0 S.

0
c
D

SFATURi si INVATATURi
PENTRU

OSTA$Ii ROMANIEl
11
DE

N. IORGA
PROFESOR DE UNIVERSITATE

EDITIA A DOUA
cu schimbdrI

BUCURE$TI

Editura Ministeriului de !Uzbek"'

,1916 11

a* 0
www.dacoromanica.ro
11
0
SFATURI Si INVATATURI
PENTRU

OSTENli ROMANIEi
DE s

N. IORGA
PROFESOR DE UNIVERSITATE

4,,st,,,

BIICURETI .
.

Editura Ministeriului de Razboiti '

4916

www.dacoromanica.ro
Pentru Drept §i Tara

www.dacoromanica.ro
 -

r\

;
fOLITOR DC
VG ICAllAA>109"A;h41). letai /el:
k12..4,V.

I.

Rugaciunea zilel de astazi

Este un singur Dumnezeii, §i
multe feluri de a crede in El nu
sint. Dar felul in care trebuie
,

sa, I te 'nchini se schimba dupä

durerile i grijile ce le aduce
fiecare zi.
Cerem in zilele ob4nuite sap,
nätate, putere de munch', i voie
burial cerem binecuvintarea ce-
reascä pentru noi i toti ai no--
tri, de singele nostru i din a-
propierea noastrã. Dar, in zile
cum e aceia de astazi, neob4-
nuitä, trebuie sä cerem, daca, nu
www.dacoromanica.ro
6
neob4nuite lucruri, macar cu o

° 4(",11 bZ-z.

t rr,

' IA'
dr, ,
. .

.0

L;!!

4,1

*tefan cel-Mare, Domnul Moldovel, rugindu-se.

www.dacoromanica.ro
 7
staruinta neobisndita, cele ce ur-
meaza :
Da, Doamne, mintea Ta ce-
reascä acelora cari aü sa duca
azi tara romaneasca in zilele
greutätilor celor mai marl!
Da, Doamne buna intelegere
intre toti cel buni i destoinici,
iar gurile vorbitoare de rail o-
preste-le de a se rosti, i r
niceste faptele cele rele pe care
cel ral le gatesc!
Da, Doamne, prieteni credin.
ciosi teril i neamului, iar pe
dusmanl orbeste-i i iea-li inte-
legerea!
Ostasului romin da-1, Doamne,
iuteala oimu1ui, da-i avintul leu-
lui, da-i täria stincil, ca sa ajunga
la biruintia pe care o dorim!
Da celor de acasä mingiierea
cinstel ptz care al lor vor fi ci--
tigat-o pe cimpul de lupta !
Da Romaniel, da poporului ro-
manesc intreg tot dreptul lui,

www.dacoromanica.ro
8
cad mai mult nu-Ti cere!
Ajuta-ne, Doamne, in ceasul
cel mare, caci, din parinti in fii,
mult am rabdat pentru tine!
Amin!

LI

www.dacoromanica.ro
 I .

, Nasterea Domnului.
Cind Domnul nostru Isus Hris-
tos a simtit cã nu mai poate trai
lumea de atita durere §i s'a cobo-
rit pe lume 'n trup de om, el nu
§i-a ales mama, dintre femeile
cele bogate §i mindre, nici palat
in care sa. se nasca, ci s'a ivit
intre oameni, prunc nevinovat,
ca fit al Maicii Domnului, care
era doar o femeie sasacal i cea
d'intãiüsäläluire a lui n'a fost
macar in casa de om, ci in ies-
lele dobitoacelor.
De aceia nu rivniti la cei mari

www.dacoromanica.ro
 a;
sesloa,
Ntkvc;'1.
VAlor r
,1

www.dacoromanica.ro
-
60. ..
.
raasa. ,
keske
cite 11.
. Isx33
De 1a,
tv:Ocasea
520`.tla.
C+4
bog,a\i.
4 <-.
'veg,Vtai.
 II
lor ! Ci tineti-va, casa asa ae cu-
rata i cinstita, incit orisicind

F,

c:...

' .

Maica Domnulur cu Isus Hristos In brale.

Dumnezeil cel bun sä-I poatä .

calca pragul !

www.dacoromanica.ro
 In.
Serbatori fericite...
--
(Cuvinte de acum un an.)

Serbatori fericite cetitorilor

nostri ! 8
Cit pot sä fie acuma serba.-
torile fericite. In grija de azi, in-
naintea primejdiei, de mini.
Dar, tocmai pentru ca este a-
ceasta. primejdie, i Inca asa de
mare, Craciunul din anul acesta
trebuie serbat altfel decit de
obiceit.
PAna. acum era o zi de ospa.-
tare si de veselie zgomotoasä.
i cel mai bgtrin dintre acei ce
stäteat la masa cea mare se
-
0

www.dacoromanica.ro
r.t
 13
gindia cä poate va mai apuca
o zi ca aceasta.
9 ,

7'
2
S .11 e'
n

rl

Alt chip al Maicil DomnuluI.

- Acuma, din potriva, i cel mai

www.dacoromanica.ro
14
tinär dintre bärbati i cel mai
sänätos trebuie sä se gindeasca
la aceia ca. poate pentru cea
din urma data praznuieste intre
ai sal iubiti ziva Nasterii Dom-
nului.
De aceia anul acesta sä fie
mai multä liniste, mai multa ev-
lavie, mai multä infrinare de sine,
mai mult simt de ceia ce este
viata cu adevärat : implinirea
unel datoril dupa voia lui Dum-
nezet i spre folosul oamenilor.
In acest inteles mai spunem
odata cetitorilor nostri, mine os-
tasi ai Romäniei pentru desro-
birea Rominilor : fericite serbä- If

tori I

www.dacoromanica.ro
 Iv.
An Non.
(Cuvinte la inceputul anuluL) -

Acuma cu adevarat ni vine

un An Noti.
Cit am trait pand azi si de
cind ni dam sama de ce este
viata, ni s'a tot spus de anul
care vine §i ni s'aii tot facut urari
ca el sä vie cu bine, cu bielsug
§i cu fericire. Fiecaruia ca om
poate sä. i se fi implinit i multe
din dorintile acestea de mai bine.
Dar terii, adeca nouä tuturora,
luati impreuna, nu i-a venit de
la niciun An Nou, de multa
vreme, sporul i norocul pe care
i 1-am dorit cu totii mai mult
www.dacoromanica.ro
 16
decit toate darurile dumneze-
iesti pentru slaba noasträ flint&
trecatoare.
Acuma insä va fi An Not de
silinti si de incordäri, de multä
suferinta si de multä infrinare,
de vitejie, de supunere, de as-
teptare si de nädejde. Unii ii vor 4

apuca sfirsitul; pe mormintul al-

, tora vom pune florile prima.veril
stropite cu lacrimi. Cad', pe linga
cel cari se vor duce dintre noi,
nu va fi unul care sa nu plinga
in bucuria lui i sa nu se bucure
in mijlocul lacrimilor.
An Not, tu nu esti, ca atitia I

altii, un copil blind si bun. Esti

un aspru ostas ingindurat, dar
hotarit. Ne vel prinde de mina
si ne vei duce in locuri unde e
foc si singe, unde nu e cintec
nu sint zimbete. Vom merge cu
tine, An Not, oriunde ne vei
duce, vom merge ca si tine, in-
gindurati, dar hotäriti. Prin za-
www.dacoromanica.ro
 \ 17
pezi i riuri umfllate, prin para
focului i prin valul singelui, vom
merge. Ap trade, i aa vim face.
noi stim Ca tu esti drept,
An Not'', i cu cei midi, nu numal
cu cei marl, ca ochii tai se o-
presc numai asupra tablelor de
aramä pe care Dumnezet a scris
biruinta i caderea neamurilor
dupa. vrednicia i dupa indrep-
tatirea cereril bor. i vom merge
cu tine, oricear fi, impotriva ori-
cui, cu citä vlagã. este in noi, §i
pentru aceasta!
An Non, te asteptam ca sä in-
temeiem de-a lungul zilelor tale
stropite cu singe veac not pen-
tru aceasta, Tara i pentru a-
cest neam !

www.dacoromanica.ro
a b...
 V.

&Minn Patimilor.
De 1915 ani cre§tiratatea a-
rninte§te in zilele acestea de pri-
mdvard patimile Domnului, ale
lui Dumnezeil facut om, nu ca
sa se irnparta§eascO, de place-
rile pe care le-a &Tuft fiintel
vornene§th, ci de toate suferintile
care sint legate de dinsa, de
aceastä biata came a noastra,
ca sa. nu ne credem i nol una
cu Dumnezet, ca' tre care dum-
nezeiasca noastra minte se poate
ridica. Om s'a facut Isus ca sä
pringa, lacrimi amare ca ale noas-
tre ci ca sa, curga din trupul
www.dacoromanica.ro
'
 19
sail singe cald cum e singele
nostru.
A

,t

131L:

SArutarea lul Iuda.

Cretinii se intristaii de poves-
tea cea veche, §i totusi necon-

www.dacoromanica.ro
\
20
tenit noua, a bätäi cu vergile
si a rastignirii. Dar ei insii nu

Isus arltat multimir, la judecare9. luY.

simtiaü asupra lor decit doar pe

alocurea, in zilele saptarninii de
www.dacoromanica.ro
 21
jale, patirnile de amintirea ca
rora se zguduiati.
Anul acesta, mai grozav de-

bus ducindu-st crucea spre locul de astignire,

la Golgota.
cit toti anil ce i-a trait omeni-
rea, aduce insa pe toti innain-
www.dacoromanica.ro
t,
A
 22
tea duninezeiril chinuite de calai
odata cu chinurile pe care §i le
7.7,31? r'd7t 4,crlet k;rk.91
At -

Q.;

*I"tcl 4. tt41 flALitt33 .4,

Isus pe cruce.
(Jail oamenii unit altora, far& in-
cetare §i fara milà,. Nimeni nu
www.dacoromanica.ro
 23
vine de la bielsugul, de la sa.-
nätatea §i de la linitea1ui. Ci
r", ..-'795,-L-r-c.,74.TO
. -

..!

Pogorirea de pe cruce.
II

ránitul zace in patul lul de du-

rere, schilodul i§i tiriie trupul

www.dacoromanica.ro
 24
neputincios, vdduva Ii plinge so- ,
tul, copiii orfani strigä dupa, pine.
. Iar, unde n'at pornit Inca si-

Punerea in mormint.

roaiele singelui tinar, acolo grija

unnäreste pe fiecare, zi de zi,
www.dacoromanica.ro
 25
ceas de ceas, cu ochil la sufe-
rinta care va veni, care frebuie
sa vie.
acuma intelegem mai bine
cu totii slujba saptaminii de jale.
Singe le picura §i din vinele noas-
tre cind Dumnezeil stä intins pe
cruce in giulgiu, §i mortii no§tri
se infasura, i plingem §i noi im-
preuna. cu mironositele.
ca §i Apostolii, i noi a§-
teptam Invierea Dreptatil noas-
tre.

www.dacoromanica.ro 3

IL
 vI,
invierea.
Mormintul Dreptätii se va des-
chide si in lumina biruitoare a-
supra umbrelor noptil se va vesti
Invierea Domnului, a celui Drept
care a patimit §i pe care Dum-
nezet Ii chiama iaräsi sus la glo-
ria din care s'a desfäcut pentru
suferintä.
Präznuind pe Mintuitorul, nol
vom inatisa bucuria celei mai
marl serbatori a legii crestine
cu cea mai calduroasä rugaciune,
cu cel mai desnadajduit strigat
catre cerurile milostive §i räs-
platitoare.

www.dacoromanica.ro
 27
Am suferit, Doamne, i nol
asa de mult, tot neamul acesta
"", , - '1 . .

:'
I!
sli

invierea.

muncitor i credincios, blind :§i

rabdurit peste sama, 1 0, cit am

www.dacoromanica.ro
28
suferit §i de la cine nu ? ! Crestin
§i pagin §i-ati patat minile in sin-
gele nostru, cari niciodata n'am
pornit nol cel d'intäiii cu price
impotriva nimanuia. Pe cruce ne-
at vazut toate neamurile, i cine
a vrut a bätut piroane in minile

t. Sc

,\\
4*)
Mihal Viteazul, biruitorul cel mare care a unit Lt,

f
terile romAne§ti.

§i picioarele noastre. i in zadar

am cerut §i noi sa treaca de la
nol paharele acestea...
Azi giulgiul ne leaga i ne a-
pasa piatra. Trupul nu ni se poate
miFa inca,:dar sufletul se zbate
www.dacoromanica.ro
 29
in nol. In el sint toate chinurile
a§teptarii unel izbinzi datorite.
Nu-ti cerem, Doamne, Tie atot-
puternicule, sa rdstornilespedea.
tim ca-Ti place numai omul
care se ajuta pe sine : mila Ta
nu vine decit unde se opreste
cea din urma opintire a puterilor
noastre !
0 fagaduim si pe aceasta. Pa-
nä la urma vom incorda trupul
nostru deprins cu suferinta.
ruga.ciunea noastra, Doamne,
este numai aceia de a adaugi
silintilor noastre binecuvintarea
Ta. A doua zi dupa ce Insuti
ai biruit suferinta, o spunem cu
cutezare, ea ni se cuvine.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Hristos a Inviat!
Soliainvierii celui ce pentru ras-
cumpararea pacatelor omenirii
a fost pus pe crucea tälharilor
vine iarãs1 in urechile tuturora,
si ea face sä batä inimile tuturor
acelor can aü suferit si el dureri
pentru altil i aü avut si el nä-
'
dejdea invieril neaparate a Drep-
thtil 1

Ca om a suferit Isus, ca sä se aräte

nu poate sA ajute
cA II1CI Ilumllezefi
omului ce sufere decit dupa ce a suferit
alAturi cu dinsul, de cea mal adincA durere
omeneascA. Dar el a inviat ca Bum-
meal

www.dacoromanica.ro
E
 31
SA caute suferinta saracilor,
s'o impart& in ce are mai amar,
mai umil §i mai hulit, e datoria
oricul se pregateste sa ii faca
bine. Acesta se poate. Dar se
poate oare sa aduci in mijlocul
oamenilor acea dumnezeire prin
care a inviat Isus ?
Se poate. Domnului slava ca
se poate!
Doar ce este in nol, ulcioare
de lut menit sa se faca terna
iara§i, ce e acest zbucium spre
bine, aceasta sete de lumina,
aceastä. incredere in dreptate,
ace&sta nadejde a nemuririi ? E
pamintul ? Nu ! E cerul !
Sa-1 tinem larg, §i senin, §i
curat 1 i atunci noi, cu credinta
noastra, cu asteptarea noastra,
cu dreptatea noastra, vom invia
aici, jos, §i sus, acolo.
Cad nu vom 11 murit, nu vom pn-
tea muri !

www.dacoromanica.ro
 VIII.
Invierea nevinevatiel ia dreptatii.

