Particularităţile bolilor cardiovasculare la vârstnici

Patologia cardiovasculară la vârstnici reprezintă o temă de interes deosebit având în vedere faptul că, pe de o
parte aceasta reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate în acest segment de populaţie, dar şi faptul
că, în ultimul secol populaţia peste 60 ani (aceasta fiind limita arbitrară stabilită de OMS de la care o persoană
este considerată vârstnică) s-a dublat şi se estimează că va creşte de 2-3 ori în decursul primului secol al acestui
mileniu. O dată cu îmbătrânirea populaţiei creşte numărul bolilor asociate, dar, totodată şi complexitatea
tratamentului adresat acestor boli şi costul serviciilor de spitalizare

Afectiunile geriatrice
Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga. Imbatranirea, in general, este
considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului.
Imbatranirea umana se refera la procesul multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste
transformari pot fi pozitive, negative sau neutre.

Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga.

Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor
intr-un organism odata cu trecerea timpului. Imbatranirea umana se refera la procesul
multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi
pozitive, negative sau neutre. Geriatria este ramura medicinii care studiaza aspectele
patologice ale proceselor de imbatranire, este medicina varstnicilor.

PRINCIPIILE MEDICINEI GERIATRICE

Imbatranirea umana este o tema in continua dezbatere, dar, din punct de vedere medical,
mai important este studiul si tratarea afectiunilor si cauzelor care reduc posibilitatea
persoanelor varstnice de a trai independent in colectivitate, rolul medicinei geriatrice fiind
acela de a prelungi durata de viata activa, pentru a se ajunge la asa-numita longevitate activa.
Exista cateva principii dupa care lucreaza medicina geriatrica: indivizii se modifica odata
cu inaintarea in varsta, eliminand astfel orice cliseu al imbatranirii; o scadere rapida in
functionarea oricarui sistem sau organ se datoreaza intotdeauna unei afectiuni si nu a
"procesului normal de imbatranire"; procesul normal de imbatranire se poate atenua prin
modificarea factorilor de risc (cresterea tensiunii arteriale, cresterea glicemiei, colesterolului,
fumatul, stilul de viata sedentari etc.). ritmul de imbatranire depinde de factorii genetici,
factorii de mediu (ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) si de factorii patologici (boli
degenerative, infectioase sau toxice); varstnicul sanatos nu este un paradox, in absenta
vreunei afectiuni, imbatranirea nu determina simptome, impunand doar cateva restrictii ale
activitatii zilnice. INDICATORII IMBATRANIRII Dupa varsta de 60 de ani parametrii
functionali ai organismului se inscriu in valori diferite de cele ale adultului, valori care
asigura starea de sanatate a organismului varstnicului.

Exista o serie de indicatori morfo-functionali corespunzatori starii de sanatate a varstnicului,

iar multi dintre acestia sunt inca in curs de cercetare. Printre indicatorii cei mai importanti ai
imbatranirii sunt indicatorii: biochimici: creste nivelul valorilor biochimice ale
metabolismului lipidic (lipide, trigliceride, colesterol - cu posibilitatea dezvoltarii
dislipidemiei), ale metabolismului glucidic (cresterea valorilor glicemiei cu posibilitatea de a
dezvolta Diabet Zaharat) si ale parametrilor ce tin de coagularea sangelui (sangele avand
tendinta mai mare de coagulare - cu formare de cheaguri ce pot duce la accidente vasculare
cerebrale, infarct miocardic).

De asemenea, se constata o scadere lenta si progresiva a masei celulare metabolic activa, cu

reducerea consumului de oxigen si a activitatii biologice generale. aparatului cardio-
vascular: se remarca o scadere a elasticitatii peretelui vascular, cu ingreunarea circulatiei
sanguine, calcifieri ale valvelor inimii si atrofieri ale muschilor inimii, modificari ce pot duce
la aparitia hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace, cardiopatiei ischemice, tulburarilor
de ritm cardiac. aparatului respirator: toracele cifotic, modificarile vasculare cu scaderea
elasticitatii vaselor, reduc schimbul de gaze la nivel alveolar si duc la scaderea capacitatilor
pulmonare, cu posibilitatea aparitiei bolilor pulmonare obstructive cronice. aparatului
digestiv:se constata o diminuare a functiei secretorii la nivelul glandelor salivare,
pancreasului, bilei, stomacului - cu reducerea aciditatii, scaderea asimilatiei si posibilitatea
aparitiei gastritelor atrofice, iar la nivel intestinal se constata o exacerbare a florei de
putrefactie ce se manifesta prin balonari mai frecvente si constipatie. sistemului nervos: se
constata o atrofie normala a emisferelor cerebrale si a cerebelului. Modificarile acestea au
insa un substrat genetic si de mediu, la care se adauga factorii vasculari cu reducerea
oxigenarii cerebrale ducand uneori la aparitia dementelor vasculare hipertensive sau
Alzheimer. aparatului locomotor: se constata o scadere a capitalului osos cu aparitia
osteope niei/osteoporozei, aparand, de asemenea, modificari degenerative la nivelul
articulatiilor - cu aparitia artrozelor. Forta musculara diminua. aparatului renal: se constata
o scadere a excretiei renale de Ca++, Na+, K+, Mg++. sistemului endocrin: la sexul feminin
apare menopauza odata cu incetarea functiei ovariene cu predispozitia la aparitia de tumori
uterine. Sistemul de reproducere masculin sufera si el importante modificari in senescenta:
posibilitatea aparitiei adenomului de prostata, a disfunctiilor erec tile, dar in fiziologia sa nu
exista fenomene comparabile cu me nopauza. Apar modificari ale functiei tiroidiene,
hipotiroidismul iind mai frecvent intalnit la varstnici insa poate aparea si hipertiroidismul.
organelor de simt: tulburarile de acomodare, uscaciunea si opacifierea cristalinului,
depigmentarea irisului, diminuarea reflexelor corneene sunt aspecte fiziologice ale ochiului
varstnic.

Pleoapele se ri deaza si pot avea pete pigmentare, conjunctivele se subtiaza si sunt mai
friabile. Creste lacrimarea. Luciul si transparenta corneei diminua. Frecvent apare un inel
albastru la marginea corneei, asa-numitul gerontoxon. Cristalinul sufera modificari
caracteristice, cu trecerea anilor tinzand sa formeze cataracta. Odata cu inaintarea in varsta se
noteaza o diminuare progresiva a acuitatii auditive. Involutia fiziologica este frecvent ac
centuata de influenta nociva a diversilor factori: zgomot, catar orofaringian. Este necesara
testarea sensibilitatii auditive la persoanele varstnice, "care au trait intr-un mediu de liniste"