Tema 13: DEZVOLTAREA

SUSTENABILĂ/DURABILĂ A TURISMULUI

1. Conceptul de
dezvoltare sustenabilă Modelul dezvoltării
(durabilă) sustenabile (durabile)
(Rio-1992)
2. Noțiuni și principii ale
turismului sustenabil /
ecoturismului
3. Aspecte pozitive şi
negative ale turismului
în raport cu mediul
ambiant
 1. Conceptul de dezvoltare sustenabilă
(durabilă)
DEZVOLTARE SUSTENABILĂ/
DURABILĂ: conceptul cel mai
reuşit pentru rezolvarea
problemelor umanităţii,
identificat de ONU.
Conform Raportului Comisiei
Mondiale pentru Mediu si
Dezvoltare ("Raportul
Brundtland”, după numele
autorului), apărut în 1987,
dezvoltarea sustenabilă/durabilă
este definită ca dezvoltarea ce
satisface nevoile generatiilor
actuale fără a prejudicia
interesele generatiilor viitoare.
Dezvoltarea sustenabilă/
durabilă înseamnă:
• în plan material – menţinerea
posibilităţilor şi condiţiilor de
viaţă pentru generaţiile
viitoare, în special a
resurselor naturale;
• în plan spiritual – conservarea
patrimoniului/moştenirii
culturale, realizate de acei din
trecut şi de acei de azi şi
dezvoltarea capacităţii de
creaţie în viitor.
 Conceptul de Dezvoltare sustenabilă/ durabilă este
completat de conceptul „Economia verde”
Măsurile economice de protecţie a mediului ambiant trebuie să
se bazeze pe conceptul de economie verde. Acesta presupune
o activitate economică bazată pe principiile dezvoltării durabile,
fără a degrada mediul ambiant. Iar produsele obţinute poartă o
etichetă specială, de culoare verde, fiind numite ecologice
(eco- sau bio-produse).
Economia verde are următoarele direcţii de dezvoltare
principale:
• energia „verde”, obţinută din surse regenerabile;
• construcţii „verzi” sau ecologice;
• transport „verde” sau durabil;
• gospodărirea durabilă a terenurilor, apelor;
• gestionarea deșeurilor, care prevede
reducerea volumului deşeurilor
(principiul „zero emisii şi deşeuri”) şi
valorificarea plenară a deşeurilor existente;
• Nota noastră: turism „verde” / sustenabil.
 2. Noțiuni și principii ale turismului sustenabil /
ecoturismului
Noţiune: Turism sustenabil
– manifestarea activităţilor În ultima perioadă s-a urmărit ca
turistice care respectă expansiunea turismului să se
integritatea naturală, realizeze echilibrat, în conformitate
socială şi economică a cu standardele care garantează
mediului ambiant, atât păstrarea echilibrului ecologic şi
pentru generaţiile de evită suprasolicitarea resurselor
astăzi, cât şi pentru naturale, poluarea, disconfortul
generaţiile viitoare. comunităților locale şi alte impacte
negative asupra mediului.

Ecoturismul trebuie să îndepli-
nească următoarele condiţii:
1. conservarea şi protecţia
naturii;
2. folosirea resurselor naturale și
umane locale;
3. caracter educaţional, respect
pentru natură prin conştienti-
zarea turiştilor şi a comunităţilor
locale;
4. impact negativ minim asupra
mediului natural, cultural şi
social.
Areal ecoturistic din
România
Principiile ecoturismului:
1. Se desfăşoară în cadrul naturii şi se bazează pe experienţa directă şi
personală a turiştilor în natură.
2. Contribuie la o mai bună înţelegere, apreciere şi bucurie de a
descoperi şi ocroti natura şi cultura locală tradiţională, atât pentru
vizitatori, cât şi pentru comunitatea locală.
3. Ofera cele mai bune practici de turism şi planificare din punct de
vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Produsul
ecoturistic se desfăşoară şi este condus astfel, încât să protejeze şi să
pună în valoare mediul natural şi cultural în care se desfăşoară.
4. Contribuie în mod pozitiv la protejarea ariilor naturale și oferă
modalităţi practice pentru bunul management şi protecţia ariilor
naturale (de ex., oferirea ajutorului financiar în acţiunile de reabilitare
a ariilor naturale, colectarea deşeurilor lăsate de turişti sau contribuţii
îndreptate către organizaţiile de conservare).
5. Oferă contribuţii durabile privind dezvoltarea comunităţilor locale.
Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea
de bunuri şi servicii locale şi folosirea facilităţilor locale.
6. Trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra
comunităţii locale vizitate şi să contribuie la conservarea culturii şi
tradiţiilor locale. Activităţile de ecoturism oferă în acelaşi timp
contribuţii constructive pe termen lung acestor comunităţi.
7. Trebuie să răspundă aşteptărilor turiştilor. Potenţialii eco-turişti au
un nivel înalt de educaţie şi de aşteptări, aşadar gradul de satisfacere
legat de produsul ecoturistic este esenţial.
8. Marketingul pentru ecoturism oferă clienţilor informaţii complete
şi responsabile, care conduc la creşterea respectului pentru mediul
natural şi cultural al zonelor vizitate şi a gradului de satisfacere al
turiştilor.
 Principii
ale
ecoturis
mului:

• Minimizarea impactului negativ asupra naturii şi culturii, impact ce ar

putea distruge destinația turistică.
• Educarea turistului cu privire la importanţa conservării naturii şi
patrimoniului cultural.
• Responsabilizarea operatorilor în turism, care să coopereze cu populația şi
cu autoritățile locale, în vederea satisfacerii nevoilor comunităţii.
• Zonarea turistică regională şi planificarea fluxurilor de turiști pentru
regiunile sau ariile naturale ce vor deveni destinații ecoturistice.
 3. Aspecte pozitive şi negative ale turismului
în raport cu mediul ambiant
Turismul este o activitate care permite încasări în moneda națională şi în valută,
şi care contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale creând noi locuri de muncă.
Derularea activităților turistice necontrolat, aleatoriu, fără luarea în calcul a
standardelor de amenajare şi exploatare poate conduce la degradarea mediului
ambiant şi a resurselor turistice. Chiar dacă activitățile turistice nu agresează
mediul, precum industria, oricum şi turismul are influenţe negative asupra
mediului ambiant.
Areal de ecoturism, satul
Giethoorn
(numit „Veneţia
Nordului”), Olanda
Valorificarea prin turism a patrimoniului turistic natural şi antropic
prezintă, în plan social şi economic, atât un impact pozitiv, cât şi unul
negativ. Impactul negativ:
• perturbarea şi distrugerea treptată
Impactul pozitiv:
a modului de viață tradițional, în
• creșterea șansei sociale şi profesionale prin cadrul structurilor sociale;
realizarea de noi locuri de muncă, în
• acceptarea de către populația
servicii turistice şi infrastructura generală; locală a unor influenţe negative în
• crearea de noi locuri de muncă sezoniere, plan social;
cu precădere pentru tineri (elevi, studenți, • renunțarea la modul de viaţă şi la
etc.) şi femei; ocupațiile tradiționale (păstorit,
• asigurarea şi dezvoltarea progresului social, silvicultură, artizanat şi mica
de creștere a curăţeniei şi igienei publice, a industrie, etc.) în favoarea unor
confortului general în localitățile turistice; activităţi şi servicii turistice care
• creşterea veniturilor realizate; aduc venituri mai rapide şi mai
importante.
• dezvoltarea sentimentelor de înțelegere şi
toleranţă, deoarece schimburile
interculturale între turiști şi populația gazdă Panou pentru
facilitează dispariția barierelor lingvistice, turiști,
sociale, rasiale, religioase, culturale. Australia
Impactul cultural este dominat de relația dintre turiști şi
populația locală, care nu este întotdeauna benefică în
plan local. Aspectele negative:
Aspectele pozitive: • apariția de schimbări ale mentalităților,
• dezvoltarea şi revigorarea valorilor morale sub influenţa turiștilor,
tradițiilor culturale şi religioase; păstrarea unor obiceiuri, datini doar
pentru ca sunt pe gustul turiștilor,
• diversificarea formelor de
apariția kitsch-ului (vezi slidul de mai
artizanat;
jos);
• favorizarea creșterii interesului
• adaptarea şi copierea de către rezidenți
populației locale pentru păstrarea
a unor atitudini şi comportamente
şi conservarea obiectivelor de
preluate de la turiști;
interes turistic, naturale şi
antropice, care astfel pot fi • apariția unor potențiale conflicte şi
antagonisme, atunci când turismul devine
valorificate;
fenomen de masă suprasaturat.
• inițierea unor noi acțiuni culturale
în plan religios, de pelerinaj la
mănăstiri, cu scopul satisfacerii
sentimentului de sacralitate şi de
respect faţă de valorile morale.
Kitsch este un termen care provine
din limba germană și
denotă stil prost, de prost gust,
deseori în legătură
cu diletantism artistic. De
obicei kitsch se folosește în legătură
cu obiecte pseudo-artistice de prost
gust, față de stiluri cu o adevarată
valoare artistică și estetică
sofisticată.
Etimologia termenului kitsch: termenul a
fost folosit prima dată pe piața de artă din
München (Germania) în anii 1860-1870 ca
termen descriptiv pentru artă de calitate
minoră, ieftină, populară.
Cuvântul german are sensul de „a face ceva
de mântuială”.
Criterii pentru kitsch:
• Opus față de operele de artă;
• Kitschul propagă și
repetă stereotipuri și clișee și îi
lipsește originalitatea;
• Kitschul este deseori ușor reproductibil
(articole de masă).
Exemplu: genul de muzică manele.
 Impactul turistic.

