Sunteți pe pagina 1din 5

JOCURILE LOGICO-MATEMATICE

Introduc în verbalizare conectorii şi operaţiile logice, urmărind formarea


abilităţilor pentru elaborarea judecăţilor de valoare şi de exprimare a unităţilor logice.
Orice noţiune abstractă, inclusiv noţiunea de mulţime, devine mai accesibilă,
poate fi însuşită conştient dacă este inclusă în jocul logico-matematic, deoarece el oferă
un cadru afectiv - motivaţional adecvat.
Scopul principal al jocurilor de acest tip este de a-i înzestra pe copii cu un aparat
logic suplu, care să le permită să se orienteze în problemele realităţii înconjurătoare, să
exprime judecăţi şi raţionamente într-un limbaj simplu, familiar.
Exerciţiile de formare de mulţimi după una, două sau mai multe însuşiri de
culoare, formă, mărime, grosime reprezintă modalităţi eficiente de exersare a abilităţii de
clasificare. Mijloacele didactico-materiale utilizate frecvent în jocurile logico-matematice
sunt trusele cu piese geometrice Dienes, Logi I, Logi II. În ansamblu, jocul logic respectă
structura jocului didactic.

a. Constituirea de
mulţimi pe baza unor caracteristici date şi denumirea pieselor cu ajutorul
conjuncţiilor de propoziţii:
→ Jocul didactic “ Ce este şi cum este această piesă? “ (grupa mijlocie)
Sarcini de învăţare:
Copiii formează prin triere şi grupare mulţimea discurilor. Se lucrează pe această
mulţime introducându-se noi criterii de culoare, apoi de mărime şi de grosime.
✔ Prin sarcina de lucru se va solicita copiilor descrierea pieselor astfel: “ Această piesă
este un disc roşu, mare şi subţire “.
✔ Ordinea în care sunt enumerate atributele nu este esenţială iar atenţia educatoarei se
va îndrepta spre enumerarea în totalitate a atributelor, exprimarea corectă şi precisă a
acestora.
✔ Jocul continuă atâta timp cât este necesar pentru a se constata dacă fiecare copil
posedă cunoştinţele de bază legate de atributele pieselor.

b. Descrierea pieselor trusei Dienes cu ajutorul atributelor şi negaţiei logice; intuirea