Dacä si-ar schimba crestinii

legea pe care o tin astazi i o
lege nouä si-ar pune stäpinirea
pe sufletele lor, o serbätoare nu
s'ar clinti din locul ei nici atunci:
serbatoarea Invieril Domnului,
pentru care i acuma, 1916 aui
dupa, rastignirea celui nevinovat
de dealul de la Golgota, s'at
aprins luminile cele fart de nu-
mar ale bucuriel.
Pentru cä. lumea e caditä pe
, multä suferintä si se tine cu ne-
dreptati grozave. Citiva ail mai
mult decit li se cvuvine, dupa.

www.dacoromanica.ro
 33
viata lor de lene, de placed pu-
trede, de lips& de iubire §i de
mila pentru altii ; cei mal multi
cameni nu se bucura de agonisita
lor, iar pe unii dintre din§ii, cari
adesea ori sint cei mai buni,
dupa ce-1 despoaie facatorii de
nedreptate, apoi if §i urmaresc
, toata viata cu prigonirea lor
cea crudä, ii amärasc, ii isto-
vesc, ii aduc innainte de vreme
la sfir§itul in durere al zilelor lor.
Bi in zadar Wing i se tinguiesc,
in zadar aduc invinuirile lor cele
intemeiate, in zadar ingenunche
pentru dreptate, pentru crutare
pentru milostivire. Cei marl
si tari i§i rid de strigatele lor,
0 parca i cerul sta inchis pen-
_ tru rugaciunile celor saraci §i
batuti de neva
Suflete bune cata. sä schimbe
lumea cu ginduri noua. ; brate
viteje§ti se lupta pentru a smulge
mai multa dreptate. Bucuria se
3

www.dacoromanica.ro
 - 34
revarsa asupra multimilor cind
se pare ca vre unul din turnu-
rile apasarii a dint, ca vre unul
din steagurile batjocurii s'a in-
chinat. Dar nu trece multa vre-
me §i se vede cä saminta paca-
tului n'a perk §i ca, buruiana lui
cople§e§te iara.0 cimpul vietil.
Multora, mai neräbdatori, U-ar
veni sä. puie mina pe ce-ar gäsi
- si sä loveasca in cruzimea apa-
satorilor. Se aud urlete de minie,
§i se vád mini inclestate pe armä.
Ai crede catoti se vor lua dupa
ace§ti rasplatitori cu sila pentru
silä.
Dar, vezi, n'o fac. Din legea
iubirii de oameni, a cumpenei
celei drepte, s'a oprit in mintea
omenirii ceva : ca nedreptatea
piere §i dreptatea se acopere
numai cu ternä ori se inchide
in piatra mormintelor, dar, cind
.
vine ziva cea de-a treia, ea in-
vie. Invie, §i se innaltä, §i sta,-
www.dacoromanica.ro
 35
pineste lumea.
In clipa cind pe crucea talha-
rilor Dumnezet cel blind si drept
care luase trup de om i§i dadu
.

sufletul in minile PArintelui SAti

celui vesnic, mil §i mil de vieti
omenestl se stingeat in larga
intindere a lumil. Multi din cei
ce muriat fusesera bogati i ra-
masita lor peritoare se infAsa in
in curat si in matash, se stropia
cu mirezme si se cobora cu cinste
in locuri de odihnh impodobite.
Dar piatra cea sapata raminea
1.
sh apese peste mormintul in care
toatä märirea lor incapuse, §i
pentru totdeauna.
- Dar iatä cä minile citorva fe-
mei sarace, frinte de durere, a-
seazä intr'un mormint ddruit, care
se ghtise pentru un altul, trupul,
desfäcut de pe crucea rusinil si
a pedepsel, al Unuia care in viata
lui n'avuse nici cimp, nici casä,
nici grine in hambare, nici aur
www.dacoromanica.ro
 36
in läzi. In toata cetatea nu era
nimeni care sa se gindeasca. la
Acela care a ispasit pentru tul-
burarea poporului.
iata cä ziva a treia a proo-
rociei sigure vine, mormintul se
deschide, piatra se da in laturi
cu zgomot, si de acolo de unde
se inmormintase tulburätorui, o-
sinditul, un Dumnezeti se innalta,
§i trece drept la maririle Cerului.
El singur inviase, fiindca fu-
sese drept, fiindca suferise pen-
tru ali i pentru ca moartea lul
f fusese fará niclo vina. Ca Dum-
nezeti, n'avea nevoie sä moara
ca sft arate c e lard de moarte.
Dar oamenilor ii trebuia dovada
cä mormintul nu poate cuprinde
suferinta nerãsbunat i nedrep-
tatea neispasita.
Ele aU inviat atunci, i, cit va
fi lumea, s'o tii, apasatorilor,
s'o stitY, i vol, ceI apasati !,
vor invia!
www.dacoromanica.ro
PI
 `s.

Ix.
De Pa01.. r,

In fiecare an Crestinatatea
serbeaza amintirea Invieril lui
Hristos Mintuitorul. Sunä clopo-
tele asupra oraselor celor marl
ca i asupra celor mai mici sate
de oameni säraci i bätuti de
nevoi ; fáclil de bucurie, care
arata, biruinta vietii asupra mor-
tii, a luminii asupra intunerecu-
lui, a dreptätii asupra nelegiui-
rilor si a binelul asupra räului,
. se tin in mina. si de cel d'intait
om dintr'un loc si de cel de pe
urma., i ca un vint de incredere,
de nädejde, trece asupra frun-
e
www.dacoromanica.ro
38
tilor celor mai trufase ca si a-
supra celor mai plecate de sufe-
rinti si de näcazuri.
Este o invatatura, in aceasta
bucurie, care e a tuturora si nu
e in deosebi a nimanuia, cum
sint bucuriile noastre osebite, in
plamadeala cArora intra mai tot-
deauna i lacrima altuia si care
se coc prea adesea ori in focul
blastämelor. Dar mai este si o
invätäturã.
Cu ce se pregateste bucuria ?
Cu un lung post de infrinare §i
cu septe zile de plins pentru
durerile dumnezeiesti, care n'aU
fost decit semnul singerat al du-
rerilor omenesti, strinse in multe
mil de ani. Vra sa zica nici din
strigate de nemultamire, nici din
loviturl de ura, nesatioasa, din
värsare de singe, din dare de
foc, din räsbunare. Nu, ci din
munca, pocainta, din ridicarea
sufletului eatre cele de sus si

www.dacoromanica.ro
 39
din desfacerea de aburii grei ai
patimilor pamintului.
pana la invierea voastra
mai e mult, fratilor, cari stati ca
mortii in sicrie, cufundati in a-
dincul pämintului, ce ride de-a-
supra pentru altil, iar pentru voi
e numal 0 povara, mucegaiii §i
viermi. V'ar putea scoate din
temnita voastra cea veche duhul
rat pe care 1-ati chema : el ar
prävali in prapastie iarba tinara.
§i floarea ce se bucura de lumina,
iar in locul lor ar ridica bietele
ciolane umede §i scinduri putrede
de cosciuguri. Ci nu a§a se cu-
vine sä inviati : nu osul vostru
strabatut de apa §i lemnul ce
s'a innegrit de vremuri, ci sufletul
vostru. Sufletul sä vi-1 pregatiti
cum trebuie, facindu-1 curat, bun
si luminos. i atunci yeti ie§i la
un loc cu lumina cealalta, fra-
tilor, fiindca toate le poate cu-
prinde pämintul, de la carnurile

www.dacoromanica.ro
40
stricate ale ingropatilor pina, la
bulzul aurului celui mai curat,
dar un singur lucru nu : o raza.
Raza iese §i din cellalt capät al
lumil, §i, infrAtindu-secu cite
raze mai sint, se pierde in lu-
mina cea dint& §i ve§nica.

www.dacoromanica.ro
 X.
i voI vet! Invia !
Cind invie din morti tot ce se
hräne§te din pamintul care a stat
aproape o jumatate de an in urgia
iernil, Biserica noastra serbeaza,
Invierea Domnu1u i Mintuito-
rului nostru Isus Hristos. In noap-
tea spre Dumineca se aprind
in bisericile cele marl, unde se
string cei bogati, ca §i in cea
mal saraca din bisericile satelor
uitate de oameni, dar de Dum-
nezeii nu, cad el e oriunde su-
fere §i se bucura, faptura lui o-
meneasca, luminarile de bucurie.
de pe toate buzele acela§i

www.dacoromanica.ro
42
strigat se desface care s'a des-
facut de pe buzele pa.rintilor, ale
mo§ilor i strämoOor no§tri :
Hristos a inviat !
Invierea lui Hristos nu e nu-
mai o inväta.tura, a Legii. In-
tr'insa se cuprinde §i o pilda,
un indernn §i o mingiiere.
Intr'o lume rea fart, saman,
in care fiecine se gindia cum
sä-§I indestuleze mai bine pof-
tele §i sa,-§1 stringä comori pe
care, cum zice Evanghelia : ru-
gina le strica, i hotii le furit", in-
teo lume blästamata. i vinduta
Dracului, vine Dumnezefi. Nu
intre fulgere i zgomot de tu-
nete, ca un grozav judecator al
tuturora, osebind pe cei vred-
nici spre a-I chema la rasplati-
rea lui, de cei nevrednici spre
a-I pierde cu para focului ve§-
nic. Vine smerit i sarac, blind
ca un miel. Impotriva celor tica-
lo§i, multi ca frunza §i iarba,
www.dacoromanica.ro
 43
nu lupta cu arme täioase, si nu
curge pe urmele lui singele cel
inveninat. Puterea lui e nurnai
graiul, dumnezeieste de pasnic
plin de iubire. Unif, cind ii
aud, cred cã i-a strasnutat o pu-
tere nevazutà in ceruri, unde in-
geril cintà din aläute : aceia sint
cei bunli Celor räl Ii se pare ct.
fiecare zimbet al lui arde ca o
vargä de fier inrosit, cä fiecare
binecuvintare din mina lui if lo-
veste mal gren ca o maciuc6.
ghintuita.
Merge asa pe pämint inva,-
tind, cum merge lumina, care'
nu ucide intunerecul, ci numal ii
tägAtiziote. i cei räl, turbati de
minie, se scoalä Impotriva lui.
Ai crede, dupa citi aü plins la
cuvintele Invätatorului i s'ati
lecuit trupeste i sufieteste, s'at
curAtit, s'at inseninat, s'at im-
pacat cu dinsii i cu lumea, ai
crede cä s'ar ridica sa.-1 apere

www.dacoromanica.ro
 44
totl ologil cari aü umblat prin
1°
minunea lul, toti orbil cari aü
vazut, totl cei cari s'at sculat
din sicrit la chemarea lul, toate
femeile care i-at spälat picioa-
rele cu pärul lor udat de la-
crimi. Ti-al inchipui ca vine o
nesfir§itä oaste, cu sdbif §i to-
poare, ca sa,-1 smulga, de la ju-
decAtorii cel partenitori al E-
vreilor, de la calaii cel fAra, milä,
de la osta§ii ce-1 duc la cruce
ca sä fie rästignit, in vederea
tuturora §i sa se dovedeascä
pentru totl cä n'a fost Dumne-
zea, cad a murk §i el ca oame-
nil.
nu, n'a alergat nimeni, ni-
menl nu s'a jertfit. Asa e paca-
toasa fire omeneascd. Un uce-
nic 1-a vindut, altul s'a lepadat
de el, ceilaltl s'at impra,§tiat in
noapte. Unul singur a ramas sä.
plinga, la piciorul crucil de pe
care picura singele cel scump, tl

www.dacoromanica.ro
 45
nuul singur §i doua femei, din-
tre care una era mama care
näscuse pe omul dinteinsul. Si
la mormint a tost dus ca i u- 1

cigasul rastignit la dreapta §

cel rastignit la stinga lui.
$i acuma ce bucurie in lumea
pacatelor biruitoare ! Fata celui
ce se crede Dumnezeil s'a strim-
bat de durere, singe a curs din -
trupul lui, din bietul lui trup chi-
nuit ca al oamenilor, ochii s'aii
inchis cu degetele mortii, un -

mormint a putut cuprinde ra-

mA§ita lui. S'a isprAviti
Nu, s'a incept ! Mormintul e gol !
0 parere a fost inchisa intr'in-
sul, parere care a stat piro-
nita pe lemnul crucii ca sä. in-
vete pe oameni cu cit e mai
sfinta durerea decit bucuria. 5i,
/ cind yin femeile cele cucernice
sa. se inchine unui mormint de
mucenic, ele afla piatra cea grea
rasturnata de mini care nu §titi
www.dacoromanica.ro
46
ce e greutatea i o rs.za, de lu-
mina le indreapta sus, tot mai
sus, pima. in naltul cerului, unde
s'a dus Cel care era Dumnezeti
adevarat din Dumnezeil adeva-
rat. Iar pe pamint a ramas, o-
prindu-se de suferinta dumneze-
iasca, indurata la un loc cu sa-
racil i intre osinda talharilor,
binecuvintarea lui Dumnezeil,
care nu va trece niciodata.
Nu vä gilceviti de la bine, de
la saturarea trupului si de la
trufia mintii cu cel puternici de
pe lume cari se par asa de
marl si sufletul lor e ca tot in-
tunerecul cel uria§ care nu poate
birui la un loc o singura scin-
teie de lumina! Alegeti drumul
cellalt: greü, singuratec, plin de
rabdari si de suferinte. De vi
s'o 'Area greti, aduceti-va a-
minte ca i Dumnezeti a mers
pe dinsul. i, cind yeti crede ca
s'a sfirsit cu voi i periti in du-
.

www.dacoromanica.ro
 47
rerl, nu blästätnati. Cad si voi
toti cel ce ati rabdat si atl su-
ferit si 41 nadajduit totusi, si
ati iertat si ati iubit, yeti invia
ca El!

www.dacoromanica.ro
 XL

Dupa Paa...
--
S'a incheiat saptamina bucu-
riei pentru Invierea Domnului,
care, anul acesta, s'a serbat in-
tre pomii bogat infloriti, fága-
duind roadä imbielpgata. Viata
chiama, pe om la munch. Lu-
mina soarelui de primävara,-i a-
rata fiecaruia ogorul ce-1 indeam-
nä. Zile le aspre, harnice, bine-
cuvintate cu spor, ne a§teapta.
Si, fatb. de ele, sint acum cloud
feluri de oameni.
Pentru unil serbätoarea cea
mare a fost prilej de mincare
cu ghiotura, de bäuturä cu ne-
miluita, de petrecere desfrinatä,
www.dacoromanica.ro
 , 49
de injuraturi i bataie, ori de
nerusinata destrabalare. S'ati a-
metit i s'at Injosit. Cu gra' li
cade acuma sa, se ridice la lu-
cru cu capul tehuiti, cu picioa-
rele slabite, cu minile tapene !
Azi el sint mai putin decit cc craft led.
Pen tru dinsii n'a inviat Hristos.
Nu s'aii ridicat cu el in slava,
ci in mormintul päräsit de din-
sul s'aU coborit!
Altil cautat si de suflet.
' Bucuria lor a fost senina, blinda, wei

curata. S'at apropiat de Dum-

nezet apropiindu-se de oameni.
Au simtit mai multa iubire de
'I tot ce este, mai multa dorinta
de a folosi lor i tuturora, in
acelasi timp. Pentru dinsii a in-
viat Hristos, fibula insig mai vii
s'ati simtit !
in clipa cind mina se in-
coarda la munca, nouft, el, ca in-
cu viata mai multa pleaca
la osteneala rasplatitoare. .

