a unui
tehnician de reparaţii calificat, dacă se doreşte acest lucru.
Procedurile de reparaţii pot varia semnificativ funcţie de grosimea conductei, compoziţia pereţilor conductei, de
natura aplicaţiei şi de tipul şi amploarea avariei. De aceea se recomandă să nu se încerce repararea unei conducte
deteriorate fără consultarea în prealabil a producătorului de conducte (GRP). Conductele reparate impropriu nu vor
mai asigura performanţele cerute.
Descărcarea şi manevrarea conductelor
Descărcarea conductelor este în responsabilitatea cumpărătorului. Se va menţine controlul asupra conductelor de-a
lungul descărcării. Se vor lega cu o frânghie conductele sau pachetele; se va permite controlul manual uşor la ridicare
şi la manevrare. Distribuitorul cu bare poate fi folosit când sunt necesare mai multe locaţii suport. Nu se aruncă şi nu
se lovesc conductele, mai ales la capete.
Pachete unitare
În general, conductele de 600 mm şi mai mici ca diametru sunt împachetate solidarizat, ca o unitate. Conductele
impachetate pot fi manevrate folosind o pereche de curele cum se arată în figura de mai jos. Şi diametrele mari pot
fi livrate în pacheteunitare. Se va consulta furnizorul în legătură cu tipurile de împachetare.
Nu se ridică grupurile de conducte neimpachetate ca pe cele impachetate. Conductele neimpachetate trebuie
descărcate şi manevrate separat.
Daca in timpul manipularii sau instalarii conductelor apar avarii precum crapaturi sau scobituri, acestea vor fi reparate
inainte de a fi instalate.
Se va contacta furnizorul pentru inspectarea conductelor avariate si pentru recomandari privind metoda de reparare
sau reciclare a acestora.

0.2xL 0.6xL 0.2xL

Figura Error! No text of specified style in document.-16.Ridicarea pachetul unitar

Conducte individuale
Când se manevrează conducte individuale, la ridicare se vor folosi chingi textile. La ridicare sau la transportul
conductei nu se folosesc cabluri metalice sau lanţuri. Secţiunile conductei pot fi ridicate cu numai un singur punct –
suport (figura urmatoare, imaginea a) deşi folosirea a două puncte – suport (aşezate ca în figura de mai jos, imaginea
b) asigura un control mai uşor al conductei d.p.d.v. al sigurantei. Nu se ridică conductele prin trecerea unei frânghii,
lant sau cablu prin secţiunea conductei, de la un capăt la altul. Nu se ridica conducta folosind carlige agatate de
capetele acesteia.
Fabricantul va pune la dispozitia antreprenorului greutăţile aproximative standard ale conductelor şi cuplajelor.

0.2x 0.6x 0.2x


L L L
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-17.Ridicarea conductei cu un punct-suport ; b. cu 2 puncte-


suport

Dacă se întâmplă, în timpul manevrării sau instalării conductei, să apară vreo deteriorare de genul: o scobitură,
crăpătură sau fisură, conducta trebuie reparată înainte de a fi instalată. Se va contacta furnizorul pentru inspectarea
deteriorării şi pentru recomandarea metodei de reparare sau depozitare. Se vor vedea precizările de la secţiunea
privind reparaţia conductelor.
Depozitarea conductelor
În general este avantajos să se stocheze conductele pe suporturi plate din lemn pentru introducerea si extragerea
cu usurinta a chingilor de ridicare de jur împrejurul conductelor.
Când conductele se aşează direct pe pământ, este necesar ca suprafaţa de depozitare să fie relativ plată şi liberă
de pietre şi alte materiale care ar putea deteriora conductele. Depozitarea conductelor pe perne din material de
umplutura poate fi de asemenea un mijloc eficient de depozitare pe teren. Toate conductele vor fi fixate cu opritori,
pentru a se preveni rostogolirea la vânturi puternice.
Dacă este necesar să se stivuiască conductele, aceasta este bine să se facă pe suporturi plate din lemn (lăţime
minim 75 mm) la un sfert din deschiderea acestora, folosind pene pentru fixare (a se vedea figura de mai jos). Dacă
este posibil, se va utiliza un grătar de stivuire din transportul original.
Stiva de conducte trebuie să fie stabilă in condiţii de vânturi puternice, suprafaţă de depozitare neuniforma sau alte
forte orizontale. Dacă sunt anticipate vânturi puternice se vor utiliza chingi sau corzi pentru ancorarea conductelor.
Înălţimea maximă de stocare este de aproximativ 3 metri. Stivuirea conductelor cu un diametru mai mare de 1400
mm nu este recomandată. Nu sunt admise umflaturi, zone plate sau alte schimbari ale curburii conductelor datorate
depozitarii necorespunzatoare.

Figura Error! No text of specified style in document.-18.Modalitatea recomandată de depozitare a conductelor

Abaterile maxime ale diametrelor nu trebuie să depăşească valorile din tabelul de mai jos. Umflături, suprafeţe
plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt permise. Depozitarea conductelor în condiţii care nu respectă
aceste recomandări poate conduce la deteriorarea conductelor.

Tabel Error! No text of specified style in document.-6. Deformaţii maxime admise la depozitare

Abaterea maximă admisă


Nr. crt. Clasa de rigiditate
(% din diametru)
1 SN2500 2.5
2 SN5000 2.0
3 SN10000 1.5

Depozitarea garniturilor şi pastelor lubrifiante


Depozitarea mufelor de imbinare trebuie sa se faca avand in vedere caracteristicile elastomerilor. Conditiile de
depozitare vor tine seama de temperatura de depozitare, umiditatea mediului, expunerea la lumina, durata
depozitarii. Inainte de punerea in opera, pe timp friguros (temperaturi sub 5 °C), garniturile elastomerice trebuie
aduse la o temperatura de aproximativ 20 °C timp de cateva ore pentru ca acestea sa-si regaseasca elasticitatea
initiala (de exemplu, sa fie inmuiata in apa calda). Elastomerii sunt sensibili la razele ultraviolete si la actiunea
ozonului. De aceea, garniturile elastomerice trebuie sa fie depozitate la adapost de lumina (directa a razelor solare
sau artificiala). Se considera optima utilizarea garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani dupa fabricarea lor
daca acestea sunt depozitate in conditiile prevazute in standardul ISO 2230 (conditii de depozitare a produselor pe
baza de elastomeri vulcanizati).
De asemenea garniturile vor fi ferite de expunerea la grasimi si uleiuri derivate din petrol, de solventi si alte substante
care le pot ataca. Pasta lubrifianta va fi depozitata corect pentru a nu se deteriora. Recipientii care nu sunt folositi
complet vor fi etansati corect pentru a preveni contaminarea lubrifiantului.

Transportul conductelor
Dacă este necesar transportul conductelor la şantier, cel mai bine este să se folosească la încărcarea camionului,
chiar grătarul de stivuire de la transportul original. Conductele vor fi sprijinite pe suporti din lemn, amplasati la
maximum 4 m (3 m la diametrele ≤ DN 250) cu o rezemare maximă in consola a conductelor de 2 m. Conductele vor
fi sprijinite pentru menţinerea stabilităţii şi pentru a fi separate. Nu trebuie să existe contact între conducte, evitându-
se astfel ca vibraţiile din timpul transportului să determine abraziuni ale conductelor.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-19. Transportul conductelor

Înălţimea maximă a pachetului este aproximativ 2,5 m. Se vor strânge conductele în vehicul in zona punctelor de
sprijin folosind chingi textile – niciodată nu se vor folosi cabluri metalice sau lanţuri fără o mansonare adecvată pentru
protejarea conductelor împotriva abraziunii. De asemenea, deformarea maximă a diametrului nu trebuie să
depăşească valorile din tabelul de mai sus. Umflările, suprafeţele plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt
permise. Transportul conductelor în afara condiţiilor prescrise poate duce la deteriorarea acestora.
Manevrarea conductelor transportate „una in alta”
În cazul transportului pe distanţe lungi, conductele trebuie să fie grupate în serie (conductele de diametru mic în
interiorul conductelor de diametru mare) pentru a reduce costul transportului. Aceste conducte necesită împachetare
specială şi pot solicita proceduri speciale pentru descărcare, manevrare, depozitare şi transport. Procedurile speciale
vor fi furnizate de către producătorul conductelor înainte de transport. Indiferent de situaţie, se vor urmări întotdeauna
următoarele proceduri generale de manevrare:
Se va ridica pachetul în serie folosind cel puţin 2 curele pliabile (a se vedea figura de mai jos). Limitările pentru spaţiul
dintre curele şi poziţiile ridicării vor fi specificate pentru fiecare proiect. Se va verifica dacă chingile de ridicare au
capacitatea suficientă pentru greutatea pachetului. Aceasta poate fi calculată în funcţie de greutăţile aproximative
ale conductelor.
Conductele transportate „una in alta” sunt de obicei, cel mai bine depozitate în ambalajul pentru transport. Stivuirea
acestor pachete nu este recomandată dacă nu este altfel specificat.
Pachetele de conducte ambalate „una in alta” pot fi transportate în siguranţă numai în ambalajul original de transport.
Cerinţele speciale pentru sprijinire, configuraţie şi /sau ancorarea in vehicul vor fi specificate de producător, pentru
fiecare situaţie speciala în parte.

Figura Error! No text of specified style in document.-20.Manevrarea cu două puncte de susţinere

Mutarea pachetului şi scoaterea conductelor din interior se pot face în modul cel mai sigur la o staţie de des-seriere.
În mod obişnuit, aceasta constă în 3 sau 4 furci fixate astfel încât să se potrivească diametrului exterior al celei mai
mari conducte din pachet. Conductele interioare, începând cu mărimea cea mai mică pot fi mutate prin ridicare puţin
câte puţin cu un braţ mansonat montat pe motostivuitor, introdus în interiorul conductei care va fi uşor suspendată şi
apoi cu grijă mişcată în afara pachetului fără atingerea celorlalte conducte (a se vedea figura de mai jos). Când
greutatea, lungimea şi/sau limitările echipamentului exclud utilizarea acestei metode, procedurile pentru glisarea
conductelor interioare în afara pachetului vor fi recomandate la fiecare proiect în parte.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-21. Extragerea conductelor cu grinda mansonata montata pe
motostivuitor
Pozarea conductelor din PVC
Antreprenorul trebuie sa deschida front de lucru pe o lungime care sa permita, ca pana la sfârsitul zilei de lucru sa
poata umple santul deaspra conductei montate cu pamant compactat, pana la nivelul fundatiei sistemului rutier.
Tehnica montarii în santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:
Faze premergatoare:
pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor);
marcarea traseului si fixarea de reperi în afara amprizei lucrarilor, în vederea executiei lucrarilor;
receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.
Faza de executie:
saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect; sprijinirea taluzurilor sapaturii;
pregatirea patului de pozare a tuburilor;
lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor, fitingurilor etc necesare;
curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi;
imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc;
umplerea partiala a transeei cu pamânt (lasând mufele sau zonele de lipitura descoperite);
executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
Faza de probe si punere în functiune
dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, înainte
de executia finala a umpluturilor se executa încercarea de etanseitate a canalelor, închise pe portiuni;
realizarea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate;
efectuarea probei de etanseitate, în conformitate cu normativele în vigoare;
inlaturarea defectiunilor (în caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei;
executarea umpluturilor si refacerea terenului si a îmbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale);
punerea în functiune;
receptia generala a canalului.
Trasarea si nivelmentul.
Având în vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita în asigurarea
functionalitatii acestuia, se va acorda o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta. Operatia de
trasare se executa în urmatoarea ordine:
Se picheteaza axul canalului;
Se executa un nivelment de precizie în raport cu reperele topografice permanente (capace, camine, constructii, etc);
Se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului;
Se monteaza o scândura (rigla) asezata pe muchie si orizontal, deasupra fiecarui camin; rigla se fixeaza pe doi stâlpi
de lemn, fixati în pamânt, prin nivelment de precizie si se verifica din timp în timp si în special înainte de turnarea
fundatiei canalului; dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut;
În cazul în care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu
utilaje, dar înaintea începerii finisajului sapaturii, care se face manual.
Tot în cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa, cu alte
retele existente în zona.
Executia sapaturilor.
Sapaturile se executa în transee deschise iar taluzurile verticale se vor sprijini.
Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel încât sa se asigure adâncimile pentru realizarea paturilor de
pozare ale canalului respectiv.
Santurile sapaturilor vor fi împrejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc în loc se vor prevedea podete
metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).
Executia canalului.
Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect (fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini), se
realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1... 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice
(grad compactare 90% PROCTOR). Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioara a
tubului de PVC. Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime. Astuparea transeei si
compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare
a tubului de PVC. Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran, precum si deformatia este
influentata de felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90º si 180º.

Tub PVC
Umplutura de 0,30
nisip - 30 cm
Pat de nisip
10 cm
60°
h
0,10

l
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-22.Schema generala pozare conducte PVC

Montarea tuburilor se va face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezandu-se spre amonte, in sens contrar
sensului de curgere a apei.
Conductele se pot asambla si pe marginea santului. Coborarea conductelor in sant sa va realiza cu funii de canepa,
tuburile nu se vor tara sau rostogoli pe pamant sau obiecte dure.
Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton cf. STAS 2448 la schimbarea pantei, diametrului sau
directiei sau la o distanta de max. 60 m.
Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC
care asigura o etanseitate corespunzatoare.
Suprafata exterioara a "piesei de acces la camin" (sablata exterior) face priza cu betonul, iar între suprafetele
interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.

Perete camin

Element de legatura
a tubului PVC
la caminul de beton
Tub PVC Inel cauciuc

Fundatie camin

Figura Error! No text of specified style in document.-23. Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare

Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3o de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie în acelasi plan
cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.
Racordurile gurilor de scurgere se vor executa din PVC.
Racordarea imobilelor la canalizarea publica din tuburi PVC se realizeaza prin intermediul racordurilor tip ramificatie
din PVC.

Pozarea conductelor
Instalarea standard a conductelor in teren natural
Metodele de instalare a conductelor variaza in functie de rigiditatea conductelor, adancimea de ingropare, latimea
transeei, caracteristicile terenului natural, sarcinile utile si materialul de umplutura.
Terenul natural trebuie sa fixeze materialul de umplutura astfel incat acesta sa asigure un sprijin corespunzator
conductelor. Urmatoarele reguli ajuta constructorul la instalarea corespunzatoare a conductelor.
Transee deschisa
In figura urmatoare sunt indicate dimensiunile transeei standard. Valoarea "A" trebuie sa fie suficient de mare ca sa
permita o amplasare usoara a conductei, compactarea sub vutele acesteia si de asemenea sa permita folosirea
utilajului de compactare fara sa deterioreze conducta. In mod obisnuit "A" = 0.4 DN cu exceptia diametrelor foarte
mici.
La instalarea conductelor de diametre mari se poate alege o valoare mai scazuta a lui "A" in functie de terenul natural,
materialul de umplutura si metoda de compactare. De exemplu se poate folosi o transee mai ingusta in cazul
terenurilor naturale din grupele 1, 2 si 3 si al materialelor de umplutura tip SC1 si SC2 care necesita un efort limitat
de compactare.
Nota: in cazul in care pe fundul transeei exista roci, pamanturi afanate, moi, instabile, contractile sau expansive,
poate fi necesar sa se creasca grosimea stratului de fundare pentru a se obtine un suport longitudinal uniform.

Figura Error! No text of specified style in document.-24. Elementele transeei deschise


2. RETELE CANALIZARE

Pentru a se asigura un suport corespunzator, patul de pozare trebuie construit pe un teren ferm si stabil. De
asemenea patul de pozare trebuie sa constituie un suport ferm, stabil si uniform pentru conducta si mufa acesteia.
Se va lua in calcul o grosime de 100-150 mm a patului de pozare sub conducta si 75 mm sub mufa.
In cazul unor pamanturi naturale instabile sau moi poate fi necesar un strat suplimentar de fundare pentru a se
asigura un suport ferm al stratului de pozare.
Stratul de pozare poate fi executat din material importat pentru a se asigura o distributie granulometrica si un suport
pentru conducta corespunzator. Materialul recomandat pentru fundatie este de tipul SC1 sau SC2. Este de preferat
sa se foloseasca acelasi tip de material pentru patul de pozare cat si pentru umplutura.
Terenul excavat se poate folosi ca material de pozare daca indeplineste toate cerintele materialului de umplutura;
aceasta verificare trebuie facuta constant in timpul instalarii conductelor deoarece caracteristicile terenului natural
pot varia si chiar schimba brusc.
Patul de pozare va fi excavat in dreptul fiecarei imbinari pentru a se asigura ca, conducta reazema continuu pe
generatoarea inferioara si nu pe mufe. Zona din jurul mufei va fi refacuta si compactata corespunzator dupa ce s-a
realizat mufarea; a se vedea figurile de mai jos pentru paturi de pozare corecte, respective necorespunzatoare.

Figura Error! No text of specified style in document.-25. Pat de pozare corect

Figura Error! No text of specified style in document.-26. Pat de pozare necorespunzator

Tipuri de instalare
Se recomanda utilizarea a doua metode standard de instalare (a se vedea figurile de mai jos). Selectarea tipului de
instalare depinde de caracteristicile terenului natural, sarcini utile, rigiditatea conductei si conditiile de exploatare a
conductei. Tipul 2 este utilizat mai ales in aplicatii de joasa presiune (PN < 10 bari), trafic usor si presiune negativa
(vacuum) limitata.

Tipul 1 de instalare
se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
se realizeaza umplutura din zona conductei.

Figura Error! No text of specified style in document.-27. Tipul 1 de instalare

Tipul 2 de instalare
se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
Se realizeaza umplutura pana la inaltimea de 60% din diametrul conductei;
2. RETELE CANALIZARE

se realizeaza restul umplutuurii.

Figura Error! No text of specified style in document.-28. Tipul 2 de instalare

Alte metode de instalare


Conducte multiple in acelasi sant
Atunci cand se instaleaza doua sau mai multe conducte paralele in acelasi sant, trebuie pastrata o distanta libera
intre conducte, asa cum se arata in figura urmatoare. Distanta dintre conducta si peretele santului trebuie sa fie dupa
cum s-a aratat anterior in aceste specificatii.
Se recomanda ca atunci cand se instaleaza doua conducte de diametre diferite in acelasi sant sa fie pozitionate la
aceeasi elevatie a radierului. Cand acest lucru nu este posibil, se va folosi material de umplere tip SC1 sau SC2
pentru a umple spatiul de la fundul santului pana la radierul primei conducte. Trebuie obtinuta o compactare
corespunzatoare (min. 90% SPD).
Adancimea acoperirii de pana la 4 m: C = (D1 + D2)/6
Adancimea acoperirii de peste 4 m: C = (D1 + D2)/4,
dar nu mai putin de 150 mm sau suficient spatiu pentru a putea pozitiona si compacta materialul de umplere

Figura Error! No text of specified style in document.-29. Distanta intre conductele pozitionate in acelasi sant

Incrucisari de conducte
La intersectarea a doua conducte, una peste cealalta, distanta verticala dintre conducte trebuie sa arate ca in

Figura Error! No text of specified style in document.-9. In unele cazuri, este necesar sa se amplaseze o conducta
sub una existenta. Se vor lua precautii suplimentare pentru a nu deteriora conducta existenta. Aceasta ar trebui
protejata prin legarea ei de o bara din otel asezata transversal pe sant. Se mai recomanda infasurarea conductei
pentru a o feri de deteriorare prin lovire.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-30.Incrucisari de conducte

Fund de sant instabil


Atunci cand fundul de sant este alcatuit din pamanturi moi, afanate sau puternic expansibile, el este considerat ca
fiind instabil.
Un fund de sant instabil trebuie stabilizat inainte de a se amplasa conducta, sau trebuie facuta o fundatie pentru
minimizarea tasarii diferentiate a fundului de sant.
Pentru stratul de fundatie se recomanda un pat de pietris cu nisip, calibrat, sau din piatra concasata (sfaramata).
Grosimea patului de pietris nisipos calibrat sau din piatra concasata depinde de severitatea conditiilor solului de fund
de sant, dar nu trebuie sa fie mai mica de 150 mm. Deasupra acestei fundatii se va pune un pat normal.
Cand se foloseste piatra concasata se va utiliza un strat de geotextil care sa inconjoare complet materialul de fundatie
pentru a impiedica materialele de fundare si cele pentru pat sa migreze unele in altele, ceea ce ar putea cauza
scaderea sprijinului conductei de baza.
Daca se foloseste acelasi material atat pentru fundatie cat si pentru pat, sau daca pentru fundatie se foloseste pietris
nisipos calibrat, nu mai e nevoie de geotextil.
In plus, lungimea bucatii de conducta dintre imbinarile flexibile va fi de 6 metri.

Tranşee inundabilă
Când nivelul hidrostatic al apei subterane este situat deasupra cotei radierului tranşeei, acesta trebuie coborât cel
puţin până la cota radier, de preferabil la 200 mm sub această cotă în vederea realizării patului de fundare.
Pot fi folosite mai multe metode de coborâre a nivelului hidrostatic, în funcţie de natura terenului: în cazul terenurilor
nisipoase sau prafoase soluţia recomandată ar fi cea cu puturi de epuisment şi pompare a apei din aceste
puturi.Distanţa între aceste puturi şi adâncimea lor depinde de nivelul hidrostatic al apei subterane.
Este foarte important să se folosească un filtru în jurul capului absorbant pentru a împiedica înfundarea acestuia.
Când terenul natural este format din rocă sau argilă, soluţia cu puturi de epuisment nu este functionala, eliminarea
apei fiind foarte greu de realizat mai ales dacă nivelul hidrostatic este ridicat. Este recomandată folosirea pompelor
pentru evacuarea apei din base colectoare.
Dacă nivelul apei nu poate fi menţinut sub nivelul radierului va fi nevoie de realizarea de drenaje.
Drenajele se vor realiza folosind agregate de o singură dimensiune (20 – 25 mm) complet inglobate in geotextil.
Adâncimea drenajelor depinde de cantitatea de apă aflată în tranşee. Dacă nici in acest mod, nivelul apei subterane
nu poate fi menţinut sub nivelul radierului, atunci geotextilul va înconjura patul pentru a evita amestecarea acestuia
cu terenul natural. Pietrişul sau piatra spartă va fi folosit atât ca pat de fundare cât şi ca umplutură.
Se va ţine cont de următoarele recomandari în timpul operatiunilor de drenare a apei:
Evitarea pompării pe distanţe lungi prin materialul de umplutură sau terenul natural, care ar putea duce la pierderea
stabilităţii conductelor amplasate anterior;
Nu se va opri drenarea apelor până când nu s-a realizat o acoperire suficientă pentru evitarea flotatiei conductei.

Sprijinirea tranşeelor
Trebuie avut grija sa se asigure sprijin corespunzator intre terenul nativ si umplutura inainte ca sprijinirea sa fie
indepartata.
Extragerea sprijinirii pe etape si compactarea directa a umpluturii din zona conductei asigura cel mai bun sprijin
pentru conducta si elimina golurile care apar frecvent in zona sprijinirii.
Daca sprijinirea este extrasa dupa plasarea umpluturii din zona conductei, umplutura isi pierde sprijinul astfel
micsorandu-se sustinerea conductei, in special atunci cand se formeaza cavitati in spatele sprijinirii.
Pentru a se reduce pierderea de sustinere umplutura trebuie vibrata in timp ce este extrasa sprijinirea. Nu trebuie sa
existe goluri intre partea din afara sprijinirii si terenul nativ pe o portiune de cel putin 1 m deasupra generatoarei
superioare a conductei.
Se va folosi numai umplutura de tip SC1 sau SC2 intre sprijinirile temporare si terenul nativ compactat la cel putin
90% SPD.
Pentru sprijiniri permanente, se vor folosi dimensiuni suficiente pentru a distribui corespunzator sarcinile laterale ale
conductelor pe cel putin 300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Sprijinirea permanenta trebuie sa aiba durata de viata cat durata proiectata a conductei.
Procedurile de umplere sunt aceleasi ca pentru instalarile standard. Sprijinirea permanenta se poate aproxima ca un
teren nativ de grupa 1.

Executia transeelor in roca


Dimensiunile minime pentru instalarea unei conducte intr-o transee sapata in roca vor fi ca cele mentionate anterior
in aceste specificatii.
2. RETELE CANALIZARE

La trecerea conductei din roca in teren moale (sau invers), trebuie folosite imbinari flexibile asa cum se arata in figura
de mai jos.
Ca alternativa, folosirea de umplutura din ciment stabilizat pentru fundarea si constiturea patului conductei care trece
printr-o schimbare roca-teren normal, va anula necesitatea de plasare a unei imbinari flexibile la aceasta trecere.
Executia transeei va trebui sa fie conforma cu metoda aplicabila pentru conditia de teren nativ.

Figura Error! No text of specified style in document.-31.Metoda de executie a transeei si pozarea conductei la
trecerea roca-sol sau la schimbari abrupte ale tipului de fundatie

Supraexcavari
Orice supraexcavare a peretilor santului sau a fundului santului trebuie umpluta cu material de umplutura si
compactat la cel putin 95% Proctor.

