Modelul economic

al Tigrilor asiatici
 Cuprins
Introducere..........................................1-2
Modelul economic al ,,Tigrilor Asiatici”..........2-3
Japonia................................................4-6
Hong Kong.........................................6-8
Coreea de Sud.....................................8-10
Singapore.............................................10-12
Taiwan.................................................12-13
 Introducere

În general creșterea economică reprezintă creșterea în decursul a mai multor aniu a unui
indicator macroeconomic, cum sunt Venitul Național sau Produs Național Brut, reprezentând o
creștere din punct de vedere cantitativ al acestor indicatori fie prin creșterea externă a acestora,
fie prin creșterea internă a lor, fapt care se explică printr-o creștere a productivității factorilor de
producție.
Dezvoltarea economică este privită în alt mod în țările în care industrializarea puternică
contribuie la dezvoltarea și creșterea economică a acestora fiind definită aici ca o creștere a
producției industriale într-un timp foarte scurt. Un exemplu deosebit de creștere și dezvoltare
economică industrială sunt țările Asiei – Tigrii Asiatici. Noțiunea de Tigri Asiatici, întâlnită de
asemenea și sub forma de Dragonii Asiatici sau Miracolul Asiatic este denumirea dată unui grup
de țări din Asia care în perioda anilor 1960-1990 au înregistrat creșteri economice spectaculoase.
Datorită creșterii industriale aceștia au reușit să-și asigure o dezvoltare economică de invidiat
ajungând să domine dar și să dețină puterea economică , financiară dar și comercială mondială.
Caracteristic pentru acest grup de țări este promovarea unei politici economice transparente,
politică care va fi sprijinită de planul Marshall pentru refacerea economiei după cel de-al Doilea
Război Mondial. Prin transparență se înțelege furnizarea în mod deschis, explicit și oportun a
tuturor informațiilor pertinente privind strategiile, procedeele de evaluare, procedurile și deciziile
de politică în vederea informării publicului și a piețelor. Transparența permite publicului să
înțeleagă politica economică promovată de un stat. Cu cât publicul înțelege mai bine politica, cu
atât aceasta este mai credibilă și mai operativă. Politica economică transparentă a ,,Tigrilor
Asiatici” a fost pentru atragerea investitorilor străini prin oferirea unei forte de muncă ieftină,
disciplinară, conștiincioasă și înalt calificată, cât și pentru adaptarea unei politici fiscal foarte
avantajoasă pentru investitorii străini.

,,Tigrii Asiatici’’s-au mai remarcat şi prin faptul că au implementat o aşa numită politică de
dumping prin accesul pe piaţa SUA şi Vest Europeană cu produse noi diversificate de regulă
produse tehnologice de înaltă calitate care vor avea o largă desfacere pe aceste pieţe.
Pe plan intern ,,Tigrii Asiatici’’vor cauta să atragă populaţia spre dezvoltarea economică
prin faptul că vor investi masiv în lichidarea alfabetismului ,dar şi în învăţămant şi cercetare, în
domeniul tehnologic şi economic, reuşind în acest mod să asigure un echilibru între cererea şi
oferta de forţă de muncă calificată a ţării. Faptul menționat va interesa companiile cu renume
mondial să investească în aceste ţări, în special în domeniul infrastructurii şi cel petrolier.

1
 Prin faptul că s-au integrat marile companii în aceste ţări, dar şi din faptul factorul uman
local a fost angajat in aceste mari companii , statul reuşeşte să obțină o masă mare de impunere
în urma activități acestor companii și o pondere semnificativă a producției industriale fabricate
este desinată exportului.
Vom încerca să analizam evoluția economică a unor state din Orient care au înregistrat
creșteri fabuloase la capitolul indicatori economici și care într-o perioadă scurtă de timp au reușit
să se clasifice în topul țărilor cu cel mai înalt nivel de trai.Studierea mai aprofundată a acestui
fenomen economic ne v-a permite să ne apropiem mai bine de răspunsul la mai multe întrebări
care și le pune guvernarea mai multor țări aflate în criză economică,vom reuși să înțelegem ce
este important de întreprins pentru a orienta situația economică actuală spre relanșare și
avânt.Vom încerca să înțelegem cum cultura și gândirea unei națiuni în present poate schimba
cursul evoluției economice al unei țări în viitor.

