Sunteți pe pagina 1din 48

SPATII VERZI

1. Date generale propunere


Prin proiect urmeaza sa se modernizeze statiunea Baile 1 Mai.
Acest Iucru presupune modernizarea strazilor si trotuarelor, rcalizarea de piste de biciclete, amenajarea de spatii
verzi, realizarea de instalatii de iluminat si supraveghere video, irigatii, apa si canalizare.

2. Descrierea lucrarilor de arhitectura propuse


Din punct de vedere arhitectural se propun urmatoarele:
• Desfiintarea gardului existent ce separa in zona parcului, supraiata amenajata in prezent de cea
neamenajata a ariei naturale protejate
• Repararea aleilor existcntc (unde este cazul)
• Realizarea de alei
• Reabilitarea iantanii arteziene existente
• Amplasarea unci fantani arleziene noi
• Amplasarea elementelor de mobilier urban: banci, cosuri, rastelun pentru biciclete, sigla statiunc
• Amplasarea de statii (adaposturi) de autobuz

A. Desfiintarea gardului existent


Gardul existent este cu soclu din piatra si structura decorativa metalica. Gardul se afla in stare precara avand
portiuni semificative sparte/indoite.
Deoarece prin proiect se amenajeaza si spatiul verde din cadrul ariei protejate, nu este justificata separarea
acesteia de restul spatiului verde. Prin urmare se va realiza un pare unitar, care include ambele zone.

B. Repararea aleilor existente


Repararea aleilor existente presupune inlocuirea bordurilor acolo unde este cazul si inlocuirea evenlaulelor pavele
iisurate.

C. Realizarea de alei
Amenajarea aleilor in parte de nord al statiunii, aflata partial in aria naturala protejata - este conditionata de albia
paraului care traverseaza amplasairtentuL Au fost prevazute lucrari in de infiintarc a unor alei in cadrul Parcului
Ocinul Baii, in aria protejata.
Aleile propuse vor avea aceiasi structura ca trotuarele: respectiv:
• 3 cm strat de uzura din piatra omamentala;
• 3-5 cm mortar de poza;
• 12cm strat de agregate naturale stabilizate cu ciment 4-6%;
• 15 cm strat de fundatie din balast conform SR EN 13242/2008 si STAS 6400/1984 ;
Aleile propuse vor avea latimea de 3m si o panta transversala de 1.5%. Pania longitudinal a va urmari panta
natural a a terenului.
Se va realiza o mica piateta cireulara, unde se va amplasa fantana arteziana tip perdea de apa.

D. Reabilitarea fantanii arteziene existente


Prin proiect s-au prevazut lucrari de reabilitare a fantanii arteziene existente in fata Cazinoului 1 Mai.
Fantana arteziana nu mai este functionala de cca 15-20 ani, ceea ce impune utilarea acestuia cu o pompa avind H
pompare = 4 mCA si un debit de Q = 2 1/s. Se va realiza bransarea conductei la reteaua de alimentare cu apa
existenta de la Km 1+690 a strazii Principale printr-o conducta PE100HD Dn 40 mm. Prin proiect, a fost prevazut
un camin de apometru pcntru a monitoriza consumul de apa al fantinilor arteziene.
Lucrarile ce vor fi realizate pentru reabilitarea fantanii arteziene sunt urmatoarele:
- curatarea fantanii
- repararea cu mortar de reparatii a micilor fisuri
- placarea cu marmura alba
- duza centrala cu inaltimea de 4m
- sistem dc recirculare a apei ( pompa, conducte, sistem dc llltrare, fitinguri, etc )
- sistem iluminat ambiental pe timp de noapte
- tablou electric si de automatizare
Marmura folosita pentru placarea fantanii va fi alba.

Sistemul de iluminat al fantanii arteziene consta in 6 proiectoare LED orientate catre structurile din beton existente
si 1 projector LED pentru duza centrala.
Cele 6 proiectoare vor avea urmatoarele caracteristici:
- Projector submersibil din inox, IP68
- Material :inox
- Sursa:LED 9w
- Finisaj:inox
- Tensiune de alimentare : 24V AC
Proiectorul pentru duza centrala va fi circular si va avea urmatoarele caracteristici:
- Tensiune de alimentare : 24V AC Proiector submersibil din inox, IP68
- Putere : 12W
SPATII VERZI

- Culoare : RGB

E. Fantana arteziana ornamentala


Fantana arteziana ornamentala va fi tip perdea/panza de apa, cu structura din inox. Ea va avea lungimea de 3m si
inaltimea de 2.2m.
Pentru realizarea pieselor componente vom folosi otelul inoxidabil W4301 datorita proprietatilor sale de rezistenta in
conditii de umiditate excesiva sau imersie totals.
Valurile se ibrmeaza pe o tesatura metalica inoxidabila, iar Panza de Apa este vizibila de pe ambele parti.
Toate elcmentele fantanilor vor realizate din otel inoxidabil cc ofera un aspect modern, foarte durabil in timp si usor
de intretinut. Bazinul rezervor de la baza fantanii va cuprinde o masca cu marmura decorativa ce va acoperi toate
echipamentele aflate inauntru. Profilele si mastile de incadrare, alaturi de restul elementelor dc iixare vor fi de
asemenea realizate din otel inoxidabil.
Solutia tehnica va consta in amplasarea unei pompe submersibile pentru recirculare. Pompa va fi dotata cu sita de
filtrare particule si vana pentru reglajul debitului. Modelele folosite vor avea un consum foarte redus dc energie si
durabilitate ridicata. Rotorul va asigura fiabilitate si zgomot foarte redus atunci cand opereaza, chiar si in sarcina
maxima.
Sistemul de dispersie tip perdea de apa va fi iin dozator cu elemente de fixare pentru directionarea perdelei de apa
pe supraiata suport si masca anti-stropi. Tesatura inoxidabila ce va servi drept material suport pentru formarea
pcliculei de apa.
La baza va avea un mic bazin umplut cu pietre decorative, de unde apa va fi recirculata.

F. Mobilier urban
Spatiile verzi si strazile din cadrul proiectului vor fi dotale cu elemente de mobilier urban, respectiv cu:
✓ Banci inteligente
✓ Banci
✓ Cosuri de gunoi
✓ Rastel biciclete
✓ Sigla intrare in statiune

Au fost prevazute 5 banci inteligente tip „smart bench mica" si 3 banci inteligente tip „smart tree mare".
Caracteristicile principale ale bancilor smart mici sunt urmatoarele:
- posibilitate incarcare mobil prin tehnologie wireless dar si prin 2 bucati cabluri usb
- routerul incorporat este capabil sa furnizeze internet gratuit la viteze 4G
- panourile solare ale bancii smart furnizeaza necesarul de putere pentru ca toate functiile bancii smart sa fie
complet independcnte de reteaua de energie electrica
- senzor si sistem de racire pentru ca indifferent de conditii, banca sa poata fi utilizata
- banca olera o lumina ambientala placuta, accenluind experienta turistilor inclusiv din punct de vedere vizual
- rezistenta la vandalism
Bancile inteligente mari au urmatoarele caracteristici:
• Rezistenta la factorii de mediu
• Dotata cu totem cu spatiu de reclama
• Dotata cu statie de incarcare dispozitive mobile
• Cu baterie inclusa
• Alimentata cu panouri solare
• Dotata cu wi-fi si senzori inteligenti

Au fost prevazute un numar de 38 buc. de banci ornamentale.


Bancile vor fi realizate din lenin tratat, iara brafe laterale, care spre deosebire de modelele clasiee. permit acostarea
scaunelor rulante cat mai aproape, si inlalura obstacole de tipul bratelor menfionate.
Bancile vor fi robuste. de calitatc superioara pentru a avea o durata de viata cat mai mare.
Un alt avantaj al acestor banci este aspectul pro-ecologic, lemnul nefiind vopsit ci tratat. astfel incat poluarea prin
desprinderea vopselei de pe lemn este evitata.
Au fost prevazute un numar de 101 buc. de cosuri de gunoi cu colectarc selectiva. Cosurile sunt compuse din
elemente metalice si din lemn, fmisate impotriva razelor ultraviolete si a umiditatii. Cosurile vor avea 3 compartimente
pentru colectarca selectiva a deseurilor,
Au fost prevazuti un numar de 4 buc. de rastele de biciclete.
Structura este din otel galvanizat lerminata cu un strat de vopsea praf si cu sase
fante pentru biciclete. Suportul este prevazut cu bara pentru securizarca
bicicietelor. Structura poate fi de sine statatoare sau ancorata sub sol cu sururburi
ascunse.
Se va amplasa o sigla la intrarea in statiune. respectiv la intersectia Strazii Principale cu strada nr 4. Sigla va fi
amplasata pe un suport triunghiular, pe fiecare latura a acestuia. Suportul va fi din beton armat, placat cu marmura,
iar logo-ul va fi tridimensional.
SPATII VERZI

G. Statii de autobuz
Se vor monta 3 statii de autobuz cu dimensiunile 6* 1.5*2.5m.
Statiile vor avea structura metalica, acoperis din sticla, 2 bancute, reclama luminoasa, panou nublicitar.

3. Descrierea lucrarilor de arhitectura peisagera

Suprafata amenajata de spatiile verzi tip parc/gradini este de 21223mp. Aceasta este impartita astfel:
a. Gradina Centrala. cu suprafata de 4021 mp
b. Gradina Rozelor, cu suprafata de 1138 mp
c. Gradina Cazino 1, cu suprafata de 970 mp
d. Gradina Cazino 2, cu suprafata de 1248 mp
e. Parcul Ochiul Baii, cu suprafata de 13846 mp

Gradina Centrala are o suprafata totala dc 4021 mp, din care elementele constructive ocupa suprafata de 123mp ,
respectiv un procent de 3.06%. Gradina Centrala este compusa din:
Spatiu verde: 3898mp
Alee existenta: 76.81 mp
Alee propusa (refugiu statie de autobuz): 34.72mp Suprafata ocupata de mobilier urban: 11.47mp

Gradina Rozelor are o suprafata totala de 1138mp, din care elementele constructive ocupa suprafata de 64 mp ,
respectiv un procent dc 5.63%. Gradina Rozelor este compusa din:
Spatiu verde: 1074mp
Alei existente: 58.50mp
Suprafata ocupata de mobilier urban: 5.50mp

Gradina Cazino 1 are o suprafata totala de 970mp, din care elementele constructive ocupa suprafata de 87 mp ,
respectiv un procent de 8.97%. Gradina Cazino 1 este compusa din: Spatiu verde: 883 mp
- Alei existente: 40.03mp Scari existente: 7.30inp
- Fantana artezina existenta: 39.27mp Suprafata ocupata de mobilier urban: 0.4mp

Gradina Cazino 2 are o suprafata totala de 1248mp, din care elementele constructive ocupa suprafata de 104 mp ,
respectiv un procent de 8.34%. Gradina Cazino 2 este compusa din: Spatiu verde: 1144 mp
- Alei propuse: 99.56 mp
Suprafata ocupata de mobilier urban: 4.44 mp

Parcul Ochiul Baii are o suprafata totala de 13846mp, din care elementele constructive ocupa suprafata de 1264
mp, respectiv un procent de 9.13%. Parcul Ochiul Baii este compus din:
- Spatiu verde: 12582mp Alei existente: 369.56mp
- Alei propuse: 699.24mp
- Pista de biciclete: 169.55mp
Suprafata ocupata de mobilier urban: 25.65mp

In plus se vor realiza mici spatii verzi de-a lungul strazilor, acolo unde spatiul permite si se vor realiza alveole
pentru arbori, pe trotuare.

Se propune inlaturarea vegetatiei invazive crescuta in mod neconlrolat si toaletarea copacilor, defrisarea tufisurilor din zona de
nord pentru facilitarea lucrarilor de sistematizarc pe verticala.
Asttel, prin implementarea proiectului se va transforma un areal cu vegetade salbaticita, intr-un spatiu public cu acces
nelimitat. Amenajarea peisgistica propusa va prezenta biodiversitatea zonei, prin plantarea soiurilor autobtone arbori si arbusti.
Zoniflcarea terenului a fost gandita astfel meat sa pune in valoare masa vegetala consistenta. Idea de baza a conceptiei spatiale
al acestei zone este de a oferi vizitatori lor posibilitatea cunoasterii biodiversitatii ariilor naturale, intr-un mod distractiv.
Protejarea si extinderea biodiversitatii, precum si eliminarea „barierelor" - imprejmuiri degradate se va crea o zona perfecta
pentru relaxare, cu exemplare seculare. avand coronament perfect din punct de vedere biologic si estetic: Junglans nigra,
Platanus acerifolia, Tilia cordata, Tilia cordata, Salix alba Tristis, Acer negundo, Populus nigra, Cellis occidentalis, Alnus
glutinosa
Prin proiect se propune plantarea speciilor autohtone, specifice zonelor ariilor prolejate, respectiv:
SPATII VERZI
SPATII VERZI

Acer saccharinum - Paltin argintiu


Paltiiuil argintiu creste la o inaltime de pana la 1 2 m si un diamentru al coroanei de 8 m, ovoidala cu lijerii usor
penduli. Este un arbore decorativ prin scoarta alba, neteda, cu ritidom format din placi alungite. Frunzele sunt verzi
cu reversul argintiu, acest aspect fiind si motivul numelui arborelui. Este o specie de paltin ce sufera din cauza
vantului si zapezii, rezistenta mica la seceta si pretinde soluri usoare. Este folosit in aliniamente de-a lungul aleilor
din parcuri si gradini, masive sau solitar. Decoreaza prin portul arborelui si coloritul frunzisului toamna in nuante de
galben pana la rosu aprins.
SPATII VERZI

Liquidambar styraciflua este un arbore foios cu frunzisul cazator. Soiul face parte din familia Altingiaceae.
Copacul este cunoscut sub denumirca populara de Copacul de Guma. Arborele creste cu tulpina dreapta,
formeaza o coroana mare densa sub forma conica. Frunzele sunt decorative, cresc sub forma palmata intr-o
culoare placuta de verde. Odata cu venirea anotimpului de toamna frunzele primesc nuante piacute de rosu-
portocaliu san violet.
Fructele sunt interesante cresc sub forma sferica cu suprafata tepoasa.
Arborele de Guma este un copac de talie mijlocie-mare cu o crestere moderata. Arborele la maturitate deseori
poate depasi inaltimea de 10 metri. Florile apar la inceputul anotimpului de vara in luna iunie si iulie. Arborele de
Guma adora lumina, plantarea trebuie facuta doar in zonele cu semi-umbra sau in locuri luminoase si insorite. Soiul
nu este pretentios fata de sol, creste eel mai bine in soluri acide, argiloase care au un drenaj bun. Copacul are o
rezistenta ridicata latemperaturile scazute si la ger. Arborele nu nccesita intretineri sau ingrijiri deosebite.
Liquidambar styraciflua atrage privirile prin port, aspect, coroana, frunze si fructe. Frumusetea lui naturala creeaza
imagini deosebite in orice gradina, in parcuri si alte spatii verzi. In perioada de toamna electul este remarcabil
datorita frunzelor colorate. Arborele se planteaza solitar sau alienat pe langa trotuare, cladiri, bulevarde.

Koelreuteria paniculata este un arbore care poate atinge pana la 10 m inaltime si arc tulpina neregulata; scoarta
are crapaturi longitudinale.
Cororana este rara, larga, cu lujeri vigurosi, de culoare cenusii-bruni, glabri.
Mugurii sunt allerni. brum, cu doi solzi exterior, desfacuti spre varf.
Frunzele sunt imparipenat-compuse, mari, pana la 35 cm, cu 7-15 foliole imperfect opuse, ovate, acuminate spre
varf si cu tendinla de lobare catre baza, primavara an culoarea roscata.
Florile sunt galbene, zigomorfe, poligame, grupate in panicule erecte, rare, terminate, mari, de 30-40 cm, melifere.
Infloreste din iunie pana in august.
Fructele sunt capsule veziculoasc, pendente, de 4-5 cm
lungime, triloculare, roseate, ce contin 3 seminte sferice dc 5-6
mm, care se coc prin septembrie. Capsulele raman pe lujeri si in timpul iernii, fund foarte decorative.
Koelreuteria paniculata este o specie termofila rezistenta la uscaciune, dar sensibil la ingheturi in tinercte.
Vegeteaza bine pe soluri fertile, permeabile, reavane. Suporla insa si soluri mai compacte. uscate si chiar
saraturile.
Are temperament de lumina.
Koelreuteria paniculata este o foarte apreciata specie de pare datorita paniculelor florare bogate si capsulelor
fructifere ce raman si iarna pe lujeri. Sunt folosite si la crearea culturilor forestiere de protective, pe saraturi si
terenuri degradate.
SPATII VERZI

CAPITOLUL 1 – GENERALITATI

1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini


Prezenta metodologie face parte integranta din documentele ofertei, pentru executia lucrarilor
1.2. Programul de executie
1.2.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea Contractanta, grafic pe care
Contractantul il prezinta spre acceptare Autoritatii Contractante cu ordinea tehnologica a executiei, pentru fiecare
obiect in parte.
1.2.2. Graficul va indica clar urmatoarele:
1) data (perioada) fiecarei activitati, termenul propus pentru inceperea si terminarea lucrarilor, ritmul de lucru si
procentul prelevat a se termina in fiecare luna, pe categorii de lucrari;
2) datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesita aprobarea Responsabilului de proiect;
3) timpul necesar pentru lucrari conexe ale Autoritatii Contractante sau a altor detinatori de retele subterane.
1.2.3. Programul va fi insotit cu detalii, ca de exemplu:
a) o situatie privind numarul si felul de responsabilitati tehnice cu executia si verificatori de calitate, de muncitori
calificati si necalificati, utilizati in lucrare;
b) o lista cu detalii privind utilajele de constructii, incluzand si vehicule pe care Contractantul le propune la executie;
c) detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
d) o situatie privind propunerile pentru amplasarea si marirea bazei de organizare de santier a Contractantului,
locuinte, birouri, ateliere, depozite, etc;
e) detalii privind programul lucrarilor de la data primirii scrisorii din partea Responsabilului de proiect ca lucrarile pot
incepe, avand si sursele financiare asigurate, precizandu-se numarul de unitati si timpul alocat pentru fiecare utilaj
de constructii, materiale si forta de munca.
1.3. Modificari de proiect
1.3.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de proiect, Autoritatii
Contractante si al Proiectantului.
1.3.2. Daca "Autoritatea Contractanta" cere o lucrare care nu este prevazuta in contract, atunci Contractantul are
dreptul la o plata suplimentara, cu mentiunea ca acesta trebuie sa convina cu Autoritatea Contractanta asupra
pretului inainte de inceperea lucrarii respective.
1.4. Borne si cote de nivel
Contractantul are obligatia sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa faca cunoscut Autoritatii Contractante, in scris,
in cazul ca se constata erori. De asemenea, pentru verificarea de catre Proiectant a trasarii lucrarii, Contractantul
trebuie sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la aceasta. 353d31d
1.5. Imprejmuirea santierului
1.5.1. Autoritatea Contractanta are obligatia de a pune la dispozitia Contractantului suprafata de teren, libera de
orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe teren limitele acestuia.
1.5.2. Contractantul are obligatia de a imprejmui provizoriu, pe durata derularii contractului, teritoriul santierului
pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera, sau de vagabondajul animalelor.
Se prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.
1.5.3. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui control eficient
asupra circulatiei in santier.
In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrari.
1.5.4. Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor deschise,
sa construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita accidentele de munca si pentru
a permite personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a santurilor.
1.5.5. In cazul in care Contractantul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea materialelor,
in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde demersuri proprii de comun acord cu Autoritatea
Contractanta, acesta din urma suportand toate cheltuielile si taxele pentru folosirea temporara a acestor terenuri.
1.5.6. Daca Contractantul constata o intarziere in preluarea terenului, el suporta cheltuieli suplimentare din cauza
Autoritatii Contractante. La cerere, Autoritatea Contractanta ii va acorda o prelungire a duratei de executie a
lucrarilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
1.5.7. Contractantul, este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea drumurilor de acces sau a
retelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de pamant, materiale sau alte obiecte, precum si ca
urmare a unor ingradiri sau limitari din vina proprie.
1.6. Trasarea lucrarilor
1.6.1. Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele principale ale bazei de trasare.
1.6.2. Contractantul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de Autoritatea
Contractanta.
1.6.3. Trasarea lucrarilor va fi verificata de Responsabilul de proiect in care scop Contractantul este obligat
sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
1.7. Acte normative obligatorii
1.7.1. La fiecare capitol sunt precizate actele normative, alcatuite din STAS-uri, normative si instructiuni.
Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si conditiile
de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.
1.7.2. In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele
SPATII VERZI