Instalarea conductelor paralele pe pante


Generalitati
Unghiul de la care panta devine instabila depinde de calitatea terenului. Riscul de conditii instabile creste considerabil
cu unghiul pantei.
Conductele nu vor fi instalate in general pe pante mai mari de 15 grade sau in zone in care se banuieste existenta
unor conditii instabile, daca nu au fost verificate conditiile de sustinere printr-o investigare geotehnica.
Pozarea supraterana
Metoda preferata de instalare a conductelor pe pante abrupte este cea supraterana, deoarece structurile
supraterane, cum sunt suportii de conducte, sunt mult mai sigure, calitatea instalarii este mai usor de controlat si
tasarile mai usor de detectat.
Pozarea conductelor ingropate
Inainte de pozarea subterana a conductelor pe pante mai mari de 15 grade se recomanda consultarea unui inginer
geotehnician. Conductele pot fi instalate pe pante mai mari de 15 grade, cu respectarea urmatoarelor conditii
minime:
Asigurarea stabilitatii pe durata mare a instalatiei poate fi facuta numai pe baza unui model geotehnic corespunzator;
Pentru pante mai abrupte de 15 grade se va folosi drept material de umplutura in zona conductei tipul SC1 sau
umplutura din ciment stabilizat;
Pentru pante mai mari de 15 grade se va folosi o nervura de ancorare in centrul fiecarui tronson de conducta;
Instalarea se va face din aval inspre amonte. Fiecare tronson de conducta se va ingropa, iar umplutura se va
compacta pana la suprafata terenului inainte de a plasa urmatorul tronson de conducta;
Transeea trebuie protejata impotriva eroziunii apelor;
Conductele vor fi instalate in linie dreapta (±0,2 grade), cu distanta minima intre capetele de mufare ale conductelor;
Deplasarea absoluta pe termen lung a materialului de umplutura pe directia axiala a conductei trebuie sa fie mai
mica de 20 mm;
2. RETELE CANALIZARE

Umplutura va fi drenata corespunzator pentru a se evita antrenarea materialelor si pentru a se asigura rezistenta
corespunzatoare la forfecare a terenului;
Stabilitatea tronsoanelor de conducta va fi monitorizata pe toata perioada executiei si in primele faze de exploatare.
Acest lucru poate fi facut prin controlul distantei dintre capetele de mufare ale conductelor;
Se va consulta furnizorul de conducte pentru tipuri speciale de conducte folosite la astfel de instalari.

Instalarea conductelor perpendicular pe panta


Atunci cand conductele se instaleaza perpendicular pe panta, daca unghiul pantei depaseste 15 grade, pentru a sti
daca panta ramane stabila, se recomanda consultarea Supervizorului geotehnist.
Transeea se va umple astfel incat sa nu existe depresiuni si pentru a impiedica formarea baltilor.
Acumularea de apa pe o panta poate descreste stabilitatea pantei.

Masive de ancoraj, inglobari in beton si racorduri la structuri rigide


Atunci cand o conducta este pusa sub presiune, la curbe, reductii, teuri, ramificatii si capete inchise, apar forte de
impingere. Aceste forte trebuie echilibrate pentru a impiedica deplasarile in piesele de legatura si, in caz extrem,
demufarea conductelor. De regula, acest lucru se obtine cel mai economic folosindu-se masive de ancoraj sau prin
preluarea fortei de la conducta direct de teren sau prin frecarea directa intre conducta si teren.
Transmiterea fortelor de impingere prin frecare se realizeaza folosindu-se mufe si conducte blocate care transfera
forta axiala.
Fitingurile insotitoare sunt proiectate pentru ingroparea directa.
Se poate considera un factor de frecare de 0,5 intre conducta din si pamanturile fara coeziune.
Determinarea necesitatii folosirii masivelor de ancoraj si a modelului, cat si a nivelului de armare a structurilor de
beton, este in responsabilitatea Supervizorului proiectant.
Fitingurile din sunt menite a rezista intregii presiuni interioare, in vreme ce structura de beton va mentine forma
fitingului si va ajuta la transferul fortei catre terenul din jur.
Intrucat rezistenta fitingului sub presiune este mai mare decat rezistenta la tractiune a betonului, se vor folosi armaturi
din otel pentru a controla aparitia fisurilor.

Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj trebuie sa limiteze deplasarea fitingului fata de conducta invecinata pentru a mentine etansarea
mufei de imbinare din . Deviatia unghiulara rezultata va fi mai mica decat valorile indicate in tabelul referitor la
deviatia unghiulara maxima, prezentat anterior in aceste specificatii.
Pentru presiuni de lucru mai mari de 10 bari (PN>10) masivul trebuie sa inglobeze complet fitingul. Pentru presiuni
mai mici pot fi livrate fitinguri speciale care permit incastrarea partiala.
Masivul trebuie amplasat fie in pamant nederanjat, fie reumplut cu materiale alese si compactate corespunzator
pentru a avea aceeasi rezistenta si rigiditate ca a pamantului natural.
Masivele de sprijin sunt necesare pentru urmatoarele fitinguri atunci cand presiunea depaseste 1 bar (100 kPa):
la toate coturile, reductiile, capetele inchise, flansele oarbe (blindate);
la teuri, atunci cand bransamentul este concentric cu linia de centru a conductei principale.
Teurile cu flansa oarba, golirile sau aerisirile care nu genereaza forte de impingere instabile in timpul lucrului, nu
necesita incastrari dar au nevoie de bransamente si fitinguri rezistente la presiune.
Nota: Formele masivelor de sprijin prezentate sunt forme tipice pentru ilustrare. Formele exacte sunt specifice
cerintelor speciale ale proiectului.

Inglobari/incastrari in beton
Atunci cand conductele (sau fitingurile) trebuie incastrate in beton, sau trebuie sa reziste la sarcini speciale, trebuie
respectate masuri suplimentare fata de procedurile de instalare.
Ancorarea conductei
In timpul turnarii betonului, conducta sau fitingul gol vor fi supuse unor forte mari de plutire (flotatie).
Conducta trebuie fixata impotriva miscarii care ar putea fi cauzata de aceste forte. In mod normal acest lucru se face
prin legarea conductei de un bloc de baza sau alte ancoraje.
Legaturile trebuie sa se realizeze cu banda lata de cel putin 25 mm, pentru a rezista fortei de ridicare, cu minim doua
legaturi pe lungimea sectiunii si cu distanta maxima intre legaturi aratata in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-7. Distanta maxima intre legaturi

Legaturile trebuie stranse pentru a impiedica ridicarea conductei, dar avandu-se grija sa nu cauzeze deformari
suplimentare ale conductei (a se vedea figura de mai jos).
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-32. Ancorarea conductei – pentru distanta maxima dintre
legaturi se va consulta tabelul de mai sus

Sustinerea conductei
Conducta trebuie astfel sustinuta pentru ca betonul sa poata curge complet usor in jurul si dedesubtul conductei. De
asemenea suportii trebuie sa permita o deformare acceptabila a conductei (mai putin de 3% deformare si fara
umflaturi sau zone plate).

Turnarea betonului
Betonul trebuie turnat in etape care sa asigure suficient timp intre straturi pentru ca cimentul sa se intareasca si sa
nu mai exercite forte ascensionale. Inaltimile maxime de turnare in functie de rigiditate sunt aratate intabelul urmator.
Inaltimea maxima de turnare este grosimea maxima de beton care poate fi turnata o data pentru o clasa de rigiditate
data.

Tabel Error! No text of specified style in document.-8. Inaltimea maxima de turnare a betonului

Racorduri la structuri rigide


Intr-o conducta care se misca in mod excesiv fata de o structura rigida se pot dezvolta eforturi de incovoiere si
forfecare excesive. Asemenea situatii pot aparea atunci cand o conducta trece printr-un zid (ex. camera vanei sau
caminul de vizitare), atunci cand este inglobata in beton (ex. masive de ancoraj) sau cand este legata prin flansa la
o pompa, vana sau alta structura.
Constructorul trebuie sa ia masuri de minimizare a dezvoltarii de eforturi mari discontinue in conducta, pentru toate
racordarile la structuri rigide.
In timpul instalarii vor fi evitate deviatiile unghiulare si dezaxarile la imbinarile din apropierea masivelor de ancoraj.
Sunt disponibile doua optiuni: cea standard (preferabila) foloseste o piesa de trecere incastrata in interfata beton-
conducta, iar cealalta este de a inveli conducta in cauciuc pentru a usura tranzitia.
Standard
Acolo unde este posibil, se va ingloba mufa de cuplare in beton la interfata (asa cum se arata in figura de mai jos)
asa incat primul tronson care iese afara din beton sa aiba libertate completa de miscare (in limitele imbinarii). Aceasta
metoda trebuie folosita pentru PN mai mari de 16 iar lungimea sectiunii scurte trebuie tinuta la maximul indicat in
figura de mai jos.
Atentie: Atunci cand se inglobeaza o mufa in beton, trebuie sa se mentina forma acesteia, astfel ca imbinarea
ulterioara sa poata fi facuta usor. In mod alternativ, se efectueaza mufarea inainte de a turna betonul.
Atentie: Deoarece mufa turnata in beton este rigida, este foarte important sa se minimizeze deformarea verticala si
deformarea conductei adiacente.

Figura Error! No text of specified style in document.-33. Configurarea infasurarii cu cauciuc


2. RETELE CANALIZARE

Alternativa
Acolo unde metoda standard nu este posibila, se va infasura o banda (sau benzi) de cauciuc (figura de mai sus si
tabelul urmator) in jurul conductei inainte de turnarea de beton, in asa fel incat cauciucul sa iasa putin afara (25 mm)
din beton. Se va plasa conducta in asa fel incat prima imbinare cu mufa complet expusa sa fie localizata cum se
arata in figura urmatoare. Aceasta metoda alternativa nu este recomandata pentru PN mai mare de 16.

Tabel Error! No text of specified style in document.-9. Cantitatea si configurarea invelisului de cauciuc

Figura Error! No text of specified style in document.-34. Conectare alternativa – infasurare de cauciuc inglobata in
beton

Indicatii de executie
In situatia unei structuri rigide, trebuie notat ca orice tasare excesiva diferentiata a structurii fata de conducta poate
fi cauza unei deteriorari iremediabile a conductei. S-a constatat ca includerea unei bucati scurte de conducta
(conducta de pornire) in vecinatatea structurii rigide este o buna cale de preluare a tasarilor diferentiate (asa cum se
arata in figura anterioara si figura de mai jos).
Lungimea minima a tronsonului scurt trebuie sa fie egala cu maximum intre DN si 1 metru, iar lungimea maxima sa
fie egala cu maximum intre 2DN si 2 metri. Pentru conductele de diametru mic (DN<300 mm), lungimea tronsonului
scurt este de 300 - 500 mm.
Sectiunea de conducta de pornire este folosita pentru a compensa eventualele tasari diferentiate. Conducta de
pornire trebuie sa fie aliniata drept cu structura de beton la momentul instalarii pentru a asigura maximum de
flexibilitate pentru miscarile ulterioare. Nu se vor folosi mai multe tronsoane scurte sau conducte de pornire, deoarece
distanta scurta dintre mufe poate determina o conditie de instabilitate. Problemele de dezaxare trebuie remediate
prin re-ingroparea sectiunilor complete de conducta ce duc la conducta de pornire.
2. RETELE CANALIZARE

Figura Error! No text of specified style in document.-35. Racord standard – piesa de trecere

Umplutura din zona structurii de beton trebuie adaugata si compactata corespunzator. Constructia structurii de beton
va necesita in cele mai multe cazuri o supra-excavare pentru cofrare etc.
Materialul excavat in plus trebuie readus la un nivel de compactare compatibil cu zona inconjuratoare pentru a
preveni deformarea excesiva sau rotirea racordului adiacent la structura. Umplutura SC1 sau SC2 compactata la
90% Standard Proctor trebuie executata pana la o inaltime egala cu 60% din diametrul conductei la interfata cu
structura rigida (a se vedea figura de mai sus) si compactata inapoi gradat. Pentru acest scop mai poate fi folosita si
umplutura stabilizata (cu ciment)
Aplicarea infasurarii cu cauciuc
Se pozitioneaza asa cum se arata in figurile aferente metodelor “Standard” si “Alternativa”. Se infasoara toate
imbinarile si muchiile pentru a se evita ca cimentul sa intre intre banda de cauciuc si conducta sau intre infasurarile
de cauciuc.

Ajustări pe şantier
Ajustarea lungimii
Majoritatea conductelor au diametrul exterior al conductei in gama de toleranta a capatului liber calibrat (a se
consulta tabelul urmator). Aceste conducte sunt adesea marcate ca “Tevi de Ajustaj” sau in mod similar.
Procedeele urmatoare pot ajuta la ajustarea corecta a lungimii:
trebuie ca diametrul conductei sa fie in gama de toleranta a capatului liber;
se stabileste lungimea ceruta si se marcheaza transversal conducta;
se taie conducta in locul potrivit cu ajutorul unui fierastrau circular sau a unei panze diamantate; se vor folosi protectii
corespunzatoare pentru ochi, urechi si contra inhalarii prafului; se va consulta furnizorul de conducte pentru
recomandari speciale;
se va curata suprafata zonelor de imbinare, se vor slefui partile aspre si cu un polizor se vor sanfrena capetele
conductei pentru a facilita asamblarea (a se vedea figura de mai jos). Nu mai este nevoie de polizare.

Figura Error! No text of specified style in document.-36. Dimensiunea capatului liber (care intra in mufa) si a
sanfrenului

Nota: Pentru sectiunea de inchidere pe santier, se va dubla latimea capatului liber.


Datorita procedeului de fabricare a conductelor din , nu este necesara tratarea cu substante specifice (rasina) a
capetelor taiate pe santier. Aceasta operatie se va realiza doar daca standardele nationale precizeaza acest lucru in
mod expres.
Nota: In legatura cu cele de mai sus este foarte important ca muchia interioara a capatului unei conducte taiate pe
santier sa fie sanfrenata.

Tabel Error! No text of specified style in document.-10. Dimensiunile si tolerantele capetelor libere care intra in mufa

DN Dext min. Dext max. Latime mufa L


Seria de [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
diametre
B2 100 115.5 116.0 110.0 3
B2 150 167.5 168.0 110.0 4
B2 200 220.0 220.5 110.0 4
2. RETELE CANALIZARE

DN Dext min. Dext max. Latime mufa L


Seria de [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
diametre
B2 250 271.6 272.1 110.0 6
B2 300 323.4 324.5 130.0 6
B2 350 375.4 376.4 130.0 8
B2 400 426.3 427.3 130.0 10
B2 500 529.1 530.1 130.0 14
B1 600 616.0 617.0 160.0 17
B1 700 718.0 719.0 160.0 20
B1 800 820.0 821.0 160.0 20
B1 900 922.0 923.0 160.0 20
B1 1000 1024.0 1025.0 160.0 20
B1 1200 1228.0 1229.0 160.0 20
B1 1400 1432. 1433.0 160.0 20
B1 1600 1636.0 1637.0 160.0 20
B1 1800 1840.0 1841.0 160.0 20
B1 2000 2044.0 2045.0 160.0 20
B1 2400 2452.0 2453.0 160.0 20
B1 2600 2656.0 2657.0 160.0 20
B1 2800 2860.0 2861.0 160.0 20
B1 3000 3064.0 3065.0 160.0 20

Ajustarea lungimii pe santier cu mufe


Mufele pot fi folosite pentru ajustari si reparatii pe santier. Lungimea minima a conductei de interventie trebuie sa
fie de 1 metru. In plus, aceasta nu trebuie sa fie legata de o conducta de pornire, de exemplu cu cea prevazuta
pentru a asigura flexibilitatea la bransamentele rigide (a se vedea
Figura Error! No text of specified style in document.-13).

Procedeu
Se va masura distanta dintre capetele conductei unde se doreste punerea conductei de completare. Conducta de
completare trebuie sa fie cu 10-20 mm mai scurta decat lungimea masurata. Cu cat mai mica este diferenta, cu atat
va fi mai usor de facut completarea.
Alegerea conductei
Se va alege o conducta care sa se incadreze in toleranta diametrului capatului liber. Aceste conducte vor avea
dimensiunea exterioara ceruta de mufa pentru a se imbina pe intreaga lungime.
Daca este posibil se va alege o conducta al carei diametru exterior sa fie la limita de jos a diametrului capatului liber
(a se vedea tabelul anterior).

Pregatirea conductei
Se va insemna lungimea ceruta a conductei si se va taia perpendicular si drept pe axa conductei cu un fierastrau
circular. Cu ajutorul unui polizor, se va face un sanfren de 20 grade pe capatul conductei si se rotunjesc muchiile.
Se va tine cont ca grosimea peretelui conductei ramasa in zona de mufare sa fie de cel putin jumatate din grosimea
initiala a peretelui conductei. Important este de asemenea si sa existe o lungime minima de sanfren, L, pentru
ghidarea conductei fara distrugerea garniturii. Se vor urma instructiunile de lungimi din tabelul anterior. Dupa polizare
se va slefui cu material abraziv suprafata conductei. Se va netezi orice parte aspra a capatului de mufare.
Nota: Latimea capatului de mufare trebuie sa fie cel putin egala cu latimea mufei. Aceasta va fi de doua ori valoarea
aratata in tabelul anterior.
Suprafata nu trebuie sa aiba santuri iar diametrul exterior al capatului de mufare trebuie sa fie in limitele aratate in
tabelul anterior.
Instalare
Se aleg doua mufe, se scot garniturile de blocaj mentinand garniturile de etansare. Daca este nevoie, se curata mufa.
Canalul garniturii nu trebuie sa contina mizerie pentru a permite deformarea neingradita a garniturii;
Se ung cu grija garniturile de etansare;
Se ung de asemenea si capetele conductei de inchidere cu un strat subtire, continuu de lubrifiant. Nu se vor uita
suprafetele sanfrenate.
Se pune o mufa drept pe capatul conductei de inchidere in asa fel incat garnitura sa atinga intreaga circumferinta.
Se impinge sau trage uniform mufa pe conducta de incheiere pana cand toata mufa se sprijina pe capatul de mufare.
Este posibil sa fie nevoie sa se ajute usor trecerea celui de-al doilea inel peste capatul sanfrenat al conductelor. Se
repeta operatia cu a doua mufa la celalalt capat.
Se insemneaza liniile de pozitie pe capatul de mufat pentru a controla miscarea inapoi a mufei. Plasamentele
semnelor de pozitie se calculeaza astfel:
HL = (Wc-Wg)/2
unde:
2. RETELE CANALIZARE

HL = linia de pozitie
Wc = latimea mufei
Wg = latimea distantei dintre conducta de incheiere si conducta adiacenta (masurata)
Se pune conducta de inchidere in sant (transee) aliniata cu conductele adiacente si cu distante egale de fiecare
parte. Orice unghi sau inclinatie vor ingreuna procesul de asamblare.
Se vor curate capetele de mufat ale conductelor adiacente si se vor unge cu un strat subtire, uniform de lubrifiant.
Se instaleaza sculele speciale pentru tragerea mufei in pozitia de inchidere (se consulta furnizorul pentru informatii
referitoare la scule). Se recomanda tragerea simultana a mufei peste ambele parti, mentinerea centrata a conductei
de inchidere si minimizarea contactului cu conducta de inchidere. Se inceteaza tragerea in momentul in care
marginea mufei atinge linia de pozitie. Pentru conductele de dimensiuni mari poate fi avantajos ca inauntru sa stea
un om pentru a urmari procesul de asamblare.
Compactarea umpluturii in jurul conductei de inchidere este foarte importanta si nu trebuie sa fie mai mica de 90%
compactare Standard Proctor. Adesea zona de inchidere este supraexcavata pentru a se usura accesul. Cele de
mai sus sunt recomandate pentru a preveni miscari si rotiri excesive ale imbinarii.
Nota: Dupa ce mufa se afla in pozitia finala, poate fi folosit un spion (lera) pentru a asigura orientarea
corespunzatoare a buzelor garniturii.

Camine de vizitare.
Executia caminelor de vizitare prefabricate
Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval
spre amonte. Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:
• turnarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pâna la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi înglobate
partial în fundatie prin intermediul "piesei de acces la camin";
• cuneta caminului sa va executa folosind tub prefabricat din beton;
• pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu având Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de
beton simplu (cu mufa) având Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu ciment special pentru
etansari, inclusiv a placii între camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 STAS 2448);
• montarea placii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) si monolitizarea
acesteia de corpul caminului (cos acces) cu ciment special pentru etansari;
• pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile
si monolitizarea ramei cu mastic tip ciment special pentru etansari;
• montarea scarilor de acces în camin, executate din otel beton  20 mm, prima treapta urmând a fi fixata la
max. 50 cm distanta de capac, iar ultima la max. 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;
• curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute în timpul executiei caminului si sclivisirea
acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face concomitent cu verificarea si probarea
tronsoanelor de canalizare realizate, tinând cont de conditiile de exploatare a acestora.

Capace pentru camine de vizitare.


Capacele si ramele pentru camine vor fi din fonta cu sistem de inchidere si blocare antifurt cu o deschidere de Ø 600
mm dupa STAS 2308-81. Aceste capace cu orificii de aerisire si balama ingropata situate in zona de circulatie a
masinilor, vor fi capace si rame cu piesa suport carosabile tip IV pentru trafic intens STAS 2308-81.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se circula peste ele.
Suprafetele inelare, de sprijin, dintre capac si rama vor fi prelucrate prin aschiere, abaterea de la planeitate a
suprafetelor inelare de sprijin va fi de maximum 0,2 mm.
Ramele si capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de suprafata
si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta produsului.
O nisa pentru o bara de ridicat va fi incorporata in capace, daca nu exista alt mijloc de desurubare a capacului de
pe cadru.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.

Camine de vane.
Caminele de vane de tip I, II si III vor fi din elemente prefabricate din beton, rectangulare si se vor realiza prin
montarea elementelor prefabricate.
Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor se vor proteja dupa cum urmeaza:
• in cazul caminelor amplasate in teren fara apa subterana, la exterior se va prevedea o spoiala de bitum
aditivat executat pe strat suport;
• in cazul caminelor amplasate in teren cu apa subterana, la exterior se va prevedea o hidroizolatie din
membrana bituminoasa atat la suprafetele verticale (pereti) cat si la cele orizontale (radier);
• la interior se va aplica o tencuiala pe baza de ciment, in doua straturi, pe suprafetele verticale.
Accesul in camin se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton. Acest gol va fi acoperit cu un capac metalic
cu rama, carosabil, contorm STAS 2308/87. Treptele de acces vor fi realizate din otel protejat anticoroziv.
Acolo unde conductele trec printr-un perete din beton se vor monta piese de trecere.
Antreprenorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru realizarea testelor si nici un camin
sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si aprobarea Consultantului de Supervizare.
2. RETELE CANALIZARE

Executia caminelor prefabricate in reteaua de distributie


Ordinea generală de execuţie a lucrărilor pentru caminele de pe reteaua de distributie prefabricate:
• Recunoaşterea amplasamentului şi a traseului reţelei de distribuţie, verificând totodată dacă pe
amplasament nu există şi alte lucrări subterane. În acest scop beneficiarul va pune la dispoziţia contractorului toate
datele necesare.
• Trasarea topografică a căminelor atât în plan cât şi pe verticală în conformitate cu planul general de trasare.
• Executarea lucrărilor de săpătură între cota terenului natural şi cota de fundare ale căminului. Săpăturile
trebuie efectuate cu sprijiniri pentru a nu afecta stabilitatea zonei din vecinătate. Se vor executa sprijiniri simple cu
elemente din lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susţinute la rândul lor cu şpraiţuri. După efectuarea
lucrărilor de săpătură se va proceda la verificarea naturii terenului de fundare iar concluziile vor fi trecute intr-un
„Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare” semnat de catre un laborator autorizat de catre
antreprenor.
• Compactarea fundului săpăturii la cota de fundare pe întreaga suprafaţă. Gradul de compactare va fi de
95%.
• Turnarea betonului de egalizare de clasa C 6/7,5 pe întreaga suprafaţă.
• Montarea armăturilor în radierul căminelor inclusiv a distanţierilor (puricilor) pentru asigurarea acoperirii cu
beton.
• Montarea cofrajului pentru radier şi sprijinirea acestuia.
• Verificarea armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton.
• Turnarea betonului în radier clasa.
• Protejarea şi tratarea betonului după turnare prin menţinerea lui în stare umedă cel puţin 10 zile.
• Tratarea rosturilor de turnare dintre pereţi şi radier prin:
• buciardare şi frecare cu peria de sârmă;
• curăţare cu jet de apă sub presiune şi aer comprimat;
• Montarea cofrajelor interioare pentru pereţi inclusiv sprijinirile necesare.
• Montarea armăturilor din pereţi.
• Montarea pieselor de trecere prin pereţi şi întreruperea armăturilor în zona acestora.
• Verificarea montării armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton a armăturilor.
• Montarea montanţilor exteriori ai cofrajului şi a primului rând de panouri exterioare cu înălţimea de maximum
1,00 m.
• Turnarea betonului în pereţi, în straturi de maxim 50 cm înălţime, cu montarea din spate a panourilor de
cofraj pe măsura înaintării betonării.
• Montarea instalatiilor.
• Montarea planseului prefabricat.
• Montarea coşului de acces si a elementelor de aducere la cota, a ramei si capacului.
• Protejarea căminelor cu o hidroizolaţie de bitum aditivat in doua straturi.
• Efectuarea lucrărilor de umplutură şi compactare a umpluturilor din jurul căminelor.

Ordinea generală de execuţie a lucrărilor pentru caminele de pe reteaua de canalizare realizate din beton armat
monolit
Ordinea generală de execuţie pentru fiecare cămin de vizitare realizat dinbeton armat monolit trebuie să fie
următoarea:
• Recunoaşterea amplasamentului şi a traseului reţelei de canalizare, verificând totodată dacă pe
amplasament nu există şi alte lucrări subterane. În acest scop beneficiarul va pune la dispoziţia contractorului toate
datele necesare.
• Trasarea topografică a căminelor atât în plan cât şi pe verticală în conformitate cu planul general de trasare.
• Executarea lucrărilor de săpătură între cota terenului natural şi cota de fundare ale căminului. Săpăturile
trebuie efectuate cu sprijiniri pentru a nu afecta stabilitatea zonei din vecinătate. Se vor executa sprijiniri simple cu
elemente din lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susţinute la rândul lor cu şpraiţuri. După efectuarea
lucrărilor de săpătură se va proceda la verificarea naturii terenului de fundare iar concluziile vor fi trecute intr-un
„Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare” semnat de catre un laborator autorizat de catre
antreprenor. Pentru caminele amplasate pe colectoare existente este necesara sustinerea acestora pe parcursul
executiei; dupa executia caminelor, acestea se vor racorda la canalele noi.
• Compactarea fundului săpăturii la cota de fundare pe întreaga suprafaţă. Gradul de compactare va fi de
95%.
• Turnarea betonului de egalizare de clasă C 6/7,5 pe întreaga suprafaţă.
• Montarea armăturilor în radierul căminelor inclusiv a distanţierilor (puricilor) pentru asigurarea acoperirii cu
beton.
• Montarea cofrajului pentru radier şi sprijinirea acestuia.
• Verificarea armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton.
• Turnarea betonului în radier.
• Protejarea şi tratarea betonului după turnare prin menţinerea lui în stare umedă cel puţin 10 zile.
• Tratarea rosturilor de turnare dintre pereţi şi radier prin:
2. RETELE CANALIZARE

• buciardare şi frecare cu peria de sârmă;


• curăţare cu jet de apă sub presiune şi aer comprimat;
• Montarea cofrajelor interioare pentru pereţi inclusiv sprijinirile necesare.
• Montarea armăturilor din pereţi.
• Montarea pieselor de trecere prin pereţi şi întreruperea armăturilor în zona acestora.
• Verificarea montării armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton a armăturilor.
• Montarea montanţilor exteriori ai cofrajului şi a primului rând de panouri exterioare cu înălţimea de maximum
1,00 m.
• Turnarea betonului în pereţi, în straturi de maxim 50 cm înălţime, cu montarea din spate a panourilor de
cofraj pe măsura înaintării betonării.
• Montarea cofrajului, a armaturilor pentru planseu si betonarea acestuia, in cazul caminelor de pe reteaua de
canalizare.
• Reprofilarea din interiorul caminelor de canalizare cu beton.
• Montarea coşului de acces.
• Protejarea căminelor cu o hidroizolaţie de bitum aditivat in doua straturi.
• Efectuarea lucrărilor de umplutură şi compactare a umpluturilor din jurul căminelor.