Modelul economic al ,,Tigrilor Asiatici”

Sistemele economice și politice asiatice contemporane reprezintă o îmbinare între tradițiile

precoloniale și elementele de influență occidentală și nu numai. Spre exemplu China și
Vietnamul s-au lăsat influențați de politica promovată de URSS, însușindu-și nonvalorile
comunismului bazate pe unipartidism, centralism și planificare. Japonia și Filipine au un sistem
de organizare democratic, bazat însă pe un număr redus de partide. Din punct de vedere
economic, aceste 2 țări sunt organizate după principiile unei economii de piață dublate de un
parteneriat cu statul. Coreea de Sud și Taiwanul, de-asemenea țări cu o economie de piață, sunt
conduse actualmente de guvernări democratice și autoritare. Singapore este organizat ca un oraș
stat, în care democrația este îngrădită pentru a fi posibilă adoptarea unor măsuri rapide și
performante pe plan economic. Observăm că pentru toate aceste țări este specific un model
economic aparte, numit Modelul statului propulsor al creșterii. Acesta presupune o prezență
autoritară a statului în luarea deciziilor economice fără ca acesta să fie nevoit să aloce resurse
bugetare excedentare în acest scop. Acest lucru a fost posibil datorită prezenței unei tradiții
paternaliste specific regiunii asiatice. Recunoașterea statului și a instituțiilor sale nu a fost ceva
forțat ca în cazul modelului communist, ci a venit de la sine în virtutea unei tradiții culturale mai
vechi. Sunt identificate 4 elemente structural ale acestui model

2
 La etapa actuală, "tinerii tigri asiatici" şi cîteva ţări latinoamericane formează grupul
ţărilor în dezvoltare cu cele mai mari venituri pe locuitor (Pînă nu demult, din acest grup făcea
parte şi Coreea de Sud, care, între timp, a fost inclusă în OCDE, ţinîndu-se seama de nivelul
performanţelor sale economice). În aceste ţări ratele anuale de creştere sunt ridicate.
Ramurile de bază ale industriei manufacturiere, dar şi cele de "vîrf, contribuie esenţial la
creşterea produsului intern brut şi a exporturilor. Gradul de diversificare a activităţii
economice este remarcabil, productivitatea muncii şi calitatea produselor ajungînd la un
nivel comparabil cu cel al ţărilor dezvoltate. Nu toate ţările din această grupă au ajuns însă
la aceste performanţe pe aceeaşi cale. Unele au mers pe calea efortului propriu, altele au
deschis larg porţile capitalului străin (Hong-Kong, Singapore). Economiile acestor ţări au
alimentat, o perioadă îndelungată, cererea mondială de materie primă (petrol), urmată de cea de
echipamente electronice. Criza asiatică din 1997, urmată de fluctuaţia capitalurilor străine, a
afectat masiv capacitatea de redresare a "tigrilor", astfel că astăzi aceştia par să fie "o rasă de
feline pe cale de dispariţie", după cum a apreciat un economist de la World Bank. Într-o
încercare de clasificare după criterii economice și politice,aceste țări au fost împărțite o bună
perioadă de timp în patru mari grupe:

• Japonia.

• Grupul noilor țări industrializate cuprinzând “cei patru tigri”: Coreea de

Sud,Taiwan,Singapore și Hong-Kong.

• Grupul noilor țări exportatoare:Indonezia,Malaezia,Thailanda plus Filipine.

• Grupul țărilor socialiste:China continentală,Coreea de Nord,Vietnamul și Laos.

Specialiștii consideră că la ora actuală există în zonă 4 modele de organizare a

economiilor.Primul este modelul occidental,al economiilor de piață.Bazat pe teoria clasică a
liberului schimb ,acest tip de economie a avut un succes remarcabil în Hong-Kong.Organizarea
privată a producției după criterii de eficiență,fără intervenția statului,alături de dezvoltarea unui
cadru concurențial ce a permis înlăturarea lipsei de performanță,au dus la o dezvoltare rapidă și
stabilă.Fiscalitatea redusă,lipsa birocrației și a îngrădinilor de natură politică au atras în zonă
capitaluri imense ce au indus un suflu nou industriei și serviciilor.Principalul criteriu al alocării
resurselor a fost maximizarea profitului ,astfel încât întreprinzătorii au fost motivați în găsirea
soluțiilor necesare pentru îmbunătățirea rezultatelor.În lipsa barierelor vamale produsele au
putut să circule liber,fluxurile externe devenind în scurt timp dominante.
 3

Japonia

În ceea ce priveşte Japonia putem spune că este cea mai importantă ţară care face parte
din ,,Tigrii Asiatici” fiind cea mai dezvoltată din această categorie ocupand locul II în ierarhia
mondială economică, după SUA.