prevazute in actele normative mentionate la punctul 7.1., atunci Contractantul va trebui sa obtina aprobarea
Autoritatii Contractante sau Responsabilului de proiect.
In aceasta situatie Contractantul va inainta Autoritatii Contractante spre aprobare, o data cu cererea respectiva, o
copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de furnizor, in care sa fie
atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul indigen.
1.7.3. Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internationale
I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN -
Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria).
Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin
ISO 9001 sau EN 29001.
1.7.4. Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in
Romania.
Orice material sau confectie care se propune de catre Contractant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat
Responsabilului de proiect ce cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea aprobarii.
1.7.5. Contractantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in
prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs.
Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de
I.S.C.
1.7.6. Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.
Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va
transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu prevederile
paragrafului anterior.
1.7.7. Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din proiectul tehnic
va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii. Standardele prezentate
sunt minime, Contractantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada autentificata a unui anume
contract va fi furnizata de Contractant impreuna cu detaliile de asigurare a sistemului de calitate folosit.
1.8. Mostre de materiale
1.8.1. Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu prevederile
actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Contractanta sau Responsabilul
de proiect le solicita.
1.8.2. Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de proiect, spre aprobare,
numele producatorului sau a firmei care il aprovizioneaza, o specificatie privind acel material, locul de producere
sau confectionare.
Toate materialele trebuie sa fie noi, in afara unor situatii exceptionale admise de Responsabilul de proiect. Pentru
materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind
agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.
1.8.3. Daca Autoritatea Contractanta sau Consultantul comanda testari pe mostre neprevazute in documentatie,
atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea Contractanta.
1.8.4. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea unor lucrari sau materiale
puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ.
In caz contrar, Autoritatea Contractanta va suporta cheltuielile.
1.8.5. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.)
nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau
sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Contractanta, Furnizorul si Proiectantul.
1.8.6. Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai importante, conform solicitarii
acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru confectiile de orice
fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu
acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Contractant pe
toata durata contractului.
1.8.7. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze calitatii
de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania.
1.8.8. Contractantul va lua masuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea materialelor naturale, astfel incat
sa corespunda conditiilor de calitate si va inainta spre aprobare Responsabilul de proiect toate informatiile privind
sursele propuse, cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
1.8.9. Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobarii Responsabilului de proiect, aprobare
ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale.
1.8.10. Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator si va transmite prompt
rezultatele la Responsabilul de proiect.
1.8.11. Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Contractant fie in laboratoare proprii
dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si
completarilor se va trimite copii Responsabilului.
1.9. Reteaua de utilitati publice
1.9.1. Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitatilor publice privind pozitia
retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si Responsabilului de proiect.
1.9.2. Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz, reprezentantii proprietarilor de
SPATII VERZI

instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.). in conformitate cu avizele de principiu primite de la acestia se
vor chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul executiei, de cate ori este nevoie.
1.9.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire intre Responsabilul de
proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupa caz, pozitia
(conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea de montaj si masurile necesare pentru protejarea lor in timpul
executiei.
Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de inceperea lucrarilor, toate autorizatiile publice locale, detinatorii de
retele edilitare si alti proprietari.
1.9.4. Orice deteriorare produsa din cauza derularii programului de lucrari, contractate la retelele de utilitate
publica va fi suportata de Contractant in ceea ce priveste cheltuielile pentru remedierea situatiei.
1.9.5. Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator a utilitatilor respective, cu insusirea solutiei de catre Responsabilul
de proiect.
1.9.6. Devierile temporare si restaurarea retelelor se fac pe cheltuiala Contractantului.
1.9.7. Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedica complet constructia obiectivului din cadrul
contractului, vor fi platite de catre Autoritatea Contractanta.
1.9.8. Contractantul are obligatia sa asigure prin mijloace materiale provizorii sau permanente (suporti sau alte
reazeme) sustinerea canalelor, conductelor, cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptabile
de deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului.
Contractantul va acorda o deosebita atentie pozitionarii (impreuna cu delegatii intreprinderilor aferente) a
instalatiilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului (camine, borne, rasuflatori de gaz, pozitia
bransamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.).
Atat masurile de asigurare temporare, cat si masurile de asigurare definitiva pentru retelele de utilitate
publica trebuie sa fie aprobate in scris in prealabil executiei lor, atat de detinatorul retelei, cat si de Responsabilul
de proiect.
1.9.9. Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat urmatoarele masuri :
a) va trimite o nota Responsabilului de proiect si proprietarului instalatiei respective in care va preciza natura
deranjamentului, masurile propuse pentru remediere in conformitate cu pretentiile companiei in cauza si termenele
de realizare;
b) va repara stricaciunea, astfel incat sa satisfaca pretentiile proprietarului respectiv (de stat sau privat).
Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgenta a oricarei stricaciuni. Aceste dispozitii nu
antreneaza nici o obligatie de plata a acestor reparatii.
1.10. Alimentarea cu apa si energie electrica
1.10.1. Contractantul are obligatia de a asigura alimentarea cu apa si energie electrica si va plati toate costurile si
cheltuielile care decurg din folosirea apei si a energiei electrice.
1.10.2. Acolo unde apa nu poate fi asigurata din reteaua publica, Contractantul se va ingriji pentru obtinerea apei
dintr-o alta sursa.
1.10.3. Contractantul general are obligatia de a asigura accesul la sursa de apa si de energie electrica a
Subcontractantilor sai si a Contractantilor angajati de Autoritatea Contractanta.
1.10.4. Plata consumului de apa si de energie electrica priveste pe fiecare Contractant sau Subcontractant in parte.
1.11. Relatiile cu alti contractanti
1.11.1. Contractantul general este obligat sa asigure toate conditiile pentru activitatea celorlalti Contractanti, fie a
Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajati direct de Autoritatea Contractanta, pentru realizarea lucrarilor din
incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
1.11.2. Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate cu directivele
Responsabilului de proiect.
1.11.3. Contractantul general va tine seama in devizul oferta ca lucrarile mentionate la punctele 1.11.1. si 1.11.2.
sa fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
1.11.4. Contractantul general sau Contractantul este raspunzator fata de Autoritatea Contractanta pentru
respectarea de catre Subcontractantii sai a prevederilor legalesi profesionale.
Partenerii de contract raspund fiecare pentru greselile proprii.
1.11.5. Daca in cursul derularii contractului se produce o dauna unei terte parti, atunci partile contractuale raspund
solidar, dupa gradul de vinovatie al fiecarui partener, daca in clauzele contractului nu s-a prevazut altfel.
1.11.6. Litigiile dintre partile contractului sunt de competenta instantei judecatoresti in raza careia se
situeaza lucrarea respectiva.
1.11.7. Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj, daca partile in litigiu convin
astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de parti de comun acord.
1.12. Cazarea lucratorilor
1.12.1. Contractantul se va ingriji sa asigure pe fiecare santier cazarea lucratorilor nelocalnici si transportul local
pentru restul personalului de pe santier. Amplasamentul pentru baza de productie a Contractantului trebuie aprobat
de Responsabilul de proiect.
1.12.2. Contractantul este obligat sa asigure cantina si sala de mese pentru intreg personalul de pe santier.
1.12.3. Dormitoarele vor fi ventilate si iluminate in mod corespunzator.
1.12.4. Colonia de lucratori va fi dotata cu racorduri de apa potabila, amenajandu-se WC-uri temporare dotate cu
fose metalice, vidanjabile.
SPATII VERZI

1.12.5. Toata tabara va fi intretinuta zilnic in stare de curatenie, in conformitate cu normele organelor sanitare.
1.13. Postul sanitar de prim ajutor
1.13.1. Contractantul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe santier cat si in colonia de
lucratori, posturi sanitare de prim ajutor, pe toata durata contractului.
1.13.2. Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul lucrarilor si cu
prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
1.13.3. Toate persoanele angajate de Contractant vor fi testate (la angajare si trimestrial pe parcurs) ca nu sunt
purtatoare de agenti patogeni (febra tifoida, hepatita, etc.). Angajatii vor fi informati de pericolul de contaminare pe
care il prezinta lucrarile ce le au de executat.
Contractantul va anunta imediat Responsabilul de proiect pentru fiecare persoana care a fost certificata de medic
ca sufera de o boala asociata cu deranjamente stomacale.
Contractantul va trebui sa se informeze si sa respecte normele de protectie sanitara pentru lucrari de
canalizare elaborate de Ministerul Sanatatii.
1.14. Cladirile provizorii de santier
Contractantul va supune Responsabilului de proiect spre verificare si respectiv spre aprobare Autoritatii
Contractante, detalii cu birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc., temporare, propuse, inainte de atacarea
construirii cladirii.
Toate aceste constructii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a Contractantului.
1.14.1. Biroul pentru responsabilul de proiect
a) Contractantul va asigura o incapere de minimum 16 mp, dotata cu rafturi si dulapuri pentru depozitarea
proiectelor si a corespondentei de lucru. De asemenea incaperea destinata Responsabilului de proiect, va fi
dotata cu birouri, mese si scaune, pentru a se crea conditii corespunzatoare unei activitati tehnice de verificare si
control.
b) Acest birou va mai fi dotat cu doua randuri de echipament complete (casca, salopeta si cizme de cauciuc).
c) Intretinerea curateniei si costul iluminatului pe intreaga durata a santierului il privesc pe Contractant.
1.14.2. Biroul personalului tehnic al santierului
Contractantul va asigura o incapere de minimum 20 mp dotata cu dulapuri, rafturi, mese si scaune pentru
depozitarea proiectelor, intinderea planurilor si pastrarea actelor santierului.
In acest spatiu conducatorul lucrarii va convoca personalul de productie al santierului in vederea explicitarii
tehnologiilor de lucru, a masurilor operative pentru realizarea contractului sau sedintelor cu factorii interesati in
finalizarea lucrarilor.
1.14.3. Alte cladiri si constructii
a) Santierul va organiza spatii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
b) Laboratoare pentru testarea materialelor ce urmeaza sa fie introduse in lucrari, pentru cazurile in care
Contractantul nu poate contracta aceste operatiuni cu laboratoare de specialitate.
c) Laboratoare pentru verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale apei, ale agregatelor si ale pamantului, atunci
cand Proiectantul prevede lucrari pentru imbunatatirea terenului de fundare.
d) Laboratoarele vor cuprinde in principiu doua incaperi, din care una pentru laboratorul propriu-zis, echipat cu
aparatura, cealalta fiind destinata depozitarii probelor prelevate sau probelor martor.
e) Personalul care va incadra laboratoarele precizate la aliniatele b si c, va avea specialitatea respectiva atestata si
va trebui sa emita acte oficiale cu privire la testarile efectuate.
1.15. Semnalizarea, iluminarea si paza
1.15.1. Contractantul va monta unul sau mai multe panouri care sa indice denumirea lucrarii, numele
Contractantului, perioada de executie. Locurile de montare se vor preciza de Responsabilul de proiect, care va
indica si dimensiunile panoului.
1.15.2. Santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la 1/2 ora dupa rasaritul soarelui, sau ori de cate ori
de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentale de circulatie, ale personalului de pe santier
sau ale oamenilor care au acces in incinta.
1.15.3. Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea lor sa fie aprobata de organele de protectie ale muncii si vor
fi mentinute tot timpul intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
1.15.4. Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arata denumirea caracteristicile geometrice si
functionale ale acestora.
De asemenea, Contractantul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu masuri de prevenire impotriva
accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte in functie de caracteristicile constructive ale acestuia.
1.15.4. Santierul va fi inzestrat cu paznici de noapte si la sfarsit de saptamana, numarul acestora fiind stabilit de
Contractant, in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejmuit, incat santierul sa fie asigurat impotriva
furturilor sau al actelor negative.
1.15.5. Contractantul nu va folosi nici un spatiu pentru reclame fara aprobarea Responsabilului de proiect.
1.16. Curatenia santierului
1.16.1. Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si cele care fac parte din
contract, vor fi tinute permanent in stare de curatenie.
1.16.2. Contractantul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale politiei si
ale municipalitatii, etc. in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
1.17. Materiale rezultate din excavatii si demolari
1.17.1. Contractantul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte lucrari
asemenea, executate pe santier decat cu autorizatia scrisa a Autoritatii Contractante.
SPATII VERZI

1.17.2. Refolosirea oricarui material arheologic in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea prealabila a
Responsabilului de proiect.
1.18. Inspectia responsabilului de proiect si a autoritatii contractante
1.18.1. Contractantul este obligat sa asigure accesul si toate facilitatile pentru a abilita pe Responsabilul de
proiect si pe Autoritatea Contractanta, sau pe reprezentantii acestora, pentru ca ei sa-si indeplineasca in mod
corespunzator inspectia pe santier, ori de cate ori acestia le solicita pe timpul derularii contractului.
1.18.2. Responsabilul de proiect si Autoritatea Contractanta vor notifica Contractantului ziua si ora cand
intentioneaza sa efectueze inspectia lucrarilor in perioada de garantie. Contractantul este obligat sa fie prezent la
inspectie, la data si ora notificata, sau printr-un reprezentant autorizat sa raspunda pentru masurile care
urmeazasa fie luate. Contractantul va trimite lunar Responsabilului de proiect un raport privind modul de realizare a
contractului. Raportul va include o copie dupa programul aprobat care sa indice stadiul curent al lucrarii.
1.18.3. Orice notificare se considera facuta in momentul in care reprezentantul Autoritatii Contractante si a
Responsabilului de proiect depune pe biroul responsabilului tehnic nota scrisa, pe care acesta semneaza de
primire, marcand inclusiv data pe copia notei.
1.19. Taierea si demolarea lucrarilor existente
1.19.1. Acolo unde sunt lucrari existente care trebuie demolate partial sau total, Contractantul se va asigura
ca demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricaciune structurilor adiacente.
1.19.2. Inaintea inceperii demolarii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului autorizat al
Responsabilului de proiect metoda pe care doreste sa o foloseasca.
1.19.3. Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a Responsabilului
de proiect.
1.20. Structura de organizare a santierului
1.20.1. Contractantul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal calificat, cu
experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a programului de
constructii si prevederilor contractului.
1.20.2. Contractantul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului cu toate detaliile
profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
1.20.3. Contractantul trebuie sa comunice Autoritatii Contractante numele "RESPONSABILULUI TEHNIC" care
trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, si care verificalucrarile din partea Contractantului.
1.20.4. Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activitate in realizarea de proiecte
similare.
1.20.5. Personalul care alcatuieste conducerea santierului, va fi numeric dimensionat in functie de amplasarea si
complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
1.20.6. Intre indatoririle conducerii santierului vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa efectueze derularea in timp a
contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractantului relativ la viteza de executie si efectul lor asupra
eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele lipsuri si intarzieri in
ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita stagnarile cauzate din aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu Contractantul si Responsabilul de
proiect;
g) Pregatirea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Responsabilului de proiect de catre Contractant.
1.21. Remedierea defectelor si curatenia pe santier
1.21.1. Contractantul este obligat sa refaca sau sa remedieze, pe parcursul activitatii, orice lucrare sau parte de
lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
1.21.2. Idem, sa indeparteze si sa inlocuiasca materialele care sunt calitativ necorespunzatoare.
1.21.3. Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de materiale.
1.21.4. Nu se va plati nici o lucrare pana cand aceasta nu este terminata, in stare curata, iar lucrarile de remediere
definitivate.
1.21.5. Inainte de a se cere receptia preliminara sau finala a lucrarilor sau a unor parti din acestea, Contractantul
trebuie sa le verifice el insusi in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt corespunzatoare din punct de vedere
calitativ pentru receptie.
1.21.6. In cazul in care Contractantul, la dispozitia scrisa a Responsabilului de proiect, nu executa prevederile de la
art. 22.1.; si 22.2, Autoritatea Contractanta are dreptul sa angajeze si sa plateasca alti Contractanti pentru
realizarea acestor lucrari, cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de catre Autoritatea Contractanta de la
Contractantul general.
1.22. Curatarea finala a santierului
1.22.1. La terminarea lucrarilor Contractantul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii, surplusul de
materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc..
1.22.2. Contractul nu va fi considerat terminat decat atunci cand procesul verbal de receptie finala este semnat si
de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste calucrarile au fost executate conform contractului, caietului de
sarcini si dispozitiilor Responsabilului de proiect.
1.23. Lucrari temporare
SPATII VERZI

1.23.1. Cu cel putin 14 zile inainte de inceperea unui tronson dintr-o lucrare, Contractantul va trimite
Responsabilului de proiect spre aprobare desene complete si calculatii pentru toate lucrarile temporare pe care le
considera necesare in vederea realizarii lucrarilor.
Indiferent de aprobarea Responsabilului de Proiect, Contractantul va fi singurul raspunzator pentru eficienta
lucrarilor, siguranta si fiabilitatea lor.
1.23.2. Contractantul va fi raspunzator pentru toate obligatiile si riscurile implicate in astfel de lucrari temporare,
implicate in contract.
1.24. Protectia muncii
1.24.1. Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind siguranta persoanelor,
a santierului sau a altor persoane publice.
1.24.2. In special se va respecta "Regulamentul privind igiena muncii in constructii" aprobat de MLPTL cu ordinul
nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul constructiilor nr. 5-8/ 1993, Norme specifice de securitatea muncii pentru
evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a localitatilor, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
cu ordinul nr. 357/1995 publicat in Monitorul Oficial nr. 11/1996.
1.25. Cartea constructiei
1.25.1. Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in "Cartea constructiei" vor fi transmise la
Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii
va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor.
1.25.2. In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Contractantul va prezenta
plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei.
SPATII VERZI

SAPATURI

Generalitati
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de terasamente (sapatura, umplutura,
compactare si transport pamant)la infrastructura constructiilor curente de orice fel, la lucrarile de constructii
industriale, agrozootehnice, locuinte si social culturale.

Standarde si normative de referinta


La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:
- C169-88, normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, P10-86, proiectarea si executarea lucrarilor de
fundatii directe la constructii;
- TS - norme de deviz pentru terasamente;
- C16-94, normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;

Lucrarile de executie
In conditii normale de executie
Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe amplasamentul constructiei de toate
dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia: retele de apa, canalizare, termice, gaz metan, telefonice,
electrice,etc. Lucrarile se vor ataca dupa imptejmuirea zonei si eventual semnalizarea pe timp de noapte, daca
deranjaza circulatia rutiera. Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj adecvat, respectandu-se
normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai
in spatii inguste si pentru corectarea taluzelor si fundului sapaturii.

Utilaje folosite
In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:-buldozer pentru sapatura
generala si deplasare locala (miscarea terasamentului).
-excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand cupa
pana la 40 cm.latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista apa, se coboara nivelul freatic prin canale
colectoare sau puturi si pomparea acestora.
-draglina pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari;
-benzi rulante si autocamioane pentru transport pamant;
-picamar in teren foarte tare (conglomerat, stanca etc.)
-cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual;

Conditii de executie pe timp friguros


Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare pe timp friguros, fara a se lua
masuri impotriva inghetului (pentru a nu ingheta terenul)ceeace ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale
terenului, pe care urmeaza a se funda constructia.

Utilaje si materiale plastice


Pe langa utilajele principale enumerate la punct 3.1. se mai adauga:-locomotiva pentru sursa de aburi cu reteaua
de tevi, sau reteaua de tevi cu sursa de aburi din alta parte.-rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva
inghetului.

