Sunteți pe pagina 1din 110

4.

CONDUCTE DE REFULARE

4. CONDUCTE DE REFULARE

GENERALITĂȚI

Dispoziţii generale pentru executant


Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va
desfăşura următoarele activităţi:
- studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate în borderou, precum
şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea
execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate;
- va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau
va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
În timpul execuţiei:
- va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi sortimentele
necesare;
- va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în
documentaţia de proiectare prezentând în acelasi timp o ofertă a altui material similar, cu caracteristici cel puţin
identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevazut în proiect;
- va asigura forţă de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de execuţie şi
cu termenele parţiale stabilite;
- va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul materialului,
diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de execuţie şi
a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de
şantier date pe parcurs. Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse, documentele care
atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă bună execuţie sau modificările stipulate de
proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare - control. Modificările de
orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului.
Modificarile consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate și în partea desenată a documentaţiei,
în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre elementele reale din teren. În caz contrar,
executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului.

LUCRĂRI PREMERGĂTOARE

Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul va convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare
de gospodarii subterane si supraterane, cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de
apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente în zonă şi
se vor stabili într-un proces verbal de predare a amplasamentului măsurile de siguranţă necesare a fi luate pentru
evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente
În cazul în care, pe amplasamentul pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt informaţii
asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil prezenta organelor de specialitate,
iar dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc astfel de corpuri explozibile, se vor opri imediat lucrările,
anuntându-se de urgenţă beneficiarul şi proiectantul lucrării pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

NATURA TERENULUI
Situaţia geotehnică a amplasamentului trebuie să fie cunoscută de Antreprenor pe baza documentaţiei studiului
geotehnic.

TRASAREA LUCRĂRILOR PE TEREN ŞI PREGĂTIREA TRASEULUI


Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situaţie de catre un inginer topograf
autorizat. Traseul amplasamentului conductelor pe teren se va materializa prin înscrierea cotelor topografice în
puncte relevante pe repere fixe, (stâlpi de energie electrică, construcții definitive, etc.). La trasarea lucrărilor pe
teren se va ţine cont de urmatoarele:
- Nivelmentul de-a lungul traseului să fie efectuat cu precizia stabilită în proiect
- Să se prevadă repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor existente
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor existente
subterane
- Să se preia de executant sau beneficiar reperele lucrării materializate pe teren.
Trebuie prevăzut ca lucrările pregatitoare să cuprindă pregătirea şi curăţarea traseului de tot ce ar putea împiedica
bună desfăşurare a lucrărilor.

EXCAVĂRI, UMPLUTURI ŞI REFACERI

Operaţiuni de excavare
Consideraţii generale
Antreprenorul va efectua aceste operaţiuni în aşa fel încât să evite prejudicierea, deteriorarea, suprafeţelor finale ale
excavărilor.
Acolo unde prezenţa utilităţilor subterane este cunoscută sau bănuită sau excavarea se va efectua în apropierea
sub-staţiilor finale, excavările mecanice nu vor fi utilizate până când toate utilităţile subterane nu vor fi expuse prin
excavare mecanică.
Excavarea străzilor va fi efectuată în conformitate cu toate reglementările şi nu vor fi mai reduse decât standardul
internaţional acceptabil.
În cazul în care Antreprenorul întâlneşte teren care cuprinde formaţiuni pe care le consideră necorespunzătoare, sau
în cazul în care terenul este deteriorat sau urmează să se deterioreze, va notifica acest lucru Inginerului.
Laturile terenului vor fi sprijinite corespunzător, exceptând acolo unde acest lucru este descris sau permis în baza
Contractului, acestea nu vor fi dărâmate.
În cazul în care Inginerul consideră că lucrările de excavare / formare a terasamentului / rambleiere efectuate de
către Antreprenor, pun în pericol viaţa sau primejduiesc proprietatea sau afectează în mod impropriu siguranţa,
utilizarea sau stabilitatea drumului sau canalul de drenare, Antreprenorul va primi o notificare scrisă din partea
Inginerului prin care se menţionează faptul că lucrările vor fi remediate pentru a elimina riscurile şi gradul de
periculozitate. Notificarea scrisă va specifica perioada în care rectificarea urmează să fie executată.
Antreprenorul va răspunde de dispunerea materialul excavat în exces în afara şantierului, dar nu va elimina din
Şantier nici un material excavat care poate fi refolosit în cadrul Lucrărilor exceptând directivele, sau permisiunea
Inginerului.
Terenul necorespunzător, suprafeţele necorespunzătoare sau deteriorate de sub construcţie vor fi excavate şi apoi
umplute până la nivelul construcţiei cu material specificat în cadrul Contractului sau aprobat de către Inginer.
Antreprenorul va notifica Inginerului fără întârziere orice strat permeabil, fisuri sau teren necorespunzător întâlnit în
timpul Excavărilor.
Lucrarea va fi efectuată de către Antreprenor în aşa fel încât să se evite distrugerea terenului înconjurător. Trebuie
avută grijă pentru menţinerea stabilităţii atunci când se efectuează lucrări în apropierea structurilor şi serviciilor
existente. Lucrarea va fi efectuată în manieră obişnuită pentru a se asigura că suprafeţele expuse sunt de natura
permisă de material.
Atunci când trebuie efectuate excavări în condiţiile sau dimensiunile cerute pentru lucrare, Antreprenorul va informa
Inginerul în aşa fel încât acesta să poată efectua inspecţia.
Antreprenorul va obţine aprobare pentru excavări înainte de amplasarea materialului, umplerii sau betonului.
Antreprenorul va menţine excavările deschise în condiţii acceptabile, şi va rectifica efectele deteriorării din cauza
vremii.
Orice decopertare sau excavare a terenului va fi efectuată după măsurători specifice pentru eliminarea plantelor
dăunătoare.
Constructorul va pregăti şi depune Declaraţia Metodologică a Inginerului pentru toate excavările exceptând
excavările minore acolo unde Inginerul consideră că această declaraţie este necesară.
Trebuie dată o notificare cu 28 de zile înainte de către Antreprenor Autorităţii corespunzătoare prin care să detalieze
adâncimea, materialul şi procedurile de dispunere pentru materialele ce rezultă din excavări.
Excavarea Tranşeelor
Tranşeele efectuate în piatră pentru conducte cu diametrul nominal de până la 100 m vor fi excavate pentru a furniza
un spaţiu minim în jurul conductelor şi a racordurilor acestora. Pentru conductele cu diametre nominale ce depăşesc
100 mm, locul liber din jurul acestora va creşte cu până la 150 mm pentru conductele flexibile şi de până la 200 mm
4. CONDUCTE DE REFULARE

pentru conductele rigide. Pentru alte terenuri, spaţiul minim va fi dat aşa cum se specifică în cadrul planurilor detaliate
standard.
Excavările tranşeelor vor fi efectuate prin utilizarea uneltelor manuale şi a echipamentului mecanic aprobat, în aşa
fel încât să se minimizeze distrugerea laturilor şi fundaţiei excavaţiei.
Tranşeele conductelor vor fi excavate la o adâncime şi lăţime suficiente pentru a permite fixarea conductei şi
racordului acesteia, stratificarea, boltirea şi înconjurarea.
Golurile nodurile vor fi săpate manual sub patul tranşeei înainte de poziţionarea conductei în tranşee, sau stratificării
acesteia, pentru a ase asigura că fiecare conductă este susţinută pe întreaga sa lungime li pentru a permite
efectuarea racordului, şi pentru a asigura efectuarea terasamentului găurii în condiţii satisfăcătoare manual după
efectuarea racordului.
Antreprenorul va efectua excavarea într-o manieră în care laturile tranşeei sunt susţinute corespunzător şi stabile.
Antreprenorul va păstra un spaţiu corespunzător clar între marginea excavării şi capetele interioare ale malurilor.
Tranşeele nu vor fi excavate prea departe înaintea poziţionării conductei şi vor fi suficient de late pentru a permite
efectuarea racordării anticipate şi eficiente în condiţii de curăţenie şi uscate. Se va permite verificarea stratificării şi
împrejurimilor.
Acolo unde se cere ca aceste conducte să fie direct poziţionate pe fundaţia tranşeei, suprafaţa finală va fi finisată şi
nivelată pentru a asigura poziţionarea conductei şi nu va prezenta material extern care poate să deterioreze
conducta, izolaţia conductei sau manşonarea acesteia.
Laturile tranşeelor care traversează străzile, sau alte locaţii aşa cum s-a indicat, vor fi cât mai înguste posibil.
De la baza tranşeei până la un nivel de 300 mm deasupra coroanei conductei, sau partea superioară conductei din
tranşeea duală, lăţimea tranşeei nu va fi mai mică decât lăţimea minimă a tranşeelor specificată în cadrul planurilor
detaliate standard pentru a singură conductă şi pentru o tranşee lăţimea minimă va fi de (d1 + d2) + 600 unde d1 + d2
sunt diametrele nominale şi distanţa minimă dintre conducte va fi de 300 mm.
Tranşeele conductelor vor fi menţinute cât mai departe de suprafaţă sau de pânza freatică.
Atunci când tranşeele excavate în partea carosabilă sau în trotuarele de la suprafaţă, Antreprenorul va efectua
trecerea mai întâi prin asfalt, etc., pentru a trasa o margine precisă dreaptă, printr-o metodă care este aprobată de
către Inginer, va excava materialul dur şi îl va depozita fără materialul excavat din tranşee, pentru reutilizarea sau
dispunerea aşa cum precizează Inginerul.
Antreprenorul, fără permisiunea expresă a Inginerului, la momentul excavării peste lungimea excesivă sau
nerezonabilă a autostrăzii corespunzător locaţiei şantierului. Deoarece o secţiune a conductei este poziţionată de-a
lungul acestei secţiuni, terasamentul şi reinstalarea vor fi finalizate şi tot surplusul de materiale excavate faţă de
cerinţele Contractului vor fi îndepărtate de pe şantier şi toate materialele de construcţii deplasate pe măsură ce
lucrarea avansează, intenţionând ca utilizarea porţiunii afectate a autostrăzii să fie redată traficului public cu
întârziere minimă. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru prevenirea prăbuşirii
malurilor tranşeelor.
Atunci când tranşeele excavării altele decât cele din partea carosabilă, Antreprenorul va elimina mai întâi întreg
gazonul şi humusul pentru repoziţionare, sau în cazul în care nu există gazon, toată vegetaţia până la lăţimea de
lucru şi depuneri fără material excavat din tranşee pentru utilizarea în cazul reintegrării.
Toate materialele vor fi depozitate astfel încât acestea să nu fie depuse la suprafaţă şi va face ca deteriorarea să
afecteze cât mai puţin.
Antreprenorul va excava găuri de probă manual sau cu utilajul aşa cum se cere pentru lucrare şi va reumple şi
recondiţiona aceste găuri în funcţie de inspectarea ulterioară a Inginerului.

Gazon pentru refacere


Vegetaţia pentru refacere va măsura aproximativ 1 m faţă de 300 mm atunci când se efectuează tăierea şi va avea
grosime uniformă nu mai mică de 40 mm.
Vegetaţia trebuie să fie verde atunci este tăiată; plantele vor fi udate şi repoziţionate în condiţii atmosferice
corespunzătoare.
Nivelul gazonului de sub vegetaţie va fi acela în care suprafaţa finală a ierbii după compactare să fie la acelaşi nivel
cu suprafaţa adiacentă.

Pamant vegetal reutilizat


Pământul vegetal înseamnă stratul superior al solului care poate fi favorabil creşterii vegetaţiei. Acest lucru va include
plantele vegetale care nu sunt necesare pentru repozitionare sau care nu sunt acceptate pentru formarea gazonului
în baza prevederilor clauzei.
Întreg pământul vegetal va fi eliminat din acele zone afectate de lucrările temporare şi permanente inclusiv din zonele
componente şi va fi păstrat pentru reutilizare.
Pământul vegetal folosit pentru reutilizare nu va fi adunat în grămezi cu înălţime mai mare de 1,5 metri.
Antreprenorul va depozita pământul vegetal folosit pentru reutilizarea locală în zona de deformare astfel încât să se
asigure că aceasta poate fi refăcută cît mai aproape de starea iniţială. Toate celelalte materiale sau depuneri de
aluviuni vor fi depozitate separat.
Lucrări legate de apă
Antreprenorul nu va permite ca apa să pătrundă în oricare parte a lucrărilor decât dacă acest lucru este specificat în
baza prevederilor contractului.
În cazul în care este necesară evacuarea apei din cadrul excavării, Antreprenorul va depune metodele şi detaliile
propuse inginerului spre aprobare, înainte de începerea lucrărilor de excavare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Înainte de lucrarea de excavare, dacă se cere, se va instala un sistem de evacuare a apelor aprobat şi funcţional
atunci când este necesar pentru reducerea nivelului pânzei freatice.
Apa de suprafaţă va fi împiedicată să pătrundă în lucrările de excavare prin lucrări de săpare, formarea tranşeelor,
formarea depresiunilor de protecţie, pompare, sau alte măsuri aprobate.
Nu va fi permisă inundarea lucrărilor de excavare.
Toate canalele de colectare necesare, acolo unde se cere, vor fi situate în afara zonei excavate pentru lucrările
permanente şi vor fi reumplute cu beton de calitate inferioară până la nivelul părţii inferioare a lucrărilor permanente
adiacente.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca terenul adiacent să fie afectat grav de alunecare
datorită proceselor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca apa subterană care pătrunde în conducte să fie
utilizată pentru transportul apei potabile.
Fără consimţământul inginerului, Antreprenorul nu va putea utiliza procedeul de pompare a decantoarelor ca fiind
unicele mijloace de îndeplinire a obligaţiilor sale în ceea ce priveşte utilizarea apei.
Antreprenorul va controla modalitatea si calitatea apei prin pomparea acesteia din decantoare pentru că, după
părerea inginerului, acestea nu vor reprezenta efecte secundare ale lucrărilor sau ale proprietăţilor adiacente.
Nici o conducta nouă sau deja existentă în cadrul lucrărilor permanente nu va fi utilizată în scopul transportului apei
de la locul excavării fără permisiunea scrisă a inginerului.
Antreprenorul va furniza inginerului detalii cu privire la captatoarele de nămol sau la alte măsuri ce vor fi efectuate
pentru minimizarea descărcării materialelor solide din cadrul operaţiunilor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operaţiunile sale nu afectează acviferul pânzei
freatice înconjurătoare, sau stabilitatea terenului înconjurător sau o structură adiacentă.
Pe durata efectuării lucrărilor Antreprenorul se va asigura că nivelurile pânzei freatice sunt suficient de reduse sub
construcţia propusă pentru a asigura o fundaţie fermă.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca pânza freatică să apară în timpul construcţiei
conductelor şi structurilor până când masa structurii sau rambleul conductelor nu a fost finalizată pentru a asigura
un efect de flotabilitate.
Exceptând situaţia în care este specificat în alt fel, Antreprenorul va furniza, instala, menţine şi opera, întreaga
instalaţie de pompare necesară şi orice alt echipament pentru desecarea diferitelor părţi ale lucrărilor şi pentru a
menţine fundaţiile şi tranşeele conductelor fără apă aşa cum este necesar pentru efectuarea fiecărei părţi a lucrărilor.
Acolo unde excavarea pentru fundaţia structurilor se extinde sub nivelul pânzei freatice porţiunea de sub nivelul apei
va fi desecată anterior efectuării excavării exceptând situaţia în care acest lucru este menţionat în alt fel.
Evacuarea apei va fi efectuată într-o modalitate în care să se prevină alunecările de la baza fundaţiei, şi să se
menţină stabilitatea pantelor excavate şi a părţii inferioare a fundaţiei. Evacuarea apei va face ca operaţiunile de
construcţie să fie efectuate fără prezenţa apei, exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, şi va face ca
toate fundaţiile să fie suficient de uscate pentru amplasarea corespunzătoare a materialelor de umplere cu
poziţionarea şi compactarea corespunzătoare a materialelor amplasate.
Antreprenorul va controla infiltraţiile de-a lungul fundaţiilor şi oriunde este cazul pentru a preveni acumularea de apă.
Evacuarea apei din fundaţii va fi efectuată cu echipamente conform DIN 4095.
În cazul în care Antreprenorul care necesită conducte de drenare, canale sau sub-drenuri pentru evacuarea apei,
Inginerul poate să permită ca aceste construcţii să fie efectuate sub nivelul şi în limitele Lucrărilor permanente cu
condiţia ca Inginerul să fi aprobat detaliile propunerilor Antreprenorului. Nu vor fi lăsate nici un fel de conducte de
sub-drenare decât dacă acestea sunt fixate cu Beton Clasa E sau cu alt material aprobat. Orice sub-drenare pe care
o efectuează Antreprenorul sub Lucrările Permanente va fi lăsată pentru a asigura suprtul cel puţin egal cu acela
care ar fi fost disponibil în cazul în care sub-drenul nu ar fi fost prezent.
Apa nu va fi evacuată în vreun curs de apă sau sistem sau canal de ape uzate fără obţinerea de către Antreprenor
a tuturor aprobărilor necesare şi permisiunii scrise din partea Inginerului.

Drenaje temporare
Acolo unde sunt necesare drenaje temporare, acestea vor fi efectuate în tranşeea îngustă sau în acostamentul format
sub nivelul excavării în poziţia aprobată. Conductele vor fi asamblate cap la cap şi vor fi înconjurate de material
granular de drenare.
Conductele de injecţie vor fi inserate de-a lungul drenurilor temporare la intervale care nu depăşesc 25 m şi drenurile
vor fi umplute bine cu material de izolaţie, conductele de injecţie fiind tăiate la finalizarea lucrării.

Umpluturi
Acolo unde este practicabil, umpluturile vor fi efectuate imediat ce operaţiunile specifice care le preced vor fi
finalizate. Umplutura, însă, nu va fi începută până ce lucrările ce trebuie acoperite nu vor fi obţinut o rezistenţă
suficientă pentru a susţine toată greutatea impusă.
Umplutura în jurul Lucrărilor permanente va fi efectuată în aşa fel încât să se evite încărcarea sau deteriorarea.
Materialul de umplere al excavărilor care nu va fi poziţionat pe autostradă sau pe viitoarea autostradă, va fi depozitat
în grămezi care nu depăşesc 250 mm în grosime neconsolidată pentru a forma o rambleierea stabilă.
Excavările efectuată în stradă vor fi umplute peste nivelul împrejurimilor conductelor, în conformitate cu cerinţele
Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde excavările au fost fixate şi suporturile urmează să fie îndepărtate, acestea, acolo unde se practică, vor fi
extrase progresiv în aşa fel încât să se minimizeze pericolul de colaps, şi golurile formate în spatele suporturilor vor
fi umplute cu grijă şi compactate.
4. CONDUCTE DE REFULARE

În cazul în care spaţiul de lucru al Antreprenorului stabileşte orice structură, va rambleia sub structură cu beton sărac
în amestecuri.
Nici o umplutura nu va fi poziţionată în jurul structurilor de reţinere a apelor până când structura nu a fost testată
satisfăcător sau înainte de obţinerea consimţământului Inginerului.
În cazul în care Antreprenorul obţine consimţământul Inginerului de a plasa rambleierea în jurul pereţilor structurii
înainte de a fi testată satisfăcător pentru strângerea apei atunci Antreprenorul va excava şi înlocui orice rambleiere
care este necesară pentru a căuta scurgerile şi a remedia obligatoriu acest lucru.
La formarea terasamentelor, Antreprenorul va permite tasarea.
Compactarea terasamentelor se va efectua numai atunci când structurile adiacente sunt capabile să reziste sarcinilor
suplimentare impuse.
În cazul în care efectuării tasării, metoda de lucru adoptată pentru a aduce terasamentele la nivelurile cerute,
urmează să fie aprobate de către Inginer.
Umplutura la baza structurilor va fi compactată, gradată corespunzător, cu umplere granulară cu următoarele limite
aplicate:
Clasare: 100% ce trece de 125 mm sită, <15% depăşind 63µ sită
Coeficient de uniformitate: Limita inferioară = 10
Conţinut de umiditate: Limita superioară: optimă + 1%, limita inferioară: optimă - 2%
Suflaţi solubil: < 2.5g/litru
Instalaţia redusă de compactare manipulată manual va fi necesară pentru a se asigura că materialele granulare sunt
compactate până la marginile porţiunii excavate.
Antreprenorul nu va lăsa stâlpii de susţinere din lemn sau alte materiale de susţinere a excavării în excavări după
rambleiere decât dacă acest lucru este probat de către Inginer.
Umplutura tranşeelor conductelor va fi compactata în funcţie de natura materialelor ce vor fi folosite. Toate
materialele vor fi compactate la conţinutul de umiditate corespunzător; în cazul în care materialul este un material
aderent, atunci conţinutul de umiditate va fi între 0,8 şi 1,2 ori limita de plasticitate. În cazul în care materialul este
un material granular, atunci conţinutul de umiditate va fi între +1% şi -2% din conţinutul optim de umiditate aşa cum
este definit de către BS 1377-Pt 4, Ciocan Vibrator, Metoda 3.7. Materialul şi starea acestuia vor fi aprobate de către
Inginer înainte de utilizare. Antreprenorul va menţine registrele de testare a materialelor utilizate pentru umplere care
vor identifica în mod specific acolo de unde provine materialul, durata şi data testării, rezultatele testării, data utilizării
ca material de rambleiere, condiţiile atmosferice predominante la momentul utilizării materialului de rambleiere şi
locaţia unde materialul a fost folosit ca material de rambleiere. Rambleul utilizat în zonele care nu se supun capacităţii
de circulaţie sau care nu sunt delimitate, nu vor fi complet compactate. În aceste zone, rambleierea va fi poziţionată
cu compactare corespunzătoare pentru a preveni formarea depresiunilor în cadrul suprafeţei, dar toleranţa va fi
efectuată pentru determinare. Compactarea în aceste zone va fi aprobată de către Inginer înainte de rambleiere.
Rambleierea în tranşeele conductelor va fi compactată în straturile care nu depăşesc o grosime de 150 mm.
Poziţionarea materialului de umplere va fi efectuată după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi săpare. Zonele care
trebuie umplute vor fi defrişate de rădăcini, gunoi, zăpadă, gheaţă sau alte materiale străine, şi nu va fi îngheţat.
Toate zonele care urmează să fie umplute vor fi vizualizate şi inspectate pentru rezistenţa solului la faţa locului, după
curăţare şi defrişare, pentru porţiunile mai moi sau zonele care nu sunt compactate. Prevenirea formării rulourilor
poate fi definită atunci când se traversează zona cu anvelope de cauciuc sau rulou din oţel. Toate porţiunile moi sau
zonele care nu sunt compactate vor fi compactate la faţa locului sau excavate pentru a solidifica solul şi înlocuit cu
material de compactare corespunzător.
Compactarea va începe numai după ce umplerea sau rambleierea a fost corect poziţionată şi materialul ce trebuie
compactat este la nivelul conţinutului corespunzător de umiditate. Compactarea va fi efectuată cu echipament
compatibil cu tipul solului. Materialul de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 150 mm în adâncime.
Pot fi aprobate şi alte grosimi de către Inginer în baza unei secţiuni de testare a terenului utilizând echipamentul de
compactare ce urmează a fi folosit. Materialele de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 100 mm (4
inch) în adâncime pentru compactarea efectuată manual.
Umplerea şi rambleierea adiacente structurilor cum ar fi pereţii de reţinere, gropile şi subsolurile nu vor fi compactate
cu echipament greu, dar vor fi compactate cu echipament acţionat manual la o distanţă de 1,2 metri sau mai mare
dincolo de părţile laterale ale structurii. Se va depune tot efortul pentru a poziţiona materialele de umplere simetric şi
în straturi uniforme pentru a preveni încărcarea excesivă non-necesară în cazul unei structuri sau fundaţii.
Umplerea sau rambleierea efectuate sub fundaţie, grinzi de gradare, suporturi, clădiri, vor fi compactate până la cel
puţin 90% din densitatea Proctor Modificată aşa cum este stabilit de către STAS 1913/13-1983 sau 95% din
densitatea Proctor Standard maximă aşa cum este stabilit prin STAS 1913/13-1983. Pentru solurile fără drenare şi
aderenţă, se va folosi 70% din densitatea relativă aşa cum este stabilit prin ASTM D4253 şi de ASTM D4254.
Compactarea prin jeturi de apă sau prin inundare nu este permisă pentru majoritatea materialelor de umplere. Însă,
inundarea poate fi folosită în cazul în care meterialul nu este aderent fără nisip de drenare.
În nici un caz compactarea nu poate fi permisă pe pantele de peste 1 (V) până la 5 (H) (20% pantă). O serie de
bancuri de lucru, trepte sau terase, la Construcţia noilor pante nu vor fi tăiate în pante existente sau naturale înainte
de adăugarea noului material de umplere, Construirea noilor pante trebuie să fie efectuată prin compactarea
straturilor orizontale cu material de umplere la o lăţime de cel puţin o lăţime a ruloului dincolo de marginea proiectată
a pantei şi apoi curăţată pentru a obţine dimensiunile pantei finale.
Vor fi efectuate teste de granulometrie, densitate şi control al umiditatii la următoarele frecvenţe: o analiză a sitei
standard STAS 1913/5-1985 şi un Test Proctor Modificat sau un test Proctor Standard pe STAS 1913/13-1983,
oricare este aplicabil, cu curba Proctor corespunzătoare efectuată pentru fiecare tip de material de umplere sau acolo
unde există o schimbare în tipul sau sursa materialul. Pentru solurile fără drenare şi aderenţă, vor fi efectuate ASTM
4. CONDUCTE DE REFULARE

D4253 Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor care Utilizează un Plan de Vibrare şi ASTM D4254
Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor Calcularea Desnităţii Relative.
Densitatea şi umiditatea in situ a conţinutului solului vor fi efectuate prin metoda conului de nisip sau metoda foliei
de plastic aşa cum este stabilit cu STAS 1913/15-75 testare a acceptării densităţii şi conţinutului de umiditate la faţa
locului (testarea densităţii terenului)la umplerea compactată va fi efectuată în următoarele proporţii:
Sub toate fundaţiile – un test la fiecare 90 m² la fiecare ridicare.
Pavare sub-zonală – un test la fiecare 180 m² la fiecare ridicare.
Baza drumului sau sub-bază – un test la fiecare 180 m² a bazei sau sub-bazei.
Rambleierea tranşeelor – testare la fiecare 15 m la fiecare ridicare.
Umplere generală – un test la fiecare 460 m² la fiecare ridicare.
Ca o cerinţă minimă, trebuie efectuat cel puţin un test de densitate la faţa locului la fiecare ridicare a umplerii şi nu
va fi permisă nici o poziţionare ulterioară până ce densitatea necesară nu a fost obţinută.
Numărul testelor va fi sporit dacă în cazul inspectării vizuale se stabileşte faptul că întreg conţinutul de umiditate nu
este uniform sau în cazul în care efortul de compactare este variabil şi nu este considerat ca fiind suficient pentru a
obţine densitatea specifică.
Inginerul poate aproba o reducere a numărului de teste imediat ce o procedură de compactare s-a dovedit a îndeplini
cerinţele de compactare.

Refacerea străzilor etc.


Reabilitarea părţilor carosabile, trotuarelor, aleilor, pistelor pentru biciclişti şi acostamentelor
Reabilitarea va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri şi va fi de aceeaşi construcţie sau
similară cu cea a construcţiei.
Reabilitarea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor
Bordurile, canalele, bordurile decorative şi cvadranţii mutaţi din cauza Lucrărilor, vor fi repoziţionaţi cu ajutorul
unităţilor existente, cu condiţia ca aceste să nu fie deteriorate. Acolo unde unităţile existente nu sunt potrivite pentru
a fi reutilizate, Antreprenorul va furniza unităţi de înlocuire de textură similară, culoare sau tip, potrivit cu cele
adiacente şi în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Clauzei 2.27 sau 2.91 după caz.
Realinierea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor vor fi în conformitate cu practica
corespunzătoare. Bordurile şi canalele la faţa locului trebuie să fie repoziţionate pentru a fi în conformitate cu
bordurile şi canalele adiacente.
Reabilitarea galeriilor şi cabinelor de suprafaţă
Cadrele tuturor galeriilor şi cabinelor de suprafaţă vor fi reabilitate prin executarea fundaţiilor şi a delimitarea părţii
carosabile în mortar de Clasă M1 decât dacă, în cazul cabinelor de suprafaţă, acestea trebuie să fie poziţionate în
nişe cu prefabricate din beton corespunzătoare. Partea superioară a cardelor va fi nivelată cu suprafaţa adiacentă
pe toate părţile.
Condiţii generale
Procedura de compactare a bazei drumului şi echipamentul vor fi furnizate prin probe la începerea lucrării spre
satisfacţia Inginerului. Testele de compactare vor fi efectuate în conţinuturi de umiditate care variază. Greutăţile,
tipurile şi numărul etapelor de compactare vor fi de asemenea variate pentru a stabili efortul de compactare optim.
Înainte de poziţionarea stratului următor al construcţiei, baza drumului va fi absorbită sau curăţată mecanic cu aer
comprimat pentru a evacua orice fel de urme de material şi pentru a lăsa o suprafaţă cu textură apropiată de
îmbinare.
Suprafaţa finisată a pavajului din bitum dens nu va depăşi 10 mm sub marginea dreaptă lungă de 3 m.
Nu se va permite circulaţia pe această suprafaţă numai atunci când s-a poziţionat şi refăcut după cum consideră
Inginerul de cuviinţă. Înainte de probarea Inginerului, nu se va permite un alt flux de trafic decât acela care este
necesar pentru dispunerea straturilor următoare pe straturile deja întinse.
Refacerea suprafeţei asociată cu excavările conductelor se vor extinde cu cel puţin 30 mm de fiecare parte a marginii
tranşeei maxime, aşa cum se arată în planurile detaliate standard. Acolo unde suprafaţa existentă este deteriorată
sau fisurată ca rezultat a lucrărilor, Antreprenorul va extinde zone suprafeţei până la zona nedeteriorată a suprafeţei
existente sau a liniei bordurilor, oricare este ajunsă prima.
Reabilitarea suprafeţei este specificată complet în cadrul secţiunii 8 din cadrul acestei specificaţii.

Reabilitarea Drumurilor şi Aleilor Nefinisate


Antreprenorul va reabilita drumurile şi aleile nefinisate în acelaşi material aşa cum s-a întâlnit în timpul excavării,
exceptând acolo unde s-a menţionat în alt fel de către Inginer, şi va înlocui materialele excavat în mod corespunzător
în straturi bine consolidate.

Reabilitarea Terenului Nepavat


Condiţii generale
La finalizarea lucarii pe terenul nepavat, Antreprenorul va sfărâma suprafaţa întregului teren afectat, până la o
adâncime de cel puţin 300 mm înainte de înlocuirea vegetaţiei, şi va cultiva şi reface terenul cât mai aproape posibil
de starea iniţială.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu seminţe pentru iarbă vor fi reduse până la o adâncime de arătură şi curăţată de
pietre şi materiale externe de dimensiuni de peste 50 mm în dimensiuni. Seminţele vor fi însămânţate în anotimpurile
corespunzătoare, chiar distribuite şi aplicate într-o proporţie nu mai mică de 6 g / m2 la nivelul suprafeţelor şi de 10
g / m2 la suprafeţele în pantă.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu gazon, vor fi pregătite corespunzător. Plantele aprobate vor fi poziţionate,
plantate, interlegate şi îndesate şi îmbinările umplute cu sol nisipos fin. în cazul terenului în pantă acolo unde acesta
este posibil să alunece, plantele vor fi dispuse pe diagonală. Orice subsidenţă care se petrece va fi efectuată în bune
condiţii prin scoaterea gazonului, umplerea cu pământ vegetal fin şi repoziţionarea gazonului în modalitatea
specificată mai sus. Orice gazon care nu mai este bun, va fi înlocuit cu un gazon nou.
Reabilitarea terenului nepavat va fio efectuată de către Antreprenor după cum urmează:
(a) Subsolul va fi excavat şi sfărâmat până la o adâncime stabilită de comun acord (care nu depăşeşte
450 mm) peste zona cu pământ vegetal, aşa cum s-a menţionat de către Inginer. Din această cauză,
se va acorda atenţie poziţionării drenurilor şi serviciilor efectuate la adâncimi mici.
Pământul vegetal va fi înlocuit şi gradat până la profilurile terenului finisat inclusiv prevederea oricărui pământ vegetal
adiţional necesar.
Pietrele şi alte pietre sfărâmate vor fi eliminate şi dispuse în partea superioară.
Lucrarea va fi efectuată în condiţiile atmosferice pe care Inginerul le consideră de cuviinţă.
Se va aplica un îngrăşământ în conformitate cu recomandările producătorului.
Antreprenorul va răspunde de prima tundere a zonelor cu iarbă.
Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va răsădi din nou toate zonele în care însămânţarea, după părerea Inginerului, nu
este efectuată în condiţii corespunzătoare.
Reamplasarea permanentă a intersecţiilor va fi începută imediat ce lucrările finale de reabilitare a terenului sunt
finalizate decât dacă este specificat în alt mod de către Inginer.
Exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, toate malurile şi şanţurile vor fi formate şi gradate până la profilul
original. Malurile vor fi formate utilizând material de subsol consolidat ca nucleu, cu minim 100 mm adâncime a părţii
superioare a pământului vegetal.

Limite, Garduri, garduri vii ţi Pereţi


Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor, Antreprenorul le va elimina cu grijă, va stabili durata Lucrărilor, şi va
readuce gardurile la linia originală sau aşa cum este indicat. Orice împrejmuire deteriorată în timpul acestei operaţiuni
va fi înlocuită. Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor sau pereţilor, acestea vor fi eliminate, şi orice instalaţii
sau materiale care pot fi refolosite vor fi păstrate pentru reutilizare. Gardurile şi pereţii vor fi repoziţionaţi cât mai
aproape de starea iniţială.
Acolo unde Antreprenorului i se cere să scoată o parte a unui gard, a unui gard viu sau perete, aceste se va asigura
că partea eliminată reprezintă minimul necesar pentru executarea Lucrărilor.
Golul rezultat va fi asigurat spre satisfacţia Inginerului.
Acolo unde lungimea zidăriei este eliminată, materialul de zidărie va fi dat cu grijă de o parte şi păstrat pentru
reutilizare.

Acostamente
Repoziţionarea acostamentelor părţii carosabile va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri.
În cazul în care Antreprenorul nu păstrează pământul vegetal separat de alte materiale excavate, acestuia i se va
cere să asigure şi să depoziteze materialul de înlocuire corespunzător.

Tranşee
Antreprenorul, pentru a permite poziţionarea, va reumple tranşeele rambleiate dar supraumplerea nu va fi în aşa
măsură încât să producă pericol sau împiedicare. În cazul în care suprafaţa refăcută se află sub nivelul terenului
adiacent Antreprenorul va reabilita această scufundare cu sol productiv.

Arbori
Plantarea, fixarea cu ţăruşi şi întreţinerea copacilor în pepiniera, vor fi efectuate în conformitate cu BS 4043.
Pregătirea, plantarea şi asigurarea puieţilor trebuie să fie efectuată în conformitate cu BS 4043 şi întreţinerea
ulterioară a acestora se va efectua în conformitate cu BS 5837.
Recondiţionarea copacilor, lucrările de reparare, fixarea şi întreţinerea, şi defrişarea vor fi efectuate în conformitate
cu BS 3998.
Măsurile de protecţie şi conservare a copacilor existenţi ce vor fi reţinute la faţa locului, vor fi efectuate în conformitate
cu BS 5837.
Nici un copac nu va fi pus la pământ sau scos din zona de lucru fără consimţământul scris al Inginerului.
Întreg materialul lemnos va rămâne în proprietatea proprietarului şi va fi tăiat şi dispus în conformitate cu cerinţele
rezonabile.
Acolo unde conductele şi cablurile sunt fixate în apropierea rădăcinilor copacilor şi ramurilor acestora, deranjul
trebuie menţinut în limite minime. Rădăcinile şi ramurile nu vor fi tăiate decât dacă este absolut necesar şi
rambleierea în jurul rădăcinilor va fi de 150 mm înconjurat cu pământ vegetal. Rădăcinile şi ramurile vor fi tăiate
numai manual după obţinerea aprobării de către Inginer. Toate capetele tăiate vor fi vopsite cu agent de sigilare
aprobat ce conţine un fungicid pentru a preveni putrezirea rădăcinii sau a ramurilor.

Drenarea terenului
Poziţionările terenurilor interceptate sau deteriorate vor fi marcate proeminent la fiecare punct de intersecţie cu
lucrările. Antreprenorul va înregistra aceste poziţii, adâncimi, diametre a conductelor şi tipuri de construcţie, şi o
copie a acestor înregistrări va fi dată Inginerului. Se va acorda atenţie în timpul efectuării Lucrărilor pentru a preveni
deteriorarea reperelor.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Înainte de reabilitarea permanentă a drenării terenului, Antreprenorul va curăţa capetele drenurilor existente, acolo
unde se interceptează de către excavări, şi va permite facilităţile Inginerului şi proprietarului de teren sau celui care
îl ocupă pentru inspectare şi stabileşte extinderea înlocuirii care poate fi necesară.
Rambleierea excavărilor de interceptare va fi compactată în straturi de 200 mm, pentru a forma o suprafaţă de
susţinere fermă imediat înainte de înlocuirea conductelor şi va fi readusă la nivelul inferior drenurilor terenului sau a
suportului ce va fi furnizat.
Drenurile afectate ale terenurilor vor fi tăiate în teren ferm până când, în fiecare caz, este expusă o secţiune care nu
este afectată de lucrări.
Înlocuirea conductelor sau grinzilor de susţinere vor fi fixate pe teren nedeteriorat pentru cel puţin 500 mm la fiecare
capăt. Conductele de înlocuire vor avea acelaşi diametru interior ca şi secţiunile drenului care va fi înlocuit şi va fi
conectat corespunzător la fiecare capăt.
Înregistrările vor fi păstrate pentru toate lucrările de reabilitare efectuate la sistemele de drenare, şi se va da o copie
Inginerului.
Exceptând traversarea tranşeelor, conductele de înlocuire vor fi de acelaşi tip ca cele eliminate exceptând situaţia în
care acest lucru este aprobat în alt fel de către Inginer. Drenurile terenului vor fi din fier ductil acolo unde traversează
tranşeele rambleiate.
Antreprenorul nu va efectua reabilitarea nici unui drenaj al terenului până când nu s-a obţinut aprobarea Inginerului
referitor la dimensiunea conductei din fier ductil ce va fi utilizată la reparaţie. Lungimea conductei trebuie să fie
suficientă pentru a suporta tranşeea plus suportul de 0,5 m pe fiecare parte.
Antreprenorul va acorda Inginerului o notificare cu 48 de ore înainte cu privire la finalizarea reparaţiilor drenului
terenului pentru a da proprietarului de teren sau ocupantului acestuia oportunitatea de a inspecta aceste reparaţii.
Drenurile terenului reparat nu va fi rambleiat până când Inginerul nu le-a inspectat şi reparaţiile nu au fost aprobate
de către Inginer.

Umpluturi supraterane
Terasamentele şi alte zone de umplere vor fi formate din materiale corespunzătoare capabile de compactare normală
pentru a forma o umplere stabilă, depozitată şi compactată cât mai practic după excavare, în straturi cu grosime
corespunzătoare instalaţiei de compactare utilizate.
Umplerea, acolo unde se aplică, va fi efectuată şi compactată, şi va fi menţinută oricând cu încovoiere suficientă sau
pantă transversală şi o suprafaţă suficientă pentru a permite apei de suprafaţă că dreneze.
Pământul vegetal, materialele organice şi porţiunile cu material moale vor fi eliminate din zonele ce urmează să fie
umplute. Materialele pentru umplere vor fi poziţionate în straturi care nu depăşesc 250 mm.

Explozivi
Trebuie obţinut consimţământul scris al Inginerului pentru fiecare propunere a Antreprenorului de a utiliza explozivi.
Acolo unde este propusă explozia adiacent unei construcţii sau unei alte structuri, unei construcţii existente sau unei
alte construcţii, Antreprenorul va asigura că valorile de siguranţa aprobate ale amplitudinii vibraţionale şi velocitatea
particulelor superioare nu vor fi depăşite.
Antreprenorul va fi în conformitate cu Codul Naţional şi Reglementările din vecinătatea transmiţătorilor radio statici
şi mobili, inclusiv staţii de televiziune şi radio şi unităţi radar asociate cu deplasările avioanelor.
Manipularea, transportul şi folosirea explozibililor vor fi în conformitate cu Codurile Naţionale şi Reglementările şi cu
recomandările producătorului.

Piloti
Instalarea şi durabilitatea pilotilor vor fi în conformitate cu practicile Naţionale corespunzătoare.
Operaţiunile de piling vor fi strict încadrate în perioadele şi orele de lucru specifice sau permise. Vibraţiile terenului
şi nivelurile zgomotelor nu vor depăşi limitele specifice şi Antreprenorul va răspunde de luarea măsurilor la
frecvenţele specifice pentru conformitate.
Cu cel puţin patru săptămâni înainte de începerea oricărei etape de Lucrărilor care implică operaţiuni de palplanşare,
Antreprenorul va înainta Inginerului propunerile sale în scris. Propunerile vor include detalii ale tipului de instalaţie
ce urmează a fi utilizată, metoda de instalare şi extragere, secvenţa operaţiunilor şi perioadele de lucru.

Demolare
Structurile vor fi demolate la un 1 m sub nivelul terenului. Rezervoarele, decantoarele şi subsolurile vor fi prevăzute
cu găuri prin care să se permită egalizarea nivelurilor apei. Structurile care se extind sub 1 m adâncime, vor fi umplute
cu blocaje (de fundaţie) compactat. La peste 1 m adâncime, se va selecta materialul din demolări sau umplere
importată cu dimensiunile particulelor care nu depăşesc 150 mm.

Intretinerea Refacerilor
Până la expirarea Perioadei de Notificare a Defectelor, Antreprenorul va regulariza şi inspecta în mod frecvent toate
reabilitările efectuate de către acesta în legătură cu acest Contract pentru a asigura siguranţa publicului în mod
permanent.
Acolo unde se produce deteriorarea sau efectuarea suprafeţei, fie că acest lucru este notat de către Antreprenor în
timpul inspecţiei de rutină sau care este raportat acestuia într-un anumit mod, Antreprenorul va remedia defectul în
modalitatea aprobată de către şi spre satisfacţia completă a Inginerului, şi dacă se aplică, a Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde Antreprenorul, sau un Sub-Antreprenor Specializat angajat al acestuia, a efectuat reabilitarea finală a
tranşeelor drumurilor şi trotuarelor, tranşeele se vor supune unei inspecţii comune de către Inginer, Inginerul
4. CONDUCTE DE REFULARE

Autorităţii pentru Drumuri şi Antreprenorul la şase luni de la finalizarea lucrărilor şi Antreprenorului i se va cere să
efectueze, pe cheltuiala proprie, aceste lucrări, după cum i se ordonat să remedieze orice deteriorare alta decât
uzura normală care s-a petrecut în timpul operaţiunii de finalizare.
Fără a lua în considerare cerinţele pentru inspecţia intermediară, Antreprenorul va menţine o inspecţie regulată şi
frecventă a reabilitărilor în timpul Perioadei de Notificare a Defectelor şi va remedia defectele care se pot produce.

Curăţarea Şantierului
Curăţarea şantierului nu va începe până când îngrădirea locaţiei nu va fi ridicată şi finalizată.
Antreprenorul nu va arde hăţişurile sau alţi combustibili la faţa locului decât dacă acest lucru este aprobat de către
Inginer. Gardurile şi porţile, etc., vor fi eliminate cu grijă şi păstrate pentru refolosire.

Peisagistică
Antreprenorul se va asigura că peisagistica este efectuată în anotimpul corespunzător şi în condiţii de vreme
corespunzătoare aşa cum este aprobat de către Inginer. Operaţiunile de plantare vor fi suspendate în perioadele de
secetă, atunci când solul este pietrificat sau în timpul perioadei de inundaţii, sau în perioadele cu frig uscat persistent.

Pregătirea Şantierului
(a) Sădirea Ierbii şi gazonului
Zona va fi cultivată până la o adâncime minimă de 100 mm de către un mecanism sau o metodă aprobată similară.
Pietrele de peste 500 mm în dimensiuni liniare vor fi îndepărtate. Toate buruienele vor fi îndepărtate. Toate nivelurile
vor fi chiar niveluri de exploatare şi conforme contururilor sau nivelurilor din cadrul proiectelor.
Cu 3 până la 5 zile înainte de răsădire sau poziţionare a gazonului se va aplica un erbicid pre-emergent aprobat ce
va fi aplicat în zonă în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi un fertilizator general aprobat de pre-germinare
aplicat în zonă la nivelul recomandat şi lucrat în cadrul suprafeţei săpate.
Linii de demarcare
Se va pregăti o fâşie corespunzătoare pregătită prin eliminarea vegetaţiei de suprafaţă. Fâşia va fi apoi cultivată
până la o adâncime de 200 mm şi buruienele şi rădăcinile pernicioase vor fi eliminate. Antreprenorul va depune
pământul vegetal importat pentru a împiedica schimbările bruşte de nivel. Înainte de plantarea materialului de
împrejmuire, vor fi introduşi fertilizatori corespunzători în amplasament în conformitate cu recomandările
producătorului.
Copaci şi arbuşti
Acolo unde urmează să se planteze copaci sau arbuşti se va pregăti o zonă circulară cu diametru de 1,2 m, iar
această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Toate erbicidele şi rădăcinile vor fi eliminate şi se va
excava o gaură de plantare în zona cultivată. Acolo unde arbuştii urmează să fie plantaţi, întreaga zonă de plantare
va fi pregătită în mod similar şi găurile de plantare for fi furnizate pentru fiecare arbust sau copac în parte.

Plantare
(a) Însămânţare şi Plantare
Însămânţarea se va produce în condiţii atmosferice corespunzătoare aşa cum s-a aprobat de către Inginer.
Amestecul de seminţe aprobat va fi aplicat în baza recomandării şi aplicării.
După însămânţare terenul va fi scobit sau grapat şi consolidat prin rulare cu un rulou plat aprobat.
În cazul în care semniţele nu germinează, Antreprenorul va resădi în totalitate sau parţial până se obţine un gazon
corespunzător.
Acolo unde iarba este de 75-100 mm în înălţime şi cu două zile înainte de tundere, zona va fi tasată uşor. Tunderea
va fi efectuată cu o coasă cu rotor şi va reduce înălţimea ierbii noi până la 50 mm.
Brazdele vor fi îndepărtate vor fi eliminate din noua zonă cu iarbă. Se va efectua o a doua tăiere la o perioadă de nu
mai puţin de o lună de la prima, din nou pentru a reduce înălţimea ierbii până la 50 mm după cele două tunderi cu
ajutorul unei maşini de tuns iarba la intervale nu mai mici de două săptămâni, resturile tăiate fiind eliminate. Imediat
după a doua tăiere sau la momentul menţionat de către Inginer, zona nouă cu iarbă va fi echilibrată cu ajutorul unui
îngrăşământ aprobat.
Plantarea Gardurilor
Plantarea gardurilor va fi efectuată în condiţii de vreme corespunzătoare în sezonul inactiv. Împrejmuirea va fi
efectuată cu ajutorul speciilor locale aprobate. Acestea vor fi plantate la 500 mm distanţă sau mai mult după cum
este aprobat în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pe întreaga lungime a liniei de împrejmuire. Găurile de
plantare individuale pentru fiecare plantare vor fi pregătite la o distanţă pentru a permite răspândirea înainte de
umplere şi consolidare şi udare. Plantele folosite pentru împrejmuire în condiţii de vreme necorespunzătoare vor fi
menţinute (dacă vremea permite) şi protejate de îngheţ sau ploaie utilizând baloturi de paie şi / prelate (care vor fi
îndepărtate cât mai des şi atâta vreme cât este posibil pentru a minimiza riscul de privare) sau udate pe timp de
secetă. Toate plantele care prezintă semne de deteriorare vor fi eliminate.
Plantarea copacilor şi arbuştilor
Plantarea copacilor şi a arbuştilor se va efectua în condiţii atmosferice corespunzătoare în sezonul de iarnă în cazul
în care plantele nu au rădăcini. În mod alternativ, plantele cu bulbi sau crescute în ghivece pot fi plantate oricând în
timpul anului cu condiţia ca apa să fie furnizată de către Antreprenor.
Găurile de plantare vor fi excavate la dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinilor plantelor să se răspândească
sau bulbul plantelor cu bulbi crescute în ghivece să fie plantate corespunzător. Adâncimea fiecărei găuri de plantare
va fi în aşa fel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime pe măsură de creşte în pepinieră sau în
4. CONDUCTE DE REFULARE

ghiveci. Gaura de plantare va fi rambleiată cu pământ vegetal cu fertilizator corespunzător în conformitate cu


recomandările producătorului.
Planta va fi aranjată pe măsură ce se efectuează rambleierea, pentru a se asigura că rădăcinile intră în contact cu
solul şi minimizează orice spaţii libere, şi poziţionat în straturi faţă de nivelul existent al terenului.
În cazul în care copacii sau arbuştii sunt livraţi la faţa locului, vremea necorespunzătoare împiedică plantarea
imediată, acestea vor fi acoperite, şi protejate cu ajutorul baloturilor de paie şi prelatelor de îngheţ sau de alte efecte
cauzate de ploaie abundentă.
Zona ce urmează să fie plantate vor fi pregătite utilizând un îngrăşământ compus corespunzător. Solul din zona de
plantare va fi udat pentru a se asigura că este suficient de jilav.
Se va furniza câte un ţăruş pentru fiecare copac. Acesta va fi ascuţit, cu un diametru de 75-100 mm şi din lemn
aprobat. Fiecare va avea o lungime de 1,2 m şi va fi plantat în gaura de plantare în partea bătută de vânt a copacului,
înainte de plantare, astfel încât 800 mm să rămână deasupra nivelului solului. Copacii care sunt departe de zonele
afectate, vor fi asigurate cu 3 ţăruşi care formează un suport de susţinere triunghiular.
Fiecare copac va fi susţinut de un singur ţăruş, va avea un cordon de cauciuc cu colier de cauciuc. Acesta va fi
poziţionat la 25 mm faţă de vârful ţăruşului şi bătut în cuie, utilizând cuie galvanizate, de ţăruş. Acolo unde copacul
este susţinut de un sistem cu trei ţăruşi, suportul orizontal va fi asigurat de un cablu de oţel sau de o funie de nylon
rezistentă la rupere. Copacul va fi protejat de un manşon de cauciuc şi stă fixat de ţăruşi la 25 mm de vârf.
Arbuştii vor fi plantaţi în mod similar, însă, nu sunt necesare suporturile.
Reabilitare
Acolo unde se aşteaptă ca iepurii sau alţi dăunători să fie o problemă, fiecare copac şi plantă va fi furnizată cu un
suport corespunzător cu până la 900 mm deasupra tulpinii. În mod alternativ, un fir de 600 mm va fi tras vertical pe
suportul de lemn astfel încât să fie îngropat numai 100 mm din partea inferioară.
Întreţinere
(a) Zonele cu iarbă care nu sunt productive satisfăcător vor fi reînsămânţate sau replantate aşa cum
este ordonat de către Inginer după o pregătire corespunzătoare a terenului.
Ţăruşii copacilor, legăturile şi suporturile vor fi înlocuite dacă este necesar pentru a asigura suport corespunzător.
Se vor menţine garduri de protecţie contra iepurilor pe întreaga perioadă.
Zonele goale din jurul copacilor, arbuştilor şi împrejmuirilor vor fi păstrate fără buruieni şi iarbă.
Antreprenorul va uda zonele cu iarbă, gardurile vii, copacii şi arbuştii dacă este necesar.
Toate crenguţele moarte sau mlădiţele care apar pe suporturile copacilor vor fi îndepărtate.
Gardurile vii vor fi curăţate de uscături, pentru a le da o formă bună, în conformitate cu practica horticolă.
Traversarea cursurilor de apă, căilor ferate şi drumurilor
Acolo unde excavările traversează cursuri de apă, jgheaburi, podeţe şi alte cursuri de apă, Antreprenorul va fi
considerat că a permis toate măsurile necesare suplimentare pentru construcţia corespunzătoare a Lucrărilor la
aceste traversări, inclusiv menţinerea debitului complet de apă.
Conductele care traversează cursuri de apă vor fi construite aşa cum s-a arătat în planurile detaliate standard. Aceste
detalii nu se vor aplica pentru traversările râurilor mari acolo unde planurile specifice ale zonei vor fi efectuate de
către Antreprenor.
Căile ferate şi drumurile sub-traversate vor fi în conformitate cu cerinţele Standardului Românesc STAS 9312-87.
Cerinţele pentru amplasarea sub traversărilor sunt stabilite în articolul 2.1. din standardul mai sus menţionat.
Pentru sub traversările căilor ferate cu conducte care conţin lichid neinflamabil sub presiune, în articolul 2.2.2 din
cadrul standardului mai sus menţionat sunt stabilite cerinţele minime.
Pentru subtraversările drumurilor cu conducte care conţin lichide neinflamabile sub presiune, articolul 2.3.3. din
standardul mai sus menţionat stabileşte minimul acestora.
Aprobarea autorităţii responsabile pentru operarea şi siguranţa drumurilor sau a căilor ferate este obligatorie.
În baza reglementărilor particulare, acestea pot stabili cerinţe suplimentare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Date generale
Antreprenorul va fi responsabil pentru toate lucrările de excavare, terasamente şi pentru depozitarea materialelor
excavate necesare pentru construirea lucrărilor şi la care s-a făcut referire ca fiind lucrări de pământ.
Nicio lucrare de terasament nu va începe până când Antreprenorul nu a luat toate măsurile de siguranţă, incluzând
şi asigurarea barierelor şi măsurilor de administrare a traficului.
Standarde româneşti ce vor fi utilizate:
C169-88 - executarea terasamentelor pentru realizarea fundaţiilor pentru construcţiile civile şi industriale;
C16-84 - realizarea pe timpul sezonului rece a lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
Anunţarea lucrărilor de terasamente
Înainte de începerea oricărei lucrari de terasamente pe şantier, Antreprenorul va înstiinta proiectantul, despre data
propusa pentru executia lucrarilor, cu cel putin 7 zile inainte. În timpul acestei perioade Antreprenorul va face o
înregistrare a cotelor terenului şi de topografie, pentru măsurarea lucrărilor.
Cote teren
Termenul "cota teren" se va referi la suprafata pamantului inaintea inceperii operatiunilor de terasamente si dupa o
evacuare generala a organizarii de santier.
Extinderea excavaţiilor
Extinderea excavaţiilor se va face la minimum posibil şi numai cu consultarea proiectantului pentru construirea
lucrărilor.
Excavarea tranşeelor pentru conducte şi canale va fi limitată oricând la lungimea conductei/canalului aprobată
anterior în scris de către proiectant. Exceptând aprobarea în scris anterioară a proiectantului, execuţia pe fiecare
lungime aprobată va fi terminată înainte de începerea execuţiei la o nouă lungime de conductă sau canal.
Excavarea pământurilor cu consistenţă dură
Dacă Antreprenorul întâlneşte un pământ la baza excavaţiei care în opinia lui are o consistenţă dură, trebuie să
informeze imediat Proiectantul. Proiectantul, va prevedea cât de curând posibil, instrucţiuni scrise pentru a confirma
dacă pământul va fi tratat ca şi pământ cu o consistenţă dură.
Dacă pământul se consideră a fi cu o consistenţă dură, atunci Antreprenorul va înlătura acest pământ şi va umple
golurile formate cu material granular potrivit, acceptat de către Proiectant.
Scăparea din vedere a Proiectantului de a da o indicaţie, nu va lipsi de responsabilităţi Antreprenorul pentru orice
defect în lucrare, dacă, anterior construcţiei, Antreprenorul nu a cerut în scris Proiectantului să inspecteze fundaţia
expusă.
Siguranţa săpăturilor şi a structurilor adiacente
Antreprenorul va prevedea suportul necesar pentru a asigura stabilitatea săpăturii, a drumurilor şi structurilor
adiacente. Toate sapaturile executate vor fi sprijinite corespunzator.
Alunecări şi prăbuşiri de teren şi săpături în exces
Antreprenorul trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru a preveni alunecarile si prabusirile pamantului de pe
marginile sapaturilor.
In cazul alunecarilor sau prabusirilor aparute in excavatie si acolo unde sapaturile sunt facute in exces fata de
dimensiunile specificate, pamantul prabusit in sapatura va fi inlaturat iar materialul de umplutura suplimentar ce ar
putea fi necesar va fi adus cu aprobarea proiectantului.
Unde apar goluri datorita alunecarilor, prabusirilor sau sapaturilor in exces fata de dimensiunile specificate, care in
opinia proiectantului pot afecta stabilitatea pamantului pentru suportul lucrarilor, a structurilor si serviciilor adiacente,
antreprenorul va umple golurile solide cu beton.
Evacuarea apei
Antreprenorul va tine fiecare structura si sapatura pentru conductele proiectate ferite de apa din orice sursa, astfel
incat lucrarile sa fie construite in conditii uscate.
Metodele de a tine sapaturile ferite de apa, de evacuare a apei si de depozitare a acesteia, vor fi supuse aprobarii
consultantului si proiectantului. Antreprenorul se va asigura ca exista in permanenta pe santier suficiente
echipamente, pentru evitarea oricarei intreruperi in continuitatea evacuarii apei.
Nu se vor face plăţi suplimentare pentru evacuarea apei, aceste costuri se consideră incluse în preţul săpăturilor
sau în preţul general.
Materiale de umplutură
Materialele de umplutura folosite pentru lucrarile permanente trebuie selectate astfel incat sa nu contina bolovani
sau cabluri, iar particulele componente sa aiba dimensiunea mai mica de 40 mm.
Dupa ce proiectantul a aprobat inceperea actiunii de umplere, operatiunea va incepe cu o intarziere minima si va
continua pana la finalizarea acesteia. Nicio actiune de umplere nu va incepe fara aprobarea proiectantului.
Compactarea umpluturilor
Antreprenorul va depozita materialul de umplere in straturi cu adancime uniforma, nedepasind 200 mm grosime si il
va compacta cu echipamente speciale pana va atinge gradul de compactare specificat. Daca nu este altfel specificat,
gradul de compactare necesar va fi de cel putin 95% in concordanta cu STAS 1913/13-83.
Daca este necesar, antreprenorul va uda materialul de umplere anterior si in timpul compactarii pentru a atinge
umiditatea optima si gradul de compactare specificat.

