(

P ARTEA a III·a .

. Doi Domni munteni:

Neagoe- Voda ~i M~hai ViteazuL

•

A. Neagoe:..Vodii. (Basarab al III-lea; 1512-15211) . • (DUPA eAVRIL, PROTUL Aroxri.ur.)

lara in muntele Atonului, pre groapa Sfantului, zidi hiseriea frumoasa, in numele Sfantului Nifon, iar manastirea o au lmbogatit. cu multa avutie, ~i· multezidiri aufaeut §i inalte. lata fie. aeeasta pana aici,

Iar manastirea lui Arit?n ii, carea rde opste se chiama Cotlomuz, carea o'uinceput a Q zidl den tethelieRaduVoda [vcel-Mare], Neagoe- Voda o'u sa\1ri1i~t" ~i ell toate framseti1e§i podoabele 0 au podohit, den Iauntru §i din afara, iar lmprejur 0 au ingrMit ell zid, ~i 0 au facut biserica Sfantuiui Nicolae, f!icatoru] de minuni, eu tude, chilli ~i trapezarie, pimnita, ~i magupiia 3, rnaghernita, gradina, §i poarta mica, ~i mare, bo)niVi., §i ospatarie, ~i dohirie " jitni!i'i, ~i vistirie, ~i alte ease de toata treaba, Iar biseriea ~i chiliile le-au umplut de' frurnsete, ~i li-au savra~it de acoperemant, jar hiserica ~i. tinda 0 au aeoperit 'tot ell plumb, ~i au pus pe Ja ferestri eu sticle. ~i 0 au tarnosit eu bIagoslov(1).ia arhiereului §i a ptotului I> §i a altor egumeni

1 List« DomnilQr munteni dela Vlad Tepe~ inainte: Radu ]II, eel Frnmos, 146~-1474; Basarab I1,Laiotil., 1473"1477: Basarab III, eel Tanltr, 1477-1482; Mircea n, 1481 ,Vlad IV, Calug~MlI, 1482·1495: Radu IV, eel Mare, 1495_1508; Mihnea I, eel Win, 1508-1510: .Vlad V, san Vlldut, 1510-1512.

2 Chariton.

s Bucataria .?

, C4m~ri de prim ire.

6 Celui illtaiu i~tre egnmenii AtonuJui.

1:10

GAVRlL PROTUL

dela alte manastiri. ~i facti. cinste mare tuturor, ~i-i darui' cu dar uri mari, ~i se dusera carii-si pre la locurile sale, eu mare bucurie, mul¥imind lui Dumnezeu,

A~ijderea faeu 0 pristaniste 1 in Ascalun 2, la Mare, sa fie de corablari, ~i 0 corabie mare, alta mica, . eu tot ee tre.buieste, §i 0 auzidit eu zid Imprejur, §i au facu! 0 cula cu. arme, §i eu tun uri, sa le fie de paza. f;?i alte metohuri eli de toate au zidit ~i au facut, ~i bine le-a tocmit,- den careare manaatlreamultvenit.vS! au pus numele ei Lavra eea marea Tarai-Muntene~ti. lara Lavra a lui Sfeati Atanasie, toata biseariea cea mare, eu oltariul §i eu tinzile, Ie-au lnoit, ~i au impreunat plumbul eel veehiu ell altul non, ~i 0 au aeoperit toata de lznoava, ~i toata clisearnita au zidit din temelie, ~i au facu; vase de treaba bisericil, de aur ~i de argint, ~i zevese 8 cusute eli sarma> de aur prea Inframaetate au dat, §i au faeut ~i mertic r; mare, elite 90.000 de talere de an. lar in lavra I verului a lui Sfeti Evtemie, faeatoriul deminuni, pre sus pre ziduri au adus apa eu urloiul ca de doua mile delac de departe, §i eu multa bogatie 0 au imbogatit,

lar cinstita a lui Doamna Despina dat-au 0 zavase cusuta tot eu sarma de aur §i prea inframsetata, ffii 0 puie 'lnalntea stintei §i faeatoarei de minuni icoanei •. lJt. earea iaste scris clilpul Prea-Curatei Fecioara ~i Maieii lui Dumnezeu Maria, carea se chiama Portarita,--careaauvenit pre Mare la acea manastire cu mare mieune, eum Be afia.-seris- de·dimaa. Iar la man8stirea Pantocrator au facut marr zidituri, ca ~i la Ivera, ~i a daruit muIte daruri. tn' Lavra eea mare . a Hilandarului, iara au adus apa, tot ca la Iver. 'lar in laudata manastire Vatoped tocmi ca saee dea mila pre an, ca §i Ja lavra lui Sfeti Atanasie, §i au pus pre faeatoarea de minuni lcoanaa Preoistil un mar de aur eu margaritae §i ell pietrj

1 Far.

2 Ascalon. S Perdele.

• Fir.

I; Pensie,

NEAGOE-VODA

9f

seumpe, ~.i zidl ~i pimni1a mare din temeIie. ~i au Impodobit ~i in marea man8stire Xerepotam.e-, ca au facut 0 trapezarie din temelie ~i pimnitii: lar la SfetiPavel au zidit.

o culaden temelie, sit fie-de straja..

Ce vom mai Inmultlcu vintele, spuind toate manastirile pe rand? Ca toate mi'mastirile den Sfant Muntele Atonuluf Je-au irnbogatit eu bani, eu sate, ~i dobitoace Inca le-au dat, ~i multe ziduri au faeut, §i eli etitor mare a toata Sfetagora,

Iar, biseriea cea mare sohornica din Tarigrad, au adunat plumhul eel yeehiu,~i au cumparat ~i altul nou, inca mai muJt, ~io au aeoperit toata de iznoava.~itoate ehiliile den Patriersie Je-au Inoit, ~i Patriersia eu bani ~i eu multe daruri

o au imboga!it.

§i Sfantul munte al Sinaeieu toate vasele bisericii ~i eu alte daruri muite le-au imboga\it, §i au facut ~i mertic mare. lar sfanta cetate a Ierusalimului, SionuJ, carele iaste muma biseticilor, a~ijderea 0 au daruit !]i 0 au 1mboga!it, denpreuna ell . toate bisericile den prejurul ei.

~i alte manastiri dela Rasarit, toate a~ijderea ; ~i, in Magnra Misiei, manastirea Oreiscului, unde san! moastele Sfantului Grigorie, facatoriul de mimmi, - tinda bisericii 0 au zidit ~i o au aeoperit eu plumb, §i pre tronul eu moastele au faeut

.. un eerdacel de piatra, .~i l-au zugravit frumos, ~i l-au poleit; iar pe tronul cu moastele au pus un eovor de matase, cusut tot ·eu sarma de aur. ~i la metohul aeeia~imlhdiEltiri. carea se chiama Menorlina,au zidit 0 casa mare, safte de odihna manastiril: in carea se face toate slujhele ee trebuia •. Iar, in Elada, slanta manastire, anume Meteor 1,,0 au Imbogatit eu muIte daruri,~iJ:IlUlte ziduriau facut. A~ijderea §i InPaflagonia •. manastir~ annme TrescaviVi, 0 au imbogatit. ~i in Maehidonie, miinastirea ee se chiama Cusnita o au miluit. lar in Magura Cateaca, carea se chiama aeum Cueeina, muite lueruri au facnt. ~i alte biserlei la toate .

. 1 In Tesalia,

92

GA VnIL PROTl:L

'~i laca~urile clilugare§ti hrania, §i facu §i acolo zlduri, ca ~i pre Ia alte locuri.

. Ce vern mai spune deosebi lucrurile ~i manastirile carele, Ie-au miluit ? Sa zicem depreuna : toate cate sant in Evropa, 'in Trachia,in Elada, in Ahia, in Iliric, inCambania, in Elispond, in Misia, in Machidonie, in Tetalia, in Sirmie,

I in Lugdonie, in Paflagonia, In Dalmatia, ~i in toate .laturile, deja . Rasarit pana Ja Apus, ~i deJa Amiazazi pana la Amiazanoapte.c-toate sfintele biserici le hrania, ~i multa mila pretutindenea da, .

§i mai vratos pre cei ci se striina' pen pustii, §ipren pe~· teri, §i in schituri, fara tie nice o scum peate li hrania. ~i nu numai crestinilor fli bun,ce §i pagfmilor.§i fli tuturor .tata milostiv, asemenindu-se Domnului celui ceresc, care straluceste soarele sau §L ploua ~i pre cei buni §i pre' cei rai, cumarata Sfanta Evanghelie.

Si mai vratos in Tara .. Munteneasca marl si minunate

b ,D· b

manllstiriau facut. §i arhimandria ' sfantului §i purtatoriului

de Dumnezeu parintelul nostru Nicodim,carease ehiama Tismana, hramulAdurmirii Prea-Curatei Nascatoarea lui Dumnezeusi Pururea-Fecioara Maria,- toata biserica 0 au acope'!'it cu plumb, ~i alte lucruri au obarsit, Iar la manaatirea den Nucet [Cozia], undeiaste hramul sfantului §i marelui mucenic Gheorghie, multeau inoit, ~i pre facatoarea· de minuni icoana a sfantuluimucenic .batut-au iosu§i NeagoeVoda cu cuisoare un mar de aur curat, impodobit en mar.gl1ritar ,i en pietri scumpe. ~i au dus icoana cea facatoare 'de minuni den Tarigrad,pre care era samnat ehipulDom-

. nului nostru Iisus Hristos, atottiitoriul, earea mai nainte 0

'. junghlase un.Dvreaiu cu hangeariul, ~i, cum 0 junghe, Indata ie~i iZ\Tot< de aaoge den 10cu1 hangeriului, cat stropi l1i hainele acelui Ovreaiu, Iarael, de frica, Duvazu ca-i sa,nt hainele stropite de sange, ce numai ce vazli sangeleeare era pre icoana. ~i,a~, fiind el cuprins de spaima ca aceasta, arunca icoana lntr'un put, care era intr'o pimnita, ca ~i el

1 Manastire cu arhimandrit.

r In pimnlta, intra8cu~;:~~~:~Anta icoana, Decii, ;,::

, afara, ca cand n'ar~U el de acea minune nlmiea, ~i, cum ie~i afara, lndata-I timpinara ni§te oameni, ~i, daca-l vaz~lra ca iaste a~a cruat.de simge pre haine, ilpl'insera ~i-l' 111-, trebara ce va sa ,tie aceasta. Iarel, vlhandbaioHe,cruDte, Ii fu a marturlsl aiavesiel, minunea .Jeoanei. ~i al~rgara toti de'npreuna la pu],: ~i scoasera icoana afara, lar .sangde· tot. izvoriaden urma hangeriului, neoprit, atata, cat ~i apa aceia se Iacuse rosie de sange, 0, mari sant minunile tale, Doamne Idose Hristoase, Dumnezeul nostru! Care lucru, deea vazu acel Ovreaiu, urezu in Hristos, Fiiul lui DUIIlnezeu, ~i se boteza el, eu toata casa lui; asijderea, ~i a Iti Ovreai multi, carii vazllra cu oehii lor acea minune mare, se botezara, - pentru care minune iaste pretutindinilea seri-a ~i vestita.

lara mutarea acei icoane, din 1'arigrad in Tara-Roma-; neasca, a~ fu : ca se aratA in vis Domnuluh Neagoe-Voda. aceasta sranm icoana, ~i-izise sa 0 mute din Tarigrad In tara sa; care Iucru ~ifacli. lap Hadu-Voda mult se nevoise mai nainte sa 0 .aduca in tart\ aa, ca ~i alte sfintesidumnezeiesti icoane ~i moaste sflnte, ce lui nice cum nu i s'au.