Transportul pamantului
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura si numai diferenta rezultata se
transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pamantului se va tine seama de:
- distanta de transport, act incheiat de beneficiar sau proiectant cu constructorul
- infoierea pamantului rezultat din sapatura
- utilajele mecanice folosite
- incarcarea mecanica a utilajului de tranport cu eventualele relee de depozitare in cadrul sapaturii

Umpluturi de pamant
Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa sistematizarea pe verticala la cotele din
proiect cu umplutura de pamant ales din sapatura.
Conditii de calitate si tehnologii de executie.- Pamantul ales pentru umplutura rezultat din sapatura nu trebuie sa
contina stratul de sol vegetal, urme de radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari
posibile. Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.Straturile de
pamant, pietris etc. rezultate din sapatura se compacteaza in straturi de 20- 25 cm. grosime cu maiul manual, maiul
mecanic, sau in suprafete intinse cu cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2- 3 ori in acelasi punct,
folosindu-se pamant cu umiditate optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului cu multa constiinciozitate pentru a se evita eventualele posibile
tasari ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care descarca pe pardoseala.
SPATII VERZI

Tolerante la executie
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea constructiei si verificarea trasarii
acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de proiect. Dupa executia fundatiilor, inainte de turnarea
betonului in pereti, sau executia zidariei se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe
fundatie.
Se admit deviatii de 5 cm. pentru fundatii continui fara a iesi zidaria de caramida in afara fundatiei, iar pentru
devieri mai mari se va cere avizul scris al proiectantului, in functie de importanta elementului de constructie.
La structuri pe cadre se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, abateri ale constructiei peste 5 cm. fiind
discutate cu proiectantul, iar corectiile vor fi facute fara a se permite la stalpi abateri mai mari de 2 cm.

Controlul calitatii lucrarilor de sapatura, umplutura si comportarea pamantului de umplutura


In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare,sistemul
constructiv,proiectantul prin obligatiile de proiectare, sau asistenta tehnica va fi chemat pe santier pentru
verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in fazele ascunse a:- trasarii axelor constructiei
- adancimea de fundare si latimea acestuia
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor mai ales in zonele unde cota terenului amenajat este
mai sus de cota terenului natural.

Conditii de masurare a lucrarilor


Masuratorile lucrarilor de terasamente( sapatura, umplutura, compactari) si transport se vor face la m.c. de
terasamente, respectiv tone pentru transport, conform proiect, scazindu-se pentru volumul de umplutura
volumul canalelor de instalatii daca este cazul.

STRATURI DIN BALAST

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15-30cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antrprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor
incercarilor si asigurarea aplicarii caietului de sarcini.
Aneprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini se va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si masurilor care se impun.

Materiale

Agregate naturale.
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 71mm.
Balstul trebuie sa provina din roci stabile,nealterabile la aer,apa sau inghet,nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile(bulgari de pamint,carbune,lemn,resturi vegetale)sau elemente alterate.
Balstul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative
aratate in tabelul”1”.

TABEL1

CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Metode de


verificare
Balast Balast Conf.STAS
Optimal
Sort 0-71 0-71 -
Continut de fractiuni%maxim
-sub 0,002mm 3 3
-sub 0,2mm 4 – 10 1913/5 - 85
- 0 – 7,1 15 –70 30 – 45
- 31,5 –71mm > 30 25 - 40
Granulozitate Continua Sa se inscrie
intre limitele din 4606 -80
tabelul 2
Coeficient de neuniformitate 15 730 – 89
Echivalent de nisip 30 30 730 -89
(EN) min.
Uzura cu masina tip 30 30 730 - 89
Los Angeles (L.A.)%max.
SPATII VERZI

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0 –7, 7 –16,16 – 31 (40),31 (41) –71,fie direct din
balast daca indeplineste conditiile din tabelul “1”.

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt aratate in tabelul”2”.

TABEL 2.

Domeniu de Limita Treceri in% din greutate prin stele sau ciururile
granulozitate de diametre
0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0 – 71 Inferioara 0 4 30 60 100
superioara 3 10 45 75 100

Agregatul(balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constata calitatea acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este
corespunzator.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal,astfel:
- Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor.
- Intr-un registru (registru pentru incercari agregate),rezultat al determinarilor efectuate de laborator.
- Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise,dimensionate in functie de cantitatea necesara si de
esalonarea lucrarilor.
- In cazul in care se va utiza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel
incit sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul”1”, aceasta se caracterizeaza cu rosturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Apa:
Apa compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua pubica sau din alte surse,dar acest din urma caz
trebuie sa contina nici un fel de particule de suspensie.
Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal inainte de realizarea stratului de fundatie.
Controlul calitatii se face de catre un antreprenor ,prin laboratorul sau ,in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul”3”.

TABEL 3

Nr. Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metode de


Crt. verificare sau caracteristici ce se La La locul de determinare
verifica. aprovizionare punere in opera Conf.STAS
1. Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
in certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garantie
2. Detrminarea granulometrica O proba la fiecare lot
pentru fiecare sursa
(daca este cazul pentru
fiecare - 4606 -80
Sort)
3. Umiditate O proba pe schimb de
Cate ori se observa
- o schimbare cauzata de
Conditii meteorologice 4606 –80

4. Rezistenta la uzura cu masina tip O proba la fiecare lot


Los Angeles aprovizionat pentru
fiecare sursa(sort). - 730 -89

Stabilirea Caracteristicilor de compactare.


Caracteristici optime de compactare.
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de
specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata ,conform STAS 1913/13-83 se stabileste: f.du.Max.P.W. = greutatea volumica
uscata,maxima exprimata in g/cmc. W.opt.P.M.=umiditatea optima de compactare exprimata in %.
SPATII VERZI

Caracteristicile efective de compactare.


Caracteristicile efective de conpactare se determina de laboratorul santierului de probe prelevate dinlucrare si
anume:
f.du.ef.=greutatea volumica,in stare uscata efectiva,expimata in g/cmc. Wef. = umiditatea efectiva de compactare
exprimata in %.
In vederea stabilirii gradului de compactare gc. gc= f du.ef. / f du.max.
La executia stratului de balast sau balast optimal se va urmarii realizarea gradului de compactare.

Punerea in opera a balastului


Masuri preliminare.
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente
in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele de punerea in opera a balastului sau
balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru:
- Drenarea apelor din fundatii – drumuri transversale de acostament,drumuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face incercarile si determinarile aratate in
tabelul”4”,cu frecventa mentionata in acelasi tabel, pentru verificarea compactarii.

TABEL 4
Nr. Detrminarea,procedeul de Frecvente minime la Metode de
Crt. verificare sau caracteristica ce sa verificat. locul de punere in opera verificare
conf.STAS
1. Incercarea Proctor – modificata 1913 – 83
2. Determinarea umiditatii de Minim 3 probe la o suprafata de 2000mp.
compactare. de strat. 4606 –80

3. Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafata de 2000mp.


compactat. de strat. -

4. Verificarea realizarii intensitatii de Zilnic


compactare Q/S. -
5. Determinarea gradului de Minim 3 probe la o suprafata <2000mp
compactare prin determinarea greutatii de strat. -
volumice in stare uscata.
6. Detrminarea capacitatii In cate 2 puncte situate in profiluri
portante la nivelul superior al stratului de transversale la distante de 10m unul de
fundatie. altul pentru fiecare banda cu latime de Normativ
7,5 m. Cd 31 –77

In ceea ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast,acesta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform”Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
deformatiilor drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie” –indicativ CD31-77.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
-compozitia granulometrica a balastului utilizat.
-caracteristicile optime de compactare,obtinute prin metoda Proctor modificata (umiditate optima densitate
maxima uscata).
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta.)

Receptia lucrarilor
Receptia pe faza se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatii sunt terminate si toate
verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.5,11,12,13,14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de
proiectul si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
In urma acestei receptii se incheie “procesul –verbal” de receptie preliminara.
SPATII VERZI

T E NCUI E L I EXTERIOARE

Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrari de tencuieli interioare si exterioare, inclusiv tencuieli pe suport
de rabit, in cadrul lucrării.

Sta n d a r d e d e r e f e r i n t a
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse in standardele
enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.

S t a n dar de

1. C18 - 62 - Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli la constructii civile si


industriale
2. STAS 388-68 - Ciment Portland alb
3. STAS 7055-80 - Cimenturi Portland albe si colorate
4. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
5. STAS 9201 -80 - Var hidratat in pulbere pentru constructii
6. STAS 1667-76 - Agregate grele naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
8. STAS 1134/71 - Piatra de mozaic
9. Legea privin calitatea in constructii nr. 10/1995

Criteriiadmisibileprivindcerinteledecalitate

S i gur a nta uti l i z a t ori l or


Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta in exploatare prevazute de
Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta in Exploatare (CE1-95).

Sanatateaoamenilor.Protectiamediului
Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale,
deseuri toxice sau alte susbstante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului inconjurator. Materialele
utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.
137-95 – Legea Protectiei Mediului.

S igu r ant a la i n cen d i u


Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze in clasele de combustibilitate
prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se incadreze in
prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr. 3384/89.

Durabilitatea.Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa
fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri.
Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate – mentinerea
caracteristicilor mecanice – vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.

M a t e r iale si p r o d u se

Materiale
1. Ciment Portland , conform STAS 388-68.
2. Nisip conform STAS 1667/76 cu granulozitatea 0-3 mm sau 3-5 mm.
3. Var hidr. (STAS 9201-78) amestecta mecanic cu aprox. 25 l apa la 25 kg var bulgari. Se poate face amestecul
cu 16 ore inainte de utilizare.
4. Apa conform STAS 790-73 va fi apa potabila curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.
5. Aditivi
6. Plastifiantul antrenor de aer tip STAS 8625-70
7. Plasa sudata pentru sustinerea tencuielilor pe rabitz, retea din otel rotund Ø 6mm la interax 15 cm pe ambele
directii.
8. Piesa sudata va fi galvanizata.
9. Tabla expandata cu 25 kg/mp galvanizata.
10. Suspensori metalici din sarma de otel zincata Ø5mm.
11. Coloranti minerali pentru betoane si mortare conform STAS 6476-81.

Amestecuri
- Mortar pentru tencuieli aplicate pe rabitz (05) 9640;
- Mortar de var-pasta-ciment-nisip pentru tencuieli driscuite la interior
- Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la Cap. D.
SPATII VERZI

- Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si pentru agregate

Livrare,depozitare,manipulare
Conform normelor in vigoare la data executarii lucrarilor

E x ecu t area t encuielil o r

Operatiuni pregatitoare
Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime de la planeitatea admisa - 8 mm sau
dreptarul de 2,5 m la peretii din zidarie de caramida. Stratul suport trebuie sa fie plan la cotele indicate la proiect cu
tirantii de alama galvanizata bine fixati si distantieri de lemn care sa fixeze nivelul tavanului.
Inainte de aplicarea spritului se vor adanci la minimum 10 mm toate rosturile zidariei, se vor curata suprafetele si
se va uda cu apa, astfel incat mortarul de sprit sa nu-si piarda apa la aplicare (max. 5 minute inainte de aplicarea
mortarului).
Suprafetele de beton vor fi pregatite, in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara de la turnare prin buciardare,
curatate si udate cu apa imediat inainte de aplicarea stratului de sprit (max. 5 minute inainte).

T r a s a r e a s u p r a f et e l o r :
Se face pentru a asigura verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea precum si o grosime cat mai redusa a
tencuielilor in concordanta cu specificatiile si articolele din norme.
Trasajul se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor turtite din mortar la colturile suprafetelor, la
cotele specifice care vor constitui reper pentru intrega lucrare pe suprafata respectiva.
La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli vor fi terminate urmatoarele lucrari de finisaj:
- lucrarile de zidarii si pereti despartitori;
- lucrarile de instalatii electrice, sanitare si de incalzire prevazute a ramane ingropate in tencuiala, inclusiv probele
lor de functionare;
- montarea suportului la slituri si la tavane unde este specific;
- montarea tocurilor la tamplarie si protejarea acestora;
- aplicarea hidroizolatilor la spatiile umede;
- montarea confectiilor metalice (piese inglobate);
- montarea diblurilor si ghermelelor.

Tipuridetencuielilainterioare
Tencuieli obisnuite driscuite pe peretii din zidarie de caramida in grosime de 2 cm aplicate in trei straturi
(sprit, 4,10; grund 4,9 si mortar de var-ciment).
Tencuieli obisnuite pe suport la tavane, slituri orizontale si verticale in grosime de 2 cm aplicata in trei
straturi.

Aplicareaprimuluistrat

Mortarul pentru sprit trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport; se va prepara cu consistenta de
11-13 cm (mai fluida).
Spritul va avea 1-2 cm grosime si trebuie sa fie netezit.

Aplicareagrundului
Grundul, la grosime de 1-1,2 cm va acoperi toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielii pe care
se va aplica stratul vizibil.
Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala.
Se face o nivelare a suprafetei si o corectare a tuturor muchiilor, se realizeaza nuturile din proiect (acolo unde este
specificat) astfel ca, suprafata rezultata sa corespunda exigentelor si prescriptiilor privind abaterile maximale.
Se corecteaza eventualele neregularitati si se niveleaza local, pastrand totusi o suprafata rugoasa pentru o mai
buna aderenta a stratului vizibil.
Daca suprafata a rezultat prea neteda, se practica cresteri adanci de 2-3 mm la 5-6 mm una de alta pe ambele
directii.
O atentie deosebita se va acorda realizarii muchiilor la colturile unde nu sunt prevazuti opritori de tencuiala.
Consistenta mortarului pentru grund va fi de 9-11 cm la pereti si 7-8 cm la tavane.

A p l i c a r e a s t r atului v i z i bil
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm dupa cum urmeaza :
- tencuieli driscuite 2-4 mm;
- tencuieli sclivisite 1-3 mm.

Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip cu granulozitate max. 1

Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, intai la tavane si apoi la pereti (iar la pereti de sus in
SPATII VERZI

Daca grundul este complet uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului.

Protejarealucrarilor
La executia grundului pe timp calduros trebuie luate urmatoarele masuri pentru protejarea suprafetei de efectul
razelor de soare si a curentilor puternici de aer.
- acoperirea cu prelate a suprafetelor imediat dupa executarea grundului;
- stropirea suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evaporata.

Abateriadmisibilelatencuielidriscuite:
1. Neregularitati sub dreptarul de 2m lungime (maxim 2mm in orice directie);
2. Abateri fata de verticala sau orizontal la intranduri iesituri, glafuri etc. - maxim 2mm/m si maxim 5 mm pe
element;
3. Abateri fata de raza la suprafatele curbe maxim 5 mm;
4. Abateri la muchii maxim 5 mm.

L a t e n c u ieli s c livi s ite :


1. Neregularitati la suprafete sub dreptarul de 2m lungime max. ±2 mm pe directie;
2. Abateri de la verticala ale tencuielii la pereti - max. 1 mm/m si max. 3 mm pe toata inaltimea;
3. Abateri pe orizintala ale tencuielii tavanului max. 1 mm/m si max. 5 mm/pe total;
4. Abateri la muchii max. 3 mm - o singura abatere.

Defectecenuseadmit
1. Umflaturi, ciupituri, impuscari, crapaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, sau la obiectele
sanitare.
Zgrunturi mari, basici si zgarieturi adanci, formate la driscuirile la straturile de acoperire.

Verificariinvedereareceptiei

Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile precum si cele la care se remarca
urmatoarele neregularitati :
1. nu se respecta prevederile prezentelor specificatii;
2. nu se respecta geometria prevazuta in proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.);
3. nu s-a respectat tehnologia specificata rezultand deteriorari ale lucrarilor;
4. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat;
Dirigintele de santier decide in functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate
si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin desfacerea
tencuielii si refacerea conform specificatiilor.

C ondi t i i de d e c onta r e
Protejarea la diferente mari de temperatura a lucrarilor pentru locul utilizarii este asigurata de catre executant.
Suprafetele curbe se asimileaza in pretul celor drepte si nu se deconteaza suplimentar
Pregatirea suprafetei de baza se va calcula la pozitiile existente si este inclusa in pret
Lucrul la instalatiile existente in podea cum ar fi gurile de scurgere, prizele, rigolele, platformele ridicatoare etc. nu
este platit separat , ci este calculat la pozitiile existente
Siliconarea rosturilor de imbinare cu alte materiale este inclusa in pret
Cantitatile ofertate au fost masurate cf. proiect , nu au fost luate in calcul pierderile tehnologice, executantul
trebuind sa includa in pretul ofertat acest lucru
Operatiile de finisare ale buiandrugilor, glafurilor, acoperiri parapete si altele asemanatoare nu sunt calculate
separat, ci intra in aceeasi grupa de operatiuni cu celelalte supafete
Se vor include in pret practicarea golurilor necesare pentru corpurile de iluminat, anemostate, etc. din plafoanele de
gipscarton sau fibre minerale precum si din placaje de pereti.
In costul unitar se vor avea in vedere :
• Includerea transportului materialelor de la depozite de santier
• Pregatirea amplasamentului in vederea executarii lucrarii sau grupei de lucrari respective
• Curatirea amplasamentului de deseurile rezultate in urma executarii operatiunii si transportarea la zona de
evacuare a acestora.

MORTARE PENTRU TENCUIELI EXTERIOARE

Obiectulspecificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite in executarea tencuielilor
interioare si exterioare,in cadrul lucrării.

Standardedereferinta
SPATII VERZI

Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse la standardele
enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.

Standardesinormative
1. C.17.-18 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea si prepararea de zidarie si tencuieli
2. STAS 388-78 - Ciment Portland
3. STAS 790-73 - Apa pentru mortare si betoane
4. STAS 3910/1-76 - Var pentru constructii
5. STAS 1667/-78 - Agregate naturale dense pentru mortare
6. STAS 9201/-78 - Var hidratat pulbere pentru constructii
7. STAS 2634-70 - Metode de testare pentru mortare
8. STAS 1030-71 - Mortare obisnuite pentru zidarii.

Criteriiadmisibileprivindcerinteledecalitate

S i gur a nta uti l i z a t ori l or

Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta in exploatare prevazute de
Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta in Exploatare (CE1-95).

Sanatateaoamenilor.Protectiamediului

Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale,
deseuri toxice sau alte susbstante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului inconjurator. Materialele
utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.
137-95 – Legea Protectiei Mediului.

S igu r ant a la i n cen d i u

Din punct de vedere al combustibiliitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze in clasele de combustibilitate
prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se incadreze in
prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr. 3384/89.

D u r a b i l i t a t e a . I n t r e t i n e r e aMaterialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp.


Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si
exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a
solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate – mentinerea caracteristicilor mecanice – vor permite o apreciere a
durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.
Mostresitestari

Testarea mortarelor se va face conform STAS 2634-70.

Materiale

- Ciment Portland; cimentul va fi conform STAS 388-68 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara
constituanti care au patruns.
- Var hidratat - conform STAS 5201-28
- Var pasta obtinut din var hidratat.
- Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau.
- Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
- Apa - conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri
solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine.

Livrare,depozitare,manipulare

Conform normelor in vigoare la data executarii lucrarilor .

A m e s t e c u ri p e n t ru m o rt a re

Generalitati:

Se vor masura materialele de lucrari astfel incat proportiile specificate de materiale in amestecul de mortar sa
poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
SPATII VERZI

In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc. a fiecarui material folosit ca ingredient pentru mortar, este
considerata astfel :

Material Greutatepemetrucub

- ciment Portland 1506 kg


- pasta de var (constanta 10 cm.) 1300 kg
- nisip natural 0-7mm cu umiditate 2% 1350 kg
- ipsos de constructii 1200 kg

P r ep ar ar ea m o r t a r el o r

P r eparare
Mortarele vor fi preparate la dozajele specificate pentru fiecare tip de tencuiala.
Mortar de var pasta, ciment, nisip pentru tencuieli driscuite la interior (cca.150 kg ciment, 250 kg var si2/3 mc nisip
la mc mortar).
Mortar pentru tencuieli interioare - nisip, ipsos, var, nisip in proportie 1-6,5,3 (cca. 500 kg ipsos la mc mortar).
Mortar pentru tencuieli exterioare - var, ciment, nisip in proportie 450 kg ciment la un metru cub nisip.
Mortar de ciment pentru tencuieli exterioare in proportie 250 kg ciment la un metru cub nisip pasta si ciment.