, 4

www.dacoromanica.ro
 Innaltarea Domnuluf.

www.dacoromanica.ro
 XII.
sa ne innallam cu sufletele.
In gret zbucium se zbate o-
menirea. Mil de tineri, de bar-
bati in floare pier in fiecare zi
si se nimicesc lucruri minunate
la care atita vreme aü lucrat
cu dragoste si rabdare innain-
tasii nostri. Atita nenorocire nu
s'a läsat vre-odata asupra fäp-
tuiril omenestl.
Pali& sa, intrám si nol in lupta,
cind ni - a venit ceasul
am suferit destule de pe urma
nacazului tuturora. Cad a§a sint .

oamenii, de nu poate rAminea

niciodata, unul singur cu durerea

www.dacoromanica.ro
52 4-

lui. Am tinut de doi ani.atita oaste

cu banul terii, ogoarele aü ramas
pe sama femeilor, atitea familii
at trait din greti fara munca bar-
batulul, a tatalui, a fiului celui
mare ; scumpetea ne-a nävälit
de pe urma pacatului celor ce
aü vindut hrana noastra peste
granita. In sfirsit pretutindenea
vedeam strainul care ne-a in§elat
§i ridea apoi d lipsa noastra.
Unii ziceat: Sa pierdem orice
nadejde. Niciodatä nu ne putem
ridica din starea unde am ajulis."
Gresiat cel cari vorbiat ast-
fel. i Scriptura, vechea sfatui-
toare a neamului nostru, vine
§i ni arata gre§eala.
A fost prins, inchis, osindit la
moarte Domnul Nostru, Mintui-
torul Lumil. Piatra grea de mor-
mint se lasase peste trupul säü
lipsit de viata. Dar in mormintul
acela zacea Dreptatea §i zacea
Nevinovatia.
_

www.dacoromanica.ro
 ,
53
El a inviat. Iar dupä. scurta
vreme s'a ridicat iaräi catre
lumina de unde venise si al caril
partas era.
Drepti i nevinovati sint cei
mai multi din aceasta, taxa. De
aceia pacatul altora nu-i poate
ingropa si pe dinsii. La ceasul
lor, el at rasärit mai sus de
mormintul pe care dusmanii ni
1-au fost prf.zatit. izbindindu-si
pana la capat dreptatea, acest
neam se va ridica spre lumina
mult dorita a fericiril, de care
in sfirsit va avea parte si el.

www.dacoromanica.ro
 XIII.
Cum se tine linigea In biserica.
Intr'o Dumineca am fost la
cutare nunta intr'unul din satele
Prahovei, sat cu oameni multi
§i harnici, strinsi in ob§ti rodi-
toare §i avind una din cele mai
vestite band din Romania in-
treaga. Sint doua biserici : una
mare, facuta de proprietar, pe
vremea cind intre curte §i sat
era legatura sfinta a increderil
unuia in altul si a iubirii unuia
pentru altul.
Venise multa lume §i se adu-
nasera si copii. Acuma, prin alte
parti, unde legea e mai aspra
decit la noi, nu intra copiii cei
www.dacoromanica.ro
 , 55
mid in biserica. La nol se in-
gaduie, dar cine ar putea sä
cread a. ca vor fi lasati copiii
\ ail face toate mendrele ca
casa. la el !
\s El bine, aid si le faecal): urn-
blau, vorbiati, strigau, tipati, de
nu se mai auzia une ori nimic
din slujba,. i mi s'a parut cä
multi din cel marl nu se sfiesc
a face tot asa.
Aceasta trebuie sä se soco-
teasch drept o mare necuviinta,
frati sateni. Biserica este casa
sfinta unde omul crede ca se
aflä mai de-a dreptul innaintea
lui Dumnezeil. Paretii sint plini
de chipurile sfintilor §i supt les-
pezile de piatra se odihnesc
mortii cel de demult. i niciun
glas nu trebuie sä se auda
nici macar plinsul cind se des-
part al lui de mortul care e sa
fie dat pamintului decit numal
, cintarea preotului si predica. ,

. ,
www.dacoromanica.ro
 f 1
Ir
I iMEISEUP Min
0
.

°WhtECA 16M. r Tal

I °EannAllYAMP GINE °
° o2
1

;!
II
1,
1

1721.=
wm.

771370MITITLIT0711.1=C7=211,
771c.e." 1.43r"..
Un4,
en,

r-

D mal1111IL 21111 on Almiromo.

MánAstirea Hurezula
www.dacoromanica.ro
1r-f
58
Cu mintea ridicatä catre cele
innalte ale vietii §i catre cele
de dupa viata fiecdruia, cu
nima aprinsä de rivna catre cele
bune, trebuie sä intre cineva in
bisericd. Impreuna cu dinsul sä
(Inca numal pe acel cari pot in- ,

telege i sint in stare a se ti-

nea cuviincios. i trupul, frumos
asezat in buna rinduiala, nu tre-
buie sä. se miste decit numai
pentru semnul crucii i pentru
ingenunchere.
Cad altfel casa Domnului a-
junge cum e havra plina de larrna
a Jidovilor de azi, ori cum a fost
a stra.moilor lor, in lácasul de
inchinare al carora a trebuit sä
vie Isus singur ca sa, goneasca
pe vinzatori i schimbatorii de
bani!

www.dacoromanica.ro
 /
XIV.
0 sfintire de biserica.
La Movi1eni-Bärbo§1 in jude-
tul Covurluiii s'a sfintit biserica
nouh, frumoasä, incapatoare §i
bine zugrävitä, pe care a ridi-
cat-o, pentru cinstea sa si pen-
tru folosul satului, familia Dra-
ganescu, mama batrina. si cu
toti fill. Episcopul Dunärii-de,
jos a slujit, §i multh lume de
pretutindeni venise sä iea parte
la aceastä serbatoare, care s'a
incheiat printr'o masa priete-
neasca,, la care ctitorul, al ca-
rui neam e de loc din Bretcul
Ardealului, a fagaduit cä, de va
www.dacoromanica.ro
6o
da Dumnezet norocul cel mare
ca sa intram acolo in vechile
noastre dreptati, cel d'intaiii lu-
cru va fi sä. ridice o noun. bise-
rica pentru acei Romini scapati
in sfirsit de stapinirca sträinului.
Putine biserici se ridica as-
tãe, a zis, in cuvintarea sa, e-
piscopul. Jalnic lucru, dar foarte
adevärat! Si, unde se fac, jertfa
e a celor saraci, cari-si pun ba-
nutil lor impreuna, mai adesea
decit a bogatului, care, adesea,
nu stie decit sa stoarcä si pa-
mintul i pe oameni fait. a-I in-
frumuseta i imbunatati prin räs-
plätiri, i pe unul i pe ceilalti.
Multi zic ce sä mai facem
biserici! A trecut vremea lor!
Putem träi i fAra dinsele, tot
asa de bine, ba poate chiar §i
mai bine.
Nu este asa. Pe linga rostul de
capetenie al sfintului lams, care
e acela de a stramuta i pe cel
www.dacoromanica.ro
 6/
mai näcäjit in fata dumnezeirii
insesi, biserica, atunci cind e
des cercetatä, luindu-se aminte
la tot ce se vede §i se aude in-
tr'insa, mai aduce §i alte foloase
nepretuite.
Omul singur n'are cu ce szI-0
ridice decit biata lui casutd, mai
mult goal& pe d'innauntru. Toti
Impreuna, pot da cladirea de
zid, cu chipuri frumoase de sfinti
si sapaturi inflorite la catapi-
teasmä. E a tuturora, i toti se
bucura. de ea. Acasa pling co-
piii, si femeia, chinuitä, dracu-
ieste; acasa blastamuri iese din
gura flämindului §i nedreptati-
tului. Dar odata, pe saptämina,
aud cu totil la biserica numai
laude §i binecuvintäri , numai
bune sfaturi i indemnuri in-
- dreptate, cu aceia§i grija, §i iu-
bire, catre toti. Limba vorbita,
de cei neinvätati, se strica §i se
urite§te, dar macar odata. in

www.dacoromanica.ro
rA,
 62
septe zile graiul stramo§esc cu-
rat si bun asupra tuturora se
revarsä din cartile sfinte. In zi-
lele de munch' haina scumpa
trece innaintea camesii albe, a
cojocului si a opincii, in ziva
Domnului toti sintem impreuna
I fiii lui si ne facem iarási frati
laolalta: faclia unuia ca faclia
celuilalt, rugAciunea unuia ca
rugãciunea celuialalt.
de aceia, nu numai lucru
sfintit, ci cel mai folositor lucru
pentru oameni, ca oameni, este
biserica!

www.dacoromanica.ro
 XV.
Ce ni mai trebuia? Adventistifl
In partile Prahovei, pe. valea
Teleajenului, la Rincezi, la Po-
se§ti, la Homoriciti §i in alte
parti ale judetului s'a incuibat
o nod credinta crestineasca
sati care se zice crestineasca
fiindcä se sprijina, pe spuse in-
tortochiate din Scriptura , a
advent4tilor, a pocaitilor, a cre§-
tinilor de Simbätä.
De ace§tia sint §i pe aiurea.
II gase§ti la Rominii din Unga-
ria, in Banat, unde li se zice in .
batjocura. Mari. Prin strainä-
tate 41 ati temeiul lor, fiindca

www.dacoromanica.ro
64
eresul acesta e strain de tara noas-
ta de !lentil nostru, de firea noastrA.
La noi s'a prins usor. Cartea
dint& nu e la indamina omului
sarac, care si el cauta sä cu-
noasca. de-a dreptul ce lu-
cru poate fi mai frumos si mai
vrednic de lauda! cuvintul lui
Dumnezeu, solia cea buna." a
Evangheliei, lamuririle pline de
credinta si de dragoste ale A-
postolilor. Predica la biserica
nu se prea face, si parintele se
gindeste prea dese ori, uitind
cele de Sus, la cele de jos: cis-
tigul. Iar Administratia este cum
o stim cu totii.
Cum, intr'o gospodarie rea,
unde barbatul nu traieste bine
cu sotia, soapta vicleana a unel-
titorului , care vrea sa, cistige
un suflet pentru dinsul, prinde,
asa e i prin satele acestea, unde
legea creVina n'a fost niciodatii vie.
Oameni se zapacesc i pornesc

,
www.dacoromanica.ro
 -

65
I dupä cine stie ce amagitor, färä
sa cerceteze macar de unde vine si dad
viata 1u se potriveste Cu invitaturile
ce adace. -
Saracil oameni : unde §i-afi
pus ei dragostea i credinta !
In cine si i ce ! -
Cad ce e legea cea nod ! E tot
cea vette, dar ciocirtita, strimbata,
lasindu-se la o parte unde lucrari si
puindu-sa allele. Scriptura lor n e
Scriptura adeviirata.
pe temeiul locurilor luate
pe Mite din Cartile Sfinte, la ce
sfatuiesc ei ? Sä S2 lase toata datina,
cu bisRrica, botez, preot, ascultare de
cel mai marl, sa se lase si Duifiinecal
si inchinaciunea sa se faca &data,
I cum, de malt, o face& top, dar cum
de o mie de aril' si mai bine o fac
numai Evreii, cu cari se vede cä
trebuie sa ne asämänam in lege
(de ce nu va, i taiati imprejur,
nebotezatilor, cad i aceia de
mult o faceat tot!? 5

www.dacoromanica.ro
=Mr

66
Eti va zic insa a§a. Cum v'ar
pärea bine ca de obiceiurile voas-
tre sa se tie urma§ii, tot a§a
e bine ca §i voi sa vä tineti de
obiceiurile innainta§ilor vostri.
Intelepciunea e lucru greU pe
lume, §i sa nu creada nimeni cä
el singur poate sä rastoarne ceia
ce s'a clädit dupa rnulte ginduri
in curs de veacuri de atitia oa-
meni mai cuminti decit dinsul.
Botezul, rugaciunea, preotul,
ascultarea le-au primit §i le pri-
mesc oameni pe linga cari toti
pocaitii laolaltä prea putin pla-
tesc. $i ele nu impiedeci sufletul de
a se ridica singer pang nude se poate.
Cad in toate locurile lumii
sint doua parti : gind §i inveli§,
miez §i coaja. Ce e mai de sa-
ma e gindul, e miezul. Inveli§ul,
coaja, sint bune ca sa-1 acopere,
sa.-1 ocroteasca in afara. $i, Cu
cit sint mai vechi, cu atita sint mai
bane,

www.dacoromanica.ro
 67
SA nu creada. cine sfarma
coaja cea veche ca. a schimbat
miezul. i sa nu creda cä alta
coajA se poate face indata,
tot asa de buna. . ,-
Ci sa zica asa: cele vechl le
las, dar i mijlocal lor intAresc ce e
vesnic nail si mai presus decit toate
lucrurile din afarä : sufletul mieii!
acela nu mi-1 dä popa, dar nici
Neamtul adventist n'o sä mi-1
dea. Din mila mi Dumnezeii mi-1 mean
singur pentru slava si märirea mi
Dumnezeii !