Impactul pozitiv:
• creşterea numărului de unităţi de cazare, îndeosebi în așezările
urbane şi rurale defavorizate;
• sporirea numărului de unităţi de alimentație publică, sprijinirea
bucătăriei tradiționale şi utilizarea produselor locale specifice
(vinuri, brânzeturi, produse de carne, legume şi fructe, etc.);
• crearea condițiilor de agrement-divertisment adecvat şi
diversificat, care pune în valoare resursele locale (cai, calești,
sănii, bărci, instalații tradiționale de agrement, tarafuri,
orchestre şi fanfare, etc.).
Impactul negativ este determinat de
acțiunile distructive ale turiștilor asupra
resurselor turistice, deseori
inconștiente, datorate în special lipsei
de educație turistică şi ecologică:

• circulația turistică necontrolată mai ales în afara traseelor marcate, care

poate provoca degradarea solului, vegetației, sau perturbarea faunei;
• declanșarea de incendii, împiedicarea refacerii ecologice, practicarea
braconajului, ducând până la dispariția unor specii (abordare nouă: foto-
safari; Birdwatching - observarea păsărilor);
• lipsa unor amenajări specifice, destinate popasurilor, instalării corturilor, în
zonele şi traseele de mare interes turistic produce fenomenul de degradare
a peisajului, prin acumulări de deșeuri, etc.;
• distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea şi circulația în
locuri interzise, cu oprirea în poieni, pe malul apelor, prin producerea de
gaze de eșapament, zgomot, sau distrugerea florei şi faunei.
• poluarea aerului în zonele turistice, cauzată de o intensă circulație.
 MĂSURI APLICATE ŞI
AVANTAJE ALE
ECOTURISMULUI:

1. Un consum mai mic şi, în consecință, costuri mai mici la energie, apă,
combustibili, materiale consumabile etc.
2. Loialitatea clienților şi o mai bună imagine publică (ex.: oaspeții hotelului sunt
din ce în ce mai interesați de protecția mediului ambiant; ei vor face publicitate
bună hotelului…);
3. Atragerea şi păstrarea unui personal devotat: dacă personalul observă
preocuparea pentru protecția mediului, va avea sentimentul că este angajat de o
companie mai înțelegătoare; aceasta va duce la creșterea motivației, a loialității
şi eficienţei personalului, ceea ce determină o fluctuație mai mică a personalului;
4. Colectarea deşeurilor, sortate, compactate şi reduse ca volum, vânzarea
deşeurilor reciclabile - hârtie, carton, sticlă, aluminiu, lemn, cauciuc, polietilenă
etc.)…..
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE
ŞI VĂ UREZ UN TURISM SUSTENABIL
ÎN SPIRITUL HOMO ECO SAPIENS !!!

HOMO ECO SAPIENS

 Sondaj de opinii
/scriem pe o foaie obişnuită/

Care sunt părţile pozitive (realizările / ce va plăcut / ce

aţi aflat nou, util şi interesant) / pe o parte a foii /
și cele negative (neajunsurile) / pe cealaltă parte a foii/
ale desfăşurării cursului „Geografia turismului”;

• Propuneri pentru îmbunătăţirea cursului pe viitor!

Vă mulţumesc pentru atenţie!
Va urma .....................
……….Examenul!
URAAAAA!!!!!!!!!!!!!