I dat; iar, eand Ii fli ei voia, atuncea.si dumnezeiescullueru s'au savril§it, ~is'au mutat. PI,'e Care ell mare bucurie ~i. multamire 0 a§tepta Domnul Neagoe- Vodll, ~i ,cu multa. cheltuiala oau adus, ~i, deaea ' 0 au adus, cu dragOBle 0- , au priimit, ~i i-au faeuteununa .tot de aur eurat, .ii-o nu podohit eu margaritariu· a'Jes§i eu alte feliuri depietri

scumpe.· . . , -. '

. ~ ~i sparse Mitropolia .den A~g~ den temelia .ei, ~i ziclL in locul ei alta sfantabiserica" tot ijenpiat.ra,ciopIiW., ~i netezita, ~i ~pam .cuflori, §i au prins toate pieti"'ile pe. dinlauntru, den dos,una .oealta,cuscoabe de her, eu mare m~~te~ug, ~i au varsat plumb de le-auJ;D.tarit. ~i. au faeut pre in mijloeul tinzii biserieii doisprezeces.talpi n_alV. tot de

:piatra cioplita, ~i invartiti foarte frumosj~ minumiti, ~rii tnchipuesc doisprezece Ap08tOJi; ~i sfantu] oltariu:desupra

,~:"

G4VRIL PRO'rUL

prestolulni inca - facii un lucru minunat, eu turlisoare var-, .sate, Iar ferestrile biserieii ~i alta o Itariu lui, ceale de desupra ~i ale tinzii, tot seobite ~.j razbiltuteprin piatra, cu mare me~te~ug le faeu. §i, Ia mijloc (I ocoll eu un brau ~e ;piatra, lrnpletit in trei vite ~i cioplit cu flori, §i poliit,~ hisearica, eu oltariu', eu tinda, lnchipuind svanta §i nedespar·tita Troite, Iar pre supt strasina ceamai.de jos, lmprejurul a toata biserioa, facu ca 0 stra§ina, tot marmura alba, cioplita eu flori,' §i foarte scobite §i sapate frumos. Iar acoperemantul tot cu plumb,amestecat eu cositor ; §i crucile pre tnrJe tot poleite eu aur. §i turlele tot cioplite ell flori, ~i unile faeute sucite, §i lmprejurul boltelor flieute tot steme de piatra cioplita eu me§te~ug !;it poleite cu aur . .:s§i facu un cerdaeel denaintea bisericii, pre patru stalpl de marmura, peatrit, foarte minunat, holtit, ~i zugravit, §l invaJit§i aeeJa -cu plumb. ~i filell Bcar~ bisericii tot de piatra scobita, 'en . flori, ci ell douasprezece treapte, samanand douasprezece semintii ale Jui Israil. ~i pardosi toata biseriea, tinda *i .altarinl lmpreuna, §i aeel cerdaoel cu marmura aIM. ~i 0 impodobl pre dinlauntru §i pre din afara foarte frumos, ~i toate seobiturile pietrilor din afara Ie yapS! cu lazur albastru, ·~i florile le. polei en aur.

!?i, a§a,. vom putea spune ca adevarat ca nu iaste a~ mare si' sobornicii ca Sionulccarele Il facu Solomon, nice '-00 Sfa·nta Sofia, carea 0 fdeli marele lmparat Justinian, htra -cu friimse!ea iaste mai pre desupra aoelora.

~i, cum zise Sflntia 'Sa Nifon Patriarhul lnea HaduluiVoda, eR se va muta Mitropolia den Arg~ . in Tflrgovi~te, -ee Radu-Voda nu sau lnvrednicit a omuta,Jara cu Nea.. goe-Voda s'au Implut cuvantul,Sfin!iei Sale ~i a lui blago- 8Ioveni~"Zidi MitropoJia4n Targovi~te, maresi frnmoasa,cu ·opt tude, ~i tat ·ratunde, cum se saturii' ochii tuturorde vedearea ei, ~i. Inca mai zidl ~ aWl bisearicii In Targovi§te, udeil temehe, hramul Sf:lntului ~ilmarelui rnucenic Gheor;gbie, ~m>~loP9tn~ naila pretinda.

l~rn .!manMUre'Cozia, de care am poveatit, au tnott

1-, ", <~1.-_1 ~ t r,

NEAGOE-VODA

95

bisearica cea veache, ~i au ·pus ieoane prea frumoase :

Sfanta ~ine(Iespartita Troi~, ~i a Prea-curatei Despuitoare ~i .. a lui Dumnezeu Nascatoare ~i pururea FicioadiMaria, ~i alte poale de analoghiu§i odajdii multe §ifrumoase. Cil acea mtmastire avea. loc fara galceava, ~i alease de petrecerea calugareasca, departata de lume, ~i piina detoate hunatat,ile; eu munti mari ~i cu viii .tngradita, ~i oeolita ell un rau mare, ~i izvoara mari §i multe Imprejurul ei, ~iare toata hrana calugareasca, poieni ~i Iivezi, nuci ~i alti pomi

.~ roditori flira 'de numar, vii ~i grarlini. §i aeolo cura piatra pucioasa, ~i tot pamantul imprejurul ei iaste pamant roditoriu. Care si noi am vazutcu ochii nostri acel loc si i-arn

. ..

zis : cpamantul eel fagaduib.

lata, lntr'acesta chip avea nevointa de dumnezeiescul lucru carele era Ja A rge~ .

..rDe .acum, pentru lungimea, sa spunem mai pre scurt ~i sa facem ~i 8rar~itulaee~tii carti. Ca porunci Neagoe- Voda ~i pohtl sa. vie toti arhimandrijii den Muntele eel Sfantal Atonului, denpreuna 'ell egumeniidela toate manastir'ile, §i scrise ~i carte. Iar G~vriiIProtul, deca vazu carte a ~i scrisoareaDomnului, acii~ichilmii pratoti egumenii dela toate manastirile cele mari :dela Lavra, deja Vatoped, dela .Iver, dela .Hilandar, dela Xeropotam, delaCaraeaJ, deIa hisearica lui Alimpie, deja Haritonul-Cotlomuz, care iaste lavra rumaneasca, dela hisearica lui Filoftei, deja . Xinof, dela Zugrav, earea iaste lavra bulgareasca, dela Simensea, dela Dohiar, dela Lavra Buseasca, deia Pantocrator, dela Castamonit, dela Sfeati Pavel, ~i dela Dionisat, deja biseriea lui Sfeti Grigorie, §i delaSimopetra. Ace~ti ,eg.umeni toti· venira la ighimonul 1 Neagoe, in 1'ara~RumaQ$l$JOO, denpreuna eu Gavriil Protul, earele fil lie, mlli·'BIls ..

Dedi' chema Domnulsi pre/t.~Jipt:TArigradeannl, care iaste Patriarh .a toata Iumea,~eu' dinsulpatru. Mitropoliti: dela Seres, dela Sardie, MIa Midia si dela Melenic, stvemrli

. . ~ .. - ; .

1 Grec.: Domnul.

96

GA VRIL PROTUL

, ~i ei, ~i-i priimi Domnul eu mare cinste, ~i chema §i preegumenii den tara sa, pre toti, §i pre tot clirosul,

~i merseradinpreuna cu Neagoe, ighimonul Panonii', §i cu Macarle, Mitropolitul terii,la - manastirea eea .noaoa ~i mlnunata dela Argi§, §i faeura vecernie ~i coliva, in lauda Adormirii Prea-Curatei Nascatoarea lui Dumnezeu, §i deade de luara to!i oamenii den coliva, dupe obicrna. Apoi facti cina, ca sa se §i odihneasea oamenii, laudand pre Dumnezeu, Iar, dupa cina, tocara, §i' f~cura bdenie Il toata noaptea Patriarhul ~i ighimonul, denpreuna cu Mitropolitii earii fura zi~i maisus, cuProtul§i eu toti egtimenii Sfetagorii ' ~i ai terii, §ise ruga' 'lui Dumnezeu eu rugaciuni ~i eu cantiiri. Iaraaltii oameniizieea' toti : «Gospodi 'pomilub S ; ~i sfar§ira bdenia cand se varsa' zorile.

Decii, -deca trecu un ceas de zi, in luna lui Avgust in is. zile, trasera elopotele, ca sa mearga Patriarhul, eu Mitropolitii §i cu tot clirosul denpreuna, sa tarnosea8ca~bi~rica.

Iar prestolultn oltariu tocml-l ~i-l a~eza Insu~i Nea.g~' cu- mainile sale spre sfintire, §i a~ez;1 ~i faditoarele de ffi.i..; __ n-unticoane -al Iu~ Pantocrator §i a' Precistii ln biseric~,~' loout19r.1mpodobite tot eu auqi eu pietriscumpe. ~ijderea, p_,,~lte sHnte icoane in biserica, -cate Incapura, ~i in

, tind',.pentre sttllpi. §i eeale din' -tinda ora' cate cu dona' fete', §i pe desupra 'cu bolte sapatecum~~ug,~i poleite. ~i era' aeeale icoane .toate ferecatecuargi;nteurat §l poleite eu aur, intre care icoane era~i chipul.Sfantului c Nifon, ferecat tot cu aur_~i cu pietri sculnpEdnffamsetat,~atata ! de minunat, cat nu peate mintea omuluisa tnchl"p1lias<m~i'

sa spuie. ., .

Decii, deca tarnosira biserica,si asezara toate lucrurile ~ilesfin!ira, odihnira putinet' ~t ia; mersera Ia piserie!l' Domno} Neagoe-Vod;l~i Doamna lui, Despina, ~i ooconii

1 Adecil. al Daciei, al Terii-Romane~ti. 2 Denie.

3 Slavoneste ; Doamne miluie~te.

NE;!GOE~YODA

97

carii li daruise Dumnezeu, ~i eu toti boiarii, fiind Patriarhul cu MitI'opolitii, §i cu to~i egumenii ~i clirosul in biserica.

lara, deea sf3:r,ira dumnezeiascaItturghie, faCti Domnul ospat mare §i veselie tuturor oameniIor,~i-i darul pre toti, pre cei mari,§i pre cei mici, pre saraci §i pre vaduve, pre mi~ei l~i pre cei neputearnici 9, ~i tuturor cati Ii se cadea mila, le deade.

Iar slujba carea se f:telJse fericitului Nifon, se blagoslovi de Theolipt Patriarhul, §i de tot SObOI'U}, sa se faea pretutindinea, §i tocmira de faeura. lji slujba Sfintiei Sale cu vecern ie, cu. utrane §i cu Iiturghie.

~i pusera pre chir Iosif sa fie arhimandrit intr'acea manastire noaoa, ~i-] blagoslovira sa Iaca liturghie eu bedernita 3; a~ijdeI'ea, toti '-cativor fi eli dansul, tot sa poarte b~ - derni~a.~i blagoslovenie se deade de chir Theolipt Patriarhul s.i de, tot soborul, cum ~i mai nainte S8 didease §i se -fiieuse in Tismana eublagosfovenie. lui Filoftei Patriarhul. ~i

. tocmira sa fie aceastea mWlastiri amandoo cinstite intr'un chip, ~i arhimandril s ~i Seaune mai mad decat toate manastirile 'farM Muntenesti ; ~i se facu lucrul acesta eu mare legatura ~i cu groazuie blestem . ..-

-_ Iar Mitropolia s'au mutat dela Arge§ in Targovi~te. §i, cum zise mai nainte Sfantul Nifon, acum se umplu de Theolipt, Patriarhul 'farigradu]ui, §i de Macarie Mitropolitul, ~i de Neagoe- Voda, Domnu1 Ungrovlahii, ~i de toF hoiarii eel 'marl ~i eei miei, §i de tot sfantul sobor. §i. a§a se tocml ca, 'de aeum, nice odata In veaei sa nu mai fie MitropoJie in Ar'ge~, ee sa fie rn~nastire§i ,~rhimandrie; iar In Targovi~te sa fie Mitropolie stat~toare,ctims'au asesat. ~i se facura aceste lucruri ell mare opreala §i blestem, fa sa nu se mai clateasca, nici ea se mute in veaci, 'nice de Patriarh, nice de Mitropo1it~ nice de Domn, nice de boiari,

nice odata. . , .

1" Saraei.

2'Bolnavi.

8 GArjlL r . . '

• M!tu\stit.i-~· arhimandri~i.

7

98

GA "RIL PROTUL

Aceastea toate se a~ezara cand fu cursul antlor 7025 [1517], IunaIui Avgust 17 zile, in zilele credinciosului Domn 10 Neagoe- Voda, §i acelui Theolipt, Patriarhul Tarigraduluit §f, a' lui Macarie, Mitropolitul Ungrovlahii, in slava lui Dumnezeu ~i in Iramaeatea ~i lauda a toata Tara Munteneasca,

Dirept aceaia, facrtra. la uda Domnulul ~i boiarilor ~i cu .. vinte de cinste §i a toata Curtea lui §i tuturor oamenilor tariii. Deci, fiunul ~i iubitoriul de Hristoa Neagoe- Voda Ie facu mare cinste, ~i-idarul eu multe daruri, ~i-i laaa de se dusera toti caei-si pre laIocul sau.