www.dacoromanica.ro
 xvt.
Ce slot posturile ?
Posturi shit ma): multe pe ar
dupa vechiul a§ezarnint. &lath,
oamenii notri cu adevaratã cre-
dint& crestineascä intrebuintati
aceste saptärninY innaintea ser-
bãtoritor pentru curätirea sufle-
tului prin fapte bune, prin mi-
lostenii, prin rugAciunI necon-
tenite. Se gindiau oamenii pe
atuncea, nu numal la schimbarea
until fel de mIncare cu altul, care,
dacä este bine gätit, poate sa
fie rnai gustos deck celdlalt, ci

www.dacoromanica.ro
 69
la intelesul acestui post. Daca
ne oprim nol de la unele plä-
ceri ale mincArii, e din doua,
pricini : mntáiü pentru ca astfel,
prin mica noastra, suferintä, cins-
tim i rasplatim cit de putin
macar din milostiva suferinta
a Dumnezeului care s'a coborit
din cer si a pätimit ca om pentru
mintuirea noastra ori din a sfin- .
tilor mucenici i, al doilea, pen-
tru a ne curati prin lamurirea
gindulut In trupul neimbuibat,
in vederea ceasului de bucurie
al hramului.
De un timp insa, cei mai multi .

fac socoteala cu Dumnezeii cum

si-ar face-o cu circiumarul sa-
tului: aü o datorie de pacate §i
cu oprirea de la place rile pin-
tecului mai sterg o parte din-
tr'insa. Iar la furtisaguri, la betii,
cã doar sfintul rachiü i cu-
vioasa tuica nu sint de frupt,
la sudalmi, la bataia nevestel

www.dacoromanica.ro
70
si a copiilor sa te tot tii ! Cu
asta mai mult iti fad ris de
poruncile lui Dumnezeil...
In post toata infatisarea o-
mului trebuie sa fie alta. Sa se
gindeasca la greselile lui §i sa
fagaduiasca a nu le mai face.
Sa-§i socoata lipsurile anului
trecut §i sa se indatoreasca fatä,
de dinsul ca le va indrepta. SA
plIngä asupra pacatelor sale si
cu lacrami amare sä spele urma
lor. Despretuind ispitele ce-i iese
in cale, sa caute cre§tinul a-§i
face suflet nob si nevinovat pen-
tru ziva ori zilele de veselie noua
§i nevinovata ale serbatorii.
Dar ce poate fi mai desgus-
tator decit cel plin de bucate
de post, cel mingiiat cu ba.u-
tura pentru neajunsul postului,
cel spurcat cu alte necuratenii
peste necurateniile lui, care a*-
teapta hramul, nu ca o rasplata
ori ca un inceput pentru cins-
www.dacoromanica.ro
 71
tit& muncä nouä, ci ca un pri-
lej ca sa adauge altä bautura
la aceia care 1-a inrait si 1-a
ticalosit i sa-si umple foalele
cu carne multa, dupa ce le-a
umplut cu mincarile cele fara
de carne ! ,

Lui Dumnezeii nu-i trebuie pin-

tecele tat, omule, ci sufletul tau.
Daca, esti bolnav, daca al sa
It
pornesti la munca grea, daca.
n'al cum iti gati mincarea de
post care sa te tie zdravan,
preotul te-ar deslega de pacat,
daca nu te-ar putea deslega
cu vorba, in sufletul lui te-a
iertat.
Dar nicl el, nici al tal de-a-
casä, nici satenii intre cari tra-
iesti, necum cine stapineste lu- ,

mea, nu te pot ierta daca.- ti

impovarezi si mai departe tica-
losul de suflet, care si asa geme
supt povara relelor. Numal in-
viati i nol, sintem vrednici a

www.dacoromanica.ro
72 ,

iesi intru intimpinarea celui ce,

Inviind, a venit cu solie de In-
viere pentru omenirea intreaga.,
numal dupa adevärate sufe-
rinti putem primi pe sfintii cari
si el aü suferit.

-
,

www.dacoromanica.ro
 ./0

XVII.
Bohoteaza §i St loan.
La 6 Ianuar e Boboteaza, a-
deca Botezul Domnului, ziva cind
Mintuitorul Hristos s'a botezat
in apa Iordanului. Iar la 7 e
hramul Sfintului Joan, care a
botezat pe Domnul nostru Isus
Hristos.
Stintul Joan träise intäit in
pustie, imbracat in hainA de par
de camilti, cu capul i picioarele
goale sit hränindu-se cu buruieni.
Adeca lui ii era scirba, de lumea
rea si se dusese in singuratate
ca sa se curäte cu gindul.

www.dacoromanica.ro
1-- 74
Numai cu loan Botezatorul
insa, nu s'ar fi mintuit lumea,
71
)

-.

Botezul DorinuluT Nostru Lis Hristos.

'
care n'are nevoie numai de
pustnicul ce sta de-o parte de

www.dacoromanica.ro
 75
räul oamenilor, dar departe si
de durerea lor, ,ci are nevoie
lumea de cine sa, se coboare
la durerea el i s'o aline. i era
atunci lumea asa de rea, incit
Dumnezeil insusi a trebuit sä.
se coboare pentru aceasta.
Pustnicul a botezat pe Cel ce
trebuia sa, se lupte. Oamenil aü
nevoie si de una si de alta.
Fara, pustnic nu se boteaza, cel
ce va sä se lupte, dar fara cel ce
va sa se lupte degeaba boteaza.
pustnicul.

r,

www.dacoromanica.ro
 ,

XVIII.
Buna Vestire a neamului.
--
Odatä cu cea d'inthia inflorire
a pomilor, Biserica noastra ser-
heath Buna Vestire a Maicil
Domnulul.
Lumea cea veche, de acuma
doua, mu de ani, era cufundata
in pacatele cele mai urite, bätin-
du-0 joc in tot felul de viata
care ni este data noua ca s'o
traim, dar nu ca s'o traim ori-
cum. La cei de sus, in loc de
adevar era minciunä, in loc de
dragoste era ura, in loc de mun-
ch, trindävie, in loc de suflet cu-
rat in trup curat, strichciunea
www.dacoromanica.ro
i
 77
sufletului in mIrOvia trupului.
Ca sa-si indestuleze cei de sus
poftele cele scirboase, ca sä
poatä petrece jumatate d zi in
baile cele calde, mole§itoare, ca
sä poata minca peste sat, ca
sa-si poata tulbara mintea cu pri-
sosul bauturil, ca sa se poatä
trufi cu haine scumpe §i pietre
nepretuite, robiati mil §i mil de
oameni, pe cad sta.pinii if yin-
deaf], despartind sotul de sotie
§i parintil de copii. Credintã nu
era in nicio parte : credc!ati pa-
ginil aceia orbi7,i, cariI inchi-
puiat cä pamintul i cerul sint
plini de dumnezel ral i lacomi,
de potriva lor, ca pot sa-f cum-
pere , luindu-§i I inteajutor cu
daruri din bogatia cea nedreapta
§i cu fumegari.
Si atunci s'a milostivit Dum-
nezeii sa, scape lumea de atita
desfriti al unora §i de atita su-
ferinta a celorlalti. Ins4 s'a
www.dacoromanica.ro
78
hotArit a se cobori, in chipul
Fiului, pe pämint, ca sa arate
oamenilor, traind ca om, cä ros-
tul vietil noastre e sä muncim
cu bucurie, sä. iubim fArA stri-
caciune, sa. ajutam taxa camätä
§i sä induram fara blästäm.
unde §i-a ales El locul de
pogorire ? Nu la cel marl §i bo-
gatl §i mindri, ci in säräcia
unel case de tart., acolo unde-§I
trecea zilele muncind pentru
trait Fecioara cea curata cum
sint crinil cei albi al primaverii.
n'a venit, cu vestea ca ea se
va invrednici sa, fie Maica Dom-
nului §i Mintuitorului nostru, un
osta§ in haine mindre, ci arhan-
ghelul in chip de copil innaripat,
care a rostit binecuvintare asu-
pra fetel din satul Nazaretulul.
Pentru toate vremurile, pen-
tru toti oamenii, din toate terile,
de aid ramine o invittatura dum-
nezeiasca : cel de sus sint ispi-

www.dacoromanica.ro
 79
titi u§or spre strica.ciune prin
bunurile vietii care li staff de-a
gata innainte. Ei ajung sa uite
Ca orice bogatie rugineste
se intuneca. daca, n'o curäti in
fiecare zi cu munca binecuvin-
tata de Dumnezeii. i astfel a-
junge vremea cind pare cä pa-
mintul stirpe#e i se intuneca
soarele de pacatele omene§ti.
Atunci trebuie sa vie o Bun&
Vestire pentru neamul ac.ela pa-
calos, i Arhanghelul se coboara,
iara.§1 in mijlocul desträbälärii
§i suferintei omene§ti. De locu-
rile innalte pe care fumega jert-
fele paginilor, se fere§te ; cinte-
cele petrecerilor 11 scirbesc ; lu-
mina ospetelor ii ra.ne#e ochil.
undeva, intr'un colt de tara,
unde ziva incepe cu cruce-
ajuta", se urmeaza cu munca
se incheie cu slava Domnulul
pentru ce ni-aii lasat altii", acolo
aduce ingerul solia lui.
www.dacoromanica.ro
 1Fik

8o -
.

Gatiti vol macar, fratilo r sa.-

raci i munciti,gatiO solulul durn-
nezeiesc al Mintuirii sälasul in
care sa poata face Buna lui
Vestire.
Pastrati-va sufletul curat ca al
Fecioarei, si din suferinta voas-
tra, cea binecuvintatA va rasari
pentru toti Miatuirea, i urmasii
vostri vor aprinde candela. de
recunostintá la mormintele in
care, dupa truda fara blastam
dupa jertfa farä raspla.tire, va
veti odihni !

,
www.dacoromanica.ro
 XIX
Un hram rombesc : -

zina lul tefan-Voda.

,

In Vietile Sfintilor" se cu-

prind atitea lucruri care pot sä
fie de folos pentru cetitori. Se
pot lasa la o parte de mireni
numai acelea in care se vor-
bete doar de infrinarea calu-
gareasca. si de traiul in pustie.
Fiecare vreme are felul el de a
sluji oamenilor i lui Dumnezeti,
felul nostru de a fi folositori
unul altuia §i de a placea lui
Dumnezeti, prin iubirea §i aju-
torul intre oameni, este altul
6

www.dacoromanica.ro
82
decit pe vremea aceia. La ma-
nästire ajunge sä se roage citiva
pentru odihnirea ctitorilor si
pentru iertarea oamenilor ; dar,
la munch, sa fim de trel ori pe
cIi sintem, si tot n'am fi prea
multi. Munch in bun& intelegere,

,-

tefancel-Mare, Domnul Moldova

economie, mila de alti oameni,

suflet iertätor pentru cine-ti face
rául, acestea se cuvine sä le
avem astazi, potrivit si cu in-
vhtäturile lui Dumnezeii,

www.dacoromanica.ro
 I
0
83
Sfintii,citi se gasesc in ca-
lendar, at fost recunoscuti ca
sfinti de Bisericä. din vremuri
de tot vechi. i de atunci s'at
ridicat oameni cari, prin cre-
\. dinta, iubirea i munca lor, ar
fi putut sa fie asezati in rindu-
rile feric4ilor.
La crestinii apuseni, cari se
zic catolici, capetenia legii lor, i`
Papa, are dreptul, facind cer-
cetari amanuntite, sã aseze pe
cineva, dupä moartea lui, intre
sfinti. In Biserica de Rasärit, a
noastra, nu e acest obiceit. De
aceia sfintii sint dintre neamu-
rile mai vechi decit al nostru,
sat din nearnurile din care ne
tragem noi. Dar din noi, ca
neam deosebit, nu e niciunul,
decit numai Stinta Filofteia de la
Arges, dada o fi fost si ea de
neamul nostru.
Celui mai mare ins& din stra-
mosii nostri, lui tefan-cel-Mare,

www.dacoromanica.ro
 84
i se cuvine aceasta numire pen-
tru
.
ca a stäpinit cu dreptate tara
neamul lui, pentru ca a fost
darnic cu Dumnezeil §i milos
cu oamenii, pentru ca. a §tiut o
jumatate de veac sa domneasca
, o tara a§a incit sa nu i se sting&
numele.
La io Ianuar s'ati implinit 441
de ani de cind Stefan a bittut
pe Turci la Podul-Innalt. Tura
erati pe atunci un neam nesa-
tios de pradb. §i de stapinire.
Präpadisera Imparatia Grecilor
cu Scaunul la Constantinopol §i
stapinirile Bulgarilor §i Sirbilor.
Acuma dadeati de not in calea
lor. Daca. ne-ar fi biruit, iatä
ce-ar fi facie= : in loc de bisericä
ar fi fost geamie, capi§te de in-
chinare a lor, in loc de boieri
crestini, cari pe atunci traiatt
ca fratii cu teranii, ar fi pus
spahii de legea lor pagina, in

www.dacoromanica.ro
 ;!

