FORMELE PENTRU TIPARUL FLEXOGRAFIC

Elaborat: Alexandra Osoba, Viorica Cazac,

Departamentul Design și Tehnologii Poligrafice, UTM
Elementele constituente
ale formei:
a – partea frontală a formei;
b – adâncimea alveolei;
c – fața laterală a elementului imprimabil;
d – înălțimea reliefului;
e – grosimea formei;
f – verso-ul formei;
g – suportul formei.

2
 CLASIFICAREA FORMELOR PENTRU TIPARUL FLEXOGRAFIC

Forme pentru tiparul

flexografic

Tehnologie Constituirea
Compoziție de obținere Grosime Duritate Configurație
structural-morfologică

Tradițională Groase (2,28mm Moi (25-35 Plăci

Cauciuc (analog) și mai mult ) unistratificate Plane
Shore A)

Digitală Medii (1,24- Plăci

Medii (55-
Fotopolimeri multistratifi- Cilindrice
(CtP) 2,28mm) 60 Shore A) cate

Subțiri (0,74- Plăci Mânecă

Dure
1,24mm) ”digitale” (”sleeve”)

3
Cerințele impuse formelor:

• Abilitatea de a percepe și transmite cerneala de pe cilindrul anilox pe

substrat/suport;
• Rezistență la acțiunea solvenților;
• Rezistență la uzură;
• Elasticitate;
• Uniformitatea grosimii;
• Duritatea (25-35 Shore (A) – pentru cartonul ondulat, 55-60 Shore –
majoritatea aplicațiilor).

4
Tehnologiile de obținere a formelor

• Presarea (forme din cauciuc);

• Gravare (forme din cauciuc);
• Turnare;
• Fotopolimerizare (proces analog sau digital).

5
Etapele de realizare ale formelor din cauciuc (matriță)

1. Pregătirea formei originale (clișeul sau culegere metalică);

2. Realizarea matricei (prin presarea în carton îmbibat cu rășina
fenolică sau din praf de bachelit);
3. Formarea și vulcanizarea formei pentru tipar din cauciuc;
4. Verificarea grosimii formei și a calității reliefului.

6
 Elemente componente
ale aparatului de
vulcanizare

1 – limitatori;
2 – placa/perna superioară;
3 – forma cu relief – patrița;
4 – materialul pentru matriță;
5 – suportul;
6 – placa/perna inferioară.

7
Etapele de obținere a formelor:
1 – decuparea matriței de dimensiunile
necesare;
2 – curățarea suprafeței cu o perie fină;
3 – poziționarea plăcii matriță cu fața în sus;
4 – poziționarea patriței metalice cu
suprafața reliefată în jos deasupra matriței;
5 – acționarea temperaturii și presiunii, și
interacțiunea patriței cu matrița, formarea
reliefului în matriță;
6 – verificarea adâncimii interacționării cu
ajutorul limitatorilor;
7-.

8
 Montarea plăcilor pentru obținerea formei de tipar
7 – verificarea uniformității grosimii
matriței prin instalarea în aceeași presă și
poziționare acestea cu imaginea în sus
pentru confecţionarea dublicatului din
cauciuc, adică pentru obţinerea copiei
formei în relief;
8 – dispunerea cauciucului peste matriță și
acoperirea cu o garnitură protectoare;
9 – vulcanizarea la temperatura de 307°F
sau 553 °C. Sub acțiunea temperaturii şi
presiunii cauciuc umple toată adâncimile
reliefului. Grosimea formei pentru tipar
este reglată cu ajutorul limitatorilor;
10-șlefuirea abaterile remarcate prin
intermediul unui dispozitiv de şlefuire
electromecanic.

În vederea asigurării protecţiei plăcii superioare, ea este dispersată de forma cu relief – patriţa printr-o
garnitură plană (coală)
9
Montarea plăcilor
pentru obținerea
formei de tipar
7 – limitatori;
2 – placa superioară;
3 – bandă protectoare;
4 – cauciucul;
5 – matrița;
6 – suportul;
7 – placa inferioară
t = 150-160°C.