Localizarea gropilor de împrumut


Antreprenorul va stabili amplasamentele gropilor de imprumut de pe santier sau alte zone, supunandu-le aprobarii
scrise a proiectantului.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Depozitarea materialelor în surplus


Antreprenorul va transporta si depozita materialul rezultat din sapatura care nu mai este necesar pentru lucrari.
Roci şi masive de beton
Înaintea începerii săpăturilor în rocă sau în masive de beton, Antreprenorul va demonstra imposibilitatea de excavare
fără echipamente de percuţie grele.
Materialele, incluzând masivele de beton, nu vor fi clasificate ca roci dacă proiectantul nu a fost de acord cu o astfel
de clasificare înaintea excavării.
Excavarea rocii va fi făcută prin folosirea ciocanelor pneumatice/hidraulice şi/sau a echipamentelor de tăiere sau a
oricărui alt echipament aprobat de către proiectant. Nu va fi permisă excavarea rocilor prin folosirea materialelor
explozive.
Localizarea, sprijinirea serviciilor şi obstrucţionarea
Înaintea începerii lucrărilor de excavare, Antreprenorul va obţine permisiune totală şi aprobarea tuturor companiilor
de utilităţi pentru a putea porni lucrarea în concordanţă cu toate regulamentele si normele locale.
În completare, Antreprenorul va obţine informaţiile disponibile de la astfel de companii de utilităţi şi a altora dacă va
fi necesar, relativ la poziţia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseului conductei sau canalului ce vor fi montate.
Antreprenorul va fi răspunzător de acurateţea localizării serviciilor, iar în timpul desfăşurării lucrărilor va lua toate
măsurile necesare pentru a evita deteriorarea acestora. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar sprijinite în
timpul excavaţilor. Acolo unde se solicită de către proiectant, se vor prevedea sprijiniri permanente ale serviciilor
care intersectează conductele.
Antreprenorul este responsabil pentru a lua legătura cu Autoritatea responsabilă şi de a aranja cu aceasta repararea
serviciilor avariate în timpul desfăşurării lucrărilor. Antreprenorul va suporta toate costurile reparării serviciilor, fie prin
asigurare fie din buget propriu.
Unde se întâlneşte un serviciu sau o obstrucţie de-a lungul traseului conductei sau canalului, Antreprenorul va
informa proiectantul imediat de prezenţa acestora şi va furniza detalii, incluzând tipul serviciului sau obstrucţiei,
dimensiunile acestora, adâncimea sub nivelul terenului. Proiectantul va recomanda apoi acţiunile care trebuie
întreprinse.

EXCAVĂRI, UMPLUTURI ŞI REFACERI

Operaţiuni de excavare
Consideraţii generale
Antreprenorul va efectua aceste operaţiuni în aşa fel încât să evite prejudicierea, deteriorarea, suprafeţelor finale ale
excavărilor.
Acolo unde prezenţa utilităţilor subterane este cunoscută sau bănuită sau excavarea se va efectua în apropierea
sub-staţiilor finale, excavările mecanice nu vor fi utilizate până când toate utilităţile subterane nu vor fi expuse prin
excavare mecanică.
Excavarea străzilor va fi efectuată în conformitate cu toate reglementările şi nu vor fi mai reduse decât standardul
internaţional acceptabil.
În cazul în care Antreprenorul întâlneşte teren care cuprinde formaţiuni pe care le consideră necorespunzătoare, sau
în cazul în care terenul este deteriorat sau urmează să se deterioreze, va notifica acest lucru Inginerului.
Laturile terenului vor fi sprijinite corespunzător, exceptând acolo unde acest lucru este descris sau permis în baza
Contractului, acestea nu vor fi dărâmate.
În cazul în care Inginerul consideră că lucrările de excavare / formare a terasamentului / rambleiere efectuate de
către Antreprenor, pun în pericol viaţa sau primejduiesc proprietatea sau afectează în mod impropriu siguranţa,
utilizarea sau stabilitatea drumului sau canalul de drenare, Antreprenorul va primi o notificare scrisă din partea
Inginerului prin care se menţionează faptul că lucrările vor fi remediate pentru a elimina riscurile şi gradul de
periculozitate. Notificarea scrisă va specifica perioada în care rectificarea urmează să fie executată.
Antreprenorul va răspunde de dispunerea materialul excavat în exces în afara şantierului, dar nu va elimina din
Şantier nici un material excavat care poate fi refolosit în cadrul Lucrărilor exceptând directivele, sau permisiunea
Inginerului.
Terenul necorespunzător, suprafeţele necorespunzătoare sau deteriorate de sub construcţie vor fi excavate şi apoi
umplute până la nivelul construcţiei cu material specificat în cadrul Contractului sau aprobat de către Inginer.
Antreprenorul va notifica Inginerului fără întârziere orice strat permeabil, fisuri sau teren necorespunzător întâlnit în
timpul Excavărilor.
Lucrarea va fi efectuată de către Antreprenor în aşa fel încât să se evite distrugerea terenului înconjurător. Trebuie
avută grijă pentru menţinerea stabilităţii atunci când se efectuează lucrări în apropierea structurilor şi serviciilor
existente. Lucrarea va fi efectuată în manieră obişnuită pentru a se asigura că suprafeţele expuse sunt de natura
permisă de material.
Atunci când trebuie efectuate excavări în condiţiile sau dimensiunile cerute pentru lucrare, Antreprenorul va informa
Inginerul în aşa fel încât acesta să poată efectua inspecţia.
Antreprenorul va obţine aprobare pentru excavări înainte de amplasarea materialului, umplerii sau betonului.
Antreprenorul va menţine excavările deschise în condiţii acceptabile, şi va rectifica efectele deteriorării din cauza
vremii.
Orice decopertare sau excavare a terenului va fi efectuată după măsurători specifice pentru eliminarea plantelor
dăunătoare.
Constructorul va pregăti şi depune Declaraţia Metodologică a Inginerului pentru toate excavările exceptând
excavările minore acolo unde Inginerul consideră că această declaraţie este necesară.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Trebuie dată o notificare cu 28 de zile înainte de către Antreprenor Autorităţii corespunzătoare prin care să detalieze
adâncimea, materialul şi procedurile de dispunere pentru materialele ce rezultă din excavări.
Excavarea Tranşeelor
Tranşeele efectuate în piatră pentru conducte cu diametrul nominal de până la 100 m vor fi excavate pentru a furniza
un spaţiu minim în jurul conductelor şi a racordurilor acestora. Pentru conductele cu diametre nominale ce depăşesc
100 mm, locul liber din jurul acestora va creşte cu până la 150 mm pentru conductele flexibile şi de până la 200 mm
pentru conductele rigide. Pentru alte terenuri, spaţiul minim va fi dat aşa cum se specifică în cadrul planurilor detaliate
standard.
Excavările tranşeelor vor fi efectuate prin utilizarea uneltelor manuale şi a echipamentului mecanic aprobat, în aşa
fel încât să se minimizeze distrugerea laturilor şi fundaţiei excavaţiei.
Tranşeele conductelor vor fi excavate la o adâncime şi lăţime suficiente pentru a permite fixarea conductei şi
racordului acesteia, stratificarea, boltirea şi înconjurarea.
Golurile nodurile vor fi săpate manual sub patul tranşeei înainte de poziţionarea conductei în tranşee, sau stratificării
acesteia, pentru a ase asigura că fiecare conductă este susţinută pe întreaga sa lungime li pentru a permite
efectuarea racordului, şi pentru a asigura efectuarea terasamentului găurii în condiţii satisfăcătoare manual după
efectuarea racordului.
Antreprenorul va efectua excavarea într-o manieră în care laturile tranşeei sunt susţinute corespunzător şi stabile.
Antreprenorul va păstra un spaţiu corespunzător clar între marginea excavării şi capetele interioare ale malurilor.
Tranşeele nu vor fi excavate prea departe înaintea poziţionării conductei şi vor fi suficient de late pentru a permite
efectuarea racordării anticipate şi eficiente în condiţii de curăţenie şi uscate. Se va permite verificarea stratificării şi
împrejurimilor.
Acolo unde se cere ca aceste conducte să fie direct poziţionate pe fundaţia tranşeei, suprafaţa finală va fi finisată şi
nivelată pentru a asigura poziţionarea conductei şi nu va prezenta material extern care poate să deterioreze
conducta, izolaţia conductei sau manşonarea acesteia.
Laturile tranşeelor care traversează străzile, sau alte locaţii aşa cum s-a indicat, vor fi cât mai înguste posibil.
De la baza tranşeei până la un nivel de 300 mm deasupra coroanei conductei, sau partea superioară conductei din
tranşeea duală, lăţimea tranşeei nu va fi mai mică decât lăţimea minimă a tranşeelor specificată în cadrul planurilor
detaliate standard pentru a singură conductă şi pentru o tranşee lăţimea minimă va fi de (d1 + d2) + 600 unde d1 + d2
sunt diametrele nominale şi distanţa minimă dintre conducte va fi de 300 mm.
Tranşeele conductelor vor fi menţinute cât mai departe de suprafaţă sau de pânza freatică.
Atunci când tranşeele excavate în partea carosabilă sau în trotuarele de la suprafaţă, Antreprenorul va efectua
trecerea mai întâi prin asfalt, etc., pentru a trasa o margine precisă dreaptă, printr-o metodă care este aprobată de
către Inginer, va excava materialul dur şi îl va depozita fără materialul excavat din tranşee, pentru reutilizarea sau
dispunerea aşa cum precizează Inginerul.
Antreprenorul, fără permisiunea expresă a Inginerului, la momentul excavării peste lungimea excesivă sau
nerezonabilă a autostrăzii corespunzător locaţiei şantierului. Deoarece o secţiune a conductei este poziţionată de-a
lungul acestei secţiuni, terasamentul şi reinstalarea vor fi finalizate şi tot surplusul de materiale excavate faţă de
cerinţele Contractului vor fi îndepărtate de pe şantier şi toate materialele de construcţii deplasate pe măsură ce
lucrarea avansează, intenţionând ca utilizarea porţiunii afectate a autostrăzii să fie redată traficului public cu
întârziere minimă. Antreprenorul trebuie să ia toate măsurile de precauţie necesare pentru prevenirea prăbuşirii
malurilor tranşeelor.
Atunci când tranşeele excavării altele decât cele din partea carosabilă, Antreprenorul va elimina mai întâi întreg
gazonul şi humusul pentru repoziţionare, sau în cazul în care nu există gazon, toată vegetaţia până la lăţimea de
lucru şi depuneri fără material excavat din tranşee pentru utilizarea în cazul reintegrării.
Toate materialele vor fi depozitate astfel încât acestea să nu fie depuse la suprafaţă şi va face ca deteriorarea să
afecteze cât mai puţin.
Antreprenorul va excava găuri de probă manual sau cu utilajul aşa cum se cere pentru lucrare şi va reumple şi
recondiţiona aceste găuri în funcţie de inspectarea ulterioară a Inginerului.

Gazon pentru refacere


Vegetaţia pentru refacere va măsura aproximativ 1 m faţă de 300 mm atunci când se efectuează tăierea şi va avea
grosime uniformă nu mai mică de 40 mm.
Vegetaţia trebuie să fie verde atunci este tăiată; plantele vor fi udate şi repoziţionate în condiţii atmosferice
corespunzătoare.
Nivelul gazonului de sub vegetaţie va fi acela în care suprafaţa finală a ierbii după compactare să fie la acelaşi nivel
cu suprafaţa adiacentă.

Pamant vegetal reutilizat


Pământul vegetal înseamnă stratul superior al solului care poate fi favorabil creşterii vegetaţiei. Acest lucru va include
plantele vegetale care nu sunt necesare pentru repozitionare sau care nu sunt acceptate pentru formarea gazonului
în baza prevederilor clauzei.
Întreg pământul vegetal va fi eliminat din acele zone afectate de lucrările temporare şi permanente inclusiv din zonele
componente şi va fi păstrat pentru reutilizare.
Pământul vegetal folosit pentru reutilizare nu va fi adunat în grămezi cu înălţime mai mare de 1,5 metri.
Antreprenorul va depozita pământul vegetal folosit pentru reutilizarea locală în zona de deformare astfel încât să se
asigure că aceasta poate fi refăcută cît mai aproape de starea iniţială. Toate celelalte materiale sau depuneri de
aluviuni vor fi depozitate separat.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Lucrări legate de apă


Antreprenorul nu va permite ca apa să pătrundă în oricare parte a lucrărilor decât dacă acest lucru este specificat în
baza prevederilor contractului.
În cazul în care este necesară evacuarea apei din cadrul excavării, Antreprenorul va depune metodele şi detaliile
propuse inginerului spre aprobare, înainte de începerea lucrărilor de excavare.
Înainte de lucrarea de excavare, dacă se cere, se va instala un sistem de evacuare a apelor aprobat şi funcţional
atunci când este necesar pentru reducerea nivelului pânzei freatice.
Apa de suprafaţă va fi împiedicată să pătrundă în lucrările de excavare prin lucrări de săpare, formarea tranşeelor,
formarea depresiunilor de protecţie, pompare, sau alte măsuri aprobate.
Nu va fi permisă inundarea lucrărilor de excavare.
Toate canalele de colectare necesare, acolo unde se cere, vor fi situate în afara zonei excavate pentru lucrările
permanente şi vor fi reumplute cu beton de calitate inferioară până la nivelul părţii inferioare a lucrărilor permanente
adiacente.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca terenul adiacent să fie afectat grav de alunecare
datorită proceselor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca apa subterană care pătrunde în conducte să fie
utilizată pentru transportul apei potabile.
Fără consimţământul inginerului, Antreprenorul nu va putea utiliza procedeul de pompare a decantoarelor ca fiind
unicele mijloace de îndeplinire a obligaţiilor sale în ceea ce priveşte utilizarea apei.
Antreprenorul va controla modalitatea si calitatea apei prin pomparea acesteia din decantoare pentru că, după
părerea inginerului, acestea nu vor reprezenta efecte secundare ale lucrărilor sau ale proprietăţilor adiacente.
Nici o conducta nouă sau deja existentă în cadrul lucrărilor permanente nu va fi utilizată în scopul transportului apei
de la locul excavării fără permisiunea scrisă a inginerului.
Antreprenorul va furniza inginerului detalii cu privire la captatoarele de nămol sau la alte măsuri ce vor fi efectuate
pentru minimizarea descărcării materialelor solide din cadrul operaţiunilor de evacuare a apei.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că operaţiunile sale nu afectează acviferul pânzei
freatice înconjurătoare, sau stabilitatea terenului înconjurător sau o structură adiacentă.
Pe durata efectuării lucrărilor Antreprenorul se va asigura că nivelurile pânzei freatice sunt suficient de reduse sub
construcţia propusă pentru a asigura o fundaţie fermă.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni ca pânza freatică să apară în timpul construcţiei
conductelor şi structurilor până când masa structurii sau rambleul conductelor nu a fost finalizată pentru a asigura
un efect de flotabilitate.
Exceptând situaţia în care este specificat în alt fel, Antreprenorul va furniza, instala, menţine şi opera, întreaga
instalaţie de pompare necesară şi orice alt echipament pentru desecarea diferitelor părţi ale lucrărilor şi pentru a
menţine fundaţiile şi tranşeele conductelor fără apă aşa cum este necesar pentru efectuarea fiecărei părţi a lucrărilor.
Acolo unde excavarea pentru fundaţia structurilor se extinde sub nivelul pânzei freatice porţiunea de sub nivelul apei
va fi desecată anterior efectuării excavării exceptând situaţia în care acest lucru este menţionat în alt fel.
Evacuarea apei va fi efectuată într-o modalitate în care să se prevină alunecările de la baza fundaţiei, şi să se
menţină stabilitatea pantelor excavate şi a părţii inferioare a fundaţiei. Evacuarea apei va face ca operaţiunile de
construcţie să fie efectuate fără prezenţa apei, exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, şi va face ca
toate fundaţiile să fie suficient de uscate pentru amplasarea corespunzătoare a materialelor de umplere cu
poziţionarea şi compactarea corespunzătoare a materialelor amplasate.
Antreprenorul va controla infiltraţiile de-a lungul fundaţiilor şi oriunde este cazul pentru a preveni acumularea de apă.
Evacuarea apei din fundaţii va fi efectuată cu echipamente conform DIN 4095.
În cazul în care Antreprenorul care necesită conducte de drenare, canale sau sub-drenuri pentru evacuarea apei,
Inginerul poate să permită ca aceste construcţii să fie efectuate sub nivelul şi în limitele Lucrărilor permanente cu
condiţia ca Inginerul să fi aprobat detaliile propunerilor Antreprenorului. Nu vor fi lăsate nici un fel de conducte de
sub-drenare decât dacă acestea sunt fixate cu Beton Clasa E sau cu alt material aprobat. Orice sub-drenare pe care
o efectuează Antreprenorul sub Lucrările Permanente va fi lăsată pentru a asigura suprtul cel puţin egal cu acela
care ar fi fost disponibil în cazul în care sub-drenul nu ar fi fost prezent.
Apa nu va fi evacuată în vreun curs de apă sau sistem sau canal de ape uzate fără obţinerea de către Antreprenor
a tuturor aprobărilor necesare şi permisiunii scrise din partea Inginerului.

Drenaje temporare
Acolo unde sunt necesare drenaje temporare, acestea vor fi efectuate în tranşeea îngustă sau în acostamentul format
sub nivelul excavării în poziţia aprobată. Conductele vor fi asamblate cap la cap şi vor fi înconjurate de material
granular de drenare.
Conductele de injecţie vor fi inserate de-a lungul drenurilor temporare la intervale care nu depăşesc 25 m şi drenurile
vor fi umplute bine cu material de izolaţie, conductele de injecţie fiind tăiate la finalizarea lucrării.

Umpluturi
Acolo unde este practicabil, umpluturile vor fi efectuate imediat ce operaţiunile specifice care le preced vor fi
finalizate. Umplutura, însă, nu va fi începută până ce lucrările ce trebuie acoperite nu vor fi obţinut o rezistenţă
suficientă pentru a susţine toată greutatea impusă.
Umplutura în jurul Lucrărilor permanente va fi efectuată în aşa fel încât să se evite încărcarea sau deteriorarea.
Materialul de umplere al excavărilor care nu va fi poziţionat pe autostradă sau pe viitoarea autostradă, va fi depozitat
în grămezi care nu depăşesc 250 mm în grosime neconsolidată pentru a forma o rambleierea stabilă.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Excavările efectuată în stradă vor fi umplute peste nivelul împrejurimilor conductelor, în conformitate cu cerinţele
Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde excavările au fost fixate şi suporturile urmează să fie îndepărtate, acestea, acolo unde se practică, vor fi
extrase progresiv în aşa fel încât să se minimizeze pericolul de colaps, şi golurile formate în spatele suporturilor vor
fi umplute cu grijă şi compactate.
În cazul în care spaţiul de lucru al Antreprenorului stabileşte orice structură, va rambleia sub structură cu beton sărac
în amestecuri.
Nici o umplutura nu va fi poziţionată în jurul structurilor de reţinere a apelor până când structura nu a fost testată
satisfăcător sau înainte de obţinerea consimţământului Inginerului.
În cazul în care Antreprenorul obţine consimţământul Inginerului de a plasa rambleierea în jurul pereţilor structurii
înainte de a fi testată satisfăcător pentru strângerea apei atunci Antreprenorul va excava şi înlocui orice rambleiere
care este necesară pentru a căuta scurgerile şi a remedia obligatoriu acest lucru.
La formarea terasamentelor, Antreprenorul va permite tasarea.
Compactarea terasamentelor se va efectua numai atunci când structurile adiacente sunt capabile să reziste sarcinilor
suplimentare impuse.
În cazul în care efectuării tasării, metoda de lucru adoptată pentru a aduce terasamentele la nivelurile cerute,
urmează să fie aprobate de către Inginer.
Umplutura la baza structurilor va fi compactată, gradată corespunzător, cu umplere granulară cu următoarele limite
aplicate:
Clasare: 100% ce trece de 125 mm sită, <15% depăşind 63µ sită
Coeficient de uniformitate: Limita inferioară = 10
Conţinut de umiditate: Limita superioară: optimă + 1%, limita inferioară: optimă - 2%
Suflaţi solubil: < 2.5g/litru
Instalaţia redusă de compactare manipulată manual va fi necesară pentru a se asigura că materialele granulare sunt
compactate până la marginile porţiunii excavate.
Antreprenorul nu va lăsa stâlpii de susţinere din lemn sau alte materiale de susţinere a excavării în excavări după
rambleiere decât dacă acest lucru este probat de către Inginer.
Umplutura tranşeelor conductelor va fi compactata în funcţie de natura materialelor ce vor fi folosite. Toate
materialele vor fi compactate la conţinutul de umiditate corespunzător; în cazul în care materialul este un material
aderent, atunci conţinutul de umiditate va fi între 0,8 şi 1,2 ori limita de plasticitate. În cazul în care materialul este
un material granular, atunci conţinutul de umiditate va fi între +1% şi -2% din conţinutul optim de umiditate aşa cum
este definit de către BS 1377-Pt 4, Ciocan Vibrator, Metoda 3.7. Materialul şi starea acestuia vor fi aprobate de către
Inginer înainte de utilizare. Antreprenorul va menţine registrele de testare a materialelor utilizate pentru umplere care
vor identifica în mod specific acolo de unde provine materialul, durata şi data testării, rezultatele testării, data utilizării
ca material de rambleiere, condiţiile atmosferice predominante la momentul utilizării materialului de rambleiere şi
locaţia unde materialul a fost folosit ca material de rambleiere. Rambleul utilizat în zonele care nu se supun capacităţii
de circulaţie sau care nu sunt delimitate, nu vor fi complet compactate. În aceste zone, rambleierea va fi poziţionată
cu compactare corespunzătoare pentru a preveni formarea depresiunilor în cadrul suprafeţei, dar toleranţa va fi
efectuată pentru determinare. Compactarea în aceste zone va fi aprobată de către Inginer înainte de rambleiere.
Rambleierea în tranşeele conductelor va fi compactată în straturile care nu depăşesc o grosime de 150 mm.
Poziţionarea materialului de umplere va fi efectuată după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi săpare. Zonele care
trebuie umplute vor fi defrişate de rădăcini, gunoi, zăpadă, gheaţă sau alte materiale străine, şi nu va fi îngheţat.
Toate zonele care urmează să fie umplute vor fi vizualizate şi inspectate pentru rezistenţa solului la faţa locului, după
curăţare şi defrişare, pentru porţiunile mai moi sau zonele care nu sunt compactate. Prevenirea formării rulourilor
poate fi definită atunci când se traversează zona cu anvelope de cauciuc sau rulou din oţel. Toate porţiunile moi sau
zonele care nu sunt compactate vor fi compactate la faţa locului sau excavate pentru a solidifica solul şi înlocuit cu
material de compactare corespunzător.
Compactarea va începe numai după ce umplerea sau rambleierea a fost corect poziţionată şi materialul ce trebuie
compactat este la nivelul conţinutului corespunzător de umiditate. Compactarea va fi efectuată cu echipament
compatibil cu tipul solului. Materialul de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 150 mm în adâncime.
Pot fi aprobate şi alte grosimi de către Inginer în baza unei secţiuni de testare a terenului utilizând echipamentul de
compactare ce urmează a fi folosit. Materialele de umplere va fi poziţionat în grămezi care nu depăşesc 100 mm (4
inch) în adâncime pentru compactarea efectuată manual.
Umplerea şi rambleierea adiacente structurilor cum ar fi pereţii de reţinere, gropile şi subsolurile nu vor fi compactate
cu echipament greu, dar vor fi compactate cu echipament acţionat manual la o distanţă de 1,2 metri sau mai mare
dincolo de părţile laterale ale structurii. Se va depune tot efortul pentru a poziţiona materialele de umplere simetric şi
în straturi uniforme pentru a preveni încărcarea excesivă non-necesară în cazul unei structuri sau fundaţii.
Umplerea sau rambleierea efectuate sub fundaţie, grinzi de gradare, suporturi, clădiri, vor fi compactate până la cel
puţin 90% din densitatea Proctor Modificată aşa cum este stabilit de către STAS 1913/13-1983 sau 95% din
densitatea Proctor Standard maximă aşa cum este stabilit prin STAS 1913/13-1983. Pentru solurile fără drenare şi
aderenţă, se va folosi 70% din densitatea relativă aşa cum este stabilit prin ASTM D4253 şi de ASTM D4254.
Compactarea prin jeturi de apă sau prin inundare nu este permisă pentru majoritatea materialelor de umplere. Însă,
inundarea poate fi folosită în cazul în care meterialul nu este aderent fără nisip de drenare.
În nici un caz compactarea nu poate fi permisă pe pantele de peste 1 (V) până la 5 (H) (20% pantă). O serie de
bancuri de lucru, trepte sau terase, la Construcţia noilor pante nu vor fi tăiate în pante existente sau naturale înainte
de adăugarea noului material de umplere, Construirea noilor pante trebuie să fie efectuată prin compactarea
4. CONDUCTE DE REFULARE

straturilor orizontale cu material de umplere la o lăţime de cel puţin o lăţime a ruloului dincolo de marginea proiectată
a pantei şi apoi curăţată pentru a obţine dimensiunile pantei finale.
Vor fi efectuate teste de granulometrie, densitate şi control al umiditatii la următoarele frecvenţe: o analiză a sitei
standard STAS 1913/5-1985 şi un Test Proctor Modificat sau un test Proctor Standard pe STAS 1913/13-1983,
oricare este aplicabil, cu curba Proctor corespunzătoare efectuată pentru fiecare tip de material de umplere sau acolo
unde există o schimbare în tipul sau sursa materialul. Pentru solurile fără drenare şi aderenţă, vor fi efectuate ASTM
D4253 Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor care Utilizează un Plan de Vibrare şi ASTM D4254
Densitate Maximă a Indicelui şi Greutate Unitară a Solurilor Calcularea Desnităţii Relative.
Densitatea şi umiditatea in situ a conţinutului solului vor fi efectuate prin metoda conului de nisip sau metoda foliei
de plastic aşa cum este stabilit cu STAS 1913/15-75 testare a acceptării densităţii şi conţinutului de umiditate la faţa
locului (testarea densităţii terenului)la umplerea compactată va fi efectuată în următoarele proporţii:
Sub toate fundaţiile – un test la fiecare 90 m² la fiecare ridicare.
Pavare sub-zonală – un test la fiecare 180 m² la fiecare ridicare.
Baza drumului sau sub-bază – un test la fiecare 180 m² a bazei sau sub-bazei.
Rambleierea tranşeelor – testare la fiecare 15 m la fiecare ridicare.
Umplere generală – un test la fiecare 460 m² la fiecare ridicare.
Ca o cerinţă minimă, trebuie efectuat cel puţin un test de densitate la faţa locului la fiecare ridicare a umplerii şi nu
va fi permisă nici o poziţionare ulterioară până ce densitatea necesară nu a fost obţinută.
Numărul testelor va fi sporit dacă în cazul inspectării vizuale se stabileşte faptul că întreg conţinutul de umiditate nu
este uniform sau în cazul în care efortul de compactare este variabil şi nu este considerat ca fiind suficient pentru a
obţine densitatea specifică.
Inginerul poate aproba o reducere a numărului de teste imediat ce o procedură de compactare s-a dovedit a îndeplini
cerinţele de compactare.

Refacerea străzilor etc.


Reabilitarea părţilor carosabile, trotuarelor, aleilor, pistelor pentru biciclişti şi acostamentelor
Reabilitarea va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri şi va fi de aceeaşi construcţie sau
similară cu cea a construcţiei.
Reabilitarea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor
Bordurile, canalele, bordurile decorative şi cvadranţii mutaţi din cauza Lucrărilor, vor fi repoziţionaţi cu ajutorul
unităţilor existente, cu condiţia ca aceste să nu fie deteriorate. Acolo unde unităţile existente nu sunt potrivite pentru
a fi reutilizate, Antreprenorul va furniza unităţi de înlocuire de textură similară, culoare sau tip, potrivit cu cele
adiacente şi în conformitate cu prevederile corespunzătoare ale Clauzei 2.27 sau 2.91 după caz.
Realinierea bordurilor, canalelor, bordurilor decorative şi cvandranţilor vor fi în conformitate cu practica
corespunzătoare. Bordurile şi canalele la faţa locului trebuie să fie repoziţionate pentru a fi în conformitate cu
bordurile şi canalele adiacente.
Reabilitarea galeriilor şi cabinelor de suprafaţă
Cadrele tuturor galeriilor şi cabinelor de suprafaţă vor fi reabilitate prin executarea fundaţiilor şi a delimitarea părţii
carosabile în mortar de Clasă M1 decât dacă, în cazul cabinelor de suprafaţă, acestea trebuie să fie poziţionate în
nişe cu prefabricate din beton corespunzătoare. Partea superioară a cardelor va fi nivelată cu suprafaţa adiacentă
pe toate părţile.
Condiţii generale
Procedura de compactare a bazei drumului şi echipamentul vor fi furnizate prin probe la începerea lucrării spre
satisfacţia Inginerului. Testele de compactare vor fi efectuate în conţinuturi de umiditate care variază. Greutăţile,
tipurile şi numărul etapelor de compactare vor fi de asemenea variate pentru a stabili efortul de compactare optim.
Înainte de poziţionarea stratului următor al construcţiei, baza drumului va fi absorbită sau curăţată mecanic cu aer
comprimat pentru a evacua orice fel de urme de material şi pentru a lăsa o suprafaţă cu textură apropiată de
îmbinare.
Suprafaţa finisată a pavajului din bitum dens nu va depăşi 10 mm sub marginea dreaptă lungă de 3 m.
Nu se va permite circulaţia pe această suprafaţă numai atunci când s-a poziţionat şi refăcut după cum consideră
Inginerul de cuviinţă. Înainte de probarea Inginerului, nu se va permite un alt flux de trafic decât acela care este
necesar pentru dispunerea straturilor următoare pe straturile deja întinse.
Refacerea suprafeţei asociată cu excavările conductelor se vor extinde cu cel puţin 30 mm de fiecare parte a marginii
tranşeei maxime, aşa cum se arată în planurile detaliate standard. Acolo unde suprafaţa existentă este deteriorată
sau fisurată ca rezultat a lucrărilor, Antreprenorul va extinde zone suprafeţei până la zona nedeteriorată a suprafeţei
existente sau a liniei bordurilor, oricare este ajunsă prima.
Reabilitarea suprafeţei este specificată complet în cadrul secţiunii 8 din cadrul acestei specificaţii.

Reabilitarea Drumurilor şi Aleilor Nefinisate


Antreprenorul va reabilita drumurile şi aleile nefinisate în acelaşi material aşa cum s-a întâlnit în timpul excavării,
exceptând acolo unde s-a menţionat în alt fel de către Inginer, şi va înlocui materialele excavat în mod corespunzător
în straturi bine consolidate.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Reabilitarea Terenului Nepavat


Condiţii generale
La finalizarea lucarii pe terenul nepavat, Antreprenorul va sfărâma suprafaţa întregului teren afectat, până la o
adâncime de cel puţin 300 mm înainte de înlocuirea vegetaţiei, şi va cultiva şi reface terenul cât mai aproape posibil
de starea iniţială.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu seminţe pentru iarbă vor fi reduse până la o adâncime de arătură şi curăţată de
pietre şi materiale externe de dimensiuni de peste 50 mm în dimensiuni. Seminţele vor fi însămânţate în anotimpurile
corespunzătoare, chiar distribuite şi aplicate într-o proporţie nu mai mică de 6 g / m2 la nivelul suprafeţelor şi de 10
g / m2 la suprafeţele în pantă.
Suprafeţele ce vor fi însămânţate cu gazon, vor fi pregătite corespunzător. Plantele aprobate vor fi poziţionate,
plantate, interlegate şi îndesate şi îmbinările umplute cu sol nisipos fin. în cazul terenului în pantă acolo unde acesta
este posibil să alunece, plantele vor fi dispuse pe diagonală. Orice subsidenţă care se petrece va fi efectuată în bune
condiţii prin scoaterea gazonului, umplerea cu pământ vegetal fin şi repoziţionarea gazonului în modalitatea
specificată mai sus. Orice gazon care nu mai este bun, va fi înlocuit cu un gazon nou.
Reabilitarea terenului nepavat va fio efectuată de către Antreprenor după cum urmează:
(b) Subsolul va fi excavat şi sfărâmat până la o adâncime stabilită de comun acord (care nu depăşeşte
450 mm) peste zona cu pământ vegetal, aşa cum s-a menţionat de către Inginer. Din această cauză, se va acorda
atenţie poziţionării drenurilor şi serviciilor efectuate la adâncimi mici.
Pământul vegetal va fi înlocuit şi gradat până la profilurile terenului finisat inclusiv prevederea oricărui pământ vegetal
adiţional necesar.
Pietrele şi alte pietre sfărâmate vor fi eliminate şi dispuse în partea superioară.
Lucrarea va fi efectuată în condiţiile atmosferice pe care Inginerul le consideră de cuviinţă.
Se va aplica un îngrăşământ în conformitate cu recomandările producătorului.
Antreprenorul va răspunde de prima tundere a zonelor cu iarbă.
Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va răsădi din nou toate zonele în care însămânţarea, după părerea Inginerului, nu
este efectuată în condiţii corespunzătoare.
Reamplasarea permanentă a intersecţiilor va fi începută imediat ce lucrările finale de reabilitare a terenului sunt
finalizate decât dacă este specificat în alt mod de către Inginer.
Exceptând situaţia în care se menţionează în alt fel, toate malurile şi şanţurile vor fi formate şi gradate până la profilul
original. Malurile vor fi formate utilizând material de subsol consolidat ca nucleu, cu minim 100 mm adâncime a părţii
superioare a pământului vegetal.

Limite, Garduri, garduri vii ţi Pereţi


Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor, Antreprenorul le va elimina cu grijă, va stabili durata Lucrărilor, şi va
readuce gardurile la linia originală sau aşa cum este indicat. Orice împrejmuire deteriorată în timpul acestei operaţiuni
va fi înlocuită. Acolo unde Lucrările depăşesc linia gardurilor sau pereţilor, acestea vor fi eliminate, şi orice instalaţii
sau materiale care pot fi refolosite vor fi păstrate pentru reutilizare. Gardurile şi pereţii vor fi repoziţionaţi cât mai
aproape de starea iniţială.
Acolo unde Antreprenorului i se cere să scoată o parte a unui gard, a unui gard viu sau perete, aceste se va asigura
că partea eliminată reprezintă minimul necesar pentru executarea Lucrărilor.
Golul rezultat va fi asigurat spre satisfacţia Inginerului.
Acolo unde lungimea zidăriei este eliminată, materialul de zidărie va fi dat cu grijă de o parte şi păstrat pentru
reutilizare.

Acostamente
Repoziţionarea acostamentelor părţii carosabile va fi efectuată în conformitate cu cerinţele Autorităţii pentru Drumuri.
În cazul în care Antreprenorul nu păstrează pământul vegetal separat de alte materiale excavate, acestuia i se va
cere să asigure şi să depoziteze materialul de înlocuire corespunzător.

Tranşee
Antreprenorul, pentru a permite poziţionarea, va reumple tranşeele rambleiate dar supraumplerea nu va fi în aşa
măsură încât să producă pericol sau împiedicare. În cazul în care suprafaţa refăcută se află sub nivelul terenului
adiacent Antreprenorul va reabilita această scufundare cu sol productiv.

Arbori
Plantarea, fixarea cu ţăruşi şi întreţinerea copacilor în pepiniera, vor fi efectuate în conformitate cu BS 4043.
Pregătirea, plantarea şi asigurarea puieţilor trebuie să fie efectuată în conformitate cu BS 4043 şi întreţinerea
ulterioară a acestora se va efectua în conformitate cu BS 5837.
Recondiţionarea copacilor, lucrările de reparare, fixarea şi întreţinerea, şi defrişarea vor fi efectuate în conformitate
cu BS 3998.
Măsurile de protecţie şi conservare a copacilor existenţi ce vor fi reţinute la faţa locului, vor fi efectuate în conformitate
cu BS 5837.
Nici un copac nu va fi pus la pământ sau scos din zona de lucru fără consimţământul scris al Inginerului.
Întreg materialul lemnos va rămâne în proprietatea proprietarului şi va fi tăiat şi dispus în conformitate cu cerinţele
rezonabile.
Acolo unde conductele şi cablurile sunt fixate în apropierea rădăcinilor copacilor şi ramurilor acestora, deranjul
trebuie menţinut în limite minime. Rădăcinile şi ramurile nu vor fi tăiate decât dacă este absolut necesar şi
4. CONDUCTE DE REFULARE

rambleierea în jurul rădăcinilor va fi de 150 mm înconjurat cu pământ vegetal. Rădăcinile şi ramurile vor fi tăiate
numai manual după obţinerea aprobării de către Inginer. Toate capetele tăiate vor fi vopsite cu agent de sigilare
aprobat ce conţine un fungicid pentru a preveni putrezirea rădăcinii sau a ramurilor.

Reabilitarea Autostrăzilor şi Drumurilor utilizând Beton Celular


Reabilitarea deschiderilor de pe autostrăzi şi drumuri prin care se utilizează beton spumă vor fi efectuate în
conformitate cu cerinţele Inginerului.

Drenarea terenului
Poziţionările terenurilor interceptate sau deteriorate vor fi marcate proeminent la fiecare punct de intersecţie cu
lucrările. Antreprenorul va înregistra aceste poziţii, adâncimi, diametre a conductelor şi tipuri de construcţie, şi o
copie a acestor înregistrări va fi dată Inginerului. Se va acorda atenţie în timpul efectuării Lucrărilor pentru a preveni
deteriorarea reperelor.
Înainte de reabilitarea permanentă a drenării terenului, Antreprenorul va curăţa capetele drenurilor existente, acolo
unde se interceptează de către excavări, şi va permite facilităţile Inginerului şi proprietarului de teren sau celui care
îl ocupă pentru inspectare şi stabileşte extinderea înlocuirii care poate fi necesară.
Rambleierea excavărilor de interceptare va fi compactată în straturi de 200 mm, pentru a forma o suprafaţă de
susţinere fermă imediat înainte de înlocuirea conductelor şi va fi readusă la nivelul inferior drenurilor terenului sau a
suportului ce va fi furnizat.
Drenurile afectate ale terenurilor vor fi tăiate în teren ferm până când, în fiecare caz, este expusă o secţiune care nu
este afectată de lucrări.
Înlocuirea conductelor sau grinzilor de susţinere vor fi fixate pe teren nedeteriorat pentru cel puţin 500 mm la fiecare
capăt. Conductele de înlocuire vor avea acelaşi diametru interior ca şi secţiunile drenului care va fi înlocuit şi va fi
conectat corespunzător la fiecare capăt.
Înregistrările vor fi păstrate pentru toate lucrările de reabilitare efectuate la sistemele de drenare, şi se va da o copie
Inginerului.
Exceptând traversarea tranşeelor, conductele de înlocuire vor fi de acelaşi tip ca cele eliminate exceptând situaţia în
care acest lucru este aprobat în alt fel de către Inginer. Drenurile terenului vor fi din fier ductil acolo unde traversează
tranşeele rambleiate.
Antreprenorul nu va efectua reabilitarea nici unui drenaj al terenului până când nu s-a obţinut aprobarea Inginerului
referitor la dimensiunea conductei din fier ductil ce va fi utilizată la reparaţie. Lungimea conductei trebuie să fie
suficientă pentru a suporta tranşeea plus suportul de 0,5 m pe fiecare parte.
Antreprenorul va acorda Inginerului o notificare cu 48 de ore înainte cu privire la finalizarea reparaţiilor drenului
terenului pentru a da proprietarului de teren sau ocupantului acestuia oportunitatea de a inspecta aceste reparaţii.
Drenurile terenului reparat nu va fi rambleiat până când Inginerul nu le-a inspectat şi reparaţiile nu au fost aprobate
de către Inginer.

Umpluturi supraterane
Terasamentele şi alte zone de umplere vor fi formate din materiale corespunzătoare capabile de compactare normală
pentru a forma o umplere stabilă, depozitată şi compactată cât mai practic după excavare, în straturi cu grosime
corespunzătoare instalaţiei de compactare utilizate.
Umplerea, acolo unde se aplică, va fi efectuată şi compactată, şi va fi menţinută oricând cu încovoiere suficientă sau
pantă transversală şi o suprafaţă suficientă pentru a permite apei de suprafaţă că dreneze.
Pământul vegetal, materialele organice şi porţiunile cu material moale vor fi eliminate din zonele ce urmează să fie
umplute. Materialele pentru umplere vor fi poziţionate în straturi care nu depăşesc 250 mm.

Explozivi
Trebuie obţinut consimţământul scris al Inginerului pentru fiecare propunere a Antreprenorului de a utiliza explozivi.
Acolo unde este propusă explozia adiacent unei construcţii sau unei alte structuri, unei construcţii existente sau unei
alte construcţii, Antreprenorul va asigura că valorile de siguranţa aprobate ale amplitudinii vibraţionale şi velocitatea
particulelor superioare nu vor fi depăşite.
Antreprenorul va fi în conformitate cu Codul Naţional şi Reglementările din vecinătatea transmiţătorilor radio statici
şi mobili, inclusiv staţii de televiziune şi radio şi unităţi radar asociate cu deplasările avioanelor.
Manipularea, transportul şi folosirea explozibililor vor fi în conformitate cu Codurile Naţionale şi Reglementările şi cu
recomandările producătorului.

Piloti
Instalarea şi durabilitatea pilotilor vor fi în conformitate cu practicile Naţionale corespunzătoare.
Operaţiunile de piling vor fi strict încadrate în perioadele şi orele de lucru specifice sau permise. Vibraţiile terenului
şi nivelurile zgomotelor nu vor depăşi limitele specifice şi Antreprenorul va răspunde de luarea măsurilor la
frecvenţele specifice pentru conformitate.
Cu cel puţin patru săptămâni înainte de începerea oricărei etape de Lucrărilor care implică operaţiuni de palplanşare,
Antreprenorul va înainta Inginerului propunerile sale în scris. Propunerile vor include detalii ale tipului de instalaţie
ce urmează a fi utilizată, metoda de instalare şi extragere, secvenţa operaţiunilor şi perioadele de lucru.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Demolare
Structurile vor fi demolate la un 1 m sub nivelul terenului. Rezervoarele, decantoarele şi subsolurile vor fi prevăzute
cu găuri prin care să se permită egalizarea nivelurilor apei. Structurile care se extind sub 1 m adâncime, vor fi umplute
cu blocaje (de fundaţie) compactat. La peste 1 m adâncime, se va selecta materialul din demolări sau umplere
importată cu dimensiunile particulelor care nu depăşesc 150 mm.

Intretinerea Refacerilor
Până la expirarea Perioadei de Notificare a Defectelor, Antreprenorul va regulariza şi inspecta în mod frecvent toate
reabilitările efectuate de către acesta în legătură cu acest Contract pentru a asigura siguranţa publicului în mod
permanent.
Acolo unde se produce deteriorarea sau efectuarea suprafeţei, fie că acest lucru este notat de către Antreprenor în
timpul inspecţiei de rutină sau care este raportat acestuia într-un anumit mod, Antreprenorul va remedia defectul în
modalitatea aprobată de către şi spre satisfacţia completă a Inginerului, şi dacă se aplică, a Autorităţii pentru Drumuri.
Acolo unde Antreprenorul, sau un Sub-Antreprenor Specializat angajat al acestuia, a efectuat reabilitarea finală a
tranşeelor drumurilor şi trotuarelor, tranşeele se vor supune unei inspecţii comune de către Inginer, Inginerul
Autorităţii pentru Drumuri şi Antreprenorul la şase luni de la finalizarea lucrărilor şi Antreprenorului i se va cere să
efectueze, pe cheltuiala proprie, aceste lucrări, după cum i se ordonat să remedieze orice deteriorare alta decât
uzura normală care s-a petrecut în timpul operaţiunii de finalizare.
Fără a lua în considerare cerinţele pentru inspecţia intermediară, Antreprenorul va menţine o inspecţie regulată şi
frecventă a reabilitărilor în timpul Perioadei de Notificare a Defectelor şi va remedia defectele care se pot produce.

Curăţarea Şantierului
Curăţarea şantierului nu va începe până când îngrădirea locaţiei nu va fi ridicată şi finalizată.
Antreprenorul nu va arde hăţişurile sau alţi combustibili la faţa locului decât dacă acest lucru este aprobat de către
Inginer. Gardurile şi porţile, etc., vor fi eliminate cu grijă şi păstrate pentru refolosire.

Peisagistică
Antreprenorul se va asigura că peisagistica este efectuată în anotimpul corespunzător şi în condiţii de vreme
corespunzătoare aşa cum este aprobat de către Inginer. Operaţiunile de plantare vor fi suspendate în perioadele de
secetă, atunci când solul este pietrificat sau în timpul perioadei de inundaţii, sau în perioadele cu frig uscat persistent.

Pregătirea Şantierului
(c) Sădirea Ierbii şi gazonului
Zona va fi cultivată până la o adâncime minimă de 100 mm de către un mecanism sau o metodă aprobată similară.
Pietrele de peste 500 mm în dimensiuni liniare vor fi îndepărtate. Toate buruienele vor fi îndepărtate. Toate nivelurile
vor fi chiar niveluri de exploatare şi conforme contururilor sau nivelurilor din cadrul proiectelor.
Cu 3 până la 5 zile înainte de răsădire sau poziţionare a gazonului se va aplica un erbicid pre-emergent aprobat ce
va fi aplicat în zonă în conformitate cu instrucţiunile producătorului şi un fertilizator general aprobat de pre-germinare
aplicat în zonă la nivelul recomandat şi lucrat în cadrul suprafeţei săpate.
Linii de demarcare
Se va pregăti o fâşie corespunzătoare pregătită prin eliminarea vegetaţiei de suprafaţă. Fâşia va fi apoi cultivată
până la o adâncime de 200 mm şi buruienele şi rădăcinile pernicioase vor fi eliminate. Antreprenorul va depune
pământul vegetal importat pentru a împiedica schimbările bruşte de nivel. Înainte de plantarea materialului de
împrejmuire, vor fi introduşi fertilizatori corespunzători în amplasament în conformitate cu recomandările
producătorului.
Copaci şi arbuşti
Acolo unde urmează să se planteze copaci sau arbuşti se va pregăti o zonă circulară cu diametru de 1,2 m, iar
această zonă va fi cultivată până la o adâncime de 100 mm. Toate erbicidele şi rădăcinile vor fi eliminate şi se va
excava o gaură de plantare în zona cultivată. Acolo unde arbuştii urmează să fie plantaţi, întreaga zonă de plantare
va fi pregătită în mod similar şi găurile de plantare for fi furnizate pentru fiecare arbust sau copac în parte.

Plantare
(d) Însămânţare şi Plantare
Însămânţarea se va produce în condiţii atmosferice corespunzătoare aşa cum s-a aprobat de către Inginer.
Amestecul de seminţe aprobat va fi aplicat în baza recomandării şi aplicării.
După însămânţare terenul va fi scobit sau grapat şi consolidat prin rulare cu un rulou plat aprobat.
În cazul în care semniţele nu germinează, Antreprenorul va resădi în totalitate sau parţial până se obţine un gazon
corespunzător.
Acolo unde iarba este de 75-100 mm în înălţime şi cu două zile înainte de tundere, zona va fi tasată uşor. Tunderea
va fi efectuată cu o coasă cu rotor şi va reduce înălţimea ierbii noi până la 50 mm.
Brazdele vor fi îndepărtate vor fi eliminate din noua zonă cu iarbă. Se va efectua o a doua tăiere la o perioadă de nu
mai puţin de o lună de la prima, din nou pentru a reduce înălţimea ierbii până la 50 mm după cele două tunderi cu
ajutorul unei maşini de tuns iarba la intervale nu mai mici de două săptămâni, resturile tăiate fiind eliminate. Imediat
după a doua tăiere sau la momentul menţionat de către Inginer, zona nouă cu iarbă va fi echilibrată cu ajutorul unui
îngrăşământ aprobat.
Plantarea Gardurilor
4. CONDUCTE DE REFULARE

Plantarea gardurilor va fi efectuată în condiţii de vreme corespunzătoare în sezonul inactiv. Împrejmuirea va fi


efectuată cu ajutorul speciilor locale aprobate. Acestea vor fi plantate la 500 mm distanţă sau mai mult după cum
este aprobat în două sau trei rânduri la 600 mm distanţă pe întreaga lungime a liniei de împrejmuire. Găurile de
plantare individuale pentru fiecare plantare vor fi pregătite la o distanţă pentru a permite răspândirea înainte de
umplere şi consolidare şi udare. Plantele folosite pentru împrejmuire în condiţii de vreme necorespunzătoare vor fi
menţinute (dacă vremea permite) şi protejate de îngheţ sau ploaie utilizând baloturi de paie şi / prelate (care vor fi
îndepărtate cât mai des şi atâta vreme cât este posibil pentru a minimiza riscul de privare) sau udate pe timp de
secetă. Toate plantele care prezintă semne de deteriorare vor fi eliminate.
Plantarea copacilor şi arbuştilor
Plantarea copacilor şi a arbuştilor se va efectua în condiţii atmosferice corespunzătoare în sezonul de iarnă în cazul
în care plantele nu au rădăcini. În mod alternativ, plantele cu bulbi sau crescute în ghivece pot fi plantate oricând în
timpul anului cu condiţia ca apa să fie furnizată de către Antreprenor.
Găurile de plantare vor fi excavate la dimensiune suficientă pentru a permite rădăcinilor plantelor să se răspândească
sau bulbul plantelor cu bulbi crescute în ghivece să fie plantate corespunzător. Adâncimea fiecărei găuri de plantare
va fi în aşa fel încât copacul sau arbustul să fie plantat la aceeaşi adâncime pe măsură de creşte în pepinieră sau în
ghiveci. Gaura de plantare va fi rambleiată cu pământ vegetal cu fertilizator corespunzător în conformitate cu
recomandările producătorului.
Planta va fi aranjată pe măsură ce se efectuează rambleierea, pentru a se asigura că rădăcinile intră în contact cu
solul şi minimizează orice spaţii libere, şi poziţionat în straturi faţă de nivelul existent al terenului.
În cazul în care copacii sau arbuştii sunt livraţi la faţa locului, vremea necorespunzătoare împiedică plantarea
imediată, acestea vor fi acoperite, şi protejate cu ajutorul baloturilor de paie şi prelatelor de îngheţ sau de alte efecte
cauzate de ploaie abundentă.
Zona ce urmează să fie plantate vor fi pregătite utilizând un îngrăşământ compus corespunzător. Solul din zona de
plantare va fi udat pentru a se asigura că este suficient de jilav.
Se va furniza câte un ţăruş pentru fiecare copac. Acesta va fi ascuţit, cu un diametru de 75-100 mm şi din lemn
aprobat. Fiecare va avea o lungime de 1,2 m şi va fi plantat în gaura de plantare în partea bătută de vânt a copacului,
înainte de plantare, astfel încât 800 mm să rămână deasupra nivelului solului. Copacii care sunt departe de zonele
afectate, vor fi asigurate cu 3 ţăruşi care formează un suport de susţinere triunghiular.
Fiecare copac va fi susţinut de un singur ţăruş, va avea un cordon de cauciuc cu colier de cauciuc. Acesta va fi
poziţionat la 25 mm faţă de vârful ţăruşului şi bătut în cuie, utilizând cuie galvanizate, de ţăruş. Acolo unde copacul
este susţinut de un sistem cu trei ţăruşi, suportul orizontal va fi asigurat de un cablu de oţel sau de o funie de nylon
rezistentă la rupere. Copacul va fi protejat de un manşon de cauciuc şi stă fixat de ţăruşi la 25 mm de vârf.
Arbuştii vor fi plantaţi în mod similar, însă, nu sunt necesare suporturile.
Reabilitare
Acolo unde se aşteaptă ca iepurii sau alţi dăunători să fie o problemă, fiecare copac şi plantă va fi furnizată cu un
suport corespunzător cu până la 900 mm deasupra tulpinii. În mod alternativ, un fir de 600 mm va fi tras vertical pe
suportul de lemn astfel încât să fie îngropat numai 100 mm din partea inferioară.
Întreţinere
(e) Zonele cu iarbă care nu sunt productive satisfăcător vor fi reînsămânţate sau replantate aşa cum
este ordonat de către Inginer după o pregătire corespunzătoare a terenului.
Ţăruşii copacilor, legăturile şi suporturile vor fi înlocuite dacă este necesar pentru a asigura suport corespunzător.
Se vor menţine garduri de protecţie contra iepurilor pe întreaga perioadă.
Zonele goale din jurul copacilor, arbuştilor şi împrejmuirilor vor fi păstrate fără buruieni şi iarbă.
Antreprenorul va uda zonele cu iarbă, gardurile vii, copacii şi arbuştii dacă este necesar.
Toate crenguţele moarte sau mlădiţele care apar pe suporturile copacilor vor fi îndepărtate.
Gardurile vii vor fi curăţate de uscături, pentru a le da o formă bună, în conformitate cu practica horticolă.
Traversarea cursurilor de apă, căilor ferate şi drumurilor
Acolo unde excavările traversează cursuri de apă, jgheaburi, podeţe şi alte cursuri de apă, Antreprenorul va fi
considerat că a permis toate măsurile necesare suplimentare pentru construcţia corespunzătoare a Lucrărilor la
aceste traversări, inclusiv menţinerea debitului complet de apă.
Conductele care traversează cursuri de apă vor fi construite aşa cum s-a arătat în planurile detaliate standard. Aceste
detalii nu se vor aplica pentru traversările râurilor mari acolo unde planurile specifice ale zonei vor fi efectuate de
către Antreprenor.
Căile ferate şi drumurile sub-traversate vor fi în conformitate cu cerinţele Standardului Românesc STAS 9312-87.
Cerinţele pentru amplasarea sub traversărilor sunt stabilite în articolul 2.1. din standardul mai sus menţionat.
Pentru sub traversările căilor ferate cu conducte care conţin lichid neinflamabil sub presiune, în articolul 2.2.2 din
cadrul standardului mai sus menţionat sunt stabilite cerinţele minime.
Pentru subtraversările drumurilor cu conducte care conţin lichide neinflamabile sub presiune, articolul 2.3.3. din
standardul mai sus menţionat stabileşte minimul acestora.
Aprobarea autorităţii responsabile pentru operarea şi siguranţa drumurilor sau a căilor ferate este obligatorie.
În baza reglementărilor particulare, acestea pot stabili cerinţe suplimentare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