;r'Iar manastirea cea.noao den Arge§ 0 tng-rad! imprejur , l ~~ curte de zid, §i inlauntru' eurfii facu. multe ehilii calu-

,gare~ti; ~io infdimseta cu tot feliul de trebuinta. Facu. trapezarie, §i rnaghernlta, magupie, §i povarna de olovina Ij pivnita, §i aiopotnita 'nalta, §i puse clopote mari. $i eu alte framseti cu de toate 0 lmpodobi, §i 0 f<leu asemene Ra ... iului lui Dumnezeu, .Iar in mijloc era acea Casa dumnezeiasca,stand 'ca ~i pomul cela al viet.Ji; ce insa nu a~a, c~ dintr'acela mancara stramo~ii no~tri poama mortii,iar den; tr'aceasta se mananca datiltorjul de.viata trup ~i sange al Dornnului nostru Iisus Hristos, care se junghe in toate zi"

lele'llntru iertarea paeatelor ~i in viata de veaci, '

Aceastea facu bunul credineios Domn IoNeagoe-Voda,

,

1 Uleiu.

B. Mihai Viteazul (1593-160t 1). (,DIN CRPNICA Bl"ZE§TlLOR.)

Cand au fost la C!lfSU) anilor de1a Adam 7101 [1593], veniIt-au l\'Iihai-Vod~ Domn Terii-Romfme§ti, iar in 'farigrad .Impara!ea Sultan Murat, iar in Tara U ngureasca era Crain. 'Batori Sig-iemundll, jar la' Moldova era Domn Aron- Vo~a. <$i intr'acea vreme impresJjfase Turcii Tara-Romaneaaea, .cu datorii multe", ~i' en nevoi foarte greJe, incat nu mai JWea 'sa se. pIMeasca tara§i· sa scape dingurile vrajma~ilor. ~i incepura Turcii acuprinde Tara-Romaoeasca, ~i a-~i

1 Li .. ta Domnilor mnnteni dela Neaqoe- Voda Bo.sarab inainte:

Tetodosie, 1521; Vlad VI. Dragomir, 1521; Radu V, Badica, 1521-1524:

RaduVL dela Afumati, '1521-1529; Vladislav III, 1523-1525; MoiRe, 1529-1530; VJad VII. Ineeatut, 1530-1532; Vlad VIII, VintiliL 1532~f535;

I Radu Vir, Paisie, 1535-1545; Mireea III; Ciobanul, 1545-1553; Petru I" .sau Petrascu-cel-Bun, 1553-1557;· Mireea TH, Ciobanul, 1558-1559; Petru Ill, ~chiopul, 1559-1568 j Alexandru II, 1568-1577; Vintill1, 1~74; },fihnea U. Turcitul, 1577-1'583 jPetru Cereel, 1583-1585; Mihnen II, 1585-1591.

. ' '.' f

IIiI', 159 t : Radu, 1591; Stefan Surdul, 1591-1592; . Alexandru-cel-Rau ,

1592-1593. '

2 Pe atunci Ardealulsi pllr1ile dela Tisa erau WI'! deollebiti{, eu Domnt, ungurl. La Huda, Capital a de azi aDngariei, ell !;Ii, Ia Timieoara, era . ..eate un Pa~lI.turcese, Imp!r.atul nem~esca.vea ll;umaipllr~i1e de [os, spre raurile Sava ~i Drava, ~i eele de~us, 1:\U Caljovia liIi Pojonul. Numai la 1699 Imparatul aluat Ardealul, jar Banatu), la 1718.

B Dela bir, pe earenoi ne tnvcisem a-l da Turcilor, ea sll. nu ae .cotropeasca, precum au faeut cu Greeii, Sarbii., Bulgarii ~i 0 parte diu tUnguri, eari n'au mai avut Imp!ra~i; Crai orjDomni, niei biserica cu. rturpllri.

1 Moschei, case de rugaciune turcesti,

2'Era Oltean. Mai avea doi fraji : Stroe ~i Preda. Clucerul era ace"

100

DIN CRONICA HuiE~TlLOR

face laca§url §i mecetun '. ~i tncepura a tipa crestinii de' nevoia Turcilor, Incat insu§i Mihai- Voda eli toti boierii se Inchisese de raul TureiJor;· §i mults vreme crestinii ziceau ;: doar se vor potoli Turcii .de-asupra-li, lar ei mai mult rau facea, ca lncepuse a calcare tara §i legea crestinilor.

Se stranse totl boiarii, mari ~i mici, din toata !ara, ~r se 8vatuira cum vor face sa izbaveasca Dumnezeu tara dire manile paganilor. ~i, dad! vazura di. intr'alt chip nu se vor putea izbavi, deei ei zisera: numai eu barbiitia sa radice sabla asupra vrajma§ilor.

Decii socotl Mihai-Voda cum ar avea ajutor §i diutr'alte par!l; deeii trimese pe Radul Clucearul Buzescul ,{ sol 1:1 Bator Jicmon ca sa se inteJeaga eu dansul, §i sa-i dea ajutor caste, ca sa sepoata bate eu Turcii. Trimis-au §i la AronVoda sol pre Stroe Stolnicul Buzescul, ea sa-l fie Intr'ajutor.:

Si amandoi fura bucurosi. Si indata trimise Aron-Voda.

o • b

[Sigismund] pe un boiariu al lui, dand juramant lui Mihai-:

Voda, ca sa se ajute unul eu altul, Al}ijderea ~i Bator Iiemorr Craiul inca lega juramant eu Mfhai-Voda ca sa fie nedespartiti unii eu altii.

Decl~ cand 'au fost Ia anul 7103 ['1594], Noiemvrie tJ; trimise Bator Jicmon 0 seama de osti, puindu-li §i ca-: pete: pre Horvat Mihal ~i pre Bechi§ l~tvan 3, :?i venira Ia Mlhai-voda in cetate in Bucuresti, ~i indata taiart't pe totf' Tureii cati aflara aeolo. Intr'acel razbolu fa ranit Stroe Buzescul, la mana stanga.

Dupa acea fara zabava fura Turcii scosi afara din tar-a, ~i ramasera crestinii izMvi\i din gurile lor. Deci, cand fu; dupa razboiu a treia zi, pUl'rese Mihai-Voda, cuMunteanii f}i cuUngurii, )a Giurgiu. ~i, ocolind cetatea Giurgiului,

boier care grijiit de-hrana Curjii, iar Stolnic eel ce pur4\ seama mesei &mu~ , 8 Ostasi unguri.

MIHAl VITEAZUL

jncepura a 0 bate eu tunurile catllva vreme, §i, vazand :Mihai-Voda eil nupoate sa 0 dohandeasca, caci ca venia Tur.cilor ajutoriu arme ~i bucate dela cetatea dela Busi 1, nilpustitu-o-au .. , ~i iara~i s'au Inters in Scaun in Bucuresti,

Jar Sultan Murat [al III-lea], tmparatul turcesc, daca au prins de veste, numai' decat au trlmispre Mustafa-Pasa Vi:ziru] 3, eu fllu1time de 'I'urci, ~i eu un .Domn anume Bog.dan- Vodll, fiiul Iancului- Voda " ca sa scoata pre Mihai·Voda .de aici dintara,~i sa puie pre Bogdan- Vodel, Domn.

~i venira Turcii la Dunare, la eetateaden Ilusi, iar MihaiVoda, daca prinse de veste, el inca grahl de-si stranse o~tile, ~i purcese asupra Dunarii, Ghenarie 8 zile [1595); ~i purcese la sat 113, Pietre. ~i,gatindu·se ca sa treaca Dunarea, ca sa se Ioveasca cu Mustafa-Pasa, veni veste cum .au intrat HanuI eu Tatarii 1>, in tara ~i au inceput a roM ;zi a prada. Jar Mihai·Voda foarte se ingrija tare, ~i numai .decat se Invartej;t indarat eu toate ostile, ~i puse tabara la sat la Hulubesti. ~i trimise straji asupra Tatarilor, pre Badu Buzescu eu fratii lui : Preda Postelnieul si Stroe Stol.nicul §i Radul Calomfirescul, eu 0 seama de ~~ti alese, .

Deci, eand au fost la Ghenarie 4, ei se Intampinara eu "I'atarf la sat Ia Putineiu, §i fura biruiti Tatarii' de Bu-zesti, perind Tatari multi, ~i vii prinzand inca multi. Iar Hanul, daca prinse de veste, el inca trimise pre un nepot al lui, eu multime de Tatari, §i ,venira pana Ia sat la £tane~ti. Iar Buzestii inca pazidi. §i Ie ie~ira intru Intampinare, ~i se loviraIa fata, la Ghenarfe 16, §i fura blrui]] .acei Tatari. Atuneea au perit §i nepotul Hanului, eu multime de Tatari. Jar Hanul 's'au fost taharat la §erpllte~ti, impreunil

1 Rusciucul bulgaresc de ald. Giurgiuler~ de mult tureese, 2Au n.sat-.o.

S Aldoilea dupa Sultan.

!. Iancu- Vod~ fusese copilul din flori al lui Petru- Vodli Rares, cu o ::Sasoaicli din Brasov. Fusese Domn.fn Moldova ~i-l taiasetli Le~ii, oupA, .ce, fiind SCOI! din Domnie de Turei, fuglse la ei, C8. la ni~te cr~tini.

I Tatarii iJti1tt'au in Crimeia, iar altii se aeiuaratn Basarabla-de-jos, J)e la Chilia, Ismail on Srnil, Ii, Cetatea·Alblt.

102

DIN CRONICA BUZE~TILOR

·1" ... ·

,

j

cu Mustafa §i ell Bogdan - Voda. lar Mihal- Voda, tiara prinse veste despre dan~ii, numai deeat trimise osti asupra lor; en. Banul Manta, ~i, noaptea, fara de veste-i lovi, de i-au' taiat §i i-au gonit, pan' I-au treeut Dunarea,

Mihal- Voda inca purcesese eu toate gloatele lui, pogpran ... du-se in jos pfma la ~erpate~ti. lar Hanul, In\eleg:'Uld, nu-t astepta, ci se despart) de Mustafa-Pasa. ~ide Bogdan-VDda, ~i fugira. lar Pasa ramase la cetatea deja Rusl, en sa se'

mai bata cu Mibai-Voda. ...

Iar·'Mihai·Nod~ purcease cu ostile asupra lor, ~Hrecural Dunarea pre ghiata .pre Ja Ma'l'otin, ~i pdpirii de se lovira, unii eu altii, la Ghenarie 25. ~i fura biruiji Turcii. Atuncea/ au perit ~iMustafa·Pa~a, eu multime de Turci. Bogdan- Vodal inca de abia au scapat, ~i arsera Husii ~i toata margenea !erii lor. ~i se invartejira t, ell rnnlta dobanda, la Scaunuf

lui, la Bucuresti, .

Batand Mihai-Voda aeeste razhoaie,' trirnise pre Mihalceai Banul", de arsera Darstorul ", Iar Turcii din Harsova+ indb ie~ira eu caste lmprotiva Predei Spatariului ~i a Badului ComisuluF',~i pazira de se lovira eu Turcii~~i fu~a hiruiti Turcii, Gonindu-i pre toti, li taiara' foarte diu, ~i aprinsera; ~i Harsova.

Facandu-se .aceaste razboale, iar Horvat ~iBechi~ Istfan 6, capitanii Ungurilor, avura imputaciune or cu Mihal- Voda. Iar Mihai-Voda nu-i suferl, ci-i vtrimlse la Bator Jicmoni Craiul. ~i Bator Jicmon ii trimise alti capitani, pe Chiralbert S. lar Mihai- Voda 11 trimise eu Banul Manta la ce-:

1 Intoarseril..

2 Care avea Bania Cruiovei !Ii o~tile Oltului, 3 Silistra,

, Acum or1i~elul este in Dobrogea, luaU!. de noi in razboiul din 1377 r: ' , 6 Oomisul·aveagrija cailor domnesti.

~Beche§ era Roman de neam, dar ungurit, adeca lepadat de ne..tnP fi lege.

7 ParA.

S Albert Chirali,Kiraly.

MirJ.u YfTEAZUL

103

tatea Brailei 1. ~i,acolo, tocmind Q§tile, Incepura a bate cetatea tare, ~i 0 sparsera pana 'n pamant ; . §i multi Turei perira.