*Evoluția PIB în Japonia (1980-2020), sursa IMF.org

Chiar dacă Japonia este o ţară lipsită de materii prime atat industriale cat şi agricole fiind
nevoite să importe 80-90% din materiile prime industriale şi peste 50% dintre produsele agricole
dinţări ca SUA,India,Rusia,Brazilia,Japonia va cunoaşte o progresivă creştere economică dupa
cel de-al II-lea Război Mondial tocmai prin implementarea unei politici economice diversificată,
automatizată, robotizată, politică de adaptare a cererii cât şi analizei unei oferte la nivel mondial
prin adoptarea unei politici de comprimare a consumului intern astfel încat cea mai mare parte
din producţia internă a ţării este destinată exportului.

*Evoluția comerțului în Japonia ( export import )

Japonia pune mare acccent pe dezvoltarea economică a ţării, alocând anual 30% din PIB
pentru dezvoltarea economică,ceea ce face ca producţia internă dar şi PNB-ul să crească datorită
exporturilor masive de produse, in special cele de natură tehnologică ridicată .
 4
Acest lucru face ca şi nivelul de trai al populaţiei să crească progresiv,de exemplu in 2001
PNB-ul Japoniei a crescut peste 4 mil.$ avand in acest sens un venit pe cap de locuitor de peste
32000 $
Politica de dezvoltare economică a ţării este foarte puternic sprijinită de către stat,
implementand in acest sens un mare protecţionist al economiei interne, de exemplu in 2002 a
scazut rata TVA la 5% ceea ce a făcut să scadă nivelul impozitării salariilor , implementand o
creştere a veniturilor populaţiei pe fondul crizei existente în acel moment în Japonia
Pe langă inovaţia tehnologică a ţării care se dezvoltă în acest moment în Japonia, datorită
eforturilor companiilor interne de inovaţie tehnologică avansată în plan intern şi nu prin
importuri străine de tehnologie ,existand si o puternică inovaţie industrială fapt care relevă în
acest mod şi o creştere economică a ţării datorită faptului că există un contract pe viaţă a
salariaţilor,invăţămant si cercetare în interiorul firmei soldată cu o prodictivitate ridicată a
muncii creştere a experienţei salariatului,creşterea salariului repercursată în acest mod asupra
nivelului de trai ai populaţiei.
La ora actuală Japonia produce 14% din necesarul de produse industriale ale lumii,ocupand
de exemplu un bine-meritat loc II în producţia de automobile ale lumii(10 mil.buc.2000)
Organizarea firmelor în reţele-Keirestu face ca eficacitatea muncii să fie mai mare
,implicand în acest mod mai multe exporturi, declanşand astfel creşterea nivelului de trai al
populaţiei dar în acelaşi timp si o dezvoltare economică a ţării.
Un rol foarte important în dezvoltarea economică a ţării o are şi banca Japoniei –
Zaibastru-,bancă care implică o politică de dereglementare financiară a ţării prin reducerea
dobânzilor bancare de exemplu în 2006 cu 0.25% ,prima din ultimii 6 ani stimuland în acest sens
atragerea de investitori străini care se pot împrumuta rentabil de la banca centrală.