complementarei unei mulţimi şi discriminarea atributelor pieselor cu ajutorul
negaţiilor:
→ Jocul didactic “ Cum este şi cum nu este această piesă? “ (grupa mijlocie)
Sarcini de învăţare:
1. Copilul alege o piesă şi o caracterizează, precizându-i însuşirile;
✔ Se aşteaptă răspunsul: “ Piesa este roşie, mare, groasă şi are forma de triunghi ”.
2. Se cere copilului să precizeze şi ce însuşiri nu are piesa aleasă, în comparaţie cu
proprietăţile celorlalte piese ale trusei;
✔ Se aşteaptă răspunsul: “ Piesa nu este albastră, nu este galbenă, nu este subţire, nu
este mică, nu este nici dreptunghi, nici disc, nici pătrat ”.
✔ Se pot accepta, la început, răspunsuri incomplete, dar acestea vor trebui completate de
ceilalţi copii.
✔ Treptat, în cadrul aceluiaşi joc, copiii vor fi conduşi să facă unele deducţii pentru a
uşura răspunsul: “ Dacă piesa mea este roşie, înseamnă că nu este galbenă şi nu e
albastră; dacă este mare, cu siguranţă nu este mică “.
✔ Prin repetarea exerciţiului, copiii grupei pregătitoare vor înţelege că este mai uşor să
enumere succesiv variabilele fiecărei piese: formă, culoare, mărime, grosime şi să
utilizeze negaţia pentru aceste însuşiri pe care piesa nu le posedă.
c. Intuirea operaţiei de complementare şi determinarea atributelor unor piese cu ajutorul
negaţiei şi a deducţiei logice:
→ Jocul didactic “ Te rog să-mi dai! “
- Jocul se organizează în grupe de câte doi copii.
- Piesele trusei se împart în mod egal între cei doi copii, fără a urmări un anumit
criteriu de selecţie. Se pot folosi 24 de piese sau 12, în funcţie de nivelul grupei.
Sarcini de învăţare:
1. Unul dintre copii solicită celuilalt o piesă pe care el nu o are în mulţimea primită,
determinând-o cu cele patru atribute.
✔ Dacă piesa a fost denumită corect şi este corect identificată de colegul său, atunci el o
primeşte; în caz contrar, nu primeşte nimic şi este rândul celuilalt copil să solicite o
piesă.
2. Aceeaşi sarcină o are şi cel de-al doilea copil.
✔ Câştigător este cel care va avea, la un moment dat, cele mai multe piese.
Exemplu: pentru fiecare mărime copilul trebuie să aibă piese cu cele patru forme
(disc, triunghi, pătrat, dreptunghi) şi cele trei culori (roşu, galben, albastru) şi poate forma
perechi între piesele cu acelaşi atribut de culoare sau formă, dar de mărimi diferite. În
acest fel, copilul va descoperi cu uşurinţă piesa care îi lipseşte (vor rămâne piese fără
pereche) şi va şti ce piesă trebuie să ceară partenerului. Piesa va putea fi acum uşor de
caracterizat cu ajutorul conjuncţiei şi a negaţiei logice.
Negaţia unui singur atribut:
→ Jocul didactic “ Trenul cu o diferenţă “ (grupa mare)
Sarcina de învăţare:
Fiecare copil trebuie să pună o piesă care să se diferenţieze de cea anterioară
printr-un singur atribut.
Jocul se poate începe cu orice piesă, aceasta fiind “locomotiva”, iar piesele
următoare “vagoanele”. Dacă, de exemplu, s-a pus un pătrat mare, gros, albastru, se poate
continua cu orice piesă care nu e pătrat sau nu e mare, sau nu e gros sau albastru. În acest
fel, piesa cu care se continuă trenul are negat un singur atribut.
Prin acest joc, se pot exersa deprinderile de caracterizare a pieselor dobândite în
jocul “ Cum este şi cum nu este această piesă? “.
Saculetul fermecat (grupa mare)
Scopul jocului: dezvoltarea capacitatii de recunoastere a figurilor geometrice si
gruparea acestora(constituirea de multimi) pe baza unui criteriu dat (forma,
marime,grosime);
Sarcina didactica: recunoasterea numai cu ajutorul simtului tactil a formei,
marimii si grosimii piesei extrase din saculet;
-Joc cu figuri geometrice, ce ofera copiilor posibilitatea de a descoperi forma,
marimea, grosimea doar prin simt tactil, iar culoarea piesei poate fi ghicita sau
recunoscuta imediat dupa extragerea piesei din saculet.
Regulile jocului:Fiecare copil va inchide ochii si va extrage o piesa din saculetul
fermecat pe care va trebui sa o ghiceasca cu ajutorul simtului tactil, ceilalti nu au voie sa
sopteasca. Copilul care a extras piesa va pune intrebari pentru a se asigura ca ceea ce a
ghicit este corect si va primi raspunsuri de la cadrul didactic si de la colectiv.
„Piesa pe care am extras-o este groasa?” (da/nu)

Constructorul priceput (clasa a II-a sau a III-a)


Scop:consolidarea notiunilor despre figurile geometrice invatate;
Material didactic: bete de chibrit
Sarcina didactica:
a) Construiţi din 12 beţe de chibrit 4 pătrate ca în figura de mai jos:
b) Mutaţi 2 beţe pentru a obţine 6 pătrate!

b) Mutaţi 3 beţe de chibrituri în aşa fel încât la figura de mai jos să rămână tot 4
triunghiuri!
c) Construiţi di 10 beţe de chibrit 3 pătrate ca în figura de mai jos:
Scoateţi un chibrit şi din cele 9 rămase alcătuiţi 1 pătrat şi 2 romburi.

S-ar putea să vă placă și