Capace pentru camine de vane.


Capacele si ramele pentru camine vor fi metalice, carosabile, pentru zone de circulatie cu trafic intens, care sa
suporte o sarcina de 400 KN. Vor avea o deschidere de Ø 600 mm conform STAS 2308-81.
Capacele vor fi prevazute cu balama, sistem antifurt si garnitura antizgomot si vor fi fara goluri.
Toate capacele vor fi protejate intern si extern cu acoperire epoxidica pentru conditii foarte corozive, erozive si trafic
greu. Culoarea finisarii va fi negru si nu se va decolora in timp.
Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de
blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealta specifica.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se circula peste ele.
"Ansamblurile" capac-rama trebuie sa fie tinute impreuna tot timpul. Toate capacele si ramele folosite vor fi unse
inaintea montarii.
Cheile de ridicare trebuie sa fie furnizate in numar de 2 chei pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie, sau
dupa cum stabileste Consultantul de Supervizare.
Ramele si capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de suprafata
si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta produsului.
Toate capacele de camin furnizate in acest Contract vor fi gravate dupa cum stabileste Consultantul de Supervizare,
inainte ca Antreprenorul sa faca comanda pentru capace.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.

REABILITAREA CONDUCTELOR
Lucrarile de reabilitare prin camasuire a conductelor din reteaua de distributie, respectiv reteaua de canalizare a se
pot realiza in urmatoarele etape:
Se realizeaza organizarea de santier pe o suprafata de 200-300mp, care cuprinde:
• platforma acoperita pentru depozitarea materialelor;
• containere vestiar;
• container sanitar;
• parcare pentru utilaje si echipamentele folosite la lucrare precum si toate utilitatile.
Organizarea de santier, cu o parte din utilajele folosite si stocul ce urmeaza a fi folosit.
Se procedeaza la identificarea si marcarea traseului conductei, dupa care se executa blindarea tuturor conductelor
racordate la cea care urmeaza a fi reabilitata;
Se realizeaza o conducta de by-pass, prin aceasta urmarindu-se alimentarea cu apa a consumatorilor afectati, pe
durata lucrarilor;
Se opereaza inchiderea tronsonului de conduct ace urmeaza a fi reabilitata si montarea conductelor de golire pana
la emisar;
Urmeaza trasarea, munerotarea si executarea gropilor de acces;
Acestea se executa pe distante cuprinse intre 100m si 400m dupa caz, distanta de 400m fiind maxima din punct de
vedere ethnic. Gropile de acces au dimensiunea de 5m x 3m. Acestea se imprejmuiesc cu panouri avand inaltimea
de 150 cm;
Identificarea si numerotarea gropilor de acces;
Sapatura si imprejmuirea cu panouri a gropilor de acces;
Daca gropile de acces se executa in carosabil se asigura santierul prin indicatoare de siguranta si semaforizare;
Se executa sapaturile mecanice concomitent cu lansarea sprijinirilor. Sprijinirile vor indeplini conditiile normativului
NP120-06, dupa care se executa sapaturi manuale pentru descoperirea conductei pana la o adancime de 50 cm sub
conducta;
Materialul rezultat din sapaturi se incarca in autobasculanta, se transporta si se depoziteaza in depozitul intermediar;
Dupa aceasta se procedeaza la deschiderea ferestrei pe conducta, aceasta se realizeaza prin taierea conductei
pana la jumatate, pe o lungime de 2 metri;
2. RETELE CANALIZARE

Dupa realizarea a doua ferestre consecutive, conducta fiind deschisa, se efectueaza inspectia preliminara cu camera
video si se inregistreaza datele filmate;
La predarea catre beneficiar se intocmeste un raport scris si video pe suport digital cu filmarile facute dupa fiecare
faza de lucru, inainte de curatare, dupa curatare si dupa torcretare;
Se trece la operatiunea de curatare a conductei, aceasta se poate realiza in 2 moduri:
Cu ajutorul unor racleti actionati de doua trolii mecanice, de 10, respective 20 tone forta;
Prin spalare cu jet de apa sub presiune de pana la 1200 de bari ( limita maxima admisa);
Ambele operatiuni presupun curatarea de corpuri levigabile, rugina, deseuri organice, (bitum).
Procedeul de camasuire cu mortar special nu presupune curatarea conductei pana la luciu metalic. Materialul rezultat
din curatare se colecteaza prin tragere repetata cu ajutorul racletilor la capetele conductei de unde cu ajutorul unei
lopeti speciale si cu ajutorul utilajului de ridicat, se incarca in autobasculanta. In functie de rezultatul analizelor
efectuate se vor transporta la depozitul de deseuri de catre societatea de salubritate a orasului;
Urmeaza o raclare a conductei cu saibe cu garnituri de cauciuc, acest procedeu avand rolul de a elimina in totalitate
apa ramasa pe conducta;
Se efectueaza o inspectie vizuala si, daca in urma inspectiei se constata ca au mai ramas zone cu apa aceasta se
indeparteaza manual;
Se trece la procedeul de camasuire cu mortar special al conductei care se realizeaza cu ajutorul a 2 trolii de cate 5
tone forta, a unei pompe de mortar care asigura transportul materialului pana la robot, a furtunelor de transport, a
unui generator electric si a robotului care efectueaza camasuirea.
Se monteaza la un capat un troliu numit troliu 1, iar la celalalt capat al conductei al doilea troliu numit troliu 2 impreuna
cu pompa de mortar si generatorul de curent. La cele doua capete ale conductei se monteaza un sistem de role
care sa nu permita frecarea cablurilor de peretii conductei.
Se introduc cablurile si robotul pe conducta in dreptul troliului 2, si se trage robotul impreuna cu cablurile catre capatul
unde este troliul 1. Pentru aceasta este necesara prinderea cablurilor cu cleme speciale (cablul de otel al troliului,
furtunul de transport si cablul electric). Se deconecteaza de la robot cablul troliului 1 si se pornesc sistemele de
alimentare cu current si mortar.
Se incepe camasuirea efectiva prin tragerea robotului spre celalalt capat al conductei catre troliul 2. Robotul este
dotat cu un motor electric de inalta turatie care este conectat la o duza rotativa prin care se imprastie mortarul uniform
pe peretii conductei. Tragerea trebuie sa fie executata cu o viteza constanta, aceasta realizandu-se prin dotarea
troliului 2 cu un sistem electronic reglabil al tragerii. Viteza de tragere se regleaza in functie de grosimea stratului de
aplicat pe conducta. Grosimea stratului de mortar se stabileste in functie de gradul de uzura al conductei.
Sectorul de fereastra se camasuieste prin aceleasi procedeu ca si conducta. Dupa realizarea camasuirii unui tronson
se procedeaza la inchiderea conductei prin sudarea primei ferestre, dupa care se cimenteaza din interior, manual,
cordonul de sudura;
Urmeaza procedeul de vizualizare si inregistrare a vizualizarii dupa cum am aratat mai sus. Tronsonul reabilitat se
obtureaza cu dop pneumatic in asa fel incat sa nu patrunda corpuri straine pe conducta;
Urmeaza inchiderea gropii cu fereastra sudata si readucerea ei la starea initiala;
In continuare ciclul de operatii se repeta pana la reabilitarea intregii conducte. Dupa aceasta se procedeaza la
umplerea cu apa a conductei, luarea de probe pentru analize si punerea in functiune a conductei;
Materialul de camasuire pentru apa potabila se are in compozitie cimenturi special, nisip de cuart si un anumit tip de
microfibre care impiedica formarea fisurilor. Se poate aplica “umed” pe “umed”. Din cauza deformarilor in timp a
conductelor si a miscarii solului (inghet, dezghet) pot aparea microfisuri in stratul aplicat, materialul avand calitatea
de a se inchide singur, adica, dizolva calcarul din apa si il depune in fisuri.
Aderenta materialelor la stratul suport este atat de buna incat, spre exemplu, la taierea cu flacara a unei conducte
de otel, acesta isi pastreaza aderenta pe conducta si nu cade.
Adaugiri
Anteprenorul are obligatia de a realiza adaptarea la teren si detalii de executie pentru lucrarile de reabilitare a
conductelor prin camasuire si de a transmite Consultantului de Supervizare toate documentatiile necesare, pentru
aprobare.
Izolarea debitelor de apa
debitele de apa vor fi gestionate, împărţite sau izolate din secţiunea ce se află în renovare.
Metodele de gestionare a debitelor de apa existente şi detalii asupra echipamentelor ce vor fi utilizate vor fi trimise
Supervizorului pentru aprobare înainte de începerea lucrărilor.
Sondaj pregătitor
Antreprenorul va efectua un releveu a canalizărilor ce urmează a fi renovate pentru a stabili poziţia, diametrul şi
unghiul de racord pentru toate racordurile existente.
Înaintea comandării materialelor, Antreprenorul trebuie să confirme dimensiunile conductelor de canalizare.
Pentru toate reţelele existente, Antreprenorul va efectua un sondaj CCTV folosind o cameră color, de înaltă rezoluţie
şi va furniza Supervizorului o copie a înregistrării video şi a raportului.
Acolo unde se stabileşte cu Inginerul, găurile de probă vor fi săpate pentru stabilirea obstrucţiunilor şi localizarea şi
adâncimea conductelor de apă, altor servicii de utilitate, drenurilor şi canalizărilor.
Antreprenorul va verifica fizic potrivirea punctelor de acces existente la canalizările ce trebuie renovate.
Pregătirea canalizărilor
Canalizările ce urmează a fi renovate vor fi pregătite pentru ca instalarea şi performanţa sistemului de renovare să
nu fie afectată. Metoda de instalare nu va afecta stabilitatea canalizării existente.
Lucrările în cărămidă sau zidărie vor fi reparate înaintea altor reparaţii.
2. RETELE CANALIZARE

Întreaga suprafaţă a canalizării ce trebuie renovată va fi curăţată prin împroşcare cu un jet de apă la presiune scăzută
sau prin altă metodă similară aprobată. Metoda va fi capabilă să desprindă mortarul deteriorat, crustele, murdăria,
unsorile sau alte materii organice. Toate materialele desprinse trebuie îndepărtate din canalizare la cel mai jos punct
ce trebuie renovat. Nu este permisă obstrucţionarea canalizării sau deplasarea impuritatilor în aval de punctul de
renovarea canalizării în renovare.
Toate racordurile la canalizare canalizare vor fi tăiate la faţa interioara a canalizarii principale, iar toate reziduurile
vor fi înlăturate.
Îmbinarea în general
Suprafeţele îmbinate şi componentele vor fi păstrate curate şi lipsite de orice material extern.
Conexiunile
Toateracordurile şi ramificaţiile vor fi reconectate.
Fiecare racord realizat va fi netezit la acelaşi nivel cu fata interioara a conductei principale.
Toate racordurile/conexiunile vor fi reconectate printr-o metodă aprobată de catre Inginer.
Antreprenorul va lua în considerare efectul renovarii canalizarii fata de zona înconjurătoare. Crearea de mirosuri,
care poate provoca neplăceri, va fi limitată la un minim absolut.
Acolo unde racordurile laterale sunt considerate de către Antreprenor a fi abandonate, acesta se va asigura că
racordul este abandonat şi poate fi abandonat.
Căminele
Antreprenorul se va asigura că racordarea in camin este bine executată si in conformitate cu proiectul aprobat.
Căminele din cărămidă vor fi reparate cu cărămizi de clasa B, îmbinate cu mortar Clasa M1.
Inspectarea după renovare
La finalizarea renovării, Antreprenorul va întreprinde un sondaj şi va trimite o înregistrare a acestui sondaj
Supervizorului.
Antreprenorul va prelua şi va oferi Supervizorului probe de conducte pentru a verifica renovarea şi pentru a stabili
grosimea. Monitorizarea renovării va fi folosită pentru a determina locaţia eşantioanelor.
Inspectarea după blindarea sistemelor nevizitabile
Se va efectua încă un sondaj Televiziune Circuit Inchis (CCV) la finalizarea lucrărilor de blindare, iar o copie va fi
furnizată Supervizorului;
Înregistrările vor arăta o imagine iniţială pentru fiecare sector de conductă, numărul referinţei, direcţia sondajului,
data, dimensiunile conductei, şi referinţe asupra gurilor de acces;
Filmul va arăta apoi o înregistrare continuă de date arătate automat pe un monitor, continând următoarele informaţii:
Actualizarea automată a poziţiei camerei pe linia canalului;
Direcţia inspectării;
Dimensiunile conductei;
Referinţa conductei.
Proiectul căptușirii (blindajului) şi execuția
Căptusirea va fi proiectata şi realizata în conformitate cu instrucţiunile Antreprenorului sau conform procedurilor
aprobate naţionale.
Repararea: canalizări cu acces al persoanelor
Porţiuni ale canalizărilor cu acces al persoanelor, socotite ca necesitînd reparaţii de către Inginer, vor fi reparate într-
un astfel de mod şi pe o astfel de zonă şi moment, încat stabilitatea canalizării existente să nu fie pusă în pericol.
Șlefuirea căptușelilor( blindajelor)
Blindajele vor fi slefuite folosind metode aprobate de către Inginer. Vor fi luate măsuri pentru a evita delaminarea sau
crăparea. Marginile tăiate ale materialului de captusire vor fi izolate corespunzător.
Tratarea capetelor şi marginilor căptuselilor (blindajelor) din pe şi pp
Toate marginile şi capetele expuse ale captuselilor (blindajelor) din polietilenă sau polipropilenă vor fi ancorate
mecanic folosind legături potrivite.
Blindaje reparate pe loc
Blindajele reparate pe loc vor fi de tip „reparate la căldură” cu tratarea accelerată prin folosirea căldurii sau luminii
ultraviolete.
Căptușeli (blindaje) grp/grc
Toate blindajele vor fi fabricate de către o companie experimentată aprobată de către Inginer.
Se va asigura accesul in orice moment la lucrări şi la toate înregistrările testelor relevante.
Se va pune la dispoziţie un certificat potrivit căruia blindajele furnizate sunt conforme cu cerinţele specificaţiilor,
oferind detalii asupra rezultatelor testelor.
Elementele de blindare vor fi aşezate la linia şi nivelul necesar şi vor fi legate în minim 4 poziţii pentru a împiedica
orice mişcare în timpul procesului de montare. Materialul de legare va fi aprobat de către Inginer. Orice elemente ce
devin libere vor fi remontate sau legate conform cerinţelor Supervizorului.
Elementele vor fi fabricate astfel încat orice deformare în timpul montării să nu depăşească 10 mm măsuraţi în orice
plan transversal canalizării finalizate, în unghiuri drepte la linia longitudinală centrală a canalului.
Inelul va fi gros de minim 10 mm şi va fi cimentat la intervale de aproximativ 20 de metri, conform instructiunii
Supervizorului. Capătul secţiunii care va fi cimentată, va fi închis într-un mod aprobat.
Găurile vor fi astupate temporar la finalizarea cimentării şi vor fi reparate cu un material compatibil cu blindajul.
Mortarul în exces va fi curăţat de pe faţa interioară a blindajului pe măsură ce lucrările se desfăşoară şi reziduurile
vor fi îndepărtate.
Blindajele vor fi potrivite după caz pentru a fi la acelaşi nivel cu faţa interioară a caminelor de acces.
Toate îmbinările vor fi închise, cu un material aprobat de Inginer, înainte de cimentare.
2. RETELE CANALIZARE

Eficienţa operaţiunii de cimentare va fi verificata prin găurirea în locaţii aleatorii decise de către Inginer. Găurile vor
avea 50 mm diametru şi se vor extinde în faţa interioară a structurii existente.
Instalarea şi performanţa căptuselilor (blindajelor) din răşină din poliester/epoxidică
Antreprenorul va slefui sau tăia manual sau prin telecomandă toate racordurile laterale în interval de 24 de ore de
la finalizarea tratării blindajului. Antreprenorul va localiza toate racordurile prin efectuarea unei mici găuri, aproximativ
25 mm în diametru prin blindaj, înainte să încerce să taie diametru întreg al conductei. Antreprenorului nu i se va
permite să taie de la început întreg diametrul conductei.
Antreprenorul va decide când să transporte căptuseala impregnata la şantier şi cînd să înceapă introducerea având
în considerare condiţiile meteo.
Căptuseala (blindajul) va fi schimbat dinspre amonte spre aval în canalizarea pregătită folosind apă rece sau aer
după cum o cere producătorul.
Antreprenorul va asigura că presiunea în blindaj depăşeşte atât presiunea datorată apei subterane cât şi orice
presiune datorată scurgerilor laterale.
Antreprenorul va folosi presiune suficientă fara sa afecteze stabilitatea canalizarii sau a terenului.
Tencuirea şi cimentarea /reparaţii locale prin rostuire şi cimentare
Crustele vor fi inlaturate prin procedee mecanice, doar daca aceste lucrari nu pericliteaza structural reteaua de
canalizare.
Toate racordurile laterale vor fi tăiate mecanic cu atenţie la nivelul peretelui intern al canalizării principale printr-un
mijloc prin care să se evite ruperea sau deteriorarea racordului.
Acolo unde racordurile au fost incorect îmbinate cu canalul, lăsand goluri , îmbinarea va fi reparată conform
indicatiilor Supervizorului.
Toate suprafeţele, crăpăturile, ruperile etc, ce urmează a primi această tencuire vor fi curatate de materiale, grăsimi
sau orice alte substanţe ce pot afecta proprietăţile de adeziune ale materialului de tencuială.
Reparaţiile conductei principale, reparaţiile racordurilor, înlocuirea cărămizilor etc, vor fi efectuate înainte de aplicarea
încărcării prin tencuire.
Se va utiliza un utilaj de amestecare de mare viteză pentru amestecarea laptele de ciment, iar timpii de amestecare
vor fi monitorizati.
Mortarul amestecat corespunzător va fi cernut pentru îndepărtarea bulgărilor nedoriţi şi va fi turnat într-un bazin de
agitare.
Pompa ce va fi utilizată pentru livrarea laptelui de ciment va avea o capacitate minimă de a livra laptele de ciment la
duză cu un debit de 0.5 l/sec la o presiune egală cu pierderea de presiune prin furtunul de livrare. Aparate de
monitorizat presiunea vor fi montate la ieşirea pompei şi la duza de livrare.
Mortarul va fi injectat permanent în modelul stabilit în timpul operaţiunilor de nivelare pînă la refuz, iar volumul laptelui
de ciment va fi monitorizat permanent.
Echipamentul de pompare, furtunul de livrare, bazinul de agitare şi echipamentul de amestecare vor fi curăţate după
fiecare operaţiune de tencuire.
Echipamentul cu aer comprimat si cel de pompare apa, folosite pentru spalare in vederea eliminarii blocajelor din
conducta vor fi păstrate pe şantier pe tot parcursul operaţiunilor de tencuire.
2. RETELE CANALIZARE

EXECUTIA LUCRARILOR CU CĂMINE DIN BETON

Materiale şi echipamente
Condiţii generale
Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut cămine din beton de trecere, de intersecţie și de rupere de pantă.
Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi
marcate corespunzator şi vor fi însoţite de certificate de calitate, declarație de conformitate şi de garanţie, după caz.
Domenii de aplicare. Caracteristici şi avantaje
Căminele din beton sunt prevăzute cu trepte de acces în interior din oțel protejate anticoroziv. Căminele sunt
proiectate pentru instalare subterană.
Avantaje cămine din beton:
- grad de etanşare ridicat, nu permit infiltrarea sau exfiltrarea apelor vehiculate
- rezistenţa ridicată la presiunea pământului (presiuni laterale) şi la presiunile cauzate de
trecerea autovehiculelor de mare tonaj pe deasupra căminelor (presiuni verticale)
- sunt prevăzute cu piese de trecere din PVC
- izolarea se face în interior cu mortar special cu proprietăţi impermeabilizante sau izolație
bituminoasă pe exterior
- montare: în trotuare, zone cu spatiu verde, alei pietonale, zone carosabile.
Materiale şi echipamente
Capacele şi ramele pentru cămine vor fi din material compozit, carosabile pentru zone de circulație cu trafic
greu. Capacele vor fi prevazute cu balama, sistem antifurt, garnitură antizgomot și vor avea orificii de aerisire.
Căminele din beton vor fi însoțite de un agrement tehnic de la producător pentru a rezulta impermeabilitatea lor.
Capacele vor fi etanşe şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea
de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă specifică. Capacele şi ramele vor avea un suport prelucrat,
pentru a evita zgomotul sau mişcarea când se circula peste ele.
"Ansamblurile" capac-ramă trebuie să fie ţinute împreună tot timpul. Toate capacele şi ramele folosite vor fi
unse înaintea montării. Ramele şi capacele trebuie să nu prezinte defectele prevăzute în SR EN 124-96 ca de
exemplu: defecte de suprafaţă şi de structuri, goluri, crăpături, incluziuni etc., care să influenţeze rezistenţa
produsului. În toate situaţiile, ramele şi capacele de cămin vor fi construite astfel încât să permită reglarea în funcţie
de cota drumului.
Cămine de vizitare
Căminele de vizitare permit accesul în canale în scopul supravegerii și întreținerii acestora, pentru curățirea
și evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ și calitativ al apelor, având dimensiuni care să permită
introducerea uneltelor și utilajelor specifice.
Conectori pentru racord la cămin
În pereţii căminului vor fi prevăzuţi şi instalaţi conectori speciali pentru racorduri la cămin, care să asigure un
racord etanş între conducte şi cămine. Conectorul va fi de tipul aprobat de Consultant de Supervizare. Conductele
racordate la cămin vor fi cu coroana aliniată la suprafaţa peretelui, iar radierul nu va intra în cămin în aceste puncte.
Piese de trecere
Prima piesă de conductă racordată la fiecare cămin va fi o piesă mai scurtă, care să permită reducerea
momentelor de torsiune rezultate din tasarea căminului sau a conductei racordate. Diametrul acestei piese va fi egal
cu 1,5 din diametrul interior al conductei, cu o lungime de aproximativ 0,6 metri.
Scările căminelor
Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv prinse în beton. La căminele cu adâncimi mai mari de 5,00 m
se vor prevedea scări de acces cu coş de protecţie şi balustradă. Toate construcţiile metalice vor fi protejate
anticoroziv.
Montare cămine de beton
Cote
2. RETELE CANALIZARE

Cotele pentru capacele căminelor vor fi după cum urmează în:


• trotuare, drumuri sau alăturat acestora: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la cota finală a
drumului sau trotuarului;
• zone deschise, în afara drumurilor şi trotuarelor: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la cotele
finale ale drumurilor şi trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului.
Excavare şi reumplere
Specificaţiile pentru lucrări de pământ pentru structuri de conducte vor fi aceleaşi cu cele din cadrul Caietului
de sarcini pentru terasamente şi nu se mai repetă aici.
Orificii pentru racordări ulterioare
Se vor lăsa deschideri (orificii) în cămine pentru a permite racordarea ulterioară la cămine sau pentru
racordarea la alte porţiuni de canalizare care nu sunt incluse în acest Contract. Aceste deschideri vor fi blocate
corespunzător pentru a preveni intrarea materiilor străine în cămine.
Testarea căminelor
Contractantul va asigura apa, forţa de muncă, conductele, coturile şi alte echipamente necesare pentru
realizarea testelor, şi nici un cămin sau altă lucrare nu se va acoperi înainte de verificare. Testele care se vor aplica
căminelor vor consta din umplerea lor cu apă până la 10 cm sub placa de acoperire sau nivelul solului şi, după
alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se reumplu până la nivelul iniţial.
Astfel, pierderea de apă trebuie să fie mai mică decât echivalentul a 2 cm pentru întreaga suprafaţă a
căminului, după următoarele 24 de ore. În cazul neîndeplinirii acestei condiţii, se va proceda la repararea căminului
şi la repetarea testelor.

Executarea lucrărilor anexe


Executarea legăturilor dintre cămine de vizitare are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din aval
spre amonte. Construcţiile accesorii se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legatură, în ordinea
prevăzută în profilele longitudinale.