Facandu-se aceste razboaie, ~i nevoindu-se Mihal-, Voda foarte tare pentru cre§tini,· iar Bator Jicmon, Craiul unguresc, socotise ca nu va mai avea Mihai-Voda nicio ne-. voie de Turci, ci flicusvat cu toti Voivozii Ardealului, cum sa scaza pre Mihai- Veda de spre Tara.Romane~sca, sa fie mai mic, ~i ascultator de poruncile lui, §i sa-i opreasca tara, cu tot venitul ei. Iar Mihal- Veda, deaca prinse de veaste, el nu se putu suferi, ci trimise la Bator Jicmon boiari batrani, sveatniei, anume : Eftimie Mitropolitul, cu amandoi Episcopii, §i pe Mitrea Vornieul §i Isav Logofatul §i Dumitru Vornicul §i Radul Buzescul, §i a1ti multi boiari de tara, cum Mihal- VOda sa fie ascultator de Bator Jicmon, jar de tara sa n'aiha scadeare, ei sa §i-o tie deplin, §i sa Be ajute unii cu a1tii, cum le-au fostjuramantul d'lntaiu. Dintr'acesti boiari ee-I trimiseaee Mihai- Voda pentru toemeala, [nvrajhitoriul' Diavolul umblase tnrnijlocul lor, de se apucara unii ca aceia, mai muJt sa faca vrajba decat pace, cum sa seaza pre Mihai-Voda din- tara- Iar ceilalti boiari, ce se nevoia sa slujeasca Domnul sau in dreptate, de nepria-

. teni fura biruiti ; §i scazura pre Mihai-Voda de spreDomnia terii §i de spre venitul ei, numai sa tie tocma eu capitanii lui 2, ~i alease Bator Jicmon 12 boieri juraji munteani, puindu-i ispravnici II preste tot venitul terii,- ~i sa fie supt porunca lui.

In vremea aeeaia, flind. Aron- Voda 'Domn Moldovei, trimisu-i-au Bator Jicmon o~ti ajutoriu, ~i capitan preste ei :

Boreea Andreia~", ~i, nevoindu-se Aron~Voda pentru cre~-

. tini tare, taiara TUfCi multi, ca sa dobandeasca einste, fur.

1 Care era tot it 'I'ureilor;

'-Adeel1 deopotrivli. eu ei, fhi drept de Domn adevarat, Itn grijitor,

, Tot Roman ungurit ,1 aeesta. '

104

• nIN ciwmcA nVZE~TILOR

el cazu la mare pacoste ~i napaste, pentru multe pari mincinoase, Cil trimise Bator Jiemon de-l legare, eu Doamna sa, §i-i luara toata avearea, scotandu-l din tara eu mare rusine, hi] hagandu-l In temnita Vlnrilor \ tamdu-i boiarli ~i toate eapetele, la Aprilie23, an. 7103 [1595]. ~i pusera Domn in locul lui pe Razvan, care era Aga Ia Aron ..

. Voda, si-i schimbara numele : Stefan-Voda ". Iar Mihal- Voda,

• h

deaca prinse de veaste, foarte se Intrista.

Pe acea vreame mun ~i Sultan Murat, §i Iua tmpaditia Sultan Mehmet [al Ill-lea], ~i, deaea statu el Imparat, nu putu rabda abIta ru~ine, ci alease pre Sinan-Pasa rVizirul], p eu mul[ime de Turci, trimltandu-i asupra lui Mihai-Voda, . Cari, viind pana la Ru~i 3, faeunl pod preste Dunare.

Mihai- Voda, dead! Intelease de aceasta, el lnca l§i stranse ostile, ca sa iasa improtiva vrajmasilor, Trimise ~i la ~tefan· Voda al Moldovei ea sa-i vie eu o~ti ajutoriu; §i lndata purcese gata. lar Bator Jiemon trimese la Rudolful, Imparatul crestinesc, ca sa-i dea pre sora-sa" sa-i fie Craiasa j trimise §i Ja Mihai- Voda ea sa vie, sa fie ~i ella nunta, ea nu _~tia de Turci eli vin asupra 'ferii-Muntene§ti. Iar Mihai-Yoda, vazand atatia vrajma~i ca yin asupra cre?tini. lor, trimis-au laBator Jicmon pe Stroe Buzescul ~i Radul Calomtirescul, eu daruri scumpe vde nunta, §i I:q)usera ~i. aceasta veaste, cum Turcii, eu toam putearea imparateasea; au sosit la Dunare ~i au facut pod ·sa treaeii asupra crestinilor. Atuncea Bator degraba trimise in toata tara lui de-sl stranse toate ostile, ~i trlmise ~i Ia lmparatul cre~tinesc de-i deade 0 seama de o~ti ajutoriu. lara, pana vru a veni ajutorul dela Bator, Turcii trscura Dunarea, ~i lncepura a roM ~i a prada, lJi pusera tabara la sat Ia Calugareani.

I Din Ard@al. Acuma eetatea edliramatiL

l! A,a obil}~uia cine ajungea Domn, de-si schimba numele dupi!. at Domnilor eelor mari de pe vremuri : aeesta ~i-azill ~tefan dupa ~tefan"

eel-Mare. '

8 Ruseiue.

, ·Ci nu-i era sorli, ci vara.

", ,

MiHAl VITEAZUL

105

tar .Mihai- Vodii, deaca vazu ea i se zabcveaste ajutoriul, el J~i stranse caste cata avu, ~i pdp! de se lovira cu "I'uroii .nefa!a, in apa Neajlovului, in vadul Calugareanilor. ~i fu razboiu foarte mare, 1a A vgust 13, dedimineata pana 'n

,seara,' ~i mult sange sevarsa, ca,t~i apa era amesteeata

.cu sange, . -

Atunci Sinan-Pasa, vazand ca nu-i sporeaste, lnturnatu-s'au .cu rusine, Decii, el stranse toti Pasii ~i toate capeteniile .o~tilor, §i facura navala mare asupra lui Mihai-Voda, ca sa izbandeasca intr'un chip, ~i luara cateva tun uri. Atuncea MI· hai- Voda, vazand atata harborle 1 mare, eJ inca-~i stranse toti boiariisi toli capitanii, ~i ie§ira Intru Intampinarea lor .de fata:. ~i aci §i Mlhai-Voda cu mana lui taic pre Caraiman-

. ;Pa§a J, ~i Intransera pe Turd lnapoi. lara boiarii ~i capitanii pre eapetenaviiJira asupra Tureilor, de-i taia ~i-i lneca - In tina. Decii, Cll c,Ha fala venia Sinan-Pasa Ia acel razboiu, mai eu multa rusine se lntoarse. Si luaMihai· Voda toate

. ~ .. ...

tunuri1e Inapoi, ~i multeateagurlfureestl.

Iar, cand fupreste noapte, ~lihai-Voda. facu svat ell toti boierii, cumajutoriul nu mai vine deja Bator, ~i,tiind Mihai-Voda cu putinea oaste, nu ~vor putea Rbi impotriva Tureilor, ca era foarte multi; ci socotira cum vor face '$1 se poata lupta eu atatia vrajmaei, ci se deadera inapoipre apa Dambovitii In sus, la sat, la Stoienesti 3, a§-teptand . dela Bator sa li vie ajutoriul, Iar Turcii, intelegand deaceasta, .se ridieara ell totii de venira Ia Bucuresti, ~i facura acolo cetate+, ~i ajunsera ~i pan' in Targovi§te, ~i acoloInca fa· .. .cura. cetate, ~i cuprinsera toata Ta~.Munteneasca.

AtuneeD: l-eremia~Voda Movila 6, eli inte)egandde~fan- 1 A8prime?

2 Pa~a Caramaniei, din A8ia~'Mi.cll. 8 Sus in munte •

• La Radu-Vod1i.

~ Era un boier de ~rii, evlaviee, dar mnale, A dU¥lI)1Init intr'una pe }fihai, ca unul co ~inea' cuLe~ii. A~ a pUimit neamul nostru cu di- 1-ponia dintre Domni liIi dinlre .cei mari, §i dusrr ani! no~tri au tot "porit, _Jivand eoada de topor' tot dintre ainoliltri.

106

DIN CnONlcA HUZE~·TILOR

Vod!, cum s'au sculat eu toate osttle, sa vie ajutoriu Iut Mlhai-Voda, el Inca au venitcu oaste 1e~easca de auIntratIn Ia~ij sa fie Domn Moldovei. Iar ~tefan- Voda trecu mun ...

: tele, eu to am oastea lui, §i merse de se impreuna ell Bator f ca pureesease ~i el sa vie sa se lmpreune ell Mihai-Voda, ~i cate§i trei Domnii seImpreunara, 1a Oetomvrie 0,anul< 7104 [1595], §i purceasera toti asupra Turcilor, Iar ei, va'" zand ca li vin atatea o~ti asupra-li, ei nu asteptara, ei to~i de' pretutindenea deadera dosul afugl. §i aleasera.pre Ali-Pa§a1" ell 0 seam! de o~ti, ca sa. pli1:~asca cetatea Targovi§tii \ iara Sinan-Pasa .cu ostile vent la Bucuresti. lara Bator, §i Mihai ... Voda, §i§tefan-Vwa, eu toate o§tile,venirade ocollra ce-: tatea din. Targovi§te, §i lndata fu aprinsa. Turcli, cati fur~ aeolo, toli perira. lara pre Ali-Pasa tl prinsera viu, §i-l ~ri ... misera in temnita Clusului s, Dupa aeeia, purceasera dup:'t> Sinan-Pasa, pan' ajunsera Ia cetatea Giurgiului, ~i lndata strfcara podul; taind multime de Turci, Ii lnecara in.Dunare. ~i sparsera ~i cetatea, filnd mare perire in Turd. .De" abia au seapat Sinan-Pasa cu putlnea oaste, ~i en multa ru~ine fnra sco~i din tarli. ~i scoasera dela manile lor robl· mu1tif fara numar. ~i de aeolo se intoarsera en veselie §i;, en ,multl1 dobanda, ~i tali crestinii deadera har Ia Dumnezeu,

Atuncea Batori Jicmonvdeaca vaziIpre Mibai-Voda eu atata vitejie §icu atata Inte1epCjune, slobozit-au Tara-Homa .. ' neasca, ell t.,t venitul ei,casa fie Iar preseama lui Mihai .. Voda. ~i se lnturnara oinesi' Ia tara lui.

Pe vreamea ce purcease Bator [in] ajutoriu lui MihalVGda, de hlitura pre Turci in Tara-Munteneasca, au Iosttrimis Craiul 0 seamade osti la Lipova ~i la lanova 3, ~i~ la multe cetati den pregiurul Ior, §i mult rau facura Turcilor.

Invreamea aeeaia radlcatu-s'au §i Hanul cu multime de Tatari, ca ~ vie asupra Terii-Muntene§ti. §i, viind pren Tar:Jl

1 Care era tnca Scaun de Domuie, mai veehiu decit Bucurestil. 2 Aeolo stlitea adese "Craiub ardelenesc,

z Adecli Inaul, Cetiltile acestea sant in Banal. ,

M1iiAI - VITEAZUL

Moldove], iar Iersmia-Voda, cu Moldovenii ~i cu Leasii, pripira de ll ie~ira lnainte la Tutora\ §i facura acolo §an! mare. ~i se Mtura acolo trei tile,si nubirl.1ira nici unii, nici al\ii. Deaca vilzur3. Tatarii cir nu pet folosi nimic, facuriLpace unit ell. ~ltiii~i se intoarse Hanul CQ Tatariiiar in. ~ra lor, ~i Leasii a~ijderea; iar el [Ieremia] inca se a~zaln Scau~lU-~i. Atuncea §i §tefan-Voda, daca prinse de-veaste ca s'au rlisipit ostile Ieremiei- Voda, el ceru deja Bator o~ti ajutoriu, silu.d~ta i se deade. §i purcease asupra Ieremiei- Voda Ia N~ielR. vrie 27, anul 7105 ['1595]. Iar Ierernia-Voda, deaca prinse de veaste, el tnca-~i stranse ostile, §i trimise la starostea dela Camenita s, de-i deade Le~i ajutoriu. §i se intimpinara unii eu altii la Sueeava, ~i fu biruit ~tefan. Voda, ~i el,fugind, fu prius de niste terani, ~i [ndata-I Intepa Ieremia-Voda ; iar oastea li perl eu totul. Bator inca, intelegand de aceasta, foarte se .intrista.

~i, netrecand multa vreme, Bator iar W stranse toate o~Wf', ~i purcease asupra Timlsoarei, §i Incepura a Q bate

de toate partile. Iar Hanul eu Tatarii inca venise sa fie ajutoriu cetaui, §i brodia in toata vreamea furi~ de lovia oastea ungureasca, Iar Bator, deaca vazli ca n'are razbun 3 de Tatari, el la8a strajisa pazeasca cetatea, ~i purcease asupra Tatarilor ; §i se lovira de fata, §i fura biruiti Tatarii, Dllpa \ aeeaia, iar se intoarse Bator la eetate, bstandu-o trei sapma mani; de multe ori facura ~i navaHi., ~i nu putura face iz.; banda. §i se lntoarse Craiul iar la Scaunul lui.

