сUPRlNs

AVЕRTISMЕ'NT! Listaabrevierilor......... ............1X

Avand in vеdrrе amploarеa luatй dе 1Ъnоmеtrul fiхoсopiеrii luсrdrilor dе spесialitаtе, Cаpitolul 1.Teoriisiсomponenteаleindustrieiosрitаlititii
rnai alеs in ........1
domеniul Drеptului' atragеm atеnlia сi. potгivit art. 14
;i l40 din LеgЬa nr. 8/1996 ргivind
drеphrl.dе autor qi drерturilе сonеxе' rеprоduсеrеa оpеrеlor,uu u p.Б.]u..lor
1.1 lndustria ospitalitаtii - definiгe gi dimenslunl.'................ '......... 1
purtбtoarе dе 1.2. Industrrahotelierй..
dгеpturi сonехе' daс6 rеspесtiva rеproduсеrе a fbst еiесtuati fЪra autorizarra
sau сonstm{i- 1.2.1. Caracteristiсile industriei hote|iere..'..
............' 5
tnаntul titularului drеpturilоr rесuttоsсutе dе lеgеa rnеnlionatй, сonstituiе
irrfraсliunе qi sе 1-2.2' ServiсiuI de сazare hote|ierё
pеdеpsе;tе сu inсhisoarе sau сu amеndй. Prin rеpйduсеrе, сontbrm ...'... 6
lеgii, sе in{еlеgе rea|izarea,
intеgralа sau par{iall, a unеia ori a mai multor сopii alе unеi opеrе' dirБсi
sau indirесt, tempolar 1
1 .2.3. o sсUrtё retrospeсtivё a dezvo|tёrii

,3. lndustгia гestauratiei _ definire, dimensiune

hote|iere
industriei ..... .... 8
ort pеrmatlеnt' prin oriсе mijloaсе qi sub oriсе formi. 9i o sсuгtё retrospeсtiv ё'., '. ',...... 11
Nu vd faсеli pйrtagi la distrugеrеa сйrtii!
1.3.1. Caraсteristiсi|e industriei
,|.3.2. гestaurafiei.. .'.',....'11
Seгviсiul de restauratie _ intre аlimentalie оa neсesitate pub|iсё
serviсiu turistiс speсia|izat 9i
.......'........... 13
Еditura C.H. Bесk еstе асrеditatn сNсsIs _ Сonsiliul Na(ional al Сеrсetйrii
$tiinfifiсе 1.3.3. o sсuгtё retrospeсtivё a industrieirestauraliei.'........,'.......,'..........'...
din invй!ёmAntul Supеriоr 16
1.4. lndiсatoride mёsuгare a amp|itudiniiaсtivitёliiin сele douё industrii.......
19
1"5. CЭteva studii de caz'.'.'........
llanаgеmеntul oреratiunilor in hotеliriе 9i rеstaurа(iе '...........24
Gаbriеlа Stйnсiulеsсu, Cristina Miсu Capitolul 2. lпfrastructura de bazй in industria
2.1. Spalii|e de сazare...
ospitalititii .......31
.......32
Сopyright a 2u2 - Еditura С.H' Bесk 2.1.1. Noгme, sisteme, regu|i gi reg|ementаri a|e сlasrfiсёrii сapaсitdtii
de
Toatе drеpturilе rеzегvatе Еditurii C.H. Bесk. сazare........ ''........'...',''''...зz
Niсio partе din aсеasti luсrarе nu poatе fi сopiatй й16 aсordul sсris al Еditurii 2.1"2. Criterii de сIasifiсare a hote|urilor...........,...
C.H. Bесk 2.1.3. A|tеrnative dе cazare turistiсй '.'.'.'..'.....,'....41
Drеpturilе dе distributiе in strёindtatе apa(in in ехсlusivitatе еditurii. ...................... 46
2.1.З.1. Para-hote|ёria 9i produse|е foгfetare
'.'.. 46
Dеsсriеrеa CIP а Bibliotесii Nationаlе кo'ninн ? 1 ? 2 Regedinlele de tip fime_s haring
2.1.3.3. Condo-hotelurile............
a
SТANCIULЕSсU' GABRIЕLA ...... S0
Managemеntul opеrа{iunilor in hotеlйriе qi 2.1.з.4, Hotelu| Boutique _ o expгesie a luxului Тn industria hoteliеrё......
^ . rеstaurаtiе / 52
2.1.3.5' A|te forme de сazare turistiсй in RomAnia
Gabriеla Stйnсiulеsсu' Cristina Мiсu. . Buсurеgti : Еditura С.H. ...........'...' 60
2.2..Spafii|e de seгvire Тn restаuralie.."...........'.
Beсk,2012 .........63
2.2..1. Noгme, siste.me, reguli 9i rЬglementйгi a|e сlasifiсёrii
ISBN 978-97з.l l 5-959-l сapaсitй{ii de
seгvire Тn restauralie..'......................... . ...
...........63
2.2.2. Criterii de сIasifiсare a unitёti|or din restauralie.'.....'.........................65
I. Miсu' Cristinа 2.2.3. А|te forme de seгVire Тn гestЬuralie.................
..'.'...........71
2.2.3.1. А|imentalia сoleсtivЁ
''.'.'..... т2
640.4 2.2.3.2. Аlimentalia сomerсia|ё'.
......73
?9!p"tiiI"pentruorganizareaеVenimente|or,..............
Еditurа C.H. Bесk ltr.. Sеrg. Nulu Ion nr. 2, sесtor 5, Buсurеqti 2.4. CАteva studii de caz.......'.....
Теl.: 02l.4l0.08.47;02l.4l0.08.09;
Capito|ul 3. organizareа 9i funсtionarea unititilor din industria
............ 83

hotelieri gi
de restaura!i"..............
021 .410.08.7 3 : 021 .410.08.46
Fax: 021.410.08.48
3.1. Departamentele hotelului
........... 88
Е-mail : сomenzi@bесk.ro ................. g9
3.1.1. Critеriide с|аsifiсare a aсtivititё(ilor speсifiсe unui hotel..'.......'...'.....89
3.1.2. Struсtura manageria|ё a unui hotel........... ... ......".,'.. .......'........90
3.1.3. oгgаnizarea hote|uri|oг pe departаmente ....'...'..
Redaсtor: Buga loana-Daniеla ...'.'...... 92
3.1.3.1. Responsabi|itё(i|edepartamente|orde bаzйa|e hotelulul...............,..93
Теhnoгеdaсtor: Corina Vоiсu
3.1.3'2. Deр;rrtametltrt| cazaГe
Сopеrta: Vйduva-Kdmеnеs $tеfan ^ - ..-.....g4
3.2. Оrganizareа 9r fttltr:(tr111;111.3 rrtrlt:1tl|ot de a|imentatie pub|ict .. .. . ... . , 99
3.2..1 . organizаrll;t tttlr.ttrr.tl;'t r.l. l:;l.:',.t i] tlnul гestaurаnt
''.'' 99
VI l\|:tttll1t'сllttlttlttI ll1lt.t.tltttttllrll llt ltlllсIilt iс |I lсslitt|гillIс VII
l} З 2 Spаttl de produсtie 9i аnеХ() 10з Cаpitolul 8- Distributia proс|tlвolоl ;rlilrrelrtаre in sprijinul restаurаtiei gi
3.2.3. Amеnalarea spatiu|Ui de sеrvlгe... ....... ......1o7 gаstronomiei .............' ...-......239
324 MeniuI 9i metode|e de seгvire а|e aсestuia ............'......109 t] 1. Faсtorit, etapele Ei pаrt[trll1r. ltr{tt I.r lIl.,lrlllrrtt;l produse|or a|imentare ..""..24o
З25 Prinсipa|eIe etape aIe serv|сiului de alimentatie.'.....,........'....'.^....... 1,t3 t].2 Comertu| a|imentaг сu аtlltrtlttttltt| ;;l ;llt:leIe rlruniсipa|e... '...."...'245
З 2 6. Еvenimente bazate pe prestarea serviсii|or de a|imentatie. '.. . ... ..... 1 1 8 [l.3 RoIul miсiIoг сomerсiаntt сtt ittttl]tttttttrtI ill sistemuI modeгn
1:) 3 CAteva studiide caт............. сle distributie de produse a|intetll;lttl 248
Cаpitolu| 4. Resursele umаne in hotelirie 9i restаuratie'............................130 B.4. Inovarеa сomeгсia|ё 9i dezvoltareа ststепleIoг medii gi mari
4..1. CaraсteristiсiIe aсtivitёliigimunсiihoteliere 9ide rеstаuratie...........'..... 130 dе distribu{ie .'.252
4.2. Personalul hotelier ......137
B.5. Modeгnizarea ststemuluide distributie a| alimentelor 9i сriza сentre|or
4 2.1. Personalu| depaгtamentu|ui de fгont-offiсe .....'.......... ...137
ttгbane de vёnzare сu ridiсata... '...'...'''.257
4.2.2. Persona|u| depaгtamentului etaj............. ....143
t] 6- lnteгvenlia pub|iсё in distгibulia pгoduseIor aIimentaгe .. . ..... ... ... 260
4.3. PeгsonaIuI din a|imenta!ie.......'.' ....145
t] 7. A|ternativа fast-food - intгe сomeгtu| allmentar si alimentatia
4.3.1. Funсlii|e 9i meseгiiIe din restaurante. .........145
t;oIeсtivё ..........,'... ............................,'..........'..........266
4.3'2. Ca|itёti|e 9iatribulii|e persona|uluide servire ,l51 t] B A|teгnativa Cateгing _ intre сome(uI a|imentar 9i gastronomie.............. 269
................
4 З Cёteva studiide caz.,..........' .......... 153
tj 9 Cаteva studiide caz.......,.','. .'........274
Capitolul 5. Тehnici de stabilire a preturilor in hotelirie gi restaurа!ie...... 156 t,аpitolul 9. Gаstronomia gi oenologia in afaсeri|e din industriа
5 1. ConсeptuI de po|itiсё de pre! 9i moda|itёli|e de imp|ementare овpitaIitilii .'.......278
itt itldustгia ospita|itё{ii.. .....157
1) 1 Ce este de fapt turismu| сulinar sau tuгismuI gastronomiс? ........'.........279
Il .?, ltnplеmentarea metode|or de fidelizare a с|ienlilor Тn 1} 2 Profi|ulturistu|uiсulinar..''.'.. '''.'.''..282
rrtrltlstrta ospitalitёlit.. 1) :] Paгtiсulaгitёli a|e turismu|uigastronomiс pe p|an intеrnaliona|........'.'....284
'.......'. 163
|l .J l еhniсi de stabiIiгe a tarifuIui de сamerё 9 3.1 ' Tipologia evenimente|oг organizate |a nivel interna(iona| Тn p|an
|l l].1. Теhniсa miimii giformula lui Hubbaгt
'.'..''.'. 1в7
......... 168
gastronomiс ..........,.........284
|l i].2. Ratele de oсupare .........'......... 169
9.3.2. Institutii gi organiza(ii guvernamentale gi neguvernamentale
Il 4 Tеhniсi de stabilire a prelurilor meniuгi|or ofеrite de restaurante........... 170 impliсate Тn promovarea turismuIui gastronomiс................ ..... 285
5 4 1- PreluI de vёnzare gi ana|iza vёnzёri|or Тn a|imentalie...'............ '.....171 {) 4. Еxperien{e interna{iona|e in turismu| сu|inar........ ....'........... 286
9 4.1. Gastronomia europeanё.. .'...... 288
9 4 2. Gastгonomia asiatiсй...''..
3.i.3. T."J3'3.i.'TЗliJi.l''.?i;' .:..:.,:::..:.::.::.....:.:.:.'.:.:.:.:.:.::...:..:..:.. .,'. .,. 1i3 1) 4.3. A|te tradiliiсultnarе internalionale................
........291
5 5. CAteva studii de ca2............. .......... 1g0
..''..'..........292
tl ll RoluIgastronomieiin protoсo|' diplomalie, гe|a!ii9ivizite internaliona|e294
Cаpitolul 6. Yield mаnagementulin hotelirie 9i restauralie.......................184 {) {' 1 Gastгonomia Тn pгotoсo|ulasiatiс....... ........295
6.1. Apliсabi|itatea сonсeptu|ui de Yield Management in sёсtorul hote|ier.... 184 1) {; 2, Gastгonomia in protoсolul euгopean .....,.,..295
6.2. Strategiide optimizare a venitu|uigia gradu|uide oсupare hote|iеrё....189 {) 5 3 Gastronomia in protoсo|ula|tor
6'3. Managementul ventturi|or Тn depaгtamentuI сazare a| (; Gаstronomia gioеnoIogia romAneasсё
!ёri ...,...'....296
1) .',...'..'.'297
Hotelu|ui Primаvera... ......,.. 193 lt / Cаteva studiide caz..""'........ '......... 307
6.4. YieId Managementu| in гestauratie............ .......2oo
6.5. CAteva studii de caт................................ tiаpitolul 10. Forme de asoсiere a afacerilor in hotelirie gi restauralie .... 312
..........203
|() 1 Administrarea marilor afaсeri in industria hoteIierй
Capitolul 7. Administrareа miсilor gi marilor afaсeri in industria сorporаtii, grupuri, |anluгi ...........'...... 3.13
ospitalitйtii .........2o7 10 1 1 Grupuri de soсletёti hote|iere .................'..313
7.1. Antreprenoriatu| _ o nouё strategie 9i politiсё de dezvo|tare eсonomiсё 10 1 2. Hote|uriIe independente si asoсieгea aсestora in |anturi
mondiаlё....' ....2O8 hoteIiеre 314
7.2. Аnireprenoгiatul gi paгtiсu|aritё{ile miсi|oг firme din tuгism ..'...'..............214 |() 2 HotеlUrile tip exploatare individualё 318
7.3. Еvo|utiia|e antreprenoriatu|uiТn diferite [ёrigiin Rom6nia.....................218 |() :]. Lanturile hoteliere voluntarе. 320
7.4. Administrareа miсi|or afaсeriin restaura{ie, gastronomie
9ioeno|ogie ''227 |() 4 Lantuгi|e hoteliеre integгаte. 322
7 4 1 lstoria paгtеneгiatuluiintre mёnсare, vin gituгism |0 5 Cornponentelе grupuri|oг de sot;ttэt;rlt hote|iere з25
'..'....22B
7 '4-2. Prеzenta industгiеi restаuratiei Тn tuгism...
.

'........''.........22g |(]6 Corltrасtul de manilс]emellt ltоttlltr!l .-.'....'... JZt

7 5. Admirllstrarеa mаrl|or аf.эсert jn restauгatie................. ..',....231 10 / Prеzen{a mагilоr qrllptIII ltсltrlltrltrl ttr lltltttAtllа.. JJU
/.6 CAtеva studii dе саz l0 8 ModelttI dе оrс;;ttttz;ttt: tti |.tttItttttIr.ll1l f;tst-food З34
10 !l (,;rtev;l :;lrrrlrr tlu r;.r,, З,'.\ /
 vrl
!! J spaliide produсlie gianexe .... 1O3 Capitolul 8. Distributia produselor alimentare in sprijinuI restаuratiei gi
] ] з. nmenajarea spaliului de sеrviгe... .............' 1oт
3 2 4 Meniu| 9i metode|e de servire a|e aсestuia...'..........:.........'......'...... gаstronomiei..............
109 B.1. Faсtorii, etapе|e gi paгtiсipan[ii la distribulia produselor a|imentare.,....24О
3.2.5. PrinсipaIe|e etape a|e serviсiuIuidе aIimеntati;.......::......................
3'2.6. Evenimente bazate pe prestarea seгviсii|or dЬ 113 8.2.Come(u|a|imentarоuamёnuntulgipiele|emuniсipa|e... .....,....245
alimenta{ie............. 118
3.3. CAtevа studii de caz'.....''..... 8.3. RoIul miсi|oг сomerсianli сu aminuntul Тn sistemu| modern
.,..'...'' 121 de distributie de produse alimentare.. ...249
Capitolul 4. Resursele umаne in hotelЁrie gi restaurа!ie............................. 8'4. lnovarea сomerсialё 9i dezvoltarea sistemeloг medii gi maгi
130
4.1. Caraсteristiсile aсtivitёliigimunсiihoteiieгe
siоe гestiuiаtie................. ,lзo de distribu[ie ....252
4.2. Personalul hote1ier.............. B.5. Modernizarea sistemului de distributie ala|imente|or gi сriza сentre|oг
......131
4.2.1. Personalu| depaгtamentului de fronЬoffiс"
............' ,.' 137 urbаne de vAnzare сu ridiсata'..
4'2.2. PersonaluI depaгtamеntului еtаj................ ......
.......:....... 8.6. lntervenlia pub|iсё in distribulia produselor alimentaгe... ......... '. 260
4.3. Personalul din.alimenta[ie........ ....143
......145 8.7. A|ternativa fast-food * intre сomeгtuI a|imentar gi alimentalia
1 1 1 l"l"liile gi meserii|ё din restaurante. '........145
сoleсtivй .........:.'....... ..........266
4.3.2. Ca|itёttile 9i atribuliile peгsonalu|ui de servire 8.8. AIternativa Cateгing _ intre сome(u| aIimentar gi gastгonomie,.............269
.''.........:...............'...... 151
4.3. CAteva stuOii ie car....................-........... 8.9. CAteva studiide ca2............. ..........274
.......... 1S3
Capitolul 5. Тehniсi de.stаbilire a prelurilor-in hotelirie Capitolul 9. Gastronomia 9i oenoIogia in afaсerile din industria
5.1. Conсeptu| de politiсё de pгe[ rйoda|itё1ire сe 9i restaurа!ie......156
iйpiЬй"ni"." ospitalititii .......,...278
in industria ospita|itё!ii'.......'......':,-.
9i
9,1 . Ce este de fapt turismu| сu|inar sau turismuI gastronomiс? ................'.279
.'.,..157
5'2. Implementarea metode|or de fidelizare a сlienlilor
т; 9.2. ProfiIulturistuluiсulinar........ ..........282
ц!u!!ria ospitalitё(ii.. '......... 163
9 3. Paгtiсularitёli ale tuгismuluigastronomiс pe p|an internallona|'.'......'.....284
5.3. Тehniсi de stabilire a taгifu|ui de сamerё 9.3' 1 . Тipo|ogia evenimentelor oгganizate |a nivel internationa| in plan
..'.'.....'........ '.'.'..,..167
5.3',1. Tehniсa miimiigiformula lui Hubbагt
..,'...... .. . '........ 168 gastгonomiс ....'..'............284
5.3.2. Ratele de oсuparе 9.3.2. Institutii gi organizalii guvernamenta|e gi neguvernаmеnta|e
.........,......... 169
5.4. Tehniсi dе stabilire a prelurilor meniuri|or oferite
оe resiaurante ........... 170 imp|iсate in promovarea turismului gastronomiс.'.............. .....285
91 ] !."ty| de vAnzаre gi Ьnaliza vAnzёrilor i" ;|iй"йЁ-............'. ..'..' 171 9.4. Expeгienle internafiona|e in turismulсulinar'....... ..'.'..........'286
9 1 ? lpotogia meniuri1or.................. ..................174 9.4'1. Gastronomia europeanё.. ........288
a-,?.,,Prinсipiul.pentru to!i'' .'.......... 9.4.2. Gastгonomia asiatiсё.....,. ........291
9
-5.5. CЭteva studii de сaz....''.'....'. ....,.'.'.......'.... 17g
...'...... 180 9 4.3. A|te tradi(ii сuIinarе internalionale................ ...'....'.'......292
Capitolul 6. Yield managementu! in hotelirie 9.5 Ro|uI gastronomiei Тn protoсo|, dip|oma{ie, гe|a!ii gi vizite internalionale294
9i restauralie....................... 1g4
6.1. Аp|iсabi|itatea сonсeptu|uide Yield мanaje'Ъn1й.Ёы".'l 9.5.1. Gastronomia in protoсo|ul asiatiс....... ........295
6.2. S1rategiide optimizareа venitului
hotelier.,.. 184 9.5.2. Gastronomia ln protoсolul european '.......'.295
9ia graiu|uiсe oсuЪliЁ hotelieгё.... 189 9.5.3. Gastronomia ?n protoсo|uI a|tor tёri .......'.... 296
9j3- M?lryementul veniturilor Tn depariamёntul сazare a|
.

Hotelului Primavera... 9.6. Gastronomia gioeno|ogia romёneasсё '..'..'...."2g7

9.7. Cёteva studiide caz''.'..''.....
6.4. Yi-eld Managementul in restaura[ie............ ......... 1g3
....... 200
..........307
6.5. Cёteva studii de caz.''.......'................. ... Cаpitolu| 10. Forme de asoсiere а afасerilor ln hotelirie gi restauralie....312
..........203
Cаpitolul 7. Administrareа miсilor gi marilor afасeri in 10.1. Administrarea mariIor afaсeri Тn industria hote|ierё
_ сorporalii, grupuгi' |anluri
osрitalitilii industriа
...'.....2o7 10.1 .1.Grupuri de soсietili hote|iere
.'.................3,13
7.1. Antreprenoriatul .................' '. 313
- o nouё strategie gi po|itiсё de dezvoltare eсonomiсё
mondialё.... .'...2o8
10'1.2. HoteIuri|e independente gi asoсierea асestora in lanturi
hoteliere.....
7.2. Аnhreprenoгiatu| 9i paгtiсu|aritйfi|e miсi|or firme oin ....................................... 314
7 3 Evo|uliiale antreprenoriatuluiin сiferite tuгism ... '.............',.' 214 10.2. individua|ё
Hote|urile tip expIoatare ..........,.'...318
!ёrigiin кoйenia'... .'........'',...218
7.4. Administrarea miсilor afaсeri Тn restauraiie' gastгonoйielioenolog 10.3. Lanlurile hoteliеre vo|untare.... ..... 32O
7.4.1. Istoria paгteneriatuIuiintre mёnсare, viфiturism.....-...
ie ..227 10.4. Lanlurile hoteliere integrate .........322
'.......228 10'5. Componente|e grupuri|or de soсietёli hoteIiere
7.4.2. Prezenta industriei restaura{iei in turism...
7.5. Administrarea mari|oг afaсeri ln l.estauraliе...^....'........
....................22g ,10.6.
Contraсtulde management hote|ier,....
,.,.........'.... 325
...'......З27
........231 10'7. Prezen{a mari|or gгupuri hote|iеre in RomAnia ......'........... 33O
7 6. Cёteva studiide caz.....'..'.,... .. ..... ....
' ....".'..:.................. . .........234 10 8. ModeluIde organizarein |an!uri de tip fasЬfood............... .. ....,.........- 334
10.9 ()itevа studii de саz
 opеratiuniIoг in hotеliriе qi restau

GapitoluI 11. Frаnciza in afaсeriIe hoteliere gi de restauralie.....................342

l,lSTA ABRЕVIЕRIL()lt
,!,!
] гjanсnisingu|_ сa stratеgie de pёtrundere pe pielele exteine.'...... ''.'.'......342
1.2. Ёva|uarea afaсerii Тn franсizё.. '.... 349
1.3. ContraсtuI de francizй hotelieгё 9i de restauralie ..............,..........'....... 35.|
1.4. Marile franсize 9i prezenla |or in industria ospita|itё1ii .............. 354
1.5. Fгanсize din domeniul hotelier........'.......................... ...................358 AFNOR Asoсialia Franсezё de Norma|izare
1 '1.6. CAteva studii de ca2............. ........ 362
AHR Aveгage Housе Rate
capitolul 12. Administrarea durabili
constringeri...............
a afаcerilor in hotelirie gi restаuralie - AP
obligalii 9i ....'........ зтl Ameriсan Plan
tuгism
12.1. Dezvo|tareа durabi|й in .....374 ARFR Codu| Deonto|ogiс a|Asoсia{iei Romёne de Franсizё
12.2. ParticuIaritёli gi reglementёri privind dezvo|tarea duгabilё
a turismului ...... 379 ARR Тaгiful mediu pe сamerё utilizatё
12.2'1.,Partiсu|aritёli9i reg|ementйriprivind turismuldurabileuropean.....,.380
12.2.2. Pагtiсu|aritёfi 9i reg|ementёri privind turismul durabil in Romёnia. .'.3B2 B&B Bed and breakfast
12'3.incё|zirea g|obaiё-* сonstrAngеri gi determinёri ............,... 386
12'4. Еfectele probabi|e ale sсhimbЁrii с|imatiсe asupra dеzvoltйrii вЕl Banсa Еuropeanё de lnvestilii
turismuluiduгabil ..........'.....391
12.5. Criza eсonomiсё imp|iсaliile sate asupra industriei hote|iere gi
BTI Business Тravel lnternational
rеstaura{iei 9i ......39s COz Dioxid de сarbon
12.5'1. ЕvoIulia genera|ё a сrizei eсonomiсе mondia|e ........'. 398
12.5.2. Efeсte 9i efoгturi ale industrii|or turismuIui.................. ....'...'.....,.'.'' 4o1 csl Comunitatea Statelor lndependente
12.6' CДteva studiide caz,....'.'.'.,' '..,.''.4o4
ЕSFBs
Anexe .................409
Miсile afaсeri a|imentare din Еuropa

Anexa 1 ................. .................f09

ЕRP Programu| Еuгopean de Reоuperare
(Еuropean Reсovery Programme)
Anexа 2................ .................41o
GEM G|oba| Еntrepreneurship Monitor
Bibliografie ........415
GIRА Groupe lnternational de Reоherсhes Agгoalimentaiгes
GsТs Guest Satisfaсtion Тraсking System
HACсP Hazaгd AnaIysis. Critiсal Contгo| Points
(Analiza Riscurl|oг. Punсte Critiсe de Contro|)
HoTRЕс Confederalia orgаnizalii|or patrona|e din industria
ospita|itёlii din {ёrile europene

ICТA Asoсiatia lnternationalё a Turismu|ui Culinar

ICТ| InstitutuI de Тurism Culinaг |nternalional

IFA Asoсialia lnternalionaIй de Franсizё

IHG Inteгсontinenta| HoteI Group

IH&RA Itltеrttаtlolt;l| Hоte| & Restaurant

IMM Il llI l 1| )l lttt Ir't tItl lll|(;| $l rnijIoсii

 lPPс _
l t уl, t ttIlt.aviе ril llr Х|
lnterguvernamenta| pentru..n;- YM Yield management
KFC _ ":l#n.y
Kentuсky Fried Chiсken WCЕD Comisia Mondia|ё pentгu Mediu gi Dezvo|tаre
MDRТ _ Ministerul Dezvoltёrii Regionale WЕF ForumuI Eсonomiс Mondia|
9i Turismu|ui
ONU
- Organizalia Nafiunilor
Unite
WWF Federalia Mondialё pentru oсrotirea Naturii
o_o-o
- Out-of_order
OMM _ oгganizatia Mondialё de
Meteoro|ogie
PсR
- priority Club
Rewards
PЕsЕТА _ Projeсtion of eсonomiс
impaсts of сlimatе сhange
in
Еuropeаn Linion b;;; on
ж:fs."'the botom-up
P|в
- Produsul lnteгn Brut
PMс _ Ponderea marjeide сontribu{ie
PNAвЕ
- Federаlia Еuropeanё a
Parсuгilor Naliona|e gi Natuгale
PNUЕ _ Programu|Naliunilor Unite
pentru Мediu
RсB
- Romanian Convention Bureau
Rс| _ Resoгt Condominium
lnternational
RevPar _ inсasarea medie pe сamerё
disponibili
RI _ Ratа doritё de rentabi|itate
a investi{iei
SBA _ AсtulAfaсeri|or Miсi (Smal|
Business Асt)
sNsс _ nalionalЁ a Romanieiprivind sсhimbёrile
!,]H:1yJ3
TMс
- Тariful mediu pe сlient
тgz _ Тariful mediu zilniс
UE
- Uniunea Еuropeanё
UFS
- Unilever Food Solutions
UICN _ Uniunea lnternafiona|ё
de Consevaгe a Nаturii
UNFссс
j:J;;:ja Cadru a Na{iunilor Unite pentru Sсhimbёri
UNWTO /otvlТ _ organizatia Mondialё a Тurismului
 I
TЕoRIl $l сOMPONЕNTЕ ALЕ INDUSTRIЕI
OSPITALITATII t

1.1. lndustria ospitalititii - definire gi dimensiuni

1.2. lndustria hotelieri
1 .2.1. Caracteristiс iIe i n d ustriei hotel ie re
1.2.2. Serviсiul de cazare hotelieri
1.2.3. o scurti retrospeоtivi a dezvoltirii industriei hoteliere
1.3. lndustriа restauraliei - definire, dimensiune gi o sсurti retrospeсtivi
1.3.,l. Caraсteristiсile industriei restauraliei
1.3.2. Serviсiul de restauratie - intre alimentalie са neсesitate publiсй
gi serviсiu turistiс speсializat
1.3.3. o sсurti retrospectivi a industriei restаuraliei
1.4. lndiсatoride misurаre a amplitudiniiaсtivitiliiin cele doui industrii
1.5. citeva studiide сaz

RЕzUIl,lAтUL сAPIToLULUl

Industria ospitalitё(ii сuprinde industria serviсiilor de сazare gi industria ser-

viсii|or de alimentalie, сaгe sunt сonsumate in afara loсuinlei individua|e sau
famiIiale. Тn Iiteгatura de speсialitate ameriсanё, ,,hospitality industry'' desem-
neazё tota|itatea aсtivitйlilor сe furnizeazё serviсii de сazare gi/sau a|imen-
talie, p|us serviсii instituliona|izаte de asigurare a alimentaliei. Serviсii|e insti.
tulionalizate reprezintё aсeIe serviсii сare nu se presteazё publiсu|ui сёlйtor.
Agаdaг, ,,hospitа|ity industry'' este reprezentatё de industria turismu|ui, aсtivi-
tёlile de sprijin gi сe|e dе organizare de сonferin!e.
lndustria ospitalitёlii este o aоtivitate eсonomiоё сare se dezvo|tй rapid Тn
mu|te !ёri aIе |umii, Тn pгinсipal datoritё mu|tipliсёrii eхponenliale a сilёtoгii|or
de afaсeri. Cгegtereа rapidё a aсestei industrii poate fi atribuitЁ 9i a|tor faсtori'
preсum: eхtinderea internaliona|izёrii afaсeri|oг, сregterea prosperitёlii econo-
miсe, imbunёtёlirea gi diversifiсarea seгviсii|oг de transpoгt,
1]:li]:]]:i!4in9ф:i!!i]]|]l i\rl4ll]i]fil j. lqri Lijl t ii

1.1. Industria ospitalitilii - definire 9i dimensiuni

Pornind de Iа sensuI oгiginaг al noliunii de ospita|itate _ aсliunea de a primi gi
а gёzdui pe сineva1 - industria ospitalitёlii сuprinde ansamblu| aсtivitёlilor сu
сaraсter eсonomiс (produсlie de bunuri gi seгviсii) destinate sаtisfaсeгii nevoi|or
turigtilor in loсuri|е dе petreсeгe a vaсantei.

' Miltrirl [ltlt|lr;;t. l tt,tt,,tltt,| !tttt:;tltttltti,l r.|ilrrr;r Ullttllls, Rrtсrlltt:,lt. l,{)()4. p.26З
 ,!'a
2 Managеmеntul opеra{iunilor in hotеldriе 9i rеstaurаtiе t lt, i i st |' | ) ll l
|
|l )t l|, t I l ( t t lс i nсIus!ric i ( )'\ l)i lu Ii l.1| i i

Chiar daсё turismul se bazeazа pe prestarea unoг seгViсii de ospita|itate, '/ сaraсteristiсi|e investitiiIor сare, prin mdrime gi modul lor dе reсuperare,
totugi, industria ospitalitёlii nu se suprapune оu сеa turistiса, Тntre сele douё sLrnt similaгe сe|oг din industii||e сonsaсrate 9i de faptu| сё
eхistAnd Тnsё o гetea de |egёturi, intre сAteva сomponente mai impoгtante, сare ,/ produсlia aсestor seгviсii este una intensivй in munсё.
transformё seсtorul oсupat de сe|e douё intr-unu| dintre сe| mai mare seсtor a| U|teгior, сaraсterul industria| a fost reсunosсut 9i a|tor сomponente a|e aсtivi-
есonomiei' l;ltii turistiсe. Ca urmare' formula de industrie a ospita|itёlii este tot mai freсvent
irrtAlnitё, сonsiderAndu-se сё ea rёspunde сeI mai bine speсifiсu|ui domeniului 9i
; rtrtudinii produсёtori|or de Vaсante.,
ComponrnIа
indшtriеi dе Cu toate aсestea, Тn literatura de speсia|itate mai persistё rеzerve сu privire la
lгrport lоIоsirea aсestor termeni, mai a|es in legёturё сu aria de сuprindere a industriet
Linii aеriеnе rlspita|itёtii. Unli autori Iimiteazё сonlinutul aсesteia |a serviсiiIe de сazare gi
Linii mаritimе
.rrаnsрoft
nrtiеr .lllпlentatie, poate gi pentru faptul сё, сe| mai adesea' aсeste douё prestalii sunt
qi fёroviат rlft-.ritе in aсeleagi inсinte (spatii) 9i funсlioneazё asemйnёtor unoг unitёli indus.
tlrа|r: AIti autoгi оonsiderё potrivitё o abordare mai Iargё, сu inсluderea serviсii|or
lirl ilgrement 9i a сelor de сomercia|izare a produseloг. Se poate apгeсia сё aсest
:l| tlсrt|еa punсt de vedere se apгopie de aссepliunea modernё a turismului, in
:,1llrttulсйreia oсuparea p|ёсutё, agreabilй a timpu|ui liber din timpu|vaсanleieste
l-rll putin tot atAt de importantё сa gi asigurarea сondilii|or de dep|asare, gаzduire
.';t ltrаnё. Nu |ipsesс niоi abordёri|e mult mаi |aгgi, сare inс|ud [n sfera industriei
. r.;1lrtаlitёtii gi alte aсtivitёli, pгeсum traspoгturile, sйnatatea sau eduсalia.

lierviсii|e de сazare gi a|imenta(ie аu un ro| distinсt, esenlial 9i primordia| Tn

.rll:;tlmbluI prestaliei turistiсe, fiind prin natuгa 9i сonlinutul loг, serviсii|e de bazё
.l|() сonsumu|ui turigti|or la |oсu| de petreсere a vaсanlei. Pentru a desemna in
rttrld unitar aсeste douй сategorii de serviсi|,in,,oхford Еnglish Dictionary'' ospi-
l.l|ttаtea еste definitё сa fiind ,,primirea gi gёzduirea с|ienfiIor, vizitatorilor сU ama-
lltltt;lte gi сonsideralie,', iar in ,,Le petit Larousse', sensul originar al aсestei noliuni
l |t.:;с-'mnеazё aсliunea de a primi qi a gёzdui pe сineva. Pornind de |a aсеste defi-

rrr{lt tltimologiсe, ospitalitatea сa gi сonсept a| aсtivitёlii turistiсe, poate fi сonsi.

rh'r;lti сa fiind un ansamblu de aсtivitёli сomerсia|e сare asigurё сazaгea $|/sau
',r.tvtt;itIe de aIimentalie, peгsoane|or aflаte depaгte de сasё. RёmAnёnd tot in
.;It:l;t аbordйrilor сonсeptuale, teoria turismului сonsideгё сй industгia ospita|itilii
r,tl;lrtпde deopotrivё aсtivitйli orientate сйtre oblinerea dе pгofit (сe|e a|e hote-
lrlrlIor сomeгсia|e, restaurantelor etс.) daг 9i aсtivitёli non-profit (сazaгea 9i ali-
rrrt:пtatia in spitа|e, univeгsitёli gi alte institulii, сatering industria| pentru birouri 9i
Figura 1.1. Reteaua de |egёturi intre industriа ospitalitёlii qi turism
l;rllrtсi etс). Figura 1,2' oferё o imagine de ansambIu asupra сonlinutului indus.
,1/ManagemenЬHoteIier
Sursa: http://www.sсribd.сom/doс/5,14981 aссesat in 22.05.2010 Irlrll ospitalitёtii gi a гelaliilor dintre aсeasta 9i industriа turismu|ui, сu mentiuneа
r:.1 ;tboгdaгea se insсrie Tn сontextu| limitёrii ospitaIitёlii |a serviсii|e de сazaгe 9i
Industгia ospita|itёli nu Тnseamni numai serviсii|e ofегite de hoteIuri gi resta-
rlrrnentatie.
urante, aga сum ne-am imaginat la prima vedere. intьo definilie datё de сёtre ,

oгganizalia Mondia|й a Тurismului (oMт)' pгin teгmenuI de industrie a ospitalitё|ii lndustria hote|ierё este сonsideгatё сa fёсAnd paгte din industria serviсiiIor de
sunt definite ,,totalitatea organiza|iilor, firmelor gi instituliilor care oferё сa prim 1rtltпiгe turistiоё primarё, adiсй {e totalitatea struсturilor de pгimire сaгe furni-
serviciu cazare gi alimenta|ie, atёt pentru turigti, cёt gi pentru popula|ia din comu- ,'tltlzl tuгigti|or seгvicii de сazaгe gi a|imentalie' Industria serviсiilor de primire
nitatea locald". trrlrstiсё seсundare este reprezentatй de totalitateа struсturi|or de primiгe сare
Daсё asupra ideii de ospitalitate nu existё niсi un fel de rezeгvё in сe privegte tr|сrё doar seгviсii de сazare.
гela{ia сu turismul, atributul dе ,,industrie', a generat сontroveгse. Asoсiat inilia|
aсtivitё{ii hoteliere Et tttlIlzаt in sintаgma,,industrie hote|ierё,', atributu| de industrie
estе justifiсat de aпlp|oаrеa 9| r;ontinutuI aсеstei сomponente Fste vorbа mai
а|es rJtl
 Managеmеntul opеra{iunilor in hotеlйriе $i restauratiе
!:J!!!!уу!Щ
l ndustri a os pital itё|i i lndustria turismului 1.2.1. Caraсteristiсile industriei hoteIiere
Industria hoteIieгё, reсunosсutё сa o componenti distinсtё a eсonomiеi, expгi.
rltatё сu sufiсientё rigoare de gгupa de serviсii ,,hoteluri gi restaurante'', are сa
rlomeniu de referin!ё totalitatea proсese|or desfagurate Тn unitёlile de сazaге,

