Sunteți pe pagina 1din 9

Porcul de BAZNA

Coordonator: Student:
Profesor Doctor Marcel Matiuti Gavrilă Alexandru Ioan

Porcul de Bazna este o rasă de porc românească. Bazna, judetul Sibiu. Un sat sasesc, din
inima Ardealului, in trecut renumit pentru cresterea porcilor. Acum o localitate saraca, fara
identitate. Povestea porcului de Bazna a inceput in secolul 19, atunci cand un grup de muncitori
englezi construiau calea ferate Sibiu-Medias. In drum spre Ardeal, britanicii au luat si doi porci
din rasa Berk cu care voiau sa puna bazele unei ferme. Cum scroafa a murit in timpul calatoriei,
englezii au imperechiat vierul Berk cu o Mangalita locala. Asa a aparut un porc negru cu dungi
albe. Porcul de Bazna.

Originea și modul de formare

S-a format în urma unor încrucișări nedirijate între scroafe de rasă Mangalița și vieri de
rasă Berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna, dinTransilvania, utilizându-se și
consangvinitatea. Produșii rezultați, având însușiri productive superioare rasei Mangalița, au fost
apreciați de crescători, astfel că populația hibridă s-a răspândit în scurt timp în jurul orașelor
Mediaș, Sighișoara, Sibiu și Făgăraș, datorită precocității și prolificității superioare față de rasa
maternă, locală.
În anul 1885 și apoi după anul 1900 s-au făcut importuri de reproducători Berk din
Anglia, care au fost utilizați în scopul ameliorării și omogenizării rasei Bazna, în curs de formare
și consolidare. Au mai fost utilizate episodic, pentru infuzie, rasele Yorkshire și Sattelschwein.
În ultimii 30 de ani s-a ameliorat prin utilizarea rasei Wessex.

 Unele exemplare aveau varful ratului, varful picoarelor posterioare si varful cozii alb, caracter mostenit de
la rasa Berck, rasa fondatoare a rasei Bazna.

Rasa Bazna a fost recunoscută oficial ca rasă de sine stătătoare în anul 1948, după care
s-au înființat câteva nuclee de selecție.

La scurt timp după formare, porcinele Bazna s-au răspândit în jurul orașelor Mediaș,


Sibiu și Făgăraș, având calități superioare raselor Mangalița și Stocli; după cel de-al doilea
război mondial rasa Bazna s-a răspândit, ca și rasa de porci Negru de Strei, și în alte zone din
Transilvania (județele Cluj, Alba, Hunedoara, Mureș, Harghita și altele), cu precădere în zonele
de deal și munte, precum și în Banat, odată cu unele mișcări ale populației în această zonă.

Însușiri morfo-productive

Porcinele din rasa Bazna sunt de talie mijlocie și au conformația corporală caracteristică


tipului morfo-productiv mixt. Capul este potrivit de mare, cu profilul ușor concav. Urechile sunt
mijlocii purtate înainte și lateral sau orizontal. Gâtul este scurt, larg și adânc, bine legat de cap și
trunchi. Trunchiul este de lungime mijlocie, larg, destul de adânc și aproape cilindric. Linia
superioară a corpului este ușor convexă. Grebănul este plin și bine conformat; spinarea și șalele
potrivit de lungi și largi. Pieptul potrivit de larg, coastele bine arcuite și flancurile pline, bine
întinse. Crupa este potrivit de lungă, largă, ușor oblică și bine îmbrăcată în musculatură. Șuncile
sunt bine dezvoltate dar mai puțin descinse. Membrele sunt mijlocii ca lungime, suficient de
puternice, animalele au o bună mobilitate. Abdomenul este ceva mai mare decât la alte rase,
consecutiv alimentației care cuprinde și furaje suculente (sfeclă, cartofi, napi etc), și prezintă pe
partea inferioară 12 sfârcuri așezate simetric.

Culoarea caracteristică rasei este neagră, cu brâu alb care înconjoară trunchiul în dreptul
spetelor, cuprinzând și membrele anterioare. Lățimea brâului alb variază de la câțiva cm până la
30-40 cm. Trecerea de la brâul alb la culoarea neagră se face printr-o zonă fumurie, datorită pielii
pigmentate și părului nepigmentat, zonă caracteristică tuturor raselor negre cu brâu alb. La unele
exemplare, culoarea albă se întâlnește și la extremitățile membrelor posterioare, rât și vârful
cozii, particularități de culoare preluate de la rasa Berk. Părul este suficient de bogat, neted sau
ușor arcuit, cu lungimea medie de 4 cm și de culoare caracteristică zonei pe care crește. Brâul alb
este dominant față de culoarea neagră și roșie, și este recesiv față de culoarea albă. Un număr
redus de exemplare sunt de culoare complet neagră sau cu capul negru și restul alb; acestea se
exclud de la reproducție.

