Aplicaţia 2

Strategii de simulare. Simularea

manuală

BREVIAR TEORETIC

2.1. Terminologie utilizată în simulare

Stare: o variabilă ce caracterizează un atribut în sistem, cum ar fi nivelul stocului în

inventar sau numărul de posturi de aşteptare pentru procesare.
Eveniment: o întâmplare la un anumit moment care poate schimba starea sistemului,
cum ar fi sosirea unui client sau intrarea în funcţiune a unui punct de lucru.
Entitate: un obiect care trece prin sistem, cum ar fi semifabricatul în postul de lucru
sau comenzile dintr-o fabrică. Deseori un eveniment (ex. sosirea) este asociat unei
entităţi (ex. semifabricat).
Coadă de aşteptare: o listă de sarcini, un buffer sau bunuri de consum ce aşteaptă să
fie transportate, sau orice loc unde entităţile aşteaptă să se producă un eveniment din
orice motiv.
Creare: cauza sosirii unei noi entităţi în sistem la un anumit moment.
Planificare: repartizarea unui nou eveniment în viitorul unei entităţi existente.
Variabilă aleatorie: o mărime incertă, cum ar numărul de piese returnate dintr-o
expediţie.
Distribuţia: o lege matematică care guvernează caracterul probabilistic al unei
variabile aleatorii.
Push – împinge entitatea în postul de lucru.
Pull – trage entitatea din postul de lucru.

2.2. Strategii de simulare- Generalităţi

Comportarea fluxurilor de producţie este studiată prin dezvoltarea unui model de

simulare. Acest model are la bază un set de ipoteze care definesc funcţionarea
sistemului. Aceste ipoteze sunt exprimate prin relaţii matematice, logice, simbolice
între entităţile sau obiectele de interes ale sistemului. Modelul de simulare descrie
sistemul modelat în termeni specifici unui limbaj de programare, denumit limbaj de
simulare. În limbajele de simulare descrierea unui model de simulare se realizează
printr-o succesiune de instrucţiuni care definesc componetele sistemului şi modul în
care interacţionează acestea.
24 Modelarea şi simularea proceselor de producție. Aplicații

Sunt cunoscute strategiile de simulare: FIFO, Min Setup, Line Balance, strategii
care vor fi aplicate şi în aplicaţia aceasta.
FIFO ( First Input, First Output - Primul Intrat, Primul Servit) implică
intrarea semifabricatelor în ordinea sosirii în sistem, fără o rearanjare în urma unor
criterii prestabilite. Se aplică în general în cazul fluxurilor liniare, în serie.
Min Setup prevede micşorarea timpilor auxiliari, prin efectuarea unui număr
minim de setări ale maşinilor de lucru, în funcţie de caracteristicile pieselor şi de
regimurile necesare prelucrării acestora. De exemplu schimbarea sculelor, este o
setare, care poate fi facută o singură dată grupând piesele pe caracteristici de
prelucrare. Min Setup – criteriu care poate fi aplicat în cazul cunoașterii timpilor de
setare şi de pregătire a maşinilor de lucru pentru fiecare tip de reper prelucrat
precum şi a traseului urmărit de fiecare reper în parte.
Line Balance prevede ca în timpul procesului de producţie toate maşinile să
prelucreze uniform din punct de vedere al timpului de lucru. Nu se justifică existenţa
unor maşini la care timpul de prelucrare este sub 30%, sarcinile acestora putând fi
preluate de alte maşini care au un timp de prelucrare de 50% de exemplu şi care pot
efectua operaţiile necesare. Line Balance – criteriu care poate da rezultate
importante şi poate fi aplicat la gestionarea şi corelarea programului stabilit pentru
execuţia fiecărei serii (reper), fiind necesară şi cunoaşterea fluxului de informaţii .
Ideal ar fi ca în momentul simulării să se aplice pe cât posibil mai multe
strategii de simulare.
Simularea poate fi manuală, în cazul unor sisteme simple ca cel studiat în
această aplicaţie. La sistemele foarte complexe se apelează la programele de
simulare ale fluxurilor materiale: ACSL, APROS, ARTIFEX, Arena, AutoMod,
C++SIM, CSIM, CallSim, FluidFlow, GPSS, Gepasi, JavSim, MJX, MedModel,
Mesquite, Multiverse, NETWORK, OPNET Modeler, POSES++, Simulat8,
Powersim, Delmia QUEST, REAL, SHIFT, SIMPLE++, SIMSCRIPT, SLAM,
SMPL, SimBank, SimPlusPlus, TIERRA, Witness şi JavaSim.