Această politică a bancii de reducere a dobanzilor în procente foarte mici pe perioade

foarte mari de timp a dus la o apreciere mai puternică a yenului faţă de dolar ceea ce a dus la o
creştere a exporturior.
Se tinde la ora actuală datorită implicării bancii Japoniei în politica bancară mondială să se
creeze o monedă unică între aşa numitele ţări care fac parte din G3(SUA,Japonia şi
UE),deducandu-se de aici faptul că dominaţia economică a lumii este deţintă de aceste ţări.
Nu întotdeauna Japonia a cunoscut perioade de creştere progresivă,de exemplu în 2002
apare o dezechilibrare a economiei datorită scăderii repetate a bursei de la Kyoto ceea ce a dus în
primul rand la o scadere a nivelului de trai al populaţiei, datorită faptului ca au scăzut salariile cu
2,3% în industrie repercurtate cu o erodare a preţurilor de consum doar cu 0,9% ,vanzări
diminuate cu 3,4% ceea ce a dus la acumulare a datoriei publice de peste 140% din PIB.
5

*Evoluția salariului mediu pe economie

Această criză va fi trecută de către Japonia prin adoptarea de catre banca centrală a unei
politici de scădere a TVA implementand în acest mod o creştere a consumului intern şi revenirea
la normal a economiei,revenire care se datorează în mare parte şi fluctuaţilor de petrol existente
la acea dată şi creşterea preţului acestuia.
Japonia mai are însă probleme şi în domeniul agricol datorită faptului că majoritatea
produselor agricole sunt importate în mare parte peste 50% din ţări ca: SUA, India, Rusia
,Brazilia.,ajungandu-se în cele din urmă la un acord între G3 de libelarizare a sectoarelor
agricole, pentru o încercare de dezvoltare a acestui sector care stopează am putea spune într-un
fel progresul deplin al Japoniei.
Hong Kong

Avand o economie dezvoltată pe un model anglo-saxon, Hong Kongul cunoaşte o creştere

economică rapidă datorată faptului că implementează în mare parte o dezvoltare economică
bazată tot pe industrie dar spre deoebire de Japonia care dezvoltă o industrie grea ,Hong Kongul
incearcă sa dezvolte o industrie uşoară, cum ar fi cea a textilelor ocupand în acest sens locul 4 în
ierarhia mondială.
Ţara cunoaşte nu numai o dezvoltare economică doar în domeniul industriei uşoare ci are o
economie care se orientează în cea mai mare parte pe oferta de servicii( 72,3%),de exemplu fiind
vizitat de peste 9 mil.turişti pe an ceea ce aduce un venit substanţial Hong Kongului,contribuind
la dezvoltarea economică a ţării.,locul II ocupandu-l industria şi agricultura.
Hong Kongul dezvoltă foarte interesant o concentrare de 2/3 în întreprinderi mici cautand
în acest mod să dezvolte un sistem economic bazat pe individualizarea firmelor ,prin dezvoltare
internă ,şi nu prin fuziuni masive cu firme străine aşa cum se întamplă de exemplu în Japonia .
Apare la Hong Kong o dezvoltare şi un accent pus pe economia subterană,de exemplu
Hong Kongul este un mare exportator de aur deţinand în acest sens a III a piaţă mondială a
aurului ceea ce face ca acest tip de economie să joace un puternic rol în dezvoltarea economică a
ţării dar şi asupra nivelului de trai al populaţiei avand de exemplu în 2006 un PIB/locuitor de
36,5%
6