Tra nsp ort ul m ort a r ulu i


Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor se va face :
- la maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var.
- la maxim 1 ora de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor de priza.

- la maxim 16 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.

Abateriadmisibile
Lucrarile de tencuieli interioare se vor inscrie la abaterile maxime admisibile. Defectele care nu se admit se expun
in cadrul specificatiei.

V e r i f i c a r i i n ve d er e a r ece p t i ei
Vor fi clasate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini,
precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati:

1. nu se respecta prevederile din prezentele specificatii;


2. nu s-a respectat tehnologia specificata,rezultand deteriorari ale lucrarilor;
3. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat;
4. nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.

Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate si
daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea
tencuielii si refacerea conform specificatiilor.

C ondi t i i de d e c onta r e
Protejarea la diferente mari de temperatura a lucrarilor pentru locul utilizarii este asigurata de catre executant.
Suprafetele curbe se asimileaza in pretul celor drepte si nu se deconteaza suplimentar
Pregatirea suprafetei de baza se va calcula la pozitiile existente si este inclusa in pret
Lucrul la instalatiile existente in podea cum ar fi gurile de scurgere, prizele, rigolele, platformele ridicatoare etc. nu
este platit separat , ci este calculat la pozitiile existente
Siliconarea rosturilor de imbinare cu alte materiale este inclusa in pret
Cantitatile ofertate au fost masurate cf. proiect , nu au fost luate in calcul pierderile tehnologice, executantul
trebuind sa includa in pretul ofertat acest lucru
Operatiile de finisare ale buiandrugilor , glafurilor, acoperiri parapete si altele asemanatoare nu sunt calculate
separat , ci intra in aceeasi grupa de operatiuni cu celelalte supafete
Zonele executate curbe vor trebui cuatificate separat de ofertant si introduse in cantitatile de pereti sau placaje
astfel incat ele sa se inglobeze in pretul unitar, fara a mai face obiectul unor decontari separate,decat in
cazul in care vor fi lucrari suplimentare cerute de beneficiar
Se vor include in pret practicarea golurilor necesare pentru corpurile de iluminat, anemostate, etc. din plafoanele de
gipscarton sau fibre minerale precum si din placaje de pereti.
In costul unitar se vor avea in vedere :
- Includerea transportului materialelor de la depozite de santier
- Pregatirea amplasamentului in vederea executarii lucrarii sau grupei de lucrari respective
- Curatirea amplasamentului de deseurile rezultate in urma executarii operatiunii si transportarea la zona de
evacuare a acestora.
SPATII VERZI

PLACARI

Acest capitol cuprinde specificati pentru placare peretilor cu placi ceramice din faianta din cadrul lucrării.

1 . Placaje cu placi de marmura

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul la pereti a placilor din marmura din cadrul lucrării

Standarde de referinta. Conditii pentru asigurarea calitatii


STAS 233 - 86 (SR EN 159/1996
- adezivi conform tehnologiei de fixare a placajelor livrate de furnizor; STAS 545/1-85 - ipsos pentru constructii;
- chituri cu compozitia conform tehnologiei livrate de furnizor; STAS 6476-61 - pigmenti naturali.

Toate materialele si produsele trebuiesc insotite de Certificatul de Calitate in conformitate cu Agrementul Tehnic
insotit de Avizul Tehnic al Comisiei Nationale de Agrement Tehnic in Constructii eliberat pentru acestea si nu
trebuie sa depaseasca termenele de garantie. Se vor respecta obligatoriu prescriptiile mentionate in aceste
agremente tehnice si in Caietul de sarcini al furnizorului.
Punerea in opera a pardoselii din placi de gresie ceramica se va face numai de catre echipe specializate
dotate cu scule profesionale, certificate ISO 9001, in stricta conformitate cu recomandarile producatorului.

Criteriiadmisibileprivindcerinteledecalitate

S i gur a nta uti l i z a t ori l or


Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta in exploatare prevazute de
Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta in Exploatare (CE1-95).

Sanatateaoamenilor.Protectiamediului
Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale,
deseuri toxice sau alte susbstante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului inconjurator. Materialele
utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.
137-95 – Legea Protectiei Mediului.

S igu r ant a la i n cen d i u


Din punct de vedere al combustibiliitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze in clasele de combustibilitate
prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se incadreze in
prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr. 3384/89.

Durabilitatea.Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa
fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri.
Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate – mentinerea
caracteristicilor mecanice – vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.
Mostre si testari
Inainte de lansarea lucrarilor constructorul va prezenta proiectantului si beneficiarului spre aprobare 3 (trei) mostre
din fiecare tip de placi propuse spre a fi folosite.
Inainte de livrarea fiecarui tip de placi de faianta, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa
ateste compozitia fizica si chimica a placilor, calitatea in conformitate cu aceste specificatii.
Pentru incaperile cu obiecte sanitare furnizorul placilor de faianta va prezenta mostre de seturi de obiecte sanitare.

Produsesimateriale

a . P r oduse
Placile de faianta vor avea dimensiunile: 200x200mm, 200x300mm sau 200x400mm, si vor fi de culoare alba ,
asezate cu latura scurta pe orizontala.
Placile vor fi dintr-o combinatie de caolin, argila, feldspat si alte materiale similare, presate, semi-uscate si incalzite
la o temperatura mai ridicata decat temperatura de incandescenta.
Placile vor fi glazurate pe fata colorata, cealalta fata va fi amprentata.
Contururile placilor vor fi la unghi drept cu exceptia placilor pentru pozarea la muchiile peretilor, care vor avea
contururile unei laturi rotunjite.
Placile vor avea urmatoarelor caracteristici fizico-chimice :
- coeficientul de absorbtie al apei 10;
- la incercarea de rezistenta chimica, glazura va ramane nedeteriorata.
SPATII VERZI

Placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa mai mari de 1,61 mm diametru, ingrosari ale glazurii sau zone
insuficient glazurate, aspect de “inghetat” sau cristalin, zone aspre, fisuri in glazura.
Abateri admisibile de la dimensiunile nominale :
- grosime medie + 0,5 mm;
- lungimea medie a laturii + 1,00 mm;
- curbarea maxima 0,5 % din lungimea celei mai lungi laturi.

b . M a t eri ale
- Adezivi pentru fixarea placilor conform tehnologiei furnizorului;
- Ipsos pentru constructii (conf. STAS 545/1-75) pentru fixat dibluri si obiecte sanitare;
- Chituri pentru etansari si racorduri ale peretilor cu obiecte sanitare.

Tra nsp ort , m a nip ula r e , dep o z i t a r e


Placile ceramice (faianta) se vor transporta ambalate in cutii (conf. STAS 233-86, STAS 9405-80, STAS 7813-80),
cu mijloace de transport acoperite, curate si uscate.
Manipularea se va face cu grija pentru a nu deteriora placile si se vor feri de contactul cu materiale care le pot pata.
Cutiile cu placile ceramice se vor depozita in incaperi curate si uscate, in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme
plane.
Nu se va duce la punctul din santier decat cantitatea strict necesara pentru executia placajului la momentul
necesar, astfel incat cutiile cu faianta sa nu fie depozitate in locuri neadecvate .

- Montarea tocurilor de la ferestre si usi, in afara pervazelor care se vor executa dupa executarea placajului;
- Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheza;
- Montarea conductelor sanitare, electrice, ingropate sub placaj;
- Montarea diblurilor sau dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare;
- Executarea pardoselilor cu placi de gresie;

- Inainte de inceperea lucrarilor se vor face probe pentru conductele de scurgere si alimentare ale obiectelor
sanitare;
- Dupa efectuarea probelor instalatiilor se vor executa lucrarile de mascare a sliturilor verticale si orizontale;
- Se protejeaza pardoseala.

Pregatireasuprafetelor
- Se inspecteaza suprafetele ce urmeaza a fi placate si se vor rectifica eventualele neregularitati;
- Suprafetele pe care se aplica placajul de faianta trebuie sa fie uscate;
- Trebuie indepartate eventualele pete de grasime;
- Abaterile admisibile de planeitate trebuie sa fie cuprinse intre 2 mm la metru pe verticala si 2 mm la metru pe
orizontala;
- Eventualele neregularitati locale nu trebuie sa depasesca 5 mm (adancituri sau umflaturi);
- In cazul existentei unei astfel de abateri se vor rectifica prin completare cu mortar sau chit.

Generalitati
- Nu se vor executa placaje in zone unde temperatura este sub 10 C;
- Se va evita taierea placilor mai mici de ½;
- Se vor poliza marginile placilor taiate cu piatra de carborund. (Nu se vor aplica placi nefinisate coresunzator, cu
margini crapate sau zimtate);
- Asezarea placilor se va face cu rosturi in continuare pe verticala cat si pe orizontala de 2 mm;
- Abaterile admisibile pentru suprafete finisate vor fi + 0,3 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.

E x ecu t i a p l acari i p r o p r iu- zis e


Suprafata grunduita se va zgaria pentru a obtine aderenta necesara fixarii placajului. Se verifica planeitatea
suprafetei grunduite cu dreptarul de 2 m. Abateri limita 2 mm.
Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala ;
Se aseaza pe cant un dreptar (2 m lungime si cu inaltime egala cu plinta 10-15 cm) si va rezema pe 2 repere
alaturate care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea va fi verificata cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea se obtine cu ajutorul unor repere verticale, alcatuite din placi fixate provizoriu la cca. 1 m distanta
intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetelor placajului de faianta, care urmeaza sa
fie executate.

A p l i car e a p lac il o r d e f a ia n t a
Inainte de aplicare, placile de faianta se vor umezi, prin scufundare in apa minim 30 de minute. Asezarea placilor
se va face in randuri orizontale, incepand de la colt, de la stanga la dreapta si de la
plinta sau scafa in sus.
In cazul in care lipseste plinta sau scafa racordarea cu pardoseala se face in unghi drept avand grija ca pe linia de
racordare sa se execute o etansare satisfacatoare astfel ca apa sa nu se poata infiltra.
SPATII VERZI

Montarea placilor se face prin aplicarea de dosul fiecarei placi a adezivului, apoi se fixeaza placa pe perete prin
pozare cu mana. Placile trebuie sa fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale.
Partea de sus a placajului se va termina in mod curent cu placi cu margini rotunjite sau smaltuite.
La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (glafuri, margini la cazi, etc.) se va prevedea o panta de 2%
spre interior.
Dupa 5-6 ore de la montare, rosturile de mortar de pe suprafata placajului se vor curata prin frecare cu o carpa
umeda. Eventualele pete de grasime se vor spala cu solventi si apoi cu apa.
Umplerea rosturilor verticale si orizontale se vor face cu chit alb, folosindu-se o pensula cu peri moi si cu spaclu din
material plastic.
Aceasta operatie se va executa la cateva ore de la terminarea executarii placajului.
Dupa 1 ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o carpa umezita in apa. Etansarea intre peretele
placat si reborul cazii de baie se va face cu pasta de ciment - aracet DF 25 dozaj 5:1 sau aluchit. La muchiile iesite
se vor aplica profile de colt din PVC de culoare alba.

P r o t e jar ea l u cr ar i l o r
Spatiile in care s-au executat placajele de faianta vor fi inchise si nu se va umbla la ele pana ce lucrarea nu este
perfect uscata.
Se va proteja placajul de deteriorari pana la receptia lucrarilor.
In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi din panza de sac.

Verificarealareceptialucrarilor
Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m. Golul de sub dreptar va fi max. 2 mm indiferent in ce
directie.
Nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor.
Se considera defectiuni ce necesita remedierea partiala sau totala :
- pozitionarea defectuoasa a placilor cu abateri fata de verticala si orizontala;
- nerespectarea continuitatii rosturilor pe verticala si orizontala;
- aplicarea la muchie a unor placi de camp nu a celor speciale, cu muchiile glazurate sau rotunjite;
- nivelul finisajului nu este conform cu cel indicat in proiect;
-deteriorarea placajului rezulta din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor (fisuri si desprinderi ale placilor).
Amploarea remediilor sau inlocuirilor va fi hotarata de proiectant.
Aceste lucrari nu vor antrena costuri suplimentare, fiind suportat integral de constructor.

C ondi t i i de d e c onta r e
Protejarea la diferente mari de temperatura a lucrarilor pentru locul utilizarii este asigurata de catre executant.
Suprafetele curbe se asimileaza in pretul celor drepte si nu se deconteaza suplimentar
Pregatirea suprafetei de baza se va calcula la pozitiile existente si este inclusa in pret
Lucrul la instalatiile existente in podea cum ar fi gurile de scurgere, prizele, rigolele, platformele ridicatoare etc. nu
este platit separat , ci este calculat la pozitiile existente
Siliconarea rosturilor de imbinare cu alte materiale este inclusa in pret
Cantitatile ofertate au fost masurate cf. proiect , nu au fost luate in calcul pierderile tehnologice, executantul
trebuind sa includa in pretul ofertat acest lucru
Operatiile de finisare ale buiandrugilor , glafurilor, acoperiri parapete si altele asemanatoare nu sunt calculate
separat , ci intra in aceeasi grupa de operatiuni cu celelalte supafete
Se vor include in pret practicarea golurilor necesare pentru corpurile de iluminat, anemostate, etc. din plafoanele de
gipscarton sau fibre minerale precum si din placaje de pereti.
In costul unitar se vor avea in vedere :
• Includerea transportului materialelor de la depozite de santier
• Pregatirea amplasamentului in vederea executarii lucrarii sau grupei de lucrari respective
• Curatirea amplasamentului de deseurile rezultate in urma executarii operatiunii si transportarea la zona de
evacuare a acestora.

IZOLATII HIDROFUGE

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de izolatii hidrofuge din cadrul lucrării

Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de hidroizolatii.
Prin hidroizolatii se inteleg aici atat hidroizolatiile usoare (la terase si la camerele umede).
Pentru invelitoare se propune o membrana de tip EPDM printr-un sistem cu fixare mecanica sau sistem cu
aderenta totala.

Standarde si normative de referinta


Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse in standardele
si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
SPATII VERZI

Standarde:
1. SR 137:95 – Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.
2. SR 138 – 94 – Carton bitumat.
3. STAS 661-71 – Chit de bitum filerizat cu var hidrant si fibre de celuloza ( CELOCHIT )
4. SR 1046:1997 – Panza bituminata
5. SR EN 12620:2003 – Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
6. STAS 3789-86 – Hartie Kraft de 125 g/cm2
7. STAS 6800-91 – Grund pentru protectia conductelor metalice ingropate ( CITOM )
8. STAS 7064-78 – Bitumuri pentru materiale si lucrari de hidroizolatii in constructii
9. SR 7916 :1996 – Impaslitura din fibre de sticla bitumata
10. SR 887-1:2007 – Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri
11. STAS 10126-92 – Tesatura din fibre de sticla bituminata
12. STAS 10546-76 – Bitum cu adaos de cauciuc
13. STAS 11342-79 – Emulsii bituminoase anionice cu rupere lenta pentru hidroizolatii

Normative
- NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri
- GP 112-2004 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din membrane polimerice la lucrarile de
constructii si completarile acestea.
- NE 011-1999 Normativ pentru execuţia tratamentelor bituminoase cu emulsii pe bază de bitum modificat cu
polimeri

Mostre si testari
Inainte de lansarea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare mostre ale materialelor si
produselor pe care intentioneaza sa le foloseasca la lucrare.
Mostrele vor fi insotite de copii ale buletinelor cu rezultatele incercarii probelor, cerute in standardele de referinta.
Prelevarea de probe si efectuarea testelor se va face in conformitate cu SR EN ISO 3170:2002

Materiale si produse
Materiale
Panza bitumata tip Pa 55 cu suport de fibre liberiene, tesute (conform STAS 1046-97).
-masa totala: min. 3000 gr/m2
- masa de bitum: min. 1700 gr/m2
- forta de tractiune la rupere: Longitudinal 550 N Transversal 450 N
- la temperatura de +70oC, timp de 2 ore, nu prezinta scurgeri sau deplasari ale stratului de
acoperire
2. Alcatuire
- strat suport din fibre liberiene, tesute, impregnat cu bitum;
- strat de acoperire pe ambele fete cu bitum filerizat (avand punctul de inmuiere la min 80oC)
protejat pe ambele fete prin presarare cu nisip cu granulatie 0,2 – 1,0 mm.
Mastic de bitum preparat pe santier din bitum topit (conform STAS 7064-78) amestecat cu maximum
30% filer de calcar.
Solutie de bitum taiat pentru amorsare:
- bitum topit 33-40% Solvent 60-67%
Solutie de bitum taiat pentru etansari:
- bitum topit 50-70%
- solvent 30-50%
Mortar de ciment : nisip 1:4.

Livrare, manipulare, depozitare


In general, transportul si depozitarea materialelor se efectueaza in conformitate cu specificatiile
producatorilor.
Materialele bituminoase fiin combustibile, trebuie depozitate in locuri ferite de foc. Se vor feri de asemenea de
contactul cu solventi organici.
Fiecare ambalaj va purta vizibil numarul standardului respectiv, codul tipului materialului, data de fabricatie,
numarul lotului, producatorul.
Bitumul se poate livra in vrac.
Rulourile de carton sau panza se vor aseza vertical si vor fi depozitate pe o suprafata plana si curata.

Executia lucrarilor

Generalitati
Tipuri de hidroizolatii folosite:
Hidroizolatie sub pardoseli la camere umede ( bai,W C-uri):
- strat de egalizare,max. 1,0 cm grosime, mortar de ciment nisip;
- amorsa cu solutie de bitum taiat;
SPATII VERZI

- grund de bitum filerizat;


- 2 straturi de panza PA 55 intercalate cu 2 starturi de bitum filerizat. Hidroizolatia contra apelor fara presiune:
- strat de egalizare din mortar de ciment: nisip de 1,5-3 cm grosime, bine driscuit pe elemente de constructie din
beton sau zidarie;
- amorsa cu solutie sau emulsie de bitum minimum 300 g/m2;
- 2 straturi de panza sau tesatura bituminata (PA 55, PA 45, TSA 2000) lipite cu mastic de bitum minimum 1,5
kg/m2 la fiecare strat;
- 1 strat de acoperire din carton sau impaslitura bituminata(CA 400, CA 333, IA 1100, IA 1000) lipit cu mastic de
bitum minimum 1,5 kg/ m2,
− protectie pe orizontala cu sapa din mortar de ciment M 400 de 4-5 cm grosime iar pe verticala cu perete
din zidarie din caramizi pline arse sau prefabricate de beton.

Hidroizolatie la acoperis:
- sistemul de fixare mecanica ranforsat este o tehnica de fixare mecanica fara perforarea membranei EPDM.
Sistemul foloseste o banda de EPDM cu insertie, laminata cu doua benzi dublu autoadezive pe baza de polimeri de
cauciuc. Benzile sunt asezate liber pe un suport corespunzator si fixate mecanic cu ajutorul unor suruburi si lamele
sau placute metalice. Dupa fixarea mecanica a benzii, membranele EPDM sunt lipite de acestea conform
tehnologiei de lipire cu banda de imbinare dublu autoadeziva. Membranele adiacente se suprapun minimum
100mm.

Pentru obtinerea unor hidroizolatii corespunzatoare se vor respecta urmatoarele prevederi:


1. Lucrarile se vor executa de echipe de izolatori specializati.
2. Se vor respecta conditiile cerute de producator pentru depozitarea materialelor.
3. Se vor asigura spatii pentru amplasarea topitoriilor si malaxoarelor aproape de locul de aplicare a
hidoizolatiilor pe cat posibil ferrite de intemperii.
4. Se va acorda o atentie deosebita la topirea si malaxarea materiei bituminoase pentru a nu o degrada.
5. Temperatura de lucru va fi de min. + 5oC fiind interzisa executia hidroizolatiilor pet imp de ploaie si burnita.
6. Se vor termina inainte de executarea hidroizolatiilor lucrarile la structura de rezistenta si instalatiile aferente si
elementele de compartimentari (pereti, atice, etc.).