Iar, cand fli la-cursul anilor 7105 [1596J, Maiu 6, trimese Mibai-Voda pe Velideo eu halducii-, laBaba-, de 0 ooolir~, ~i 0 Mtura §i 0 aprinsera, ~i multa bunitatelji avupe doMndica. §i, tntorcandu-eetnapoicudobanda, iar 'I'urcilse

1 Unde se vareA Jijia tn Prut, 2 In fati\ cu Hotinul.

8 Sehimbare spre odihnlt:

4 l\lai muu Sarbi, carl veniauIa tdihlli de dragul cre~tinatlliii vitejiei lui.

6 Babadag, targ·mare in Dobrogea noastra,

I ~i al

108 .

DIN CRONICA DUZE§l'ILOR

strlmsera de toate partile ~i purceasera dupa Vellctco, §i-I ajunseralaun loc ce se chtama Cornisu!. ~i deadera razboiu unii eu altii, §i Iu biruit Vellctco, ~i perira toti haiducii ; §i luara Turcii toata dobanda inapoi.

l\lihai-Voda foarte se intristil. Iart eand Iu Ja Iulie 16, alease Mihai- Voda o~ti care era mai de folos, ~i li puse cap pre Fareas Aga 1, §i-i trimese Ia Diiu 9, ea sa-l dobandeasca ; t}i treeura Dunarea pre la Sdegla, Iar Turcii inca li prinsera de veaste, muljime eu totuI. ~i nu ie~irasa se Ioveasca de .fata, ci se ascunsera de facura me~te~ug. Ca, mergand o~tile lui Mihai- Voda far' de niciun teamet, iar T urcii li 10- vira de fata,~i fara veaste; ~i fit razboiu tare multa vreame, iDsa, cea de-apoi, biruira Turcii preoastea lui Mihai-Voda ; ~ cali lura calari prlntr'lnsil, scapara cate ceva, iDsa putinei, iar pedestrasii perira ell totul ".

Dupa aeeaia, Mihai- Voda, deaca pierdu ahltia voinici, el fit acarbit, l}i lncepu a trimete prin toate ~erile· strains ca sa stranga voinici viteaji, §i aduse Leasi §i Cazaci " ~i de tot . fealiul de oameni carii era de folos.:

Strangandu·~i Mihai-Voda caste ea sa se lupte ell Turcii, jar ni~te nepriateni pornira para mincinoasa asupra lui Mihai~¥Qda la Bator JiCtnOD Craiul, cum s'au lepadat Mi-hili- Voda. ~i s'au Jroprietenitcu Turcii. Bator Jicmon facu svat cu to!i Voivozii Ardealului, ca sa afle de dreptatea Jui.Mihai-Voda. lar Mihai-Voda,deaca~1 chemara, el se temu de inl}elaciune ~i de pari mincinoase, ~i pureease Mihai- Voda

1 Despre care se zice sl fi Iost lntain preot de sat ~i sl1 fi luat arma .a sil-ti apere Iegea .,i tara.

2 Ori Vi,din. '"

• Ai' Be pedepseste neoranduiala, fn fata dusmanului trebuie stini .C1J ochiide8chi~i ~i eu raudurile str:l:nse:

• Oamenit acestia triliau_la .. apa Niprului, in Rusia, prin ostroave, !ran 0 stransurl de toate neamurilevsi sl! hraniau numai din prada Tureilor~i a Tatarilor. ~i pm Moldova veniau, cum am vazut, s4 aducl Domni noi, tined ~iviteji ca dan~ii, lmpctriva Domnilor neirebnici, pusi de Turci.

MUMl VITEAZUL

sa· se impreune cu Bator Jicmon numai eu doi-trei 00· iari, anume : MihaleeaBanul, ~i Radul Buzeseul, ~i a1ti boo iarl. Iar Bator Jiemon, dad! vazu cum vine Mihai·Vod1l bueuros In lmpreunare, el lnea trimise Postelnteul-cel-Mare, Sienea Poncrat 1, eu multi Neamti ~i eu 40 decucii t, ~i cu multa cinste, lnainteaIui Mihai-Voda, Sidesealecara InC€~

, ". -

tate la Beligrad 3, ~i ae lmpreunara eu mare cinate,Dechent~

vrie 9, anul 7106 [1596]. ~i fura Impreuua rzece zilf>.,lii multa cinste petrecura, ~i .mai mare crrdinta legara, ~i·~i Intocmira toate lucrurile, ~i se lnturna Mihai-Voda eu mare bucurie Ja Scaunu-si", Iar Bator Jicmon pure ease la Imparatul crestiu, ~i trimise ~i Mihai p~e Banul Mihalcea, cu Bator Jicmon lmpreuna, pentrutocmelile terilor.

~ezand Mihal- Voda eu toti boiarii la Sea un, veni veaste cum Sultan Mehmet s'au scornit din Scaunu-si din 'fa-

. . ~

rigrad, eu tot Rasaritul, ~i ell toata putearea lui, cu Turcis

~i cu Tatarii, ~i purcease sa se bata en Imparatul crestinese Hudolful, §i descallcara Ia eetatea EgheruI [sau Agria), ~i Incepura a bate cetateade trei parti, Iar Imparatul cre~tin., deaca prinse de veste, el i~i stranse osttle, ~i Ie trimese ell Irate-san Maximian asupra Turcilor, ~i sari insu~i Bator' Jicmon . Craiul, de capul lui, eu toate o~tile, ~i, se lmpreunara en Maximian, ~i purcease asupra vrajma~ilor._

Iar Sultan Mehmet, Imparatul Turcilor, dupa ce batit cetatea Egherul, venl-i veste cum Il tmpresoara Maximlan l_!i cu Bator Jicmon Crain I, §i en toate o~tile. Iar Sultan Mehmet Jasa·.§i oamenii in cetate, §i el, cu toate o§tile; purcease 1a C.arste§ti 0, §i se Iovira de fata unii eu a1tH, §i. fu., razboiu mare §i tare, in cinci zile§i in cinci nopti. §i fit varsare de sang€) multa Intr'amandoua parti1e.!nsa mal peria TurcH; ~i deadera Turcii dosula.fugire, pan a ie§iradin ta-

l Pangratie Senyei.

2 Trasuri mari, nemtesti. 8 Alba-Iulia.

, Atunei Ineepu Mihai s!l fad la Balgrad, in cetate, manastire romi.~ nmisc:t ~i 'pe urm4 puse acolo ~i Vilidicii, pe loan •.

6 Keresztes, in Ungaria.

,

,DIN CRONICA BUZE~TILOR

Mra, ~i din corturi, ~i din toata mahfa 1 lor. ~i vrea fi fast

-, doMnda Ili izbanda crestinilor, iar crestinii nu se ~tiura cumpata, ci se deadera a jafu]. Deci, pentru Iacomiaavujiei, ei ~i pusera totl capetele, cum aerie §i la Svanta Scriptura veache, ca : lacomia este.radacina tuturor rautatilor. 0, arnar mare! Ca, vazand Turcii atata netocmeala lntru crestini, pentru lacomia .lor, eurand se lntoarsera procletli de Turci asupra lor, §i atata fu moarte mare intru crestini, cat fii voia lui Dumnezeu, Iar Maximian, cu cati seapii, el se Intoarse Ia Scaunul 'lui; iar Bator .Jicmon Craiul, [eu] cali au selinat eu el,iar s'a lntors la Scaunu-§i,)a Beligrad. §i, I"dmaSera Turcii en atatabucurie,

\

Deeii Tureii ,lncepura a se semeti, §l incepura a if'~i in 'Tara Munteneasca, pe rnargenea Dunarii, siprinsera Turcii a prada §i a robl tara. Deeii Mihai- Voda inca stranse ostile I}i purceaseasupra Nicopoiei, ~i, merganrl.Mlhai-Voda prin ;tara,!ntalni 0 seama de Turci, pre apa Teleorrnanului, robind ~istricand ~ara. Deci, li prinsera pre toti vii, pana sosi ' '§iMihai-Voda in vad la Nicopoie. ~i ocolira cetatea Turnul, "§i.l batura, ~i-l arsera, Deci, grijindu-se Mihai-Voda sa treaca

la Nico~oje, venl-i vestea, den sus, cum Sultan Mehmet, lmpiiratul turcesc, au biruit . pre Maximian~~i pre Bator 'JiemonCraiul. Decii, Mihai- Vodii. se tntrista, ~i incepu a face pace eli Tureii ~i eli sangiacul " Nicopoiei. ~i fU Mihai-Voda in loccinci.zlle, ~i Iegara pace,~i se daruira ell '. daruriscurnpe. ~i fura aceastea toatelaOctomvrie 6, anul

7107 [1596].

Pe acea vreme Bator Jicmon Craiul suparase-i-se eli .o§tile, batandu-se cu Turcii,§i-~i lnchina tara Imparatului crestinesc, cum sa-i poarte grija. §i !mparatul trimise doi .comisari, an~me: Suhai,' un episcop, ~i pe I~tvarifi, §i jurara

, 1 Marfa, vitele, buclueul.

~ Gu stegaml adecll.,ceia ce tnseamna : purtatorul de steag" carmui,tornl.

)lIRAl .YITEAZUL

in

tara §i toti domnii ArdealllJui, cum-sa fie pre-mana tmparatului. ~j prinsera pre Iojica \ Cance[JaJriul lui Bator Jiemon, §i-l trimisera in eetate laSatmae, ~i a0010-i taiara .capul, Iar Bator .Jicmon, el l§inapUBti'CriiCi5a lIt lac, §ise .duse in sus, la tmparatuJ cre~tip. lar tOlpl'r<ltul ii doade . .ocetate, anume Opolia ll. Aceasta se adevera cu:mlfi. 'dead~

tara pre 0 cetate. '. .

Pre acea vreame, iara~i trlmise Sultan Mehmet un Paf:i •. .anume Mehmet-Pasa Vezir-Azemul ", eu muljime de Turci

. .§i Tatari nidi numar, asupra crestinilor, ~i descalecara in. .cetatea Oradiei ~'. Dedi unii batea cetatea, iar altii priida tara. lnsa Bator Jicmon, . dupa ce-si napusti tara tntaiu, .apoi mult se dU. inea napustt cetatea: Opoliei, I}i, noaptea, fugl dincetate, §i vent iar la Seaun, Ia Ardeal. ~i, in ce .ceas sosi, i se Inchinara toti Domnii §i Voivozii, ~i toata ,tara Ardealului, §i prjn~ra pre acei comisari imp;lrate§ti, .de-i legara Ii. ~j trimise la Mlhai-Voda pentru cea priete~ie . '.ii credinta d'intaiu, ca 'Sa fie iar. unul eu altul.. ~i trimise la Mihai-Voda sa-l deao~ti, ajutoriu, sa se apere de vrajm~i. :§i.i deade .trei mii cinci ante. de vOinici,§i.Ji puse cap pre

.Aga Leca. .

Pre acea vreame era un Pa~a, Hadam-Pasa, pre care-I trimisease imparatul turcesc sa fie Pa§a la.margene. Ia Diiu II .. "Ellnca avusease lmputaciune eu Mihai-Voda, ei trimesease Ja 'Mehmet-Pa~a den Darstor ", ca sa mearga cu o~trsi1'apuce ;Scaunul lui Mlhai-Voda, Decii el degraba stransease o§tile, ;~i ie~ise sa .seIoveaaca. Iar Mihai-Voda inca trimisease o~ti ell Dumitru Vornicul, lmprotivaJui M~hmeMi'a~, de-i ba~

1 Tot Roman de eei vandup UnguriJorpe~tl'Ubanii}i cinste. 21n Silesia.

8 .Yixirul-eel-Mare .

. 4. Pe Crijluri, in Ungaria.

5 Ungurii erau bucurosi de S4tismnn.d, un prost l;Ii un neputincios, jiindc1l, orieum, dar tot neamul lor era, I;!i nu slrlHn.

6 <1t.decA Ia Vidin.

r Ad!lcll la; Silistra.