Generalitati
La executarea sapaturilor pentru fundatii se va tine seama sa nu fie periclitate instalatiile invecinate zonelor
de lucru. Daca executia sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente,
executarea lucrarilor va incepe numai dupa obtinerea avizului de sapatura si a permisului de foc.
Dezafectarea retelelor de instalatii subterane se va face numai cu acordul Consultantului si acordul scris al
Beneficiarului. Cand turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale terenului sub talpa de fundare, aceasta va fi oprita la o cota mai
ridicata decat cota finala in functie de calitatea terenului astfel:
calitatea terenului diferenta de COta
- nisipuri fine 0,20÷0,30 cm
- pamanturi argiloase 0,15÷0,25 cm
- pamanturi sensibile la umezire 0,40÷0,50 cm
Executia fundatiilor apropiate va incepe cu cele situate la adancimile cele mai mari.
La sapaturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectarii apelor in timpul executiei.
Nu se vor amplasa puturile de colectare in vederea drenarii terenului sub talpa de fundare.
Sapaturile executate cu excavatoare nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii.
Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului sapaturii se vor executa manual.
Daca pe fundul gropii, la cota de fundare apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea fundarii se
vor stabili in acord cu proiectantul.
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatie se va stabili tinand seama de adancimea sapaturii,
natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor
subterane, conditiile meteorologice si climaterice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de
executie adoptata, etc.
Operatiuni pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare :
- defrisarile plantatiei existente pe amplasament
- demolari ale unor structuri existente pe amplasament
- curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamant compactat.
Se vor executa rigole sau santuri de garda pentru dirijarea apelor superficiale in afara zonelor de lucru.
Trasarea pe teren a lucrarilor de terasamente
2. RETELE CANALIZARE

Amplasarea si trasarea elementelor de constructie se va face conform planurilor cu respectarea prevederilor


C83 - 75 indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii. Reperul de baza pentru fixarea cotelor de
nivel se va materializa astfel incat sa fie independent de tasarile constructiei proiectate. Se va efectua verificarea
amplasamentului, a trasarii axelor modulare si a reperelor de nivelment.
Executia lucrarilor de sapatura
Executarea sapaturilor deasupra apelor subterane
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu fie incarcat si sa nu sufere
vibratii. Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minimum 1 m de marginea gropii de fundare.
Constructorul va lua masuri de inlaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva surparii malurilor. La
sapaturile cu pereti in taluz, cu adancimi pana la 2,0m ( pamant cu umiditate naturala sub 12- 18%) panta taluzului
sapaturii (tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala ), nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise
pentru diverse categorii de pamanturi:
- nisip, balast 1/1
- nisip argilos 1/1,25
- argila nisipoasa 2/3
- argila 1/2
- loess 4/3
- roca friabila 2/1- 4/1
- stanca 4/1-7/1
In cazul sapaturilor manuale cu adancime peste 2,0m taluzul trebuie executat in trepte, prevazandu-se pe
inaltimi banchete care sa permita evacuarea pamantului prin relee; banchetele vor avea latimea de 0,6- 1,0m si
distantele pe verticala intre ele de circa 2,0m.
Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza cand nu este posibila sau economica sapatura
in taluz sau cand adancimea sapaturii depaseste conditiile de executie a sapaturilor cu peretii verticali nesprijiniti.
Sprijinirea sapaturilor la o adancime pana la 5,0m se executa cu elemente metalice de inventar conform normelor in
vigoare.
Executarea lucrarilor de sapatura pentru subturnari se vor realiza pe tronsoane cu lungimea maxima de 1m.
pozitionate conform proiectului. Nu se va trece la saparea tronsonului urmator decat dupa intarirea betonului si
realizarea umpluturilor tronsonului precedent. Se interzice deschiderea sapaturilor pentru tronsoane din mai multe
etape.
Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane sau in terenuri cu infiltratii puternice de apa se vor
executa prin sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie cu palplanse metalice, cu sau fara ancoraje. La ancorarea
palplanselor peretii adanci turnati in teren se vor utiliza numai atunci cand fac parte din lucrarea definitiva.
Indepartarea apei se va realiza prin epuismente directe prin pomparea directa a apei din gropile de fundatie
sau epuismente indirecte prin coborarea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puturi filtrante si filtre aciculare
amplasate in afara contururilor excavate. Indiferent de situatie si de solutiile propuse, constructorul nu va incepe
lucrarile fara a obtine acordul beneficiarului.
Executia lucrarilor de umpluturi
Umpluturile compactate intre fundatii, la exteriorul cladirilor sau sub pardoseli se vor executa cu balst
compactat. Este interzisa realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, prafuri, argile moi,
cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari. etc.
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor, pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat
dupa decofrarea fundatiilor pe baza de fise tehnologice intocmite de constructor. Dupa stabilirea utilajului si numarului
de treceri, a grosimii stratului si umiditatii optime a pamantului, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pana
la realizarea grosimii umpluturii.
Conditia de calitate a compactarii
Gradul de compactare al umpluturii, pentru asigurarea unei bune calitati, trebuie sa respecte urmatorii
parametrii :
- d.min =96% dmed=98%
Balastul procurat se va asterne in straturi avand grosimea afanata de 20-25cm (abatere <2cm).
Conditiile de admisibilitate pe care trebuie sa le indeplineasca balastul pus in opera sunt conform STAS 662-
89- Agregate naturale de balastiera, tab.15.
Pentru balastul procurat se vor efectua incercari Proctor pentru determinarea umiditatii optime de
compactare si a densitatii maxime.
Curatirea, protectia lucrarilor
Intreaga suprafata a terenului pe care se executa lucrarile de terasamente va fi curatata de frunze, crengi,
buruieni si cand este cazul de zapada. In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice
neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a
2. RETELE CANALIZARE

fundatiei (betonare), iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi. In perioada de timp friguros
sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate impotriva inghetului.
Receptia lucrarilor
Generalitati
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren atat in ansamblu cat
si pentru fiecare obiect in parte. Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul
verbal de lucrari ascunse impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor beneficiarului si
proiectantului.
Verificari in vederea receptiei
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele
de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect. Se vor verifica procesele verbale de lucrari ascunse, semnate
de constructor si beneficiar:
- modificarile introduse fata de prevederile initiale ale proiectului si specificatiilor tehnice.
- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel putin una la 200 mp suprafata de sapatura
si minimum 3 pentru fiecare obiect).
Verificarea calitatii lucrarilor de umpluturi se va face urmarind folosirea unui material corespunzator si prin
asigurarea unei tehnologii corecte de compactare si prin respectarea grosimii stratelor orizontale si a numarului de
treceri prescris cu utilajele adecvate. Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata
grosimea-umpluturii, se va lua cate o proba la 50-100 m3 de pamant compactat. Se vor face verificari conform STAS
1913/13-1983 a tuturor caracteristicilor compactarii date prin proiect.
Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesul verbaI de lucrari ascunse. Se va verifica daca lucrarile
executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile, conform specificatiilor tehnice.
Remedieri
Proiectantul va decide, in cazul unor nerespectari ale prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii,
care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor
constatate. Costurile presupuse de eventualele lucrari de remediere vor fi integral suportate de constructor.
Masuratori si decontare
Decontarea lucrarilor de terasamente se va face pe baza preturilor unitare stabilite prin devizul aprobat si pe
baza planurilor din proiect.
2. Cofraje pentru elemente din beton si beton armat
Generalitati
Cofrajele se vor confectiona din lemn, produse pe baza de lemn sau metal. Materialul utilizat la
confectionarea cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane si de
calitatea ceruta. Cofrajele si sustinerile lor vor fi astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
- sa asigure obtinerea unor elemente cu forma si dimensiunile prevazute in proiect
-sub actiunea presiunii betonului proaspat si a incarcarilor ce apar in procesul de executie sa nu permita deformari
care sa depaseasca abaterile admise pentru elementele ce se toarna
- sa fie etanse – sa nu permita pierderea laptelui de ciment
- sa permita o montare si decofrare cat mai simpla
Conditii de montaj si exploatare
Conditii de montaj:
Inainte de inceperea montarii cofrajelor se va proceda la :
- pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi care urmeaza sa vina in contact cu betonul
nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat sau spalare cu jet de apa.
Inchiderea cofrajelor pentru stalpi si pereti se va face cu cel mult 24 de ore inainte de betonare si dupa
acceptarea de catre diriginte a modului de pregatire a rostului de betonare. La montarea cofrajelor se vor respecta
urmatoarele conditii:
- pozitionarea in plan conform proiectului
- asigurarea orizontalitatii si verticalitatii
- asigurarea respectarii dimensiunilor sectiunilor ce se betoneaza
- asigurarea grosimii prevazute prin proiect pentru stratul de acoperire a armaturilor
- pozitionarea conform proiectului a golurilor si pieselor inglobate
Conditii de exploatare:
Pe parcursul betonarii se va urmarii mentinerea etanseitatii si pozitiei initiale a cofrajelor, intrerupandu-se
betonarea si adoptandu-se masuri urgente de remediere in cazurile in care acestea se impun. Dupa decofrare,
panourile si piesele de sustinere sau sprijinire vor fi curatate, indepartandu-se laptele de ciment sau betonul aderent.
Se interzice montarea panourilor care prezinta lapte de ciment sau beton aderent.
2. RETELE CANALIZARE

Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obtinerea unor suprafete de beton corespunzatoare,
panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substante de decofrare.
Abateri tolerante si verificari ale acestora
Abaterile admisibile sunt cele precizate in NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Controlul si receptia lucrarilor de cofraj
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
- inchiderea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare
- dimensiunile in plan si ale sectiunii transversale
- pozitia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelurile inferioare
- corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel cu cele din proiect
- orizontalitate si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor
- verticalitate cofrajelor stalpilor si peretilor
- existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor
- masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravantuirilor pe cele
doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor
pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.
- existenta in numar suficient a distantierilor
- instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea
de goluri.
In cazul cand se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si stabilitatea
sustinerilor se vor adopta masurile corespunzatoare. In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate se va
proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse.
Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata se va
proceda la o noua verificare conform prevederilor mentionate si la incheierea altui proces verbal.
In cursul operatiunilor de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarii
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric
catre reazeme.
- slabirea pieselor de fixare ( piese, vincluri, etc. ) se va face treptat, fara socuri
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea, brusca a incarcarilor din greutatea proprie a
elementului ce se decofreaza.
3. Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton
Generalitati
TipuriIe de armaturi foIosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a constructiei sunt
cele curent folosite la noi in tara.
In acest caiet de sarcini sunt incIuse unele prevederi legate de montarea si urmarirea lucrariIor ce decurg
din necesitatea realizarii unei caIitati a IucrariIor de constructii montaj ce decurg din clasa de importanta a
constructiei.
Materiale folosite; aprovizionre livrare si depozitare
Materiale folosite
OteIurile din beton trebuie sa respecte conditiiIe tehnice prevazute in STAS 438-89.
Aprovizionare si livrare
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eIiberat de producator.
La aprovizionare se va proceda la :
- constatarea existentei certificatuIui de calitate;
- verificarea prin indoire Ia rece
- verificarea prin incercare la tractiune ceI putin o proba la 50 tone.
Depozitare
Pentru depozitare se vor respecta prevederiIe din NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
ControIuI calitatii armaturiIor de otel beton
Controlul calitatii armaturiIor de otel beton se va face conform prevederiIor din NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Fasonarea si montarea barelor
Fasonarea barelor
Fasonarea bareIor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa feI incat sa se evite confundarea lor si
sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
2. RETELE CANALIZARE

Pentru alte cerinte se vor respecta cele prezentate in Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Montarea barelor
Montarea se incepe dupa receptionarea caIitativa a cofrajelor. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta
in proiect si detaliile de armare. Mentinerea pozitiei trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului. Pentru
asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati din masa plastica sau
prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi; se interzice folosirea cupoanelor de otel
beton. Daca prin proiect nu se specifica altfel legarea armaturilor sa va face cu doua fire de sarma neagra de 1,5
mm diametru, la fiecare incrucisare de bare. Executantul va lua toate masuriIe necesare amplasarii tuturor pieselor
ingIobate, in conformitate cu detaIiile din proiectul de executie. La montarea pieseIor ingIobate, se vor Iua masuri
pentru fixarea lor astfel incat se asigure mentinerea pozitiei corecte in tot timpuI turnarii betonului. La monterea
pieseIor ingIobate se vor respecta toIerantele prevazute in proiect. Pentru alte cerinte se vor apIica ceIe prevazute
in NormativuI NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Tolerante si abateri
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele indicate in NormativuI NormativuI
NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Prevederi constructive
PrevederiIe constructive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele
indicate in NormativuI NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Stratul de acoperire cu beton
Daca prin proiect nu s-au prevazut alte acoperiri se vor respecta cele prevazute prin anexa III.2. din
Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Inadirea barelor
Se vor respecta prevederile din proiect si din normele si standardeIe care stabilesc aceste reguli (STAS
10107-90).
Inlocuirea armaturilor prevazute
In cazul cand nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea
acestora, cu acordul proiectantului si cu respectarea reguliIor prevazute in Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-
2010).
Conditiile de receptie ale armaturilor
La terminarea montarii armaturiIor beneficiarul prin reprezentantul sau va verifica :
- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale aIe elementelor structurii
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna
ulterior
- lungimile de petrecere la innadiri
- calitatea sudurilor
- numarul si calitatea Iegaturilor dintre bare
- dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii
− modul de asigurare e grosimii stratului de acoperire cu beton
− pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate
Masuratori si decontari
Fasonarea si montarea armaturiIor de otel beton se masoara si se platesc la kg.
4. Lucrari de betoane
Generalitati
Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt de marca (clasa) curent folosite la noi in tara, raportate la posibilitatile
tehnice existente actualmente.
Materiale folosite la prepararea betoanelor
Ciment
La prepararea betoanelor se va folosi ciment IIA-S32.5(R) ale carui conditii tehnice de receptie si livrare sunt
reglementate prin SR1500, cu acordul proiectantului si conform normativului NE012/1-2007 (NE012/2-2010), IIA-
S32.5(R) se poate inlocui cu alt tip de ciment. Depozitarea cimentului la statia de betoane se va face in silozuri. Se
va tine obligatoriu evidenta silozurilor in care a fost depozitat fiecare transport de ciment.
Durata depozitarii in silozurilor statiei de betoane nu va depasi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor.
Daca in mod exceptional se depaseste aceasta durata de depozitare, cimentul in cauza va putea fi utilizat numai cu
acordul proiectantului si beneficiarului si in functie de rezistentele mecanice obtinute conform STAS 227/6-86, la
varste de 2 zile pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile inainte de acceptarea utilizarii.
2. RETELE CANALIZARE

Verificarea calitatii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din anexa I. Darea in consum a
fiecarui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului si in baza rezultatelor incercarilor privind priza,
constanta de volum si rezistentele mecanice la varsta de 2 zile.
Agregate
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 1667-76. Se vor utiliza
sorturile 0-3, 3-7, 7-16, 16-31 cu specificatiile respective pentru diferitele clase de beton.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul prealabil al proiectantului si
beneficiar.
Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
- rest pe ciurul inferior care delimiteaza sortul: max. 10%
- trecere prin ciurul superior care delimiteaza sortul: min. 90%
- pentru sortul 0-3 mm trecerea prin sita de 1mm trebuie sa fie cuprinsa intre 35...75%.
In cazurile in care se constata ca sorturile aprovizionate nu respecta conditiile mentionate, laboratorul va
reanaliza proportia dintre diferitele sorturi astfel incat agregatul total sa se inscrie in limitele acceptate, prin prezentul
caiet de sarcini. In asemenea situatii laboratorul va urmari mentinerea constanta a continutului de agregate mai mari
de 3mm. Determinarea se va efectua prin cernerea pe ciurul de 3mm sub jet de apa, a unei cantitati de 10 kg beton
proaspat si cantarirea in stare umeda a agregatelor ramase pe ciur. Daca intre doua determinari succesive efectuate
la interval de 3-4 ore, diferenta este mai mare de 10% se va corecta proportia dintre sorturi.
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, in ceea ce priveste continutul de
impuritati :
- corpuri straine (animale sau vegetale) nu se admit
- pelicula de argila sau alt material aderent de granulele agregatului nu se admit
- argila in bucati nu se admite
- continutul de mica max.2%;
- continutul de carbune max.0,5%.
Continutul de parti levigabile nu va depasi :
- pentru nisip max.2%;
- pentru pietris max.0,5%
- pentru agregatul total. max. 1%.
Respectarea continutului limita de parte levigabila este strict obligatorie la sursa de aprovizionare, in masura
in care este necesar se va recurge la spalarea agregatului, reciuruire, etc.
Humusul determinat ca solutie NaOH va da o solutie incolora sau galben deschis.
Metodele de verificare e calitatii agregatelor sunt stabilite prin STAS 4606-80.
Pentru cantitatea livrata in cadrul unui transport furnizorul este obligat ca odata cu documentul de expeditie
sa trimita si certificatul de calitate cu rezultatele determinarilor efectuate. Laboratorul executantului este obligat sa
examineze datele inscrise in certificatul de calitate. Daca acestea garanteaza calitatea agregatulul, laboratorul va
proceda in continuare la verificarile prevazute in anexa I, daca nu transportul va fi refuzat.
In timpul transportului de la furnizor si depozitarii la statia de betoane, agregatele trebuie ferite de impurificari
sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la statia de betoane se vor realiza pe platforme betonate avand asigurata evacuarea rapida e
apei rezultate din precipitatii sau stropirea agregatelor. Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea
conditiilor de calitate pentru fiecare sort de agregat, la aprovizionarea acestuia, se vor efectua verificari pentru :
- corpuri straine
- argila in bucati
- parte levigabila
- granulozitate
- forma granulelor ( pentru pietris si criblura ).
Determinarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat dar cel putin cate o proba pentru fiecare 200 m3.
Daca rezultatele se inscriu in conditiile prevazute, agregatul se va da in consum, daca nu, se va interzice utilizarea
lui, iar in termen de 48 ore se va sesiza furnizorul si beneficiarul.
Intrate in utilizare si pe parcursul utilizarii la statia de betoane, laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor
si umiditatea, o data pe schimb si ori de cate ori se considera necesar ca urmare a modificarii acestor caracteristici.
Rezultatele determinarilor vor fi folosite la corectarea retetelor de beton.
Laboratorul constructorului va tine evidentele verificarii calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- intr-un registru-caiet de agregate vor fi mentionate toate rezultatele determinarilor efectuate de laborator, la
aprovizionarea agregatelor
2. RETELE CANALIZARE

- intr-un registru ( caiet de agregate ) vor fi cuprinse toate rezultatele determinarilor de laborator efectuate in cursul
utilizarii agregatelor.
Apa
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare.
Aditivi
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat se va utiliza aditivul superplastifiant flubet, in
conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C 2ll-82, si NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Pentru betoanele de marca C12/15 (Bc15) si C8/10 (Bc10) se admite inlocuirea aditivului flubet cu aditivul
disan A, la a carui utilizare se vor respecta prevederile normativului NE012/1-2007 (NE012/2-2010), cu precizarea
ca determinarea continutului de aer oclus este obligatorie numai in cadrul incercarilor preliminare de laborator pentru
stabilirea compozitiei betonului.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisa numai daca exista documente care sa ateste calitatea materialului
si domeniul de utilizare.
Conditii tehnice
Pentru asigurarea conditiilor de rezistenta si durabilitate compozitiile diferitelor tipuri de betoane trebuie sa
respecte parametrii specificati in normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Compozitia betonului
Stabilirea compozitiei pentru betoane se va face pe baza incercarilor preliminare de laborator.
Pentru fiecare marca de beton se va intocmi un program de incercari cere ve lua in considerare urmatoarele
:
- asigurarea lucrabilitatii impuse si stabilirea cantitatii necesare de apa de amestec
- incadrarea granulozitatii agregatului total de preferinta in jumatatea inferioara a domeniului si definitivarea
domeniului adoptat
- adoptarea dozajului optim de ciment
- adoptarea procentului optim de aditiv
- urmarirea evolutiei rezistentelor in primele 7 zile de intarire
- obtinerea unei rezistente medii la varsta de 28 zile care sa depaseasca marca cu 10-15%.
Pentru toate marcile de betoane, in functie de caracteristicile sorturilor de agregate din depozitul de consum
al statiei, personalul laboratorului va adopta compozitia de baza si va emite reteta de preparare.
Prepararea betonului
Statia de betoane trebuie sa fie atestata conform Normativului NE012/1-2007 (NE012/2-2010), executantul
este obligat sa ia toate masurile pentru realizarea conditiilor necesare acestui scop.
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric admitandu-se urmatoarele abateri :
- ciment : 1%
- agregate dozate individual : 2%
- agregate dozate cumulat : 1%
- apa : 1%
- aditiv : 0,1 litru/litru.
Se va verifica saptamanal si ori de cate ori se considera necesar, functionarea corecta a mijloacelor de
dozare, folosindu-se greutati etalonate cel putin pana la 200kg (de exemplu 8 greutati a 25 kg fiecare). Este interzisa
prepararea betonului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute mai sus.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzatoare care sa permita o masurare cit mai exacta a
cantitatii. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform cartii tehnice a utilajului
respectiv.
In cazul folosirii aditivului flubet se introduc initial componentele solide si minimum 80% din cantitatea de apa
iar dupa o prima perioada de malaxare si aditivul si eventual rest de apa. Durata de malaxare va fi de minimum 60
sec. Daca se foloseste aditivul flubet durata de malaxare va fi de minimum 90 sec. La locul de punere in opera se va
asigura cantitatea necesara de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilitatii betonului. In perioada de timp friguros
executantul trebuie sa ia toate masurile astfel incat temperatura betonului proaspat sa nu fie mai mica de +7°C.
Aceste masuri vor include indepartarea ghetii si a bulgarilor de agregate inghetate, acoperirea agregatelor cu prelate
si incalzirea lor cu abur sau cu aer cald circuland prin registre de tevi, utilizarea apei calde, etc. Agregatele nu vor fi
incalzite la temperaturi mai mari de 30°C.
Daca la prepararea betoanelor se utilizeaza apa calda cu temperatura mai mare de 40°C, se va evita
contactul direct al apei cu cimentul in acest caz se va amesteca mai intai apa cu agregatele si numai dupa ce
temperatura amestecului a coborat sub 40°C, se va adauga si cimentul.
In perioada de timp calduros (temperaturi mai mari de 25°C) daca se executa elemente cu grosimi mai mari
de 1,00 m, executantul va lua toate masurile necesare producerii betonului sub temperatura maxima admisa de
2. RETELE CANALIZARE

25°C. Aceste masuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apa rece, folosirea apei reci la prepararea
betoanelor, sau betonarea in perioade cu temperaturi mai scazute.
Transportul betonului
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in lucrare se va face cu autoagitatoare
transportul local al betonului se va face cu pompa, bene, skipuri, tomberoane, etc. Fiecare transport de beton va fi
insotit de un bon (fisa) de transport (livrare) in care vor fi mentionate : nr. bonului si data intocmirii, statia la care s-a
preparat betonul, tipul de beton si volumul, destinatia betonului, obiectul, ora plecarii din statie, ora inceperii si
terminarii descarcarii la santier.
Datele referitoare Ia statia de betoane vor fi completate de seful statiei, iar datele din santier vor fi completate
de maistrul lucrarii. Bonul de transport se va intocmi in dublu exemplar, un exemplar va ramane in santier, iar celalalt
se va intoarce la statie. Durata de transport care se considera din momentul plecarii de la statie pana la sosirea pe
santier, nu va depasi 45 min.
La intreruperea lucrului, mijloacele de transport si cele de preparare vor fi spalate cu jet de apa. Se interzice
cu desavarsire, insa, introducerea agregatelor la incarcat inainte de golirea completa a apei din toba agitatorului.
Controlul calitatii betonului
Reguli care trebuie respectate in cadrul activitatii de control si asigurare a calitatii betoanelor, sunt precizate in detaliu
astfel :
- verificari si determinari la aprovizionarea materialelor
- verificari si determinari de laborator pentru adaptarea compozitiei betonului
- verificari si determinari de laborator pe parcursul preparari si livrarii betonului.
- verificari si determinari la locul de punere in opera
Conform metodologiei descrisa in Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010), laboratorul statiei de betoane
va intocmi o sunteza a rezultatelor inregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare sau egala cu C12/15 (Bc15)
incercate in cursul fiecarui trimestru.
Rezultatele incercarilor efectuate pe probele recoltate pe santier trebuie sa respecte conditiile impuse de
Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010). Pentru stabilirea operativa a realizarii clasei betonului pus in opera, ca
prim indiciu se va satisface conditia ca oricare rezultat al incercarilor la rezistenta pe cub sa fie cel putin egal cu
rezistenta minima admisibila.
Turnarea betonului
Pentru fiecare categorie de elemente ( fundatii, stalpi, grinzi, plansee, etc. ) se va elabora de catre executant
fisa tehnologica de betonare care va fi in prealabil prezentata beneficiarului spre acceptare.
Fisa tehnologica va cuprinde : ordinea si ritmul de betonare, utilajele de transport si punere in opera a
betonului si corelarea capacitatii acestora cu ritmul de betonare stabilit, masurile preconizate pentru asigurarea
calitatii lucrarilor. Inainte de turnarea betonului in cofraje se va face controlul si receptia lucrarilor de cofraje si a
armaturi.
Betonarea va fi supravegheata permanent de un cadru avizat numit de conducerea unitatii executante.
Acesta va intocmi o fisa de betonare in care va consemna: data si ora inceperii si terminarii betonarii, volumul de
beton pus in lucrare, indicativele seriilor de probe prelevate, masurile adoptate in cazul unor dificultati aparute in
cursul betonarii (intemperii, intreruperi de betonare, defectiuni ale cofrajelor, etc).
Reguli generale de betonare
Punerea in opera a betonului se va face in maximum 1,5 ore din momentul plecarii betonului de la statie.
Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,50m. Turnarea noului strat se va face inainte de
inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. Turnarea se va face continuu pana la rosturile de tehnologice
de lucru. Durata maxima a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri speciale la
reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului.
Pentru alte reguli generale se vor respecta cele impuse prin Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
Turnarea betonului de protectie a armaturii
Aceasta se va incepe numai dupa ce geotehnicianul si proiectantul au certificat ca la cota respectiva de
sapatura sau taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic. Executantul trebuie sa pregateasca
pentru turnarea betonului de protectie numai strict suprafata de teren pentru care poate asigura beton in ziua
respectiva. Executantul trebuie sa asigure utilajul necesar evacuarii eventualelor ape pluviale colectate in ampriza
sapaturii.
Turnarea fundatiilor de beton armat
Turnarea betonului se va face continuu si in straturi de maxim 50 cm grosime. Acoperirea cu un nou strat de
beton se va face dupa un interval de maximum 2 ore. Vor fi prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din
precipitatii pentru a nu se acumula in zonele unde se betoneaza. Pentru alte reguli de tunare a betonului in fundatii
se va avea in vedere reglementarile prevazute in Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010). Turnarea betonului in
placi, se ve face urmand regulile prescrise in Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010).
2. RETELE CANALIZARE

