Sunteți pe pagina 1din 222
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire

Coordonator:

Bogdan Voicu

Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:

costuri [i mecanisme”

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Coordonator: Bogdan Voicu Proiectul „Solu]ii eficiente
Renun]area
timpurie
la educa]ie:
posibile c`i de prevenire
Coordonator:
Bogdan Voicu
Proiectul
„Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar:
costuri [i mecanisme”

Lucrarea prezint` raportul studiului „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme” realizat \n perioada iunie 2009 – decembrie 2009. Proiectul a fost ini]iat, conceput [i derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii – UNICEF România [i Centrul Educa]ia 2000+, organiza]ie neguvernamental` de politici, servicii [i consultan]` educa]ional`, membr` a Soros Open Network (SON) Romania.

Echipa de coordonare a proiectului:

Anca Nedelcu, coordonator de proiect Sorin Coman, asistent de proiect

Descrirea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire/ Bogdan

Voicu (coor.),

- Bucure[ti, Vanemonde, 2010

ISBN 978-973-1733-15-9 I. Voicu, Bogdan

371.212.8

Au contribuit:

Mari-Elena Belciu, Georgiana Br`tulescu, Sorin Coman, Iulia Cristea, Mariana Gavril`, Geanina Ghirigiu, Irina Iordan, Loredana Manasia, Alexandra M\]`, Emil Necu]`, Anca Nedelcu, Andrei Pârvan, Elena Preda

Redactor:

Sorin Coman

DTP: Dan Gl`van Layout: Victoria Dumitrescu Editura: VANEMONDE

ISBN 978-973-1733-15-9

©Centrul Educa]ia 2000+/UNICEF + România, 2010

P`rerile exprimate \n acest volum apar]in \n exclusivitate autorilor [i nu reprezint` \n niciun fel pozi]ia oficial` a organiza]iilor finan]atoare ale acestui proiect.

Cuprins

Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie (Anca Nedelcu)

I.

Despre necesitatea proiectului

9

II.

Tabloul abandonului [colar: schi]` sumar`

10

II.1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`?

10

II.2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`?

11

III.

|n loc de concluzii: \ntre “[coala pierdut`” [i “[coala regretat`”

12

Obiective, metodologie [i principalele concluzii (Bogdan Voicu)

I. Introducere

13

II. Elemente de context

14

III. Op]iuni metodologice

17

III.1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie

17

III.2. Colectarea datelor

17

III.3. Echipa proiectului

19

IV. Exemple de abandon [colar

19

IV.1. Repeten]ia repetat`

19

IV.2. Familia dezorganizat`

20

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a

21

IV.4. Migra]ia circulatorie

21

IV.5. Implicarea activ` a [colii

21

V. Cauzele abandonului: o trecere \n revist`

22

V.1. Elevul [i familia

22

V.2. Comunitatea

23

V.3. {coala

24

VI. Recomand`ri de linii de ac]iune

25

VII. Lista de referin]e

29

{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}

I.

Descrierea localit`]ii

32

I.1. A[ezare [i istoric

32

I.2. Ocupa]ii, angajatori

33

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

35

I.4. Perspective de dezvoltare

35

II.

Descrierea [colii

36

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

36

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

38

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

39

III.

Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

40

IV. Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

42

IV.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni

42

IV.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

44

IV.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

45

{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}

I.

Descrierea localit`]ii

49

I.1. A[ezare [i istoric

49

I.2. Ocupa]ii, angajatori

49

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

51

I.4. Perspective de dezvoltare

52

II.

Descrierea [colii

52

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

52

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

54

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

55

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

56

3
3

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

57

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor

57

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

59

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

59

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

60

{coala cu clase I-X nr. 3 „Ion Creang`” Cartier HUMULE{TI, TÂRGU-NEAM}, Jude]ul NEAM}

I.

Descrierea localit`]ii

62

I.1. A[ezare [i istoric

62

I.2. Ocupa]ii, angajatori

62

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

63

I.4. Perspective de dezvoltare

65

II.

Descrierea [colii

66

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

67

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

69

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

70

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile de la instruc]ia [colar`

71

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

71

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Humule[ti

71

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

73

III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

73

{coala cu clasele I-VIII nr. 5 Cartier D`rm`ne[ti, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}

I.

Descrierea localit`]ii

75

I.1. A[ezare [i istoric

75

I.2. Ocupa]ii, angajatori

75

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

76

I.4. Perspective de dezvoltare

78

II.

Descrierea [colii

78

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

78

II.2. Reprezent`ri asupra [colii

80

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

80

II.4. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

81

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

81

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

81

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

82

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

84

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

84

{coala General` nr. 3 (M`gura), CODLEA, Jude]ul BRA{OV

I.

Descrierea localit`]ii

86

I.1. A[ezare [i istoric

86

I.2. Ocupa]ii, angajatori

88

I.3. Utilit`]i

88

I.4. Perspective de dezvoltare

88

II.

Descrierea [colii

88

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

94

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior

95

V. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

95

V.1. Cazuri de abandon

95

V.2. Motivele invocate pentru abandon

96

V.3. Profilul clasei din care a abandonat elevul

96

{coala general` nr. 5 (Gârcini) S~CELE, Jude]ul BRA{OV

I.

Descrierea localit`]ii

98

I.1. A[ezare [i istoric

98

I.2. Ocupa]ii, angajatori

99

I.3. Utilit`]i

100

I.4. Perspective de dezvoltare

100

II.

Descrierea [colii

101

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

106

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior

107

V.

Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

107

V.1. Motivele invocate pentru abandon

107

V.2. Profilul clasei din care au abandonat elevii

108

{coala General` Nr. 13 cartier Tractorul, Bra[ov

I.

Descrierea cartierului

110

II.

Descrierea [colii

111

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

111

II.2. Cadrele didactice

112

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

112

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

113

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

113

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

114

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

114

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

114

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

115

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

116

{coala General` Nr. 14 cartier Bartolomeu, Bra[ov

I.

Descrierea cartierului

118

II.

Descrierea [colii

119

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

119

II.2. Cadrele didactice

122

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

122

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

123

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

123

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

124

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii

124

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

125

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

126

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

129

{coala general` nr. 3 (CERNELE), CRAIOVA, Jude]ul DOLJ

I.

Descrierea localit`]ii

131

II.

Descrierea [colii

132

II.1. Istoric, dot`ri

132

II.2. Elevii, cadrele didactice, comunitatea local`

134

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

135

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior

136

V.

Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

136

VI.

Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a)

137

VII.

Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

137

{coala general` B~ILE{TI, Jude]ul DOLJ

I.

Descrierea localit`]ii

139

II.

Descrierea [colii

141

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

143

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior

144

V.

Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

144

VI.

Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a)

145

VII.

Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

145

{coala general` MOFLENI, CRAIOVA, Jude]ul DOLJ

I.

Descrierea localit`]ii

147

II.

Descrierea [colii

148

III.

Continuarea educa]iei, Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

149

5
5

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV.

Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

151

V.

Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a)

151

Grupul {colar Auto CRAIOVA, Jude]ul DOLJ

I.

Descrierea localit`]ii

153

II.

Descrierea [colii

154

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

155

IV. Problema abandonului [i a trecerii la nivelul secundar superior

156

V.

Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

156

VI.

Motivele invocate pentru abandon (respectiv pentru ie[irea din sistem dup` clasa a VIII-a)

157

VII. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

157

{coala „Pompei Samarian” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

I.

Descrierea localit`]ii

159

I.1. A[ezare [i istoric

159

I.2. Ocupa]ii, angajatori

160

I.3. Perspective de dezvoltare

160

II.

Descrierea [colii

161

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

161

II.2. Cadrele didactice

161

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

162

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

163

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

163

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

164

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Pompei Samarian, C`l`ra[i

164

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

164

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

165

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

165

{coala „Gheorghe Florea” C~L~RA{I, jude]ul C~L~RA{I

I.

Descrierea localit`]ii

167

I.1. A[ezare [i istoric

167

I.2. Ocupa]ii, angajatori

168

I.3. Perspective de dezvoltare

168

II.

Descrierea [colii

168

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

168

II.2. Cadrele didactice

169

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

169

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

170

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

170

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

171

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Gheorghe Florea, C`l`ra[i

171

III.2. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

171

III.3. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

172

{coala „Mircea Nedelciu” FUNDULEA, jude]ul C~L~RA{I

I.

Descrierea localit`]ii

174

I.1. A[ezare [i istoric

174

I.2. Ocupa]ii, angajatori

175

I.3. Perspective de dezvoltare

175

II.

Descrierea [colii

175

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

175

II.2. Cadrele didactice

176

II.3. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

176

II.4. Rela]ia [coal`-comunitate

177

II.5. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la instruc]ia [colar`

177

III.

Renun]area prematur` la educa]ia [colar`

177

III.1. Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii Mircea Nedelciu, C`l`ra[i

177

III.2. Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

178

 

III.3. Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

178

III.4. Profilul clasei din care a/au abandonat elevul/elevii care au abandonat

178

{coala „George Topârceanu” din MIOVENI, jude]ul ARGE{

I.

Descrierea localit`]ii

180

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni

180

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori

180

I.3. Infrastructura [i perspective de dezvoltare

181

II.

Descrierea [colii

181

II.1. Dimensiune, istoric

182

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls a VIII-a?

183

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

183

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala

184

III. Aspira]iile [i a[teptarile de la educa]ie

185

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

185

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

185

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i. Cât de important` este [coala pentru reu[ita \n via]`?

185

IV. Problema abandonului

186

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon scolar

186

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

186

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

187

IV.4. Motive invocate pentru abandon

187

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (conform absolven]ilor clasei a VIII-a ce au continuat educa]ia

188

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

188

{coala Nr. 15 din Pite[ti, jude]ul Arge[

I.

Descrierea localit`]ii

190

II.

Descrierea [colii

190

II.1. Dimensiune, istoric

191

II.2. Impresia general` l`sat` de [coal`

192

II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala

193

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

193

III. Aspira]iile [i a[tept`rile elevilor de la educa]ie

194

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

194

III.2. Diferen]e \ntre [coala general` [i liceu

194

III.3. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

195

III.4. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

195

III.5. Ce reprezint` [coala pentru elevii clasei a IX-a?

195

IV. Problema abandonului

196

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

196

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

196

IV.3. Profilul elevilor care a abandoneaz` [coala

196

V.

Motive invocate pentru abandon

196

V.1. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

197

V.2. Cine decide \n cazurile de abandon

197

{coala Nr.16 din Pite[ti, jude]ul ARGE{

I.

Descrierea localit`]ii

199

I.1. Istoric, amplasare, dimensiuni, perspective de dezvoltare

199

I.2. Principalele ocupa]ii [i principalii angajatori

199

II.

Descrierea [colii

199

II.1. Dimensiune, istoric

199

II.2. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

200

II.3. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

201

II.4. Problemele cu care se confrunt` [coala

202

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

203

III.1. Cât` [coal` \[i doresc s` fac` absolven]ii de clasa a VIII-a?

203

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

203

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

204

7
7

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

IV.

Problema abandonului

204

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar

204

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

205

IV.3. Profilul elevilor care au abandonat [coala

205

IV.4. Motive invocate pentru abandon

207

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii de a VIII-a)

207

IV.6. Profilul clasei din care au abandonat copiii

207

{coala Nr.1 din TOPOLOVENI, jude]ul ARGE{ I. Descrierea localit`]ii

209

II. Descrierea [colii

210

 

II.1. Dimensiune, istoric

210

II.2. Impresia general` l`sat` de dot`rile [colii

211

II.3. Problemele cu care se confrunt` [coala

213

II.4. Unde continu` studiile absolven]ii cls. a VIII-a?

213

III. Aspira]iile [i a[tept`rile de la educa]ie ale elevilor

214

III.1. Absolven]ii de clasa a VIII-a

214

III.2. Cum \[i imagineaz` via]a lor elevii intervieva]i?

214

III.3. |ncrederea \n educa]ie a celor intervieva]i

214

IV. Problema abandonului

215

IV.1. Prezentarea cazurilor de abandon [colar din 2008

215

IV.2. Ce fac acum cei care au abandonat?

215

IV.3. Profilul elevei care a abandonat [coala

216

IV.4. Motive invocate pentru abandon

216

IV.5. Motive pentru a merge mai departe (date de absolven]ii clasei a VIII-a)

217

IV.6. Profilul clasei din care a abandonat eleva

217

Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie Autor: Anca Nedelcu I.

Combaterea abandonului [colar: o urgen]`, un proiect, o nevoie de interven]ie

Autor:

Anca Nedelcu

I. DESPRE NECESITATEA PROIECTULUI

Abandonul [colar reprezint` o problem` a sistemului românesc de \nv`]`mânt insuficient tratat`, o problem` serioas` ce trebuie convertit` urgent \ntr-o imediat` strategie de interven]ie. Nu e nevoie de explicit`ri savante de termeni, de compara]ii cu ]`ri mai fericite din acest punct de vedere, de argument`ri moralizatoare privind necesitatea continu`rii educa]iei pentru a demonstra aceast` nevoie de interven]ie. Este vorba cu certitudine de un fenomen care - prin consecin]ele sale semnificative [i prin dimensiunile sale \ngrijor`toare – trebuie s` fie prezent \n agenda de priorit`]i a deciden]ilor, a practicienilor [i a beneficiarilor din sistemul educa]ional. Proiectul „Solu]ii eficiente pentru prevenirea abandonului [colar: costuri [i mecanisme”, dezvoltat de Centrul Educa]ia 2000+ [i UNICEF, \ncerc` s` ofere un sprijin concret - evident limitat \n raport cu necesit`]ile - pentru consolidarea eforturilor generale de abordare a acestei problematici.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire }intele sale principale sunt: - S` fundamenteze

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

}intele sale principale sunt:

- S` fundamenteze cu date sociologic relevante viitoarele decizii de politic` educa]ional` orientate spre prevenirea [i diminuarea acestui fenomen;

- S` ofere un diagnostic privind sursele [i formele de manifestare a fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii; s` identifice mecanismele interne [i externe care genereaz` o rat` sc`zut` de reten]ie a elevilor \n cadrul sistemului [colar; s` identifice factorii care se dovedesc a fi obstacole ale procesului de absolvire;

- S` contribuie la \n]elegerea riscurilor asociate acestui fenomen, s` atrag` aten]ia asupra consecin]elor negative ale politicilor [i practicilor pasive, noninterven]ioniste.

Ca urmare, proiectul de fa]` are o tripl` deschidere: nu numai s` extind` baza de date deja existent` \n ceea

ce prive[te abandonul [colar, dar, \n acela[i timp, \ncearc` s` testeze o serie de solu]ii realiste de abordare, s` estimeze costurile necesare implement`rii la o scar` larg` a propunerilor f`cute. Concomitent, eforturile proiectului se focalizeaz` pe stimularea capacit`]ii de reac]ie a comunit`]ii educa]ionale \n fa]` acestei probleme. Pentru a \ndeplini aceste obiective, proiectul include o gam` larg` de activit`]i, printre care:

- Investiga]ii \n 19 de unit`]i [colare din 5 zone geografice (Arge[, Bra[ov, C`l`ra[i, Dolj, Neam]);

- Dezvoltarea capacit`]ii educa]ionale locale (prin organizarea de mese rotunde la nivelul [colii \n vederea furniz`rii unui feed-back relevant [i a unui sprijin adecvat la nivel local);

- Diseminarea rezultatelor \n vederea valid`rii acestora de c`tre un num`r mare de speciali[ti [i informarea unui num`r l`rgit de beneficiari (masa rotund` pentru lansarea [i discutarea raportului de cercetare).

II. TABLOUL ABANDONULUI {COLAR: SCHI}~ SUMAR~

Raportul structurat \n cadrul proiectului men]ionat contureaz` un impresionant tablou de semnifica]ii [i fa]ete asociate fenomenului de abandon [colar derivate din analiza datelor empirice de cercetare. Bog`]ia de informa]ii prezentate solicit` un efort consistent de \n]elegere [i corelare a datelor, de transpunere a lor \n imperative de ac]iune. Prezentarea \n continuare a unor elemente componente ale acestui tablou nu r`spunde unei tenta]ii de sintetizare - demers suficient de exersat \n paginile analizei de c`tre coordonatorul cercet`rii – ci reprezint` un decupaj subiectiv, v`dit [i deliberat incomplet, menit s` incite la studierea atent`, r`bd`toare a bog`]iei de semnifica]ii strânse \n raport. Astfel, percep]ia rezultatelor cercet`rii este f`cut` printr-o altfel de lentil`, subiectiv`, sc`pat` de \ncorsetarea dat` de rigoarea [i acurate]ea solicitate demersului de cercetare. Iat`, a[adar câteva decupaje din „textul cercet`rii”:

II. 1. Ce-i aduce [i ce-i ]ine pe elevi la [coal`?

Credin]a \n utilitatea [colii

- „Nu po]i s` faci mare lucru cu [coala, dar f`r` [coal` nu po]i s` faci nimic”

Nevoia de integrare profesional`, de prestigiu social „Venim la [coal` s` ajungem cineva, nu doar printre vecini”

- „Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!”

- „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (p`rinte).

Profesorii

- „La englez` aveam o doamn` tân`r`, dr`gu]`”, „comunicativ`”, „[tia s` explice”, „ne \n]elegea” [i „punea note pe merit”.

- „venim la [coal` pentru c` profesorul ne explic` mai bine decât dac` am \nv`]a singuri”

Colegii - „Venim la [coal` pentru prieteni”

Corn, lapte [i… comunicare

- „Unii dintre ei vin pentru corn [i lapte, dar mul]i vin pentru c` stau de vorb` cu ei, \i ascult, ei \mi povestesc. Chiar m` \ntrebau dac` nu pot s` vin` [i sâmb`ta la [coal`”. (Diriginte)

10
10

COMBATEREA ABANDONULUI {COLAR: O URGEN}~, UN PROIECT, O NEVOIE DE INTERVEN}IE

II. 2. Ce-i scoate pe copii din [coal`? De ce abandoneaz`?

S`r`cia

- „ce s` le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu [tiau decât c` le e foame [i sim]eau

sunt s`raci r`u! |i mai aducem cu cornul [i laptele

sunt s`raci

(cadru didactic);

stomacul mai bine decât puteam eu s` le explic c` e” (cadru didactic)

Tradi]ia:

asta

e tradi]ia la noi [i n-am avut ce s` fac (s-a c`s`torit)!

Mi-a

fost pu]in greu dar m-am

obi[nuit

(elev` care a abandonat [coala);

-

Am renun]at

pentru c` m-am c`s`torit. N-am f`cut foarte bine dar asta e tradi]ia la noi [i n-am avut ce

s` fac! (elev` care a abandonat [coala)

Convingerile p`rin]ilor:

„{coala e degeaba, po]i s` faci copii [i f`r` [coal`” (P`rinte elev \n abandon).

