NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIALELOR

NUCLEARE SAU AL ALTOR MATERII RADIOACTIVE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.345 C.PEN.

(1) Primirea, deţinerea, folosirea, cedarea, modificarea,
înstrăinarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea
materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum şi orice
operaţie privind circulaţia acestora, fără drept, se pedepsesc cu
închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii
radioactive se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au pus în pericol alte
persoane sau bunuri, au produs vătămarea corporală a uneia sau mai
multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca
urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Aşadar, infracţiunea prevăzută de art. 345 C.pen. este incriminată în
mai multe forme:
Prima formă tip presupune primirea, deţinerea, folosirea, cedarea,
modificarea, înstrăinarea, expunerea, transportul sau deturnarea
materialelor nucleare ori a altor materii radioactive precum şi orice
operaţie privind circulaţia acestora, fără drept;
A doua formă tip constă în sustragerea materialelor nucleare sau a
altor materii radioactive;
 Prima formă agravată există dacă faptele prevăzute în alin.1 şi
alin.2 au pus în pericol alte persoane sau bunuri ori au produs vătămarea
corporală a uneia sau a mai multor persoane.
A doua formă agravată se realizează dacă faptele săvârşite în
condiţiile alin.1 şi alin.2 au avut ca urmare moartea uneia sau a mai
multor persoane.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special cupinde acele relaţii sociale care privesc
siguranţa publică a tuturor operaţiunilor cu substanţe nucleare sau
radioactive, sau acele relaţii de ordin patrimonial, în funcţie de forma
fiecărei infracţiuni.
Obiectul material - este reprezentat de acele materiale nucleare
sau radioactive.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ este orice persoană, nefiind circumstanţiat.
Subiectul pasiv este autoritatea statală abilitată în reglementarea şi
asigurarea respectării normelor privind primirea, deţinerea, folosirea,
cedarea, modificarea, înstrăinarea, dispersarea, deturnarea ori
transportarea materialelor nucleare sau radioactive.
Subiectul pasiv adiacent
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material - îl reprezintă acţiunile specifice fiecărei
forme ale infracţiunii de nerespectare a regimului materialelor nucleare
sau a altor materii radioactive, prevăzute de art. 345 C. pen.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
relaţiile sociale ocrotite prin reglementarea regimului legal al
materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. În formele
agravate, urmarea imediată constă în vătămarea corporală sau moartea
uneia sau mai multor persoane.
Legătura de cauzalitate se stabileşte între acţiunea ce constituie
elementul material al infracţiunii şi rezultatul faptei săvârşite.
 Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă, întrucât
legiuitorul nu prevede în mod expres săvârşirea din culpă a acestei
infracţiuni.

Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate.

Tentativa este posibilă şi incriminată expres în formele prevăzute
în alin.1 şi alin.2 ale art.345 C.pen.

NERESPECTAREA REGIMULUI MATERIILOR

EXPLOZIVE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.346 C.PEN.

(1) Producerea, experimentarea, prelucrarea, deţinerea,
transportul ori folosirea materiilor explozive sau orice alte operaţiuni
privind circulaţia acestora, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de
la 2 la 7 ani.
(2) Sustragerea materiilor explozive se pedepseşte cu închisoarea
de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Când faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) privesc o
cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau când cantitatea
explozivă este însoţită de materiale de iniţiere, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevăzute în alin. (1) - (3) au avut ca
urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este
închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Aşadar, infracţiunea de nerespectarea regimului materialelor
explozive este prevăzută sub următoarele forme:
Prima formă tip presupune producerea, experimentarea,
prelucrarea deţinerea, transportul ori folosirea materialelor explozive sau
orice alte operaţiuni privind circulaţia acestora, fără drept.
A doua formă tip presupune sustragerea materialelor explozive.
Prima formă agravată este săvârşită atunci când faptele prevăzute
la alin.1 şi 2 privesc o cantitate mai mare de 1 kg. echivalent trotil sau
când cantitatea explozivă este însoţită de materiale de iniţiere.
A doua formă agravată se constituie atunci când faptele prevăzute
la alin.1–3 au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic îl reprezintă acele relaţii sociale care privesc şi
ocrotesc operaţiunile speciale prevăzute de lege, respectiv în art. 346
C.pen. şi care constă, lato sensu, în nerespectarea regimului materialelor
explozive.
În forma agravată prevăzută de alin.4 sunt prezente şi acele relaţii
sociale care privesc sănătatea, integritatea corporală şi chiar viaţa
persoanei.
Obiectul material îl constituie chiar acele substanţe (materiale)
explozive, aşa cum sunt prevăzute în Legea–cadru nr.126/1995 (fitile,
capse, tuburi, articole pirotehnice, etc. )
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană care nu respectă regimul
materialelor explozive, deci nu este calificat.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală care este îndrituită să
asigure respectarea regimului acestor materiale explozive.
 Subiectul pasiv adiacent
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material este reprezentat de acele acţiuni de producere,
experimentare, prelucrare, deţinere, transport ori folosirea acestor
materiale explozive, aşa cum rezultă din textul incriminator1.
Urmarea imediată – constă în crearea unei stări de pericol pentru
relaţiile sociale ocrotite prin reglementarea regimului materiilor
explozive. În cea de-a doua formă agravată, urmarea imediată constă în
moartea uneia sau mai multor persoane.
Legătura de cauzalitate se stabileşte între acţiunea ce constituie
elementul material al infracţiunii şi rezultatul faptei săvârşite.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă.

Actele preparatorii, deşi posibile nu sunt incriminate de legiuitor

în mod expres.
Tentativa - este posibilă în cazul alin.1 şi 2 prevăzute de art.346 C.
pen. aşa cum rezultă din incriminarea prevăzută de art. 347 C.pen.

1
I. Pascu, M. Gorunescu, Op. cit.,pag. 514