*Evoluția PIB în Hong Kong

Politica de creştere economică a Hong Kongului mai vizează şi economia imobiliară
blocand vanzarea de terenuri pentru a stimula această creştere deoarece se caută prin această
măsură aplicată de către stat o creştere a valorii terenurilor şi o stopare de manipulare a pieţei
imobiliare a firmelor străine, care efecruează tranzacţii neavantajoase pentru stat.
Dacă pentru dezvoltarea economică Hong Kongul este nevoit să se axeze pe o economie de
tip industrial nici politica sa în ceea ce priveste atat comerţul, cat şi investiţiile nu dau greş
contribuind în ultimii ani la o creştere progresivă a economiei şi nivelului de trai al poulaţiei
hong-kongoleze.
În domeniul comerţului Hong Kongul ocupa locul 9 cu 3,3% din totalul schimburilor
mondiale dar deţine în acelaşi timp locul I la volumul de trafic containerizat al lumii circa 132
tone/an, implicand în acest sector de activitate un volum imens de locuri de muncă cu salarii
ridicate.
Hong Kongul se axează şi pe o politică de dezvoltare, prin intermediul investiţiilor făcute
în străinătate încercand o absorbţie de capital străin tocmai prin împlantarea în alte
ţări,investiţiile cele mai masive făcandu-le în China peste 60%, Hong Kongul oferind capital
puternic,management,reţele de marketing,pe cand China oferă forţă de muncă ca şi facilităţi de
dezvoltare a producţiei .
Dezvoltarea economică a Hong Kongului are ca caracteristică principală o forţă financiară
foarte puternică datorată faptului că se întalneşte aici o bursă puternică care tranzacţionează în
mare parte acţiunile străine.
Un rol foarte important îl au şi reţelele de bănci prezente în Hong Kong, bănci care se
centreaează pe acumularea de rezervă de valută străină, ceea ce permite de exemplu în 2004 un
aport de devize de peste 7 mld.$ .
 Chiar dacă apare în 1997 o mare criză financiară, care a afectat ţările ce fac parte din S-E
Asiei , Hong Kongul a reuşit să treacă peste această criză, fapt ce se datorează tocmai rezervelor
de monedă străină pe care o avea în trezorerie statul.
7
Creşterea economică a ţării îşi are repercursiuni şi asupra inflaţiei, care explica o mai mare
putere de cumpărare a populaţiei ducand implicit la o creştere a nivelului de trai al cetăţeanului
dar şi o datorie scazută a statului de numai 1 % din PIB în 2006 .

*Evoluția ratei inflației

Hong Kongul va cunoaşte conform analiştilor o creştere a economie sale datorate tocmai
influienţei şi rolului jucat de banca centrală în economie,datorită politicii sale de dezvoltare
economica pe baza rezervelor de monedă străină.
Coreea de Sud
Printre ţările care fac parte din ,,Tigrii Asiatici” se numără şi Coreea de Sud ,ţară care a cunoscut
un avant economic ,începand cu anii 1990 deoarece în mare parte pare să copie modelul de
dezvoltare japonez ,model ce se bazează pe industrializare tehnologică foarte puternică ,punand
de asemenea accentul ca şi Japonia pe stimularea învăţămantului şi a cercetării ştiinţifice ca fiind
o cale de accelerere a dezvoltării economice.

*Seoul, imagine comparativă, evoluția orașului Seoul în decurs de 30 ani (sursa

http://www.saranghanguk.ro/index.php/2018/01/05/imaginile-comparative-dovedesc-cat-de-mult-s-
schimbat-seoulul-ultimii-30-de-ani/)
 Coreea de Sud dezvoltă o strategie proprie de dezvoltare economică internă prin adoptarea
unui import de produse, avand o piaţă internă bine protejată și tinând cont de protecţia mediului
înconjurător.
8
Apare astfel un protecţionism intern al Coreei de Sud, protecţionistm mascat de o
protejare a mediului înconjurător.Țara importa astfel doar acele produse numite ,,ecologice”, îşi
dezvoltă economia prin preluarea doar din import a ceea ce mai are nevoie pentru a-şi atinge
obiectivele sale economice,dezvoltandu-se într-un ritm mai lent,dar cu efecte majore, sesizabile
asupra nivelului de trai al populaţiei.
De exemplu Coreea de Sud încearcă să introducă pe piaţa sa internă unele produse
japoneze agricole, de exzemplu orez, de care duce lipsă tocmai pentru a regla nivelul de trai al
populaţiei prin achiziţionarea acestor produse , dar şi comercializarea acestora la un preţ scăzut .
Apariţia marilor conglomerate de firme a condus la faptl ca aproximativ 70% din sectorul
economic să fie dirijat de aceste firme în ciuda faptului că statul nu acordă nici o subvenţie,
sunt nevoite să se dezvolte intern, sporind astfel productivitatea, dar în acelaşi timp şi exporturile
Coreei de Sud către alte state, ducand în acest mod la o creştere a comerţului exterior desfăşurat
de către Coreea de Sud, comerţ care în 2004 de exemplu s-a ridicat la cifra de 280mld.$ .

