CARACTERISTICI $1 TIPURI ALE ECONOMIEI DE PIATA CONTEMPORANE Tipul actual al economiei de piajd existent in farile dezvoltate se caracterizeazi principal, prin urmatoarele trascituri: - Este 0 economie multipolard, in sensul cd se caracterizeaz ‘prin multitudinea si diversitatea centrelor de decizie economica; - Este 0 economie de intreprindere, in care universul macroeconomic este fundamental in activitaile de economie nationalé; - Este o economie de calcul in expresie monetard, moneda servind drept numitor comun al activitailor agenilor economici, raspunzind cerinjelor de evaluare- cuantificare a cheltuielilor gi a rezultatelo, - Este 0 economie in care statul exercité, in principal, o intervengie indirecta si global, prin care el nu desfiinteazd piata si nici nu indeplineste funefiile ei, ci caute sdio completeze, sti-i corecteze esecurile si si vegheze asupra functionéirii ei; - Este 0 economie in care profitul reprezintc mobilul central al activitatilor economice. Sistemul real al economiei de piaté nu apare insé ca unitar, ci se prezintd intr-o mare diversitate de situatii, de experiente si de practici nationale. In functie de gradul, modul si nivelul la care se exercita interventia statului in economie, de rolul si functiile reale ale piefei, doctrina economica ce are un rol mai mare in adoptarea politicii economice etc., se pot identifica mai multe tipuri de economie de piatci: + tipul anglo-saxon ce cuprinde economiile de piajé cele mai liberale si cele mai putin inclinate spre dirijism, cele mai reticente la interventia economicd a statului, adepte ale ideii de superioritate a intreprinderii private si a liberei initiative * tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piafd cu o pronuntaté tentd dirijista, variind dupé coloratura politica a guvernului, adepte ale interventiei active a statului in economie; + tipul de economie socialé de piatéi, ce reprezintii un sistem economic care tinde spre reunirea liberttii piefei cu armonia socialé, in care sectorul privat coopereazé cu cel public, cu angajamente reciproce in vederea satisfacerii acceptabile a unor cerinfein conformitate cu Tjalling Koopmans si John Michael Montias, performanta economica a unui stat este determinata de sistemul economic, de mediu, si de politica liderilor. Un sistem economic este un set interactiv de institutii care fie constrang, fie Jfaciliteaza si coordoneaza relatiile economice ale societatii. O institutie este o organizatie, o practica, o conventie care de obicei are o reprezentare materiala in viata economica si sociala a unei societati. Cele mai importante institutii sunt organizatiile oficiale cum ar fi: intreprinderile, corporatiile de afaceri, agentiile guvernamentale etc. La fel de importante sunt insa si practicile, conventiile si obiceiurile (exemplu: dreptul de proprietate, sistemul de planificare, sistemul de taxare) etc. Pe langa cadrul institutional performanta unui sistem economic este influentata si de politicile care sunt implementate in cadrul acestuia. (Exempl politica curenta a Bundesbank are in vedere incetinrea ritmului de cresterea a ofertei de moneda. Acest lucru se poate realiza prin oricare din urmatoarele trei ca presupunem ca instrumente: o crestere pe piata a vanzarilor de securitate, 0 reducere a imprumuturilor realizate de bancile comerciale, sau printr-o crestere a rezervelor detinute de bancile comerciale la banca centrala.) Mediul in care evoluiaza sistemul economic este determinat de ansamblul factorilor care afecteaza performanta economica a societatii si care nu pot fi influentati sau controlati de participantii din sistem. (De exemplu, caderile anuale de ploaie au un impact major in performanta agriculturii, dar nu putem avea un control evident asupra acestora). intr-un mod asemanator, nu putem controla abundenta sau lipsa propriilor resurse naturale, mostenirea culturala a societatii noastre, politica economica si performantele comertului nostru, sau