Turnarea betonului pe timp friguros


In conditiile in cere temperatura aerului este mai mica sau egala cu +5°C, sau exista posibilitatea ca in
interval de 24 ore sa scada sub limita amintita, se recomanda ca temperatura betonului proaspat sa fie de 15-20°C.
La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua masuri necesare pentru curatirea suprafetei de betonare de zapada
si gheata. Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca agent de dezghetare. Daca temperatura suprafetei care
urmeaza sa fie acoperita cu beton este mai mica de + 5°C betonarea nu va incepe. Pentru alte reglementari privind
turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea Normativul C 16-84.
Turnarea betonului pe timp calduros
La turnarea betonului pe timp calduros, executantul va lua masurile necesare protejarii corespunzatoare a
betonului impotriva efectului evaporarii rapide a apei din beton. Se recomanda betonarea in timpul noptii, daca in
cursul zilei se inregistreaza temperaturi mai mari de +25°C.
Tratarea betonului dupa turnare
Conditii normale de temperatura:
- betonul va fi tinut permanent umed timp de minimum 7 zile
- acest lucru se va realiza fie prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate, rogojini sau panza de sac
mentinute permanent umede
- stropirea manuala intermitenta este interzisa
Conditii de timp friguros:
- masurile de protectie pe timp friguros se vor lua daca temperatura mediului ambiant (masurata la ora 8 dimineata
) este mai mica de + 8°C.
- se vor asigura conditii normale de priza si intarire
- se va asigura o rezistenta suficienta pentru a evita deteriorarea prin actiunea dezghetului si inghetului
- evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin racirea brusca a stratului superficial de beton
- protectia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini cuprinse intre doua folii de polietilena
- protectia se va mentine pe o durata minima de 7 zile de la turnarea betonului
- in cazul elementelor cu grosime mai mare de 1,0 m inlaturarea protectiei este admisa numai daca diferentele dintre
temperatura suprafetei betonului si cea a mediului este mai mica de 12°C.
Conditii de timp calduros:
- toate suprafetele vor fi mentinute umede in permanenta, fie prin stropire continua, fie prin acoperire cu materialele
mentionate la paragraful precedent si stropire manuala
- durata de tratare va fi de minim 14 zile
Compactarea betonului
Compactarea betonului se ve face cu vibratoare interne (pervibratoare).
Se vor crea la intervalul de maximum 3 m unele spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa
permita patrunderea libera a betonului sau a furtunurilor prin care se descarca betonul. Spatiile necesare patrunderii
vibratorului se vor crea la interval de maximum cinci ori grosimea elementului. Personalul care efectueaza vibrarea
va fi instruit in prealabil pentru a respecta urmatoarele reguli :
- introducerea vibratorului se va face cat mai vertical fara a atinge armaturile si patrunzand in stratul turnat anterior
pe o adancime de 10-15cm
- durata de vibratie pe o pozitie va fi de 10-30 sec aceasta prelungindu-se daca suprafata betonului nu este orizontala
sau continua sa degajeze bule de aer din masa betonului
- extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de goluri
- pozitia urmatoare de introducere a vibratorului nu va depasi distanta de 1,0m.
Rosturi de turnare
pentru regulile privind tratarea rosturilor de turnare se vor urmari cele prevazute in normativul ne013-99.
Decofrarea
in cursul operatiei de decofrare se vor respecta indicatiile de la capitolul “cofraje “ si cerintele impuse de
normativul ne012/1-2007 (ne012/2-2010).
Abateri si tolerante
abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt cele aratate in normativul
ne012/1-2007 (ne012/2-2010).
Controlul calitatii lucrarilor de beton armat
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat, constituie in majoritate lucrari ascunse, astfel incat
verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie consemnate in " Registrul de procese verbale de lucrari ascunse
". Acestea vor fi incheiate intre reprezentantii beneficiarului si executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului
“.
In procesele verbale de lucrari ascunse se vor preciza: elementul sau lucrarea supusa verificarii, verificarile efectuate,
constatarile rezultate, acordul pentru trecerea la executarea fazei urmatoare.
2. RETELE CANALIZARE

Daca se constata neconcordante fata de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza masurile necesare de
remediere care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. Dupa executarea remedierilor se va proceda la incheierea
unui proces verbal de lucrari ascunse.
In cazurile in care, pe parcursul executiei se constata abateri fata de proiect, caietul de sarcini sau
reglementarile tehnice in vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarii in cauza si
va intocmi o nota de constatare intr-un registru special constituit. In asemenea situatii, reprezentantul beneficiarului
va incunostinta operativ proiectantul care va stabili si consemna masurile ce se impun a fi luate inainte de continuarea
executiei lucrarii.
Pentru principalele faze de executie reprezentantul beneficiarului va verifica:calitatea lucrarilor de cofraje
conform sectiunii “ cofraje“, calitatea lucrarilor de montare a armaturilor conform sectiunii “armaturi “
Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate
anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca: s-a indepartat stratul de lapte de ciment,
s-au indepartat zonele de beton necompactat, suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei
bune legaturi intre betonul nou si cel vechi.
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistica a rezultatelor incercarilor
efectuate pe probele prelevate la statia de betoane conform capitolului - “ Controlul calitatii betonului “ din prezenta
sectiune. Calitatea betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se apreciaza tinand seama de-
constatarile examinarii vizuale a elementelor in cauza si analizarea rezultatelor incercarilor efectuate pe epruvetele
confectionate la santier.
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca nu se constata defecte de turnare sau
compactare ( goluri, segregari, discontinuitati) si rezultatele incercarilor efectuate pe cuburile de proba indeplinesc
conditiile prevazute la capitolul “ Controlul calitatii betonului“ din prezenta sectiune.
Pentru alte exigente se vor avea in vedere reglementarile din Normativul NE012/1-2007 (NE012/2-2010). In
cazurile in care rezulta o calitate necorespunzatoare a betonului pus in lucrare, proiectantul va analiza si stabili
masurile ce se impun.
Masuratori si decontari
Betonul preparat in statiile centralizate se masoara si se plateste la mc.
Punerea in opera e betonului se masoara si se plateste la mc.
2. RETELE CANALIZARE

TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR

Curăţarea conductelor
La terminarea construcţiei, şi înainte de efectuarea dezinfectării, suprafeţele interne ale tuturor conductelor trebuie
să fie curăţate foarte bine.

Precauţii înainte de Testarea Conductelor


Înainte de testarea oricărei conducte, Antreprenorul trebuie să se asigure că acestea sunt ancorate în mod adecvat
şi că, compresia curbei de ţeavă, ieşirile ramificaţiilor sau cele de la capetele conductelor sunt legate la pământ sau
de un dispozitiv adecvat de ancorare.
Capetele deschise trebuie să fie oprite cu ajutorul capacelor, dopurilor, flanşe oarbe care să fie conectate în mod
adecvat.
Nu este permis ca această compresie să fie transmisă pe lungimea unei conducte sau prin conductele existente de
la care conducta respectivă este umplută.
Înainte ca testarea presiunii conductei să fie efectuată, canalul va fi umplut suficient de mult pentru a se asigura că
ancorarea respectivă este prezentă pentru fiecare conductă deoarece aceasta va preveni mişcare pe durata
efectuării testării.
Previziuni adecvate pentru eliberarea aerului din cadrul conductei trebuie să fie efectuate la orice fel de puncte înalte
şi pentru flanşele oarbe.
Apa potabilă trebuie să fie folosită pentru curăţare, testare şi verificare a conductelor de apă, excepţie făcând cazurile
în care se menţionează altfel de către Inginer.
Şanţul trebuie umplut din containerele conductei înainte de efectuarea operaţiei de testare, lăsând conexiunile
neacoperite pentru a preveni mişcarea conductei pe durata în care conexiunile sunt lăsate accesibile.
Blocurile de siguranţă trebuie de asemenea construite înainte de efectuarea testării. În cazul străzilor care prezintă
un trafic foarte mare, umplerea în cadrul conexiunilor poate avea loc înainte de efectuarea testării în cazul în care
Inginerul permite acest lucru în scris. Trebuie trimisă o notificare scrisă cu cel puţin 2 zile înainte către Inginer înainte
de începerea efectuării testului de presiune.
Procedura de testare a conductei este specificată în secţiunile 2.89 sau 2.28 din cadrul acestor specificaţii tehnice,
excepţie făcând cazurile în care este menţionat altfel pe desenele asociate cu lungimile specifice ale conductelor.

Programul Metodei de Testare şi Notificarea


Înainte de testarea oricărui tip de conductă, Antreprenorul trebuie să trimită programul de testare şi verificare
Inginerului.
Antreprenorul va anunţa Inginerul cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de intenţia sa de a testa secţiunea conductei
respective.
La terminarea testării principale şi secţionate şi înainte de părăsirea amplasamentului, întreaga conductă trebuie
supusă unui test de presiune. Aprobarea Inginerului trebuie să fie obţinută înainte de începerea testului.
Antreprenorul singurul responsabil pentru desfăşurarea activităţilor sale, pentru echipament şi pentru materialele
folosite pe durata perioade de notificare şi de testare, şi nici un fel de reclamaţii referitoare la plăţi suplimentare
pentru timpul care a fost neproductiv nu pot fi efectuate pe durata acestei perioade.
Testele trebuie efectuate asupra flanşelor oarbe sau asupra capetelor finale. Testele efectuate asupra vanelor
închise nu vor fi permise excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel în cadrul Contractului.
Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie necesare pentru a preveni orice fel de folosire a apei care nu a fost
necesară şi va pune la dispoziţie, va repara, va întreţine şi va face toate lucrările necesare pentru cisternele de
stocare, pentru pompe, conducte, fitinguri, furtunuri, ventile şi alte tipuri de instrumente care sunt necesare.

Testarea conductelor care nu se află sub presiune


Conductele care nu se află sub presiune şi care sunt deschise vor fi testate după ce au fost conectate şi după ce
umplerea a fost începută, altfel decât ar putea fi necesar pentru stabilitatea structurală atunci când se află în perioada
de testare.
Conductele ar trebui testate prin intermediul unui test cu apă sau cu aer sau prin intermediul unui circuit închis de
televiziune (CCTV) sau inspecţie vizuală (după cum este stabilit de către Inginer), la lungimile determinate de către
cursul construcţiei, în conformitate cu programul aprobat de către Inginer.
2. RETELE CANALIZARE

Un test complementar trebuie efectuat după ce umplerea este completă.

Testul cu apă pentru Conductele care nu se află sub Presiune


Testul de presiune pentru conductele care nu se află sub presiune inclusiv până la 750 mm diametru interior nu
trebuie să fie mai mică de 1,2 m deasupra sofitei conductei sau deasupra nivelului apei, oricare dintre acestea este
mai mare la cel mai mare punct, şi nu mai mare de 6 m la cel mai jos punct al acestei secţiuni. Conductele graduale
trebuie să în fie testate în etape în cazul în care punctul maxim, după cum este specificat mai sus, va fi depăşit dacă
toată lungime conductei ar fi testată o dată.
Conducta trebuie umplută cu apă şi trebuie să fie acordată o perioadă de minim 2 ore pentru absorbire, după care
apa va fi adăugată cu ajutorul unui vas de măsurare la intervale de 5minute iar cantitatea care este necesară pentru
a menţinea cantitatea solicitată a lichidului va fi notată. Excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel, lungimea
conductei trebuie să fie acceptată dacă cantitatea de apă adăugată după o perioadă de 30 de minute este mai mică
de 0,5 litrii per metru liniar per metru de diametru intern nominal.

Testul cu Aer pentru Conductele care nu se află sub presiune


Pentru a testa cu aer conductele care nu se află sub presiune, aerul trebuie să fie pompat în interior prin mijloace
adecvate până se ajunge la presiunea de 100 mm după cum este indicat de către tubul U care este conectat la
sistem. Conducta va fi acceptată dacă presiunea aerului rămâne la 75 mm după o perioadă de 5 minute fără a se
mai efectua nici un fel de pompare, ca urmare a perioadei de stabilizare. Eşuarea în ceea ce priveşte trecerea testului
nu va prejudicia acceptarea conductei în cazul în care testul de apă, ordonat de către Inginer, poate fi efectuat.

Inspecţia CCTV a Conductelor


Inspecţiile CCTV trebuie să respecte toate formele recunoscute de Contractele Europene.
Pentru toate conductele cu canale colectoare pentru canalizare Antreprenorul trebuie să efectueze o supraveghere
CCTV folosindu-se de lentilele rotitoare, de culori şi de aparate video cu rezoluţie foarte mare pentru a putea furniza
Inginerului o copie a înregistrării video şi un raport.

Infiltratii
Conductele care nu se află sub presiune (inclusiv tunelurile) şi gurile de canal trebuie să fie testate în vederea
verificării infiltrării după umplere. Toate intrările în sistem trebuie să fie închise eficient şi orice tipuri de scurgeri
reziduale vor fi verificate în ceea ce priveşte infiltrarea.
Conducta cât şi gurile de canal vor fi acceptate ca fiind satisfăcătoare în cazul în care infiltrarea, inclusiv infiltrarea
în gurile de canal, în decursul a 30 de minute nu depăşeşte 0,2 litri per metru liniar per metru de diametru intern
nominal.
Fără a ţine seama de îndeplinirea în mod satisfăcător a testelor menţionate mai sus, în cazul în care există orice fel
de scurgere de apă la intrarea în conductă la punctul în care se poate localiza fie prin intermediul unei inspecţii
vizuale fie prin intermediul unei inspecţii CCTV, Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a opri o astfel
de infiltrare.

Testarea Conductelor aflate sub presiune (fără a include şi pe cele din PVC sau din Polietilenă)
Întreaga conductă va trebui verificată în ceea ce priveşte presiunea.
Aparatele de măsurat folosite pentru testarea conductelor aflate sub presiune vor fi fie cele convenţionale de tip
circular, nu mai puţin de 200 mm diametru, calibrate în metrii, sau vor avea un tip de indicator digital care va fi capabil
să citească mărirea la 0,1 presiune hidrostatică. Înainte de folosirea oricărui tip de dispozitiv de măsurarea,
Antreprenorul se va asigura că acesta a fost verificat independent şi se va asigura de asemenea că un certificat cu
dată va fi emis pentru a menţionat acurateţea acestuia.
Înainte de testare, vanele trebuie verificate şi sigilate, secţiunile conductei trebuie umplute cu apă iar aerul trebuie
eliberat. După ce aceasta a fost umplută, conductele trebuie să fie lăsate la presiunea de operarea pentru o durată
de 24 de ore, pentru a atinge condiţiile stabile pentru începerea testului propriu-zis.
Presiunea din conductă trebuie apoi ridicată încet până la presiunea de testare care este atinsă în cel mai jos punct
al secţiunii, iar presiunea trebuie să fie menţinută la acest nivel prin pompare dacă este necesar pentru o durată de
1 oră. Pompa va fi apoi deconectată, şi nu se va mai permite accesul apei pentru a intra în conductă pentru o perioadă
de o oră. La terminarea acestei perioade presiunea originală va fi restaurată prin pompare şi pierderea măsurată prin
retragerea apei din cadrul conductei până în momentul în care presiunea ajunge la valorile de terminarea a testului.
Pierderile care sunt permise nu vor depăşi 2 litri per metru diametru intern nominal per lungime de un kilometru
presiune hidrostatică (calculată la presiunea hidrostatică medie aplicată secţiunii respective) per 24 de ore.
Presiunea va fi de aproximativ 1,5 x presiune de lucru, cu valorile minime specificate la 2.28 şi 2.89 excepţie făcând
cazurile unde sunt date alte tipuri de instrucţiuni din partea Inginerului. Testele de presiune pot varia în funcţie de
materiale şi de localizarea testului.
Toate aparatele de testare şi toate materialele inclusiv capetele, flanşele oarbe, etc. vor fi furnizate de către
Antreprenor. Antreprenorul va pune la dispoziţie toate fabricile şi toate materialele necesare pentru efectuarea testării
de presiune.
Antreprenorul va fi responsabil de furnizarea de apă pentru testarea presiunii. Apa pentru eliminare trebuie să fie
canalizată către cel mai apropiat curs de apă sau sistem de scurgere a apelor pluviale după modul în care acest
lucru este aprobat de către Inginer.
Pentru toată durata testului, vanele de aer vor fi izolate, iar pachetele de vane vor fi strânse acolo unde acest lucru
este aplicabil, şi vor fi reajustate după efectuarea cu succes a testului respectiv.
2. RETELE CANALIZARE

Testele de aer nu vor fi permise.


Testarea hidrostatică a presiunii conductelor de oţel trebuie să fie efectuată după cum este specificat în liniile
directoare naţionale. Testul de presiune pentru conductele de oţel trebuie să fie 1,5 ori faţă de presiunea de lucru cu
valorile minime specificate în cadrul secţiunilor 2.25 şi 2.89, excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel de
către inginer.
Testarea hidrostatică a conductelor sub presiune din fier flexibil se va face conform instrucţiunilor la nivel
naţional. Presiunea de testare pentru ţevile flexibile din fier va fi presiunea de lucru 5 bar, cu un minim al valorilor
menţionate în 2.28 şi 2.89, exceptând alte instrucţiuni ale Inginerului
Pentru toate celelalte conducte sub presiune testarea presiunii nu va fi mai mică decât presiunea maximă în condiţii
normale de operare sau presiunea maximă cauzată prin pomparea împotriva unei vane închise. Antreprenorul va
calcula aceste vane pe baza unui anumit model specific de pompe instalate pentru a efectua testele în mod
corespunzător.
Testele de presiune la cel mai scăzut punct al conductei nu vor depăşi presiunea maximă recomandată pentru
conducta respectivă care este testată.
Acolo unde o nouă conductă trebuie conectată la conducta existentă, noua conductă va fi testată până la punctul de
conectare. După testare, conexiunea va fi efectuată şi va fi expusă pentru efectuarea inspecţiei vizuale de către
Inginer. Conducta va fi acceptată numai dacă nici un fel de scurgere nu va fi detectată în condiţii normale de presiune
după o perioadă de 24 de ore.
Înainte de testarea presiunii conductei Antreprenorul va trimite pentru aprobare Inginerului detaliile tuturor blocurilor
temporare. Aceste detalii vor fi trimise cu suficiente calcule pentru a demonstra că blocurile respective vor rezista la
presiunea de testare specificată. Antreprenorul va trimite aceste detalii în termen de 10 zile lucrătoare înainte
începerea testului specific.

Testarea Conductelor din PVC şi Polietilenă


Testarea trebuie efectuată în conformitate cu recomandările producătorului.
Testarea presiunii hidrostatice pentru conductele de polietilenă trebuie să fie de 1,5 faţă de presiunea sistemelor
stabilite la 10 bari şi de 1,5 ori faţă de presiunea de lucru pentru sistemele de 12 sau 16 bari cu valorile minime,
excepţie făcând cazurile unde se specifică altfel de către Inginer.
Testarea hidrostatică a conductelor de PVC-U trebuie să fie efectuate în conformitate cu liniile directoare naţionale
sau în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Testarea presiunii pentru conductele de PVC-U va fi cea mai
mare la presiunea stabilită şi de 1,5 mai mare la presiunea de lucru cu valorile minime specificate în secţiunile 2.28
şi 2.89, excepţie făcând cazurile unde se specifică altfel de către Inginer.

Curatarea finala a Conductelor de apă in retea


La terminarea testului hidraulic pentru conductele de apă pistoane de spumă vor fi trecute prin conducta respectivă
pentru curăţarea finală. Această operaţiune va fi efectuată pana cand se obţine apa curată de spalare.
Recuperarea acestor tampoane de spumă trebuie să fie supravegheată de către Inginer.
Contractantul va furniza toate tampoanele şi toate instrumentele necesare pentru efectuarea acestei operaţiuni
asupra conductei respective.
Această operaţiune va fi efectuată folosind un tampon tare şi apoi un tampon moale de spumă. Ambele tipuri de
tampoane vor fi trecute prin conductă pe parcursul aceleiaşi operaţiuni de curăţare.
Operaţiunile de curăţare trebuie repetate până când apa care se scurge este curată.
Tampoanele respective trebuie verificate vizual pentru a vedea dacă sunt curate şi înainte de a fi folosite acestea
trebuie ţinute peste noapte în 5 mg/l de soluţie pe bază de clor. Spaţiul dintre aceste tampoane trebuie de asemenea
umplut cu astfel de soluţie.
Numai personalul Angajatorului va opera vanele acolo unde acest lucru este necesar, iar Contractantul va furniza
Inginerului o notificare înainte cu 2 zile astfel încât să se poată oferi o supraveghere adecvată.

Dezinfectarea, Prelevarea probelor şi Operarea Conductelor de Apă


După dezinfectare, preluarea mostrelor bacteriologice şi chimice pentru secţiunile terminate ale conductei de apă şi
ale conductelor de comunicare, Contractantul nu va folosi nici un fel de vane şi nici nu va efectua nici un fel de
acţiune care ar putea interacţiona cu folosirea conductei.
Preluarea mostrelor bacteriologice pentru secţiunile terminate, mostre de apă potabilă din cadrul conductelor, trebuie
să fie efectuată de către Angajator, excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel în Contract.
Contractantul va respecta următoarea procedură atunci când va efectua operaţiunea de clorurare.
a. Contractantul va pune la dispoziţie anumite puncte pe parcursul conducte, la care vor fi luate mostrele pentru a
verifica nivelul de clor din apa din conductă sau pentru a prelua mostrele bacteriologice. Acolo unde este posibil se
poate folosi un hidrant şi locaţii pentru vane de aer.
b. Înainte de începerea operaţiunii de clorurare, conducta de apă potabilă va fi curăţată şi va fi testată presiunea
după cum este specificat, şi conducta va fi lăsată plină cu apă.
c. Pe parcursul procedurii de clorurare, trebuie luate anumite măsuri de precauţie pentru a se asigura că apa care
este clorurată prea mult nu poate intra în sistemul existent de distribuţie. Singura legătură dintre sistemul şi noua
conductă va fi efectuat prin intermediul unei conexiuni temporare, de exemplu prin intermediul unui furtun de incendiu
situat între cei doi hidranţi inclusiv imposibilitatea de întoarcere şi verificarea vanelor care trebuie deconectate atunci
când acestea nu sunt folosite.
d. Clorurarea folosind clor gazos sau soluţie de hipoclorit de sodiu, aprobată de către Inginer va trebui efectuată
prin în obligarea apei să curgă constant în conductă din sistemului existent de distribuţie, sau agentul de clorurare
2. RETELE CANALIZARE

poate fi introdus continuu la o rată suficientă pentru a menţine clorura reziduală la nu mai puţin de 25 miligrame per
litru (mg/l). Această clorură reziduală minimă va fi prezentă pe toată lungimea conductei. Trecerea unui element
poluat de apă clorurată prin conductă nu va fi acceptată.
e. Conducta va fi lăsată cu această concentraţie pentru minim 24 de ore.
f. Operaţiunea trebuie efectuată de mai multe ori pentru toate conductele, vanele şi hidranţii pentru a se asigura
că soluţia de clorurare a intrat în contact cu toate elementele.
g. După 24 de ore de contact, soluţia de clorurare va fi eliminată odată cu apa principală inclusiv prin curăţarea
fiecărui fiting şi a capetelor fiecărei ramuri a conductei respective. Clorura reziduală va fi verificată frecvent.
Eliminarea apei atunci când clorura reziduală descoperită nu este mai mare decât apa care apare.
h. Mostrele trebuie prelevate de către Angajator din apa principală şi de la capătul conductei şi de la toate
ramificaţiile acesteia. În cazul unor conducte mai lungi, vor fi prelevate mostre suficiente pentru a prezenta calitatea
generală. Reziduurile de clorură vor fi măsurate la momentul la care mostrele au fost prelevate.
i. După eliminarea apei care are o concentraţie mare de clor, noua conductă va fi lăsată umplută cu apă pentru 24
de ore înainte de efectuare operaţiunii de preluare de mostre. Conducta nu va fi acceptată ca fiind dezinfectată în
mod satisfăcător până în momentul în care mostrele obţinute din cadrul acesteia nu vor respecta standardele de
calitate ale angajatorului referitoare la apa potabilă.
j. Contractantul va permite cel puţin 3 zile lucrătoare pentru ca rezultatele să fie disponibile după prelevarea
mostrelor şi for fi corespunzătoare numai în cazul în care coliformii şi E.coli sunt sub limita de organisme per 100 ml.
k. În cazul apariţiei unor mostre care nu sunt satisfăcătoare, procedura de curăţare trebuie efectuată în totalitate
sau parţial acest lucru fiind hotărât de Inginer.
l. După ce testul bacteriologic a fost efectuat cu succes şi conexiunile finale au fost efectuate conducta va putea fi
pusă în funcţiune în termen de 72 de ore.
Antreprenorul va pune la dispoziţie toată forţa de muncă necesară, toate fitingurile necesare, toate pompele (pentru
apă, umplere şi golire), conductele temporare, robinetele de golire şi conexiunile pentru transferarea apei de la cea
mai apropiată sursă de apă, clorurarea şi declorurarea echipamentului şi a materialului şi toate celelalte aparate care
sunt necesare pentru a respecta această Clauză.

Curăţarea Structurilor
La terminarea construcţiei, şi înainte de efectuarea operaţiei de dezinfectare, suprafeţele interne şi structurile
desemnate pentru a reţine orice fel de lichide apoase, trebuie curăţate foarte bine pentru a elimina tot uleiul, şi orice
alte materiale nocive.
Dacă nu este menţionat altfel de Inginer, numai apa potabilă trebuie folosită pentru curăţarea, testarea şi sterilizarea
structurilor respective.