*Evoluția comerțului în Coreea de Sud ( export import )

După cum se observă Coreea de Sud îşi relansează mai aproape întreaga producţie ,datorită
politicii economice a statului spre interior, stimulând în acest mod creşterea nivelului de trai al
populaţiei pentru ca mai apoi ceea ce mai rămane sa destineze exportului.
O altă strategie de dezvoltare adoptată de Coreea de Sud apare ca şi ceea adoptată de Hong
Kong pentru un control riguros al tranzacţiilor imobiliare din partea statului, în ciuda faptului că
statul investeşte foarte mult în construcţiile din străinătate(China, Indonezia, Malaysia,
Thailanda), aducand în acest mod un fond de reglare a unui deficit bugetar, dacă acesta apare pe
fundalul unei crize economice.
 Totuşi se observă la Coreea de Sud şi o revigorare a producţiei industriale, firmele axandu-
se pe o producţie tehnologizată. În particular este vorba de producţia de aparate electrocasnice si
a automobilelor.De exemplu aceasta ocupa locul 5 în producţia mondială de automobile.
9
Dezvoltarea economică a ţării mai este influienţată şi de cele 25 dintre firmele industriale
ale Coreei de Sud care fac parte din primele 500 de firme ale lumii.Acest lucru are efecte
benefice asupra imaginii mondiale a Coreei de Sud ,atrăgand în acest mod investitorii chiar dacă
într-un mod selectiv pentru a dezvolta investiţii profitabile în Coreea de Sud,statul trebuind să-i
reasigure în acest mod pe investitorii străini că investiţiile lor vor da roade.
Un fapt interesant în dezvoltarea economică a Coreei de Sud este faptul că deţinand locul II
mondial în construcţia navală şi locul III mondial la producerea cimentului, textilelor,energiei
are o contribuţie foarte importantă la balanţa exportului mondial cu peste 60 mil.$ /an ceea ce a
dus la o forţare a Coreei de Sud de alăturare la OECD.
Alăturarea la OECD s-a facut simţită şi la nvelul economiei, de exemplu înregistrand în
2001 o creştere economică cu 4% ,o creştere a PIB+ului în 2002 cu 6,3% pe fondul unei datorii
publice de 20% din PIB ,şi un exerciţiu bugetar de 4% din PIB .Acest lucru a avut o influienţă
pozitivă şi asupra nivelului de trai al populaţiei de exemplu preţul la încălţăminte a scăzut cu 6
ori în 2002.
Un mare accent în dezvoltarea economică îl are şi tendința organelor de stat de a scadea
preţurile de pe piaţa produselor în general și a celor de larg consum, reducand în mod drastic
astfel inflaţia care în 2006 a ajuns doar la 3%. În acest mod a crescut puterea de cumpărare a
monedei naţionale pe bun motiv că ,,economia sud-coreeană n-ar fi într-o stare mai bună astăzi,
dacă won-ul ar fi căzut în continuare cu repeziciune, iar politicile, Guvernului n-ar fi reacționat
adecvat la inflaţia rapidă”
Coreea de Sud va rămane în continuare o ţară care va cunoaşte un trend ascendent al
creşterii economice ,creştere susţinută tocmai de inovaţia sa economică și de deschiderea
economiei spre exterior.

Singapore
Singapore este una dintre cele mai industrializate ţări ale lumii, fomand în ultimii ani
alături de Hong Kong asa numită ,,noua geografie a afacerior”.
Inspirată din economia anglo-saxonă , Singapore cunoaşte o dezvoltare economică bazată
pe industria prelucrătoare de petrol deţinand cel de-al III lea complex petrochimic al lumii cu
circa 55 mil.t./an ,dar şi pe latura serviciilor ceea ce face ca combinand o politica industrială
masivă cu o politică de renovare urbană cu scopul creșterii continuie a nivelului de trai al
populaţiei.