85
locul mosiei teranului-ostas, ar
fi fost stäpinirea spahiului ace-
luia, cAruia toata. lumea ar fi
trebuit sa-1 stea la picioare. Daca
ar fi fost mai bine ori mai rail ca
acuma, puteti judeca si d-voastra,.
tefan a cutezat sa stea im-
potriva ostilor turcesti. Avea cu
dinsul boierimea, precum si mul.
time de terani, pe cari Domnul
stia -sa-i rasplateasca pentru vi-
tejia bor, impartindu-li mosii din
ale lui.
Erat i ceva straini ajutor.
Dar el nu veniati de hatirul
nostru, ci ca sä impiedece, aid
la noi, navalirea asupra terii
bor. Lupta s'a dat a patra zi
dupa Boboteaza, a treia zi dupa
Stintul loan, in anul 1475, tefan
fiind acuma om de vre-o patru-
zeci de ani.
Toti ostasii, cum Domnul in
frunte, s'at spovedit i s'at im-
partasit. tefan i cu ostasii sai
www.dacoromanica.ro
86
aü a§teptat pe Turd la loc greU,
unde era §i ingustimea drumulul,
§i primejdia codrului, i noroiul
apelor revarsate, cad se facuse
o iarna buna §i cu molo§ag. In
citeva ceasuri Turcil, cari se
zapacisera, de la inceput, ca in
loc strain §i innaintea unul dus-
man nevazut, ati fost frinti. Zile
intregi, cetele lor aü fost luate
din urma si prapadite de teranii
satelor vecine. De abia o juma-
tate din ei sa fi scapat cu fuga
prin vadurile dunarene in tara
lor turceasca.
Pe urma , n'a fost bucurie
ca pentru isprava omeneasca.
tefan nu biruise cu multimea,
ci cu mintea lui, §i el §tia ca
mintea omului e de la Dumnezeii.
Cu post §i rugaciuni el multami
deci lul Dumnezeii, care-i sca-
pase tara de primejdie. i nu-
mai pe umä s'a gindit sa faca
praznic pentru tot1 vitejii lui lao-
www.dacoromanica.ro
 . 87
laltä, däruind fiecaruia dupa, is-
prava ce facuse.
Nu mult dupa aceia aü venit
rudele Turcilor sä rascumpere
pe cei prin§1, fagaduind mult
I aur §i argint pentru viata bor.
Dar pe tefan nu 1-a ispitit atita
bogatie, ci li-a zis : Daca sin-
tett a§a de bogati, ce ati can-
tat la saracia mea ?" i a pus
sa-i taie pe toti. Greii lucru !
Dar cine vine in tarä strain&
sä fure §i munca omului, e vred-
nic de pedeapsa. Nu i.a bätut
,tefan cu pedeapsa lui, ci
Dumnezeii i-a bätut cu mina lui
tefan.
Se cuvine astfel sa ni adu-
cern arninte cu totii de ziva de
10 Ianuar 1475 §i de cel care
ni-a dat-o ca sä traim astäzi.
Orice preot sä adauge la slujba,,
pe ling& numele stapinitorului
de astazi §i al arhiereului, i pe
al lui tefan-cel-Mare §i Sfint
www.dacoromanica.ro
p
88
§i ale osta§ilor lui cazuti pentru
apararea terii. i, fiindca e zi
de iarnh, cind lumea n'are atita
de lucru, sa vie toata la bise-
rica spre a se ruga, impreuna
cu preotul, pentru ca sufletele
acelora sa se odihneasca im- .-
preuna cu dreptii.

www.dacoromanica.ro
 xx. L-

Serbarea de la Calugareni.
Sint multi cari vä spun dum-
neavoastra, sätenilor, ca lumea
se imparte, nu dupa neamuri,
ci dupa averl i rosturi. Vra sa
zica n'are nicio insemnatate ce
graifi vorbe§te omul §i din ce
semintie se trage :Romin, Grec,
Bulgar, Turc ar fi adeca tot una.
Iar temeiul ar trebui sa se puie
pe altceva : este cineva bogat
ori sarac, mare ori mic, stapin
orl supus ? i atunci fara deo-
sebire de limb& sail de singe bo-
gatii ar merge, toti, de o parte,
fiind tot el §i eel puternici §i
www.dacoromanica.ro
go
marl, ca o tabara, iar sárä
cimea neputincioasä i oropsitä,
de altä parte, ca alta tabärã,
dusmana. celei d'intaiii. Strainul
sarac, ori cel care se face a
fi sarac, ar merge astfel im-
preuna cu sateanul fart, pämint
§i fara. veniturl impotriva celui
cu bani sat in loc innalt, §i
daca ar birui, s'ar impärti cis-
tigul intre unil din cel ce s'ail
luptat i cellalti.
Se pare cä asa ar fi, dar flU
e asa. i numal sa te uitl de
cite ori se intilnesc cel de un
singe, oricare ar fi deosebirea
de stare si de noroc intre dinsii.
Ca dupa, o poruncä a firil, el
se osebesc de la sine in fata
strainului.
e lesne sä se inteleaga de
i
ce. Averea saü rangul poafe sä
desparta pe frati astäzi. Dar in
singele lor traiesc anil cei multi
cind aü fost cu totii impreuna,.
www.dacoromanica.ro
 91
, Nu-§1 aminteste oare une ori
II
fratele cel bogat, cit de rat' sä
1 fi ajuns cu vremea, de zilele
1 cele vechi cind minca dintr'un
blid cu fratele ramas in saracie
si cind amindol ajutail, in vristä
copilareasca, la nevoile casei
celei impovarate §i lipsite ?
In ciuda strainilor cari cauta.
sä ne indurnaneascd, sa vázut
ce zace in sufletele noastre ale
tuturora §i acuma citiva ani, cind
Rominii din toate treptele s'afi
strins la Calugareni in Vlasca
pentru ca sä pomeneasca. inca
odata biruinta lui Mihai-Voda
cel Viteaz asupra Turcilor, cari
acum peste trel sute de ani ni
navalisera in tara, pe care vo-
iaü s'o §i turceasca, stricindu-i
datina i schimbindu-i legea cu
sila.
.- In oastea lui Mihaiü eraU ci
1
multi straini, dar aceia erat näi-
miti, cu plata. Insa Wt. plata
)

www.dacoromanica.ro
*.

92
si din toatä inima, de jalea pa.-
mintului lor si de minie impo-
triva asupritorilor, s'ati batut
cellalti, boieri i erani. i ail
biruit puteri cu mult mai marl
si bine deprinse decit ale lor.
atunci tot asa, pentru po-
i
menire, aü fost impreunä cel
marl i cei mid. S'a vorbit pe
intelesul tuturora, i acelasi vint
de mindrie si de incredere in
noi insine a trecut peste sufle-
tele tuturora.
Si de aceia cit mai des tre-
buie sã ne apropiem, pentru
infratire, de sufletele parintilor
bunicilor nostri can aü fost.
in fata lor ne yoni Multi iar50 frail.

www.dacoromanica.ro
 0.

XX'.
0 Pomenire.
Acum doua sute de ani terile
noastre cad eraii doura : de-o
parte Moldova iar Tara-Roma.-
neasca de alta o duceafi mult
mai gret decit acuma. Nu era
oaste mai de loc ; Vistieria te-
ril §i Camara Domnului nu se
puteati umplea, cad sta lacomia
turceasca sa. le de§erte zi de
zi ; Domnil erati pu0 de Turd'
pe cite trel ani §i trebuiafi sa
pläteasca din greti ca sa, li se
prelungeasca stapinirea ; boierii
erati neascultãtori §i gata de
uneltiri ; legaturi de asigurare
n'aveam cu nimeni.

www.dacoromanica.ro
 94
Pe linga asta, tot malul sting
al Dunärii era plin de cetati
turceti, de care se tinea o buna
parte a judetelor de la §es. In
Bugeacul de peste Prut báciu-
iati Tatari crunti, cari se tineat
numal din prada noastra. Si
impotriva Turcilor se ridicaserä
patru teri crestine, din care trei
cautail sa, se intinda asupra
noastra, ca sä ne stoarcä i sa
ne impileze de o potriva cu
paginii, ba poate §i mai rail
decit acestia, fiindca erail mai
gingasi. Acele trei teri eraii :
Imparatia nemteasca.pe atunci
una singura, cad Austria nu se
deslipise de Germania si Un-
gurii erat supusi al Imparatului
ca oricari a1ii ; Polonia, tara
Lesilor, care de mult s'a rupt
in bucati pentru pacatele el si
s'a impartit intre Austrieci, Pru-
, sad i Rusi si, in sfir§it, Moscul,
cnm i se zicea atunci, saü Ru-

www.dacoromanica.ro
 . 95
sia, in frunte cu Imparatul cel
vestit i grozav, Petru-cel-Mare.
Toate trel ne Imbiaü cu faga- ,

>

duieli, ne ispitiati cu laude i ne

amenintaii cu navalirea, doar
i-am primi la noi, ca sa nu mai
iasä niciodata. ,

pe asa vremi grele, s'a ga-

sit un om, un boier de tart,
care, ales de toti ca Domn, in
1688, ca sa. nu aseze stapinii pe
vre-un strain, a stiut sa se
poarte asa, incit a putut stapini
mai mult de douäzeci si vase
de ani, ajungind el insusi la sei-
zed de aril al vristei sale. Pe
Turd i-a coplesit cu daruri, pe
Nemti, Levi i Muscall i-a inde-
partat de la hotarele lui prin
toate mijloacele unui om bogat
si ale unei minti istete. i tot
odata a acoperit toata tara cu
mindre biserici, manastiri §i
curti, a tiparit carti bisericesti
pentru nol i pentru toata cres-

www.dacoromanica.ro f
96
tinatatea din Rasärit, a tinut pe
linga sine pe fruntasii Vlãdici
al terii turcesti, find in mijlocul
lor ca o icoana a Imparatilor de
de mult.
Acest om a fost Constantin-
Voda, Brincoveanu.
La 1714 era in culmea puteril
§i fericirii lui. Dar iata. ca, la Turd
s'a ridicat ca Vizir-Mare un om
grozav, Gin-All-Pa§a. Lacom de
averea Brincoveanului i insetat
de singele lul, el il mazili, ii prin-
se cu toti al lui, II puse la chi-
nuri prin cele mai negre tainiti
t;3i, la urma, dupa ce i se täia-
serä supt ochii lui toti fecioril,
incepind cu cel mai mic : Matei,
Radu, tefan, Constantin, fu in-
susi mäcelärit, la Tarigrad, in-
naintea Marii. i trupul säti fu
aruncat in valuri, apol cules din
mijlocul lor, ascuns intr'o biserica,
greceasca, §i de acolo tot pe fu-
ri§ adus pentru a se inmorminta

www.dacoromanica.ro
 97
)
7-71 ..." ar r . -..

.
1.
I

.11 .
-.1
1.0% 13,0Ebn--'
Li - -
- -ravzz-,,,,,.. 41/.. -,-.1 -. ,
,

- .--cu

'o
si 44.1-
(

"' dry., -L

'VW
/N>

1*

"";"-- ,atiAlf§
'a
71:tral
..,( "Pr:4
A e
1
4121.""14:
a/Q. ediN
W %It:"
"
;11

,;1
, XX4'.* IC.Froysq,xfu.;b4v. ' all ,

- &NCO'. t-0,1054.1;TIMTK ar
7'41°4°
K1: Flan Xs.brr t thirtunci ts,y
Alma* UE: """;: ontrixt '7.60" 1ti . (

ti
",-",:1-=
oz-
A-
-
kv.724.1"1,63;
.

Constantin-VodA Brincoveanu. 7

www.dacoromanica.ro
- fel n ,-*%h
 98
in biserica lul Constantin-Voda,
Sf. Gheorghe cel Not, din Bucu-
r

resti.
S'a facut pomenire mare de
Sinta-Maria acestui mucenic al
legil sineamului. In toate bi-
sericiles'at innaltat rugaciuni
pentru odihna sufletului sat i
a feciorilor nevinovati. La locul
lui de odihna a slujit insusi pa-
rintele Mitropolit Primat Conon.
S'at scris carti cuprinzind viata
lui. Mormintul i se va impodobi i
cu lauda jertfei ce a facut. Si
in Ardeal s'au tras clopotele
pentru dinsul, i pana si la Cons-
tantinopol, unde a perit, s'a sa-
virsit pomenirea luL
De aici iese i o mare invatä-
tura, pentru toti. Fa binele, §i,
orice ti se va intimpla, el nu
piere. Oricit ai fi de prigonit,
on in ce chip ti s'ar ispravi
viata chiar, iti vine ceasul,
daca nu, al fericirii, macar al
www.dacoromanica.ro
;rt.'
 , 99
rughciunilor recunoscatoare pe
mormintul täü. Soarta 1u Brin-
coveanu, slavit pan& i acolo
unde singerase, i va.dit cu cele
mai marl laude chiar si acolo
unde stätuse douá veacuri as-
cuns, o spune indestul.

www.dacoromanica.ro
 XXII.
2 Main 1864.
Acum citva timp, frati säteni, a
fost o zi pe care daca ati fi stiut-o
daca vol ati fi i cel luminati
in tara aceasta al cdril pämint
Ii lucrati si ale carii hotare sint
incredintate apararii voastre,
n'ar fi fost bisericä de sat in ea.

turnul careia sä nu sune clopo-

tele pentru odihna unor marl
binefacatori al vostri, unor marx
facatori de dreptate in folosul
vostru, unor intãritorl i innal-
tatori al teranimil romänesti. .

S'at implinit cinzeci de ani

de cind Cuza-Voda prin graiul
www.dacoromanica.ro
 101
sfetnicului sAti de cApetenie, a
bunului sãü sfätuitor Mihail Ko-
galniceanu, a imprästiat Aduna-
rea terii in care stapinia, duhul
blästämat al nedreptatil, al iu-

CUZA-VODA.

birii de sine, al setei de bunu-

rile parnintulul, al nemilostivirii
fata de aproapele si al vitregiei
tata, de frate, si a luat asupra-si

www.dacoromanica.ro
 102
sarcina glorioasa de a face din
teranii Romániei libere oameni
liberi, dindu-li pamintul gospo-
däriei i muncil lor.

-
1

MIHAIL KOGALNICEANIJ.

A trecut de atunci peste o ju-

matate de veac: citi mai traiesc
din tinerii de atunci sint batrini

www.dacoromanica.ro\
 . 103
aproape de capätul vieii, si eel
tineri de azi tiü numal din
scris ori din povestire ce bu-
curie s'a revarsat asupra terii
in ziva aceia, de ce simtire de
recunostinta, s'atl miscat inimile
celor sal-ad i obijduitl, ce la-
crimi de induiosare aü cazut
din ochil lor, al tuturora. Ca
Domnul din Ceruri El insusi,
Domnul de pe acest pdmint
coborise din scaunul lor pe eel
))
puternici i ridicase pe cel sme-
nit". i 1-a ajutat Dumnezet sä
duca lucrurile pand la capät.
Apoi Voda-Cuza, in mijlocul
patimilor pe care le intetise
fapta lui cea mare, s'a luptat o
bucata de vreme pAnd, ce valu-
rile sälbatece, näpustindu-se a-
supra lui Inca. odatd, 1-au aco-
perit. El s'a dus, in sträindtatea
pribegiei, in mormint, dar fapta
liii a ramas.
si citä muiramire este astki in sa-

www.dacoromanica.ro
1 04
f 4 h;i

tele noastre, mai ales din aceasta faptI

0

purcede. -

Pentru cit bine s'a facut celor

multi si saraci i fara dreptate
atuncea, fic;, azi llUmel li binecu-
vintat ! Al li si al sfetnicului credincios
care l-a indemnat spre aceasta!
oriunde va patrunde acest
strigat, nu se va gasi plugar
romin care, ridicindu-si capul
de pe brazd6, i fãcindu-si cruce
cu adinca evlavie, sa nu ros-
teasca, plin de recanostinta pen-
tru Cuza-Voda si Mihail Kogal-
niceanu : Amin !

www.dacoromanica.ro
 _ mum
Sav1rsirea din viata
4
a Rego lui Carol.
Regele Carol al Rornäniei s'a
sa.vir§it din viata, in vrista de
75 de ani in dimineata zilei de
27 Septemvre 1914 la Sinaia.
Cu vrednicul de ve§nica po-
menire Domn al terii noastre si
nadejde a suflärii romäne§ti in-
tregi s'a stins un sta.pinitor drept
innaintea lui Dumnezet §i bine-
facator fata de oameni.
Aproape cinzeci de ani a stat
el in mijlocul nostru, si n'a fost zi
lasata de Dumnezeti, afarä de
acelea cind II ingenunchiat su-
ferintele bätrinetelor, in care sä.

www.dacoromanica.ro
 io6
nu fi muncit farã rägaz i far&
crutare, iar tinta ostenelilor sale
a fost totdeauna binele terii
acesteia. .