existenta conflictelor militare si a aliatelor. Granitele dintre sistem, politica si mediu nu pot fi intodeauna strict delimitate acestea puténd evolua si trensforma dintr-o categorie in alta pe parcursul unei perioade analizate. Legatura dintre un sistem economic, mediu, politica si performanta acestuia poate fi clarificat printru-un exemplu deosebit de simplu. Un automobil este un sistem compus din mai multe mecanisme persistente (institutii), fiecare dintre ele avénd rolul sa indepineasca 0 anumita sarcina, Conducatorul foloseste volanul si alte instrumente (controale) de ghidare (set de politici) pentru a schimba strada, conditiile meteo, sau ansamblul conditiilor de trafic (mediul). Daca performanteleunui astfel de automobil sunt scazute, aceastea pot fi rezultatul deficientelor masini in sine, sau pot fi cauzate de modul si mediul in care 0 masina este condusa. De asemenea slaba performanta a unei economii poate fi si rezultatul sistemului economic aplicat. De aceea o decizie de achizitionare a unei masini depinde si de ce performante doresti sa atingi cu acesta (cat de mare sa fie viteza, consumul de carburant, siguranta in exploatare), dar si de mediul in care masina va fi condusa (un radiator mare poate fi preferabil intr-o clima calda). Binednteles nu este intodeauna posibil ca acelasi sistem economic sa fie optim pentru atingerea diferitelor obiective (performante), pentru diversele structuri ale populatiei, pentru diferite perioade de limp si pentru diferite locuri delimitate geografic. Dinamica si istorica prin natura sa, activitatea economica s-a desfasurat in baza conditiilor de loc si de timp, schimbéndu-si modul de organizare in functie de natura sistemului economic. Teoria economica s-a preocupat, inca de la inceputurile sale, sa fundamenteze tipurile specifice de organizare si reglare a activitatii economice, chemate sa aduca rezolvari viabile problemei raritatii. Sistemul economic este caracterizat de catre André Marchal ca un complex coerent de structuri institutionale si sociale, economice si tehnice, psihologice sau mentale. Acesta are drept obiectiv esential atenuarea conflictului dintre resursele limitate si nevoile nelimitate. Sistemul economic este caracterizat de cdtre Andre Marchal ca un complex coerent de structuri institutionale $i sociale, economice si tehnice, psihologice sau mentale, Acesta are drept obiectiv esential atenuare conflictului dintre resursele limitate gi nevoile nelimitate, Delimitarea tipurilor fundameniale ale sistemelor economice poate fi realizaté prin modul cum se réspunde la trei intrebéiri fundamentale: cine decide?, care sint motivatiile dominante ale deciziei?, care sint institufiile-cheie ale cadrului in care se adopt deciziile? Pe baza ansamblului coerent al rdspunsurilor-tip la aceste intrebéiri, se pot desprinde irdisiiturile esentiale ale modelelor teoretice (imaginate) ale sistemelor economice, cérora le corespund, in realitate, regimurile economice istorice. In aceasta privinté, Raymond Barre distinge trei s naturale, sistemul economiei de piafa si sistemul economiei de comandé. Aceste isteme economice principale: sistemul economiei sisteme economice s-au realizat in practicd, prin mecanisme de functionare specifice. Realitatea economica nu a putut fi rigid delimitaté in cele trei sisteme economice, ele reprezentind ideatizari teoretice, care au coexistat $i s-au interconditionat, iaraprecierea acesteia ca fiind organizatdé sub una dintre aceste forme se face dupa criteriul preponderenfei pe care fiecare o deine in cadrul intregii activitei economice. Caracteristici ale sistemului economiei naturale: + La inceputul existenfei sale, activitatea economicé a luat forma economiei naturale. S-a mai numit si,,economie autarhica”, ,,economie casnicd inchisé” sau, non- economie”. Economia naturalii reprezinta acel sistem economic prin care fiecare comunitate isi satisface necesitatile din rezultatele propriei activitdti, fara a