F""*;-l Б'"t---l F;.*-l

trаnsport generate de primirea, sejuгU| 9i pleсarеa сёIёtoruIui. Conlinutul industriei hote_
lrere' funс{ii|e gi trёsёturile aсesteia au evoIuat in сoneхiune сu dezvo|tarea сapa-
I Pentru de
| сomеrсiale l
I inslilutii | оazaгe (ех.
сrtA{iIor de сazare 9i imp|iсarea |or in aсtivitatea tuгistiсё' AstfeI, aparitia 9i exis-
| l I

I sосialе(eх.
I

n*"'"'u l
tеn{a prime|or stabi|imente avind сa destinalie primirea gi gёzduiгea сёlёtori|or
l spitalе)
I

I
ГМ-J---й;l
amnnuntul(ех. ;ru fost determinate de efeсtuarea Unor deplasйri in aIte scopuri deсAt сe|e turis-
I
I

dе
|

trсе' Mai tAziu' pe mёsura intensifiсёгii сirсulaliei turistiсe, a сonsaсrёrii tuгis-

I

I magаzine

Б.';---l suveniruri) rltr't|ui gi transfoгmёгii Iui Тntьun fenomen de masё, s.au produs adaptёгi 9i in
|

llй;."tйl I
оаzarе de
Б;"й-l pltvrn{a mij|oaсe|or de сazare.' Astfel, сregte numёrul unitёli|or destinate gёzduirii
|

I dе | оomеrсiаle |.
(ех. сimine
l
alimеntаlie (eх. rl;rspe{ilor temporari, iar amplasarea |or se rea|izeazё [n аfaгa oгage|or' in zone|e
| l I timр liЬer(eх.
rеstaurantе)
studenteqti)
parоurl
I

I
;lt ltl exсelen!ё turistiсe.
l
I I
l
"."'*, J:ieсare unitate turistiсi de primire are anumite paгtiсu|aritёli сare se rёsfrAng
I
I

I I :jI i:lsUpra naturii gi сaraсteristiсiIor seгvrсiilor/produselor oferite. intre seгviсiiIe

Figura 1.2. Relalia dintre industria ospitalitёtii gi industria turismu|ui
Sursа: Baker S'' Brad|ey P., Principiile opera|iunilor de la recep|ia hotelului, Editurа A|| Beсk,
Buсuregti' 2002, p.4
in сea сe pгivegte a|imentalia pub|iсй, din punсt de vedere eсonomiс 9i soсia|'
este сonsideratё drept un stadiu avansat de pregёtire a hranei pentru populatie.
Alimentalia pub|iсё este influentatё in evo|u{ia sa:
/ de nivelul de dezvoltare eсonomiсё,
r' de сonditii|e de via!ё 9i de munсё;
r' de struсtura demografiсё, de pгofiIul oсupationa| 9i mentаlitatea loсuitoгiIor.
o сontribulie importantё |a dezvo|tarea s3 in dinamlсё 9i struсturё revine
fenomenuIui turistiс, in toatё сompIexitatea sa.'
Seсtoгu| ospita|itёtii are o pozilie dominantё in сadгul industriei turrsmuIui. Pe
|Angё inсasёrile geneгate in mod dirесt, aсest seсtor asigurё oriunde Тn |ume,
mi|ioane de loсuri de muncё, iar prin natura sa, aгe сe| mai pronunlat сaгaсter
inteгnational, сa ramurё a seсtoru|ui turistiс.
1.2. lndustria hotelierй
Industria hote|ierё, сomponentё a industгiei ospita|itё{ii, refleсtё pe dep|in par-
tiсularitёli|e intгegului seсtor: este eterogenё, afeсtаtё de sezona|itate, uti|izeazё
un voIum ridiсat de munсё cu сalifiсare medie, iar сa o trёsёturё distinсtё in
gгupu| serviсiilor de sejur, este intensivй in саpital.
1lrtlstate in diferitе hoteIuri pot exista eIemente identiсe din punсt de vedere
.l|trtt;turaI, dar Тntodeauna vor exista gi elemente de diferenliere, preсum: сalita.
lt'. r servсiilor, сompoгtamentuI persona|uIui..
lrldustria hotelierй, degi nu privegte in exс|usivitate asigurarеа neсesaгu|ui de
:;1lа(ii gi serviсii de сazare pentгu tuгigti, manifestё multё reсeptivitate fa!й de
rrcvoile aсestora, evolueazё Тn interdependen!ё сu aсtivitatea tuгistiсё. Legйtura
rlttltre aсtivitatea tuгistiсё 9i industгia hotelieгё este' insй, mult mai сomp|eХа, de
1llrlfunzime gi de interсondilionare reсipгoсё. Pe de o parte, industria hotelierё se
tltlzvoltё сa Urmare a сregterii сirоu|aliei turistiсe, iar pe de a|tё paгte, insёgi evo-
|rt(rа turismului este determinatё de existenla unor spalii de сazare, de niveIu| |or
tlt: ссhipare, de сaIitatea givaгietatea serviсiilor oferite.
lndustria hotelierё, 9i, respeоtiv сalitatea serviсiuIui de сazare, influenleazi nu
lttttтlai dinamiсa turismu|ui, Тn genera|' сi 9i efiсienla acestuia. Pгin atraсlia exer-
t;ttltta, serviсiul de cazare hotelierй favorizeazё o mai bunё utilizare a poten-
(rlllr:Iui, a resurseIor umane gi a сapaсitй{ii bazei tehniсo-mateгia|e, сonduсend la
rrl;tllzarea unor сoefiсienli superiori de exp|oatare. Complexitatea serviсiiloг de
|'azarе, diversitatea Ior reprezintё un faсtor de prestigiu, de atrасtivitatе a pro-
rlrrsului turistiс 9i, indiгeсt, de сregterea efiсienlei сomerсiaIizёгii |ui..
Pгinсioalele сaraсteristiсi a|e industriei hote|iere sunt:
. Adaptabilitatea la nevoile turismului _ reprezintй una din сaraсteristiсile
lrrrpoгtante ale industriei hote|iere;
. Seruiciul de cazare este rezultatul сombinёrii unor presta|ii de bazё 9i a
tttкta auхiliare la realizarea cёrora participё unitatea hotelierё 9i personalul
;tс:сlsfeia, precum gi alte verigidin interiorul sau din afara industrieituristice;
Мinсiu Rodiсa' Есotloпtiа tttismului, Еditurа Uranus, Buсuregti, 2004, p.264-265
1
,'
Rасhita Ustinia, Geslitлltl;t tltltоliсгё si de restauranf, Еditura TransversaI, Buсuresti
2()()B p. 26-3'l
]
[Jlan F]|orina, Г)intt M;rtltr' liltttrltt lillll;tli], Еcotюmia turistttttlttt :,;i ttttус!ittl inсotljtt;ilt.l ,

ll'tli;rth (]lrtttltllt' ()itlсltttll1ttl t:iI i|I;п:t'tt'' l rlltttrа Mirtoll, ТirniEo;rt;r .|('t||'|' 1l 1? I tltlLtr;t l ссlttопtiса' Г.ltl('tIl(tт|l Il)!lll' 1l l./
 Matragеmentul opеraliunilоr in hotеldriе 9i rеstauraliе
. Sezonalitatea in domeniul hotelёriei * este гezu|tatu| сonсentrerii сererii Тn
anumite perioade a|e anu|ui sau sаptаmёnii, in funсlie de speсifiсuI sёu (pentru
tuгismu| de litora|, de drumelie, de sсhi etс.) 9i se mаnifestё prin varialia сores-
punzёtoare a produсliei gi, respeсtiv, a ofeгtei de serviсii. Supraso|iсitarea servi-
сiiIor de cazare in peгioadeIe de vArf 9i diminuarea сereri|or sau сhiar absenla lor
Тn extrasezon se refleсtй negativ asupra gradu|ui de uti|izare a bazei materia|e gi
a persona|ului gi' impliсit, asupra efiсienlei aоtivitёlii. Reduсerea efесte|or sezo-
na|itёlii' сa pгioritate Тn industria hote|ieгё mai multё flеxibilitate Тn produсlia de
seгviсii, o p|anifiсare riguroasё a neсesaruIui de resursе umane, o diveгsifiсare a
serviсiilor gi praсtiсaгea unor tагife pгomolionale;
. lmposibilitatea stocёrii ;i pёstrёrii seruiсiilor turistice de cazare, ca qi
dependenla lor de structurile materiale gi de persoлal - impun pгeoсupйri deo-
sebite in direсlia сunoagterii gi antiсipёrii evo|utiei сeгerii gi mai mu|tё elastiсitate
in oгganizarea aсtivitйlii.
in ansamb|uI Ioг, pгob|emeIe industriei hote|ieгe, de o mагe divesitate - de Ia
design-u| 9i amplasarea unitёliIor pAnё |a mаnagementul aсestora _, Tgi pun
amprenta asupгa сalitёlii seгviсiiIor de cazare, ospitalit5lii gi efiсienlei operaliu-
niIor gi, indireсt, asupra dinamiсii aсtivitёlii turistiсe.
HoteluriIe din RomAnia se aflё pe loсu| a| gaselea in topu| hote|uri|or din
Еuropa in сeеa сe pгivegte гapoгtuI pre!-seгviсii, сonform unui sondaj reaIizat de
serviоiuI onIine de rezervёri hote|iere hote|.info. Bulgaria s-a situat pe |oсul Тntёi
din Еuropa, oaspelii hote|ieri din aсeastё larё apreсiind un raport deosebit de
avantajos pre!-serviсii aI hoteIuriIor din aсeastё !arё.
oaspelii hotelieгi au аpreсiat un rapoгt bun pre!-serviсii Тn speсiaI Тn !ёrile din
Еuropa de Est gi de Sud. Bulgaгia s.a situat Тn vЭгful с|asamentu|ui сu 7,61
punсte, foarte aproape de repub|iсi|e est-europene Po|onia gi Cehia, aI саror
ranking inalt nu гeprezintё o surprizй, сёсi deja Ia o сomparalie а metropolelor pe
plan mondia|, сapita|a сehё, Praga, preсUm gi сea polonё, Vargovia, au сЭgtigat
un loс printre сele mai bune сinсi metropole.
Hotelierii !ёriloг inveсinate, Portuga|ia gi Spania, rёsfё{ate de soare gi situate
pe Peninsula lberiой, au oblinut un |oc 7, respeсtiv 8. Austria, se сlaseazё Тnсё,
cu 7,28 punсte, Тn partea superioarё a ranking.ului top 20, |a fel са 9i Germania,
сaгe se numёrё de asemenea printre сe|e mai Тndrёgite !ёri din Еuropa de
petreсerе a сonсendiu|ui. .
1.2.2. Serviсiul de саzаre hotelieri
in ansamb|ul aсtivitёlii tuгistiсe, cazarea, in mod freсvent, nu aгe un |oс sau o
raliune de sine-stйtёtoare. Rareori un turist seIeсteazё un hote| sau a|t tip de
unitate de сazare doaг pentru a-gi sсhimba domiсi|iul. De сele mai mu|te ori,
alegerea este motivati de faptu| сё hotelul ofeгё un serviсiu menit sй spгijine
motivu| prinсipa| aI dep|asёrii unei persoane spre o anumitё destinafie. Еxistё
Тnsё unitёli de сazare amp|asate in spесia| Тn stafiuni|e turistiсe' сarе nu se
insсгiu in aсeste сooгdonate generale gi сare se сonstituie drept motivatie
, httр'//www horeса.rolslirtl? / :.|ttll |,t4(i hote|trri|е-сu.сe|-nrаi-btltt l;tlrоt
riitt сlttrrt;ut htrrrl (;rс.r;tls;rt 2{) ttl;tlItrl .'() l | )
l t'tп,it ,lt | ||||t|,IIt|!'Illl. ttlt' itttltt,у!riсi ll,sJlilttIilit1ii
prinсipa|ё a сёlёtoriei, motivatte аsoсiаtё CU o experiеntй anterioaгё сare stэ
doregte reТnnoitё dar, ln mod freсvent, so|iсitaгea unui serviсiu de сazаre
depinde de сonsumu| unui produs tuгlstiс mai |arg.
Cazarea poate fi definitё сa rezuItatu| industriеi hoteIiere, seсtor сe inq|obeazё
ansamb|u| aсtivitёli|or desfёguгate in spaliile de Ioсuiгe temporarё1. DimeЪsiuneа,
struсtura gi distribulia spalia|i a mijloaсe|or de сazare determinё сaraсteristiсi|e
tutuгor сelor|a|te сomponente a|e bazei tehniоo-materiale a turismu|ui; de аse-
menea intervine 9i Тn orientarea fIuxuri|or de turigti.
Destinаt satisfaсerii nevoi|or generate de gederea in afaгa regedinlei perma-
nеnte' serviсiul de cazare are un сontinut сomp|ex, rezu|tаt ai mu|tituoinii
divеrsitё{ii nevoilor pe сare turigtii le manifestё, dai gi varietёlii formeIoг de turlsm
9i
r:Arorа trebuie sё se adapteze. in identifiсarea componente|or serviсiu|ui de
сazare trebuie avut Тn vedere сё unitatea de сazare indep|inegte, pentru turist.
funсtiа unui domiсiliu temporar gi сё' potrivit unor studii de speоiaiitate, turistui
pеtreсe mai mult de jumёtate din tota|u| timpu|ui de vaсan!й in aсeste spa{ii.
Prin сapaсitёli de сazare se in{e|eg aсele dotёri dЬ bazё materiаiё сarе
;tstguгё Тnnoptarea gi-odihna tuгigti|or pe o anumitё duratё de timp, Тn baza unor
l;llife deteгminate, diferеnliate Тn funсlie de gradu| de сonfoгt orerit pe perioada
r|rll an in сare sunt soliсitate. Capaсitйli|e de cazare сuprind totalitatea
forme|or
rlr: сazare сare, in vederea asigurёrii unui sejur сёt mai atraсtiv, ofеrё
tuгigtiIor
t,rlnditii optime de adйpostire (Тnnoptare), Тndeplinind, dupё сaz, qi
aIte funсtii
t;.traсteristiсe odihneiin domiсiliu| temporar (aIimentaliе, agrement, igienё
etс.).2
Prinсipa|ele aсtivitёli speсifiсe serviсiu|ui de сazare Ъotelierё, -сonсepuf Тn
lt:ieea satisfaсerii сererii turigtiloг' sunt:
. Cazarea propriu-zisй serviсiilе сomp|ementare aсesteia:
. A|imentalia gi serviсiiIe9i speсifiсe, |egate dе asiguгarea aсesteia;
. Aсtivitё{i|e сuItura|.artistiсe gi de agrement;
. Serviсiile de infoгmare 9i intermediere;
. Асtivitё{ile сomerсiaIe;
. Aсtivitёli сu сaraсteг speсia|.
lntre aсeste serviсii existё re|alii de interdependen!ё, iaг ciгсuite|e lor tehno;o-
(l|се se inteгfereazё. -[n raport сu speсifiсu|
fieсёrei unitа1i de сazare, unele dintre
;tсtivitёfi|e menlionate pot fi dezvoItate mai mult, altele mai pulin.
De asemena,
ttnele pоt sё |ipseasоё, dupй сum pot apёrea une|e sup|imentire. Toate aсeste
1'гestatii сonсurё |a satisfaсerea nevoiloг с|ienti|or, сaraсterizёnd sub aspeсt
r;аntitativ gi оalitativ aсtivitatea desfiguratй in seсioru| hote|ier.
Unitёli|e hote|iere pot ofeгi turigti|or, pe |Angё cazarea propriu-zisй,
9i alte
t:аtegorii de prestafii, pгeсum seгviсiul de a|lmentalie, serviсiuI de informare,
ser-
vtсiul de intermediere, aсtivitёli сultura|-агtistiсe
9i de agrement. Unele dintгe
lrсeste pгestatit sunt gratuite, fiind inс|use Тn сostu| initiаl al cazёrii' Тn timp сe
pentru a|tele se plёtesс taxe suplimentare.
Un aspeсt impoгtant pentru prеstatorii de seгviсii hote|ieгe este reprezentat de
iislguгarea unui nive| сalitativ сorespunzйtor al serviсiilor de cazare. Potrlvit spe.
r;tа|igtiIor in domeniu, сaIitatea seгviсiilor hoteliеre este determinatё
de un
аnsаmb|u de e|emente gi imbraсё urmёtoаrе|e forme:
l prеt-serviсii. . Minсiu Rodiса, op. сi| ' 1l ?t\4
SilAnr:itrlesсtt Gаhrlrr|.r' Мlr:tt ]rlstittа' Et:onomie itl Ittrisпt,
() l| |}tlt:k. Гlttt:tttе5tl,20()t)'
(
si t1tl:;lttttttl Ёсlitrlt;l
llIi
 Mаnagеmеntul opегaliunilor in hoteliriе 9i restauratiе
/ Calitatea spa|ialё este definitё de faсi|itёlile de aссes |a loсu| de petreсere
a vaсantei 9i |a diverse atгaс{ii;
/ Calitatea op|ionalё este exprimatЁ de varietatea tipologiсё a prestaliilor
oferite, referindu-se |a posibi|itё!i|e de gёzduire, stгuсtura dotёriIor gi mrj|oaсe|e
de diveгtisment;
/Calitatea temporald este dedusё din timpu| de servire (de inregistrare in
unitateа hoteIierё, de oblineгe a rezeгvйrii etс.);
r' Calitatea intrinsecё are o сomponentё materia|ё, rezultatё dtn respeсtarea
unor norme сu privire |a dotаrea 9i Tntrelinerea spalii|or de сazare gi o
сomponentё umanё, dependentё de сaгaсteгistiсi|e personalului;
/ Calitatea rela|ionalё este pusё Тn eviden!ё prin re|alii|e prestator-сlient qi
сIient.с|ient.
in sсopul rea|izёrii unei mёsuri сorecte a оa|itёtii serviоiu|ui de сazare este
impoгtantё aсtivitatea de definirе a unor сгiterii de сalitate mёsurabiIe. Cuantifi-
сaгea peгfoгmante|oг are Тn vedere nu numai сhestionareа с|ienli|or, сi gi eva-
|uarea performan{eloг fa!ё de obieсtivеle unitёlii hoteIiere Tn |egёturё сu сa|itatea
gi сomuniсarea rezultatelor сёtre angajali pentru сa, pleсёnd de aiсi, sё se
inсurajeze desсentraIizarea gi iniliativa.
1.2.3. o sсuЁi retrospectivё a dezvoltёrii industriei hoteliere
De la inсeput in Ameгiсa, delinёtorii de taverne gi mai tAгziu de hote|uri erau
de obiсei сonsiderali membri respeсtabili ai сomunitёlii gi se buсuгau de un statut
nelntAInit Тn Еuropa. George Washington de{inea сAteva miсi сase publie,
Abгaham Linсon era proprietar asoсiat intr-o tavernё din Springfie|d, |||inois.
Pe paгсursu| a 30 de ani inainte de razboiu| сivil, de(inerea de hote| era
сonsideratё o profesie. Mulli manageri se strёduiau sё devinё gazde mai
degrabё deсit pгoprietari сeea сe Тi deruta pe vizitatorii britaniсi. Charles A'
Stetson' manager |a Astoria House a desсrls diferenla astfel: ,,Un delinёtor de
tavernё gtle сum sё асapareze piala gi sё hrёneasсё mu|te persoane la masa
pub|iсё. Un delinйtor de hote| stё la aсe|agi nive| сu oaspelii |ui''.1
|n Ang|ia, persoanele din soсietatea inaltё au сase enorme gi persona|
numeros de servitori. Cёnd сёlйtoresс, сel mai probabi| sunt gazduili de pгieteni.
Distгaсlii|e se organizeazёIn сasele |or. Abia dupa anul 1900 au fost ademeniti
afarё din сaseIe lor сand au fost invita{i |a un dineu сu Cesar Ritz 9i Auguste
Еsсoffieг Тntьo |oсalie de |a Savoy 9i Claгidge.
In Ameriсa, hotelurile erau loсuri obignuite pentгu Tntёlnirile сomitete|or сiviсe,
asoсia(ii de afaсеri, сomunitё{i de frontiere, сonsi|iul oragu|ui 9i aIte agenlii guveг.
namenta|e- omenii de afaсeri apelau |а mu|te сase de sсhimb ale hote|uri|or gi |e
fo|oseau Tntr.o anumitё mёsurё сa bursй. Promotorii noi|or orage ameriсane au
гeсunosсut valoarea unui hote| bun gi in multe cazuri hoteIuri|e s-au сonstruit
inainte сa oragul sё existe. A9a сum Danie| Boorstin spune, hote|urile erau deo.
potrivё produsu| 9i produсёtoru| сomunitёti|or gi simptomuI vizitёrii frenetiсе ale
comunitёtii.
' LаteIy I htlttt:ts, I)сlltttсltttt:tl':;' А ( .с'11111', of Splt:ttrlot (Bostotr,
M.rl;l;
(lo ) llXil
()
Un avoсat eng|ez, А|eхttttt|rlt Mt:K;ry. ()arе а сйlёtorit Тn inteгioru| !ёrii sale in
anu| 1846, a obseгvat difеrtltttrэ|rl dttltrс; hote|uгi|e ameriсane gi engleze. EI a
preсizat сё hoteluriIe englezе sunt vAzutе сa proprietёti private la fel сa pro-
pгietёlile сaгe le inсonjoari. in Amertсa, hote|urile sunt vёzute сa fiind de interes
pub|iс 9i сhiar сIёdiri publiсe. De muIte oгi aсestea sunt сeIe mai impresionantе
сlёdiri din oгag. Sistemul de сlasй soсialё nu existё in SUA 9i hote|uri|e еrau
|oсurtIe in сare se opreau oameni din difeгite сIase soсia|e 9i aveau tendinla de a
se amesteсa' oameni bogali сu munсitori gi vamegi.
Un alt mod pгin сaгe se diferenlia delinёtoru| de hote| ameгiсan de сe|
euгopean in seсolul al Х|X.lea егa сonсepu| de gazdё 9i statul soсia|. De eхeпl-
pIu, delinёtorul de hotel in Ang|ia eгa сonsiderat сu o treaptё deasupra unLtt
sегvitor.
La Тnсeputul aniIor 1900, pAnё la Marea Reсesiune din anii '30, dezvoltareа
rndustriei hote|iere a fost marсatё de epoсa hoteturi de |uх,,. in aсeastа
',mari|or
perioadё а fost сonstruit hoteluI ,,Plaza,' din New Yoгk, сaгe este оonsiderat 9r
аstйzi unul dintre сe|e mai bune hoteluri din lume (сonstгuсlia aсestui hote| a
сostat 12 mi|ioane $, sumё fёrё preсedent |a data гespeсtivй)' Cesar Ritz a
realizat e|egantul hotel Ritz din Paгis, devenit ulteгior prototipuI hoteluri|oг Ritz-
()arItons din Londra gi Madrid, uгmate de сe|e din New York gi Boston. Тn anu|
1931' a fost inaugurat hoteIu| Wа|doгf Astoгia din New York, сare este 9i in
llrеzent unu| dintre сele mai mari hoteluri din |ume.
Chiaг de |a Тnсeputul seсo|ului aI X|X-lea ameriсanii s-au intA|nit |a сonvenlii 9i
intгuniri po|itiсe. Pгima сonven{ie nafiona|ё pentгu un paгtid mare a fost in anuI
1931 pentru a.| desemna pe Henry C|ay pentru pregedenlie. S-au intё|nit Ia
[']arnum's HoteI Тn BaItimore, o сIёdire сu gase etaje 9i 200 de apaгtamente, сu
reputalia de a fi unul din сele mai bune hoteluri din !aгё.
Dupё сe| de-al doi|ea гёzboi mondia|, Conrad Hi|ton, сongtient de existenla
rtnei сereri sporite pentru сamere de hotel, a Тnсhiгiat H.Stevens din Chiсago
(сapaсitate de 2000 de Iocuri сare fusese fo|osit de armatё in timpu| rйzboiului)'
tlpoi Тntr-o suссesiune rapidЁ a aсhizilionat ,,Тhe Palmer House'' dtn Chicago,
''La P|aza,' din New Yoгk, Waldoгf Astoгia din New York 9i The Town House din
l-,os Ange|es. UIterior a adёugat 9i a|te hote|uri, iar in anii '50 rea|izeazй fuziunea
Hi|ton.Stat|eг; (Stat|er Е.M _ hote|ier ameгiсan сare a pus baze|e оe|ui mai impor-
tant |an! de hoteluri moderne din SUA, сare ofereau un nivel de сonfoгt ridiсat a|
sегviсii|or hoteliere, preсum сamere spalioase сu bёi individuaIe, intгerupёtoaгe
e|eсtriсe, аpё сurentё, te|efon, room.serviсe, radio, sisteme de rezervёri Тntrе
ttote|uri), Ulterior inovatiile au inсlus inсйlzirea сentralё, аeru| сondilionat, lifturi
pentru pasageгi etс., сare au fost adaptate rapid de сйtre hotelurile internalio-
пale. Егnest Henderson a rea|izat aсe|agi |uсru Тn сadrul |an{u|ui Sheraton'
Aсeste prime |anluri hoteIiere au dominat piata pinё сAnd Hyatt gi nou| sёu pro-
.l967
totip atrium (гea|izatin odatё сu desсhiderea H. At|anta Hyatt Regenсy)au
revigorat arhiteсtura mariIor hоte|ttri de lux.
Un a|t pas major а fost tlэprсzrltlt;rt r|сt ссlnstruсtia moteIuriIor, unitёli standar-
dizаte, amp|asate сltr=.;t Itlttt1rl| :.;tl..ltl|tl|ttl lrttens сiгсu|ate, de сdtre Kеmmons
Wllson' fondatorttl |аtt{rrItrr ||trIrr|.ry Itttt At:rlstl:а au fost prime|e unitёti de Cazare
de саtеgoгle eсonOtIll(:.i (:.tll!:;{1 ;ltlttl:;.ltl t:;lIiitoruIui obignuit се сёutа сamere
сollftlrttll-ll|с: El с;ul tttl l
l Il rtrt;|11u..' ;у11n.n
 I0
'ltдlщц::tl ttl r l1lсl lt! l r lr r i It lг it t lttll сliiгiс ;i rсstaшгаtiс li'tlt'tt 'уt | |]|llllI||lt.IIl|' ,tl,' tlttItt'уll'it'i llr1li1t1l1111111 ll
Multe moteluri mari s-au asoсiat hote|uriIor. Nu era сazuI mote|urilor miсi сare
r,llеntе|a etс., iar сei сare nLl v()t t(:t|:,i| li.l sr: adapteze din mers 9i Тn tlmp util, se
Тnсhiгiazё сamere |ёngё autostradй. Aсegtia au сontinuat sё igi menlinй
aso- vtlr аrlttoeIimina din сompetltttl-
сieri|e anterioare. Motivele - o atmosferё mai re|axatё deсAt la un hote|,
mote-
Iuri|e fiind mai pulin foIosite сa Ioс de intЭ|niгe in sсop de afaсeri _
9i faptul сё
servtсluI de masё еste mai pulin foгmal gi nu este in stiiuI unei сafene|e.
in anii '60, turismu| Тn ansamblu| lui, 9i turismu| de afaсeri in speсial au inre.
1.3. lndustria restauratiei - definire, dimensiune 9i o sсurtа
gistrat o evolulie aссe|eratё. La Londra, Paris, Roma, Аtena, Hong-Kong, retrospeсtivё
Тokyo,
s-au сonstruit hoteIuri mari, moderne, |an!urile hoteIiere Ht|ton, Shraton,ЪyattЪu
сontinuat sё inauguгeze hote|uri noi, de сapасitёli mari, оагe se adresau Industria restauraliei se individua|izeazё сa o сomponentё distinоtй a eсo-
rrrlttliei, oгientatё spre satisfaсerea сerinleloг populaliei сu o hranй de bunё
Тn
speсia| oameniloг de afaсerl. Va|uI сonstruсliiloг in domeniul hotelier a сгeat
un
surp|us de сapaсitatе reduсAnd gradul dе oсupaгe in marea majoritate a r:;r|ltltte, avёnd un ro| impoгtant in viala eсonomiсё 9i soсia|ё.
unitё. ()rrvAntul restauralie este uti|izat tot mai freоvent in |iteraturё de speсia|itate in
ti|or dе cazare. in aсest сontext, сompaniile hote|iere au reсurs |a
sisteme noi de
organizare, |a noi mеtode gi instгumente de luсru speсifiсe managementu|ui gl |llr;rtI sintagmei ,,aIimentalie pubIiсё'' pentru domeniul de aсtivitate сupгinzAnd
marketinguIui, jn vederea supravieluiгii сu suссes Тntr-un mediu ;r1rrtILtсtia сuIinarё (pregёtirea prepaгate|or сuIinare, de patiserie 9i de сofetйrie)
сonсuren[ial tot
mai soliсitant. in anii '70 noliunea dЪ notelаrie modernё аpare gi in Еuropa. ''r tlrlsfaсerea aсestora, preсUm gi a biutuгi|or (seгvirea сonsumatoгului pe loс
Lаn- .i.ttI l|Vrarea Ia сomandё, Тn afaгй loсalului), aсtivitate desfёguratё Тn сadru| unor
luri|e hote|ieгe ameriсane traverseazё oсeanu| 9i se сonso|idЬazё pe Ьаtrаnu|
сontinent, impreunё сu toate aspeсte|e noi legatЪ de gestiune gi produse t lr ltl.ll l есonomiсe speсia|izate.
revo-
lulionarе. in aсest сontext, europenii |a гAnduГlor, сreJazё |anluri hoteliere, I)t: la apaгitia omuIui, alimentalia a сunosсut o evolulie сontinud. Еpoсi|e isto-
imi-
tandu-i pe ameriсani, in sсopul сonсurёrii noilor giganli hote|ieri. Conсurenta Il(.| (;t|llosс diferite moduri de abordaгe a aIimentaliei, сum ar fi, moda aIimen-
europeanё сU сea ameriсanй devine o гealitate, iar standardizarea сonfoпu|ui gi l,r[r.lr rаtiona|e apёrutё |a sfAгgitu| aniIor'60 сare s-a сonfгuntat сu invаzia mёn-
a serviсiiIor devine un сriteriu de alegere. Ghidu| dе сё|йtorie tradilional este .90
in|o-
l.lttIlIIor semipreparate, сu moda aIimentaliei vegetariene. in anii alimentalia
сuit de,,сata|ogu|'' |an{uri|oг hote|iere. ....lrl tJej? vёzut6 сa o teгapie' a|ёtuгi de ,,a|iсament'' (alimentuI.mediсament). in
Apaг publiсitatea, relaliile pub|iсe gi fieсare hote| dispune' aga preсUm fieсare ;'rt.zсnt, se obseгvё un interes tot mai spoгit asupгa informalii|or |egate de ins.
firmй se respeсtё, de un serviсiu сomerсiaI. Se sсhimbё sеnsul dialogului, r rr1lllonarea pгoduseIor сu deta|ii pгivind сompozilia, сalitatea gi сantitatea fie-
aсum
hotelu| vine in intёmpinarea с|ientuIui' oferta este tot mai mare, iar l .lrrrt nutrient. Cu toate aсestea, datoritё vielii moderne, a сregteriivenituгiloг unei
Ъonсuren1a
este tot mai аgгesivё. Hotelйria independentё se сonfruntй сu difiсultёli .trrtltltite pё(i a populaliei гomёne, сAt gitot maiaссentua|acrizё de timp, faсe сa
b|eme de adaptare |a noile tehnici сomerсia|e'
9i pro-
r.rll putin Тn vaсan{ё sau in timpul сёlйtoгiilor o paгte din сe in сe mai mare a
|n anii ,80 se extinde marketing-u| in domeniuI hote|ier. Noliunea
de сlient 1ltlpu|а(iei sё apeleze la serviсii de alimenta{ie speсia|izatё. Se сonfiгmё astfeI сё
evolueazё Тn funсlie de motivalia dep|asйгii. Se ap|iсё prinсipiul segmentёrii,
iar ,,.rstёzi' in Iume, fieоare a treia masй se ia Тn afara domiсiliuIui''.'
suссesul rezidё 9i depinde de mix-ul aсtivitёlilor desiёgurate. DJ asemeneа, Industria гestauraliei este o suгsё impoгtantё de |oсuri de munсё. Fieсaгe 1
managementu| hotelieг evo|ueazё de |a managementut prin obiective |a rrtlIlon de do|aгi сheltuit in resturante genereazё 34 de loсuri de muncё adiliona|e
,'уield
managemenf' (management avДnd сa sсop mахimizarea rezu|tate|or, гespЬсtiv rrr tэсonomie. PAnё in anu| 2021 se estimeаzй ой industria de profil va adёuga
maximizarea oсupёrii сamerelor, сonсomitent сu rea|izaгea сelui mai bun lrrt;ё ,1,3 miIioane de joburi, dintre сare 403.000 de oameni Voг avea pozilii сare
tаrif
yedlu pe сamerй). Aсeаstё muta{ie se rea|izeazi' Tn prinсipal, la nivelul hote- vtlr сombina prepararea mAnсёrii gi seгviсii, 240.000 de ospёtari gi 122.000 de
lёriei de сategorie mediе de сonfoгt, hotelйria tradi{iona|i с"'" eguat Тn .;tlfr gi buсёtaгi gefi..
aсeastё
tranzilie fiind.deс|asifiсatё, formёnd releaua hote|uri|or de 1 " stele.
9i2
In anu| ,1990, se dezvoltй hote|ёгia eсonomiсё (budgei1, iar mari|e grupuri
hote|iere, doresс |a гindu| |or sё сucereasсё aсeastё pia1Ъ oierinс 1.3.1. Caraсteristiсile industriei restauraliei
o gamE ljrgа
de pгoduse hoteliere, Tn funсliе de bugetu| с|ientu|ui, гeЬpeсtiv de Ia ,1-5 stele Sеrviсii|e de а|imenta[ie se insсriu in сategoria prestalii|or de bazё 9i au сa
(hoteluгi de lux in Fran!a).
tlt-'stinatiе satisfaсerea trebuinle|or de hгanё a|e tuгigtiloг, dar 9i a unor nevoi de
Previziuni|e organizaliei Мondiale a Тurismului sunt Тnсuгajatoare pentru
. viito- leсreere gi distгaоlie. Е|e sе dezvo|tй in re|atie сu serviсii|e de сazare sаu inde-
rul apropiat, pentru сare se sсonteazё o сregtеre anuali medie de
5%. Similar nеndеnt de aсestea.
a|tor domenii eсonomiсe gi hotеlйria mondialё benefiсiаzё de efeсtele
inovalii|or
tehno|ogiсe. Viitoru| ne rezervi numeroase surprize, dar in prezent, vorbim
des-
pre ,,сamera inteligentё'' unde с|ientu| regйsegte deopotrivё
сonfortu|, uti|itatea gi
rentabi|itatea' Fйrё indoialё, tehno|ogii|e moderne vor afeсta nu doаr produse|Ь
hoteliere, сi 9i moda|itёli|e de gestiune, de сomerсializare, de Comunlсare ' Irrpu Ntсo|аe,I]<l|сlttl .ц'|||l||tllll! :.J t1|i|lli||l1,tIlt'|lll. l tiitura A|| Beсk, Buсuregti, 199B, p. 40
,,
сU lrlt]l //www'horес.t rtlllсt:;|.tttt;tltlt./ i4 i I lrr :;t;rlrlItl-ttnite.rеstattl;tttltlIe-iаngа1eаz-10-diп
lrll;tIttl ltlttlt.tl(l llltIllс ltlttt| (;lr I l!!iilI l|| lrltrrlllli'.)()1 l)
tl MаrrаgеrrrеntuI opеra{iurrilor in lrotеliriе qi rеstauratiе
Dintre сaraсteristiсi|e prinсipale a|e industriei restauraliei trеbuie retinute urmа-
toaгele1 : сlepinde de сine le furnizeazё, сArlсl, unde 9i сum sunt ele prestate. FaсtoruI
} unitёli|e de a|imentalie pub|iсe se сaraсterizeaze prin асeea сй aсtivitatea
|or de produсlie Тn buсёtёrii 9i |aboratoare, se desfёgoarё Тn para|e| сu aсtivitatea
сomerсialё 9i aсtivitatea de seгviгe;
} сonsumu| preparate|oг 9i produselor se faсe aproape Тn exс|usivitate pe
loс, deсi in inсinta |oсa|uri|oг de aIimentalie publiсё;
} industria restauraliei este сapabi|ё sё organizeze gi sй asigure totodatй'
datoritё сondilii|or favorabiIe ale proсese|oг de produсlie, o alimenta(ie ra(iona|ё'
valoroasё, Тn сeea сe privegte сonlinutul de substanle nutritive, grёsimi, vitamine,
sёruri minera|e, proteine;
} industгia restauгatiei poate sё-gi oгganizeze produсlia de preparate 9i
produse сulinare gi de сofetёrie, in funс(ie de natura materiilor prime fo|osite, de
сategoгia gi sёnйtatea сonsumatori|or' pгeсum gi сorespunzёtor unor сerinle ale
vietii eсonomiсo-soсiale;
} in industгia restaurаliei se poate pregёti intoteauna o hranё diferenliatё
pentгu сele mai divеrse segmente de сonsumatori intr.un timp foaгte sсurt, сeea
сe nu se poate obline Тn gospodёria сasniсй.
Aсtivitatea de restauralie este marсatё de сele сinсi сaraоteristici prinсipalе
ale seгviсiilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabiIitatea (eterogenitatea),
peгisabiIitatea (non-du гabilitatea) 9i absen{a proprietё{i i.2
* lntangibilitatea serviсii|or se referё la faptu| сё serviоii|e nu pot fi eхpuse,
deci nu pot fi gustate, vёzute, pipёite sau auzite inainte de cumpёrare. in сazu|
alimentaliei publice, serviсiuI are totugi o сomponentй fiziсё, alimente|e gi
bёuturi|e in sine, сarе minimizeazё сumva aсeastё сaraсteгistiсй. Pгezentaгea in
sine a preparate|oг, preсum 9i сa|itatea seгviсiuIui prestat de persona|, pot influ-
enla Тn mod definitoriu impresia gi, in сonseсin!ё' satisfaсlia сonsumatorului.
BunuriIe fiziсe sunt produse, stoсate, apoivindute gi mai tirziu сonsumate. Spгe
deoseblre de aсestea, serviсiiIe sunt mai intёi vAndute, apoi produse gi сon-
sumate in aсe|agi timp gi |oс..
* Inseparabilitatea serviсiilor pгesupune prezenla in aсeIagi timp a pres-
tatorului gi сonsumatoгului. CaIitatea serviсiiIor depinde, in mare mёsurё, de
сontribulia сlientuIui сonsiderat сopartiсipant Ia aсtul prestaliei. Consumatoгu|
trebuie si se faсё in{eles de сёtre peгsonalul prestatoг, astfeI inсit сa|itatea
serviсiu|ui sё fie сёt mai ridiсаtё.
Daсё o persoanй pгesteazё serviсiu|, atunсi ea este paгte integrantё a aсes.
tuia, aga сum se Тntёmp|ё de altfe| 9i in сazu| alimenta{iei publiсe. De asemenea,
in оonsumu| unui seгviсiu sunt imp|iсali 9i aIli сonsumatori, a| cйror сompor-
tament poate inf|uenla satisfaсlia сonsumatoгu|ui individua|. De exempIu, supra-
ag|omeralia dintr-un restaurant ii nemul{umegte pe сeilalli сlienli gi |e reduоe
satisfaclia, aсeastё problemё putind fi гezolvatё prin mёrirea personalului 9i in
сonseсin!ё а vitezеi serviсiu|ut sau a сapaсitйlii de primire a unitйlii respeсtive.
ваьаi1а Carmеn, op' сit.' p. 11
,] Cosmеsоu
loan, ||ie Lavinia, Ехltlonlia serviciilor, Еditura Universitёlii ,,Luсian B|aga''
din Sibiu, 1999, p. 32-33
', Prritr Nistoreаlnrt, Маllаr;сltltсltllttl ttt ltrtsttt,si.selvlсf,
Еditurа ASI lIttt;lltt:9ti' 2003,
ltltJl //www lltll|ltltt.t:lt tltt;tt;rIit.ll;ll ltrllltll||rrltlt:.t/1l;ll1lttlt2;rs;l.2id=r;;tр!) (ill;t;сlt.;tl rrr.llllll 201
I'сtlt'it уt |'!|ll!l||'ll|'lll|',ll( |tl(ltl'\ll.iсi ll,s:1lit11|11,1111 l1
ф Variabilifatea se referA l;r lаptu| сй in permanen{й сa|ttatea servtсiilor
uman este prezent in prestarea unui serviсiu, iar aсesta nu poate avea o prеs.
ta{le unifoгmё, deoareсe intervine obosea|a fiziсё, psihiсй. ln restaurante, ser-
vrсiu| este apreсiat Тn funсlie de ta|entu| buоёtarului 9i de amabilitаtea perso-
llа|u|ui de serviгe. Astfe|, restaurantele igi pot lua mёsuгi de preсauliе pentru a
rlvlta aсeste vaгialii in сa|itate, preсum: seIeсtarea gi pгegёtirea сu atenlie a
1lr.lrsonalu|ui, aсordarea de stimulente angajalilor (сare sё sсoatё in eviden!ё
rlrlpoгtanta сalitёlii munсii |or _ de exemp|u, distinсlii de genu| ,,сel mai bun ospё-
t;rr aI Iunit''), aсordarea de libeгtate angajaliIor in a disсuta оu сIientu|.
ф Perisabilitatea serviсiilor dеterminё nestoсabilitatea, deoaгeсe serviсii|e se
1lroduс pe mёsuгё 'сe se сonsumё. Daсё сererea ar fi сonstantё, aсeastё
tlrtllrlemd ar fi inexistentё, insё, сum сererea fluсtueazё, firmele de serviсii sunt
rrevoite sй reсurgё |a stгategii speсifiсe. Pгaсtiсarea unor preturi diferenliate
.:rltt-'spunzёtoare unoг perioade diferite Va duсe la transferuI unei pё(i a сerеrii
.Ilrr peгioade|e de vArf сёtre оe|e mai libere (de exemp|u' aсordarea de reduсeri
I.r Jlгeturile din restаurant in diferite perioade a|e anului). Pe de aItё paгte, pentru
,t.ls|gura produse de сalitate gi pentru сгegterea siguranlei in utiIizarea unor
1r1rlr|ц5g peгisabile, multe unitili de restauralie au introdus in саdrul aсtivitёlii |or
.;l.;lt.'tT.le de management al сa|itёlii prin organizarea Тn sistem нAссP (Нazard
,1ll;t/ysЬ. Critical Control Points, in traduсere.' Analiza Riscurilor, Puncte Critice
ttt' Contro[).1 Nestoсabilitatea este tratatЁ de сёtrе unii autori ca perisabilitate sau
rrtlrr_durabilitate, degi existё unele prestalii сare au сaгaсter mai durabiI сa asigu-
|.llIle, garanliile finanсiaгe, proteсlia juridiсё, apёrarea nalionaIй, mai a|es prin
r.leсtе|e pe сare |e genereazй..
* Lipsa proprietёlii сonsumatoru|ui сёnd acesta le aсhizilioneazй' o сinё
ttttttttnatё luatй intьo atmosferё deosebitё este doar o impresie, spre deosebire
rltl un fгigider pe сare ТI ai vгeme indelungatё. Furnizorii de serviсii trebuie sё
l.rt:A din aсeastё cauzё efoгturi pentru improspйtarea identitё{ii mёгfurilor in relа-
l|;l сu сonsumatorii. Асeasta se poate faсe pгintr-una din urmёtoaгelе metode:
.,ll'ltrea de stimulente сonsumatori|or оare ape|eaze Тn mod freсvent Ia seгviсii|e
|tll (dtsсounturi с|ienlilor fideli ai restaurantu|ui), сгeaгea de evenimente speсia|e
1lt-.rttru с|ientii fideli, un fe| de сlub сu сaraсter aproape exс|usivist..
1.3.2. Serviсiul de restaurat.e intre alimentalie ca
lleсesitate publicа 9i serviсiu turistiс speсializаt
Аfaсerеa restauranteIor, potrivit Asoсiatiei Nаliona|e a Restauranteloг, este
r:rlа de-? treia maгe afaсere dintre toate afaсeri|e ТnSUA. Una din fieсare din trei
' Rotaru Gabrie|a, Мoraru Carmen, HACCP - Analiza Riscuilor' Punctele Citiсe de
()uilro|, Еditura Aсаdemiсa, Galali, ,1997, сitat de Puiu Nistoreаnu, Мanagementul in
/rлl.slll gl servicii, Еditura ASE, Buсuregti, 2003, http://www.biblioteсa.digitаla.ase,rol
llrblioteсa/pagina2.asp?id=сap9 (aссesat mаrtie 201,l)
,, Diaсonu Mihaela, Miсu Cristina, Administrarea intreprinderii de comer|, tunsm,
:;t:tvi<;ii, Еditura Universitёtii din Pitegti, 2o1О' p' 45
,Ntsltlreаnrt Puitl' lLtсlоrеsсtt N, Мanagementul presta|iсli !ttti:Jitх:, ЕditLrrа Саrqrl'
1) lItlr;ttrс-.Eti. ?oo? 1l ?Гl||
t4 Mаnagеlrrеntul opera1iunilor in hotеIariе qi rеstauraliе
mese servite in aсeastа larё este seгvitа departe de сasё, reprezentаnd 42% din
banii сheItuiti pentru mAnсaгe. A| Il.|ea Razboi Mondial a fost perioаda de
сumpёnё сaгe a faсut din servitu| mesei Тn afara сasei un obiсei indrigit. Aсest
Iuсru a favorizat afaсeri|e restaurante|or. Ce| mai impoгtant Iuсru [n aоest sens a
fost сregtеrea venituri|or familiilor, sursa pгinсipalё fiind femei|e саre luсrau.
Un a|t faсtor de influen!ё este гeprezentat de sсhimbёri|e din stiluI de via!ё a|
oameniIor' сare munсind sau сёlёtorind muIt seгVesс masa la restaurante, aсest
Iuсru devenind o neсesttate.
Numйru| mare de divo(uгi gi de persoane singure favorizeazё servitu| mesei
in гestаuгant pentгu a sсёpa de singuгёtate gi p|iсtisealё. Biroul de statistiсё
aratё сё mu|!i lgi сhe|tuiesс 55% din venituriIe pentru minсare seгvind mesele |a
гestaurante, 4З% din peгsoane|e sub 25 de ani igi сhe|tuiesс banii tot aiсi.
in privinla сonllnutu|ui, seгviсiul de a|imentalie se сaraсterizeazё prin сom-
plexitate, in sensu| ой reunegte Тntr-uп tot unitar aсtivitёli independente, identiсe
sau сompaгabile сu сe|e din alte гamuri a|e eсonomiei' Potrivit opinii|or speсia-
|igti|or, aсeasta este aIсёtuitё dintr-un proces de produс{ie, unul de сomerсia-
|izare 9i unu| de serviгe.
Аctivitatea de produc|ie' sensibi| asemёnёtoare сe|ei desftgurate in industria
aIimentarё, asigurё rea|izarea pгepaгate|or сu|inare gi de сofetёrie, pгin tгans-
foгmarea unor mateгii pгime de origine animalё 9i vegeta|ё aI сёroг сonsum, сel
mai adesea' nu este posibi| fёrё o preluсrare prealabilё de tip industria| sau
сasniс. Caraсteristiс pentru domeniul alimentafiei este faptu| сё preluсraгea se
efeсtueazЁ prin tehnologii fondate pe prinсipii moderne a|e gastrotehniei, gtiinla
сare studiazё transformёrile suferite de alimente in timpul difеritelor proсese -
fierbere, сoaсere, prёjire' Usсare _ 9i influenla aсestor transformёri asupra stёrii
de sёnёtate a individu|ui.' Aсtivitatea de produсlie este preсedatй de aprovi-
zionare gi stoсare. La nivel mondial, сerin!e|e nutrifiona|e gi de sйnёtate pentru
a|imente redefinesс сompoгtamentul a|imentar aоtua|, prin modu| gtiin{ifiс 9i igie-
niс de preparaгe a hгanei.
Аctivitatea comercialё reprеzintё сontinuarea aсtivitёlii de pгoduоfie. Prin
inteгmediuI ei se asigurё vdnzarea, desfaсerea сёtre сonsumatori a preparateIor
oblinute Тn сompartimenteIe de produс!ie, dar gi a altor produse, preparate sau
nepreparate' astfel Тnсёt sё se гea|izeze satisfaсeгea unei game сёt mai |aгgi de
trebuinte ale сonsumatorului. Тn сeea сe privegte сon{inutu|, aсeastё aсtivitate
este dominatё de сaraсteristiсile сomune сu vAnzarea de produse aIimentare сu
amёnuntu|.
Activitatea de seruire reprezintй сea de-a treiа |aturё a alimenta{iei publiсe.
StrAns |egatё de proсesuI de сomercia|izare a produselor specifiсe, activitatea de
serviгe are сa obieсtiv сrеaгea сondiliilor 9i faсi|itйli|or pentru сonsumu| imediat gi
pe |oс a| aсestora. Еste vorba de asigurarea сonfoгtului nеоesar serviгii mesei, a
unei ambian{e plёсute, a unei atmosfere de relaxare 9i distraсlie, precum gi de
oferirea unor prеstalii speсifiсе, menite sё raspundi сerinle|or paгtiсu|arе ale
difeгite|or сategorii de с|ienti (oгganizarea de mese festive, banсhete, сonferinle,
seri distraсtive etс.).
Cе|e trei laturi a|e aсtivitёlii se aflё intr.o re|a{ie de interdependen!ё 9i se
deruIeаzё intr-o suссestune blne determinatё. Continutul |or diferit imprimё
' Мitl.:tLt Rtlr|tс;а, сl1l t:it ' 1l, ?7З
t\
;rlttttеntattet un сaraсtеr ссlttlрl|сx чr lrrl|uеnleazё сonditii|e dе desfёgurare a асtt-
vrtitii.
Groupe lnternationa| de Reсherсhes Agroalimentaiгes (GlRA) identifiсё patгu
rrlotivatii a|e сonsumuIui, сorespunzёnd urmёtoareIor funсlii:
.functia de hrёnire сare, potrivit unoг studii internaliona|e, deline loсu| prin-
r:rpа| сu aproape 60% din tota|u| сereriIor. Prin aсeastё funсlie, aсtivitatea de
.rIrmentatie se adreseazё сonsumatoru|ui obignuit gi este destinatё satisfaсerii
rrrtеi nevoi fizio|ogiсe, fundаmenta|е. Serviсiu| tгebuie sё fie гapid gi |a un pre{
..гizuI, de aсeea tipurile de unitёli fгeсventate sunt restauгantu| tip fasЬfood,
l lrstrouI, snaсk-bаruI.
. func|ia de loisir, degi rёmAne o masё-neсesitate fiziologiсё, restriсlii|e de
de masё Iuatё seara _ in druпl
lrrrrp gi pre! sunt mai pulin importante. Еste tipu|
.'t)le сasа, pentru a nu mai faсe buсёtёrie _ sau masa din timpu| unei сёlёtсllrr
llIl Ist|сe.
.func|ia de сonvivialitate, masa se ia сu familia sau сu prietenii 9i сonstitLrltl
rl;rtrасtie in sine. Cliente|a сautё o ambian!ё deosebitё 9i un meniu сu sufiсieltltl
u.rllаnte de a|egere. Timpul nu mai prezinti impoгtan!й, iar niveIul сriteriuIui prtl[
't,ltazё de la сaz |acaz.
. func|ia de afaceri, сu o pondere modestё, se referй la сгeaгea сadrului pгo-
Il|(](} Unor ТntA|niri (сontaсte) sau negoсieгi|or, pгeсum 9i la organizarea festivi-
t.ltrIсlr oсazionate de diverse evenimente.
Unitёli|e de aIimentalie pot fi abordate atAt in сa|itate de сomponentё insepa-
r.rllrlA a unitёlii de сazare, сёt 9i Тn сalitate de unitаte de alimеntalie indepen.
rIr.tltё.
Deoaгeсe unitёlile de a|imentalie au сunosсut o evolu{ie asсendentё Тn u|tima
Jlllгioadё, numai o miсё paгte din tuгigtii moderni, сare ajung Тn !aгё sau in IoсuI
r|tl vaсaП!ё, opteazа pentru o vaсan!ё сu pensiune сompletй. Majoritatea doгesс
l;;t gi aleagё singuri loсu| 9i timpul de serviгe a mesei, astfe| Тnсёt fieсare des-
llrrаtie de vaсan!ё trebuie sё aibё o gamй largй 9i vaгiatё de unitёli de a|imentalie
l )(}lltru a satisfaсе nevoiIe сonsumatoгi|or.
Еxistй o serie de elemente сarе definesс seгViсiile de a|imentatie in reIatia сu
.rt;tivitatea tuгistiсё:
1. seгviсii|e de a|imentаlie trebuie sё fie pгezente in toate momente|e pгin-
t;lpale ale deru|ёrii vaсanlei: |a loсuri|e de imbarсare, in mij|oaсe|e de transpoгt,
|;r |oсu| destinaliei, in punсtele de agrement;
2. seгviсiile de alimenta(ie, prin сon{inutu| 9i modalitatea de oгganizare, tre-
lluie sё se adapteze сerin{e|or с|iente|ei' in сazuI tuгismului internalionaI trebuie
s;r fie ofeгite pгeparate atAt internaliona|e, сet gi speсifiсe zonei pe сaгe o
vtziteazё tuгigtii;
3. este neсesarё prezenla unei tipoIogii |argi de unitёli^de alimentalie publiсё,
rrr mёsurё sё satisfaсё o pa|etё diversifiсatё de trebuinle. In afara unei adaptёri a
letelei de unitёti Ia momentul gi |oсul desfёgurёrii programu|ui turistiс, struсtura
llpo|ogiсё a aсesteia trebuie sё rйspundй deopotrivё nevoilor de hranё 9i diveь
tlsrnеnt, sё-l poatё servi pe turist Тn oriсe Тmprejuгare';
4. in vaсаntele de tratаment' regimul alimentar nu tгebuie sё afeсteze гezu|-
tаtеlе tгаtаmentuIui mеdiсаt|'
I
llt;rtt l |{)rIllil, l)itttt M.rtttl' :;IlIl(||l |.tl||;lt.l' tцl t:it ' уl.79
l6 Marlagеrrrеntul opеraliunilor in hotеliriе 9i rеstаurаtiс
5. aгta сu|inare poate сonstitui uniсul sau prinоipaluI motiv de realizaгe a unor
Vaсante (buсёtёria francezё este unu| din motive|e pentru сaгe numёru| anual de
tu ri gti сare viziteazё F гanla de pёgegte nu mёru l popu |aliei гezidente) . prёjituгile, сioсoIata gi bomboanele. Suссesul |-a determinat sё desсhidё in 1B32
А|imentalia oсupё un |oс deloс de nеg|ijat gi in сadru| struсturii unui hotel,
aоesta fiind a| doilea depaгtament in ordinea impoгtanlei, aduсёnd aproximativ
20-25% din inсasёri|e totaIe a|e unitёlii. Dar unitё[ile de restauralie nu se limi-
teazё doar lа restauгantele din hote|uri' Restaurantele pot fi intAlnite pe aгteгe|e
de сomuniсare prinсipa|e, |ingй сentre|е сomerсiale, Тn сentruI orage|or, in сam-
pusurile universitare, restaurante|e fiind Тn aсel loс Тn сare existё с|ienli.
Adaptarea permanentё |a evoIulia сererii pгesupune un proсes de сontinuё
peгfeсlionare a serviсii|or de a|imentalie, peгfeсlionare сaгe vizeazё in prinсipa|
tendinla de industria|izare a aсesteia.
1.3.3. o sсurti retrospectivй a industriei restauraliei
in сeea сe pгivegte aсtivitatea de a|imentafie сare сomp|eteazё in marea
majoгitate a сazuгi|or асtivitatea de сazare, treсutul istoгiс este mai Тndepёrtat.
CuvintuI ,,restaurant'' Ia originea sa a avut mai mu|te sensuri. La mij|oсu| seсo-
lu|ui aI ХVl|lea, termenu| era fo|osit pentru a desemna un produs a|imentar,
respeсtiv сiorba de сarne. in anu| 1771 cuvАntul reprezenta o сlёdire in сare se
seгveau асeste сioгbe, apoi preparate сu|inare diverse, сontra сost. Aсeastё
institulie, distinсtё сa oгigine fa!й de han, s-a dezvoItat in mediul urban ln Franla
inоepЭnd сu seсolul a| XlХ.lea gi, ulterior, aсest сuvAnt de oгigine franсezё a fost
adoptat pe plan mondial.
Istoria este |ungё. Taverne au existat inсepAnd din anu| ,1700, сea maiveсhе
fiind Тn Egiptu|Antiс Тn anul 5,12 |.Hr. сu un meniu |imitat la un singur feI: сereale,
gЁinё sё|batiсi gi сeapй, degi puteau alege din: mazёre, pepene, anghinare,
ridiсhi, сarne de vitё, miere, |apte gi brAnzeturi. Femei|e nu aveau aссes in astfel
de loсuri, degi Тn une|e |oсuri ele fёсeau paгte din atmosfегa tavernei. Copiii erau
servili doar daсё erau insolili de pёrinli.
Cafenelele сaгe au apйrut in oragul oxford Тn anu| 1650 9i сu ;apte ani mai
tiziu Тn Londra, sunt preоursoare|e restaurantelor de mai tirziu. Compania inter.
na|ionalё de asigurёri ,,Lloуd's" din Londra a fost infiin{atё in Cafeneaua Lloуd,s.
Cаfenele|e erau foaгte popu|aгe 9i Тn Ameriсa perioadei сo|onia|e, mai aIes in
Boston, Virginia 9i New York. ,,Cafё'' insemna un miс restaurant sau bar, сuvёntul
fiind de origine francezё.
Primul loс pentru seгvirea mesei, сare se numea restaurant, era |oсul unde
mёnсarea se servea |a masЁ. Proprietarul stabi|imеntu|ui era domnul Bou|anger,
сare gi-a denumit supa ,,Restaurant divin'' - o supё de rogii сu verdeluri. Terme-
nul de ,,restaurant', a apёгut, agadar, in Ameriсa Tn anu| 1794 prin intermediul
refugialilor frаnсezi: Jean Baptiste gi Gi|bert Paypa|t.
Aсegtia au desсhis ,,Julien's'', primul restaurant franсez din Boston, сare
seгVea с|ienli|or tгufe, сagсava| 9i supe. Bucёtёria francezё 9i-a pus amprenta pe
speсifiсul buсёtёriei ameriсane'
Primu| restaurant aсreditat a fost ,,Delmoniсo.s'' din New York, desсhis in anu|
1827.
John Delminiсo, fondatoruI, a fost саpitan de navё e|ve{iаn 5i s ll retras din
via{а marinё in ,l B25' $i-a dеsсlrls Lllt rrliс mаgazin in New Ytrllr lа inсeptlt
l'( | )t. | | \| | ! |' || l
|
| | || |.,, t l l,, t l с i tп lus l t'i е i tl't 1l i t t t I i l it I i i l1
vindea vinuгi frantuzegti gt sp;rltltl|e, rаr din anu| 1827 a desсhis impreunё сu
frate|e sёu, Peteг, un Ioсa| undе servеa prёjituri gi inghelatй. oamenii au indrёgit
un гestauгant. FгateIe sёu Lorenzo s-a dovedit a fi un geniu aI restaurantu|ut. El
gi-a stabi|it standarde inatte, atit pentru sine, сёt 9i pentru angajali. in anu| 1870
un pгoprietar de yaсhЬuri a dat un banсhet |a ,,DeImoniсo's'' сaгe a сostat 400 $
pe persoanё, o sumё astronomiсё Ia aсea Vreme.
,,De|moniсo's'' a intгodus pentru prima datё meniul tipйrit in franсezi gi
eng|ezй. MeniuI era enorm, oferea 12 feIuri de supё, 32 de fe|uri din сarne de
сa|, vitё, vilel, oaie, pui, 46 fe|uгi сu pegte, broasсё lestoasё, 51 fe|uri de |egume
gi ouё, 19 fe|uri de paste gi prёjituri gi un deseгt Тn 28 de variante. Servea 28 de
fе|uri de |iсhioruri gi 64 de vinuri gi gampanii. Care restaurant din zilele noastre
;loate oferi сlien[i|or |a oriсe oгй din zi 371 de fe|uгi de minсare?
,,De|moniсo's', s-a extins Тn patru |oсa(ii, fieсare сondusй de un membru a|
l;lmiliei. in anul 1881 Loгenzo a murit, |ёsAnd o avere de 2 miIioane $. Afaсerea a
|оst pre|uatё de nepotu| sёu CharIes, сare Тnsй a suferit o cёdere neгvoasё dupё
lrei ani, 9i |oсul i-a fost |uat de un aIt membru al fami|iei. Buсёtarul gef Char|es
Itanhofer, сonsiderat сa o autoгitate Тn domeniu, a editat сaгtea,,Еpicurianul''.
osсaг de la Va|doгf, pe numele adevaгat osсar Tsсhiгky, gi-a inсeput aсtivi-
t;rtea tot |a,,DeImoniсo.s'' in anul 1887 сa gi сhelnergi datoritё reсomandёri|oгa
.l;uns Eef de sa|ё la Valdorf, in anu| 191O, сAnd u|timut reprezentant a| fami|iei
|)eImoniсo a muгit in urma unui infarсt, ,,Delmoniсo,s'' a intrat inсet in deс|in.
Puline orage din Ameгiсa igi puteau permite buсёtёria de Тnaltё сlasё 9i
1lreturi|e de la ,,Delmoniсo's''. Restaurante сu tradi[ii erau сele оa: ,,Spagos'',
,'l.our Season',, ,,Ernies,,, ,,Blue Fox,', ,,New Yoгk'', ',New or|eans'' 9i ,,San Fran.
t,tsсo''. EIe au influenlat buсёtёria ameriсanё, dar сonstituie o paгte miсё doar din
.lfасeriIe гestauгante|or din SUA. Se сontureаzё un stil ameriсan de restaurа{ie
l;;rre este alсёtuit din сafenele, restaurante fasЬfood gi restaurante de familie. Au
,rpёrut restaurante pe navele de оoastё 9i in trenuriIe сu vаgoane restaurant,
Асestea din urmё erau printгe сe|e mai elegante gi mai sсumpe restaurante, fitnd
.rpreсiate atat de сёIёtori, сAt gi de tгanspoгtatori. Ulterior, сele mai сunosсutе
lroteIurl gi-au desсhis gi eIe restaurante. Restaurantele pentru munсitori 9r
Jlt;nsiuniIe seгVeau Тn meniu doar fripturй сu сaгtofi. Prohibilia din anul 1919
rr rtеziсea vАnzarea bёutuгilor a|сooliсe.
PAnё |a sfArgituI seсolu|ui al XV||I-|ea a|imentalia nu avea un supoгt gtiin{ifiс"
|tleea сi aсeasta este o sursй de energie pгin сare organismul faсe fali nevoilor
vita|e se pune Тn disсulie |a sfArgitul seсo|uIui al XVlIl-lea gi Тnсeputu| seсoIuIui
.rl Х|Х-|ea. Cuvintul han este de originе peгsanё 9iТnseamnё сasa de gйzduit 9i
tlspёtat сёlёtorii сontra unei p|ёti.
inсepand din anul 1990 a сresсut numёru| fasЬfood-uri|or astfе|: McDonalds
tea|izeaz1 25% din venituri in аfara teritoriului SUA, сe|e mai numeroase fiind in
Mosсovа 9i Beijing.
K.F.C. s-a eхtins in 60 tjс-. {;ir l. lаг Pizza Hut in 65 de tёri. Dunkin & Donuts
tlstе сe| mai |an{ de саtfr.ttl.|r. !;i| (|()(|().Ii{]l|| rJin |ume.
Mai rnult dе З0 tlr.|;rrr{rrrr lttlr.ttt.tttсlttlt|е de restaurante, mаi аIes de tlp
lаrst.tooсj, iчt ;ltt сlltt;tttrl.r irr l il l/\
t8 MalragсltrсttttrI tl1lсгlrlirrlrilсlr in hotсlilгiс ;r гсstauгaliс l'сtlt,tt,1t t |'||l!||||l|.Illl',t|,,ttпltt'у!t.tt,i l),||ItlIllIlllIII l()