REGELE CAROL.

N'a fäcut ca atitia cari se

, lauda farä Incetare ca. iubesc
pe acei carora nu li aduc nici-
un folos, ci, fait. sa spuie, pana

www.dacoromanica.ro
'e
 107
la vointa Lui cea de pe urmá,
ca, ne iube§te §i cà e fericit in-
tre noi, el ni-a fácut, ceas de

REGELE CAROL
(ca Domn tinAr, la 1866, cind a sosit In tara).

ceas, tot binele care-I stätea

prin putintã.
N'a fost mindru, cad era cre§tin,

www.dacoromanica.ro
111 I [n II [I I I
 110

io8
§i nu i-a placut de cel rnindri.
Ci pe fiecare I-a pretuit dupa
vrednicia i cinstea lui.
Iar, daca, a fost silit sä rabde
linga dinsul i oameni de nimic,
numal sufletul lui a Itiut cit s'a
scirbit de dinsii i cit i-a parut
de rail cä nu-i poate inlatura.
Cu patru luni innainte de sfir§it
s'a gindit la teranii säraci §i,
apasati al terii, §tiind cä el i-ati
dat totdeauna cel mai buni os-
tasi, si a cerut Camerelor sa-1
faca bucuria de a fi cit de dar-
nice pentru plugari, ca sa nu
inchida ochii fára sä aiba pla-
cerea ca-i lasa multamiti i fe-
ricii pe urma Domniel sale.
Pentru fapte folositoare si
pentru ginduri bune, pentru viatä
curata i iubire de oameni, pen-
tru evlavie i blindetä sä ne
rugam cu totii ca ward sa fie
tarina ronläneascä ce-i acopere
acum trupul.

www.dacoromanica.ro
 xxiv.
inmormintarea Rego lilt Carol.
Testamentul räposatului nos-
tru Rege a facut sa vie lacri-
mile in ochii tuturor oamenilor
cu simtire. Nu se poate sa fie
cineva, in mijlocul unel asa de
marl sträluciri cum este a Dom-
niei, mai smerit fata. de Dum-
nezeb, mai plin de iubire si de
iertare fatä de oameni, mai in-
grijit de binele i sporul aproa-
pelui, mai chibzuit la fiecare
-

cuvint si la fiecare fapta §i mai

lipsit de orice trufie zadarnica.
inmormintarea a lasat sä
i se facä fait. cheltuieli peste

www.dacoromanica.ro
IIO
masura de marl, dind toata,
cinstea Regelui, cApetenie a
ostilor, dar atita.
De aceia nu era aur nici ar-
gint pe sicriul care-i cuprindea
rämäsitele. In locul carului im-
podobit in care se due bogatii,
era o gurä de tun infdsurata
in postavul negru cel mai ief-
ten. i atita mindrie era in ju-
rul lui: a steagurilor, cele care
aü cistigat biruinta de ieri §i
cele supt care mini se va cistiga
o biruinta.
Asa a fost dus Carol Liu. din
Sinaia, unde a inchis ochii, la
Palatul sail din Bucuresti, unde
oricui i-a fost ingaduit sa.-I vadä
linitituI somn vesnic. Asa a fost
petrecut 'Ana la trenul care
trebuia sa-1 indrepte spre vesni-
cul lacas. Asa a fost purtat prin.
tre plopil batrini de la Curtea-de-
Arges, pana, la mänästirea lui
Neagoe-Voda, Basarab, Domn
www.dacoromanica.ro
:Ves.'411Y
 e'
I II
acum patru sute de ani peste
aceste plaiuri. i asa a fost
coborit lingä mormintele ferici-
tilor ctitori.
Eraü säteni multi: veterani,
cu pieptul plin de decoratiile
izbindei, primari de comune ru-
rale si mil de oameni, din im-
prejurimi si de departe. Au
privit cu ochii umezi trecerea
aceluia care ieri era Domnul
nostru al tuturora. Au oprit
coroana i aü särutat-o ca pe
un odor sfint, pare cä s'ar fi
gindit ca otelul el a fost stropit
de singele fratilor i parintilor
bor. Iar unul din multime a spus
in auzul : Regele a läsat
sa i se faca o inmormintare
terameasca.".
putem zice cä asa a fost.
In mini de terani se sfisiasera
de gloante acele steaguri. Te-
rani cucerisera otelul pentru co-
' roana terii. Teranil in unifor-
www.dacoromanica.ro
, 112
ma.-1 margeniati drumul spre
odihna. i Voevozii cei vechi,
de mormintul carora se apropia
aducindu-li veste de tarä mai
mare si mindrä, ce erat alta
decit terani fruntasi in capul
miilor de terani viteji al acelor
vremuri?
O inmormintare teraneasca...."

!s,

www.dacoromanica.ro
1,1
 xxv.
-
,

Regele Ferdinand.
Urmasul raposatului intru
fericire si de amintire vesnica
Domn al nostru Carol Lift
este Maiestatea Sa Regele
Ferdinand.
Nepot de frate al celui d'intait
Rege al Romaniei, stapinitorul
nostru de astazi are abia 50 de
aril. A trait mai bine de juma-
tate din viata sa in mijlocul
nostru, din ziva cind a venit in
tara ca sa imbrace uniforma de
sublocotenent de vinatori pana
cind ia luat locul in Scaunul
Domnesc al terii. Ne cunoaste
8

www.dacoromanica.ro
114
in toate partile noastre bune
§i in cele rele. i a capatat in-
credintarea ca, daca, sus, este
multa trufie, risipa, lene §i ne-
ascultare, temelia teränescä a
teril este sanatoasa si puternica.
Osta§ cu dragoste pentru to-
varäsil sal de supt steaguri,
Regele Ferdinand §tie bine asu-
pra cul se lash la vreme de raz-
boiü cea mai mare greutate §i
va putea alege deci cul i se
cuvine §i rasplatirea cea mai
mare.
intr'o privinta si in alta, ca
bun cunoscator al rosturilor te-
rii §i ca incercat cApitan, Maria
Sa tine la sateni, fiindca, a fost
in masura sa-i pretuiasca. Ii
vrea multämiti si bucurosi de
munca §i de lupta, impartasiti
dupa cuviinta din bogatia ce
iese din minile lor si din cinstea
pe care aceleasi mini o culeg.
A spus-o la Craiova, cind s'a

www.dacoromanica.ro
 115
desvelit chipul de bronz al lul ,

Voda tirbei, i, ori de cite ori

, s'a infatisat prilejul, tot asa a
, vorbit.
Bun de fapta si de cuvint,
aspru cu greselile, recunoscator
pentru ajutorul venit din inima,
Ferdinand I-iii asteapta numal
silintile harnice ale tuturora ca
sa insemne in viata neamului
nostru Inca o Domnie mare.

r-

www.dacoromanica.ro
k 1
 A-

loon.
Moartea Reginel Elisaveta.
S'a stins la vrista de septe-
zeci i trel de ani Regina Elisa-
veta, vaduva Regelui Carol care
a facut din Romania noastra o
tart, neatirnata. Ramäsitele sale
s'ail asezat in manastirea de la
Arges, in preajma careia I pla-
cea sa steie, ling& locul de odihna
al sotului pe care 1-a iubit, 1-a
ajutat, 1-a ingrijit i 1-a plins.
Intre el dol s'a asezat, dupa.
dorinta celei acum fericite, tru-
pul singurului lor copil, cules
de moarte in frageda copilarie,
Domnita Maria.

www.dacoromanica.ro
7.c3
 117
Poporul nostru a iubit pe Re-
gina fara s'o cunoasca de-a
dreptul, dupa cite auzise de
dinsa. Femeie foarte invätata,
cu pricepere i harnicie in scri-
sul cartilor cu care si-a mingi-
iat multe dureri, femeie buna
§i miloasä pentru orice suferinta
omeneasca, ea a dus o viata
care poate fi pentru oricine o
invatatura.
Piciorul nu i-a calcat des prin
sate, unde icoana el ar fi facut
atita bucurie. Dar a purtat cu
mindrie haina stramoseasca a
terancelor noastre, socotind-o
ca o minunata podoaba. Chipu-
rile din tinereta o arata astfel
cu fota i cu marama pe cap.
Oriunde, la vestea mortil sale,
s'a ridicat in suflete rugaciunea
pentru odihna el in lacasul drep-
tilor.
de aceasta odihna se va
invrednici, fiindca, de si Regina,

www.dacoromanica.ro
 ii8
n'a stiut ce inseamnä petrecere,
traiii fara grija i trufie, fiindca,
a fost printre acel smeriti i har-
nicl al Domnului a caror odihnä.
e o rasplata.

www.dacoromanica.ro
 XXVII.
Darul Regulus'.
I De Pasti in anul 1916 Maria Sa
Regele a facut un dar saracilor
terii noastre. A desfacut din veni-
turile pe care i le da legea un
1

milion §i un §fert §i a hotarit

I sa se imparta celor cu mai multe
nevoi, adaugind i aceia ca do-
re§te sa se faca. Reginei §i co-
piilor lor bucuria de a fi de
fata la impartirea banilor.
Deocamdata Regele s'a gin-
dit la lumea saraca din orase
al caror sprijin se aft& ca sol-
dat supt steagurl. Maria Sa a
socotit, si cu dreptate, ca sint in

www.dacoromanica.ro
120 s

aceste orase, afara de bogatasii

trindavi cari nu stiu ce ar mai
face cu banul nemuncit, i aq-
tia oameni mai lipsiti decit sa-
teanul. Pentru cä acesta are o
bucata, de pamint, macar o casa
si o curte, o livada a lui, are sä .
natatea si lumina aierului celui
larg si curat, pe cind saracul
din orase, adesea fara lucru _
dar bratul teranului e totdeau-
na cautat _, se .prapadeste de
oftica in cine stle ce colt muced
de intunerec si de foame.
Nu o data insa i säteanul a
putut cunoaste grija ce-1 poarta
Regele. Va. pot spune et in-
sumi ca nu este poate un om
care sa doreasca mai mult aye-
zarea rapede i statornica a te-
ranului pe ogorul lui, cu toata
siguranta ca va sti sa-1 lucreze
bine si nu-1 va pierde la cea
d'intaiti greutate, decit Regele.
Chestia teraneasca", a nevoilor ornului

www.dacoromanica.ro
I

121
saran din sate, li sta pe inima mai mult
decit oricul, si Marie! Sale insusi mai
mult decit orice altä chestie.
Sint multe nedreptati i apa-
sari in ziva de astazi. Oamenii
le rabda, cu increderea ca nu vor
tinea malt ca mult a lost, putin a Minas".
Ii poate intäri insa, in aceastä
incredere siguranta ca, sint atitia
oameni cari simt cu el si cauta
ajute i ca in fruntea lor sta insusi
Regel? Bomaniel.

www.dacoromanica.ro x
 1A

XXVIII.

.
Ajutoarele Reginel.
Din ora§ in ora§ a mers Re-
gina Maria, impartind cu mina
darnica la cei lipsiti, §i mai ales
la cei a caror lipsa vine din-
teaceia ca sprijinitorii lor se
afla supt steaguri, darul bogat
pe care li l-a facut sotul El,
Regele.
Nu se poate ca intr'un chip
mai frumos §i mai potrivit cu
datina terii Maria Sa sa-1 cu-
noasca deosebitele locuri. Se
infati§eaza ca alinatoare a su-
ferintelor. A§a aü fost, pe vre-
muri, atitea din femeile blinde

1 www.dacoromanica.ro
 123
bune care afi cinstit prin tre-
cerea lor in Scaunul de Dom-
nie Coroana Moldovei i Coroa-
na Terii-Romanesti. Nu in za-
dar scrie pe poarta Curtii
celei vechi din Iasi aceste cu-
vinte de auz: Usa nadejdii".
Ni aducem aminte cä a fost
asa, si din inima multamim cui
vine sä innoiasca astázi acele
vremuri, in care intre Domn
cel din urma locuitor al terii
era legatura aceia de incredere
alipire care singura face nea-
murile tari. , _

atitia säteni cunosc pe Re-

gina Maria din ceasul acela de
groaza pentru toti cind multi
fugiati de datoria lor fat& de
bolnavil campaniei din 1913 si
cind Domnita, sotia Mostenito-
rului de Tron, viteaza in fata
oricaril primejdii, a 'tsar-it pe
pragul odailor cercetate de
moarte i a dat-o in läturi.

www.dacoromanica.ro
 s'

124
Va veni vremea, dupa aceste
silifl §i aceste dureri, care cer
o Ot1 solie de mingiiere, prefa.-
cind Palate]. in Spital de raniVi,
ca Regina Maria sb. strAbatA
in rAgaz aceasta taxa, care e
-. buna si cind I aduce cineva
ma ptAinA iubire decit aceia
pe care o cuprinde sufletul El
ales, §i flori se vor a§terne din
biel§ug in calea Aceleia care
' va lasa in urtfl a. raza neuitatil,
a zimbetului sL

re

www.dacoromanica.ro
 _ XXIX.
1 Amintirea until prieten at .

teranulul.
S'afi implinit, dáunàzi, o suta de
ani de la moartea lui C. A. Rosetti
sail, cum i se zicea de toata
lurnea : Costachi Rosetti, i o
sama de lume s'a adunat la
Bucuresti in jurul statuii lui pen-
tru a-i pomeni faptele prin care
ia ajutat propasirea neamului.
Fecior de boier, Rosetti n'a
trait, ca atitia altii, in lene, tru-
fie si petrecere, i nici nu s'a
straduit sa adune averi, ci a
muncit. A muncit, nu de silt,

www.dacoromanica.ro
 126
caci, innaintea oamenilor, ca §i
innaintea lui Dumnezeil, munca
silnica n'are niciun pret.
A muncit cu dragoste i bu-
. curie, dind prinosul sail de os-
teneli si suferinte lumii in care
tria. $i n'a muncit pentru za-
därnicif ori pentru scopurl ne-
bune, ca atitia cari-§i risipesc
strãduintile in vint, ci pentru
, innältarea i inttosirea terii, pen-
tru izbinda neamului.
Intre cei can aü descatusat
tara din robia celor putini, el
a fost in rindul Intãiü. I inchi-
puia cä o sä poatä face din
Romänia un pamint fericit, cu oa-
meni slobozi, scutiti de orice
nedreptate i apasare. I-a fost
mila de teranii art, drepturi §i
a dorit sA-1 vada in rind cu cei
cari hotaräsc viata teril. I-a do-
nit proprietarl i a stäruit ca votul lor sa
aib aceia0 illsemnatate ca al celorlant!
Dar vremea a rämas mal tare

www.dacoromanica.ro
 - 127
decit dinsul. De si a fost pre-
§edinte de Camera si ministru,
el a vazut ca nu poate sä ras-
bath pana la sfirsit. L-a durut
de robia ce a mai ramas, si
ea a fost una din suferintile lui
cele marl.
De aceia nu trebuie sa-1 uite
nici acei cari lupta pentru de-
savirsirea libertatil teränesti, nici
teranimea, pentru care a simtit
§i a lucrat.