CONSTRUIREA DE CONDUCTE ŞI LUCRĂRI AUXILIARE

Asigurarea calităţii
Certificare
Antreprenorul va asigura certificarea conductelor, îndeplinind cerinţele indicate în Specificaţii:
• certificatul producătorului;
• certificatul testării de laborator.
Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact.
Toate bunurile importante vor avea certificate de aprobare, emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul
Lucrărilor Publice şi Planificării Regionale (MLPAT), anterior utilizării acestora în România.
Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea se consideră incluse în preţurile unitare şi nu vor fi
plătite separat.
Inspecţii
Autoritatea Contractanta, Inginerul sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora vor avea dreptul să inspecteze conductele
sau să asiste la producerea şi la testele de control al calităţii conductelor. Astfel de inspecţii nu vor scuti Antreprenorul
de responsabilităţile sale de a asigura produse care respectă standardele aplicabile din cadrul Specificaţiilor.
Alternativ, Antreprenorul poate prezenta Supervizorului certificate emise de laboratoare autorizate prin care se arată
că materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar rezultatele sunt satisfăcătoare. În acest caz Inginerul
va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a renunţa la alte teste.
Dacă Autoritatea Contractanta nu doreşte să asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu înseamnă
că el aprobă produsele sau testele.
Raportări
Antreprenorul va prezenta date suficiente pentru evaluarea globală a conductei propuse. Aceste date vor include,
minimal, următoarele informaţii specifice:
detalii asupra materialului, specificaţiilor şi furnizorilor conductelor;
detalii ale îmbinărilor, inclusiv construirea.
Aprobarea materialelor
Înainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrări permanente, Antreprenorul va
supune aprobării Supervizorului numele producătorului sau furnizorului propus, o specificaţie de material şi detalii
ale locului de origine sau de producţie. Dacă se cere de către Inginer, Antreprenorul va furniza acestuia pentru
păstrare o copie a oricărei astfel de comenzi făcute.
Toate materialele folosite în lucrările permanente trebuie să fie noi, în afara cazului când folosirea materialului vechi
sau pus la punct (reînoit), este permis în mod expres de către Investitor.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor
Datoritã proprietãtilor fizice suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintã. Pentru evitarea acestui fenomen, este
necesar ca tevile sã fie manipulate, transportate si depozitate cu precautie .
Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule
adecvate, încărcate şi descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor depăşi
lungimea vehiculului si vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor.
Tuburile vor fi transportate numai cu mijloace de transport prevãzute cu platforme. Tevile transportate trebuie fixate
de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea sã nu lunece si sã nu fie deteriorate .
Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie ca:
conductele să fie curate;
să fie asigurată acoperirea capetelor libere;
conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le deterioreze sau deformeze;
Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încărcare şi descărcare. Se va evita manipularea brutală a
conductelor. Târârea conductelor pe sol nu este permisă.
Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini pe îmbinări, pe elementele metalice ale vehiculelor sau pe alte
părţi unde ar putea apărea o sarcină concentrată datorată greutăţii conductei sau şocurilor produse de vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cînd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit , sau cu ajutorul utilajelor
de ridicat, motostivuitor, macara , etc.
Pentru evitarea deteriorãrii tevilor în cazul manipulãrii cu ajutorul utilajelor, se vor utiliza sufe de ridicare din material
textil.
Antreprenorul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborârii în tranşee, a pozării şi
îmbinării.
La stivuire, stiva de tuburi nu va depăşi înălţimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tuburi a
altor materiale.
Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu recomandările
producătorului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Depozitarea se face pe sortimente, in locuri
special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive pentru materialul
conductei (combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide similare) sau cu materiale abrazive. Nu sunt admise
zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientală medie, se va lua în considerare înălţimea stivelor
pentru a evita deformarea posibilă a diametrelor conductei. Se recomandă o înălţime maximă a stivelor de 1 m.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pozarea conductelor
La pozarea conductelor se vor respecta prevederile din STAS 8591/97 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta pe patul de asezare sau in
umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite. Acestea pot produce fisuri in
cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei.
Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar in cazul imbinarii prin electrofuziune, se va verifica
daca gradul de racire al tubului este satisfacator.
Daca conductele au fost depozitate la o temperatura diferita de cea a mediului ambiant se va avea grija ca inainte
de instalarea in sant aceasta sa corespunda mediului de lucru.
Trebuie luate toate masurile de siguranta pentru a evita patrunderea materialelor straine in interiorul tevilor si
fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor materiale. In timpul
lucrarilor sau cand acestea sunt oprite (inclusiv noaptea), capetele deschise ale conductelor vor fi obturate provizoriu
cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este inundat.
Conductele de dimensiuni mari necesită utilizarea unui aparat special de tragere. Dacă este posibil, conductele vor
fi pozate în linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari şi acestea vor fi obţinute prin devieri la îmbinări. Dacă
nu se specifică altfel de către Inginer, aceste devieri nu vor depăşi 3º (trei grade) pentru conductele cu diametre de
până la 250 mm şi 2º (două grade) pentru conductele cu diametre mai mari.
Dacă nu se poate realiza o schimbare de direcţie prin devierea la îmbinări a conductelor drepte obişnuite, se pot
utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi vor fi indicate în Desene şi poziţiile sale exacte
vor fi determinate împreună cu Inginerul pe şantier.
Schimbarile directiei tronsonului de conducta de PEID, pot fi permise functie de capacitatea de indoire a tuburilor.
Cu toate acestea, trebuie mentinut tubul pozitionat central in sant prin compactarea corecta a materialului de
umplutura de pe margine.
Conductele care vor functiona in regim gravitational, vor fi pozate consecutiv în linii drepte între căminele de vizitare
adiacente. Cuplajele speciale de îmbinare vor fi construite în pereţii căminelor pentru a asigura o îmbinare strânsă
între conductă şi cămin.
După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe toată lungimea sa,
cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene. Fiecare secţiune dintre cămine este
verificată extern dacă este dreaptă, cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a radierului şi cu susţinere pe
intervale care nu depăşesc 7,5 m şi de asemenea este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau
lumină solară reflectată de o oglindă).
Toate conductele şi căminele vor fi pozate şi construite conform Desenelor sau conform indicaţiilor Supervizorului,
cu următoarele toleranţe, dacă Inginerul nu stabileşte în alt mod:
deviaţia maximă permisă la cota radierului nu va depăşi 2,0 cm pe o secţiune ;
aliniamentul şi amplasarea în plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axială a conductelor la intrarea şi
la ieşirea din cămin nu va depăşi 2 cm.
Daca tuburile din poliesteri armati sunt ovalizate vizibil datorita sarcinilor rezultate din ambalare si depozitare, se lasa
in conditii lipsite de astfel de sarcini minim 24 ore inainte de instalare.
Daca este necesara realizarea imbinarilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice in ceea ce
priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intemperiilor.
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor depasi 250
m. Aceste obstacole vor fi indepartate atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.
Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalarii inainte de acoperirea conductelor.
Inginerul va verifica conductele pe şantier, iar Antreprenorul va marca toate conductele defecte sau deteriorate
stabilite de Inginer, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe cheltuiala proprie.
În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Inginer ca fiind corespunzătoare.
În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia sa finală şi este îmbinată, tranşeea va fi umplută,
lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi plasarea şi compactarea lor vor fi în
conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele Specificaţiilor. Îmbinările vor rămâne neacoperite
până sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice şi Inginerul şi-a dat aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.
Acolo unde şanţurile au fost săpate şi există probabilitatea ca apa subterană să curgă in orice pat granular şi să
înconjoare conducta, Antreprenorul va asigura scuturi exterioare din argilă impermeabilă la o distanţă maximă de 50
m de-a lungul şanţului.
Aşezare pe beton şi şapă (când este aplicabil)
Şapele vor fi turnate într-un strat de grosime si calitate mentionata prin proiectul de specialitate în funcţie de
dimensiunile indicate în desene cu goluri la fiecare îmbinare între conducte.
Înainte de instalarea şapei sau a mediului adiacent, conductele vor fi susţinute la fiecare îmbinare de blocuri sau
cărămizi din beton prefabricat, cu o membrană impermeabilă în două straturi sau prin altă metodă adecvată.
Suprafaţa elementelor de susţinere va fi perfect netedă cel puţin 75 mm x 75 mm sub conductă şi mărimea blocurilor
va fi capabilă să susţină conducta. Pentru susţinere laterală pot fi folosite pene din lemn de esenţă tare. Betonul va
fi vibrat, bătut şi lucrat sub şi în jurul conductei, urmând să aibă contact direct cu partea inferioară a conductei.
Betonul nu va fi turnat până ce şanţul nu a fost verificat şi conductele şi îmbinările nu au fost verificate, testate şi
aprobate. Antreprenorul va lua toate precauţiile necesare pentru a se asigura că conductele şi rosturile de
expansiune nu se mişcă când este turnat betonul sub şi în jurul lor, iar betonul va fi turnat, acolo unde este posibil,
într-o singură etapă.
4. CONDUCTE DE REFULARE

După testare şi la cel puţin 24 de ore după ce patul de aşezare din beton a fost aşezat un material de umplere va fi
aplicat şi compactat manual în jurul conductei la minim 300 mm deasupra coroanei conductelor în straturi ce nu
depăşesc 150 mm. Aplicarea şi compactarea va fi făcută în mod egal pe ambele laturi ale conductei.
Betonul cu ciment cu întărire rapidă sau ciment aluminos va fi folosit doar conform instrucţiunilor şi nu în contact cu
conductele fabricate din materiale sintetice.
Materiale granulare pentru patul de pozare
După ce partea inferioară a şanţului a fost nivelată şi consolidată, un pat de pozare cu grosimea necesară, care în
general va fi de 1/4 din diametrul exterior al conductei, minim 200 mm, va fi amplasat pe întreaga lăţime a şanţului
şi compactat în straturi ce nu depăşesc 150 mm grosime cu ajutorul unui compactor vibrator adecvat. Suprafaţa
compactată a patului de pozare va avea un nivel puţin mai înalt decât cel al nivelului cerut al radierului interior al
conductelor. Conductele vor fi aşezate şi vor fi aduse la nivelul cerut prin îndepărtarea cantităţii necesare de pat de
fundare compactat.
Materialele granulare pentru patul de pozare vor fi compactate prin mijloace manuale în straturi ce nu depăşesc 150
mm grosime fiecare cu un nivel de aproximativ jumătate din diametrul conductei. După testare, materialul de umplere
selectat va fi aşezat şi compactat manual în jurul conductei la minim 300 mm deasupra coroanei conductei în straturi
ce nu depăşesc 150 mm. Fiecare aşezare şi compactare va fi efectuată în mod egal pe ambele laturi ale conductei.
Pentru a asigura compactarea adecvată a materialului granular pentru patul de fundare, spaţiul minim dintre coloana
de ancoraj şi elementele de susţinere din lemn ale şanţului va fi de minim 150 mm, iar Antreprenorul trebuie să aloce
o lăţimea necesară şanţului pentru a respecta această cerinţă. Nu este permisă pozarea fără pat de fundare.
Pat de pozare şi fixare pentru conducte flexibile
După pregătirea şanţului, patul de pozare pentru conducte va fi aşezat în straturi ce nu depăşesc 150 mm grosime
fiecare şi va fi bine compactat. Primul strat pentru materialul de umplere în vederea fixării va fi aşezat şi compactat
atent, o atenţie specială fiind acordată eliminării golurilor din zona de sub linia centrală a conductei.
Fixarea va continua prin compactarea în straturi de 150 mm grosime în mod egal pe ambele laturi ale conductei
pentru a preveni deplasarea laterală şi finalizată la o înălţime mai mare decât coroana conductei.
Retragerea elementelor de susţinere
În timpul aşezării patului de pozare, toate materialele de împrejmuire sau fixare, elementele de susţinere laterale
temporare şi de acoperire vor fi ridicate progresiv, ca şi în cazul amplasării acestora, cu excepţia cazurilor când există
indicaţii să fie lăsate în acelaşi loc. Întreaga lăţime va fi umplută cu material granular de umplere, elemente de
împrejmuire sau fixare şi compactat adecvat pentru a elimina golurile dar şi pentru a obţine susţinerea proiectată a
conductei.
Montarea conductelor
Verificate înainte de acceptare, gulerele, capacele sau discurile de protecţie de la capetele flanşelor, elementelor
încorporate/speciale de îmbinare sau fitingurile nu vor fi îndepărtate până când conductele, elementele
încorporate/speciale sau fitingurile urmează să fie coborâte în şanţ. Înainte ca o conductă să fie coborâtă în şanţ, va
fi verificată cu atenţie pentru a se asigura că straturile de acoperire exterioară sau căptuşire interioară sau de izolare
nu sunt deteriorate. Acolo unde este necesar, interiorul conductelor, al elementelor încorporate şi al fitingurilor va fi
curăţat cu atenţie. Orice conducte avariate sau orice deteriorare a straturilor de acoperire sau căptuşire vor fi reparate
sau respinse conform indicaţiilor.
Când sunt folosite conducte sintetice cu îmbinare cu adezivi pe bază de solvent, exteriorul mufei va fi verificat şi orice
zonă albită sau decolorată din cauza expunerii la lumina soarelui va fi îndepărtată înainte de aplicarea solventului.
Conductele sintetice cu îmbinări continue expuse la temperaturi ambientale ridicate în timpul montării, vor fi răcite cu
apă sau în mod natural înainte de acoperirea completă. Contracţia termică va fi permisă să aibă loc înainte ca
conducta să fie strâns fixată la coturi, vane, îmbinări în T sau alte fitinguri.
În timpul montării, este recomandat un compresor cu aer comprimat sau un dispozitiv de scoatere pentru a preveni
prinderea materiilor străine în conductă. La finalizarea montării, toate materiile străine care pot rămâne în conductă
vor fi îndepărtate. Conductele vor fi fixate atent pentru a preveni flotaţia când montarea se face pe sol acvifer.
Tăierea conductelor
Toate conductele vor fi tăiate conform instrucţiunilor producătorului, folosind echipamente specializate. Capetele
tăiate ale conductelor din materiale plastice armate cu fibră de sticlă vor fi etanşate cu răşină furnizată de producător
dar folosind un pigment diferit de cel al conductei.
Realizarea umpluturilor
Umplutura tranşeei cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara asigurarii stabilitatii
conductei.
Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza asupra conductei si
protejarea acesteia.
Zona de acoperire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;
pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa se utilizeze materiale friabile
de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamant) sau o protectie de beton;
nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare;
compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15 cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament usor, pentru a nu periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat tuburile sa nu sufere nici o
deteriorare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in procente foarte mici
pentru zona de umplutura. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.
Îmbinarea conductelor - conditii generale
Îmbinările se vor realiza în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Societatea responsabilă de realizarea
proiectului va folosi serviciile de consultanţă tehnică oferite de producători pentru a instrui executanţii îmbinărilor în
metoda de îmbinare. Dacă producătorii recomandă folosirea unor garnituri de îmbinare, Societatea responsabilă de
realizarea proiectului le va folosi pentru efectuarea tuturor îmbinărilor de conducte. Înainte de a face orice îmbinare,
toate garniturile vor fi curăţate şi uscate atent şi menţinute în această condiţie, folosind un lubrifiant recomandat de
producătorul de conducte până când îmbinările au fost complet realizate sau asamblate.
În ciuda oricărei flexibilităţi conferită la îmbinarea conductelor, conductele trebuie poziţionate sigur pentru a preveni
eventuala mişcarea în timpul sau după realizarea îmbinării. Conductele din material sintetic cu îmbinări continue pot
fi îmbinate în vârful şanţului înainte de montarea lor în şanţ.
Îmbinări la conductele de plastic
Antreprenorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara recomandate de furnizori
pentru montarea conductelor de plastic.
Conductele din polietilena de inalta densitate se imbina prin urmatoarele procedee:
sudura cap la cap (imbinare nedemontabila);
electrofuziune (imbinare nedemontabila);
imbinare cu flanse (imbinare demontabila).
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem integrat din polietilena, capabil
sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor. Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata
metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi preferată prioritar, din cauza lipsei de spatiu.
Îmbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente adecvate si prin metoda
corespunzatoare materialelor de asamblat.
Sudarea cap la cap
Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare si avand aceeasi grosime
a peretelui.
Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai mari de 63 mm.
Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si cu ajutorul
echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.
Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul tehnologiei de sudare
cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu dublu de functionare.
Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La aceasta tehnologie este
esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.
Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din polietilena de inalta densitate se vor respecta instructiunile
producatorului echipamentelor de sudura.
Imbinarea prin electrofuziune
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile, precum si a unui echipament
special.
Suplimentar, se vor inregistra la folosirea echipamentului urmatorii parametri:
identificarea operatorului;
numarul operatiei;
data si ora efectuarii acesteia;
originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
parametrii ciclului de sudare.
Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie procedurilor astfel incat:
suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata.
toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate, inainte ca acestea sa fie asamblate, deoarece orice
impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se foloseste procedeul de stergere, este foarte important
sa existe asigurarea ca suprafata care urmeaza sa fie asamblata este uscata.
dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasari in timpul procesului de imbinare si a
ciclului de incalzire si racire.
protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze imbinarea.
Îmbinări cu mufa
In general tuburile prin care curgerea apelor se va realiza gravitational se livreaza cu mufele de racord
corespunzatoare, astfel incat aceste conducte constituie efectiv un sistem de conducte cu capat drept si mufa.
Tuburile din poliesteri armati cu fibra de sticla sunt prevazute cu un inel de cuplare realizat dintr-un laminat de fibra
de sticla si rasina care are incorporat pe toata latimea lui o garnitura de etansare din cauciuc care ii confera o usoara
imbinare si asigurarea etanseitatii pe toata durata de viata a sistemului. Daca este necesar, pe santier se pot realiza
racorduri suplimentare pentru conductele taiate si pentru imbinarea pieselor speciale.
Dacă conductele din PVC trebuie tăiate la o lungime anumită, acestea vor fi tăiate perpedicular pe axul conductei.
Bavurile de la tăiere vor fi înlăturate cu un cuţit. Cepul şi mufa vor fi curate fără noroi sau nisip şi inelul va fi amplasat
corect în canal.
Garniturile (inelul) de cauciuc a racordului si capatul drept de imbinat trebuie sa fie curatate si unse cu lubrifiant
recomandat de producatorul tuburilor, inainte de efectuarea imbinarii, astfel incat sa nu se usuce.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Îmbinări cu flanşă
Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese speciale (adaptor pentru
flanse) care se racordeaza la conducta prin una dintre imbinarile fixe amintite.
Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentru fixarea armaturilor.
Presiunea nominala a flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a conductelor sau fitingurilor
la care sunt atasate.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija, iar suruburile se vor strange initial cu mana. In continuare,
suruburile de fixare se vor strange cu cheia, alternandu-le pe cele diametral opuse.
Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de adaptor.
Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele temperaturilor reduse sau mari
si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt stranse cu piulitele sa
ramana cel putin un pas peste piulita.
Îmbinări sudate
Procesul de sudare a conductelor de oţel vor fi în conformitate cu cerintele din Contract.
Antreprenorul va trimite detalii ale sudării propuse şi ale procedurilor înainte ca sudarea să înceapă, iar sudurile de
probă vor fi efectuate de către Antreprenor în condiţii de simulare a locului sudării.
Personalul care va executa operatia de control a sudurilor, trebuie să fie autorizat în conformitate cu PTCR 11.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialelor ce trebuiesc sudate, pentru care
Antreprenorul va emite certificate de calitate .
Toate sudurile vor trebui pătrunse pe întreaga sectiune sudată, aspectul lor fiind conform cu CTE - RG.
Grija deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularitătii flanselor pe
conductă.
Verificarea sudurilor se va face vizual si apoi se va face analiza defectoscopică prin ultrasunete a sudurilor la
conducte .
Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare si vor fi prezentate la receptia preliminară si finală
a lucrărilor .
Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă sudarea cu electrozi umezi .
Defectele cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual, vor fi îndepărtate cu mijloace mecanice pînă la
materialul sănătos, după care vor fi refăcute sudurile .
Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omoloagă respectiv tehnologiile care au fost
folosite la realizarea sudurilor initiale .
Portiunile din îmbinările sudate vor fi verificate după remediere ca si sudurile initiale .
Umplerea cu pământ
Umplerea cu pământ trebuie realizată conform cerinţelor capitolului 3 (lucrări de pământ) al acestei specificaţii şi
cerinţelor producătorului de conducte. După ce materialul de umplere sau de pozare a fost aşezat până la 300 mm
deasupra coroanei conductei, materialul normal de umplere va fi apoi aşezat în straturi ce nu depăşesc 300 mm
grosime fiecare şi compactat pe întreaga lungime a conductei înainte de reumplere. În cazul unui pat de pozare din
beton, umplerea cu pământ nu va începe până ce betonul nu este suficient de matur. Nu va fi folosit un echipament
de compactare mecanic până ce nu a fost aşezat un strat suficient pentru a proteja conducta de echipament. Nu se
va aşeza material de umplere în şanţuri cu apă.
Drenaj teren
Drenurile vor fi din conducte perforate pentru drenaj din beton, PVC sau PE. Conductele pentru drenaj din beton
poros vor fi îmbinate cap la cap cu breşe de 5 mm. Toate conductele vor fi aşezate şi aliniate pe un pat de pozare
granular. Şanţul va fi umplut cu un material de umplere din agregate grosiere monogranulare de 25 mm până la cel
puţin 150 mm deasupra coroanei conductei. Materialul de filtrare va fi izolat cu o ţesătură geotextilă adecvată pentru
a împiedica intruziunea materialelor fine.
Protectia conductelor
Prevederi generale
O atenţi specială va fi acordată la montarea conductelor protejate cu un strat de acoperire sau căptuşire, şi orice
deteriorare a sistemului de protecţie va fi reparată conform instrucţiunilor producătorului. Metoda de îmbinare şi
protejarea pe teren va asigura un grad de protecţie anticorozivă în zona de îmbinare egal cu cel pentru toată
conducta.
Toate reparaţiile şi aplicările de straturi de protecţie la îmbinări efectuate pe teren sau în altă locaţie vor fi efectuate
în condiţii de mediu uscat după îndepărtarea din zona afectată a murdăriei, a uleiurilor şi grăsimii, a ruginii etc.
Protecţia conductelor din oţel
Finalizarea acţiunii de protejare interioară şi exterioară a conductelor din oţel şi a elementelor încorporate va fi
efectuată conform procedurilor standard cu un material de protecţie adecvat furnizat de producătorul de conducte.
Lămpile de lipit nu vor fi folosite pe straturi bituminoase pentru conductele din oţel sau elemente încorporate; se vor
folosi doar aparate de sudură cu flacără de gaz de mică putere. La îmbinările cu flanşe la conductele din oţel cu
diametru mare va fi aplicat material furnizat de producătorul de conducte după ce îmbinările au fost realizate, acolo
unde a fost posibil, de către un muncitor care intră în conductă şi umple golurile dintre capetele conductei cu material
de reparaţie.
Acolo unde diametrul conductei depăşeşte 600 mm, Antreprenorul va furniza un cărucior cu roţi de cauciuc de
dimensiuni adecvate pe care muncitorii şi materialele vor intra şi vor fi scoşi de pe conductă pentru fiecare grup de
4. CONDUCTE DE REFULARE

conducte. Căruciorul va fi echipat cu un şnur de o lungime şi rezistenţă adecvate şi va fi construit astfel încât
suprafaţa interioară a conductelor să nu fie avariată de acesta sau de oamenii care se deplasează în acest mod.
Antreprenorul va asigura şi menţine lămpi electrice de verificare corespunzătoare.
Protejarea îmbinărilor din fontă şi fontă ductilă realizate mecanic
Vă rugăm să consultaţi capitolul 2.3.1 Conducte din Fontă Ductilă
Tuburi de protectie din polietilenă
Tubul de protectie din PE va fi pe toată lungimea conductei inclusiv la îmbinări pentru a asigura protecţie pentru
toată conducta ce necesita protectie.
Protecţie catodică pentru conducte din oţel
Sistemele de protecţie catodică vor fi eficiente, comandate de la furnizori cu reputaţie. Sistemul va include toţi anozi
(plăcile anodice) corodaţi catodic prin galvanizare, încărcăturile, cablurile şi echipamentul asociat necesar. Anozii
vor fi furnizaţi complet cu un certificat ce indică producătorul, compoziţia aliajului, numărul de sarcină, analiza
chimică, recomandările de instalare şi alte informaţii relevante. Formarea anozilor va fi fără bavuri, proeminenţe
excesive sau alte defecte contrare bunei practici de turnare. Anozii vor fi suficient de legaţi de conductă pentru a
rezista solicitărilor apărute în timpul montării conductelor şi forţelor de tasare a pământului. Componentele structurale
ale fiecărui anod şi suprafeţele deteriorate ale stratului de acoperire a conductei vor fi tratate cu un strat de protecţie
aprobat compatibil cu materialul de acoperire a conductei.
Conectarea conductelor
Joncţiuni şi îmbinări în formă de şa la canale
Toate joncţiunile şi îmbinările în formă de şa vor avea unghiul corect şi vor fi etanşate corespunzător pentru joncţiuni
la conductele în unghi. Îmbinările în formă de şa pentru conductele PVC vor fi fixate de conductă conform
instrucţiunilor producătorului.
Racordare clădiri şi guri de scurgere la canalizare
Acolo unde conductele de canalizare sunt la adâncime, legătura va fi de tip “vertical/orizontal". Ramificaţia verticală
va avea un diametru minim de 150 mm (160 mm pentru PVC) şi va fi racordată la canalizare cu un teu. Secţiunea
înclinată va fi racordată la cea verticală la un nivel conform instrucţiunilor cu un teu etanşat cu dop sau capac.
Racordurile laterale realizate din conducte din materiale rigide cu mai puţin de 500 mm strat acoperire şi secţiunile
verticale vor fi înconjurate cu 150 mm de beton Clasa C 20/25. O mare atenţie trebuie acordată pentru a preveni
pătrunderea betonului la capătul conductei, prin folosirea de sisteme adecvate de închidere.
Dacă conducta este din PVC sau alt material sintetic, racordările la deviaţiile de conducte cu mai puţin de 750 mm
strat acoperire vor fi prevăzute cu un radier pe tot şanţul peste patul de aşezare din material granular. Secţiunile
verticale vor fi îngropate în material de pozare granular şi în cazul canalelor, care au mai mult de 5 metri faţă de
radierul interior al conductelor şi ramificaţia verticală vor fi îngropate în beton Clasa C 30/37I la o înălţime de 500 mm
deasupra colectorului de canalizare.
Rigole
Rigole din beton prefabricat vor fi amplasate şi înglobate in beton Clasa C 30/37, 150 mm grosime. Grătarul şi rama
canalului vor fi aşezate la nivelul terenului. În drumurile şi canalele din beton, sita de intrare şi marginile ramei vor fi
la nivelul suprafeţei, iar pe drumurile cu macadam la 12 mm mai jos.
Cămine de vizitare şi structuri auxiliare
Camine din plastic
Suprafata caminelor din plastic trebuie să fie netedă, fără defecte vizibile cu ochiul liber (incluziuni, bule de aer,
ciupituri, fisuri sau straturi care se desprind) care ar putea avea efecte asupra funcţionalităţii. Muchiile trebuie să fie
bine definite iar bavurile suprafeţelor de îmbinare trebuie îndepărtate.
Fiecare cămin este marcat din fabricaţie prin ştanţare, cu luna şi anul de producţieGăurile pentru racordarea la
tubulatura de apă trebuie să fie cele prevăzute în instrucţiunile de montare şi zonele prevăzute pe cămin, astfl încat
structura de rezistenţă să nu fie afectată.
În timpul manipulării, depozitării şi la punerea în operă se va evita stivuirea căminelor unul peste altul sau aşezarea
de greutăţi peste acestea, acest lucru putând duce la deformări şi prejudicia conformitatea produsului. Aceleasi
cerinţe se aplică şi la mutarea dintr-un loc în altul, situaţie în care se interzice contactul cu suprafeţe care pot zgâria
sau deteriora produsul. Transportul se va face cu mijloace acoperite, iar in timpul operaţiilor de incarcare/descărcare
se înterzice trântirea şi/sau lovirea cu corpuri contondente sau ascuţite care pot prejudicia produsul şi deteriora
montajul.
Condiţiile de calitate, dimensiunile şi testarea căminelor de plastic va fi conform BS 7158 sau DIN 19537.
Diametrul interior al căminelor din plastic va fi de minim 0.5 metri. Grosimea peretelui pentru căminele din plastic va
fi de min 10 mm. Garniturile de cauciuc vor fi prevăzute pentru toate îmbinările, pentru a realiza etanşare completă.
Caminele se vor furniza gata echipate, cu fitinguri şi contoare conform cerintelor tehnice din cadrul desenelor si a
fiselor tehnice.Căminele din plastic vor fi prevăzute cu scări din fabricaţie.
Partea superioară a secţiunii din plastic a căminelor va fi protejată de trafic şi alte încărcări de către o placă de beton
cu diametrul minim de 1,80 m. Această placă de acoperire va fi proiectată astfel încât să evite transferul sarcinilor
asupra secţiunii din plastic. Aceasta se va sprijini numai pe sol neperturbat şi/sau pe umplutură compactată. Rama
şi capacul căminului vor fi încastrate în această placă de acoperire. Placa va fi din beton C12/15 armat corespunzător
Cămine din beton
Fundaţia, treptele şi pereţii vor fi construiţi in-situ peste nivelul celei mai înalte conducte folosind betonul specificat in
proiectul de specialitate. Betonul va fi turnat imediat în excavarea proaspăt nivelată sau peste cofraje temporar sau
permanent în exterior şi la interiorul cofrajelor. Nu vor fi instalate rame pentru gurile de vizitare până când fundaţia
nu este terminată. Cadrele căminelor de vizitare din beton prefabricat şi planşeul de dale vor fi făcute din nisip/mortar
de ciment 2:1 şi, când este terminată, faţa interioară va fi netezită şi ajustată. Cadrul din beton prefabricat va fi
4. CONDUCTE DE REFULARE

înconjurat de beton Clasa C 0/37 cu o grosime de minim 150 mm format exterior cu formă circulară aprobată. Fiecare
turnare se va termina la mijlocul distanţei dintre inelele de etanşare, iar acolo unde este cerut în dreptul inelelor de
etanşare (vezi şi Capitolul 2.3.11 Trepte din fier pentru cămine de vizitare).
Radier şi trepte cămine de vizitare
Radierul şi joncţiunile conductelor cu diametru de până la 400 mm inclusiv vor fi formate din canale semicirculare
prefabricate, coturi, conuri şi elemente speciale. Radierul şi joncţiunile pentru conducte cu diametrul mai mare de
400 mm vor fi realizate in-situ dintr-un pat de mortar de 25 mm grosime aplicat prin procedeul “floating” (aplicat cu
mistria şi întins vertical cu un şpaclu)
Acolo unde radierele sunt indicate în desen ca fiind turnate in-situ fără tencuială din mortar, se va folosi beton de
clasa specificata in proiectul de specialitate.Pentru a obţine conturul exact al radierului, se va folosi un cofraj. Dacă
nu există alte indicaţii, radierul va avea laturi verticale până la scafa conductelor şi va fi rostogolit peste trepte care
vor avea o înclinaţie de 12 la 1. O tencuială de mortar de ciment de 12 mm grosime va fi aplicată pe treptele excavate
şi finisată într-o suprafaţă rezistentă la alunecare.
Capace cămine
Ramele vor fi betonate, vor fi montate capace cu decupaj adânc şi orice ajustări vor fi făcute înainte de turnarea
betonului. Partea superioară a capacelor este utilizabilă la nivelul străzii în funcţie de suprafaţa existentă şi pe teren
la un nivel conform indicaţiilor. Suprafaţa umpluturii din beton pentru capacele cu decupaj adânc va fi netezită cu o
mistrie din oţel sub presiune fermă şi fără urme de la mistrie cu excepţia interiorului clădirilor unde stratul de finisare
se va potrivi pardoselii. (Vezi şi Capitolul 2.3.10 Capace şi rame cămine vizitare).
Coloane de ventilare
Coloanele vor fi construite cu baza din beton de specialitate. Toate îmbinările, ex. coloană şi fundaţie, fundaţie şi
conductă de legătură vor fi etanşate corespunzător pentru a obţine o îmbinare impermeabilă la gaze.
Marcaje şi indicatoare
Antreprenorul va instala pe ruta conductelor:
Marcaje la intersectarea şanţului cu garduri, limite, canale etc.
Indicatoare pentru vane, coturi şi alte racorduri, în punctele indicate în desene sau conform instrucţiunilor
Indicatoarele vor fi din beton prefabricat cu o inscripţie corespunzătoare (ex. canal colector, aducţiune apă).
Indicatorul din beton va avea o placă din oţel emailat sau din materiale plastice inscripţionate corespunzător.
Fixare în beton
Dacă nu sunt folosite îmbinări cu autofixare, ancorarea în beton se va face la orice punct de schimbare a direcţiei,
teuri, capete blindate etc., astfel încât să reziste presiunilor de încercare de pe teren. Dimensiunile masivelor de
ancoraj sunt în strictă conformitate cu desenele şi trebuie amplasate pe excavarea proaspăt realizată. Orice material
care nu se prezintă într-o forma compactă sau este deplasat va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea betonului.
Betonarea va fi făcută de îndată ce este practicabilă după instalarea racordului, lăsând spaţiu suficient în jurul
îmbinării în scopul efectuării de verificări.
Conducte construite în interiorul clădirilor
Suprafaţa exterioară a conductelor şi piesele turnate speciale care urmează să fie construite în interiorul structurilor
vor fi curăţate imediat înainte de montare. Dacă există indicaţii, stratul de protecţie al conductelor din metal va fi
îndepărtat de pe secţiunile ce urmează să fie montate. Suprafaţa exterioară a conductelor din beton va fi decapată
pentru a aderenţa mai uşoară a betonului sau mortarului.
Stratul de căptuşire al conductelor din oţel va fi îndepărtat de pe secţiunile care urmează să fie montate, protecţia
fiind realizată prin aplicarea unui material bituminos în jurul conductelor la îmbinările cu structurile. Conductele din
materiale sintetice vor fi înfăşurate cu cauciuc neopren compresibil sau un material similar înainte de montare şi mai
târziu etanşate în jurul circumferinţei conductei pe ambele laturi.
Conductele ce intersectează structuri de reţinere a apei vor fi, acolo unde este posibil, racordate la structurile din
beton prin mufe standard de legătură sau bucăţi de conductă încastrate prevăzute cu flanşe pentru îmbinări prin
sudură. Toate părţile încastrate vor fi montate şi fixate corespunzător prin turnare cu cofraj.
Acolo unde elementele de fixare pe traseului unei conducte în cursul lucrărilor de construcţie nu este posibilă, vor fi
prevăzute deschideri temporare sau guri de ieşire, pentru ridicarea ulterioară a conductelor. Se va monta un cofraj
special etanş fără risc de dărâmare aproape de exteriorul conductei şi de gurile de ieşire. În structurile de reţinere a
apei subterane sau de suprafaţă, gurile de ieşire vor fi dispuse în formă romboidală pentru a facilita turnarea cu beton
special şi pentru a reduce riscul de combinare în formă de faguri sub ele. Fixarea de membrane de tip apa-stop în
gurile de ieşire este considerata esenţială.
Montajul armaturilor in instalatii
Toate vanele imbinate cu flanse vor fi montate pe conducte numai prin intermediul unor compensatori de montaj pe
diametru corespunzator, pentru a putea permite pe viitor schimbarea vanei sau inlocuirea acesteia.
La montajul robinetelor pe o conductă tehnologică se va evita ca robinetul să constituie punct de sprijin pentru
conductă sau să fie solicitat la efort de conductă .
În mod normal, robinetul trebuie să fie sustinut de conductă .
Robinetele se pot monta pe conductă în orice pozitie. La robinetele tip fluture se va evita instalarea robinetului cu
axul clapetei în pozitie verticală, iar la robinetele cu sertar, se va evita montarea pe conductă cu axul vertical în jos
.
Suruburile si prezoanele îmbinărilor cu flanse ale armăturilor vor fi astfel strînse încît :
să se realizeze eforturi uniforme în fiecare surub sau prezon; se recomandă utilizarea unor chei dinamometrice;
să asigure etanseitatea îmbinării;
să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului contraflanselor sau a altor cauze.
4. CONDUCTE DE REFULARE

La robinetii de retinere cu clapă, înainte de montaj, se va controla dacă miscarea clapetei nu este împiedicată. Se
va verifica dacă există corespondenta între miscarea clapetei si pozitia indicatorului de cursă.
La montarea robinetilor de retinere cu clapetă se va acorda o deosebită atentie montării corecte în raport cu sensul
de curgere. Săgeata marcată pe robinet va corespunde sensului de curgere al apei pe conducta tehnologică .
Derivaţiile pentru supapele de aerisire, vanele de siguranţă, vanele de scurgere etc. vor fi cu flanşe şi prevăzute cu
reducţii corespunzătoare, respectiv cu vane de separare.
Cuplajele flexibile vor fi prevăzute la ambele capete ale fiecărei secţiuni aeriene, pentru a permite mişcările
longitudinale.
Montajul fitingurilor in instalatii
Toate îmbinările cu flanşe vor trebui să fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului lămii hidraulice, datorate toleranţelor execuţie, se vor face cu inele de reglaj
special confecţionate.
Şuruburile şi prezoanele îmbinărilor cu flanşe vor fi astfel strânse încât:
să se realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon. Se recomandă utilizarea unor chei dinamometrice;
să asigure etanşeitatea îmbinării;
să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului contraflanşelor sau a altor cauze.
Ştuţurile, reducţiile, coturile şi alte piese vor avea diametrul conductei pe care se montează şi se vor asambla cu
ajutorul flanşelor şi buloanelor.
Montajul contoarelor
Sensul de curgere să coincidă cu sensul săgetii de pe etichetă. Se vor respecta distantele de montaj prevăzute prin
proiect .

Pozarea conductelor în general


În cazul în care sunt solicitate conducte cu manson pe un cadru granular sau de nisip sau direct pe fundul şanţului,
vor fi formate găuri de îmbinare astfel cum este descris în clauza 3.1.18.
Conductele vor fi aşezate pe blocuri de susţinere doar dacă este folosit un strat de beton sau un cadru.
Nu va fi înlăturat permanent niciun capac, disc sau ale dispozitiv la capătul unei conducte sau garnituri până când
conducta sau garnitura pe care o protejează urmează să fie îmbinată. Conductele şi garniturile, inclusiv oricare
căptuşeală sau armătură vor fi examinate pentru a nu fi avariate şi suprafeţele îmbinate şi componentele vor fi
curăţate imediat înainte de aşezare.
Vor fi luate măsurile adecvate pentru a preveni materialul exterior să intre în conducte şi să se ancoreze fiecare
conductă pentru a preveni flotaţia sau altă mişcare înainte de finalizarea Lucrărilor.
Dacă se specifică o bandă de marcat conducta aceasta va fi aşezată între 100 mm şi 300 mm deasupra conductei.
Dacă se specifică un sistem trasor acesta va fi în mod continuu şi potrivit securizat pentru vane şi garnituri.
O bandă de marcat detectabilă va acoperi toate GRP, AC, PVC-U sau conductele de polietilenă.
Adâncimea minimă de acoperire pentru coroana conductei va fi de 900 mm doar dacă nu se specifică contrariul în
Contract.
Adâncimea minimă de acoperire permisă pe terenul agricol este de 900 mm.
Adâncimea minimă de acoperire permisă conductelor de serviciu va fi de 1350 mm.
Adâncimea minimă de acoperire a canalelor aflate sub linii şi drumuri va fi de 1200 mm doar dacă nu se aprobă
contrariul de către Inginer.
Dacă este necesar un înveliş mai mic de 900 mm, conducta va fi protejată în mod corespunzător astfel cum este
aprobat sau indicat de către Inginer.
La fiecare punct de încărcare şi descărcare, conductele sau garniturile trebuie manevrate cu planuri de ridicat
aprobate. Descărcarea cu scânduri de rostogolire sau orice altă formă de rampă înclinată va fi permisă doar acordul
scris al Inginerului privind metoda propusă.
Conductele nu vor fi ridicate utilizând doar suspensii aprobate potrivit instrucţiunilor producătorului.
În cazul în care învelişul de ciment-mortar al conductelor DI este deteriorate în timpul manevrării, suprapunerii,
transportării sau instalării conductelor sau garniturilor, în special în timpul tăierii conductelor atunci oricare crăpare a
învelişului va fi reparată cu mortar de răşină epoxidică netoxică pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va înlătura toate aparatele de suprafaţă existente (inclusiv înveliş, cadre sau stâlpi de marcaj) de pe
conductele şi serviciile abandonate ulterior lucrărilor şi va reinstala permanent suprafeţele.

Patul conductelor
Straturile pentru conducte vor fi construite prin împrăştierea şi tasarea de material stratificat deasupra întregii lăţimi
a şanţului conductei. După ce conductele au fost aşezate, dacă este necesar se va turna şi se va tasa material
suplimentar în mod egal pe fiecare parte a conductelor şi, dacă se poate practica, acest lucru se va face consecutiv
cu înlăturarea suporturilor şanţurilor.
În cazul în care au fost excavate şanţuri şi este posibil ca apa subterană să curgă în oricare strat granular şi să
înconjoare conducta şi dacă este fezabil în condiţiile terenului, Antreprenorul va furniza straturi impermeabile
adecvate de argilă la o spaţiere maximă de 50 m de-a lungul lungimii şanţului.
Excavările pentru instalaţiile conductelor vor fi umplute în concordanţă cu detaliile menţionate în desenul standard
cu detalii pentru reintegrările şanţului. Fiecare şanţ pentru instalaţia conductei va fi umplut cu;
înveliş conductă– o umplutură granulară bine gradată cu o dimensiune maximă de 20mm şi o dimensiune minimă
de 5mm sau alternative o umplutură granulară de mărime unică de 10mm sau 14mm mărime particulă. Schimbările
tipului de material care înconjoară conducta vor fi premise doar pentru caracteristicile definite de-a lungul conductei
4. CONDUCTE DE REFULARE

precum camerele de vană şi locaţiile hidrantului. Locaţia fiecărei schimbări din învelişul conductei va fi aprobată în
scris de către Inginer.
Învelişul conductei va fi uşor compactat, în straturi care nu depăşesc 150mm în grosime pentru a asigura că nu are
loc nicio rearanjare semnificativă ulterioară în timpul reintegrării sau operării conductelor.
Pilon pentru ramblee – astfel cum este definită în clauza 3.6.
Reintegrare suprafaţă– astfel cum este definită în clauza 3.7.

Protecţia betonului faţă de conducte


Conductele care sunt umplute cu beton vor fi sprijinite de blocuri de beton prefabricat, faţa superioară a fiecărui bloc
fiind acoperită cu două straturi de înveliş compresibil.
Betonul destinat ca protecţie pentru conducte va avea o rezistenţă minimă de 20N/mm², turnat în adâncimea
solicitată într-o operaţie.
În cazul în care sunt folosite conducte cu îmbinări flexibile, protecţia betonului va fi întreruptă de-a lungul întregii sale
secţiunii transversale la fiecare îmbinare de conductă de un material de umplut compresibil.
Întărirea rapidă a cimentului nu va fi folosită în beton pentru protecţia conductelor de plastic.
În cazul în care conductele de plastic sunt înconjurate parţial sau total cu beton, conducta sau garniturile vor fi învelite
într-un strat de polietilenă gros au tub care permite conductei să se mişte uşor sub acţiunea presiunii interne şi evită
concentrarea de tensiune pe interfaţa rigidă/flexibilă.
La cuplările flexibile detaşabile o spaţiere de 50 mm va fi lăsată pe fiecare parte a cuplării.

Finalizarea învelişului conductei


După finalizarea operaţiilor relevante din clauza 5.1, 5.2 şi 5.3, materialul de umplutură va fi turnat şi tasat peste
întreaga lăţime a şanţului, dacă este necesar, cu o grosime minimă ca aceea menţionată în desenele standard cu
detalii. O umplere ulterioară va fi realizată astfel cum este specificat în clauza 3.6.

Conductele din galerii


Conductele aşezate în galerii vor avea lungimi adecvate pentru manevrare, îmbinare şi introducere în spaţiul de
lucru disponibil.
Galeriile vor fi săpate din puţ în puţ sau in alte lungimi astfel cum este descris în Contract anterior plasării conductelor.
După instalarea conductelor, galeriile vor fi solidificate cu un amestec de beton uscat pentru a umple golurile. Dacă
are loc umplerea manuală fiecare conductă va fi înconjurată înainte de amplasarea şi îmbinarea următoarei
conducte.
Dacă este prevăzută cimentarea galeriilor în, conductele cimentate vor fi lăsate peste galeria proiectată în spatele
fiecărui copac principal şi cimentul solid cu ciment clasa G1. Cimentarea va avea loc la capătul fiecărui puţ după ce
fixările au fost făcute.

Masive de ancoraj
Cu excepţia utilizării conductelor de oţel sudate sau a îmbinărilor auto ancorate, lagărele din îndoiri şi ramificaţii din
conductele de presiune vor fi intarite masive de ancoraj din beton turnat în contact cu terenul neafectat.
Oricare excavare adiţională solicitată pentru a acomoda masivele de ancoraj va fi realizată după ce îndoirea sau
ramificaţia este în poziţie şi faţa lagărului va fi reglată pentru a înlătura oricare material alterat sau liber anterior
betonării.
Lagărele canelate vor fi premise să dezvolte rezistenţa adecvată anterior aplicării oricărei presiuni interne faţă de
conductă.
Întărirea rapidă a cimentului nu va fi utilizată în beton pentru lagărele canelate la conductele de plastic.

Îmbinare conducte în general


Suprafeţele şi componentele îmbinărilor de conducte vor fi păstrate curate şi libere de orice substanţă străină până
când îmbinările au fost făcute sau asamblate. Se va asigura că nu va avea loc nicio prelingere de ciment sau alt
material extern în fanta îmbinată după ce îmbinarea a avut loc.
Dacă sunt solicitate conducte cu îmbinări flexibile pentru a fi aşezate pe curbe, deflecţia la fiecare îmbinare nu va
depăşi trei treimi din deflecţia maximă recomandată de producător.
Inginerul poate solicita ca aşezarea şi astuparea să continue fără ca îmbinările să fie inspectate dar acest lucru nu
va scuti Antreprenorul de responsabilitatea de a excava şi de a permite inspecţia îmbinărilor în timpul testării
conductelor, dacă este necesar.

Îmbinări sudate la conducte de plastic


Îmbinările sudate la conductele de polietilenă de mare şi medie densitate vor fi realizate doar între conductele care
au aceleaşi caracteristici fizice. Îmbinările între conducte provenind de la diferiţi producători vor fi făcute cu acordul
Inginerului.
Îmbinarea de fuziune la locul lucrării se va realiza potrivit instrucţiunilor producătorului.
În cazul în care conducte PVC-U sudate cu solvent sunt îmbinate în afara şanţului, nu vor fi amplasate până când
perioada recomandată de producător pentru a finaliza amplasarea va trece.
O secţiune de conductă care conţine o sudură completă va obţine aceleaşi caracteristici de rezistenţă precum
conducta mamă.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Îmbinarea de fuziune la cald a conductelor de polietilenă va fi realizată de operatori care au primit instruire potrivit
cerinţelor naţionale. Atestarea documentară a absolvirii cu succes a instruirii va fi înaintată Inginerului spre aprobare
anterior începerii lucrării.
Ovalitatea conductelor de polietilenă drepte nu va depăşi 2% în diametru şi inclusiv 250 mm, şi 3.5% in diametru
peste 250 mm. Ovalitatea fiecărei secţiuni dintr-o conductă răsucită după dezrăsucire nu va depăşi 12%. Conductele
răsucite vor fi rotunjite din nou pentru îmbinare de electrofuziune prin utilizarea clemelor şi/sau inserţiilor aprobate.

Îmbinări flanşate
Flanşele vor fi aliniate în mod adecvat anterior strângerii bolţurilor.
Compuşii de îmbinare nu vor fi utilizată pentru realizarea de îmbinări flanşate doar pentru a facilita realizarea
îmbinărilor verticale, garniturile pot fi securizate temporar faţă de faţa unei flanşe cu o cantitate minimă de soluţie
curată de cauciuc. Ambele filete vor fi tratate cu pastă de grafit şi piuliţele strânse în mod egal în perechi diametral
opuse.
Secvenţa şi cuplul aplicate în strângerea bolţurilor vor respecta instrucţiunile producătorului. Vor fi folosite chei
dinamometrice.
Îmbinări mufate
Îmbinările mufate vor fi realizate astfel încât materialul de îmbinare să umple cavitate îmbinată. Oricare material de
îmbinare în surplus din cadrul ţevii va fi înlăturat si dacă este posibil aruncat după finalizare.

Îmbinări sudate în conducte de oţel


Procesul de sudare a conductelor de oţel şi tipul îmbinării va avea loc potrivit Contractului.
Capetele conductelor vor fi tăiate şi pregătite în mod corespunzător şi vor fi libere de cusături, defecte planare, tăieturi
şi alte defecte ale suprafeţei, anterior sudării. Curăţarea metalului de bază se va extinde cel puţin cu 25 mm de la
capătul conductei atât la suprafeţele externe cât şi interne.
Alinierea capetelor de conductă îmbinate va avea loc astfel încât să minimizeze deplasarea internă între suprafeţe.
Antreprenorul va înainta detalii ale sudurii propuse şi procedurile de reparare a sudurii anterior începerii sudurii şi
vor fi făcute sudări test de către Antreprenor în baza condiţiilor simulate ale locului lucrărilor.
Sudorii vor face doar suduri pentru care sunt calificaţi şi aprobaţi.
îmbinările vor fi testate prin tehnici nedistrcutive, doar dacă nu este necesară folosirea de teste distructive pentru a
obţine interpretarea adecvată.
Toate îmbinările pe conductele sudate de oţel vor avea protecţie tip P2 precum în clauza 5.14 după îndeplinirea
cerinţelor privind fixarea continuă electrică.
Îmbinările elastometrice izolate nu vor fi premise doar dacă se specifică contrariul în Contract.

Îmbinările de ciment mortar


Pentru realizarea de îmbinări de mortar şi de fire pentru conducte şi garnitura, mufa va fi introdusă în tubul ultimei
conducte aşezate până când ajunge în faţa din spate a tubului şi va fi centrată în tub. Două răsuciri ale firului gudronat
vor fi stemuite în spatele tubului şi ciment mortar clasa M1 şi va fi teşit la 45o în afara marginii tubului.
Protecţia conductelor metalice, îmbinărilor şi garniturilor
Conductele metalice, îmbinările şi garniturile vor fi curăţate şi rugina liberă va fi înlăturată înainte ca protecţia să fie
aplicată.Protecţia externă a îmbinărilor şi garniturilor va cuprinde următoarele:
P1 – aplicarea continuă a unui înveliş de pastă de petrol pentru întreaga zonă ce trebuie protejată ca strat. Acolo
unde îşi fac apariţia capetele boltite, piuliţele, flanşele şi alte proiecţii, va fi folosit un mastic de profilare pentru a da
un profil extern neted. Îmbinarea sau garnitura va fi învelită cu o bandă de protecţie. Aplicaţia minimă va fi un strat
în spirală folosind 55% suprapunere. Banda se va extinde de-a lungul a 150 mm din ţeava conductei pe fiecare parte
a îmbinării sau garniturii.
P2 – aplicaţia continuă a unui înveliş de bitum peste întreaga zonă ce trebuie protejată. Acolo unde îşi fac apariţia
capetele filetate, piuliţele, flanşele şi alte proiecţii, va fi folosit un mastic de profilare pentru a da un profil extern neted.
Îmbinarea sau garnitura va fi învelită cu un auto adeziv, bandă cu bitum de cauciuc aplicată la rece cu strat de PVC
. Aplicaţia minimă va fi un strat în spirală folosind 55% suprapunere. Banda se va extinde de-a lungul a 150 mm din
ţeava conductei pe fiecare parte a îmbinării sau garniturii.
P3 – aplicarea mufelor cu contracţie la căldură.
Protecţia externă a conductelor de fier ductil va cuprinde următoarele:
P4 – acoperirea conductelor cu un strat neted de polietilenă prins cu bandă adezivă la îmbinările de conducte şi
poziţiile intermediare.
P5 – aplicaţia de fabrică a înfăşurării în plastic.
P6 - aplicaţia de fabrică a bandei de plastic.
P7 – vopsirea suprafeţei externe astfel cum se descrie în Contract.
Va fi furnizată finalizarea protecţiei interne şi externe a conductelor de oţel dacă conductele au un înveliş de protecţie
de bitum sau epoxidic în care s-a lăsat un spaţiu pentru ca îmbinarea să fie făcută. Îmbinarea precum şi altă vătămare
a învelişului de protecţie va fi fixată.
După instalare toate conductele feroase neîngropate, inclusiv acelea din camere, vor fi pregătite şi vopsite cu 2
învelişuri de vopsea de protecţie cu o grosime minimă de 80 microni.
Protecţia catodică a conductelor, îmbinărilor şi garniturilor va cuprinde fie curent imprimat fie anod catodic.
Antreprenorul va fi responsabil de obţinerea permiselor şi autorizaţiilor necesare pentru utilizarea protecţiei catodice
a conductelor.
Îmbinările flexibile pentru conductele din fier ductile cu protecţie P4 or P5 vor fi protejate cu mufe patentate.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Dacă înfăşurarea este afectată în timpul manevrării sau instalării conductelor, Antreprenorul va repara această
înfăşurare prin suprapunerea unei pelicule de polietilenă pentru a furniza o bună suprapunere şi pentru a securiza
aceste suprapuneri cu bandă de înfăşurare impermeabilă.
Dacă conducte de fier ductile sunt construite în beton de orice tip altul decât de fixare sau stabilire, înfăşurarea se
va termina la interfaţă. Conducta de la interfaţă va fi învelită într-I bandă adezivă impermeabilă cu o lungime de peste
150 mm din care 50 mm se vor extinde în cadrul betonului care va fi turnat.
Conductele de fier ductile şi garniturile din pământ cu o rezistenţă mai mică de 4000 ohm. cm vor avea cel puţin
protecţie P5 .
Conductele de fier ductile şi garniturile din pământ cu o rezistenţă mai mică de 1500 ohm.cm peste pânza freatică
sau mai puţin de 2400 ohm. cm sub pânza freatică sau în teren contaminat va avea cel puţin protecţie P2/P6 .

Taierea Conductelor
Conductele vor fi tăiate printr-o metodă care furnizează un profil pătrat curat, fără despărţirea sau fracturarea zidului
conductei ţi care cauzează o vătămare minimă a învelişului de protecţie. Dacă este necesar, capetele tăiate ale
conductelor vor fi formate pentru conurile şi tasările adecvate tipului de îmbinare folosită şi învelişurile de protecţie
vor fi fixate iar capetele sigilate.
Dacă se taie conducte din fier ductil pentru a forma lungimi non standard Antreprenorul va respecta recomandările
producătorului privind corectarea caracterului oval şi toleranţele faţă de capătul mufei tăiate.
Dacă conductele de beton sunt tăiate armătura expusă va fi izolată cu mortar de răşină epoxidică.
Clame cu împrejmuire totală vor fi folosite la tăierea conductelor PVC-U.
Tot personalul implicat în tăierea produselor din azbest trebuie să poarte aparate respiratorii adecvate şi să respecte
procedurile acceptabile de sănătate şi siguranţă.

Puţuri pentru betonul prefabricat


Camera betonului prefabricat şi secţiunile de puţului vor fi construite cu trepte şi traverse, fonte, scări sau dale aliniate
corect.
Îmbinările vor fi făcute astfel încât materialul de îmbinare solicitat să umple cavitatea de îmbinare. Orice surplus de
material de îmbinare introduce în cameră sau puţ va fi înlăturat şi îmbinările vor fi punctate la finalizare.
Dacă puţurile sunt înconjurate de beton, betonul va fi de grad C20 şi înălţimea fiecărei turnări de beton nu va depăşi
2m. Fiecare îmbinare de construcţie se va îmbina cu aceea a secţiunii camerei sau puţului cu cel puţin 150 mm.

Camine de vizitare segmentate de beton prefabricat


Caminele segmentate de beton prefabricat vor fi construite în concordanţă cu prevederile relevante ale Clauzei 11.2
la 11.4, 11.6 la 11.9, 11.17 şi 11.18.

Guri de vizitare din blocuri de beton in situ şi camine


Puţurile şi camerele construite din blocuri de sau din beton in situ vor respecta prevederile relevante ale secţiunilor
6 şi 4 .
Zidăria de cărămidă din puţuri va fi construită utilizând mortar de clasa M1 doar dacă nu se specifică altfel în Contract.
Puţurile pentru vane şi contoare vor respecta cerinţele stabilite de standardul românesc STAS 6002-88 şi vor fi
construite potrivit desenelor din Contract.

Răsturnări şi fixări
Răsturnările şi fixările puţurilor vor fi formate din materialele descrise în Contract şi dacă nu există nicio schimbare a
diametrului răsturnarea va respecta aceeaşi pantă ca şi canalul de scurgere.
Dacă sunt formate răsturnări şi fixări din betonul de la locul lucrării sau învelişul de beton de înaltă rezistenţă (finisare
granolitică) se vor aplica prevederile relevante ale secţiunii 4..
Dacă un înveliş de beton de înaltă rezistenţă (finisare granolitică) este solicitat, răsturnarea şi fixarea vor avea loc în
beton de grad C20 cu o finisare nivelată sau finisare aspră, astfel cum este solicitat, şi învelişul de beton va fi aplicat
cât de curând posibil ulterior.
În cazul în care suprafaţa finisată este în beton in situ, betonul va avea gradul C20 cu finisare de oţel şi finisare
dreaptă astfel cum este solicitat.
Dacă răsturnările puţului şi canalului construite din zidărie de piatră fixarea nu va fi împărţită în două.

Conducte şi îmbinări adiacente structurilor


Cu excepţia cazului în care construcţia se face prin pătrundere, prin galerie săpată sau prin ridicare de conducte, o
îmbinare flexibilă va fi furnizată pe cât este de fezabilă pentru faţa exterioară a oricărei structuri în care conducta
este construită, compatibilă cu deplasarea ulterioară a îmbinării.
Lungimea următoarei conducte (conductă basculantă) separată de structură va fi astfel:

Diametru nominal (mm) Lungime efectivă (m)


150 la 600 0.6
600 la 750 1.0
peste 750 1.25
4. CONDUCTE DE REFULARE

O conductă poate fi aşezată printr-un puţ şi coroana tăiată pe jumătatea diametrului cu condiţia ca îmbinări flexibile
să fie situate pe fiecare parte şi conductele adiacente respectă sub-clauza 2 din prezenta Clauză.

Impermeabilitatea gurilor de vizitare şi caminelor


Puţurile şi camerele vor fi impermeabile în mare parte dacă nu există niciun flux de apă care penetrează Lucrările
permanente.
Structurile impermeabile pun anumite probleme care nu sunt comune în utilizarea betonului. Pe lângă rezistenţă şi
stabilitate, utilitate sunt luate în considerare şi devierile limitate, fisurarea, durabilitatea şi permeabilitatea scăzută. O
structură impermeabilă de beton pentru siguranţa, tratamentul sau transmiterea de apă sau alte lichide ar trebui
desemnată şi construită pentru suferi o pierdere minimă din volumul conţinut în condiţii normale.
Structurile impermeabile vor fi desemnate, construite şi testate potrivit BS 8007:1987. rezervoarele vor îndeplini, de
asemenea, cerinţele standardului românesc STAS 4165.8-88.

Amplasarea capacelor puţurilor şi caminelor


Cadrele puţurilor vor fi stabilite la nivelul solicitat privind zidăria de cărămidă inginerie clasa B sau privind inelele de
etanşare ale cadrului de acoperire a betonului prefabricat, astfel cum este descrise în Contract. Cadrele vor fi stabilite
la nivel, fixate peste bază şi părţile cadrelor din clasa M1 mortar.