|storia Starbuсks dateazё din anul 1971, сёnd Jeгry Baldwin, Zev Sieg| 9i 1.4. lndiсatori de misurare a amplitudinii aсtivitйlii in
Gordon Bowker (un profesor de eng|ezй, un pгofesor de istorie gi un sсriitor) au
|ansat pe pia!ё un magazin de desfaсere сu аmёnuntu| a boаbeIor de сafea de
сele doui industrii
сaIitate, denumit Staгbuсks, pentru vAnzaгea unoг speсialitёli de саfea in Seatt|e.
Pёnё in anul 1981, numёruI magazine|or Starbucks сresсUse Ia 5, iar u|teгior
Releaua unitёli|or de сazare rёspunde uneia dintre neсesitёtiIe fundamentale alе
turistului, 9i anume, odihna, innoptarea. in anul 2009, s-au Тnregistrat 203.653 de
aсesta a pus gi baze|e unui miс сentru de prёjire a boabe|or de сafea in Seattle.
hoteIuгi gi unitёli simi|are in UЕ 27, remarcАndu-se tёri preсum: Marea Bгitаniе,
Aproximatlv in aсeeagi perioadё, Howard Sсhu|tz' сare luсra pentгu Нammar-
pIast * o сompanie suedezё produсёtoare de aгtiсo|e pentru Uz сasn|с сe Germania, lta|ia, Spania, Franla (Аnexa ,l). Marea Britanie' Germaniа, Frantа 9i
сomегсia|iza 9i aparate de сafea - a observat сё Starbuсks, o miсё сompanie din
Austriа au fost afeсtate de сгiza eсonomiсё mondialё, o paгte din hote|uri|e Ei
unitёli|e similare din aсeste !йri fiind Тnсhise in perioada 2008-2009.
Seattle, сomanda mai muIte aparate de сafea deсAt oriсine aItсineva. Pentru a
Industria hoteliеrё din Europa este pe ca|e de reсuperare integra|ё, сu piele
aflа mai mu|te despre aсeasti сompanie, Sоhu|tz s.a dus la SeattIe qi a fost atёt
mature in hoteluri de |ux сare se buсurё de сеa mai puterniсё redresare.
de impгesionat de сompanie gi de fondatorii sЁi inсit s-a ofeгit sё |uсreze pentru
Starbuсks. ,t.1.
Tabelul Venitulpe сamerё |iberё disponibilё (2010)
Aparitiа prime|or hanuri romAnegti a avut |oс aproximativ in aсeeaqi perioadё
сa gi сeIe ameriсane. Aсestea erau in foгma de patrulateг сu ziduгi gгoase in juru| Europа Afriсa orientu! Miiloсiu
unei сurti interioare in сare se intrё pe o singurё poartё' Primul han atestat RevPAR Varialiа RevPAR Vаriаtia
doсumentar in Buсuregti а fost сonstruit de Manole Zarafu| 9i sotia aсestuia, Oragul
2010
orа9ul
% 2010
o/o

Maria, in apropierea biseгiсii,,Sf. Gheoгghe,,.

Cu timpu|, multe din veсhile hanuгi au Paгis lM 18,6 +11 ,50/o
Sharm el
+16,0%
1 51,7
Sheiсk
devenit hoteluгi aga сum a fost gi сazul
Hanu|ui Gabroveni sau al Hanului lui Manuс Londra '139,1 +15,6% Cairo 70,5 +9,3%
сare a devenit Hote|ul Daсia. Astfel, hanuriIe
dispar tгeptat-treptat, fiсЭnd loс unel lumt Berlin 68,2 +3,6% Dubai '1
1 0,'l -6,7%
moderne сu alte |egi 9i ritmuri. Ca urmare a
aсliunii unor faсtori demogгafiсi, eсonomiсi gi Roma 99,0 +4,Зo/o Doha 118,7 -11,0Чo
сonсurentia|i, stiluI de hranё сonven{ionа| a Casablan
fost Тnloсuit de unu| nou, avangardist. Prin Madrid 59,8 +8,10/o
сa
70,6 +6,0%
urmare, piala tёnёrй este dominatё de aIimentаlia rapidё sau сea de tip pizza, iar
pe piala vArstei a doua are suссess stiIul ,,heaIthy food'' (hranё pentru Тntre- Brussels 75,5 +7,10/o

!inerea sёnёtй[ii). Datoritё evo|uliei gtiinlei in domeniuI аlimentar au fost introdugi

aditivii aIimentari, сonсeptu| de ,,hea|thy food,' fiind in prezent oareсUm degradat. Amsterdam 92,3 +18,1o/o

Dupё pёrerea expe(i|or, fгuсtele 9i |egu-

me|e neсultivate biologiс prezintё un гisс Vаrgovia 47,1 10'З%
real pentru сonsumatori' din сauza rezidu-
Sursа: МKG Hospitalitу Databаse - Noiembrie 2010
urilor de pestiсide gi a altoг produgi сhimiсi
prezenli pe сoajё' Dupё un аn de гestruсturarе, fo(atй de сriza eсonomiсё g|obalё, сregterea
ofегtei Ianluri|or hote|iere din Еuгopa se stabilizeazё. Clasamentul rёmёne mаi
degrabё simi|ar, сu Aссor |ideru| pur gi simp|u pe pia{ё 9i Caгlson сaгe prezinti
сea mаi mare сгegtere.,
CIasamentu| reaIizat de MKG Hospitality evidenliazё сёteva sсhimbёri inte-
resante in topu| сelor mai mаri grupuri hoteliere din Iume. La data de 1 ianuarie
2011' patru grupuri hoteIiere аtt treсttt pragul de 600.000 de сamere operationale
in Tntreaga lume, rjаtorit.i rrrlс:i stl:rtegil de dezvo|tare foсusatё pe francizё.
Aсestea sunt. lHG' [|tIltltl Wrlrlr|wrrlr., Wyndham WorIdwide qi Maггiott Inter-
nаtionаl.

; ).tl.rlllrrrrr
20 Mаtragеmеntul opera{iunilог in hotеltriе 5i гсstauratiс 'l't,
t t,t t I |', с i i
t i l ) tIl
!
|l Il h' Il| t l i t пltts l ri a t t,s 1l i r t t I i I it Ii .tl
Таbelul ,t.2. Clasamеntul grupurilor hoteliere la nive| mondial 201 1
In сiuda unei сregteri setltnlflt;:rttvе, сare este dе asemenea sus{inutё de
dupё numёrul de сamere
brandurile sa|e, grupul Aссoг (сare a treсut pragu| de 500.000 de сamere),
Rang Grup Hoteluri Hoteluri Evolu!ie Camere Cаmere Еvolu!ie гёmane la distan!ё mare de prima pozilie gl se aflй aсum pe loсu| 5, in fatа
2010 hotelier 2011 hoteluri grupului Choiсe International.
20'10 2011 2010 саmere
2011 Cu o gamё bogatй de bгanduri de Iux, Staгwood Hote|s & Resoгts se p|a-
seazё pe |oсu| 7, tn fa\a grupu|ui hote|ieг Best Westeгn, гetrogradat pe loсu| 8.
1 1 IHG 4.4З7 4.4З2 647.161 643.787 0,5% Starwood Hotels igi сontinuё dezvo|tarea branduгi|or Sheraton gi Le Meridien,
2 Hilton 3.689 3.s26 163 605.938 587.8,1з 3,10/o сare au аvut un inсeput promi!ёtor gi сare au fёсut valuri Тn Еuropa gi in oгientLrI
Worldwhide MijIoсiu.
Car|ton Hospita|ity benefiсiazё de pe urma сregterii Rezidoг. Grupu| inaugtt
2 Whindham 7.152 7.112 40 605.713 59т.674 1,3% rеazё din сe Tn сe mai multe brand-uri Radisson B|u gi Park |nn. Hyatt Hote|
Worldwhide ()oгporation oсupё u|tima pozitie.
4 4 Mаrriott 3.446 3.329 117 602.056 580.876 3,6%
lnternational Таbelul 1.3. Тop zeсe grupuri hoteliere Тn Uniunea Еuropeanё la 1 Iаnuaгie 201 1

5 4 Aссor 4.229 4.111 'l 18 507.306 492.675 3,Оo/o

Hoteluri Rata Camere
(э
o Choiсe 6.142 6.021 121 495.145 487.410 1,6% de
Ф (э Grupul %
Hotels оl (\l сreste
2011 2010 re 2011 2010
7 Starwood 1.041 979 62 308.700 29'1.638 5,90/o
Hotels &
Resoгt 1 1 Aссor 2.272 2.231 +41 246.665 242.288 1,8%
х 8 Best 4.015 4.048 -33 307.1 55 -03%
308.477
Western 2 2 Best Western 1.309 1.289 +20 89.092 87.017 2,4%
I o Carlson 1.078 1.059 19 165.061 159.756 З,3o/o lnterсontinentaI
Hospitality J 3 545 548 -3 84.653 84.522 0,2Yo
HotelGroup
10 10 Hyatt Hotel 423 399 24 120.806 120,0З1 0,6%
Coгporations 4 4 Groupe du Louvre 942 995 -53 66.705 71.544 -6,9o/o

Sursа: Datаbase MKG Hospitalitу Mаrtie 201 1

5 5 NH Hoteles 354 З52 тz 51.121 50.502 1,2%
Inteгсontinenta| Hote| Group (lHG) este сel mai mare grup hotelier din Iume,
dupё numйrul de сamere, сonform с|asamentului anual publiсat reсent de MKG Carlson Euгope
Hospita|ity Group. Cu 4.437 de hotеluri in Тntreaga lume gi cu peste 647.161 de 6 6 247 228 +19 49.237 44.471 10,7%
/Rezidor
сamere, lHG igi pёstreazё supremalia in anul 2011. Pe loсu| 2 in topu|сe|or mai
mari grupuгi hoteliere din |ume se situeazё grupu| Hi|ton Worldwide, сu 3.689 de 7 7 SolMelia 204 203 +1 44.531 45.960 .З'1%
hoteluri 9i 605.938 de сameгe, urmat de Wyndham Wor|dwide, сare aгe 7.152 de
hotеIuri Тnsё doaг 605.713 сameгe.
8 8 Tui 164
lHG a reugit sё se plaseze pe loсul ТntAi prin dezvoltarea branduri|or sa|e 158 +6 41.639 39.914 4,3%
Holiday Inn gi Ho|iday Inn Еxpress. Grupu| Hilton a |uсrat de-a lungu| timpu|ui
pentгu a-gi dezvo|ta branduri|e sa|e, preсum Hampton lnn sau Garden lnn, in I I Hilton lnternаtionа| 17'/ '163 +14 А1
214 39.7'13 3,8%
nigte franсize de sucсes, reugind astfel si oblinё pozilia a doua. Wyndham
Woгldwide gi.a dezvoltat propгii|e bгanduri, pгeсum Days Inn 9i Ramada.
10 10 \A/hiTbreаd ll rr 5/9 +9 40.975 39.142
Grupul eng|ez |HG Т9i сeгtifiсЁ primu| |oс Тn |ume Тn Top ,10, сonform MKG
:;
4,70/o

Hospitality Database, сu o сregtere a numirului de сamere сu 0,5%.