În vederea asigurării protecţiei plăcii superioare, ea este dispersată de forma cu relief – patriţa printr-o
garnitură plană (coală)

10
Etapele de realizare ale formelor fotopolimerice prin metoda
analog

Expunerea Expunerea Developarea Uscarea Expunerea Expunerea

preliminară a de bază a – spălarea cu (60-65°C) finală – suplimentară
verso-ului cu formei prin soluții de finishing cu raze UV
raze UV film negativ solvenți sau (254nm) (~360 nm)
(~360 nm) detergenți

11
 Influența timpului de
expunere asupra
reliefului obținut
a – expunerea de bază insuficientă;
b – expunerea optimă.

a) Expunerea de bază scurtă conduce la formarea unui profil obtuz, susţinere insuficientă a elementelor imprimabile, în
special a liniilor subţiri.
b) Expunerea de bază de lungă durată conduce la formarea unghiului de profil optim, expunerea excesivă provoacă
deformare considerabilă şi pierderea unei părţi din suprafaţa elementelor imprimabile.

O durată prea mare a expunerii de bază conduce la împrăștierea mare a punctelor de raster.

12
 Sistemul de expunere
1 – lămpi pentru expunere părții frontale a
formei;
2 – placa fotopolimerică;
3 – lămpi pentru expunerea reversului;
4 – film negativ;
5 – pelicula de presare cu vacuum.

13
 Expunerea
Drept materie primă predestinată formelor pentru
tiparul flexografic serveşte substanţa liantă elastomeră,
monomerii nasaturaţi şi fotiniţiatorii UV (substanţe care
sub acţiunea razelor solare se descompun declanşând
reacţia de polimerizare).
Aceştea sunt solubili în apă sau în solvenţi organici.

La expunerea (interacţiune cu lumina) cu raze UV se produce reacţia de polimerizare sau „îmbinarea”

mai multor molecule pentru formarea lanţului molecular. Foropolimerii formaţi prin intermediul unei
astfel de reacţie devin insolubili.

La expunerea parţială, fotopolimerii pot parţial să se rigidizeze, timp în care sectoarele neexpuse pot fi
disolvate, adică păstrează posibilitatea de solubilitate. Această calitate este utilizată la obţinerea
formelor pentru tipar în relief.
14
Developarea formelor

Sectoarele expuse devin insolubile la soluţia de spălare, iar zonele neexpuse –solubile, pentru că
ele rămân în forma monomerică iniţială.

Developarea presupune spălarea fâșiilor cu elemente imprimabile. Forma este prelucrată cu

ajutorul unor perii de curăţat pentru accelerarea procesului de solubilitate.

15
Developarea formelor

Staţiile pentru spălarea plăcilor fotopolimerice sunt structurate în:

• cilindrice;
• plane.
În cadrul staţiilor de spălare a sectoarelor neexpuse se utilizează următoarele metode de
spălare:
• hidromecanică, în acest caz solventul este pulverizat sub tensiune înaltă asupra
formei;
• mecanică (prin frecare), polimerul este înlăturat cu ajutorul acţiunii unor perii
sau covoraşe speciale;
• combinate - sunt utilizate concomitent ambele metode;
• ultrasunet - o nouă metodă mai puţin utilizată - suprafaţa polimerului este
supusă acţiunii ultrasunetului care înlătură rezidurile.
16
Developarea formelor

Elementele componente de bază ale stațiilor de spălare sunt următoarele:

• vasul cu soluția de spălare;
• sistemul de circulare al solventului;
• suportul pentru formă;
• sistemul de automatizare şi reglare termostatică.

17
Uscarea formelor

Forma pentru tipar absoarbe o anumită cantitate de solvent, de aceea este necesară
desfăşurarea procesului de uscare într-o anumită perioadă de timp.

Materialele solubile în apă nu absorb soluţia de spălare necesitând mai puţin timp pentru
uscare. Uscarea se face până la eliminarea totală a solventului de pe stratul pentru
formarea reliefului.