www.dacoromanica.ro
 lin regat noic Muntenegrul
sad
Cum innalta un neam viteaz o tarä mica.
Peste Dunare nol avem ca
.
vecini pe Bulgari dusmanii no-
stri sälbateci de azi i pe Sirbi,
cariI aveti fiecare tara !or deo-
sebita. Dar nu toti Sirbil traiesc in
Tara Sirbeasca, sail in Serbia co-
plesita Inca, acum, de dusmanii
sal; multi din el se afla, ca si atiita
Romini, supt stapinirea cea a-
priga i nedreapta a Ungurilor
impotriva carora ne-am ridicat.
0 sama de Sirbi insa, cari traiesc
prin vaile inguste ale Muntelui
celui Negru de ling& Marea A-

www.dacoromanica.ro
I.
 "-

129
driatica, 0-aft facut din vremuri
foarte vechi o alta tart, careia,
dupa infatisarea intunecata a
stincilor goale, i se zice Mun-
tenegru.
Muntenegru e abia cit vre-o
cloud judete mai mici de-ale
noastre ; ba Doljul singur 1-ar
birui. Oarnenii nu sint bogati,
caci ce poate creste din piatra
seaca! Abia id i colo se face
ceva pine. Sint mai mult pas-
, tori, cari cutreiera cu turmele.
Dar cu greu s'ar gäsi pe lume
asa oament de ispravd. Se tin
de cuvint, nu inseala, i nu-si
calca jurdmintul, orice-ar fi. Fata
de alti Muntenegreni sint ca
fratii, i fatä de cneazul ori de
printul lor ca fiii, pentru care
lucru si el if iubeste caun tata.
Iar fata de strdini ei stiO numai
un lucru: cà aceia n'aU ce cauta
in gospodaria Muntenegreanu-
lui. Sa tot umbli i nu'i gäsi
9
www.dacoromanica.ro
 130
pe acolo niclun fel de liftä. i, cind
vine strainul cu arma la el, nimic
nu s'a ales, pan& daunazi, dintr'
insul. De la print panä la cel mai
sarac cioban nimenea nu sufere
de boierie §i nici de nemulta-
mire fat4 de cel pe care im-
prejurarile 1-at pus mai sus decit
dinsul. O turma §i-un pastor",
cum zice Scriptura.
Fetele cele frumoase ale cnea-
[ zului Nichita s'ati maritat dupa
Domni marl. Pe una o tine
Regele Italiel. i, cind s'ati
implinit cinzeci de ani de Dom-
nie a batrinului, fetele, gineril,
rudele, prietenil atj venit sa-1
ureze batrinetä lung& si fericitä.
Iar el, intru amintirea acestel
zile, s'a facut Rege (Crait).
El Rege, i ara lul a§a de
mica! Dar nu s'a mirat nimeni,
cad acolo e bun& intelegere §i
iubire ?titre toti, va sä zica pu-
tere ! i oaspetii cei marl de
www.dacoromanica.ro
 )

131
departe aü simtit de unde vine
puterea Craiului celui not cind
1-at vazut cä la asa o zi fat-A
pareche ii poiteste sa. mearga
uncle se bucurä, poporul lui §i
aü privit la hora voioasa. a ce-
\ lor multi i harnici, cari in ma-
,
rirea stb,pinitoruldi recuno§teat
vrednicia lor.
Azi valul strainatatii pare cä,
i-a acoperit...
Dar cuceritorii de acum se
vor mai intilni, de sigur, cu ostasii
muntenegren i tim bine ca.
urma alege".
Noi, cari sintem cu atit mai
marl i mai bogati decit Munte-
negrenii, dar pe cari ne-a mincat
.
odatä neimpa.carea, sA. invatam .

de la ce-ail facut el odatä. Pentru

tara noasträ. i cea din urma
picaturä. de singe si silinta cea
din urma a celui din urma, om 1

www.dacoromanica.ro
 XXXI.
Ziva Uniril, cind s'a
Intemeiat tara noastra.

Anul acesta, s'ati implinit cin-

zeci §i §epte de ani de cind träie-
te tara noastrã. Asta nu inseam-
na. ca, not n'am avut tara pina
atunci, macar cä sint atitia Ro-
mini, Inca odata. ci1 sintem noi,
cari trtiiesc supt stapiniri straine
§i n'ab, se chiama, tara lor, tinutä
de din§ii dupa rosturl romänestI
(aa, sint, intre aitil, Rominii ce
erat supt Nemti, in Bucovina
www.dacoromanica.ro
 133
de la Dorohoiri i Folticeni in
sus ; Rominii ce mai sint in
parte supt Unguri, din Ardeal,
peste inunte, si de la Vircio-
rova spre Apus, i Rominii de
peste DunAre). Aid, unde e tara
noastra de azi, Romania, nol n'am
avut stapinire strainä de-a drep-
tul. E adevarat ca. mai de mult,
cind impotriva Turcilor nu putea
sa steie nimeni, asa eraU de multi,
de inimosi si de strins legati unul
de altul, ne-am invoit cu dinsil
sa ni rascumpararn tara ca sä
putem trai in liniste. Li-am dat
atunci In fiecare an cite un dar
ori pesches, pe care-I platiam
in bani, i pe linga aceasta, fel de
fel de blanuri, apoi cai, soimi
si altele pentru cel marl de la
Imparatie. Pe Domnil nostri tre-
buiail sa.l primeasca i Turcii,
dar noi ii alegeam intait, din
neamuri care mai domnisera
peste noi. Mai pe urma s'ati
www.dacoromanica.ro
134
cam intrecut Turcii, §i at ince-
put sa ni ceara i ce nu se cu-
venia, iar noT, find slabi, n'aveam
incotro i ii dadeam. i in rose
turile Domniel aü prins sä se
amestece, trimetind de la dinsii
pe cine voiaU, ba, mal catre
sfirsit, i pina acum vre-o sutä
de ani in urmd, nici nu mai cäu-
taü sa fie Romini stApinitorii nos-
tri, ci se läsail Turcii cumparati
de Greci ori de Romini insträi-
nati §i-i asezati mai marl asupra
noastra.
Cum era supt obläduitori ca
acestia se poate judeca dupä ca-
mataril si arendasii de neamul
lor cari, sug vlaga i pina. azi.
Faceaii negustorie cu nol, sit
pace bunä.
Dar Turd sb. se aseze la noi,
n'am ingaduit niciodatä. Nici ca-
pisti de inchinare ale lor, geamil
ori moschei, n'at stat ling& bi-
sericile noastre. Judecata a fost

www.dacoromanica.ro
 135
pentru oricine s'a abatut pe la nol,
tot dupa obiceiul romänesc (de
aceia se zice pana azi : Turcul
plateste, fiindca. judecat Rominil
,
romäneste, i Turcil nu intele-
geati nimic i ralnineail numal sä
pläteasca).
Asa a fost viata noastra cam
patru sute de anti. Tara, va sa
zica,, aveam, fiindca aveam le .
gea, limba, judecata r i Domnia
noastra. Ce bucurosi ar fi fost
Rominil ain Tara Ungureasca
(ca Rominii ceilalti, din Basa-
rabia si Bucovina, erati Inca tot
cu nol : pand la 1775 cel din Buco-
vina si pand la 1812 cel din Ba-
sarabia) daca ar fi putut i el
sä scape de lacornia i apasa-
rea strainilor, de amestecul in
toate celea ale lor, platindu-li
un pret de räscumparare in fie-
ce an ! ,

Dar tara noastra atunci avea

doua, Domnil i hotar la mijloc.

www.dacoromanica.ro
2
136
De demult, acum sese sute de
ani (prin urmare prin anul de la
Hristos 1300), se facuse Tara-
Romäneasca de ca.tre Munteni,
pe plaiurile Argesului, unde este
si acum tirgul care se chiama
Curtea-de-Arges, deci Curtea
domneasca, in Arges. Sa fi avut
noi noroc, nu se mai ridica alt
Domn in partile moldovenesti,
de sus I
Dar asa, din Maramuras, un
Tinut romanesc de supt Unguri,
a venit un Voda, nou, Bogdan,
care a intemeiat Tara Moldo-
vel, in ciuda Domnilor, mai vechi,
de la Arges (cam o jumAtate
de veac dupa, intemeierea Terii-
Romhnesti).
asa, aü fost doua Domnii
intr'o singura tara. Una in naca-
zul celeilalte. Adevarat ca, nu s'a
ridicat vre-un Domn mai mare
ori la Munteni ori la Moldoveni
care sä nu caute a face peste

www.dacoromanica.ro
 137
o singura tara o singura Dom-
nie. Nu ca-i statea numai decit
gindul asta in minte, dar vedea
ca tara e una singura, §i tot un
neam de la un capat la altul. Se
intelege ca altfel e o tarä mica,
pe care o ieaU toti in picioare
§i altfel una mare, ce poate
sta impotriva oricul. Ca de dus-
mania strainului nu scapa niciun
neam. Pe lume sint prea multi
oameni. i astfel el se ridica in
cete unil impotriva altora.
cel de un neam tin laolaltä, iar
mal tare e neamul ce are o
singura tara, fiindca acolo toata
lumea poate sta impotriva in-
calcarii straine.
De cind s'a ridicat un fe-
cior de teran, Tudor, din satul
Vladimir!, in partile Gorjului,
impotriva strainilor ce ne co-
plesiati si impotriva nedreptatii
care ne innabu§ia, Turcil aü
prins a trimete iar Domni ro-

www.dacoromanica.ro
138
mini, fireste tot dol unul la
Bucuresti, altul la Iasi, fiind
hotar la Milcov, ca de demult.
(De cind s'a ridicat Tudor si
1-ati omorit Grecif,sint vre-o suta
de ani ; de acum in cinci ani
se implineste veacul.)
De atunci i mai mult cautau
Moldovenii Muntenil sa fie
i
irnpreungt. Nu-i osebia altceva
decit stapinirea, romäneascä de
o parte, romäneasca, si de alta,
dar osebite. Boierii cei tineri
s'ail hothrit atunci sä. faca Unirea
celor doua, text
Tineril aceia erati oameni de
ispravá, cari nu prea samara
cu unii din domnii cei marl de azi.
Erati oamenl bogati, cu mosteni-
re de la parinti, i o cheltuiati toa-
ta, fara pärere de rat, pentru bi-
nele neamului. Pe cind acuma,
cum stiti, une oil se ridica omul
gol, go1u ajunge bogat pe
i
spinarea obtii. Tineretul de

www.dacoromanica.ro
41??,,
 139
atunci nu fAcea cardäsie de cis-
tig, ci incheia legatura sfintä,
drept frateascb., pentru izbinda
gindulul celui bun si pentru fo-
losul tuturora.
Ajunsesera, tineril aceia de eraii
acum barbati in toatã firea cind
i-a ajutat Dumnezeii sa aiba
izbinda. Cine nu li-a stat in
cale ? Turcul, care era deprins
sä ne vada, slabi innaintea lui,
Neamtul din Austria, care ni
luase Bucovina fugia gindul
la pämintul moldovenesc si la cel
muntenesc, care ar fi ajuns atunci
tot supt jugul Ungurilor, supt
care asudã munca de robl Ro-
minii de dincolo. i alte teri
marl din lume, care aveati alte
interese decit nol, nu ne lasaa
sa, ne unim.
erat uniT boierl marl, bogati
ra,I, cari stäteati impotriva gin-
dului relui bun. Pe unii ii ame-
ia pofta de Domnie. Asa a fost

www.dacoromanica.ro
 140
mai ales cu Mihai Sturza, care
mai domnise in Moldova si ia
facut pomana cu noi de ni-a dat
pe strainii cei multi de peste ho-
tare, adocindu-i pe bani din alte
teri. i se tineat dupa aide Mihai
Sturza toti curnparatii, toate su-
fletele vindute, care erat destule.
A fost un noroc pentru oa-
menii cei buni ca trAia atunci
intre di n§ii Cuz a cel neui-
tat pentru noi. Trebuia un
I Domn not pentru tara cea noua,
una singura de la Dorohoin la
Severin, si de unde sä-1 iea ? Se
cerea sä fie voinic i frumos
la infatisare, duke la grait, in-
draznet la fapta., in stare sä in
grozeasca pe cei r4l i sa min-
giie pe cei blinzi. i tocmai asa
se intimplase sä fie el. Era boier
din dreapta boierie romaneasca,
unul din inaintasil 1u perise de
mina caldului pus de Greci. Inva-
tase carte prin Apus §i statuse §i

www.dacoromanica.ro
 141 -

el impotriva lul Mihal Sturza, find

surgunit silit sä rataceasca
i
prin lume. Avea starea lul, si
nu-i trebuia banul nimAnuia. In-
trase in oaste, si era unul din
cei mai falnici ofiteri al el ; de
citeva luni oastea moldovenea-
scä asculta de dinsul.
Terile cele rna marl din Apus
se invoisera acum sa ne unim
macar cit-de-cit. Dar ele tineati,
ca sa nu se supere Turcil tsi
Nemtil mai ales, sa avern tot
dol Domni. Moldova trebuia sa.
aleaga intaiti Domnul el i pe
urma Muntenia alt Domn. Daca
s'ar fi ales Mihal Sturza, Mun-
tenil nu 1-ar fi vrut nici de cit,
fiindca aveat si ei Domni mai /
vechi, scosi din Scaun, ca Bi-
bescu i$tirbel.
Va sä zica un om not trebuia
sa se aleaga la Iasi. $i, cind
s'a ales Cuza, tinerii din amin-
doubt terile s'ati invoit ca tot
www.dacoromanica.ro
142
Cuza sa, fie ales si la Bucuresti.
La 5 Ianuar 1859 Cuza si-a in-
ceput Domnia moldoveneasca,
zicindu-si Alexandru Ioan-Voda,
dupa numele lui si al tatälui
sail. Dar la 24 Ianuar i alega-
torii din Bucuresti tot pe el 1-aii
ridicat Domn, i pentru tara
ceialaltä. i atunci, in c iu d a
oricui, daca a fost numai un
Domn, a fost i numaT o tara.
Peste citva timp i s'a dat
numele : Romania, adeca Tara
Rominilor (si, bagati de sama,
numal a Rominilor)?.
Ce gind a avut Cuza-Voda
pentru terani si cum I-a indeplinit
stie toata lumea : a dat pamint
teranilor si a scos pe calugariT
greci de pe rnoii1e eril. De
1 Ca sa va aducet,1 aminte :
La anul 1300 La anul 1360
Basarab-Voda de la Arges Bogdan-Voda de la Baia
Intemeiaza Tara-Romaneasca. Intemeiaza Moldova.
La anul 1858
se alege Cuza-Voda, Domnul Romaniel. %

www.dacoromanica.ro
 143
aceia, ginditi-va la Cuza-Voda,
pe care cel buni 1-au ridicat i.
cei ral 1-at doborit, ginditi-va
la fapta lui cea bunä si la jig-
nirea ce i s'a adus prin ras-
turnarea lui innainte de vreme,
spuneti din adincul sufietulul
vostru in orice an la ziva de a-
mintire a Unirii : vesnica sa.-1 fie
pomenirea !