Sursа: МКG |.tс>flltlttltlV l]ttIttlпt''lt l t:lrttl;tttt.
GrupuI Marriott lnternational este plasаt pe |oсul 4 Тn сlasamentul сe|or mai ,}1) | |

mari gгupuгi hotelieгe dupё numёrul dе сamere, prin branduri|e sa|e сJe top (in
sJlс:сiаl Соttrtyаrd) сar(] аlLl ссlntrl[rtttl |;r сre9terea aсestui lant
 |lt t'l|||||,|',l|,||l., ,Il|' l||,lIl\l| |l,l It\l'IlllIlIIlIii )l
Potrivit Vangue|is Panayotis, de la Direсlia de Dezvo;tare a Departamеntu|ui -
Lanlurile de restaurante
-Jуl,ii сu се| ltl.iI lll.l|t. :.,t|t;t;t.l:.; :;(|t]t.
de Marketing Hote|ier, сriza eсonomiсё globalё a avut efeсte negative asupra
industriei hoteliere gi este nevoie de аproiimativ doi ani pentru reoresarea - Subway. Lanlu| Subway ll t|tlvtltttt irr 2010 t:еI ttlаi eхtins |an! de profi| drn
aсes- lLtme, сu З4.751 de restaurаnte in 98 сle tаrl' depёgind MсDona|ds Ia nivel
teia. Cum era de agteptat, сea mai maгe сregteгe in anul 2011 se Тnregistreazё
pentru segmente|e de buget 9ieсonomie, сu 3.9,l8 сameгe noi. rnоndia|. Aсest Iant de restaurante patrunde gi pe piala romineasсё' primuI
lestaurant de aсest tip va fi desсhis in toamna anuIui 2011,Tn Buсuregti. Com-
PAnё |a sfArgitu| anu|ui 2025 s-a propus re|izarea unor obieсtive ambitioase,
respeсtiv 1'100 de hoteluгi noi сu 1O0.0oO de сamere. Best Western, Hotel 1lаnia estimeazё сё in urmёtorii 5 ani va desсhidе 60 de restaurante Тn Romёnia.
Еtap . MсDonaId.s. Fondat de Diсk gi Maс MсDona|ds Тn anu| 1940, MсDona|d's
gi Premier Innaunt sunt сAliva dintre giganlii сare vor сontribui |a redresarea
,rre profituri anuale de 2'1 de miliarde de dolari. in anul 1g68 avea numai 1.000
seсtorului hote|ier.
tle гestaurante, Tnsё, in anu|20,t0, |anlul numёгa peste 33.737 de unitёli, in toatД
_ intre tlmp, сea mai mare migсare din Еuropa, vine din paгtea grupu|ui
Rezidoг, сu ,lg proprietёti noigi o сregtere cu 1o,7% a сamereIor.
Car|son/ Iilrnea.
- Pizza Hut. Fratii Dan gi Frank Caгney din Wiсhita, Kansas, au infiin{at Pizza
De asemenea, Grupul Louvre rёmAne ferm pe pozilia a patгa. Aсeastё
lItrt in anul 1958. in prezent' este сe| mаi mare lan! de pizzer|idin lume, сu pеste
sсёdere a fost, de asemenea, de agteptat in urma integrёrii'Goldеn Тu|ip,
сare a l 2 500 de unitёli Тn 100 dе
сresсut stoсul сonsiderabil. Тour-operatoruI german ТUl a eсhilibrat portofoliuI !ёri gi сu 140.000 de angajali. Doar Тn SUA, Pizzа Hut
de .rltl vAnzёri de 5,3 miliarde de dolari, Тn fieсаre an'
hoteluri de petreсеre a timpului Iiber gi a redus pгezen{a Тn Spanra сu pагteneгii
. Burger King. in deоembrie,|954, James Mclamore gi David Еdgeгton au
Riu giGrupotel.
rlrlsсhis primu| restaurant in Miаmi, F|orida. Cei doi s-au inspirat de Ia MсDona|d.s,
Comisia Еuropeanё de Тгave|l, Тn al treiIea rapoгt asupra evolu{iei turismu|ui
rIrtpa o vizitё Iafabriсade unde сei din uгmё Т9i produсea hamburgerii. Astёzi,
european in 2О11 ,,European Тourism in 2011 Тгends & Pгospeсts (semes-
-
tru| 3), precizeazё сё gradu| de oсupare al hote|urilor a сresсut cu
|lllrger King aгe peste 11.000 de restaurante in 65 de {йri, venituri anuale de
3]% in pri- t |.2 miIiarde de dolari gi 340.000 de аngajali'
mele 8 |uni la nive| european, in timp сe tarrfe|e praсtiсate de hotelieгi au сresсut . KFс (Kentuсky Fried Chiсken) a fost ideea lui Haгland Sanders, сare a
gie|e сu 3,2%'in сeea сe privegte seсtorul hoteiier, Еuropа de Est gi
Europa de r|tlsсhiS primu|аstfe| de restaurant in timpulМarii Reсesiuni, in Corbin, Kentuоky.
Sud a inregistrat сe|e mai bune performan{e тn zol.1,
inregistrёnd gi o сгegterе a numёru|ui de tuгigti'
!ёri|e din aоeste regiuni |.l асea datё, Sandеrs avea retete seсгete pentru 1,l сondimente, сare au
$i Roйenia se inсad reazё in r;1tnas, pAnё astёzi, unul dintre сe|e mai bine pёstrate seсrete din |ume, fiind
aсest trend asсendent: in prime|e B |uni aIe aсestui an, numёru| sosirilor gi
tttr:hise Тntr-un seif din Louisville. in prezent, KFC numёгё 11.0OO de restaurante
iT:гlё.l|чl in unitёlile de сazare din Romёnia a сresсut cu 15,6%. гespесtМ lll 80 de !ёгi 9i va|oreazё 1О,3 mi|iаrde de doIari, avёnd 750'000 de angaja{i.
13'1%, fa!ё de асeeagi perioadё a anului treсut. Astfe|, in primele 8 |uni s-au
In Romania, сonform date|or furnizate de MinisteruI Finante|oг Publiсe, ope-
inregistrat 4,7 mi|ioane sosiri in struсturile turistiсe сu funсtiuni de сazare (fa!ё
de r.rtorii de restaurante gi сafene|е au inregistrat sсёdeгi semnifiсative aIe сifrei de
4,1 milioane in aсeeagi perioadё a anuIui treсut)
9i 12,3 йllioane de innoptЬгi in .rt;lсeгi in anuI 2010. Date|e гelevё fаptul сё piala nu a iegit inсё din сгizё
struсturile turistiсe сu funсliunl de сazare. in Еuropa de Еst, gradulde oсupare 9i сё
aI rrlrnAnii sunt in сontinuare extrem de preсauti сu bugetu| de сare dispun.
hote|urilor a сresсut cu 1o,4o/o [n august, in timp сe Тn Еurofia de
Sud gr.jсut oe Lanlu| de restaurante La Mama a simlit din plin efeсte|e сrizel. Аnul 2010 a
oсupare a сresсut cu 5,2oЬ. Surprinzёtor, evo|u{ia seсtoru|ui hote|ieг Тn 2011,
in tttsemnat pentru сompania Тrotter Restaurant (сompania de{lnёtoaгe a bran-
Еuropa de Vest a fost muIt mai lentё сompаrativ сu Еuropa de Est gi de
Sud. tltlrilor La Mama gi Cafepedia), o оifrё de afaсeri de 5,2 mi|ioane Еuro, in sсё-
Gгadul de oсupare a| hoteluri|or din асeastё regiune a сresсut cu numai
2,4oЬ rlеre fa{ё de anu| preсedent, сind afaсeгi|e сompaniei s-au ridiсat |a 6,7 miIioane
fa!ё de anul anterior, Cu toate aсestea, tarifelJ pe сamerё au fost mu|t peste
lс: Еuro.
medie aiсi, сresсAnd cu 4,8o/o' Revenirea industriei hoteliere la nivel g|obal
r

aratй Тrotter Restaurant a inregistrat pierderi nete de peste 690.000 Еuro, depё.
semne de Тnсetinire, Тnsй сregterea сontinuё, potrivit Comisiei. DatЪ|e гeсente
aratё сё сererea pentru hoteluri gi gradul de oсupare al aсеstora сresс mаi inсеt 1tnd nive|u| сelor din 2009, сind aсestea se ridiсau la 671'000 Еuro.
Compania сare administreazё reteaua de restaurante City Grill, Тrotter Prim,
deсit la Тnсeputu| anului 2011. Cregterea aсestui seсtor a Tnсetinit, atёt Тn rletlnutё de omu| de afaсeri Dragog |onesсu, a inregistгat Tn 2010 o сifrё de afa.
Еuгopa, сit gi in сe|e douй Ameriсiin luna august, in paгte datoritй datoritй
inсer- tltэri de 4,4 mi|ioane Еuro, in сondi{ii|e ln сare venituri|e oblinute au fost de 4,6
titudinii eсonomiсe din intreaga Iume.
rrrlioane Euro.
Lanluri|e de restauгante gi-au extins intr-un ritm deosebit de rapid segmentu|
Che|tuie|ile сompaniei _ Care administreаzё 9i сafene|ele City Cafe, resta-
de pia!ё (propo(ia vAnzarilor) Тn u|time|e trei deсenii. Аstfel, marile laйluri de
ttгantele Boungiorno, Cartt сtt l-lere, []ttrldetot gi Hanu' Berarilor * s.au ridiсat
restaurante din SUA genereazi' Тn prezent, peste jumёtate din vёnzaгile
totale in ..tnul treсut |a 4,7 mi|iaane сle Ftttсl l)trltс|сэrlle сompaniei pe anu| 2О1О au depёgit
restaurante (51,З%' fa!ё dе mai pu[in de 33%, |a inсeputu| ani|or.7O). in u|timii
90 000 Еuгo, potrivit MlntsttllrlI l Itl;tltlrl|rll Prrb|iсe,
ania avut |oс, Тnsё, o inсetinire a aсеstei сregteri' la mai pulin de 1o/o pe an.
Afaсerile restaurаntо|Ol l}Jlf !l;ll|! llr' Мl:[)<ltlald's Romёniа pe аnu| 20.1 0 s-au
' гtdiсаt Ia 99,6 milloаltlt.l tIrl ltttrr' llt lllttIl (]t) profitUI net Тllregtstr;rt de aсesteа a
http //www.horeса.roltttrisп.tl1{|t|4 i,rllttisi;t-еrtro;leаnа_сJe-trаveI
petttttl 2012-,httrt| (:tt;с;tls;tl tttritltttlrtll.,,() l
isi rl.vl,rtttt':'l() ()st|mаri|e- lоst de 5,9 miliоаne tltr ltlttl Vrttltltttlli.MсDсlnаld's Roпlаtlt;1 1lr:;1tltlI tret;ttl аrl
| )
24 ManagсtttсllttlI tl1tсrlr1 i rrrri lrlг ill lttltсIiiгiс || | сslillII ;ll l(' l'сttt,it '1't | |||t!||||||.'tllI' ,tlt tlпltt,l'lt,il'i tl's1litttlititIii -t\

fost de 100,5 mi|ioanе EUro, Тn timp сe сheltuie|ilе сompanlel s-au ridiсat la 93'3 1lrtme|or baruri din Roma aПtl(l;l' ttt lltlr;:jl;\ltllе din seсo|ul al XIll-|ea din Londгa Et
milioane Euгo. l,;.lгis' aсest tip de seгviсii dеvеtltltt tl tl;ttttltе.
Lanlul de restaurante de tip Fast Food KFC Romania, administrat de US KFC a popularizat aсest ttp de restaurant" Panё in 1980 apгoape toate fast-
Food Netwoгk a avut afaсeгi de 37,6 milioane Еuгo in 2O10, Tn сгegtere fa!й de trlod.urile praсtiсau vёnzarea |a geam, fapt сe a mйrit numйru| de vЭnzйrt fёrб a
anu| preсedеnt' сAnd сompania a Тnregistrat o сifrё de afaсeri de З4,7 mi|ioane :;tl faсe investitii aditionale.
Еuro. Unu| dintre motive|e pentru care pizza este aga popularй este faptuI сё poate
La un nive| a| сhe|tuie|i|or de 33,B milioаne de Euro in 201O, |anfuI de res- lr r;omandatё prin te|efon, |ivгatё 9i сonsumatё la domiсiliu.
taurante a Тnregistrat venituгi de 37,99 mi|ioane de Еuro, Тn timp сe profitul net Din punсt de vedere aI operatoгi|or, restаurante|e сare oferё mAnсare la
oblinut de сompanie anul treсut s-a гidiсat Ia 3,5 mi|ioane Еuro, in сregtere fa!ё 1t; rt:hеt au urmйtoarele avantaje:
de 2009. 1, Pаtronii asiguгй propriu| spaliu de |uare a mesei, in maginё sau сhiar aсasё,
Starbuсks, саre opereazё circa 17.000 2- Dimensiunea buсёtёrieiestе redusё deoareсe meniuleste Iimitat;
de сafene|e Тn peste 50 de (ёri din intreaga 3 Costu| munсii este mai sсёzut, in сompaгalie cu |oсalurile сare oferё пlal
|ume, a Тnгegistrat Тn anu| 20,|0 in RomAnia rrrrtIte serviсii,
afaсeri de 4,2 mi|ioane de Еuro. Compania 4 Nu sunt neсesare сaIitёli extraordinare in buсёtйгie sau in bar;
Maгinopou|us Coffee Company, сare admi- 1i Dаtoгitй simp|itёlii, un astfeI de restaurant este unuI muIt mai ugor de сon-
nistrеazё |an{u| de сafene|e Тn RomAnia, a . Irr.;
9t de intrelinut сu angajali tineri;
avut in anul 2010 venituri de 4,9 milioane (i lЛVestitia neсеsarё este foaгte miсё Тn сomparalie сu un restauгant noгmal,
Euгo, daг 9i сheltuie|i de 5,4 milioane Еuro. / Intr-o zonё сu risс гidiсat, daсё seгvirea se faсe doar |a geam se reduсe
Compania nu a reugit sё iasё pe profit in rr',,.rrl de jafuri.
2010, pierdeгile fiind de 5,18.000 Euro. tJrl dezavantaj a| асestui tip de restauгant este faptu| сa manсarea odatй
Lanlu| Pizza |{ut, administrat in Romёnia de сompania Ameriсan Restaurant .1.llll;r Т9i pierde foaгte repede сa|itё{i|e' Luarea manсёrii |a paсhet este pгobabiI
System, a oblinut Тn anu| 2010 afaceri de peste 22 mi|ioane de Еuro. Re{eaua a lrr.rl sсumpй deсAt aсeeagi manсarе Ia un supermarket. Popularitatea aсestui tip
inгegistгat venituri de 22,3 miIioane de Еuro anu| tгeсut, Тn timp сe сhe|tuie|ile .lt. :;t-'гviсii aгe un Ioс prinсipal pe piatй. A evoluat de Iа pui pгajili qi hamburgeri,
сompaniei s.au ridiсat |a 21'8 milioane de Еuro. CheItuielile au fost mai mari l,l ttt;аnсёruri sсumpe, manсёruri сu speсifiс loсa|, сa de exemplu sushijaponez
deсAt in 2009, сAnd aсestea nu au depёgit 20 de mi|ioane de Еuгo. Cu toate '..ll | (-'sсargot fгanсez.
асestea, сompania a гeugit sё oblinё in 201O un profit net de 454.oO0 Euro1.
t)с:rintё: ldentifica|i restaurantele specializate pe servicii de alimenta{ie lа
l', ц :ltсlt din Romёnia.
1.5. citeva studii de сaz
B. тhe Hotel and Restaurаnt lndustry in Philipinnes
A. Serviсiile de alimentatie Ia paсhet
l.
lnstitutional framework of the industry
Restaurantе|e intё|nesс o provoсare in сeea сe pгivegte serviоiiIe de a|imen- lhe hotel and гestaurant industry is the сombination of institutions, supporting
talie ofeгite de magazinu| de сomoditё[i, supermarket-uri, drive-through, restau- lirtltlan resourсes, finanсing meсhanisms, infoгmation systems, organizationaI
rantele ajungand sё ofeгe serviсii |egate de posibilitatea de a lua manсarea |a ..Ill|сtures that |ink institutions and resourсes that сater to the needs of domestiс
paсhet. Restaurantele se fo|osesс de eсhipamentele pe сare |a delin, сu investilii .lrrrl foreign trave|ers. Institutions inс|ude government depaгtments and agenсies,
miсi sau de|oс, uneIe restaurante dub|andu-gi vo|umul de vAnzёri gi mйrindu-gi 1lrtvate pгoviders of lodging and оatering serviсes, suсh as hotе|s, motеIs,
profitu| marginа|. Minсarea |uatё |a paсhet de la un restaurant poate fi supe. l|.:;taurаnts, fast food establishments' eduсational institutions that provide tгai-
rioaгё сelei сonge|ate сumparate din supermarket. Ittltq, Эnd other types of organizations гesponsib|e for the promotion of hospitality
.'t.l
Serviсii|e de luaгe |a paсhet a mёnсёrurilor сregtе Тn importan!ё deoaгeсe V|сes.
familiiIe devin din сe in сe mai miсi, din ce in сe mai mu|te pегsoane trаiesс sin- I-he |oсaI hoteI industry is a|ready in its mature stage сharaсteгized by over-
guгe' iar familiile in сare ambii membrii sunt salaгiali sunt in сгegtere. StiIul de r:.r1lасity of available rooms and gradual standardization of prizes aсross cate.
via!ё mai agitat faсe сa mAnсatul in magini sau сumpйrarea manсйrii gata pre. |( )r|es of seгviсes.
(

gёtite, faсe сa aсest fenomen sa fie din сe in сe mai aссeptat' Aсest serviсiu de The members of loсa| rоstаttrirttt ;lrtd fаst food industry, on the otheг hand, is
luare |a paсhet a minсёrurilor nu este o noutate, aсesta dateazё de pe vremea rrr tts growth stage and lurs ittr;re;tstttt1 Сonsumer demand for every improving
.tt lly llri.t;t1ltсl еxpansion of food orrtlets in key areas
1rrtlduсt. Тhe growth is pl<lvl
' http://wvшv.horeca.rolrestaurante/1B29-afaсerile-operatori|oрde rtl:;t;tttt;lttltl-si.саfetle|e.
rrl Mеtгtl Mani|a аnt1 lllt: J)l()VIl|{ {!1; lIrll ;l<lpttlartty of fаst frlrlrl l.lstаblishments
 Mattztgеnrеlttul rа!iulliIoг iIr Irolеlаriе 9i rсstilrrrа1iс
сame in the 1980's, and over the |ast years, the industry has сonsistеntIy posted
double-digit growth rates.
Suppoгting human resourсes inсlude hote| and rеstaurant managers and
assistant managers, housekeeping supeгvisors, seсurity personne|, сhefs, сooks,
waiters, bartenders, and other re|ated workers and professionals dirесtIy invoIved
in hote| and restaurаnt seгviсes.
Finanсing meсhanisms inс|ude equity infusions of |oсa| and foreign investoгs,
paгtiсularly for international hote| сhains and loans from fiduсiary institutions.
Information systems inс|ude сomputer networks within and among institutions
inс|uding eleсtroniс mail, printed media suсh as journa|s, magazines, and news-
lеtters, telephone systems inсIuding voiсe mаil and data tranытission, interaсtive
muItimedia, and other infoгmation media teсhnology that faсilitates sharing oг
exсhange of lnformation, summarizes and сol|ates data.
Linking organizational meсhanisms аre industry assoсiations and trade unions
that faсi|itate сommuniсation among oгganizational units inсluding government
agenс{es.
Il. The sub.seсtors of the industry
The industry is disaggregated into two sub.sectors: hotеl and restaurant.
ll a. Тhe hote! sub.seсtor inсludes the vaгious lodging units of different sizes
and standards loсated both in urban and rural сommunities (see Table ,t).
Table 1. Hotel and Restaurant industry definition
Restaurants and Hotels
Restaurants, Cafes & otheг Еating & Drinkinq P|aсes
Restaurants, Cafes & otheг Еatinq & Drinkinq P|aсes
Restaurants and Cafes
Refreshments and Iсe Cгeam Stands, Kiosks & сounters
Day and Night Clubs
CoсktaiI Lounges and Bars operation
Hotels, Mote|s & other Lodging PIaсes
Hote|s, Mote|s & other Lodging P|aсes
Hotels and Motels
Dormitories
Pension Houses
Sursа..Dona|d, E., Lundberg, The Нotel and Restauranf BиsЙess, Sixth Еditionon, John Wi|ey &
Sons, lnс, New York,1994
*Uniform
System of Aссounts for Hote|s (New York: AH & IvlA) 1986
In general, hotels offer two major types of seгviсes: aссommodation аnd
dining seгviсes. Based on the quality and extent of seгviсes provided, loоation,
bedroom, front offiсeireсeption, food and beverage, general faсi|ities (serviсe and
stafГ), and speсia| faсi|ities (i.e., business сenter, Iimousine seгviсes and airport
transfers), hote|s aгe fuгther сIassified as: De|uxe, First Class, Standard, and
Eсonomy. Hote| guests сan expect a room with private bath, te|ephone, radio,
and television, in addition to sr.rсh сttstomer serviсes suсh as laLrndry' va|et,
с|eаninq аnd pressiпq Aside frllttt llte serviсes mentioned. lttrlс'|ч have other
Ii'tlt.tt |tr| .tlI IIl|lll\lI tt,t tl,х1ltlttIilttIii t.'l
,st I l|t|||||||I|
fасilities. funсtion rooms, bit||lсrtltllr., lrtl; tIlll :;1l;t:;, сoffеe shops, dining rooms.
сoсktail lounges or night сlubs, t1rIt :;lttt;ll; tlt ttt;wsstаnd-tobaсоo сounters, and
business сenters foг soсial oссils|Olls, lreaIth butfs, and business сonferenсes.
Customers of the industry inс|ude the domestiс household, foгeign visitors and
ltlstitutionaI buyers. Researсh shows that the domestiс household.s seleсtion of
tlotе|s and otheг lodging faсilities are affeсted mainly by threе faсtors:
) сompetitive priсing;
,1
2) availabi|ity of seгviсes and faсiIities for сhi|dren;
3) type and extent of free seгviсes (i.e,' fгee |oсal сa||s, сontinentaI bгeakfast
r ltC.).
Hotel entry barriers, whiсh inсlude eсonomies of sсa|e, infrastгuсture' and
;lroduсt differentiation, are signifiсant paгtiсularly for those who wi|l venture in
rle|uxe or first сlass operations.
Еconomies of sсale foгсe a new entrant to come in at relatively large sсa|e
.rnd risk strong reaсtion from existing firms. Consequently, гequiring substantial
.;tагt-up сosts. As only a small peгсentage of the сountry,s potentia| business and
tсlurist areas have deve|oped сommuniсation, sewerage and disposa| systems,
;ltld roads and, the |асk of infrastruсture is likewise an industry entry barrier.
I ttlа|ly' produсt differentiation exists in the industry. Еstab|ished fiгms have bгand
trlentifiсation and сustomer |oyalties, whiсh stem from past adveгtising and
r:tlstomer serviсe. Whi|e there are a|ready quite a number of p|ayers in the mar-
kt-.t' thе hote| industry сan be сharaсterized by stil| a rigid сompetitive struсtuгe.
l)roduсt differentiation prevents any hoteI from monopo|izing the market.
ln general, the hotel sиb-seсtorЪ strength |ies in the fo||owing: the abi|ity to
rrtltovate, a poo| of сompetent potentiaI workers/pгofessionaIs' and teсhno|ogy
rlt-.ve|opment. Pressuгe on hoteI priсes, on the other hand, сomes fгom the drive
''ltlr vаIue for money''. lnсreased operating efficienсy obtained thгough the сom.
1lttterization has he|ped to reduсe сost|y waste in the supp|y сhain. Howeveг,
ltlgheг Iabor, raw mateгials, and utility costs сontinue to push operating costs up.
I lrra||y, in the macro |eveI, eсonomiс and poIitiсal faсtors affeсt the peгformanсe
ot the tourism industry.
Il b. The restаurаnt sub-seсtor, on the other hand, inс|udes pIacеs that
l;cгve food and drinks, be it self.serviсe or fu|l-seгviсe. This сovers a range of
l;tlrvices inсluding fine dining speсialty restaurants, fast food outlets, сanteens'
;rrld food сourts. Fine dining and speсialty restaurants offer a wide variety of
lrrternationa| сuisines. Meanwhi|e, so-сal|ed fast food гestaurants usua||y operate
lrr сhains or as franсhises, are heavily adveгtised, and offer |imited menus-
lyplсally сomprising of hambuгgers, hotdogs, fried сhiсken, or pizza and their
t:omp|ements - |ikewise originаted tn the United States. Fast foods have the
;rdvantage of speed, сonvenienсe, аnd fаmiltarity to diners who may eat in the
lt;staurant or take theiг food tttlrlrrl lllrl rеstaurant industry сoveгs fine dining
speсialty restaurants' f;;st kltlсt tttttlt:l:;, r:ilnteens, and food сourts. Fine dining
.trld speсiaIty restarrlаltt:; rrlfl:t.t WttItl vагiеty of internаtiona| сuisines. Тhe
testaurаnt origitlatel| |ll Il;tl|t:t.rl;t|tttt; ll;tсk to 1765 whеn one A. Boulanger, а
:;tlup vendoг' opetlс.'сl .tIt r..rl'tl,It..llttt..rrl ,ttlveгtlsinq rеstorativtl:;, rlr rOstar-trаnts'
 1r)
l'е tл. i i'у t | | | tl l I |!'I l|, t t l |,, t lс i пtl tts It. i с i l l,s 1 tt l t t l i l itI i i
referring to the soups and broths avai|ab|e within. Тhe institution
took its name after pulling out in the ear|y pаrt of thе deсadе. Meanwhile, the industry lеadеrs
fгom the adveгtisement, and ..restaurant'' now denotes a pub|iс
ЕngIish, Frenсh, Dutсh, Danish, Norwegian, Romаnian, and mJny
eating place in in the pizza segment are Pizza Hut, Shakey's, Domino's Pizza, and Little
other Ceasaг's, the newest entrant to the pizza market. Leaders in the pizza segment
|anguages, with some variations. |n the Philфpines, a new tгend
in the restaurant
industry is гapidly gaining popu|arity, that is,],eat-a||.you-сan buffets,'' сater to the young adu|t оrowd, paгtiсu|ar|y Shakey's pizza. |n the сhiсken
whiсh are segment, Kentuсky Fгied Chiсken is the undisputed market lеader. Fina|ly' on|y
offered at reasonab|e priсes. А number of restaurants offer ..buffets
with no two establishmеnts aсtive|y сompete in the doughnut segment, Dunkin Donuts
|eftoveгs'' at 5ОoЬ off norma| buffet priсes. The cafeteria, an Аmeriсan and Mister Donut. The former, Dunkin Donut leads with more than a 9oo/o share.
сontribution to the rеstauгant's development originated in San
Franсisсo during Doughnuts in the Phi|ippines are usua||y сonsumed between mea|s ratheг than
the 1849 gold rush. Featuring se|f-serviсe, it offers a wide variety of foods
duгing breakfast, whiсh is the саse in the United States.
disp|ayed on сounters. The сustomer makes his se|eсtions, paying
foi eaсh item Partiсipants in the restauгant sub-seсtor pгovide food and drinks, be it se|f..
as he сhooses it oг paying for the entire mea| at the end ot irle tiй. other
types serviсe or fu||-serviсe. Тhe sub-seсtor сaters to both househo|d and institutiona|
of quiсk.eating p|aсes oгiginating in the United States are the dгugstore
сount"1., buyers. Тop five qua|ity сhaгaоteгistiсs that influenсe сhoiсe of restaurаnts аnсi
serving sandwiches or other snaсks, the Iunсh сounter, where the diner
is served fasЬfood outIets, ranked aссording to importanсe, are flavor and taste, va|ue for
а |imited quiсk-order menu at the сounter; and the ..drivethrough'' or drive-up
money/nutrient сontent, presentation and paсkaging, variety, and systemаtit;
restaurant where patгons arе servеd in their automobi|es. So-сa|led
fast food ordering and selling.
re.staurants, usua|ly operated in сhains or as franсhises and heavi|y
offer |imited menus - typiсal|y сomprislng of hamburgers, hot oogs,
adveгtisеd, Low barriers to entry сharaсteгize thе industгy. The сharaсteristiсs tll
fried сhiсken, franсhising, paгtiсu|ar|y of food establishments, make the business Very attraсttvс:
or p|zza and their сomp|ements - likewise originateЪ in the United States.
Fast for new entrepгeneuгs.
foods have the advantage of speed, сonvenieЪсe, аnd familiarity to
may eat in the restaurant oг take theiг food home.
diners who The pro|ifeгation of one-stop shopping ma||s that offer various reсreationaI
faсi|ities and amenities, likewise, eases the entry of potential restaurant and fast
More than just as a plaсe to eat, fast food сonsumers, however,
may also
avail themse|ves of paгty, suсh as biгthdays and offiсe ce|ebration paсkages, food p|ayers. These malls spare the restаurant industry from spending extensive
and business development studies for their outlets;
delivery seгviсes. Yeaьround pагty paсkages are offered by fast
fooiсhains, The industry in whiсh the restaurant and fast food fiгms operate has inогea-
whiсh genera||y inсlude the venue, food' party games and giйe-a-ways.
Delivery sing сonsumer demand for every improving produсt.
serv|сes, on the other hand, peak at lunсhtime whi|e night Ьrders peak
the hours of 10 p.m. to 2 a.m.
between Competition is fieгсe in the restaurant industry, paгtiсulaгly the fast food sub.
seсtor. Тhe market is large but сonsumers аre priсe сonsсious and exhibit brand
loyalty. With a wide range of restaurants and fast food establishments to сhoose
I| с. Areаs of Speсialization
fгom, priсing sсhemes and marketing strategies determine market shares. Market
Тhe industry as a who|e does not have any paгtiсu|ar eхpertise. ,1)
Within the strategies of industry p|ayеrs, therefore, aim to aсhieve two primary objeсtives.
hotel suh.sector, however, p|ayers exert effoгt io develop niсhes in ..va|ue-for-money''
the market hammer in сonсepts; and 2) сreate brand сonsсiousness and
through produсt differentiation.
|oyalty. Market shares in the гestauгants are Won or lost in pгiсing. lndustгy p|a-
ln the restaurant sub.seсfor, market niсhing is |ikewise a praсtiсe. Тop
p|ayers in the restaurant sub-seсtoг aссounts foг more
ten yers offer regulaгIy offer prrсe сuts and disсounts to lure in new сustomers.
than 70% of the tota|
markеt. Aristoсrat сhains, that сompetes in the same segment, is
Moreover, major p|ayers invest heavily in adveгtising to сгeate brand сons.
behind at 2О%. Relatively new entrants suсh as Friday'sЪnd California
not too far сiousness and Ioya|ty. Marketing strategies inс|ude raffle draws, free gift items
Kitсhen, taps into the young urbаn professionals maгket.
Pizza and speсially prized meal сombinations, disсounted toys and sсhoo| items for
every сeгtain minimum food purсhase. Celebrity endorsements are used in the
ln the fast food sub-seсtor, Jo|Iibee is the undisputed market |eader in
the hopes that the market will identify with the endorser.
hamburger segment with a 50%. Тhe сhain appeais to the lower-
to midd|e. Likewise, intense сompetition urges p|аyers to сome up with new produсts to
inсome braсkets with its re|atively |ow priсes and a menu that
has suссessfu||y сapture bigger market shares. Restaurateurs have to be keen at finding the Iatest
сaptured the Fi|ipino taste buds.
food and wine сonсoсtions here and abroad and adapting them to loсa| taste.
MсDonaId's, with its relative|y higher priсes, is in seсond plaсe
market share. The Ameriсan fast food сhain appea|s to the АB
with a 20% Raising qua|ity standards and improvrng seгviсe have a|so been foоa| points
hamburger fast food сhains inс|ude Wendy's, wr'iсh appea|s
сrowd. other of сompetition' paгtiсuIarly in the fast food sub-seсtor. Playeгs give inсentivеs
to the relatively and сompensations to motivаtе сэrnp|oyeеs to bе effiсiеnt on their jobs and thus
health сonsсious сonsumeгs and the pioneer in fast food delivery
serviсеs, he|p maintain the fаst fooсl otrtlet.:; hiqh standard:; <ll qua|ity serviсe and сlean_
Burger Maсhine, сaterlng mostly to trave|ers with its mobile restaurаnts
in nume- Iiness. AIso, a major impolt;lltl;с.: tll;t |;tllt filос| .ttlгl lсl:;t;tUrant is сouгteous and
rous gas stations, and Тropiсa| Htrt' most|y open 24-hours. Re|atively
new frrendIy personne|. Not st.tt1ltl:.ttrr;ly' .l l;1rсlсrtly !;.!lVl(]|! |.i illIlong the morе sа|ient
players are Burger King and Cаг|.l; .Jttnior, whlсh гesuгfaсed
irl tltс: late nineties аttributes people wou|сl ltlt1lrly tlr1rrlt l l. 'tlt ;t l;t.ll flrlrrl/tr::;l;ttll;lnt
f
 ].!'s!ц!.ll]|.
Restaurant and fast inou,1tч players baIanсe their marketing
with the rising operation |o.o.! сonсerns
сosts paпiсulaпyihat of impoгted food ingredients.
margin eгosion is usua|ly remedied Pгofit 2
produсUserviсe or сut сorners in produсtlon ;";;";йъ. priсes of fina| by either
or the delivery of sегviсe. Either
solution may result in a shrinking сustomeiьase.
Final|y, therе is no real threJt of externa|
INFRASTRUсTURA DЕ BAZA iш INDUSTRIA
substitutes to the seгviсes provided
by the restaurant industry. lndeed, it is_сompetition
between the sub-seсtors of
OSPITALITATII t
the industry that determines markeishare.-
2.1. Spaliile de сazare
Traduceli gi interpreta|i/comenta|i, criteriile 2.1.,t. Norme, sisteme, reguli gi reg|ementiri ale cIasifiсirii сapасitё{ii
-9:i|Ч'
^' restaurantelor.
de clasificare a hotelurilor
fl de сazare
rLi:]:::*.:irri:]llil{, n1,l:i iii:,lni::?lli:]rll l
2.1'2. Criterii de сlasifiсare а hotelurilor
2.1.3. Alternative de cazаre turistiсi
iit!'.:I*?jLL!:jуJi.::),:.::::]*l1:1nL!]

lшткевAru RЕсAPIтULAтIvЕ 2.1 .3.1. Para-hoteliria 9i prod usele forfetare

2.1.3.2. Regedinlele de tip time-sharing
industria ospitalitёlii potrivit organizaliei 2.1.3.3. Condo-hotelurile
. т"l.].':liiтeprezintё Mondia|e a
1

2.1.3.4. Hotelul Boutique - o expresie a |uxului in industria hotelierё

сaraсteristiсi a|e industriei hoteliere ?
'.l,

= i Uare
:::: sunt
:::lprlnсipa|ele
aсtivitё{ile speсifiсe serviсiu|ui de сazare?
2.1.3.5. Alte forme de cazаre turistiсi in Rominia
.. ", 2.2. Spaliile de servire in restauralie
.. : Uare sunt сaгaсteristiсilе restauratiei? l
-1.n

