Stresul în cadrul şcolii: factori, consecinţe, modalităţi de depăşire

O importantă lecţie a psihologiei sănătăţii este aceea că sănătatea nu reprezintă doar o problemă
medicală, ci şi o stare biopsihosocială. Din acest punct de vedere starea de sănătate a unei personae
este o interacţiune din mai multi factori: factori biologici, cum ar fi predispoziţia genetică spre o
anumită boală sau expunerea la un anumit virus, factorii psihologici, cum este stresul şi factorii
sociali, cum ar fi suportul social pe care o persoană îl primeşte.
Stresul este o experienţă emoţională negativă, însoţită de schimbări psihologice, biochimice, şi
comportamentale destinate reducerii sau adapatării la stresor.
Pentru o persoană evenimenetele sunt stresante atunci cînd sunt privite ca atare.
Suprasolicitarea –încărcătura intelectuală sau fizică care depăşeşte posibilităţile şi resursele
fizice sau energetice ale persoanei.

Factori ale stresului la elevi:

 Suprasarcina didactică- volumul mare de cunoştinţe care trebuie asimilate
 Mult timp destinat temelor pentru acasă, implicarea în prea multe activităţi
extraşcolare şi respectiv reducerea timpului de odihnă.
 Incapacitatea de planificare a timpului
 Zgomotul, aglomeraţia, poluarea determinată de numărul mare de elevi în clase
 Problemele de interrelaţionare: conflictele elev-elev, profesor-elev
 Contextul familial: părinţi plecaţi peste hotare, certuri între membrii familiei,
divorţul, decesul unei personae apropiate, alcoolismul părinţilor, problemele financiare,
atitudinea critică excesivă, lipsa de afecţiune şi respect, lupta pentru dominare, reguli rigide şi
restrictive, lipsa comunicării
 Particularităţi ale vîrstei: integrarea şcolară, crizele de identitate, cristalizarea
valorilor, apariţia necesităţii opţiunii profesinale.
 Particularităţile psihologice ale elevului care generează şi întreţin stresul:
hiperactivitatea, iritabilitatea, nerăbdarea, tendinţa spre agresivitate, ambiţia, competitivitatea,
ostilitatea, emotivitatea, imagine de sine deformată, dificultăţi în a se relaxa.

Influenţe ale stresului şi ale suprasolicitării:

 Influenţe asupra personalităţii: agresivitate, depresie, oboseală, sentiment de
culpabilitate, iritabilitate, tensiune psihică, autoevaluare negativă, nervozitate.
 Influenţe asupra comportamentului: vulnerabilitate la accidente, consum de
alcool şi droguri, fumat, comportamente impulsive.
1
  Efecte cognitive: incapacitatea de a lua decizii, lipsă de concentrare, tulburări de
memorie, inhibiţie şi blocaje
 Influenţe asupra sănătăţii: cefalee, migrenă, diaree, gastrită, ulcer, diabet, boli
ale glandei tiroide, poliartrită, astm, insomnii, coşmaruri nocturne, dureri toracice şi dorsale,
alergii şi probleme ale pielii. Stresul- principala cauză a apariţiei şi agravării hipertensiunii
arteriale. Hipertensiunea arterială este una din cele mai mari probleme de sănătate care
afectează 1 din 4 adulţi. Ea este un factor de risc major pentru moartea prematură.
 Influenţe asupra capacităţii de muncă: lipsă de concentrare, conflicte la locul
de muncă, productivitate scăzută, insatisfacţie.

Modalităţile de reducere a stresului.

 Comunică dificultăţile personale altor persoane
 Planifică eficient timpul
 Realizează un echilibru între muncă şi odihnă, şcoală şi familie
 Foloseşte procedee de relaxare
 Reevaluează situaţia stresantă
 Oferă şi primeşte afecţiune
 Armonizează dorinţele cu posibilităţile şi aptitudinile tale
 Practică exerciţii fizice, plimbări în aer liber
 Recurge la umor
 Suprimă situaţia stresantă făcînd altceva
 Găseşte-ţi în fiecare zi un moment de linişte
 Modifică obişnuinţele de gîndire

Psiholog: Tatiana Botezat