DESFĂȘURAREA LUCRĂRII

Problema 1.
Realizați o simulare manuală pentru sistemul de producţie din figura 2.1.

Fie sistemul de fabricaţie din figura 2.1. Cele 6 loturi de piese sunt formate din câte
5 bucăţi de tablă care urmează a fi poansonate (găurite) la maşina M1 în formă de
stea (L1, L5, L7, L8), pătrat (L3, L6) sau romb (L2, L40).
Fiecare lot trece mai departe la posturile D1 sau D2 pentru a fi vopsite.
Aplicarea strategiei FIFO ar însemna ca loturile să fie preluate în ordinea sosirii
de la 1 la 8.
Aplicaţia 2. Strategii de simulare 25

Min Setup ar însemna să se grupeze loturile pentru a se face cât mai puţine
setări care ar trebui să dureze cât mai puţin timp.

L1, L5 schimbare poanson 10 min L2, L4 schimbare poanson 30 min L3, L6.
L1, L5 schimbare poanson 10 min L3, L6 schimbare poanson 9 min L2, L4.

L2, L4 schimbare poanson 90 min L1, L5 schimbare poanson 10 min L3, L6.
L2, L4 schimbare poanson 30 min L3, L6 schimbare poanson 60 min L1, L5.

L3, L6 schimbare poanson 9 min L2, L4 schimbare poanson 90 min L1, L5.
L3, L6 schimbare poanson 60 min L1, L5 schimbare poanson 10 min L2, L4.

L1 L7
L8
L2
L3
L4
M1 D1 Toate loturile
L5
L6
Matriţa Post de vopsire
9min/part

D2

Doar L1,5,7,8

Timpi de setare matriţă

Fig.2.1. Fluxul de fabricaţie ce urmează a fi simulat manual
Fig.2.1. Sistemul de fabricaţie

Ȋn urma simulării manuale se obţin rezultatele din tabelul 2.1.

26 Modelarea şi simularea proceselor de producție. Aplicații

Tabelul 2.1
Simuarea manuală a sistemului aplicând FIFO şi MinSetup
Strategia FIFO Strategia MinSetup
Timp Timp Timp Timp Timp Timp Timp Timp
final aşteptare aşteptare aşteptare final aşteptare aşteptare aşteptare
D1 (min) D2 (min) L (min) D1 (min) D2 (min) L (min)
L1 75 - - - 30 - - -

L2 115 - - - 195 - - 11

L3 170 - - 15 240 - - 26

L4 215 - - 10 115 - 25 -

L5 295 35 - - 105 - - 15

L6 335 - 75 - 150 - - -

L7 120 - - - 45 - - -

L8 165 - - - 45 - - -

Ȋn concluzie fiecare strategie oferă tot mai multe modele de simulare, fiecare
ramificaţie a acestora însemnând noi posibilităţi de abordare a problemei. S-a
dovedit ca acelaşi sistem poate fi abordat diferit de fiecare persoană în parte, funcţie
de ordinea loturilor, de ordinea setărilor, de constrângerile aplicate la transportul
către cele două maşini de vopsire.
Este indicată obţinerea unui număr cât mai mare de modele şi simularea
acestora astfel încât în final să fie aleasă varianta cea mai bună. Ȋn cazul unor
sisteme complexe şi a unui număr mare de modele este preferabil ca simularea să
fie făcută cu ajutorul calculatorului.