[o s` aib`]

meseria mamei. O s` fie acas`, cu copii. B`rbatu’ s` munceasc` cum muncim noi

Familia dezorganizat`; Implicarea insuficient` a p`rin]ilor

- „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, p`rintele care are grij` de el nu are timpul suficient s`-l urm`reasc`”. (diriginta)

- „Sunt unii p`rin]i care nici nu [tiu \n ce clas` e copilul!” (diriginte)

- „O treime dintre elevi nu-[i cunosc p`rin]ii” (diriginte) „S` v` dau catalogul s` vede]i câte liniu]e am trase la p`rin]i f`r` date de contact sau informa]ii…” (diriginte)

Plecarea p`rin]ilor \n str`in`tate

- V` spun c` exodul acesta e n`ucitor… Oamenii pleac`, trimit bani foarte mul]i copiilor iar ace[tia, ce s` fac`” (profesor). „Când s-au deschis grani]ele, \n semestrul al doilea am fost nevoi]i s` comas`m clasele s` putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)

- „Fiind p`rin]ii pleca]i, nu s-au mai dus la [coal`…”

Oferta [colar` nestimulant`

- „Sunt momente \n care simt c` nu fac fa]`! Se adun` prea multe: teme, de \nv`]at, de scris, n-avem timp…” „E monoton s` te treze[ti \n fiecare diminea]` [i s` vii la [coal`…” (elev`)

- Via]` plictisitoare, câteodat` nu am ce face”. „Câteodat` da, câteodat` nu (m` gândesc s` m` re\ntorc)

nu”. „Pot s` stau (la [coal`) o or`, dou`, dup` aia nu mai rezist, tre’ s` stau o

când m` gândesc la teste zi, trei acas`”. (fost` elev`)

- „Manualele vrai[te, programa e superficial` [i e o sum` de termeni”. (diriginte)

Fluctua]ia cadrelor didactice

- „Profesorii, din p`cate, se schimb` cam \n fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care pred` limba român`, \n rest to]i profesorii se schimb` absolut \n fiecare an. Când se admite o continuitate, da eu, de exemplu, dar nici eu nu sunt titular` aici”.

- „S-a schimbat echipa \n propor]ie de 80%. Mul]i debutan]i, e greu…”

Anturajul „Am 2 prieteni. Cu ei am absentat”. (acela[i elev) „anturaj, cu b`ie]ii… L`sam ghiozdanul [i plecam prin ora[. 360 de absen]e. Note n-aveam deloc!” (fost elev)

Fascina]ia acaparant` a comunic`rii electronice „Pân` \n clasa a VI-a avea note „excelente, \ntre 7 [i 9, diplome la englez`… Am dat de internet [i m-am stricat de tot” (fost elev).

11
11
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire III. |N LOC DE CONCLUZII: |NTRE „{COALA

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

III. |N LOC DE CONCLUZII: |NTRE „{COALA PIERDUT~” {I „{COALA REGRETAT~”

Sintetizând declara]iile anterioare se poate spune c` [coala motiveaz`, fascineaz` dar, din p`cate [i descurajeaz`. Cum percep principalii actori educa]ionali aceast` problem` a sistemului? P`rin]ii cu resemnare, am`r`ciune sau dezinteres. Profesorii \n marea lor majoritate con[tientizeaz` atât cauzele dar [i riscurile [i efectele fenomenului de p`r`sire timpurie a [colii de c`tre elevi. Pentru unii profesori \ns`, abandonul pare o \ntâmplare, un ghinion, venit „de la natur`”, f`r` s`-i implice sau s` \i culpabilizeze personal \n nici un fel. Se \ntâmpl` s` avem sau nu

abandon \n [coala noastr`, m`rturisesc unii dintre ace[tia, ca [i când ar vorbi cu triste]e de … influen]a nefast` a secetei asupra recoltei… Dar fo[tii elevi? Cel mai adesea, declara]iile acestora sunt marcate de regret, de con[tiin]a unui e[ec p`strat \n biografia personal` cu am`r`ciune [i resemnare:

- „Acum am coborât cu picioarele pe p`mânt [i mi-am dat seama c` am gre[it [i trebuie s`-mi repar gre[eala \ntr-un fel sau altul…” (fost elev)

e mai r`u

- „Dac` nu-]i place nu ai ce face. Acum m` c`iesc [i acum c` nu am venit, c` nu am \nv`]at ”

- „Eu predau [i la „A doua [ans`”. {i-am [i elevi de etnie rom`. [] Unul dintre ei, acum la vreo 20-22 de ani, dup` prima lec]ie, a deschis un document iar primul rând pe care l-a tastat a fost «Voi spune la toat` lumea s` \nve]e la timp ca s` nu piard` \n via]` cât am pierdut eu.»”

pentru mine acuma

(fost elev)

Anca Nedelcu Coordonator Proiect Centrul Educa]ia 2000+

12
12
Obiective, metodologie [i principalele concluzii Autor: Bogdan Voicu 1 I. INTRODUCERE Raportul de fa]` exploreaz`

Obiective, metodologie [i principalele concluzii

Autor:

Bogdan Voicu 1

I.

INTRODUCERE

Raportul de fa]` exploreaz` cauzele abandonului prematur, concentrându-se pe trecerea de la gimnaziu la secundarul superior, \n ora[ele mici sau \n periferia ora[elor mari.

Contextul \n care este plasat` analiza este cel al compara]iei cu referentul semnificativ al societ`]ii române[ti:

restul ]`rilor europene. |n aceast` perspectiv`, România are un abandon prematur ridicat, de[i tendin]ele recente indic` sc`deri. |n plus, accesul la educa]ia superioar` este \n cre[tere ceea ce conduce la un risc ridicat de polarizare a tinerelor genera]ii: cei care merg la facultate [i cei care nu acced la secundarul superior se constituie \n dou` grupuri ce includ cvasimajoritatea noilor cohorte; \ntre ei, p`tura celor care urmeaz` \nv`]`mânt profesional este una extrem de \ngust` numeric.

Abandonul prematur (ca [i abandonul [colar, la modul general) este mai prezent \n mediul rural. Acela[i lucru se petrece cu abandonarea studiilor la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Pentru mediul rural, una dintre cauze este legat` de distan]a pân` la cel mai apropiat liceu sau [coal` profesional` (Voicu, Voicu, Nedelcu, 2008). Aceasta se adaug` unor cauze legate de starea familiei, cutuma cultural` a comunit`]ii de origine, interven]ia [colii etc.

1 sociolog, cercet`tor [tiin]ific 2, Institutul de Cercetare a Calit`]ii Vie]ii, Academia Român`.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Pentru mediul urban \ntrebarea este \n ce

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Pentru mediul urban \ntrebarea este \n ce m`sur` pot fi reg`site toate aceste cauze ale abandonului [i care sunt poten]ialele solu]ii de prevenire a abandonului, dar [i de reintegrare a elevilor ce au renun]at la studii.

Raportul de fa]` nu \[i propune s` reia literatura relativ bogat` ce abordeaz` abandonul [colar. Inten]ia este doar de a sublinia, prin exemple, cazuri tipice de abandon [colar. Pornind de la analiza acestora, raportul furnizeaz` informa]ie despre mecanismele intime ce \nso]esc producerea renun]`rii la educa]ia [colar` \nainte de vreme. Investigându-le, textul sugereaz` câteva strategii de a reduce apari]ia fenomenului. Demersul este unul calitativ, neavând inten]ia de a identifica cele mai frecvente forme de abandon sau s` compar`m m`sura \n care cauze specifice contribuie mai mult sau mai pu]in decât al]i factori \n a determina renun]area la educa]ia [colar`.

Structura raportului este una simpl`. Sunt prezentate pe rând 19 studii de caz, realizate \n septembrie- octombrie 2009. Fiecare dintre studiile de caz include descrieri ale situa]iei unei [coli. Ele sunt utilizate pentru a contura imaginea de ansamblu asupra cauzelor abandonului. Aceasta este sintetizat` \n capitolul introductiv, cel de fa]`.

La rândul s`u, acest capitol se constituie \ntr-un text de sine st`t`tor. El debuteaz` cu prezentarea elementelor de context, subliniind cantitativ importan]a nevoii de a preveni abandonul [i de a reintegra \n sistemul de \nv`]`mânt elevii ce au renun]at la educa]ia [colar`. Discut apoi despre metodologia utilizate [i prezint echipa ce a pus-o \n practic`. Prezint apoi cazuri tipice de abandon [colar. Utilizez astfel exemple desprinse din studiile de caz realizate pentru a preg`ti expunerea celor câteva seturi de ac]iuni propuse. Acestea constituie ultima sec]iune a textului, fiecare din ele fiind explicat la nivel general, dar [i din perspectiva costurilor pe care le presupune.

Pe ansamblu, \n acest capitol am c`utat s` limitez interpret`rile, preferând s` descriu metodologia aleas`, subliniind doar cele mai puternice rezultate. Men]in astfel \n prim plan principala valen]` a volumului. Acesta se constituie drept o surs` de informa]ie despre starea sistemului de \nv`]`mânt românesc, pornind de la exemplele oferite de descrierea celor 19 [coli analizate.

II. ELEMENTE DE CONTEXT

Indicatorul utilizat \n general pentru estimarea abandonului prematur este ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional \n total popula]ie de 18-24 de ani. Rata respectiv` ofer` o indica]ie puternic` despre structura popula]iei de 18-24 de ani, ar`tând câ]i au p`r`sit timpuriu sistemul educa]ional. Indicatorul este \ns` sensibil la fenomenele de migra]iune interna]ional`. Practic, ]`rile care au un num`r mare de emigran]i slab educa]i vor prezenta o rat` mai ridicat` decât a celor ce nu au absolvit mai mult de gimnaziu [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional. Acesta este cazul Italiei, Spaniei [i al Portugaliei, dar [i al altor ]`ri vestice, \n care indicatorul nu reflect` fidel performan]a educa]ional`, dar caracterizeaz` for]a de munc` \n vârst` de 18-24 de ani.

}`rile surs` pentru migra]ie, precum România cunosc alt tip de perturba]ie a indicatorului: el este probabil un pic mai mare datorit` faptului c` cei care migreaz` sunt de regul` mai bine educa]i decât popula]ia care nu se angajeaz` \n migra]ie interna]ional`.

Practic, pe ansamblu, indicatorul sufer` prin urmare mici distorsiuni \n acela[i sens, ceea ce \l face un bun estimator pentru performan]a societ`]ii [i a sistemelor educa]ionale \n ce prive[te participarea la secundarul superior.

Figura 1 prezint` estimarea abandonului prematur \n diverse ]`ri europene \n anul 2007. România se situeaz` printre contraperformere, cu o rat` \nalt` a celor ce nu au o calificare mai bun` decât cea a primelor 8 clase. Practic unul din cinci tineri nu de]ine o calificare. Compara]ia cu toate ]`rile din jur, dar [i cu majoritatea ]`rilor vestice este net nefavorabil`.

14
14

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

Figura 1. Abandon [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani, \n Europa, \n 2007* (ponderea celor care nu au absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional)

Abandon prematur peste 20% (6) 15-20% (6) 10-15% (11) 3-10% (9)
Abandon prematur
peste 20%
(6)
15-20%
(6)
10-15%
(11)
3-10%
(9)

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Analiza dinamicii fenomenului (Figura 2) indic` o tendin]` de remediere a situa]iei pentru multe dintre ]`rile cu abandon ridicat. România urmeaz` aceea[i tendin]`, \ns` nu la fel de pronun]at ca Italia sau Grecia, ci mai degrab` la un nivel modest, mai apropiat de stagnarea relativ` a Spaniei.

15
15
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 2. Dinamica abandonului [colar prematur la

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 2. Dinamica abandonului [colar prematur la popula]ia de 18-24 de ani (ponderea celor care nu au

absolvit cel mult gimnaziul [i nu mai sunt \n sistemul educa]ional), \n câteva ]`ri din Europa, \ntre 1992 [i

2007

educa]ional), \n câteva ]`ri din Europa, \ntre 1992 [i 2007 Sursa datelor: Eurostat, baza de date

Sursa datelor: Eurostat, baza de date online (http://epp.eurostat.ec.europa.eu). Pentru ]`rile colorate \n alb nu am dispus de date. Pentru Cehia datele sunt pentru 2006, \n rest fiind pentru 2007.

Explica]ia particip`rii reduse a românilor la secundarul superior poate fi g`sit` \n gradul mai slab de instruc]ie

[colar` al popula]iei, \n participarea redus` la educa]ia universitar`, \n puterea economic` redus` a ]`rii, \n diversificarea redus` a slujbelor de pe pia]a muncii (vezi Voicu, 2005). Primii factori aminti]i au ca implica]ie transmiterea de c`tre adul]i c`tre tân`ra genera]ie a unor aspira]ii educa]ionale mai reduse. |n plus, lipsa celor cu studii universitare determin`

o concuren]` sc`zut` pe pia]a muncii pentru ace[tia, cu implica]ii asupra calit`]ii resursei umane din sistemul educa]ional. Factorii din urm` scad finan]area [i cererea pentru un secundar superior de calitate.

To]i ace[ti factori sunt \ns` \n curs de schimbare. Schimbarea lor (cre[terea PIB, cerere mai mare pentru profesii calificate, cre[terea num`rului de studen]i etc.) determin` o aten]ie sporit` particip`rii la secundarul superior [i evit`rii abandonului \n clasele primare [i gimnaziale.

Contextul mai larg \n care se desf`[oar` acest fenomen este dat de masificarea \nv`]`mântului superior: din

ce \n ce mai mul]i tineri, \n toate ]`rile europene, urmeaz` ast`zi o facultate. Acela[i lucru se petrece \n România, chiar dac` \nc` ponderea celor care fac o facultate este u[or sub media european`. O precau]ie important` este \ns` necesar`:

România a cunoscut \n ultimii 2-3 ani o cre[tere spectaculoas` a celor ce urmeaz` o facultate. Aceasta se datoreaz` \n mare m`sur` cre[terii num`rului de studen]i la Universitate Spiru Haret, acuzat` public de practici neconforme cu cutuma universitar` [i de o calitate inacceptabil de sc`zut` a serviciilor educa]ionale oferite. Oricum ar fi, este de a[teptat

ca \n anii ce urmeaz` ponderea studen]ilor \ntr-o genera]ie s` continue s` creasc`. Acest lucru cre[te presiunea pentru participarea la \nv`]`mântul secundar superior.

Recent, raportul Comisiei Preziden]iale pentru Analiza Riscurilor Sociale [i Demografice atr`gea aten]ia supra faptului c` practic a ajunge la liceu [i a-l \ncheia este echivalent ast`zi cu accederea la facultate. Ponderea celor care aleg ruta voca]ional` ([coli profesionale, licee tehnice) este mic` atunci când compar`m România cu alte ]`ri europene. Apare astfel o polarizare social` puternic` \ntre cei care \ncheie facultate [i cei care r`mân f`r` calificare. De aici din nou o nevoie de a acorda o aten]ie sporit` chestiunii abandonului [colar, mai ales la trecerea c`tre secundarul superior.

16
16

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

III. OP}IUNI METODOLOGICE

III. 1. Asump]ii generale asupra cauzelor renun]`rii la educa]ie

Exist` o literatur` bine dezvoltat` care discut` abandonul [colar [i cauzele sale (Beatty et al, 2001; Christle et al, 2007; Dunn et al., 2004; CMHS, 2007; Entwistle, 2005; Goldsmith & Wang, 1999; Lee & Burkam, 2003; Lehr et al, 2004; Jig`u, coord., 2000; Hatos & S`veanu, coord. 2009; Hatos, 2009; Montecel et al., 2004; Martin et al. 2002; Pop & Voicu, 2000; Schargel, 2003; Voicu et al, 2008). |n interiorul unei societ`]i, acestea sunt plasate \n general la trei nivele diferite, listate \n cele ce urmeaz`:

(1)

Elevul [i familia de provenien]`: resursele familiei, prin absen]a lor, fie c` este vorba de suport material sau de capital uman, pot ac]iona ca piedic` \n continuarea educa]iei. |n plus, elevii cu nevoi speciale (de exemplu cei cu dizabilit`]i) prezint` o probabilitate mai ridicat` de a abandona prematur studiile.

(2)

Comunitatea de provenien]`: normele comunitare pot determina renun]area timpurie la educa]ie. De exemplu, \n unele comunit`]i exist` norma ca fetele s` se c`s`toreasc` la vârste foarte mici, adesea aceast` nup]ialitate asociindu-se cu renun]area la studii. Alte norme similare includ intrarea timpurie pe pia]a muncii, implicarea \n activit`]i aflate la limita sau \n afara legii (consum de droguri, apartenen]a la g`[ti de cartier, prostitu]ie). Alteori, este important` chiar prezen]a sau absen]a \n comunitate a unor modele de urmat \n ce prive[te traiectoria educa]ional`. Localizarea geografic` a comunit`]ii poate influen]a negativ continuarea educa]iei atunci când, spre exemplu, unitatea [colar` unde se poate urma clasa a IX-a este la distan]` mare.

(3) {coala: [coala \n sine poate descuraja elevul s` continue educa]ia sau poate preveni abandonul [colar. Atmosfera din [coal`, capacitatea de a integra elevi cu nevoi speciale, flexibilitatea programelor [colare sunt factori importan]i \n acest sens. |n cadrul [colii va conta deopotriv` atmosfera din organiza]ia respectiv`, dar [i cea de la nivelul clasei de elevi. Aceasta din urm` ac]ioneaz` ca grup de referin]` relevant, fiind deosebit de important` \n ce prive[te trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a.

Factorii prezen]i la cele trei nivele determin` simultan comportamentul elevilor. Ei sunt complementari, [i, pentru a identifica efectul unuia dintre ei, este necesar` controlarea (m`surarea) efectului tuturor celorlal]i.

III.2. Colectarea datelor

Op]iunile metodologice au urmat \n mod firesc asump]iile descrise \n sec]iunea anterioar`, satisf`când totodat` nevoia de cunoa[tere dat` de obiectivele studiului.

Am selectat prin urmare un num`r de 19 [coli din ora[e mici sau din periferia unor ora[e mai mari. Cele 19 unit`]i [colare sunt localizate \n cinci jude]e: C`l`ra[i, Bra[ov, Arge[, Dolj [i Neam]. Selec]ia [colilor a fost realizat` prin implicarea unor „exper]i locali”, \n fapt cadre didactice din jude]ul respectiv. Ace[tia au identificat unit`]i [colare din comunit`]i percepute a avea risc ridicat de apari]ie a renun]`rii timpurii la educa]ie. Ele constituie prin urmare o surs` important` de informa]ie despre ce se petrece \n astfel de unit`]i [colare, localizate \n zone expuse la riscuri ridicate de neparticipare [colar`.

Pentru fiecare [colile selectate am realizat studii de caz comprehensive, ce au c`utat s` colecteze informa]ie despre toate cele trei niveluri la care pot ap`rea factori favorizan]i ai renun]`rii la educa]ie. Am \ntocmit prin urmare o metodologie care s` furnizeze date utile pentru a studia ceea ce se petrece cu elevii \n clasele lor de provenien]`, \n [colile respective, \n func]ie de caracteristicile familiilor [i elevilor, precum [i de cele ale comunit`]ii/cartierului din care provin.

Informa]ia a fost furnizat` din surse diferite, pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai complet`.

Am \ntocmit „Fi[e ale localit`]ii” ce descriu cantitativ, dar [i calitativ, ceea ce se petrece \n zona \n care este localizat` [coala. Pentru acestea au fost utilizate surse variate: informa]ii de la Direc]iile locale de Statistic`, de pe site- urile autorit`]ile locale, de la personalul [colii etc.

17
17
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire S-au ad`ugat „Fi[e ale [colii” (cu informa]ii

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

S-au ad`ugat „Fi[e ale [colii” (cu informa]ii furnizate mai ales de directorii unit`]ilor [colare) [i „Fi[e ale clasei a VIII-a din anul [colar precedent (2008/2009)”. Informa]iile pentru ultimele au fost furnizate \n principal de dirigintele clasei respective.

