Sunteți pe pagina 1din 15

Miscarile

Pamantului

Clasa a V-a
1. MISCAREA DE ROTATIE

Pamantul efectueaza o
miscare de rotatie in jurul
axei sale, de la apus (vest) la
rasarit (est), in timp de
aproximativ 24 de ore(23h
56m 4s)
CONSECINTE

1.ALTERNANTA(succesiunea) ZILELOR SI A NOPTILOR

Datorita formei sferice a Pamantului, acesta nu poate fi luminat pe toata


suprafata sa in acelasi timp.
In cursul miscarii de rotatie, Pamantul expune, pe rand, spre Soare cate o parte
din suprafata sa. Pe partea luminata a Pamantului, aflata spre Soare,
este zi, iar pe cea opusa, aflata in inteneric, este noapte.

2. MODIFICAREA
TEMPERATURII AERULUI DE LA
ZI LA NOAPTE

Datorita miscarii de rotatie, temperatura


aerului se modifica in cele 24 de ore: astfel,
in timpul zilei, suprafata Pamantului se
incalzeste, iar in timpul noptii se raceste.
Durata inegala a zilelor si a noptilor

O Durata dintre doua intervale este permanent egala la


Ecuator: 12 ore.
O De la Ecuator spre poli marimea acestor intervale se
modifica datorita combinarii miscarii de rotatie cu cea
de revolutie si inclinarii axei terestre, intervalul luminos
(ziua) va fi maxim la solstitiul de vara al fiecarei
emisfere si minim la solstitiul de iarna.
O Dincolo de cercurile polare se succeda o zi de sase
luni (ziua polara) si o noapte de aceeasi durata
(noapte polara).
3. Forma Pământului
O Turtirea la poli
O Bombarea la Ecuator
4. Modificarea(Variatia)orei
pe Glob
O Orice punct de pe suprafata Pamantului executa o rotatie completa in 24 de
ore, descriind un cerc (360°). Putem astfel calcula ca, intr-o ora, orice punct
parcurge 15° de meridian (360°:24=15° longitudine). O consecinta importanta
a acestui fapt este aceea ca din 15 in 15 grade de meridian exista o diferenta
de o ora(spre Est se adauga o ora, iar spre Vest se scade o ora).

O Distante de 15° longitudine se numeste fus orar


O Rezulta ca exista 24 de fusuri orare.

O S-a convenit sa se ia ca reper, pentru calcularea orelor, trecerea Soarelui la


medidianul locului: cand Soarele este in dreptul meridianului, se considera
ora 12. Acesta este ora locala.
Calcularea orei pe Glob
O Fata de meridianul Greendwich se scade cate 1 ora pentru fiecare fus
orar situat spre V si se aduna cate 1 ora pentru fiecare fus orar situat
spre E.
O opus meridianului zero (Greenwich) este meridianul de 180(
considerat drept linia internationala de schimbarea a datei.
spre vest de acest meridian, ne aflam cu o zi inainte, iar spre
est de acest meridian, suntem in ziua curenta. pentru a evita
unele uscaturi, s-a trasat o linie conventionala, care poarta
numele de linia de schimbare a datei.
Antrenam neuronii !!!
O Daca in Romania este ora 10 A.M. Cat va fi ora in
Londra ?
O Dar in New Delhy si New York?

Romania
New York

New Delhy
MISCAREA DE REVOLUTIE

Miscarea de revolutie este efectuata de Pamant in


jurul Soarelui pe o orbita informa de eclipsa, nu de cerc.

Miscarea durează 365 de zile, 6 ore, 9 minute si 9 secunde.


Anul calendaristic are insa, de regula, 365 de zile.
Ca urmare, din necesitati practice, pentru cele circa 6 ore
care depasesc anul calendaristic se adauga, din patru in
patru ani, o zi lunii februarie. In acest al patrulea an,
numit bisect, luna februarie are 29 de zile, in loc de 28.
Ultimii ani bisecti au fost 2000, 2004, 2008,.....
Viteza medie de deplasare a Pamantului pe orbita,
in jurul Soarelui, este de 29,7 km/s.
CONSECINTE
1. Formarea anotimpurilor
Pentru inceput trebuie precizat ca axa polilor nu este dreapta,
inclinata cu 23º 27' fata de planul orbitei terestre. Daca axa
polilor ar fi fost dreapta, zilele ar fi fost egale cu nopatile tot
timpul anului, iar temperatura ar fi scazut constant de la
Ecuator spre cei doi poli. Datorita inclinarii axei polilor,
Pamantul expune pe rand, spre Soare, o mare parte din
emisfera nordica si mai putin din cea sudica, apoi invers.
Cele patru anotimpuri-primavara, vara toamna si iarna-sunt
determinate de patru momente definitorii ale miscarii de revolutie a
Pamantuuli intr-un an: doua echinoctii si doua solstitii. ECHINOCTIILE:
de primavara la 21 martie de toamna la 23 septembrie.

La 21 martie incepe primavara in emisfera nordica, iar in cea sudica,


toamna.
La 23 septembrie este exact invers: in emisfera sudica incepe primavara, iar
in cea nordica, toamna.
SOLSTITIILE:
- de vara la 22 iunie

• La 22 iunie, pamantul expune spre


Soare cea mai mare parte din emisfera
nordica, razele Soarelui cazand
perpendicular pe Tropicul Racului (sau
Tropicul de Nord). In acest moment
incepe vara in emisfera nordica, iar in
cea sudica, iarna. Ziua de 22 iunie este
ziua cea mai lunga din emisfera
nordica. Intrucat Soarele lumineaza mai
mult emisfera nordica, aici vara zilele
sunt mai lungi decat noptile.
- de iarna la 22 decembrie

La 22 decembrie, razele
Soarelui cad perpendicular
pe Tropicul Capricornului
(sau Tropicul de Sud). Ca
urmare, ziua de 22
decembrie marcheaza
inceputul verii in emisfera
sudica si a iernii in emisfera
nordica, unde noaptea va fi
mai lunga.
Tema
O Andrei locuieste in Bucuresti si termina
scoala la ora 13. Prietenul sau Ionut
locuieste in Tokyo (Japonia).

O Cat va fi ora in Japonia atunci cand


Andrei ajunge acasa?
O Cate ore trebuie sa astepte Andrei pentru a
putea vorbi cu Ionut la telefon asa cum au
stabilit la ora 12 (ora Japoniei) ???