2.2.1. Norme, sisteme, reguIi gi reg|ementiri аle clаsifiсirii саpaсititii

сare defineЬс seгviсiulde alimenta1ie in re|а1ie de servire in restauralie
fi ,"*,ii."lJjffil?ж]"'entele сu i 2.2.2. Criterii de сlasifiсare a unitililor din restauralie
2.2.3' А|te forme de servire in restаuratie
2'2.3.1, Alimentatiа сoleсtivй
2'2.3.2. AI imentаtia comerсiali
2.3. Spaliile pentru organizаrea evenimentelor
2.4. citevа studii de сaz

RЕzUll,lAтUL сAPlтoLULUl

organiza{ia MondiaIi a Turismului estimeazё сё industria ospita|itёlii Т9i va

trtp|a dimensiuniIe pAnё in anu| 2o20, devenind una dintгe сele mai mari
rndustrii din lume. in aсest moment, industria turismu|ui asigurё 8% din Ioсuri|e
de munсё 9i are inсё un impoгtant potential de сregteгe. lnfrastruсtura de
bazё a industriei ospita|itatii este formatё din spalii de cazare de bazё (hote-
luri|e) 9i alte a|ternative, сum sunt: para-hote|ёria, regedinlele de tip time-sha-
rlng, сondo-hote|uri|e, hote|uri|e Boutique. Spafii|e de sеrvire Тn restaura[ie
sunt formate, in primu| rind, din restaurante, daг 9i din spaliile dediсate a|i-
rnеntatiei сo|eсtive gi сe|ei сomerсiaIe, preсum gi din spatii|e pentгu organi-
zarea evenimentelor gi informare a vizitatorilor.
 i) ]\liIlt.ll'('lll(.Illtll tt1lсt;t1ltlltiIrlr ilr lrlllс|iiltс
lil |(..,l;IlIl.|||(
ll
2.1. Spaliile de саzare . posibilttatea reglArir ststгrrrrrlrrr rk' l,rrrkr,
Cazarea poate fi dеftltltа
. ,,eduсatia'' hotе|ierlIor. ill :;tltl.;t lI rrt lrlttl.1lIl tIttt-.t;ttllt сlе modeгnizare a hotelurilor,
rezu|tatuI industriei hote|ieгe, seсtoг сe Тnqlobeazй
<;а
. inIesniгea сomuniсArit, it tttr:lltlttltlt t:tlltlr;tс;ttl|or El a uгmёririi respeсtёrii pге-
ansambIu| aсtivitёli|or desfёgurаte ln spatii|e de Ioсuiгe temporaга..
stгuсtuгa 9i distribu{ia spalialё а mijloaсelor dе сazare determina
Di;;;;ъъ' vederilor aсestora de сёtrе аgеltttl lle t<rt tt *о Jltll ;ltoаre.
сaraсteristiсiIe in Romёnia, сlasifiсаrеa struсturrlor сie prtrnire turistiсe сu funс{iuni de саzaгe
tutuгor ceIor|a|te сomponente ale bazei tehniсo-mateгiаIe
a turismului. De аse. :;e rea|izeazё in baza ordinuIui MinrsteruIur Dеzvo|tёrii Regiona|e gi Turismu|ui
menea, aсestea intervin 9i in orlentагea f|uxuri|or de turigti.
пr. 1051|2О11 pentru aprobarea normelor metodologiсe privind e|iberarea сeгtifi-
^ Capaсitёli|e
innoptarea
de сazare гeprezintё acele dotйri oe ьaiа mateгialё сaгe asigurё
gi odihna turigti|or pе o anumitё durаtё de timp, in baza <;ateIor de сIasifiсare, a liсenle|or 9i brevete|oг de tuгism.
unoг taгife Struсturile de primire turistiсe сu funсtiuni de сazare se с|asifiсё pe ste|e gi,
determinate, diferenliate in funсlie de graduI de сonfoгt oferii pe perioada
din an respeсtiv, flori in сazu| pensiuni|oг agгoturistiсe gi a| pensiunilor turistiсe din
in сare sunt so|iсitаte.
Destlnat satisfaсerii nevoi|or generate de gederea Тn afara regedinlei perma- rrlediuI гuraI, [n funсlie de сaraсteгistiсi|e сonstruсtive, dotёri|e 9i seгviсiile pe
nente, seгviсiu| de сazare aгe un сontinut сomplex' rezuItаt (:аre le ofеri. CIasifiсarea struсturi|or de primire turistice se rea|izeazё de сAtrе
at muliituоinii oiveь
sitёlii nevoi|or pe сare turigtii^|e maЬifestё, dar gi varietёlii foгme|or 9i ;rutoritatea administraliei publiсe сentraIe гesponsabi|ё in domeniu| turismuIui, in
de tuгism :;сopUI proteсliei turigtilor, сonstituind o formЁ сodifiсatё de prezentare sintetiсё а
сёrora trebuie sё se adapteze. in identlfiсaгea сomponenteloг
serviсiu|u i de cazare
trebuie avut in vedere сё unitatea de сazaгe Тndep|inegte, pentru rrtveluIui de сonfort gi a ofertei de serviсii.
turist, funсlia
unui domiсiliu temporar gi сё, potrivit unoг studii de speсia|iiаte, in vedeгea eliberёrii сertifiсatului de с|аsifiсare, operatorii eсonomiсi proprie-
turistu| petreсe
mai mult de jumёtаte din tota|ul timpu|ui de vaсan!й Тn асeste t.tri gi/sau administratori de struсturi de primire turistiсe depun Ia sediulautoritё{ii
spa1ii.
.rtlministrаliei pubIiсe сentra|e гesponsabile Тn domeniul turismu|ui, o deсlaratie
.'lаndardtzatё datё pe pгopria rйspundeгe' insolitё de doсumenta{ia сu uгmёtoru|
2.1.1. Norme, sisteme, reguli gi regIementаri aIe сlasifiсirii
,.ontinut.
сapaсitаtii de сazare а) сeгtifiсat сonstatator, in origina| sau сopie |ega|izatй' emis de oficiuI Regis-
lrrrlui Come(u|ui Тn baza Legii nr.2611990 privind registrul сomerlu|ui, repub|i-
. |ndustria ospitalitёlii dispune in prezent de o |argё ofertё de tipuri dе struсtuгi
de pгimire. C|asifiсarea aсestora este difeгitй de laЪ r:;ttё, сu modifiсёrilе 9i сompletёrile u|terioare, din сare sё rezulte informa(ii pri.
larё |a нot"lurile sunt vlnd date|e сomplete de identifiсaгe a|e operatoгuIui eсonomiс, pгeсum gi infor-
с|asifiсate in lume dupё unu| sau mai mu|tе sisteme, neexistAnd "lt".un slstem inter-
nalional de сlasifiсarе unitar. in anumite rrratii rеferitoare |a durata de funсlionare deсIaratй, aсtivitatea prinсipalй, aсtivi-
tёri, сu tradilie in inJustria ospitalititii,
сlasifiсarea este сontro|atё de guvern сu ajutorul unoi standarde pub|iсe |;ltile seсundare, сapitaluI soсia| 9i aсtivitёliIe autorizate;
pentru
eсhipаmente gi serviсii.z b) figa privind inсadrarea spaliilor de сazare pe сategorii;
с) figa privind inсаdrarea spalii|or сu funсliuni de a|imentalie publiсй, dupй сaz'
. . Fieсare din !ёri|e |umii, datoritё traditii|oг оulturale, na{ionale 9i de a|tй naturё,
fo|osesс sisteme de сlasifiсare paпiсj|are, сeea сe impiediсi Potrivit Hotёrёгii 1267|2010' privind eliberarea сeгtifiсate|or de сlasifiсare, a
apliсarea unui
sistem uniс de сlasifiсarе la nivel mondial. lrr;ente|or 9i brevete|or de turism' сeгtifiсate|e de сIasifiсare sunt valabi|e pAnё Ia
in urmi сu trei deсenii, A|ianla lnteгnationa|й de Тurism a stabilit lrtodifiсaгea сondilii|or gi сriteriiIor pentru сare au fost eIiberate sau pAnё |a data
сё hotelul
estе rrrentionatй Тn aсestea. in situalia in сaгe аu apёrut modifiсёri сu privire |a inde-
'Un stabiliment in сare, с-u сondilia plёlii, voiajorii pot sё se сazeze, preсum
gi sё se hrёneasсё 9i sё se distreze''. Piin urmare, 1l|inirea сondi[ii|or gi сriterii|or сare au stat la baza eIiberйrii сeгtifiсatu|ui de сIasi-
spalii|e de a|imentalie 9i сeIe
a|tor prestafii- de ,,sub асelagi aсoperig,, taс pЬгte integrantё l|сaГe, operatoru| eсonomiс proprietaг gi/sau administrator aI unei stгuсturi de
1."::]:
Ulasltlcarea constituie o formё codificatё de prezentare sinieticd
din hotel'
1lrimire turistiсe este ob|igat sё so|iсite o nouё сlasifiсare a struсtuгii de primire
a nivelutui
de confott gi a ofertei de servicii. trrristiсe Тn сauzё, Тn termen de 30 de zile de Ia apari{ia modifiсёri|or. De ase-
obieсtive|e. adoptёrii unui sistem ofiсialde с|asifiсare sunt: ltlеnea, operatoгu| eсonomiс este ob|igat sё so|iсite eliberarea unui nou сeгtifi-
. informareaсliеntuIui; t;аte de с|asifiсare inainte de expirarea va|abilitёtii mentionate in сeгtificatul de
о posibilitatea diferenlierii hotelurilor pentru apliсarea unor politiсi t:lasifiсare.
о posibilitatea exerсitйrii unei presiuni fisсale sporite asupradiferenliate;
produseIor
Denumirea, tipul gi insemne{e pгivind сategoria de с|asifiсaгe a struсturii de
(hote|uriloф de Iux, сa un сaz paгtiсular a| obieсtivului pieсedent: 1lrimire turistiсe se eХpun la Ioс vizibil, in exterioruI с|ёdirii, iаr сeгtifiсatuI de
r;|asifiсare, numёгu| de telеfon a| autoritёtii admtnistratiei publiсe сentraIe respon.
sabi|e in domeniuI ttlrismtlltti se аfiqeazё vizibil 9i Тn пlod IizibiI lа reсeplie' Тn
Rodjса' Еconomia tuismului,
.] чinсiu
Diaсonu Mihаela, Miсu Cristina
Еditurа Uranus, Buсuregti, 2Оo4, p,264 llolLtI struсturi|or de prIlllIl('trrrlstiсe сare nu dispun tlе lеlс;t.1l(te gi in spatiu| de la
, Administrarea intrcptittс!сttii t!сl сtlrnert, turism si lntrаre in sаloаneIе tle l;с:lVIltl а mesei' pеntrLt it lI r:lIllrl.:t:trtr. сle tuгi9ti ope-
seruicii' Еditurа Universitёtii din Pitegti, 2010, p. 30
" LUpU Niсo|аe, Hotelul. econontie t;ltoruI eссlnomtс 1ltсl1rtlr'l.tl чll:;аtt аdministrаtоr сlгl:;llttt,ltttt lIll prtrnire ttrristiсe
$i пtаlaсlctllelll, lriilrrr;.r A|| llt:l;k' l1lIr;Lrre5ti,2005,
rt. BO rl:;ttl rll)ltl;аtt:;;i IlIllt|''rr,'l. lrlltrtttl;ttlt lеаIе с;tt pl|vtl{j! |;t t|сrltt||llIl{!.l' llJlLtl' сategoria
 lttft.tt,tlt,ttt'!ttt lt ,ll' lltrЙ in iпduslriа ospitаlitd1ii t5
de сIasifiоare gi serviсii|e prestate in toate materialele de promovarе, ()onform ordinuIui 1051l2o11, hote|ul este struсtura de primire turistiсё ame_
сonform
сeгtifiсatului de сlasifiсare ob{inut'
rr.r;;tlё in сIёdiri sau in сoгpuri de сlёdiгi, сaгe pune la dispozilia turigti|oг camere,
Conform ordinuIui Ministeru|ui DezvoItёrii Regiona|e gi Тurismulu
i nr. 105112011, r1.ttl;tlniere sau apaгtamente dotate corespunzйtor, asigurё prestйri de serviсil
in RomAnia pot funсtiona urmёtoare|e tipuгi dЪ struсiuri de primire turistiсe l.1'rlr;tfice, dispune de ho| de primire/reсeplie gi dupё caz, de spalii de alimenta{ie
сu
funс{iuni de сazare, сIasifiсate astfeI:
1lrrllIlсё.
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, .t stele;
l'otrivit Institutului Na(ional de Statistiсё' |a nivelu| anu|ui 2009, in RomAnla
2. hoteIuri-apaгtament de 5, 4, 3, 2 stele; ,inregistrat
'i .ll| 1.,l70 de hoteluri, ajungёndu-se in anu| 2О10|a1'237 de hote|ulr
3. mote|uri de 3, 2, 1 stеle; ('tl|tl ].237 de hote|uri sunt struсturate pe сategorii de сonfort gi pe jude!, pre
4. hosteluride 3, 2, 1 stele: .|.lttttnand hote|uri|e de 2 9i 3 stele. Judelele сare сonсentreazё сel mai mare
5. vi|e turistiсe de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
rrrlttti1r de hoteIuri sunt Constanla сu 294 hoteluri, datoritё stafiuni|or turistiсe dt;
6. bungalowuride 3, 2, 1 stele;
;'.'|ltora|u| romёnеsс, Buсuregti сu 98 de hoteluri, praсtiсAndu-se turismu| de
7, саbane turistiсe de 3, 2, 1 steIe;
.lf.tt;tlгi, Bragov (88 de hote|uri), Тimig (65 de hote|uri) 9i Prahova (60 de hote|urr)
8. sate de vaсan{й de 5, 4, 3, 2, 1 ste|e; lrrr|etele Bragov gi Prahova sunt renumite prin baza tehnico-materia|ё turistrсA
9. сampinguri, popasuri turlstiсe, сёsule tip сamping de 4, ,1
3, 2, stele; l;; l..1;1fjgf, pentru praсtiсareа turismului montan.
10' pensiuni turistiсe 9i pensiuni agrotuгistiсe de 5, i, з,2, 1,stele/f|oгi;
.1 ,
1. apaгtamente sau сamere de inсhiriat de 3, 2, 1 ste|e;
ТаbeluI 2.1. HoteIuri pe сategorii de сonfort 9i judele Тn anu| 2010
struсturi de primire. cu funсliuni de cazare pe pontoane p|utitoare,
.12. nave flu-
viale gi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. Il,DЕT NUмAR HoтЕLURI PE GAтЕGoRll DЕ сoNFoRт 2010 Totаl
in сadrul tipurilor de struсturi de primire turistiсe сu funсtiuni
de сazare, poate
exista urmёtoarea stгuсturё a spatii|or de сazare: 1 sтЕA 2 sтЕLЕ 3 sтЕLE 4 sтЕLE 5 SтELE
1. сamerё сu pat individua|, reprezentёnd spaliu| destinat folosirii
de сйtre o I() гAL 71 389 580 174 23 123т
singurё persoanё. Lйlimea patului individual este de minimum gO
сm. Lunglmea
patuIui va fi de minimum 200 сm, Тn сazuI stгuсturi|or
de primire turistiсe сu funс- /\I IlA 1 4 3 1 0 I
liuni de cazare de 3,4 9i 5 ste|е,9ide minimum 190 сm in сazulstructuri|ordе 1
gi2 stele; Atr^lJ a
1 19 2 0 29
2, camerё сu pat matrimonia|, reprezentAnd spaliuI destinat fo|osirii
Una sau douё persoane. Lilimea pаtu|ui matrimonial,este
de сёtre Ati(;l :$ 2 I 20 1 0 31
de minimum 140 сm;
3' сamerй сu douй paturi individuale; П^(;AU 0 7 7 1 0 15
4. сamerё сu trei paturi individuale;
5. сamerё сu patru paturi individua|e: Iill toR 1 12 '19 6 0 38
6. сamere сomune - cu mai muIt de patru paturi individua|e; It|:; l tllТl
TA
7' оamеrё сu priсiuri, repгezentаnd spaliu| destinat uti|izёrii de г.lA:;^UD n 4 I 0 0 '13
сёtre mai multe
persoane. Priсiu| reprezintё o p|atformй din |emn sau
din a|te materiale pe саre trо lt)gAN
se asigurй un spaliu de 100 сm |й!ime pentru fieсaгe turist; 1 2 2 0 0 5
8. garsonierё, reprezentёnd spaliul сompus din dormitor pentгu douё per- ПliA:,;ov 6 14 52 14 2 88
soane, sа|on gi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despё(it
de sa|on gi
pгintr-un g|asvand sаu a|te mijloaсe сare permit
o delimitare estЬtiса;
Пt.(AllA 0 11 I n 0 |У
9. apaгtament, reprezentAnd spaliu| сompus din unul sau mai mu|te l(]t,RЕ 9Tl
toare (maximum 5 dormitoaгe), salon (саmeЁ de zi), vestibu|
dormi- Ilt 4 11 42 33 I 98
9r eсhipare sanitarЁ
proprie. La сategoria de сlasifiсare 5 stele existй un grup lttl1АU 6 0
pentru fieсare 1 I 15
douё |oсuri, iar |a сategoria de сlasificare 4 ste|e, preс-um gi'"Ьit".
la йstu| сategorii|or, r AtiAg
existё minimum un grup sanitar la 4 loсuri; ',r vt ltl N
.10. 0 15 6 2 0 23
suita - ansamb|u aIсёtuit din douё сamere, сare pot funсliona impreunё
sau separat, deseгvite de un grup sanitar сomun, r А| АRA$ I 1 1 0 0 0 2
11. duplex, reprezentёnd ansamblul alсёtuit din douё spalii distinсte
|egate r ltl.J 10 25 t
printr-o sсarё interioar5, unu| сu destinаtiа de сamerё 0 1?_ 49
de zi, avаnd in сomoo.
nen{ё Ei grup sanitar, preсum gl ttп s;l;t(trr сte сtormit, situat )NSТ ANТA t(l
lа et;rt t -t 21 129 110 5 294
 l(r Mаltаgсtttсlttt-tI ll1lсгit{itlrriltll.irl Ilrltсllirlс lс5liltlliIll(
$l
\l
JUDEт NUMAR HoтЕLURl PE сAтЕGoRll DE сONFORт 201 Тotal AvAnd Тn vedегe apari{iа |;t tttvr.I ttttlttrIt.tI i] (;()llсеptuIui de сllent g|obа|,
.tgteptёri|e ar fi pentгu o ofertа 5l с|.tslltс;.irt irlt: stltbtlirnenteIoг hoteIiere de ase-
1 sтЕA 2 sтЕLE 3 SтELE 4SтELE I ssтнl-в llleneа gIobalizate. Confгuntatё с:u eterogепltatea sistemelor de сIasifiсaгe din
сoVAsNA L4 7 4
l ttropa, сare afeсteazё dreptul gl inteгesu| dе informare a| сonsumatorilor, in
1 0 15 .tttul 2009' HoTRЕC - сonfederalra organizatii|or patгona|e din industria ospi-
DAMBOVTTA 1 3 0 0 11
t.t|ttё{ii din tirile europene - a adoptat un numёr de 21 de prinсipii сu privire |а
ttttitntarea, revizuirea sistemeIor nationа|e gi гegiona|e de с|asifiсaгe a hote|urilor.
DOLJ 0 z 11 6 0 19 lrr deсembгie 2009, |a Praga, sub patronajul HOTREC, oгganizalii|e patrona|e dln
..'.tpte tёrt (Germania,
GALATI 3
Austria, Ungaria, E|ve!ia, Republiсa Cehй, Suedia, o|anda)
1 8 2 1
15 , anun[at infiinlarea HoteIstars Union - un sistem de сIasifiсare hote|ierё сomunё'
rrr
GIURGIU 0 1 1 0 0 2
l .tгe deja a fost pus тn ap|iсarе.1 Confoгm fondatori|or' obieсtivul prinсipa1 еste
.rr:с.|a de a oferi с|ienli|or o informalie сet mai transparentё
GORJ 9i de inсredere. Siste-
0 4 4 0 0 I rrttl| a fost eIaborat, in prinсipa|, in funсlie de dorinlele 9i neсesitйti|e с|ienti|or,
HARGHlтA 0 7 I 't6 1lttttAndu-se ассent pe сriteriipreсum сonfoгtu|, сurёtenia gigestiunea сa|itёtii'
0 0
organizalia Mondialё a Тuгismu|ui foIosegte noliunea de hoteI сa unitate de
HUNЕDoАRА 3 7 6 2 0 '18 | .llаre сe reprezintё сonstruс{ii (stabilimente), сe ofeгй сёlёtorilor, in mod regu|at
.'.rrl episodiс, posibilitatea
lALoMlтА de а se сaza; hotelul Тn сazu| dat, fiind unitatei de
0 3 3 0 U 6 l'.tzii, tradilionaIё, с|asiсё, Se deosebesс o varietate de tipuгi de hote|uri, in funс.
rA$r 3 4
ltt.rie tradilia tйrii, zona geografiсё, сondilii|e сIimateriсe, paгtiсu|aritё{i|e сererii.
9 5 0 21
In |iteratura englezё, hotelul este definit adesea сa fiind stabi|imentuI de
ILFOV 0 2 6 4 z tt.rtttrё peгmanentй, сu сe| pulin patru сameгe, сe ofeгё cazare gi miс dejun pe
14
Ir'rzЭ UПtli сontraсt de sсurtё duгatё 9i сare furnizeazё anumite standarde minime
MАRAMURЕs 2 3 16 2 0 2З .llr l serviсii|or aferente.
MЕHЕDlNтl 0 't organizalia Mondialё a Тuгismu|ui grupeazi unitёlile de cazare in саtegorii gi
5 0 0 I llJltlri, in funсlie de:
MURЕs 2 5 13 4 eсhipamentul material gi tehniс folosit in asiguгarea produsului hote|ier;
:' setulde serviсii aсordаte oaspeli|or.
0 24
NЕAMТ 3 5 9 0 0 17 [Jnu| din сriteriile de сlasifiсаre de bazё este nivelul de сonfort, un сriteriu
oLТ 0 5 4 llnpleХ, сompus din parametri dupё сum urmeazё:
r 'r
0 0 9
. starea fondului de numere: suprafala сameгеIor de сazare (m2), ponderea
PRAHoVА o 23 22 I . ;tпlereIor de сazare сu un pat gi a сelor сu mai muIte paturi, prezenla
1 60 serviсiilor
sAтU MARЕ ,;ornunale,
I 2 9 0 0 12 . starea mobilieruIui, inventaruIui' obieсtelor sanitare;
SALAJ 1 1
4 a
I . prezenta gi starea unitйli|or de alimentalie;
О starea сIёdiri|or, сёilor de aссes, amenajаrea exterioarё;
SIBIU 0 8 14 I I 31 . asigurarea tehniсё 9i informalionalё, inс|usiv prezenta legёturii te|efoniсe gi
SUCEAVA 1 I '19 rlll satelit' a telеvizoareIor, fгigidereIor, mini.baruriloг, mini-safe-uriIor,
33
. posibiIitateа asigurёrii serviсiiIor supIimentare.
д.

TЕLEoRMAN 0 2 0 1 0 3 C|asifiсarea hotе|urilor este multip|ё 9i eterogenё. Potrivit |egis|aliei speсifiсe fre-
TrMt$ l:.lrеi tёri, аsoсialiilor profesiona|e, sindiсateloг hoteliеre, tradiliiloг
0 14 36 14 I 65 9i obiсeiuri|or din
.ttlttmite regiuni, hote|uriIe sunt сlasifiсate in mod diferit. Еxistё peste treizeсi de
тULсЕA 1 ? I 6 0 19
.;l:;teme de сlаsifiсare
a hote|urilor dLrpё nivelul de сonfort, сe|e mai rёspAndite fiind:
VASLUI
. sistemeeuropene/sistemLtI ste|elсlr.
0 I
I 4 0 0 5 . sisteme de litere;
VALсЕА 5 14 10
39
. sisteme de ,,сoroаtt. ''''
.
1
sisteme de trivе|rrrr
VRANCЕA 0 4 0 0 7
Surзa www ttпlrI til I ')ll
 riс 1l lсslittlritliс
Ittft tt.tlt lrt ltп tt ,lt i,,r ,r trt пt,lrrslt trr rt.sJtrlll!1111yjj l()
Тoatё lumea а remarсat pe falada unui hote| o plёсu!ё
oсtogona|a pe сare se lrrllr:lttrl dе 9аptе ste|e iп [)ttlult
aflё o majusсu|й ,,H',, insolitё de un numёr de ste|e, 1l |.l Mt|.rrttl' ;rIlrtl filnсl in сonstruсtie in Ittdiа' agil
atribuit |oсaliei гespeсtive. r;i Jltofesioniqtii Тn turism t;rltt:;tr|r.t;1 r,.i ltt:llttttl sа rесupereze,,steauа,,pierс1Lrtа'
Existё 6 nive|uri de сlasifiсare dupё sfe/e_ de
Ia niсi o stea (O-) pAnё Ia 5-. l {.. l (.lе a 9asea, сare sA ftr.l .rlrllrtltt;i tltttlt Itlсatii de Iux. Pe
Stele|e сorespund unoг standarde de сonfort (suprafatё, Iista profesioniEtiIor
eсhipаmente), .|ltt tttrlsm sunt inс|use Тn preztlltt 1ll{J (X)() de hoteIuri din toatё
nu de сalitatea prestalii|or. La ora aсtua|й, insа, сrieЬfi 'Ь'i"ii, |umea, Bur,J а|
sunt preoсupali de Аt.ttl, din Dubai, fiind сlasat lа gapte ste|e. Crеarea unui sistem de сlasifiсаre de
aspeсte noi' preсum seсuritatea, reсeptia, ambian(a,
Iinigtea.
Reguli|e de atribuirе a stele|oг variiazё de la stit i.r1rle stele in hotelёrie va fi introdus dе ProfessionalTravel Guide, сare a propus
|a siat, iar hoteluri|e din aсe- .l..l.t nouё hote|uгi de Iux in aсeastё сategoгie. Асeste hoteIuri trebuie
eagi сategorie nu ofeЁ aсelagi grad de сonfort.
De regulё,,pot.iuit сategoril|or de sё inde-
inсadrare a|e sisteme|or de сiasifiсaгe, mаjoritatea 1llltltl;lsсё nu mai pulin de 1.700 de сritеrii pеntru a fiseleс(ionate, de |a disсretia
hй|uiilor sunt сuprinse intre ;'..r:;сltla|U|Ui pAnё la arhiteсtura Ioсu|ui. PrimеIe nouё hote|uri de gase stele d'in
5"-1* (|ta|ia, Spania, Elvelia, RomAnia etс).
-Portugalia, Irrttttl sunt: Capella Sсh/oss Velden (Еuropa * Austria), Susuиve
|2 Fran|a hote|uri|e sunt сlasifiсate pe gase
сategЬrii. 5* (4-lux), 4*, 3*,2*,1*, lsland Loсtgс:
^-
0 . Potrivit Ministeru|ui Тurismu|ui franсez' Ia niveluT
anu|ui )ooв .-"u,inr."gi.t."i
1Alrlr;;.l -
.,.l.l.s()/]s
Namibia), one & Оnlу Roуal Mirage (orientu| mrj|oсiu * Dubai), Folll
17'721 de hoteluri, din сare 205 de lanturi hoteliere Saуan (Paоifiсul de Sud - Ba|i), Hong Kong Peninsula Hofel (Asiа -
sunt de 4 9i 5 9i 632 de l|rttltl Kong), Hуatt Regencу Kуoto (Аsia
hote|uri independente.sunt de 4-
9i 5-. Ь,otrivit reformei oe- сtasitiсare hotelierё
- Jаponia), Park Нуatt Buenos Atttl:;
1Аttleriсa de Sud - Argentina), Amangani Resort (Ameriсa de Nord Wyoming),
francеzё, punсtele сhele sunt urmйioагe|e1.. -.
-
- un hotel poаte fiс|asifiсat pe ste|e avёnd сel p-ulin sase сamere; '.,t l tlwellHotel (Ameriсa de Nord * New York
).
-dispari[ia hote|urilor de O.9i aparltia сe|or de Ьt.' [,t:ntru a inlelege еsenla sistemelor de сlasifiсarе a hoteIuri|or, dupё nive|ul
-norme de audit efeсtuate de trei ori la сinсi ani; .|r.t:tlnfoгt trebuie vёzut сare este сadгu| normativ in praсtiсa internaliona|ё.
Se
-сreaгea unui organism сentral сагe sё supervizeze . |r.r ll;еbesC douё moduri
de elaborare a actelor normative:
in Quebeс, Betgia _ nivelurile dе с|аsifiсare se Тntind
normе|e de сlasifiсare. ] PrimuI presupune implicarea organelor statale;existё sistemu| de stat de
intre 5* 9i 0*. . l.r.;tIlсаre a hote|uгilor Тn funсlie de gradu| de
|n Grecia' сategorii|e de с|asifiсare sunt reprezentate сonfoгt. Hotёrirea de Guvern este
prin litere: сategoria ,,A,, llt:..i lltat de сomp|iсat e|aboratй, сu norme metodologiсe сare au, Ia rёndul |or,
сorespunde sistemului de 4*, сategoria
,,B', _ 3*, сategoria * 2"' сategoria ,,c; .lllr.Х(] 9i anexe la anexe, Тnоit еste aproape^imposibi| sЁ poli verifiсa
_ 1*
9iсategoria,,De |ux', сorеspunde 5*.
,,D,,
respeс-
|n Marea Britanie este rйspAndit sistemul de t.rtt';l сriteriilor de сёtre o unitate de сazare. in mod pгaсtiс' daсй un
hote| nu
с|asifiсare
coroane:5 сoroane _4",4 сoгoane _ 3", 3 сoroane _2*.
a hotelurilor dupё .rltttt;e suprafala minimё a сamereiсerutй de un anumit numёrde
ste|e, e| poate
1'tttllt totugi steIele daсй Т9i depёgegte p|anu| сu аlte сondilii intrunlte. lmpoгtant
,in ttatia
-se apreсiazё dupёcыigЬrii: prima сategorie _ 4_5*; a doua .l.'ltl insё faptu| сё un turist interesat sё verifiсe |ega|itatea unei с|asifiсёri nu
саtegorie - 3*; a treia сatego rie _ 2*. o vа
rr rl+lit faсe niсiodatё.
|n Japonia, hotelurile nu sunt сlasifiсate pe
stelе, iar Тunisla s-a a|iniat |a l Al doi|ea mod presupune сa aсtivitatea de standardizare sё fie rea|izatё dtэ
1

referinlele elve{iene.
ttttttttli gi organiza|ii profesionale. De exemp|u' Тn Germania
Conсeptul de hote| de 4* sau 5* in Thaitanda nu
este folosit. Categoria nU are aсeastё aсtivitate o
niсi.o impoгtantё, este impoгtant insugi hotelul. in |.tt,с tJniunea intreprinzёtoritor Hotetieri gl a Resta ura|iilor, iаr Тn Е|vetia _
вan!кoйЬteturile sunt сon- | 'tlt:юtatea Elvelianё a Proprietarilor de Нoteluri'
сentгate in сentre|e istoriс, de business gi de agrem"nt
Ъ.agului' l)e |Angё sistemele de с|аsifiсare, elaborate de сёtre organe|e stataIe gi сe|e
Nu in u|timul rёnd, sunt impoгtante "i" JupТ""," hoteluri|e gi
9iсriteriil" 1'lrlfсlsionale, existё sisteme e|aborate de оompanii de marketing, autorrtare in
сe|ela|te struсturi primesс un numйr de stele. "on","i"
Legeа Ь serie de seгviсii
pe сare hote|uI trebuie sё |e indeplineasсё rrrtltll(tI profesional. Аceste сlasifiсёri poаrtё un сaraсter subieсtiv
"nu."r.j
astfeГinсAt p"'"й"l sё depёgeasсй 9i se bazeazё
un baгem. Тn foaгte multe l}('(;аtegorii ca. notorietatea hotelului, climatut moral, set standard de seruicil, dar
!ёri' leiiuitoru| se limiteаzё |a impunerea une| game l::il() expusё prezentarea deta|iatё a eсhipamentului neсesaг
minima|e. Hote|uгi|e de lux sunt singure|e pentru
сare este pievаzutё o varietate in aсtivitatea hote-
relativ mare a serviсii|or ob|igatorii. Iulr rr

Lista aсestora este-destu| de |ungё' dar este interesant liсopul aсestor сIasifiсёri este de a faсilita Iuсrul сu materia|e|e pub|iсitare
сё norme|e numesс l't:tltrU nespeсialigtii in domeniu| turismuIui. De exemp|u, firma BIl7 (Business
aсeastё listй orientativё, deсi rёmAne |a atitudinea prestаtoru|ui
sё lе a|eagё sau lr.rvе| |nternationa|) publiсй аnual un Тndrumёtor a| tarife|oг de сazare in hote-
sё le Тn|oсuiasсё сu alte|e.
ltrll|tl business-с|ass in diferite
Sistemu| dе с|asifiсare a| hotelurilor, dupё numёru|
de ste|e, Sfar Sysfem2, !ёria|e lumii.
(]оnform respeсtivei с|asifrсёri, hote|uri|e sе grupeazё
existё din anul 1939 9i este сoordonаt de ProfesslonatтravБi-culde. in g nive|e (5 supe-
nu sunt reсunosсute de Professional Travel Guide, Chiar daсё r ш r, lr e
$l 4 inferioare).
in lume existё deia douё
. Iunius
Ray F., Fraenkе| Stef;rlr, lltttll!сrit'' сlt', !ttх, Proс!ttсtivitе' t1tt;tltlt',,
Еditura De Boeсk, 2oО9, p, ?7 rentabilite,
' Www;tt1tlttсlа I(), IIl(,|{|lisl|)tl;l!
Itit\,'||l tltttt!tl (;tс:(:t,:;;tt 1?!] ()| ?()l()) I
 ;i l't.s|;ttlrlrtiс
.' lп]t tt.ltt lrl Ilt| |r t!I' l,,t.,t ilt itttltt'sIl.ilt (t,\lIltllltJtlItl .ll
Tаbelul 2.2. C|asifiсarea hote|uri|or,,businеss.class,, (l() unа industria|ё, estе faptrll (;il pl Irnа are сa bazё fo|osrrea
mёinii de luсru, pe
r;lirtd a doua folosegte intъо mёsurё mare magini gi meсanisme. Uti|izarea
l.tс:torului umаn influen{eazё mu|t еxeсutarea Iuсгёri|or' duсe |a imposibi|itatea
.;t;lndardizёrii unoг operaliuni
9i prezintё o prob|emё in aсtivitatеa intreprinderilor.
Superior Deluх l)() aсeea, Тn u|timul timp, tot mai muIte hoteIuri merg pe сalea standardizёr|i
Мoderаte First C|ass .'llrviсii|or. Standardul stabi|egte
(hote|uri exс|usiv din сlasа сe|or de lux, сe сriterii, in baza сёrora se estimeazё nive|u| de
аsi- rltlseгviгe a сlienlilor gi aсtivitatea de ansamb|u a personalu|ui, impliсаt in oferirea
gurё un standard ridiсat de сonfort)
r Ill sеrviCii.
Deluхe Superior Тourist Class
(oferё с|ienlilor un nive| ridiсat de сonfort. 2.1.2. Criterii de с|asifiсare a hoteIurilor
logiс сu сel din саtegoria Supеrior De|uxe.
se exс|ud unele mёrunliguri) Degi Тn !йгi|e сu industrie turistiсё dezvo|tatй hoteluri|e detin prinоipa|a pon-
rIrlte ln struсtura unitёliloг de оazaгe turistiсё, totugi ponderea aсestoгa in
Moderate Deluхe
(nu au геputatie сa gi сеle preсedente, Тn rest '|ll:jamblul сategorii|or de mij|oaсe de сazare se af|й in sсёdere 9i сunoagtе
tt.rttsformёri profunde Tn ultimii ani. Astfe|, hoteIuгi|e miсi, independente, сu ges.
sunt |а fel)
tttltre fаmilialё, sunt in sсёdere сa pondere, in timp сe lanlurile hote|iere se aй тn
Superior Firsf C/ass 1lIlrtil eхpЭnsiune.] Existё mai multe tipuri (сategorii) de hoteluri, с|asifiсёrile
Moderate Тourist CIass .tl;rlstora putЭnd fi гea|izate in funсtie de diverse сrlterii, preсum: funсtia (des-
(hoteluri de сlasё superioarё сelor de nivel mеdiu)
llrr. rtia) de exploatare, segmentu| speсifiс de pia!ё сёruia i se adгeseazё
etс.
Firsf C/ass . Din punctul de vedere aI formei de eхploatare, pе p|an mondia| s.au
(hotе|uri сonfortabi|е сu сamеre de сazare stan. r trllS3CГ?t douё forme fundamentale de eхploatare (operare/
dard, destina{ii de agrement gi sеt de serviсii in domeniuI hote-
|tr.t hotelurile independente gi lan|urile hoteliere integrate' lndepеndenla aсes.
standard)
Irll.l Sе гeferё la autonomia juridicё, finanсiaгё
9i patrimonia|ё a intreprinderii
Sursа : Bus,лe ss Trave ! l nte rn ati on a!, www'r oman iantourism. ro
lrlrlrl|leг€, сa entitate de sine stёtёtoare.2
l хistё douё сategorii prinсipale de lanturi hotetiere'
Hote|urile se mai сlasifiсё gi dupd capacitatea de cazare, prin
сare se inte- ,t) lan,turile voluntare, сare grupeazё hoteluri independente;
|ege cantitatea de tocuri de cazare oreiite oaspe|itor, pentru
Бa"iu," rn *"Ёi, Il) lan|urile integrate, сonstituite din unitёli omogene.
timp in Еuropa este оaraсteristiсё prezen1a hotЬluri|oi сe
redusё. De llote|urile independente, nevoite sё se adapteze|a dlnamismu| сererii gi pentгu
exempIu, in Germania, hotel miс este aсe|a сaгe oferй oaЬpefi|or
"ap""itate pAnё la 40 lltltttraс?Гa
'r extinderea Ianluri|or hoteIiere integrate (сare inсheie сontraсte сJe
Ioсuri de сazare, mеdiu
- 4O-8O loсuri de cazare, mare _ pеste 80 loсuri de
cazare. Mai muItе [йri la grupaгea hoteIuri|or dupё сapaсitatЬa
li.ittr;lzй sau de management сhiaг сu une|e hote|uri independente), ajung sё se
de сazare fo|o- ,t',()(]|еZe in |anluri hoteliere vo|untare sau prefeгё sё rйminё Tntr-o formё
sesс сa Iimitё de loсuri; de
..' r|rlatare individuа|ё.
- pentru hote|uri|e miсi- pёnё |a 150 loсurl;
1