10

*Evoluția PIB în Singapore

Dezvoltarea economică în Singapore a fost stimulată şi de faptul că geografic această ţară
impulsionează tranzacţiile mondiale,în special prin portul ţării ce ocupă locul II pe Glob în ceea
ce priveşte marfurile tranzacţionate . Dinamismul poziţiei maritime joacă astfel un rol important
în creşterea PNB-ului ţării care a ajuns de exemplu în 2003 la 101 mld.$ .
Singaporele desfăşoară o activitate economică şi financiară bazată total pe o contabilitate
computerizată ,ceea ce face posibil un control mai eficient al dezvoltării economice de către stat
şi posibilitatea de intervenţie rapidă a acestuia în cazul cand se observă un dezechilibru
maroeconomic.
De altfel,computerizarea tuturor activităţilor economice a condus la dezvoltarea unei
industrii electronice puternice, care în ultimii ani cunoaşte o saturare a pieţei interne şi
deschiderea acesteia spre exterior. Din acest motiv a apărut o penurie a mainii de lucru.Acest
fapt care se relevă prin salarii ridicate şi creşterea nivelului de trai al populaiei.
În aceste condiţii statul a fost nevoit să intervină pentru a regla potenţialul de forţă de mincă
al ţării, importând resurse de forţă de muncă,în special din China.
Datorită faptului că piaţa internă absoarbe doar 20% din producţia internă ,restul fiind
destinat exportului, Singapore să devină un punct important al comerţului asiatic ceea ce îi oferă
oportunitatea ca alături de Malaysia şi Indonezia să facă parte din aşa numitul ,,triunghi al
creşterii economice asiatice în domeniul comerţului”,dat fiind şi de faptul că Singaporele este un
centru comercial mondial, deoarece oferă preţuri avantajoase ale produselor ,contribuind cu
2,14% din valoarea schimburilor internaţionale.Țara a înregistrat de exemplu în 2000 un comerţ
exterior în valoare de peste 271 mld.$ .

11

*Evoluția comerțului în Singapore ( export import )

Creşterea economică a cunoscut un trend ascendent şi datorită faptului că exporturile au
crescut cu 60% în 2002 în special cele din domeniul farmaceutic intervenind foarte tare pe piaţa
din China ceea ce a dus la apariţia unor restricţii internaţionale asupra activităţilor desfăşurate la
Tokyo.
Cunoscut centru financiar şi bancar,Singaporele dezvoltă o strategie de dezvoltare
economică în ceea ce priveşte domeniul bancar,căutand să atragă băncile cu capital străin, dar şi
cu efecte de fuziune a băncilor interne cu cele străine.Țara utilizează această politică bancară de
fuziune şi sub alte pretexte cum ar fi cel de implicarea pe mai multe pieţe străine pentru a-şi
promova produsele sale în regiuni ca Australia ,Noua Zeelandă,UE.,dar şi ca o metodă de
echilibrare a unui dezechilibru economic declanşat de deficitul bugetar.
Spre exzemplu,în anul 2006 Singaporele a cunoscut o rată de creştere economică mai mare
de 7,4% anume datorită faptului că atat rata de schimb cu exteriorul (121,5 mil.$ ) ,cat şi
exporturile de maşini şi chimicale au crescut faţă de 2005 ajungand la 283,6 mil.$ pe fondul unor
importuri de 246,1 mld $ .
Acest fapt a avut impact şi asupra venitului mediu pe cap de locuitor, care a atins în anul
2006 cifra de 30.900 $, înregistrându-se totodată o creştere a activităţii economice industriale cu
12,6 %.
Actualmente Singaporele cunoaşte o uşoară dezechilibrare economică datorită faptului că
datoria sa publică a crescut la 100,6%, dar şi datoria externă a ţării a crescut în 2006 ajungand la
23,4 mld.$.
 12
Taiwan
Supranumită şi ,,Mica Chină’’ ,Taiwan face parte din ţările tinere indistralizate , cu toate că
motorul principal în dezvoltarea economică a ţării îl reprezintă agricultura,sector care joacă un
rol foarte important în creşterea nivelului de trai al populaţiei, apărând o saturare a producției agr
interne(orez,cafea,porci),Taiwanul nefiind nevoit să importe produse agricole, deoarece
producţia sa agricolă satisface nevoile populaţiei.
În pofida faptului că domeniul agricol ocupă un loc de frunte în dezvoltarea economică a
ţării, un rol major în dezvoltarea economică îl are politica investiţională a statului,în special în
domeniul tehnolgiilor de vârf, cunoscut fiind faptul prezenţei în Taiwan a parcului ştiinţific
Hsinchu.Acest parc are o pondere importantă în efectuarea cercetarilor ştiinţifice economice.
Statul taiwanez a adoptat o politică de atragere a investitorilor în domeniul industriei atat
prin asigurarea unor condiţii privilegiate pentru străini prin oferirea unui cadru optim de
dezvoltare a investiţiilor, prin mana de lucru ieftină ,oferită de Taiwan, cat şi prin faptul că statul
finanţează 50% din valoarea investiţiei.
Folosind această politica de atragere a investitorilor în domeniul industrial,Taiwan a reuşit
să sporească exportul mărfurilor industriale și de consum ,din totalul cărora 90% sunt produse
industriale(electronică,textile,ciment,tehnologie). Principalul importator de produse taiwaneze
sunt SUA,aproximativ 50% din totalul produselor exportate avand ca destinaţie această ţară.
Atat exporturile masive de produse industriale ,cat şi împrumuturilor preferenţiale,dar şi
taxele vamale obţinute din importuri a făcut ca în 2002 Taiwanul să cunoască un excedent
bugetar de peste 10 mld.$ .Cu acești bani se încearcă să se relanseze dezvoltarea economică prin
investiţii masive în Asia de S-E şi în special în China .De exemplu investiţiile din anul 2001 în
China au ajuns la 60 mld $ iar în 2002 la peste 66,8 mld.$ pe fondul unor schimburi comerciale
cu această ţară de peste 22 mld. $.
Tot în domeniul investiţiilor mai apare o largă tendinţă de privatizare a întreprinderilor de
stat politică care va aduce o creştere rapidă a economiei ţării,firmele căutand să se dezvolte în
plan intern şi să devină mai competitive unele faţă de altele ceea ce conduce la un progres
economic rapid al ţării.
Inițiind o reorganizare a sistemului bancar ,chiar dacă pe baza unor creanţe slabe , statul
contribuie în proporţie semnificativă din punct de vedere financiar la excedentul balanţei
comerciale mondiale,urmand exemplul Singaporelui de a-şi creea rezerve de monedă străină,
fapt care a condus la neafectarea ţării de către marea criză financiară din 1997.