Aceast` clas`, de altfel, este cea pe care ne-am concentrat aten]ia. Elevii \nscri[i \n anul [colar precedent \n

clasa a VIII-a sunt cei care s-au aflat \n urm` cu câteva luni la finele unui ciclu educa]ional [i au trecut sau nu \n anul [colar curent la secundarul superior. Am c`utat prin urmare s` discut`m deopotriv` cu elevi care au abandonat studiile

[i cu elevi care se afl` acum \n clasa a IX-a, c`utând s` identific`m motivele care au f`cut ca unii s` continue educa]ia,

iar al]ii s` renun]e la aceasta.

|n mai multe [coli am stat de vorb` [i cu elevi care au abandonat studiile \nainte de a ajunge \n clasa a VIII-a.

Pe ace[tia i-am selectat astfel \ncât s` fi p`r`sit prematur sistemul de \nv`]`mânt \n ultimii ani. |n plus, am intervievat

[i p`rin]i ai elevilor ce au abandonat studiile.

Pentru investigarea perspectivei actorilor relevan]i am planificat un pachet de interviuri de profunzime sau de grup care au fost realizate \n fiecare din [colile studiate (Caseta 1).

Caseta 1. Tipuri de interviuri realizate

• diriginte clasa a VIII-a \n anul [colar precedent (de preferin]` o clas` care a \nregistrat abandonuri a lungul timpului sau la trecerea \n clasa a IX-a),

de-

• elevi care au continuat educa]ia la clasa a IX-a ([i care au fost la clasa dirigintelui de mai sus) [INTERVIU DE GRUP]

• elevi care au abandonat educa]ia la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a; [INTERVIU DE GRUP dac` au fost mai mul]i elevi \n aceast` situa]ie [i dac` au putut fi adu[i \mpreun` m`car 4 dintre ei; altfel interviuri individuale cu 2-3 dintre ei] [dac` nu au fost identifica]i astfel de elevi cu abandon la trecerea de la gimnaziu la secundarul superior, atunci au fost realizate interviuri individuale cu fo[ti elevi, ce au abandonat \n clasele V-VII \n ultimii ani]

• p`rin]i ai elevilor care au abandonat. [1-2 p`rin]i ai unor elevi diferi]i]

Pentru fiecare din aceste [coli am alc`tuit echipe din câte doi cercet`tori. Unul dintre ei este „expertul local”, selectat dintre profesorii din jude], [i care a contribuit prin experien]a sa \n ce prive[te zona analizat`. Cel de-al doilea este „investigatorul principal”, cel ce a coordonat \ntreaga colectare de date [i a r`spuns pentru realizarea raportului final pentru [colile pe care le-a investigat. Caseta 2 descrie pe scurt rolul fiec`ruia dintre cei doi \n realizare investiga]iei de teren.

Caseta 2. Protocolul de colectare a datelor

 

Cine culege datele

Principalele surse

Observa]ii

Expertul

Investigatorul

local (LE)

principal (FI)

Localitatea

X

X

Consiliul Local,

 

Secretar Prim`rie,

Primar etc.

{coala

X

(X)*

Director, alte cadre didactice locale

 

Clasa

X

(X)*

Diriginte, |nv`]`tor

 

Elevi

(x)

X

Interviurile realizate

Fiecare LE preg`te[te interviurile,

Absolven]i

(x)

X

Interviurile realizate

aranjând \ntâlnirile \n avans, dup` ce

18
18

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

P`rin]i

(x)

X

Interviurile realizate

se pune de acord cu FI. De preferin]`, LE nu particip` la interviurile \n profunzime pentru a nu influen]a r`spunsurile prin prezen]`.

Cadre didactice,

(x)

X

Interviurile realizate

La interviurile grup, LE e bine s` participe, fiind a[ezat la o mas` sau pe un scaun din afara cercului format de subiec]i [i FI, notând reac]iile nonverbale ale subiec]ilor. De asemenea, nici cu aceast` ocazie, LE nu are voie s` pun` \ntreb`ri sau s` fac` orice afirma]ie…

[coal`, clas`

* parantezele rotunde indic` faptul c` investigatorul cu pricina contribuie \n mai mic` m`sur` la completarea datelor respective.

III.3. Echipa proiectului

Investigatorii principali sunt Andrei Pârvan ([colile din jude]ul Neam]), Loredana Manasia (C`l`ra[i), Iulia Cristea (Arge[), Alexandra M\]` [i Georgiana Br`tulescu (Bra[ov), Irina Iordan (Dolj). Exper]ii locali sunt Emil Necu]` (Arge[), Mariana Gavril` (Bra[ov), Mari-Elena Belciu (C`l`ra[i), Elena Preda (Neam]).

Sorin Coman a asigurat leg`tura permanent` dintre cei implica]i \n proiect, coordonând practic colectarea

datelor.

Anca Nedelcu a asigurat coordonarea \ntregului proiect.

IV. EXEMPLE DE ABANDON {COLAR

Rezultatele detaliate ale studiilor de caz sunt prezentate \n capitolele urm`toare. Pentru fiecare [coal` sunt descrise mediul \n care evolueaz`, felul \n care arat` [coala, felul \n care arat` familiile de provenien]` ale elevilor. Fiecare astfel de raport constituie o surs` consistent` [i interesant` de date. |n cele ce urmeaz` sintetizez unele dintre concluziile legate de cauzele abandonului [colar.

Mai \ntâi \ns` prezint succint cinci cazuri distincte, extrem de interesante prin implica]ii. Cele cinci sunt desprinse din studiile de caz. Trei includ situa]ii individuale de abandon, al patrulea vorbe[te de o atitudine de resemnare a comunit`]ii, iar al cincilea discut` despre absen]a oarecum surprinz`toare a abandonului \ntr-o comunitate cu risc ridicat de renun]are prematur` la educa]ia [colar`. Prezentarea celor cinci situa]ii constituie un bun prilej pentru a comenta asupra mecanismelor \n care apare, respectiv \n care este prevenit` apari]ia renun]`rii la educa]ie. Folosesc acest prilej [i pentru a construi premisele schi]`rii recomand`rilor de linii de ac]iune.

IV.1. Repeten]ia repetat`

Mihai 2 face box de performan]`. Rezultatele sale [colare sunt \ns` submediocre. Repet` clasa. Este \ndrumat s` se mute la alt` [coal`. Repet` clasa din nou. Se mut` la o alt` [coal` din ora[. Nu reu[e[te s` se integreze \n colectivul de elevi. Pentru a preveni riscul repeten]iei este \ndrumat c`tre forme de \nv`]`mânt f`r` frecven]`.

Familia nu dispune de un stoc ridicat de educa]ie, este dezorganizat`. Despre tat` se spune c` ar fi violat-o pe sora lui Mihai, [i ea aflat` \n prezent \n situa]ie de abandon. Mama l-a p`r`sit deja de ceva timp [i are un al treilea copil cu concubinul actual. Familia tr`ie[te din salariul acestuia din urm`, lucr`tor \n construc]ii. Mama este \n prezent casnic`.

2 |n mod firesc, „Mihai” nu este numele s`u real.

19
19
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Mihai are ast`zi 16 ani [i este

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Mihai are ast`zi 16 ani [i este clasa a VI-a. |[i dore[te s` urmeze un liceu cu profil de sport, s` devin` antrenor.

Probabilitatea ca Mihai s` urmeze o rut` educa]ional` dincolo de clasa a VIII-a este deja extrem de mic`. {ansa sa ar fi probabil s` reu[easc` pe ruta sportiv`, cea pe care a investit toate resursele sale.

Este greu s` judeci care ar fi fost calea de preferat pentru Mihai. Va depinde mult de succesul s`u sportiv. Riscul este \ns` imens, chiar [i \n caz de reu[it` \n box. Mihai nu reu[e[te s` accead` la forme de educa]ie care s` \i confere o calificare. {coala e[ueaz` de asemenea \n a-i forma o viziune de ansamblu asupra lumii [i vie]ii. Chiar [i \n cazul optimist al unei cariere de succes \n box, este greu de crezut c` va deveni un bun antrenor: nu are practic deloc o experien]` [colar` care s` \l ajute s` devin` un pedagog.

Apare \ns` aceast` continu` c`utare de paleative: mutarea de la o [coal` la alta, trecerea la educa]ia f`r` frecven]`. El deriv` deopotriv` din op]iunile familiei [i din cele ale [colii. Integrarea dificil`, agresivitatea pe care cadrele didactice o men]ioneaz` \n leg`tur` cu elevul sugereaz` mai degrab` nevoia de consiliere atent`. Este pu]in probabil ca schimbarea [colii [i repeten]ia s` fi ajutat la integrarea [colar` a elevului. Mai degrab` ele gr`besc un abandon timpuriu al studiilor.

IV.2. Familia dezorganizat`

Al doilea caz este al unui elev ce a abandonat [coala \n clasa a V-a. Pentru u[urin]a comunic`rii o s` \l numesc George. Cazul este [ocant prin ramifica]iile cauzale [i poate fi folosit ca exemplu tipic [i pentru renun]area la educa]ie la trecerea la clasa a IX-a.

George era un elev bun, cu note mari, premiant. |n urm` cu ceva ani, pe când era clasa a V-a, locuia \mpreun` cu tat`l [i cu bunica dinspre mam`, cu concubina tat`lui (care lucra \n momentul respectiv \n [coal`) [i cu \nc` doi fra]i. Ne\n]elegerile dintre adul]i au condus la vânzarea casei [i \mp`r]irea banilor rezulta]i. George r`mâne \n grija tat`lui, \ns` acesta, cu o predispozi]ie c`tre alcoolism, cheltuie[te rapid banii [i familia r`mâne pe drumuri.

George nu poate continua [coala: \ncepe s` munceasc`, nu mai are timp. Hainele \i miros, nu are unde s` se spele, \i este ru[ine s` mearg` al`turi de colegi.

Revine la [coal` patru ani mai târziu. Este \nc` un elev bun. Problemele sunt \ns` majore: este mult mai \n vârst` decât colegii s`i, s-a obi[nuit s` munceasc`. Renun]` din nou la educa]ie.

La 18 ani, George locuie[te cu bunica, \ntr-un sat din apropiere, [i este barman la un club din ora[ul natal. Are deja experien]a a câ]iva ani de munc`. {tie c` f`r` educa]ie nu are nicio [ans` s` \[i schimbe statusul social. Nu vede \ns` solu]ii \n acest sens. Singurul adult care reu[e[te s` \l sus]in` financiar din când \n când este fosta concubin` a tat`lui, acum \n migra]iune circulatorie, \n Italia.

Cazul lui George este halucinant: elev bun, trebuie s` \nceap` s` munceasc`. Familia [i societatea e[ueaz` \n a-i proteja copil`ria [i dreptul la educa]ie. El nu ajunge s` ob]in` o calificare [colar`, iar eventualele abilit`]i pe care le dobânde[te pe pia]a muncii nu au cum s` fie recunoscute.

Revenirea c`tre [coal` este practic imposibil`: este prea b`trân pentru a se reintegra pe ruta obi[nuit` [i prea tân`r pentru grupurile de la A Doua {ans`. Aceasta din urm`, prin nivelul cursurilor, probabil nici nu reprezint` o provocare pentru George, cândva un elev bun.

|nc` [i mai surprinz`tor este modul cum George ajunge \n afara sistemului [colar. Istoria sa personal`, evenimentele ce preced abandonul ini]ial, fac ca acesta din urm` s` fie cât se poate de predictibil. Exist` numeroase moduri \n care societatea ar fi putut interveni. Sunt mecanisme institu]ionale diverse ce ar fi putu preveni educa]ia:

institu]iile de protec]ia copilului, asisten]a social`, [i, nu \n ultimul rând, [coala. Obiectivul fundamental al sistemului de \nv`]`mânt este legat de facilitarea integr`rii tinerelor genera]ii \n societate. Din acest punct de vedere, [coala nu putea s` nu observe situa]ia \n care se afla George. Era responsabilitatea ei de a cataliza interven]ia autorit`]ilor pentru protec]ia copilului, a comunit`]ii locale (prin intermediul asisten]ei sociale).

20
20

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

IV.3. Mimarea trecerii la clasa a IX-a

Pentru „Maria”, renun]area la [coal` a fost treptat`. A terminat opt clase [i s-a \nscris la liceu. Atunci a fost sechestrat` de c`tre prietenul ce \i cump`ra haine [i obligat` s` se prostitueze. A lipsit câteva luni de la [coal`. Dup` ce a g`sit-o poli]ia s-a \ntors la [coal`, dar [i-a dat seama c` era \ns`rcinat` [i nu mai putea s` continue [coala.

Istoria sa personal` mergea de altfel \n direc]ia respectiv`: mama plecase la munc` \n Italia, de unde revenise \ns` \[i \ntemeiase o alt` familie. Maria [i sora sa locuiesc \n continuare cu tat`l, fost boxer de performan]`, lipsit \n prezent de calificare [i care lucreaz` mai degrab` ca zilier. Veniturile acestuia sunt singura surs` pentru cele dou` fete ale sale [i pentru nou-n`scutul Mariei. |n cartier, cazul Mariei nu este singular.

Surprinde din nou predictibilitatea situa]iei [i lipsa de reac]ie a [colii. Maria nu este singura elev` care se prostitueaz`. {coala cu pricina nu este singura \n aceast` situa]ie. Evident, responsabilitatea apar]ine \n primul rând p`rin]ilor. {coala avea \ns` menirea de a ac]iona, de a atrage comunitatea local` \n rezolvarea unor astfel de cazuri, de a preveni apari]ia lor. Ca [i \n alte locuri, directorul [i cadrele didactice invoc` salariul mic [i faptul c` nu pot oferi exemplul personal de reu[it`, acesta nefiind comparabil cu cel al unor personaje interlope care atrag admira]ia elevilor prin venturi [i consum ostentativ. Aici \ns` [coala ar putea propune modele alternative.

Vasile [i Costel sunt fra]i. Costel, cel mai mare, a abandonat deja [coala de dou` ori \n clasele anterioare: o dat` \n clasa a III-a [i dat` \n a VIII-a. Acum are aproape 18 ani. Ca [i fratele s`u mai mic, cu care a fost coleg de clas` \n clasa a VIII-a este \nscris la liceu.

Vasile are 16 ani. Nu a r`mas repetent la [coal`, s-a \nscris la liceu, a fost la ore doar o singur` zi. Acum st` acas`. Spune c` nu a mai mers la liceu date fiind lipsurile materiale: „N-aveam bani s`-mi cump`r haine s` m` duc la [coal`!”

Vasile [i Costel au mers la [coal` \ns` o singur` dat` \n primele trei s`pt`mâni.

Vasile st` acas`, ajut` la muncile din gospod`rie. Costel \ns` lucreaz` cu ziua. Se gânde[te c` ar putea s` se \ntoarc`

Vreau m`car s` fac 10 clase [i s` ies cu o diplom`

ca s` pot s` m` angajez undeva unde s` iau mai mul]i bani”. Deocamdat` \ns` nu \[i pune problema de a merge la ore: „dac`

tot timpul sunt la munc`, sunt obosit, nu mai pot s` m` scol diminea]a! duc diminea]a la [coal`?!!”

mai pot s` m`

la [coal` … „acum dac` vine iarna [i n-o s` mai am un loc de munc`

dac` vin seara de la munc`

Din motive diferite, Maria, Vasile [i Costel trec \n clasa a IX-a, dar de fapt renun]` la educa]ie. Norma comunitar`, exemplul din familie, nevoia de bani, toate contribuie la abandon. Formal ei sunt \nc` elevi, \ns` este greu de crezut c` se vor integra vreodat` \n colectivele claselor din care fac parte.

IV.4. Migra]ia circulatorie

Georgiana a locuit o vreme cu mama ei, \n Spania. Acum au revenit \n România. |n Spania, Georgiana a mers [i nu a mers la [coal`. Revenit` \n România are dificult`]i de integrare. Elevii din clasa unde ar trebui s` \[i completeze educa]ia sunt mai mici decât ea, [i-a pierdut motiva]ia de a merge la ore, [coala arat` altfel.

IV.5. Implicarea activ` a [colii

Or`[elul Y reprezint` o localitate mai degrab` rural`. Cartierul X constituie o zon` s`rac`, locuit` predominant de romi. Practic nu exist` salaria]i, o bun` parte a adul]ilor se afl` \n Italia sau Spania, pu]ini dintre cei r`ma[i acas` au f`cut mai mult de opt clase. Exist` premize ridicate de abandon [colar, sau de netrecere c`tre liceul aflat \n centrul ora[ului.

{coala din cartier, beneficiind [i de experien]a unor granturi anterioare, reu[e[te \ns` s` men]in` destui elevi \n sistem. Copiii sunt atra[i la [coal` prin activit`]i extra[colare. Unele dintre ele (cum ar fi realizarea de desene pe pere]ii [colii), ofer` elevilor sentimentul c` [coala le apar]ine. {coala devine crea]ie a lor, iar a participa la ore constituie o atrac]ie [i o obliga]ie asumat` activ.

21
21
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Abandonurile nu au disp`rut, dar s-au \mpu]inat,

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Abandonurile nu au disp`rut, dar s-au \mpu]inat, mai ales dac` ]inem cont de caracteristicile comunit`]ii. De regul` ele sunt asociate cu repeten]ia repetat` ce duce la a avea o vârst` prea mare pentru a mai putea fi \nscris \n circuitul [colar.

Problema apare mai degrab` la trecerea c`tre liceu, unde elevii din X resimt discriminarea, dar [i discrimineaz` elevii „de la ]ar`”, cei care „miros a brânz`”. |n multe cazuri, abandonul apare dup` clasa a IX-a.

F`r` \ndoial`, \n Y. renun]area timpurie la educa]ie continu` s` fie o problem`. Comparativ \ns` cu alte comunit`]i aflate \n situa]ii similare, atmosfera prietenoas` din [coal` ac]ioneaz` ca un factor ce diminueaz` amploarea fenomenului.

V. CAUZELE ABANDONULUI: O TRECERE |N REVIST~

Am folosit exemplele de mai sus pentru a schi]a o imagine a câtorva dintre locurile comune \ntâlnite \n cele 19 studii de caz.

F`r` a insista asupra detaliilor, prezint \n continuare o list` mai lung` a factorilor ce contribuie la determinarea renun]`rii la educa]ie. Ei sunt \n general comuni pentru abandonarea studiilor gimnaziale sau primare, ca [i pentru renun]area la educa]ie a trecerea \n clasa a IX-a sau ulterior, \n clasele IX-X. De altfel, [colile care prezint` rate mai mari ale abandonului [colar sunt cele ale c`ror absolven]i trec \n mai mic` m`sur` de la clasa a VIII-a la a IX-a.

Nu exist` rezultate surprinz`toare. Principalii factori ce favorizeaz` renun]area la educa]ie sunt plasa]i la nivelul familiei [i copilului. Am c`utat \n cele ce urmeaz` s` insist asupra acelor elemente ce pot fi mai u[or influen]ate, din interiorul sistemului educa]ional sau la nivelul administra]iei locale [i centrale, astfel \ncât abandonul [colar s` poat` fi redus.

V.1. Elevul [i familia

Ca oriunde \n lume, principalii factori negativi pot fi localiza]i la nivelul elevului [i a familiei acestuia. Ei

includ:

Dificult`]i materiale. Familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au probleme \n a asigura \mbr`c`minte adecvat` tuturor copiilor, resimt uneori nevoia de for]` de munc` pe câmp, \n gospod`rie (\ngrijirea altor copii, mai mici) sau ca zilier.