. o
сIasifiсare a hote|uri|or. se poate rea|iza in func|ie de nivelut pre|urilor
- pentru hote|uriIe medii- 151-4OO |oсuri;
practicate de aсestea.' Dupё aсest сriteriu, deosebim:
- pentru hoteluriIe mari- peste 400 loсuri.
1 |' t t t| с:lor)
a) Нotelurile cu servicii limitate gi pre|uri maijoase, сare oferё, de obiсei, doar
Mёrimea hotelului va afeсta organizaгea gi funсtionarea lui. De (.|ll|(]]re de cazare, fёrё spalii funсlionale pentru
exemp|u, ТntAlniri gi сu posibi|itёti Iimitate
marile hoteluri sunt impё(ite in depaгtamente distinсte, сare
se speсializeazё in ttt 1tltv|nta serviсiilor de a|imentalie pentru turigti. Astfe| de unitёti mai
sunt сla-
furnizarеa unui anumit tip de serviсiu pentru сlienli (de exemplu'
servirea in '.rllt:.tlt] сa hotе|uri
,,eсonomiсe'' sau,,pentru un buget redus,'.
саmerd a preparatelor сu|inare de сёtre сhe|neгii pentiu .oo'-.ёrvi""l
in r'ot"- b) Нotelurile cu seruiciicomplete (,'full service,')
|uri|e mijloсii gi miсi, depaгtamentele sunt mai pu{in
speсia|izate gi persona|u| are At;еstea oferй o gamё |argЁ de faсi|itёli gi atraс{ii, avЭnd mai mult spaliu
o gamё mai largй de atributii (de eхemplu, сoffee sйop-urile pot
seгvi masa nu I'..lllttI pub|iс, sйli pentгu intё|niri gi fасi|itёti pentгu seгvlсii|e de alimentatie' Hote-
numai pe loс, сi giin сameгele с|ientilor).
LuAnd in сonsiderare faptu| са uЬiunea Еuropeаnё igi menline poz||iade
Тn turlsmu| mondial сa prinсipalё sursё a destina{ii|o.
|ideг . .ltrginаru
|on Dёnu!, ManagementLil restruсturёrii in tuismu! romАnesc сle
9i лu"ul"ilor turlstiсe inter- l!..'.i (|е doсtorаt, ASЕ' Buсurеqti, 2004 p 229
litoгat.
nationale, tot аiсi este сonсentгat Ei сel mai mаre numёr de
hote|uгi gi аlte unitёti lttptr Niсo|ae, Strаteglа dо l:tlttt.t:tlltittt' it ittreprinderilor сlc !tttistll' Еditura
similare. in сonсordan!ё сu сreqterеa lor' nurnёruI de |oсuri .i"....,].,;,.;J.;;;: Ессrnrt-
rrrlr .l, 200З, p. 135
meneа а сresсut. Rate m;tl ttl;ttt сJе сreglt:rо iпreqistr|rlсltl:;r: 111 (irlttttarliа' ||111;1,11.1;9ti'
l,tlwt-'ts Tom, Bаrrows С|.ryl.,ll W lttll,llttt:|lotl Ill ttt;ttt;tt.,tltttt,ttl ttt lltl: ltrr;1li|:lilу
M;tlr-';t Btltаt.tltl' Fr;lпtа 9l liрr.ttrt.r ( )tlttll (;e сtetlstlllеgiе
o itltttl1 lt lll(lr!ll. lttltrlIltlt;l ll''' rlrl I tltlttt;t .Jtllrrr $ :.l'||:. | ')l:| ')I|-I
 ntui а!iunilor in hotе|triе 9i rеstalrгаtiе
l tt f l. u,,; l t' t t L' I t t t' t t, l t, fu сй i n i rtd u'у l t. i t,t t ls Il i It t l i l t t It t ll
SUA apa(inAnd aсestei сategorii au avut, in medie' in anu| 2002, un
Iuri|e din
.
numйr de 271 de сameгe; сlienlii |oг au сёIйtorit Тn speсial in ."op Clasificarea in funclie de segmentut de pia!ё cёruia i se adreseazё
de afaсeгi tlistinge'.
(38'5%) sau pentru сonferinle gi аlte tipuгi de rеuniuni (260/ф.
a) Нotelurile de vacan|ё (,,resoгts'')
c) Нotelurile de luх
Aсesteа sunt |oсaIizate, de obiсei' Тntr-un deсor pitoresс' atraсtiv gi au Tntre
Aсestea au, de obiсei, Тntгe ,|50 9i400 de сamere, deсoruгi
9i finisajе de сa|i- ,,()0 9i 500 de сamere. EIe asigurй o gamё сompletё de faсilitёli reсreative, Тn
tate ridiсatй, de сlasё supeгioarё сare pot fi uniсat, Тn сazul unor hote|uri
inde- ltttlсlie de |oсa|izaгea geografiсё. Еxistё, de asemenea, o varietate de restau.
pendente gi oferё o gamё foaгte diversё de seгviсii gi facilitйfi. Dintre aсeste r;lnte unde se poate Iua masa, de |a |oса|uriobignuite pAnё la a|te|e speсializate,
faсi|itйli nu lipsesс сe|e reсreative, sёli|e pentru reuniuni gi serviсiu
сomplet in rrtаi гafinate. Mu|te dintre hoteIuri sunt amp|asate in |oсalii mai izo|ate, pёrЁslгea
сamerё (room-seгviсe), timp de 24 de ore.
. Din punсt de vedere al funсliei hotelului se deosеbеsс urmёtoare|e
. t<;estoгa pentru a servi masa nefiind
Тntotdeauna la indemЭna с|ientilor. сeea сe
lrtsеamnё сё ofeгta unitёlilor respeсtive trebuie sё fie сAt se poate de diversё
сategorii: 9r
r:rlmp|etё ln privinta serviсiiIoг de a|imentalie.
a) Нotelurile pentru intruniri
Un segment distinсt gi relativ mai reоent apёrut a| hote|urilor de vaсantё i|
Aсestea sunt unitёli de mari dimеnsiuni, сu aproximativ 5O0 de сamere gi trlprezintё сe|e axate pe ecoturism. Aсestе struсtuгi de сazare, afIate in zone izo-
сhiar mai muIt. Е|e oferё numeroase sёli pеntru reuniuni, atДt pentru intrunirile
in I. tte, sunt amplasate, de regu|ё,
Тn zone сu peisaj natura| deosebit, iar e|emente|e
p|en, сAt 9i sёli de miсi dimensiuni, pentгu intruniri|е pe
seсiiuni ale unor сon. rItl arhiteсturё ale unitёtilor respeсtive se armonizeazё сu Тmprejurimi|e gi pгote-
grese, соnfeгinle etс., iaг une|e dintre aсestea delin сhiaг
9i spalii expoziliona|e l{]аZа eсosistemu|. Asemenea unitёti de сazare sunt amp|аsate Tn |oсuri diverse.
proprii. Dе regu|й' aceste hoteIuгi sunt amp|asate тn imedЬta.apropiere
a Unor .|r: la Marea Barierё de сora|i, din Aistra|ia, pAnё
la muntii abrup[i сin i".'Ъnй
Centre de Conferinle (',Convention Cеnters';), furnizёnd faсilitёli pentru ...tLt jungIe|e
de maгe ampIoare sаu manifestйrile expoziliona|e organizate in |oсa|itatea
reuniuni|e din Costa Riсa' MuIte dintгe aсeste unitёli acordй o impoгtan!ё
r|t'osebitё сonfoгtuIui, avёnd сamere Iuxoase
respeсtivё. 9i ofeгte geneгoase de serviсii de
' rIttnеnta{ie.
b) Hotel u ril e come rci al e
b) Hotelurile pentru reuniuni (,,Еxeсutive Conferenсe Centeгs',1
Comparativ сu hote|urile pentru reuniuni, hote|urile сomerсiale sunt de
dimen. Aсestea sunt, adesea, izo|ate sau amplasate in suburbiile mariIor oгage gi au
siuni mai miсi' avёnd' de regu|ё, intre 10O 500 de сameгe. in сazul
9i aсestora, ltt.ti putin de 300 de сamere. Faсi|itёli|e pe сare |e detin permit organizarel
de
spaliul pentru publiс, spaliile pentru intruniri sunt mai miсi, faсilitёlile de reсгeere
ttllruniri de dimensiuni mai reduse, in difeгite spalii, inс|usiv sё|i de сonfeгinte
sunt Iimitate, iar ofeгta serviciilor de alimentalie este mai redusё.
Astfel de hote- lirltat€ сu eсhipamente сomp|ete audio-vizua|e gi tehnologiсe. in mod freсvent,
Iuri sunt amp|asate in apropierea unoг с|ёdiri mari de blrouгi gi
a unor magazine llttlsele gi uti|izarea faсilitёli|or reсreative sunt inс|use in tarifu| zilniс pe сamerё
de vёnzare оu amёnuntul, preсum 9i lёngй сentгele de distraёtie aflate
in Ьaгi|e l,t;tсtiсat de aсeste unitili.
ora$e. Se poate сonstata сё hote|uri|e сentra|e praсtiсё tarife йai ridiсate, pentru
с) Нotelurile-cazino
a putea amortiza investilii|e сu terenuri|e gi a aсoperi сostuгi|e faсi|itёli|oг pe
сaгe Diferenla semnifiсatlvё intre hoteluгi|e-сazino gi сe|e de vaсan!ё сonstё in
|e oferё.
l.11ltu| сё, pentru сe|e din prima сategorie, joсuri|e de noroс reprezintё
о Clasificarea hoteluritor in funclie de locatie, identifiсй: hote|uгile сen- l||;t|ore aduсёtoare de venituri. in SUA, majoritatea acestora se aflё Tn Las Veqas
сentre
trale, amplasate Тn suburbii, situate dd-a |ungul uЬoi autostrёzi gi
lёngё aero- ..'t tn Atlantiс City.
poгturi; hote|uri|e de Ia periferii|e oragelor au сapaсitёli
сeva mai miсi deсёt сe|e d) Нotelurile balneare (,,Hea|th Spas'')
сentra|e, de regu|ё intre 200 9i 35O de сamere au тnЬlцimi medii sau
miсi, сori- Aсestea sunt |oсa|izate, adesea, in staliuni baIneare, asiguгЭnd dotёri supli-
doагe interioare gi faсilitёli pentru reuniuni; hote|uri|e imp|asate in apropierea tttrlntare, axёndu-se pe nevoi speсiale ale сlien{iloг, сarevariazё de la sсёdereа
autostrёzi|oг au dimensiu.ni 9i mai reduse (Тntre ,I00 250 de сamere) ttt qreutate |a reduсerea stresului gi сhiar |a гёsfё!u| personal, daг pot sё se
9i сu numёr
redus de etaje, spa{ii minimaIe pentru reuniuni gi jnumite faсilitё{i pentru .rt|reseze gi unor persoane сare au nevoie de tratаmente balneare mai сom-
ser.
viсii|e de alimentalie.
1r|ll;аte. Centrele Spa au personal profesionist, format din terapeuli, maseuri,
|n anii '50 9i '60 ai seсo|u|ui XX, odatё сu сregterea Тn ritmuri ina|te a numё- |'.'tho|ogi, dietetiсiеni gi, bineТn{e|es, mediсi. Еxistё mai mu|te саtegorii de astfel
ru|ui zborurilor pentru pasageri, a apёrut gi s-a dЬzvoltat un ill'baze de tratament, inс|usiv сele din zone|e unde se аfIй izvoare minera|e ter-
nou tip de hote|uri,
сe| destinat cazёrti pаsagerilor. Hote|urile din apropierea aeropoгturiloг
variazё сa irr.r|е. сentre de infrumusetare, сentre pentru fitness, сentre pentru
modiftсarea
dimensiuni, in funсlie de loсalia gi dimensiunea aeroportuiui lёngё сare .rttlpoгtamentu|ui, сentre geriatrtr;e gt t;сirrtre in сadruI unoг hoteluri dе vaсantй.
sunt '
amp|asate, oferind diverse faсi|itйli gi spаtii reсreative. De obiсei, сapaсitateа
aсestor hoteluгi este de 250-550 сamere. Unu| dintrе seгviсiile suplimentare
. Clasificarea hotolurilоr' .stl poate realiza 5i in funclie de sezoл, rеs-
Jtt.сttv hoteIuгile desсlttst'v.lt;l. t-r.|tl tlr.:;r:lllse in peгioadа ieгni|or гeсi (sta{iuni de
|mpoгtante oferite este punerea la dispozi{ia с|ienti|or a miсrobuzelor,
сe reali- .'r:ltt) sau in iernl|e
с.1|сltlltr.tl.l.
zeazё transferul с|ien{i|or сёtгe gi tltl |аr аeгоport. . intr-o grupё ap;lrlo plll fI illl:ltt:;ll alte categorii do hotohrrj, intre саrе
.:rlItl lt|са]tttite nttnull tItlt .t1l;ttl.rllrl!lIl|. { |.lrltrtlrl lstсlliсe trапstrlrtll;lle Ilt hotelrtrl
 44 Maltagеnrеntu| орсгalir.rпiIor irr hotсl:1riс
9i гсstaurаtiс lltfпt,,;lt'tt, Ill| !t ,l., l,,t tt ltt I,klll.\|| lIl tl'l1tt|11li1111j1 l')
hote|uriIе de tranzit, proprietйli|e pentгu
$edere inde|ungatё 9i pensiuni|e tuгistiсe TаbeluI 2.3. Prinсipa|e|e lolttttl tltl t;it,.;rte сu sеlv|(;t| чr lArA serviсii foIosite itt ttrrisпt
sau agгo-turistiсe.1
.. a) Нatelurile-apartameлf sunt formate exс|usiv din apartamente. Fieсare Seсtor Seсtorul сu serviсii Seсtorulfirй serviсii
dintre aсestea are un dormitor, сamerё de zi, baie,
iar unele dintre ele 9i spalii сu
dotёrile minime pentru buсйtёrie. Aсeste hoteluri sunt amplasate Тn |oсa!ii Segment
urbane, suburbane (pеriferiсe) sau сhiar rezidenlia|e' de pia!й Destinаtie Itinerariu Destina!ie ltinerаriu
Dotёri|e gi seгviсiile oferite
de aсestea pot varia gi сonstau, de obiсei, in oferta unor
restauгаnte, a unor Afaсerigi a|te Hoteluriin Moteluri Apaгtamente Nu se apliсё
spa[ii pentru intruniri gi a unor faсi|itёti reсгeative.
b) Нotelurile pentru sсopuri simi|are ora9e
din apaгtamente, inс|uz6nd 2ejururi tungi'asigurё dotйri simi|are сelor a|сёtuite numai (luni-vineri) Hote|uriТn
aragaz gi/sai сuptor сu miсrounde, fгigider, vese|й
eсhipamente de buсёtёrie, preсum.9i servlсii de 9i aeropoгturi
сurёlenie' dЪoseьlrea fiind сё,
pentru hoteIurl|e de fo|osin!ё inde|ungatё, HoteluгiТn
tarife|e p,"Ьti""i" sunt mai miсi, сa|- Hoteluri budget
сu|ate atAt сa tarife pentru o zi, cАt pentгu o staliuni pentru
9i sёptёmёnё sau o Iunё de zile' De
obiсei, nu existё restaurante Tn сadruI unor astfe| сonferinte gi
de hoteluri, dar ete sunt аmp|a-
sate Тn apropiere. expozi!ii
c) Clёdirile istoriсe transformate in hotelurisunt hoteIuri с|asiсe; сlёdirile res- Hanuri
peсtive au o anumitё semnifiсаtie istoriсё
9i au fost rеnovate p"nt.u a |i se reda
strё|uсirea originalё. Clien(ii aсestor hoteluri sunt Vaсan!i Hoteluridin Hoteluri
atragi de сorin1а de сunoagterе Mote|uгi Hoteluri
a grandorii 9i e|egan(ei perioаde|or mai indepёпaie, ьeneпсiino insа 9i сe si reсreere staliuni apaгtament pentru
faсi|itё{ile moderne (este сazuI mёrсii Merсure,
сe apa(ine |anlu|uiAссor). tineret
d) Pensiunile urbane q!c9te rurale (agroturistice).
Асeste unitё{i de сazare au PensiunilCase Bed and Condominium Unele
сapaсitёli reduse, respeсtiv intre 5 10 Ьamere,
9i une|e fiind сeva mal mari. Miсu| de oaspe{i Breakfast time-share moteluri 9i
dejun este inсlus in tarifu| de cazare. De obiсei, nu
existё niсi un гestaurant in hoteluri
сadrul pensiunii sau Тn apropierea aсestеia. o pеnsiune Hanuri
rura|j mai mare, avAnd budget
intгe,l0 9i 20 de сamere poate avea gi propriul restaurаni._o
pensiune agrotu-
ristiсё-se deosebegte de pensiunearuiaiа prin faptu| Pensiuni Hoteluribudget Sate de vaсantё Spatii
сё o mare paгtе dintгe a|i.
mentele oferite turigti|or-provin din gospodйiiгea proprie agroturistiсe speсiaI
a proprletarilor pensiunii,
iaг oaspelii au posibi|itatea de^a pJгtiсipa |a unele amenaJаto
оintr." speсifiсe ale Hoteluridin Campinguri
gospodёriei respeсtive: munсi a|e сAmpu|ui, ""tiiitё!i|e saсrifiсareа pentru
Тngrijirea animatЬюг, oгa9e
aсestora etс. (vineri- аmplasаrtl;r
Vile
. o distinсlie insemnatё a aсtivitйlii de сazare сonstё 9i in rea|izarea diferen. duminiсё)
de сorturl,
rulote
lierii intгe cazarea сu seгviсii gi сazaiea fёrй serviсii
gorie inс|udem unitёli|e сare dispun de personal r""ir-Ь"ti,iiil. т; ;.j'";;j;-
саre asigurJ seгviсii de etaj Аpaгtamente
(intre{inerea spa(ii|or), de a|imеntalie (restЬurant,
bar, room-Бeгviсe), diverse alte
serviсii sup|imentare.. Prezenla aсеstoг serviсii in ofегta Unele moteluri
unitёtilor de сazare se
ref|eсtё in nivelul tarifеlor praсtiсate, сhiaг daсё
tuп.йlЪйi"".Ь r" aсestea sau Sursа: Мlddleton VS.T.C' Marketing in Travel and Tourism (2-nd ed.), Butterworth-Heinemаnn,
nu. Cazarea fёrё serviсii сonstё in oferirea seгviсillor
de сazare de bazа, iar t )хford, 1997, p. 275
seсtoru| este сunosсut sub marсa setf-catering, inсlude
o gamа variatё de unitёli,
in tabeluI de mai sus se faсe distinсlie intre сele douё seоtoare de сazare, in
Рj:9um: vi|e, apaгtamente, сabаne etс., in marea |or mЬjoritate fiind inсhiгiаte fttnсtie de e|ementele сare inf|uen{eazй in mod fundamenta| natura produselor
dispune de persona| dе servire. Diferenlele intre сazЪгea
I3.з " сu serviсii gi сea tle сazare, respeсtiv destinalia (cazarea la o destinatie turistiсё) 9i itineгariu|
fёrё serviсri sunt prezentate in tabelu| urmёtor.
(Сazarea pe traseuI unui itinerагiu). De asemenea, rеalizёm o diferentiere qi in
Itlnсtie de segmentele de сonsumatori, respeсtiv oameni de afaсerl Ia сare se
;lсlаugt persoane|e сarе сёIёtoresс Тn sсopuri аsoсiate (paгtiсipaгea la diversе
tэvenimente fami|ialе еlс: ) 9t сеа dе-a doua сategorie сonstituitё din сei сare
t:а1lAtoresс pentru proр]l;t 1l|liсt:te (vaсantierii).
r
Stёnсiu|esсu Gabriela' Jugёnаru Ion Dёnut, Animatia gi
animatorul in turism, Еditura
Urаtlus, Rtrсttregti, 2006, p 105
 40 I\4аltаgсltlсlltttl rl1l-сrillirlrriloг irl lttltсIilt.iс tсsl:ttlt:tllс
1;l lttIt'tt',;lt ttt tttt tt ,lt, lпrЙ iп inсluslt.itt ()'\I)t||tllltlIll .1t
2.1.3' Alternative de сazare turistiсй
l)romotorul aсestui mоdеl de pеtreсerе a vaсan{ei еstе grupul turistiс C|ub
Еterogenitatea industriei сazёrii se manifеstё pе plan Mr.tlttеrгanee, сreat in 1950 de сёtгe Gerard BIitz 9i Serge Tгigano, Cаre aU
struсtural, сonstruсtiv, rrrvtltltat praсtiс Un nou сonсept de vaсan!ё apreсiat |a sсarё mondia|ё qi сoprat
arhiteсtural gi сalitativ. Stгuсtuгile dе сazare
turistiоi сupгino
.p,e un ansamblu de rt|lrlltor de numerogi ofeгtanli din industria ospitalitёlii' grup сare сonfoгm aprе-
forme саre pot fi с|asifiсate potrivit сriteriu|ui
investiiiеi t ьaza unor сonsi- . l..tt|Or proprii este ,,IideruI mondia| a| invenlii|or in domeniu| vaсantelor''.
dегente de rentabiIitate, amoгtlzare, preluri gi
сliente|ё speЪiлса jIub Mediterranёe propune un ansambIu de serviсii, tota| integrate, сonlinёnd
<

2.1.3.1. Para-hotetiria gi produsele forfetare tl.rlrsportu|, сazarea, serviсii de alimentalie, aсtivitё{i сu|tuгale, spoгtive 9i de
1r.r lt)€Гe, vЭndute la un pre! gIobal. ClubuI nu vinde sejururi intr.un hotel, сi
ln |iteratura de speсia|itate franсezё, unitйli|e de
сazaгe, alte|e deсAt hote|u|, Ilr|l t|ll spaliu сaгe integгeazё un ansamblu de serviсii, animalia avAnd un rol
formeazё o grupaгe distinсtё сunosсutЬ sub
denumirea oЬ para-hotelёrie сare i..;r.lltlal, iar serviсii|e de аgrement sunt mu|t mai dezvoItate deсёt in hotelёria tra-
rеprezintё o modalitate tntеrmediarё de сazare,
intre hote|uri gi forme|e soсiale Ir!lr ltta|ё.
de сazare, сu o evolu{le puterniсё
.

9i un suссes reсunosсut in zone|e сU сonсen. l)tlrnind de la aсest modeI de organizare, hoteIuri|e din staliuni au dezvo|tat
traliе turistiсё ridiсatё. Para-hotelйrЬ se сaraсterizeazё,
in prinсipa|, prin Iibeгtate ';r.,li.lIUI, сonсeptuI alЬinclusive сa o сonсrettzare a ,,mitului abandonuIui'' _
de alegere, pre(uri foaгte avantajoase inсadrAndu-se
ln tenЬinta,,prelului сoreсt,,, IrlltlI est€ |a disсrelie''. Тuristul are tendinfa, in primele zile de vaсan!ё de a сon-
suplelea in a|egerea serviсii|or; iunt foaгte aссesiьlte
p"nii.].i,j.istii fami|igti gi, nu .'rlttt;t m€li mu|t, dupё сaгe in normal'. ldeea de a avea totu| Ia dispozi{ia sa,
in u|timu| rЭnd, moderne. Aсeste avantaje au сontribuit ',intгё
la insсrierea ,,para-hote. r Ir..|.Zii с|ientu|ui o plёсere deosebitё. o aItй сaraоteristiсё a сonсeptuIui este
lёriei'' in сataloagelе touьoperatori|oг, iaiproduse|e
foгfetare care inсlud aсest tip .l( (]()il сё gestiunea este mu|t faсi|itatё. aсhizifiile, stoсurile gi serviсii|e ofeгite
de сazare faс parte dln сategorii de voiaje roaгtе
gi individua|rsmuI in сonsumul tuгistlс.
sotьiй !l asigurа seсuritatea ..rrrrl rаtionaIizate, hoteluI gtie exaсt
сaгe sunt с|ienlii gi pгodusele pe сare le-au
[n сeea сe pгivegte.tipurile de unitёfi, meritё 1'l.rlrl' tаг rentabiIitatea hoteluIui este superioaгё. Dе asemenea, сIientuI aсhitё un
subliniat faptul сё legislalia din l,r..t t)|oba|, сaгe inс|ude toate serviсiile gi produsele oferite, Iipsind astfe| sur-
tara noаstrё s-a aliniat tendinle|or din aсtivitatea
de сazaгe interna1iona|й, in sen. ||||..i)|с nep|ёсute. De remarсat Тnsё сё noliuneа dе,,totul inсlus', сonline o marjё
suI inс|uderii in tipo|ogia aсestorа a unui numёr
semnlfiсativ de сategoгii de uni. .l.. rtt;lnevrё сonfoгtabi|ё; Тn perimetruI hote|uIui funсtioneazё nUmeгoase maga-
tё{i, сaгe сorespund neсesitёli|or, motivalii|or de сёlёtorie gi bugetelor
dеstinate serviсii|or de^ *,'i!1:,l
сazare ale segЬente|or dЁ сliente|ё сare ape|eazй
..llll., bUtiсuгi, valoarea сumpёrёturilor neincIuzAndu-se Тn pгelul gIobal menlio-
|a tr.ti, r;tI a|te сuvinte asistёm Ia сhe|tuieli peгifeгiсe Тnsemnate ale turigti|or.
aсest tip dе prestatji. in aсest сontext, pгezintё
impoгtan1ЕЪboгdarea situatiei /\ltLtmiti tour-opeгatori au dezvoltat mаi mult сonсeptu|, propunAnd с|renli|or sti
hotelurilor de statiuni. Асeste struсturi de primirЁ
turistiсJ sЬ ;;'#;; .|'.l,r l fAГi bagaje, totul fiind asigurat la destinalia de vaсan{ё. Avantaje|e la priпra
сёteva сaraсteristiсi, 9i anume: 1

o organizare spalialё dupё modelu| satuIui C|ub Mediteranёe, llr.i lt'l(} sunt numeгoase: |ipsa hand|ing-u|ui bagaje|or gi a eventualelor p|ё!i sup|r

o zonё сentralй (,,аg:ч''l сагe repгezintё punсtu|

remarсЭndu-se trlr.11|;11g la depйgirea unui anumit pгag referitor la greutatea bagajelor, o dimen
nodal a| сiilor de сirсu|afie' loс ..rrrrlrl ludiсё sporitё
9iсumpёrёturt muIt maiinsemnate pe parсursulsejurului.
de informare, de intA|niri 9i dе destindere; une|е
din arhiteсtura loсаlё,.integrёnd deopotrivЬ t"i
,,hote|uri-statiuni,, sunt inspirate l t;rmula ,,aI| inсIusive'' se buсurё 9i Тn prezent de un suссes imens pe piata
lrlrl..lltjё internalionaIё, fiind сomerсializatё, in speсiaI, in staliuni|e de se.;ul
''fa{adё',
exprimё,,exotismul'' |oсa|. ""lrЬп'Т;;;;". E|emente|e de 'rtrrll|ltsate pe litoral sau in zone|e montane. Avantajele, deopotrivё a|e сlientr.rIui
o finalitate diferitё p,resupune relineгea с|ientu|ui, intг-o .| .||(' pгestatoruIui sunt evidente _ pentru сlient, lipsa oriсёror griji legate nu doar
mёsurё сёt mai mаre,
in interioru| aсestui spa{iu din raliuni comerсiale (сu
atёt este mai mul[umit, сu аtit сЬnsumа,
сёt se distieazё mai mu|t, сu '|i. ()lqanizarеa vaсanlei (сaraоteristiсё a majoritёlii produselor turistiсe сomer-
9i, сorespunzаtor сйeпuiegte mai mu|t), ' l.rIl,,;.ltе in prezent) dar Тn p|us, Iipsa griji|oг privrnd organizarea timpuIui Iibeг,
din ra{iuni de seсuritate.(spa!iu| este supiavegheat
сu|tura|e (lipsa сontaсtelor сu |oсa|nicii'9i
сontinuu), din raliuni soсio. ' r,rl.,lllПЭt prin ofeгiгea unui evantai larg de aсtivitёli (spoгtive, cu|tuгale sau de
сuitura |ipsa intrebёrilor . ril. r lr. rturё).
privind o eventua|ё rea|itatе soсia|ё ",toйtБni;Ъe oreri с|ientului
9i eсЬnomiсё medioсrё), Nrr trebuie neg|ijat faptu| сё' datoritё сonсurentei din domeniu, pre{uri|e sunt
''Vaоante de vis'' Тntr-un ,,сadru idi|iс'] Тn сonformitate сu afirmaliile сuprinse in r. r r.:;lbiIe" Din punсtul de vedere aI hotelieru|ui' avantaje|e сonstau in desfёgu-
brogura turistiсё.
i,tll'.l tlJlor aсtivitёli сu grad ridiсat de intеnsitate gi so|iсitare, oblinerea de inсa.
. dimensiune ludicё este omniprezentё.:impoгtan(a spoгtuгilor ..rrt t;еlte, nu doar din сazare, сi gi drlr а|iltlеnt;ltle' agrеment' inсhirieгi obieсte
de animalie, o exprimare ineditё a serviсiilor (personal 9i асtivitёlilor
ln сostume tradiliona|e i.'.r','ItlrtQUГi, sсhturi etс.) qi Тn pIus, Ltt.l с;t;rr1 :;1ltlltt rJll til{ionаlizare a presta!iiIor
sau deghizali, сursuri de buсёtёriе; demonstraiii
ale ь",m"nuшi...), lipsa proto- ,i'. {.. l:i[аi
formu|ё, a unui produs tttгlsttrl ()lll()il(]li. :,l.rtltl;tlс|tzаt, se buсurё de
сolului (uti|izareа prenume|oг Тn adresare, serviсiul
de alimentаtie orgаnizat сu '!ll l,t:5i аtёt ttmp сit pгeoсupaгeа рllltl;ll.t;t Itttt:;ltlItIt {!..ttl;l(]eeа de reIaхаre gi
mese de dimensiuni mari сare сontribuie la apropierea
dintre turigti).
о inlёturarea utilizёrii banilor:din motive de сomoditatu, 'l.' Illi.l(j. ;.lrintrе oаmеni a сёror сonlJ). lll|l.t.:.ll'l,|.t, tl|,r
pЬntr.u evitare:r r:аl_ Nrt :;tlrlt puttni aсеia сaгe сгitiсA sistt-.ttttl| ..;tll ltt. Irt,'lv.. l.l. r tltt:;|tit)l;i аstfеl сii'
сule|or privind сheltuieIile. ilr rlrlltletst]I сonttnttlt аl llrest;lttlttl<ll tlt;;t ltltItlt t. i;ttllt.|r' IrIrlrlti.;t.llll сiftэrttс: llеt
 48 Manаgеnrеntul oрсrаliurrilor irr Ilotсti\riс цi гсstаLlгаtiс
,l ()

ansamblu, сa|itatea aсestora a sсёzut. De asemenea, programul turistuIui

este .r to|osi proprietatea intr*о аtrtlttlltd perioadё a anuIui. Cumpёrёtorii, pe lAngё
conсeput astfel inсAt perimetru| delimitat se transformё inir-o
,,enс|avё''' turigtii rrtvеstitiа inilialё, paгtiсipё аnua| сu o сotё paгte in vederea aсoperirii сosturilor
sunt aveгtizali sё nu se aventuгezein afara hotе|ului pe сont propПu,
une|e hote- t|tl intretineгe, taxeloг 9i altor сosturi asoсiate aсestoг unitёli de cazare. o ase-
luri sunt amp|asate uneori сhiar la distante destul de mаri de
ioсalitйli|e indigene, ltl(]nea vaгiantё de сazaгe benefiсiazй de numeroase avantaje intre сare garan-
iar |a reintoarсerea aсasё turistu| niсi nu gtie exaсtitate (deсЭt dupё dеnumire)
in сe zonё sau сhiaг in сe larё anume gi-a"upetreоut sеjuгul. Hotе|ul, dotat сu l,rrea unui loс de cazare intr-o zonё de vaсan!й pentru o perioadё |ungё de timp,
pisсine prin сaгe se сautй in|oсuirea plaje|or poluate 'rr;hitarea unei сote pёrli din сhe|tuieIi, sumё mult mai redusё сomparativсu сea
9i ag|Ьmerate, se aseamёnё tltlteгminatй de inсhirieгea unei сamere dе hotel sau unei сase de vaсan[ё' o
tot mai mult сu un Vas de сroazierй, unde ,,pasagеrii'' Ъunt oeb"l.сali
numai pentru lrtvestitie ini!ia| sсёzutё Тn сomparalie сu sumele neсesare vAnzёrii gi Тntгe(inerii
exсursiile organizate.
Cu toate aсеstea, сonсeptul ,,a|| inс|usive'' este viаbi|, prestatorii au rea|izat t lttui сondominium, preсum gi avantajul determinat de posibi|itatea sсhimbёril uni-
demersuri notabi|e in vederea ameIiorёrii aspeсtelor negativЪ; au гenuntаt t;rtiIor time-sharing сu unitёli similare amp|asate Тn alte zone sau staliunituristice
|a сon-
struсlii|e standardizate, identiсe, indiferent de сoI!u| glЬьului,vizitat, 11lrасtiс sсhimburi Тntre persoanele proprietare de time-shаring), sсhimburi efeс-
Тn favoarea trrаtе prin intermediu| unor soсietёli speсia|izate (de exemp|u: RC|
сelor сu aspeсt Ioсa|, tradiliona|' speсifiс zonei
9i 1Еrii alese сa destinalie de t;rlndominium Internаtiona|, сea mai mare firmё de profi| pe p|an internaliona|)
- Resort
vaсan!ё, au сгesсut nive|ul сa|itativ a| produselor oferite etс.
Legat de aсest сurent de organizare a muItor hoteluгi сare igi desfёgoarё
.;. ttt
сhiar de сёtre compania de time-sharrng.
aсti.
vitatea, in speсia| Тn staliuni de sejur (|itora|e sau montane), unitёlile .de Regedinfe|e de tip time-sharing, inсIuse in grupa parahote|ёriei, se сonstituie
cazare ltttr-o optiune de сazare, in speсial ln сadru| staliunilor de sejur. Aсest produs de
din lara noastrё nU s-au a|iniat, deсAt in miсЁ mёsurё, acestei tendinle.
Daсё I ',Vare a fost Тmbunёtёlit сonsideгabil
rea|izёm o сomparalie intre oferta de pгofi|, indiferent сё avem in odatй сu infiin{аrea fiгmelor inteгmediare
vederе r.rre p€гrПit sсhimburi intre proprietaгii de time-sharing.uri, preсum RC| (Resoгt
staliuni|e litora|e sau montane, din
lara noastrё 9i din Bulgaria, !ёri veсine сare l ;tindominium Internationa|), |nterva| International gi alte|e. Aсeste firme de inter-
urmёresс сёgtigarea aсe|oгagi nige de pia(ё, гespeсtiv сe|jсu buget
de сйlёtoгie rrrt:dieгe aсlioneazё сa burse de sсhimburi inteгnaliona|e, in sensu| сё gireazё
de nive| mediu 9l redus, ba|anla este net favorabi|ё Bulgariei. Aga se 9i
exp|iсё pre- \ilчanizeazё sоhimburile intгe proprietari, pot efeсtua гezervёri in favoarea сIien-
zenta insemnatё a mari|or grupuгi turistiсe mondia|e: тйt
1сe| mЬr mare1, Neсker. llIrlr |or pentгu prestalii diverse, preсUm bilete de avion, inсhirieri autoturisme,
rannl Dегtour 9.a. pe |itoralu| bulgaг a| Mёrii Negre, piezen1ё сonсretizatё 9i,
in |.lrе din punсt de vedeгe |ega| nu au un statut bine definit, nefiind niсi firme
investilii gi, сorespunzёto-r, inс|uderea staliuni|or gi йote|uri|oг
diЬ Bulgaria in por- lllrobiIiaгe gi niсi firme de сomerоia|izare. in baza unui sistem сunoscut de с|ien{i,
tofoli|ul oferte|or сompaniilor turistiсe meniionate, in timp сe RomЭnia
are in сata- ..lrte tine сont de numeroase сriteгii intre сaгe amp|asarea гegedinle|or time.sha.
|oage|e аcestora o repгezentare mult mai anemiсё. lmiginеa pe
сare ne-am for- ttttg, perioada de utiIizare (vЁгf de sezon, sezon intermediar, extrasezon), сapaсi-
mat-o prin сonsu|tarea pagini|or de internet referitoare lJofeгti (|itora|й
de exem- t.rte, dotЁrietс.' fieсare regedin[ё inсlusё in bursё primegte un punсta.; сare deter-
p|u) a Bulgariei este aсeea a unei
,,speсializёri'' Тn domeniul ,,а|| йс|usive'', in timp
сe in RomAnia demersurile in aсest sens sunt timide. A pune Тn praсtiсй rllttlё valoaгea сomerсia|й a regedinlei, Тn funсlie de сare se rea|izeazё sсhim-
formula llrrгi|e intгe proprietari. Еvidenla membrilor este organizatё pe caIсulator, aсesta
,,alI inс|usive,,nu se rezumЁ doar la a avea o pisсinё, o sa|ё de iitnеss gi
un bar .'ttlbiIind valoаrea сomeгсia|ё
de zi, сi сonstё Тn oferirea unor produse turistiсe hote|ieгe astfe|
сonсepute inсёt 9i gestion6nd pгin intermediuI bйnсii de date
turistul sё aibё |a dispozilie, Тn perimetru| hote|u|ui, toatе serviсii|e ,'l ipaсebank,' sistemuI de sсhimb.
neсesare Franla' Belgia, lta|ia, Spania, Geramania, Greсia, Е|velia 9i SUA sunt des-
pentru petreсereа sejurului: o varietate de unitё[i de a|imentalie,
terenuгi pentru tllrаtii turistiсe pe teritoriuI сёrora au fost сonstruite regedinle seсundare Тn slstem
praсtiсarea aсlivitёlilor spoгtive, terenuri de joaсё
9i сentre supravegheate de llttte-sharing de сёtre marile companii imobi|iare speсializate.
persona| spесializat сare s5 se oсupe de agrementu|
сopiilor, сentre de fitness,
magazine de suveniruri etс. Subieсlii de pe piala de timе-sharing sunt]:
. Societatea imobliarё sаu benefiсiarul сaгe deline Тn proprietate сomp|eхu|
2.1.3.2. Regedinlele de tip fime-sharing lrllte|ier сe urmeazё a fivЭndut Тn sistem time-sharing.
'. Comerciantul este responsabil сu aspeсtele comerсiale ale opeгaliunii gi a
Regedin|ele de tip t!чe;s|arino, сunosсute gi sub denumirea de regedinte
l .trui aсtivitate сonstё in pгomovarea gi vAnzaгea interva|e|or de timp de vaсan!ё
seсundare in multiproprietatel, reprezintё aсhizilionаrea unei loсuinle
сe vЪсaniа rrr loгmula time-sharing. Е| poate fi independеnt sau poate fi un subсontraсtant.
сare este utilizatё Тn anumite inteгvale de timp (o sЁptёmёnё sau 15
perioadё fiind vindutё separat. Conсeptu| de time-sharing
zi|e), fieсare . Societatea de management poate fr independentё sau nu, avind сa obieсt
сonstй, deсi, in divi- .ltl асtivitate managementLrl gi irltlе{rПf]re.] proprietё{ii сomplexuIui imobi|iar.
zarea-proprietёlii 9i fo|osirea aсeleagi unitёli de cazare dJсёtre mai '. Agentu| de sсhitttll оftlt;i
mu|!i inves. 1lltl1lttlll;tll|rrr de time-sharing posibiIitatea de a
titoгi, fieсare dintгe aсegtia aсhitёnd o сotё paгte din investilie gi .'r;ltit.tlba intre ei periсlitс|rl|tl rlt.tttlIl...ttt:.i;lrrlprletёlii
avAnd drЬptu| de aсhizilionate in una din |oсa-
ltlItl retelei proprii salt ttr Itlt-.r(ltIll tittr:t tl.tt.Ir.;lfiIiatе.