13
Controland deficitul bugetar foarte riguros ,Taiwanul a reuşit de exemplu în 2006 să
menţină o creştere a inflaţiei doar cu 1% din PNB care în 2004 se cifra la 314 mld $.
Acest lucru de control a inflaţiei a avut consecinţe majore şi asupra puterii de cumparare a
populaţiei ,deoarece controland inflaţia, statul ajunge să controleze indirect nivelul preţurilor
stimuland în acest mod creşterea nivelului de trai al populaţiei ,dar şi asupra ratei de creştere
economică ,înregistrandu-se de exemplu in 2002 o creştere economică cu 3% pentru ca datorită
politicilor economice să ajungă la 4,4% în 2006.
Profitand de această creştere economică în 2006,ţara a încercat într-un mod mai alert să
crească şi producţia industrială pană la nivelul de 6,5% stimuland în acest mod exporturile
masive de metale, textile,tehnologie, exporturi ce s-au cifrat la 215mld.$.
Cu toate că rata de creştere economică a ţării a crescut intregistrand în acelaşi timp şi o rată
de schimb ce a ajuns la 353,9 mld $ în 2006,Taiwanul nu a reuşit în totalitate să îşi lichideze
datoria externă de doar 93,06 mld.$.,pe fondul unei datorii interne de 34,6 %.
Taiwanul rămane astfel o ţară care îşi va continua în viitor progresul sau economic,tocmai
pe motivul unei creşteri a nivelului de trai al cetăţenilor,folosind inovaţie străină pentru a-şi
completa inovaţia sa economică internă,fapt ce conduce la un progres economic rapid al ţării.

Concluzie
Sintetizăm astfel că tigrii asiatici supranumiți și ,,noile țări industriale’’ au reușit într-o perioadă
restrânsă de timp să ajungă din urmă și chiar să le depășească în evluție pe unele țări tradițional
considerate dezvoltate,utilizănd cu măestrie instrumente de politică macroeconomică adecvate și
atrăgând investiții străine.Este un model demn de urmat în unele aspecte pentru Republica
Moldova.Important este că s-a demonstrat posibiliatea înlăturării înapoierii economice prin
eforturi conjugate ale mai multor subiecți economici într-o perioadă relativ redusă de timp.De
asemenea aceste state s-au remarcat prin prezența autoritară a statului în luarea deciziilor
economice,în special în perioadele dificile.
14