Conectările la canalele existente


Coliere pentru ţevi pentru beton sau canale de argilă vor fi fixate în mortar clasa M1 şi într-un filet de mortar format
pentru a oferi o acoperire de cel puţin 50 mm faţă de baza colierului. Colierele de ţevi pentru conductele canalelor
de ciment-azbest vor fi formate din ciment azbest şi fixate cu un adeziv de răşină epoxidică.
Colierele de ţevi pentru conducte PVC-U vor fi formate din PVC-U şi vor fi formate din cleme metalice sau fixate cu
un ciment solvent adecvat.
Legăturile realizate intenţionat pot fi folosite prin tăierea secţiunilor de conductă, potrivirea unei conectări sau
securizarea cu cuplările de reparaţie. În mod alternativ, dacă un colier sau unitate de conectare nu poate fi obţinută,
poate fi realizată o conectare la un canal existent prin tăierea conductei pentru a obţine o joncţiune oblică astfel încât
descărcarea să aibă loc în direcţia fluxului canalului principal. Conductele de legătură vor avea o lungime astfel încât
tubul conductei tăiate să se sprijine pe ţeava exterioară fără nicio proiectare în interiorul canalului principal. Îmbinarea
conductei va fi astfel punctată în clasa M1 mortar (peste întreaga circumferinţă a conductei) extern şi intern dacă
este aplicabil.
Capetele legăturilor şi conductelor care nu sunt necesare pentru utilizarea imediată vor fi închise cu stopuri, discuri
sau adaosuri. Poziţia tuturor legăturilor va fi înregistrată de Antreprenor prin măsurarea faţă de puţ imediat în aval şi
notificate Inginerului anterior începerii umplerii.

Conducte şi camine care trebuie abandonate


Dacă canalele, conductele de apă, puţurile, camerele şi toate camerele subterane şi conductele sunt abandonate,
vor fi umplute cu beton prin cimentare. Cimentarea va începe cu cel mai jos punct a lungimii abandonate şi va
continua progresiv pentru a umple golurile în totalitate.
Puţurile camerelor, în cazul în care camera conductei va fi abandonată, vor fi distruse la un nivel de 1m sub nivelul
de cimentare finisat şi golurile rămase vor fi umplute astfel cum este descris în Contract.
Nicio conductă sau puţ nu vor fi izolate sau abandonate fără a notifica şi fără acordul Inginerului cum că toate fluxurile
existente în acel canal sau conductă au fost deviate în mod satisfăcător.

Legăturile şi deviaţiile canalelor


Legăturile şi deviaţiile vor fi izolate în mod eficient cu un capac.

Stâlpi indicatori şi de marcaj


Stâlpii indicatori şi de marcaj vor fi ridicaţi pentru a arăta locaţia următoarelor:
Vane
Gard sau trecere marginală
Hidraţi
Vane de aer
Fileturi
Antreprenorul va prezenta o anexă care identifică în mod clar stâlpii de marcaj pentru Inginer la finalizarea
Contractului.
Bazele vor fi aşezate la 400 mm sub nivelul solului cu un diametru total de 400 mm de beton grad ST1 care umple
în totalitate găurile stâlpilor până la nivelul solului.

Toleranţe pentru conducte


Linia şi nivelul oricărei conducte nu va fi deviată de cea descrisă în Contract cu mai mult de 20 mm.
În ciuda toleranţelor specificate în clauza 5.27.1 deviaţia faţă de nivelurile specificate nu va cauza o scădere a
gravitaţiei conductei.

Instalarea vanelor şi stavilarelor


Antreprenorul va depozita vanele şi aparatele adiţionale în condiţii curate şi uscate. Capul de antrenare al maşinii,
motoarele, mecanismele de acţionare şi indicatoarele vor fi înlăturate, etichetate în mod corespunzător pentru
4. CONDUCTE DE REFULARE

identificare, depozitate în spaţii impermeabile şi vor fi remontate după instalarea vanelor. Echipamentele electrice
vor fi protejate de umezeală şi etanşarea la umiditate va rămâne intactă până când este pregătită de instalare.
Toate vanele vor fi instalate în cadrul camerelor de vane doar dacă nu se specifică altfel în Contract.
Feţele bronz şi cuzinetul vanelor vor fi păstrate curate. Nicio vană nu va fi închisă fără a şterge mai întâi feţele cu o
cârpă curată şi a curăţa în detaliu cavitatea care se află sub protecţia vanei cu mâna.
Toate vanele vor fi aşezate astfel încât axul să fie într-adevăr vertical doar dacă nu se specifică contrariul.
Înainte ca o vană să fie pusă în funcţiune, mecanismele, rulmenţii şi axele vor fi unse sau înmuiate cu un lubrifiant
aprobat. Căzile de ulei vor fi curăţate şi umplute până la nivelele potrivite şi niplurile de ungere încărcate cu unsoare.
Nici o substanţă nocivă nu va fi permisă să intre în contact cu feţele de lucru şi jompul de ulei va fi menţinut curat.
Presetupele vor fi examinate când conducta este încărcată şi cutiile de scurgere potrivite sau învelite din nou cu o
cânepă lubrifiată cu împletitură pătrată dacă este cazul. Presetupile nu vor fi învelite strâns pentru a împiedica rotaţia
axului.
Instalarea tipurilor speciale de vane şi a echipamentelor de măsurare va fi strict în concordanţă cu instrucţiunile
producătorului.

Legăturile la conductele existente


Legăturile la conductele existente vor fi realizate de Antreprenor doar în momentul în care sunt aprobate în avans
de Inginer. Antreprenorul va da Inginerului un aviz scris cu cel puţin 7 zile înainte de data la care doreşte să realizeze
legătura şi nu va acţiona până când a primit aprobarea Inginerului în scris.
Antreprenorul va planifica lucrarea construcţiei pentru a minimiza interfaţa cu operaţiunile existente. Acesta ar putea
implica ca Antreprenorul să lucreze în afara orelor normale de lucru s.
Antreprenorul nu va înlătura nuciun capac, lagăr canelat sau garnitură de la nicio conductă existentă sau care
interferează cu acesta în orice fel sau să distrugă structura fără autorizaţia scrisă a Inginerului.
Dacă Antreprenorului I se solicită să realizeze o legătură cu conducta existentă acesta va verifica legătura anterior
începerii lucrării, dacă este necesar prin excavarea de cavităţi de probă, că materialul furnizat în baza contractului
va fi potrivit pentru realizarea legăturii.
În planificarea legăturilor la conductele existente Antreprenorul va asuma că vanele de izolare şi facilităţile de ieşire
nu sunt în general disponibile şi îşi planifică lucrarea în mod adecvat.

Legăturile de service
Reglarea lagăturilor de serviciu în conductele DI poate fi făcută direct fără a utiliza garnitură cu condiţia ca inelul de
siguranţă sau reglarea să nu depăşească 1/6th din diametrul conductei. Orice deteriorare a înfăşurării realizată în
timpul legăturilor de serviciu va fi reparată folosind bandă impermeabilă flexibilă.
Legăturile de serviciu în conducta GRP nu sunt premise doar dacă se specifică contrariul în contract.
Legăturile de serviciu în conducta PSC sunt premise doar dacă Antreprenorul poate demonstra Inginerului expertiza
sa în această lucrare.

Menţinerea alimentarii cu apă a consumatorilor


În cazurile în care Antreprenorul cauzează o întrerupere prelungită în operarea conductelor de apă în timpul instalării
noilor conducte va furniza înlocuirea temporară a conductelor pentru a asigura continuitatea furnizării de apă.
Aceasta va include, dacă este necesar şi aprobat, stabilirea de conducte temporare pe suprafaţă.
Anterior intrării în funcţiune orice conductă temporară va fi dezinfectată.

Inducţia către conductele externe


Inducţia conductelor va fi furnizată astfel cum este solicitat de Antreprenor pentru a elimina riscul îngheţării
conductelor în condiţii normale de operare când temperatura ambiantă este sub -10oC.
Dacă se face încălzirea atunci aceasta va avea loc anterior inducţiei.
La îmbinările de conducte şi la garnituri şi vane grosimea inducţiei va fi menţinută la toate părţile elementului Indus.
Inducerea şi protecţia nu vor împiedica operarea corespunzătoare a componentelor. Toate vanele vor avea capace
ce pot fi înlăturate pentru a permite accesul pentru mentenanţă.
Cutii cu flanşe ce pot fi înlăturate vor fi furnizate tuturor flanşelor care permit dezasamblarea ulterioară a conductelor
fără a afecta izolarea.

Inregistrarea conductelor şi serviciilor


Antreprenorul va ţine o evidenţă zilnică a tuturor conductelor, serviciilor şi garniturilor amplasate în ordine, împreună
cu lungimea lor, adâncimea la care se introduce o conductă la capătul fiecărei conducte, descrierea suprafeţei şi
locaţiei.
Antreprenorul va ţine evidenţa serviciilor întâlnite în şanţul conductei. Această evidenţă va conţine o descriere a
tipului de serviciu, mărimea sa, adâncimea şi locaţia de-a lungul conductei. Unghiul la care serviciul a traversat şanţul
va fi de asemenea, înregistrat. Evidenţele vor fi înaintate Inginerului de către Antreprenor săptămânal.

Progresul construcţiei conductelor


Fiecare şanţ va fi umplut de-a lungul corpului fiecărei conducte în termen de 8 ore de la îmbinare, excepţia fiind
aprobat de Inginer. Şanţul va fi în totalitate umplut şi curăţat după inspectarea, testarea şi aprobarea fiecărei secţiuni
de conductă.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Tot molozul rezultat din construcţie, excesul din excavare şi alte materiale sunt îndepărtate şi toate gardurile,
şanţurile, apeductele, indicatorii de direcţie şi alte elemente vor fi restaurate imediat după umplerea finală a
conductei.

Igienă şi curăţenie
Este obligatoriu ca conductele, garniturile utilizate în furnizarea apei potabile să fie păstrate scrupulos de curate de
la momentul livrării sau colectării până la momentul în care conducta este dată în funcţiune. Antreprenorul va lua
toate precauţiile pentru a preveni contaminarea conductelor cu orice sursă şi imediat înainte ca apa potabilă să
circule va fi curăţată cu un pămătuf adecvat înmuiat în soluţie de clor. Toate garniturile vor fi spălate cu clor imediat
înainte de a fi instalate. Clorul va fi aplicat prin pulverizare cu ajutorul unui echipament standard pentru fiecare echipă
folosită în zona angajatorului. Nu se va permite amplasarea de conducte fără a respecta această cerinţă.
În timpul amplasării şi îmbinării orice substanţă sau material nociv care ar putea intra în contact cu conducta va fi
îndreptat şi conducta va fi curăţată cu un pămătuf.
După ce fiecare conductă este amplasată, capătul ei deschis va fi închis cu un dop impermeabil care nu va fi înlăturat
până când următoarea conductă este aşezată şi gata pentru îmbinare. Capătul deschis al primei conducte din fiecare
lungime a conductei va fi conectat în mod asemănător şi va rămâne astfel până când este închis cu lungimea
adiacentă.
Niciun capac de protecţie, dsc sau alt dispozitiv de la capătul unei conducte nu va fi îndepărtat permanent până ce
conducta sau garnitura pe care o protejează urmează a fi îmbinată. Conductele şi graniturile inclusiv acoperirea şi
învelirea vor fi examinate împotriva oricărei defecţiuni şi suprafeţele îmbinate şi componentele vor fi curăţate imediat
după aşezare.

Controlul calităţii lucrărilor de săpături, umplutură şi compactarea pământului de umplutură

În funcţie de importanţa construcţiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul constructiv, proiectantul,
prin obligaţiile de proiectare şi asistenţă tehnică va fi chemat pe şantier pentru verificarea şi consemnarea în scris a
lucrărilor în faze ascunse, ca:
- trasarea axelor construcţiei;
- adâncimea de fundare;
- natura terenului de fundare.
- PV natura teren fundare (cămine + stații pompare) întocmit de geolog
Se vor lua probe pentru verificarea compactării umpluturilor mai ales acolo unde cota terenului amenajat este mai
sus decât cota terenului natural.

Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor din PEID


Tuburile se transporta cu mijloace auto adecvate, in care este important ca tuburile sa sprijine pe toata lungimea.
Depozitarea se realizeaza astfel incat sa se evite murdarirea la interior precum si deformari sau deteriorari ale
tuburilor.
Inaltimea maxima admisibila pentru stivele de tuburi din polietilena este de 1 m. Este interzisa tararea tuburilor pe
sol deoarece zgarieturile ce depasesc 5% din grosimea peretelui afecteaza semnificativ rezistenta mecanica a
tubului.
Atat tuburile cu capete lise cat si cele cu mufa si garnitura se protejeaza cu capace de inchidere la capete pentru a
preveni patrunderea impuritatilor pe perioada depozitarii.

Figura Error! No text of specified style in document.-1. Depozitarea tuburilor de polietilena


4. CONDUCTE DE REFULARE

Tipuri de tuburi fabricate si forma de livrare


Tuburile de polietilena pot fi livrate in trei forme:
Tuburi livrate in colac cu diametrul intre 16 mm si 90 mm si lungimi de 50 sau 100 m. Sistemul este foarte avantajos
pentru trasee lungi sau accidentate, unde reducerea numarului de imbinari este foarte importanta. Tuburile in colac
sunt ideala si pentru retubarea conductelor deteriorate sau inlocuirea lor;
Tuburi cu capete netede cu diametre intre 20 si 400 mm, cu lungimi de 5 sau 10 m;
Tuburi cu capat cu manson si garnitura pentru imbinare.

POZAREA CONDUCTELOR DIN PEID


Realizarea patului de pozare
Pozarea conductelor ingropate este prezenta in figura urmatoare. Pentru conductele din polietilena, profilul transeei
este similar celui utilizat la alte materiale. Este foarte importanta realizarea unui pat de egalizare la fundul sapaturii
pe o inaltime minima de 10 cm.
Patul se realizeaza din nisip, pietris sau din beton cu agregate 0-16 mm, dar nu din materiale concasate.

Figura Error! No text of specified style in document.-2. Profil tip transee pentru pozarea conductelor de polietilena

Schimbarea directiei
Traseele cu schimbarea directiei se realizeaza cu urmatoarele elemente:
Fitinguri injectate (realizate prin turnare intr-o singura bucata);
Fitinguri electrosudabile;
Fitinguri realizate din segmente;
Curbe prefabricate.
Datorita proprietatilor elastice, tuburile de polietilena pot fi direct curbate in teren, cu respectarea razelor de curbura
minima indicate in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-1. Raze minime de curbura - conducte de polietilena

Diametrul Raza de curbura admisibila la


(mm) T=20oC
Dn > 200 mm Minim 50 Dn
100 mm > Dn 200 mm Minim 40 Dn
Dn < 100 mm Minim 20 Dn

In cazul in care temperatura mediului coboara catre 0 oC raza minima admisibila se majoreaza cu un coeficient de
2.5. Acest coeficient scade la 1.75 la o temperatura ambianta de 10 oC.
Traversarea transeei deschisa
In situatia in care conducta trebuie pozata peste o zona de transee deschisa sau de teren instabil este absolut
necesar ca radierul sa fie compactat si eventual intarit cu un liant.
Este de asemenea recomandabil sa se prevada un pinten de beton in zona de intrare a conductei pentru a fi prevenita
forfecarea acesteia.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-1. Traversarea transeei deschisa

Treceri prin beton


Trecerea fara protectie a conductelor din polietilena prin ziduri din beton este strict interzisa.
Pentru aceste situatii se prevad fie piese speciale, care sa reziste la tractiune si sunt etanse la apa si la gaze, sau
inglobarea in materiale speciale.
Realizarea retelelor aparente
In cazul conductelor din mase plastice este foarte important sa se tina cont de dilatarea termica liniara, determinata
de diferentele de temperatura intre momentul realizarii traseelor si functionarea sistemului la parametri maximi.
Dilatarea termica la conductele din polietilena este mult mai mare decat la conductele din otel. Alungirea determinata
de dilatarea termica se determina cu relatia urmatoare:
ΔLtot = L x ΔT x α
in care:
ΔLtot – alungirea totala (mm);
L – lungimea conductei (m);
ΔT – diferenta de temperatura (oC);
α – coeficient de dilatare termica, liniara.
Pentru conductele PEHD, coeficientul de dilatare termica liniara este α = 0.2 (mm/m,K).
Montajul cu lire de compensare
Modulul de elasticitate redus al conductelor din polietilena permite absorbirea diferentelor de lungime prin prevederea
unor lire de compensare de-a lungul traseului.
Lungimea tronsonului de compensare este functie de diametrul tubului si de diferenta de lungime absorbita.
Temperatura din interiorul conductei, al treilea factor de influenta, nu se ia de obicei in considerare. Aceasta se
justifica prin faptul ca temperatura la momentul executiei este practic intotdeauna cuprinsa in gama 5 – 25 oC.
In mod firesc, tronsoanele de compensare apar acolo unde sunt schimbari de directii sau ramificatii. In cazul in care
acestea nu pot fi realizate in punctele critice, tronsoanele de compensare se plaseaza in imediata vecinatate, conform
figurii urmatoare.

Figura Error! No text of specified style in document.-2. Montajul cu lire de compensare

Determinarea lungimii tronsonului de compensare se realizeaza cu diagrama din figura urmatoare, avand cunoscuti
urmatorii parametri:
• Modificarea totala a lungimii, ΔLtot, in mm;
• Diametrul exterior al conductei din PE, in mm.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-3. Determinarea lungimii tronsonului de compensare la
conducte de PE

Fixarea conductelor
Distanta intre colierele de fixare
Pentru conductele ce transporta fluide cu densitatea mai mica de 1000 kgf/m3, distanta intre colierele de fixare este
prezentata in tabelul urmator. Este de mentionat ca in general colierele de fixare permit deplasarea longitudinala a
conductelor.

Figura Error! No text of specified style in document.-4. Distanta de fixare a colierelor

Tabel Error! No text of specified style in document.-2. Selectarea distantei de fixare a colierelor

Diametrul Distanta L intre coliere in cm, la temperatura T=


exterior
Dn (mm) 20oC 30oC 40oC 50oC 60oC
20 75 70 65 65 60
25 80 75 75 70 65
32 90 90 85 80 75
40 100 100 95 90 85
4. CONDUCTE DE REFULARE

50 115 110 105 100 95


63 130 125 120 115 105
75 140 135 130 125 115
90 155 150 145 135 130
110 170 165 160 150 140
125 185 175 170 160 150
140 220 200 175 165 155
160 245 210 190 170 160
180 260 230 210 190 170
200 290 250 220 200 180
225 300 260 240 220 200
250 315 280 260 230 220
280 350 310 280 250 230
315 370 320 300 270 250
400 450 390 350 320 280

Pentru conductele pozate vertical, distantele din tabel pot fi majorate cu 30%.
Pentru conductele orizontale, din motive economice si de siguranta sporita, este recomandata sustinerea din loc in
loc la partea inferioara, cu profile metalice in forma de V sau semicirculare. Aceasta procedura se impune atunci
cand avem conducte de diametru redus si temperaturi ridicate de functionare.

Figura Error! No text of specified style in document.-5. Profile pentru sprijinul conductelor

Prinderi glisante
Colierele permit deplasarea axiala a conductelor fara a afecta diametrul exterior al conductei. Deplasarea axiala
poate fi asigurata prin coliere cu patina mobila sau prin coliere cu posibilitatea de miscare a conductei in colier.

Figura Error! No text of specified style in document.-6. Prinderi glisante

Prinderi fixe
Colierele de prindere fiind de tipul cu deplasare axial-longitudinala, prinderile fixe se realizeaza cu fitinguri de plastic
de tip manson care limiteaza deplasarea intr-o directie sau in ambele directii.

Figura Error! No text of specified style in document.-7. Prinderi fixe


4. CONDUCTE DE REFULARE

Colierele si mansoanele prinse pe conducte trebuie sa fie suficient de robuste si bine fixate pentru a prelua fortele
rezultate din dilatarea liniara a conductei.

Montajul cu compensatori
Avand in vedere modulul de elasticitate redus la conductele din polietilena si fortele rezultate din dilatarea termica
sunt relativ mai mici in raport cu conductele de otel. Prin urmare compensatorii utilizati la conductele metalice se pot
utiliza si la conductele de polietilena.

Montajul rigid
In cazul montajelor rigide, toate solicitarile rezultate din variatiile de temperatura se aplica asupra colierelor fixe.
Conducta este solicitata la compresiune sau intindere, fiind blocata in prinderi, dar elasticitatea materialului permite
absorbirea acestor solicitari si se ajunge la o stabilizare in timp.
Prinderile fixe se prevad la extremitatile traseului cand exista aliniamente si la coturi sau teuri. La traseele lungi,
prinderile glisante intermediare limiteaza deformarile conductei.

Amendamente aduse clauzei 18.4 ”Realizarea umpluturilor”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din PVC
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va
efectua în doua etape dupa cum urmeaza:
etapa (1): umpluturi partiale în straturi de 15-20 cm grosime compactate asa cum s-a specificat anterior, pentru a nu
produce deplasari ale corpului canalului, pâna la o înaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor,
lasand descoperite mufele de îmbinare, în vederea efectuarii probei de etanseitate;
etapa (2): dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, în straturi de 20 - 30 cm
grosime bine compactate pâna la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din


Materiale de umplutura
In tabelul urmator se prezinta clasificarea materialelor de umplutura. Umpluturile tip SC1 si SC2 sunt cele mai usor
de folosit si necesita cel mai mic efort de compactare pentru a atinge gradul de compactare cerut.

Tabel Error! No text of specified style in document.-3. Materiale de umplutura

Indiferent de tipul materialului de umplutura si daca acesta este sau nu importat, se aplica urmatoarele restrictii:
se vor respecta limitele date in tabelul de mai jos referitoare la dimensiunea maxima a particulei;
nu se vor admite bulgari de pamant mai mari decat dublul dimensiunii maxime a particulei;
nu se admit pamanturi inghetate;
nu se admit materiale organice;
nu se admit deseuri (cauciucuri, sticle, resturi metalice, etc).
Dimensiunea maxima a particulei in zona conductei (pana la 300 mm peste generatoarea superioara) este prezentata
in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-4. Dimensiunea maxima a particulei


4. CONDUCTE DE REFULARE

Umplutura in zona de deasupra a conductei se va realiza din material excavat cu dimensiunea maxima a particulei
de pana la 300 mm cu conditia sa existe o acoperire de minimum 300 mm peste generatoarea de deasupra
conductei.
Pietrisul cu dimensiunea maxima a particulei mai mare de 200 mm nu va fi aruncat de la o inaltime mai mare de 2 m
peste stratul de 300 mm de deasupra generatoarei superioare a conductei.
Realizarea umpluturii in functie de tipul 1 si tipul 2 de instalare
Tipul 1 de instalare
Dupa realizarea se realizeaza umplutura din zona conductei (pana la 300 mm peste generatoarea superioara a
conductei) folosind material selectat si compactat la gradul de compactare prevazut in proiect.
Nota: pentru aplicatii de joasa presiune PN < 1 bar fara incarcari din trafic nu este necesar sa se compacteze stratul
de 300 mm deasupra generatoarei superioare.

Figura Error! No text of specified style in document.-8. Tipul 1 de instalare

Tipul 2 de instalare
Acest tip de instalare se realizeaza astfel:
se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
Se realizeaza umplutura pana la inaltimea de 60% din diametrul conductei folosind material selectat si compactat
corespunzator gradului de compactare prevazut in proiect;
se realizeaza umplutura de la inaltimea de 60% din diametrul conductei pana la
300 mm peste generatoarea superioara a conductei cu material compactat pentru a obtine un modul de deformatie
de min.1,4 MPa.
Nota: tipul 2 de instalare nu este eficient pentru conducte de diametru mic si nu se va folosi pentru conductele
ingropate sub drumuri cu trafic greu.

Figura Error! No text of specified style in document.-9. Tipul 2 de instalare

Realizarea umpluturii pentru conducte incrucisate


Cand conducta noua a fost asezata, se va pune material de umplere SC1 sau SC2 in sant si se va compacta la min.
90% SPD de jur-imprejurul conductelor, plus 300 mm desupra generatoarei superioare a conductei superioare.
Aceasta umplutura trebuie sa se intinda pe o distanta de cel putin doua diametre in fiecare parte a santului (a se
vedea figura urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-3. Vedere de sus a umpluturii la incrucisari de conducte
4. CONDUCTE DE REFULARE

Compactarea umpluturii in jurul conductei


Se recomanda compactarea materialului de umplutura imediat dupa mufarea conductelor pentru a preveni flotarea
acestora datorita precipitatiilor dar si dilatarea termica datorata diferentelor de temperatura intre noapte si zi.
Flotarea conductelor poate deteriora conductele si necesita costuri de reinstalare suplimentare. Dilatatia si contractia
termica pot cauza pierderi de etanseitate.
Materialul de umplutura de sub vutele conductei se va asterne si compacta cu atentie (a se vedea figurile urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-10. Material de umplutura sub vutele conductei, asezat corect

Figura Error! No text of specified style in document.-11. Material de umplutura sub vutele conductei, asezat
incorect

Grosimea, precum si forta de compactare a fiecarui strat care se compacteaza vor fi controlate.
Asternerea materialului de umplutura se va face in straturi de 100 mm pana la
300 mm in functie de tipul materialului de umplutura si de metoda de compactare. Pietrisul sau piatra sparta se pot
asterne in straturi cu o grosime de 300 mm deoarece acestea se compacteaza relativ usor.
Pamanturile cu granulatie mai fina sunt mai greu de compactat si deci se vor asterne in straturi mai subtiri.
Atingerea gradului de compactare este foarte importanta deoarece astfel conducta va lucra in mod corespunzator cu
materialul de umplutura.
Materialele de umplutura tip SC1 si SC2 sunt relativ usor de folosit si foarte indicate.Aceste pamanturi au o
sensibilitate scazuta la umezeala. Compactarea acestora se poate face usor folosind o placa vibratoare; ele se pot
asterne in straturi de 200 ÷ 300 mm. Pentru a evita migrarea particulelor fine si implicit pierderea suportului pentru
conducta, ocazional se poate folosi un strat de geotextil.
Tipul de pamanturi SC3 este acceptat ca si material de umplutura si este foarte des intalnit. Multe pamanturi naturale
in care sunt instalate conductele apartin acestui tip si de aceea pamantul excavat poate fi direct refolosit ca material
de umplutura. Se va avea grija ca aceste pamanturi sa nu fie sensibile la umezire. Caracteristicile tipurilor SC3 sunt
deseori dictate de caracteristicile partilor lor fine. Controlul umiditatii acestora este important pentru atingerea
gradului de compactare necesar. Compactarea acestor tipuri se poate realiza folosind un compactor de impact iar
grosimea stratului de asternere va fi de 100 pana la 200 mm.
Tipurile SC4 pot fi folosite drept material de umplutura in zona conductei numai cu respectarea urmatoarelor
prevederi:
4. CONDUCTE DE REFULARE

umiditatea acestora trebuie controlata in timpul asezarii si compactarii lor;


nu se vor folosi in cazurile unor pamanturi de fundare instabile sau cu apa in transee;
atingerea gradului de compactare cerut se poate face cu foarte multa energie si trebuie luate in calcul limitarile
practice ale gradului maxim de compactare care poate fi atins si implicit ale rigiditatii finale a materialului de
umplutura;
materialul se va asterne in straturi de la 100 mm la 150 mm si se va compacta cu compactorul pneumatic;
verificarea gradului de compactare atins se va face periodic pentru a se vedea daca s-a atins gradul de compactare
cerut in proiect.
Umiditatea optima va ajuta foarte mult la atingerea gradului de compactare a materialelor fine.
Dupa ce umplutura trece de mijlocul conductei, compactarea se va realiza incepand de la marginea transeei catre
conducta. Este posibil ca, in cazul folosirii unui material de umplutura greu de compactat si pentru realizarea unui
grad ridicat de compactare, efortul de compactare sa conduca la o ovalizare a conductei care nu trebuie sa
depaseasca 1,5% din diametrul conductei.
Daca ovalizarea verticala depaseste aceasta valoare trebuie utilizata o conducta cu rigiditate mai mare.

Tabel Error! No text of specified style in document.-5. Recomandari pentru compactarea materialului de umplutura
in zona conductei

Recomandari pentru compactarea diferitelor materiale de umplutura


Adancimile minime si maxime permise de instalare vor fi functie de alegerea si compactarea umpluturii din zona
conductei.
Cu cat este mai slab pamantul, cu atat va fi mai adanc instalata conducta pentru a se limita ovalizarea.
Pentru evaluarea gradului de umiditate atat in situ cat si a pamanturilor de umplutura, se va tine cont de influenta
anotimpurilor.
Valoarea de compactare recomandata pentru obtinerea valorii de modul a pamantului va fi considerata ca valoare
minimala iar densitatile din teren vor fi mai mari decat cerintele.
Masurarea cresterii diametrului vertical al conductei este o metoda rezonabila de masurare a efortului de compactare
folosita in timpul instalarii - si o buna masura de "calibrare". Daca materialul de umplutura a fost bine asezat si
compactat in zona conductei o buna metoda de evaluare a compactarii este masurarea diametrului vertical atunci
cand umplutura a ajuns la partea de sus a conductei (sau in orice faza daca se controleaza atent). Totusi, cand se
vor folosi eforturi mari de compactare, pot rezulta cresteri mari ale diametrelor verticale. Daca se intampla acest
lucru, se va solicita asistenta din partea furnizorului de conducte si nu se va continua instalarea folosind metoda care
a dus la cresterea excesiva a diametrului vertical.
Materialele de umplutura din zona conductei trebuie plasate si compactate in straturi uniforme pe ambele parti ale
conductei.
Pentru zona de vuta se va incepe cu asezarea si compactarea umpluturii de sub conducta si se va continua prin
departarea de aceasta. La umplerea laterala, compactarea da cele mai bune rezultate de regula, daca umplutura
este compactata mai intai la peretele santului progresand catre conducta. De regula numarul de "treceri" sau
interventiile repetate ale masinilor de compactat (cu o viteza constanta de miscare) vor creste gradul de compactare.
O buna modalitate de a determina o metoda satisfacatoare de compactare consta in masurarea compactarii functie
de numarul de treceri al unui utilaj de compactare.
Se va utiliza numarul trecerilor si alte criterii cum ar fi gradul de umiditate si ovalizarea verticala ca mijloc de control
al lucrarilor de instalare.
Daca se schimba echipamentul de compactare se poate modifica numarul de treceri necesar obtinerii unei anumite
compactari. Vibratoarele cu talpa mai grea si mai lata taseaza de regula mai adanc si mai mult decat cele usoare si
mai inguste.
Compactarea deasupra conductei se va executa numai daca exista suficient material pentru a nu deteriora conducta.
Un strat de minim 150 mm este suficient cand se foloseste un compactor manual cu placa vibratoare; cu toate
acestea se recomanda o grosime a stratului de umplutura de 300 mm cand se foloseste un compactor de impact
(mai).
Materialul de umplutura cu granulatie fina se compacteaza cel mai usor atunci cand materialul are un grad de
umiditate optim. Daca la umplere se atinge limita superioara a conductei ar trebui sa se continuie compactarea din
zona peretilor laterali ai transeei progresand inspre conducta.
Se recomanda ca plasarea si compactarea umpluturii in zona conductei sa se faca in asa fel incat sa se obtina o
usoara ovalizare verticala a conductei. Totusi ovalizarea verticala initiala nu trebuie sa depaseasca 1,5% din
4. CONDUCTE DE REFULARE

diametrul conductei masurat cand materialul de umplutura ajunge la creasta conductei. Ovalizarea initiala astfel
obtinuta depinde de efortul de compactare.
Materialul de umplutura trebuie turnat in straturi uniforme in ambele laturi ale conductei si compactat cu grija.
Inaltimea stratului, materialul si aparatul de compactat trebuie stabilite in functie de natura fiecarei lucrari. Inaltimea
stratului si numarul de treceri sunt date in tabelul urmator. In functie de calitatea pamantului aceste valori pot fi
depasite sau se incadreaza in valoarea limita. Valori exacte nu se pot obtine decat dupa o proba de compactare.
In zona umpluturii laterale trebuie compactat doar cu utilaje de mana sau cu aparate usoare de compactat. Latimile
de transee date in DIN EN 1610 in tabelele 1 si 2 sunt valori minime care trebuie marite in functie de marimea
compactorului utilizat. In cazuri speciale, ex. ingustari ale zonelor de umplere care nu permit o compactare suficienta
a umpluturii sau daca nu este disponibil un material adecvat pentru zona conductei aceasta poate fi infasurata cu
material legat hidraulic (ex. nisip stabilizat, beton etc).
Trebuie evitate prin metode specifice migrari pe orizontala sau verticala.
Grosimea acoperirii deasupra conductei trebuie sa fie de regula de 300 mm, insa minim 150 mm peste creasta
conductei respectiv 100 mm peste mufa conductei. In aceasta zona compactarea trebuie efectuata doar cu
compactoare manuale sau cu alte compactoare usoare adecvate.

Tabel Error! No text of specified style in document.-6. Compactarea pamantului, inaltimi de straturi si numar de treceri

Compactarea pamantului deasupra conductei

Tipul 1 de instalare necesita ca umplutura sa se compacteze pana la 300 mm deasupra generatoarei superioare a
conductei.
Tabelul urmator prezinta grosimea minima de acoperire in functie de tipul de compactor folosit.
Se va evita compactarea excesiva care poate cauza deformari sau aplatizari ale conductei.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Tabel Error! No text of specified style in document.-7. Grosimea minima de acoperire pentru compactarea deasupra
conductei

Ovalizarea conductelor
Masurarea ovalizarii conductei instalate este un bun indicator al calitatii lucrarii.
Ovalizarea verticala initiala dupa instalare este mai mica de 2% in cele mai multe cazuri. O valoare care depaseste
acest procent indica faptul ca instalarea nu a fost perfecta si ca trebuie imbunatatita pentru urmatoarele conducte
(compactare mai buna a materialului din zona conductei sau material de umplutura cu granulatie mai mare sau
cresterea latimii transeei, etc.).
Tabelul de mai jos prezinta ovalizarea initiala maxim admisa. Se recomanda sa se verifice ovalizarea conductei
imediat dupa instalare pentru a se corecta permanent calitatea procedeului.

Tabel Error! No text of specified style in document.-8. Ovalizarea verticala initiala admisibila

Ovalizarea initiala
[% din diametru]
Diametre mari, DN≥300 mm 3.0
Diametre mici, DN≤250 mm 2.5

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din PEHD
Acoperirea conductelor din polietilena se realizeaza cu nisip, pietris sau beton dar nu cu materiale concasate.
Umplerea se poate realiza si cu material din sapatura daca acesta este corespunzator. Se mai recomanda:
Compactarea obligatorie;
In zonele de pozare cu panta accentuata se prevad baraje din beton care eventual au si sisteme de drenaj.

Figura Error! No text of specified style in document.-12. Profil tip transee pentru pozarea conductelor de polietilena

Pentru avertizarea traseului conductei de apa din polietilena, montata subteran, se va prevedea montarea ( la cca
50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului de PEID ) a unei benzi din polietilena de culoare albastra avand
latimea de minim 100 mm, grosime minim 0,15mm.
Banda de polietilena trebuie sa detina urmatoarele calitati :
Culoarea albastra – rezistenta la temperaturi extreme (ridicate si scazute ) si la umiditate ;
4. CONDUCTE DE REFULARE

Inscriptionarea cu textul „Atentie conducta apa PEID”, inscrisul sa fie sigilat cu film transparent, rezistent la zgarieturi,
permanent lizibil, chiar in soluri agresive .
Banda din polietilena va fi insotita de 2 fire metalice, din otel inoxidabil (Ǿ 0.5 mm) prinse solitar prin intermediul unei
folii adezive de PE. Firele metalice vor avea forma ondulata si vor permite o elongatie de 25 % inainte de rupere.Firele
metalice se vor conecta la partile metalice ale traseului conductei (hidranti, robinete, etc) cu conectori de tip ondulat.
Amendamente aduse clauzei 18.5 ”Imbinari la conductele din plastic”
Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Sudarea cap la cap
Sudarea cap la cap este o imbinare fixa, realizata prin incalzirea capetelor conductei si punerea in contact sub
presiune. Parametrii de sudura – temperatura, presiune, durata – sunt riguros determinati, operatiunea realizandu-
se cu masini speciale de catre personal calificat.
Sudarea cap la cap se bazeaza pe fenomenul de polifuziune si nu depinde de tipul de material (PE80 sau PE100).
Sudabilitate depinde de un al indicator – indicele de curgere la topire – care la cele doua materiale este aproximativ
acelasi.
Sudarea cap la cap este utilizata in principal pentru realizarea tronsoanelor cu lungimi mari si pentru camasuirea (re-
lining) conductelor vechi.
Sudarea cap la cap necesita atat echipamente cat si personal calificat corespunzator.

Figura Error! No text of specified style in document.-13. Imbinare prin sudare cap la cap

Imbinarea prin electrofuziune


Procedeul este o imbinare tip manson cu diferenta ca elementul incalzitor se afla introdus in fiting, sub forma unui fir
metalic spiralat, care pus in contact cu o sursa electrica degaja caldura necesara sudarii celor doua elemente puse
in contact.
Procedeul permite o mare usurinta de realizare a diverselor montaje practice, prin gama larga tipo-dimensionala
pusa la dispozitie de fabricanti. Uneltele si masina de sudat nu prezinta o mare complexitate, dar personalul trebuie
sa fie calificat si extrem de riguros in respectarea indicatiilor date de fabricanti.
Procedeul este influentat de indicele de curgere la topire – MFI. Un alt factor foarte important il constituie modul de
pregatire a suprafetelor ce urmeaza a fi sudate.

Figura Error! No text of specified style in document.-14. Elemente necesare pentru imbinarea prin electrofuziune

Imbinare cu flanse a conductelor din PEID


Imbinarea cu flanse permite nu doar racordul tuburilor din PEID, dar si racordul la alte materiale – otel, fonta etc.
Pe capatul neted al conductei se sudeaza cap la cap o piesa speciala – adaptorul de flanse, pe care se face
etansarea si sprijinul flansei.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-15. Imbinare cu flanse

Amendamente aduse clauzei 18.7 ”Imbinari cu mufa”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Imbinari cu mufa la conducte din PVC
Imbinarile conductelor din PVC se realizeaza cu ajutorul mufelor si inelelor de etansare.
Mufele tuburilor se vor aseza in sens contrar sensului de curgere a apei.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15º. Daca din montaj este necesara scurtarea unui
tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui d = 2-3 mm. Capatul debitat se
teseste cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:

D[mm] B[mm]
200 17
315 29 b
400 37 15°
500 46

Tub PVC

Figura Error! No text of specified style in document.-16. Caracteristici tehnice taiere conducta PVC

La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se
introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura.
Se unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pentru
diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul de imbinare (cricul cu parghie) prezentat in figura de
mai jos.

Figura Error! No text of specified style in document.-17. Dispozitiv de imbinare – cric cu parghie
4. CONDUCTE DE REFULARE

Imbinari cu mufa la conducte din


Imbinarea conductelor din se poate face atat prin cuplaje de tip manson dublu cat si prin cuplaje de tip manson cu
garnitura de cauciuc EPDM pe toata latimea lor.
Imbinarea cu cuplaje de tip mufa
Procedura de îmbinarea cu cuplaje de tip mufa constă din următorii paşi:
Pasul 1: Patul de pozare
Patul de pozare trebuie sa fie excavat in zona fiecarei mufe pentru ca conducta sa rezeme continuu pe generatoarea
inferioara si nu pe mufe. Dupa mufare zona mufei va fi completata si compactata cu atentie.
Pasul 2: Curăţarea mufei
Se vor curăţa cu atenţie nişele mufei şi inelele de garnitură pentru a nu fi murdare sau pentru a nu prezenta urme de
ulei (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-18.Curăţarea cuplajului

Pasul 3: Montarea garniturilor


Se va introduce garnitura în nişă lăsând bucle (în mod obişnuit 2 până la 4) din cauciuc ieşite în afara nişei. Nu se
va folosi niciun fel de lubrifiant în nişă sau pe garnitură în acest stadiu de asamblare. Pentru a uşura poziţionarea şi
introducerea garniturilor, se recomandă umezirea garniturii şi nişei cu apă (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-19.Montarea garniturilor

Cu o presiune uniformă, se va împinge fiecare bucla de cauciuc a garniturii în nişa mufei. Când este montată complet
(toate buclele au fost introduse in santul mufei), se va aranja cu grijă fiecare portiune de garnitură pentru a distribui
uniform comprimarea de-a lungul acesteia. Utilizarea unui ciocan de cauciuc va fi utilă pentru montarea garniturii de
etansare pentru conducte cu diametre mari.

Pasul 4: Lubrifierea garniturilor


Folosind o cârpă curată, se aplică o peliculă fină de lubrifiant garniturilor din cauciuc (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-20. Ungerea garniturilor

Cantitatile de lubrifiant necesare pentru ungerea garniturilor îmbinărilor, sunt:


• pentru DN600: 0.10 kg/îmbinare;
4. CONDUCTE DE REFULARE

• pentru DN1000: 0.15 kg/îmbinare;


• pentru DN1600: 0.30 kg/îmbinare;
• pentru DN2400: 0.50 kg/îmbinare.
Pasul 5: Curăţarea şi lubrifierea capetelor de imbinare ale conductelor
Se vor curăţa cu atentie capetele conductelor pentru îndepărtarea murdăriei, pietrişului, grăsimilor, etc. Folosind o
cârpă curată, se va aplica o peliculă fină de lubrifiant la capatul de imbinare incepand de la capatul conductei catre
marcajul circumferential de control.După ungere, se va avea grijă să se ţină mufa si capatul de imbinare curate (a se
vedea figura de mai jos).
Atenţie! Este foarte important să se folosească doar lubrifiantul recomadat de către producătorul conductei.
Producătorul furnizează suficient lubrifiant odată cu fiecare livrare de cuplaje. Dacă dintr-un motiv anume cantitatea
de lubrifiant s-a terminat, se va contacta furnizorul pentru alimentare suplimentară sau pentru recomandarea unor
lubrifianţi alternativi. Niciodată nu se vor utiliza lubrifianţi pe bază de petrol.

Figura Error! No text of specified style in document.-21. Curăţarea capetelor conductelor


Mufarea
Daca mufa nu este deja montata pe conducta de canalizare, aceasta va fi mufata intr-un loc curat si uscat inainte de
cuplarea conductelor folosind un colier metalic sau chinga textila montate pe conducta la o distanta de 1 la 2 m de
capatul de imbinare pe care va fi montata mufa.
Capatul de imbinare va fi suspendat la cel putin 100 mm deasupra pamantului pentru a-l feri de murdarire. Se va
petrece usor mufa pe capatul de imbinare si se va amplasa o grinda de lemn cu sectiunea de 100 x 50 mm transversal
pe mufa. Se vor folosi 2 tirfoare montate intre capetele grinzii din lemn si colierul metalic pentru a trage mufa pe
conducta pana la marcajul circumferential de control sau/si pana cand capatul de imbinare atinge garnitura centrala
de montaj (a se vedea figura de mai jos). Conductele se mufeaza respectand succesiunea de etape de la 6 la 8 din
continuare.

Figura Error! No text of specified style in document.-22. Cuplarea unei mufe pe conducta

Pasul 6 Pozarea conductelor


Conducta cu mufa montata la un capat este amplasata pe patul de pozare. In zona mufei patul de pozare va fi usor
excavat pentru a asigura conductei un reazem continuu.

Pasul 7 Fixarea colierelor


Primul colier (chinga textila) va fi fixat pe tronsonul de conducta, iar cel de-al doilea colier sau chinga textila va fi fixat
pe urmatorul tronson de mufat (a se vedea figura de mai jos).
Nota: in zona de aplicare a colierului metalic, conducta va fi protejata (de exemplu cu folie de cauciuc) pentru a
preveni deteriorarea acesteia si a asigura o forta de frecare mare intre colier si conducta.

Figura Error! No text of specified style in document.-23. Mufarea conductelor folosind coliere metalice

Pasul 8 Mufarea
4. CONDUCTE DE REFULARE

Se folosesc doua tirfoare amplasate diametral opus pe conducta pentru a mufa cele doua tronsoane. Conducta este
impinsa in mufa pana cand atinge garnitura de blocaj. Colierul metalic va fi montat apoi pe urmatorul tronson de
mufat.
Conductele pot fi mufate si cu ajutorul cupei excavatorului, prin impingere. Capetele conductei trebuie insa protejate
impotriva deteriorarilor.
Forta de impingere (tone) = [DN (mm) / 1000] x 2

Figura Error! No text of specified style in document.-24. Mufarea conductelor folosind cupa excavatorului sau
ranga

Deviatia unghiulara a mufelor din


Deformarea unghiulară maximă la fiecare îmbinare cu cuplaj nu trebuie să depăşească valorile date în tabelele de
mai jos. Valorile pot fi folosite la schimbari usoare de directie.
Conductele vor fi îmbinate coaxial şi apoi vor fi usor deviate unghiular conform cerinţelor (a se vedea figura de mai
jos pentru definirea termenilor).

Tabel Error! No text of specified style in document.-9. Deviatia unghiulară maxima la îmbinarea cu mufa

Diametru nominal Presiunea (PN) în bari


al conductei Până la 16 20 25 32
(mm) Unghiuri nominale ale curburii
DN≤500 3.0 2.5 2.0 1.5
500<DN≤900 2.0 1.5 1.3 1.0
900<DN≤1800 1.0 0.8 0.5 0.5
1800>DN 0.5 N/A N/A N/A

Tabel Error! No text of specified style in document.-10. Devierea maxima (masurata la capatul conductei fata de linia
centrica de aliniament şi raza de curbură

Deviaţia nominală
Raza nominală a curburii (mm)
Unghiul (mm)
abaterii (grade) Lungimea conductei Lungimea conductei
3m 6m 12m 3m 6m 12m
3.0 157 314 628 57 115 229
2.5 136 261 523 69 137 275
2.0 105 209 419 86 172 344
1.5 78 157 313 114 228 456
1.3 65 120 240 132 265 529
1.0 52 105 209 172 344 688
0.8 39 78 156 215 430 860
0.5 26 52 104 344 688 1376

Notă: Cele de mai sus au doar scop informativ. Lungimea minimă acceptabilă a tronsoanelor de conducta este
funcţie de presiunea nominală, tipul de umplutura şi compactare si nu va fi in niciun caz mai mica de 3 m.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-25. Deviatia unghiulara in mufele de

Mufele cu deviatie unghiulara sunt stabilizate cu ajutorul rigiditatii terenului de umplutura din vecinatatea conductei
si a acestora. Pentru conductele de presiune (PN > 1), umplutura in zona mufelor cu deviatie unghiulara va fi de
minimum 90% standard Proctor.
Mufele cu deviatie unghiulara verticala la care forta de impingere actioneaza in sus vor fi ingropate la o adancime
minima de 1,2 m pentru presiuni de 16 bari sau mai mari.
Mufe pentru canalizare
In general, mufele pentru canalizare vin echipate cu garniturile deja montate. In acest caz pasii de de mai sus privind
curatarea santului garniturii si instalarea acesteia nu mai sunt necesari si se vor aplica celelalte instructiuni privind
mufarea.
Dezaxarea conductelor
Dezaxarea maxim admisibila a doua tronsoane adiacente de conducta este de maximum 5 mm (a se vedea figura
de mai jos). Se recomanda ca dezaxarea sa fie masurata in special in zona masivelor de ancoraj, caminelor de vane
si a structurilor similare dar si la capatul liniei sau in zonele reparate.

Figura Error! No text of specified style in document.-26. Dezaxarea conductelor

Imbinari blocate
Imbinarea blocata este compusa dintr-o mufa tip clopot dublu cu garnituri de cauciuc si bare de blocare pentru
transferul axial al sarcinii de la un tronson de conducta la altul.
Mufa tip clopot are pe fiecare parte o garnitura standard din cauciuc si un sistem bara-canal, prin care este transmisa
forta axiala printr-un efort de comprimare si forfecare.Capatul liber al conductei pentru imbinarile blocate are de
asemenea un canal corespunzator barei de blocare.

Figura Error! No text of specified style in document.-27. Imbinare blocata

Imbinarea este asamblata folosindu-se un procedeu similar cu cel de la cuplarea standard , cu exceptia faptului ca
nu exista o garnitura de blocare. Se vor urma fazele 1 ÷ 6 de mai sus. La faza 7 conducta este trasa in pozitie pana
cand canalul din conducta este vizibil prin deschiderea din cuplaj. Bara de blocare este impinsa in pozitie prin batere
cu un ciocan.

Amendamente aduse clauzei 18.8 ”Imbinari cu flansa”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Imbinarea cu flanse a conductelr din


Flanse simple confectionate din
Flansele din trebuie imbinate dupa urmatorul procedeu: (a se vedea figura de mai jos)
Se curata bine fata flansei si canalul pentru garnitura „O”-ring;
Se verifica ca garnitura de etansare sa fie curata si fara defecte;
Se pune garnitura de etansare in canal;
Se aliniaza flansele ce trebuie cuplate;
Se introduc suruburile, saibele si piulitele. Toate piesele metalice trebuie sa fie curate si unse pentru a evita
strangerea incorecta. La toate flansele din se vor folosi saibe.
Se strang toate suruburile cu o cheie dinamometrica la 35 Nm, [20 Nm pentru diametrele mai mici sau egale cu DN
250], urmand secventele de strangere a suruburilor ca la flansa standard;
4. CONDUCTE DE REFULARE

Se repeta acest procedeu crescand momentul de strangere la 70 Nm, [35 Nm pentru diametrele mici] sau pana cand
flansele se ating pe muchiile interioare. Nu se va depasi acest moment de strangere intrucat acest lucru poate cauza
defecte permanente flanselor ;
Se verifica strangerea suruburilor dupa o ora si daca este nevoie se corecteaza la
70 Nm (35 Nm pentru diametrele mici).

Figura Error! No text of specified style in document.-28. Imbinare cu flanse

Nota: Cand se cupleaza doua flanse din cu garnitura "O"-ring, numai una dintre flanse va avea pe fata canal de
garnitura.
Amendamente aduse clauzei 18.12 ”Protectia conductelor”
Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Protectia conductelor din PEID


Variatiile de temperatura
In cazul conductelor din mase plastice este obligatoriu sa se tina cont de expansiunea termica ce se produce odata
cu cresterea temperaturii. Este recomandabil a se evita pe cat posibil expunerea directa la razele solare.

Protectia termica
Conductele de polietilena trebuie protejate contra radiatiilor calorice emise de conductele paralele / perpendiculare
sau alte surse din proximitate lor. Este complet interzis contactul cu obiecte calde sau care contin solventi.

Subtraversari in tub de protectie


In zonele greu accesibile (trasee lungi sub garaje, arbori, ziduri de sprijin etc) conductele de apa sub presiune din
PE se pozeaza la interiorul unui tub de protectie din otel.

Figura Error! No text of specified style in document.-29. Pozarea in tub de protectie a conductelor de polietilena

Amendamente aduse clauzei 18.13 ”Conectarea conductelor”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Executia gurilor de scurgere.


Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701/82. Executia gurilor de scurgere
se va face concomitent cu executia colectoarelor.
Gurile de scurgere vor fi de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din:
gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272/80
corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)
4. CONDUCTE DE REFULARE

beton simplu B100, beton de egalizare B50.


Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere în parte si consta în:
verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute
astfel timp de cel putin 24 h; apoi, gura de scurgere, inclusiv racordul se umplu din nou cu apa, pâna la nivelul fetei
inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de
4 cm;
verificarea legarii racordului la canalizare se face turnând apa în gura de scurgere si urmarind scurgerea apei la
canal.
Amendamente aduse clauzei 18.14 ”Camine de vizitare si structuri auxiliare”
Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Camine de vizitare.
Executia caminelor de vizitare prefabricate
Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval
spre amonte. Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:
turnarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pâna la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi înglobate partial în
fundatie prin intermediul "piesei de acces la camin";
cuneta caminului sa va executa folosind tub prefabricat din beton;
pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu având Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton
simplu (cu mufa) având Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu ciment special pentru etansari,
inclusiv a placii între camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 STAS 2448);
montarea placii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia
de corpul caminului (cos acces) cu ciment special pentru etansari;
pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si
monolitizarea ramei cu mastic tip ciment special pentru etansari;
montarea scarilor de acces în camin, executate din otel beton  20 mm, prima treapta urmând a fi fixata la max. 50
cm distanta de capac, iar ultima la max. 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;
curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute în timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu
mortar de ciment.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face concomitent cu verificarea si probarea
tronsoanelor de canalizare realizate, tinând cont de conditiile de exploatare a acestora.

Capace pentru camine de vizitare.


Capacele si ramele pentru camine vor fi din fonta cu sistem de inchidere si blocare antifurt cu o deschidere de Ø 600
mm dupa STAS 2308-81. Aceste capace cu orificii de aerisire si balama ingropata situate in zona de circulatie a
masinilor, vor fi capace si rame cu piesa suport carosabile tip IV pentru trafic intens STAS 2308-81.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se circula peste ele.
Suprafetele inelare, de sprijin, dintre capac si rama vor fi prelucrate prin aschiere, abaterea de la planeitate a
suprafetelor inelare de sprijin va fi de maximum 0,2 mm.
Ramele si capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de suprafata
si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta produsului.
O nisa pentru o bara de ridicat va fi incorporata in capace, daca nu exista alt mijloc de desurubare a capacului de
pe cadru.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.

Camine de vane.
Caminele de vane de tip I, II si III vor fi din elemente prefabricate din beton, rectangulare si se vor realiza prin
montarea elementelor prefabricate.
Suprafetele interioare si exterioare ale caminelor se vor proteja dupa cum urmeaza:
in cazul caminelor amplasate in teren fara apa subterana, la exterior se va prevedea o spoiala de bitum aditivat
executat pe strat suport;
in cazul caminelor amplasate in teren cu apa subterana, la exterior se va prevedea o hidroizolatie din membrana
bituminoasa atat la suprafetele verticale (pereti) cat si la cele orizontale (radier);
la interior se va aplica o tencuiala pe baza de ciment, in doua straturi, pe suprafetele verticale.
Accesul in camin se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton. Acest gol va fi acoperit cu un capac metalic
cu rama, carosabil, contorm STAS 2308/87. Treptele de acces vor fi realizate din otel protejat anticoroziv.
Acolo unde conductele trec printr-un perete din beton se vor monta piese de trecere.
Antreprenorul va asigura apa, forta de munca si echipamente necesare pentru realizarea testelor si nici un camin
sau alta lucrare nu se va acoperi inainte de verificarea si aprobarea Consultantului de Supervizare.

Executia caminelor prefabricate in reteaua de distributie


Ordinea generală de execuţie a lucrărilor pentru caminele de pe reteaua de distributie prefabricate:
Recunoaşterea amplasamentului şi a traseului reţelei de distribuţie, verificând totodată dacă pe amplasament nu
există şi alte lucrări subterane. În acest scop beneficiarul va pune la dispoziţia contractorului toate datele necesare.
Trasarea topografică a căminelor atât în plan cât şi pe verticală în conformitate cu planul general de trasare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Executarea lucrărilor de săpătură între cota terenului natural şi cota de fundare ale căminului. Săpăturile trebuie
efectuate cu sprijiniri pentru a nu afecta stabilitatea zonei din vecinătate. Se vor executa sprijiniri simple cu elemente
din lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susţinute la rândul lor cu şpraiţuri. După efectuarea lucrărilor
de săpătură se va proceda la verificarea naturii terenului de fundare iar concluziile vor fi trecute intr-un „Proces verbal
de verificare a naturii terenului de fundare” semnat de catre un laborator autorizat de catre antreprenor.
Compactarea fundului săpăturii la cota de fundare pe întreaga suprafaţă. Gradul de compactare va fi de 95%.
Turnarea betonului de egalizare de clasa C 6/7,5 pe întreaga suprafaţă.
Montarea armăturilor în radierul căminelor inclusiv a distanţierilor (puricilor) pentru asigurarea acoperirii cu beton.
Montarea cofrajului pentru radier şi sprijinirea acestuia.
Verificarea armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton.
Turnarea betonului în radier clasa.
Protejarea şi tratarea betonului după turnare prin menţinerea lui în stare umedă cel puţin 10 zile.
Tratarea rosturilor de turnare dintre pereţi şi radier prin:
buciardare şi frecare cu peria de sârmă;
curăţare cu jet de apă sub presiune şi aer comprimat;
Montarea cofrajelor interioare pentru pereţi inclusiv sprijinirile necesare.
Montarea armăturilor din pereţi.
Montarea pieselor de trecere prin pereţi şi întreruperea armăturilor în zona acestora.
Verificarea montării armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton a armăturilor.
Montarea montanţilor exteriori ai cofrajului şi a primului rând de panouri exterioare cu înălţimea de maximum 1,00
m.
Turnarea betonului în pereţi, în straturi de maxim 50 cm înălţime, cu montarea din spate a panourilor de cofraj pe
măsura înaintării betonării.
Montarea instalatiilor.
Montarea planseului prefabricat.
Montarea coşului de acces si a elementelor de aducere la cota, a ramei si capacului.
Protejarea căminelor cu o hidroizolaţie de bitum aditivat in doua straturi.
Efectuarea lucrărilor de umplutură şi compactare a umpluturilor din jurul căminelor.