Modelul educa]ional oferit de p`rin]i. Cel mai adesea, elevii care ajung s` renun]e la educa]ie provin din familii \n care p`rin]ii nu au mai mult de 8 clase. Exist` \ns` [i excep]ii. Mai mult, am \ntâlnit destul de frecvent elevi afla]i \n abandon care \[i doresc s` \[i completeze educa]ia „m`car pân` la 10 clase”, s` reu[easc` s` aib` o calificare, astfel \ncât s` nu ajung` ca p`rin]ii, simpli zilieri, f`r` mari [anse de reu[it` \n via]`.

Modelul educa]ional oferit de fra]i este mult mai influent. Familiile unde exist` fra]i mai mari ce au renun]at timpuriu la educa]ie tind s` reproduc` modelul [i \n ce prive[te fra]ii mai mici.

Dezorganizarea familiei atrage dup` sine dificult`]i materiale. Divor]ul, alcoolismul, violen]a \n familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.

Implicarea \n activit`]i aflate la limita legii. Prostitu]ia, apartenen]a la g`[ti de cartier, integrarea \n re]ele de cer[etorie conduc aproape mereu la renun]area la educa]ie, fiind prezente ca factori demotivatori mai ales la trecerea c`tre clasa a IX-a [i la \n perioada imediat urm`toare debutului secundarului superior.

Intrarea pe pia]a muncii. Fie c` este vorba de lucrul ca zilier, de activit`]i regulate ca barman, de prostitu]ie sau cer[etorie, prezen]a pe durata semestrelor [colare \n astfel de activit`]i aduc`toare de venit constituie elemente de risc ce se soldeaz` aproape mereu cu renun]area prematur` la educa]ie. O solu]ie

22
22

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

pentru cei care au nevoie s` munceasc` ar putea fi promovarea unor modele comune \n ]`rile vestice, [i anume implicarea liceenilor ce au nevoie de resurse pentru a se \ntre]ine \n activit`]i aduc`toare de venit pe perioada vacan]elor, având o durat` scurt` ca num`r de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru o sear`.

|ncrederea sc`zut` \n educa]ie se dovede[te a fi mai degrab` un stereotip infirmat de realitate. Cadrele didactice tind s` \l aduc` mereu \n prim plan. |n schimb, elevii care au abandonat studiile se raporteaz` la [coal` ca la un bun pierdut, \i recunosc \nsemn`tatea pentru a avea un status social mai bun, o descriu ca pe un spa]iu al speran]ei, unde [i-ar dori s` revin`. P`rin]ii prezint` acela[i tip de discurs. Este posibil ca s` apar` \ns` o \ncredere redus` \n educa]ie chiar \n momentele imediat premerg`toare abandonului [colar. |n acest sens ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`.

Migra]ia circulatorie nu pare a fi un factor de risc, exceptând familiile deja dezorganizate, \n acest caz renun]area la educa]ie fiind lipsa resurselor [i nu migra]ia \n sine.

Exist` \ns` probleme importante de reintegrare a copiilor de migran]i ce p`r`sesc sistemul [i apoi se re\ntorc, la vârste mai mari. Acelea[i probleme sunt reg`site [i \n cazul intr`rii la vârste mai mari \n sistemul de \nv`]`mânt. Situa]ia ]ine \ns` mai degrab` de sistemul [colar [i o voi discuta \n sec]iunea respectiv`.

Etnia. Cel mai frecvent, elevii care abandoneaz` studiile sunt romi. Exceptând \ns` acele comunit`]i unde mariajul timpuriu sau furtul de fete se constituie ca norm`, renun]area la educa]ie nu pare a fi determinat` de caracteristici etnice, cât mai ales de lipsa de resurse materiale.

|n toate \mprejur`rile \n care familia ac]ioneaz` ca factor declan[ator al abandonului elevii \ncep prin a absenta de la [coal`, diminuându-se totodat` integrarea lor \n colectivul de colegi. Notele ob]inute sunt adesea slabe, iar contactul familiei cu [coala aproape inexistent. Repeten]ia survine \n majoritatea cazurilor, iar abandonul este previzibil.

V.2. Comunitatea

Comunitatea, ca [i grupul de rudenie sau cel de prieteni, ofer` c`i de urmat [i norme sociale care, mai ales \n cazul unor a[ez`ri tradi]ionale, \nchise, devin reguli comportamentale urmate de to]i. O parte din aceste reguli devin factori de risc pentru renun]area la educa]ie: m`riti[ul timpuriu, tradi]ia furatului fetelor, interdic]ia de a avea rela]ii de prietenie cu elevi de sex opus din comunit`]i neagreate de p`rin]i.

Norma mariajul timpuriu ac]ioneaz` ca un factor puternic de stopare a continu`rii educa]iei. Ea este \ns` prezent` mai rar \n cazul [colilor studiate, fiind mai degrab` un atribut al comunit`]ilor rurale.

Apari]ia unui copil este de asemenea un puternic determinant al renun]`rii la educa]ie, fiind prin caracteristici mai degrab` un atribut al comunit`]ii decât un act individual. Dincolo de provenien]a din familii dezorganizate, s`race, tinerele fete ce ajung \n situa]ia de a deveni mame g`sesc de regul` exemple de predecesoare \n comunitatea \n care locuiesc [i \n care este adesea plasat` [coala.

Lipsa de securitate \n zon`. Exist` comunit`]i unde infrac]ionalitatea fiind ridicat`, cadrele didactice se feresc s` interac]ioneze cu p`rin]ii, lipsa de colaborare contribuind la cre[terea riscurilor de renun]are la educa]ie.

Norma non-continu`rii educa]iei dup` clasa a VIII-a. Am \ntâlnit o astfel de norm` \ntr-o singur` comunitate, un sat apar]in`tor de un mare ora[. |n comunitatea respectiv`, relativ bine conectat` la ora[, absolven]ii clasei a VIII-a evit` continuarea educa]iei la nivelul secundar superior, motivând adesea absen]a colegilor care s` continue studiile.

Furtul de fete. |n una din comunit`]ile analizate, absenteismul este extrem de ridicat pentru fete [i cre[te odat` cu vârsta. Argumentul este dat de obiceiul de a fura fete pentru mariaj timpuriu. Practic este vorba de o combina]ie \ntre norma mariajului timpuriu [i criminalitate, cu conota]ii etnice (e vorba de o comunitate de romi).

23
23
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire V.3. {coala |n raportul privind abandonul [i

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

V.3. {coala

|n raportul privind abandonul [i rata de trecere la clasa a IX-a \n [coli din mediul rural, scriam: „Cvasi- majoritatea cadrelor didactice nu discut` despre responsabilit`]i ale [colii legate de prevenirea abandonului sau de cre[terea ratelor de trecere la ciclurile urm`toare, exceptând cazul \n care elevii sunt deja \n abandon sau \n pragul abandonului”. (Voicu et al, 2008: 29).

[coli urbane.

Cvasimajoritatea exemplelor de abandon descrise \n studiile de caz din acest raport sunt cazuri predictibile. Riscul de renun]are la educa]ie, \nainte de clasa a VIII-a, la trecerea c`tre a IX-a sau dup` trecerea la secundarul superior era

practic

acestea interven]ia

preventiv` a [colii lipsea \n majoritatea situa]iilor. R`spândirea acestei situa]ii duce cu gândul la un deficit de formare

ini]ial` (\n cadrul modulelor pedagogice din universit`]i), precum [i la o nevoie de dezvoltare a competen]elor psiho- sociale \n cadrul programelor de formare continu`.

Aceea[i imagine de neimplicare o las` [i cadrele didactice

evident pentru cei

care

cunosc

mecanismele

cu care

am discutat \n aceste

[colar.

Cu toate

producerii abandonului

Exist`, a[a cum spuneam \n sec]iunile anterioare, mai multe c`i prin care societatea caut` s` previn` astfel e[ecuri ale form`rii tinerilor genera]ii. Ele nu ]in neap`rat de [coal`, a[a cum principalii factori ai abandonului [colar sunt plasa]i oricum \n afara [colii. {coala poate \ns` cataliza acei determinan]i ai men]inerii elevilor \n sistemul de instruc]iei [colar`, fiind de altfel finan]at` de comunit`]ile locale \n acest sens.

Cadrele didactice sunt, cel pu]in teoretic, \n permanent contact cu elevii, le pot identifica [i diagnostica rapid problemele, atr`gând aten]ia autorit`]ilor de protec]ie a copilului, spre exemplu, sau asisten]ilor sociali ai prim`riei, sau ONG-urilor active \n zon` asupra eventualelor nevoi de interven]ie. Interven]ia se poate realiza astfel timpuriu, spre binele familiilor [i copiilor \n cauz`.

O astfel de atitudine este \ns` dificil de realizat atunci când nu exist` asumarea de c`tre [coal` a unor obliga]ii de formare, altele decât transmiterea de informa]ii, altele decât cele desf`[urate \n spa]iul restrâns al clasei. |n studiile de caz prezentate surprinde frecven]a cu care apar exemple contrarii, de respingere a responsabilit`]ilor din afara s`lii de clas`.

Trebuie notat \n context [i faptul c` \n [colile analizate, ca de altfel \n majoritatea unit`]ilor [colare din România, \n ultimii ani au fost derulate varii proiecte de dezvoltare [colar`. O bun` parte dintre aceste proiecte au ]intit explicit formarea competen]elor cu rol \n rela]ionarea cu elevul, \n sprijinirea acestuia pentru a se integra \n colectivele [colare, \n sprijinirea familiilor pentru a decide asupra rutelor educa]ionale.

Orientarea [colar` [i profesional` reprezint` o alt` valen]` a chestiunii continu`rii educa]iei. Studiile de caz furnizeaz` material pentru ipoteza c` \n [colile unde exist` discu]ii mai lungi cu elevii \n acest sens, ace[tia reu[esc s` continue \n mai mare m`sur` educa]ia, f`r` a o abandona imediat dup` trecerea \n clasa a IX-a. La alte cadre didactice \ns` pare a domni impresia c` „elevii sunt pro[ti”, \mbinat` cu relat`ri degajate despre lipsa de implicare \n orientarea [colar` [i profesional`.

Repeten]ia repetat` [i frecvent` printre elevii [colii este asociat` cu rate mari ale abandonului \n clasele V-VIII [i cu necontinuarea educa]iei la ciclul urm`tor.

Integrarea insuficient` \n colectivul clasei de elevi se adaug` la factorii de risc. Aceasta este mai pregnant` la elevii care \ntârzie intrarea \n sistemul educa]ional sau care prezint` cazuri de repeten]ie frecvent`. |n plus, apare o zon` de vârst` la care recuperarea post-abandon este dificil`. Este vorba de acei elevi care devin prea b`trâni pentru nivelul de [colarizare unde ar putea s` se \nscrie potrivit cuno[tin]elor [i abilit`]ilor. Teoretic ei ar putea beneficia de programele A Doua {ans`, \ns` din punct de vedere practic, la multe [coli, apar probleme de integrare \n colectivul de cursan]i ai unor astfel de programe, fa]` de care elevii cu abandon mai recent sunt prea tineri.

Familiaritatea mediului [colar apare ca subiect important pentru tinerii ce continu` educa]ia \n clasa a IX-a \n cadrul altor unit`]i [colare. Uneori calitatea rela]iilor cu profesorii [i cu colegii este una care se constituie \n factor de \ndep`rtare a elevilor de instruc]ia [colar`. Sunt cazuri de discriminare pe baza mediului de provenien]` – urban, rural, periferia ora[ului. Acestea se adaug` discrimin`rilor etnice [i celor induse de starea material` a familiei de provenien]`.

24
24

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

VI. RECOMAND~RI DE LINII DE AC}IUNE

F`r` \ndoial`, principalii factori de cre[tere a probabilit`]ii de a renun]a la educa]ie sunt localiza]i la nivelul familiei [i comunit`]ii.

|n cele ce urmeaz` voi adresa \ns` recomand`ri privind linii de ac]iune care pot fi \ntreprinse la nivelul [colii, astfel \ncât astfel de factori s` fie atenua]i, reducând riscul abandonului indiferent de momentul acestuia (clasele I-VIII, trecerea la clasa a IX-a, imediat dup` trecerea la clasa a IX-a).

Pentru fiecare dintre aceste sugestii de programe includ scurte descrieri ale scopului, mijloacelor ce pot fi utilizate, precum [i estim`ri ale ordinului de m`rime a costurilor implicate.

Ordinea \n care prezint sugestiile cu pricina este una aleatorie. Nu exist` priorit`]i absolute (exceptând obiectivul general al cre[terii responsabilit`]ii [colii), iar aceste ac]iuni nu sunt substituibile, ci sunt complementare. Nu reiau argumentele pentru fiecare m`sur` \n parte, acestea fiind deja prezente \n textul sec]iunilor anterioare. Accentul este pus pe preven]ie, dar am inclus [i unele recomand`ri \n ce prive[te reintegrarea elevilor ce au renun]at recent la educa]ie. O parte dintre recomand`rile respective se reg`sesc \n modele de interven]ie existente. Am sim]it \nsa nevoia de a le include \n lista de ac]iuni pentru a le sublinia importan]a.

Sunt patru direc]ii mari de ac]iune propuse, având asociate m`suri detaliate \n paginile urm`toare:

1. Integrarea elevilor cu risc de renun]are la educa]ie [i men]inerea acestora \n sistemul [colar: liniile de ac]iune (3), (4), (5), (7), (8).

2. Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice: liniile de ac]iune (3), (4), (6), (11).

3. Reintegrarea elevilor deja afla]i abandon: liniile de ac]iune (1), (2), (5).

4. Monitorizarea st`rii sistemului, pentru a preveni timpuriu apari]ia de crize [i a identifica periodic modific`ri \n ce prive[te factorii de abandon [colar: liniile de ac]iune: (9), (10).

A[a cum reiese din descrierea lor, liniile de ac]iune se constituie mai degrab` \n exemple de bun` practic`, implementarea lor putând varia \n func]ie de specificul local.

(1)

Flexibilizarea programelor de tip „A doua [ans`” (ADS) -> grupe de vârst`

Linii de ac]iune

Cel pu]in \n ora[ele mai mari derularea de programe ADS ]intite pe grupe de vârst` mai mici (12-16 ani) poate deveni o prioritate.

Similar, \n func]ie de specificul local, se pot dezvolta programe ADS adresate exclusiv tinerelor mame ce au p`r`sit prematur sistemul educa]ional.

Obiectiv

O astfel de m`sur` ar permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care altfel le este greu s` se integreze al`turi de unele grupe de cursan]i ADS dominate de elevi de peste 20 de ani.

Costuri

Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile sunt practic nule. Ele includ doar efortul suplimentar de a diferen]ia \ntre candida]ii la ADS \n func]ie de vârst` [i de a-i direc]iona pe cei mai tineri c`tre o anume unitate [colar`/program ADS. Curricula r`mâne practic neschimbat`, iar la aceast` categorie de vârst` orele se pot programa [i diminea]a.

Implementare

Strict administrativ`.

(2)

Linii de ac]iune

Flexibilizarea programelor de tip ADS -> flexibilizarea programei de studii

Adi]ional liniei de ac]iune anterioare se poate include o flexibilizare a programei ADS, incluzând echival`ri ale materiilor deja absolvite (cazul elevilor \n abandon \n urma repeten]iei repetate datorate corijen]elor la o singur` sau un grup de materii), dar [i o atestare a abilit`]ilor profesio- nale dobândite prin experien]a direct` \n câmpul muncii (exemplul ucenicilor \n meserii manuale rare, precum producerea de plase de pescuit).

experien]a direct` \n câmpul muncii (exemplul ucenicilor \n meserii manuale rare, precum producerea de plase de
25
25
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Obiectiv O astfel de m`sur` permite recuperarea

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Obiectiv

O astfel de m`sur` permite recuperarea acelor fo[ti elevi, \nc` tineri, afla]i la o vârst` la care integrarea \n programe ADS poate fi dificil`.

De asemenea, atunci când elevii ADS sunt la rându-le p`rin]i, scade probabilitatea de abandon a copiilor acestora.

Reduse. Acolo unde exist` deja programe ADS, costurile directe sunt practic nule. Apar \ns` costuri legate de elaborarea standardelor [i normelor metodologice \n care se poate realiza echivalarea cuno[tin]elor/atestarea abilit`]ilor.

Strict administrativ`.

Costuri

Implementare

(3)

Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost redus/nul)

Linii de ac]iune

Activit`]i extra[colare desf`[urate \n [coal` (ac]iuni de renovare/\nfrumuse]are/cur`]ire a [colii; concursuri sportive; ac]iuni/concursuri de crea]ie artistic`; competi]ii de joc pe computer; etc.) desf`[urate \n [colile din comunit`]i cu risc ridicat de abandon, precum [i \n liceele care atrag elevi din astfel de comunit`]i.

Pot fi organizate inclusiv \ntreceri \ntre echipe de elevi constituite \n func]ie de cartierul de provenien]`.

Toate aceste ac]iuni sau ansambluri de ac]iuni trebuie s` aib` un caracter periodic, pentru a men]ine continuu elementul de atractivitate al [colii [i a se constitui \ntr-un factor de antrenare constant` a aten]iei elevilor \n activit`]i legate de spa]iul [colar.

Motivarea pozitiv` a particip`rii poate fi dat` prin acordare de premii simbolice grupurilor de elevi acre sunt mai performante \n astfel de ac]iuni.

Planificarea ac]iunilor cu pricina poate fi realizat` cu participarea elevilor (dar nu doar a acelor care NU prezint` risc de abandon) [i a autorit`]ilor locale (acestea pot fi prezente \n faze cheie ale ac]iunilor, furnizând motiva]ii pozitive atât elevilor cât [i cadrelor didactice).

Obiectiv

Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.

Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.

Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.

Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri

Reduse. }in \n principal de mobilizarea cadrelor didactice \n astfel de activit`]i, de capacitatea managementului [colii [i a prim`riilor de a asigura consumabile adecvate (minge, plan[e de desen, materiale pentru cur`]enie/renovare, arbu[ti pentru r`s`dit)

Implementare

Poate fi realizat` exclusiv prin [coal`, la recomandarea sau solicitarea expres` a ISJ sau poate beneficia de participarea unor asocia]ii profesionale sau ONG-uri. |n cazul lucr`rilor de renovare, pot exista donori implica]i \n proiecte de tip CSR, care s` fie contacta]i direct \n acest sens de c`tre ISJ-uri, prim`rii, [coli. Voluntari din aceste organiza]ii pot contribui la activit`]ile din [coal`, al`turi de elevi, permi]ând [i transmiterea de modele de via]` de succes c`tre.

(4)

Cre[terea atractivit`]ii [colii (ac]iuni cu cost mediu/are solicit` existen]a de granturi)

Linii de ac]iune

Utilizarea resurselor [colii pentru atragerea elevilor prin activit`]i de timp liber. Am \ntâlnit \n [coli diferite elevi care abandoneaz` cursurile c`utând activit`]i de timp liber derulate \n Internet Café.

Obiectiv

Cre[terea sentimentelor de apartenen]` la spa]iul [colar, cre[terea atractivit`]i [colii, sc`derea probabilit`]ii de renun]are la educa]ie.

Cre[terea comunic`rii dintre profesori [i elevi.

Cre[terea sentimentelor de responsabilitate a profesorilor fa]` de destinul elevilor lor.

26
26

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

 

Prevenirea problemelor de integrare, prin cre[terea comunic`rii dintre elevi.