www.dacoromanica.ro
 XXXIV.
Cea d'intaiD datorie :
acela catre tara.
Toti oamenii cuminti, cari-§i
dab' sama câ. un razboiti nu e
o juctirie, vreati pacea. Dar se
, poate intimpla sä nu se pAstreze.
Si atunci neamul intreg iese in
lupta.
In oastea Romaniei cei mai
. multi ostasi sint de la tara. :
f16.cal aflatori supt steaguri sat
gospodari de deosebite vriste
cari se chiama nurnal atunci, la
nevoie, de la vetrele lor. i os-
tasi mai buni decit acei cari se
ridica. din rindurile teranimii
n'are tara noastra.
www.dacoromanica.ro
 145
Sint buni pentru vitejia si pen-
tru .credinta lor, pentru aceia
ch, dind tot, nu inteleg sa ceara
nimic, ci-si fac toata datoria lor
ca un dat scump fata de viito-
rul nostru al tuturora.
Se gasiat insá §i rhi sfatui-
tori, oameni cu scopuri ticaloa-
se, cari incercail a-i momi Ca sa
nn mi fi aa. El li vorbiaU de sa-
racia celor de jos, de apasarea
supt care gem, de nedreptatea
care da bielsugul i stapinirea
tocmai acelora cari, prin lenea
si stricaciunea lor, sint mai pu-
tin vrednici de rasplata, i ei
spuneati sus si tare ca teranul s'a
invatat minte i cd, data asta,
el nu se va jertfi degeaba".
Li-am at-Mat atunci ce mare e
ratacirea cu care erau satuiti de
vinzatori ca acestia.
Fiecare din nol daca traieste
cinstit pe locul lul, e dator pen-
tru aceasta parintilor ce-a avut,
10

www.dacoromanica.ro
146
mo§ilor, stramo§ilor, tuturor ace-
lora cari aü muncit §i aü luptat, cu
sudoare §i singe, ca sa fim nol,
ce§ti de azi, macar a§a cum
sintem. $i nu trebuie oare ca not sä
ni arAtAm recunostinta fag de innaintag
pAstrind 1 crescind moVenirea lor?
Dar noi nu vom mai fi in viata
ca mine. Vom trece §i noi intre
innainta§i. i, daca urma§il no§-
tri vor duce-o i mai greti de
cum ni este nouA astAzi, pe cine
vor blAstIma oare in Mina lor ? Oare nu
pe no! ?
SA ne gindim la una §i la alta,
ci atunci §i cel mal sarac
mai bAtut de nedreptate va
lupta cinstit in amintirea inna-
inta0.1or §i pentru viitorul urma-
§ilor no§tri.
in sufletul lor curat, satenil
Rotrianiel at inteles. Supt con-
ducerea unor ofiteri cari lupta
frAte§te ling& dincil, ei 1c1 suit
in cartea cea mare a terii Inca
o pagina de glorie.
www.dacoromanica.ro
 _

- _

XXXvi.
till osta cu sing de datorie.

Cu prilejul adundril ostasilor

cari aü fost orinduitiapoi sa apere
taxa i sa. intindà hotarele ei
pana la hotarele
el e salasluintei
neamului, s'a intimplat in Vilcea
un fapt care tuturora, si de la
noi si din alte teri mai luminate
decit a noastrã, poate sa ii slu-
jeascd, de invatäturd.
Fusese chemat, adecd, un biet
om fara, sotie, care-si ingrijia
singur de copilas. Dar odatä
cu chemarea teril venise §i
Moartea in casa lui. Copilasul
www.dacoromanica.ro
148
ii murise, si el sta sa-1 ingroape.
SA-1 plinga si sa-1 ingroape ce-
rea datoria.i durerea lui de pa-
rinte. Dar porunca era hotari-
toare: fara zAbava trebuia sa.
mearga la regimentul lui.
Atunci el infäsurA in cirpe
trupul cel micut, §i, stringindu-1
la piept, se duse innaintea mai
marilor sal, ca sa se vada. ca -
el n'a dOsit, ca nu s'a dat in
lAturi, ci este acolo, gata sä
faca tot ceia ce j se va cere,
supt steag.
Numal la intrebarea ce i se
puse ce are in brate, el pleca
ochil plin0 i marturisi ce trista, _

comoara duce cu dinsul.

SA mai spunem ca, a fost läu
dat in cele mai calduroase
cuvinte pentru credinta fata de
steag pe care in chip asa de
induiosAtor a stiut sa o impace
cu iubirea lui de tata?
Sint si oameni cari zabovesc
www.dacoromanica.ro
 149
cind e vorba de datoria cea
mare.
. Dar säteanul din Vilcea n'a
fost asa. i multi, foarte multi ail
fostca dinsul si atunci i, peste
citeva luni, la mobilisare. Nu nu-
mai gindul la ei, la linistea si bi-
nele lor, nu i-a impiedecat de a
zbura in rindurile otirii, dar nici
acele datorii innaintea carora nu
e poruncä sa nu se plece, nu e
pedeapsa care sa nu se opreasca.
i de aceia tara cu aseme-
nea fii nu poate fi nici zdrobitit,
nici umilita macar !

I :

www.dacoromanica.ro
 )(XXVII.
Neagu Lupusor.
La Lipcani, in Basarabia, in-
grijit de RuO, a murit acum doi
ani, soldatul imparatesc Neagu
lui Lupu§or, Romin din Bucovina.
Mu lt bine nu i-a fa cut lul
Neagu, nici innainta§ilor lui, te-
rani sat-ad, batjocuriti §i cal-
cati in picioare de orice surtu-
car strain, administratia teri-
§oarei lui. Dar, cind a pornit
räzboiul §i lui Neagu i-a venit
porunca sa mearga, el a mers.
Cu ochil dupa steag, el s'a dus
innainte, cu apãs&toril lui ling&
dinsul i cu fratii lui impotriva.
, 1/4

1/4
www.dacoromanica.ro
f
 -

151 --

El era ins& Neamt" i i se spunea

ca se bate cu Muscalii". .

Cum s'a ba, tut, ati vazut-o

aceia, cari, dupa ce ai lui peri-
sera, 1-ail ridicat de pe cimpul
de lupta, o biata carne sfasiata.
Citeva ceasuri dupa aceia el a
I
§i inchis ochii, linistit si zimbind,
ca un crestin care §i-a facut
datoria.
Dar, cind ad pus mina pe ra-
masitele lui ca sa le aseze in
pamint, in acestalant pamint ro-
mänesc, atuncl numai s'a vazut
taina mortil a§a de fericite a
soldatului invins §i rank, taina
ultimel mindrii a lui Neagu fe-
ciorul lui Lupu§or: era infAsurat In
drapelul sati, pe care-1 salvase!

www.dacoromanica.ro
 xxxvm.
Nicolae Stan,viteazul care tace.
In luptele cele crincene pe
care le-ail dus Rominii din Austro-
Ungaria pentru stapinil far& mila
ce fost dati de vremurile
vitrege, se petrec multe lucruri
pe care, de-ar fi cineva sa. le
insemne, s'ar aseza in rindul celor
mai minunate fapte de vitejie ce
s'ati sävirsit vre-odata pelume.
N'am fi uitat una din aceste fap-
te, am fi ales cuvintele cele mai
mindre din graiul nostru, ni-am fi
, In rostirea lor
pus sufletul
daca acesti frati al nostri
,
www.dacoromanica.ro
 153
s'ar fi batut supt steag romänesc
§i pentru scopurile carora ii e in-
chinat de soarta, neamul nostru.
Asa, ni-a pärut rAu de ce se
intimpla cu dinsif ; inima ni se
rupea pentru jertfa lor fara. fo-
los. Ne uimiam de cruzimea ursi-
telor care läsat ca asa ceva sä
se intimple ! Cad nu era altul
rostul lor si al nostru atunci decit
acesta : Arde o temnita, unde
zace ferecat, de Inuit& vreme,
un voinic. Voinicul e silit sä lupte
pentru a pastra zidurile care
i.at inchis virtutea i iaü fart-
mat puterile. El se zbate intre
flacari i, in mijlocul minunilor
ce le face, cade inghitit de din-
sele. Iar nu departe stä fratele
lui, liber cu adevarat, dar Inca
nedestoinic a-1 veni in ajutor, §i
el vede cum focul cel grozav
mistuie carne din carnea lui.
Dar aläturi de atita jale se
ridica une ori in sufletul nostru
11%

www.dacoromanica.ro
 154
i. mindria de neam cind vedeam
ce sint in stare a face, chiar
atunci cind nuli pun inima in luptä, cel-
/ lalti Romini.
Iatä ce spuneati strainif despre
, o fapta. sAvir§itcl. acolo.
Era lupta, intetitä. Om pe om
se sfi§ia. VAzduhul parea foc \Tit],
ucigator. Plouati gloantele pe
trupuri si rupeau vieti cum grin-
dina rupe frunzele.
De-odata, o schijä de obuz
love§te bratul unui osta§. II fa.-
rima §i-1 rupe; bucata de carne
cu oasele zdrobite cade la pa-
mint.
Era bratul drept. Omul se a-
pleacä la pamint §i, cu mina
stinga, culege pu§ca, ce se putea
pierde. Apoi a§a cu pu§ca pe
umär merse la ambulantä.
, Strainii spun ca-I chema Ni-
colae Stan. Multe le-or fi facut
alti oameni dintre nol in ziva

www.dacoromanica.ro
or,
 155
aceia. Au vorbit, ati scris, aii
muncit, ati luptat.
Dar cel mal mare lucru a
fost drumul sigur i ta.cut al lui
Nicolae Stan, iesind, cu pusca
pe umarul sting, din lupta unde-si
lasase bratul....
7.-

AO,

www.dacoromanica.ro
 XXXIX.
0 sentinela pierduta.
,
Gazetele aduceafi, acumun an,
stirea ca, un locotenent cercetind
hotarul, a gAsit in troianul de
zapadä al muntelui sentinela
inghetata.
In clipa cind, prins de amor-
teala gerului, ostasul §i-a inte-
penit trupul cel obosit de paza
lunga §i grea, cind §i-a isprävit
viata, gindindu-se la al lui cari
nu puteau sa-i alerge 'n ajutor,
el ni-a dat o mare invatatura.
Nol, cetia1a1tI, ni ingrijiam de
nevoile vietil, ca in vremurile
obisnuite, cad ni trebuia hrana

www.dacoromanica.ro
 157
din fiecare zi pentru noi si pen-
tru al nostri ; atitia st a t e a CI
degeaba, ca si cum n'ar fi lu-
mea asta decit un säla s de
odihna. Ba multi din cei mai
marl si mai bogati petreceati
in vremea aceia cu desfatari
zadarnice, on i nelegiuite, cu
mincari peste sama, cu betii,
cu femei.
Iar sus, in munte, sentinela
pazia. Pazia pentru toti: pentru
cine lucra i pentru cine sta de-
geaba, pentru cine suferia si
pentru cine gasia mingiiere,
pentru omul de isprava si pen-
tru betivul petrecerilor.
II infasura viscolul, i zapada
crestea in jurul lui. Ar fi putut
sä lase jos arma care-I jupuia
degetele ranite, s'ar fi putut
duce la un adapost, ar fi putut
cauta, la nol sail la strain, citiva
pasi mai departe, un culcus cald.
Dar nu el avea o datorie de in-

www.dacoromanica.ro
158 -

deplinit. i a ramas. Pina, la

moarte a ramas acolo.
Iar, cind a incremenit legat
de pu§ca, el era, pentru nol
toti, un mucenic.

'14

www.dacoromanica.ro
 /.

CUPRINSUL.
PAG1NA

Ruggciunea zilei de astAzi 5

Nasterea Domnului.
SerbAtori fericite
An noil .
...

..
. 9
12
15
Slot Amine Patimilor 18
Invierea 0

26
Hristos a inviat ! 30
invierea nevinovätiel si a dreptätii . 32 _
De Pasti 37
Si vol veti invia 1 .... 41 ...
Dupà PastI 48
SA ne innAltim cu sufletele. . . '. :: 51
Cum se tine linistea in biseria . . -- 54
O sfintire de biserici. 59
Ce ni mai trebuia? Adventistii I . - 63
Ce sint posturile ? i 68
Boboteaza si Sf. loan 73
Buna Vestire a neamului. . . . . 76
Un hram romänesc : ziva lui Stefan-Vont, 81
Serbarea de la Cálugireni 89
O Pomenire ' 93 ,
2 Maid 1864. 400

www.dacoromanica.ro
160
Savir§irea din viata a Regelui Carol.. 105
Inmormintarea Regelui Carol
Regele Ferdinand . . .
Moartea Reginel Elisaveta.
. ... 109
113
116
Darul Regelui. 119
Ajutoarele Reginei 122
Amintirea unui prieten al teranului. . 125
Un regat nou: Mantenegrul. . . . . 128
Ziva Uniril, cind s'a intemeiat tara noastra. 132
Cea d'intAhl datorie : aceia cAtre tard . . 144
Un ostas cu simt de datorie. . . 147 T
Neagu hit Lupuvw 150
Nicola() Stan, viteazal care tace . . 152 -

0 sentineld pirdutfl 156

411..

°E

S.

www.dacoromanica.ro
 ,

Pretul 2 lei
(pentru Fathilia Luptitorilor")

Neamul Romanesc", Tipografie i Legatorie de carp

Vilenii-de-Munte ,(Judetul Prahova}
www.dacoromanica.ro