Ordinea generală de execuţie a lucrărilor pentru caminele de pe reteaua de canalizare realizate din beton armat
monolit
Ordinea generală de execuţie pentru fiecare cămin de vizitare realizat dinbeton armat monolit trebuie să fie
următoarea:
Recunoaşterea amplasamentului şi a traseului reţelei de canalizare, verificând totodată dacă pe amplasament nu
există şi alte lucrări subterane. În acest scop beneficiarul va pune la dispoziţia contractorului toate datele necesare.
Trasarea topografică a căminelor atât în plan cât şi pe verticală în conformitate cu planul general de trasare.
Executarea lucrărilor de săpătură între cota terenului natural şi cota de fundare ale căminului. Săpăturile trebuie
efectuate cu sprijiniri pentru a nu afecta stabilitatea zonei din vecinătate. Se vor executa sprijiniri simple cu elemente
din lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susţinute la rândul lor cu şpraiţuri. După efectuarea lucrărilor
de săpătură se va proceda la verificarea naturii terenului de fundare iar concluziile vor fi trecute intr-un „Proces verbal
de verificare a naturii terenului de fundare” semnat de catre un laborator autorizat de catre antreprenor. Pentru
caminele amplasate pe colectoare existente este necesara sustinerea acestora pe parcursul executiei; dupa
executia caminelor, acestea se vor racorda la canalele noi.
Compactarea fundului săpăturii la cota de fundare pe întreaga suprafaţă. Gradul de compactare va fi de 95%.
Turnarea betonului de egalizare de clasă C 6/7,5 pe întreaga suprafaţă.
Montarea armăturilor în radierul căminelor inclusiv a distanţierilor (puricilor) pentru asigurarea acoperirii cu beton.
Montarea cofrajului pentru radier şi sprijinirea acestuia.
Verificarea armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton.
Turnarea betonului în radier.
Protejarea şi tratarea betonului după turnare prin menţinerea lui în stare umedă cel puţin 10 zile.
Tratarea rosturilor de turnare dintre pereţi şi radier prin:
buciardare şi frecare cu peria de sârmă;
curăţare cu jet de apă sub presiune şi aer comprimat;
Montarea cofrajelor interioare pentru pereţi inclusiv sprijinirile necesare.
Montarea armăturilor din pereţi.
Montarea pieselor de trecere prin pereţi şi întreruperea armăturilor în zona acestora.
Verificarea montării armăturilor şi a asigurării acoperirii cu beton a armăturilor.
Montarea montanţilor exteriori ai cofrajului şi a primului rând de panouri exterioare cu înălţimea de maximum 1,00
m.
Turnarea betonului în pereţi, în straturi de maxim 50 cm înălţime, cu montarea din spate a panourilor de cofraj pe
măsura înaintării betonării.
Montarea cofrajului, a armaturilor pentru planseu si betonarea acestuia, in cazul caminelor de pe reteaua de
canalizare.
Reprofilarea din interiorul caminelor de canalizare cu beton.
Montarea coşului de acces.
Protejarea căminelor cu o hidroizolaţie de bitum aditivat in doua straturi.
Efectuarea lucrărilor de umplutură şi compactare a umpluturilor din jurul căminelor.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Capace pentru camine de vane.


Capacele si ramele pentru camine vor fi metalice, carosabile, pentru zone de circulatie cu trafic intens, care sa
suporte o sarcina de 400 KN. Vor avea o deschidere de Ø 600 mm conform STAS 2308-81.
Capacele vor fi prevazute cu balama, sistem antifurt si garnitura antizgomot si vor fi fara goluri.
Toate capacele vor fi protejate intern si extern cu acoperire epoxidica pentru conditii foarte corozive, erozive si trafic
greu. Culoarea finisarii va fi negru si nu se va decolora in timp.
Capacele vor fi etanse si bine fixate in cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de
blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealta specifica.
Capacele si ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau miscarea cand se circula peste ele.
"Ansamblurile" capac-rama trebuie sa fie tinute impreuna tot timpul. Toate capacele si ramele folosite vor fi unse
inaintea montarii.
Cheile de ridicare trebuie sa fie furnizate in numar de 2 chei pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie, sau
dupa cum stabileste Consultantul de Supervizare.
Ramele si capacele trebuie sa nu prezinte defectele prevazute in STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de suprafata
si de structuri, goluri, crapaturi, incluziuni etc., care sa influenteze rezistenta produsului.
Toate capacele de camin furnizate in acest Contract vor fi gravate dupa cum stabileste Consultantul de Supervizare,
inainte ca Antreprenorul sa faca comanda pentru capace.
In toate situatiile, ramele si capacele de camin vor fi construite astfel incat sa permita reglarea in functie de cota
drumului.

Tipuri de imbinari suplimentare a conductelor


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Imbinare laminata
Acest tip de imbinare se face din tesaturi din fibra de sticla impregnate cu rasina poliesterica. Este nevoie de un
model special, conditii de curatenie, control si personal calificat si specializat. Cand se cere acest tip de imbinare, se
vor pune la dispozitie instructiuni speciale (a se vedea figura urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-30. Imbinare laminata

Cuplaje flexibile din otel (Straub, Tee-Kay, Arpol etc – a se vedea figura de mai jos).
La imbinarea conductelor cu alte materiale cu diametre exterioare diferite, una dintre metodele preferate de cuplare
este aceea cu cuplaje flexibile din otel. Cuplajele constau dintr-o carcasa metalica cu un manson interior de etansare
din cauciuc. Acestea mai pot fi folosite pentru a imbina doua sectiuni de conducta din , de exemplu la o reparatie
sau pentru o inchidere.
Sunt disponibile trei categorii:
Carcasa din otel protejat (vopsit)
Carcasa din otel inoxidabil
Carcasa din otel galvanizat

Figura Error! No text of specified style in document.-31. Cuplaje flexibile din otel Figura Error! No
text of specified style in document.-32. Cuplaje mecanice rigide

Controlarea fortei de strangere a cuplajelor flexibile din otel este importanta. Nu se va supra-strange deoarece acest
lucru poate supratensiona suruburile sau teava. Se vor urma instructiunile de asamblare recomandate de fabricantul
cuplajului si se vor respecta limitele cu privire la forta de strangere recomandate de furnizor.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Cuplaje mecanice din otel (Viking Johnson, Helden, Keamflex etc – a se vedea figura de mai jos)
Cuplajele mecanice au fost folosite cu succes pentru a uni conducte din materiale si diametre diferite si pentru
adaptarea la iesirile cu flanse. Exista o gama larga de modele ale acestor cuplaje, ca dimesiuni si numar de suruburi
si tipuri de garnitura. Adesea rezulta insa o forta de strangere mai mare decat este necesar pentru a se obtine
etansarea celor doua conducte.
In consecinta, nu se poate recomanda utilizarea generala a cuplajelor mecanice cu conductele . Daca se foloseste
un cuplaj mecanic pentru a se lega o conducta din de o conducta din alt material, atunci trebuie folosite numai
cuplajele mecanice cu un sistem dual independent de suruburi (a se vedea figura de mai sus). Acestea permit
strangerea independenta pe partea , care cere in mod special o forta mai mica de strangere decat cea recomandata
de fabricantul de cuplaje.
Este recomandabila consultarea furnizorului local de conducte din cand se intentioneaza folosirea cuplajelor
mecanice intr-un proiect. Este necesara furnizarea unor informatii referitoare la modelul specific (marca si modelul).
Furnizorul de teava poate recomanda in ce conditii, daca exista si ar putea fi potrivit acest model pentru utilizarea
cu conductele din

Tipuri de imbinari suplimentare a conductelor realizate din PEID


Imbinare cu manson si garnitura
Mansonul este un element prefabricat si sudat in uzina cap la cap pe capatul conductei. Celalalt capat al conductei
(neted) este sanfrenat si marcat la adancimea de patrundere. Mansonul are la interior o garnitura de etansare din
EPDM si un inel conic de fixare.
Acest tip de imbinare are avantajul eliminarii sudurii si este disponibil in domeniul de presiuni Pn 12 – Pn 16.

Figura Error! No text of specified style in document.-33. Imbinare cu manson si garnitura

Imbinarea cu piese de compresiune


Aceasta imbinare este demontabila si se realizeaza cu ajutorul unor piese speciale care realizeaza etansarea prin
strangere si compresiune a unei garnituri pe conducta. Piesele prin compresiune sunt disponibile intr-un domeniu
larg de dimensiuni (Dn 16 mm – Dn 110 mm) si forme (cot, teu, mufa, reductii etc). Avantajul deosebit este eliminarea
oricarui dispozitiv de sudura si rapiditatea imbinarii.
Exista de asemenea si piese de imbinare prin strangere care permit racordarea conductelor din materiale diferite
(plastic / metal) cu diametre exterioare usor diferentiate.

Sudura cu manson (prin mufare)


Procedeul se bazeaza pe polifuziune, elementele de sudat fiind incalzite la temperatura corespunzatoare si apoi
introduse unul in altul pentru realizarea contactului. Elementele incalzitoare sunt de tip mama / tata si sunt disponibile
atat in echipamente manuale cat si in echiparea masinilor specializate.
Acest procedeu de imbinare este recomandat pentru diametre mai mari de Dn 75 mm.
Personalul necesita o calificare speciala.
4. CONDUCTE DE REFULARE
4. CONDUCTE DE REFULARE

TESTAREA SI DEZINFECTAREA
Înainte de testarea şi verificarea unei conducte, Antreprenorul va prezenta Supervizorului programul propus de
testare şi verificare şi, acolo unde este necesar, de curăţare.
Verificarea canalelor şi căminelor de vizitare – condiţii generale
Testarea va fi făcută din cămin în cămin. Ramificaţiile scurte ale canalelor de scurgere legate la o aducţiune dintre
cămine vor fi testate cu aceleaşi proceduri aplicate canalului principal. Ramificaţiile mai lungi vor fi testate separat.
Toate conductele sistemului de canalizare vor fi curăţate şi testate. Antreprenorul va anunţa intenţia lui de a testa
conductele.
Chiar dacă rezultatul testului desfăşurat este satisfăcător, dacă apar scurgeri vizibile de la o conductă sau îmbinare,
conducta va fi înlocuită şi/sau îmbinarea refăcută corespunzător şi testul va fi repetat până ce scurgerea este oprită.
Testarea sistemelor de canalizare
Conductele pentru canalizare cu diametrul de până la 750 mm inclusiv vor fi testate după montare şi iarăşi după
finalizarea umpluturii. Dopuri sau membrane hidroizolatore aplicate ferm vor fi inserate în capătul inferior al canalului
şi la racorduri dacă este necesar, urmate de umplerea conductei cu apă. Pentru conductele mai mici, o articulaţie de
cot poate fi adăugată temporar la capătul superior cu o lungime a conductei verticale îmbinate suficientă pentru a
permite efectuarea testării pentru capăt.
Un test de presiune de încercare cu înălţimea coloanei de apă de 1,2 metri deasupra nivelului canalului va fi efectuat
la capătul superior dar nu mai mult de 6 metri la capătul inferior pe o conductă verticală. Canalele construite în pantă
vor fi testate în etape pentru că înălţimea maximă a coloanei este depăşită dacă întreaga secţiune ar fi testată într-o
singură etapă. Va fi alocată o perioadă de o oră pentru absorbţie. Va fi măsurată pierderea de apă pe o perioadă de
30 de minute prin adăugarea apei dintr-un vas de măsurat la intervale regulate de 10 minute şi se va nota cantitatea
necesară pentru a obţine nivelul iniţial din conducta verticală. Cantitatea de apă adăugată nu va depăşi 0,5 litri pe
oră per metru linear per diametru interior al conductei. Testarea provizorie cu aer a colectoarelor cu diametrul de
până la 450 mm poate fi permisă, dar conducta finalizată va fi supusă testului de etanşeitate cu apă înainte de
acceptare.
Verificarea vizuală a conductelor
Conductele de canalizare vor fi verificate vizual pe exterior, înainte şi după umplere, şi defectele vor fi remediate.
Testarea căminelor de vizitare şi a camerelor
Căminele şi camerele vor fi verificate pentru etanşeitate după finalizare prin introducerea unor dopuri în fiecare
conductă şi umplerea căminului sau camerei până la 0,5 metri sub nivelul de acoperire. Vor fi considerate etanşe
dacă, după evaporare şi absorbţie, nivelul total de scădere al apei ca suprafaţă nu depăşeşte 15 mm în 24 ore.
Scurgerile vizibile şi greşelile de executare vor fi rectificate chiar dacă structura a trecut testul de etanşeitate.
Verificarea infiltraţiilor în colectoare
Toate canalele, căminele şi camerele de vizitare vor fi testate pentru infiltraţii după verificarea etanşeităţii la apă
conform specificaţiilor şi după realizarea umpluturii şi construirea canalului pe lungimea completă. Toate orificiile de
intrare în sistem vor fi închise. Infiltraţia nu va depăşi 2,5 litri pe oră per metru linear per diametru interior al conductei
şi o limită totală de 1 litru pe oră per metru linear per diametru interior al conductei măsurată pe întreaga conductă
inclusă în Contract.
Verificare racorduri laterale
Nu va fi aplicat un test de încercare la compresiune separat dar fiecare va fi examinat vizual dacă racordul este
complet curat şi fără materii străine.
Curăţarea canalelor colectoare
După finalizare, toate canalele şi căminele de vizitare etc. vor fi curăţate atent şi spălate cu un jet de apă curată.
Conductele cu diametru mic (în care nu se poate intra) vor fi curăţate cu o sondă cu vârf de cauciuc cu aceeaşi
dimensiune ca şi gaura conductei pentru a se asigura că nu se află nici un obstacol pe conductă.
Verificarea finală a canalelor colectoare
Înainte de finalizarea lucrării, toate conductele de canalizare şi căminele de vizitare vor fi verificate vizual. Fiecare
canal va fi verificat vizual pe toată lungimea de la un cămin la altul. O lampă va fi aşezată pe fundul căminului astfel
încât raza de lumină să coincidă cu centrul conductei. Raza de lumină a lămpii va fi observată de la următorul cămin
pentru a se asigura că acesta este curat, liber şi corect executat ca aliniament şi nivel. Canalele, care nu trec testul
de etanşeitate la apă, infiltraţiile şi verificarea vizuală vor fi scoase şi reaşezate.
Verificarea conductelor aflate sub presiune
Înainte de umplerea totala a şanţurilor pentru conducte aflate sub presiune, acestea vor fi verificate. Înainte de
verificare, şanţul va fi umplut în jurul fiecărei conducte, cel puţin jumătate din lungime excluzând îmbinarea, cu
material de umplere selectat, bine compactat, cu grosime minimă de 300 mm sau cu pământ granular din stratul de
la suprafaţa conductei.
În general, nu se vor efectua teste şi verificări pentru conducte aflate sub presiune ce depăşesc 500 metri lungime
doar daca nu se specifica altfel. Se vor aplica teste pentru a dovedi rezistenţa structurală a diferitelor elemente ale
conductei, inclusiv a conductei, a vanelor şi a blocurilor de ancoraj precum şi etanşeitatea la apă a conductei.
Testarea cu aer pentru conductele sub presiune este interzisă.
Antreprenorul va asigura pompe, instrumente de măsurare, mufe, suporţi şi toate instrumentele necesare pentru
desfăşurarea testelor şi le va menţine în bună funcţionare. Secţiunea testată va fi izolată cu capac sau flanşe oarbe
la fiecare capăt şi la fiecare ramificaţie. Antreprenorul va asigura transmiterea forţei de frecare a capătului nesusţinut
către sol la capetele sau pe laturile şanţurilor. Verificarea nu va fi permisă în cazul unei vane închise.
Probarea conductelor aflate sub presiune se va realiza pentru fiecare tip de conducta conform prevederilor
producatorului, a standardelor si reglementarilor tehnice specifice dupa o spalare prealabila.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor S.R. 4163 si STAS 6819 precum si a normativului
I22-1999.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
Au montate toate armaturile;
S-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere
S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale
Probele vor conţine două sau trei faze:
Proba tronsoanelor pe măsură ce avansează montajul;
Probe pe porţiuni complete de conductă sau porţiuni din lucrare;
Inspecţie vizuală a legăturilor dintre conductele noi şi cele existente.
Cele două probe vor fi făcute la presiunea maximă. Proba (I) se va face la toate tronsoanele de conductă iar (II) la
un grup mai mare de tronsoane gata îmbinate. În cazul în care un singur tronson nou este legat între două existente,
atunci se va face doar prima proba. În toate cazurile se va face testul vizual după ce tronsoanele noi au fost racordate
la cele existente.
Nu sunt admise îmbinări care implică tăieri şi filetări sau alte prelucrări care ar putea deteriora rezultatul final al
lucrărilor.
Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui să fie acceptate de Inginer şi vor avea cadranele cu diametrul de cel
puţin 150 mm, gradate astfel încât presiunea de proba să aibă cel puţin 75 % din presiunea indicată de aparat. Dacă
este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispoziţie cel puţin două
aparate care vor rămâne la dispoziţia Supervizorului pe toată durata lucrărilor.
Antreprenorul va trebui să poată să monteze şi să demonteze cu rapiditate aparatura din dotare pe perioada probelor.
Toate aparatele de măsura vor fi etalonate şi încercate înainte de începerea probelor şi la intervale regulate după
aceea, conform solicitărilor Supervizorului.
Parametrii de probă
Incercarea hidraulica va fi facuta pe tronsoane de maxim 500 - 1000 m (sau nu va depasi lungimea maxima
specificata de fabricantul conductelor), lungime la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate
masivele de ancoraj iar toate aparatele de masura vor fi etalonate si incercate inainte de inceperea probelor.
Fiecare tronson ce urmeaza sa fie supus probelor va fi inchis cu capace la ambele capete si fixat, astfel incat sa
reziste la fortele de reactiune care apar.
Toate imbinarile se curata de pamant in exterior pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa.
Indepartarea aerului din conducta este importanta pentru acuratetea rezultatelor testului si, prin urmare, umplerea
conductei trebuie sa se faca de o maniera controlata, cu indepartarea aerului in timpul procesului de umplere si
presurizare.
Conductele vor fi testate la 1,5 x presiunea de lucru;.
Succesiunea operatiilor de incercare este :
se instaleaza agregatele de pompare a apei in conducta la capatul care are cota axului mai mica (capatul de jos);
la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca ele sa poata fi utilizate si la tronsonul urmator de proba,
folosind apa din tronsonul deja probat;
se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de masura a presiunii (manometru) pe capatul
de jos, respectiv pe capatul de sus al tronsonului;
se deschid ventilele de dezaerisire;
la fiecare manometru va sta un observator avand ceas acordat cu al celorlalti observatori;
se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua pomparea pana la realizarea presiunii
de incercare;
se mentine presiunea de testare, prin pompari suplimentare, timp de 30 de minute, pentru a sustine destinderea
conductei de polietilena;
presiunea din conducta trebuie redusa apoi prin eliberarea rapida a unei cantitati de apa din conducta, pana la
obtinerea presiunii nominale la manometrul de control;
se realizeaza inspectarea conductei pentru identificarea unor eventuale scurgeri, la aceasta presiune, din tronsonul
testat;
valorile indicate de manometru vor fi citite si notate la urmatoarele intervale de timp:
0-10 min. - citire la intervale de 2 minute;
10-30 min. - citire la intervale de 5 minute;
30- 90 min. - citire la intervale de 10 minute.
Presiunea trebuie sa creasca datorita raspunsului vasco-elastic al materialului conductei.
Incercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de 90 minute de la realizarea presiunii de incercare,
scaderea presiunii la tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de
apa. Rezultatele probei de presiune pot fi influentate de catre aerul care nu a fost complet evacuat din conducta, sau
de variatiile de temperatura ale mediului. Se recomanda ca probele sa se efectueze in zile in care nu exista o variatie
mare de temperatura. In perioadele reci (sub 0º), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat.
Daca testul este nesatisfacator, atunci se vor depista si remedia deficientele de etanseitate si apoi se va relua proba.
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, care face parte integranta din documentatia
necesara la receptia preliminara si definitiva a conductei.
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o proba generala pe intreaga ei
lungime, in regim de exploatare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Dupa un test satisfacator, sectiunea de conducta nu va mai fi supusa unor operatiuni de sudare, deformare la rece
sau la cald.
Proba de presiune a armăturilor
Încercarea hidraulică va fi făcută după montarea pe conductă a tuturor fitingurilor.
Presiunea de încercare a conductei va fi inferioară valorii de 1,25 x presiunea nominală a robinetului.
Îmbinările din flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avînd deplasări ale feţelor îmbinate, se
vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va efectua spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.
Probe hidraulice preliminare
Probele preliminare vor fi făcute după ce conducta a fost pozată, jontată iar şanţul a fost umplut până la cel puţin
300 mm deasupra ei. Îmbinările nu se vor acoperi până după terminarea testelor.
Toate tronsoanele vor fi verificate în acest fel.
Proba de presiune se va face în prezenta Antreprenorului, Supervizorului şi Autoritatii Contractante, urmând a se
încheia un proces-verbal.
Utilajele vor trebui să fie probate, urmărindu-se ca funcţionarea să fie silenţioasă, lipsită de vibraţii, îmbinările să fie
perfect etanşate, nefiind admise pierderile de apă.
Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialiştilor furnizorului, se va solicita acestora
înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de fabricaţie.
Înainte de pornirea pompelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie prevederea dotărilor privind
protecţia şi tehnica securităţii muncii.
Probe hidraulice finale
Probele finale se vor face după ce într-o subzona s-au pozat, îmbinat şi verificat preliminar toate tronsoanele. Aceste
probe finale se fac înainte de legarea noilor conducte la sistemul existent.
După legarea noilor conducte la sistemul de distribuţie existent, îmbinările vor fi lăsate descoperite şi se va introduce
în întregul sistem lichid la presiunea nominală. Inginerul va trebui să-şi dea avizul la inspecţia vizuală finală.
Probele finale nu cuprind şi probele de presiune la conductele existente.
După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va executa proba de etanşeitate a îmbinărilor la presiunea de lucru, pentru
care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal.
Proba se va realiza în prezenţa reprezentantului Supervizorului.
Îmbinările în flanşe a instalaţiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, având deplasări ale feţelor îmbinate, se
vor remedia pe cheltuiala Antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, se va realiza spălarea şi dezinfectarea instalaţiei.
Recepţia finală a lucrărilor se va efectua de o comisie, a cărei competenţă va fi conform prevederilor legale în vigoare.
Consultantul va face parte din comisia de recepţie şi va acorda lămuriri necesare comisiei.
La efectuarea incercarilor de presiune, se vor lua masurile necesare de protectia muncii pentru personalul care
executa incercarile.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se vor trece in procesul verbal de receptie.
Verificari şi probe după efectuarea probei de presiune
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
Intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
Umplerea transeii in zona imbinarilor ;
Umplerea transeii;
Verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
Refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
Refacerea trotuarelor;
Refacerea spatiilor verzi;
Executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in
lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.
Releveele retelelor se anexeaza Cartii Constructiei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo unde
exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa a localitatii..
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea in
functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor conform
prevederilor STAS 4163 -3 , art. 4.1.
La proiectarea, executia, darea in functiune, exploatarea si intretinerea aductiunilor se vor respecta normele de
protectie a muncii.
Deviaţii conducte flexibile
După efectuarea umplerii şanţului, deviaţia verticală a conductelor va fi verificată pentru conformitate cu limitele de
proiectare ţinând cont de creşterea deviaţiei în timp. Dacă aceste deviaţii nu se încadrează în limitele de proiectare
atunci montarea conductelor va înceta şi se vor folosi materiale de pozare şi/sau metode de compactare alternative
pentru a reduce deviaţiile. După confirmarea din partea producătorului de conducte că conductele nu au fost avariate
permanent, conductele deja montate cu deviaţii prea mari pot fi aduse la limitele de deviaţie admise prin excavarea
şi recompactarea laterală a pământului.
Pentru a ajuta la limitarea deviaţiilor, pământul lateral poate fi compactat suplimentar pentru a obţine o deviaţie
negativă (creştere în diametru vertical) a conductei înainte de umplere. Pentru conducte cu diametrul de 600 mm
sau mai mare, fiecare conductă va fi verificată pe lungime pentru deviaţii la cel puţin un metru distanţă de punctul de
îmbinare, la ambele capete ale conductei; pentru măsurarea diametrului vertical va fi folosită o tijă calibrată.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pentru conducte cu diametrul mai mic de 600 mm şi mai mare de 150 mm, măsurarea deviaţiei verticale se va face
folosind un dispozitiv de măsurare patentat aprobat montat pe un suport cu roţi şi tras prin conductă cu un cablu
pentru troliu, astfel va fi transmisă o înregistrare continuă a diametrului vertical către un dispozitiv localizat la nivelul
solului. O altă verificare a deviaţiei va fi făcută la un an după montare sau înainte de punere în funcţiune, oricare
dintre aceste etape are loc prima.
Curăţarea conductelor principale de apă
După încheierea verificării hidraulice, toate conductele principale de apă vor fi curăţate prin trecerea unui curăţitor
cu spumă. Când începe montarea conductelor principale de apă, un curăţitor va fi introdus imediat în aval de prima
vană. Curăţitoare vor fi introduse şi pe partea din aval a vanelor ce controlează toate ramificaţiile conductei principale.
Un hidrant terminal va fi instalat de Antreprenor la capătul fiecărei conducte principale. Dacă acest lucru nu apare în
desene ca instalaţie permanentă, va fi montat un hidrant temporar.
După finalizarea conductei principale de apă, Antreprenorul va curăţa cu jet de apă materialul de curăţare până când
ajunge la hidrantul terminal. Antreprenorul va închide conducta principală şi va recupera materialul se curăţare prin
îndepărtarea hidrantului. Fiecare ramificaţie a conductei principale de apă va fi curăţată separate. Procesul se va
repeta până apa de spălare va curge limpede.
Verificarea conductelor de gaz
Acoperişul rezervoarelor de fermentare a nămolului va fi verificat vizual pentru etanşeitate la gaz folosind o soluţie
cu săpun. Presiunea de încercare va fi de 1,5 ori presiunea de lucru. Verificarea va fi considerată reuşită dacă nu
apar bule în soluţia de săpun aplicată. Acoperişurile metalice ale rezervoarelor de gaz vor fi verificate folosind aceeaşi
metodă.
Spalarea si dezinfectarea conductelor principale de apă
Spalarea si dezinfectarea conductelor pentru apa potabila se va realiza conform EN 805 pentru sisteme şi
componente la exteriorul clădirilor
Antreprenorul va dezinfecta toate conductele principale. Antreprenorul va lua măsurile necesare pentru a reduce
riscul de contaminare a noilor conducte şi conducta principală la care va fi legată.
Dupa ce proba de presiune a fost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un fel de reparatii, se
procedeaza la spalarea conductelor.
Spalarea se face de catre Antreprenor, cu apa potabila conform cerinţelor furnizorului si pe tronsoane de 100-500
m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductei. Spalarea se
face din amonte in aval.
Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronosane separate de restul retelei si cu bransamentele inchise.
Toate tronsoanele de conductă vor fi dezinfectate înainte de a fi racordate la sistemul de distribuţie existent.
Dezinfecţia se va face prin umplerea conductelor cu apă tratata cu clor conform normativelor şi va avea loc atunci
când se umple conducta pentru probele finale. Aliniamentele simple de conducte pot fi clorinate şi la testele
preliminare. Se pot adopta şi alte metode cu aprobarea Supervizorului.
Solutia se introduce prin prize special amenajate si se verifica daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa
dezinfectarii. Verificarea se face prin hidranti sau cismelele de la capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerata
terminata in momentul in care solutia dezinfectata apare in toate aceste puncte de verificare, in concentratia ceruta
de Inginer.
Doza de clor va trebui să permită existenţa a 50 mg/l de clor pur de-a lungul conductei. Apa clorinată va trebui să
rămână în conducta 24 de ore sau mai mult conform indicaţiilor Supervizorului dupa care se evacueaza prin
robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare.
În aceasta perioada, vanele din sistem vor fi acţionate cel puţin o dată.
La sfârşitul perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru măsurarea reziduurilor de clor.
Testele se vor face în capătul cel mai depărtat de locul în care a fost introdus clor. Reziduurile de clorină trebuie să
fie de cel puţin 10 mg/l. În caz contrar se repetă clorinarea până la obţinerea acestei valori.
Antreprenorul trebuie să obţină de la Inginer aprobarea pentru metoda de eliminare a apei clorinate precum şi
momentul în care va avea loc aceasta la sfârşitul probelor finale.
Spălarea conductelor după dezinfecţie se va face până dispare mirosul de clor. Dupa terminarea spalarii este
obligatoriu efectuarea analizelor fizico chimice si bacteriologice.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de 3 zile si in
cazul in care, dupa dezinfectare, apa transportata prin tronsonul respectiv nu indeplineste conditiile bcteriologice si
biologice de calitate, dezinfectia se repeta.
In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (beton armat, fonta ductila sau de otel protejate prin tencuire)
operatiunile de proba si dezinfectie se pot face concomitent daca dispune Inginerul.
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie a aductiunii inainte de dezinfectarea ei se efectueaza o incercare
hidraulica generala pe intrega ei lungime, in conditii de functionare la parametrii proiectati.

Realizarea testului de etanseitate pentru conducte care functioneaza cu nivel liber


Testul de etanseitate trebuie efectuat pentru conductele de canalizare, racorduri, caminele de vizitare si caminele de
racord.
Proba de etanseitate se executa conform prevederilor SR EN 1610 din noiembrie 2000 – „Executia si incercarea
racordurilor si retelelor de canalizare”.
Proba de etanseitate se poate realiza fie prin metoda cu aer fie prin metoda cu apa. Se pot utiliza probe diferite
pentru tuburi si pentru camine, fie ele de vizitare sau de racord. In cazul probei cu aer, daca nu se finalizeaza cu
succes, numarul de teste poate fi nelimitat; se recomanda insa ca dupa prima esuare sau dupa esuari repetate, sa
4. CONDUCTE DE REFULARE

se aplice proba cu apa, rezultatul acestei probe trebuind sa fie singurul decisiv. In situatiile in care nivelul panzei
freatice se gaseste peste generatoarea superioara a tubului, se poate prevedea ca si conditie specifica o incercare
de infiltratie.
Prima proba se poate efectua inaintea executarii umpluturii laterale. Pentru acceptarea finala insa, reteaua va trebui
testata dupa executarea umpluturii si retragerea sprijinirilor transeei.

Proba cu aer
Timpii de proba pentru retele, cu exceptia caminelor de vizitare si de racord, sunt indicati in SR EN 1610/2000 functie
de diametrul tubului si conditiile de proba.
Se vor utiliza dopuri etanse corespunzatoare pentru evitarea aparitiei erorilor datorate aparaturii de proba. Pentru
diametrele mari se va acorda o atentie speciala in timpul efectuarii probei, din motive de securitate.
In efectuarea probei cu aer pentru camine apar o serie de dificultati.
Timp de 5 minute se va mentine o presiune initiala mai mare cu cca. 10% fata de presiunea de proba, apoi presiunea
trebuie redusa la presiunea de proba indicata in tabelul de mai jos (extras din standardul amintit), in conformitate cu
conditiile LA, LB, LC sau LD. In cazul in care caderea de presiune masurata la sfarsitul timpului de proba este mai
mica decat Δp precizata in tabelul de mai jos atunci reteaua se considera conforma. Aparatura utilizata pentru
masurarea caderii de presiune trebuie sa permita masurarea cu o exactitate de 10% din Δp. Exactitatea de masurare
a timpului trebuie sa fie 5 s.

Tabel Error! No text of specified style in document.-11. Presiunea de proba, caderea de presiune si timpul de proba
pentru probele cu aer

Material Conditie po*) Δp Timpul de proba [min]


de proba [Mbar (kPa)] DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000
LA 10 2,5 5 5 5 7 11 14 18
Tuburi de beton, plastice siTuburi de beton neudate

(1) (0,25)
LB 50 10 4 4 4 6 8 11 14
(5) (1)
LC 100 15 3 3 3 4 6 8 10
(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 1,5 2 3 4 5
(20) (1,5)
Kp**) 0,058 0,058 0,053 0,040 0,0267 0,020 0,016
LA 10 2,5 5 5 7 10 14 19 24
(1) (0,25)
LB 50 10 4 4 6 7 11 15 19
(5) (1)
LC 100 15 3 3 4 5 8 11 14
alte materiale

(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 2 2,5 4 5 7
(20) (1,5)
K**) 0,058 0,058 0,040 0,030 0,020 0,015 0,012

*)
Presiune peste presiunea atmosferica;
l po
**)
t = K ∙ln p -∆p unde t este timpul de proba in minute, rotunjit la jumatatea de minut cea mai apropiata cand t
p o
≤ 5 min. Pentru tuburile de beton neudate, Kp = 16/DN cu un maximum de 0,058. Pentru tuburile de beton udate si
toate celelalte materiale, Kp = 12/DN cu un maximum de 0,058; ln = loge.

Proba cu apa
Presiunea de proba este cea care rezulta de la, sau la - umplerea sectiunii de proba pana la nivelul terenului si la
inaltimea caminelor amonte sau aval dupa caz, care este echivalenta cu un maxim de presiune de 50 kPa si un
minim de presiune de 10 kPa, masurata la generatoarea superioara a tubului.
Pentru retele care pot intra sub presiune temporar se pot adopta presiuni de proba mai ridicate (a se consulta
prevederile SR EN 805/2000).
Odata reteaua si/sau caminele umplute si puse sub presiunea de proba stabilita, poate sa fie necesara impregnarea
retelei. In general este suficienta o perioada de impregnare de o ora. Pentru conditii climatice mai uscate poate fi
necesara extinderea duratei.
Durata probei va fi de 30 ± 1 min.
Presiunea trebuie mentinuta aproape cu 1 kPa de presiunea stabilita ca fiind presiunea de proba, cu restabilirea
nivelului initial de apa. Pentru a satisface aceasta conditie, cantitatea totala de apa adaugata in timpul probei trebuie
masurata si marita, nivelul apei fiind acela care corespunde la presiunea stabilita.
Conditia probei este indeplinita daca cantitatea de apa adaugata nu este mai mare decat:
0,15 l/m2 (de suprafata interioara udata) timp de 30 min. - pentru retele;
0,20 l/m2 timp de 30 min. - pentru retele si camine;
0,40 l/m2 timp de 30 min. - pentru camine de vizitare si camine de racord.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Daca nu exista conditii contrare, pentru retelele cu DN > 1000 mm, in general pot fi acceptate probe individuale ale
tuturor imbinarilor in locul probei de ansamblu a intregii retele.
Pentru proba unei singure imbinari, suprafata de referinta in metoda cu apa corespunde la aceea a unui tub de 1 m
lungime. Conditiile trebuie sa fie cele de mai sus cu o presiune de proba de 50 kPa la nivelul generatoarei superioare
interioare a tubului.
Conditiile de proba ale metodei cu aer trebuie sa urmeze principiile indicate anterior pentru acest tip de proba si sa
faca obiectul unei specificatii speciale.
Testarea cu aer sub presiune
Un test alternativ de detectare a pierderilor pentru sistemele de conducte gravitaţionale (PN ≤ 1 bar) poate fi realizat
cu aer sub presiune în loc de apă. În afară de atenţia de rutină, precauţiile normale şi procedurile tipice utilizate
pentru această operaţiune, trebuie să se ţină cont de următoarele recomandări:
Ca şi în cazul testării cu apă, conducta trebuie testată pe segmente mici;
Se asigură că, conductele şi piesele speciale sunt adecvat montate şi ancorate împotriva presiunii interne;
Se presurizează uşor sistemul până la 24 kPa. Presiunea trebuie reglată pentru a se preveni supra-presurizarea
(maxim 35 kPa);
Se permite temperaturii aerului să se stabilizeze pentru câteva minute, în acest răstimp menţinându-se presiunea la
24 kPa;
În timpul acestei perioade de stabilizare este bine să se verifice toate ieşirile cu o soluţie de săpun pentru a detecta
pierderile. Dacă se descoperă o pierdere la o îmbinare, se relaxează presiunea sistemului, se etanşează trecerea
sau ieşirea detectată cu pierderi şi se începe din nou procedura de la pasul 3;
După perioada de stabilizare, se ajustează presiunea aerului la 24 kPa şi se închide sau se deconectează
alimentarea cu aer;
Sistemul de conducte trece acest test dacă, căderea de presiune este de 3.5 kPa sau mai puţin pe parcursul
perioadelor de timp date în tabelul de mai jos;
Secţiunea testată de conductă nu trece de cerinţele de acceptare pentru testul cu aer sub presiune iar cepurile
pneumatice pot fi cuplate foarte apropiate unul de celălalt şi mişcate în susul şi în josul conductei, repetând testul la
fiecare nouă locaţie, până când este detectată pierderea. Această metodă de detectare a pierderii este foarte exactă,
conducând la localizarea pierderii în unul sau doi metri. În consecinţă, suprafaţa care trebuie excavată pentru a face
reparaţiile este minimizată, având ca rezultat costuri scăzute cu reparaţiile şi economie considerabilă de timp.
Notă. Într-o conductă sub presiune este înmagazinată o cantitate considerabilă de energie. Această observaţie
este valabilă cu atât mai mult cu cât aerul (chiar la presiuni joase) este mediul de testare. Deci este necesar să se
acorde o foarte mare atenţie blocării tronsonului de conductă la schimbări în direcţie liniară şi trebuie de asemenea
urmate prescripţiile furnizorului pentru dispozitive cum ar fi cepurile pneumatice.

Tabel Error! No text of specified style in document.-12. Timpul de testare pentru testul cu aer sub presiune.

Diametrul Timpul Diametrul Timpul


(mm) (min) (mm) (min)
100 2.50 1000 25.00
150 3.75 1100 27.50
200 5.00 1200 30.00
250 6.25 1300 32.50
300 7.75 1400 35.00
350 8.75 1500 37.50
400 10.00 1600 40.00
500 12.50 1800 45.00
600 15.00 2000 50.00
700 17.50 2200 55.00
800 20.00 2400 60.00
900 22.50

Note: - Acest test va determina rata la care aerul sub presiune va fi evacuat printr-o
secţiune izolată a conductei. Este potrivit pentru determinarea prezenţei sau absenţei unei avarii a conductei
şi/sau îmbinării asamblate necorespunzător.
Prin acest test nu se intenţionează indicarea limitelor pierderilor de apă. Dacă tronsonul de conductă nu trece testul
cu aer sub presiune, nu ar trebui respins până nu se efectuază şi un test hidraulic.

Testarea îmbinărilor pentru conducte


Echipamentul portabil de testare hidraulică în teren a îmbinării poate fi comandat special şi furnizat pentru diametre
de 700 mm.
Acest echipament se poate utiliza pentru testarea internă a îmbinărilor de conducte. Este necesar ca pentru fiecare
conductă adiacentă îmbinării supusă testării să fie realizată suficient umplutura pentru a se preveni mişcarea
conductei în timpul testării.
Este foarte important de ştiut că acest echipament este proiectat să permită testarea unei îmbinări pentru a se verifica
dacă a fost asamblată corect, cu garniturile în poziţia corectă. Acest echipament este limitat la o presiune maximă
de testare de 6 bari.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Realizarea testului de presiune pentru conducte cu comportament vasco-elastic care functioneaza sub
presiune
Testul de presiune pentru conductele care functioneaza sub presiune se va executa in conformitate cu prevederile
standardului SR EN 805/2000.
Testul de presiune pentru conductele din polietilena va urma o procedura speciala care tine cont de fluajul
caracteristic acestui material.
Procedura completa de proba cuprinde o faza preliminara ce include o etapa de relaxare, o proba de cadere de
presiune si o faza de proba principala.

Faza preliminara. Realizarea acestei faze este o conditie prealabila pentru faza de proba principala. Scopul acesteia
este de a crea conditiile initiale pentru variatiile de volum care depind de presiune, de timp si de temperatura.
Dupa umplere si dezaerisire, se readuce presiunea la presiunea atmosferica si se permite un timp de relaxare de cel
putin 60 minute pentru a elimina orice efort datorat presiunii; se va evita orice intrare de aer.
Dupa timpul de relaxare, se creste presiunea in mod uniform si rapid (in mai putin de 10 minute) pana la presiunea
de proba a retelei, STP. Se mentine STP pentru o perioada de 30 minute pompand continuu sau intermitent, timp in
care se verifica conducta pentru a se detecta pierderile evidente.
Se lasa un timp suplimentar de 1 ora fara a pompa, timp in care conducta poate curge vasco-elastic. Se masoara
presiunea remanenta la sfarsitul acestei perioade.
In cazul in care faza preliminara este reusita, se va continua procedura. Daca presiunea a scazut cu mai mult de
30% din STP, se opreste faza preliminara si se readuce presiunea la presiunea atmosferica. Se examineaza si se
revad conditiile de proba (influenta temperaturii, indicele de pierdere de apa etc). Nu se reia procedura decat dupa
un timp de relaxare de minim 60 minute.

Proba la caderea de presiune. Rezultatele fazei de proba principala sunt credibile numai daca volumul de aer inchis
in tronsonul de proba este suficient de redus. Se vor parcurge obligatoriu urmatoarele etape: se va reduce rapid
presiunea efectiva masurata la sfarsitul fazei preliminare, extragand apa astfel incat sa se produca o cadere de
presiune, Δp, cuprinsa intre 10 si 15% din STP. Se masoara cu precizie volumul extras. Se calculeaza pierderea de
apa admisibila ΔVmax cu ajutorul formulei urmatoare si se verifica ca volumul extras ΔV sa nu depaseasca ΔVmax:

1 D
∆Vmax =1,2 ∙V ∙ ∆p ∙ [ + ]
Ew e∙ER

unde:
ΔVmax pierdere de apa admisibila, [l];
V volumul tronsonului de conducta de incercat, [l];
Δp caderea de presiune, [kPa];
Ew modulul de elasticitate al apei, [kPa];
D diametrul interior al tubului, [m];
e grosimea peretelui tubului, [m];
ER modulul de elasticitate la incovoiere transversala, al peretelui tubului, [kPa];
1,2 factor de corectie ce tine cont de continutul admisibil de aer, in timpul fazei principale de proba.
Pentru interpretarea rezultatului se va va utiliza valoarea corecta pentru ER, ce corespunde la temperatura si la durata
de proba. Pentru diametre mici si tronsoane scurte de incercare, se vor masura de asemenea cu cea mai mare
precizie posibila Δp si ΔV.
Daca ΔV este mai mare decat ΔVmax, se intrerupe proba, se repune conducta la presiunea atmosferica si se aeriseste
din nou.

Faza de proba principala. Fluajul vasco-elastic datorat efortului produs de STP este intrerupt prin incercarea de
cadere a presiunii. Reducerea rapida a presiunii conduce la o contractie a conductei.
Se urmareste si se noteaza timp de 30 minute (faza de proba principala) cresterea presiunii datorita contractiei. Faza
de proba principala se considera satisfacatoare daca curba presiunilor prezinta o tendinta ascendenta si in niciun
caz una descendenta in acest interval de 30 minute, care este considerat suficient de lung, pentru a da o indicatie
corecta. Daca in acest interval curba presiunilor prezinta o tendinta de scadere, acest lucru indica o pierdere de apa
in retea.
In caz de incertitudine se prelungeste faza de proba principala pana la o durata totala de 90 de minute, caz in care
caderea de presiune este limitata la 25 kPa, incepand de la valoarea maxima atinsa in faza de contractie.
Daca presiunea cade cu mai mult de 25 kPa, proba nu este considerata satisfacatoare. Este indicat sa se verifice
toate racordurile mecanice inainte de inspectia vizuala a imbinarilor sudate. Se corecteaza orice defect al instalatiei
descoperit cu ocazia probei si se repeta proba.
Repetarea fazei principale de proba nu se poate realiza decat urmand procedura completa, incluzand aici si cele 60
minute ale timpului de relaxare al fazei preliminare.

Curatarea conductelor de canalizare


Se pot folosi diferite metode de curatare ale conductelor de canalizare. Metoda cea mai adecvata se alege in functie
de tipul, diametrul si gradul de blocare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pentru curatarea interioara a conductei toate metodele prevad utilizarea unor mijloace mecanice sau a jetului de
apa.
In cazul in care sunt utilizate mijloace mecanice se recomanda utilizarea sarpelui sau a unui dispozitiv de plastic
pentru a nu se deterioara interiorul conductei.
In unele tari curatarea conductelor de apa reziduala se face cu jet de inalta presiune.Aceasta metoda de curatare
poate deterioara materialul conductei daca nu este aplicata in conditii adecvate. Pe baza experientelor facute cu
conducte la curatarea cu jet de inalta presiune trebuie respectate urmatoarele instructiuni pentru a evita deteriorarea
conductelor:

Curatarea conductelor de canalizare si transport de ape reziduale


mentinerea unei presiuni maxime la duza de 120 bar. Datorita suprafetei interioare netede a conductelor o curatare
temeinica si indepartarea blocajelor este posibila de regula si la o presiune mult mai mica decat aceasta;
sunt de preferat duzele cu jet circular. Frezele de canal si duzele agresive cu potential sporit de deteriorare trebuie
evitate;
unghiul jetului de apa nu are voie sa depaseasca 30 grade. Pentru conductele sunt suficiente unghiuri mai mici de
20 grade;
numarul de duze trebuie sa fie de 6 pana la 8 iar diametrul duzei trebuie sa aiba minim 2,4 mm;
corpul exterior al duzei trebuie sa fie neted iar greutatea duzei nu are voie sa depaseasca 4,5 kg; lungimea duzei
raportata la greutatea de 4,5 kg nu trebuie sa depaseasca 17 cm. Duzele mai usoare (in jur de 2,5 kg) trebuie utilizate
la diametre nominale mici si medii (DN 100÷800).
trebuie evitate vitezele mari de introducere si extragere (>30 m/min); functionarea in gol a duzei este exclusa in orice
caz;
utilizarea saniei de curatare confera o curatare care menajeaza conducta prin pastrarea unei distante mai mari a
duzei fata de talpa conductei;
utilizarea de echipamente care nu intrunesc criteriile mentionate mai sus ar putea duce la o suprasolicitare a
conductei si in consecinta la deteriorarea acesteia; exfolierea superficiala si pe alocuri a stratului de protectie nu
influenteaza functia sistemului de conducte si in consecinta nu fac obiectul modificarii de material.
4. CONDUCTE DE REFULARE

REABILITAREA CONDUCTELOR
Reabilitarea conductelor prin alte metode decât înlocuirea ei.
Înlocuirea conductelor prin săpătură deschisă, are mai multe inconveniente:
pe timpul executării lucrărilor, trebuie realizate provizorate pentru evacuarea apelor uzate de la imobilele existente
sau alimentarea cu apa a acestora ;
colectoarele de canalizare fiind pozate la adâncimi relativ mari, săpătura deschisă impune sprijiniri deosebite şi
implicit costuri mari;
străzile fiind înguste, accesul autovehiculelor de intervenţie (salvare, pompieri, etc.) la imobilele din zonă, este practic
imposibilă.
În condiţiile prezentate mai sus in unele zone se vor adopta soluţii de reabilitare a canalizării existente prin alte
metode decât înlocuirea ei, si anume:
Executia lucrarilor prin metoda „relining” cu conducte din tuburi din produse prin centrifugare
Executia lucrarilor prin metoda „liner”
Aceste metode se vor adopta pe strazi inguste cu imobile vechi, a căror structură de rezistenţă este deteriorată.
Executia lucrarilor prin metoda „relining” cu conducte din tuburi din
Definitia tehnologiei de relining: reabilitarea conductelor vechi prin introducerea in interiorul acestora a unor conducte
noi, cu caracteristici hidraulice mai bune.
Prezentul subcapitol cuprinde conditiile tehnice pentru executia lucrarilor folosind conducte de aductiune realizate
GRP prin aplicarea procedeului de relining.
Tehnologia executarii retelelor comporta in principal urmatoarele faze si operatiuni:
Faza premergatoare
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor de-a lungul traseului pentru
aprovizionarea si manipularea materialelor;
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor in vederea executiei lucrarilor la cotele din proiect;
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia conductei.
Faza de executie
Saparea transeelor de lansare;
Lansarea tuburilor sau tronsoanelor de conducta;
Imbinarea tuburilor sau a tronsoanelor de conducta;
Executarea masivelor de ancoraj;
Umplerea golului dintre conducte;
Montarea armaturilor, pieselor speciale si executia caminelor si a celorlalte lucrari de constructii.
Faza de probe si punere in functiune
Probarea conductei pe tronsoane;
Inlaturarea defectiunilor;
Executarea umpluturilor si refacerea terenului (conform destinatiei sale initiale);
Legarea tronsoanelor;
Proba generala a conductei;
Spalarea generala a conductei;
Dezinfectarea instalatiilor, in cazul cand conducta transporta apa potabila;
Punerea in functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de transport;
Receptia generala a conductei.
La fazele de executie de la pozitiile A) alin.2, B) alin.4, 5 si 7 si C) alin.1, 3, 5 si 8 se vor incheia procese verbale de
lucrari intre Antreprenor si Inginer, in care sa se consemneze modul cum s-au executat operatiile sau rezultatele
probelor.
Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va proceda la inspectia tuburilor existente, scopul acestei inspectii fiind
de a identifica starea fizica a conductei existente, identificarea obstacolelor care ar putea ingreuna aplicarea
procedeului de relining, deasemenea identificarea schimbarilor de directie si a racordurilor pe traseul conductei.
Inspectia se poate face cu ajutorul camerei video pentru DN < 500 sau prin vizualizare directa pentru conducte cu
DN > 600.
In urma inspectiei se vor marca toate datele obtinute, care se vor materializa intr-un releveu ce va contine distante,
obstacole intalnite, schimbari de directie si racorduri.
De-a lungul axei conductei existente se vor bate tarusi din 50 in 50 m cu scopul materializarii punctelor prin care se
vor face injectiile de beton care vor umple golul dintre conducta existenta si cea care va fi montata in interiorul ei.
Executia sapaturilor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si aprovizionarea cu material tubular,
fitinguri si armaturi, astfel ca sapaturile sa ramana deschise pe o perioada cat mai scurta.
Dimensiunile minime ale gropilor de lansare sunt impuse de lungimea standard a tubului GRP. Latimea gropilor de
lansare este data de diametrul exterior al tuburilor existente plus 50 cm de o parte si de alta, rezultand o latime nu
mai mare de 2 m la cota radierului conductei existente. In cazul in care terenul este de natura necoeziva, latimea de
2 m la cota radierului se poate pastra, sapatura putindu-se face si in taluz natural.
Adancimea H a gropilor de lansare se va considera diferenta dintre cota terenului natural si cota radierului conductei
existente.
Alegerea amplasarii gropilor de lansare depinde de mai multi factori. In principiu, groapa de lansare se amplaseaza
in locurile unde conducta are schimbari de directie sau acolo unde obstacolele nu pot fi inlaturate decat prin sapatura
deschisa.
In cazul in care traseul conductei existente este rectiliniu, se recomanda amplasarea gropilor de lansare la distante
de 250-300 m. Aceasta distanta s-a ales avandu-se in vedere capacitatea de impingere a utilajelor din dotarea
4. CONDUCTE DE REFULARE

executantului. Tuburile GRP Dn 600 au o greutate de 40 kg/m ceea ce inseamna ca pentru a lansa un tronson de
300 m, considerand un coeficient de frecare metal/beton de 0,25 este necesara o forta de impingere de cel putin 3,0
to. (F > µxG ; unde G = Lx45kg / m si µ = 0,25). S-a considerat frecarea metal/beton deoarece fiecare tub care se
lanseaza are prevazut un asa numit inel de glisare care are rolul de a usura alunecarea tuburilor, centreaza tuburile
GRP in interiorul tuburilor existente si protejeaza in acelasi timp inelele de cuplare ale tuburilor (vezi etapa de lansare
a tuburilor).
In urma operatiunii de excavatie a gropilor de lansare pe dimensiunile stabilite, se demonteaza 2 tuburi existente iar
intre capetele tuburilor se va monta un jgheab executat din otel confectionat dintr-o calota inferioara a unui tub de
otel. Acest jgheab are rolul de a reduce forta de frecare in momentul lansarii tuburilor GRP si permite lucrul intr-un
mediu uscat.
Sapaturile mai adanci de 1 m vor fi in mod obligatoriu sprijinite. La executarea sapaturilor si sprijinirilor se va avea in
vedere respectarea tuturor prescriptiilor de protectia muncii. De regula sapaturile in intravilan se vor executa manual.
Sapaturile pentru punctele de injectie se vor executa manual, dimensiunile sapaturii fiind de 1x1xHa, unde Ha
reprezinta acoperirea peste conducta existenta. Punctele de injectie se amplaseaza la distante de 50 m, prin ele
urmand a se face injectia cu beton pentru umplerea golului dintre conducte. Punctele de injectie se vor executa
premergator lansarii conductelor GRP. Dupa executia gropilor pentru punctele de injectie se va penetra complet
conducta existenta, deasupra golului rezultat se va monta un tub din PVC Dn 200 prin care ulterior se va introduce
furtunul pompei de beton (vezi capitolul umplere).
Lansarea, imbinarea si impingerea conductelor din
Deoarece mufele de racord sunt gata montate la unul din capetele tubului GRP, pentru procedeul de montaj prin
relining, cel mai convenabil este sa se aseze capatul drept in directia spre care se vor lansa tuburile, acest lucru
permitand un control mai precis al realizarii imbinarilor.
Fiecare tub GRP este prevazut cu un inel de glisare furnizat de producatorul de tuburi. In plus, furnitura include un
asa numit cap de inaintare confectionat din otel, care are o forma conica, rolul lui fiind de a permite dirijarea
corespunzatoare a tuburilor si trecerea peste obstacolele si denivelarile mici ale conductei existente. Tuburile sunt
depozitate langa transeea de lansare astfel ancat utilajul de ridicat si manipulat sa efectueze o singura operatie
pentru a aseza tuburile in pozitia de lansare.