112

DIN CRONICA Rrn~~TILOR

tura ~i-i gonira, Iuandu-li ~i doua steaguri, de le-au dus hf Mihai-Voda in Caracal '.:

~i foartese imbarbiitii [Mihai-Voda], §i·~i stranse toate o~tiIe, in' graM, depurcease ~i el nsupra-Jul Hadam-Pasa, ~i trecu Mihai- Voda Dunarea, cu toata gloata, .pre den sus de .Nicopoie, ~i se lovira de fa!acu Hadam-Pasa. ~i fura biruiti Turcii, ~i peririi multi, luandu-li ~i - toate tunurile,

si toatii tabara:' . -. -

• ~i~ dupa ee batur.a: pre Turc~,iarMihai-Vodii8e apnea ~i. de cetatea Nlcopoiei, ~i lneepuraa -o-bate cu tunurile.

lqsa, cand fil Septem vre 10 [15981SarnMta,. facu -Mihai - Voclii na~ala foarte (mare, ~i' 0 Mtu'ra multa vrearne, ~i nu putura intra Ineetate, ca"spargea ziua, iarTuI'cii zitlia noaptea. Decii;~ezu Mihai-Voda in loc trei zilEi, ~i tot plenuia" Tara Turceasea, §i dupaaceaiael purMas~cu toateostile, in suseatraDiiu, tot pradand,: den Dunare-pana in munti, paua sosl impotriva' Diiului. Jar Sangeaeul de acolo inca trimise degraba 'de - stranse toti Turcii den. Tinutul Dii ului , ~i triomease ~i la beiul " dela Baias, de venira cu osti Intr'ajutoriu, iesind intI'l.LJntamp~inare~ lui Minai: Voda in ~e8ul Diiului, ~i f11 razbciiu tare multa vreame: cea de apoi, fura bfu!~i Turcii de ~ihai-VofHi., ~i multa peirese facti Turcilor,~t puVni scapa.ra in cetate, iar altii fura taiati, altii goniti' ~i

rasipiti: -, - -

s~ spunem de Mihai-Voda ce i S6 lntarnpla intr'acest razboiu, Gonind Turcii ~i risipindu-i in toate partile, iar 'I'urcii Insa, 0' eeata, deaca yazura peirea, ei se intoarsera eu mare harborie asupra lui Mihai- Veda. ~i atuncea se alease unul den Turei, cu sulita, ~i 0 lmponcisa asupra pantecelui lui .Mihai-Voel:], ~i 0 infipse in p~ntece. Iar Mihai-Voda, deaca

I Atunei, eu tabara lui Mihai, a inceput a se face targ In satul elF

raealului,

2 Adeca : f~cea plean, jiH'uia. 8 Domnul, poruncitorul,

4 Localitate ce nu se poate hOlari sigur.

~IIHAI VITEAZUL

113

vazu ca piare, e1 apnea sullta eu amandoua manila, de fier, ~i cauta in toate partile ea sa-! vie cineva den boiari ajutoriu, sa-l izbaveasca den peire. ~i a1tii mai aproape nu se aflara, fara doi boieri, anume : Preda Buzescul !;li eu frate-ssu Stroe Stolnicul. Ei grabira ~i taiara capul Turcului ~i pre cea1e1alte sotli ale lui, ~i izbavira pe Mihai-Voda din manileTurcilor. ~i multa MrMtie aratara Buzestii inaintea lui Mihai-Voda, ea se luptara eu vrajmasii, ~i izbavira pre Domnul lor de peire.

Dupa ee batura acest razboiu, sezu Mihai-Voda supt ee"tate zece zile deplin, arzand impregiur toata margenea Terii Turcesti. ~i iar se intoarse Mihai- Voda, cu toate o~tile ~i eu toata dobanda, ea sa treaca Dunarea pre la Rusava 1. Insa, cand fura ostile jumatate trecute, se las3. vant cu vifor pre Dunare, ~i atuncea se impar!irii ostile, ~i ramasera jumatate, asteptand zece zile pan' se potoli vantul, Iar ostile au tot plenuit ~i au ars Tara Turceasca. Deacii trecura cu toata do banda, de se adunara Ia Noiemvrie 5, anul 7107 [1598]. ~i se intoarse Mihai-Voda in Scaun in Targovi§te, cu to\i boiarii.

Pre aceaia vreame, Bator Jiemon Craiul iar lntrase in multe ganduri, care nu i-au fast nici de un folos, nici lui, nici terii. Cum zice ca : omul lntelept afia calea ~i pre unde n'au umblat, iar, deaca-si pierde mintea, rataceste §i pre unde au umblat. Ca ~i Bator Jicmon CraiuI: inca nu-i ajunse cat lntaiu i~i Inchina tara la Imparatul nemtesc, ci apoi lasa-~i §i credinta ce facuse eu Imparatul, napustind cetatea Opoliei, ~i vent iar la Ardeal ~i se apuca cu Mihai- Voda de cea prietenie d'intaiu. Apoi el nici a§a nu se a~eza, ~i iar lasa gand rau, ca sa se desparta de Mihai-Voda, ~i sa 1\1- chine Ardealul Turcilor. Ci altminterea n'au avut cum face, pentru eel juramant "rau §i greu, ce au facut eu MihaiVoda, cum, pan' va fi el Crain in Ardeal, Turcii sa n'aiba treabi:i. Deci, facu Bator Jicmon svat hielean, ~i trimise

1 Azi Or,ova.

8

114

DIN CRONIC"" BUZE§TILOR

in Tara Leseasca, la varu-sau Bator Andreias 1, cum sa vie sa fie Craiu in locul lui, ~i el sa faca tocmeala eu Turcii ea sa lnseale pre Mihal- Voda. ~i veni Bator Andreias in eetatea Mediasului : aeolo 8e tmpreuna eu Bator Jiemon, §i se stransera toti Voi vozii §i neamisii, jurand tOli eu Bator Andreias, Iar Bator Jicrnon au ales 0 cetate anume Veciul", §i el in8a purcease de 8e duse iq. Tara Leseasca ; iar Bator Andreia~ ramase a fi Craiu Ardealului.

Atuncea Ierimia-Voda, Domnul Moldovei, deaca se a~eza Bator Andreias de Craie, iar el trimise dirti la Bator Andreia~ cum sa fie amandoi una ~i sa sooata pre Mihal- Voda din mijlocul lor, §i, de nu va ie§l de voie, ei sa radice o§ti asupra lui, sa-l prinza, sa-l dea Turcilor, ~i Bator Andreias fu bueuros acelui svat rau, §i trimise sol la Mihai- Voda, pre un neamis anume Ciomartan Tamas 3, cum sa iasa MihaiVoda din tara eu pace, ca apoi va lncapea in manile Turcilor. Iar Mihai-Voda, deaca auzi ace I svat ran §i amar, el Inca-si stranse toti boiarii, ~i facura svat foarte de folos.

Deaca vazil Mihal- Voda ell i se radica abita rau pre cap, el lntr'alta parte nu eugeta, ci trirnise la Imparatul nemtesc, de unde avea atata vreame mila ~j ajutoriu, §i-i spuse to ate cate i se lntampla pre capul lui. ~i cer~u Mihai-Voda ajutoriu, cum sa iasa impotri va lui Bator Andreias, carele se Inchinase Turcilor. Iar lmparatul nemtese fil bucuros sa-i faea de toate pre voia lui.

Intr'aeeaia, Mihai- Voda se veseli, §i degrab trimise de-si stranse toate ostile, ~i purcease la ArdeaJ asupra lui Bator Andreias. Trecand muntele \ descalicara in Iuncile Brasovului, ~i acolo venira toji Brasovenii 5, de se lnchinara la Mihai-Voda. cu daruri scumpe. lar Mihai-Voda, deaca vazu

1 Care, de'li tan~r, era cardinal. 2 Cetate in Ardea!.

3 Arat! s1l. fie 'Ii el Roman din cei unguriti.

, Prill treeatoarea Buzaului, ca sa nu se prinda de veste,

5 Adeca Sasii. Hornanli 8t:l.teau, eu sfiala, in ~ehei, care venea ea 0 mahala a Brasovului. Ei nu aveau drepturile cetajenilor.

MIHAl YlTEAZUL

115

d i se lnchina cetateanii, se veseli, ~i trimise la Radul Buzescul ~ila Udrea Banul ', sa saie ~i ei eu toate ostile Craiovei ~i ale Jaiului, ~i cu ale Mehedintilor 2, sa iasa cu ele Inaintea lui Mihai- Voda, catra luncile Sibiiului, Iar Bator Andreias, deaca lntelease de Mihai-Voda cil au intrat cu toate o§tile in tara in Ardeal, e1 degrab' stranse toate o§tile, ~i purcease §i el catra Sibiiu, impotriva lui Mihai- Voda, ~i Hieu §ant. §i razima oastea lui Bator Andreia~ de catre zidul cetatii Sibiiului. Iar ostile lui Mihai- Voda inca se stransera toate, ~i toti boiarii, ~i pusera tabara la sat la Ve§tim 3. Decii, cand fu Ja Octomvrie 1 'l [1509], Miereuri, se aratara strajile lor, ~i se vazura ostile unele ell altele.

Iar, deaca vazu Bator Andreias cum Mihai- Voda este gata de razboiu, el foarte se lngrija tare, ~i vru atuncea sa se svatuiasca de pace. 0, nepriceputa minte omeneasea, cata vreame fu de a tocml tara, §i a face pace, §i nu vrU, ci vru sa tocmeasca cand nu fu nici de un folos! Ca, trimi~and unii la altii pentru pace, iar mai mare vrajha facura; ca, deaca se vazura ostile, ei navalia' spre svada,' ~i pace nu putura tocmi. Ci 8e gatira, ~i ,::e lovira unii eu altii, la Octomvrie -18, Joi, Fn razboiu foarte tare, pana seara, ~i facura inca a-i invinge Bator Andreias, cu Ungurii, dar apoi birui Mihai- Voda, cu Munteanii. ~i mult sange se varsii, ~i multe trupuri ramasera pre carnpii Sibiiului+,

Bator Andreias, deaca vazu ca-l perira voinicii, ~i se sparse oastea, §i fa izbanda lui Mihai- Voda, el tare lncepu a blestema pre Ierimia-Voda, caci scorni pre Mihai-Voda asupra-i, de-si puse tara ~i Craia, §i se alease eu putinei voinici, ~i l: 1ecft a fugi, sa scape in Tara. Leseasca.

1 Dintre Baleni. Era Ban oltenese, Illi toate cele cinoi judeje de peste O1t ascultau de el, care in unele privinti avea drepturi domnesti.

2 Oastea se facea pe judeje. Vaicea, Homaaajul nu erau deci judeje de caste.

S Din ace I sat ardelenesc au pornit Teodosie, care a fost Mitropolit muntean, ~i Sava, care a p1lstorit in Ardeal

4. Lar.gii satul ~elirnber. ;;i azi se vede movila supt care zac mortii oelor doua neamuri, c1l.zu!i la 18 Octombre 1599.

116

DIN CRONICA EIJZE~TILOR

Decii, dobandi Mihal- Voda Scaunul de Craie, ~i tot Ar"dealul, ~i toata Tara Barsei, ~i toti Sacuii 1. Decii, §ezu Mlhai- Voda in Sea un in Beligrad g, Octom vrie 26[ =22} , in tr' 0 zi Luni.

Sa spunem dar ~i de Bator Andreias, ce i s'au lntamplat dupa spartul razboiului.

Fugind 00. pribegeasca, el fugi pan' in codrii Ciucului 3~ ~i acolo r1Wlcl, ~i umbla oareeatava vreame ratactt ~i nemancat, pana-l birui foamea. ~i nimeri la niste pacurari-, unul Sacuiu, altul Muntean, ~i Ie spuse cum ca. el este Bator Andreias, Craiul Ardealu1ui, ~i cum i s'au intamplat, de s'au hatut cu Mihai- Voda, ~i l-au scos din tara, ~i cum, fugind sa scape in Tara Leseasca, el au ratiicit, ~i au tlamanzit, lar acei doi pacurari iJ dusera laJacasul lor, de-l ospatara, ~i, dupa ospa], el se ruga celor paourar! ca sa-l povatuiasca. Decii se scula eel pacurariu saeuiu de se facu a-I povatuire, ~i~i taie capul, si-l baga lntr'o traista, ~i-l duse la Mihai-Voda. ~i-i spuse de toate: cum au ratacit, ~i au nemerit la salasul lor, ~i, dupa ospa], s'au facut a-I povatu), §i i-au Uiiat capul. ca BOCOt! pacurariul ca fnarteva avea dar mare dela Mihal- Voda.

Iar Mihai-Voda, deaca vazu ca este capul lui Bator Andreias, foarte rau li paru de moartea lui. ~i degrab" trimise unde ramase trupul, de-l adusera, ~i-i puseracapul la trup, ~i-l lngropara in Beligrad, In biseariea craiasca, ~i-l petrecura cu multacinste, eu to\i boiarii, ~i cu neamisii Ardealului.