Inainte de receptionarea lucrarilor se verifica respectarea urmatoarelor conditii:


1. Calitatea stratului support (rigiditate, aderenta,planeitate)
2. Calitatea materialelor hidroizolatoare.
3. Executarea corecta a pantelor prevazute in proiect.
4. Nivelul si amplasamentul corect algurilor de scurgere.
5. Montarea corecta a diblurilor, agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie.
6. Executarea corecta a partilor constructive ale racordurilor( scafe, reborduri, parapete, etc.) care sa asigure o
buna continuitate a stratului hidroizolatiei.
7. Etapele si succesiunea operatiunilor conform Normativului GP 112-2004.

Pregatirea stratului suport


Stratul support va avea o suprafata plana, driscuita, rigida, uscata.
Intersectiile suprafetei statului support (scafe, dolii, muchii,etc.) trebuiesa fie rotunjite cu o raza de curbura de 5 cm
la scafe si dolii si 3 cm la muchii.
Umiditate stratului suport se controleaza prin lipirea in mai multe locuri a unor fasii de panza bituminata.
Dupa 1-2 ore se smulg. Daca desprinderea se produce in masa de bitum, suprafetele sunt corespunzatoare, daca
desprinderea se produce prin desprinderea completa de placa, inseamna ca suprafata este inca umeda. Se verifica
daca sunt amplasate corect si etansate conform detaliilor toate gurile de scurgere si de entilatie.
Se fac eventualele rectificari ale suprafetei suport si curatarea de praf si impuritati.

Amorsajul
Se va face prin vopsire cu peria de par, cu doua straturi successive de bitum taiat-cca 0,400l/mp in total. Aplicarea
fiecarui strat se face dupa uscarea celui precedent.

Executarea straturilor bituminoase de etansare


Se va executa prin vopsire cu mastic bituminos, la cald, cu gletuitorul de cauciuc si perie de fibra. Pentru fiecare
strat: 1,5-2 kg/mp.
Lipirea straturilor de panza si carton bituminat
Se va executa la cald prin petrecere la jumatate a fisiilor (in cazul ca hidrolatia se executa in 2 staturi) sau la1/3 ( in
cazul ca hidrolatia se executa in 3 straturi)
La fiecare start se consuma pentru lipire 1,5-2 kg mastic la1 mp.
Aplicarea straturilor se incepe de lazonele cele mai joase (guri de scurgere)

Verificari in vederea receptiei


Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
SPATII VERZI

- copertinele, sorturile, paziile, trebuie sa fie bine ancorate si lipite, cu falturi executate correct care sa asigure
etansarea si protectia hidoizolatiei;
- gurile de scurgere trebuie sa aiba gratar montat si sa functioneze normal la turnarea apei in punctele cele mai
inalte ale terasei;
Lucrarile vor fi executate conform cu:
- specificatiile;
- detaliile de executie din priect;
La cererea Consultantului, daca se considera necesar, se va face si o verificare practica prin sondaj astfel:
- desfacerea in punctele indicate a hidroizolatiei pentru a se constata identificarea structurii cu proiectul;
- verificarea hidroizolatiei prin determinari de laborator, pe probe prelevate pentru a constata daca materialele
folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform certificatelor de calitate.
Consultantul va putea dispune refacerea lucrarilor in anumite zone unde nu sunt indeplinite cerintele proiectului sau
specificatiilor, sau in cazulca defectele sunt de mare amploare poate decide refacerea completa a lucrarilor.
Verificarea calitatii lucrarilor
Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie,
încheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate, urmatoarele:
-calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor în vigoare;
-calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;
-pozitionarea si ancorarea pieselor metalice (daca este cazul);
-calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, inclusiv a celorlalte lucrari de constructii
aferente;
s-trangerea flanselor si platbandelor aferente strapungerilor.
Daca este cazul, se pot face si verificari prin sondaje prin desfacerea izolatiei si probe de laborator asupra
materialelor.
Hidroizolatia se verifica vizual daca îndeplineste conditiile:
- straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;
- panta catre gurile de scurgere, fara stagnari, conform proiect;
- este continua si fara umflaturi;
- racordarea cu elemente de stapungere, la rosturi si guri de scurgere, asigura o etansare perfecta;
- protectia corespunde proiectului;
- protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, ventilatii etc. este aderenta si fara deplasari.
Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri etc.) si sunt bine
ancorate si lipite cu falturi corect executate.

Masuri necesare pentru intretinerea hidroizolatiilor


Nu se admit spargeri la captuselile de protectie a hidroizolatiei, nici la pereti, nici la pardoseli. Nu se vor ancora sau
monta ulterior diferite obiecte pe peretii de protectie ai hidroizolatiilor.
Se vor controla si curata periodic (cel putin de doua ori pe an) gurile de scurgere si starea generala a hidroizolatiei
si a protectiei acesteia.
Nu se admite strapungerea in nici un fel a hidroizolatiilor pentru a efectua diferite ancorari, fixari de obiecte, decat
numai de catre spacialisti si cu acordul beneficiarului.
Nu se va scoate stratul de protectie a hidroizolatiei la terasa, nu se va face focul si nu se vor deversa lichide
fierbinti.
La subsoluri si incaperile umede, beneficiarul va asigura mentinerea integritatii hidroizolatiei pe durata excutiei
protectiei acesteia (sapa, perete de protectie) si a lucrarilor de constructii ulterioare executiei hidroizolatiei.
Trotuarele de protectie vor fi mentinute curate, cu panta spre exterior iar crapaturile si rosturile marite se vor
colmata imediat cu mastic bituminos.

Masurari si decontare
Lucrarile de hidroizolatie se vor deconta functie de numarul de metri patrati de suprafata executata.
Pretul unitar pentru lucrarile de hidroizolatie la peretii subsolului include in afara de straturile de hidroizolatie
bituminoasa, stratul suport de mortar ciment.
Hidroizolatia la strapungeri se plateste la bucata, separat de restul lucrarilor.

PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR


Se va respecta legislatia, standardele si normele in vigoare privind protectia muncii. Se vor respecta prevederilor
normativului P 118/99.

INSTALATII ELECTRICE

Descrierea solutiei adoptate

Scopul proiectului este ca noul sistem de iluminat public stradal sa foloseasca surse de lumina fiabile si cu consum
energetic scazut si sa respecte normeleIn vigoare referitoare la iluminatul public.Avantajele proiectului sunt:
reducerea consumului de energie electrica; modernizarea sistemului de iluminat public va duce la reducerea
SPATII VERZI

consumului de energie electrica;


reducerea emisiilor de poluanti; reducerea consumului de energie electrica conduce la diminuarea emisiilor de
poluanti, n special a celor de C02.
impact social pozitiv; cresterea calitatii serviciilor de iluminat public are un impact social pozitiv.
Proiectul va fi elaborat pe baza planurilor de situatie, a datelor culese de pe teren precum si pe baza normelor in
vigoare relevante : NP 062-02 - Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal, SR 13433-99
lluminatul cailor de circulatie, 17-2011
Normativ pentru proiectarea pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor si
NTE007108100 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice precum si a celor
mentionate in capitolele urmatoare.
In prezentul proiect sunt prevazute urmatoarele tipuri de lucrari de instalatii electrice : instalatii de iluminat public,
instalatii electrice de distributie a energiei electrice si instalatii de protectie si impamantare precum si canalizatia
subterana precum si instalatii de forta.
Proiectul din Baile 1 Mai este delimitat in mai multe tronsoane :
• Strada Principala;
• Strada Strada cu parcari
• Strada Strand cu valuri;
• Strada nr.1;
• Strada nr.1B;
• Strada nr.2;
• Strada nr.3;
• Strada nr. 4;
• Strada nr 5;
• Strada nr 6;
• Strada Venus nr.1;
• Strada Venus nr.2;
• Strada Venus nr.3;
• Strada Venus nr.4;
• Strada Venus nr.5;
• Strada Venus nr.6;
• Strada Venus nr.7;
• Parcul 1 Mai

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a iluminatului public va fi realizat din sistemul de distributie zonal de joasa
tensiune, prin doua racorduri, conform ATR.
Proiectul pentru alimentarea cu energie electrica consta in racordul la reteaua de 0,4kV si blocul de masura si
protectie trifazat (B.M.P.T.) si va face obiectul unei documentatii separate, fata de proiectul de utilizare, pe care
S.C. Electrica S.A. o va intocmi la cererea Beneficiarului.
Racordarea la Sistemul Energetic National (SEN) a obiectivelor se va face in conformitate cu Ordinul nr.59/2013
ANRE ,,Regulament privind racordarea utilizatorilor la reteaua electrica de interes public,, modificat prin Ordinul nr.
63/2014 ANRE si cu Ordinul 102/2015 ANRE ,,Regulamentul privind stabilirea solutiilor de racordare a utilizatorilor
la retelele electrice de interes public".
Datele electroenergetice de consum ale iluminatului public care trebuie sa fie satisfacute de furnizorul de energie
electrica sunt:
Tronson 1(Strada Principala pana la intersectia cu strada 2, Strada 4, Strada 6, Strada cu Parcari, Strada Venus 1,
Strada Venus 2 si Strada Venus 4)
Puterea instalata - Pi =9,80 kW Puterea absorbita - Pa = 7,80 kW
Tensiunea de utilizare: 400 Ve.a. Frecventa: 50 Hz.
0 Tronson 2 (Strada Principala, Strada 1, Strada 1B, Strada 2, Strada 3, Strada 5, Strada
Strand cu Valuri si Parcul 1 Mai) Puterea instalata - Pi =11,80 kW Puterea absorbita - Pa = 8,30 kW Tens iunea de
utilizare: 400 Ve.a. Frecventa: 50 Hz.

Distributia energiei electrice


Distributia energiei electrice se va realiza din doua puncte de aprindere (tablouri electrice) pentru iluminatul stradal
propus in cadrul prezentului proiect, amplasate in apropierea blocurilor de masura si protectie.
Punctul de aprindere (tabloul electric general de distributie) - T.E.D.1 ce va fi alimentat cu energie electrica din
blocul de masura si protectie trifazat (B.M.P.T.), prevazut in proiectul
S.C. Electrica S.A., printr-un cablu electric armat de tip CYAbY 5x6 mm2, va alimenta
iluminatul public pentru Tronsonul 1 - Strada Principala pana la intersectia cu strada 2, Strada 4, Strada 6, Strada
cu Parcari, Strada Venus 1, Strada Venus 2 si Strada Venus 4. Acesta va asigura plecari la cele 4 circuite de
iluminat public, prin cablu CYAbY 5x16 mm2, pentu fiecare circuit in parte.
Punctul de aprindere (tabloul electric general de distributie) - T.E.D.2 ce va fi alimentat cu energie electrica din
blocul de masura si protectie trifazat (B.M.P.T.) , prevazut in proiectul
S.C. Electrica S.A., printr-un cablu electric armat de tip CYAbY 5x6 mm2, va alimenta iluminatul public pentru
SPATII VERZI

Tronsonul 2 - Strada Principala, Strada1, Strada 1B, Strada 2, Strada 3, Strada 5, Strada Strand cu Valuri si Parcul
1 Mai. Acesta va asigura plecari la cele 4 circuite de iluminat public, prin cablu CYAbY 5x10 mm2, pentru fiecare
circuit de iluminat public si prin cablu CYAbY 5x10 mm2, pentu fiecare circuit de iluminat alparcului. De asemenea
acest tablou va alimenta si tabloul electric si de automatizare al sursei de apa (TSI), livrat de furnizorul
echipamentelor de pompare si irigatii ce va alimenta cele doua foraje precum si sistemul de comanda al instalatiei
de irigigat prevazuta in Parcul 1 Mai.
Cablurile se vor proteja cu tuburi PVC-G la subtraversari de drumuri si platforme betonate.
Reteaua de cablu pentru corpurile de iluminat public este trifazata, sarcina repartizandu- se uniform pe cele 3 faze
in vederea echilibrarii. Corpurile de de iluminat vor fi alimentate subterctiune intrare-iesire,

lnstalatii electrice de iluminat public


Avand in vedere configuratia strazilor, solutia
atat conditiile luminotehnice cat si cele economice sarii unilaterale a stalpilor de iluminat cu o inaltime de 8m,
prevazuti cu iluminat LED pentru
iluminatul caii de circulatie, precum si corpuri de iluminat LED pentru iluminatul zonei pietonale si de biciclisti.
Sistemul de iluminat public proiectat se va realiza prin amplasarea de stalpi de iluminat propusi a unor corpuri de
iluminat performante cu lampa de tip LED,care sa asigure nivelul de iluminat corespuzator zonelor in care au fost
montate cu un consum de energie electrica redus. lmplementarea solutiei cu corpuri de iluminat de tip LED implica
si o serie de beneficii in domeniul mediului si dezvoltarii durabile. Consumul redus de energie electrica cu minim
40% contribuie la reducerea plouarii, durata de viata de 3 ori mai mare duce la reducerea deseurilor provenite de la
lampile uzate iar in constructia lor nu se folosesc materiale toxice spre deosebire de cele cu vapori de mercur si
cele de sodiu.
Pentru montarea aparatelor de iluminat se vor prevedea brate de sustinere noi de minim 1,5m respectiv 1,Om.
Legaturile electrice intre reteaua de joasa tensiune a circuitului de iluminat public si corpul de iluminat nou se vor
face cu cablu CYAbY 3x2,5 mm2 .
Pentru asigurarea unui sistem de iluminat eficient, in concordanta cu ultimele standarde i normative cu o buna
uniformitate (longitudinala i transversala) se va realiza un sistem de iluminat public campus din urmatorii indicatori
mentionati mai jos.
• stalpi de iluminat public nou proiectati - metalici octogonali zincati, montat pe fundatie de beton, cu
inaltimea de 8,00m prevazuti cu 2 brate (unul de 1,50m si unul de 1,00m);
• stalpi de iluminat public nou proiectati - metalici octogonalizincati, montat pe fundatie de beton, cu
inaltimea de 8,00m prevazuti cu 1 brat (unul de 1,50m);
• stalpi de iluminat public nou proiectati - metalic octagonal zincat, montat pe fundatie de beton, cu inaltimea
de 4,00m,
• corpuri de iluminat prevazute cu lampa tip LED de 70W pe stalpii noi proiectati pentru iluminatul caii de
circulatie;
• corpuri de iluminat prevazute cu lampa tip LED de 32W pe stalpii noi proiectati pentru iluminatul pietonal;
• Cablu de alimentare circuit corpuri de iluminat tip CYAbY 5x16 mm2;
• Cablu de alimentare circuit corpuri de iluminat tip CYAbY 5x10 mm2;
• Cablu de alimentare corpuri de iluminat tip CYAbY 3x2,5 mm2.
• Cablu de alimentare circuit de alimentre tablou distributie T.E.D.1 - tip CYAbY 5x6 mm2·
• Cablu de alimentare circuit de alimentre tablou distributie T.E.D.2 - tip CYAbY 5x6 mm2·

Stalpii de iluminat se vor amplasa spatiu verde sau pe trotuar, functie de natura terenului si vor fi ajutorul
prezoanelor metalice (daca este cazul - functie de cerintI .. odu<!:atrul · Stemul de fixare trebuie sa fie foarte
sigur astfel incat sa nu prod stalpului la diverse fenomene
meteorologice. lnaltimea stalpului va fi de 8 m deasupra solului, iar distanta intre stalpi este in general de 27 m,
insa poate varia in functie de constructiile din plan.
Pentru montarea aparatelor de iluminat s-au prevazut brate de sustinere de 1,5 m cu un unghi de inclinare de 10°
pentru iluminatul cailor de circulatie iar pentru iluminatul cailor pietonale s-au prevazut brate de sustinere de 1,0 m.
Circuitele de iluminat vor fi realizat cu cablu armat de tip CYAbY, pozat ingropat in sant protejat in tub de protectie.
Circuitele de iluminat au fost dimensionate astfel incat sa respecte conditiile de caderi de tensiune maxim admise.
Protectia cicrcuitelor de iluminat s-a realizat prin montarea in interiorul tablourilor electrice a intrerupatarelor
automate modulare. Curentul nominal si curba de declansare a acestor intrerupatoare a fost aleasa astfel incat sa
protejeze circuitele la suprasarcina, dar si pentru a detecta curentiide scurtc ircuit.
Legaturile electrice intre cutia de iluminat situatia in interiorul stalpului si corpul de iluminat se vor face cu cablu
CYY 3x2,5 mm2. Corpul de iluminat va fi protejat cu siguranta montata in cutia de jonct iune care este incorporata
in corpul stalpului, protejata cu usa metalica prevazuta su sistem antiefractie si antivandalism. Cutia de jonctiune va
avea un grad de protectie de minim IP54. ..
Durata normala de viata a noilor echipamente cu LED este de minim 30.000 ore, considerabil mai mare decat cea
a celor existente. In acelasi timp, noile instalatii de iluminat
isi vor pastra caracteristicile energetice si luminotehnice pe o perioada mai mare de timp decat cele existente,
majorand astfel calitatea serviciului furnizat si reducand costurile de
intretinere si reparatii.
Caracteristici tehnice ale corpului de iluminat tip LED de 32W:
• tensiune de alimentare :230Vc .a.
• factorul de putere: minim 0,95
• fluxul lampii: minim 2700 Im
• indexul de culoare: Ra >80
• temperatura culorii: alb cald 3000-4000K
• carcasa: aliaj de aluminiu si PVC
• grad de protectie: IP65
Stalpii metalici octogonali zincati pentru iluminatul public stradal de 8 m trebuie sa aiba:
• lnaltime nominala stalp: maxim Hs=8m;
• lnaltime nominala corp de luminat: maxim Hc=10m;
• Moment de exploatare maxim: 1600 daNm;
• Protectia contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70 µm;
• Poate fi prevazut cu consola care are diametrul de prindere <P 60 mm;
• Temperatura ambianta de lucru a stalpului: -30° + +70° C;
• Presiunea dinamica de baza exercitata de vant: 55 daN/m2;
• Vitez.a.vantului: max. O ml; .
Stalpul trebuie sa fie prevazut cu:
• borna de legare la pamant;
• fereastra de acces la interiorul stalpului;
• placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului, care permite montarea i calarea pe cele 4 prezoane
ale fundatiei ncastrataIn teren, cu ajutorul a 8 aibe i 8 piulite. asigurate cu contrapiulite (functie si de producator) .
Stalpii metalici octogonali zincati pentru iluminatul public de 4 m trebuie sa aiba:
• lnaltime nominala stalp: maxim Hs=4m;
• Baza : minim 1OOmm;
• Flansa: minim 200x220 mm
• Moment de exploatare maxim : 1600 daNm;
• Protectia contra coroziunii prin zincare;
• Poate fi prevazut cu consola care are diametrul de prindere <P 60 mm ;
Alimentarea principala cu energie electrica, comanda aprinderii i stingerii iluminatului public aferent obiectivului, se
va realiza din punctele de aprindere (tablouri electrice).
Punctele de aprindere (tablouri electrice) se monteaza pe fundatii din beton prevazute cu prezoane. Cablurile vor
intra i iei prin partea de jos.
Cablurile se vor proteja n teava PVC la traversari si subtraversari.
Comanda aprinderii si stingerii iluminatului pentru fiecare zona se poate face de la punctul de aprindere manual
sau automat cu ajutorul unui selector montat in interiorul tabloului electric. Comanda automata a iluminatului s-a
realizat cu ajutorul unui bloc de comanda echipat cu programator orar si cu releu crepuscular. Pentru releul
crepuscular s-a montat pe partea laterala a tabloului o celula fotoelectrica. Pentru a impiedica accesul persoanelor
neautorizate tabloul electric (punctul de aprindere) se va executa dintr-un cofret metalic cu usa in fata, incuietoare
de tip yala si va avea un grad de protectie de minim IP54 cu rezitenta la impact IK08 si rezistent la vandalism IK10.
La pozarea cablului se va avea in vedere coordonarea acestora cu instalatiile de apa, gaze si canalizare existente
in zona precum si cu instalatiile de joasa sau medie tensiune existente.
Toate cablurile de energie de joasa tensine vor fi protejate in tuburi de protectie tip gofrat sau tip PVC-G intre doua
straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor de tip banda avertizoare si
pamant rezultat din sapatura din care s-a indepartat corpurile care ar deteriora instalatia.

lnstalatii electrice pentru instala


In cadrul proiectului a fost prevazuta si o instalati. alcatuita din din 2 pompe pentru doua foraje amplasate in Parcul
1 Mai Itablou electric si de automatizare.
Functionare sistemului se realizeaza prin intermediul unei unitati centrale de comanda si control montata in tabloul
T.S.I. (furnitura echipament de pompare).
Pompele de apa, accesoriile, tabloul electric de comanda si automatizare T.S.I. precum si cablurile electrice si de
comanda fac parte din furnitura echipamentului tehnologic, acestea fiind livrate de catre furnizor impreuna cu
ansamblul fantanii.
Tablou electric si de automatizare destinat fantanii arteziene T.S.I. se va alimenta din tabloul electric de distributtie
T.E.D.2, printr-o retea electrica subterana 0,4kV, cu cablu de alimentare de cupru armat de tip CYAbY 5x10 mm2.
La pozarea cablului se va avea in vedere coordonarea acestora cu alte instalatii existente (daca este cazul)
precum si cu instalatiile de joasa sau medie tensiune existente.
Toate cablurile de energie de joasa tensine vor fi protejate in tuburi de protectie tip gofrat sau tip PVC-G.
Adancimea de pozare a cablurilor/tuburilor de protectie va fi de minim 0,80m, iar la subtraversarea strazilor se va
proteja in tub de protectie PVC-G sau tevi metalice, acolo unde solutia o impune, in zonele cu rise ridicat de
deteriorare mecanica.
Tabloul electric si de automatizare T.S.I. se monteaza pe fundatie din beton prevazute cu prezoane.Cablurile vor
intra iiei prin partea de jos.
Circuitele de forta si automatizare vor fi prevazute cu disjunctoare automate care sa asigure protectia la scurt-
circuit si acolo unde este cazul sila suprasarcina.