Testarea Structurilor din Beton care Reţin Apa


După curăţarea şi pe cât de mult posibil după orice activitate de umplere aceasta este poziţionată opus faţă de feţele
peretelui, iar structurile de reţinere a apei vor fi umplute la o rată uniformă dar nu mai mare de 2 m în 24 de ore. O
anumită perioadă de 3 zile trebuie oferită de către Antreprenor pentru stabilizare, după care nivelul apei va fi
înregistrat prin intermediul unor metode aprobate la intervale zilnice pentru o perioadă de test de 7 zile. Pe parcursul
perioadei de testate, cantitatea totală care este permisă a fi eliberată, după luarea in calcul a evaporării şi a căderilor
de ploaie, nu va depăşi 1/500 din adâncimea medie a apei la structura respectivă sau 10 mm, oricare dintre acestea
ar fi mai mică.
Fără a ţine seama de îndeplinirea satisfăcătoare a testului, orice fel de scurgere vizibilă pe părţile exterioare ale
structurii vor fi oprite. Orice fel de fisuri care pot apăra în pereţii respectivi, acolo unde este aplicabil, trebuie
gestionate din interior.
Testul hidraulic trebuie efectuat după efectuarea cu succes a testului pentru acoperiş.
Camerele interne adiacente din cadrul unei structurii trebuie să fie testate secvenţial cu camerele adiacente golite.
La îndeplinirea satisfăcătoare a testului, structurile trebuie golite pe cât de mult posibil, excepţie făcând cazurile în
care apa poate fi folosită pentru alte tipuri de activităţi.
Pentru structurile care sunt deschise în partea superioară Antreprenorul va furniza şi va localiza, adiacent structurii
care face subiectul testului, o cisternă deschisă din plastic cu suprafaţa plană minimă de 1 m2. Această cisternă
trebuie umplută până la 50 mm sub partea superioară şi un dispozitiv de măsurare a nivelului trebuie folosit pentru
a evalua evaporarea pe durata testării structurii.
Acolo unde există anumite compartimente interne acestea trebuie testate separate.
Dezinfectarea Structurilor pentru Apă Potabilă
Imediat după acceptarea oricărei structuri pentru apă potabilă, interiorul acestora trebuie dezinfectat folosind apă
clorurată pentru a da reziduuri de nu mai puţin de 50mg/l de clorură pură. Structura trebuie golită, eliminată cu apa
principală şi apoi umplută cu apă care prezintă clorură în valoare de 0,5 mg/l faţă de nivelul normal superior al apei.
După 24 de ore Inginerul va stabili ca mostrele să fi prelevate pentru a se efectua analiza bacteriologică. Structura
nu va fi dezinfectată dacă nu sunt prezenţi coliformi în mostrele prelevate. În cazul în care există astfel de cloroformi
în mostrele prelevate Inginerul va stabili prelevarea unor altor mostre care vor fi prelevate din cadrul structurii şi
structura va fi dezinfectată.
Odată ce testul bacteriologic a fost efectuat cu succes structura va fi pusă în funcţiune în termen de 24 de ore, în
caz contrar o re-sterilizare va fi necesară iar procedurile prezentate în Clauzele 7.16.1 şi 7.16.2. vor fi repetate.
2. RETELE CANALIZARE

Apa pentru Testare, Curăţarea şi Dezinfectarea


Apa pentru testarea, curăţarea şi dezinfectarea conductelor şi a structurilor trebuie preluată din sistemele de furnizare
existente dacă acest lucru este făcut posibil prin intermediul Contractului. Antreprenorul va face toate demersurile
necesare pe lângă autoritatea responsabilă de furnizarea apei referitor la aceste facilităţi de furnizare sau va efectua
demersuri alternative dacă acest lucru este necesar.
Conductele fixe folosite pentru obţinerea apei din cadrul sistemului public de alimentare cu apă vor trebui aprobate
de către autoritate furnizoare de apă şi vor fi trimise acestora pentru inspectare şi pentru aprobare dacă este necesar.
Un sistem de verificare a vanelor va fi încorporat în sistemul respectiv între conducta publică de furnizare cu apă şi
conducta sau structura care urmează a fi umplută pentru a preveni acţiunea de sifonare.
Apa pentru acţiunile de curăţare, testare şi sterilizare va fi preluată la momente bine stabilite şi într-un mod aprobat
de către Inginer şi de către autoritatea furnizoare de apă.

Eliminarea apei folosită la Curăţare, Testare sau Dezinfectare


Facilităţile trebuie să fie echipate pentru eliminarea apei folosite pentru dezinfectare, curăţare sau testare.
Descărcările de apă în canalizări nu vor avea loc fără aprobarea Autorităţii responsabile de sistemul de canalizare.
Apa folosită pentru curăţare, testare sau dezinfectare a structurilor sau conductelor trebuie să fie asigurată înainte
de descărcarea în mediul înconjurător.
După efectuarea testelor de apă, asupra conductelor şi structurilor acestea trebuie golite pe cât de mult posibil.
Descărcarea apei clorurate în cadrul unui curs de apă, în gurile de canal sau în scurgerile de apă de la suprafaţă
trebuie efectuată cu foarte mare atenţie pentru a proteja mediul înconjurător.
Acolo unde nu sunt disponibile facilităţile adecvate pentru eliminare apei clorurate, trebuie efectuată operaţiunea de
de-clorurare înainte de eliminarea acesteia.

Testarea structurilor de reţinerea a apei, structuri care nu sunt din beton


După curăţare şi înainte umplerea externă a structurii, aceasta trebuie umplută până la nivelul său de umplere la rata
aprobată de către producătorul structurii respective, după cum este detaliat în Contract. Nivelul apei va fi atunci
înregistrat prin mijloace aprobate timp de 3 zile. Cisterna ca trece testul respectiv dacă nu există nici un fel de
schimbare majoră a nivelului apei după luare în considerare a evaporării şi a precipitaţiilor, şi că nu există nici un fel
de semne vizibile de scurgere din pereţii sau fin baza structurii.
Acest test va fi efectuat numai după testarea cu succes a oricăror tipuri de structuri de acoperişuri.
Compartimentele externe trebuie să fie testate separat.

Realizarea testului de etanseitate pentru conducte care functioneaza cu nivel liber


Testul de etanseitate trebuie efectuat pentru conductele de canalizare, racorduri, caminele de vizitare si caminele de
racord.
Proba de etanseitate se executa conform prevederilor SR EN 1610 din noiembrie 2000 – „Executia si incercarea
racordurilor si retelelor de canalizare”.
Proba de etanseitate se poate realiza fie prin metoda cu aer fie prin metoda cu apa. Se pot utiliza probe diferite
pentru tuburi si pentru camine, fie ele de vizitare sau de racord. In cazul probei cu aer, daca nu se finalizeaza cu
succes, numarul de teste poate fi nelimitat; se recomanda insa ca dupa prima esuare sau dupa esuari repetate, sa
se aplice proba cu apa, rezultatul acestei probe trebuind sa fie singurul decisiv. In situatiile in care nivelul panzei
freatice se gaseste peste generatoarea superioara a tubului, se poate prevedea ca si conditie specifica o incercare
de infiltratie.
Prima proba se poate efectua inaintea executarii umpluturii laterale. Pentru acceptarea finala insa, reteaua va trebui
testata dupa executarea umpluturii si retragerea sprijinirilor transeei.

Proba cu aer
Timpii de proba pentru retele, cu exceptia caminelor de vizitare si de racord, sunt indicati in SR EN 1610/2000 functie
de diametrul tubului si conditiile de proba.
Se vor utiliza dopuri etanse corespunzatoare pentru evitarea aparitiei erorilor datorate aparaturii de proba. Pentru
diametrele mari se va acorda o atentie speciala in timpul efectuarii probei, din motive de securitate.
In efectuarea probei cu aer pentru camine apar o serie de dificultati.
Timp de 5 minute se va mentine o presiune initiala mai mare cu cca. 10% fata de presiunea de proba, apoi presiunea
trebuie redusa la presiunea de proba indicata in tabelul de mai jos (extras din standardul amintit), in conformitate cu
conditiile LA, LB, LC sau LD. In cazul in care caderea de presiune masurata la sfarsitul timpului de proba este mai
mica decat Δp precizata in tabelul de mai jos atunci reteaua se considera conforma. Aparatura utilizata pentru
masurarea caderii de presiune trebuie sa permita masurarea cu o exactitate de 10% din Δp. Exactitatea de masurare
a timpului trebuie sa fie 5 s.

Tabel Error! No text of specified style in document.-11. Presiunea de proba, caderea de presiune si timpul de proba
pentru probele cu aer

Material Conditie po*) Δp Timpul de proba [min]


de proba [Mbar (kPa)] DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000
LA 10 2,5 5 5 5 7 11 14 18
Tub

neu
bet

dat
uri

on
de

(1) (0,25)
e
2. RETELE CANALIZARE

Material Conditie po*) Δp Timpul de proba [min]


de proba [Mbar (kPa)] DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000
LB 50 10 4 4 4 6 8 11 14
(5) (1)
LC 100 15 3 3 3 4 6 8 10
(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 1,5 2 3 4 5
(20) (1,5)
Kp**) 0,058 0,058 0,053 0,040 0,0267 0,020 0,016
LA 10 2,5 5 5 7 10 14 19 24
Tuburi de beton, plastice

(1) (0,25)
LB 50 10 4 4 6 7 11 15 19
si alte materiale

(5) (1)
LC 100 15 3 3 4 5 8 11 14
(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 2 2,5 4 5 7
(20) (1,5)
K**) 0,058 0,058 0,040 0,030 0,020 0,015 0,012

*) Presiune peste presiunea atmosferica;


l po
**) t = K ∙ln p -∆p unde t este timpul de proba in minute, rotunjit la jumatatea de minut cea mai apropiata cand
p o
t ≤ 5 min. Pentru tuburile de beton neudate, Kp = 16/DN cu un maximum de 0,058. Pentru tuburile de beton udate si
toate celelalte materiale, Kp = 12/DN cu un maximum de 0,058; ln = loge.

Proba cu apa
Presiunea de proba este cea care rezulta de la, sau la - umplerea sectiunii de proba pana la nivelul terenului si la
inaltimea caminelor amonte sau aval dupa caz, care este echivalenta cu un maxim de presiune de 50 kPa si un
minim de presiune de 10 kPa, masurata la generatoarea superioara a tubului.
Pentru retele care pot intra sub presiune temporar se pot adopta presiuni de proba mai ridicate (a se consulta
prevederile SR EN 805/2000).
Odata reteaua si/sau caminele umplute si puse sub presiunea de proba stabilita, poate sa fie necesara impregnarea
retelei. In general este suficienta o perioada de impregnare de o ora. Pentru conditii climatice mai uscate poate fi
necesara extinderea duratei.
Durata probei va fi de 30 ± 1 min.
Presiunea trebuie mentinuta aproape cu 1 kPa de presiunea stabilita ca fiind presiunea de proba, cu restabilirea
nivelului initial de apa. Pentru a satisface aceasta conditie, cantitatea totala de apa adaugata in timpul probei trebuie
masurata si marita, nivelul apei fiind acela care corespunde la presiunea stabilita.
Conditia probei este indeplinita daca cantitatea de apa adaugata nu este mai mare decat:
• 0,15 l/m2 (de suprafata interioara udata) timp de 30 min. - pentru retele;
• 0,20 l/m2 timp de 30 min. - pentru retele si camine;
• 0,40 l/m2 timp de 30 min. - pentru camine de vizitare si camine de racord.

Daca nu exista conditii contrare, pentru retelele cu DN > 1000 mm, in general pot fi acceptate probe individuale ale
tuturor imbinarilor in locul probei de ansamblu a intregii retele.
Pentru proba unei singure imbinari, suprafata de referinta in metoda cu apa corespunde la aceea a unui tub de 1 m
lungime. Conditiile trebuie sa fie cele de mai sus cu o presiune de proba de 50 kPa la nivelul generatoarei superioare
interioare a tubului.
Conditiile de proba ale metodei cu aer trebuie sa urmeze principiile indicate anterior pentru acest tip de proba si sa
faca obiectul unei specificatii speciale.
Testarea cu aer sub presiune
Un test alternativ de detectare a pierderilor pentru sistemele de conducte gravitaţionale (PN ≤ 1 bar) poate fi realizat
cu aer sub presiune în loc de apă. În afară de atenţia de rutină, precauţiile normale şi procedurile tipice utilizate
pentru această operaţiune, trebuie să se ţină cont de următoarele recomandări:
• Ca şi în cazul testării cu apă, conducta trebuie testată pe segmente mici;
• Se asigură că, conductele şi piesele speciale sunt adecvat montate şi ancorate împotriva presiunii interne;
• Se presurizează uşor sistemul până la 24 kPa. Presiunea trebuie reglată pentru a se preveni supra-
presurizarea (maxim 35 kPa);
• Se permite temperaturii aerului să se stabilizeze pentru câteva minute, în acest răstimp menţinându-se
presiunea la 24 kPa;
• În timpul acestei perioade de stabilizare este bine să se verifice toate ieşirile cu o soluţie de săpun pentru a
detecta pierderile. Dacă se descoperă o pierdere la o îmbinare, se relaxează presiunea sistemului, se etanşează
trecerea sau ieşirea detectată cu pierderi şi se începe din nou procedura de la pasul 3;
• După perioada de stabilizare, se ajustează presiunea aerului la 24 kPa şi se închide sau se deconectează
alimentarea cu aer;
• Sistemul de conducte trece acest test dacă, căderea de presiune este de 3.5 kPa sau mai puţin pe parcursul
perioadelor de timp date în tabelul de mai jos;
2. RETELE CANALIZARE

• Secţiunea testată de conductă nu trece de cerinţele de acceptare pentru testul cu aer sub presiune iar
cepurile pneumatice pot fi cuplate foarte apropiate unul de celălalt şi mişcate în susul şi în josul conductei, repetând
testul la fiecare nouă locaţie, până când este detectată pierderea. Această metodă de detectare a pierderii este foarte
exactă, conducând la localizarea pierderii în unul sau doi metri. În consecinţă, suprafaţa care trebuie excavată pentru
a face reparaţiile este minimizată, având ca rezultat costuri scăzute cu reparaţiile şi economie considerabilă de timp.
Notă. Într-o conductă sub presiune este înmagazinată o cantitate considerabilă de energie. Această observaţie
este valabilă cu atât mai mult cu cât aerul (chiar la presiuni joase) este mediul de testare. Deci este necesar să se
acorde o foarte mare atenţie blocării tronsonului de conductă la schimbări în direcţie liniară şi trebuie de asemenea
urmate prescripţiile furnizorului pentru dispozitive cum ar fi cepurile pneumatice.

Tabel Error! No text of specified style in document.-12. Timpul de testare pentru testul cu aer sub presiune.

Diametrul Timpul Diametrul Timpul


(mm) (min) (mm) (min)
100 2.50 1000 25.00
150 3.75 1100 27.50
200 5.00 1200 30.00
250 6.25 1300 32.50
300 7.75 1400 35.00
350 8.75 1500 37.50
400 10.00 1600 40.00
500 12.50 1800 45.00
600 15.00 2000 50.00
700 17.50 2200 55.00
800 20.00 2400 60.00
900 22.50

Note: - Acest test va determina rata la care aerul sub presiune va fi evacuat printr-o
secţiune izolată a conductei. Este potrivit pentru determinarea prezenţei sau absenţei unei avarii a conductei
şi/sau îmbinării asamblate necorespunzător.
Prin acest test nu se intenţionează indicarea limitelor pierderilor de apă. Dacă tronsonul de conductă nu trece testul
cu aer sub presiune, nu ar trebui respins până nu se efectuază şi un test hidraulic.

• Testarea îmbinărilor pentru conducte


Echipamentul portabil de testare hidraulică în teren a îmbinării poate fi comandat special şi furnizat pentru diametre
de 700 mm.
Acest echipament se poate utiliza pentru testarea internă a îmbinărilor de conducte. Este necesar ca pentru fiecare
conductă adiacentă îmbinării supusă testării să fie realizată suficient umplutura pentru a se preveni mişcarea
conductei în timpul testării.
Este foarte important de ştiut că acest echipament este proiectat să permită testarea unei îmbinări pentru a se verifica
dacă a fost asamblată corect, cu garniturile în poziţia corectă. Acest echipament este limitat la o presiune maximă
de testare de 6 bari.
• Realizarea testului de presiune pentru conducte cu comportament vasco-elastic care functioneaza
sub presiune
Testul de presiune pentru conductele care functioneaza sub presiune se va executa in conformitate cu prevederile
standardului SR EN 805/2000.
Testul de presiune pentru conductele din polietilena va urma o procedura speciala care tine cont de fluajul
caracteristic acestui material.
Procedura completa de proba cuprinde o faza preliminara ce include o etapa de relaxare, o proba de cadere de
presiune si o faza de proba principala.

Faza preliminara. Realizarea acestei faze este o conditie prealabila pentru faza de proba principala. Scopul acesteia
este de a crea conditiile initiale pentru variatiile de volum care depind de presiune, de timp si de temperatura.
Dupa umplere si dezaerisire, se readuce presiunea la presiunea atmosferica si se permite un timp de relaxare de cel
putin 60 minute pentru a elimina orice efort datorat presiunii; se va evita orice intrare de aer.
Dupa timpul de relaxare, se creste presiunea in mod uniform si rapid (in mai putin de 10 minute) pana la presiunea
de proba a retelei, STP. Se mentine STP pentru o perioada de 30 minute pompand continuu sau intermitent, timp in
care se verifica conducta pentru a se detecta pierderile evidente.
Se lasa un timp suplimentar de 1 ora fara a pompa, timp in care conducta poate curge vasco-elastic. Se masoara
presiunea remanenta la sfarsitul acestei perioade.
In cazul in care faza preliminara este reusita, se va continua procedura. Daca presiunea a scazut cu mai mult de
30% din STP, se opreste faza preliminara si se readuce presiunea la presiunea atmosferica. Se examineaza si se
revad conditiile de proba (influenta temperaturii, indicele de pierdere de apa etc). Nu se reia procedura decat dupa
un timp de relaxare de minim 60 minute.
2. RETELE CANALIZARE

Proba la caderea de presiune. Rezultatele fazei de proba principala sunt credibile numai daca volumul de aer inchis
in tronsonul de proba este suficient de redus. Se vor parcurge obligatoriu urmatoarele etape: se va reduce rapid
presiunea efectiva masurata la sfarsitul fazei preliminare, extragand apa astfel incat sa se produca o cadere de
presiune, Δp, cuprinsa intre 10 si 15% din STP. Se masoara cu precizie volumul extras. Se calculeaza pierderea de
apa admisibila ΔVmax cu ajutorul formulei urmatoare si se verifica ca volumul extras ΔV sa nu depaseasca ΔVmax:
1 D
∆Vmax =1,2 ∙V ∙ ∆p ∙ [ + ]
Ew e∙ER

unde:
ΔVmax pierdere de apa admisibila, [l];
V volumul tronsonului de conducta de incercat, [l];
Δp caderea de presiune, [kPa];
Ew modulul de elasticitate al apei, [kPa];
D diametrul interior al tubului, [m];
e grosimea peretelui tubului, [m];
ER modulul de elasticitate la incovoiere transversala, al peretelui tubului, [kPa];
1,2 factor de corectie ce tine cont de continutul admisibil de aer, in timpul fazei principale de proba.
Pentru interpretarea rezultatului se va va utiliza valoarea corecta pentru ER, ce corespunde la temperatura si la
durata de proba. Pentru diametre mici si tronsoane scurte de incercare, se vor masura de asemenea cu cea mai
mare precizie posibila Δp si ΔV.
Daca ΔV este mai mare decat ΔVmax, se intrerupe proba, se repune conducta la presiunea atmosferica si se
aeriseste din nou.

Faza de proba principala. Fluajul vasco-elastic datorat efortului produs de STP este intrerupt prin incercarea de
cadere a presiunii. Reducerea rapida a presiunii conduce la o contractie a conductei.
Se urmareste si se noteaza timp de 30 minute (faza de proba principala) cresterea presiunii datorita contractiei. Faza
de proba principala se considera satisfacatoare daca curba presiunilor prezinta o tendinta ascendenta si in niciun
caz una descendenta in acest interval de 30 minute, care este considerat suficient de lung, pentru a da o indicatie
corecta. Daca in acest interval curba presiunilor prezinta o tendinta de scadere, acest lucru indica o pierdere de apa
in retea.
In caz de incertitudine se prelungeste faza de proba principala pana la o durata totala de 90 de minute, caz in care
caderea de presiune este limitata la 25 kPa, incepand de la valoarea maxima atinsa in faza de contractie.
Daca presiunea cade cu mai mult de 25 kPa, proba nu este considerata satisfacatoare. Este indicat sa se verifice
toate racordurile mecanice inainte de inspectia vizuala a imbinarilor sudate. Se corecteaza orice defect al instalatiei
descoperit cu ocazia probei si se repeta proba.
Repetarea fazei principale de proba nu se poate realiza decat urmand procedura completa, incluzand aici si cele 60
minute ale timpului de relaxare al fazei preliminare.

Curatarea conductelor de canalizare


Se pot folosi diferite metode de curatare ale conductelor de canalizare. Metoda cea mai adecvata se alege in functie
de tipul, diametrul si gradul de blocare.
Pentru curatarea interioara a conductei toate metodele prevad utilizarea unor mijloace mecanice sau a jetului de
apa.
In cazul in care sunt utilizate mijloace mecanice se recomanda utilizarea sarpelui sau a unui dispozitiv de plastic
pentru a nu se deterioara interiorul conductei.
In unele tari curatarea conductelor de apa reziduala se face cu jet de inalta presiune.Aceasta metoda de curatare
poate deterioara materialul conductei daca nu este aplicata in conditii adecvate. Pe baza experientelor facute cu
conducte la curatarea cu jet de inalta presiune trebuie respectate urmatoarele instructiuni pentru a evita deteriorarea
conductelor:

Curatarea conductelor de canalizare si transport de ape reziduale


• mentinerea unei presiuni maxime la duza de 120 bar. Datorita suprafetei interioare netede a conductelor o
curatare temeinica si indepartarea blocajelor este posibila de regula si la o presiune mult mai mica decat aceasta;
• sunt de preferat duzele cu jet circular. Frezele de canal si duzele agresive cu potential sporit de deteriorare
trebuie evitate;
• unghiul jetului de apa nu are voie sa depaseasca 30 grade. Pentru conductele sunt suficiente unghiuri mai
mici de 20 grade;
• numarul de duze trebuie sa fie de 6 pana la 8 iar diametrul duzei trebuie sa aiba minim 2,4 mm;
• corpul exterior al duzei trebuie sa fie neted iar greutatea duzei nu are voie sa depaseasca 4,5 kg; lungimea
duzei raportata la greutatea de 4,5 kg nu trebuie sa depaseasca 17 cm. Duzele mai usoare (in jur de 2,5 kg) trebuie
utilizate la diametre nominale mici si medii (DN 100÷800).
• trebuie evitate vitezele mari de introducere si extragere (>30 m/min); functionarea in gol a duzei este exclusa
in orice caz;
• utilizarea saniei de curatare confera o curatare care menajeaza conducta prin pastrarea unei distante mai
mari a duzei fata de talpa conductei;
2. RETELE CANALIZARE

utilizarea de echipamente care nu intrunesc criteriile mentionate mai sus ar putea duce la o suprasolicitare a
conductei si in consecinta la deteriorarea acesteia; exfolierea superficiala si pe alocuri a stratului de protectie nu
influenteaza functia sistemului de conducte si in consecinta nu fac obiectul modificarii de material.

LUCRĂRI DE EXECUTARE A TUNELURILOR – SUBTRAVERSARI PRIN FORAJ ORIZONTAL

Galerii, tuneluri şi puţuri


La excavarea galeriilor, tunelurilor şi puţurilor, Constructorul va furniza o capacitate de excavare suficientă pentru a
evita nevoia de a înlătura materialul excavat din puţurile, tunelurile sau galeriile săpate, activitatea desfăşurându-se
între ora 19 din orice zi şi ora 7 din ziua următoare.
Constructorul se va strădui să se asigure că volumul de material excavat nu depăşeşte volumul net al excavării
tunelului sau a puţului.
Va fi responsabilitatea Constructorului să decidă şi să execute orice investigaţie a solului sin faţa gurii de intrare în
orice tunel, galerie sau puţ, suplimentar celei descrise în Contract.
Excavaţiile pentru galerii şi tuneluri vor fi susţinute corespunzător în mod permanent. Gurile tuturor tunelurilor şi
galeriilor, exceptându-le pe cele în teren stâncos, vor fi complet închise de fiecare dată când lucrările de excavaţie
sunt întrerupte pentru o perioadă ce depăşeşte 12 ore.
Toate puţurile funcţionale, în afara cazului în care este altfel permis, vor fi dotate cu portavoce sau telefoane, în
comunicare cu lucrările subterane. Astfel de telefoane şi portavoce vor fi dotate cu sisteme de semnalizare cu lumină
colorată.

Deschideri în tuneluri
Constructorul va furniza Inginerului schiţe care să prezinte propunerile acestuia pentru executarea deschiderilor în
puţuri şi tuneluri. Aceste schiţe vor include detalii ale suporturilor temporare pentru căptuşeală şi sol. Deschiderile
din puţuri şi tuneluri vor fi executate numai după ce segmentele au fost injectate.

Căptuşeli compartimentate de puţuri şi tuneluri


Înainte ca fiecare inel al fiecărei căptuşeli compartimentate să fie construit, orice material liber sau alte obstrucţii vor
fi înlăturate de pe suprafaţa excavată expusă.
Segmentele vor fi ridicate şi asamblate in-situ, inel cu inel, iar feţele rosturilor vor fi curăţate la ridicare. Căptuşeala
va fi executată imediat după ce solul a fost excavat.