18
Expunerea finală a formelor

După spălare şi uscare este necesară expunerea finală a formei.

Expunerea se face proporțional pe toată suprafața fără negativ, astfel încât
domeniul reliefului să fie total polimerizat.
La această etapă forma pentru tipar are suprafață superioară foarte lipicioasă către
care aderă praful şi murdăria.
La iradierea cu raze UV sau la cufundarea (imersia) plăcii în solvent substanța
aderentă îşi pierde din calitățile sale.

19
 Structura materialelor pentru formele de tipar

1-suportul din lavsan;

a – plăci unistratificate;
b – plăci multistratificate;
c – plăci ”digitale”.
2-stratul pentru formarea reliefului;
3-folia protectoare;
4-suportul;
5-stratul supus acțiunii laserului;
6- stratul stabilizator.

20
Forma elementelor de tipar

CtP Analog

21
Forma punctelor de raster pe plăci digitale în lumini și umbre

Microfotografia diferitor puncte de raster (în lumini și umbre)

cu vârfuri aplatizate de formă impecabilă în noile forme TOYOBO Cosmolight

22
Forma punctelor de raster pe plăci tradiționale și digitale

a b

Punctul digital (b) pe forma pentru tiparul flexografic are profil lateral mai
accentuat, obtuz şi respectiv o împrăştiere mult mai redusă la tipar, în raport cu
punctul de raster tradiţional (a), care marchează abateri mai mari

23
Caractersiticile de deformare şi elasticitate ale formelor din fotopolimeri

Tiparului flexografic îi sunt proprii o serie de particularități necesare a fi

considerate în cadrul procesului de pregătire a originalelor. Printre cele
prioritare pot fi specificate:
 caracteristicile de deformare şi elasticitate a formelor;
 transmiterea graduală neliniară în procesul de imprimare;
 cadre rigide după parametrii de contrast;
 deosebirea domeniului cromatic reprodus cuprins ce se deosebește de cel
tradițional.

24
Caractersiticile de deformare şi elasticitate ale formelor din fotopolimeri

Formele pentru tiparul flexografic fiind constituite din compoziţii

fotopolimerice după caracteristicile lor fizico-mecanice sunt destul de moi (50-
60 şi 70-80 pe scara Şor), deaceea la crearea orinalului-machetă este necesară
considerarea alungirii supafeţei formelor pentru tipar după fixarea lor pe
cilindrul port-formă.

Aceasta este explicat prin aceea că, la montarea formelor pentru tipar
lungimea suprafeţei de imprimare se măreşte în timpul tiparului şi din cauza
grosimii excesive are o raza mai mare decât cea a cilindrului. Fenomenul
manifestat este numit distorsionare.

25
 Caractersiticile de deformare şi elasticitate ale formelor din fotopolimeri

Alungirea produsă poate fi stabilită prin relaţia

2t
Δ=
  D  2t  2h 
x100%

unde: Δ – coeficientul modificării dimensionale a formei pentru tipar, %;

D  diametrul cilindrului port-formă, mm;
t – grosimea formei pentru tipar, mm;
π - 3,14159;
h – grosimea panglicii adezive utilizată pentru fixarea formei
de tipar pe cilindrul port-formă, mm.

26
Montarea formelor pe cilindru port-formă
Dispunerea formelor pentru tipar pe
cilindrul port-formă:
a) paralel;
b) deplasate în raport una faţă de alta.
1 – cilindrul port – formă;
2 – forma pentru tipar;
3 – cilindrul de presiune (imprimare);
4 – cilindrul anilox.