Primul tub lansat este tubul care are montat la capatul liber piesa denumita cap de inaintare si are deasemenea
pozitionat langa inelul de cuplare, piesa denumita inel de glisare. Dupa asezarea primului tub in jgheabul descris la
capitolul anteriotr, tubul se impinge in interiorul tuburilor existente cu ajutorul utilajului de impins, aproximativ 5,5 m,
astfel incat inelul de cuplare a tubului GRP sa ramana 50 cm in afara.
In acest fel tubul nr. 1 este pozitionat pentru imbinare cu tubul nr. 2. Pentru realizarea imbinarii intre tuburile GRP,
este necesar ca tubul nr. 1 sa fie fix pentru a nu se deplasa in timpul in care se efectueaza imbinarea. Fixarea tubului
se face prin intermediul unor pene din lemn care se pozitioneaza intre tubul existent si tubul GRP, (3 pene din lemn,
2 pe generatoarele orizontale si 1 pe generatoarea superioara fiind suficiente pentru a fixa tubul). Se va actiona cu
utilajul de impins asupra capatului tubului 2 cu forta necesara imbinarii, pana cand se va realiza imbinarea dintre cele
2 tuburi. Dupa ce se realizeaza imbinarea, se indeparteaza penele de fixare si se imping cele 2 tuburi, pastrandu-se
o portiune de 50 cm neimpinsa din cel de-al doilea tub, pentru realizarea imbinarii cu urmatorul tub. Se repeta operatia
de fixare, imbinare si impingere pana cand, dupa introducerea a zece tuburi, fixarea inaintea imbinarii nemaifiind
necesara deoarece forta de frecare data de tuburile deja lansate este suficient de mare pentru a se realiza imbinarea
fara fixare.
Capul de inaintare montat pe primul tub se va demonta in momentul in care primul tub ajunge in dreptul urmatoarei
transei de lansare sau a unei gropi de control.
Dintr-o transee de lansare se pot lansa tuburi in ambele directii. Legatura intre capetele conductelor GRP se va face
cu ajutorul unor tronsoane de tub GRP, legate prin intermediul unor cuplaje rapide, puse la dispozitie de furnizorul
de tuburi.
Antreprenorul va alege un utilaj de impins care sa permita impingerea unui tronson de tuburi GRP pe o distanta de
300 m. Pentru un control mai precis al realizarii imbinarilor si a impingerii tuburilor GRP, se recomanda folosirea unui
troliu actionat manual sau electric, cu capacitate mai mare de 3 to. Troliul va avea infasurat pe tambur doua cabluri
din otel prevazute cu carlige de agatare la capete. Troliul va fi amplasat la capatul transeei de lansare pe un
postament din beton. Printr-un sistem de scripeti, cele doua cabluri vor fi intinse de-a lungul tubului ce urmeaza a
fi lansat, carligele de la capetele cablurilor fiind prinse de urechile de agatare ale unui profil U200 din otel care are
prevazut in interiorul U-ului o rigla de lemn de esenta moale cu rolul de a actiona direct asupra inelului de cuplare al
tubului GRP. Actionarea troliului conduce la infasurarea cablurilor pe tambur si implicit la impingerea tubului GRP in
interiorul tuburilor existente.
Deoarece tuburile din GRP au diametru exterior constant, ele pot fi taiate in orice punct de-a lungul lor si se poate
realiza o imbinare normala. Taierea trebuie sa se faca cu ajutorul unui taietor cu disc abraziv cu o viteza de 6000
rot/min.
Sanfrenarea capatului taiat al tubului se va efectua folosind aceeasi masina, tinuta intr-un anumit unghi.
Conductele din GRP contin nisip cuartos (silice). De aceea, este obligatoriu sa se ia masuri impotriva expunerii la
praf a ochilor atunci cand se taie, se slefuieste sau se prelucreaza materialul.
In multe cazuri, proiectarea sistemelor de conducte permite ca piesele de imbinare sa fie amplasate cu suficienta
exactitate fara a mai taia conductele. Acolo unde se cere o exactitate in pozitionare la un grad mai inalt, pot fi taiate
pe loc cu usurinta bucati scurte de tuburi si montat un racord suplimentar.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Umplerea spatiului dintre conducta existenta si conducta GRP se realizeaza prin injectia cu un beton fluid care se
va pompa intre conducte, incepand din groapa de lansare, urmand a se continua operatia din punctele de injectie
descrise anterior.
Reabilitarea conductelor de canalizare prin metoda "Liner"
Premisele pentru efectuarea unei lucrari de reabilitare sunt curatirea si calibrarea eficienta.
Astfel curartirea mecanica se efectueaza prin intermediul echipamentelor mecanice care se folosesc la desprinderea
si afanarea sedimentelor iar apoi pentru a evacua substantele solide. In functie de gradul de colmatare si de
dimensiunea conductei sunt folosite freze hidromecanice, capete de aruncare cu lanţ şi duze rotative, precum şi trolii
actionate cu motoare de diverse puteri. Acestea sunt introduse prin cămine şi trase prin instalaţia care urmează a fi
reabilitată.
Dupa efectuarea operatiunilor de curatare se va repara betonul cu material pe bază laminată sau care se întăreşte
pe bază hidraulică.
Reabilitarea rosturilor se face prin injectare cu presiune ridicată pentru a opri infiltrarea apei prin rosturi şi fisuri. Se
foreaza găuri pentru introducerea diuzelor de injecţie în locurile ce urmează a fi reabilitate.
Un material de injecţie poliuretanic este apoi injectat prin aceste diuze la presiune ridicata (pana la 170 bari). Golurile
existente sunt astfel astupate iar penetrarea apei este impiedicată. Odata ce această răşină s-a întărit, diuzele de
injecţie sunt demontate şi gaurile forate sunt astupate folosind ciment cu priză rapidă.
Rezultatul este o îmbinare extrem de impermeabilă. Materialul elastic folosit preia eventualele mişcări din fisuri, este
foarte stabil d.p.d.v. chimic şi ecologic.
Inaintea unei reabilitări trebuie inlaturate capetele racordurilor care penetrează peretele conductei sau orice alte
obstacole, cum ar fi rădăcini sau incrustaţii. Aceste lucrări sunt realizate sub supravegere video cu ajutorul unor
roboţi dirijaţi de la distanţă de pe un utilaj de comandă.
Prin ataşarea diverselor scule pe robot se poate efectua o gamă variată de lucrări de reparaţie.
Aceşti roboţi sunt deasemenea folosiţi pentru a redeschide racordurile şi branşamentele după o lucrare de reabilitare
a conductelor cu tehnologia Liner. Poziţionarea exactă a acestor racorduri este stabilită prin măsurători exacte,
înainte de lucrarea propriu-zisă de reabilitare, cu ajutorul unei camere TV.
O alternativa pentru căptusirea canalelor de mare dimensiune sunt profilele confectionate din diverse materiale,care
sunt făcute la comandă pentru a corespunde secţiunii si mărimii nominale cerute de lucrare.
In procedeul de reabilitare, elementele de căptuşire, autoportante sau nu, sunt introduse prin căminele existente sau
prin gropi de montaj executate pe conductele ce urmează a fi reabilitate. Apoi sunt montate manual şi/sau cu ajutorul
echipamentelor sau dispozitivelor corespunzătoare pentru:
Cămăşuiri parţiale ale radierului sau ale bolţii, şi camaşuiri intregi cu şi fără umplerea luft-ului dintre peretele vechi şi
nou.
Această tehnologie este folosită pentru toate tipurile de conducte cu dimensiuni cumprinse intre Dn 80-1200 mm. Cu
aceasta tehnologie se pot reabilita şi reţelele de curburi şi coturi.
Un Liner căptuşit este îmbibat cu răşină şi cu ajutorul unei maşini speciale de reversiune este introdus sub presiune
în conducta ce urmează a fi reabilitată.
In funcţie de domeniul de utilizare şi de profilul lucrării există diverse sisteme de Linere cu diferite straturi
acoperitoare, diferite rigidităţi ale pereţilor şi diferite trepte de presiune.
Pentru canale acest procedeu de reversiune este efectuat prin căminele de vizitare existente,. Intărirea răşinei se
face prin abur supraîncălzit. La folosirea răşinei epoxidice rezultă o îmbinare cu conducta originară. În acelaş timp
răşina excedentară realizează o întărire a crăpăturilor şi rosturilor.
Racordurile sunt deschise cu ajutorul sistemelor robotice ghidate de la distanţă. Poziţionarea exactă este posibilă
datorita unor măsurători precise făcute cu o cameră TV înainte de procesul de reabilitare.
Reabilitarea racordurilor prin metoda "capping system" - sistem pălărie - se realizează prin utilizarea unor elemente
speciale sub forma unor pălării din poliester, care sunt îmbibate în răşina epoxidică. Sub supraveghere video,
acestea sunt poziţionate în racorduri şi sunt presate pe peretele conductei de către un robot special.
Întărirea răşinei se produce cu ajutorul razelor UV sau prin căldură. Prin acest sistem se pot reabilita racorduri cu
DN 100-250 mm în conducte de canalizare cu dimensiuni intre 200-500 mm.
Reabilitarea racordurilor
Racordurile sunt deschise cu ajutorul sistemelor robotice ghidate de la distanţă. Poziţionarea exactă este posibilă
datorita unor măsurători precise făcute cu o cameră TV înainte de procesul de reabilitare.
Reabilitarea racordurilor prin metoda "capping system" - sistem pălărie - se realizează prin utilizarea unor elemente
speciale sub forma unor pălării din poliester, care sunt îmbibate în răşina epoxidică. Sub supraveghere video,
acestea sunt poziţionate în racorduri şi sunt presate pe peretele conductei de către un robot special.
Întărirea răşinei se produce cu ajutorul razelor UV sau prin căldură. Prin acest sistem se pot reabilita racorduri cu
DN 100-250 mm în conducte de canalizare cu dimensiuni intre 200-500 mm.

Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor din PVC


In timpul transportului tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor. Se interzice încarcarea lor folosind piese cu
muchii ascutite.
In cazul depozitarii tevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, acestea se vor proteja contra
razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac, inaltimea de asezare in stiva nu va depasi 1,5 m. La depozitarea
tevilor trebuie asigurata asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteaza in locuri uscate si ferite de lumina soarelui si se protejeaza astfel
incat sa nu vina în contact cu substante chimice, uleiuri sau combustibili.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protectie recomandându-se depozitarea lor pe suprafete plane
si rigide.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor
Inspectarea conductelor
Toate conductele vor fi verificate la destinaţie pentru a exista certitudinea că nu s-au produs deteriorări ale
conductelor pe parcursul transportului. Funcţie de lungimea de stocare, numărul de manevrări şi alţi factori care pot
influenţa starea conductelor, poate fi necesar să se reinspecteze conductele chiar înainte de instalarea lor. Se va
inspecta încărcarea la livrare, după cum urmează:
Se face o inspecţie generala a încărcăturii. Dacă încărcătura este intactă, inspecţia normală pe timpul descărcării va
fi suficientă pentru a se avea siguranţa că transportul a ajuns cu bine;
Dacă încărcătura a fost mutată sau indică un tratament dur, se va inspecta fiecare secţiune a conductei pentru a găsi
eventuale deteriorări. În general, o inspecţie exterioară va fi suficientă pentru găsirea unei deteriorări. Când
dimensiunea conductei permite, inspecţia interioară a suprafeţei conductei în dreptul unei răzuiri la partea exterioară
poate ajuta la găsirea unei deteriorări a conductei;
Se va verifica dacă, cantitatea din fiecare element corespunde cu cea înscrisă în lista de cantităţi;
Se va nota pe lista de cantităţi orice defect de transport sau orice pierderi constatate şi se va nota de asemenea şi
pe copia chitanţei reprezentantului transportatorului. Se va face prompt o reclamaţie împotriva transportatorului în
conformitate cu instrucţiunile acestuia.
Nu se va depozita nici un element deteriorat. Transportatorul va notifica procedura de depozitare adecvată.
Dacă se găseşte o imperfecţiune sau o deteriorare, imediat se vor izola conductele afectate şi se va contacta
furnizorul.
Nu se folosesc conducte care prezintă defecte sau deteriorări.
Repararea conductelor
În mod normal, conductele cu mici defecţiuni pot fi reparate repede şi uşor la faţa locului de către o persoană
specializată. Dacă există îndoieli asupra stării unei conducte, nu se va folosi acea conductă. Reprezentantul
departamentului de service al furnizorului poate stabili dacă este necesară reparaţia şi dacă aceasta este practică şi
posibilă. El poate obţine specificaţia adecvată reparaţiei şi poate face demersurile de obţinere a materialelor şi a unui
tehnician de reparaţii calificat, dacă se doreşte acest lucru.
Procedurile de reparaţii pot varia semnificativ funcţie de grosimea conductei, compoziţia pereţilor conductei, de
natura aplicaţiei şi de tipul şi amploarea avariei. De aceea se recomandă să nu se încerce repararea unei conducte
deteriorate fără consultarea în prealabil a producătorului de conducte (GRP). Conductele reparate impropriu nu vor
mai asigura performanţele cerute.
Descărcarea şi manevrarea conductelor
Descărcarea conductelor este în responsabilitatea cumpărătorului. Se va menţine controlul asupra conductelor de-a
lungul descărcării. Se vor lega cu o frânghie conductele sau pachetele; se va permite controlul manual uşor la ridicare
şi la manevrare. Distribuitorul cu bare poate fi folosit când sunt necesare mai multe locaţii suport. Nu se aruncă şi nu
se lovesc conductele, mai ales la capete.
Pachete unitare
În general, conductele de 600 mm şi mai mici ca diametru sunt împachetate solidarizat, ca o unitate. Conductele
impachetate pot fi manevrate folosind o pereche de curele cum se arată în figura de mai jos. Şi diametrele mari pot
fi livrate în pacheteunitare. Se va consulta furnizorul în legătură cu tipurile de împachetare.
Nu se ridică grupurile de conducte neimpachetate ca pe cele impachetate. Conductele neimpachetate trebuie
descărcate şi manevrate separat.
Daca in timpul manipularii sau instalarii conductelor apar avarii precum crapaturi sau scobituri, acestea vor fi reparate
inainte de a fi instalate.
Se va contacta furnizorul pentru inspectarea conductelor avariate si pentru recomandari privind metoda de reparare
sau reciclare a acestora.

0.2xL 0.6xL 0.2xL

Figura Error! No text of specified style in document.-4.Ridicarea pachetul unitar

Conducte individuale
Când se manevrează conducte individuale, la ridicare se vor folosi chingi textile. La ridicare sau la transportul
conductei nu se folosesc cabluri metalice sau lanţuri. Secţiunile conductei pot fi ridicate cu numai un singur punct –
suport (figura urmatoare, imaginea a) deşi folosirea a două puncte – suport (aşezate ca în figura de mai jos, imaginea
b) asigura un control mai uşor al conductei d.p.d.v. al sigurantei. Nu se ridică conductele prin trecerea unei frânghii,
4. CONDUCTE DE REFULARE

lant sau cablu prin secţiunea conductei, de la un capăt la altul. Nu se ridica conducta folosind carlige agatate de
capetele acesteia.
Fabricantul va pune la dispozitia antreprenorului greutăţile aproximative standard ale conductelor şi cuplajelor.

0.2x 0.6x 0.2x


L L L

Figura Error! No text of specified style in document.-5.Ridicarea conductei cu un punct-suport ; b. cu 2 puncte-


suport

Dacă se întâmplă, în timpul manevrării sau instalării conductei, să apară vreo deteriorare de genul: o scobitură,
crăpătură sau fisură, conducta trebuie reparată înainte de a fi instalată. Se va contacta furnizorul pentru inspectarea
deteriorării şi pentru recomandarea metodei de reparare sau depozitare. Se vor vedea precizările de la secţiunea
privind reparaţia conductelor.
Depozitarea conductelor
În general este avantajos să se stocheze conductele pe suporturi plate din lemn pentru introducerea si extragerea
cu usurinta a chingilor de ridicare de jur împrejurul conductelor.
Când conductele se aşează direct pe pământ, este necesar ca suprafaţa de depozitare să fie relativ plată şi liberă
de pietre şi alte materiale care ar putea deteriora conductele. Depozitarea conductelor pe perne din material de
umplutura poate fi de asemenea un mijloc eficient de depozitare pe teren. Toate conductele vor fi fixate cu opritori,
pentru a se preveni rostogolirea la vânturi puternice.
Dacă este necesar să se stivuiască conductele, aceasta este bine să se facă pe suporturi plate din lemn (lăţime
minim 75 mm) la un sfert din deschiderea acestora, folosind pene pentru fixare (a se vedea figura de mai jos). Dacă
este posibil, se va utiliza un grătar de stivuire din transportul original.
Stiva de conducte trebuie să fie stabilă in condiţii de vânturi puternice, suprafaţă de depozitare neuniforma sau alte
forte orizontale. Dacă sunt anticipate vânturi puternice se vor utiliza chingi sau corzi pentru ancorarea conductelor.
Înălţimea maximă de stocare este de aproximativ 3 metri. Stivuirea conductelor cu un diametru mai mare de 1400
mm nu este recomandată. Nu sunt admise umflaturi, zone plate sau alte schimbari ale curburii conductelor datorate
depozitarii necorespunzatoare.

Figura Error! No text of specified style in document.-6.Modalitatea recomandată de depozitare a conductelor

Abaterile maxime ale diametrelor nu trebuie să depăşească valorile din tabelul de mai jos. Umflături, suprafeţe
plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt permise. Depozitarea conductelor în condiţii care nu respectă
aceste recomandări poate conduce la deteriorarea conductelor.

Tabel Error! No text of specified style in document.-13. Deformaţii maxime admise la depozitare

Abaterea maximă admisă


Nr. crt. Clasa de rigiditate
(% din diametru)
1 SN2500 2.5
2 SN5000 2.0
3 SN10000 1.5

Depozitarea garniturilor şi pastelor lubrifiante


Depozitarea mufelor de imbinare trebuie sa se faca avand in vedere caracteristicile elastomerilor. Conditiile de
depozitare vor tine seama de temperatura de depozitare, umiditatea mediului, expunerea la lumina, durata
depozitarii. Inainte de punerea in opera, pe timp friguros (temperaturi sub 5 °C), garniturile elastomerice trebuie
4. CONDUCTE DE REFULARE

aduse la o temperatura de aproximativ 20 °C timp de cateva ore pentru ca acestea sa-si regaseasca elasticitatea
initiala (de exemplu, sa fie inmuiata in apa calda). Elastomerii sunt sensibili la razele ultraviolete si la actiunea
ozonului. De aceea, garniturile elastomerice trebuie sa fie depozitate la adapost de lumina (directa a razelor solare
sau artificiala). Se considera optima utilizarea garniturilor de imbinare intr-un termen de 6 ani dupa fabricarea lor
daca acestea sunt depozitate in conditiile prevazute in standardul ISO 2230 (conditii de depozitare a produselor pe
baza de elastomeri vulcanizati).
De asemenea garniturile vor fi ferite de expunerea la grasimi si uleiuri derivate din petrol, de solventi si alte substante
care le pot ataca. Pasta lubrifianta va fi depozitata corect pentru a nu se deteriora. Recipientii care nu sunt folositi
complet vor fi etansati corect pentru a preveni contaminarea lubrifiantului.

Transportul conductelor
Dacă este necesar transportul conductelor la şantier, cel mai bine este să se folosească la încărcarea camionului,
chiar grătarul de stivuire de la transportul original. Conductele vor fi sprijinite pe suporti din lemn, amplasati la
maximum 4 m (3 m la diametrele ≤ DN 250) cu o rezemare maximă in consola a conductelor de 2 m. Conductele vor
fi sprijinite pentru menţinerea stabilităţii şi pentru a fi separate. Nu trebuie să existe contact între conducte, evitându-
se astfel ca vibraţiile din timpul transportului să determine abraziuni ale conductelor.

Figura Error! No text of specified style in document.-7. Transportul conductelor

Înălţimea maximă a pachetului este aproximativ 2,5 m. Se vor strânge conductele în vehicul in zona punctelor de
sprijin folosind chingi textile – niciodată nu se vor folosi cabluri metalice sau lanţuri fără o mansonare adecvată pentru
protejarea conductelor împotriva abraziunii. De asemenea, deformarea maximă a diametrului nu trebuie să
depăşească valorile din tabelul de mai sus. Umflările, suprafeţele plate sau alte schimbări bruşte ale curburii nu sunt
permise. Transportul conductelor în afara condiţiilor prescrise poate duce la deteriorarea acestora.
Manevrarea conductelor transportate „una in alta”
În cazul transportului pe distanţe lungi, conductele trebuie să fie grupate în serie (conductele de diametru mic în
interiorul conductelor de diametru mare) pentru a reduce costul transportului. Aceste conducte necesită împachetare
specială şi pot solicita proceduri speciale pentru descărcare, manevrare, depozitare şi transport. Procedurile speciale
vor fi furnizate de către producătorul conductelor înainte de transport. Indiferent de situaţie, se vor urmări întotdeauna
următoarele proceduri generale de manevrare:
Se va ridica pachetul în serie folosind cel puţin 2 curele pliabile (a se vedea figura de mai jos). Limitările pentru spaţiul
dintre curele şi poziţiile ridicării vor fi specificate pentru fiecare proiect. Se va verifica dacă chingile de ridicare au
capacitatea suficientă pentru greutatea pachetului. Aceasta poate fi calculată în funcţie de greutăţile aproximative
ale conductelor.
Conductele transportate „una in alta” sunt de obicei, cel mai bine depozitate în ambalajul pentru transport. Stivuirea
acestor pachete nu este recomandată dacă nu este altfel specificat.
Pachetele de conducte ambalate „una in alta” pot fi transportate în siguranţă numai în ambalajul original de transport.
Cerinţele speciale pentru sprijinire, configuraţie şi /sau ancorarea in vehicul vor fi specificate de producător, pentru
fiecare situaţie speciala în parte.

Figura Error! No text of specified style in document.-8.Manevrarea cu două puncte de susţinere

Mutarea pachetului şi scoaterea conductelor din interior se pot face în modul cel mai sigur la o staţie de des-seriere.
În mod obişnuit, aceasta constă în 3 sau 4 furci fixate astfel încât să se potrivească diametrului exterior al celei mai
mari conducte din pachet. Conductele interioare, începând cu mărimea cea mai mică pot fi mutate prin ridicare puţin
4. CONDUCTE DE REFULARE

câte puţin cu un braţ mansonat montat pe motostivuitor, introdus în interiorul conductei care va fi uşor suspendată şi
apoi cu grijă mişcată în afara pachetului fără atingerea celorlalte conducte (a se vedea figura de mai jos). Când
greutatea, lungimea şi/sau limitările echipamentului exclud utilizarea acestei metode, procedurile pentru glisarea
conductelor interioare în afara pachetului vor fi recomandate la fiecare proiect în parte.

Figura Error! No text of specified style in document.-9. Extragerea conductelor cu grinda mansonata montata pe
motostivuitor

Transportul, manipularea si depozitarea conductelor conductelor din PEID


Tuburile se transporta cu mijloace auto adecvate, in care este important ca tuburile sa sprijine pe toata lungimea.
Depozitarea se realizeaza astfel incat sa se evite murdarirea la interior precum si deformari sau deteriorari ale
tuburilor.
Inaltimea maxima admisibila pentru stivele de tuburi din polietilena este de 1 m. Este interzisa tararea tuburilor pe
sol deoarece zgarieturile ce depasesc 5% din grosimea peretelui afecteaza semnificativ rezistenta mecanica a
tubului.
Atat tuburile cu capete lise cat si cele cu mufa si garnitura se protejeaza cu capace de inchidere la capete pentru a
preveni patrunderea impuritatilor pe perioada depozitarii.

Figura Error! No text of specified style in document.-10. Depozitarea tuburilor de polietilena

Tipuri de tuburi fabricate si forma de livrare


Tuburile de polietilena pot fi livrate in trei forme:
• Tuburi livrate in colac cu diametrul intre 16 mm si 90 mm si lungimi de 50 sau 100 m. Sistemul este foarte
avantajos pentru trasee lungi sau accidentate, unde reducerea numarului de imbinari este foarte importanta. Tuburile
in colac sunt ideala si pentru retubarea conductelor deteriorate sau inlocuirea lor;
• Tuburi cu capete netede cu diametre intre 20 si 400 mm, cu lungimi de 5 sau 10 m;
• Tuburi cu capat cu manson si garnitura pentru imbinare.
Pozarea conductelor din PEID
Realizarea patului de pozare
Pozarea conductelor ingropate este prezenta in figura urmatoare. Pentru conductele din polietilena, profilul transeei
este similar celui utilizat la alte materiale. Este foarte importanta realizarea unui pat de egalizare la fundul sapaturii
pe o inaltime minima de 10 cm.
Patul se realizeaza din nisip, pietris sau din beton cu agregate 0-16 mm, dar nu din materiale concasate.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-11. Profil tip transee pentru pozarea conductelor de polietilena

Schimbarea directiei
Traseele cu schimbarea directiei se realizeaza cu urmatoarele elemente:
• Fitinguri injectate (realizate prin turnare intr-o singura bucata);
• Fitinguri electrosudabile;
• Fitinguri realizate din segmente;
• Curbe prefabricate.
Datorita proprietatilor elastice, tuburile de polietilena pot fi direct curbate in teren, cu respectarea razelor de curbura
minima indicate in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-14. Raze minime de curbura - conducte de polietilena

Diametrul Raza de curbura admisibila la


(mm) T=20oC
Dn > 200 mm Minim 50 Dn
100 mm > Dn 200 mm Minim 40 Dn
Dn < 100 mm Minim 20 Dn

In cazul in care temperatura mediului coboara catre 0 oC raza minima admisibila se majoreaza cu un coeficient de
2.5. Acest coeficient scade la 1.75 la o temperatura ambianta de 10 oC.
Traversarea transeei deschisa
In situatia in care conducta trebuie pozata peste o zona de transee deschisa sau de teren instabil este absolut
necesar ca radierul sa fie compactat si eventual intarit cu un liant.
Este de asemenea recomandabil sa se prevada un pinten de beton in zona de intrare a conductei pentru a fi prevenita
forfecarea acesteia.

Figura Error! No text of specified style in document.-34. Traversarea transeei deschisa

Treceri prin beton


4. CONDUCTE DE REFULARE

Trecerea fara protectie a conductelor din polietilena prin ziduri din beton este strict interzisa.
Pentru aceste situatii se prevad fie piese speciale, care sa reziste la tractiune si sunt etanse la apa si la gaze, sau
inglobarea in materiale speciale.
Realizarea retelelor aparente
In cazul conductelor din mase plastice este foarte important sa se tina cont de dilatarea termica liniara, determinata
de diferentele de temperatura intre momentul realizarii traseelor si functionarea sistemului la parametri maximi.
Dilatarea termica la conductele din polietilena este mult mai mare decat la conductele din otel. Alungirea determinata
de dilatarea termica se determina cu relatia urmatoare:
ΔLtot = L x ΔT x α
in care:
ΔLtot – alungirea totala (mm);
L – lungimea conductei (m);
ΔT – diferenta de temperatura (oC);
α – coeficient de dilatare termica, liniara.
Pentru conductele PEHD, coeficientul de dilatare termica liniara este α = 0.2 (mm/m,K).
Montajul cu lire de compensare
Modulul de elasticitate redus al conductelor din polietilena permite absorbirea diferentelor de lungime prin prevederea
unor lire de compensare de-a lungul traseului.
Lungimea tronsonului de compensare este functie de diametrul tubului si de diferenta de lungime absorbita.
Temperatura din interiorul conductei, al treilea factor de influenta, nu se ia de obicei in considerare. Aceasta se
justifica prin faptul ca temperatura la momentul executiei este practic intotdeauna cuprinsa in gama 5 – 25 oC.
In mod firesc, tronsoanele de compensare apar acolo unde sunt schimbari de directii sau ramificatii. In cazul in care
acestea nu pot fi realizate in punctele critice, tronsoanele de compensare se plaseaza in imediata vecinatate, conform
figurii urmatoare.
Determinarea lungimii tronsonului de compensare se realizeaza cu diagrama din figura urmatoare, avand cunoscuti
urmatorii parametri:
• Modificarea totala a lungimii, ΔLtot, in mm;
• Diametrul exterior al conductei din PE, in mm.

Figura Error! No text of specified style in document.-35. Determinarea lungimii tronsonului de compensare la
conducte de PE

Fixarea conductelor
Distanta intre colierele de fixare
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pentru conductele ce transporta fluide cu densitatea mai mica de 1000 kgf/m3, distanta intre colierele de fixare este
prezentata in tabelul urmator. Este de mentionat ca in general colierele de fixare permit deplasarea longitudinala a
conductelor.

Figura Error! No text of specified style in document.-36. Distanta de fixare a colierelor

Tabel Error! No text of specified style in document.-15. Selectarea distantei de fixare a colierelor

Diametrul Distanta L intre coliere in cm, la temperatura T=


exterior
Dn (mm) 20oC 30oC 40oC 50oC 60oC
20 75 70 65 65 60
25 80 75 75 70 65
32 90 90 85 80 75
40 100 100 95 90 85
50 115 110 105 100 95
63 130 125 120 115 105
75 140 135 130 125 115
90 155 150 145 135 130
110 170 165 160 150 140
125 185 175 170 160 150
140 220 200 175 165 155
160 245 210 190 170 160
180 260 230 210 190 170
200 290 250 220 200 180
225 300 260 240 220 200
250 315 280 260 230 220
280 350 310 280 250 230
315 370 320 300 270 250
400 450 390 350 320 280

Pentru conductele pozate vertical, distantele din tabel pot fi majorate cu 30%.
Pentru conductele orizontale, din motive economice si de siguranta sporita, este recomandata sustinerea din loc in
loc la partea inferioara, cu profile metalice in forma de V sau semicirculare. Aceasta procedura se impune atunci
cand avem conducte de diametru redus si temperaturi ridicate de functionare.

Figura Error! No text of specified style in document.-37. Profile pentru sprijinul conductelor

Prinderi glisante
Colierele permit deplasarea axiala a conductelor fara a afecta diametrul exterior al conductei. Deplasarea axiala
poate fi asigurata prin coliere cu patina mobila sau prin coliere cu posibilitatea de miscare a conductei in colier.

Figura Error! No text of specified style in document.-38. Prinderi glisante


4. CONDUCTE DE REFULARE

Prinderi fixe
Colierele de prindere fiind de tipul cu deplasare axial-longitudinala, prinderile fixe se realizeaza cu fitinguri de plastic
de tip manson care limiteaza deplasarea intr-o directie sau in ambele directii.

Figura Error! No text of specified style in document.-39. Prinderi fixe

Colierele si mansoanele prinse pe conducte trebuie sa fie suficient de robuste si bine fixate pentru a prelua fortele
rezultate din dilatarea liniara a conductei.

Montajul cu compensatori
Avand in vedere modulul de elasticitate redus la conductele din polietilena si fortele rezultate din dilatarea termica
sunt relativ mai mici in raport cu conductele de otel. Prin urmare compensatorii utilizati la conductele metalice se pot
utiliza si la conductele de polietilena.

Montajul rigid
In cazul montajelor rigide, toate solicitarile rezultate din variatiile de temperatura se aplica asupra colierelor fixe.
Conducta este solicitata la compresiune sau intindere, fiind blocata in prinderi, dar elasticitatea materialului permite
absorbirea acestor solicitari si se ajunge la o stabilizare in timp.
Prinderile fixe se prevad la extremitatile traseului cand exista aliniamente si la coturi sau teuri. La traseele lungi,
prinderile glisante intermediare limiteaza deformarile conductei.

Amendamente aduse clauzei 18.4 ”Realizarea umpluturilor”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din PVC
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va
efectua în doua etape dupa cum urmeaza:
• etapa (1): umpluturi partiale în straturi de 15-20 cm grosime compactate asa cum s-a specificat anterior,
pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pâna la o înaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare
a tuburilor, lasand descoperite mufele de îmbinare, în vederea efectuarii probei de etanseitate;
• etapa (2): dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, în straturi de 20 - 30
cm grosime bine compactate pâna la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din
Materiale de umplutura
In tabelul urmator se prezinta clasificarea materialelor de umplutura. Umpluturile tip SC1 si SC2 sunt cele mai usor
de folosit si necesita cel mai mic efort de compactare pentru a atinge gradul de compactare cerut.

Tabel Error! No text of specified style in document.-16. Materiale de umplutura


4. CONDUCTE DE REFULARE

Indiferent de tipul materialului de umplutura si daca acesta este sau nu importat, se aplica urmatoarele restrictii:
• se vor respecta limitele date in tabelul de mai jos referitoare la dimensiunea maxima a particulei;
• nu se vor admite bulgari de pamant mai mari decat dublul dimensiunii maxime a particulei;
• nu se admit pamanturi inghetate;
• nu se admit materiale organice;
• nu se admit deseuri (cauciucuri, sticle, resturi metalice, etc).
Dimensiunea maxima a particulei in zona conductei (pana la 300 mm peste generatoarea superioara) este prezentata
in tabelul urmator.

Tabel Error! No text of specified style in document.-17. Dimensiunea maxima a particulei

Umplutura in zona de deasupra a conductei se va realiza din material excavat cu dimensiunea maxima a particulei
de pana la 300 mm cu conditia sa existe o acoperire de minimum 300 mm peste generatoarea de deasupra
conductei.
Pietrisul cu dimensiunea maxima a particulei mai mare de 200 mm nu va fi aruncat de la o inaltime mai mare de 2 m
peste stratul de 300 mm de deasupra generatoarei superioare a conductei.

Realizarea umpluturii in functie de tipul 1 si tipul 2 de instalare


Tipul 1 de instalare
Dupa realizarea se realizeaza umplutura din zona conductei (pana la 300 mm peste generatoarea superioara a
conductei) folosind material selectat si compactat la gradul de compactare prevazut in proiect.
Nota: pentru aplicatii de joasa presiune PN < 1 bar fara incarcari din trafic nu este necesar sa se compacteze stratul
de 300 mm deasupra generatoarei superioare.

Figura Error! No text of specified style in document.-40. Tipul 1 de instalare

Tipul 2 de instalare
Acest tip de instalare se realizeaza astfel:
• se realizeaza patul de pozare respectand cerintele specifice;
• Se realizeaza umplutura pana la inaltimea de 60% din diametrul conductei folosind material selectat si
compactat corespunzator gradului de compactare prevazut in proiect;
• se realizeaza umplutura de la inaltimea de 60% din diametrul conductei pana la
300 mm peste generatoarea superioara a conductei cu material compactat pentru a obtine un modul de deformatie
de min.1,4 MPa.
Nota: tipul 2 de instalare nu este eficient pentru conducte de diametru mic si nu se va folosi pentru conductele
ingropate sub drumuri cu trafic greu.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-41. Tipul 2 de instalare

Realizarea umpluturii pentru conducte incrucisate


Cand conducta noua a fost asezata, se va pune material de umplere SC1 sau SC2 in sant si se va compacta la min.
90% SPD de jur-imprejurul conductelor, plus 300 mm desupra generatoarei superioare a conductei superioare.
Aceasta umplutura trebuie sa se intinda pe o distanta de cel putin doua diametre in fiecare parte a santului (a se
vedea figura urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-12. Vedere de sus a umpluturii la incrucisari de conducte

Compactarea umpluturii in jurul conductei


Se recomanda compactarea materialului de umplutura imediat dupa mufarea conductelor pentru a preveni flotarea
acestora datorita precipitatiilor dar si dilatarea termica datorata diferentelor de temperatura intre noapte si zi.
Flotarea conductelor poate deteriora conductele si necesita costuri de reinstalare suplimentare. Dilatatia si contractia
termica pot cauza pierderi de etanseitate.
Materialul de umplutura de sub vutele conductei se va asterne si compacta cu atentie (a se vedea figurile urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-42. Material de umplutura sub vutele conductei, asezat corect

Figura Error! No text of specified style in document.-43. Material de umplutura sub vutele conductei, asezat
incorect

Grosimea, precum si forta de compactare a fiecarui strat care se compacteaza vor fi controlate.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Asternerea materialului de umplutura se va face in straturi de 100 mm pana la


300 mm in functie de tipul materialului de umplutura si de metoda de compactare. Pietrisul sau piatra sparta se pot
asterne in straturi cu o grosime de 300 mm deoarece acestea se compacteaza relativ usor.
Pamanturile cu granulatie mai fina sunt mai greu de compactat si deci se vor asterne in straturi mai subtiri.
Atingerea gradului de compactare este foarte importanta deoarece astfel conducta va lucra in mod corespunzator cu
materialul de umplutura.
Materialele de umplutura tip SC1 si SC2 sunt relativ usor de folosit si foarte indicate.Aceste pamanturi au o
sensibilitate scazuta la umezeala. Compactarea acestora se poate face usor folosind o placa vibratoare; ele se pot
asterne in straturi de 200 ÷ 300 mm. Pentru a evita migrarea particulelor fine si implicit pierderea suportului pentru
conducta, ocazional se poate folosi un strat de geotextil.
Tipul de pamanturi SC3 este acceptat ca si material de umplutura si este foarte des intalnit. Multe pamanturi naturale
in care sunt instalate conductele apartin acestui tip si de aceea pamantul excavat poate fi direct refolosit ca material
de umplutura. Se va avea grija ca aceste pamanturi sa nu fie sensibile la umezire. Caracteristicile tipurilor SC3 sunt
deseori dictate de caracteristicile partilor lor fine. Controlul umiditatii acestora este important pentru atingerea
gradului de compactare necesar. Compactarea acestor tipuri se poate realiza folosind un compactor de impact iar
grosimea stratului de asternere va fi de 100 pana la 200 mm.
Tipurile SC4 pot fi folosite drept material de umplutura in zona conductei numai cu respectarea urmatoarelor
prevederi:
• umiditatea acestora trebuie controlata in timpul asezarii si compactarii lor;
• nu se vor folosi in cazurile unor pamanturi de fundare instabile sau cu apa in transee;
• atingerea gradului de compactare cerut se poate face cu foarte multa energie si trebuie luate in calcul
limitarile practice ale gradului maxim de compactare care poate fi atins si implicit ale rigiditatii finale a materialului de
umplutura;
• materialul se va asterne in straturi de la 100 mm la 150 mm si se va compacta cu compactorul pneumatic;
• verificarea gradului de compactare atins se va face periodic pentru a se vedea daca s-a atins gradul de
compactare cerut in proiect.
Umiditatea optima va ajuta foarte mult la atingerea gradului de compactare a materialelor fine.
Dupa ce umplutura trece de mijlocul conductei, compactarea se va realiza incepand de la marginea transeei catre
conducta. Este posibil ca, in cazul folosirii unui material de umplutura greu de compactat si pentru realizarea unui
grad ridicat de compactare, efortul de compactare sa conduca la o ovalizare a conductei care nu trebuie sa
depaseasca 1,5% din diametrul conductei.
Daca ovalizarea verticala depaseste aceasta valoare trebuie utilizata o conducta cu rigiditate mai mare.

Tabel Error! No text of specified style in document.-18. Recomandari pentru compactarea materialului de umplutura
in zona conductei

Recomandari pentru compactarea diferitelor materiale de umplutura


Adancimile minime si maxime permise de instalare vor fi functie de alegerea si compactarea umpluturii din zona
conductei.
Cu cat este mai slab pamantul, cu atat va fi mai adanc instalata conducta pentru a se limita ovalizarea.
Pentru evaluarea gradului de umiditate atat in situ cat si a pamanturilor de umplutura, se va tine cont de influenta
anotimpurilor.
Valoarea de compactare recomandata pentru obtinerea valorii de modul a pamantului va fi considerata ca valoare
minimala iar densitatile din teren vor fi mai mari decat cerintele.
Masurarea cresterii diametrului vertical al conductei este o metoda rezonabila de masurare a efortului de compactare
folosita in timpul instalarii - si o buna masura de "calibrare". Daca materialul de umplutura a fost bine asezat si
compactat in zona conductei o buna metoda de evaluare a compactarii este masurarea diametrului vertical atunci
cand umplutura a ajuns la partea de sus a conductei (sau in orice faza daca se controleaza atent). Totusi, cand se
vor folosi eforturi mari de compactare, pot rezulta cresteri mari ale diametrelor verticale. Daca se intampla acest
lucru, se va solicita asistenta din partea furnizorului de conducte si nu se va continua instalarea folosind metoda care
a dus la cresterea excesiva a diametrului vertical.
Materialele de umplutura din zona conductei trebuie plasate si compactate in straturi uniforme pe ambele parti ale
conductei.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pentru zona de vuta se va incepe cu asezarea si compactarea umpluturii de sub conducta si se va continua prin
departarea de aceasta. La umplerea laterala, compactarea da cele mai bune rezultate de regula, daca umplutura
este compactata mai intai la peretele santului progresand catre conducta. De regula numarul de "treceri" sau
interventiile repetate ale masinilor de compactat (cu o viteza constanta de miscare) vor creste gradul de compactare.
O buna modalitate de a determina o metoda satisfacatoare de compactare consta in masurarea compactarii functie
de numarul de treceri al unui utilaj de compactare.
Se va utiliza numarul trecerilor si alte criterii cum ar fi gradul de umiditate si ovalizarea verticala ca mijloc de control
al lucrarilor de instalare.
Daca se schimba echipamentul de compactare se poate modifica numarul de treceri necesar obtinerii unei anumite
compactari. Vibratoarele cu talpa mai grea si mai lata taseaza de regula mai adanc si mai mult decat cele usoare si
mai inguste.
Compactarea deasupra conductei se va executa numai daca exista suficient material pentru a nu deteriora conducta.
Un strat de minim 150 mm este suficient cand se foloseste un compactor manual cu placa vibratoare; cu toate
acestea se recomanda o grosime a stratului de umplutura de 300 mm cand se foloseste un compactor de impact
(mai).
Materialul de umplutura cu granulatie fina se compacteaza cel mai usor atunci cand materialul are un grad de
umiditate optim. Daca la umplere se atinge limita superioara a conductei ar trebui sa se continuie compactarea din
zona peretilor laterali ai transeei progresand inspre conducta.
Se recomanda ca plasarea si compactarea umpluturii in zona conductei sa se faca in asa fel incat sa se obtina o
usoara ovalizare verticala a conductei. Totusi ovalizarea verticala initiala nu trebuie sa depaseasca 1,5% din
diametrul conductei masurat cand materialul de umplutura ajunge la creasta conductei. Ovalizarea initiala astfel
obtinuta depinde de efortul de compactare.
Materialul de umplutura trebuie turnat in straturi uniforme in ambele laturi ale conductei si compactat cu grija.
Inaltimea stratului, materialul si aparatul de compactat trebuie stabilite in functie de natura fiecarei lucrari. Inaltimea
stratului si numarul de treceri sunt date in tabelul urmator. In functie de calitatea pamantului aceste valori pot fi
depasite sau se incadreaza in valoarea limita. Valori exacte nu se pot obtine decat dupa o proba de compactare.
In zona umpluturii laterale trebuie compactat doar cu utilaje de mana sau cu aparate usoare de compactat. Latimile
de transee date in DIN EN 1610 in tabelele 1 si 2 sunt valori minime care trebuie marite in functie de marimea
compactorului utilizat. In cazuri speciale, ex. ingustari ale zonelor de umplere care nu permit o compactare suficienta
a umpluturii sau daca nu este disponibil un material adecvat pentru zona conductei aceasta poate fi infasurata cu
material legat hidraulic (ex. nisip stabilizat, beton etc).
Trebuie evitate prin metode specifice migrari pe orizontala sau verticala.
Grosimea acoperirii deasupra conductei trebuie sa fie de regula de 300 mm, insa minim 150 mm peste creasta
conductei respectiv 100 mm peste mufa conductei. In aceasta zona compactarea trebuie efectuata doar cu
compactoare manuale sau cu alte compactoare usoare adecvate.

Tabel Error! No text of specified style in document.-19. Compactarea pamantului, inaltimi de straturi si numar de
treceri
4. CONDUCTE DE REFULARE

Compactarea pamantului deasupra conductei

Tipul 1 de instalare necesita ca umplutura sa se compacteze pana la 300 mm deasupra generatoarei superioare a
conductei.
Tabelul urmator prezinta grosimea minima de acoperire in functie de tipul de compactor folosit.
Se va evita compactarea excesiva care poate cauza deformari sau aplatizari ale conductei.

Tabel Error! No text of specified style in document.-20. Grosimea minima de acoperire pentru compactarea deasupra
conductei

Ovalizarea conductelor
Masurarea ovalizarii conductei instalate este un bun indicator al calitatii lucrarii.
Ovalizarea verticala initiala dupa instalare este mai mica de 2% in cele mai multe cazuri. O valoare care depaseste
acest procent indica faptul ca instalarea nu a fost perfecta si ca trebuie imbunatatita pentru urmatoarele conducte
(compactare mai buna a materialului din zona conductei sau material de umplutura cu granulatie mai mare sau
cresterea latimii transeei, etc.).
Tabelul de mai jos prezinta ovalizarea initiala maxim admisa. Se recomanda sa se verifice ovalizarea conductei
imediat dupa instalare pentru a se corecta permanent calitatea procedeului.

Tabel Error! No text of specified style in document.-21. Ovalizarea verticala initiala admisibila

Ovalizarea initiala
[% din diametru]
Diametre mari, DN≥300 mm 3.0
Diametre mici, DN≤250 mm 2.5

Realizarea umpluturilor aferente transeelor pentru pozarea conductelor realizate din PEHD
Acoperirea conductelor din polietilena se realizeaza cu nisip, pietris sau beton dar nu cu materiale concasate.
Umplerea se poate realiza si cu material din sapatura daca acesta este corespunzator. Se mai recomanda:
• Compactarea obligatorie;
• In zonele de pozare cu panta accentuata se prevad baraje din beton care eventual au si sisteme de drenaj.

Figura Error! No text of specified style in document.-44. Profil tip transee pentru pozarea conductelor de polietilena
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pentru avertizarea traseului conductei de apa din polietilena, montata subteran, se va prevedea montarea ( la cca
50 cm deasupra generatoarei superioare a tubului de PEID ) a unei benzi din polietilena de culoare albastra avand
latimea de minim 100 mm, grosime minim 0,15mm.
Banda de polietilena trebuie sa detina urmatoarele calitati :
Culoarea albastra – rezistenta la temperaturi extreme (ridicate si scazute ) si la umiditate ;
Inscriptionarea cu textul „Atentie conducta apa PEID”, inscrisul sa fie sigilat cu film transparent, rezistent la zgarieturi,
permanent lizibil, chiar in soluri agresive .
Banda din polietilena va fi insotita de 2 fire metalice, din otel inoxidabil (Ǿ 0.5 mm) prinse solitar prin intermediul unei
folii adezive de PE. Firele metalice vor avea forma ondulata si vor permite o elongatie de 25 % inainte de rupere.Firele
metalice se vor conecta la partile metalice ale traseului conductei (hidranti, robinete, etc) cu conectori de tip ondulat.
Amendamente aduse clauzei 18.5 ”Imbinari la conductele din plastic”
Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Sudarea cap la cap
Sudarea cap la cap este o imbinare fixa, realizata prin incalzirea capetelor conductei si punerea in contact sub
presiune. Parametrii de sudura – temperatura, presiune, durata – sunt riguros determinati, operatiunea realizandu-
se cu masini speciale de catre personal calificat.
Sudarea cap la cap se bazeaza pe fenomenul de polifuziune si nu depinde de tipul de material (PE80 sau PE100).
Sudabilitate depinde de un al indicator – indicele de curgere la topire – care la cele doua materiale este aproximativ
acelasi.
Sudarea cap la cap este utilizata in principal pentru realizarea tronsoanelor cu lungimi mari si pentru camasuirea (re-
lining) conductelor vechi.
Sudarea cap la cap necesita atat echipamente cat si personal calificat corespunzator.

Figura Error! No text of specified style in document.-45. Imbinare prin sudare cap la cap

Imbinarea prin electrofuziune


Procedeul este o imbinare tip manson cu diferenta ca elementul incalzitor se afla introdus in fiting, sub forma unui fir
metalic spiralat, care pus in contact cu o sursa electrica degaja caldura necesara sudarii celor doua elemente puse
in contact.
Procedeul permite o mare usurinta de realizare a diverselor montaje practice, prin gama larga tipo-dimensionala
pusa la dispozitie de fabricanti. Uneltele si masina de sudat nu prezinta o mare complexitate, dar personalul trebuie
sa fie calificat si extrem de riguros in respectarea indicatiilor date de fabricanti.
Procedeul este influentat de indicele de curgere la topire – MFI. Un alt factor foarte important il constituie modul de
pregatire a suprafetelor ce urmeaza a fi sudate.

Figura Error! No text of specified style in document.-46. Elemente necesare pentru imbinarea prin electrofuziune

Imbinare cu flanse a conductelor din PEID


Imbinarea cu flanse permite nu doar racordul tuburilor din PEID, dar si racordul la alte materiale – otel, fonta etc.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pe capatul neted al conductei se sudeaza cap la cap o piesa speciala – adaptorul de flanse, pe care se face
etansarea si sprijinul flansei.

Figura Error! No text of specified style in document.-47. Imbinare cu flanse

Amendamente aduse clauzei 18.7 ”Imbinari cu mufa”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
Imbinari cu mufa la conducte din PVC
Imbinarile conductelor din PVC se realizeaza cu ajutorul mufelor si inelelor de etansare.
Mufele tuburilor se vor aseza in sens contrar sensului de curgere a apei.
Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15º. Daca din montaj este necesara scurtarea unui
tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza cu un fierastrau cu pasul dintelui d = 2-3 mm. Capatul debitat se
teseste cu ajutorul pilei, respectandu-se urmatoarele dimensiuni:

D[mm] B[mm]
200 17
315 29 b
400 37 15°
500 46

Tub PVC

Figura Error! No text of specified style in document.-48. Caracteristici tehnice taiere conducta PVC

La capatul tubului, lungimea de introducere in mufa respecta valorile precizate de furnizorul tuburilor.
Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi curatati cu atentie, dupa care garnitura de cauciuc se
introduce in canelura mufei. Prin umezirea garniturii se usureaza asezarea in canelura.
Se unge cu un strat subtire de sapun capatul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capatul tubului pregatit se introduce pana la semn in mufa cu garnitura (tuburile trebuie sa fie coaxiale). Pentru
diametre ale tubului de 200-500 mm se foloseste dispozitivul de imbinare (cricul cu parghie) prezentat in figura de
mai jos.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-49. Dispozitiv de imbinare – cric cu parghie

Imbinari cu mufa la conducte din


Imbinarea conductelor din se poate face atat prin cuplaje de tip manson dublu cat si prin cuplaje de tip manson cu
garnitura de cauciuc EPDM pe toata latimea lor.
Imbinarea cu cuplaje de tip mufa
Procedura de îmbinarea cu cuplaje de tip mufa constă din următorii paşi:
Pasul 1: Patul de pozare
Patul de pozare trebuie sa fie excavat in zona fiecarei mufe pentru ca conducta sa rezeme continuu pe generatoarea
inferioara si nu pe mufe. Dupa mufare zona mufei va fi completata si compactata cu atentie.
Pasul 2: Curăţarea mufei
Se vor curăţa cu atenţie nişele mufei şi inelele de garnitură pentru a nu fi murdare sau pentru a nu prezenta urme de
ulei (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-50.Curăţarea cuplajului

Pasul 3: Montarea garniturilor


Se va introduce garnitura în nişă lăsând bucle (în mod obişnuit 2 până la 4) din cauciuc ieşite în afara nişei. Nu se
va folosi niciun fel de lubrifiant în nişă sau pe garnitură în acest stadiu de asamblare. Pentru a uşura poziţionarea şi
introducerea garniturilor, se recomandă umezirea garniturii şi nişei cu apă (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-51.Montarea garniturilor

Cu o presiune uniformă, se va împinge fiecare bucla de cauciuc a garniturii în nişa mufei. Când este montată complet
(toate buclele au fost introduse in santul mufei), se va aranja cu grijă fiecare portiune de garnitură pentru a distribui
uniform comprimarea de-a lungul acesteia. Utilizarea unui ciocan de cauciuc va fi utilă pentru montarea garniturii de
etansare pentru conducte cu diametre mari.

Pasul 4: Lubrifierea garniturilor


Folosind o cârpă curată, se aplică o peliculă fină de lubrifiant garniturilor din cauciuc (a se vedea figura de mai jos).

Figura Error! No text of specified style in document.-52. Ungerea garniturilor

Cantitatile de lubrifiant necesare pentru ungerea garniturilor îmbinărilor, sunt:


• pentru DN600: 0.10 kg/îmbinare;
4. CONDUCTE DE REFULARE

• pentru DN1000: 0.15 kg/îmbinare;


• pentru DN1600: 0.30 kg/îmbinare;
• pentru DN2400: 0.50 kg/îmbinare.
Pasul 5: Curăţarea şi lubrifierea capetelor de imbinare ale conductelor
Se vor curăţa cu atentie capetele conductelor pentru îndepărtarea murdăriei, pietrişului, grăsimilor, etc. Folosind o
cârpă curată, se va aplica o peliculă fină de lubrifiant la capatul de imbinare incepand de la capatul conductei catre
marcajul circumferential de control.După ungere, se va avea grijă să se ţină mufa si capatul de imbinare curate (a se
vedea figura de mai jos).
Atenţie! Este foarte important să se folosească doar lubrifiantul recomadat de către producătorul conductei.
Producătorul furnizează suficient lubrifiant odată cu fiecare livrare de cuplaje. Dacă dintr-un motiv anume cantitatea
de lubrifiant s-a terminat, se va contacta furnizorul pentru alimentare suplimentară sau pentru recomandarea unor
lubrifianţi alternativi. Niciodată nu se vor utiliza lubrifianţi pe bază de petrol.

Figura Error! No text of specified style in document.-53. Curăţarea capetelor conductelor

Mufarea
Daca mufa nu este deja montata pe conducta de canalizare, aceasta va fi mufata intr-un loc curat si uscat inainte de
cuplarea conductelor folosind un colier metalic sau chinga textila montate pe conducta la o distanta de 1 la 2 m de
capatul de imbinare pe care va fi montata mufa.
Capatul de imbinare va fi suspendat la cel putin 100 mm deasupra pamantului pentru a-l feri de murdarire. Se va
petrece usor mufa pe capatul de imbinare si se va amplasa o grinda de lemn cu sectiunea de 100 x 50 mm transversal
pe mufa. Se vor folosi 2 tirfoare montate intre capetele grinzii din lemn si colierul metalic pentru a trage mufa pe
conducta pana la marcajul circumferential de control sau/si pana cand capatul de imbinare atinge garnitura centrala
de montaj (a se vedea figura de mai jos). Conductele se mufeaza respectand succesiunea de etape de la 6 la 8 din
continuare.

Figura Error! No text of specified style in document.-54. Cuplarea unei mufe pe conducta

Pasul 6 Pozarea conductelor


Conducta cu mufa montata la un capat este amplasata pe patul de pozare. In zona mufei patul de pozare va fi usor
excavat pentru a asigura conductei un reazem continuu.

Pasul 7 Fixarea colierelor


Primul colier (chinga textila) va fi fixat pe tronsonul de conducta, iar cel de-al doilea colier sau chinga textila va fi fixat
pe urmatorul tronson de mufat (a se vedea figura de mai jos).
Nota: in zona de aplicare a colierului metalic, conducta va fi protejata (de exemplu cu folie de cauciuc) pentru a
preveni deteriorarea acesteia si a asigura o forta de frecare mare intre colier si conducta.

Figura Error! No text of specified style in document.-55. Mufarea conductelor folosind coliere metalice
4. CONDUCTE DE REFULARE

Pasul 8 Mufarea
Se folosesc doua tirfoare amplasate diametral opus pe conducta pentru a mufa cele doua tronsoane. Conducta este
impinsa in mufa pana cand atinge garnitura de blocaj. Colierul metalic va fi montat apoi pe urmatorul tronson de
mufat.
Conductele pot fi mufate si cu ajutorul cupei excavatorului, prin impingere. Capetele conductei trebuie insa protejate
impotriva deteriorarilor.
Forta de impingere (tone) = [DN (mm) / 1000] x 2

Figura Error! No text of specified style in document.-56. Mufarea conductelor folosind cupa excavatorului sau
ranga

Deviatia unghiulara a mufelor din


Deformarea unghiulară maximă la fiecare îmbinare cu cuplaj nu trebuie să depăşească valorile date în tabelele de
mai jos. Valorile pot fi folosite la schimbari usoare de directie.
Conductele vor fi îmbinate coaxial şi apoi vor fi usor deviate unghiular conform cerinţelor (a se vedea figura de mai
jos pentru definirea termenilor).

Tabel Error! No text of specified style in document.-22. Deviatia unghiulară maxima la îmbinarea cu mufa

Diametru nominal Presiunea (PN) în bari


al conductei Până la 16 20 25 32
(mm) Unghiuri nominale ale curburii
DN≤500 3.0 2.5 2.0 1.5
500<DN≤900 2.0 1.5 1.3 1.0
900<DN≤1800 1.0 0.8 0.5 0.5
1800>DN 0.5 N/A N/A N/A

Tabel Error! No text of specified style in document.-23. Devierea maxima (masurata la capatul conductei fata de linia
centrica de aliniament şi raza de curbură

Deviaţia nominală
Raza nominală a curburii (mm)
Unghiul (mm)
abaterii (grade) Lungimea conductei Lungimea conductei
3m 6m 12m 3m 6m 12m
3.0 157 314 628 57 115 229
2.5 136 261 523 69 137 275
2.0 105 209 419 86 172 344
1.5 78 157 313 114 228 456
1.3 65 120 240 132 265 529
1.0 52 105 209 172 344 688
0.8 39 78 156 215 430 860
0.5 26 52 104 344 688 1376

Notă: Cele de mai sus au doar scop informativ. Lungimea minimă acceptabilă a tronsoanelor de conducta este
funcţie de presiunea nominală, tipul de umplutura şi compactare si nu va fi in niciun caz mai mica de 3 m.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Figura Error! No text of specified style in document.-57. Deviatia unghiulara in mufele de

Mufele cu deviatie unghiulara sunt stabilizate cu ajutorul rigiditatii terenului de umplutura din vecinatatea conductei
si a acestora. Pentru conductele de presiune (PN > 1), umplutura in zona mufelor cu deviatie unghiulara va fi de
minimum 90% standard Proctor.
Mufele cu deviatie unghiulara verticala la care forta de impingere actioneaza in sus vor fi ingropate la o adancime
minima de 1,2 m pentru presiuni de 16 bari sau mai mari.
Mufe pentru canalizare
In general, mufele pentru canalizare vin echipate cu garniturile deja montate. In acest caz pasii de de mai sus privind
curatarea santului garniturii si instalarea acesteia nu mai sunt necesari si se vor aplica celelalte instructiuni privind
mufarea.
Dezaxarea conductelor
Dezaxarea maxim admisibila a doua tronsoane adiacente de conducta este de maximum 5 mm (a se vedea figura
de mai jos). Se recomanda ca dezaxarea sa fie masurata in special in zona masivelor de ancoraj, caminelor de vane
si a structurilor similare dar si la capatul liniei sau in zonele reparate.

Figura Error! No text of specified style in document.-58. Dezaxarea conductelor

Imbinari blocate
Imbinarea blocata este compusa dintr-o mufa tip clopot dublu cu garnituri de cauciuc si bare de blocare pentru
transferul axial al sarcinii de la un tronson de conducta la altul.
Mufa tip clopot are pe fiecare parte o garnitura standard din cauciuc si un sistem bara-canal, prin care este transmisa
forta axiala printr-un efort de comprimare si forfecare.Capatul liber al conductei pentru imbinarile blocate are de
asemenea un canal corespunzator barei de blocare.

Figura Error! No text of specified style in document.-59. Imbinare blocata

Imbinarea este asamblata folosindu-se un procedeu similar cu cel de la cuplarea standard , cu exceptia faptului ca
nu exista o garnitura de blocare. Se vor urma fazele 1 ÷ 6 de mai sus. La faza 7 conducta este trasa in pozitie pana
cand canalul din conducta este vizibil prin deschiderea din cuplaj. Bara de blocare este impinsa in pozitie prin batere
cu un ciocan.

Amendamente aduse clauzei 18.8 ”Imbinari cu flansa”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Imbinarea cu flanse a conductelr din


Flanse simple confectionate din
Flansele din trebuie imbinate dupa urmatorul procedeu: (a se vedea figura de mai jos)
• Se curata bine fata flansei si canalul pentru garnitura „O”-ring;
• Se verifica ca garnitura de etansare sa fie curata si fara defecte;
• Se pune garnitura de etansare in canal;
• Se aliniaza flansele ce trebuie cuplate;
• Se introduc suruburile, saibele si piulitele. Toate piesele metalice trebuie sa fie curate si unse pentru a evita
strangerea incorecta. La toate flansele din se vor folosi saibe.
4. CONDUCTE DE REFULARE

• Se strang toate suruburile cu o cheie dinamometrica la 35 Nm, [20 Nm pentru diametrele mai mici sau egale
cu DN 250], urmand secventele de strangere a suruburilor ca la flansa standard;
• Se repeta acest procedeu crescand momentul de strangere la 70 Nm, [35 Nm pentru diametrele mici] sau
pana cand flansele se ating pe muchiile interioare. Nu se va depasi acest moment de strangere intrucat acest lucru
poate cauza defecte permanente flanselor ;
• Se verifica strangerea suruburilor dupa o ora si daca este nevoie se corecteaza la
70 Nm (35 Nm pentru diametrele mici).

Figura Error! No text of specified style in document.-60. Imbinare cu flanse

Nota: Cand se cupleaza doua flanse din cu garnitura "O"-ring, numai una dintre flanse va avea pe fata canal de
garnitura.
Amendamente aduse clauzei 18.12 ”Protectia conductelor”
Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Protectia conductelor din PEID


Variatiile de temperatura
In cazul conductelor din mase plastice este obligatoriu sa se tina cont de expansiunea termica ce se produce odata
cu cresterea temperaturii. Este recomandabil a se evita pe cat posibil expunerea directa la razele solare.
Protectia termica
Conductele de polietilena trebuie protejate contra radiatiilor calorice emise de conductele paralele / perpendiculare
sau alte surse din proximitate lor. Este complet interzis contactul cu obiecte calde sau care contin solventi.
Subtraversari in tub de protectie
In zonele greu accesibile (trasee lungi sub garaje, arbori, ziduri de sprijin etc) conductele de apa sub presiune din
PE se pozeaza la interiorul unui tub de protectie din otel.