Puţurile şi tunelurile vor fi impermeabile


Puţurile şi tunelurile vor fi impermeabile, fără a se identifica un debit de apă are să penetreze fie căptuşeala primară
sau cea secundară.
Garniturile de etanşare hidrofilă vor fi dintr-un cauciuc extrudat de dimensiuni adecvate, pentru a corespunde
canelurilor din segmentele de beton. Profilul şi dimensiunea garniturii de etanşare şi utilizarea unui manşon vor trebui
aprobate de către Inginer.
Garniturile de etanşare elastometrice vor consta într-un compus bazat pe EPDM. Formula şi proprietăţile materialului
propus vor fi înaintate Inginerului pentru a fi aprobate. Constructorul va demonstra, prin calcul sau modelare
matematică, faptul că garnitura de etanşare poate rezista unor tensiuni şi solicitări pe termen lung, fără a fi în
detrimentul performanţei specificate.
Secţiunea transversală a garniturii de etanşare va fi dimensionată pentru a corespunde canelurii, după cum este
detaliat pentru feţele de îmbinare ale căptuşelilor de tunel segmentat. Dimensiunile totale ale garniturii de etanşare
nu vor depăşi 29 mm pentru lăţime şi 16,5 mm pentru grosime. Toleranţele de fabricaţie vor fi de +1 mm pentru
lăţime şi + 0,5 mm pentru grosime.
Garniturile de etanşare vor fi realizate din secţiuni solide (non-celulare) extrudate cu spaţii adecvate în secţiune
pentru a permite garniturii de etanşare să fie complet compresibilă cu canelura formată în segmentele de beton.
Garnitura de etanşare va fi capabilă de o compresie suplimentară atunci când suprafaţa sa superioară este la acelaşi
nivel cu partea superioară a canelurii.
Secţiunea extrudată va fi unită pentru a forma o garnitură de etanşare dreptunghiulară, care să poate pătrunde în
canelurile segmentelor din beton. Sudura de îmbinare în colţ va fi realizată prin impulsuri, iar piesele din colţ vor face
2. RETELE CANALIZARE

parte dintr-o secţiune diferită faţă de lungimile extrudate, pentru ca trăsăturile privind impermeabilitatea să poată fi
obţinute şi pentru a evita sarcina excesivă în colţurile segmentelor din beton.
Garniturile de etanşare vor fi fabricate la locul de producţie pentru a corespunde fiecărui segment, după cum este
detaliat pentru căptuşeala tunelului. Dimensiunile interne şi toleranţele garniturilor de etanşare vor fi evaluate din
proiectul căptuşelii de tunel şi din garniturile de etanşare prototip produse şi testate pentru a obţine caracteristicile
de întindere.
Garniturile de etanşare vor fi lipite în canelurile din căptuşelile tunelului compartimentat anterior construcţiei. Adezivul
va fi cel recomandat de către producătorul garniturilor de etanşare.
Părţile frontale ale garniturilor de etanşare vor fi lubrifiate cu un produs recomandat de către producătorul garniturilor
de etanşare anterior construirii.
Controlul apei subterane
Metodele şi sistemele de lucru ale Constructorului vor fi proiectate pentru a controla apa subterană şi, în cazul în
care este necesar, pentru a înlătura apa din tunel. Înlăturarea apei subterane nu va provoca daune în ceea ce priveşte
lucrările sau proprietatea terţelor părţi.

Mufarea conductelor
Excavarea pentru forajul orizontal va fi realizat într-un scut echipat cu o instalaţie hidraulică pentru ajustarea
aliniamentului. Plăcile frontale vor fi disponibile pentru căptuşirea excavaţiei expuse.
Constructorul va limita sarcina de împingere aplicată conductelor, astfel încât avarierea conductei este evitată, iar în
acest scop, constructorul va fi responsabil cu luarea unei decizii privind necesitatea staţiei intermediare de forare.
Sarcina de forare va fi transferată conductelor printr-un inel opritor, care va fi suficient de rigid pentru a asigura
distribuţia egală a sarcinii.
Schiţa sau abaterea unghiulară permisă producătorului de conducte nu va fi depăşită la niciun rost individual.
Constructorul va actualiza înregistrările sarcinilor de foraj şi măsurătorile la nivel şi în linie. O relaţie grafică între forţa
de forare şi distanţa mişcată va fi realizată pentru a asigura că toate măsurile necesare sunt luate în vederea evitării
forţelor de forare maxim permise.
Toate găurile de ridicare şi găurile de impermeabilizare vor fi etanşate.
În afara cazului în care este altfel solicitat prin Contract, materialul garniturii de etanşare proiectată pentru a distribui
sarcina de forare în mod egal, va fi introdus între capetele conductelor şi la orice staţii de forare intermdiare.
Înainte de începerea lucrărilor la orice reazem de arc, Constructorul va demonstra că proiectul va rezista la forţa
maximă de forare a instalaţiilor.
Înainte de începerea unei anumite forări de conducte, probe vor fi furnizate prin care conductele necesare pentru
finalizarea forării se află pe şantier sau sunt disponibile în altă parte. Numărul estimat de staţii de forare intermediare
va fi convenit în avans. Cel puţin o staţie de forare intermediară va fi disponibilă la începerea forării, în afara cazului
în care este altfel convenit.
Conductele, inclusiv conductele de plumb, care au fost introduse prin forare orizontală, nu vor fi utilizate în altă parte
în cadrul lucrărilor. Conductele tăiate nu vor fi forate.
Garniturile instalate vor fi împiedicate să se deschidă atunci când sarcinile de forare sunt înlăturate.
La finalizarea forării, staţii de forare intermediare vor fi lăsate complet închise. Toate pârghiile, proptele şi inelele
opritoare vor fi înlăturate, capetele conductelor vor fi curăţate, un nou inel de etanşare va fi lipit de latura de intrare,
iar legătura forată va fi parţial închisă. Un inel de etanşare va fi apoi introdus în legătura glisantă, iar legătura forată
va fi complet închisă. Ordinea de închidere a staţiilor se va face de la scutul de tunel înapoi.
Spaţiul inelar dintre laturile tunelului excavat şi conductele forate va fi constant umplut cu un lubrifiant aprobat la
presiunea care va susţine excavarea adiacentă. Înregistrările zilnice ale cantităţii de lubrifiant utilizat pentru fiecare
lungime de conductă şi punctul la care lubrifiantul a fost injectat vor fi transmise Inginerului. Lubrifiantul va fi bine
amestecat anterior pompării sau amplasării. La finalizarea forajului orizontal, spaţiul inelar va fi umplut prin
deplasarea lubrifiantului cu pasta de ciment.
Inversările reazemelor de arc vor fi betonate pentru a furniza o bază suficientă pentru a susţine toate forţele asociate
cu echipamentul de forare orizontală. Pereţii de compresie vor fi adecvaţi pentru instalarea conductei.
Excavarea pentru conductă trebuie să se facă din interiorul muchiei frontale a scutului de conductă pentru a se
asigura că presiunea este menţinută în partea frontală a excavaţiei. Partea frontală a excavaţiei nu se va afla în faţa
muchiei frontale a scutului de conductă. Volumul materialului excavat trebuie măsurat permanent în timp ce lucrările
înaintează.
Garniturile de etanşare pentru racordurile de foraj orizontal vor oferi o etanşare împotriva infiltrării apei subterane în
timpul forării şi în stare permanentă.
Materialele garniturilor de etanşare vor fi rezistente l atacul chimic şi degradarea microbiologică. Detalii complete
privind garniturile de etanşare vor fi înaintate pentru aprobarea Inginerului.
Detalii privind lubrifiantul vor fi transmise pentru aprobarea Inginerului.
Constructorul poate fi solicitat de asemenea a fi aprobat de către Autoritatea responsabilă cu structura traversată.
Înainte de începerea operaţiunilor de forare transversală, Constructorul va furniza Inginerului detalii complete privind:
• Materialul de etanşare.
• Presiunea axială nominală pentru fiecare conductă şi presiunile axiale anticipate pentru fiecare lungime a
instalaţiei de conducte.
• Presiunile axiale anticipate ale pereţilor.
2. RETELE CANALIZARE

Activitatea în aer comprimat


Întreaga activitate în aer comprimat va fi desfăşurată în conformitate cu reglementările Naţionale, cele mai bune
practici şi îndrumări.
Înainte de a începe activitatea în aer comprimat, Constructorul va demonstra conformitatea în legătură cu notificările,
etc., după cum se solicită de către reglementările Naţionale.
Constructorul va înainta către Inginer detalii complete privind tipul, capacitatea şi dispunerea instalaţiei de aer
comprimat, echipamentul auxiliar şi facilităţile medicale pe care acesta propune să le instaleze.
Constructorul va testa săptămânal întreaga instalaţie prin utilizarea acesteia pentru furnizarea de aer pentru Lucrări
în condiţii normale de lucru.
După instalare, dar înainte de începerea lucrărilor în aer comprimat. Instalaţiile de aer comprimat vor fi testate
continuu timp de 24 de ore la presiune normală de funcţionare.

Toleranţele pentru puţuri şi tuneluri


Poziţia părţii frontale interne a oricărui puţ sau tunel nu va devia de la ce descrisă în Contract cu mai mult decât
toleranţele specificate în continuare:

Activitate Dimensiune sau aliniament Toleranţe permise


Forare orizontală / executare de Linie +/- 50 mm
tuneluri în miniatură Nivel +/- 35 mm

Puţuri şi camere Vertical 1 in 300


Puţuri şi tuneluri Diametru final 1%, dar < +/- 50 mm
Tuneluri fără căptuşeală Linie +/- 35 mm
secundară Nivel +/- 35 mm
Tuneluri cu căptuşeală Linie +/- 35 mm
secundară Nivel +/- 35 mm
Segmente de căptuşeală pentru Distanţa maximă între marginile 10 mm
puţuri, tuneluri şi canale segmentelor adiacente
colectoare

Diferenţa dintre diametrele minim şi maxim măsurate în oricare inel segmentat nu va depăşi 2% din diametrul inelului.
Deviaţiile pentru conducte şi tuneluri vor fi permise numai în măsura în care acestea nu rezultă în înclinări inverse.
Căptuşeala primară a tunelurilor, cărora li se va aplica o căptuşeală secundară, va avea o deviaţie maxim admisă
de ± 40 mm pe linia şi nivelul corect, şi 12 mm în diametru.
Etanşarea rosturilor pentru a menţine dimensiunile şi aliniamentele tunelurilor şi puţurilor va fi păstrată la minim, iar
în orice caz, aceasta nu va crea un spaţiu mai mare de 10 mm.
Adiacent structurilor, toleranţa pentru linia şi nivelul ultimei conducte va fi redusă la ±10 mm.

SPECIFICAŢII MECANICE GENERALE

Generalităţi
Toate materialele incluse în Lucrări vor fi adecvate pentru scopul ce trebuie îndeplinit şi vor fi noi şi de primă clasă
comercială în ceea ce priveşte calitatea, nu vor prezenta imperfecţiuni şi vor fi selectate pentru o valabilitate
îndelungată şi mentenanţă minimă.

Etichete de identificare
Constructorul va lua toate măsurile pentru furnizarea şi aplicarea etichetelor de identificare gravate pe toate vanele
şi elementele instalaţiei. Numerele de referinţă ale tuturor vanelor vor fi după cum este indicat în figurile schematice
care vor fi furnizate.
Constructorul va lua de asemenea toate măsurile pentru furnizarea şi aplicarea etichetelor de avertizare pentru
utilajele care sunt manevrate cu comenzi automate. Toate etichetele de identificare şi avertizare vor fi în limba
engleză şi în limba română.

Dispozitive de protecţie
Dispozitive de protecţie adecvate vor fi furnizate şi instalate pentru a acoperi mecanismele de acţionare. Toate
piesele rotative şi cu mişcări alternative, curelele de acţionare, etc., vor fi protejate corespunzător spre satisfacţia
inginerului, pentru a asigura siguranţa completă atât pentru personalul de lucru, cât şi pentru cel de întreţinere. Totuşi,
în timp ce toate aceste dispozitive de protecţie cor fi corespunzătoare şi substanţiale, vor fi de asemenea detaşabile
pentru a avea acces la instalaţie fără a fi nevoie să detaşaţi sau să deplasaţi orice piesă importantă a instalaţiei.

Fundaţii
Constructorul se va asigura că orice fundaţie existentă este modificată pentru a fi utilizată pentru noile pompe sau
pentru pompele înlocuite şi adecvată pentru fixarea bolţurilor ce vor fi introduse în fundaţii. Fundaţiile pentru noua
2. RETELE CANALIZARE

instalaţie sau pentru locaţiile unde fundaţiile existente nu sunt adecvate, vor fi proiectate de către Constructor pentru
a corespunde instalaţiei unde Constructorul o alege pentru locaţia şi aplicaţia avute în considerare.

Alinierea locaţiei
În cazul în care elemente separate ale instalaţiei interconectate, cum ar fi, motoare, racorduri, cutii de viteză şi
elemente similare, depind de instalarea corectă pentru o funcţionare satisfăcătoare, atunci, fiecare element va fi
pozitiv amplasat în poziţia sa corectă de funcţionare cu ajutorul penelor de fixare, ştifturilor de montare, bolţurilor de
fixare sau alte mijloace aprobate pentru a se asigura că reinstalarea corectă poate fi uşor efectuată atunci când se
reasamblează elementele după demontarea pentru inspecţie.

Cerinţe generale privind instalarea conductelor


Toate conductele şi piesele de asamblare selectate în baza acestui Contract trebuie să fie de cea mai bună calitate,
circulare, şi cu o grosime uniformă, să nu prezinte laminare, faguri şi alte defecţiuni şi vor fi proiectate şi adecvate
pentru presiunile şi temperaturile specificate.
Instalarea conductelor va avea loc în aşa fel încât să uşureze demontarea şi înlăturarea pompelor sau a altor
componente importante ale echipamentului cu ajutorul adaptorilor de flanşe şi racorduri.
Toate conductele vor fi susţinute în mod adecvat cu dispozitive de fixare adecvate. Atunci când trec prin pereţi,
conductele vor include o flanşă pudlată.
În cazul în care învelişul conductelor este afectat, suprafaţa va fi curăţată şi uscată, iar Constructorul va vopsi zona
avariată cu minim trei straturi de vopsea, conform grosimii şi caracteristicilor învelişului original.
Racordurile cu flanşă vor avea 3 mm grosime, inel, garnituri de etanşare din cauciuc, găurite pentru introducerea
bolţurilor, iar părţile frontale ale tuturor flanşelor vor fi prelucrate pentru a oferi un unghi de 90 faţă de linia de centru
a conductei sau a fitingului.
Toate materialele şi racordurile necesare pentru a fixa şi conecta conducta, inclusiv suporţi adecvaţi şi eficienţi pentru
conducte, vor fi incluse.
Presiunea hidraulică de testare aplicată lucrărilor producătorului vor fi de două ori capul de lucru sau o dată şi
jumătate capul maxim de lucru, oricare dintre acestea este mai mare, în afara cazului în care este altfel specificat.
După finalizarea oricărei fabricaţii, toate conductele vor fi testate hidraulic. Dacă se efectuează orice modificări ce
implică fabricarea suplimentară după expediere, un test hidraulic suplimentar va fi necesar în ceea ce priveşte
conductele sau ansamblul de conducte în cauză.
Constructorul va fi responsabil cu asigurarea curăţeniei în ceea ce priveşte suprafeţele interne ale tuturor conductelor
înainte şi după construcţie şi înainte de punerea în funcţiune. Curăţarea va include eliminarea mizeriei, ruginii,
punctelor de sudură cauzate de sudarea la faţa locului. Înainte de expediere de la lucrările Constructorului, capetele
conductelor, braţele conductelor, etc., vor fi corect izolate şi acoperite pentru a împiedica orice acumulare de mizerie
sau avarierea acestora. Această protecţie nu va fi înlăturată decât imediat anterior conectării conductelor şi vanelor
adiacente.
Prin toate conductele de foraj de mici dimensiuni se va introduce aer comprimat înainte de racordarea acestora la
instrumente sau alte echipamente.

Conducte din oţel


Generalităţi
Conductele şi fitingurile din oţel vor fi produse în fabrică. Sudarea în fabrică a de tipul longitudinal şi spiralat se va
face printr-un proces de sudură cu arc automat submersat. Capetele conductelor, fitingurilor şi pieselor speciale vor
fi complet pregătite pentru racordare printr-o metodă specială, anterior livrării pe şantier.
Conductele din oţel vor fi fabricate şi testate în conformitate cu DIN 1626 gradul 37-2.
Dimensiunea conductelor sudate cu rezistenţă electrică va fi conformă cu ENV 10220.
Sistemele de protecţie împotriva coroziunii interne şi externe vor fi aplicate în mod normal în fabrică, iar conductele
şi fitingurile vor fi livrate pe şantier cu cantităţi adecvate de materiale, pentru a permite finalizarea instalării sistemelor
de protecţie şi a racordurilor sudate pe şantier.
Toate unităţile vor avea un finisaj manual, fără defecţiuni vizuale, şi vor trebui să treacă toate testele specificate.
Învelişul intern
Conductele din oţel vor avea un înveliş intern din mortar de ciment preparat în conformitate cu AWWA C205.
Înveliş extern
Suprafeţele care vor fi protejate vor fi bine degresate şi curăţate pentru a înlătura toată unsoarea, zgura, rugina sau
alte materii străine.
Interiorul staţiilor de pompare sau a altor structuri de conducte va fi învelit conform sub-secţiunii 12 intitulată „Învelişul
de suprafaţă”.
În cazul în care conductele de oţel sunt îngropate sub nivelul solului, în exteriorul clădirilor, acestea trebuie căptuşite
extern cu un strat pulverizat de zinc metalic, corespunzător la minim 200g/m2, urmat de o vopsea bituminoasă
neagră, cu o grosime de cel puţin 25 de microni aplicată în fabrică. Învelişul special extern din bitum aplicat la cald,
conform cu BS 4147 , şi care are o grosime minimă de 0,3 mm, va fi pulverizat pe conducte înainte de instalare
pentru a oferi o protecţie împotriva coroziunii. Învelişul va fi neted, şi nu va fi fragil la rece sau lipicios la expunerea
la soare, şi va fi puternic aderent la conductă.
Fitingurile vor fi învelite extern, după cum se specifică mai sus în cazul conductelor.
Fitingurile din oţel vor fi produse în fabrică şi vor fi în conformitate cu standardul internaţional corespunzător.
2. RETELE CANALIZARE

Piesele din oţel


Constructorul va furniza şi va monta toate piesele din oţel, inclusiv scări, tabla striată şi podeaua, ramele şi curbele,
după cum se specifică în descriere şi după cum este prezentat în schiţe.
Piesele din oţel vor fi fabricate din oţel moale şi vor fi galvanizate la cald după fabricare, cu excepţia cazului în care
este altfel specificat.
Toate platformele, galeriile, scările necesare pentru a permite accesul corespunzător la Instalaţie pentru funcţionare
şi mentenanţă, vor fi furnizate şi instalate de către Constructor. Schiţele de fabricaţie pentru oricare dintre aceste
elemente va fi furnizată de către Constructor şi aprobată de către Inginer anterior fabricării.

Scări
Scările vor fi fabricate din oţel moale şi galvanizat la cald după fabricare.

Sudarea
Generalităţi
Toate lucrările de sudură vor fi executate în cele mai adecvate condiţii de lucru, utilizând echipament modern, eficient
şi ultimele tehnici şi tehnologii de sudură. Toate lucrările de sudură vor fi executate de către sudori calificaţi şi cu
experienţă, într-un anumit tip de sudură necesar. Este responsabilitatea Constructorului să se asigure că toţi sudorii
sunt corespunzător calificaţi şi competenţi pentru a executa toate lucrările de sudură necesare.
Evidenţa procedurilor de sudură şi ale testelor de calificare privind performanţa sudorului va fi ţinută de către
Constructor pentru a fi revizuite de către Inginer.
Metoda şi procedura adoptate pentru sudură în service şi pe şantier vor fi aprobate de către Inginer înainte de iniţierea
producţiei.

Standarde de sudură
Structurile sudate se vor conforma reglementărilor prezentate în Documentul XV-50-56E aparţinând Institutului
Naţional de Sudură. Mai mult, pentru sudarea conductelor din oţel carbon, se va aplica Codul ANSI B 31.1 şi
Standardul API 5L.
Procesele de sudură acceptate sunt următoarele:
Sudură cu arc de metal protejat SMAW
Sudură cu arc Wolfram cu gaz (TIG) GTAW
Sudură cu arc din metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW
Sudură cu arc cu miez FCAW
Utilizarea altor procese de sudură decât cele menţionate mai sus este permisă numai cu aprobarea prealabilă a
Inginerului. Procesele pot fi utilizate în combinaţie, dacă aceeaşi combinaţie şi succesiune de procese s-a calificat
prin testul de calificare a procedurii de sudură.

Materiale
Metalul de adaos la sudură selectat va da un material de sudură care să se potrivească cu proprietăţile metalului de
bază cât mai mult posibil. Limita de curgere a consumabilelor se va suprapune cu limita de curgere a materialului de
bază cu cel mult un nivel în EN 499, iar lipsa suprapunerii nu va fi permisă.

Calificarea procedurii de sudură


Constructorul va furniza specificaţii detaliate privind procedura de sudură, în conformitate cu API 1104. Toate
dimensiunile, toate combinaţiile de materiale care vor fi unite şi toate lucrările de sudură pentru reparaţii vor fi
acoperite de către specificaţiile de procedură. Specificaţiile de procedură sunt supuse aprobării de către Inginer.
Inginerul va aproba utilizarea procedurilor stabilite, testate şi documentate suficient, ce nu au mai mult de doi ani
vechime. Transferul evidenţelor de calificare a procedurii de sudură de la un constructor la altul nu este permisă.
Pentru fiecare descriere de procedură şi anterior începerii sudurii, Constructorul va executa sudura racordurilor de
testare pe şantier, ulterior tuturor detaliilor specificaţiilor de procedură aprobate.
Testul de calificare va fi executat pe oţel cu cea mai mare limită de curgere minimă / echivalentul maxim de carbon,
care se aşteaptă a fi acoperit de către Descrierea Procedurii de Sudură. Toate rezultatele din evidenţele calificării de
procedură vor fi înaintate Inginerului pentru aprobarea procedurilor de sudură.

Calificarea sudorilor şi a operaţiunilor de sudură


Numai sudorii cu reale abilităţi şi operatorii de sudură care îşi pot documenta calificările relevante pentru sudarea
conductelor vor fi acceptaţi de către Inginer. Anterior executării oricărei producţii, operatorii de sudură se vor califica
pentru procedurile de sudură relevante, conform API 1104.
Testele de calificare sunt acceptabile, dacă întrunesc cerinţele pentru examinarea vizuală, testarea distructivă şi
examinarea radiografică, după cum este specificat în API 1104. Testarea va fi executată de către un laborator, pe
cheltuiala Constructorului. Certificatele privind testul de performanţă al sudorului şi operatorului de sudură vor fi
emise şi păstrate pe şantier pe perioada de lucru.
Testele de calificare ale operatorului de sudură şi ale sudorului pot fi executate împreună cu testele de calificare
pentru procedura de sudură. Aceste certificate sunt valabile numai şase luni după ultima sudură.

Sudarea conductelor
2. RETELE CANALIZARE

Constructorul va supraveghea şantierul, sudorii şi activitatea acestora pe parcursul întregii perioade de lucru. În acest
scop, constructorul va utiliza un inginer sudor calificat, dacă este acceptat de către Inginer, un inginer cu cunoştinţe
teoretice bine documentate şi experienţă practică în executarea şi evaluarea lucrărilor de sudură.
Sudarea va fi inspectată de către o companie de inspecţie independentă angajată de către Constructor. Este
responsabilitatea Constructorului să se documenteze dacă sudura şi inspecţia sudurii îndeplinesc toate cerinţele
specificate.

Pregătirea sudurii
Grosimile pereţilor şi nivelele de presiune se vor conforma cu cerinţele prezentate în schiţele şi specificaţiile
aplicabile.
Fiecare conductă sau componentă va fi inspectată vizual pentru a se asigura că nu prezintă avarii vizuale susţinute
sau determinabile. Eliminarea elementelor avariate va fi realizată prin consultarea Inginerului.
Toate cerinţele pentru pregătirea sudurii conţinute în descrierea procedurii de sudură sunt strict respectate.

Sudura
Toate lucrările de sudură vor fi executate de către sudori calificaţi şi vor fi în strictă conformitate cu procedurile de
sudură calificate.
Sudura va fi suspendată de către Constructor dacă condiţiile meteorologice vor modifica calitatea lucrării, cum ar fi,
umezeala aerului, nisip, vânturi puternice şi furtuni.
Aplicarea arcului vagabond, din exteriorul nişei sudate nu este permisă. În cazul în care aplicarea arcului vagabond
are loc în afara acestei zone, acest lucru trebuie adus în atenţia Inginerului, care poate solicita repararea sau
excluderea din cheltuiala Constructorului a unei astfel de secţiuni avariate.
Fiecare pas va fi finalizat în jurul întregii circumferinţe înainte de iniţierea următorului pas.
Poziţia de pornire / oprire privind paşii ulteriori nu va fi identică.
La finalizarea lucrării de sudură, suprafaţa conductei va fi curăţată de punctele de sudură şi alte depozite, iar apoi va
fi învelită într-un covor uscat impermeabil pentru a asigura o răcire lentă a zonei sudate şi pentru a oferi protecţie
împotriva ploii.

Curăţarea după sudură


Suprafaţa va fi uscată şi lipsită de unsoare, ulei, reziduuri de beton şi sol. Toate punctele de rugină vor fi îndepărtate
cu ajutorul unei perii de sârmă imediat înainte de inspecţia sudurii. În cazul conductelor drepte, perierea va fi
efectuată mecanic cu ajutorul unor perii ascuţite pentru a evita lustruirea suprafeţelor de oţel. De aceea, este necesar
un set de perii noi gata accesibile.
Sudurile executate cu metale de adaos de bază vor fi spălate cu apă proaspătă.
Curăţarea prin jet de nisip la nivelul Sa 2 este permis ca alternativă.
Identificarea punctelor de sudură
Fiecare punct de sudură va fi numerotat de către Constructor în conformitate cu sistemul ce va fi specificat de către
Inginer. Acest număr va fi vopsit pe învelişul conductei pe o latură a racordului între 0,5 m şi 1,0 m de la punctul de
sudură, împreună cu numărul conductei şi lungimea acesteia, pentru a facilita realizarea registrului conductelor.
Pentru fiecare conductă şi fiecare secţiune de testare a presiunii, Constructorul va completa formularele predefinite
şi la va introduce într-un jurnal al conductei. În timp ce activitatea progresează, Constructorul va prezenta Inginerului
formularele din jurnalul conductei. Înainte de începerea testării sub presiune, jurnalul finalizat al conductei pentru
secţiunea în cauză va fi înmânat Inginerului.