Pacurariul, deaca taie capul lui Bator Andreias §i-t duse la Mihai- Voda, - cum spune Scriptura, ca «en ce masura vei masura, !i se va masura» -, decii Mihai- Vodil zise detilie capul pacurariului: altul a~a sa nu mai faca.

I Tara Barsei, Tara Oltului ,i Seeuimea nu se tineau de Ardealuh

eel vechiu,

2 Ori Blligrad.

3 In Secuime, dtre Moldova. ~ Ciobani.

MIHAl VITEAZUL

117

Decii, dobandi Mihal- Voda doaua teri: Ardealul ~i TaraRomaneasca. ~i in 'fara-Munteneasca trimise Domn pre fiiu-sau Nicola-Voda, ~i se a~ezara Domni fiiul ~i tatal in doaua teri, domnind ei terile intru toata veselia. Iar lui Mihai-Voda veni-i sol dela Imparatul crestinesc Hodolful, anume Ognu 1 David ~i SechiJ Mihai 2, ~i adusera solii veste cum sa se lase Mihai- Voda de toata tara Ardealului, sa fie numai pre mana Imparatului, ~i sa s~ into area la tara-~i, ;sa-~i ~ie Tara-MunteneasciL Iar Mihai- Voda inca faeu svat cu toti boiarii ~i cu neamisii Ardealului, ~i cugetara sa nudea Ardealul Imparatului crestinesc : numai sa fie dajnic Imparatului crestln, iar de Domnie sa fie tot Mihal- Veda. _ ~i acest svat se improtivl, cum zice David proorocul, la cap. :20. Decii nu putu .lntr'alt chip, numai alease doi boiari, anurne pre Mihalcea Banul §i pre Stoica Logofatul, ~i-i trimise Ia Imparatul nemtesc eu solii, cum sa lase Imparatul .sa-l domneasca Mihai- Voda, ~i sa fie dajnic.

Iar Imparatul nu le deade niciun raspuns, far' numai ce-i fusease lui pohta d'intaiu. Iar Minai- Voda iar stranse a doaua oara svat, si-i adusera aminte cum lntaiu era tara ocolita de vrajmasi, iar acum au dat Dumnezeu de este Dornn a doaua teri. :}i-i plecara mintea lui Mihai-Voda a nu se pleca celui mai mare. ~i zisera di. nu va avea nevoie de Imparatul, ci-l va Uisa de va tinea Ardealul. Decii se incepura svaturi multe intru toti oamenii, iar Mihai- Veda, deaca vazu ca nu-i va fi Ardealul eu pace, el lncepu a face pace cu carii ii era' lui vraj[tJa~i Intaiu, Cli trimise la Sultan Mehmet, fmparatul turcesc, ~i cu mare bucurie priiml pre MihalVoda, ~i degrab' trimise-i ~i steag. :;?i trirnise ~i la Craiul Lesesc, pentru pacea, ~i pentru tocrneala ; ci nu se putura tocmi, ci umhlara ell cuvinte desearte, far Imparatul Hodolful, [eel) nemtese, dead! vazu pre Mihai- Voda ea se lmpacn eu Turcii, ~i se lmpreteneste eu strainii, ~i se desparte .de pI, foarte se ingrija, ~i socoti cum ca-i va face Mihai-

i Ungnad.

2 Unul era om de drept, cellalt oBta~, capitan inSiitmar.

118

DIN CRONICA lIliZE~TlLOR

Voda scadeare de Impara!ie, deaca s'au inchinat Tureilor. ~i socoti Irnparatul cum va face, eu puteare ~i eu arma, sa sara ~i sa scoata pre Mihai-Voda den Ardeal,

lar Mihai- Voda nu-si mai aduse aminte de cea de apoi, cumca nu-si va la8<1 Imparatul nemtesc cuvantul sa stea in desert, ci-si Inalta svatul ~i mintea de om nelntelept, ~i, de pisma cea -de demuJt a Ierimiei-Voda, ce se svatuise cu Bator Andreias, spre raul lui Mihal- Voda, ~i se radiea asupra Ierimiei-Voda, ou o~ti mari, Ja Maiu 6 ['1600). ~i intra Mihai- Voda eu o~ti in Moldova.

Iar Ierimia- Voda, "deaca prinse de veste, el .trirnise de-si stranse §i el toate ostile Moldovei, ~i eu .Leasii, ca sa iasa impotriva lui Mihai-Voda. Iar, deaca merse Ierimia-Voda Impotriva lui Mihai-Voda, el se intoarse de pleca spre eetatea Hotinului, fugind Ierimia- Voda de teamerea lui Mihai- Voda,

Iar ostile lui ajunsera pre ostile Ieremiei-Voda Ja un loe anume Jascea 1, ~i Iu aeolo razboiu mare oarecatava vreame, ~i multi Moldoveani ~i Leasi perira.

" Deaeii, Moldoveanii deadera dosul a fugi, ~i Leasii asljderea, pt'lOa se apropiara de cetatea Hotinului. Deacii iar se oprira, a da razboiu, Mihai-Voda ii pripi ; ei, deacavazura ea vor peri, toti eati scapara, se Inchisera eu Ierimia-Voda in cetatea Hotinului.

Mihai-Voda lncepu a bate cetatea, ~i 0 Mtura trei zile, Iar, deaca vazu Mihai-Voda ca nu 0 va putea sparge, puse paznici impregiurul cetatii, ~i se lnturna in Moldova, in Seaun, in Iasi. Iar Ierimia- Voda, deaca vazu ca-l vor scoate din cetate, e1 fugi furis, lntr'o noapte, eu toti hoiarii lui, ~i fugl in Tara Leseasca.

Iar Mihai- Voda lncepu a se serie ~i a se marturisl cum ca este Domn a trei ted. Atuncea boiarii ~i batranii Moldovei pohtira dela Mihai- Voda sa Ie dea Domn pre fiiu-sau Nicola-Voda. ~i se. fagadul Mihai-Voda ca le va face pre voie. Apoi, in urma, se socoti Mihai-Voda cum eli. este

1 Haul Jijia ?

fiiu-sau mic, si nu va putea Ii Domn intr'o tara de mar-

. . .

gine ca aceaia, - caci tot se temea de lerimia-Voda,

Deci, Mihai- Voda se lasade acea tocmeala, !?i tocmi o~tile, ~i Ie puse capete mad patru boiari, anume : Udrea Hatmanul, !}i pre Androne Vistiariul [Cantacuzino], §i pre Sava Armasul, §i pre Negre Spatariul, ca sa tie tara MoIdovei. lara Mihai- Voda se lntoarse in Sea un in Beligrad.

~i aciasi ventra olaci deJa Hodolful, Imparatul nerntesc, cersind Tara Ardealului, sa tie a lui, ~i sa-§i tie Mihai- Voda Tara Moldovei ~i Tara-Romaneasca, ca-i va ajunge, Iar Mihai- Voda nu se indura de Ardeal, ci se silea sa-§i tocmeasca de dttra Imparatul, ca sa tie Ardealul. ~i trimise doi boiari, pre Tudosie Logofatul ~i pre Cernes Gaspar t, rugandu-se lmparatului sa-i lase Ardealul, ca I-au dobandit eu sabia, ~i sa-l sloboaza asu\lra 1:\lr~\\\'.\, %~ ID~'d~%~ \\\\~\U. \\\ 1'im~oara, sa 0 iea dela Turci, ~i sa 0 iea Irnparatul,

Atuncea Mihai gatl pre Marco- Voda, fiiul lui Petru- Vodiil' ~i-I trimise la Moldova sa fie Domn. Si trirnise eu dansul pre Preda Buzeseul, §i, deaea sosira i~ Iasi, lncepura a se

vesell. .

Iar ostile Ierimiei- Voda inca au fost viind la Moldova.

Deei, cu cata hucurie mersera, ell abita rl1§line fug-ira. ~i napustira tara, trimitand Mihai- Voda soli in toate partiJe, ca sa-~i tocmeasoa Iucrul, §i, cand li paru ca ~i-au toemit mai bine, mai cu diu se stricara de toate partile, lncepandu-se svaturi mincinoase ~i bicleane, mai vartos lntru toti Arde- . leanii, spre raul lui.

Ca nu-l mai suferia' sa le fie Damn, ce trimisejra] la

I Acesta, Roman oedclean trecut la Unguri.

2 Petru, caruia li ziceanEercel, pentru eli. umbla, dupa moda, cu cercelul in ureche, era fratele dupa tati!. al lui MihaL Fusese Domn tret ani, pierduse Scaunul, statuse inchis mult timp la Hust in Maramuras, scapase, trecuse iar la Constantinopol, ~i acolo fusese ueis de eatre Turci, cari-i trimisera pielea dusrnanilor din tar!i. Era om frumos ~i curninte.

120

DIN CHONICA llUZE~TILOR

Craiul lesesc ea sa Ie dea pre Bator Jiemon, sa Ie fie Craiu cum li-au fost, ~i sa dea ajntoriu ~i Ierimiei- Voda, sa fie Ia Moldova, ~i sa scoatii pre Mihai-Voda, sa nu rnai fie in mijJoeuJ lor.

Iar Mihai-Voda nu ~tia nimie de aeeaste svaturi hicleane, ci se gatia sa-~i stranga ostile sa mearga la 'I'imisoara; ~i trimise iar ]a Imparatul nemtesc sa-i dea ajutoriu. ~i indata giUl [Imparatul] pre Basta Giurgiu, cu 0 seam a de osti lmparatesti ; ~i pureease ea sa se intampine eu Mihai-Voda,

sa mearga amandoi Ja Timisoara. '

Iar Domnii, ~i neamesii, ~i toti Voivozii Ardealului era' 8tran~i toti la Turda, svatuindu-se eum Bator Jiemon zaboveste, iar Basta vine cu o§ti lmparatesti, sa fie prieten cu Mihai- Voda. Ci se mira' cum vor face, cu me§te~ug §i cu lnselaciune, sa puie vrajba lntre Mihal- Voda §i intre Basta Giurgiu. ~i zisera Bastii : «Cum vii tu ajutoriu lui Mihai- Voda, §i el este nepriatin Imparatulur, ca lntaiu nu va sa dea Ardealul 'l», ~i alte multe cuvinte reale ~i hicleane ii radieara asupra, ~i zisera : «Mai hine domneste tu, iar Mihai-Voda sa se duea in ~aril-~i, ~i noi sa fim lnchinati lmparatului, eu toata tara).

~i invrajhira pre Basta cu Mihai-Voda, Atuncea se veselira to~i Ardeleanii. Iar lui Mihal- Voda Ii sosia peire, ea nu ~tia nemie de aceastea. tnsa oarecine spuse lui Mihai- Veda de toate, de cute i se facea, . ~i ce i se radica asupra, ~i lntaiu nu crezu, iar apoi, adeverind, degrab' trimise de-~i stranse ostile, fiind Basta Giurgiu pan' atuneea tot cu el. ~i grab! de se lovira cu ostile unguresti la un 10c ee se chiama Mirislau. ~i nu 'fu izbanda lui Mihai- Voda, Septemvrie 8, anul 7108 [1600J.

[~i a~a fU batut Mihai- Voda de Basta, care fugise din aseunzatoarea lui ~i ispltise pe Mihai- Voda in camp deschis.

El fug1 in Tara-Romaneasca, unde afla pe Poloni, cari aduceau ca Domn nou pe fratele Ieremiei Movila, pe Simion. Se biHu cu ei in partile Buzaului §i ale Prahovei.jsi

MIHAl VITEAZUL

121

fu biruit. Pe la Arg~, el treeppe drumul Banatului spre Viena, ca sa se Indreptateasca Inaintea Imparatulul.

Aeesta-I impaca atunci cu Basta, ~i-i trimese in Ardeal.

Ei se intampinara eu Sigismund Bathory, eare-si luase tara .indarat, la Goroslau, Aici Ungurii fura eu totul batuti ~i pu~i pe fuga, la 24 lulie 1601.]