Costuri

Medii. Acolo unde [coala nu dispune de computere/acces la Internet/laboratoare de informatic` este nevoie de dotarea unit`]ilor [colare.

Implementare

Poate necesita implicarea unor donori, ONG-uri, ob]inerea de granturi.

(5)

Utilizarea experien]ei celor ce au renun]at la [coal` pentru a preveni sc`dere \ncrederii \n educa]ie

Linii de ac]iune

Ar putea fi util ca elevi care au renun]at deja prematur la [coal` s` intre \n contact cu cei afla]i \n risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curent` despre [coal`, cum a decurs via]a lor post-[colar`.

Fo[ti elevi ai [colii pot fi atra[i s` \[i prezinte istoriile de via]` \n „mini-conferin]e”, \n care dialogheaz` cu actualii elevi.

Obiectiv

Informarea elevilor cu privire la posibilit`]ile de integrare \n societate.

Cre[terea \ncrederii \n sistemul educa]ional.

Reintegrarea celor ce au renun]at la educa]ie.

Costuri

Sc`zute. (eventual fo[tii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru ac]iune)

Implementare

{coala, eventual ONG-uri.

Riscuri

„Confiscarea” ac]iunii de c`tre cadre didactice dornice s` vorbeasc` ele \n locul fo[tilor elevi ce au renun]at la educa]ie. |n astfel de ac]iuni este important ca fo[tii elevi ce au renun]at la [coal` s` \[i spun` netulbura]i propria poveste, iar actualii elevi s` le pun` \ntreb`ri. Discutarea despre aspecte din via]a extra[colar` este esen]ial`. Interven]ia cadrelor didactice trebuie s` se rezume la cel mult stimularea discu]iei.

(6)

Linii de ac]iune

Metode de cre[tere a implic`rii proactive a cadrelor didactice \n combaterea abandonului [colar [i renun]`rii timpurii la educa]ie

a) Revizuirea (u[oar`) a modulelor de formare ini]ial` a competen]elor didactice (din universit`]i) prin accentuarea rolului [i metodelor prin care responsabilitatea profesional` se manifest` \n ce prive[te prevenirea abandonului [colar [i stimularea continu`rii educa]iei elevilor (orientarea [colar` [i profesional`).

b) Integrarea unor principii similare \n modulele de formare continu`.

c) Oferirea de exemple de bune practici \n domeniu (prin aceste module de formare, dar [i prin publica]iile adresate cadrelor didactice)

Subiecte specifice ce ar trebui atinse/dezvoltate:

- Metode de a cre[te integrarea [i comunicarea dintre elevi

- Metode de a cre[te comunicarea profesor-elev

- Metode a antrena elevii \n activit`]i extra[colare

- Modalit`]i de a cre[te implicarea [i comunicarea permanent` cu p`rin]ii

- Orientarea extra[colar` a elevilor. Spre exemplu, discutarea de modele alternative privind ob]inerea de venituri prin activit`]i care pot fi desf`[urate f`r` a constitui obstacole pentru formarea [colar` (de exemplu: baby-sitting seara, activit`]i de barman/chelner \n sezoanele turistice etc.)

- Training pentru consilieri educa]ionali, dar [i pentru cadre didactice la modul general privind reintegrarea elevilor reveni]i din migra]ie circulatorie

- |nt`rirea [i formalizarea leg`turii \ntre [coal` [i serviciul de asisten]` social`

27
27
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice. Obiectiv

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Cre[terea responsabiliz`rii cadrelor didactice.

Obiectiv

Costuri

Reduse, \n cazul revizuirii modulelor de formare.

Pot include dezvoltarea unui program de comunicare având ca scop diseminarea de exemple de bun` practic`.

Administrativ`.

Pot include implicarea donorilor interna]ionali sau na]ionali, a unor ONG-uri.

Diseminarea [i stimularea dezbaterii despre cauzele renun]`rii timpurii la educa]ie sunt elemente cheie \ntr-o astfel de linie de ac]iune [i pot fi realizate ([i) prin intermediul ONG-urilor active \n domeniu.

Implementare

(7)

Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie

Linii de ac]iune

Program na]ional de educa]ie sexual` a elevilor, focalizat pe comunit`]ile cu risc ridicat de natalitate la p`rin]i adolescen]i [i cu norme de nup]ialitate timpurie.

Obiectiv

Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri

Mari.

Implementare

Prin granturi guvernamentale direc]ionate c`tre organiza]ii specializate \n astfel de ac]iuni.

(8)

Stimularea administra]iilor locale [i a ONG-urilor de profil s` implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a [i de liceu proveni]i din comunit`]i cu risc ridicat de abandon \n programe de suport pentru b`trâni [i familii aflate \n nevoie

Linii de ac]iune

Stimularea ONG-urilor se poate realiza prin condi]ionarea ob]inerii de granturi guvernamentale de \ndeplinirea criteriului utiliz`rii de astfel de voluntari.

Obiectiv

Integrarea tinerilor cu risc de renun]are la abandon \n ac]iuni comunitare.

Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie.

Costuri

Reduse. Necesit` diseminarea recomand`rii.

Implementare

Administrativ`.

Poate presupune \ns` [i extensie prin program de comunicare destinat asisten]ilor sociali derulat prin organiza]ii de profil.

(9)

}inerea eviden]ei situa]iei elevilor afla]i \n fluxuri de migra]ie interna]ional` circulatorie

Linii de ac]iune

Fiecare [coal` ar trebui s` men]in` o eviden]` trimestrial` a situa]iei [colare a fo[tilor elevi, \nc` de vârst` [colar`, afla]i \mpreun` cu p`rin]ii \n str`in`tate, la munc`. Aceasta presupune contactarea familiilor respective, sau a rudelor acestora [i informarea despre situa]ia [colar` (\nscris/ne\nscris la [coal` \n ]ara de destina]ie [i nivelul de [colarizare). O centralizare ar trebui realizat` la nivel de localitate/ISJ.

Eviden]a permite urm`rirea elevilor respectivi [i reintegrarea rapid` \n sistemul educa]ional \n cazul revenirii \n ]ar`.

Obiectiv

Prevenirea factorilor renun]`rii la educa]ie \n cazul revenirii din migra]iune circulatorie.

Costuri

Reduse. Necesit` un design adecvat al bazelor de date \n care se realizeaz` centralizarea informa]iilor.

28
28

OBIECTIVE, METODOLOGIE {I PRINCIPALELE CONCLUZII

Implementare

Administrativ`. Presupune integrarea obliga]iilor de „emigrant tracking” \n atributele [colii, respectiv ale ISJ.

(10)

Designul [i implementarea unui sistem de urm`rire a evolu]iei cohortelor [colare

Linii de ac]iune

 

Implementarea unui sistem na]ional de urm`rire pe termen lung a elevilor, pe genera]ii aflate la câte patru ani distan]`. Un e[antion na]ional reprezentativ pentru cohorta \n spe]`, mare (de m`car 5000 de indivizi) urmeaz` a fi investigat, colectându-se informa]ii la debutul clasei I, apoi \n a V-a, a IX-a, la vârsta de 18 ani, 22 de ani, iar apoi la 32 [i 42 de ani.

Cercetarea se repet` din 4 \n patru cohorte [colare.

Se pot evalua astfel efectele [colii, familiei, comunit`]ii asupra carierei, statusului social, reu[itei \n via]` de familie etc. Se pot identifica care sunt elementele intrinseci [colii care conduc la succes, care conduc la renun]area instruc]iei [colare etc.

Astfel se pot informa pertinent politici eficiente \n domeniul educa]iei.

Obiectiv

 

Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar

Costuri

 

Mari. Aproximativ 160.000 de Euro pe cohort` [colar` pe val (odat` la patru ani). La ace[tia se adaug` al]i aproximativ 30.000 de Euro pentru designul instrumentelor de cercetare [i pentru raportare.

Implementare

 

Necesit` o perioad` de minim un an \n care o echip` de anali[ti competen]i, proveni]i din mediul academic, realizeaz` designul cercet`rii.

(11)

Motivarea prin premiere a cadrelor didactice

Linii de ac]iune

 

|n comunit`]i cu performan]` [colar` redus`, rate de trecere de peste un prag pot fi premiate prin bonusuri salariale sau premii de diverse tipuri…

Bonusul urmeaz` a fi primit de \nv`]`torii [i profesorii care au predat la clasele respective [i care mai sunt \nc` \n [coal` (pentru a \ncuraja stabilitatea \n astfel de [coli dezavantajate) sau s-au pensionat.

Criteriile de performan]` urmeaz` a fi stabilite de finan]ator (comunitatea local` prin reprezentan]i s`i ale[i – Consiliile locale \n cazul [colilor generale [i gimnaziale, respectiv Consiliile Locale [i cele jude]ene \n cazul Liceelor/[colilor Profesionale ce deservesc mai multe comunit`]i).

Obiectiv

 

Monitorizarea pe termen lung a factorilor ce determin` abandon [colar.

Costuri

 

Medii. Pot fi finan]ate prin stabilirea la bugetele locale, eventual cu sprijinul bugetului central, a unor fonduri anuale de premiere.

Implementare

 

Prin ISJ.

Riscuri

 

Date de modul de determinare a gradului de risc. ARACIP lucreaz` \ns` la o astfel de hart` [colar`. Ea poate fi rafinat` suplimentar la nivel local.

VII. LISTA DE REFERIN}E

Alexandra Beatty, Ulric Neisser, William T. Trent, and Jay P. Heubert, Editors, 2001 Understanding Dropouts:

Statistics, Strategies, and High-Stakes Testing, Washington, D.C.: National Academies Press

29
29
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Christine A. Christle, Kristine Jolivette and C.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Christine A. Christle, Kristine Jolivette and C. Michael Nelson. 2007. School Characteristics Related to High School Dropout Rates, Remedial and Special Education, Volume 28, Number 6, November/December 2007, Pages 325–339

Caroline Dunn, Dalee Chambers and Karen Rabren. 2004. Variables Affecting Students' Decisions to Drop Out of School, Remedial and Special Education, Volume 25, Number 5, September/October 2004, Pages 314–323

Center for Mental Health \n Schools at UCLA. (2007). Dropout Prevention. Los Angeles, CA: Author.

Doris R. Entwisle, Karl L. Alexander and Linda Steffel Olson. 2005. Urban Teenagers: Work and Dropout, Youth & Society, Vol. 37 No. 1, September 2005 3-32

Pete Goldschmidt & Jia Wang. 1999. When Can Schools Affect Dropout Behavior? A Longitudinal Multilevel, American Educational Research Journal, 36 (4): 715-738

Adrian Hatos. 2009. Riscul abandonului [colar la adolescen]ii din [colile urbane: \ntre constrângeri [i climat organiza]ional, Anuarul Institutului de Istorie George Bari]” din Cluj-Napoca - Series Humanistica - Vii – 2009, pp. 135-146.

Adrian Hatos & Sorana S`veanu. Coord. 2009. Educa]ia [i excluziunea social` a adolescen]ilor din România, Editura Universit`]ii din Oradea.

Valerie E. Lee and David T. Burkam. 2003. Dropping Out of High School: The Role of School Organization and Structure, American Educational Research Journal, Summer 2003, Vol. 40, No. 2, pp. 353–393

Camilla A. Lehr, David R. Johnson, Christine D. Bremer, Anna Cosio & Megan Thompson. 2004. Essential tools:

Increasing rates of school completion: Moving from policy and research to practice. Minneapolis, MN: University of Minnesota, Institute on Community Integration, National Center on Secondary Education and Transition.

Mihaela Jig`u, coord., 2000. |nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti:

140-163 (edi]ia a II-a: UNICEF, 2002).

María Robledo Montecel, Josie D. Cortez & Albert Cortez. 2004. Dropout-prevention programs: Right intent, wrong focus, and some suggestions on where to go from here. Education And Urban Society, 36(2), 169-188.

Emma J. Martin, Tary J. Tobin & George M. Sugai. 2002. Current information on dropout prevention: Ideas from practitioners and the literature. Preventing School Failure, 47(1), 10–18.

Lucian Pop, Bogdan Voicu. 2000. Grupuri de risc [i cauze ale neparticip`rii [colare, \n Mihaela Jig`u, coord., |nv`]`mântul rural din România: condi]ii, probleme [i strategii de dezvoltare, Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, Ministerul Educa]iei Na]ionale [i Funda]ia pentru o Societate Deschis`, Bucure[ti: 140-163 (edi]ia a II-a:

UNICEF, 2002).

Franklin P. Schargel. 2003. Dropout Prevention Tools. Larchmont, NY: Eye on Education Inc.

Bogdan Voicu. 2005. Penuria Pseudo-Modern` a Postcomunismului Românesc. Volumul II. Resursele, Ia[i: Expert Projects.

Bogdan Voicu, (coord.), Ovidiu Voicu, Anca Nedelcu. 2008. Rata de trecere de la un ciclu educa]ional la altul [i rata de absolvire a unui ciclu educa]ional. Perspective la nivelul [colii, Raport c`tre Unitatea de Management al Proiectelor pentru |nv`]`mântul Preuniversitar, Coordonator Componenta 3, Bucure[ti: CEDU 2000+.

30
30
{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM} Investigator: Andrei Pârvan Expert local: Elena Preda

{coala nr. 2, DODENI, ora[ BICAZ, Jude]ul NEAM}

Investigator:

Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l

Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;

l

Documentarea unor resurse disponibile on-line;

l

Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

l

Informa]iile rezultate din interviuri cu:

m

Directorul unit`]ii [colare;

m

Dirigintele clasei a VII-a din anul [colar precedent, \n prezent diriginte al acelora[i elevi, \n clasa a VIII-a;

m

Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la liceul din ora[ (interviu de grup);

m

Tineri de vârst` [colar`, absolven]i de clase primare [i gimnaziale ce au renun]at la [coal` (s-au retras sau au fost nevoi]i s` \ntrerup` studiile) (interviu de grup);

m

P`rin]i ai respectivilor fo[ti elevi ai [colii.

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I. DESCRIEREA LOCALIT~}II I.1. A[ezare [i istoric

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1.

A[ezare [i istoric

Localitatea Bicaz este situat` la confluen]a râurilor Bicaz [i Bistri]a, la \n`l]imea de 423m. Aria urban` este delimitat` la nord de masivul Ceahl`u [i de lacul Izvorul Muntelui, de mun]i \mp`duri]i cu \n`l]imi de peste 1000m.

Figura 3. Bicaz [i \mprejurimile

\n`l]imi de peste 1000m. Figura 3. Bicaz [i \mprejurimile (Sursa: disponibil` online la

(Sursa: disponibil` online la http://www.funromtour.ro/media/poza_zona25.jpg)

Prima men]iune documentar` o g`sim \ntr-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625 \ns` exist` dovezi care conduc la ideea existen]ei unei a[ez`ri rurale cu mul]i ani \nainte. Dup` dou` secole (\ntr-un hrisov domnesc din 1855), Bicazul este aminitit ca târg apoi devine domeniu regal (Decretul nr. 1789/9 iunie 1884, semnat de regele Carol I).

Localitatea rural` a ie[it din anonimat \ncepând cu 1951, când au \nceput lucr`rile de construc]ie a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut [i ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitoreasc`, apoi un mic ora[, cu cartiere de blocuri de locuin]e, [coli, biblioteci, muzeu. |n 1960 s-au terminat lucr`rile la acest proiect gigant [i a intrat \n func]iune [i hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. |n acela[i an, la 26 august, Bicazul a fost declarat ora[.

32
32

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Figura 4. Cartierele Bicazului

ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM} Figura 4. Cartierele Bicazului Sursa: http://map.cimec.ro/ |n componen]a lui intr` \n

Sursa: http://map.cimec.ro/

|n componen]a lui intr` \n prezent localit`]ile [i cartierele Cap[a, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci, Secu. Ele se \ntind pe o suprafa]` de 148,9 km² [i sunt populate de aproximativ 8500 de persoanei (\n unele statistici 8.428, \n altele 8.635, la Recens`mântul din 2002). Din punct de vedere al structurii etnice 96,02% s-au declarat români, 3,61 ]igani [i 0,37% de alte na]ionalit`]i. Potrivit apartenen]ei religioase declarate, sunt 96,58% ortodoc[i, 1,69% romano-catolici [i sub 1% fiecare de alte religii.

Cartierul Dodeni exist` din perioada de mijloc a secolului trecut, odat` cu demararea lucr`rilor de construc]ie a Barajului. Este locul ce a g`zduit colonia muncitoreasc`, aerul general al vecin`t`]ii influen]ând definitiv aspectul viitorului cartier: o duzin` de blocuri \ntr-o stare avansat` de degradare, cu spa]ii comune ne\ngrijite, instala]ii de \nc`lzire improvizate (co[uri de fum sau guri de evacuare ce ies prin ferestre sau sunt ata[ate pere]ilor exteriori) \ntr-un peisaj dominat de dezordine [i de[euri menajere.

|n apropierea blocurilor sau chiar printre ele sunt case. Unele mai ar`toase, altele vetuste [i terne. |ntregesc contextul depozite, hale nefolosite sau foste spa]ii cu utilitate economic` aflate acum „\n conservare”. Iar cifrele sunt semnificative: \n 3% dintre cl`dirile din ora[ sunt 25% dintre spa]iile de locuit [i domiciliaz` aproape un sfert dintre cet`]eni.

I.2.

Ocupa]ii, angajatori

Economia Bicazului a fost predominant industrial`, dominat` de produc]ia de energie a centralei hidroelectrice „Stejaru”. La Bicaz func]ioneaz` o fabric` de ciment \nfiin]at` \n 1951 cu scopul de a furniza materie prim` \n vederea

33
33
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire construc]iei ulterioare a barajului de acumulare. |n

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

construc]iei ulterioare a barajului de acumulare. |n prezent fabrica este de]inut` de c`tre compania german` Carpat Cement [i valorific` marne [i calcare \n [i de la carierele din zon`. Relevante ar mai putea fi industria de prelucrare a lemnului, cea alimentar`, activit`]ile zootehnice montane sau piscicultura, cu o vizibilitate mai redus` [i profitabilitate sc`zut` dup` 1990.

Figura 5. Barajul [i hidrocentrala

sc`zut` dup` 1990. Figura 5. Barajul [i hidrocentrala (disponibil` online la

(disponibil` online la http://www.primariabicaz.ro/images/stories/mffancyzoom/baraj_bicaz.jpg)

De notorietate na]ional` prin baraj [i central`, Bicazul are [i o pat` de culoare dat` tot de portul Izvorul Muntelui (localitatea Potoci). Practic, ora[ul este singura localitate montan` din România ce are un astfel de specific, \ns` importan]a economic`, vizibilitatea [i profitabilitatea acestei \ntreprinderi sunt foarte sc`zute.

Tot despre Bicaz s-ar putea spune c` are o excelent` pozi]ionare strategic`. Este situat la distan]` nu foarte mare de sta]iunea baleno-climateric` Borsec [i foarte aproape de Izvorul Muntelui, unul dintre principalele puncte de acces \n Masivul Ceahl`u. Turismul de tranzit [i de destina]ie a suferit \ns` o pr`bu[ire brusc` \n ultimii 20 de ani, \ncerc`rile de revitalizare lovindu-se de iner]ia institu]ional`, lipsa spiritului antreprenorial [i constrângerile macroeconomice. |n ultimii ani, activitatea turistic` [i agroturistic` manifest` tendin]e de revenire \ns` mai degrab` \n zonele exterioare ariei urbane, evident mai prietenoase din punct de vedere meto-climatic [i al cadrului natural.