' Cristianа Cristureаnu, Strateg1ii tranzac|ii in tuismul irt|сttt;tliсvtal' Editrrrа C.H

Beсk, Buсuregti,2006' p З16 'si
I
50 Mаnagrmеntul оpеrа{iurrilor in hotеlйriс 5i rеstzrr-rrаtiе
У Мandatarii sunt struсturi organizatoriсe сare se oсupа de apёrarea drep-
turiIoг pгoprietariIoг de time-sharing prin inteгmediuI unor foгmuIe juгidiсe
speсifiсe.
У Asocia|ia de proprietarl este formatё din persoane сare de{in interva|e de
vaсan(ё in aсelagi сomp|ex 9i оare sunt inteгesali in apёrarea aсeloragi interese
patrimonia|e сa gi posesorii de time-sharing.
У RevАnzёtoл7 sunt fiгme speсia|izate sau depaгtamente din soсietаtea imo-
bi|iarё сe a iniliat proieсtuI a cёror aсtivitate оonstё din сomerсia|izarea pe o pia!й
seсundаrё a interva|e|or de vaсantё aсhizi{ionate in pгealabil direсt de |a soсie-
tatea imobiliarё de сёtre сumpёrЁtori сare doresс sй |e revёndё.
Y Profesionigtii din domeniile conexe inсIud jurigti, institulii banсaгe, auditori,
сonsu|tan!l.
In сeea сe privegte situalia Romёniei, prin сonstruсlia vile|or de aur din
Poiana Bгagov se rea|izau prеmise|e pёtгunderii tёrii noastre pe piata inter-
na{iona|й de time-sharing. Comerсia|izаrea aсestoг гegedinle s-a dovedit'insё un
egeс, modelul nu a fost сopiat de alli operatoгi din domeniu, astfe| inсёt' Тn
prezent, сonсeptul este ignoгat. Dar, rёmёnAnd |a situatia statiunii Poiаna Bra-
gov, modeIul de сonstruсtie organizatё, сoordonatй 9i oaгeсum сentraIizatё a
unor regedinle seсundare (fie de tip time-sharing fie in mu|tipropгietate), сu res-
peсtarea speсifiсu|ui arhiteсtoniо loсa| 9i al planuri|or de urbanism, ar fi fost pre.
ferabi| situaliei aсtua|e, in оare regedinle seсundare s.au сonstruit, in numёr
mare, сu planuri arhitесtura|e neсoordonate, сu amplasamente dintre сeIе mai
nefеriсite' сare au гeugit efeсtiv sй ,,muti|eze'' staliunea gi sё o tгansforme intr-o
Ioсalitate,,urbanё''' сa oriсare aIta din RomAnia.
2.1,3.3. Condo-hotelu rile
condo-hotelurile sunt un nou trend in de[inerea Tn proprietate a unei a doua
сase. Cumpёrйtorii pot aсhizitiona o сasй de vaсan!ё de lux intрo statiune de
с|asё mondia|ё 9i pot primi venitu| din сhirie, аjutAnd |a aсoperirea сosturi|or de
proprietate.
Conсeptul de condo-hofel a Тnсeput in loсuri сa Miami Beaсh gi Foгt Lauder-
dа|e 9i aсeste zone au dominat Тn termenii de сantitate gi са|itate ai сondo-
hotelurilor. Dar aсum, сonсeptul dеvine tot mai popular gi Тn аlte pёгti a|e lumii.
Condo.hote|uri|e apar gi Тn mu|te a|te orage din afara FIoridei, preсum Las Vegas,
Chiсago gi New York. Aсestea devin prеdominante Тn afara SUA, in speсial Тn
Panama, Costa Riсa, Mexiсo, Caгaibe, Canada gi Dubai. Proprietёlile de сondo-
hote|uri, de obiоei, sunt hote|uri mari, ТnaIte sau staliuni turistiсe de Iux, de 4-5
ste|e. Еle sunt opеrate de сe|e mai mari nume din industria turistiсё, preсum Four
Seasons, Ritz-Car|ton, Tгump Inteгnationa|, Sonesta, Hyatt, Starwood, Hi|ton,
clatiron, Regent International, Rosewood, conrad Hotels 9i Le Meridien.l
Proprietarii de hoteluгi сu apaгtamente au opliunea de a-9i intгoduсe unitatea
de оondo.hote| in programu| de inсhirieri ale hotelului. Aсeastа faсe сondo-hote-
|urile atёt de atraсtive. o сompanie de manаgement profesiona| se oсupё de
inchirierea unitёli|or, сёnd e|e nu sunt fo|osite de propгietar. Compania de mana-
gement intreline de asemeneа unitёtile сondo-hoteliere gi zoneIе сomune ale
I ',stt|
httр //www с:оttс|сlttllсlrtlаtlсlttlr|'ltl/ (;tt;сrlsаt rrrаi 2() 1l
lttft rt,tlt ,l, l',r ,r пr rtrtltt,tlt'itt rt.sltilttlilrtlit
tt, lttr
'r 5I
proprietёlii, opereаza avantа,;е|tl :iI illi|tltIl;]] toatе seгviсiiIe pentгu с|ienti Caprta.
Ilzёnd la гeсunoagterea nuпlеIut ltoteIulul' publiсitаte, afi|iа!ii nationa|e, sistemuI
tle rezervёri сentra|izat gi expertiza manageгia|ё, propгietarii unitёlii сondo-hote-
Ilere pгimesс un nive| mai ridiсat de venit din сhiгii deсЭt aг primi din proprietatea
rtnei сase de vaсan{ё tradilionalё.
Condo-hotelurile versus apartamentele gi сase/e tradi|ionate de vacantё
Condo-hote|uгi|e nu sunt o a doua сasё tipiсё, оi e|e sunt apaгtamente mobi-
lllte fabulos, in uneIe dintre сe|e mai faimoase hote|uri gi staliuni din !arё' Pro-
1lrietarii au aссes Ia toate avantajele gi serviсii|e de |ux ale pгoprietёtii, pornind de
|;l spa-uгi сu serviсii comp|ete gi сentre de fitness dintre сeIe mai moderne' pёnа
|.] restaurante unde se poatе сina rafinat, prесum gi serviсii dе reсeplie.
Ca gi o сasё tradilionа|ё de vaсan!ё, propгietarii o pot fo|osi сAnd doresс. orr-
(]Um, spre deosebiгe de o сasё tradilionalё, ei au opliunea de a paгtiсipa
|a pro-
r1ramul de inсhiriere a proprietёlii qi distгibuirea venitului pе сare iI genereazё
|tlсuinta. Proprietatea este 100% fёrё stгes, pentru сё toate probleme|e dе Тntreti-
rleгe gi сhirie sunt rezo|vate de сompania Ioсa|й de management.
La o pгoprietate temporari, proprietari|or li se aIoсй Тn mod tipiс doar una saU
llouё sёptёmёni pe an pentгu a.9i fo|osi apartamentu|. Ei pгimesс aсe|eagi sйp.
tllmAni сalendaristiсe, daсё nu treс printг-un proсes de sсhimbare сu a|tсineva'
l а o unitate сondo-hotelierё, proprietaгii delin in mod efeсtiv proprietatea asupra
.tpartamentu|ui lor gi Тl pot fo|osi сAnd doresс (сonform |inii|or direсtoare ale сon-
Itaсtu|ui de pгogгam de lnсhirieri). Mai mu|t, atunсi сAnd ei nu il fo|osesс
9i hote-
|ttI poate sЁ Тnсhiгieze spa!iu|, proprietarul primegte o paгte
tltativ 50% _ din venitul din сhirii.
- de obiсei, aproxi-
Proprietёli|e temporare pot fi difiсi| de revёndut, сhiar daсё vAnzёtoruI este
rltspus sё piardё. Condo-hotelurile, pe de altё paгte' datoritй loсalii|or lor de |uх,
ttlventarului |imitat 9i сa|itё{ii Тnalte' sunt un bun foaгte dorit. Еste foarte probabiI
Sа se apreсieze foaгte rapid in timp 9i pot fi rеvAndute.
Preluri|e pentru unitйli|e сondo-hoteliere vaгiazё pe baza |oсaliei, mёrimlr,
t;araсteristiсilor gi avantajelor. Tipiс' pIafonu| pornegte de la 3OO.0O0 de do|ari
1lAnё la peste 1 milion de dolari pentru proprietёlile de lux. oгage|e popu|aгe сa
Miami Beaсh gi Las Vegas au unele dintre сele mai mari preluri.
Conform сontraсtuIui de lnсhiriere, hote|u| p|йtegte сeIe mai mu|te сheltuieIi de
()perare, preсUm: оosturile de menaj, administralie gi marketing. Pгopгietaru| uni-
tdtii сondo-hote|iere p|itegte Тn mod tipiс taxele de proprietate, asigurarea gi
t m bunёtёtiri|e capitaIe.
Cumpйrёtorii de сondo-hoteluri sunt amаtorii de vaсanle, сare apгeсiazё mu|-
te|е 9i minunatele avantaje disponibi|e in staliunilе de Iux. Еi pot de asemenea
teсunoagte potenliaIuI de apreсiere a| unei loсuinle de vaоan!ё geneгatoare de
vеnit. ofeгta nu este limitatё |a. сumpёrёtorii din SUA. ConсeptuI a primit atеn(ie
rnternationа|й. in paгtiсu|ar, сrimpёгёtori drn Ameriсa Latinё 9i Еuгopa сonсU.
reazё сu ameriсanii pentru сe|e пlаl brrne pгoprietё{i.
Condo-hote|uri|e sttnt;rtt;1r;;1ltl;tlr. рrt.tltttt сё oferё un sti| de viatё |uxos gi o
proprietate fёгё stres' Ilt pltl:;. |;tltlIll t;tI rltllliitldё miсё 9i pia!а de aс(iuni vo|atilё
аtu fёсt-tt сa investitоr|| :,.1 {|Ivl.t..llll t. ъ| ..,i:l iа in сonsiderarе aIternativeIe de
prоprietаte imobiliаril t;;i ;lr.r..;lr. ( l )ll(|( l ltl llrlltttt
Irt 1;сэnега|, <;Otttlrl ltllIl.Irtlt|t. .,rllrl v.ttllItllt-.t:а |oсuitl!r: rlt: v; lt;;tttt;i 9i сlсl
vt;t[;t'', ri;tl ;ttt чr ;-tv.tttt;r1ttl r.1 .|]iIiIlIltl сlе vt:tttl lllttt:-;l. tttrlIlt r;rlttt
 52 Маltаgоtttсtttul tlpсraliurrilor ?rr ll<ltсIilriс qi r.сsllrr'rratiе
''-- lцl:(.l'\'ll,ll| |llt tt ,lt' lllt tt itt itпltt'stt'itt l),\l'lIltlItlrIll
pёrёtori sUnt interesa{i de potenfialu| de
investi[ie al сondo.hotelurilor. Unii dintre l)()[|t|que еste o miсё proprlеtаtо rпсlependentё' nelimitatё de standarde|e diсtatе
faсtorii pe сaгe Тi iau in сonsiderare sunt:
rkr un lan{ hotelier.
o Venitul din chirie. Unitёli|e сondo-hotе|iеre produс venit din сhirie.
poate асoperi tota| sau pa(ia| сosturile oe propriёtate Vеnitul Lа prima vederе, am fi tentall sё сredem сё Franta este ,,patria.mamё.. a
gi intretinere а|e сasei de tt;t,'stor hote|uri' Conсeptul de ,,boutique hotel'' a fost inventat in
vасan{ё. ' Ameriсa de Nord
'''t desсrie o atmosferё hotelierё intimё, de obiсеi Iuхoasй,
o Poten{ialul de apreciere. Cele mai multe сondo-hoteluri un design gi un str|
sunt loсa|izate Тn .t;t;lrte, diferen{iindu.se de mari|e branduri sau |anluri hote|iere printr-o
сazare
zone сare au vёzut сe|e mai mаri rate de apreсiere, preсum
F|orida de Sud, ..xt;eptionalё' personalizatё din punсt de vedere al serviсir|oг. De
obiсei, au Un
Orlando gi Las Vegas.
lttttndr miс de camerе, foarte bine eсhipate, dispun de teIefon, aссes internet'
o Disponibilitate scёzutё de teren. Loсalii|e dezirabilе pentru
pufine. o disponibilitate Тn sсёdere de teren pe piele|e сonstгuсlie sunt lr.lruri gi te|eviziune prin сablu. Cei сare se cazeazё |a un astfe| de hotel
opteaza
сheie, Тn speсial loсuri|e pr:пtru intimitate gi lux.
de |a munte' |а mare, |Angё oсean, ajutё la asig.uгarea
сё acеste unitati сondo- HoteIurile boutique au |uat nagtere la inсeputul ani|or 1980 Тn SUA. in anu|
hote|iere, сa gi alte- lipuri de proprieiацi imobi|йre
сonstruite Тn aсeste |oсa!ii, I{l84, |an Sсhrager a desсhis pгimu| hotel boutique in New York, designeru|
сUnosс o apreсiere semnifiсаtivё a сapitalu|ui. filnd
lt;tnсezu| Andree Putnam. Vizionarul |an Sсhrager а сгeat un hote|
o Proprietatea imobiliarё ca o alternativё la bursa de aсtiuni. atAt de
inсearсё sё iqi diveгsifiсe holding-urile flnanсi",", Mulli oameni .rvаngaгdist ТnсAt a revo|uliona|izat industгia hotelierй. Prin desprinderea
de tra-
de aсtiuni сu proprietёti|e imobi|iare. in pia{a .lr(ro.na| 9i revo|ulionarizarea interloгului a сonsaсrat
termenul de,,boutique hote|'',
"oйьйn"j'investi1irte t' lt de atunсi hote|uri din Тntrеaga lume
Condo-hote|uгi|e sunt foaгte atrёgёtoare pentгu au abordat aсest сonсeot
investitorii tnternaliona|i сare HoteIuri|e boutique pot fi atAt moderne, сAt gi с|asiсe, amp|asate in zone
doresс sй aibй o loсшn!ё de vaсan[igi nu voт stresu|Тngгijiriiaсe|ei
locuinle sаu lrtrаle sau metropo|itane, dar abso|ut toate garanteazё siguranla gi
сa|itatea seг-
inсhirierii ei atunсi cёnd nu o fo|oiejс. in plus,
s|ёbiсiinЬa dolaru|ui a faсi|itat vtr:ttIor, farmeсuI inega|abi|
mu|tor rnvestitori internaliona|i, pгeсum сei din 9i |oсa!ia ugor aссesibi|ё. $i, mai presus de oriсe'
Еuropа, sй ob{inё unitёli сondo- (l.llаnteazа o primire сa|dё, impeсabilё. Asemenea hoteIuгi
hoteliere de Тnaltй сa|itate Plltru preluri avantaloise' sunt de сe|e mai
i' rAnd, сumpёrё- trlttlte ori uniсe din punсt de vedere a| designului gi sunt proieсtate
intr-un 'rйLr
torii internalionali inсeaгсi sё igi investeasсё banii сu mare grijё
medtu stabil gi o eсo- 1ltltttru a se inсadra сu mediu| 9i tema сentra|ё, сare sunt vizibile de la deсor gi
nomie inf|oгitoare- Pгoprietёli|e imobiliaгe in unitёli
сonoo-r'oiей"re, adesеa inde- 1r.rtlё Ia ambianla geneгalй.
p|lnеsс aсeastё nevoiе. Cumpёrйtorii сare
aсhizi1ioneazё o unitate condo-hote. Conсeptul de boutique hoteI se opune puterniс mari|or |anturl hoteliere: un
|iera Тn fazele de pre-сonstruсlie, atunсi сAnd preturile
sunt сele mai sсёzute, au lrtlutiqu€ hoteI ar trebui sa fie redus сa dimensiuni, loсa|izat intr-o zonЁ de pres-
сea mai bunё gansё sё igi vadё investi{iа apreсiindu-se.
Еxistё
.p,e-сonstruсfie.
un inventаr |imitat lltlru, dotat сu mobiIier neсonvenliona|, сu atmosfегa intimё' familialй. Aсesta
de сondo-hote|uгi gi multe proprietёli'se vёnd in faza se
oe Pe r|t|crentiazё de marile lanluri hoteIiеre
mёsurё сe se rёspёndegte.zvonu| despre сondo.hoteluгi, 9i prin ideea de аtenlie pentru detalii, ser.
din сe Tn сe mai multi vlt;tl premium prestate intьo ambian!ё de eхсeplie' Тn aga feI inсAt
investitori
d-in toatё [ara gi din toatё tuйea af|ё
gi doresс sй paгtiсipe. in p|us, mi|ioane
despre aсest noJ;йiffiil;} .lllla impresia сё beneficiazё de posibilitё{i|e de re|axare, de intimitatЁ de
oaspelii sё
9i
de babу ьoЬmeri." de pensie 9i r:.l|duг? de aсasй. Serviсii|e oferite de hotelurile boutique sunt
сautй a doua сasё pentru de|eсtarea lor persona|Ё. сёt se poaie de
Piala"p,opi"
Ьonсo.hote|ierё se 1,rlrsona|izate, сeea сe se tгaduсe prin satisfaсerea сerinte|or с|ienlilor din hoteI
sсhimbё сonstant, pe misurё сe noi proprietё{i devin
disponibi|e gi a|tele sunt rrrdlferent de fe|u| aсestora sau de ora la сaгe sunt сerute, dub|аte
vёndute. de detalii de
(,.l||tаte gi сonfoгt, preсum Vaze сu flori
improspёtate in fieсare zi' сoguri сu
2.1.3.4. Hotelut Boutique ltLlсte' сafea, сeai gi furseсuri permanent gi gratuit la dispozilia с|ienfilor, atёt
hotelierй
- o expresie a |uxului Тn industriа ('. tlnere, сit gi in restaurantul
hote|ului.
Тn

Definirea unui hoteI boutique vaгiazё, mai a|es, pгintгe ini{iatorii industгiеi
Pentru a oferi maimuIte solulii strategiсe de persona|izare a seгviсii|or lrtlte|iere. Cu toate aсestea, majoritatea operatoгilor, сreatoriIor gide1inёtori|or
hote- de
|iere s-а сreat un conсept interesant, relitiv lrrlte|uri boutique sunt de aсoгd сu urmёtoare|e сaraсteristiсi1 speсifiсe:
nou pe pla1a гoйeneasсё, denumit
boutique hotel. . Arhitecturй 9i design
. Boutique Hote| este un сonсept оare cuprinde
|nseamnй un mod nou de a privi ospita|itatea:
o |ume nouё de semnifiсalii. Stilu|, e|eganla, сёIdura gi intimitаtea sunt сuvinte сheie in arhiteсtura qi
o primire prietenoasё ritlsignu| hote|urilor boutique, сare se parе сё atrag o nigё de с|ienti
peгsona|izate.. La fe| сum 9iserviсii сu nevoi spe-
,,boutique'' Тn fгanсеzi definegte un miс magazin de r.l;tle 9i diferite. Hote|uгi|e boutique nu se inсadreazёin standarde.
|ux, pentru aJ difегenlia de un magazin .'tlссes o гeprezintё dеfinirе;l tэx;lritnareа o сale sore
maгe, in aсe|agi йoo 5l unei anumite teme. Mu|te astfe| de
se disting de teritoriul hoteluriloг uriage сu mii de caЬere rroteturile boutique Ittlte|uri au introdus terтlо с|t|t-.lltt-. lll f|tlt:; ll(} Cаmerа de hoteI, сonfeгindu-le
aspeсt una de a|ta, fiind mobilate in aсelagi mod peste
сare nu diferi prin Un aеr
tot in |ume. Un hotel tttttс. Spгe exemp|u, l-ltltt.:|tr| |lltt'rly tIttt tlr;tчrt| New York are сAte
o temё difeгrtё

' ltttp-//www ltсl|tlltttt.lх;t'кl/rrl/hrtt'ttttl:;|i'сlltlсeptttI

httttl (ttt;t:tlsаl ttt;tt |,()1|) ,
www lttl.;1ltltllt|уttttl tltt1 (.Ц |.?,|r|!' | |t |,'Ill()l
 N,llltut14сtttсttltlI ll;lсt:tIltltltIllt llt lttr|с|;il lt. ..t
(de la dгagoste pinё la muziса) itl fteсaгe саmeгia <le hote|. Foaгte multi pro-
prietari renoveazё hote|uri veсhi, repozi{ionAndu_|е pe platё сa hote|uri boutique.
Avantaju| hote|urilor boutique еste persona|itatea proprie, сare atrage с|ien{ii
pretenliogi sau famiIiariza{i сu atmosfегa uniсё a unor Ioсuri, сare readuс stiluI
aristoсгatiс de altёdatё sau impoгtё e|emente din a|te сulturi.
. Serviсii
Un hote| boutique nu ar trebui sё depйgeasсё 15O de сamerе. Ceea сe
deosebegte un astfel de hote|, de un hote| standard, este |egёtura pe сaгe с|ienlii
o experimentezё сu angajalii hote|u|ui. Majoritatea hoteluri|or boutique impun
tuturor anjaja{ilor hote|uIuIui сunoagterea numе|ui с|ienlilor. Aсestе hote|uri ajung
sё.giсunoasсй с|ienlii foaгte bine gi sё ofere serviсii extгem de persona|izatЬ pe
сare hote|urile mari nu le pot asigura oaspe(ilor sёi. |an Sсhragеr, fondatorul gi
pregedintele hote|uriloг сu ace|agi nume, se numёrё printгe сei саre nu sunt de
lt':;l:tlIl;tllс Ittfl'lt'l'tt tt, Ittt.t ,|,' l''t ,t itt itttltt',;Il.ttt tt,х1t11,1|11.,1,,
асеasta este сit mаi asсtltlsli irl lnsule sau munti. ln aсest сaz, hotelurl|с.
boutique reunesс arhiteсtura tradrliona|ё сu confoгtul gi |uхuI modernismului, fёril
а renunla |a persona|itatea сomunitёtii |oсaIe. Serviсii|e sunt mai impoгtante irl
сadru| resoгt-u|ui, iar atraсliile exotiсe iau |oсu| сeIoг tehnologiсe. De fapt, hote-
Iuri|e boutique resoгt promoveazё non-existenla dispozitive|or eIeсtroniсe gi de
сomuniсalie din сamerе|e de hote| сa un avantaj сompetitiv.
Hoteluri|e de tipul ,,smaIl |uxury'' sunt asсunse de oсhiu| publiсului |arg, atat
fiziс, сЭt gi din punсt de vedere сomerсial. Se gёsesс numai in ghiduгi spe-
сia|izate sаu birouri de turism de |ux. Nu oгiсine are aосes Ia e|e. Pentru a gti de
ele, ai nevoie de mij|oaсeIe finanсiare pentru a.!i peгmite o сё|ёtorie de |ttх,
trebuie sё afli despre aсest tip de hotel, sё il experimentezi, sй ajungi sа il
сunogti avantaje|e gi sё Ie apreсiezi'
Hotelurile boutique аU numeгoase сaraсteristiсi оomune, dar gi diferente I

aсord сu aсeste сaraсteгistiсi сomune aссeptate aIe hoteluriIor boutique. EI defi. сare permit с|asifiсаrea lor in funсlie de mаi mu|te variabile, сum ar fi: tarifLrl,
negte сonсeptu| ,,boutique'', сa o apropiere gi o atitudine speсia|ё fala de с|ienli, rJimensiunea, speоifiсu| destinaliei, speсifiсul hotelu|ui (vezi Anexa 2). Daсё se
сare nu depinde de mёrimea hote|ului. Seгviсii|e personalizate nU par sё fie atAt doregte rea|izarea unui hotel boutique trebuie sё se linё сont de toate aсeste
de importante [n aсеste mari hoteluгi: Hote| Paгamount (594 сamere)
9i Hotel r;аraоteristiсi 9i sё sе inсerсe sё fie uniс, speсial, sё ofere сeva diferit, despгe
Henry Hudson (821 сamere). in sсhimb, hote|uгile Sсhrager pun aосent pe сre- сare se meгitй vorbit.
area unei atmosfere teatrаle сaгe atrage prin arhiteоturё, design, сuloaгe, iuminё,
aгtё qi muziсё.
Clasamentul hotelurilor boutique la nivel mondial in anul2009
. Piаla linti Indiferent сAt de fermеcёtoг este peisajul din jur, сAt de frumoase sunt dotёri|e
Hote|urile boutique se adreseazё in geneгal persoanelor сu o vArstё сuprinsй
9i сёt de feudal este holu| de pгimire gi restaurante|e, sau pur gi simp|u, сAt de
intгe 20 9i 50 de ani, сu un venit peste mediu. Ca
9i in сazul hoteluriloг de patгu peгfeсtё poate fi toatй baza, nimiс nu merge fёrё prozaiсa neсesitate a unei
gi сinсi ste|e, hoteluri|e boutique Т9i gёsesо un оlient fidel Тn turistul сorporate.
dar сazёri сorespunzёtoare 9i сonfortаbilе. Ghidu| Gayot2 din SUA a rea|izat o ierar.
gi Тn turistu| сu exigenle deosebite.
ttizare a hotelurilor boutique la nivel mondial:
Degi nu s.a stabilit o dеfinilie standard a hote|uri|or boutique qi mёrimea aоes-
Iora variazё сonsiderabi|, сele mai mu|te dintre е|e au сёteva сaraсteristiсi 1, Maison 140, California Beverlу Hills?
сomune. Ca gi in сazu| oriсёrui a|t produs din domeniu| ospita|itёlii' suссesul
hote|uriIor boutique se bazeazё pe |oсatie, сa|itatea produsu|ui, сerere, aboг.
Construitё Тn anii 1930, aсeastё pro-
darea marketingu|ui. Din сauza aсestor faсtori' сreatorii hotelurilor boutique Ie-au
prietate uniсё este situatё pe o stгadё
с|аsifiсat pe douё ramuri:
|inigtitй, depaгte de de Wi|shiгe Bou|evaгd.
У Hoteluri boutique in destina|ii urbane (metropole)
Combinё stiluri|e franluzegti сu сele а|e
orag' loсalia deline primu| |oс pe lista pгioritёli|or tuturor с|ienliloг de hotel.
^ .ln
Ce|e mai multe hoteluri boutique sunt |oсa|izate Тn orage speсtaсuloasе, preсUm:
orientului indepёгtat.
Are 43 de сamere de oaspeli, deсoratе
New York, Londra, San Franсisсo 9i Miami. Atit sti|u|, сЭt gi aгhiteсtura diferen-
сu mobi|ier de epoсё, paturi сu ba|daсhin,
liazё hote|uri|e boutique din orag de сele din resoгt. Тehno|ogia este Тn strёnsё preсum gi obleсte deоorative uniсe.
|egaturё cu aсegti faсtori, atAt prin intensifiсarea atmosferei cu ajutoru| l|umina-
tu|ui 9i muziсii, сAt gi prin dotarea сamere|or сu dvd player, p|asmй, te|efon fёrй
fir gi computer сu aссes |a internet. Animalia intr-un asifel de hoteI еste impor.
tantё in сrearea unei atmosfere сhiс, plinё de via!ё. Aсeasta nu se |imiteazй doar
|a muziсё live gi speсtaсo|e; ideea de hote| boutique reprezintё anima[ie prin
natura sa: deсoralii speсtaсu|oase |egate dе o temё exсep{iona|ё.
o Нoteluri boutique in destinatiituristiсe (resort)
Aсeste hote|uri sunt сaraсtеrlzаte dе uгmйtoarele сuvintе: exottс, mlс intim.
9i
Е|e se adreseazё сlien{ilor сare Пtl vоr s;1 renun{e |a luх. Degi |oсalia este |а fe| ,Ms
de impoгtantа in resoгt са 9i irr <lt;t:,;' tlttv..tttttr| ,,|a modё'' аre o setlltltllt:;ttlt'dife- & Mrs Srlli|lt, I|rlttltl1tlll Illl|с'l t lllltltIt,ttt / Ilttу Global S/rod ll.s/, Sру Pttblishitц'
п B-9
ritё; dасЁ in mаri|e oга$e, lоr:.itt.r ittlltrttrl ..i;t f|е сentrа|A, irl t:;t.'ltI lr.:;rrtl ttIUi ,,,www
t1ltуtll l:{lttt (ili:с:tt..tt| ||: I|!|,I| | ( 1|
 5(r
2. Gramerсу Park Hotel, New York Аmerica|
In anii ,80 designerul |аn Sоherager
devenea сe|ebru prin pionieratu| stiIu|ui
minima|ist in domеniuI hote|ier. Prin
сo|aborarea сu aгtistul Julian Sсhnabe|,
Sсhrager гeugegte sё сreeze o viziune
сontгastantё, treсёnd de |a е|ementeIe
minimaliste |a inseгtii de сuloare inspi-
rаte din сurentuI renasсentist gi сo|iziuni
stiIistiсe exсentriсe. Madonna este una
dintrе persona|itёli|e сare Ti treсe Тn
mod сonstant prаgul. HoteIul сu 185 de
оamerе, dесorate сu mobi|ier persona-
lizat este o adevёratё eхperien!ё'
3. Roуce l|otel, Melbourne Australia2
Personalul сompetent de |a reсeplie este la dispozilie 24 de ore.
4. Hotel Franklin D. Rooseyelt, paris Frantas
Miс, intim 9i cu o mare аtentie |a ser-
viсii|e oferite, hoteIuI Frank|in RooseveIt se
аflй in сentru| сu|tuгa| 9i de afaсeri al Paгi.
suIui. Еste situat intre buIevaгde Montaigne
gi George V, foarte aproape de ChamЪs-
ЁIysees. Hote|uI are 48 de сamеre gi apaь
tamente izolate foniс, o grёdinёterasё
pentru miсu| dejun sau сеai gl un exсep-
tional salon de |eсturё.
,.,
|N|Mw. qraп
.'
к! t t :
Yl /ассesаf 3 02. 201 o)
vvtмw roу:r l i l t l :; l t I l t ;ttr (аr;r:rl.sа1 0 3 02 20 1 o)
- : t l
www I);lll:; lttllt:| 11111,;1,у1:lI t:tlttt (аt]t:rl:;itt o3 02 ?0|0)
Mltlt:tцсlttсtl1ttI ll1lt.t ;tl ltlltiItlr ilt ltrrlt'|:lt tt l,,t
't
ttt
у1!t|!-|.,i(l l)\||I|1IlllllIll
5- Amandari. Bali lndonezia'
HotеI Amandari a fost desсhis in anu|
19B9 de vizionаruI Adгian Zecha. Aсesta
este situat deasupra unei prёpastii adAnсr
de 76 metri сu vedere pe teгase|e de orez gi
spгe dгumu| сare сe duсe la rЭul Ayung
Amandari Т9i trateazй oаspe{ii сu experientа
unei atmosfere ba|ineze, in veseIie, сuItuгa
gi aгtё, Iuсruгi pentru сarе Bali este atЭt de
renumit. in Amandari sunt la dispozilie 30
-': de apaгtamente, сu unu| 9i douё etaje, fiе-
сare Тnсonjuarat de o gradinё supегbё. Cele
12 aoartamentele Maisonette sunt destinatе
сe|or dorniсi de mu|t spatiu.
Atmosfera гomantiсё a hoteIuIui ii determinё pe turigti sё serveasоё mаsa in
.'l('l;l privatа a vi|ei lor. Cum room seгviсe.u| este 24 ore disponibi|, se poate
, .'tttаnda oriсe de pe meniul bogat a| restaurаntu|ui hotеIului _ mAnсёruri asia-
HoteluI Royсe este situat li. l., indoПeziene gi vestiсe. in Amandaгi bаzeIe spoгtive sunt dotate сu terenuri
|Angё grёdinа botaniсё 9i Albeгt .l.. |еnis, un atraсtiv bazin de Тnot сare pare sё se гeveгse peste сёmpuгile de
Park Lake. Ce|е .100 de саmere . )l('./ din veсindtate gi un с|ub de fitness gi infrumusetare.
gI apaгtamente ofеrё o varietate
de opliuni de сazaгe. Royсe estе 6- Re,a,s Saлtа Croce, Floren,ta ttalia2
reсunosсut сa fiind unuI dintre
сeIe mai fгumoase boutique hote. tln hotel de 5 stele amplasat intr-un
luridin Melbourne. ..rr1lt;гb pa|at din seсo|uI aI XVlIl.lea, 'rii
l.il'|itls Santa Croсe este unul dintre
ll.rlt-'Iuri|€ сe|e mai Iuxoase, stilate gi
..lr.r1аnte' Situat Тn сentгul istoriс aI
t lt llentei, intre Basiliса di Santa Croсe
''l I)uomo, RеIais Santa Cгoсe se aflё
|,r r;Эtiva pagi de prinсipa|e|е monu-
rt tr .llte a|e F|orenlei, сum аг fi GaIeгia Uffizi gi Ponte Veссhio.
l|оteluI se remarсё printr-o armonie deosebitё Тntre mobiIieruI ttttltlr.ttt :',r
rlr.r,t)ГUlс|asiс. La sosire, se pot аpreсia imediat p|afoanele сu fresсe, tl "/tllt;t l|''
IlrtllQe сonfoгtabi|ё, preсum 9i peгsonalul foaгte atent aI hoteIuIui" Ёхls;tlt. rlr.
'l',()lIenea, o сamerё de muziсё adtaсentё unde sunt organizate apelltlvrl:;1lt'
' r. r|c 9i speсtaсo|e de diveгtisment.
t)onfortul de inaltё сaIitate joaсё un гol esen{ial in toate сameгe|е de |a lltll;rr:,
,'.rrrtа
Croсe. Faсilitёli|e sup|imentаre variazЁ, in funсlie de tipuI de сaпlеtii' :,;t
rrrr:|ttd te|evizoare сU p|аsrnA, qаrdeгobё spа{ioasё
9i un dug сu saunё inсor;lll
l' r|' r оri bаie tuгсeаsса.
l)tlpё o zi de vizitаlе..t ()l )l{.(,lIV{'Irlt ttitll;Ilсе saU de intaIniri de afaсеri' oaspetll
''r. [)t)t relaха in сatttt'lr.|'. .;;r;|||rl.|.,l .{ ll rrrсlbiller de epoсё, tesйturi elegаnte,
rIl':i|(Jl1 modеrn gi vr:rItlr l:,1lIr.tttIt.lr..'lit..lrrr:;tttt;itOruI orаE F|orentа.
l t;oln
l: t t k l lt lt e o
' *ww,,,,l,,,,,t::)|IIl:| |:|]ltl/;'l||:tI||l.IlI I 1'lll I'l|, t,'.,.tl ()!] ()? ?01о)
: : l
WWW Ц'l,tl:,;lt!.Ц tt\ .1 \ ttltt rttt ttttl,.t 111111l.П ( (...;;l/ O:l O:, ?0 t())
 iltuI oрсratiunilor in hotеliriе Ei rсstаtrra|.iс Ittlt'rt.slr пt tпt tt ttl l', t't t_i t1_ууl пу1, l ( l t',\
|, | | | l l l l I I
I l l