De aeolo se didicara., ~i venira in luncile Turdei. §i dea-

.dera multamita lui Dumnezeu. §i mearse Mihai-Voda la Basta Giurgiu de se ruga sa-i dea catava oaste ajutoriu ca sa se dud! Ia Fagara~, sa scoata de aeolo . pre Doamna-sa ~i pre fiiu-sau Nicoala- Voda, ea era' aeolo lnchisi de Unguri de catava vreame. Iar Basta Giurgiu, fiind amestecat eu Ardeleanii eu multe svaturi reale ~i hicleane spre MihaiVoda ea sa-l omoare, din gura i se fag3.dui sa-I dea Neamti

.ajutoriu, iar Basta, facand m~~te~ug hiclean, ca zise lui Mihai- Voda ca sa-§i trimita toate ostile inainte la Fagara~, numai sa ramaie el eu Curtea lui, §i, trecand cateva zile, Ii va da ajutoriu, §i, dupa cuvantul lui eel hiclean, faciI a~a.

0, bun prilegiu i§i faeu Basta spre pierderea bunului ~i viteazului Mihal- Voda! Iar, cand fu intr'o dlmineata", vazil Mihai- Voda oastea nemteasca viind catra cortul lui, unii ealari, altii .pedestri, ~i .socoti Mihai- Voda ca acestia sant ajutoriu lui, §i nimiea tie dan~ii nu se temea. lar ei, procletii, nu au fost ajutoriu, ei vrajmasi.

§i, deaca vazu ca eosesc, ie~i Mihai- Voda din cortuI sau inaintea lor, veasel, ~i Ie zise: «Bine ali venit, voinicilor, viteajilor h. Iar ei se rapezira asupra lui ca niste dihanii siBbatece, cu sabiile scoase, Ci unul deade eu sulita ~i-l lovl drept In inima, iar altul degrab' Ii taie capul. :;?i cazil trupul lui eel frumos ca un copaeiu, pentru ca nu §tiuse, nici se Imprilegise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza.

§i-i ramase trupul gal, Iupulbere aruneat, Ca a~ au lucrat pisma tnea din lnceputul lumii, ca pisma au pierdut pre multi barbati far' de vina, ca ~i aeesta. Caci era aju- 1 !} August 1601.

122

DIN CRONICA BUZE~TILOR

toriu crestinilor, §i sta tare, ca un viteaz bun, pentru ei, cat faouse pre Turci de tremura' de frica lui. Iar diavolul, eel ce nu va. binele neamului crestinesc, nu -l-au lasat. Ci iata ca, eu mestesugurile lui, au lntrat prin inima celor rai, hicleani, pana-I deadera §i mortii, ~i riimasera crestinii, §i mai vartos Tara-Romaneasca, saraci de dansul,

Pentru aeeasta dar cade-se sa blestemam toti crestinii pre neamul ungurese, mai vartos eaci sant oameni rai §i hieleani Inca din fealiul lor. A§ijderea ~i pre Basta Giurgiu, caei au ascultat pre domnii unguresti, de au ucis pre MihaiVoda, far' de nieio vina, Unii ca acei sa tie anaftema!

Adevar, acel Basta inca si-au Iuat plata dela Imparatul Rodolful, ca I-au belit de viu [la] foale 1.

Precum serie, ca : «Cine sapa groapa altuia, el eade intr'lnsa».

1 Nu e adevarat, Dar a murit sarac ~i uitat.

C. Biruintile lui Radu-Vodii ~erban asupra Ungurilor [1603 ~i 1611].

(1l1JPA GHEORGHE ~INCAl.)

[Dupa 0 cronica ardeleana t] Moisi Secheli X, dupa ee au vazut ea nimica se va Isprav] eu Hadul-Voda, a§a au trimis lnainte pre eei mai viteazi ai stii improtiva lui Gheorghie Rat~, adeca 5.000 de calare!i, langacarii mai era' ~i 400 de Tatari, carii au descalecat 0 mila departe de Bra§au.

in 11 Iulie [W03J pe Gheorghie Rat cu ai lui i-au spariat protivnicii, orbeaste mergand asupra lor. AcoIo, Marza eel mare 3, eu 1000 de cail'ire!i, au dat dosul, ~i la atata au adus pe parteanii Imparatului, de ar fi pierdut toata bataia, de nu s'ar fi tras indarapt §i incunjurat cu cara, dintra caret dela pranz pana seara, s'au batut eu protivnicii.

intr;'i. aeeaia, au sosit §i Marza eel mie cu 300 de cal;'i.reti lntru ajutoriu ostasilor Imparatesti; ci tarziu, pentru ca se sfarsise bataia. Fiindca de acea data. proti vnicii nimica au ispravit 3supra parteanilor Imparatesti, s'au departat de acestea 0 mila. de pamant, §i au trimis la Moisi Secheli dupa ajutoriu, dara in zadar ; pentru ca nu le-au trimis, asteptand ~i el nou ajutoriu. Auzind parteanii imparate§ti ca au trimis protivnicii dupa ajutoriu, ei inca s'au tras, in

1 Domn ardelean, ridieat, dupa plecarea lui Sigismund Bathory, prtn rascoala impotriva Irnparatului.

2 Fost capitan al Iui . Mihai Viteazul.

S Marza eel mare ~i eel mie erau alti capitani ai lui Mihai,

124

GHEORGHE ~lNGAI

13 Iulie, la trei ceasuri de dimineata, la Hosnio 1, care sat este departe de Brasau 0 mila, iara de Feldioara doao mile, unde s'au §i t1l.barftt. Protivnicii au gandit ea ai nostr! fug, -~i s'au luat dupa dansii ; iara ai no~tri s'au lnchis, ell carele ce avea', ~i, hatandu-se 0 zi ~i 0 jumatate, au ,lnvins.

Perit-au in bataia aceaia de spre partea protivnicilor 3.000, iura de spre partea celor imparate§ti s'au taiat ~i ranit numai -ca Ia trei sute.

Dupa hataia aceasta, parteanii imparate~ti s'au tras Ia Tertburg 2, ~i acolo au taiat capetele lui Gheorghie Mico 3, carele au vandut pe Mihai- Voda eel viteaz in anu11(jOO, trecand Ia Ciaehi ", ~i lui Mihail lteci, de le-au trimis la RadulVoda in Valahia, - ca sa-i faca inima ~i lui ~i ostasilor carii .era' lndarapt.

Intr'aeeaia, Moisi Secheli ~i Bectes-Basa D au venit la Rra~au eu ,10.000 de ostasi, ~i, tabarandu-se 1a moara cea de hartie, s'au lnchis ~i el cu carele ce avea. Avut-au Moisi Seeheli .cu sine tunuri mari 20 ~i mai muIte tunuri mai mici ; din Brasau inca i-au dat multe unealte de razboiu §i 2.000 de ·oarabani 6. TiHu~i, mare nadeajde avea ca se va putea intalni ~i vorbl eu Radul- Voda despre pace; pentru ea iara~i necurmat ambia' postele dela unul la altul, §i Hadul- Voda ~i trimisease Ia parteanii imparate§ti pe boiarii Constantin I'ji Dan Logofatul eel mie, sa Ie spuna cu gura ea sa nu se :bata cu protivnicii pana ee nu va 80s1 ~i dansul.

lara Sarhii 7, maniindu-se pentru vorbele acealea, au prins pre aeei doi boiari.si atata i-au batut eu buzduganeJe, pana cand au murit din bataia aeeaia. Badului- Voda inca i-au trimis cuvant d'impreuna eu ceialalti ostasi ca ei nu vor ~inea cu

1 Ra~nov. 2 Bran,'

3 Un capitan sacuiu.

• :;,tefan Cs6ky, fruntas ungur al nohilimii ardelene, 5 Pasa de Timisoara.

6 Trabanti,

7 Lefegii impotriva Domnului.

B{RUIN1'lLE LUI RADU-VOD.~ ~ERBAN

Turcii. lara Marirea Sa ~i boiarii vada ce vor face, numai sa nu se caiasca dupa aeeaia.

Drept aceaia, Radul- Voda, dupa vr'o cateva zile, au venit la tabara ; dara mai nainte StanisIav Craeeher 1, Gheorghie Rat §i Aleisie Radibrad II au vorbit eu osta~ii ea, venind Hadul-Voda ~i boiarii, sa nu Ie arunee ceva pentru eeale intamplate, precum nici le-au aruncat. Fiindca ~i Radul .. Voda, cat au sosit in tabara, aceaia au poftit dela hodnosii 3· ca ceaJea trecute mai mult sa nu Ie pomeneasca, Tatu~, Moisi Seeheli iara~ au trimis pe ~tefan Halmaji, hodnojul Hadului-Voda, §i pe doi oameni din Braseu, eu car~i la stapanul sau, ca sa faca pace, ~i Badul-Voda acuma vrea sa sloboada solii inapoi, cand Craeher au prins de veaste §i s'au lnteles eu Secuii ca sa ceara afara dela Radul-Voda pe §tefan Halmagi, ~i, de nu-i va da, sa-l traga afara, eu putearea. Dara Radu1- Voda, prin capitanul Attilio, au mulcornit pe Secui, ~i pe ~tefan Halmagi l-au tinut pitulat in cortul sau.

Dupa aceastea, Craeher, prin Secui §i prin ceialalti 03- ta~i, Ia aceaia au adus pe Radul- Voda, ca el inca sa fie de fata in bataia ce era sa se tina cu Moisl Secheli. ~i, a§a, au venit teats oastea supt oearmuirea Badului-Voda, in 24· Iulie ; carele apoi au oranduit toata tabara dupa cum se cuvinea. Dell Marco, Cll 1.000 de ealiireti ai lui, ~i-im lasat eaii ~i s'au impreunat cu ceialalti pedestrasi. Dupa aeeaia, toata tabara s'aa rugat lui Dumnezeu, ~i, strigand de trei ori numele lui Isus Hristos, au rners asupra protivnicilor,. pre carii i-au ~i invins (in 27 Iulie, din anul1603, intr'o Joi) ..

Perit-au in bataia aeeasta 6.000 de ostasi, sau ~i mai multi, d'impreuna eu Moisi Secheli. lara Tatarii, ca Ja 2.000, Indata au fugit, 0 parte catra Valahia, alta eatra Moldova. Ci' Seeuii, cari nu putuse veni la ta,para, pentru oastea lui Moisi Secheli,: lntelegand biruinta, pre t01i i-au tafat la

! Kracker, agent implir!tesc.

3 ~i acestia aveau rostul lui Kracker. ~ Hotnogii, capitani.

126

GHEORGHE ~INCAI

stramtori §i la munti. Bectes-Basa, ell multi Unguri, au scapat cum au putut.

[Dupa 0 scrisoare:] Se zice eil in 7 Iunie din anul 1611. au venit Radul-Voda pre cai neimblate de altii, in Ardeal, cu 8.000 de ostasi alesi, caruia i-au ie~it inainte Batori 1, eu 32.000 de ostasi, lntrarmati eu armele cealea batrane ale Sibiianilor. Cu mare bueurie mergea' Ardeleanii la razboiul acesta, tocma ea §i Ja 0 nunta, §i s'au Ulbarat in Tara Barsei, langa San-Petru n, In 8 Iunie Radul s'au pogorat deja munti la Brasau, §i oastea §i-o au impartit in treizeci §i trei de §ireaguri, Iara trei mii Ie-au pus in leas 3 la moara cea de hartie. Au raa Batori de Radul.

Pre la 11 ceasuri au lnceput bataia, §i dandariul lui Batori, earele era din 12.000 de ostasi, au invins mai intaiu pe Bomani ; 2.000 de Romani s'au taiat aei. Vazand biruinta aceasta, Batori au strigat : «Kezuokbe adta Isten 1» (10 mani ni i-au dat Dumnezeu I).

Drept aceaia, osta§ii lui' s'au dat la prada, Ce, vazand cei ce era' in leas, au navalit, !?i a~a i-au frant, de Batori au strigat: «Fus, ki futhatsz b) (Fugi, earele po]! fugl l). S'au omorat dintre Ardeleani 2.785, carii s'au astrueat intr'un mormant, afara de cei ce au perit in fuga; intre earii au tost ~i Ioan Imrefi, vanzatoriul ~i urzitoriul a toata rautatea, earele s'au calcat in tina de ai sai, acolo, langaSan-Petru.

Radul, dupa ce au biruit, au descalecat, §i nu ~ie si-au apropriat biruinta, ci lui Dumnezeu au mnltamit pentru .dansa, caci au umilit pe Batori eel sumet, ~i, fiindca multi din oatasii lui era' diniti, ~i toti osteniji, mai incolo n'au gonit pre vrajmasi! saL

1 Gavril Bathory, Damn ardelean, urmas al lui Szekely: el atacase pc Radu-Vodii asupra Oraciunului din anul 16'10, fii.ra nicio lndreptatire. 3 Aproape de Brasov.

3 Leaj ; cursa ?