Din informa]iile publicate \n pagina web a prim`riei locale, doar 17% din totalul popula]iei adulte cu domiciliul \n Bicaz este salariat`. Tot cu rol de exemplu, 10% dintre salaria]i sunt angaja]i \n institu]iile de \nv`]`mânt… Restul \n industria prelucr`toare (355), comer] (237), transporturi [i comunica]ii (130), energie electric` – termic` - gaze (111), construc]ii (90), administra]ie (36), finan]e-b`nci-asigur`ri (14). Exist` bic`jeni ce lucreaz` \n Piatra Neam] sau persoane ce declar` c` nu beneficiaz` de salarii, ajutoare sociale sau alte forme de sus]inere legale [i sunt \nregistrate ca fiind f`r` ocupa]ie. Dar desf`[oar` diverse activit`]i comerciale de cele mai multe ori informale („Fac bi[ni]`, dom’le!”, localnic) ori prest`ri de servicii [i alte \ndeletniciri aduc`toare de venit.

|n ultimii 20 de ani, au fost numeroase cazurile \n care cei disponibiliza]i la cerere sau ca urmare a situa]iilor de for]` major` a \ncasat salariile compensatorii \ns` banii au fost folosi]i complet nechibzuit: achizi]ii de bunuri, \n cea mai mare parte. Foarte mul]i dintre beneficiarii indemniza]iilor respective nu au avut ulterior nici locuri de munc`, pu]ini figureaz` \n documente ca fiind pleca]i la munc` „\n afar`” (din spusele bic`jenilor ar fi vorba de circa 9% din num`rul popula]iei). {i mai pu]ini au \nceput proiecte personale cu scopul cre[terii veniturilor.

|n Dodeni situa]ia este mult sub medie datorit` specificului locuirii, prezen]ei unei comunit`]i rome compacte [i a num`rului relativ mare de copii minori \n compara]ie cu celelalte cartiere (indicator de s`r`cie). |n plus numeroase familii \ntregi alimenteaz` fluxul migra]iilor circulatori.

34
34

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

I.3.

Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

C`ile de acces c`tre ora[ul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neam] (27 km), DN 17B [i DN 15 dinspre Vatra Dornei (131 km) [i Topli]a (112 km). De asemenea, exist` leg`turi pe calea ferat` c`tre municipiul re[edin]` de jude] \ns` garniturile de tren pentru transportul de persoane sunt \ntr-o stare deplorabil`, nu foarte dese iar durata c`l`toriei prea mare. |n consecin]`, prima op]iune pentru cei ce nu posed` un autoturism sunt microbuzele ce se succed la interval de 15 minute.

De[i s-au efectuat investi]ii numeroase la nivel de ora[, starea drumurilor sau a aleilor pietonale las` \nc` loc de \mbun`t`]iri. Comunitatea \ns`[i este dezavantajat`, datorit` vecin`t`]ii [i percep]iei care exist` la nivelul opiniei publice din localitate, a[a cum vom detalia ulterior.

Sunt numeroase cazurile locuin]elor de la bloc debran[ate din re]elele de utilit`]i. Atât datorit` \ntârzierilor repetate a pl`]ilor cât [i a statutului locatarilor. De[i mobilitatea este relativ sc`zut` datorit` precarit`]ii financiare [i materiale, exist` \nc` numero[i cet`]eni pleca]i la munc` \n str`in`tate. |n egal` m`sur`, spa]ii de locuit nepopulate. {i, pe de alt` parte, numeroase cazurile unde supraaglomerarea unit`]ilor locative frizeaz` neverosimilul (familii extinse de câte 10-18 persoane ce ocup` o suprafa]` de maximum 30 m 2 ).

Gestiunea defectuoas` a infrastructurii [i re]elelor publice a f`cut ca oamenii s` se descurce pe cont propriu. Cei care nu au f`cut-o la timpul potrivit [i-au pus la punct mecanisme adaptative (instala]ii improprii de \nc`lzire, de exemplu, improvizate sau primitive: godin, sobe din teracot` etc.) or [i-au asumat situa]ia. {i fie nu au instrumente de interven]ie, fie au renun]at la orice inten]ie de \mbun`t`]ire a ei. (Transportul de ap` menajer` de la un izvor din apropiere \n cazul unei familii extinse – 16 persoane, pentru uz casnic, igienizare etc.)

Func]ioneaz` \n zon` trei dintre re]elele de telefonie mobil`, televiziunea prin cablu sau cea prin satelit (ambele cu o foarte bun` rat` de penetrare) [i conexiunile internet. „Avem nevoie, ce s` facem [i noi” spun oamenii, de[i nu uit` a preciza c` au televizor care abia func]ioneaz`…

I.4.

Perspective de dezvoltare

Acesta este probabil punctul \n care situa]ia cap`t` accente dramatice. Dincolo de inten]iile autorit`]ilor publice locale (sta]ie de epurare [i tratare a apelor reziduale, realizarea de pun]i sau rute de acces pentru pietoni sau mijloace de transport auto \n punctele mai greu accesibile) sau de reu[itele de pân` acum (modernizare [i reabilitare a infrastructurii rutiere, extinderea re]elei de canalizare, sal` de sport \n centrul localit`]ii, punct de acces la public la informa]ie – laborator de tehnologia informa]iei etc.), motivele de \ngrijorare sunt mai numeroase decât cele de satisfac]ie.

Din cele de pe urm`, poate fi eviden]iat` cre[terea num`rului de turi[ti \n masivul Ceahl`u (500% numai \n ultimii 3 ani), concretizat` prin cre[terea \n calitate [i cantitate a ofertelor [i serviciilor turistice din zon`. Proiectele sunt aproape inexistente, [i nici a[tept`rile nu par a fi prea mari…

Pe de alt` parte, oportunit`]ile pe care localitatea \n sine (Bicaz) le ofer` sunt \nc` foarte pu]ine. |n ora[ nu este cinematograf sau teatru, doar Clubul Cimenti[tilor. Cu excep]ia câtorva unit`]i de alimenta]ie public` (fast-food, restaurante) sau pentru petrecerea timpului liber (discoteci) via]a public` este aproape inert`. Timpul liber poate fi ocupat doar de distrac]ii „casnice” (televiziune [i calculator, pentru cei au…)! Municipiul re[edin]` de jude] constituie nu doar atrac]ia principal` ci [i locul unde se realizeaz` un rulaj semnificativ din cheltuieli. {i, \n numeroase cazuri, este [i surs` a veniturilor.

35
35
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire II. DESCRIEREA {COLII II.1. Dimensiune, istoric, probleme,

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

II. DESCRIEREA {COLII

II.1. Dimensiune, istoric, probleme, perspective

{coala nr. 2 din Bicaz a fost ridicat` acum 40 de ani, odat` cu cartierul, la vremea construc]iei Barajului [i, ulterior, a fabricii „de betoane” (cum obi[nuiesc s` se exprime localnicii). Este situat` \n spatele blocurilor, chiar \n coasta muntelui dar \n centrul comunit`]ii. O cl`dire \n tiparele perioadei, cu s`li de clas` potrivite ca dimensiuni, având pere]i strâmbi [i un aer fad, f`r` personalitate. La aceasta s-au ad`ugat (vreme de foarte mul]i ani) lipsa oric`rui interes [i a celor mai mici semnale pentru reabilitarea cl`dirii sau pentru modernizarea ei.

Figura 6. {coala nr. 2 din Bicaz, Dodeni

modernizarea ei. Figura 6. {coala nr. 2 din Bicaz, Dodeni (disponibil` online la

(disponibil` online la http://harta.bdne.edu.ro/harta/imagine.html?idUnitateInvatamant=468183)

Schimbarea s-a produs dup` anii 2000, urmare a implic`rii \n câteva proiecte cu finan]are comunitar` european` [i a unei modific`ri de paradigm`. |n plan administrativ s-au realizate ample lucr`ri de \ntre]inere, a fost achizi]ionat`/ob]inut` tehnic` de calcul [i mobilier nou etc. Dar cele mai profunde muta]ii au vizat activitatea didactic`.

Figura 7. |n or`

36
36

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Diferen]ele nu sunt \ns` doar la nivelul administra]iei mijloacelor materiale. |n ciuda constrângerilor impuse de spa]iu, [coala a devenit una vesel`. Copiii au decorat \n manier` proprie pere]ii interiori, [i-au apropriat mediul. Culorile sunt calde, vii, nu exist` aproape nici un perete f`r` decora]iuni „personalizate” sau alb.

Figura 8. Interior

decora]iuni „personalizate” sau alb. Figura 8. Interior „Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. Uneori, cu idei

„Am redecorat spa]iul [colar dup` gust. Uneori, cu idei ap`rute peste noapte”, spune directoarea, zâmbind. „{i \nc` mai vin! Primarului nu-i place, de exemplu… Dar e munca elevilor. {i dac` lor le place, a[a facem… Cine vine \n [coal` vede c` e una vesel`”. S-a lucrat f`r` model(e), f`r` surse de inspira]ie. Doar cu inspira]ie!

Figura 9. Interior \n lucru

inspira]ie. Doar cu inspira]ie! Figura 9. Interior \n lucru Exist` sal` de sport, „cu spaliere, cu

Exist` sal` de sport, „cu spaliere, cu ce este nevoie” (director). Are necesarul minimal, ba chiar se poate situa]ia este mai bun` decât \n multe [coli din comunit`]i mai \nst`rite. Biblioteca cu 2500 de volume a fost transformat` \n Centru de Documentare [i Informare, cu toate dot`rile necesare (mobilier nou, sta]ii informatice, software specializat).

37
37
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 10. Centrul de documentare [i informare

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 10. Centrul de documentare [i informare

de prevenire Figura 10. Centrul de documentare [i informare II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii |n timp,

II.2. Reprezent`ri asupra problemelor [colii

|n timp, cu r`bdare [i consecven]`, a fost surmontat` mare parte dintre obstacolele ce apar \n activit`]ile cotidiene, fie ele didactice, administrative sau la nivelul lu`rii deciziilor majore. R`mân multe lucruri de f`cut iar ierarhizarea este riscant`.

„Situa]ia social` a cartierului e o mare problem`! Sunt 2 blocuri ghetou. Vin oamenii cu apa de la distan]`, au gazul t`iat… Au datorii, apar probleme de igien`”.

|n cele mai multe dintre familiile cu probleme, cel pu]in un p`rinte este absent. P`rin]ii sunt fie desp`r]i]i, fie

divor]a]i, fie pleca]i (chiar [i amândoi) la munc` \n str`in`tate. Caz \n care copiii r`mân cu bunicii, la rude sau chiar singuri. Sunt copii care pleac` dup` p`rin]i, al]ii care pleac` odat` cu ei, al]ii de care nu se [tie decât faptul c` (la un moment dat) apare cineva s` ia dosarul pentru echivalare sau \nscriere la [coli de peste grani]`. {i, datorit` fluctua]iilor de efectiv, \n toamna lui 2009 au fost comasate dou` clase a V-a.

O a doua urgen]` cu care se confrunt` conducerea [colii \n fiecare an este problema cadrelor didactice. 11 din

20 sunt naveti[ti, cei mai mul]i venind din Piatra Neam]. Când cu ma[ina, când cu microbuzele, când altfel… Tinerii sau cei mai pu]ini tineri vin s` se titularizeze pentru c` este ora[ apoi \[i depun dosarele de transfer sau solicit` deta[are. Iar salariul de merit este singurul instrument prin care ace[tia pot fi motiva]i

{coala se consider` foarte deschis`. Este [coal` incluziv` [i eforturile pentru eliminarea segreg`rii sau pentru reducerea inegalit`]ilor sociale sunt temeinice. „Copiii sunt trata]i aici pe picior de egalitate dar la liceu n-am cu ce s`-i ajut. Se resimt diferen]ele, mediul familial neprielnic…” spune directoarea [colii. Iar din acest punct de vedere, nu exist` diferen]e \n compara]ie cu trecutul: „Nu s-a schimbat mentalitatea!” Spune despre cei de la [coala nr. 1, din centru (M`rce[ti) c` „au tot ce le trebuie, au bani… Dar \[i amenin]` elevii: Dac` nu \nv`]a]i, v` trimit la Dodeni!”

{i se fac eforturi ca toat` lumea s` fie bine primit` aici. „Facem terapie, consiliere… Nu mai avem logoped”.

[i nici mediator [colar. „Eu le primesc copiii refuza]i de ei, avem autism, sindrom Down, CES. Ei nu-i primesc!” spune

directoarea.

38
38

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Figura 11. Oaz` de lini[te

ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM} Figura 11. Oaz` de lini[te Din perspectiva cadrelor didactice, exist` probleme [i

Din perspectiva cadrelor didactice, exist` probleme [i mai profunde. Ele ]in de capacitatea de \nv`]are [i sunt foarte evidente la disciplinele unde se sus]in evalu`ri [i test`ri na]ionale. Astfel, se efectueaz` preg`tire colectiv` cei ce au rezultate [colare mai slabe sau competen]e reduse. Profesorii \i invit` pe cei care-i v`d c` au nevoie dar poate veni orice… Dureaz` o or` pe s`pt`mân` activitatea de recuperare [i dou` preg`tirea suplimentar`. „Anul trecut, la \nceputul verii, veneau aproape to]i de la clasele a VII-a [i a VIII-a. Anul acesta sunt 4-5… uneori [i 10 la recuper`ri. {i sunt [i elevi pe care nu-i duce capul! Asta am observat eu… |[i dau silin]a dar nu pot. Al]ii nu vor… Uneori nici familia nu-i ajut`”. (profesor)

Foarte multe activit`]i cu elevii. Activit`]i „extra[colare”. Dansuri de societate, dansuri ]ig`ne[ti, diverse proiecte cu specific ecologic sau de tehnologia informa]iei etc.

Sunt un pic impacien]i. Debusola]i de numeroasele incertitudini referitoare la examenele din var`. {i au o problem` mare cu lipsurile din urm`…” (profesor)

„Am 3 elevi foarte buni, la clasa a VIII-a. Restul, medii… 2-3 \n ipostaze delicate. {i situa]ia este cam aceea[i \n toat` [coal`”. (diriginte)

II.3. Rela]ia [coal`-comunitate

„Avem rela]ie bun` cu autorit`]ile publice [i cu cele [colare… Facem proiecte! Muncesc \ns` eu foarte mult… {coala incluziv`, metode de predare active, adaptarea didacticilor… Acum avem unul la FSE, educa]ie remedial`…” (director)

|n Dodeni exist` un grad mare de solidaritate social`. Poate datorit` precarit`]ii materiale a celor mai mul]i dintre locuitori, poate datorit` faptului c` vecin`tatea este la distan]` de centrul localit`]ii sau poate datorit` configura]iei zonei [i dispunerii imobilelor (oarecum cu deschidere unul fa]` de cel`lalt, având \n centru un spa]iu viran, [coala [i gr`dini]a).

39
39
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 12. Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti Am

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 12. Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti

c`i de prevenire Figura 12. Festivalul de dansuri ]ig`ne[ti Am men]ionat deja c` exist` o comunitate

Am men]ionat deja c` exist` o comunitate compact` de etnici romi. Foarte mul]i dintre ei sunt romaniza]i (pu]ini continu` s` vorbeasc` romani, [i mai pu]ini au con[tiin]a identit`]ii), exist` chiar numeroase cupluri/familii mixte. Iar \n ideea reacumul`rii de capital simbolic, [coala a \ntreprins demersuri multiple pentru conservarea [i repunerea \n valoarea a culturii tradi]ionale, revirimentul urmând unor reu[ite cu maximum de vizibilitate \n jude] [i chiar la nivel na]ional (festivalurile cu specific rom, proiecte de \nfr`]ire institu]ional` [.a.). Demersul a fost benefic [i a atras [i implica]ii neinten]ionate (Identificarea [i rela]ionarea timpurie cu etnicii romi, ce nu-[i asum` originea decât când copiii sunt \n clasa a VIII-a [i afl` despre locurile destinate exclusiv lor la liceu).

O contribu]ie semnificativ` \n acest sens a avut-o mediatorul [colar ce a func]ionat \n institu]ie pân` anul trecut. „Facilita leg`tura cu familiile ce aveau probleme. Cum, necum, avea grij` s` ajung` copiii la [coal`…” (profesor) [i „ne ajuta mult, când aveam nevoie” (tân`r etnic rom, \n abandon [colar).

„Comunicarea este slab`. Facem tot felul de [edin]e cu p`rin]ii, cu \n[tiin]`ri scrise. {i cu tot cu mediator mai erau p`rin]i care tot nu veneau”. (diriginte clasa a VIII-a). Iar când nu vin p`rin]ii sau nu sunt \n ]ar`, vin bunicii. Dar mai rar.

„P`rin]i care \n anii trecu]i nu veneau la [coal` acum vin. Copiii lor anul trecut au terminat cu note mici [i acum vin s` se intereseze… Rar vin s` vorbeasc` cu profesorul, mai des cu dirigintele. Iar dac` nu vin ei, merg eu: fac vizite la domiciliu”. (diriginte clasa a VIII-a, titular cu 1 an vechime, 23 de ani)

|ntr-o astfel de situa]ie, familiile sunt receptive. „Dac` merg acas`, spun c` nu [tiu de absen]a copilului. |n ciuda \n[tiin]`rilor…” Poate c` nu [tiu despre absen]e „dar nu cred c` un p`rinte poate re]ine copilul de la [coal`. Nu cred c` poate exista mam` care s` fac` asta!” (diriginte)

Un plus de deschidere exist` \n familiile ce au deja elevi absolven]i ai [colii, „\n ciuda faptului c` trebuie s` \n]elegem [i noi c` nu puteam avea orice… P`rin]ii ne ofer` toate condi]iile, ne ajut` cu tot ce pot!” (elev clasa a IX-a)

Tot conducerea [colii, sus]inut` de asocia]ia de p`rin]i [i alte entit`]i publice, \ncearc` sa atenueze din lipsurile materiale. E oarecum firesc ca asta s` contribuie la consolidarea percep]iei [colii [i angaja]ilor \n comunitate: „Doamna directoare e foarte bun`, [i profesoarele. Le mai ]ine câte jum`tate de or` dup` ore, s` le mai explice…” (p`rinte de elev aflat \n abandon, bunic al unor copii din [coal`)

III. ASPIRA}IILE {I A{TEPT~RILE DE LA INSTRUC}IA {COLAR~

Cei mai mul]i dintre elevi „vin la [coal` pentru c` le trebuie. Con[tientizeaz` c` au nevoie. Nu [tiu dac` le face pl`cere…” spune un profesor. Simte p`rin]ii elevilor din anii terminali mai exigen]i [i cu a[tept`ri mai mari. Cu a[tept`ri de note mai mari! Sunt con[tien]i de ceea ce pot copii [i, \n ciuda temerilor pe care le induce \nceputul neclar

40
40

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

de an [colar, pentru reu[ita [colar` a copiilor, ar face aproape orice sacrificiu. A se vedea cazul unei eleve care \n prezent este navetist` (5 km) [i-[i dore[te s` mearg` la liceu la Ia[i, apoi s` studieze medicina.

„{coala reprezint` cel mai important lucru din via]a mea de pân` acum. Serios! Dac` nu a[ fi la [coal` [i nu a[ \nv`]a, nu ar mai avea rost via]a… N-a[ avea ce s` fac!” (elev`, clasa a IX-a) Tot ea spune c` „dac` nu veneam la [coal` poate m`turam str`zile sau cer[eam. Dar nu cred c` voi ajunge s` fac asta pentru c` deocamdat` \nv`]. {i vreau s` \nv`]! Chiar dac` unii dintre colegi spun c` [coala nu te \nva]` nimic… Din contr`!”