27
 Montarea formelor pe cilindru port-formă

În procesul de lucrul cu maşinile de tipar

este importantă poziţionarea corectă a
formelor pe cilindrul port-formă. Formele pot fi
dispuse simetric pe cilindrul port-formă sau
deplasate în raport una faţă de alta. În tiparul
flexografic formele se dispun, de regulă, prin
cea de-a doua metodă, cu deplasarea uneia în
raport cu cealaltă. Dispunerea este
condiționată de doi factori:
•economisirea materialului pentru formă;
•utilizarea formei pentru tiipar în calitate de
dekel/așternut.
28
 Deformarea punctului de raster în procesul de tipar

Din cauza distorsionării se produce şi

deformarea punctelor de raster. Din
punct de vedere matematic
dimensiunea punctului de raster ar
trebui să se modifice cu același
coeficient ca şi întreaga imagine. În
realitate dimensiunile punctului de
raster se schimbă însă cu un
coeficient aliator care depinde de
liniatura imaginii şi de dimensiunea
punctului de raster.
29
Deformarea punctului de raster în procesul de tipar

Deformarea punctelor de raster în procesul de

tipar:
1. - punctul de raster deformat;
2. - elementul de tipar;
3. - suprafata de imprimare;
4. - elementul de tipar supus deformarii;
5. - presiunea exercitată în timpul imprimarii.

30
Deformarea punctului de raster în procesul de tipar

Dacă în tiparul offset pe hârtie cretată

deformarea în valoare de 17-22% este
acceptabilă, iar 25% este considerată déjà
mare, atunci în tiparul flexografic deformarea
de 30-35% a punctului de raster este
considerată normală. Această deformare este
manifestată de mărirea caracteristicilor
dimensionale ale elementelor de tipar pe
tipăritură în procesul de tipar. Ea conduce la
schimbări gradaţionale şi cromatice ale
imaginii.

31
 Deformarea punctului de raster în procesul de tipar

Exista mai multe modalități de reducere a manifestării

a b
Deformarea formei pentru tipar:
a) elementul de tipar în lipsa presiunii;
b) formă pentru tipar fără suport elastic
(deformare înaltă);
c) formă penrtu tipar cu suport elastic (deformare
redusă)
acestui fenomen. Printre cele mai frecvent utilizate sunt:
• Utilizarea formelor polimerice subţiri şi ultrasubţiri.
Avantaje: transmitere uniformă a cernelurilor,
abatere minimă tonală, suprapunere cromatică bună,
prelucrare simplă a formei şi reglare rapidă a maşinii
c de tipar.
• Utilizarea suporturilor din materiale moi şi elastice
pentru forma pentru tipar.
• Utilizarea fotopolimerilor stratificaţi unde stratul
superior pe care se află punctele de raster este mult
mai dur decât cel inferior. În acest caz se produce
migrarea presiunii apărute în timpul imprimării pe
straturile inferioare ale formei pentru tipar, ceea ce
reduce considerabil efectul de deformare a punctelor.
32
Îngrijirea formelor

• Nu se admite solicitarea mecanică prin frecare a formelor;

• Nu se admite folosirea periilor dure la spălarea formelor;
• Se recomandă folosirea solventului sau soluției de spălare speciale;
• Forma se curăță fiind fixată pe cilindru cu un material îmbibat cu
soluție de spălare, apoi se șterge cu alt material moale curat;
• Operația se repetă după scoaterea formei de pe cilindru.

33
Păstrarea formelor

• După curățarea completă a formelor se înlătură solventul rămas cu un

jet de aer sau hârtie moale absorbantă;
• Se păstrează formele în loc uscat, rece, departe de sursele de căldură,
lumina solară, electromotoare și generatoare de frecvențe înalte
(ozon);
• Fiecare set de forme se ambalează în pachete separate, etichetate;
• Între clișee se introduc coli de material izolant (spumă poliuretan);
• Păstrarea formelor se face în poziție orizontală pe rafturi.

34
Bibliografie

1. Scobioală, V., Lisnic, V. Tehnologii poligrafice-Flexografia, Chișinău,

UTM, 2010
2. Flexography: Principles &Practices. 5th Edition. Foundation of
Flexographic Technical Association 1999.

35
Mulțumesc pentru atenție!

Elaborat: Al. Osoba, catedra DTP 36