Prolificitatea rasei este bună, cu o medie de 9,5 purcei la o fătare, din care înțarcă cca. 8
purcei. Capacitatea de alăptare a scroafelor este bună, de cca. 38-42 kg. Longevitatea productivă
este remarcabilă: 8-12 fătări/viață. Purceii au 14-15 kg la înțărcare, care se face la vârsta de 2
luni.
Precocitatea este mediocră. Tineretul porcin se introduce la reproducție la vârsta de cca.
10-11 luni, ajungând la dezvoltarea completă de adult la vârsta de 3 ani. Sporul mediu zilnic de
greutate realizat în perioada de îngrășare este de 550-600 g, cu un consum specific ridicat, de 5-
5,5 U.N. Tineretul se pretează și la îngrășarea timpurie pentru carne, cu o greutate la sacrificare
de 90-110 kg, dar fiind o rasă mixtă cele mai bune rezultate se obțin la îngrășarea până la
greutatea de 140-160 kg, când raportul carne:grăsime în carcasă este de 1,3-1,4 : 1.

Rasa Bazna este adaptată la condițiile naturale de creștere din aria sa de răspândire. Este
puțin pretențioasă la condițiile de întreținere și valorifică bine cele mai variate surse de hrană:
pășune, rădăcinoase, cartofi, porumb, resturi menajere etc. Animalele sunt rezistente, putând fi
crescute în sistem extensiv și semiintensiv.

Importanța economică și perspective de dezvoltare

Perspectivele rasei sunt limitate, fiind depășite de perspectivele altor rase de carne, care
au însușiri productive superioare. Se va crește în continuare în zonele în care s-a crescut și până
în prezent, și unde este apreciat de localnici din cauza rezistenței și a calității cărnii și slăninii,
care este fermă. Se va menține, de asemenea, pentru rezerva de gene.
Avem porcul bazna care are calitati gustativeale a carnii incomparabil mai bune decat al
raselor de carne exemplific; perselarea marmorarea fragezimea gustul culoarea miros aspect etc
momentan multe din aceste calitati nu mai conteaza normal …? totul este pur comercial ex: un
porc cu slanina de 8mm si 120 kg este mult mai rentabil pt abator ? decit un porc cu slanina de
30 mm daca presupunem ca porci au 75 kg fiecare in carcasa dupa sacrificare acela care are mai
putina slanina renteaza pt abator sau la piata comparativ cu celalalt chiar daca calitatile carnii
sunt superioare la cel cu grasime problema este ce face abatorul cu grasimea slanina de la acest
rationament pleaca toate legile care clasifica carnea de porc mai ales in comunitatea eur daca
lasau porcii din gospodarii sa se sacrifice in abatoarele din tara nu se mai vindeau produsele din
carne si carnea adusa din import si asa ar fii supravietuit cate 2 -3 abatoare mici care valorificau
porci din gospodarii aproape in fiecare orasel si chiar in unele comune dar i-au obligat pe toti sa
respecte legislatia europeana chiar daca aveai un abator mic si deserveai o comuna si satele din
jur trebuia sa aduci abatorul la standarde europene, adica incaperi multe sa fie flux, instalatii si
alta tehnologie care treceau de 100000 - 1 milion euro sau pe aproape, iar tu vindeai tot la
comuna respectiva marfa oare iti scoteai vreodata investitia in Germania poti sa ai 2 incaperi si
sa vinzi doar pe o raza de 30 km chiar daca nu ai standarde euro asa ne-au facut sa nu mai tinem
porci locali care au alta calitate a carnii cand erau abatoarele mici acum 12 ani primeau acelasi
pret pe kg ca si porcul de carne si porcul local de grasime ? si se descurcau foarte bine cei cu
abatoarele. In sua se cauta acum porcul cu slanina mai mare este mai bine platit decat cel fara
grasime au ajuns la concluzia asta dupa ce au vazut ca se consuma tot mai putina carne de porc
in defavoarea carnii de vita si oaie care acolo se cresc mai mult la pasune in mediu natural si au
calitati gustative bune fata de porc care se creste in mediu artificializat.
Bibliografie:

http://www.porci-bazna.ro/index.html

http://www.ziare.com/sibiu/afaceri/porcul-sibian-de-bazna

https://agrointel.ro/40838/cresterea-porcilor-din-rasa-bazna-nebunia-unui-veterinar-din-blaj-care-vrea-
sa-reinvie-cresterea-porcilor-de-transilvania/

http://www.mangalita-bazna.ro/arad