„Acum f`r` facultate nu te prime[te nic`ieri. Dar venim la [coal` s` \nv`]`m pentru noi!” (elev, clasa a IX-a). „Dac` n-am avea [coal`, n-am putea munci. Avem nevoie de diplom`!” (elev \n abandon). Pare mai degrab` un refren sau o afirma]ie inocent` decât o prob` de pragmatism sau de luciditate. Intervieva]ii bic`jeni pledeaz` \n unanimitate pentru [coal` m`car pân` la sfâr[itul [colarit`]ii obligatorii.

Con[tien]i sunt [i p`rin]ii copiilor „mai limita]i” (diriginte). |n fapt, \n cazul copiilor cu rezultate [colare slabe este vorba mai degrab` de cli[ee [i de convingeri nu neap`rat internalizate. „{coala e cea mai important`. Apoi munca. Dac` ai [coal`, ai [i-un salariu mai mare” (p`rinte de elev aflat \n abandon [i ai unor elevi submediocri). Iar aici pot func]iona teoriile reproducerii culturale: [i p`rin]ii con[tientizeaz` c` trebuie [coal` dar exprim` mai greu \n]elegerea finalit`]ii [colii sau modul \n care aceasta poate influen]a parcursul social sau profesional: „{coal` e bine s` faci cât vrei. Dac` \]i dore[ti, dac` iube[ti [coala, dac` vrei s` ajungi cineva…” (un p`rinte) sau „{coala ajut` la mai multe. Chiar [i la un serviciu care ]i-l dore[ti”. (alt p`rinte). Sau „f`r` matematic` nu te po]i angaja” (primul p`rinte).

„P`rin]ii ne spun c` avem nevoie de ea. C` trebuie s` [tim s` citim, s` socotim!” (elev` \n abandon). „Mama a spus multe legate de [coal`! Nu vi le-a spus? Zice s` vin la [coal` pentru c` apoi trebuie s` m` bag la munc`. Am nevoie de carte de munc`…”

Sensibili [i aten]i la \mprejur`ri, adul]ii cu mobilitate mai mare (cuprin[i \n fluxurile migratorii, \n situa]ia noastr`) par mai lucizi: „|mi doresc s` aib` un serviciu, comod, ca s` poat` tr`i. |i merge mintea… Aici \n Bicaz nu exist` posibilitatea a avea un serviciu. Am nevoie de fat` dar aici nu… Nu putem s` v` angaj`m c` sunte]i romi. Exist` discriminare!” Dar la chestiunea discrimin`rii [i la efectele acesteia vom reveni [i ulterior…

Elevii afla]i acum \n clasa a IX-a spun c` p`rin]ii „exagereaz`”, „ne disper` s` \nv`]`m. Stau pe capul vostru [i ne tot zic. De[i [tim ce avem de f`cut…” Tot timpul, „ne face capul atât”. „Acum e greu, nu ca la general`”… „Sunt preocupa]i de note sau mai ales de chiul. De[i, dac` voiam sa chiulesc, o f`ceam dinainte”.

P`rin]ii f`r` instruc]ie ce resimt acut nevoia de alfabetizare exprim`, la rândul lor, regrete tardive: „A fost greu, ce s` v` zic?! Dar nu mi-e ru[ine. Am [i cer[it… E foarte greu f`r` [coal`… Eu [tiu ce \nseamn`! Am \nv`]at \mpreun` cu copiii. Cei f`r` [coal` nu primesc nici m`car aten]ie! Dac` a[ fi avut [coal` ajungeam m`car la un serviciu. M`car femeie de serviciu… Aveam ce s` le dau la copii, le f`ceam condi]ii mai bune”. (p`rinte de elev \n abandon)

Figura 13. Activit`]i extra[colare

41
41
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Grija zilei de mâine [i nevoia de

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Grija zilei de mâine [i nevoia de solu]ii pe termen scurt sunt mai la \ndemân` pentru familiile cu pu]ine posibilit`]i financiare: „|mi doresc de la el s` aib` un serviciu. L-am crescut la bloc, nu [tiu ce [tie s` fac`… A fost la degaj`ri de lemne, de pietre, la p`dure… A venit cu 3 milioane [i am cump`rat de mâncare” (p`rinte). |n egal` m`sur`, p`rin]ii se pare c`-[i cunosc prea pu]in copiii („nu [tiu, nu mi-a zis ce vrea”) [i sunt prea pu]in \n m`sur` s`-i motiveze, s`-i sus]in` [i s`-i orienteze („S` fac` ce vrea el, ce-i place, la ce e bun… eu ce s`-i fac?!” sau „Fata e fat` blând`, face totul. Ar face de toate, e aprecierea ei ce vrea s` fac`…” – alt p`rinte).

Poate tocmai condi]iile mai vitrege de existen]` (locuire \ntr-un spa]iu supraaglomerat, posibilit`]i financiare reduse, lipsa de afec]iune – locuirea cu bunicii, unchii [i veri[orul c`s`torit) cristalizeaz` mai bine dorin]ele: „Vreau s` am cas`, p`mânt, s` fiu ca to]i oamenii. S` citesc, s` am o ma[in`, s` m` duc [i s` vin. S` dau de permis!” (elev \n abandon, 15 ani). Sau visele: „Mi-a[ dori s` fiu avocat…” (fat` de 17) or „poli]ist de circula]ie” (elev, 16 ani).

Pentru cei care merg la liceu, orizontul expecta]iilor pare mai deschis iar ei se arat` a fi mai pragmatici. Sau cel pu]in \[i pot justifica op]iunile profesionale pe care le vizeaz` (arhitect, IT, contabilitate, artist). Pentru c` „se câ[tig` mul]i bani” (mai \n glum`, mai \n serios, „mi-am ales de pe taler banii”) sau pentru c` „la asta m` pricep. {i de mic` \mi pl`cea!” (alt elev) Sunt vise personale mai degrab` ne\mp`rt`[ite pentru c` p`rin]ilor [i prietenilor „dar prea nu le pas`” sau nu cred \n ele. „Zic c` avem \nc` 4 ani de liceu, apoi facultatea…”

Obiectivul major este „s` termin`m [coala [i s` ajungem la casele noastre” (elev clasa a IX-a). „La casa mea, s` nu depindem de al]ii!” (alt elev). Pentru asta consider` c` au nevoie de noroc, [ans`, oportunit`]i (\ntr-o \n[iruire liber`). S` fie con[tiincio[i [i s` aib` minimum de cultur` general`.

IV. RENUN}AREA PREMATUR~ LA EDUCA}IA {COLAR~

IV.1.Traseul educa]ional al elevilor [i absolven]ilor [colii din Dodeni

Exist` elevi ai [colii care ajung la olimpiade [colare (din ce \n ce mai mul]i \n ultimii ani, chiar \n condi]iile \n care s-a optat pentru calitate [i abia apoi pentru excelen]`). {coala a participat la diverse evenimente (competi]ii sportive, manifest`ri artistice) iar stima de sine a participan]ilor, imaginea institu]iei [i credibilitatea \n comunitate au crescut progresiv.

|ncep s` fie din ce \n ce mai mul]i elevii care ajung \n pozi]ii de r`spundere sau cu vizibilitate \n societate, nu neap`rat somit`]i. Absolven]ii devin jurnali[ti, func]ionari \n administra]ie sau \n domenii financiare, chiar medici. Exist` fo[ti elevi care se \ntorc chiar ca profesori dup` facultate (profesoara de român` de anul trecut, de exemplu). {i fiind de aici din cartier, e u[or de p`strat (cel pu]in pentru o vreme) leg`turile strânse.

Vorbind despre elevii [colii, exist` practic mai multe categorii:

m

circa 70% absolv` [coala general` [i test`rile na]ionale (examenele de capacitate), apoi merg la liceu, (ulterior la facultate). Aproape to]i \n Bicaz, pentru c` „liceul de aici le ofer` tot ce au nevoie” (director)

[i este prima op]iune a celor mai mul]i dintre elevi. Atât din perspectiva institu]iei cât [i a specializ`rilor.

Pe unii, admiterea computerizat` \i mai trimite [i la liceu la Piatra Neam] apropierea de cas`, cu fundamentare temeinic`;

Unora li se aprob`

m

sunt elevi ce nu se \nscriu, nu particip` sau nu ajung la examenele de la finalul clasei a VIII-a. Cei mai mul]i dintre ei pe motiv de corijen]`;

m

exist` [i elevi ce r`mân repeten]i, de cele mai multe ori pân` \n clasa a VIII-a. {i fie repet` anul (\n cele mai multe dintre situa]iile pu]ine, de altfel) [i apoi acced \n anul superior, fie renun]`;

m

din ce \n ce mai pu]ini, aproape inexisten]i, elevii ce renun]` la [coal` (abandon sau retragere) \n primii opt ani de [coal`. Iar când se petrece acest lucru, \n cel mai dramatic caz se ajunge la repetarea consecutiv` a unor ani [i la atingerea vârstei limit` de [colarizare, a[a dup` cum o arat` situa]ia [colii din Dodeni;

m

sunt elevi care ce \[i stabilesc domiciliul \n alt` localitate (din ]ar` sau din afara ei), \n timpul anilor de [coal`.

42
42

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

Din relat`rile absolven]ilor recen]i integrarea este greoaie. Profesorii sunt mai reci, colegii mai pu]in comunicativi. Efectivele sunt relativ mari (peste 30 de colegi, uneori chiar 45 – cum s-a \ntâmpl` atunci când nu se aprob` \nfiin]area de clase noi).

Cartierul de provenien]` func]ioneaz` ca un stigmat. „Ne-am considerat discrimina]i, fiind din Dodeni. Se spunea despre noi c` suntem romi…” (elev clasa a IX-a) Alt` elev` a avut un conflict cu o coleg`. „F`cea glume pe seama etniei mele… Nu doar despre mine. Nu m-a deranjat c` a spus, ci tonul pe care a f`cut-o… Nu \n]eleg mentalitatea unor persoane. Suntem oameni [i noi, chiar dac` nu avem aceea[i cultur` sau aceea[i religie. Dumnezeu ne-a creat pe to]i [i asta nu \nseamn` c` dac` noi avem o alt` religie sau o alt` cultur` s` spunem Vai, uite [i la persoana aia cum se \mbrac` sau cum…” (etnic rom)

B`ie]ii sus]in c` adaptarea a fost mai u[oar` [i c` nu „discriminarea de la fiecare col]”. Pentru c` [i profesorii

\i trateaz` altfel [i fac diferen]`. Sau „mergi pe strad`, trec de tine, \ntorc capul pe strad` [i discut` despre tine…” Din

fericire pentru ei, conflictele ce exist` sau care doar mocnesc, „nu au leg`tur` cu noi, ci cu oamenii maturi”. (elev etnic român, clasa a IX-a)

|n una dintre clase exist` o segregare func]ional`: pe un rând stau cei din Bicaz, pe cel`lalt cei de la ]ar`, f`r`

a fi ceva deliberat. „Miros a brânz`, vorbesc cu accent… Deschidem geamurile!” (elev` clasa a IX-a)

Cei care nu sunt integra]i „parc` ar fi speria]i de bombe”, „stau singuri \n banc`”, „nu comunic` [i se \nchid \n ei” indiferent de ceea ce se \ntâmpl`. Dar cu colegii sunt prieteno[i („ne \n]elegem bine cu colegii, ne ajut`m la teme, juc`m fotbal” – elev din Dodeni) iar rela]iile \n regul`. |ns` majoritatea interac]iunilor au loc \n cartier („\n centru nu avem ce face!”).

La liceu predomin` fetele… (B`ie]ii „nu \nva]` a[a de bine”, „pur [i simplu nu le pas`”) [i pentru c` „trebuie s` avem un viitor asigurat”, b`ie]ii g`sesc mai u[or de lucru sau doresc s` plece \n str`in`tate. (elev` clasa a IX-a)

„Unii profesori nu ne prea plac. Vin, predau, pleac` [i nu-i intereseaz`… Poate a[a sunt ei [i noi suntem \nv`]a]i din general` altfel. E poate greu [i pentru noi, o nou` etap` \n via]`… Pân` ne obi[nuim!”

Absolven]ii [colii din Dodeni cred despre cei „din Centru” c` sunt mai avantaja]i [i mai preg`ti]i. „Dac` [tie unul din M`rceni, profesorii zic to]i am \nv`]at. „Dac` nu [tie unul din M`rceni, to]i nota 3”. (elev) [i au existat inten]ii [i ore suplimentare, „cu toat` clasa” pentru a-[i reaminti cuno[tin]ele [i pentru a egaliza cumva nivelul.

Profesorul de chimie locuie[te \n cartier. Este tân`r („sub 30 de ani, vreo 25”) [i „cu el mai vorbim pe-aici”. Mai este „profesoara de român` cu care am f`cut aici \n clasa a V-a aici. Nu-i prea pl`cea de noi, nu-i pl`cea de noi, c` eram majoritatea romi \n [coal`”.

Un alt motiv de dezam`gire este inechitatea \n ce prive[te dotarea claselor. Una dintre clasele de a IX-a \nva]` \ntr-o sal` cu parchet nou, pupitre individuale noi… [i e cam singura astfel utilat`. Alt` clas` a IX-a se afl` \ntr-o sal` cu „geamuri ce nu se \nchid… intr` frigul… e parchet vechi, sunt p`ienjeni. E cea mai murdar`! Am fost [i am chemat femeile de serviciu… Nu i-a pl`cut dar am \ncercat s` facem mai bine”. (elev`)

Figura 14. Sala fostei clase a VIII-a

43
43
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire La nivel declarativ, priorit`]ile pentru elevii de

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

La nivel declarativ, priorit`]ile pentru elevii de clasa a IX-a sunt clare: „[coala, \nv`]`tura, educa]ia…” „Trebuie s` [tii!”

Elevii care acum sunt la liceu au format \n urm` cu un an o singur` clas` a VIII-a, prin comasarea a dou` clase foste a VII-a, datorit` num`rului mic de elevi. Din efectivul astfel rezultat, 3 persoane au fost \n situa]ie de repetare a anului, iar potrivit statisticilor to]i ceilal]i au mers la liceul din Bicaz (cu profil teoretic sau tehnologic). Din conversa]iile cu elevii absolven]i reiese \ns` c` sunt 18 \nscri[i actualmente \n clasa a IX-a… Nu a existat abandon [colar.

Exist` \ns` o problem` delicat` cu care se confrunt` conducerea [colii: dorin]a adul]ilor sau fo[tilor elevi ce au renun]at or au fost nevoi]i s` renun]e la [coal` de a urma programele „A doua [ans`”. Directorul unit`]ii a \ncredin]at responsabilitatea realiz`rii dosarelor unui astfel de personaj, interesat [i determinat s` beneficieze de instruc]ie. |ns`, \n ciuda tuturor eforturilor, nu s-a reu[it strângerea num`rului minim de cursan]i ce ar fi f`cut posibil acest lucru!

IV.2.Profilul elevilor care abandoneaz` [coala

Am amintit deja anterior despre structurarea din punct de vedere etnic [i socioprofesional a locuitorilor din cartier. Implicit, a copiilor ce constituie bazinul de selec]ie pentru elevii [colii. {i, din cele discutate cu profesorii, elevii sau p`rin]ii bic`jeni, se constat` c` cel pu]in unul dintre p`rin]ii celor afla]i \n situa]ie de abandon este de etnie rom`.

O a doua caracteristic` este situa]ia locativ`. Locuiesc \n spa]ii relativ mici ca dimensiuni (\ntre 24 [i 40 m 2 )

el pu]in 7 persoane, familii extinse: bunici, unchi, m`tu[i, veri[ori, nepo]i, concubini etc. Coroborat cu precaritatea

financiar`, lipsa orient`rii [colare, o imagine de sine foarte sc`zut` sau cu incapacitatea de a identifica [i valorifica oportunit`]i, \ntârzie din varii motive debutul [colarit`]ii, \nscrierea \n clasa I având loc undeva \n jurul vârstei de 9 ani. |n cazul repet`rii anului, o dat` cu cre[terea diferen]ei de vârst` se reduc [i similarit`]ile cu colegi de clas`, concretizate cu incapacit`]i comunica]ionale sau de adaptare. {i nu rareori, ele mascheaz` dificult`]i de \nv`]are sau dezechilibre afective, alimentate de c`tre mediul familial [i evidente \n raporturile sociale cotidiene.

Exemplul este cel al unuia dintre elevii intervieva]i, care abia la 11 ani a intrat \n clasa I. A r`mas corigent \n clasa a III-a [i s-a prezentat la examenul din toamn` la una din cele dou` discipline cu probleme. De programarea celeilalte zice c` nu a [tiut [i c` nici organizatorii evalu`rii nu au manifestat deschidere a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul unui alt coleg. Fiind prea mare pentru nivelul de [colaritate de la acel moment dat (14 ani \n clasa a III-a), nu a mai putut fi \nscris \ntr-un nou an [colar.

Mecanismele de interven]ie sunt reduse [i foarte reduse. Tr`ie[te cu bunicii, tat`l [i concubina, cu v`rul [i

concubina acestuia [i cu unul dintre nepo]i [i cu unul dintre copiii vitregi ai v`rului… 7h30 – 8h00. Apoi ies pe-afar`

la fotbal sau la „box” (sacul cu rumegu[), pân` seara… Trec pe-acas` când mi se face foame. [] Cei care nu mai

venim la [coal` ne facem de lucru. Eu am fost la izvor, al]ii trag lemne sau fân, cu c`ru]a… Ne \nvârtim pe aici, desc`rc`m ma[ini, mut`m mobil`. Facem ce putem!”

P`rin]ii \ncearc` regrete tardive, combinând disculparea cu mâhnirea. „S-a \nc`ierat cu unii-al]ii, a fost prea târziu când am descoperit. Aveam treab`… [i nu st`team s` urm`resc ce se \ntâmpl` pe afar`! Lumea a zis c`-s

criminal`…” (p`rinte) Sau probeaz` lips` de realism fa]` de b`iatul ce acum are deja 16 ani: „L-am trimis ieri la p`dure.

E mic \ns`, nu [tie, s-a pierdut [i l-a g`sit o vecin`. A adus ghebe, am vândut vreo 5 kg apoi am contribuit pe unde am

avut de dat… la [coal`…” (p`rinte). E[ecul parental este \ns` evident [i dureros: „E obraznic! |mi spune [i lumea, am pândit [i eu… Am preten]ie dar m-a dezam`git”.

Profesorii cred c` schimb`rile sunt prea numeroase [i prea rapide. Despre elevii de acum spun c` sunt „un pic mai liberi.” (profesor) Cei ce frecventeaz` [coala sunt „mai deschi[i, particip` la diverse activit`]i… To]i elevii, absolut to]i particip`”. (diriginte)

Despre cei ce au refuzat [coala spun c` „nu-[i continu` studiile un elev care nu dore[te s` \nve]e ci s` câ[tige bani”. Despre cei pe care sistemul \i refuz`, nu spun nimic…

44
44

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

IV.3.Motivele invocate pentru p`r`sirea sistemului educa]ional

Renun]area la [coal`, \n toate cele 3 forme mai vizibile ale sale (absenteism, retragere de la [coal`, renun]area la a merge \n clasa a IX-a), sunt \n opinia bic`jenilor, o consecin]` direct` a situa]iei sociale deja descrise anterior. „Sunt elevi cu p`rin]ii pleca]i \n str`in`tate [i nu-[i mai dau interesul”. (diriginte) P`rin]ii nu sunt \n m`sur` s` monitorizeze parcursul [colar [i „parc` [i interesul este mult mai sc`zut, sunt dezinteresa]i”.

