TREI MILIOANE DE TONE DE CARTON ONDULAT PENTRU

INDUSTRIA AGROALIMENTARĂ
Hârtia și cartonul se află pe primul loc, cu 33%, dacă ne referim la materia primă
utilizată pentru ambalajele alimentare. Plasticul se află pe locul doi, la mică distanță
față de primul clasat, cu o cotă de piață de aproape 30%. Ca volum, cartonul
ondulat utilizat în industria alimentară a ambalajelor reprezintă circa 3 milioane de
tone. Această cantitate, transpusă în cifră de afaceri, înseamnă aproximativ 3
miliarde de euro. Fabricat din materiale naturale (fibre de celuloză și amidon) –
deci discutăm de resurse regenerabile –, cartonul ondulat prezintă o excelentă
amprentă ecologică și are mare trecere la consumatori. Practic, producția de carton
ondulat implică, la un ciclu, utilizarea a 90% de materiale reciclate și un adaos de
doar 10% de materie primă „virgină” (pastă celulozică). La ambalajele utilizate
pentru industria alimentară, hârtia este utilizată sub diverse forme și i se aplică
diverse tratamente (sulfurizare, sulfurizare siliconică, para nare, cerare, protecție la
grăsimi și căldură etc.). În plus, aproape jumătate din producția globală de hârtie și
carton are ca destinație aplicații pentru sectorul agroalimentar. Ușor, rezistent,
igienic, ergonomic și cu funcție de protecție, cartonul destinat industriei
ambalajelor pentru sectorul agroalimentar face obiectul unor reglementări stricte
(articolele 16 și 17 ale Regulamentului-cadru european 1935 din 2004) în ceea ce
privește calitățile sale la contactul cu alimentele. De asemenea, hârtia utilizată în
acest domeniu este reciclabilă și biodegradabilă. Deci și în acest caz discutăm de
resurse regenerabile. Specialiștii atenționează asupra faptului că producătorii de
ambalaje care nu investesc permanent în tehnologie și nu sunt atenți la soluțiile
inovative generate de centrele de cercetare-dezvoltare nu se vor bucura prea mult
de cererile venite de pe o piață care însumează afaceri uriașe, de sute de miliarde de
euro.

Care sunt principalele cauze care conduc la creșterea consumului, respectiv a

producției de ambalaje, la nivel mondial? În primul rând, implementarea noilor
norme de securitate alimentară în special în zona țărilor mari consumatoare.
Normele de securitate alimentară primează față de aspectul practic sau design, în
alegerea materialelor și tehnologiilor de fabricare a ambalajelor. Urmează apoi
factorul de creșterea a populației în țări cu economii emergente. Deși în prezent trei
sferturi din cantitatea de ambalaje produsă la nivel mondial este destinată țărilor
dezvoltate, țări din Africa sau Asia recuperează teren și consumul acestora are
tendință de creștere. Îmbătrânirea populației în regiunile cu economii dezvoltate are
la rândul ei un efect deloc de neglijat. Acest aspect determină schimbări ale
alimentației populației și schimbarea modului de prezentare a produselor, a
cantităților de hrană (porționare) distribuite către consumatori.
Şi, nu în ultimul rând, un alt aspect semnalat de experții din domeniu se referă la
schimbarea comportamentului consumatorilor. Conceptul „food and drink” prinde
tot mai mult teren. În acest caz discutăm mai mult despre schimbarea modului de
viață care determină obiceiurile de alegere a alimentelor și a formelor de
prezentare. Exemplificatoare, în acest caz, este tendința din domeniul „food and
drink”, unde aproape două treimi din cantitatea de plastic fabricate este destinată
industriei ambalajelor. Ambalajele plastice alimentare sunt fabricate din polimeri
sub formă de lanțuri lungi de molecule individuale denumite monomeri. Industria
ambalajelor agroalimentare