Figura Error! No text of specified style in document.-61. Pozarea in tub de protectie a conductelor de polietilena

Amendamente aduse la ”Conectarea conductelor”


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.

Executia gurilor de scurgere.


Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701/82. Executia gurilor de scurgere
se va face concomitent cu executia colectoarelor.
Gurile de scurgere vor fi de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din:
• gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272/80
• corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)
• beton simplu B100, beton de egalizare B50.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere în parte si consta în:
• verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si
mentinute astfel timp de cel putin 24 h; apoi, gura de scurgere, inclusiv racordul se umplu din nou cu apa, pâna la
nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu
mai mult de 4 cm;
• verificarea legarii racordului la canalizare se face turnând apa în gura de scurgere si urmarind scurgerea
apei la canal.

Tipuri de imbinari suplimentare a conductelor


Nota: In cazul in care normativele si standardele folosite nu vor mai fi in vigoare se va folosi ultima varianta a acestora.
• Imbinare laminata
Acest tip de imbinare se face din tesaturi din fibra de sticla impregnate cu rasina poliesterica. Este nevoie de un
model special, conditii de curatenie, control si personal calificat si specializat. Cand se cere acest tip de imbinare, se
vor pune la dispozitie instructiuni speciale (a se vedea figura urmatoare).

Figura Error! No text of specified style in document.-62. Imbinare laminata

• Cuplaje flexibile din otel (Straub, Tee-Kay, Arpol etc – a se vedea figura de mai jos).
La imbinarea conductelor cu alte materiale cu diametre exterioare diferite, una dintre metodele preferate de cuplare
este aceea cu cuplaje flexibile din otel. Cuplajele constau dintr-o carcasa metalica cu un manson interior de etansare
din cauciuc. Acestea mai pot fi folosite pentru a imbina doua sectiuni de conducta din , de exemplu la o reparatie
sau pentru o inchidere.
Sunt disponibile trei categorii:
• Carcasa din otel protejat (vopsit)
• Carcasa din otel inoxidabil
• Carcasa din otel galvanizat

Figura Error! No text of specified style in document.-63. Cuplaje flexibile din otel Figura Error! No
text of specified style in document.-64. Cuplaje mecanice rigide

Controlarea fortei de strangere a cuplajelor flexibile din otel este importanta. Nu se va supra-strange deoarece acest
lucru poate supratensiona suruburile sau teava. Se vor urma instructiunile de asamblare recomandate de fabricantul
cuplajului si se vor respecta limitele cu privire la forta de strangere recomandate de furnizor.
Cuplaje mecanice din otel (Viking Johnson, Helden, Keamflex etc – a se vedea figura de mai jos)
Cuplajele mecanice au fost folosite cu succes pentru a uni conducte din materiale si diametre diferite si pentru
adaptarea la iesirile cu flanse. Exista o gama larga de modele ale acestor cuplaje, ca dimesiuni si numar de suruburi
si tipuri de garnitura. Adesea rezulta insa o forta de strangere mai mare decat este necesar pentru a se obtine
etansarea celor doua conducte.
In consecinta, nu se poate recomanda utilizarea generala a cuplajelor mecanice cu conductele . Daca se foloseste
un cuplaj mecanic pentru a se lega o conducta din de o conducta din alt material, atunci trebuie folosite numai
cuplajele mecanice cu un sistem dual independent de suruburi (a se vedea figura de mai sus). Acestea permit
strangerea independenta pe partea , care cere in mod special o forta mai mica de strangere decat cea recomandata
de fabricantul de cuplaje.
Este recomandabila consultarea furnizorului local de conducte din cand se intentioneaza folosirea cuplajelor
mecanice intr-un proiect. Este necesara furnizarea unor informatii referitoare la modelul specific (marca si modelul).
4. CONDUCTE DE REFULARE

Furnizorul de teava poate recomanda in ce conditii, daca exista si ar putea fi potrivit acest model pentru utilizarea
cu conductele din

Tipuri de imbinari suplimentare a conductelor realizate din PEID


Imbinare cu manson si garnitura
Mansonul este un element prefabricat si sudat in uzina cap la cap pe capatul conductei. Celalalt capat al conductei
(neted) este sanfrenat si marcat la adancimea de patrundere. Mansonul are la interior o garnitura de etansare din
EPDM si un inel conic de fixare.
Acest tip de imbinare are avantajul eliminarii sudurii si este disponibil in domeniul de presiuni Pn 12 – Pn 16.

Figura Error! No text of specified style in document.-65. Imbinare cu manson si garnitura


Imbinarea cu piese de compresiune
Aceasta imbinare este demontabila si se realizeaza cu ajutorul unor piese speciale care realizeaza etansarea prin
strangere si compresiune a unei garnituri pe conducta. Piesele prin compresiune sunt disponibile intr-un domeniu
larg de dimensiuni (Dn 16 mm – Dn 110 mm) si forme (cot, teu, mufa, reductii etc). Avantajul deosebit este eliminarea
oricarui dispozitiv de sudura si rapiditatea imbinarii.
Exista de asemenea si piese de imbinare prin strangere care permit racordarea conductelor din materiale diferite
(plastic / metal) cu diametre exterioare usor diferentiate.

Sudura cu manson (prin mufare)


Procedeul se bazeaza pe polifuziune, elementele de sudat fiind incalzite la temperatura corespunzatoare si apoi
introduse unul in altul pentru realizarea contactului. Elementele incalzitoare sunt de tip mama / tata si sunt disponibile
atat in echipamente manuale cat si in echiparea masinilor specializate.
Acest procedeu de imbinare este recomandat pentru diametre mai mari de Dn 75 mm.
Personalul necesita o calificare speciala.
4. CONDUCTE DE REFULARE

INSTALATII HIDRAULICE

Vane şi stăvilare – Cerinţe generale


Vanele vor fi proiectate să satisfacă condiţiile operaţionale şi de mediu aşa cum se specifică în Specificaţiile Tehnice
Particulare. Acelea care se vor folosi în apă, gaz, aer, sau sistemele de ulei, se vor folosi aşa cum se specifică în
mod detaliat pentru aplicaţie. Numai dacă nu se specifică altfel, vanele vor fi furnizate să se potrivească presiunii
maxime de lucru, incluzând toate vârfurile de presiune.
Vanele metalice ce se montează în instalaţii vor respecta prevederile SR EN 558-1.
Vanele şi stăvilarele vor fi complete, cu flanşe de montaj, conform SR EN ISO 5211.
Numai dacă nu se specifică, altfel toate vanele vor avea flanşe duble la nivelul standardelor PN 16.
Toate vanele, tijele şi roţile de manevră vor fi poziţionate într-un mod care să permită accesul cu uşurinţă al
personalului de operare. Va fi posibilă îndepărtarea, înlocuirea sau recondiţionarea scaunelor, garniturilor, etc. care
vor fi accesibile fără îndepărtarea vanei de la conducte sau în cazul vanelor care funcţionează electric, fără
îndepărtarea servomotorului de acţionare.
Tijele de extindere vor fi furnizate oriunde este necesar să se realizeze cerinţele de operare specifice.
Vanele instalate în încăperi subterane, unde accesul la o roată de manevră nu se poate practica, vor fi acţionate cu
ajutorul tijelor de extensie şi /sau chei specifice.
Mecanismele de comandă ale tuturor vanelor şi stăvilarelor vor fi realizate încât să poată fi deschise şi închise de un
singur om raportat la o presiune cu 15% mai mare decât valoarea de operare maximă specificată. Orice mecanism
va fi astfel proiectat încât să permită operarea manuală în timp util şi să nu depăşească o forţă de tragere solicitată
de 250N. Dacă este necesar se vor prevedea reductoare pentru a se asigura forţa de aplicare manuală maximă de
250 N asupra marginii roţii.
Vanele acţionate electric vor include echipamente pentru operare manuală cu ajutorul unei roţi de manevră sau a
altor dispozitive potrivite care vor fi interrelaţionate cu unitatea cu acţionare electrică şi fixate de aceasta.
În cazul vanelor acţionate electric, dispozitivele de manevră vor fi preasamblate în fabrică şi testate.
Vanele acţionate manual vor fi prevăzute cu roată de manevră din fontă turnată sau cu tijă. Sensul de mişcare al roţii
de manevră va fi cel al acelor de ceasornic pentru închiderea vanei şi va fi inscripţionat pe roata de manevră.
Vanele vor fi prevăzute cu indicatoare de poziţie închis-deschis şi dacă este cazul cu indicatoare luminoase pentru
aceste poziţii.
Contractantul va prezenta un certificat de calitate prin care să dovedească faptul că vanele au fost încărcate conform
ISC 9003, şi EN 29003 şi din care să rezulte presiunile şi mediul în care a fost făcută încercarea.
Fiecare vană va avea gravat pe corpul său numele producătorului, anul de fabricaţie, diametrul nominal, presiunea
nominală, standardul de conformitate şi o săgeată care va indica direcţia de curgere a debitului de lichid fluid. Acelea
care sunt utilizate în cadrul echipamentelor tehnologice vor purta suplimentar o plăcuţă de alamă de identificare şi o
scurtă descriere a funcţiei lor.
Vanele vor fi grunduite şi vopsite din fabrică. Împreună cu ele se vor livra şi cantităţi suficiente pentru a putea fi
refăcut la nevoie stratul de grund şi vopsea.
Cele utilizate pentru vehicularea apei potabile vor fi agrementate tehnic şi acceptate de către Ministerul Sănătăţii.
Materialele de construcţie (corp, capac, piese interioare, şuruburi, garnituri, etc.) trebuie să reziste condiţiilor de lucru
normale şi maxim admise ale instalaţiei din care face parte (presiune, temperatură).

Vane sertar
Elementele constructive ale vanelor sertar se vor conforma standardelor: SR EN 1074 - 2001, SR EN 1171 - 2003,
SR EN 1984 - 2010 SR EN 12266 – 2004 sau alte standarde relevante care corespund cel mai bine destinaţiei vanei.
Vanele cu sertar vor fi :
cu sertar pană cauciucat specifice pentru instalaţii de apă potabilă şi gaz .
cu sertar tip cuţit specifice pentru apa uzată şi nămol.
Vane cu sertar pană
Vanele cu sertar vor fi de tipul cu flanşe si vor avea corpul şi capacul confecţionate din fontă ductilă GGG conform
SR EN 1563 sau un alt material aprobat de Consultantul Supervizare.
Sertarul vanei va fi din fonta ductila tip GGG conf. SR EN 1563 si vulcanizat interior si exterior cu cauciuc de tip
EPDM sau un alt material aprobat de Consultantul Supervizare. Sertarul este realizat în variantă cauciucată pentru
a împiedica acumularea de corpuri străine şi a asigura un profil lipsit de cavităţi între corp şi sertar. Suprafaţa de
etanşare inclinată pentru a nu permite formarea depozitelor de sedimente. Sertarul va fi ghidat fără degajări în corp,
fără spaţii moarte şi cu drenarea acestuia.
Intre sertar si ghidaje nu trebuie sa fie nici un contact metal pe metal.
Etanşarea tijei fără întreţinere şi sistem de etanşare posterior ce permite schimbarea etanşării tijei sub presiunea de
lucru.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Diametrul şi presiunea nominală a vanelor care se utilizează în diverse locaţii vor fi acelea indicate în desene
Atunci când vanele de diametru peste 350mm se montează cu axul în poziţie orizontală, corpul acestora va fi
confecţionat cu locaşuri amovibile ale sertarului, iar sertarul cu talpă amovibilă din bronz, special confecţionată pentru
reducerea frecării prin culisare.
Toate vanele cu diametrul peste 500mm vor fi prevăzute cu şuruburi ridicătoare. Vanele peste DN 350 mm vor fi
prevăzute cu picior când se montează în plan vertical.
Vanele vor fi protejate prin acoperire cu pulberi epoxidice la interior si exterior
Vane cu sertar tip cuţit
Vanele cu sertar tip cuţit cu flanşe trebuie să respecte următoarele condiţii tehnice:
Va fi îmbrăcată pe flancuri cu elemente de etanşare în formă de U, din elastomeri cu armătură de oţel,
Corpul si furca vor fi confecţionate din fontă ductilă GGG sau un alt material aprobat de Consultantul Supervizare,
Ghilotina va fi confecţionată din oţel inoxidabil sau un alt material aprobat de Consultantul Supervizare,
Elementele de etanşare vor fi elastomer cu armătură de oţel,
Elementele de asamblare din oţel inoxidabil,
Protecţia exterioară va fi realizată cu pulberi epoxidici.
Supapele de unic sens vor fi prevăzute cu închidere şi etanşare pentru ambele direcţii de curgere profilată şi înlocuire
fără demontarea vanei din conductă. DE asemenea va avea lagăr dublu la tija filetată, pentru a absorbi forţele laterale
şi longitudinale.
Va fi prevăzută semnalizare cu indicator şi limitator pentru poziţiile externe.
Probele de etanşeitate vor fi conform ISO 5208-2, DIN 3230 partea 5.

Vane fluture
Vanele fluture trebuie să fie in conformitate cu standardul SR EN 593 + A1: 2011 şi sunt adecvate pentru montarea
în orice poziţie.
Vanele fluture vor fi de tipul cu flanşă dublă, cu corpul din fontă ductilă sau un alt material aprobat de Consultantul
Supervizare şi sunt construite pentru poziţia închis – deschis..
In cazul in care vor funcţiona în poziţie parţial deschisă vor fi vane cu scaun metalic. Volumul pierderilor nu va fi mai
mare decât nivelul D pentru aplicaţii cu vane cu pierderi reduse, conform SR EN 593 + A1: 2011. Pentru alte cerinţe
se vor folosi vane cu scaun elastic şi vor fi etanşe la închidere, la toate presiunile de operare. Materialele scaunului
vor fi adecvate utilizării pentru apă potabilă sau apă uzată, după caz, ţinând cont că vanele fluture nu pot fi utilizate
pentru orice aplicaţie de canalizare .
Discul va fi din fontă ductilă complet cauciucat si cu inel de etanşare profilat cauciucat complet sau dintr-un alt
material aprobat de Consultantul Supervizare. Inelul de etanşare trebuie să aibă posibilitate de reglare, blocare şi
fixare a reglajului.
Arborele va fi confecţionat din oţel inoxidabil iar lagărele din oţel cu suprafaţă activă din PTFE sau alte materiale
aprobate de Consultantul Supervizare.
Axul va fi o singură piesă sau ataşat ca două axe scurte pe părţile opuse ale discului. Nu vor fi acceptate şuruburile
autofiletante, bolţurile (paralele sau bătute) sau clemele.
Axul se va roti în lagăre monobloc prevăzute cu posibilitate de lubrifiere (fără întreţinere).
Etanşarea dublă a arborelui (presgarniturile) vor fi de tipul inelelor O duble şi vor fi montate pe extensia arborelui în
operare pentru a etanşa partea sub presiune a vanei. Proiectul va fi conceput astfel încât să fie posibilă înlocuirea
inelelor O, fără scoaterea vanei din sistem.
Vanele vor protejate prin acoperire cu pulberi epoxidice la interior si exterior.

Robinete cu bilă
Robinetele cu bilă se vor conforma româneşti relevante sau standardelor echivalente şi vor fi de asemenea potrivite
pentru presiunile de lucru cerute.
Bila şi tija vor fi din oţel inoxidabil Class 1.4404, EN1092. Operarea supapei se va face prin manetă de mână asupra
tijei numai dacă nu se specifică altfel pe desene.
Vanele vor fi prinse cu şuruburi de oţel inoxidabil (nivelul de calitate minim Class 1.4404, EN1092) completat cu
garnitură pentru a asigura etanşeitatea la scurgeri a îmbinării vanelor. Pentru folosirea la dozarea chimică şi la
facilităţile de depozitare, vanele cu bilă realizate din material plastic (de ex.. PVC, PEID etc.) sunt de asemenea
acceptate.

Robinete cu membrană
Vanele cu membrană vor fi de tipul cu diametru complet, cu un diametru minim de 25 mm. Corpul vanelor şi flanşele
vor fi din fontă de tipul ASTM A48 (sau standard echivalent) conform specificaţiilor pentru fontă cenuşie destinată
vanelor, flanşelor şi îmbinărilor conductelor sau fontă cu grafit nodular şi vor fi cu flanşe duble de tipul ASTM
(execuţia alternativă: plastic). Membrana vanei va fi făcută din material corespunzător mediilor de folosinţă. Vanele
cu membrană vor fi folosite în sisteme cu gaz metan, dozare chimică sau sistem de clorinare a apei.

Clapetă de sens
Pentru apa uzată şi nămol se vor instala numai robinete de tipul celor cu bilă cu închidere de cauciuc moale sintetic.
Supape de unic sens vor fi în conformitate cu SR EN 12334:2004/A1:2005: Clasa PN 10 dacă nu se specifică altfel,
cu flanşe conform SR EN 1092 - 2: PN 10, cu mânere externe pentru a permite operarea manuală.
Robinetele de reţinere cu bilă trebuie să respecte următoarele condiţii tehnice:
4. CONDUCTE DE REFULARE

corpul va fi confecţionat din fontă ductilă GGG40, fontă cenuşie GG25 sau un alt material aprobat de Consultantul
Supervizare,
capacul confecţionat din fontă ductilă GGG conform SR EN 1563 sau un alt material aprobat de Consultantul
Supervizare,
bila va fi din oţel acoperit cu elastomer, sau aluminiu protejat cu NBR,
etanşarea capacului se va face cu NBR iar elementele de asamblare din oţel inoxidabil
protecţia exterioară va fi realizată cu pulberi epoxidici.
Supapele de unic sens vor fi prevăzute cu capac de vizitare montat in poziţie orizontală sau verticală.
Probele de etanşeitate vor fi conform , DIN 3230 partea 5.
Supapa de aerisire/dezaerisire
Ventilele automate de aerisire vor fi fabricate din fontă sau fontă ductilă. Bila, ghidajele şi plutitorii vor fi executate
prin turnarea/injectarea de Acrylonitrile Butadiene Styrene sau a unui material similar aprobat. Acestea vor fi cu dublu
orificiu, cu corpul din fontă cenuşie sau din fontă ductilă. Flanşa de legătură va fi profilată şi cu găuri pentru PN6.
Ventilele cu dublu orificiu vor fi proiectate să evacueze mari cantităţi de aer la umplerea conductei, eliberarea de mici
cantităţi de aer acumulat în timpul funcţionării şi admisia de mari cantităţi de aer în cazul formării vacuumului în timpul
golirii.
Se va prevedea un robinet de izolare între conductă şi ventilul de aerisire. Robinetul de izolare va fi compatibil cu
acţionarea de pe verticală cu cheie în formă de T.
Ventilele vor fi dimensionate corespunzător pentru eliberarea aerului din conductă (sau din alt recipient) fără
reducerea debitului de umplere sau de scurgere datorată contra-presiunii. Intrarea aerului va fi posibilă cu un debit
suficient pentru prevenirea reducerii substanţiale de presiune în conductă pe perioada golirii acesteia.
Ventilele vor fi proiectate astfel încât elementele în mişcare să nu fie în contact cu lichidul din conductă (apă uzată),
cu prevederea şi aprobarea unui plutitor suplimentar şi camera suficient de mare pentru izolarea orificiului şi
scaunului la operarea în domeniul de funcţionare.
In aplicaţiile în care pozarea conductei poate determina separarea coloanei de lichid cu posibilitatea formării loviturii
de berbec se va prevedea un robinet de reţinere de aerisire care permite intrarea liberă a aerului în coloană dar
controlează evacuarea aerului/gazului odată cu întregirea coloanei.
In aplicaţiile în care condiţiile hidraulice la funcţionare normală determină scăderea presiunii sub presiunea
atmosferică şi unde intrarea aerului poate induce lovitura de berbec se va prevedea robinet de reţinere încorporat
pe intrarea aerului.
Şuruburile şi piuliţele de fixare furnizate de producător vor fi conform punctului „Şuruburile, piuliţele, şaibele, nituri şi
materialele de îmbinare” al prezentului document.
Toate ventilele de aerisire şi robinetele de izolare corespunzători vor fi testate în operare şi capabile să reziste la
aceeaşi presiune de testare ca şi conducta sau recipientul pe care sunt montate.
Toate vanele şi mecanismele articulate vor fi vopsite conform punctului “Finisaje pentru protecţia metalelor “ a acestui
document.
Materialele folosite la fabricarea ventilelor de aerisire vor fi minim conform următoarelor standarde:
Camera plutitorului: fontă cenuşie conform SR EN 1561 ;
Flanşa şi corpul: Clasa 220 sau fontă cu grafit nodular conform SR EN 1563;
Plutitorul: cupru, policarbonat sau un material echivalent aprobat;
Plutitorul şi canalul pentru aer: policarbonat sau un material echivalent aprobat;
Orificii, ghidaje şi mecanisme: oţel inoxidabil conform EN 1092.4.
Inele de etanşare: cauciuc turnat sau un material echivalent aprobat.

Reductoare de presiune
Supapele reductoare de presiune (PRV) trebuie construite din fontă în conformitate cu SR EN 1561
Gradul 220/260 sau ASTM A 126 Clasa B. Ghidajul şi inelul de reazem trebuie să fie din metal de flintă conform SR
EN 1982 Gradul LG2C sau din oţel inoxidabil (Class 1.4305, EN1092) . Supapa trebuie să poată funcţiona în orice
poziţie şi trebuie să fie prevăzută cu un capac prins cu flanşe deasupra supapei de unde toate piesele interne să
poată fi uşor de accesat.
Supapele vor fi de tipul cu flanşe. Toate accesoriile şi conductele trebuie să fie din materiale necorosive.

Vane perete, stavile şi batardouri


Tipul şi dimensiunea vanei perete sau a stavilei care va fi folosită într-o anumită locaţie va fi cea indicată în Planurile
din Contract.
Vanele perete sau stavilele vor fi etanşe în condiţiile presiunii hidrostatice şi direcţiei de curgere stipulate în Planurile
din Contract.
Cu excepţia cazului în care se dispune contrar, fiecare vană perete/ stavilă va fi prevăzută cu o roată de manevră
adecvată, cu un diametru corespunzător pentru funcţia respectivă iar reductorul va fi prevăzut acolo unde este
necesar pentru a se asigura că forţa de operare manuală necesară, aplicată rotii de manevră, nu depăşeşte 250 N.
Înălţimea roţii de manevră va fi de aproximativ 1.0 m peste nivelul de operare, cu excepţia cazului în care se dispune
contrar.
In oricare din cele două modalităţi de acţionare a vanei perete/stavilei este necesar ca la stabilirea tipului de stavilă
să se ţină cont de înălţimea coloanei de apă în timpul operării de pe cele două parţi ale acesteia (din ambele direcţii).
Stavilele vor putea fi montate astfel:
montare pe perete,
montare în canal.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Montare pe perete
Stavilele indicate în desenele din Contract ca fiind montate pe perete vor fi confecţionate din următoarele materiale:

Ramele Fontă
Arbori Oţel inoxidabil cu nivel de calitate minimum Class 1.4404, EN1092
Suprafaţa de etanşare Bronz
Uşă Fontă
Penele Fontă

Ramele vor fi prevăzute cu ghidaje pentru fixarea uşilor în poziţia deschis. Îmbinarea feţelor de etanşare va fi din
bronz sprijinite pe plută sau bronz şi aşezate într-un compus de etanşare înainte de fixare. Benzile de etanşare se
vor putea înlocui cu uşurinţa fără demontarea stavilei.
Penele vor fi din fontă şi vor include un sistem de ajustare pentru o setare de precizie. Stavila va avea o tijă de
ridicare cu şuruburile din aliaj cu plumb sau din bronz. Tijele vor fi din oţel inoxidabil Class 1.4401, EN1092 cu o
rezistenţă minimă de rupere de 378 mPa. Bucşele de fixare a tijei extensibile vor fi auto-lubrifiante. Consolele de
perete, plăcile de pardoseală şi păpuşile fixe vor fi din fontă.
Vor fi montate învelişuri tubulare din policarbonaţi, rezistente la vandalism şi impermeabile, pentru a proteja filetele
tijei ce se ridică.
Tijele vor avea filete robuste, prelucrate prin aşchiere, cu forma trapezoidală sau pătrată. Acestea vor fi confecţionate
din oţel inoxidabil, oţel cu mangan sau bronz cu mangan. Cuplajele tijei de extensie vor fi de tipul “cu dulie” şi vor fi
perforate şi prevăzute cu şurub cu piuliţă pentru a fixa tija extensibilă de capătul tijei vanei, care de asemenea va fi
perforat pentru a fi introdus şurubul.
Atunci când este necesar ca instalaţiile tijei de extensie să fie operate la un nivel ridicat al planşeului, vor fi prevăzute
ghidaje de tijă sau console de ghidare, situate în aproprierea nivelului planşeului. Distanta maxima între ghidajele
tijei nu va depăşi 2.5 m.
Atunci când vanele sunt operate cu chei în T, vor fi montate capace de tijă. Capacele vor fi perforate şi fiecare dintre
acestea va fi prevăzut cu şuruburi cu piuliţe pentru a fixa tija, care de asemenea va fi perforată. Acolo unde sunt
montate capace, acestea vor fi livrate complet, cu cheie de operare în T.
Roţile de manevră, păpuşile fixe, consolele cu picior şi consolele de ghidare vor fi confecţionate din fontă. Tuburile
de reazem vor fi din fontă.
Montare în canal
Stavilele indicate în desenele din Contract ca fiind montate in canal vor fi confecţionate din următoarele materiale:

Ramele Oţel inoxidabil


Arbori Oţel inoxidabil cu nivel de calitate minimum Class 1.4404, EN1092
Suprafaţă de etanşare Coplastix S cu benzi suport Coplastix N ( sau un echivalent aprobat de
Inginerul Supervizare)
Uşa Oţel carbon armat cu Coplastix B şi Coplastix D 8 sau un echivalent
aprobat de Inginerul Supervizare) )

Batardourile indicate in desenele Contractului vor confecţionate din următoarele materiale.

Ramele Oţel inoxidabil


Elemente de batardou Coplastix B legat şi închis de Coplastix D (sau echivalent aprobat)
Etanşare Sistemul de etanşare va fi agreat şi aprobat de către Inginerul Supervizare

Vanele batardou vor avea rama (ghidajul) şi placa (obturatorul) din oţel inoxidabil.
Vanele batardou vor fi, în conformitate cu cerinţele de montaj, pentru montaj în canal sau pentru montaj în perete.
Plăcile batardoului vor fi prevăzute cu suporţi pentru mână pentru uşurinţa manevrării şi cu un cârlig sau lanţ pentru
blocarea în poziţie deschisă. Cârligul sau lanţul vor fi din oţel inoxidabil sau din oţel moale galvanizat.
În cazul montării batardourilor in canalele adânci ( manevrare dificilă) sau acolo unde se solicită, Contractorul are
sarcina să livreze echipamente de ridicare adecvate.
Procedurile de instalare ale producătorului trebuie să fie respectate în totalitate şi accesorii speciale de fixare cum
ar fi şuruburi de ancorare, etc. se utilizează ori de câte ori este cazul. Înainte de asamblarea finală toate suprafeţele
de reazem trebuie să fie curăţate temeinic de toate materialele străine.
Contractorul are sarcina sa livreze echipamentul de ridicare adecvat.

Marcarea vanelor, stăvilarelor


Vanele, stăvilarele şi elementele similare vor fi marcate după cum urmează:
Marcaj în relief sau ştanţare pe corpul principal sau din turnarea corpului:
Numele sau marca distinctă a producătorului.
Standardul conform căruia produsul a fost fabricat.
Clasa de presiune acolo unde este cazul.
Dimensiunea nominală.
Pentru vane unidirecţionale, o săgeată indicând direcţia debitului.
Etichete sau marcaje cu vopsea clare pe corpul principal al elementului şi la exteriorul cutiilor de ambalaj:
4. CONDUCTE DE REFULARE

Greutatea exprimată în tone sau kg.


Numărul de referinţă atribuit în documentele sau desenele contractului.
Numele angajatorului şi numele sau numărul proiectului sau contractului
Dispozitive de acţionare electro - mecanice
Vanele şi stăvilarele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de acţionare electrice cu demaror-inversor integral,
acolo unde vor fi necesare. Fiecare dispozitiv de acţionare va fi dimensionat să producă cel puţin 150% din cuplul
necesar indicat de către producătorul vanei sau stavilei. Mecanismele de acţionare vor avea nivel de protecţie IP67
sau mai mult şi va avea unitatea motoare complet încorporată şi reductor. Fiecare dispozitiv de acţionare va fi
prevăzut cu sistem integrat de pornire şi control pentru comandă, control şi indicare locală şi de la distanţă. Sistemele
de control vor include dotări pentru reglarea vanei prin semnal de control 4-20 mA. Mecanismele vor avea şi
posibilitatea de acţionare manuală. Antrenarea mecanică va fi în mod automat deconectată prin operare manuală.
Dispozitivul de acţionare manuală va fi capabil să fie închis în punctul mort. Vor fi încorporaţi limitatori de poziţie şi
limitatoare de cuplu pentru a preveni suprasarcina.
Fiecare dispozitiv de acţionare va fi complet şi dotat cu starter, radiator anti-condensare, butoane de operare locală,
comutatoare pentru acţionare locală şi de la distanţă, toate în carcasă cu IP67, cu intrări potrivite pentru mănunchiuri
de cabluri de tensiune şi cabluri de control. Dispozitivele pentru semnalele de control şi de indicare luminoasă a
acţionării de la distanţă vor fi fixate.
Se va prevedea discriminator de fază şi releu monitor.
Dispozitivul de acţionare va avea contacte fără tensiune pentru indicarea poziţiei vanei de complet deschisă complet
închisă sau dacă este defectă.
Alimentarea cu energie electrică disponibila este de 380 volţi, 3 faze, 4 conductoare 50 Hz, iar unitatea va încorpora
un transformator pentru circuitele de control de 380/220 la 110 volţi.
Fiecare dispozitiv de acţionare va fi dimensionat pentru a fi adecvat întrebuinţării şi va fi etalonat în mod continuu
pentru a se potrivi controlului de modulaţie necesar. Aparatajul de operare al tuturor vanelor va fi capabil să deschidă
şi să închidă uşa în cazul unei presiuni hidrostatice neechilibrate egale cu presiunea de lucru maximă.
Cutia de viteze (reductorul) va fi umplută cu ulei sau grăsime şi va putea fi instalată în orice poziţie. Va fi posibilă o
operare manuală alternativă, iar roata de manevră împreună cu o cutie de viteze de reducţie, dacă sunt necesare,
vor avea dimensiunea adecvată pentru a fi operate cu uşurinţă de doi bărbaţi. Antrenarea mecanică va fi în mod
automat deconectată prin operare manuală. Roţile de manevră vor fi învârtite în sensul acelor de ceasornic pentru a
închide vana şi vor fi marcate clar cu “DESCHISA” şi “INCHISA” şi săgeţi în direcţiile corespunzătoare. Jantele roţilor
de manevră vor avea un finisaj neted.
Toate dispozitivele de acţionare, cu excepţia tijei vanei ce se ridică, vor fi echipate cu indicatoare care să arate dacă
vana este complet deschisă sau închisă. Va fi montat un capac din PVC transparent pentru a proteja filetul tijei.
Osiile, aparatajele şi păpuşile fixe de operare vor fi prevăzute cu puncte de lubrifiere adecvate.

Sprijinirea conductelor şi vanelor


Toţi suporţii necesari incluzând structurile din oţel de rezistenţă, fundaţiile, consolele, saboţii de glisare, prinderile,
manşoanele de expansiune, şuruburile de fixare, şuruburile de fundaţie, punctele de fixare şi ancorare şi celelalte
ataşamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele şi echipamentul asociat acesteia, într-o manieră aprobată.
Vanele, debitmetrele, filtrele şi celelalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele
la care sunt conectate.
Acolo unde este posibil, îmbinările flexibile vor fi prevăzute cu şuruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a
transfera eforturile longitudinale de-a lungul conductei ca întreg, astfel încât prinderile exterioare de la capetele
oarbe, teuri şi vane să fie menţinute la minim. Contractorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem
sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat.
Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu uşurinţă vor fi construite ca fiind rigide, din secţiuni
de oţel, prin nituire sau sudare, de preferinţă faţă de utilizarea turnărilor. Nici un punct de trecere al conductei prin
planşee sau pereţi nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu excepţia cazului în care se aproba de către Consultantul
Supervizare. Toate consolele şi piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform punctului”
Galvanizarea” a acestei secţiuni.

Manometre
Carcasa manometrelor va fi din bronz, oţel negru sau oţel inoxidabil cu ferestre din sticlă securizată monostrat.
Cadranele vor avea cel puţin 150 mm diametru cu excepţia cazului în care vor fi montate pe pompe mici, având
cadranul de 75 mm diametru.
Componentele interne trebuie să fie din oţel inoxidabil sau alt material rezistent la coroziune, cu o clasă de precizie
de cel puţin + 1 % din întreaga scală.
Manometrele cu diafragma vor fi montate pentru măsurarea lichidelor cu suspensii.
Scalele vor fi calibrate în metri pentru apă şi în bar pentru aer. Manometrele asociate cu pompele trebuie să fie de
tip combinate pentru ramurile de aspiraţie şi de presiune pentru ramurile de refulare.
Aparatele trebuie să fie echipate cu vane de izolare iar in cazul măsurării presiunii apei, acestea trebuie să fie
echipate cu o supapă combinată de izolare si de evacuare a aerului.
In cazul montării la distanţă faţă de punctul de racordare, va fi instalată o vană de izolare în punctul de racordare.
Un lanţ de siguranţă se montează la manometrele instalate pe pompe şi ori de câte ori sunt supuse unor impulsuri
de presiune fluctuante.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Hidrofoare
Vasele de hidrofor vor fi cu membrana interschimbabilă realizate in conformitate cu normele de siguranţă ale
Directivei 97/23/CE referitoare la echipamentele sub presiune.
Vasele sub presiune cu membrana interschimbabilă vor permit stocarea apei sanitare/potabile în instalaţii de ridicare
a presiunii, precum si în instalaţii hidraulice închise pentru încălzire.
Toate vasele vor avea încorporate o membrană flexibilă din cauciuc sintetic care separă apa de rezerva de aer din
recipient.
Vasele folosite pentru apă potabilă vor avea suprafaţa internă care intră în contact cu apa acoperită cu o soluţie
epoxidică specială.
Caracteristicile tehnice ale vaselor de expansiune vor fi inscripţionate pe eticheta de identificare aplicată pe fiecare
produs.
Fiecare etichetă de identificare va fi inscripţionată cu următoarele:
volumul vasului,
presiunea şi temperatura maximă de lucru,
presiunea de preîncărcare,
anul de fabricaţie,
seria de fabricaţie.
Eticheta de identificare va fi aplicată ferm pe vas şi nu trebuie îndepărtată sau modificat conţinutul ei.
Instalaţia în care se montează vasul de hidrofor trebuie sa fie prevăzută cu un dispozitiv de limitare a presiunii
(supapa de siguranţă).
Pentru a preveni coroziunea datorată curenţilor vagabonzi sau galvanici instalaţia trebuie sa aibă o împământare
adecvată conform normelor şi standardelor în vigoare şi, dacă este necesar, vasul poate fi dotat cu racorduri
dielectrice.
De asemenea trebuie luate in considerare alte cauze care pot provoca coroziunea, de exemplu caracteristicile apei
(inclusiv temperatura acesteia), prezenta oxigenului, săruri disociate, folosirea in aceeaşi instalaţie a diferitelor tipuri
de materiale (ex. oţel carbon si oţel inox). Constructorul trebuie să ţină seama de toţi aceşti factori concomitent cu
normele în vigoare pentru instalaţii termice, hidraulice şi electrice.
Nu se va folosi vasul pentru substanţe chimice, solvenţi, produse petroliere, acizi sau alte fluide care pot deteriora
vasul.
Atât vasul cât şi instalaţia trebuie protejate împotriva temperaturilor de îngheţ, ex. utilizarea unui antigel potrivit sau
instalarea in încăperi adecvate. Vasul trebuie instalat numai în încăperi închise şi bine aerisite, departe de sursele
de căldură, generatoare electrice şi de toate sursele care pot deteriora vasul.
Este interzisă găurirea, deschiderea sau încălzirea cu o flacără deschisă a vasului.
Pentru poziţionarea si instalarea vasului de expansiune trebuie asigurate toate mijloacele de ridicare şi transport şi
toate măsurile de precauţie.

Cutii cu terminale
Cutiile cu terminale vor fi localizate în locuri accesibile şi vor avea mărimi potrivite care să
permită îndeplinirea cerinţelor de conectare.
Cutiile vor fi separate de cadru şi reversibile, pentru a permite intrarea cablului în partea de jos, de sus, sau ambele
părţi, convenabil pentru presgarniturile cablurilor..
Piesele auxiliare ale terminalelor trebuie să fie dispuse astfel încât reţeaua electrică de alimentarea motorului să
poată fi deconectată fără a perturba conexiunile sale interne.
Ieşirea fiecărei bobine va fi scoasă la un terminal separat, conectarea link-uri fiind procurată pentru a facilita
interconectarea terminalelor individuale.
O diagramă de conexiuni va fi fixată în interiorul capacului cutiei terminalului care va fi prevăzută cu o etanşare cu
garnituri rezistente la uleiuri.
De asemenea terminalele vor fi furnizate încălzire anti condens şi cu o presgarnitură pe intrarea cablurilor.
Un anunţ se va monta în interiorul cutiei de borne inscripţionat astfel: Încălzire cuplată la reţea 220 V - Izolaţi în altă
parte.

Etichete
Performanţele motorului şi datele trebuie să fie în conformitate cu IEC 34 -1 şi vor fi lizibil marcate pe plăci fixate pe
fiecare motor oferind următoarele informaţii:
EN număr
Producător
Numărul de serie
Model / Tip
Clasa de izolaţie
Nr de faze
4. CONDUCTE DE REFULARE

TESTAREA ŞI DEZINFECTAREA

Curăţarea conductelor
La terminarea construcţiei, şi înainte de efectuarea dezinfectării, suprafeţele interne ale tuturor conductelor trebuie
să fie curăţate foarte bine.

Precauţii înainte de Testarea Conductelor


Înainte de testarea oricărei conducte, Antreprenorul trebuie să se asigure că acestea sunt ancorate în mod adecvat
şi că, compresia curbei de ţeavă, ieşirile ramificaţiilor sau cele de la capetele conductelor sunt legate la pământ sau
de un dispozitiv adecvat de ancorare.
Capetele deschise trebuie să fie oprite cu ajutorul capacelor, dopurilor, flanşe oarbe care să fie conectate în mod
adecvat.
Nu este permis ca această compresie să fie transmisă pe lungimea unei conducte sau prin conductele existente de
la care conducta respectivă este umplută.
Înainte ca testarea presiunii conductei să fie efectuată, canalul va fi umplut suficient de mult pentru a se asigura că
ancorarea respectivă este prezentă pentru fiecare conductă deoarece aceasta va preveni mişcare pe durata
efectuării testării.
Previziuni adecvate pentru eliberarea aerului din cadrul conductei trebuie să fie efectuate la orice fel de puncte înalte
şi pentru flanşele oarbe.
Apa potabilă trebuie să fie folosită pentru curăţare, testare şi verificare a conductelor de apă, excepţie făcând cazurile
în care se menţionează altfel de către Inginer.
Şanţul trebuie umplut din containerele conductei înainte de efectuarea operaţiei de testare, lăsând conexiunile
neacoperite pentru a preveni mişcarea conductei pe durata în care conexiunile sunt lăsate accesibile.
Blocurile de siguranţă trebuie de asemenea construite înainte de efectuarea testării. În cazul străzilor care prezintă
un trafic foarte mare, umplerea în cadrul conexiunilor poate avea loc înainte de efectuarea testării în cazul în care
Inginerul permite acest lucru în scris. Trebuie trimisă o notificare scrisă cu cel puţin 2 zile înainte către Inginer înainte
de începerea efectuării testului de presiune.
Procedura de testare a conductei este specificată în secţiunile 2.89 sau 2.28 din cadrul acestor specificaţii tehnice,
excepţie făcând cazurile în care este menţionat altfel pe desenele asociate cu lungimile specifice ale conductelor.

Programul Metodei de Testare şi Notificarea


Înainte de testarea oricărui tip de conductă, Antreprenorul trebuie să trimită programul de testare şi verificare
Inginerului.
Antreprenorul va anunţa Inginerul cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de intenţia sa de a testa secţiunea conductei
respective.
La terminarea testării principale şi secţionate şi înainte de părăsirea amplasamentului, întreaga conductă trebuie
supusă unui test de presiune. Aprobarea Inginerului trebuie să fie obţinută înainte de începerea testului.
Antreprenorul singurul responsabil pentru desfăşurarea activităţilor sale, pentru echipament şi pentru materialele
folosite pe durata perioade de notificare şi de testare, şi nici un fel de reclamaţii referitoare la plăţi suplimentare
pentru timpul care a fost neproductiv nu pot fi efectuate pe durata acestei perioade.
Testele trebuie efectuate asupra flanşelor oarbe sau asupra capetelor finale. Testele efectuate asupra vanelor
închise nu vor fi permise excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel în cadrul Contractului.
Antreprenorul va lua toate măsurile de precauţie necesare pentru a preveni orice fel de folosire a apei care nu a fost
necesară şi va pune la dispoziţie, va repara, va întreţine şi va face toate lucrările necesare pentru cisternele de
stocare, pentru pompe, conducte, fitinguri, furtunuri, ventile şi alte tipuri de instrumente care sunt necesare.

Testarea conductelor care nu se află sub presiune


Conductele care nu se află sub presiune şi care sunt deschise vor fi testate după ce au fost conectate şi după ce
umplerea a fost începută, altfel decât ar putea fi necesar pentru stabilitatea structurală atunci când se află în perioada
de testare.
Conductele ar trebui testate prin intermediul unui test cu apă sau cu aer sau prin intermediul unui circuit închis de
televiziune (CCTV) sau inspecţie vizuală (după cum este stabilit de către Inginer), la lungimile determinate de către
cursul construcţiei, în conformitate cu programul aprobat de către Inginer.
Un test complementar trebuie efectuat după ce umplerea este completă.

Testul cu apă pentru Conductele care nu se află sub Presiune


Testul de presiune pentru conductele care nu se află sub presiune inclusiv până la 750 mm diametru interior nu
trebuie să fie mai mică de 1,2 m deasupra sofitei conductei sau deasupra nivelului apei, oricare dintre acestea este
4. CONDUCTE DE REFULARE

mai mare la cel mai mare punct, şi nu mai mare de 6 m la cel mai jos punct al acestei secţiuni. Conductele graduale
trebuie să în fie testate în etape în cazul în care punctul maxim, după cum este specificat mai sus, va fi depăşit dacă
toată lungime conductei ar fi testată o dată.
Conducta trebuie umplută cu apă şi trebuie să fie acordată o perioadă de minim 2 ore pentru absorbire, după care
apa va fi adăugată cu ajutorul unui vas de măsurare la intervale de 5minute iar cantitatea care este necesară pentru
a menţinea cantitatea solicitată a lichidului va fi notată. Excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel, lungimea
conductei trebuie să fie acceptată dacă cantitatea de apă adăugată după o perioadă de 30 de minute este mai mică
de 0,5 litrii per metru liniar per metru de diametru intern nominal.

Testul cu Aer pentru Conductele care nu se află sub presiune


Pentru a testa cu aer conductele care nu se află sub presiune, aerul trebuie să fie pompat în interior prin mijloace
adecvate până se ajunge la presiunea de 100 mm după cum este indicat de către tubul U care este conectat la
sistem. Conducta va fi acceptată dacă presiunea aerului rămâne la 75 mm după o perioadă de 5 minute fără a se
mai efectua nici un fel de pompare, ca urmare a perioadei de stabilizare. Eşuarea în ceea ce priveşte trecerea testului
nu va prejudicia acceptarea conductei în cazul în care testul de apă, ordonat de către Inginer, poate fi efectuat.

Inspecţia CCTV a Conductelor


Inspecţiile CCTV trebuie să respecte toate formele recunoscute de Contractele Europene.
Pentru toate conductele cu canale colectoare pentru canalizare Antreprenorul trebuie să efectueze o supraveghere
CCTV folosindu-se de lentilele rotitoare, de culori şi de aparate video cu rezoluţie foarte mare pentru a putea furniza
Inginerului o copie a înregistrării video şi un raport.

Infiltratii
Conductele care nu se află sub presiune (inclusiv tunelurile) şi gurile de canal trebuie să fie testate în vederea
verificării infiltrării după umplere. Toate intrările în sistem trebuie să fie închise eficient şi orice tipuri de scurgeri
reziduale vor fi verificate în ceea ce priveşte infiltrarea.
Conducta cât şi gurile de canal vor fi acceptate ca fiind satisfăcătoare în cazul în care infiltrarea, inclusiv infiltrarea
în gurile de canal, în decursul a 30 de minute nu depăşeşte 0,2 litri per metru liniar per metru de diametru intern
nominal.
Fără a ţine seama de îndeplinirea în mod satisfăcător a testelor menţionate mai sus, în cazul în care există orice fel
de scurgere de apă la intrarea în conductă la punctul în care se poate localiza fie prin intermediul unei inspecţii
vizuale fie prin intermediul unei inspecţii CCTV, Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a opri o astfel
de infiltrare.

Testarea Conductelor aflate sub presiune (fără a include şi pe cele din PVC sau din Polietilenă)
Întreaga conductă va trebui verificată în ceea ce priveşte presiunea.
Aparatele de măsurat folosite pentru testarea conductelor aflate sub presiune vor fi fie cele convenţionale de tip
circular, nu mai puţin de 200 mm diametru, calibrate în metrii, sau vor avea un tip de indicator digital care va fi capabil
să citească mărirea la 0,1 presiune hidrostatică. Înainte de folosirea oricărui tip de dispozitiv de măsurarea,
Antreprenorul se va asigura că acesta a fost verificat independent şi se va asigura de asemenea că un certificat cu
dată va fi emis pentru a menţionat acurateţea acestuia.
Înainte de testare, vanele trebuie verificate şi sigilate, secţiunile conductei trebuie umplute cu apă iar aerul trebuie
eliberat. După ce aceasta a fost umplută, conductele trebuie să fie lăsate la presiunea de operarea pentru o durată
de 24 de ore, pentru a atinge condiţiile stabile pentru începerea testului propriu-zis.
Presiunea din conductă trebuie apoi ridicată încet până la presiunea de testare care este atinsă în cel mai jos punct
al secţiunii, iar presiunea trebuie să fie menţinută la acest nivel prin pompare dacă este necesar pentru o durată de
1 oră. Pompa va fi apoi deconectată, şi nu se va mai permite accesul apei pentru a intra în conductă pentru o perioadă
de o oră. La terminarea acestei perioade presiunea originală va fi restaurată prin pompare şi pierderea măsurată prin
retragerea apei din cadrul conductei până în momentul în care presiunea ajunge la valorile de terminarea a testului.
Pierderile care sunt permise nu vor depăşi 2 litri per metru diametru intern nominal per lungime de un kilometru
presiune hidrostatică (calculată la presiunea hidrostatică medie aplicată secţiunii respective) per 24 de ore.
Presiunea va fi de aproximativ 1,5 x presiune de lucru, cu valorile minime specificate la 2.28 şi 2.89 excepţie făcând
cazurile unde sunt date alte tipuri de instrucţiuni din partea Inginerului. Testele de presiune pot varia în funcţie de
materiale şi de localizarea testului.
Toate aparatele de testare şi toate materialele inclusiv capetele, flanşele oarbe, etc. vor fi furnizate de către
Antreprenor. Antreprenorul va pune la dispoziţie toate fabricile şi toate materialele necesare pentru efectuarea testării
de presiune.
Antreprenorul va fi responsabil de furnizarea de apă pentru testarea presiunii. Apa pentru eliminare trebuie să fie
canalizată către cel mai apropiat curs de apă sau sistem de scurgere a apelor pluviale după modul în care acest
lucru este aprobat de către Inginer.
Pentru toată durata testului, vanele de aer vor fi izolate, iar pachetele de vane vor fi strânse acolo unde acest lucru
este aplicabil, şi vor fi reajustate după efectuarea cu succes a testului respectiv.
Testele de aer nu vor fi permise.
Testarea hidrostatică a presiunii conductelor de oţel trebuie să fie efectuată după cum este specificat în liniile
directoare naţionale. Testul de presiune pentru conductele de oţel trebuie să fie 1,5 ori faţă de presiunea de lucru cu
valorile minime specificate în cadrul secţiunilor 2.25 şi 2.89, excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel de
către inginer.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Testarea hidrostatică a conductelor sub presiune din fier flexibil se va face conform instrucţiunilor la nivel
naţional. Presiunea de testare pentru ţevile flexibile din fier va fi presiunea de lucru 5 bar, cu un minim al valorilor
menţionate în 2.28 şi 2.89, exceptând alte instrucţiuni ale Inginerului
Pentru toate celelalte conducte sub presiune testarea presiunii nu va fi mai mică decât presiunea maximă în condiţii
normale de operare sau presiunea maximă cauzată prin pomparea împotriva unei vane închise. Antreprenorul va
calcula aceste vane pe baza unui anumit model specific de pompe instalate pentru a efectua testele în mod
corespunzător.
Testele de presiune la cel mai scăzut punct al conductei nu vor depăşi presiunea maximă recomandată pentru
conducta respectivă care este testată.
Acolo unde o nouă conductă trebuie conectată la conducta existentă, noua conductă va fi testată până la punctul de
conectare. După testare, conexiunea va fi efectuată şi va fi expusă pentru efectuarea inspecţiei vizuale de către
Inginer. Conducta va fi acceptată numai dacă nici un fel de scurgere nu va fi detectată în condiţii normale de presiune
după o perioadă de 24 de ore.
Înainte de testarea presiunii conductei Antreprenorul va trimite pentru aprobare Inginerului detaliile tuturor blocurilor
temporare. Aceste detalii vor fi trimise cu suficiente calcule pentru a demonstra că blocurile respective vor rezista la
presiunea de testare specificată. Antreprenorul va trimite aceste detalii în termen de 10 zile lucrătoare înainte
începerea testului specific.

Testarea Conductelor din PVC şi Polietilenă


Testarea trebuie efectuată în conformitate cu recomandările producătorului.
Testarea presiunii hidrostatice pentru conductele de polietilenă trebuie să fie de 1,5 faţă de presiunea sistemelor
stabilite la 10 bari şi de 1,5 ori faţă de presiunea de lucru pentru sistemele de 12 sau 16 bari cu valorile minime,
excepţie făcând cazurile unde se specifică altfel de către Inginer.
Testarea hidrostatică a conductelor de PVC-U trebuie să fie efectuate în conformitate cu liniile directoare naţionale
sau în conformitate cu instrucţiunile producătorului. Testarea presiunii pentru conductele de PVC-U va fi cea mai
mare la presiunea stabilită şi de 1,5 mai mare la presiunea de lucru cu valorile minime specificate în secţiunile 2.28
şi 2.89, excepţie făcând cazurile unde se specifică altfel de către Inginer.

Curatarea finala a Conductelor de apă in retea


La terminarea testului hidraulic pentru conductele de apă pistoane de spumă vor fi trecute prin conducta respectivă
pentru curăţarea finală. Această operaţiune va fi efectuată pana cand se obţine apa curată de spalare.
Recuperarea acestor tampoane de spumă trebuie să fie supravegheată de către Inginer.
Contractantul va furniza toate tampoanele şi toate instrumentele necesare pentru efectuarea acestei operaţiuni
asupra conductei respective.
Această operaţiune va fi efectuată folosind un tampon tare şi apoi un tampon moale de spumă. Ambele tipuri de
tampoane vor fi trecute prin conductă pe parcursul aceleiaşi operaţiuni de curăţare.
Operaţiunile de curăţare trebuie repetate până când apa care se scurge este curată.
Tampoanele respective trebuie verificate vizual pentru a vedea dacă sunt curate şi înainte de a fi folosite acestea
trebuie ţinute peste noapte în 5 mg/l de soluţie pe bază de clor. Spaţiul dintre aceste tampoane trebuie de asemenea
umplut cu astfel de soluţie.
Numai personalul Angajatorului va opera vanele acolo unde acest lucru este necesar, iar Contractantul va furniza
Inginerului o notificare înainte cu 2 zile astfel încât să se poată oferi o supraveghere adecvată.

Dezinfectarea, Prelevarea probelor şi Operarea Conductelor de Apă


După dezinfectare, preluarea mostrelor bacteriologice şi chimice pentru secţiunile terminate ale conductei de apă şi
ale conductelor de comunicare, Contractantul nu va folosi nici un fel de vane şi nici nu va efectua nici un fel de
acţiune care ar putea interacţiona cu folosirea conductei.
Preluarea mostrelor bacteriologice pentru secţiunile terminate, mostre de apă potabilă din cadrul conductelor, trebuie
să fie efectuată de către Angajator, excepţie făcând cazurile în care se specifică altfel în Contract.
Contractantul va respecta următoarea procedură atunci când va efectua operaţiunea de clorurare.
a. Contractantul va pune la dispoziţie anumite puncte pe parcursul conducte, la care vor fi luate mostrele pentru a
verifica nivelul de clor din apa din conductă sau pentru a prelua mostrele bacteriologice. Acolo unde este posibil se
poate folosi un hidrant şi locaţii pentru vane de aer.
b. Înainte de începerea operaţiunii de clorurare, conducta de apă potabilă va fi curăţată şi va fi testată presiunea
după cum este specificat, şi conducta va fi lăsată plină cu apă.
c. Pe parcursul procedurii de clorurare, trebuie luate anumite măsuri de precauţie pentru a se asigura că apa care
este clorurată prea mult nu poate intra în sistemul existent de distribuţie. Singura legătură dintre sistemul şi noua
conductă va fi efectuat prin intermediul unei conexiuni temporare, de exemplu prin intermediul unui furtun de incendiu
situat între cei doi hidranţi inclusiv imposibilitatea de întoarcere şi verificarea vanelor care trebuie deconectate atunci
când acestea nu sunt folosite.
d. Clorurarea folosind clor gazos sau soluţie de hipoclorit de sodiu, aprobată de către Inginer va trebui efectuată
prin în obligarea apei să curgă constant în conductă din sistemului existent de distribuţie, sau agentul de clorurare
poate fi introdus continuu la o rată suficientă pentru a menţine clorura reziduală la nu mai puţin de 25 miligrame per
litru (mg/l). Această clorură reziduală minimă va fi prezentă pe toată lungimea conductei. Trecerea unui element
poluat de apă clorurată prin conductă nu va fi acceptată.
e. Conducta va fi lăsată cu această concentraţie pentru minim 24 de ore.
4. CONDUCTE DE REFULARE

f. Operaţiunea trebuie efectuată de mai multe ori pentru toate conductele, vanele şi hidranţii pentru a se asigura
că soluţia de clorurare a intrat în contact cu toate elementele.
g. După 24 de ore de contact, soluţia de clorurare va fi eliminată odată cu apa principală inclusiv prin curăţarea
fiecărui fiting şi a capetelor fiecărei ramuri a conductei respective. Clorura reziduală va fi verificată frecvent.
Eliminarea apei atunci când clorura reziduală descoperită nu este mai mare decât apa care apare.
h. Mostrele trebuie prelevate de către Angajator din apa principală şi de la capătul conductei şi de la toate
ramificaţiile acesteia. În cazul unor conducte mai lungi, vor fi prelevate mostre suficiente pentru a prezenta calitatea
generală. Reziduurile de clorură vor fi măsurate la momentul la care mostrele au fost prelevate.
i. După eliminarea apei care are o concentraţie mare de clor, noua conductă va fi lăsată umplută cu apă pentru 24
de ore înainte de efectuare operaţiunii de preluare de mostre. Conducta nu va fi acceptată ca fiind dezinfectată în
mod satisfăcător până în momentul în care mostrele obţinute din cadrul acesteia nu vor respecta standardele de
calitate ale angajatorului referitoare la apa potabilă.
j. Contractantul va permite cel puţin 3 zile lucrătoare pentru ca rezultatele să fie disponibile după prelevarea
mostrelor şi for fi corespunzătoare numai în cazul în care coliformii şi E.coli sunt sub limita de organisme per 100 ml.
k. În cazul apariţiei unor mostre care nu sunt satisfăcătoare, procedura de curăţare trebuie efectuată în totalitate
sau parţial acest lucru fiind hotărât de Inginer.
l. După ce testul bacteriologic a fost efectuat cu succes şi conexiunile finale au fost efectuate conducta va putea fi
pusă în funcţiune în termen de 72 de ore.
Antreprenorul va pune la dispoziţie toată forţa de muncă necesară, toate fitingurile necesare, toate pompele (pentru
apă, umplere şi golire), conductele temporare, robinetele de golire şi conexiunile pentru transferarea apei de la cea
mai apropiată sursă de apă, clorurarea şi declorurarea echipamentului şi a materialului şi toate celelalte aparate care
sunt necesare pentru a respecta această Clauză.

Curăţarea Structurilor
La terminarea construcţiei, şi înainte de efectuarea operaţiei de dezinfectare, suprafeţele interne şi structurile
desemnate pentru a reţine orice fel de lichide apoase, trebuie curăţate foarte bine pentru a elimina tot uleiul, şi orice
alte materiale nocive.
Dacă nu este menţionat altfel de Inginer, numai apa potabilă trebuie folosită pentru curăţarea, testarea şi sterilizarea
structurilor respective.