apela la schimb. + Prineipalii factori de productie disponibili in etapa respectiva yi la nivelul acelei comunitiii, $i anume resursele naturale, bunurile de capital, erau alocati la nivelul acestui sistem inchis, urmérindu-se doar satisfacerea nevoilor in limita propriet productii obtinute. Ea a fost preponderenta pind la prima revolutie industriald. Fiecare gospodarie individuala executa toate activititile, de la obtinerea diferitelor materii prime, pind la pregatirea lor in forma definitivit pentru consum. Astfel, dupa Fernard Braudel, in secolul al XIV-lea, din populatia regiunii mediteraneene (care era centrul activitaiii economice, sociale si politice), de aproximativ 60-70 milioane de locuitori, cca. 90% traiau din munca cimpului, iar 60-70% din productia regiuni nu ajungea pe piafa. in celelalte regiuni ale planetei, dimensiunile economiei naturale erau si mai exstinse. + Motivatia principalé a deciziilor era crearea bunurilor destinate autoconsumului, care putea lua doud forme: autoconsum final — ce permitea satisfacerea directéi a nevoilor de viatit ale oamenilor si autoconsum intermediar — destinat producerii altori bunuri. + Institutia-cheie o reprezinté gospodiiria familial, izolati din punct de vedere economic, in care ,,productia si consumul erau inmbinate intr-o singurd functie daitétoare de viaféi” (Alvin Toffler, Al treilea val). + Alvin Toffler considerd economia naturalé drept ,,civilizatia primului val, ce se caracteriza prin. - ,pamintul constituia principalul factor de productie; - baza economiei consta in cules, vindtoare si cultivarea pamintului,- diviziunea simplai a muncii; - economie descentralizatdi, in care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuinta” in timp, economia naturala a cunoscut o evidentd tendinjét de restringere relativa. Economia de schimb — sistemul economiei de piagei Conceptul si continutul economiei de schimb Economia de schimb, in care piaja are un rol hotdritor in alocarea gi utilizarea resurselor, ca si organizarea, gestionarea si reglarea economiei nafionale, s-a dovedit, asa cum experienta acumulaté pind in prezent o demonstreazé, sistemul economic de o deosebitdi performantd. Economia de piata reprezintéi acel mod de organizare a economiei care se intemeiaza pe mecanisme obiective ce pun in valoare fortele piefei si in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in alocarea $i utilizarea resurselor materiale, umane si financiare disponibile + in cadrul economiei de piafa, activitatea economicd este pusd in migcare printr-un numar de decizii aparent independente unele fata de altele, iar initiativa ti apartine individului, care este centrul impulsiondirii activitatii economice. Avind in vedere ‘multitudinea centrelor de decizie, spunem cé economia este pluripolara. * Motivatia dominantéi a oricdirei decizii in sectorul privat este urmarirea objinerii celui mai mare cistig monetar individual, iar resortul principal al activitaii economice este concurenta. insé mobilul profitului si resortul concurentei si-au schimbat natura pe parcursul evolutiei economiei de piaté datorité principiului lor cooperative, si interesului general, solidaritafii, urmarit prin inflintarea exploat care constituie motivatia de bazd a deciziilor luate sub controlul statului + Dintre institusiile-cheie ale cadrului in care se adopta deciziile, amintim: - 0 insitutie juridicd — proprietatea privatd, care sta la baza liberei inijiative; - un mecanism — piafa, care permite, prin jocul ajustarilor continue, compatibilitatea deciziilor autonome, care ar fi altfel generatoare de anarhie. Prin importanfa sa in functionarea sistemului si prin caracterul sciu permanent in punerea in contact a agentilor economici, piafa reprezintdé o adevérata institugie sociald.au interconditionat, iar aprecierea acesteia ca fiind organizata sub una din aceste forme se face dupa criteriul preponderentei pe care o detine fiecare in cadrul intregii activitati economice.