Inspectarea sudurii
Cerinţe generale
Examinarea va avea loc conform acestei descrieri şi a următoarelor coduri şi standarde:
Examinare radiografică, conform ISO 1106, Partea 3, Practica recomandată pentru examinarea radiografică a
racordurilor sudate prin fuziune. Racorduri inelare sudate prin fuziune în conducte din oţel cu grosimea peretelui de
până la 50 mm.
Examinare ultrasonică conform ASME Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V, Examinarea
nedistructivă, Articolul 5, Metode de examinare ultrasonică pentru materiale şi fabricaţie.
Examinarea particulelor magnetice conform ASME, Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V,
Examinarea nedistructivă, Articolul 7, Examinarea particulelor magnetice.
Examinarea penetrantă a lichidului, conform ISO 3452, Testare nedistructivă, Inspecţie penetrantă, Principii
generale.
Examinarea vizuală, conform ASME Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V, Examinarea
nedistructivă, Articolul 9, Examinare vizuală.
Măsurarea durităţii, conform ASTM E 110, Metoda de testare standard pentru amprenta de duritate a materialelor
metalice cu ajutorul dispozitivelor portabile de testare a durităţii.
Constructorul va angaja o companie independentă de inspecţie, care va executa, evalua şi documenta întreaga
inspecţie a sudurii. Compania care efectuează inspecţia va fi aprobată de către Inginer.
Întreaga examinare nedistructivă va fi executată conform unei proceduri scrise. Procedurile vor fi transmise
Inginerului pentru aprobare şi vor fi calificate spre satisfacţia inginerului.

Gradul de examinare
Toate sudurile vor fi examinate vizual în măsură de 100%.
2. RETELE CANALIZARE

Sudurile garantate (sudurile care nu vor fi testate sub presiune) şi sudurile în combinaţie vor fi examinate în procent
de 100% prin radiografie, precum şi cu ajutorul ultrasunetelor.
Toate sudurile care au fost reparate sau înlocuite vor fi reexaminate în procent de 100% prin aceleaşi metode şi cu
aceleaşi criterii de acceptare ca cele necesare pentru lucrarea iniţială.
Examinarea ultrasonică poate înlocui radiografia, în cazul în care examinarea prin radiografiere nu este practică,
putând fi utilizată ca soluţie de rezervă pentru radiografie, în cazul în care există probleme de interpretare / verificare.
Sudurile de racorduri şi sudurile de ramificaţii de legătură, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu ajutorul
particulelor magnetice sau a metodelor penetrante în măsura prezentată pentru sudura cap la cap.
În cazul în care este necesară examinarea punctelor în secţiunile ulterioare, sudurile vor fi selectate pentru a se
asigura că lucrarea fiecărui sudor şi fiecare procedură de sudură sunt incluse.
Atunci când este necesar, examinarea descoperă defecte, două suduri suplimentare, sudurile precedente şi
ulterioare executate de către acelaşi sudor.
Dacă una dintre aceste suduri prezintă defecte, trei suduri precedente şi trei suduri ulterioare vor fi examinate pe
cheltuiala Constructorului.
Dacă cinci sau mai multe suduri ulterioare ale unui sudor prezintă defecte, toate sudurile acestui sudor vor fi
examinate suplimentar pe cheltuiala Constructorului.
10% din toate sudurile cap la cap vor fi examinate prin radiografie pe întreaga circumferinţă a acestora, după cum
este descris mai sus. Inginerul poate specifica extinderea examinării.

Criterii de acceptare
Criteriile de acceptare vor fi specificate în API 1104.
Testarea de producţie
Inginerul va avea dreptul să selecteze un număr de puncte de sudură pentru testarea distructivă.
Constructorul va fi responsabil cu tăierea punctelor de sudură, înclinarea capetelor conductei şi re-sudarea
racordului. Testele distructive vor fi efectuate în conformitate cu cerinţele din specificaţiile generale pentru sudură,
ce se referă la testele de calificare pentru procedurile de sudură, în cazul în care nu se convine altfel.
Angajatorul va suporta costul acestor teste, dacă sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totuşi, dacă se dovedeşte
că sudura nu este conformă cu toate cerinţele, Constructorul va suporta costurile. În acest caz, Inginerul poate insista
asupra testării suplimentare a sudurii, iar costurile pentru testarea şi reînnoirea acestei suduri vor fi suportate de
către Constructor, indiferent de rezultate. Dacă această sudură nu este conformă cu cerinţele, controlul poate fi extins
pe cheltuiala Constructorului.
Extinderea unei astfel de inspecţii suplimentare va fi decisă de către Inginer cu scopul de a stabili într-un mod
satisfăcător dacă sudura este sau nu conformă cu cerinţele.
Dacă are loc orice schimbare de personal în timpul lucrărilor de sudură, acest lucru poate influenţa calitatea sudurii,
iar Inginerul poate solicita ca o nouă sudură să fie testată prin metoda distructivă, pe cheltuiala Constructorului.

Documente necesare
Următoarele documente sunt necesare înainte de examinare:
Certificate pentru personalul NDE
Proceduri NDE
Formulare de raport
Solicitare de deviere, dacă există, de la cerinţele specificate
În timpul examinării:
Rapoarte în domeniu
După examinare:
Rapoarte autorizate de examinare cu rapoarte şi filme în domeniu ataşate.

Căptuşirea sudurilor
La finalizarea cu succes a tuturor procedurilor de inspecţie, sudurile şi zonele înconjurătoare vor fi curăţate cu
atenţie şi protejate cu o căptuşeală internă şi externă, după cum se specifică în clauzele acestei secţiuni.
2. RETELE CANALIZARE

MODUL DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP A LUCRĂRILOR PENTRU REŢEAUA DE CANALIZARE

Urmărirea în timp a funcţionării reţelei se va face, de către beneficiar, în conformitate cu prevederile legale
din Normativul P 130-1999.
Organizarea exploatării instalaţiilor sanitare
Exploatarea instalaţiilor sanitare începe după recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora,
când investitorul certifică realizarea de către constructor a lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale şi cu
cerinţele documentelor oficiale care certifică că instalaţia poate fi dată în folosinţă.
Exploatarea instalaţiilor sanitare trebuie să se facă astfel încât acestea să menţină pe întreaga durată de
folosinţă următoarele cerinţe de calitate esentiale Legii 123 din 2007, care au caracter de obligativitate:
A) Rezistenţă mecanică şi stabilitate;
B) Securitate la incendiu;
C) Igienă, sănătate şi mediu;
D) Siguranţă în exploatare;
E) Protecţie împotriva zgomotului;
F) Economie de energie şi izolare termică;
G) Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
Exploatarea instalaţiilor trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora, dar o atenţie deosebită
trebuie acordată în primii 2- 3 ani, după darea în folosinţă, perioada de rodare în care apar multe defecte, determinate
de defecţiuni de fabricaţie şi execuţie, nedepistate la probele şi recepţiile finale.
La exploatarea instalaţiilor sanitare se vor respecta pe lângă indicaţiile din instrucţiunile de exploatare şi
prevederile cuprinse în:
- prescripţiile tehnice conexe domeniului instalaţiilor sanitare;
- fişele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor şi materialelor date de fabricant.
Prin “exploatarea" unei instalaţii sanitare se înţeleg următoarele operaţii:
- controlul şi verificarea instalaţiei pentru asigurarea funcţionării în regim normal;
- revizia instalaţiei;
- reparaţii curente;
- reparaţii capitale;
- reparaţii accidentale.
Controlul şi verificarea instalaţiei au caracter permanent, făcând parte din urmărirea curentă privind starea
tehnică a construcţiei, care corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii au ca obiectiv menţinerea instalaţiei la
parametrii proiectaţi. Controlul şi verificarea instalaţiei se fac pe baza unui program, de către personalul de
exploatare. Programul de întocmeşte de beneficiar (administratorul) instalaţiei, ţinând cont de prevederile proiectului
şi de instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga
instalaţie, pe categorii de elemente ale instalaţiei şi pe operaţiuni funcţionale, consemnate în instrucţiunile de
exploatare ale instalaţiei.
2. RETELE CANALIZARE

Revizia instalaţiei se face periodic, conform indicaţiilor menţionate la fiecare element de instalaţie, şi are ca
scop cunoaşterea stării instalaţiei la un anumit moment în vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca instalaţia
să funcţioneze la parametrii proiectaţi.
Reparaţiile curente se fac la unele elemente ale instalaţiilor sau la o parte din acestea, care pot afecta buna
funcţionare a întregii instalaţii sau a unei părţi de instalaţie. Reparaţiile curente se fac pe baza constatărilor făcute la
revizii sau preventiv, pentru elementele susceptibile unor defecţiuni într-o perioadă apropiată de timp.
Reparaţiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea unor elemente de instalaţie, să se asigure
funcţionarea instalaţiei la parametrii prevăzuţi în proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrări de modernizare).
Perioada şi data reparaţiei se stabilesc în funcţie de constatările făcute cu ocazia verificărilor şi reviziilor în decursul
exploatării, şi de durata de viaţă normată, avându-se în vedere gradul de uzură al elementelor instalaţiei şi influenţa
în exploatare (pierderi de apă şi energie, reparaţii repetate etc.), frecvenţa apariţiei defecţiunilor, cheltuielile necesare
remedierilor etc.
Reparaţiile accidentale sunt determinate de apariţia neaşteptată a unor defecţiuni sau avarii a căror
înlăturare imediată se impune pentru menţinerea instalaţiei în stare normală de funcţionare şi de siguranţă.
Responsabilii cu exploatarea şi obligaţiile acestora
Exploatarea instalaţiilor sanitare se poate face cu personal de exploatare propriu, având sarcini permanente
în acest scop, sau cu personal aparţinând unor unităţi tip “SERVICE", cu care s-au încheiat contracte sau înţelegeri.
Personalul de exploatare propriu şi cel al unităţilor tip “SERVICE" trebuie să fie autorizat pentru activitatea pe care
o desfăşoară.
Personalul de exploatare are obligaţia de a cunoaşte în detaliu configuraţia instalaţiei, modul de funcţionare
al acesteia, poziţia şi rolul fiecărui element, parametrii funcţionali, urmările nerespectării parametrilor proiectaţi,
cauzele posibile şi modul de înlăturare a cauzelor care perturbă buna funcţionare. În acest scop se va folosi schema
funcţională a instalaţiei şi instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei, iar când acestea nu există, se recomandă
întocmirea unei scheme pe baza planurilor existente şi a unui releveu, precum şi instrucţiunile de exploatare.
Pentru menţinerea instalaţiei la valoarea parametrilor de proiectare, persoanele care se ocupă cu întreţinerea
şi exploatarea instalaţiilor au obligaţia să remedieze orice defecţiune, îndată ce aceasta a fost sesizată, limitând
astfel pierderile de apă, de energie, scăderea gradului de confort, de siguranţă etc. Până la înlăturarea defecţiunii se
impune, după caz, scoaterea din funcţiune a punctelor de consum, a echipamentelor sau a părţilor de instalaţie,
defecte.
Responsabilul, care se ocupă cu exploatarea instalaţiilor sanitare, are datoria de a îndruma beneficiarii direcţi
ai instalaţiilor în vederea utilizării directe a diferitelor elemente ale instalaţiei. În acest scop se vor afişa la loc vizibil
îndrumări privind utilizarea instalaţiilor sanitare din Staţii de pompare etc. Lucrările de reparaţii ale instalaţiilor
sanitare se vor executa de către organizaţii de specialitate sau de personalul de întreţinere, atunci când acesta este
calificat şi autorizat pentru astfel de lucrări şi dispune de utilajele necesare.
Recepţionarea lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparaţii capitale, modificări, modernizări, extinderi
etc.) se va face în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" -
I.9 şi a “Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" aprobate prin H.G. nr.
273/1994, precum şi a indicaţiilor din prezentul normativ. După recepţie, lucrările de reparaţii vor fi consemnate -
conform reglementărilor în vigoare - în cartea tehnică a construcţiei.
Echipamente şi materiale
La efectuarea reparaţiilor, echipamentele, accesoriile şi materialele folosite pentru înlocuirea celor
necorespunzătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie însoţite de certificatul de calitate şi de garanţie al producătorului;
- echipamentele standardizate să respecte toate caracteristicile dimensionale, de calitate şi fiabilitate
prevăzute în standardele de produs respective;
- echipamentele care funcţionează sub presiune să corespundă reglementărilor tehnice ISCIR;
- echipamentele sau materialele produse în ţară sau provenite din import, care nu au la bază un
standard privind calitatea produsului, să fie însoţite de agrementul tehnic sau de certificatele de omologare eliberate
de organele abilitate în acest scop. Certificatele de calitate şi de garanţie, agrementul tehnic sau certificatele de
omologare precum şi instrucţiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente şi instalaţii se vor
păstra, în mod obligatoriu, la cartea tehnică a construcţiei, împreună cu instrucţiunile de exploatare ale instalaţiei.
La toate echipamentele şi accesoriile instalaţiei care necesită un control şi o întreţinere permanentă (de ex.
robinetele de întreţinere, etc.) sau care sunt prevăzute pentru control şi întreţinere (de ex. armăturile de închidere)
trebuie asigurat în permanenţă accesul şi posibilitatea de control şi manevră uşoară.
Precizări
Lucrările de modificări, modernizări, extinderi şi reparaţii capitale ale instalaţiilor sanitare trebuiesc făcute pe
baza unui proiect cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare şi a avizelor organelor în drept, când este cazul.
2. RETELE CANALIZARE

Tehnologiile aplicate pentru remedierea defecţiunilor vor fi cele curente specifice fiecărui caz sau cele indicate în
instrucţiuni speciale.
Condiţii generale de evacuare a apelor uzate în reţelele exterioare
Pentru evacuarea apelor uzate în reţeaua publică de canalizare este necesar să existe un contract între
societatea (regia) de colectare a apelor uzate şi beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare, iar din punct de
vedere tehnic, racordul să fie executat şi întreţinut în conformitate cu reglementările societăţii (regiei).
Beneficiarul instalaţiei interioare de canalizare are următoarele obligaţii:
- apele evacuate la canalizare vor respecta, din punct de vedere al calităţii, prevederile “Normativului
pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a centrelor populate" – C 90;
- să nu evacueze în reţeaua interioară de canalizare substanţe, deşeuri, reziduuri etc., care ar putea
duce la înfundarea sau deteriorarea racordului de canalizare sau a reţelei publice de canalizare;
- să asigure curăţenia şi integritatea căminului de racord.
Proprietarii construcţiilor precum şi administratorii construcţiilor în care se desfăşoară activităţi de la care
rezultă substanţe care pot fi dăunătoare pentru reţeaua de canalizare, au obligaţia ca, în timpul exploatării
instalaţiilor, să facă periodic şi controlul calităţii apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică în vederea
prevenirii unor efecte dăunătoare locale, precum şi asupra reţelei publice de canalizare. Controlul calităţi apei uzate
se va face în laboratoare de specialitate.
Principalii parametri care caracterizează starea tehnică şi modul de întreţinere şi utilizare a instalaţiei.
Generalităţi
Principalii parametri care pot fi influenţaţi de existenţa unor defecţiuni sau/şi deficienţe în exploatarea
instalaţiilor sanitare, având drept urmare creşterea cheltuielilor de exploatare şi scăderea gradului de confort şi
siguranţă şi care trebuiesc urmăriţi permanent pentru asigurarea funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi, sunt:
- nivelul consumurilor de energie electrică;
- nivelul zgomotului în instalaţie;
- starea construcţiei în zona conductelor şi echipamentelor;
Nivelul consumului de energie electrică
Creşterea consumului de energie electrică poate avea următoarele cauze:
- defecţiuni la pompe;
- folosirea unor agregate de pompe supradimensionate;
- folosirea unor pompe cu uzură avansată.
Pentru menţinerea consumului de energie electrică la nivelul minim este necesara echiparea cu pompe
corespunzătoare necesităţilor reale;
Nivelul zgomotului
Creşterea nivelului de zgomot în instalaţie poate avea următoarele cauze:
- defecţiuni la agregatul de pompare;
- defectarea garniturii la armăturile de reţinere;
- deteriorarea legăturilor elastice dintre pompe şi conducte;
- defecţiuni la armăturile de serviciu;
- presiunea mare la armăturile de serviciu;
- viteza mare de scurgere a apei în conducte;
- folosirea unor armături de serviciu cu un nivel acustic specific care depăşeşte pe cel admis.
Pentru menţinerea nivelului de zgomot în limitele admisibile se vor lua, după caz, următoarele măsuri:
- se vor înlocui garniturile defecte;
- se vor înlocui racordurile elastice defecte cu unele noi, iar dacă acestea lipsesc (la instalaţiile
vechi), se vor introduce cu ocazia unor reparaţii;
- se vor reface instalaţiile defecte;
Starea construcţiei şi terenului în zona conductelor şi echipamentelor
Apariţia unor zone umede şi/sau tasarea locală a terenului poate avea următoarele cauze:
- conductele de canalizare defecte;
După depistarea cauzelor, se vor remedia defecţiunile după caz, prin:
- înlocuirea garniturilor defecte;
- lipirea sau înlocuirea conductelor fisurate;
- desfundarea reţelei de canalizare şi înlăturarea cauzelor (curăţirea periodică de depuneri a reţelelor
de canalizare);
- în cazul tasării terenului, se va remedia defecţiunea la conductă sau îmbinare şi se va compacta
terenul.
Exploatarea instalaţiilor de canalizare
2. RETELE CANALIZARE

În conformitate cu prescripţiile NP 133 – 2013 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea


sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor.
Generalităţi
Evacuarea apelor uzate din clădiri în reţelele exterioare (publice) de canalizare se va face cu respectarea
prevederilor Normativului I 9-2015.
Staţiile de pompare a apelor uzate, aferente instalaţiilor de canalizare, se vor exploata conform prevederilor
NP 133 – 2013.
Proprietarii şi administratorii clădirilor care asigură exploatarea instalaţiilor de canalizare, răspund de
calitatea apelor evacuate în reţeaua publică de canalizare. În blocurile de locuinţe, precum şi în alte clădiri, unde
folosirea necorespunzătoare a instalaţiei de canalizare poate perturba buna ei funcţionare, se vor afişa, la loc vizibil
instrucţiunile de exploatare a instalaţiei de canalizare cu indicaţiile de folosire raţională a acesteia.
Controlul, verificarea şi revizia
Controlul, verificarea şi revizia reţelelor exterioare de canalizare constau într-un control de suprafaţă (control
exterior) şi un control de adâncime (control interior).
Controlul exterior se face lunar şi constă în parcurgerea la suprafaţă a traseelor canalelor de către echipele
de control. În cadrul controlului exterior se verifică:
- dacă pe traseul canalelor sau/şi în jurul căminelor s-au ivit tasări ale solului sau ale pavajelor;
- dacă capacele sau grătarul căminelor şi gurilor de scurgere sunt crăpate sau lipsă, creând pericol
pentru circulaţie şi posibilităţi de introducere a gunoaielor în canal;
- dacă pe cămine şi guri de scurgere s-au depozitat diverse materiale, care împiedică vizitarea şi
intervenţia rapidă în caz de necesitate, respectiv dacă împiedică scurgerea apelor meteorice în reţeaua de
canalizare;
- dacă capacele şi grătarele sunt aşezate corect în lăcaşul lor.
Controlul interior al canalelor se face o dată pe an cu ajutorul oglinzilor (canalele fiind de regulă
nevizitabile) sau cu ajutorul unor “roboţi" speciali.
În cazul controlului interior se mai verifică:
- dacă pereţii şi treptele căminelor au suferit degradări;
- dacă pereţii tuburilor au suferit fisuri deformaţii, eroziuni şi orice alte degradări, care favorizează
uzura anormală a reţelei;
- dacă scurgerea prin canale şi prin rigolele căminelor se face normal şi nu se produc depuneri.
Observaţiile echipei de control se trec într-un proces-verbal pentru remedierea defecţiunilor constatate.
Reparaţii curente
Reparaţiile curente constau în:
- înlocuirea capacelor uzate şi defecte la căminele de vizitare;
- înlocuirea grătarelor uzate şi defecte la gurile de scurgere;
- fixarea treptelor dislocate şi înlocuirea celor uzate la căminele de vizitare;
- repararea reţelei defecte (tuburi, îmbinări, rigole);
- repararea zidăriilor, tencuieli şi a altor elemente de construcţie care compun canalele şi lucrările
accesorii acestora;
- repararea pavajelor deteriorate de exfiltraţii anormale şi/sau de defecţiuni ale canalizării.
Reparaţii capitale
Reparaţiile capitale constau în înlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor cămine sau guri de scurgere în
vederea asigurării unei funcţionări normale a reţelei de canalizare.
Reparaţii accidentale
Reparaţiile accidentale se fac ori de câte ori se constată deteriorări, defecţiuni sau avarii, pentru menţinerea
instalaţiei în stare normală de funcţionare şi siguranţă.
După efectuarea reparaţiilor (curente, capitale sau accidentale) şi umplerea cu pământ a tranşeei, este
obligatorie aducerea terenului la starea iniţială (anterioară ivirii defecţiunii).
Curăţirea şi spălarea reţelelor
În cazul reţelelor de canalizare la care nu se asigură viteza de autocurăţire şi au loc depuneri, este necesară
curăţirea şi spălarea reţelei.
Spălarea reţelei exterioare de canalizare are drept scop prevenirea înfundării canalelor prin depuneri care
se întăresc. Spălarea se face cu apă curată sau uzată colectată în căminele de spălare.
Curăţirea canalelor nevizitabile se face prin mijloace mecanice sau prin spălare. Se recomandă curăţirea
cel puţin o dată pe an. Toate tronsoanele de canalizare cu pante mai mici de 4‰ şi/sau cu lungimi mai mari
de 60 m între două cămine succesive se vor curăţa de cel puţin de două ori pe an cu mijloace mecanice şi
spălare.
2. RETELE CANALIZARE

Pentru curăţirea cu mijloace mecanice a canalelor nevizitabile se folosesc unelte metalice (perii, răngi, sfere)
pentru răzuirea depunerilor.
Tehnologia de desfundare este următoarea: în tub se introduce prin căminul din amonte un cablu la al cărui
capăt este montat un baston de lemn. Antrenat de apa care curge în canal, bastonul şi cablul respectiv ajung în
căminul din aval; pe aceasta legătura se trage apoi un al doilea cablu pe care este montata piesa pentru curăţire.
Cablul este prins cu doua trolii care îi imprimă o mişcare de dute-vino în canal .Piesele pentru curăţire sunt din ce în
ce mai mari, pentru a curăţa progresiv întreaga secţiune a canalului. Spălarea tubului se realizează prin umplerea
căminului din amonte ( intrarea spre conducta dintre cămine fiind închisă ) şi golirea sa către aval. Masa de apă
eliberată brusc antrenează spre căminul din aval murdăria rezultata după curăţirea mecanică. Spălarea se mai poate
realiza şi cu un jet de apă provenit de la un furtun flexibil introdus în conducta de canalizare
În cazul în care canalul nu poate fi desfundat prin folosirea mijloacelor clasice, înseamnă că tubul este spart
şi pământul a obturat trecerea. În acest caz, se execută săpătura şi se înlocuieşte tubul defect.
Curăţirea canalelor se va face din amonte spre aval.
Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
Instrucţiunile de protecţie, siguranţă şi igiena muncii pentru exploatarea reţelelor exterioare de canalizare şi
a construcţiilor aferente (cămine, haznale, separatoare de grăsimi şi nămol etc.), vor cuprinde, în afara indicaţiilor
menţionate in Normativul I 9-2013 şi indicaţii privind:
- măsuri de igienă personală a celor care lucrează la exploatare pentru evitarea pericolului de
îmbolnăvire sau contaminare a persoanelor cu care vin în contact;
- măsuri de curăţire şi, după caz, de dezinfecţie a echipamentului de protecţie şi interdicţia utilizării
acestuia în afara serviciului;
- măsuri de protecţie în timpul lucrului.
Înainte de intrarea în căminul de vizitare se va face aerisirea după caz - timp de 1/2 - 3 ore. Totodată se vor
lua şi măsurile de siguranţă menţionate în Normativul I 9-2013, pentru staţiile de pompare a apelor uzate. În cazul
curăţirii haznalelor şi separatoarelor de grăsimi şi nămol, în vederea executării unor reparaţii, se va folosi masca de
gaze, iar lucrătorul va fi supravegheat de alţi doi oameni care, la nevoie, să-l poată trage în exterior cu ajutorul unor
frânghii.
Indicaţii finale
Exploatarea în bune condiţiuni a instalaţiilor sanitare se va face printr-o activitate permanentă, competentă
şi disciplinată. Funcţionarea instalaţiilor sanitare va fi urmărită permanent, conform indicaţiilor din prezentul
document, de către un personal calificat, verificat şi autorizat pentru anumite operaţii (activităţi).
Rezultatele controalelor, verificărilor şi reviziilor instalaţiei vor fi consemnate într-un registru anume întocmit,
după modelul ANEXA 4 din “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - ind. I9-2013.
Evidenţa lucrărilor de reparaţii curente se va ţine într-un registru special, întocmit după modelul ANEXA 5 din
“Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - ind. I9-2013.
Lucrările de reparaţii capitale, modernizări, extinderi, modificări etc., se vor face conform legii - după proiect
- având în vedere prevederile NP 133 – 2013, şi se vor recepţiona având în vedere “Regulamentul de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" - nr. 273/1 iunie 1994.
La toate instalaţiile sanitare se va ţine evidenţa consumului de apă astfel:
- la instalaţiile mari, la care exploatarea instalaţiilor sanitare se face de către personal permanent -
pe două sau trei schimburi - evidenţa consumului se va face într-un registru de evidenţă, întocmit conform ANEXEI
6 din “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - ind. I9-2015;
- la instalaţiile mici, cu consum redus de apă şi un personal de exploatare cu activitate zilnică într-un
singur schimb sau numai de câteva ore, se va ţine numai evidenţa consumului zilnic de apă.
În cazul schimbării - temporar sau definitiv - a personalului de exploatare sau în cazul unor intervenţii
speciale, se va întocmi un proces verbal de predare-primire, după modelul celui din ANEXA 7 din “Normativului
pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare" - ind. I9-2015.
Toate documentele menţionate mai sus constituie anexe la cartea tehnică a construcţiei.