Testarea Structurilor din Beton care Reţin Apa


După curăţarea şi pe cât de mult posibil după orice activitate de umplere aceasta este poziţionată opus faţă de feţele
peretelui, iar structurile de reţinere a apei vor fi umplute la o rată uniformă dar nu mai mare de 2 m în 24 de ore. O
anumită perioadă de 3 zile trebuie oferită de către Antreprenor pentru stabilizare, după care nivelul apei va fi
înregistrat prin intermediul unor metode aprobate la intervale zilnice pentru o perioadă de test de 7 zile. Pe parcursul
perioadei de testate, cantitatea totală care este permisă a fi eliberată, după luarea in calcul a evaporării şi a căderilor
de ploaie, nu va depăşi 1/500 din adâncimea medie a apei la structura respectivă sau 10 mm, oricare dintre acestea
ar fi mai mică.
Fără a ţine seama de îndeplinirea satisfăcătoare a testului, orice fel de scurgere vizibilă pe părţile exterioare ale
structurii vor fi oprite. Orice fel de fisuri care pot apăra în pereţii respectivi, acolo unde este aplicabil, trebuie
gestionate din interior.
Testul hidraulic trebuie efectuat după efectuarea cu succes a testului pentru acoperiş.
Camerele interne adiacente din cadrul unei structurii trebuie să fie testate secvenţial cu camerele adiacente golite.
La îndeplinirea satisfăcătoare a testului, structurile trebuie golite pe cât de mult posibil, excepţie făcând cazurile în
care apa poate fi folosită pentru alte tipuri de activităţi.
Pentru structurile care sunt deschise în partea superioară Antreprenorul va furniza şi va localiza, adiacent structurii
care face subiectul testului, o cisternă deschisă din plastic cu suprafaţa plană minimă de 1 m2. Această cisternă
trebuie umplută până la 50 mm sub partea superioară şi un dispozitiv de măsurare a nivelului trebuie folosit pentru
a evalua evaporarea pe durata testării structurii.
Acolo unde există anumite compartimente interne acestea trebuie testate separate.
Dezinfectarea Structurilor pentru Apă Potabilă
Imediat după acceptarea oricărei structuri pentru apă potabilă, interiorul acestora trebuie dezinfectat folosind apă
clorurată pentru a da reziduuri de nu mai puţin de 50mg/l de clorură pură. Structura trebuie golită, eliminată cu apa
principală şi apoi umplută cu apă care prezintă clorură în valoare de 0,5 mg/l faţă de nivelul normal superior al apei.
După 24 de ore Inginerul va stabili ca mostrele să fi prelevate pentru a se efectua analiza bacteriologică. Structura
nu va fi dezinfectată dacă nu sunt prezenţi coliformi în mostrele prelevate. În cazul în care există astfel de cloroformi
în mostrele prelevate Inginerul va stabili prelevarea unor altor mostre care vor fi prelevate din cadrul structurii şi
structura va fi dezinfectată.
Odată ce testul bacteriologic a fost efectuat cu succes structura va fi pusă în funcţiune în termen de 24 de ore, în
caz contrar o re-sterilizare va fi necesară iar procedurile prezentate în Clauzele 7.16.1 şi 7.16.2. vor fi repetate.

Apa pentru Testare, Curăţarea şi Dezinfectarea


Apa pentru testarea, curăţarea şi dezinfectarea conductelor şi a structurilor trebuie preluată din sistemele de furnizare
existente dacă acest lucru este făcut posibil prin intermediul Contractului. Antreprenorul va face toate demersurile
necesare pe lângă autoritatea responsabilă de furnizarea apei referitor la aceste facilităţi de furnizare sau va efectua
demersuri alternative dacă acest lucru este necesar.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Conductele fixe folosite pentru obţinerea apei din cadrul sistemului public de alimentare cu apă vor trebui aprobate
de către autoritate furnizoare de apă şi vor fi trimise acestora pentru inspectare şi pentru aprobare dacă este necesar.
Un sistem de verificare a vanelor va fi încorporat în sistemul respectiv între conducta publică de furnizare cu apă şi
conducta sau structura care urmează a fi umplută pentru a preveni acţiunea de sifonare.
Apa pentru acţiunile de curăţare, testare şi sterilizare va fi preluată la momente bine stabilite şi într-un mod aprobat
de către Inginer şi de către autoritatea furnizoare de apă.

Eliminarea apei folosită la Curăţare, Testare sau Dezinfectare


Facilităţile trebuie să fie echipate pentru eliminarea apei folosite pentru dezinfectare, curăţare sau testare.
Descărcările de apă în canalizări nu vor avea loc fără aprobarea Autorităţii responsabile de sistemul de canalizare.
Apa folosită pentru curăţare, testare sau dezinfectare a structurilor sau conductelor trebuie să fie asigurată înainte
de descărcarea în mediul înconjurător.
După efectuarea testelor de apă, asupra conductelor şi structurilor acestea trebuie golite pe cât de mult posibil.
Descărcarea apei clorurate în cadrul unui curs de apă, în gurile de canal sau în scurgerile de apă de la suprafaţă
trebuie efectuată cu foarte mare atenţie pentru a proteja mediul înconjurător.
Acolo unde nu sunt disponibile facilităţile adecvate pentru eliminare apei clorurate, trebuie efectuată operaţiunea de
de-clorurare înainte de eliminarea acesteia.

Testarea structurilor de reţinerea a apei, structuri care nu sunt din beton


După curăţare şi înainte umplerea externă a structurii, aceasta trebuie umplută până la nivelul său de umplere la rata
aprobată de către producătorul structurii respective, după cum este detaliat în Contract. Nivelul apei va fi atunci
înregistrat prin mijloace aprobate timp de 3 zile. Cisterna ca trece testul respectiv dacă nu există nici un fel de
schimbare majoră a nivelului apei după luare în considerare a evaporării şi a precipitaţiilor, şi că nu există nici un fel
de semne vizibile de scurgere din pereţii sau fin baza structurii.
Acest test va fi efectuat numai după testarea cu succes a oricăror tipuri de structuri de acoperişuri.
Compartimentele externe trebuie să fie testate separat.

Realizarea testului de etanseitate pentru conducte care functioneaza cu nivel liber


Testul de etanseitate trebuie efectuat pentru conductele de canalizare, racorduri, caminele de vizitare si caminele de
racord.
Proba de etanseitate se executa conform prevederilor SR EN 1610 din noiembrie 2000 – „Executia si incercarea
racordurilor si retelelor de canalizare”.
Proba de etanseitate se poate realiza fie prin metoda cu aer fie prin metoda cu apa. Se pot utiliza probe diferite
pentru tuburi si pentru camine, fie ele de vizitare sau de racord. In cazul probei cu aer, daca nu se finalizeaza cu
succes, numarul de teste poate fi nelimitat; se recomanda insa ca dupa prima esuare sau dupa esuari repetate, sa
se aplice proba cu apa, rezultatul acestei probe trebuind sa fie singurul decisiv. In situatiile in care nivelul panzei
freatice se gaseste peste generatoarea superioara a tubului, se poate prevedea ca si conditie specifica o incercare
de infiltratie.
Prima proba se poate efectua inaintea executarii umpluturii laterale. Pentru acceptarea finala insa, reteaua va trebui
testata dupa executarea umpluturii si retragerea sprijinirilor transeei.

Proba cu aer
Timpii de proba pentru retele, cu exceptia caminelor de vizitare si de racord, sunt indicati in SR EN 1610/2000 functie
de diametrul tubului si conditiile de proba.
Se vor utiliza dopuri etanse corespunzatoare pentru evitarea aparitiei erorilor datorate aparaturii de proba. Pentru
diametrele mari se va acorda o atentie speciala in timpul efectuarii probei, din motive de securitate.
In efectuarea probei cu aer pentru camine apar o serie de dificultati.
Timp de 5 minute se va mentine o presiune initiala mai mare cu cca. 10% fata de presiunea de proba, apoi presiunea
trebuie redusa la presiunea de proba indicata in tabelul de mai jos (extras din standardul amintit), in conformitate cu
conditiile LA, LB, LC sau LD. In cazul in care caderea de presiune masurata la sfarsitul timpului de proba este mai
mica decat Δp precizata in tabelul de mai jos atunci reteaua se considera conforma. Aparatura utilizata pentru
masurarea caderii de presiune trebuie sa permita masurarea cu o exactitate de 10% din Δp. Exactitatea de masurare
a timpului trebuie sa fie 5 s.

Tabel Error! No text of specified style in document.-24. Presiunea de proba, caderea de presiune si timpul de proba
pentru probele cu aer

Material Conditie po*) Δp Timpul de proba [min]


de proba [Mbar (kPa)] DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000
LA 10 2,5 5 5 5 7 11 14 18
Tuburi de beton neudate

(1) (0,25)
LB 50 10 4 4 4 6 8 11 14
(5) (1)
LC 100 15 3 3 3 4 6 8 10
(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 1,5 2 3 4 5
(20) (1,5)
Kp**) 0,058 0,058 0,053 0,040 0,0267 0,020 0,016
4. CONDUCTE DE REFULARE

Material Conditie po*) Δp Timpul de proba [min]


de proba [Mbar (kPa)] DN100 DN200 DN300 DN400 DN600 DN800 DN1000
Tuburi de beton, plastice LA 10 2,5 5 5 7 10 14 19 24
(1) (0,25)
LB 50 10 4 4 6 7 11 15 19
si alte materiale

(5) (1)
LC 100 15 3 3 4 5 8 11 14
(10) (1,5)
LD 200 15 1,5 1,5 2 2,5 4 5 7
(20) (1,5)
K**) 0,058 0,058 0,040 0,030 0,020 0,015 0,012

*)
Presiune peste presiunea atmosferica;
l p
**)
t = ∙ln o unde t este timpul de proba in minute, rotunjit la jumatatea de minut cea mai apropiata cand
Kp po -∆p
t ≤ 5 min. Pentru tuburile de beton neudate, Kp = 16/DN cu un maximum de 0,058. Pentru tuburile de beton udate si
toate celelalte materiale, Kp = 12/DN cu un maximum de 0,058; ln = loge.

Proba cu apa
Presiunea de proba este cea care rezulta de la, sau la - umplerea sectiunii de proba pana la nivelul terenului si la
inaltimea caminelor amonte sau aval dupa caz, care este echivalenta cu un maxim de presiune de 50 kPa si un
minim de presiune de 10 kPa, masurata la generatoarea superioara a tubului.
Pentru retele care pot intra sub presiune temporar se pot adopta presiuni de proba mai ridicate (a se consulta
prevederile SR EN 805/2000).
Odata reteaua si/sau caminele umplute si puse sub presiunea de proba stabilita, poate sa fie necesara impregnarea
retelei. In general este suficienta o perioada de impregnare de o ora. Pentru conditii climatice mai uscate poate fi
necesara extinderea duratei.
Durata probei va fi de 30 ± 1 min.
Presiunea trebuie mentinuta aproape cu 1 kPa de presiunea stabilita ca fiind presiunea de proba, cu restabilirea
nivelului initial de apa. Pentru a satisface aceasta conditie, cantitatea totala de apa adaugata in timpul probei trebuie
masurata si marita, nivelul apei fiind acela care corespunde la presiunea stabilita.
Conditia probei este indeplinita daca cantitatea de apa adaugata nu este mai mare decat:
• 0,15 l/m2 (de suprafata interioara udata) timp de 30 min. - pentru retele;
• 0,20 l/m2 timp de 30 min. - pentru retele si camine;
• 0,40 l/m2 timp de 30 min. - pentru camine de vizitare si camine de racord.

Daca nu exista conditii contrare, pentru retelele cu DN > 1000 mm, in general pot fi acceptate probe individuale ale
tuturor imbinarilor in locul probei de ansamblu a intregii retele.
Pentru proba unei singure imbinari, suprafata de referinta in metoda cu apa corespunde la aceea a unui tub de 1 m
lungime. Conditiile trebuie sa fie cele de mai sus cu o presiune de proba de 50 kPa la nivelul generatoarei superioare
interioare a tubului.
Conditiile de proba ale metodei cu aer trebuie sa urmeze principiile indicate anterior pentru acest tip de proba si sa
faca obiectul unei specificatii speciale.
Testarea cu aer sub presiune
Un test alternativ de detectare a pierderilor pentru sistemele de conducte gravitaţionale (PN ≤ 1 bar) poate fi realizat
cu aer sub presiune în loc de apă. În afară de atenţia de rutină, precauţiile normale şi procedurile tipice utilizate
pentru această operaţiune, trebuie să se ţină cont de următoarele recomandări:
• Ca şi în cazul testării cu apă, conducta trebuie testată pe segmente mici;
• Se asigură că, conductele şi piesele speciale sunt adecvat montate şi ancorate împotriva presiunii interne;
• Se presurizează uşor sistemul până la 24 kPa. Presiunea trebuie reglată pentru a se preveni supra-
presurizarea (maxim 35 kPa);
• Se permite temperaturii aerului să se stabilizeze pentru câteva minute, în acest răstimp menţinându-se
presiunea la 24 kPa;
• În timpul acestei perioade de stabilizare este bine să se verifice toate ieşirile cu o soluţie de săpun pentru a
detecta pierderile. Dacă se descoperă o pierdere la o îmbinare, se relaxează presiunea sistemului, se etanşează
trecerea sau ieşirea detectată cu pierderi şi se începe din nou procedura de la pasul 3;
• După perioada de stabilizare, se ajustează presiunea aerului la 24 kPa şi se închide sau se deconectează
alimentarea cu aer;
• Sistemul de conducte trece acest test dacă, căderea de presiune este de 3.5 kPa sau mai puţin pe parcursul
perioadelor de timp date în tabelul de mai jos;
• Secţiunea testată de conductă nu trece de cerinţele de acceptare pentru testul cu aer sub presiune iar
cepurile pneumatice pot fi cuplate foarte apropiate unul de celălalt şi mişcate în susul şi în josul conductei, repetând
testul la fiecare nouă locaţie, până când este detectată pierderea. Această metodă de detectare a pierderii este foarte
exactă, conducând la localizarea pierderii în unul sau doi metri. În consecinţă, suprafaţa care trebuie excavată pentru
a face reparaţiile este minimizată, având ca rezultat costuri scăzute cu reparaţiile şi economie considerabilă de timp.
Notă. Într-o conductă sub presiune este înmagazinată o cantitate considerabilă de energie. Această observaţie
este valabilă cu atât mai mult cu cât aerul (chiar la presiuni joase) este mediul de testare. Deci este necesar să se
4. CONDUCTE DE REFULARE

acorde o foarte mare atenţie blocării tronsonului de conductă la schimbări în direcţie liniară şi trebuie de asemenea
urmate prescripţiile furnizorului pentru dispozitive cum ar fi cepurile pneumatice.

Tabel Error! No text of specified style in document.-25. Timpul de testare pentru testul cu aer sub presiune.

Diametrul Timpul Diametrul Timpul


(mm) (min) (mm) (min)
100 2.50 1000 25.00
150 3.75 1100 27.50
200 5.00 1200 30.00
250 6.25 1300 32.50
300 7.75 1400 35.00
350 8.75 1500 37.50
400 10.00 1600 40.00
500 12.50 1800 45.00
600 15.00 2000 50.00
700 17.50 2200 55.00
800 20.00 2400 60.00
900 22.50

Note: - Acest test va determina rata la care aerul sub presiune va fi evacuat printr-o
secţiune izolată a conductei. Este potrivit pentru determinarea prezenţei sau absenţei unei avarii a conductei
şi/sau îmbinării asamblate necorespunzător.
Prin acest test nu se intenţionează indicarea limitelor pierderilor de apă. Dacă tronsonul de conductă nu trece testul
cu aer sub presiune, nu ar trebui respins până nu se efectuază şi un test hidraulic.

• Testarea îmbinărilor pentru conducte


Echipamentul portabil de testare hidraulică în teren a îmbinării poate fi comandat special şi furnizat pentru diametre
de 700 mm.
Acest echipament se poate utiliza pentru testarea internă a îmbinărilor de conducte. Este necesar ca pentru fiecare
conductă adiacentă îmbinării supusă testării să fie realizată suficient umplutura pentru a se preveni mişcarea
conductei în timpul testării.
Este foarte important de ştiut că acest echipament este proiectat să permită testarea unei îmbinări pentru a se verifica
dacă a fost asamblată corect, cu garniturile în poziţia corectă. Acest echipament este limitat la o presiune maximă
de testare de 6 bari.
• Realizarea testului de presiune pentru conducte cu comportament vasco-elastic care functioneaza
sub presiune
Testul de presiune pentru conductele care functioneaza sub presiune se va executa in conformitate cu prevederile
standardului SR EN 805/2000.
Testul de presiune pentru conductele din polietilena va urma o procedura speciala care tine cont de fluajul
caracteristic acestui material.
Procedura completa de proba cuprinde o faza preliminara ce include o etapa de relaxare, o proba de cadere de
presiune si o faza de proba principala.

Faza preliminara. Realizarea acestei faze este o conditie prealabila pentru faza de proba principala. Scopul acesteia
este de a crea conditiile initiale pentru variatiile de volum care depind de presiune, de timp si de temperatura.
Dupa umplere si dezaerisire, se readuce presiunea la presiunea atmosferica si se permite un timp de relaxare de cel
putin 60 minute pentru a elimina orice efort datorat presiunii; se va evita orice intrare de aer.
Dupa timpul de relaxare, se creste presiunea in mod uniform si rapid (in mai putin de 10 minute) pana la presiunea
de proba a retelei, STP. Se mentine STP pentru o perioada de 30 minute pompand continuu sau intermitent, timp in
care se verifica conducta pentru a se detecta pierderile evidente.
Se lasa un timp suplimentar de 1 ora fara a pompa, timp in care conducta poate curge vasco-elastic. Se masoara
presiunea remanenta la sfarsitul acestei perioade.
In cazul in care faza preliminara este reusita, se va continua procedura. Daca presiunea a scazut cu mai mult de
30% din STP, se opreste faza preliminara si se readuce presiunea la presiunea atmosferica. Se examineaza si se
revad conditiile de proba (influenta temperaturii, indicele de pierdere de apa etc). Nu se reia procedura decat dupa
un timp de relaxare de minim 60 minute.

Proba la caderea de presiune. Rezultatele fazei de proba principala sunt credibile numai daca volumul de aer inchis
in tronsonul de proba este suficient de redus. Se vor parcurge obligatoriu urmatoarele etape: se va reduce rapid
presiunea efectiva masurata la sfarsitul fazei preliminare, extragand apa astfel incat sa se produca o cadere de
presiune, Δp, cuprinsa intre 10 si 15% din STP. Se masoara cu precizie volumul extras. Se calculeaza pierderea de
apa admisibila ΔVmax cu ajutorul formulei urmatoare si se verifica ca volumul extras ΔV sa nu depaseasca ΔVmax:
1 D
∆Vmax =1,2 ∙V ∙ ∆p ∙ [ + ]
Ew e∙ER
4. CONDUCTE DE REFULARE

unde:
ΔVmax pierdere de apa admisibila, [l];
V volumul tronsonului de conducta de incercat, [l];
Δp caderea de presiune, [kPa];
Ew modulul de elasticitate al apei, [kPa];
D diametrul interior al tubului, [m];
e grosimea peretelui tubului, [m];
ER modulul de elasticitate la incovoiere transversala, al peretelui tubului, [kPa];
1,2 factor de corectie ce tine cont de continutul admisibil de aer, in timpul fazei principale de proba.
Pentru interpretarea rezultatului se va va utiliza valoarea corecta pentru ER, ce corespunde la temperatura si la durata
de proba. Pentru diametre mici si tronsoane scurte de incercare, se vor masura de asemenea cu cea mai mare
precizie posibila Δp si ΔV.
Daca ΔV este mai mare decat ΔVmax, se intrerupe proba, se repune conducta la presiunea atmosferica si se aeriseste
din nou.

Faza de proba principala. Fluajul vasco-elastic datorat efortului produs de STP este intrerupt prin incercarea de
cadere a presiunii. Reducerea rapida a presiunii conduce la o contractie a conductei.
Se urmareste si se noteaza timp de 30 minute (faza de proba principala) cresterea presiunii datorita contractiei. Faza
de proba principala se considera satisfacatoare daca curba presiunilor prezinta o tendinta ascendenta si in niciun
caz una descendenta in acest interval de 30 minute, care este considerat suficient de lung, pentru a da o indicatie
corecta. Daca in acest interval curba presiunilor prezinta o tendinta de scadere, acest lucru indica o pierdere de apa
in retea.
In caz de incertitudine se prelungeste faza de proba principala pana la o durata totala de 90 de minute, caz in care
caderea de presiune este limitata la 25 kPa, incepand de la valoarea maxima atinsa in faza de contractie.
Daca presiunea cade cu mai mult de 25 kPa, proba nu este considerata satisfacatoare. Este indicat sa se verifice
toate racordurile mecanice inainte de inspectia vizuala a imbinarilor sudate. Se corecteaza orice defect al instalatiei
descoperit cu ocazia probei si se repeta proba.
Repetarea fazei principale de proba nu se poate realiza decat urmand procedura completa, incluzand aici si cele 60
minute ale timpului de relaxare al fazei preliminare.

Curatarea conductelor de canalizare


Se pot folosi diferite metode de curatare ale conductelor de canalizare. Metoda cea mai adecvata se alege in functie
de tipul, diametrul si gradul de blocare.
Pentru curatarea interioara a conductei toate metodele prevad utilizarea unor mijloace mecanice sau a jetului de
apa.
In cazul in care sunt utilizate mijloace mecanice se recomanda utilizarea sarpelui sau a unui dispozitiv de plastic
pentru a nu se deterioara interiorul conductei.
In unele tari curatarea conductelor de apa reziduala se face cu jet de inalta presiune.Aceasta metoda de curatare
poate deterioara materialul conductei daca nu este aplicata in conditii adecvate. Pe baza experientelor facute cu
conducte la curatarea cu jet de inalta presiune trebuie respectate urmatoarele instructiuni pentru a evita deteriorarea
conductelor:

Curatarea conductelor de canalizare si transport de ape reziduale


• mentinerea unei presiuni maxime la duza de 120 bar. Datorita suprafetei interioare netede a conductelor o
curatare temeinica si indepartarea blocajelor este posibila de regula si la o presiune mult mai mica decat aceasta;
• sunt de preferat duzele cu jet circular. Frezele de canal si duzele agresive cu potential sporit de deteriorare
trebuie evitate;
• unghiul jetului de apa nu are voie sa depaseasca 30 grade. Pentru conductele sunt suficiente unghiuri mai
mici de 20 grade;
• numarul de duze trebuie sa fie de 6 pana la 8 iar diametrul duzei trebuie sa aiba minim 2,4 mm;
• corpul exterior al duzei trebuie sa fie neted iar greutatea duzei nu are voie sa depaseasca 4,5 kg; lungimea
duzei raportata la greutatea de 4,5 kg nu trebuie sa depaseasca 17 cm. Duzele mai usoare (in jur de 2,5 kg) trebuie
utilizate la diametre nominale mici si medii (DN 100÷800).
• trebuie evitate vitezele mari de introducere si extragere (>30 m/min); functionarea in gol a duzei este exclusa
in orice caz;
• utilizarea saniei de curatare confera o curatare care menajeaza conducta prin pastrarea unei distante mai
mari a duzei fata de talpa conductei;
utilizarea de echipamente care nu intrunesc criteriile mentionate mai sus ar putea duce la o suprasolicitare a
conductei si in consecinta la deteriorarea acesteia; exfolierea superficiala si pe alocuri a stratului de protectie nu
influenteaza functia sistemului de conducte si in consecinta nu fac obiectul modificarii de material.
4. CONDUCTE DE REFULARE

LUCRĂRI DE EXECUTARE A TUNELURILOR – SUBTRAVERSARI

Galerii, tuneluri şi puţuri


La excavarea galeriilor, tunelurilor şi puţurilor, Constructorul va furniza o capacitate de excavare suficientă pentru a
evita nevoia de a înlătura materialul excavat din puţurile, tunelurile sau galeriile săpate, activitatea desfăşurându-se
între ora 19 din orice zi şi ora 7 din ziua următoare.
Constructorul se va strădui să se asigure că volumul de material excavat nu depăşeşte volumul net al excavării
tunelului sau a puţului.
Va fi responsabilitatea Constructorului să decidă şi să execute orice investigaţie a solului sin faţa gurii de intrare în
orice tunel, galerie sau puţ, suplimentar celei descrise în Contract.
Excavaţiile pentru galerii şi tuneluri vor fi susţinute corespunzător în mod permanent. Gurile tuturor tunelurilor şi
galeriilor, exceptându-le pe cele în teren stâncos, vor fi complet închise de fiecare dată când lucrările de excavaţie
sunt întrerupte pentru o perioadă ce depăşeşte 12 ore.
Toate puţurile funcţionale, în afara cazului în care este altfel permis, vor fi dotate cu portavoce sau telefoane, în
comunicare cu lucrările subterane. Astfel de telefoane şi portavoce vor fi dotate cu sisteme de semnalizare cu lumină
colorată.

Deschideri în tuneluri
Constructorul va furniza Inginerului schiţe care să prezinte propunerile acestuia pentru executarea deschiderilor în
puţuri şi tuneluri. Aceste schiţe vor include detalii ale suporturilor temporare pentru căptuşeală şi sol. Deschiderile
din puţuri şi tuneluri vor fi executate numai după ce segmentele au fost injectate.

Căptuşeli compartimentate de puţuri şi tuneluri


Înainte ca fiecare inel al fiecărei căptuşeli compartimentate să fie construit, orice material liber sau alte obstrucţii vor
fi înlăturate de pe suprafaţa excavată expusă.
Segmentele vor fi ridicate şi asamblate in-situ, inel cu inel, iar feţele rosturilor vor fi curăţate la ridicare. Căptuşeala
va fi executată imediat după ce solul a fost excavat.

Puţurile şi tunelurile vor fi impermeabile


Puţurile şi tunelurile vor fi impermeabile, fără a se identifica un debit de apă are să penetreze fie căptuşeala primară
sau cea secundară.
Garniturile de etanşare hidrofilă vor fi dintr-un cauciuc extrudat de dimensiuni adecvate, pentru a corespunde
canelurilor din segmentele de beton. Profilul şi dimensiunea garniturii de etanşare şi utilizarea unui manşon vor trebui
aprobate de către Inginer.
Garniturile de etanşare elastometrice vor consta într-un compus bazat pe EPDM. Formula şi proprietăţile materialului
propus vor fi înaintate Inginerului pentru a fi aprobate. Constructorul va demonstra, prin calcul sau modelare
matematică, faptul că garnitura de etanşare poate rezista unor tensiuni şi solicitări pe termen lung, fără a fi în
detrimentul performanţei specificate.
Secţiunea transversală a garniturii de etanşare va fi dimensionată pentru a corespunde canelurii, după cum este
detaliat pentru feţele de îmbinare ale căptuşelilor de tunel segmentat. Dimensiunile totale ale garniturii de etanşare
nu vor depăşi 29 mm pentru lăţime şi 16,5 mm pentru grosime. Toleranţele de fabricaţie vor fi de +1 mm pentru
lăţime şi + 0,5 mm pentru grosime.
Garniturile de etanşare vor fi realizate din secţiuni solide (non-celulare) extrudate cu spaţii adecvate în secţiune
pentru a permite garniturii de etanşare să fie complet compresibilă cu canelura formată în segmentele de beton.
Garnitura de etanşare va fi capabilă de o compresie suplimentară atunci când suprafaţa sa superioară este la acelaşi
nivel cu partea superioară a canelurii.
Secţiunea extrudată va fi unită pentru a forma o garnitură de etanşare dreptunghiulară, care să poate pătrunde în
canelurile segmentelor din beton. Sudura de îmbinare în colţ va fi realizată prin impulsuri, iar piesele din colţ vor face
parte dintr-o secţiune diferită faţă de lungimile extrudate, pentru ca trăsăturile privind impermeabilitatea să poată fi
obţinute şi pentru a evita sarcina excesivă în colţurile segmentelor din beton.
Garniturile de etanşare vor fi fabricate la locul de producţie pentru a corespunde fiecărui segment, după cum este
detaliat pentru căptuşeala tunelului. Dimensiunile interne şi toleranţele garniturilor de etanşare vor fi evaluate din
proiectul căptuşelii de tunel şi din garniturile de etanşare prototip produse şi testate pentru a obţine caracteristicile
de întindere.
Garniturile de etanşare vor fi lipite în canelurile din căptuşelile tunelului compartimentat anterior construcţiei. Adezivul
va fi cel recomandat de către producătorul garniturilor de etanşare.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Părţile frontale ale garniturilor de etanşare vor fi lubrifiate cu un produs recomandat de către producătorul garniturilor
de etanşare anterior construirii.

Controlul apei subterane


Metodele şi sistemele de lucru ale Constructorului vor fi proiectate pentru a controla apa subterană şi, în cazul în
care este necesar, pentru a înlătura apa din tunel. Înlăturarea apei subterane nu va provoca daune în ceea ce priveşte
lucrările sau proprietatea terţelor părţi.

Mufarea conductelor
Excavarea pentru forajul orizontal va fi realizat într-un scut echipat cu o instalaţie hidraulică pentru ajustarea
aliniamentului. Plăcile frontale vor fi disponibile pentru căptuşirea excavaţiei expuse.
Constructorul va limita sarcina de împingere aplicată conductelor, astfel încât avarierea conductei este evitată, iar în
acest scop, constructorul va fi responsabil cu luarea unei decizii privind necesitatea staţiei intermediare de forare.
Sarcina de forare va fi transferată conductelor printr-un inel opritor, care va fi suficient de rigid pentru a asigura
distribuţia egală a sarcinii.
Schiţa sau abaterea unghiulară permisă producătorului de conducte nu va fi depăşită la niciun rost individual.
Constructorul va actualiza înregistrările sarcinilor de foraj şi măsurătorile la nivel şi în linie. O relaţie grafică între forţa
de forare şi distanţa mişcată va fi realizată pentru a asigura că toate măsurile necesare sunt luate în vederea evitării
forţelor de forare maxim permise.
Toate găurile de ridicare şi găurile de impermeabilizare vor fi etanşate.
În afara cazului în care este altfel solicitat prin Contract, materialul garniturii de etanşare proiectată pentru a distribui
sarcina de forare în mod egal, va fi introdus între capetele conductelor şi la orice staţii de forare intermdiare.
Înainte de începerea lucrărilor la orice reazem de arc, Constructorul va demonstra că proiectul va rezista la forţa
maximă de forare a instalaţiilor.
Înainte de începerea unei anumite forări de conducte, probe vor fi furnizate prin care conductele necesare pentru
finalizarea forării se află pe şantier sau sunt disponibile în altă parte. Numărul estimat de staţii de forare intermediare
va fi convenit în avans. Cel puţin o staţie de forare intermediară va fi disponibilă la începerea forării, în afara cazului
în care este altfel convenit.
Conductele, inclusiv conductele de plumb, care au fost introduse prin forare orizontală, nu vor fi utilizate în altă parte
în cadrul lucrărilor. Conductele tăiate nu vor fi forate.
Garniturile instalate vor fi împiedicate să se deschidă atunci când sarcinile de forare sunt înlăturate.
La finalizarea forării, staţii de forare intermediare vor fi lăsate complet închise. Toate pârghiile, proptele şi inelele
opritoare vor fi înlăturate, capetele conductelor vor fi curăţate, un nou inel de etanşare va fi lipit de latura de intrare,
iar legătura forată va fi parţial închisă. Un inel de etanşare va fi apoi introdus în legătura glisantă, iar legătura forată
va fi complet închisă. Ordinea de închidere a staţiilor se va face de la scutul de tunel înapoi.
Spaţiul inelar dintre laturile tunelului excavat şi conductele forate va fi constant umplut cu un lubrifiant aprobat la
presiunea care va susţine excavarea adiacentă. Înregistrările zilnice ale cantităţii de lubrifiant utilizat pentru fiecare
lungime de conductă şi punctul la care lubrifiantul a fost injectat vor fi transmise Inginerului. Lubrifiantul va fi bine
amestecat anterior pompării sau amplasării. La finalizarea forajului orizontal, spaţiul inelar va fi umplut prin
deplasarea lubrifiantului cu pasta de ciment.
Inversările reazemelor de arc vor fi betonate pentru a furniza o bază suficientă pentru a susţine toate forţele asociate
cu echipamentul de forare orizontală. Pereţii de compresie vor fi adecvaţi pentru instalarea conductei.
Excavarea pentru conductă trebuie să se facă din interiorul muchiei frontale a scutului de conductă pentru a se
asigura că presiunea este menţinută în partea frontală a excavaţiei. Partea frontală a excavaţiei nu se va afla în faţa
muchiei frontale a scutului de conductă. Volumul materialului excavat trebuie măsurat permanent în timp ce lucrările
înaintează.
Garniturile de etanşare pentru racordurile de foraj orizontal vor oferi o etanşare împotriva infiltrării apei subterane în
timpul forării şi în stare permanentă.
Materialele garniturilor de etanşare vor fi rezistente l atacul chimic şi degradarea microbiologică. Detalii complete
privind garniturile de etanşare vor fi înaintate pentru aprobarea Inginerului.
Detalii privind lubrifiantul vor fi transmise pentru aprobarea Inginerului.
Constructorul poate fi solicitat de asemenea a fi aprobat de către Autoritatea responsabilă cu structura traversată.
Înainte de începerea operaţiunilor de forare transversală, Constructorul va furniza Inginerului detalii complete privind:
• Materialul de etanşare.
• Presiunea axială nominală pentru fiecare conductă şi presiunile axiale anticipate pentru fiecare lungime a
instalaţiei de conducte.
• Presiunile axiale anticipate ale pereţilor.

Activitatea în aer comprimat


Întreaga activitate în aer comprimat va fi desfăşurată în conformitate cu reglementările Naţionale, cele mai bune
practici şi îndrumări.
Înainte de a începe activitatea în aer comprimat, Constructorul va demonstra conformitatea în legătură cu notificările,
etc., după cum se solicită de către reglementările Naţionale.
Constructorul va înainta către Inginer detalii complete privind tipul, capacitatea şi dispunerea instalaţiei de aer
comprimat, echipamentul auxiliar şi facilităţile medicale pe care acesta propune să le instaleze.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Constructorul va testa săptămânal întreaga instalaţie prin utilizarea acesteia pentru furnizarea de aer pentru Lucrări
în condiţii normale de lucru.
După instalare, dar înainte de începerea lucrărilor în aer comprimat. Instalaţiile de aer comprimat vor fi testate
continuu timp de 24 de ore la presiune normală de funcţionare.

Toleranţele pentru puţuri şi tuneluri


Poziţia părţii frontale interne a oricărui puţ sau tunel nu va devia de la ce descrisă în Contract cu mai mult decât
toleranţele specificate în continuare:

Activitate Dimensiune sau aliniament Toleranţe permise


Forare orizontală / executare de Linie +/- 50 mm
tuneluri în miniatură Nivel +/- 35 mm

Puţuri şi camere Vertical 1 in 300


Puţuri şi tuneluri Diametru final 1%, dar < +/- 50 mm
Tuneluri fără căptuşeală Linie +/- 35 mm
secundară Nivel +/- 35 mm
Tuneluri cu căptuşeală Linie +/- 35 mm
secundară Nivel +/- 35 mm
Segmente de căptuşeală pentru Distanţa maximă între marginile 10 mm
puţuri, tuneluri şi canale segmentelor adiacente
colectoare

Diferenţa dintre diametrele minim şi maxim măsurate în oricare inel segmentat nu va depăşi 2% din diametrul inelului.
Deviaţiile pentru conducte şi tuneluri vor fi permise numai în măsura în care acestea nu rezultă în înclinări inverse.
Căptuşeala primară a tunelurilor, cărora li se va aplica o căptuşeală secundară, va avea o deviaţie maxim admisă
de ± 40 mm pe linia şi nivelul corect, şi 12 mm în diametru.
Etanşarea rosturilor pentru a menţine dimensiunile şi aliniamentele tunelurilor şi puţurilor va fi păstrată la minim, iar
în orice caz, aceasta nu va crea un spaţiu mai mare de 10 mm.
Adiacent structurilor, toleranţa pentru linia şi nivelul ultimei conducte va fi redusă la ±10 mm.

SPECIFICAŢII MECANICE GENERALE

Generalităţi
Toate materialele incluse în Lucrări vor fi adecvate pentru scopul ce trebuie îndeplinit şi vor fi noi şi de primă clasă
comercială în ceea ce priveşte calitatea, nu vor prezenta imperfecţiuni şi vor fi selectate pentru o valabilitate
îndelungată şi mentenanţă minimă.

Etichete de identificare
Constructorul va lua toate măsurile pentru furnizarea şi aplicarea etichetelor de identificare gravate pe toate vanele
şi elementele instalaţiei. Numerele de referinţă ale tuturor vanelor vor fi după cum este indicat în figurile schematice
care vor fi furnizate.
Constructorul va lua de asemenea toate măsurile pentru furnizarea şi aplicarea etichetelor de avertizare pentru
utilajele care sunt manevrate cu comenzi automate. Toate etichetele de identificare şi avertizare vor fi în limba
engleză şi în limba română.

Dispozitive de protecţie
Dispozitive de protecţie adecvate vor fi furnizate şi instalate pentru a acoperi mecanismele de acţionare. Toate
piesele rotative şi cu mişcări alternative, curelele de acţionare, etc., vor fi protejate corespunzător spre satisfacţia
inginerului, pentru a asigura siguranţa completă atât pentru personalul de lucru, cât şi pentru cel de întreţinere. Totuşi,
în timp ce toate aceste dispozitive de protecţie cor fi corespunzătoare şi substanţiale, vor fi de asemenea detaşabile
pentru a avea acces la instalaţie fără a fi nevoie să detaşaţi sau să deplasaţi orice piesă importantă a instalaţiei.

Fundaţii
Constructorul se va asigura că orice fundaţie existentă este modificată pentru a fi utilizată pentru noile pompe sau
pentru pompele înlocuite şi adecvată pentru fixarea bolţurilor ce vor fi introduse în fundaţii. Fundaţiile pentru noua
instalaţie sau pentru locaţiile unde fundaţiile existente nu sunt adecvate, vor fi proiectate de către Constructor pentru
a corespunde instalaţiei unde Constructorul o alege pentru locaţia şi aplicaţia avute în considerare.

Alinierea locaţiei
În cazul în care elemente separate ale instalaţiei interconectate, cum ar fi, motoare, racorduri, cutii de viteză şi
elemente similare, depind de instalarea corectă pentru o funcţionare satisfăcătoare, atunci, fiecare element va fi
pozitiv amplasat în poziţia sa corectă de funcţionare cu ajutorul penelor de fixare, ştifturilor de montare, bolţurilor de
fixare sau alte mijloace aprobate pentru a se asigura că reinstalarea corectă poate fi uşor efectuată atunci când se
reasamblează elementele după demontarea pentru inspecţie.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Cerinţe generale privind instalarea conductelor


Toate conductele şi piesele de asamblare selectate în baza acestui Contract trebuie să fie de cea mai bună calitate,
circulare, şi cu o grosime uniformă, să nu prezinte laminare, faguri şi alte defecţiuni şi vor fi proiectate şi adecvate
pentru presiunile şi temperaturile specificate.
Instalarea conductelor va avea loc în aşa fel încât să uşureze demontarea şi înlăturarea pompelor sau a altor
componente importante ale echipamentului cu ajutorul adaptorilor de flanşe şi racorduri.
Toate conductele vor fi susţinute în mod adecvat cu dispozitive de fixare adecvate. Atunci când trec prin pereţi,
conductele vor include o flanşă pudlată.
În cazul în care învelişul conductelor este afectat, suprafaţa va fi curăţată şi uscată, iar Constructorul va vopsi zona
avariată cu minim trei straturi de vopsea, conform grosimii şi caracteristicilor învelişului original.
Racordurile cu flanşă vor avea 3 mm grosime, inel, garnituri de etanşare din cauciuc, găurite pentru introducerea
bolţurilor, iar părţile frontale ale tuturor flanşelor vor fi prelucrate pentru a oferi un unghi de 90 faţă de linia de centru
a conductei sau a fitingului.
Toate materialele şi racordurile necesare pentru a fixa şi conecta conducta, inclusiv suporţi adecvaţi şi eficienţi pentru
conducte, vor fi incluse.
Presiunea hidraulică de testare aplicată lucrărilor producătorului vor fi de două ori capul de lucru sau o dată şi
jumătate capul maxim de lucru, oricare dintre acestea este mai mare, în afara cazului în care este altfel specificat.
După finalizarea oricărei fabricaţii, toate conductele vor fi testate hidraulic. Dacă se efectuează orice modificări ce
implică fabricarea suplimentară după expediere, un test hidraulic suplimentar va fi necesar în ceea ce priveşte
conductele sau ansamblul de conducte în cauză.
Constructorul va fi responsabil cu asigurarea curăţeniei în ceea ce priveşte suprafeţele interne ale tuturor conductelor
înainte şi după construcţie şi înainte de punerea în funcţiune. Curăţarea va include eliminarea mizeriei, ruginii,
punctelor de sudură cauzate de sudarea la faţa locului. Înainte de expediere de la lucrările Constructorului, capetele
conductelor, braţele conductelor, etc., vor fi corect izolate şi acoperite pentru a împiedica orice acumulare de mizerie
sau avarierea acestora. Această protecţie nu va fi înlăturată decât imediat anterior conectării conductelor şi vanelor
adiacente.
Prin toate conductele de foraj de mici dimensiuni se va introduce aer comprimat înainte de racordarea acestora la
instrumente sau alte echipamente.

Conducte din oţel


Generalităţi
Conductele şi fitingurile din oţel vor fi produse în fabrică. Sudarea în fabrică a de tipul longitudinal şi spiralat se va
face printr-un proces de sudură cu arc automat submersat. Capetele conductelor, fitingurilor şi pieselor speciale vor
fi complet pregătite pentru racordare printr-o metodă specială, anterior livrării pe şantier.
Conductele din oţel vor fi fabricate şi testate în conformitate cu DIN 1626 gradul 37-2.
Dimensiunea conductelor sudate cu rezistenţă electrică va fi conformă cu ENV 10220.
Sistemele de protecţie împotriva coroziunii interne şi externe vor fi aplicate în mod normal în fabrică, iar conductele
şi fitingurile vor fi livrate pe şantier cu cantităţi adecvate de materiale, pentru a permite finalizarea instalării sistemelor
de protecţie şi a racordurilor sudate pe şantier.
Toate unităţile vor avea un finisaj manual, fără defecţiuni vizuale, şi vor trebui să treacă toate testele specificate.
Învelişul intern
Conductele din oţel vor avea un înveliş intern din mortar de ciment preparat în conformitate cu AWWA C205.
Înveliş extern
Suprafeţele care vor fi protejate vor fi bine degresate şi curăţate pentru a înlătura toată unsoarea, zgura, rugina sau
alte materii străine.
Interiorul staţiilor de pompare sau a altor structuri de conducte va fi învelit conform sub-secţiunii 12 intitulată „Învelişul
de suprafaţă”.
În cazul în care conductele de oţel sunt îngropate sub nivelul solului, în exteriorul clădirilor, acestea trebuie căptuşite
extern cu un strat pulverizat de zinc metalic, corespunzător la minim 200g/m2, urmat de o vopsea bituminoasă
neagră, cu o grosime de cel puţin 25 de microni aplicată în fabrică. Învelişul special extern din bitum aplicat la cald,
conform cu BS 4147 , şi care are o grosime minimă de 0,3 mm, va fi pulverizat pe conducte înainte de instalare
pentru a oferi o protecţie împotriva coroziunii. Învelişul va fi neted, şi nu va fi fragil la rece sau lipicios la expunerea
la soare, şi va fi puternic aderent la conductă.
Fitingurile vor fi învelite extern, după cum se specifică mai sus în cazul conductelor.
Fitingurile din oţel vor fi produse în fabrică şi vor fi în conformitate cu standardul internaţional corespunzător.

Piesele din oţel


Constructorul va furniza şi va monta toate piesele din oţel, inclusiv scări, tabla striată şi podeaua, ramele şi curbele,
după cum se specifică în descriere şi după cum este prezentat în schiţe.
Piesele din oţel vor fi fabricate din oţel moale şi vor fi galvanizate la cald după fabricare, cu excepţia cazului în care
este altfel specificat.
Toate platformele, galeriile, scările necesare pentru a permite accesul corespunzător la Instalaţie pentru funcţionare
şi mentenanţă, vor fi furnizate şi instalate de către Constructor. Schiţele de fabricaţie pentru oricare dintre aceste
elemente va fi furnizată de către Constructor şi aprobată de către Inginer anterior fabricării.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Scări
Scările vor fi fabricate din oţel moale şi galvanizat la cald după fabricare.

Sudarea
Generalităţi
Toate lucrările de sudură vor fi executate în cele mai adecvate condiţii de lucru, utilizând echipament modern, eficient
şi ultimele tehnici şi tehnologii de sudură. Toate lucrările de sudură vor fi executate de către sudori calificaţi şi cu
experienţă, într-un anumit tip de sudură necesar. Este responsabilitatea Constructorului să se asigure că toţi sudorii
sunt corespunzător calificaţi şi competenţi pentru a executa toate lucrările de sudură necesare.
Evidenţa procedurilor de sudură şi ale testelor de calificare privind performanţa sudorului va fi ţinută de către
Constructor pentru a fi revizuite de către Inginer.
Metoda şi procedura adoptate pentru sudură în service şi pe şantier vor fi aprobate de către Inginer înainte de iniţierea
producţiei.

Standarde de sudură
Structurile sudate se vor conforma reglementărilor prezentate în Documentul XV-50-56E aparţinând Institutului
Naţional de Sudură. Mai mult, pentru sudarea conductelor din oţel carbon, se va aplica Codul ANSI B 31.1 şi
Standardul API 5L.
Procesele de sudură acceptate sunt următoarele:
Sudură cu arc de metal protejat SMAW
Sudură cu arc Wolfram cu gaz (TIG) GTAW
Sudură cu arc din metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW
Sudură cu arc cu miez FCAW
Utilizarea altor procese de sudură decât cele menţionate mai sus este permisă numai cu aprobarea prealabilă a
Inginerului. Procesele pot fi utilizate în combinaţie, dacă aceeaşi combinaţie şi succesiune de procese s-a calificat
prin testul de calificare a procedurii de sudură.

Materiale
Metalul de adaos la sudură selectat va da un material de sudură care să se potrivească cu proprietăţile metalului de
bază cât mai mult posibil. Limita de curgere a consumabilelor se va suprapune cu limita de curgere a materialului de
bază cu cel mult un nivel în EN 499, iar lipsa suprapunerii nu va fi permisă.

Calificarea procedurii de sudură


Constructorul va furniza specificaţii detaliate privind procedura de sudură, în conformitate cu API 1104. Toate
dimensiunile, toate combinaţiile de materiale care vor fi unite şi toate lucrările de sudură pentru reparaţii vor fi
acoperite de către specificaţiile de procedură. Specificaţiile de procedură sunt supuse aprobării de către Inginer.
Inginerul va aproba utilizarea procedurilor stabilite, testate şi documentate suficient, ce nu au mai mult de doi ani
vechime. Transferul evidenţelor de calificare a procedurii de sudură de la un constructor la altul nu este permisă.
Pentru fiecare descriere de procedură şi anterior începerii sudurii, Constructorul va executa sudura racordurilor de
testare pe şantier, ulterior tuturor detaliilor specificaţiilor de procedură aprobate.
Testul de calificare va fi executat pe oţel cu cea mai mare limită de curgere minimă / echivalentul maxim de carbon,
care se aşteaptă a fi acoperit de către Descrierea Procedurii de Sudură. Toate rezultatele din evidenţele calificării de
procedură vor fi înaintate Inginerului pentru aprobarea procedurilor de sudură.

Calificarea sudorilor şi a operaţiunilor de sudură


Numai sudorii cu reale abilităţi şi operatorii de sudură care îşi pot documenta calificările relevante pentru sudarea
conductelor vor fi acceptaţi de către Inginer. Anterior executării oricărei producţii, operatorii de sudură se vor califica
pentru procedurile de sudură relevante, conform API 1104.
Testele de calificare sunt acceptabile, dacă întrunesc cerinţele pentru examinarea vizuală, testarea distructivă şi
examinarea radiografică, după cum este specificat în API 1104. Testarea va fi executată de către un laborator, pe
cheltuiala Constructorului. Certificatele privind testul de performanţă al sudorului şi operatorului de sudură vor fi
emise şi păstrate pe şantier pe perioada de lucru.
Testele de calificare ale operatorului de sudură şi ale sudorului pot fi executate împreună cu testele de calificare
pentru procedura de sudură. Aceste certificate sunt valabile numai şase luni după ultima sudură.

Sudarea conductelor
Constructorul va supraveghea şantierul, sudorii şi activitatea acestora pe parcursul întregii perioade de lucru. În acest
scop, constructorul va utiliza un inginer sudor calificat, dacă este acceptat de către Inginer, un inginer cu cunoştinţe
teoretice bine documentate şi experienţă practică în executarea şi evaluarea lucrărilor de sudură.
Sudarea va fi inspectată de către o companie de inspecţie independentă angajată de către Constructor. Este
responsabilitatea Constructorului să se documenteze dacă sudura şi inspecţia sudurii îndeplinesc toate cerinţele
specificate.

Pregătirea sudurii
Grosimile pereţilor şi nivelele de presiune se vor conforma cu cerinţele prezentate în schiţele şi specificaţiile
aplicabile.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Fiecare conductă sau componentă va fi inspectată vizual pentru a se asigura că nu prezintă avarii vizuale susţinute
sau determinabile. Eliminarea elementelor avariate va fi realizată prin consultarea Inginerului.
Toate cerinţele pentru pregătirea sudurii conţinute în descrierea procedurii de sudură sunt strict respectate.

Sudura
Toate lucrările de sudură vor fi executate de către sudori calificaţi şi vor fi în strictă conformitate cu procedurile de
sudură calificate.
Sudura va fi suspendată de către Constructor dacă condiţiile meteorologice vor modifica calitatea lucrării, cum ar fi,
umezeala aerului, nisip, vânturi puternice şi furtuni.
Aplicarea arcului vagabond, din exteriorul nişei sudate nu este permisă. În cazul în care aplicarea arcului vagabond
are loc în afara acestei zone, acest lucru trebuie adus în atenţia Inginerului, care poate solicita repararea sau
excluderea din cheltuiala Constructorului a unei astfel de secţiuni avariate.
Fiecare pas va fi finalizat în jurul întregii circumferinţe înainte de iniţierea următorului pas.
Poziţia de pornire / oprire privind paşii ulteriori nu va fi identică.
La finalizarea lucrării de sudură, suprafaţa conductei va fi curăţată de punctele de sudură şi alte depozite, iar apoi va
fi învelită într-un covor uscat impermeabil pentru a asigura o răcire lentă a zonei sudate şi pentru a oferi protecţie
împotriva ploii.

Curăţarea după sudură


Suprafaţa va fi uscată şi lipsită de unsoare, ulei, reziduuri de beton şi sol. Toate punctele de rugină vor fi îndepărtate
cu ajutorul unei perii de sârmă imediat înainte de inspecţia sudurii. În cazul conductelor drepte, perierea va fi
efectuată mecanic cu ajutorul unor perii ascuţite pentru a evita lustruirea suprafeţelor de oţel. De aceea, este necesar
un set de perii noi gata accesibile.
Sudurile executate cu metale de adaos de bază vor fi spălate cu apă proaspătă.
Curăţarea prin jet de nisip la nivelul Sa 2 este permis ca alternativă.
Identificarea punctelor de sudură
Fiecare punct de sudură va fi numerotat de către Constructor în conformitate cu sistemul ce va fi specificat de către
Inginer. Acest număr va fi vopsit pe învelişul conductei pe o latură a racordului între 0,5 m şi 1,0 m de la punctul de
sudură, împreună cu numărul conductei şi lungimea acesteia, pentru a facilita realizarea registrului conductelor.
Pentru fiecare conductă şi fiecare secţiune de testare a presiunii, Constructorul va completa formularele predefinite
şi la va introduce într-un jurnal al conductei. În timp ce activitatea progresează, Constructorul va prezenta Inginerului
formularele din jurnalul conductei. Înainte de începerea testării sub presiune, jurnalul finalizat al conductei pentru
secţiunea în cauză va fi înmânat Inginerului.

Inspectarea sudurii
Cerinţe generale
Examinarea va avea loc conform acestei descrieri şi a următoarelor coduri şi standarde:
Examinare radiografică, conform ISO 1106, Partea 3, Practica recomandată pentru examinarea radiografică a
racordurilor sudate prin fuziune. Racorduri inelare sudate prin fuziune în conducte din oţel cu grosimea peretelui de
până la 50 mm.
Examinare ultrasonică conform ASME Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V, Examinarea
nedistructivă, Articolul 5, Metode de examinare ultrasonică pentru materiale şi fabricaţie.
Examinarea particulelor magnetice conform ASME, Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V,
Examinarea nedistructivă, Articolul 7, Examinarea particulelor magnetice.
Examinarea penetrantă a lichidului, conform ISO 3452, Testare nedistructivă, Inspecţie penetrantă, Principii
generale.
Examinarea vizuală, conform ASME Codul privind boilerele şi vasele sub presiune, Secţiunea V, Examinarea
nedistructivă, Articolul 9, Examinare vizuală.
Măsurarea durităţii, conform ASTM E 110, Metoda de testare standard pentru amprenta de duritate a materialelor
metalice cu ajutorul dispozitivelor portabile de testare a durităţii.
Constructorul va angaja o companie independentă de inspecţie, care va executa, evalua şi documenta întreaga
inspecţie a sudurii. Compania care efectuează inspecţia va fi aprobată de către Inginer.
Întreaga examinare nedistructivă va fi executată conform unei proceduri scrise. Procedurile vor fi transmise
Inginerului pentru aprobare şi vor fi calificate spre satisfacţia inginerului.

Gradul de examinare
Toate sudurile vor fi examinate vizual în măsură de 100%.
Sudurile garantate (sudurile care nu vor fi testate sub presiune) şi sudurile în combinaţie vor fi examinate în procent
de 100% prin radiografie, precum şi cu ajutorul ultrasunetelor.
Toate sudurile care au fost reparate sau înlocuite vor fi reexaminate în procent de 100% prin aceleaşi metode şi cu
aceleaşi criterii de acceptare ca cele necesare pentru lucrarea iniţială.
Examinarea ultrasonică poate înlocui radiografia, în cazul în care examinarea prin radiografiere nu este practică,
putând fi utilizată ca soluţie de rezervă pentru radiografie, în cazul în care există probleme de interpretare / verificare.
Sudurile de racorduri şi sudurile de ramificaţii de legătură, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu ajutorul
particulelor magnetice sau a metodelor penetrante în măsura prezentată pentru sudura cap la cap.
În cazul în care este necesară examinarea punctelor în secţiunile ulterioare, sudurile vor fi selectate pentru a se
asigura că lucrarea fiecărui sudor şi fiecare procedură de sudură sunt incluse.
4. CONDUCTE DE REFULARE

Atunci când este necesar, examinarea descoperă defecte, două suduri suplimentare, sudurile precedente şi
ulterioare executate de către acelaşi sudor.
Dacă una dintre aceste suduri prezintă defecte, trei suduri precedente şi trei suduri ulterioare vor fi examinate pe
cheltuiala Constructorului.
Dacă cinci sau mai multe suduri ulterioare ale unui sudor prezintă defecte, toate sudurile acestui sudor vor fi
examinate suplimentar pe cheltuiala Constructorului.
10% din toate sudurile cap la cap vor fi examinate prin radiografie pe întreaga circumferinţă a acestora, după cum
este descris mai sus. Inginerul poate specifica extinderea examinării.

Criterii de acceptare
Criteriile de acceptare vor fi specificate în API 1104.
Testarea de producţie
Inginerul va avea dreptul să selecteze un număr de puncte de sudură pentru testarea distructivă.
Constructorul va fi responsabil cu tăierea punctelor de sudură, înclinarea capetelor conductei şi re-sudarea
racordului. Testele distructive vor fi efectuate în conformitate cu cerinţele din specificaţiile generale pentru sudură,
ce se referă la testele de calificare pentru procedurile de sudură, în cazul în care nu se convine altfel.
Angajatorul va suporta costul acestor teste, dacă sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totuşi, dacă se dovedeşte
că sudura nu este conformă cu toate cerinţele, Constructorul va suporta costurile. În acest caz, Inginerul poate insista
asupra testării suplimentare a sudurii, iar costurile pentru testarea şi reînnoirea acestei suduri vor fi suportate de
către Constructor, indiferent de rezultate. Dacă această sudură nu este conformă cu cerinţele, controlul poate fi extins
pe cheltuiala Constructorului.
Extinderea unei astfel de inspecţii suplimentare va fi decisă de către Inginer cu scopul de a stabili într-un mod
satisfăcător dacă sudura este sau nu conformă cu cerinţele.
Dacă are loc orice schimbare de personal în timpul lucrărilor de sudură, acest lucru poate influenţa calitatea sudurii,
iar Inginerul poate solicita ca o nouă sudură să fie testată prin metoda distructivă, pe cheltuiala Constructorului.

Documente necesare
Următoarele documente sunt necesare înainte de examinare:
Certificate pentru personalul NDE
Proceduri NDE
Formulare de raport
Solicitare de deviere, dacă există, de la cerinţele specificate
În timpul examinării:
Rapoarte în domeniu
După examinare:
Rapoarte autorizate de examinare cu rapoarte şi filme în domeniu ataşate.

Căptuşirea sudurilor
La finalizarea cu succes a tuturor procedurilor de inspecţie, sudurile şi zonele înconjurătoare vor fi curăţate cu
atenţie şi protejate cu o căptuşeală internă şi externă, după cum se specifică în clauzele acestei secţiuni.

S-ar putea să vă placă și