Altfel, circa 3 sferturi dintre p`rin]i sau dintre tutorii legali sau informali vin [i se intereseaz` despre rezultatele elevilor. Cei care nu vin sunt p`rin]ii celor submediocri din punct de vedere al \nv`]`turii, cei care chiar nu au mediu prietenos dezvolt`rii, cu probleme familiale acute.

Un inventar superficial al motivelor ce contribuie la renun]area prematur` plaseaz` pe primul loc \n opinia p`rin]ilor situa]ia material` dezastruoas`. De exemplu: „Am \mputernicire de la fiic` [plecat` la munc` \n Grecia de aproape 8 ani, cu fiice aflate \n grija bunicii - NB], de la ambasad` dar la prim`rie nu m-au ajutat. Acolo are acte, medic de familie, venit foarte mic… Ea pl`te[te chirie [i cât câ[tig` trimite la noi, uneori chiar [i peste 300 EUR. Dar pl`tim câte 7 milioane la curent, la ap`, la gunoi… Suntem multe persoane [7 \ntr-o garsonier` - NB], trebuie s` pl`tim! Ajutorul social e de un milion jumate… Iar `la nu-mi ajunge s` iau un costum de haine pentru b`iat. [] Am un televizor, n-am frigider, [] un aragaz mic cu trei ochiuri, [i `la s-a stricat, ne \nc`lzim la un godin. {i nimeni dintre noi nu lucreaz`, nici unul nu are serviciu”. (p`rinte de copil \n abandon)

Un al doilea motiv ar fi problemele medicale ale membrilor familiei: „Eu a[ fi de acord s` se \ntoarc` la [coal` dar eu nu mai am nici un fel de sprijin. [Femeia sus]ine c` \n prima parte a [ederii \n Italia, când muncea „la negru” \n confec]ii, a contractat un cancer pulmonar [i o alt` afec]iune renal` - NB] Dar dac` eu nu stau bine cu s`n`tatea [i nu am alt` posibilitate. [] Singur` s` stau \n cas` mi-e fric` [i mie. Singur` s` merg pe strad`… Mi-e foarte fric`! Dac` m` apuc` o criz` [i cad jos? Am mai multe probleme… [] Mi se r`ce[te corpul, \n timpul \n care mi se r`ce[te corpul nu mai [tiu nimic. Am f`cut com` \n Italia de 3 ore jum`tate…” (p`rinte) \n ciuda luxului de amânunte furnizate, situa]ia este neclar` [i las` a se \ntrevede o combina]ie de egoism [i orgoliu, cu o oarecare tendin]` de exploatare a situa]iei: „Ia aloca]ia de pe noi” (fiica). La acesta se adaug` [i iner]ia cronic`: „Dac` copiii mei nu aveau ce mânca azi, se ocupa [colile, prim`ria, bisericile. Te ajutau enorm! Aici, dac` nu te \nvâr]i sau nu faci nimic… Atât a[tept`m: ajutorul social”. (p`rinte)

Versiunea copilului prezint` varia]ii [i neconcordan]e: „Am fost \n clasa I aici. Am plecat \n Italia, [tiam s` scriu [i s` citesc dar pentru c` aveam alt nivel decât al lor m-au b`gat direct \n clasa a V-a. A[a nu am f`cut clasele mai mici [i n-am putut s` \nv`] cele necesare…[] Mama a \nceput s` aib` probleme \n Italia [i am revenit \n ]ar`. {i m-a dat la [coal`… Dar nu am reu[it s` m` adaptez [i am dorit s` o ajut pe mama prin cas`… Ea n-a vrut s` m` lase s` ies din [coal`! [] M` trezesc la 8, fac curat prin cas` [i \i dau afar` pe restul c` nu pot cu ei. [] Apoi \i ajut pe fra]ii care se \ntorc de la [coal`”. (elev` \n abandon)

Am insistat pe incapacitatea de adaptare a elevei [colarizate \n clasa I aici iar apoi \n Italia. Spune c` profesorii de dincolo aveau timp mai mult, explicau mai bine [i era mai interesant. |n acela[i timp, eviden]iaz` \ns` faptul c` (de[i [tia s` citeasc` sau s` scrie, „era foarte inteligent`, a venit o comisie de 6 profesori s` o vad`” – mama) trecerea direct la un nivel superior nu a \nsemnat o echivalare perfect` a cuno[tin]elor. „Erau lucruri pe care nu le [tiam, multe informa]ii…”

45
45
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Figura 15. {coala foarte prietenoas` O discu]ie

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Figura 15. {coala foarte prietenoas`

c`i de prevenire Figura 15. {coala foarte prietenoas` O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale

O discu]ie de profunzime [i analizarea istoriei personale a adul]ilor furnizeaz` date suplimentare pentru

identificarea unui stoc educa]ional sc`zut: „Nu am avut p`rin]i, sunt venit` din Maramure[… Nu am lucrat niciodat` dar n-am dat copiii la orfelinat [i i-am crescut singur`”. „Nu [tiu carte” „Sunt desp`r]it` de so] de 22 de ani”. (mam` [i bunic`) Sau „Am doar clasa I. {i 8 copii. [] [i 6 nepo]i. Locuim to]i 14 \ntr-o garsonier` \nchiriat`”. (p`rinte)

O alt` explica]ie poate fi g`sit` [i \n lipsa de \ncredere \n sistemul educa]ional de la un anumit moment. Sau

\n nevalorizarea [colii, indiferent de condi]ii. „E mare, eu l-am dat la 9 ani \n clasa I. |mpreun` nepo]elul cel mare. [] Nu aveam cu cine s`-l las [pe b`iat] \l luam cu mine peste tot, nu aveam cu cine s`-l las… Tat`l lui, concubinul meu, era foarte agresiv. {i cu copii”. (p`rinte) Informa]ia se coreleaz` cu alte elemente ce \ntregesc profilul afectiv-atitudinal:

„A fost un b`iat foarte bun. Ca o fat`, cuminte…”

Despre acela[i copil [i despre posibilitatea relu`rii studiilor, mama spune c` „ar vrea s` se \ntoarc` la [coal` dar i-e ru[ine. Ce-o s` zic` lumea c` face [coala din nou?” {i motivul apare mult mai bine articulat \n relat`rile fo[tilor elevi: „S` r`mân eu b`trânul [colii?” (elev \n abandon). De[i „colegii au spus c` e o gre[eal`. - Ai fost prost! Nu conteaz` c` te f`ceam noi mo[neagul [colii… Colegii ne ajutau, la lec]ii, la lucr`ri”. (alt elev)

Figura 16. Comunicând cu [coala

46
46

{COALA NR. 2, DODENI, ORA{ BICAZ, JUDE}UL NEAM}

„Majoritatea sunt buni, amabili. Al]ii ur`sc ]iganii… „}âganii cu românii, tot aceia! Aici la noi nu conteaz`, poate s` fie oricare, ne \n]elegem \ntre noi \n cartier. Dar \n ora[… Nu conteaz` c` ]âganul are [i o inim`, [i ochi”. (elev) [i gesticuleaz` a lehamite, continuând s` pledeze pentru o alt` atitudine \n raport cu cei ce „mai bronza]i dac` sta]i la soare” sau care poart` „o hain` mai ferfeni]`”.

|[i amintesc [i despre cogenari sau covârstnici \n situa]ii similare: „Sunt colegi care veneau când doreau ei la [coal`. |nainte, când era mediatorul [colar, ne mai ajuta… Ne aduceau la cei nec`ji]i câte o saco[`, ne ajutau…” (elev) „M`car a[a, pentru c` la teme nu prea ne descurcam cu ele… Erau cuvinte pe care nu le \n]elegeam. Aveam nevoie de explica]ii, de r`bdare”. (elev`)

Chestiona]i despre amintirile pe care le au din anii de [coal`, elevii se sfiiesc s`-[i exprime nemul]umirile. Spun c` „doamnele ne explicau bine”. |n acela[i timp, „nu prea ni se spuneau notele… |ntrebam [i-mi zicea alte note. Sau zicea c` spune diriginta”. (elev)

„Venea profesorul de religie de anu’ trecut cu linia aia cu muchii, domnu’! {i-]i tr`gea peste degete, nu la palm`. Aluminiu peste degete… A v`zut v`ru-mi-o [i m-a \ntrebat. {i-a zis c` vine [i c`…” (acela[i elev)

„Profesoara de român` ]ipa la mine. M-a v`zut c` eram cel mai prost dar st`team cuminte [i mi-a aruncat cartea de pe banc`. Atunci m-am ridicat, am b`gat banca \ntr-un col] [i-am ie[it afar`…” (alt elev)

Profesorii cred c` atunci când elevii nu vin la [coal`, nu o fac pe motive medicale. Sau pur [i simplu \i trimit p`rin]ii la treab`, neavând mijloace financiare. Tot \n opinia lor, mai u[or absenteaz` elevii naveti[ti. Mai rar, pentru c` vin cu microbuzul [colar… Apoi „sunt cei cu probleme familiale. Probabil mai g`sesc [i altceva mai bun de f`cut:

prefer` s` stea s` se uite la televizor, dac` au… Dac` nu, muncesc cu ziua: t`iat lemne, prin p`dure”.

Elevii buni vin la [coal`. Nu cred c` cineva st` acas` din pl`cere. Nu din [coala asta… „Azi stau acas` pentru c` nu au chef… Nu au dorin]e de evolu]ie [colar`”. (diriginte)

Webografie, accesat` \n 20.10.2009:

1. http://www.primariabicaz.ro/

2. http://www.primariabicaz.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=52

47
47
{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM} Investigator principal: Andrei Pârvan

{coala cu clasele I-VIII nr. 6 Cartier M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, jude]ul NEAM}

Investigator principal:

Andrei Pârvan

Expert local:

Elena Preda

Informa]iile con]inute \n acest material sunt rezultatul unor activit`]i de cercetare specifice, dup` cum urmeaz`:

l

Studiul documentelor existente pe situl web al Prim`riei locale;

l

Documentarea unor resurse disponibile on-line;

l

Interac]iuni informale cu diver[i actori locali, observa]ii reie[ite din observ`rile proprii etc. Date statistice raportate de INS sau MEC au fost utilizate pentru descrierea general` a contextului social [i educa]ional.

l

Ele completeaz` informa]iile prelucrate ca urmare a interviurilor aprofundate cu:

m

Directorul unit`]ii [colare;

m

Dirigintele clasei a VIII-a (din anul [colar precedent);

m

Absolven]i ai [colii \n anul [colar 2008-2009, \n prezent elevi \n clasa a IX-a la institu]ii de \nv`]`mânt din ora[, oarecum nu foarte de parte de domiciliu.

Fotografiile din document apar]in arhivei institu]iei [i sunt preluate cu permisiune.

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I. DESCRIEREA LOCALIT~}II

I.1. A[ezare [i istoric

Piatra Neam] este un ora[ de circa 100.000 de locuitori aflat pe valea Bistri]ei, \n nord-estul României. Este re[edin]` a jude]ului Neam] [i concentreaz` majoritatea institu]iilor publice cu rol administrativ. Din punct de vedere industrial, \n prezent este al doilea centru industrial al jude]ului iar dup` 2004 \ncearc` un reviriment evident din punct de vedere economic [i al dezvolt`rii urbane. Beneficiaz` de un cadru natural de excep]ie, fiind amplasat \ntr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, str`juit de culmi \mp`durite, cu \n`l]imi \ntre 460 [i 859 de metri.

Una dintre cele mai vechi culturi existente \n spa]iul românesc este originat` \n apropiere. Continuitatea existen]ei umane poate fi urm`rit` de-a lungul secolelor, prin perioada geto-dac` (din care exist` fortifica]ii nu departe de ora[), pân` \n 1387 când este men]ionat sub numele de Kamena (Piatra) \ntr-o list` a ora[elor sub ocupa]ie rus`. |n anul 1431 apare sub denumirea de Târgul de la Piatra lui Cr`ciun dar statutul de târg domnesc \l prime[te doar \n anul 1453 (Curtea domneasc` de aici construit` de {tefan Cel Mare fiind men]ionat` \n mai multe rânduri: 1552, 1570, 1594). Abia la \nceputul secolului al XIX-lea Piatra se impune ca fiind cel mai important centru urban [i comercial al ]inutului. Apar atunci primele fabrici (hârtie, ]es`turi, cherestea, s`pun, chibrituri, bere etc.) dezvoltarea ora[ului ducând la construirea c`ii ferate Piatra-Neam] – Bac`u.

|n 1832 este amintit` prima [coala public` iar \n 1871 se construie[te primul teatru. |n 1859 devine Piatra Neam], pentru a putea fi deosebit de numeroase alte localit`]i cu denumiri similare.

Dup` primul r`zboi mondial popula]ia ora[ului \ncepe s` creasc`, odat` cu num`rul fabricilor [i atelierelor sau cu proiectele de sistematizare [i \mbun`t`]irile edilitare. Cel de al II-lea r`zboi mondial a stopat avântul economic iar pierderilor [i distrugerilor suferite \n acei ani li se adaug` jafurile [i teroarea practicate de c`tre Armata Ro[ie dup` momentul August 1944.

Perioada imediat urm`toare este momentul \n care se \nregistreaz` o semnificativ` cre[tere a popula]iei. Dup` reforma administrativ-teritorial` din 1968 ora[ul redevine re[edin]` de jude] [i cunoa[te o dezvoltare din ce \n ce mai dinamic`. Sunt integrate \n aria urban` zonele limitrofe [i se construiesc numeroase cartiere (\n majoritate de blocuri) \n zonele periferice, a[a cum este [i cazul cartierului M`r`]ei.

I.2. Ocupa]ii, angajatori

Ritmul este rupt dup` 1990 când, pe fondul contextului economic [i social (\nchiderea fabricilor, cre[terea numeric` a popula]iei) nivelul standardului de via]` se pr`bu[e[te, situa]ia redresându-se treptat abia \n ultimii ani. |n acest sens, merit` aten]ie ritmul dezvolt`rii urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de dup` schimbarea regimului comunist.

urbei [i cel de cre[tere a num`rului popula]iei, respectiv descre[terea de dup` schimbarea regimului comunist. 49
49
49
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

Istoria acestor ani poate fi explicat` uzând de dou` elemente, foarte strâns legate \ntre ele: industrializarea accelerat` (construc]ia platformelor industriale din sudul ora[ului, S`vine[ti - Roznov) [i suprapopularea urban` (datorit` cre[terii natalit`]ii [i migra]iei de la sat la ora[). Ambele fenomene pot fi fixate \n jurul anului 1960, dup` construc]ia combinatului chimic \nceput` \n 1958

Cartierul M`r`]ei este „s`rac, plin de oameni care beneficiaz` de ajutoare sociale” (profesor). P`rin]ii sunt foarte mul]i pleca]i iar copiii r`mân \n grija celuilalt p`rinte (dac` exist`), a bunicilor/rudelor sau chiar singuri. „Din eviden]ele noastre, cred c` ne \ncadr`m undeva la 30%. Din fiecare clas`, la 20 [i ceva de copii, cel pu]in 6 au unul sau doi p`rin]i pleca]i afar`…” (director)

Sunt p`rin]i care lucreaz` \n pia]`, zi lumin`. „Când s` te duci la ei [i cum s` vorbe[ti la 10 sau 11 noaptea? A[a c`, dac` e nevoie… mergem acolo”. (profesor)

Dat fiind contextul economic [i cel social, revin din ce \n ce mai mul]i din Italia sau Fran]a. |ns` cifrele nu sunt impresionante, undeva la 2% dintre elevii \nscri[i \n anul curent de \nv`]`mânt. Din acela[i motiv, al recesiunii, s-au \mpu]inat [i cazurile familiilor care anterior aveau o situa]ie financiar` bun`: mici \ntreprinz`tori, meseria[i \n construc]ii (care \nainte chiar aveau comenzi) sunt mai degrab` rare. Chiar cei care erau \n regul` au situa]ii financiare grele de le \nceputul recesiunii…

Figura 17a. Localizarea cartierului M`r`]ei pe harta municipiului Piatra Neam]

50
50

{COALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 CARTIER M~R~}EI, PIATRA-NEAM}, JUDE}UL NEAM}

I.3. Infrastructur`, utilit`]i publice, transport [i comunica]ii

Distan]a dintre Bac`u (punct nodal \n zona central` a Moldovei \n materie de leg`turi de comunica]ie sau oportunit`]i economice) [i Piatra-Neam] se parcurge \n circa o or`. Pu]in mai mult dureaz` c`l`toria pe calea ferat`. De aici c`tre mun]i (spre Bicaz) mai sunt al]i circa 25-30 km, cu leg`tur` spre Transilvania, 60 de km pe [osea c`tre Roman [i E 85, circa 45 spre Târgu-Neam] [i apoi \nc` 70 pân` la Suceava. Cel mai apropiat aeroport este cel din Bac`u, fiind un important punct de tranzit \n drumul nem]enilor c`tre locurile de munc` din ]`rile europene.

Figura 17b. Harta regiunii

de munc` din ]`rile europene. Figura 17b. Harta regiunii Harta zonei, disponibil` la

Harta zonei, disponibil` la http://www.casabilbor.ro/images/harta-turistica.gif

{coala nr. 6 se afl` \n cartierul M`r`]ei, pozi]ionat \n partea de sud-est a municipiului, delimitat de dou` artere de circula]ie majore care se intersecteaz` \n [oseaua ce duce c`tre Bac`u. Altfel, se \ncadreaz` \ntre muntele Pietricica [i calea ferat` Bac`u – Bicaz. |n zon` predomin` blocurile (de 5 sau 9 nivele), construite \ntre deceniile 7 [i 9 ale secolului trecut. Apartamentele sunt mici ca num`r de camere [i suprafa]`, str`zile interioare relativ \nguste [i aglomerate de autovehicule.

Administra]ia public` local` (cel pu]in \n ultimii ani), a derulat proiecte de reabilitare a infrastructurii rutiere, a re]elelor de canalizare [i telecomunica]ii. S-au f`cut parc`ri, au \nceput s` apar` locuri de joac` pentru copii iar tendin]ele de modernizare au adus \ntre blocuri unit`]i bancare sau magazine mai bine aprovizionate. Cet`]enii beneficiaz` practic de tot confortul urban, de acces la mijloace moderne informare, comunicare [i divertisment.

De aici pân` \n centrul ora[ul sunt cam 15-20 de minute de mers lejer, pe jos. Limita exterioar` a urbei [i fosta zon` industrial` se afl` la alte 10’ de mers cu autoturismul sau transportul public urban. Pentru c` exist` linii (microbuz, autobuz, troleibuz) ce poart` c`l`torii atât c`tre punctele de interes comercial sau administrativ cât [i c`tre locurile de munc`.

|n Piatra Neam], ca [i \n toat` acea zon` a Moldovei, exist` comunit`]i religioase minoritare, neoprotestante pu]in peste media na]ional`. Reprezentativ` la nivelul cartierul M`r`]ei poate fi cea a Cre[tinilor Adventi[ti de Ziua a {aptea (ce au o biseric` \n apropierea [colii).

51
51
Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire I.4. Perspective de dezvoltare Pietrenii spun despre

Renun]area timpurie la educa]ie: posibile c`i de prevenire

I.4. Perspective de dezvoltare