Instalatii electrice pentru statia de pompare apa uzata

Statia de pompare SP 1- ampalasata pe Strada nr. 4, va fi dotata cu doua pompe 1A+1R. Pentru functionarea
Statiei de Pompare Apa Uzata vor fi prevazute instalatii electrice.
La statia de pompare ape uzate, prin prezentul proiect, tabloul electric si de automatizare al grupului de pompare
TGP va fi alimentat cu energie electrica din blocul de masura si protectie trifazat (B.M.P.T.), prevazut in proiectul
S.C. Electrica S.A., printr-un cablu electric armat din cupru de tip CYAbY 5x4 mm2.
Cablurile electrice si de comanda se vor poza ingropat si va fi cu conductoare de cupru protejate cu teava de PVC-
G la subtraversarea de alei si cailor de circulatie. In zonele expuse loviturilor mecanice cablul electric se va proteja
prin teava metalica.
Tabloul electric si de automatizare TGP va asigura in principal urmatoarele plecari principale la statia de pompare
apa uzata:
• Alimentarea unui circuit de priza, prevazut in tablou cu o priza 16A/230V
• Circuite aferent pompelor de apa uzata prin cablu electric de alimentare si cablu de comanda inclusiv
accesorii, prevazut de furnizorul de echipament
• Circuitul pentru protectie tablou (iluminat, incalzire si ventilator);
• Alte circuite pentru instalatia de comanda , functie de producatorul grupului;

Din punct de vedere constructiv, tabloul este metalic, cu usa dubla, pe usa interioara sunt montate echipamentele
de automatizare si monitorizare precum si lampile, butoanele si selectoarele necesare, protectie minim IP55.
Pompele de apa uzata, tabloul electric de comanda si automatizare precum si cablurile electrice si de comanda tac
parte din furnitura echipamentului tehnologic, acestea fiind livrate de catre furnizor impreuna cu caminul statiei.
Golurile necesare pentru trecerea .oompare a conductelor pentru cablurile electrice si de automatizare, tie prin
carotare, iar spatiul ramas intre goluri si conductele din spuma poliuretanica .

lnstalatii de protectie
Protectia impotriva atingerilor indire 'fille"- rce se va face ca masura principala, prin legarea la nulul de prote .e.Jar
ca plimentara legarea la pamant
a tuturor partilor metalice, care in mod n- b tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub tensiune (constructiile
niefalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)
Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.
Priza artificiala ·se va realiza din electrozi de confectionati dinteava zincata OL-Zn 0=2 1/2" si 1=1,5m si uniti intre
ei cu platbanda 01-Zn 40x4mm pe tot traseul iluminatului public precum si langa tablourile electrice prevazute in
proiect ce se vor interconecta cu cea destinata iluminatului. Fiecare stalp de iluminat se va lega la priza de pamant.
Priza de pamant va fi montata in pamant la adancimea de 0,80 m si va fi pentru instalatiile electrice de 0,4 kV, iar
conform normelor in vigoare va asigura o rezistenta de dispersie Rp40.
Fereastra de vizitare de la fiecare stalp de iluminat, se va echipa astfel incat, sa fie prevazuta cu clema separata
pentru nulul de lucru si conductorul de protectie (PEN). La clema PEN, se vor lega cu conductor MYF 16 sau
platbanda OL-Zn, partile metalice ale instalatiei, care in conditii normale nu sunt sub tensiune, dar care accidental
pot ajunge.
Priza de pamant artificiala pentru sistemul de iluminat public propus in cadrul proiectului se va verifica instalatiei de
legare la pamint in conformitate cu normativelor in vigoare si cuprinde:
In prezentul proiect se va prevedea realizarea unei.infrastructuri subterane de suport pentru sistemele de
comunicatii I cabluri electrice, care ar urma sa inlocuiasca structura actuala de comunicatii prin cablu, care
foloseste stalpii existenti.
Canalizatia subterana se va realiza dealungul traseului de iluminat exterior, precum si traseul cablurilor electrice de
joasa tensiune de legatura intre diversi cosumatori interni, si va avea o adancime de ingropare de minim 0,90 m,
sub adancimea de inghet, iar latimea santului va fi de maxim 0,60m. Pentru a respecta normele in vigoare se va
asterne un strat de minim 0,20m de nisip.
Santul urmeaza pe cat posibil traseul stalpilor de iluminat tinand cont de elementele arhitecturale si de retelele de
utilitati existente. La proiectarea traseului de cabluri s-au luat in calcul si extinderi ulterioare ale instalatiilor de
curenti de joasa tensiune si curenti slabi.
Canalizatia se va realiza utilizand tuburi din PEHD dublu strat, gofrat de protectie cabluri electrice si cabluri curenti
slabi cu diametrul de 80 (3 tuburi) si 110 (1 tub), utilizate functie de tipul si dimensiunea cablului cu respectarea
distantelor conform normelor in vigoare.
Cablurile externe subterane sunt conduse printr-un sistem de canalizatii intre caminele de cabluri. Cablurile de
joasa tensiune montate direct in pamant sau prin canalizatii de cabluri se vor monta la adancimea minima de 800-
900 mm.
La distante nu mai mari de 80-100 m in linie dreapta la schimbari de directie sau intersectii se vor prevedea camine
de tragere, care vor ti prevazute cu electrod de impamantare.
Caminele de tragere prevazute in prezentul proiect vor fi de 3 tipuri, in functie de locul de amplasare a acestora:
camin in carosabil, camin pe zona pietonala (trotuare) si camin/camereta pentru spatiul verde.
Caminele de cabluri sunt adanci de minim 1200 mm iar dimensiunile minime constructive vor fi de 800 x 800 mm.
Caminele sunt prevazute cu capace metalice de etanseizare, rezistente la incarcatura de minim 25 tone in cazul
amplasarii in asfalt si minim 5 tone in alte cazuri. Fundatia caminului NU va fi betonata pentru a permite astfel apei
provenita din infiltratii sa se dreneze.
Conexiunile intre cabluri se vor realiza prinjonctionarea acestora, cu protejarea jonctiuni lor cu mansoane acolo
unde este cazul, si in camerele de tragere pentru cablurile pozate in canalizatie.
INSTALATIA ELECTRICA INTERIOARA

INSTALATIA INGROPATA
Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in doze de aparat.
Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi minim. In doze se lasa o rezerva
minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de
instalatii electrice antreprenorul va lua masuri pentru protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
lnaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului 17/2011. Se vor respecta ca distante
minime de amplasare I7/2011 si NTE007.

Montarea tuburilor de protectie


Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii au fest indicate in normativul
17/2011 si NTE007. Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate) , mufe,
curbe; adeziv si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+540 ) etanse si etichetate.

Trasee
La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafete le si zonele calde ale incaperilor - distante conform 17
si NTE007 . In mod exceptional, tuburile metalice pot ti pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se utilizeze
conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc). In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit
si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea va ti conform normativ 17-2011.

Dozele si cutiile de derivatie


Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se interzice montarea
dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu conducte din aluminiu
si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada doze de trecere dupa eel mult doua
curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si respectiv dupa eel mult trei curbe sau doua coturi -
cazul conductelor din cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea conductoarelor
prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.

INSTALATIA APARENTA
In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe aceleasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de
cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe constructia metalica a cladirii.
In zonele tehnice toate coborarile la aparte, receptoare, etc. se vor realiza se vor realiza in cabluri pozate in teava
Ol-Zn, ce vor avea diametrul adaptattipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul interior de 1,5 ori mai mare
decat diametrul exterior cablului. Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in
conditiile de temperatura ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri In zonele
de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee verticale se vor monta in tevi
cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se va etansa cu spuma poliuretanica agreata in
industria alimentara. Dupa uscare excesulde spuma se va indeparta .
In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia conductelor electrice
introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mute cu diametrul adaptat cablului. La inaltimi mai mici de
2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi
jgheab sau pe acelasi pod de cablu. lntr- un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu. lesirile si intrarile
circuitelor in/din tablouri se vor masca. Se va respecta normativul NTE 007108100 si precizarile din 17/2011.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee diferite; in cazul in
care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete, pentru a se
permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee lungi, rezerva se obtine prin
montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se vor proteja in
tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de eel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele vor avea eel
mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior al cablului, in functie de tipul
acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea cablurilor.
In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de cabluri se vor
proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
INSTALAREA INTERIOARA
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru manipularea cablurilor cu
manta si izolatie din PVC .
In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite, trebuie sa se
procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20
...+25°C pana ce atinge aceasta temperatura.
In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un material
combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor. Distantele la alte instalatii conform normativulului NTE
007/08/00.

Montarea aparenta a cablurilor


Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte de fixare trebuie
sa fie de eel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la eel mult 2 m.
De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10cm, dar conform normativ NTE 007/08/00.

Protejarea cablurilor
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa caz, aceste treceri
se etanseaza cu spuma poliuretanica.
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,5+3%, in vederea compensarii deformarilor datorita
variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice.
In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se instaleaza la o
inaltime de eel putin 2 m fata de pardoseala.

Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri


La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general aceleasi conditii
ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate nu este justificata, deoarece ele
nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, Ietc), fie din aceleasi profile
executate din tabla de otel.
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola, montantul si
longeronul , confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:
• varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de energie, cu
sectiuni mari);
• varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza in special pentru
cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru console si pentru
montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care asigura racordarea
corespunzatoare a tronsoane lor de pod.

DISTANTE MINIME FATA DE ALTE CONDUCTE

Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor fi de 3 cm, iar
cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm. La apropieri (circuite paralele)
distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte calde (fluide incombustibile).
Distantele se pot reduce la fluidele incombustibile calde daca materialele sunt rezistente la temperatura respectiva
si sunt calculate la acesta (curentul maxim admisibil) sau sunt protejate termic (conform NTE 007/08/00 si
17/2011). Distantele se aplica atat la cabluri cat si la circuite in tuburi, tevi.

DISTANTE DE PRINDERE (SUSTINERE)

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100 cm pe verticala.
Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la intervale de 150 cm pe verticala.
Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la intervale de 0,6...0,8
m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si
1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt de 1,5...3 m pe orizontala si pe vertica la. Limitele inferioare
corespund diametrelor mici, iar limitele superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 1O cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi, aparate,
echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.

LEGATURI ELECTRICE

Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza numai in doze (fie
pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza asigurandu-se acelasi
nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale sau prin
presare in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.

ELEMENTE DE FIXARE

Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate mai sus.
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si care se pot
demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat sau in grinzi
metalice.

PROTECTIA LA FOC

Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foe se vor utiliza solutii acceptate de MLPAT. Toate solutiile adoptate vor fi
puse de acord cu prevederile Normativului P 118.

INSTALATll ELECTRICE EXTERIOARE


PRIZA DE IMPAMANTARE
Priza artificiala se va realiza din electrozi de confectionati din teava zincata 01-Zn 0=2 1/2" si 1=2,5m si uniti intre ei
cu platbanda 01-Zn 40x4mm pe tot traseul iluminatului public precum si langa tablourile electrice prevazute in
proiect ce se vor interconecta cu cea destinata iluminatului.
Fiecare stalp de iluminat se va lega la o priza de pamant cu un electrod de 2,5 m lungime confectionat din teava
zincata cu diametrul 2 %".
Fereastra de vizitare de la fiecare stalp de iluminat, se va echipa astfel incat, sa fie prevazuta cu clema separata
pentru nulul de lucru si conductorul de protectie (PEN). La clema PEN, se vor lega cu conductor MYF 16, partile
metalice ale instalatiei, care in conditii normale nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot ajunge.
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:
Adancimea de pozare "H" in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.
adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de transformare pe portiuni
scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala "L" intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in santuri separate nu
va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.

Pentru pozarea directa in santuri se folosesc profile, in functie de tensiune, diametrul si numarul de cabluri instalate
in sant. Alegerea tipului santului de pozare a cablurilor de 0,5+1kV, cablurile fiind de aceeasi tensiune, functie de
diametrul exterior si numarul de cabluri, se face conform tabelului.

Diametrul exterior Distanta dintre Tipul santului de pozare a cablurilor - variante


al cablurilor-mm axele cablurilor- Numarul cablurilor pozate in sant
mm
1 2 3 4 5 6

pana la 25 125 S40/80a S40/80a S50/80a S60/80a S70/80a S85/80a


26-30 130 S40/80a S40/80a S50/80a S60/80a S70/80a S85/80a
S40/80a 140 S40/80a S40/80b S50/80a S60/80a S70/80a S85/80a
41-50 150 S40/80a S40/80b S50/80a S70/80a S75/80a S100/80a
51-60 160 S40/80a S40/80b S50/80a S70/80a S85/80a S100/80a
61-70 170 S40/80a S40/80b S60/80a S70/80a S85/80a S115/80a
71-80 180 S40/80a S40/80b S60/80a S75/80a S100/80a S115/80a
81-90 190 S40/80a S40/80b S60/80a S85/80a S100/80a S115/80a
OBSERVATll:
• Cand intr-un sant se pozeaza cabluri, cu diametre diferite, pentru toate cablurile se va adopta distanta dintre
primele doua cabluri cu diametrele cele mai mari;
• Simbolizarea tipului de sant s-a facut dupa catalogul de subansambluri 1974-ISLGC.
Astfel, se va restrange folosirea caramizilor pline si, ca sisteme de avertizare a prezentei cablurilor electrice
subterane, se vor utiliza:
• folii si benzi avertizoare din mase plastice;
• placi din mase plastice.
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,15+0,20 mm si orice culoare , se monteaza ca despartitoare intre
straturile de nisip si pamant.
Benzite avertizoare, avand latimea minima de 0,5 mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul
de pamant (la 20 cm deasupra foliei) si vor fi inscriptionate continuu ("Atentie! Circuite electrice. Perico! de
moarte!"), cu sageti intre inscriptii.
Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 400x200x5 mm si orice culoare, vor avea fata inferioara
striata si cea superioara, inscriptionata ("Atentie! Cabluri electrice. Perico! de electrocutare!") .
Cablurile se pozeaza in santuri,serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata, intre doua straturi de nisip sau pamant
(granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 1Ocm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor
(exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au
indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).

Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si
a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie
tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare (din mase plastice sau cauciuc) pe
toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de circa 1 m.
In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regulaJ pe partea necarosabila a strazilor (sub
trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a
strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare..

Distante minime i ntre cabluri pozate i n pamant si diverse retele, constructii sau obiecte - daca nu exista alta
specificatie pe plansa.

lnstalarea cablurilor in tuburi

Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie sa
corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute in NTE 007/08/00
pentru cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de i nstalare a cablurilor i n tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea cablurilor in
tuburi se va face, de regula, pe tronsoane le in care este necesar a se asigura: evitarea lucrarilor de desfacere a
trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru eventuale interventii ulterioare sau o
protectie mecanica ridicata a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de telecomunicatii
in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile de energie. Numarul de tuburi
este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De
asemenea, trecerea cablurilor din pamant prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate
in constructii.
Materialul tubul ui:
• tuburile din materiale termoplastice (PVC);
• tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesita
incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei singure faze intr-un
tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara rise de gripare. Raportul dintre diametrul interior al
tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
• minimum 2,8 - in cazul tragerii a treicabluri monofazate in acelasi tub;
• minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa conduca la solicitari
de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de cabluri sunt indicate
in normativul NTE 007/08/00. La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare,
fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (Pnecesar=2G<Pmax,
unde G este greutatea cablului tras).
Dispunerea tuburilor
• Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa conduca la
deteriorarea cablului.

• Cablul se va proteja contra deteriorarilor-irfu? n'ic'e.. l{l:>til'.- e protectie poate fi izolant sau metalic; in
acest ultim caz, tubuIde protectie sl Jfl ga a pamant.
• Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
• combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
• lesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea opusa zonei de
circulatie si pe partea nordica a stalpului.
• Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.
Cutii terminale si mansoane de innadire
Toate vor avea etichete conform normativului NTE 007/08/00.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor impotriva
patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de incercare ale
cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a se face legatura
cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV, STAS 3535-69. Rezerva cablu
la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
• continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;
• continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
• etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
• continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
• nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua masuri pentru a se
impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita , se recomanda a nu depasi 6 bucati.

INSTALATIA INGROPATA

Montare in santuri
In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santur ile vor avea eel putin adancimea de 0,8 m.
lnainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de nisip, iar deasupra cablului se va aseza o
banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant rezultat de la sapatura. Cablurile vor fi protejate in tevi
metalice pe toata lungimea acestora.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile 0.4,10 (20) kV
precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007108100.
Executarea santurilor
Trasarea santului are drept scop stabilirea axei santului cu ajutorul planurilor si reperelor. Se marcheaza
marginile sapaturii cu tarusi plantati din loc in loc, intre care se intinde o sfoara ce delimiteazd conturul santului. Se
fixeaza adincimea santului si se semnaleaza sefilor de echipa eventualele obstacole ce urmeaza a fi intampinat
Saparea santurilor se poate executa manual sau mecanizat. Acolo unde este posibil se vor utiliza mijloace
mecanizate de sapare, acestea avind o productivitate mai mare.
Dimensiunile spatiului de depozitare a pamantului este functie de profilul santului sapat rigola trotuarului si gurile de
canal se lasa libere si se asigura scurgerea apelor catre acestea. Capacele de strada, caminele pentru vane si
robinetele de gaz si apa se lasa descoperite.

Montarea tuburilor
Se efecueaza dupa ce in prealabil pe fundul santului s-a asezat un pat de nisip, care are rol elastic. Peste acest
strat se aseaza tubul de protectie. Operatia se executa mentinind tubul de protectie in pozitie fixa si apoi se aseaza
un alt strat de nisip. Stratul de nisisp ce acopera tuburile de protectie este de circa 20 cm.
La executarea lucrarilor de canalizatie cabluri electricienii sunt echipati cu manusi si cizme electroizolante, cu
echipament de lucru, scule si utilaje adecvate precum si cu mijloace de avertizare (paravane mobile cu indicatoare
de securitate) . Daca santul ramane deschis cateva zile se monteaza podete pentru pietoni la traversarea profilelor.
Dupa ce se preia traseul de la proiectant si beneficiar si se obtine autorizatia de construire si de spargere se
executa mai intai traversarile. Sapatura se poate executa mecanic sau manual. Daca se executa manual se
foloseste tarnacopul pana la 40 de cm si apoi numai lopata. Distanta dintre 2 muncitori trebuie sa fie de minim 2 m.
De regula sapatura se face cu putin timp inainte de pozarea cablului.
La traversari tuburile de protectie sunt din PVC , tip greu. Daca sunt mai multe tevi in sant acestea se distanteaza
cu caramida intre ele din loc in loc.
Astuparea santurilor
Astuparea santur ilor cu pamint se face in straturi succesive de 20 cm inaltime, udate si batute cu maiul, pentru a
evita tasari ulterioare care due la refaceri repetate ale pavajelor. Ea se face in general manual, pe trasee libere,
sau mecanizat In final se reface pavajul.

MATERIALE COMPONENTE ALE LUCARll. PROPRIE – MECANICE, ASPECTE, DIMENIUNI TOLERATE,


PROBE, INCERCARI

Materialele folosite la lucrarea prezentata in proiect urmatoare.

ELEMENTE ELECTRICE COMPONENTE

APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOUR


Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene. .
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant

Contactoare
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele
vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.

Releu termic
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
- buton functional pentru selectarea valorii reglate;
- mecanism de declansare diferential;
- semnalizarea pozitiei releului.

Disjunctoare (intrerupatoare) pentru motoare


Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului consumatorului si a indicatiilor
producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:
- constructie modulara;
- sensibilitate la curentii de scurtcircuit;
- protectie la suprasarcina cu reglaj;
- posibilitatea de a primi accesorii;
- montare pe sina DIN

Disjunctoare ( intrerupatoare) diferentiale


Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
• sa intrerupa simultan toate fazele;
• sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu dispozitive
electromagnetice pentru protectia la suprasarcina;
sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerµpatoarelor monopolare ) ca de exemplu semnalizari,
blocari, etc.
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului
si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 1OOmA, 300mA dupa
caz.

Diverse
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile
Aparate electrice de mica comutatie
Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu
valoarea curentului maxim pe care ii suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de
curentul din circuit si tensiunea nominala.

Circuite electrice
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor 17/2011. Sectiunile circuitelor sunt
calculate in conformitate cu normativele si standardele in vigoare.
Cabluri si conductori
Generalitati
Antreprenorul va prezenta certificatul de garantie si buletinul de verificare livrat de furnizor. Nu se vor monta cabluri
fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si
categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane. Aceste calcule se vor prezenta
proprietarului si proiectantului, inainte de montare. Calculele vor tine cont in special de comportarea la scurt-circuit
a instalatiei.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in care sunt mai mult
de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in teava sau in tub . Nu se admit
cabluri montate aparent si neprotejate.

CABLURI CYY-F
Cabluri de energie din cupru cu intarziere marita la propagarea flacarii, utilizate in principal la montajul in interiorul
constructiei ingropat sau aparent. Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform
standardelor Tensiune nominala: UO/U=0.6/1.0 kV;
• Temperatura mini. a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5° C , in exploatare -30°C;
• Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;
• Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
• Flexibilitate : moderata;
• Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
• Rezistenta la umiditate: buna;
• Rezistenta la socuri: foarte buna;
• Rezistenta la agenti chimici: buna.

APARATE DE ILUMINAT EXTERIOR


Pentru realizarea unui iluminat de calitate, se urmareste obtinerea valorilor pentru parametri luminotehnici conform
standardelor in vigoare, prin folosirea unor aparate de iluminat performante, cu o distributie optimizata a intensitatii
luminoase, echipate cu aparataj si surse de lumina cu o eficacitate foarte buna. Aparatele de iluminat propuse
pentru a fi utilizate, sunt de ultima generatie, avand un randament luminos foarte bun , grad de protectie IP 65,
rezistenta marita la socuri mecanice, design placut. Sunt echipate cu bee de tip LED, avand o durata medie de
viata mai mare de 20.000 ore de functionare.

CARACTERISTICI TEHNICE ALE APARATELOR DE ILUMINAT


Domeniu de utilizare
Aparatul de iluminat destinat iluminatului stradal sa se preteaza pentru iluminatul spatiilor publice largi: parcuri, alei.
Cu un numar redus de corpuri de iluminat se poate realiza un iluminat stradal performant, ceea ce conduce la
economii importante atat la investitia initiala cat si cu energia electrica, in decursul exploatarii.
Corpuri de iluminat - iluminat public pentru stalpi de 4m

Lampa cu LED-uri 32W


Caracteristici pentru lampa cu LED-uri 32W:
• Carcasa lampa cu leduri: aluminiu a
• Disperser: Plexiglass semitranspare
• Putere totala: 32 W;
• Sursa: lnclusa
• Clasa de protectie electrica: Ill;
• Grad de protectie la apa si praf: IP66;
• Marcaj de conformitate: CE;
• Temperatura culorii: alb cald 3000-4000K

Corpuri de iluminat - iluminat public pentru stalpi de 8m


Corp de iluminat cu lampa LED ?OW I 230V
• Caracteristici pentru lampa cu LED-uri ?OW: Putere: 70W
• Alimentare: AC 230V I Transformator IP67 extern
• Flux Luminos: 63001m
• Temperatura Culoare: 6000-6500K
• Disperser: oglindat
• Unghi Lumina 120°
• DimensiuniI Greutate 560x305x80mm I 8.4Kg
• Material: Aluminiu
• Garantie / Certificate 24 luni / CE, RoHs

SISTEMUL DE PRINDERE
Sistemul de prindere avizate MLPAT, sunt compuse dintr-un brat si patru semicoliere cu care este fixat bratul pe
stalp.
Bratul este confectionat din teava zincata si acoperit cu vopsea cu uscare la aer, in culoarea dorita de beneficiar.
Dimensiunile geometrice rezulta in urma calculelor luminotehnice ale diverselor tronsoane de strazi.
Cele patru semicoliere confectionate din platbanda OL vopsite in camp electrostatic cu vopsea pulbere pentru
exterior.
Legarea la pamant se face printr-un surub M6x12, de care este fixat un conductor FY 4mm2 cu ajutorul unui papuc
stantat pentru conductori de cupru 6x3, 1 mm. Langa surubul M6x12, pe brat se poasoneaza semnul caracteristic
pentru pamantare.
Consolele proiectate a fi utilizate pentru realizarea sistemului de iluminat sunt calculate astfel incat aparatele de
iluminat sa fie amplasate in pozitia optima raportat la carosabil si in acelasi timp pentru a face fata solicitarilor
multiple la care sunt supuse: vibratii, rafale de vant, chiciura.
Prin utilizarea ansamblului consola - aparat de iluminat cu un reflector care poate avea mai multe pozitii se obtine
posibilitatea de orientare pe toate axele.

CABLU
Antreprenorul va prezenta certificatul de garantie si buletinul de verificare livrat de furnizor. Nu se vor monta cabluri
fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de incendiu si
categoria de mediu din incaperile respective.
Alimentarea cu energie electrica a aparatelor de iluminat montate pe stalpii de iluminat, reteaua electrica de
alimentare a sistemului de iluminat se va realiza cu cabl4 de energie cu izolatie i manta de PVC pentru tensiunea
nominala Uo/U=0,6/1 kV.
•• Standard: SF 9-1998-IPROEB; SR CEI 60502-1
:·Tensiunea nominala: Uo/U=0,6/1 kV
:·Temperatura minima a cablului: la montaj -5°C,in exploatare -33°C
•• Temperatura maxima admisa pe conductor: +70°C
•• Tensiunea deincercare: 4kV; 50 Hz,timp de 5 minute
•• Raza minima de curbua la pozare: 12 x diametrul cablului cu mai multe conductoare
Pentru extinderea retelei de iluminat pe stalpii pe care nu exista retea se va folosi conductoare de aluminiu i otel
aluminiu izolate cu PVC, rasucitein fascicul. Constructia conductorului este eel din figura:
1- Conductor de otel-aluminiu, izolat cu PVC
2- Conductoare de faza din aluminiu izolate cu PVC
3- Conductoare de faza din aluminiu pentru reteaua de iluminat public, izolate cu PVC Datele tehnica a
conductorului sunt:
•• Standard:
•• Tensiunea nominala:
•• Temperatura minima a cablului:
•• Temperatura maxima admisa pe conduc
•• Tensiunea de ncercare: Conditii de functionare:

STALPll METALICI GALVANIATI DE 8M


Stalpii metalici octogonali zincati pentru iluminatul public stradal trebuie sa aiba: lnaltime nominala stalp: maxim
Hs=8m;
Baza : minim 1OOmm;
Moment de exploatare maxim : 1600 daNm; Protectia contra coroziunii prin zincare;
Poate fi prevazut cu consola care are diametrul de prindere <P 60 mm ;
Stalpul trebuie sa reziste la conditii climato-meteorologice specifice zonei si tipul de amplasament, conform DIN EN
18800 si DIN EN 1461.
Stalpul trebuie sa fie prevazut cu : borna de legare la pamant ;
fereastra de acces la interiorulstalpului ;
placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului, care permite montarea i calarea pe cele 4 prezoane ale
fundatie iincastrata in teren, cu ajutorul a 8 aibe i 8 piulite, asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi, se va face n cleme, montateIn interiorul stalpului octogonal accesibile prin fereastra
de vizitare.

STALPI DE EXTERIOR CU INALTIMEA DE 4 M


Stalpii metalici octogonali zincati pentru iluminatul public stradaltrebuie sa aiba: lnaltime nominala stalp: maxim
Hs=4m;
Baza : minim 1OOmm; Flansa: minim 200x220 mm
Moment de exploatare maxim : 1600 daNm; Protectia contra coroziunii prin zincare;
Poate fi prevazut cu consola care are diametrul de prindere ct> 60 mm ;
Stalpul trebuie sa reziste la conditii climato-meteorologice specifice zonei si tipul de amplasament , conform DIN
EN 18800 si DIN EN 1461.
Stalpul trebuie sa fie prevazut cu:
• borna de legare la pamant ;
• fereastra de acces la interiorul stalpului ;
placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului, care permite montarea i calarea pe cele 4 prezoane ale
fundatieilncastrataIn teren, cu ajutorul a 8 aibe i 8 piulite, asigurate cu contrapiulite.
Racordul de derivatie la stalpi, se va faceIn cleme, montateIn interiorul stalpului octogonal accesibile prin fereastra
de vizitare.
SPATII VERZI

TABLOURI ELECTRICE
Generalitati

lntrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vo proteja. Regimul de neutru se va respecta. Curentul de scurt circuit se
va determina in concordantac incaperea in care acesta se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-
circuit pentru toate aparatele. Nu se admit aparate ce au curent de scurt -circuit mai mic de 6kA. Vor fi echipate cu
minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SR EN 60439-1.

Tabloul general

Caracteristici generate
Regimul de neutru este de respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35°C, in acest sens constructorul va lua toate masurile
pentru a raspunde acestei cerinte.
Curentul de scurt circuit Ice se va stabili in functie de amplasamentul tabloului.
lntrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara a tabloului.
Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din incaperea in care
se vor manta.

Aparate de masura
Aparatele de masura, amplasate in comapartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru masura si
inregistrarea:
• Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
• Celor trei curenti de faza,
• Factorului de putere,
• Puterilor
• Consumului
• Curentului de defect
• Frecventei
lnregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua pentru fiecare
sosire de la transformatoare. Tabloul general este prevazut cu un analizor de retea pentru masurarea parametrilor
conform schemei electrice monofilare.

APARATE ELECTRICE PENTRU TABLOURI

Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform sch, de proiectant, cu aparate de tipul indicat in desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant

SIGURANTE
Sigurantele utilizate vor fl de tipul industrial adica:
• L pentru ilummat si masura
• M pentru alimentarea electromotorelor

Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:


• declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
• posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
• constructie simpla, montaj rapid;
• posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.

CONTACTOARE
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile producatorului. Ele
vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.

RELEU TERMIC
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
- buton functional pentru selectarea valorii reglate;
- mecanism de declansare diferential;
- semnalizarea pozitiei releului.

DISJUNCTOARE ( INTRERUPATOARE) DIFERENTIALE


Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa fie:
• sa intrerupa simultan toate fazele ;
• sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si cu dispozitive
SPATII VERZI

electromagnetice pentru protectia la suprasarcina;


• sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare) ca de exemplu semnalizari,
blocari, etc.
Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie de curentul consumatorului
si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu declansatoare la curent de defect de 30mA, 1OOmA , 300mA dupa
caz.

DIVERSE
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate in tablourile
electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele proiectantului.

APARATE ELECTRICE DE MICA COMUTATIE


Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de protectie si cu
valoarea curentului maxim pe care ii suporta si valoarea tensiunii nominale. Echipamentele se aleg in functie de
curentul din circuit si tensiunea nominala.
• Numarul cablului
• Tipul si sectiunea ;
• Adresa de plecare ;
• Adresa de sosire.

Cabluri montate ingropat


La montarea inropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete

Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de instalatii electrice din cadrul lucrării
Conductoare si cabluri electrice
Generalitati
Materialele circuitelor electrice realizeaza functiuni de izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera
individual in teren sau altfel spus necuprinse in tablourile electrice), ca de exemplu: conductoare, cabluri, cleme,
alte materiale de montaj.
Cablurile si conductoarele vor fi furnizate de catre un producator aprobat si acolo unde este posibil, acesta va fi
acelasi pentru toate cablurile si conductoarele. Fiecare tambur sau bobina de cabluri va fi insotit de un
certificat al fabricantului in care se mentioneaza numele producatorului, dimensiunea nominala a cablului, data si
rezultatele testelor. Cablurile fabricate cu mai mult de 12 luni inaintea livrarii nu vor fi acceptate.
Toate cablurile vor fi livrate cu capetele sigilate. Daca cablul este taiat la ambele capete acesta va fi imediat sigilat
pentru a preveni umezirea acestuia. Cablurile nu trebuie transportate la Amplasament in bobine desfacute,
dar un numar de cabluri scurte vor putea fi transportate pe acelasi tambur. Antreprenorul va fi responsabil in
totalitate pentru cumpararea si costul tamburilor pentru cablu si pentru indepartarea acestora de la Amplasament
dupa utilizare.
Cablurile si conductoarele vor fi dimensionate corespunzator pentru a suporta curentul in conditii normale si pe
durata scurta in conditii defectuoase, la tensiunea specificata.

Conductoare electrice
Se interzice utilizarea conductoarelor pentru instalatii mobile in instalatiile electrice fixe, aferente constructiilor.
Conductoarele de legatura se vor alege astfel ca sa aiba tensiune de izolatie corespunzatoare, sa fie
rezistente la solicitarile datorate efectului termic si electrodinamic al curentului de scurtcircuit la locul de
montare.

Conductoare si cabluri electrice


Antreprenorul va livra si instala toate cablurile electrice dintre toate tablourile si componentele electrice din
teren. Cablurile de alimentare si control vor fi in concordanta cu specificatiile din prezenta documentatie.
Se vor utiliza cabluri electrice din cupru cu sectiunile specificate in jurnalele de cabluri si in breviarele de
calcul.
Cablurile electrice trebuie sa respecte normele de rezistenta la tractiune si temperatura si sa nu prezinte
defectiuni ale izolatiei sau mantalei. Nu se accepta cabluri care prezinta legaturi electrice ale conductoarelor in
interiorul mantalei.
Se interzice utilizarea cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii in interiorul cladirilor, in canale sau pe
poduri (I7-2011). Utilizarea acestui tip de cablu pozat in pamant se admite, cu luarea masurilor reglementare, in
cazul in care traseul de cabluri se continua in interiorul unei cladiri.
Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablului (U0 si U) si de
valorile rigiditatii dielectrice. In cazul instalatiilor de joasa tensiune, cablurile vor avea tensiunile nominale U0
mai mici sau egale cu 0,6 kV si U = 1 kV.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni si are valorile indicate in
standardele si normele interne pe produs, functie de tensiunea cea mai ridicata a retelei. In cazul de fata
aceasta tensiune se considera de maxim 1,2 kV.
SPATII VERZI

Corpuri de iluminat
Corpurile de iluminat trebuie sa aiba gradul de protectie corespunzator influentelor externe ale mediului in care
urmeaza sa functioneze, conform normativului I7-2011. Majoritatea aparatelor si echipamentelor electrice sunt
concepute sa functioneze normal la o temperatura ambianta cuprinsa in intervalul +50C…+90C.
Tijele de sustinere a corpurilor de iluminat trebuie sa poata sustine de 5 ori greutatea nominala a corpurilor, dar
nu mai putin de 10 Kgf.

Intreruptoare si comutatoare
Intreruptoarele simple si comutatoarele duble ale circuitelor de lumina trebuie sa aiba cel putin curentul
nominal al acestora. Intreruptoarele si comutatoarele pentru circuitele de iluminat vor fi instalate ingropate sub
tencuiala. Numarul minim de cuplari – decuplari ale aparatelor folosite va fi de minim 10000.

Prize
Prizele si intrerupatoarele de 230V folosite trebuie sa aiba protectie conform cu tipul incaperii in care sunt
montate. Se folosesc prize duble, cu contact de protectie, cu curentul nominal de 16A, montate ingropat sub
tencuiala la o inaltime de 0.3 – 0.4 m de la cota finita a pardoselii, exceptie facand parterul (bucataria,
depozitele) unde inaltimea de montaj a prizelor va fi de 0.9 – 1 m fata de cota finita a pardoselii (deasupra
zonelor de lucru).

Jgheaburi si paturi de cabluri


Cablurile vor fi montate aparent, pozate pe poduri de cabluri sau suporturi similare. Pot fi utilizate cabluri
flexibile, dar numai pe distante scurte, pentru alimentarea receptoarelor fixe care nu necesita racordare prin
priza si pentru cazurile in care trebuie evitata o conexiune suplimentara.
La trecerea cablurilor prin pereti si plansee antifoc sau rezistente la foc se vor lua masuri corespunzatoare de
etansare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului P 118 si ale
normativului NTE007/08/00.
Jgheaburile pentru cabluri vor fi executate din otel perforat galvanizat la cald sau acoperite cu PCV cu
grosimea nu mai mica de 1 mm pentru jgheaburi pana la 100 mm latime, si nu mai putin de 1,25 mm pentru
jgheaburi intre 100 si 150 mm latime, si nu mai putin de 1,5 mm pentru jgheaburi intre 150 si 300 mm latime.
Jgheaburile pentru cabluri si suportii vor fi fabricati in concordanta cu ultimele standarde. Jgheaburile si
paturile de cabluri se prefera a fi din otel si vor fi sustinute de console metalice montate pe pereti sau tavan.
Jgheaburile si paturile de cabluri vor avea capace demontabile pentru curatire si eventuale reparatii,
deasemenea vor avea orificii pentru circulatia aerului.
Toate paturile de cabluri vor fi elemente prefabricate, cu coturi, teuri, reductii si suporti originali. Taierea sau
indoirea ulterioara nu este permisa.
Se vor prevedea suporti suficienti pentru ca paturile de cabluri sau tuburile sa nu se indoaie/arcuiasca inspre in
jos. Inaintea instalarii, traseele paturilor de cabluri vor fi inaintate spre aprobarea beneficiarului.

Tuburi de protectie
Atunci cand tuburile de protectie sunt montate inglobat in elementele de constructie, accesoriile de imbinare ale
acestora trebuie sa asigure etanseitatea in timpul prizei cimentului. Stabilirea traseului tuburilor de protectie trebuie
sa se faca astfel incat sa nu fie posibila acumularea apei de condensatie in nici un punct al acestuia.
Tragerea conductelor electrice in tuburile de protectie, in plinte sau in profile se face numai dupa montarea lor si a
accesoriilor acestora. Atunci cand se utilizeaza tuburi de protectie metalice, acestea trebuie legate la
pamant. Tuburile metalice nu trebuie utilizate drept conductoare de legare la pamant sau drept conductoare de
protectie.
Tuburile de protectie pozate in canale tehnice si imbinarile lor trebuie sa fie etanse. Tuburile de protectie
metalice trebuie montate astfel incat sa se asigure evacuarea apei de condensatie. Capacele dozelor de
derivatie trebuie sa ramana accesibile si demontabile dupa incastrarea in elementul de constructie.
Golurile pentru traseele electrice din constructie trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de protectie.
Marginile tuburilor de protectie vor fi aparate cu inele de plastic pentru a preveni deteriorarea cablurilor.
Pentru circuitele de la mansarda care se monteaza pe tavan se foloseste tub metalic flexibil tip Copex cu
diametrul de 16 mm. Pentru restul circuitelor din interiorul obiectivului (demisol si parter - circuitele care se
monteaza in pereti) se foloseste tub flexibil din pvc tip IPFY cu diametrul de 16 mm. La demisol circuitele care
alimenteaza corpurile de iluminat de pe tavan se monteaza in sapa de la parter, iar la parter circuitele care
alimenteaza corpurile de iluminat de pe tavan se monteaza in sapa de la mansarda. La mansarda circuitele care
alimenteaza corpurile de iluminat de pe tavan se monteaza in tavanul fals de gips carton de la mansarda in tub de
protectie metalic.

Executia lucrarilor
Operatiuni pregatitoare
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de instalatii electrice:
– conform cu graficul de executie stabilit de comun acord intre constructor si Beneficiar;
– conform tehnologiei proprii a constructorului.
Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de executie a instalatiilor electrice este analiza pieselor scrise si
SPATII VERZI

desenate din proiectul tehnic.


Se va face confruntarea planurilor de instalatii electrice cu planurile celorlalte specialitati de instalatii, in
vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii optime a intersectiilor. De asemenea, se va face
confruntarea cu planul cladirii in vederea coordonarii golurilor de trecere prin pereti, precum si verificarea
pozitiilor la fundatiile de utilaje.

Descrierea lucrarilor
Urmatoarele puncte trebuie luate in considerare:
1. Detalii de executie si constructie tablouri/panouri electrice;
2. Montajul aparatelor de masura si control;
3. Lucrari de cablare a motoarelor electrice si aparatelor de masura si control;
4. Probe ale instalatiei electrice, a echipamentelor si aparatelor de masura si control.
Punctul 1. se vor executa de catre constructorul panoului/tabloului electric.
Punctele 2, 3 si 4 se vor executa de catre Antreprenor (inclusiv montajul panourilor electrice).
Instalatiile electrice de iluminat si prize se vor realiza conductoare Myf montate in tuburi de protectie tip IPFY,
montate in pereti si Copex pentru tuburile montate pe tavan si cabluri tip CYAbY montate ingropat in pamant pentru
exterior pentru racordul tabloului general TG.
Protectia circuitelor de lumina si prize se va realiza cu disjuctoare P+N cu curentii nominali conform schemei
monofilare si breviarului de calcul anexate.
Elementele utilizate vor fi cu durata mare de viata si fiabilitate ridicata in vederea realizarii unei sigurante
sporite in functionare. Instalatia de iluminat se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescente si compacte.
Cablurile electrice vor fi marcate cu etichete din care va rezulta destinatia fiecarui cablu. Etichetele se vor fixa la
distanta de circa 2 m.

Tablourile electrice
Receptia tablourilor se face in prezenta delegatului autorizat al Antreprenorului si Beneficiarului, urmarindu-se
corectitudinea respectarii proiectului. Tabloul va fi insotit de certificat de calitate.
Detalii referitoare la dimensiuni si constructie
– panoul va fi astfel construit incat sa se evite acumulari de praf etc.;
– toate piulitele, bolturile etc., vor fi otel galvanizat pentru a preveni ruginirea;
– panoul va fi prevazut cu 20% spatiu liber, pentru a facilita marirea acestuia la o data ulterioara. 20%
spatiu inseamna 20% spatiu liber pentru terminale, 20% pentru starterele de motor etc.;
– panoul va fi prevazut cu un dispozitiv de inchidere.
Tablourile electrice trebuie sa fie executate in constructie protejata prin instalarea in cutii cu grad de protectie
stabilit dupa necesitatii in functie de natura mediului in care se instaleaza.
Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi supuse vibratiilor sau
deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuit pe bare sau cutremur.
Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie astfel stabilita incat sa
permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare, iar inaltimea maxima, fata de
pardoseala (sau teren, la amplasarea in exterior) a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m.
In incaperile tehnologice (centrala termica) distanta intre marginea tablourilor de distributie si conductele de
apa, gaze sau lichide inflamabile etc. trebuie sa fie cel putin 1,25 m.
Legarea cablurilor in tablourile electrice se va face in clemele existente in tablouri prin strangere cu suruburi sau
prin introducerea lor in clemele cu arc; nu se accepta legaturi prin rasucire a cablurilor in tablourile
electrice.
Cablurile electrice se vor introduce in tabloul electric doar prin presetupele existente si doar prin presetupele de
diametru corespunzator pentru fiecare cablu. Cablurile introduse in tabloul electric vor avea rezerve de
lungime de cel putin 20 cm si se vor fixa in presetupe astfel incat sa nu poata fi smulse din cleme in cazul unor
socuri.

Aparate locale - conditii si instalare


Pentru executarea instalatilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat
trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de
semnalizare.
Alegerea materialelor (conducte, cabluri, tuburi, etc.) a aparatelor, a echipamentelor si a utilajelor electrice din
import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate,
respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativelor I7-2011.
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului (intreurpatoare, prize, corpuri de
iluminat etc.) vor fi insotite in cazul celor de forta de certificat de calitate si dupa caz de garantie.
Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale, trebuie sa se faca astfel incat intretinerea,
verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza cu usurinta.
Se va evita montarea aparatelor electrice in care exista posibilitatea deteriorarii lor in exploatare, ca urmare a
loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corozivi.

Prize
Prizele utilizate pentru diferite tensiuni, intensitati de curent sau scopuri trebuie sa fie distincte ca forma sau
SPATII VERZI

culoare, sau se marcheaza in mod distinct si vizibil.


Toate prizele de 16 A trebuie sa fie cu contact de protectie si, daca este posibil, sa fie prevazute cu
obturatoare. Circuitele care alimenteaza aceste prize sa fie protejate cu dispozitive de protectie diferentiale de
inalta sensibilitate (I ∆n ≤ 30 mA) conform schemelor monofilare si breviarelor de calcul.
Prizele folosite se vor monta ingropat sub tencuiala. Se recomanda sa se lase la conductoare o lungime de
rezerva pentru conexiuni la aparataje astfel incat montarea si demontarea acestora sa se poata efectua usor.

Aparate pentru instalatii electrice de iluminat


Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protectie corespunzator, mediului in
care este prevazuta instalarea lor.
Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care il servesc.
Intrerupatoarele automate care servesc si pentru protectia la supracurenti se aleg si se instaleaza conform
prevederilor din norma de produs.
Se recomanda ca intrerupatoarele sa se monteze astfel incat contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune atunci
cand aparatele sunt deschise si sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul vibratiilor la lovirea aparatelor
sau datorita greutatii proprii a partilor mobile.
Intrerupatoarele si comutatoarele pentru circuitele de iluminat pot fi instalate ingropate sub tencuiala sau
aparente. Se recomanda sa se lase la conductoare o lungime de rezerva pentru conexiuni la aparataje astfel incat
montarea si demontarea acestora sa se poata efectua usor. Se vor utiliza numai sigurante automate calibrate.
Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel incat butoanele de comanda sa fie usor accesibile in exploatare, de
regula la 1,10 – 1,4 m de la pardoseala, punctul comenzii.

Executia instalatiilor electrice de iluminat si prize


Prevederi generale
In instalatiile electrice, se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa si a
electrocutarilor prin atingere indirecta (I7-2011) respectindu-se standardele si normele in vigoare, atat in
continutul proiectului, cat si la executie si in exploatare.
Legarea la pamant este folosita ca mijloc principal de protectie. De asemenea, ca mijloc auxiliar (suplimentar) de
protectie, in protectia prin legare la nul in conditiile I7-2011.
Se va evita amplasarea elementelor instalatiilor electrice (tuburi, conducte etc.) in structura de rezistenta a
constructiilor. Se excepteaza situatiile prevazute in proiect, unde s-au luat masurile corespunzatoare de
inglobare a instalatiilor electrice. Se interzice spargerea de santuri, goluri etc. in elementele de beton, daca nu este
prevazut in proiect, in vederea amplasarii instalatiei electrice, afectand structura de rezistenta a
constructiei.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu acelea ale
conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I7-2011 si ale normativului
NTE007/08/00. Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica (sigurante fuzibile etc.) pe
conductele instalatiilor de protectie (pamant, nul de protectie).
Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate (prin culoarea izolatiei, tub varnis colorat montat la capete etc.) in
scopul asigurarii unei identificari in caz de verificari si reparatii cat si pentru evitarea pericolelor de accidente prin
electrocutare.
In intreaga instalatie electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceeasi culoare de marcare pentru fiecare
conducta de faza.

Etichetare si codificare
Echipamentele vor avea o placuta permanenta lizibila si accesibila care indica cel putin numarul corespunzand cu
desenele electrice.
Toate cablurile vor fi marcate la ambele capete cu numerele lor de identificare. Primul numar terminal – numar
echipament corespunzand cu desenele electrice.
Intreaga numerotare se va face intr-o singura directie, de ex., numerele echipamentelor cablate orizontal
trebuie sa fie citite normal, de la stanga la dreapta (nu se accepta numere inversate).

Executarea instalatiilor exterioare, de paratraznet si de legare la pamant


Obiectivul se prevede o instalatie de paratraznet executata apararent, legatacu o priza de pamant naturala in
fundatia constructiei realizata din armaturile fundatiei si o platbanda OlZn 40x4 mm amplasata in cuzinetul
fundatiei pe intreg conturul conform pieselor desenate. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie
mai mica de 1 ohm. Daca nu se obtine o rezistenta de dispersie mai mica de 1 ohm atunci se va suplimenta
numarul de electrozi vericali pana la obtinerea valorii de 1 ohm.
Conductele prin care trec fluide combustibile se leaga la instalatia de inpamantare, dupa suntarea in prealabil a
locurilor de intrerupere. Ramificatiile interioare constructiilor, de la centurile interioare de inpamantare la
utilaje, care traverseaza prin pardoseala, vor fi protejate in teava ingropata in pardoseala.
Verificarea instalatiilor de legare la pamant se face in conformitate cu standardele, normativele si prescriptiile
prevazute anterior. In functie de rezultate se adopta masuri suplimentare de inpamantare si echipotentializare.
SPATII VERZI

TESTAREA LUCRARILOR

Vom furniza toată aparatura, asistenţa tehnică, documentele şi alte informaţii, electricitate, utilaje, combustibil,
consumabile, instrumente, forţă de muncă, materiale şi personal cu calificarea şi experienţa corespunzătoare,
necesare pentru realizarea eficientă a testelor specificate.
Vom stabili împreună cu reprezentantul achizitorului data şi locul pentru desfăşurarea testelor specificate
pentru echipamente, materiale şi alte părţi ale lucrărilor.
Reprezentantul achizitorului are dreptul de a schimba locul sau detaliile testelor specificate sau de a determina
executantul pentru efectuarea unor teste suplimentare.
Dacă aceste teste modificate sau suplimentare demonstrează că echipamentele testate, materialele sau
calitatea execuţiei nu respectă prevederile contractului, atunci cheltuielile efectuării acestora vor fi suportate de
către executant.
Reprezentantul achizitorului va înştiinţa executantul, cu cel puţin 24 ore înainte, cu privire la intenţia acestuia de
a participa la efectuarea testelor. Dacă acesta nu se prezintă la data şi locul convenite, executantul poate începe
efectuarea testelor, cu excepţia cazurilor în care reprezentantul achizitorului dispune altceva, şi testele vor fi
considerate ca fiind efectuate în prezenţa acestuia
Dacă vom inregistra întârzieri şi/sau se produc cheltuieli suplimentare ca urmare a respectării acestor
instrucţiuni sau ca urmare a întârzierii pentru care este responsabil reprezentantul achizitorului, executantul va
avea dreptul la:
(a) o prelungire a duratei de execuţie pentru astfel de întârzieri, potrivit prevederilor contractuale dacă
terminarea lucrărilor este sau va fi întârziată, şi, după caz,
b) la plata cheltuielilor suplimentare.
Vom transmite cu promptitudine reprezentantului achizitorului rapoarte privind rezultatele testelor vizate pentru
conformitate.
Dacă rezultatele testelor sunt corespunzătoare, reprezentantul achizitorului va aproba buletinele de încercare
ale executantului, sau va emite un certificat care va confirma rezultatele testelor.
Dacă reprezentantul achizitorului nu a participat la teste, se consideră că acesta a acceptat rezultatele ca fiind
corect obţinute.
Dacă în urma examinării, inspecţiei, măsurătorii sau testării se identifică echipamente, materiale sau lucrări cu
deficienţe sau neconforme cu prevederile contractului, reprezentantul achizitorului le va respinge ca
necorespunzătoare prin transmiterea unei înştiinţări către executant cuprinzând motivaţia respingerii.
Vom remedia deficienţele în termen de 5 zile şi se va asigura că produsul remediat este în conformitate cu
prevederile contractului.
Dacă reprezentantul achizitorului solicită refacerea testelor pentru echipamentele, materialele, lucrările
remediate, acestea se vor repeta în termenii şi condiţiile iniţiale.
Eventualele cheltuieli suplimentare pentru refacerea testelor vor fi suportate de către executant.
Fără a lua în considerare testele sau certificările anterioare, reprezentantul achizitorului poate solicita
executantului:
(a) să înlăture de pe şantier şi să înlocuiască orice echipament sau material care nu este în conformitate cu
prevederile contractului,
(b) să înlăture sau să refacă orice lucrare care nu este în conformitate cu prevederile contractului, şi
(c) să execute orice lucrare care este solicitată ca urgenţă pentru siguranţa lucrărilor datorită unui accident, unui
eveniment neprevăzut sau altui factor.
Executantul se va conforma solicitării într-un interval de timp care nu va depăşi 3 zile de la data notificării de
către achizitor, sau în regim de urgenţă în cazul în care urgenţa este specificată expres în notificare.
Dacă executantul nu se conformează solicitării, achizitorul va fi îndreptăţit să angajeze şi să plătească alt
executant care să execute lucrările, cheltuielile aferente acestora fiind suportate de către executant.
Testele la terminare se vor efectua în următoarea succesiune:
(a) teste preliminare darii in folosinta/punerii în funcţiune, care vor include inspecţii specifice şi teste funcţionale
pentru a demonstra că fiecare componentă a lucrarilor executate poate să funcţioneze în condiţii de siguranţă în
următoarea etapă;
(b) teste la punerea în funcţiune, care vor include teste specifice de funcţionare pentru a demonstra că lucrările
sau sectoare de lucrări pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi aşa cum este specificat, în toate condiţiile admisibile
de funcţionare;
(c) probe de funcţionare, care vor demonstra că toate lucrările si toate tronsoanele de extindere de apa
executate pot funcţiona si pot fi utilizate în condiţii de siguranţă, conform prevederilor contractului.
În timpul funcţionării de probă, executantul va înştiinţa achizitorul că lucrările sunt gata pentru efectuarea
oricăror alte teste la terminare, inclusiv teste de funcţionare/utilizare, pentru a demonstra că lucrările corespund
criteriilor specificate în cerinţele achizitorului.
Efectuarea probelor nu se va considera recepţie potrivit prevederilor Art.21 din contract.
Cu excepţia altor prevederi, orice produs rezultat în perioada de efectuare a probelor pentru lucrări, va
reprezenta proprietatea Achizitorului.
Înainte de începerea testelor la terminarea lucrărilor, executantul va transmite achizitorului documentele
conforme cu execuţia şi documente specifice de exploatare şi întreţinere astfel încât achizitorul să poată exploata,
întreţine, demonta, reasambla, ajusta şi repara această parte a lucărilor.
SPATII VERZI

O astfel de parte nu va fi considerată a fi terminată în scopul recepţiei potrivit prevederilor contractuale până
când aceste documente nu vor fi trimise achizitorului:
a) Vpm furniza întregul necesar de utilaje, combustibil, instrumente, forţă de muncă, materiale şi personal cu
experienţă şi calificare corespunzătoare, în vederea efectuării eficiente a testelor la terminarea lucrărilor;
b) Vom efectua testele în conformitate cu documentele pentru exploatare şi întreţinere furnizate de către executant
şi orice înapaare pe care acesta este solicitat să o asigure pe parcursul acestor teste;
c) Vom efectua testele în prezenţa personalului Achizitorului.
Testele la terminarea lucrărilor vor fi efectuate înainte de recepţia de către achizitor a tuturor lucrărilor sau
numai a unor tronsoane de extindere de apa. Achizitorul va înştiinţa executantul cu 7 zile înainte de data în care
vor fi efectuate testele. Cu excepţia cazurilor în care s-a convenit altfel, aceste teste vor fi efectuate în termen de 7
zile după această dată, în ziua sau zilele stabilite de către achizitor.
Dacă nu ne vom prezenta la data şi locul stabilit, achizitorul poate începe efectuarea testelor, care se vor
considera a fi efectuate în prezenţa executantului, iar ca acesta va accepta rezultatele ca fiind corecte.
Rezultatele testelor la terminarea lucrărilor vor fi redactate şi evaluate de ambele părţi. Se va face o evaluare
corespunzătoare pentru efectul utilizării anterioare a lucrărilor de către achizitor.
Dacă din motive care nu se pot atribui executantului, un test după terminare a lucrărilor nu poate fi finalizat în
termenul de 14 zile, se va considera că lucrările sau sectorul de lucrări au trecut testul după terminare.
Dacă lucrările, nu au trecut testul după terminare, fiecare parte poate solicita repetarea, în aceiaşi termeni şi
condiţii. Dacă rezultatele necorespunzătoare precum şi repetarea testelor conduc la producerea de cheltuieli
suplimentare pentru achizitor, executantul va suporta contravaloarea acestora şi o va achita în termen de 7 zile de
la identificarea si stabilirea costurilor respective;
Dacă lucrările, nu au trecut un test după terminare şi executantul propune corectări sau modificări ale lucrărilor
în cauză, acesta nu are dreptul de a efectua corectările sau modificările propuse, fără acordul prealabil al
achizitorului. Achizitorul va înştiinţa executantul cu privire la acordarea dreptului de acces la lucrări sau sectorul de
lucrări, în termen de 7 zile de la primirea notificării trimisă de executant. Dacă executantul nu primeşte această
înştiinţare într-o perioadă de 7 zile acesta va fi exonerat de această obligaţie şi se va considera că lucrările au
trecut testele la terminare.
Dacă executantul înregistrează cheltuieli suplimentare ca urmare a unei întârzieri nerezonabile din cauza
achizitorului referitoare la permiterea accesului la lucrări sau tronsoane de extindere de apa, la investigarea
cauzelor care au condus la rezultatele necorespunzătoare ale unui test sau să efectueze oricare corectări sau
modificări, executantul va transmite o înştiinţare achizitorului şi va avea dreptul la plata cheltuielilor suplimentare
care vor fi incluse în preţul contractului, prin act aditional.
In functie de tipul si categoria de lucrari aflata in executie si al actiunilor de corectie a unor neajunsuri stabilite
anterior, vizitele de monitorizare se realizeaza in mod diferit. La nivelul Beneficiarului se stabileste un esantion pe
baza criteriilor de risc identificate pentru fiecare tip de lucrare din cadrul contractului, respectandu-se in acelasi timp
exigentele Contractuale asumate, ale Ofertelor Tehnice si Financiare, anexe ale contractului.

RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor executate in constructii se va face in conformitate cu „Regulamentul de receptie a lucrarilor de


constructii si instalatii” aprobat prin H.G. nr. 273/14.06.1994 si publicata in M.O. nr. 192 partea I/28.07.1994.
Receptia lucrarilor se desfasoara in doua etape si anume:
• Receptia la terminarea lucrarilor
• Receptia finala