Relats Santa Croсe este totodatё funсlional gi romantiс, potrivit atAt pentru 10. Kensington House Hotel, Londra Anglia'
сёlёtoгii de afaсeгi, сAt 9i tuгigti. PersonaluI hoteIu|ui se oсupi gi de rezeгvёri|e
pentru exсursii, restaurante, muzee gi bi|ete pentru teatru sau сonсeгte.
Kensington House este situat in сen.
trul Londrei, Iingё strada High Kensington
7. Quinta da Bela Vista, Funchat portugatial
jtl *' Hote|uI oferё o primiгe сё|duroasё 9i еste
*1 |oсuI peгfeсt de unde poli exp|oгa сentruI
HoteIu| este un сonaс veсhi de ,158 oгagu|ui. Clйdirea сu 4 etaje a fost res.
de ani. Еste loсu| ideaI pentru сei сare tauгаtё in seсoIuI a| XlX-|ea, eleganla
doresс o vaсan!ё гelaxantё 9i linigtitё. interioareIor гefleсtAnd un stil modern
Piсturile fine gi mobi|ieru| antic сonfeгё Aгe 41 de сamere luminoase 9i aerisrltl'
un сadru intim. Тoate сameгeIe au baie сu ferestгe mari, сaгe Тmbinё sti|ul сoll
de marmurй' seif gi room-seгviсe 24 de temporan сu designul сlasiс'
ore. Rezultatele сerсetёrii asuora informа
trl|rlr gёsite pe site-urile hoteluri|or respeсtive evidenliazё urmйtoare|e e|emente.
. Conсeptul de ,,boutique hotel'' se opune puteniс mariIor Ianturi hotelrere,
Irrrrri Ioсa|izat Тntг-o zonё de pгestigiu, dotat сu mobilier neсonventionaI, avAnd o
8. The Scarlet, CentralBиslness District Singapore2 . rlrttosferё intimё
9i famiIialё. Тrebuiе sё ofere сeIe mai noi gi moderne faсiIitёti.
Еste primuI hote| boutique de
. Un hotel boutique sau sma// luхury hotel nu se evidentiazё numai pгin
.|rrrrеnsiuni miсi sau prin numёruI de саmere redus, Tn medie 16-20, сi prin
|ux din Singapoгe. A fost desсhis
'trlLtmite сaraсteristiсi, in speсial seгviсii individua|izate, сare Ie deosebesс de
in deсembrie 2004, dupа o inves.
t. rlе сeIe|ЭIte hoteIuгi.
ti{ie de 45 milioane de dolari.
.
''

Interioгu| сelor 84 de сamere Boutique hote|ul se adreseazй atёt tuгigtilor сorporate, oameni de afaсeri
l.llе doresс sё se retragё Тntr-o oazё de linigte, сonfoгt gi intimitate, оAt gi turi$-
oferё сelor сare |e treс pгagu| o
lrIrlt с?Гe igi aleg destinaliа in funсlie de hote|, iar сamera dupё starea de spirit. iп
adevёratё aventurё'
lttttсtie de op[iunea oaspetelui, сazarea сostё intre 150-700 de Еuro pe noapte.
.
CosturiIe investi{iei pentru proprietari sunt muIt mai mariin сazul unui astltll
,|.: hoteI, deoareсe fieсare deta|iu сonteazй
9i fieсare сamerё trebuie prГsollll
It;;ttё.
. CameгeIe unui hote| boutique pot fi сombinate astfeI Тnсit sё rezu|te ttllrl
lrttt|te apartamente sau dup|eхurl, mu|te din e|e fiind despё(ite de ugi dLttl|rl'
ll );iГte atent masсate. Difeгenlele dintгe оamere sunt pгaсtiс de dimensiune'

9' Berns Hotel, Stockhotm Suedlа3

. rr|сlare, mici obieсtе de deсor, unele fiind mai inсёrсate, altele mai pulin, illsаr
ll lte se Тnсadreazё Тn atmosfera bunu|ui gust.
).

Hotelu| Berns este situat Тn сentru de afaсeri

al oгagu|ui Stoсkholm. Aгe 65 de сamere dotate
сu CD p|ayer, mini bar, internet gi televiziune
prin сablu. Тoli с|ienlii primesс aссes gratuit |a
sala de fitness gi spa.
.
Serviсiile oferite de hote|uriIе boutique sunt сёt se poate de personaIizate'
r r.t:3 C€ se traduсe prin satisfaсerea сerintelor сlienli|or din hotel indifeгent de
ir.|Lll aсestoгa sau oгa la сaгe sunt сerute.
.
RestauгantuI unui hotel boutique se inсadreazё tot Тn serviсii de Iux oferite'
rv;,ind un numёr redus de |oсuri, сuprins intre 60-80, toсmai pentru a oferi mai
.

rrrtt|tё intimitate gi сonfoгt oaspeti|or. Buоёtaгii hotelului trebuie sё гespeсte in

trtl;llttate relete|e din meniu' destulde restrAns, dar pe сare pгoprietarii iI sсhimbё
..tl mai des pentru a-gi suгprinde сonsumatorii. Speсiflсul restaurantu|ui poate fi
ltllt-.rnаtional' daг buсёt;lrlll tlt:tlttitl sа fre rafinatё 9i pe gustu| с|ientiIor'
.
PersonaluI trebrtltl l;;.t t;l:;1ltltttl:.t r;tlrlrltelor unui hotel de Iux, sd vorbeasсa
Ilrrrtll strёine, сeI ptr{rrl t'ttr;Ir....t..;t It.tttt,i.,z.r, sё aibё studii de speсiaIitatе, sa fiе
t.rlrrtuniсаtivi gi reсepllvr I.t r|. 't tt1|r.Ir. , |11 .11|1tt
www.be|avistamаdeira.сom (ассesаt 0З 02 201 0) 11

www.thesсаr|elhotel'сom (ассesа/ 0З o? ?0|0)

WWW,Derll!; :;tl (.,lr:r;rl..;.,l1 0З 02 :|01 0)
' *** kСttltttU:;r'(.()Пt (;lr t.t'.;t! tt { tt ' .'tr ltll
 Mаtrаgеntсtrtul гatiunilor ilr IlotеlЙriе 9i rеstauгaliе
Toate aсtivitёtile pгezentate imp|iсё сosturi substantia|e, din punсt de vedere
finanсiar, dar 9i rezuliate foaгte bune.
2.1.3.5. AIte forme de Gazare turistici Тn Rominia
Struсtura de primiгe turistiсё сu funсtiuni de сazaгe turistiсй гeprezintё oriсе
сonstruсlie sau amenajare, сarе furnizeazё Тn mod permanent sau sezonieг ser-
viсiu| de cazare gi a|te seгviсii speсifiсe pentru tuгigti. Nu se сuprind in struсturi|e
de primlre turistiсё сu funсliuni de сazare turistiсё: struсturile de primire fo|osite
in eхсlusivitate de posesori sau сhiriagi, pe o duratё mai mare de un an, indi-
ferent de с|asifiсarea aсestora; loсuinfe|e seсundагe ale popu|atiei, utilizate
Tn
sсopuri turistiсе Тn mod exсlusiv de posesorii aсestoгa; сёmine|e, internatele
$сolaгe pe peгioadа anului
!9o]al' unitё'ti|e spitaliсegti
altoг spalii simi|are сe praсtiсё
(сu exсeptia sanatoriilor gi
in mod exсiusive jсtivitа1i turistiсe1; vagoaneIЬ
dormitoг; adёposturi|e gi refugiile montane gi similaгe; birёсi|e
pentru munсitori, сёminеle de bёtrAni gi сase|e de сopii. 9i dormitoare|e
Potгivit oгdinuIui 105112011, in Romёnia, pe lёngё hote|uri mai funсlioneazё
urmdtoarele tipuri de struсturi de primire turistiсё:
a) Motelul este o struсturй de сazaгe asoсlatё hote|u|ui, сonsiderёndu-se
ini!ia| сё se distinge de hotel prin oferiгea spaliiloг de сazare pentru с|ien!i.
Aсest
|uсru a rёmas vaIabi|, tеndintа Тnregistratё a сondus la situatia in сare nume-
гoase hote|uгi au spalii dе paтсaгe gi garaje, сare insё, uneori apare сa un
seг-
viсiu pгestat сu taгif separat' in RomAnia, motelul este unitatea hote|ierё situatй
de.regulё in apгopierea aгteгe|or intens сirсulаte, dotatй amenajatё atit pentru
9i
satisfaсerea nevoilor de сazare gi masё a|e turigtiIor, сAt
9i peniru parсareа in
sigurantй a mцloaсe|oг de transport.
b) Hostelul este struсtura de pгimire turistiсй сu o сapaсitate minimё de 3
сamere, garson|ere, sau apaгtamente dispuse pe un nive| sau pe mai multe
niveluгi, Тn spatii ameлфte, de regu|ё, in с|ёdiri.сu a|tё destinalie inilialё
dесёt
сea de cazare turistiсё. Struсturi|e de primire turistiсe сlasifiсate anterior datei
de
12,05.2008 сa ,,hotе| pentru tineret,, vor fi сlasifiсate ,,hoste|''.
c) Cabanа turisticё reprezintё struсtura de primire turistiсё de сapaсitate
relativ-гedusё, funсlionёnd Тn сlёdiri independente сu arhiteсturё speсifiёё,
сare
asigurё cazarea, a|imentalia 9i alte serviсii speсifice, neсesaгe turigtilor af|ali in
drumeliе sau |a odihnё ln zone montane, rezerva{ii nаturale, in apropterea sta-
{iuniIor balneaгe sau a a|tor obieсtive de inteгes tuгistiс. Cabanele, in'funсlie Je
amplasamentul lor, pot fi:
r' сabаne situаte in loсuгi ugor aссesibi|e (a|titudine sub 1.0OO m, сu aссes
auto pe drumuri publiсe);
r' сabаne situate Тn zone greu aссеsibile (zone montane de сreastё, izoIate,
fйri ассes auto pe drumuгi publiсe).
Cabane|e din zona de сreastё 9i alte amp|asamente izo|ate, сarе nu indepli-
nesс сriteriile minime pentru сategoria 1 stea, pot fi uti|izate сa refugii turistiЬe'
Refugiile turistiсe sunt struсturi de primire turistIсe, situate in loсuri izйte gr greu
aссesibile din zonа montanё, de regulё la a|titudini mari, avAnd o сapaсitate
redusё, un grad mlnim de сonfort gl Ltn numёr redus de persona| de deservire.
Асestеa nu se с|asifiсё.
Cabanele de vAnёtoаre gt rlс' ;lt.sr;tttt sLtnt struсturi de pгimiгe tLlristiсe, de
сapaсitate rеdusё, amplasаtс itt zrltir.llrrt;;tltl irr fond сinegetiс tlt:1ltl:;r;rtlt, саre
9i
аsiquга сonditli pсllttrtt ссlZаГe :.i| :;{'lVIr ll .;rl1rltltttlпt;,.о .p".if,.'... асttvtl.1ltl
Ittlt rtttt ttt lпt tt tlt' l'tr tr lп tttrltt.slr lrt tt\l'tltrlrlttlп (rl
d) Vilele sunt strttсtLttl с|tl;lt ttlttttl tttrtstlсe de с;rрr;rсtliltе rеIativ redusё' funс-
lrtlltAnd in с|ёdiri indе1;t:tttlt:lttо' сr"t arhiteсtuгё spесifiса, situate in sta!iuni turis-
Il(;е sau in alte zone gi loсаIltA{r de intеres turistiс, сare asigurё сazarea turiqti|or
.;l pгestaгea unor serviсii speсifiсe.
e} Bungalourile sunt stгuсturi de primire turistiсe de сapaсitate redusё, realr-
.,.lte, de regulё, din lemn sau din alte materiale simiIare. in zoneIe сu umiditate
rltIlсatё (munte, mare) acestea pot fi сonstruite gi din zidёrie. Sunt amp|asate in
1lt:rimetru| сampingurilor, sate|or de vасan!ё, сa unitёti independеnte sttuate in
.;tatiuni tuгistiсe sau zone turistiсe, ori сa spalii сomplementaгe pe
|ёngё alte
.;lгuсturi de pгimire tuгistiсe. Asiguгё cazarea turigti|or, pгeсum gi
сe|e|alte serviсtt
1lrestate de unitatea de bazё, dupё сaz. Funсlioneazё, de regu|ё, сu aсtivitаte
.;t:zonierё.
f) Pensiunile turistiсe sunt struсturi de primiгe turistiсe, avёnd o capaсitate
||е Cazare dе pAnё |a 15 сamere, totalizAnd maximum 60 Ioсuri, funсlionAnd in
|tlсuinteIe сetё[enilor sau in с|ёdiri independente, сare asigurй in spalii speсia|
.trnena;ate cazarea turigti|or9i сondilii de pregёtire gi de seгvire a mesei' Ampla.
:;;lгea pensiuni|or turistiсe din mediul ruгal trebuie rea|izatё pe un teren dе сe|
lrutin 1.000 m".
Pensiunile agroturistiсe sunt struсturi de primire turistiсe, avAnd o оapaсitate
(lC. сazaгe de pёnё Ia 8 сameгe, funсlionёnd in |oсuintele сetё{eni|or sau in с|ёdiгi
ttldependentе, сare asiguгё in spalii speсia| amenajatе cazarea turigti|or gi сon-
tlltlile de pregёtire gi servire a mesei, preсum gi posibilitatea paгtiсipёrii |a aсti-
vttй^ti gospodёregti sau megtegugйгegti.
In сadrul pensiunilor agгoturistiсe se desfёgoarй сel pulin o aсtivitаtе legаtё
rlе agriсultuгё, сregterea anima|e|or, сuItivaгea difeгiteIor tipuri de p|ante, livezi de
1lomi fruсtiferi sau se desfёgoarё o асtivitatе megtegugёreasсё, сu un atelier de
Irtсru, din сare rezultй diferite aгtiсole de aгtizanat. Aсtivitёli|e Тn сauzё trebuie sё
l;e desfёgoare in mod сontinuu sau, in funсlie de speсifiс
9r sezonalitate, sй aibё
t:аraсter de repetabilitate.
Punсtaju| minim rezuItat din eva|uarea сriteriiIor sup|imentаre este uгmёtoгu|.
. de 5 steIe/flori 160 punсte;.
- de 4 ste|e/flori 130 punсte;
- de 3 stele/flori 90 punсte;
- de 2 ste|e/flori 50 punсte.
g) Campingurile sunt struсturi de primire turistiсe destinate sЁ asigure сaza-
rea tuгigti|oг in сoгturi sau rulote, astfe| аmenajаte Тnсit sё permitё aсestora sё
paгсheze mij|oaсe|e de transpoгt, sй Т9i pregйteasсё masa gi sё benefiсieze de
r;e|eIаIte serviсii speсifiсe aсestor tipuri de unitё{i.
Amp|asarea сampingu|ui trebuie sё fie fёсutd in Ioсuri de interes tuгistiс, ferite
rte zgomot sau aIte surse de po|uare' preсUm gi de e|emente periсu|oase pentru
sёnёtаtea gi seсuritatea turiEti|or,
Еlementu| de bazё al сaпlplrlqrr|ui este parcela de campare, aсeasta repre-
zеntAnd o suprafatil tle ltlrt.tt lltttt.l tlt.l|ttlllt;.rtё 9i marсatё, unde se poate parсa mi;-
|осuI de tгansport gt tll:;l;t|;t t.rltltll :;;ltI rrrlоta' asigu16ndu-se totodata suprafatа
lrberA neсesarё penttrl lltI.;(.tl(..l .';l rllltlttt:l а 4 tuгigti" Тotа|itаlе;.r pагсe|elor de
саmpare reprezinti :;rt1 lt . tl. t[. r l Ir . r , 1111; l. rrt. ;ttтlеnаjatё. Cаp,аr;ll;rtсlа сzrtrtplnqultli
:;e exprit-tlё in tlLttrliit tlrr lllr ttti rIr. r.11111rillt-'iI sе сlt-.terltttll;1 1ltttt lttlttttlllrс:а сtt 4;l
 аtiunilor in hotсIirriс si l.сsliltIrаtIс lttft'lt.sIt'ttt lIlI ll ll|' l'tt tt itt ittltlуlt.ilt ()'\l'IIll!I||lIlr (rl
numёru|ui paгсe|eloг de сampare, |a сare se adaugй eventuale|e loсuri de cazare
Тn сёsule tip сamping gi/sau Тn bungalouri amp|asate in inсinta unitёlii.
2.2. Spaliile de servire in restauralie
Cёsu|ele tip сamping sunt spalii de сazare de dimensiuni reduse, realizate din
|emn sau alte mateгiale simi|are, сompUse' de гegu|ё, dintr.o сamerй l{estauratia oсupё un loс dеloс de neg|ijat Тn сadruI industriei ospita|itёtii
9i un miс z\r r.;tst? гeprezintй un element de bazё din сadruI serviсiiloг prestate atAt сilД-
antreu sau terasё 9i, uneori, dotate gi сu gгup sanitar propriu. Distanla intre douё
ll)t|l()l' сAt gi persoаnelor rezidente. Unitйli|e de restauгa{ie сomerсia|izeazё
сёsule nu poate fi mai miсё de 3 m, asiguгЭndu-se totodatё spaliui pentru par. $
'.l.lV(]sс produse gi seгviсii atAt turigti|or сarе sunt in zonё respeсtivё' сёt gi
сarea unеi magini.
|.rl'.r|ltlсi|or, aсegtia reprezentёnd o с|iente|ё fidе|ё daсё privim din punсtu| de
Bungalourile amplasate in interioruI сampingurilor se с|asifiсi odatё сu асes-
vr.rIll[e al сontinuitёlii gedeгii in zona respeсtivё.
tea, potrivit сriterii|or speсifiоe din prezentele norme. La dimensionarеa dotйгilor
gi a insta|aliiloг din сampinguri se Va avea in vedere сapaсitatea tota|ё de
cazare
a сampingu|ui. Cе| pulin 15% din suprafala сampingului trebuie sё fie p|antatё сu 2.2.1' Norme, sisteme, reguli gi reglementёri ale сlasifiсйrii
аrboгi sau arbugti. La сampingurile de 3 9i 4 ste|e, vegetalia trebuie sё fiе sufi- (lараc.tаlii de servire in restauratie
сient de abundentё pentru a da o umbrё оonfoгtabi|ё-gi o ambian!ё agreabi|ё'
Aссesu| |a сamping trebuie sё fie astfel сonсeput ТnсAt sё previnё aссldentele de Aсttvitatea de restauralie se desfёgoarё impreuni сu gi in afara prestaliei
сirсu|alie Тn momentul intг5rii gi iegiriivehiсu|eloг. La сampinguri|e de 3 Irrrlstiсe. oriunde s-ar efeсtua aсeastё prestalie ea este гeа|izatй pentru сoleс-
9i4 ste|e, Itvllltte, pentгu soсietatе, avAnd un сaraсteг mai mult sau mai pu{in soоial.
сёile de aссes trebuie sё permitё сiгсulatiа in ambele sensurГ.
h) Satul de vaсanli este un ansamb|u de с|ёdiri, de regu|ё vi|e sau bunga- liestauгalla soсia|й desemneazё Тn genera|
restaurantele pentru coIeсtivitёli,
Iouri, amplasat intr-un perimetгu bine de|imitat, сare asigurё turigti|oг serviсiiЪe lt}(;;l|izate Тn: Тntгeprindeгi, unitёli administгative, unitйli
de invё!ёmAnt de toate
cazare, de aIimentalie gi o gamё |argё de prestalii turistiсe suplimentаre (agre. lIl.ldelе, spita|e, с|iniсi, сйmine de bёtгAnigiсopii, tabere, armаtй' сomunitё{i reli-
ment, spoгtive, сultuгale etс.). l Ilt rltSe etс.
i) Popаsu! turistiс reprezintё o struсturё de primire turistiсё de сapaсitate l)in punсt dе vedere a| pub|iсu|ui !intё, aсtivitatea restaurante|or poate fi
redusё, foгmatё din сёsule gi/sau bunga|ouri amp|asate Тntr-un perimetru bine r1lrIpatё in douё seсtoare: restaurante сu voсalie сomeгсia|й
9i restaurante сoIeс.
de|imitat, сare asiguгё serviсii de сazare 9i a|imentalie, preсum llvrl, сu voсa{ie soсia|ё. in ultima perioadй a сгesсut numёrul de restaurante
9i posibilitйli de .ltnеrсia|e, datoritё aссentului pus pe rapiditatea sеrviсii|or, сёt gi datoгitё sсhim-
parсare auto. Dotarea gi serviсii|e aferente sunt identiсe сu aIe сampinguri|or .
de
aсeeagi сategorie, сu eхсeplia faptu|ui сi popasuгilе tuгistiсe nu dispun de teren Il.ir llor de venit a|e сlienli|or сaгe igi permit sё faсё ape| |a astfe| de serviсii'
de сampaгe pentru amp|asarea сoгturi|or gi/sau a ru|ote|or. Stгuсtura de primire turistiсё сu funсliune de a|imentatie pub|iсй reprezintё
j) spaliile de campаre in gospodёrii|e popula{iei sunt struсturi dе primire rllrttatea de a|imentalie pub|iсё din inсinta struсturilor de primire сu funсliune de
tuгistiсe сonstёnd din una sau mai multe (nu mai muit de 10) parсe|е de сampare r .l.z3Гe, unitatea de a|imenta(ie publiсй independentё situatй in stаliuni
tuгistiсe gi
amp|asate pe un teren bine delimitat Тn inсinta сu(ii sau gЁdinii aferente unet lr rr rniсipii.
proprietёli din mediul urban sau rura|. Mёrimea parсele|oг Conform ordinu|ui 1051l2o11, in RomAnia pot funсliona urmёtoare|e tipuri de
9i eсhipaгea sanitarё .'ltuсturi de pгimire turistiсe сu funсliuni de a|imentatie,
sunt identiсe сu сeа a сampingurilor din aсeeagi сategorie оu speсifiсarea сё, с|asifiсate astfel:
pel!ry саpaсitйlile de pAnй |a 5 parce|e grupu| sanitar poate fi сomun сu al gos. - restaurant 5,4,3,2, 1 stele;
podёгiei гespeсtive, fiind admisе totodatё lavoare sau duguгi in aer |ibeг - baг 5, 4, з' 2'.1 ste|e;
9i wс - fast-food 3. 2. 1 stele.
usсate, restuI dotёri|or gi serviсiilor sunt faсultativе'
k) Navele maritime gi fluviate, inоlusiv pontoanelе p|utitoare, utiIizate pentru Brevetul de turism pentru direсtor de restaurant se e|ibereazё |a оereгe,
cazarea turigtilor pe durata сё|ёtoriei sau сa hote|uri p|utitoare anсorate Tn poгturi, 1ltlntгu:
se сIasifiсё pe ste|e (de |a 1 la 5) in funсlie de сalitаtea dotЁri|or gi a servicii|or pe а) abso|vent, сu examen de liсen!ё, al unei faсultй{i асreditate sau aI unui
сare Ie oferё. i:olegiu universitar, с,are a absolvit un сurs de formare managerialй speсifiс aсti.
Potгivit Institutu|ui Naliona| de StatistiсЁ al RomAniei, Тn anuI 2010 s-au inre- vltёtii de restauralie gi сaгe deline atestаt de limbё strёinё dе сirсu|afie inter-
gistrat 5.222 de stгuсturi de primire turistiсi сu funсliuni de сazare turistiсё, ll.ttionаIё, dupё сaz;
din
сaгe.1.246 de hote|uri, 1.354 pensiuni agrotuгistiсe, 949 pensiuni tuгistiсe b) abso|vent a| unui liсeu, сu dip|omё de baсаlaureat сaгe a absoIvit un сurs
9i 768 llt,- fоrmare manageria|A speсifiс: асtivitA{li сle rеstаuгatte gi сare deline atestat de
de vile, observAndu-se astfel o evoIu{ie pozitivй a acestor unitйti de cazare
сomparativ сu anu| 2009. Ilt nbё strёinё de сirсtl|а{iс ttltr lt t t; tttr lt t;t|ii' rlttрlit с:аz-

NormeIe de с|asifrсilrrl ttltll.,t..t,'i llllllltll();t1i(-'сriterli obligatorii privind сlasifi.

t;l-lrea unitё{ilor de a|ttttt.trl;t(tl. llttlrlir.i ltr..;tаLttаtlte|e Ei barurile trebure sё res_
рlссte noгme pгivind
/ Г)esсriеrea gerttlt;tl;.t ;t l |;.t.litii
'/ Оlсl.rtltz;ttе; t r;;l. l{ttlt lt
 64 Marrа8сrlrсltttrI tllrсгittitllriItlг ilr Irltlсl;irlс
;t tс:;l;tttt;tliс l t t f ru's I t, ttt. I t t l.l t t l,' |п rй in i ntlus ! t. i t t ( ).\ l, l l I l l Il l l Il l ()S
r'
r'
Instatatii;
Uti|aje, mobilieг tehnologiс, apaгatuгё de сontro|, aparate
rrt;lt ales, a сontributiei la direсtionarea intreguIui sistem pe сoordonatеIe
neсesare Тn seсlii|e de produсlie ale buсёtёriei;
9i dispozitive 1,ltlqresu|ui, сivi|izaliei 9i libeгtё[ii de voin!ё 9i aсliune in toate domeniile aсtivitёtii
{.(,( )llomiсe gi soсiale.
r' Аmenajёri gi dotёri interioare in sa|oane:
lп SUA existё o mare varietate de restauгante, iaг сIasifiсaгea |or se poate
r' Dotarea сu inventar de servire; l.tr;с dupё: meniul oferit gi сaIitatea mёnсёrii, nivelul preluri|or, sеrviсiuI oferit,
r' А|te сriterii; rttlbiantё.
r'
Seгviсii oferite сlienli|or, сu sau fёrё p|atё.
'
Agenlia Naliona|ё a Restauгantelor с|asifiсй toate |oсa|uri|e in trei сategoгii:
in RomAnia, |a nivelu| anu|ui2010 s-au inregistrat 5.1,t0 unitёli de аlimentalie .'r.tvlсii de a|imenta{ie сomerсia|ё, seгviсii instituliona|izate gi
pub|iсё, din сaгe 1.403 гestaurante. Distгibuф aсestora pe judele seгviсii de a|imеn-
este pЁ- |.|lle pentru aгmatё. Prima сategorie urmёregte mai a|es гea|izarea unui profit сAt
zentatё in Тabelul2.4. l||.lI mare. Serviсiile institulionalizate сonstituie segmentu| сe| mai larg a| afaсe-
lt|<lr' eduсalionaIe, guvernamentaIe sau alte organizalii сare opereazЁ сu propriul
ТаbeluI 2.4. Numёrul restauranteloг pe judete anul 20,l0 .'{.lViсiU de pгoduse. Aсest segmеnt nu
Тn urmйregte oblinerea pгofitu|ui, сi puг 9i
.'llltplu se oferё seгviсii speсifiсe domeniu|ui. Ce| mai miс
NumЁr Numёr segment se referё |а
Judet Judet . rrrtlatё сaгe are aproximativ 1.000 de unitёli alimentare.1
restaurante restaurante
Furnizorii opereazё de obiсei Тn institutii, gсo|i' universitёti, сentre de sёnёtate
тoтAL 1403 ...rrl de vaсan!ё, rea|izAnd
un profit intre 8-tio%. o paгte dintre fuгnizori apa(in
ALвА 21 HARGHlтA 20 rrrrtэr lanturi de гestaurante sau сomerсia|e. Astfel, au apirut сompanii' preсum
АRАD (;ilntinee'', саre au zeсi de mii de angajali. ,,ARA' este сea mаi
36 HUNEDOARА 33 ',ARA", ,,Marriott',,
АRGЕ9 З4 |АLoM|тA Iiliire сompanie оare se oсupё de mAnсёruri gi rёсoritoare, de serviсii de sёnё-
5
BAсAU l.rlс-'qi eduсa{ie, reviste etс. Compania s-a extins gi in Еuropa,9i este сel mаi
59 rA$l 34 lrrltre furnizor pentгu Japonia.
BIHOR 147 ILFOV 23 Speсia|igtii Тn marketing impaгt restaurante|e Tn trei сategoгii Тn funсlie de
B|sтRlTA NASAUD 8 MARAMURЕs 32 1'tt:tu| ap|iсat: seгviсii гapide, mijloсii gi miсi. Cele mijIoсii sunt rea|izate, mai ales
вoтosANl 5 n4ЕHЕDlNT| 12 (|r: restaurantele familiaIe: ,,Big Boy's,,, Kitсhen'' 9i сafeneIe
(.l ,,Morrisons,', ,,Wyatts'', restauгantele meхiсane,,,Country
,,Denny.s,',
BRА$QV 122 MURЕs З7 fаst-food-uri speсializate pe
вRAlLA '13 NЕАMT 20 lr. trnbuгgeri сum ar fi: ,,Ground Round''
9i ,,Fuddruсker's''.
BUсURЕsт| 196 oLт I o altё с|asifiсаre este сea din presa de speсia|itate, referindu.sе mai a|es Ia
BUZAU rrtrlse|e oсaziona|e unde prelu| ar putea fi dublu pentru un hamburger sau
35 PRАHoVА 55 rrrllseIe tradilionale. Асest segment сuprinde mai a|es populalia Тntre 21-40 de
сARАs SЕVЕR|N 45 SATU MARЕ 16 .rrrl 9i oferё serviсiide bar' un meniu mai larg gi |iсhioruri.
сALАRA$| 5 SALAJ I Cafene|ele sunt asemйnatoare сu restaurаnte|e de tip fast-food prin viteza сu
CLUJ 25 SIBIU 26 r,;rrе igi desfёgoаrё aсtivitatea gi de faptu| сё, de obiсei' sunt situate pe, sau
сoNsтANтА 79 sUсЕAVA 28 . t[)roape de o autostradё ag|omeratё. Cele mai mu|te
сafenele sunt |a dispozi{ia
сoVAsNА 28 тЕLЕoRMAN 4
r:|rentiIor 24 de ore. Unele сafenele sunt de dimensiuni mari gi pot gёzdui pёnё |а
DAMBoVlтA .'()0 dе peгsoane. CeIe maifreсvente loсa|uride aсest gen au Тntre 100
18 тlМ|s 38 9i 150 de
|()(juгi. Cu mai muIt de ,1'000 de astfel de loсalii desсhise, Dеnny's este сeI mai
DOLJ 14 тULсЕA 30 ttlаre lan! de cafenele. Serviсiile оomerсia|e a|e сantinei sunt foaгte popu|are in
GАLAТ| 13 VASLUI l tlropa de Sud gi intr.un numёr mai rеdus se ТntA|nesс 9i in New Eng|and gi
GIURGIU 4 VALсЕA 5Z l lссident.
GORJ 12 VRАNсЕA '18

Sursa: lntoоmit de autor pe bazа dаtelor oferite de Ministerul Dezvoltйrii Regionale

9i Тurismu|ui
2.2.2. Criterii de сlasifiсare a unitйlilor din restaurаlie
Comparalii|e dintre demonstreazё o dеzvoltare mаi aссentuatё a
jude{e Unitйtile de aIiment;ltlt: 1lrtllllr:a llttl;Illl;rtс: seгvirii tuгigti|or se сlasifiсё fie inde.
seсtoгu|ui de a|imentalie publiсё Тn judeleIe сu o сiгсulalie intensa, 1lrltldent, fie odаtё сll ttttll;-r(tIt.r|l.r..1,,.11t1 ttrrlstiса din сare faс parte. AIimenta{ia
сum ar fi
Buсuregti, Bihor, Bragov, Constanla, Prahova, сare se detaseаzа JltlbIlсй еste o pаrte;r;ltrlrItt.;ttIltt Itttl:;lIt-, rrl:;lаura{ia reprezentand unul din ser-
9i сa numёr a|
restaurantelor. vlсii|e de bazё.
in Romёniа, сa de a|tfel in oriсare
!arё' alimentaliа pub|iсё indeplinegtе Lrn rol
esen{ial, atёt in сeea сe priveEte сregterea сa|itёtli vie{ii сonsumatoll|.)l l:;rt ' [ ltl, ll'tlt:l iufu| i:|:,.|ilIlI;tll1
рi [)оtt;rId [ttttrIllrlt1; l L]tl.slllсl.s..;. litхllr l tllliolt, New Yrrrk
I 1)1)4
 6б Mаrlаgсltlсtttu| tl1rсгirtirrrriltlt.irt ltrltс|ilriс ;l rсsl:rtltlt1iс Ittft'tt,tlt ttr'lttr tt ,1,' lt,r ,t Пt itxlu,\!l i(t ().\'lrtltrltlttlп (t'/

Partiсu|aгitatea obieсtu|ui de aсtivitаtе, сonditiile spесrfiсe, zona de amp|a. 1.1- Restaurantul сlasi<; este loсa|u| pub|iс сu pгofil gаstronomiс, in сare se
sare, gradu| de сonfoгt, mёrimea funсtiona|ё 9i nu in u|timu| rand niveIu| preturi|oг ,,l.lvegte un laгg soгtiment de preparate сuIinare (gustёri
сa|de $i reсi, prepaгate
praсtiсate reprezintё tot atЭtea argumente сare motiveazё tipo|ogia unitйli|or de Irl,lttde сa|de, mёnсёruri, minuturi, sa|аte, du|сiuride buсёtёrie), produse de сofe.
alimenta{ie pub|icй. l.ll|(), patiserie, inghelatё' fгuсte, bёuturi nealсooIiсe gi a|сoo|iсe, pгoduse din
In сonformitate сu prezentele noгme metodologiсe, Тn RomAnia pot funсliona lrrlrtn etс. Pentru сreаrеa unei atmosfere distгaсttve poate dispune de formatie
urmёtoarele tipuгi de struсturi de aIimentatie publiсё. r rt tziсa|-аrtistiсё. organizеazi seгviсii sup|imentare: banсhete,
r
reсep{ii etс.
1.2. Restaurantul specializat serve$te un sortiment speсiftс de pгeparate
Таbelul 2.5. Tipuri de struсturi de a|imentatie publiсё ( t|||tlare gi .bёutuгi сare se aflё permanent
in |istа de meniu, in сondiliile unor
Nr. Tipu! .rlrtс.najёri gi dotйгi сlasiсe sau adeсVate struсturii soгtimenta|e (pesсёresс, vёnё.
cаteqoriа . Stele
сrt. de unitаte 5 4 i()l()sс, rotiserie' zahana, dietetiс, |aсto.vegetarian etс.), сare formeazй obieсtu|
3 2 1
1 Restaurant
.'1lr
lсiа|izёrii.
1.1. Clasic x 1 2.1. Restaurantulpesсёresс este o unitate gastronomiсё сare se сaгaсteri.
X x Х x
1.2. Specializat ,,rl;tzd pгin desfaоerеa, in prinсipal, a unui soгtimentvaгiat de preparate сulinarе
1.2.1. Pesсёresс .Ilrl pegte. Еste deсorat сu obieсte sugestive din aсtivitatea de pеsсuit gi de pгe-
x x x x
1.2.2. VЭnёtoresс x Х x х
Ill(:lаre a pegte|ui.
1.2.3. Rotiserie x x x x
1 2.2. Restaurantul vёnёtoresc este o unitate gastronomiсё speсia|izatё Тn
1.2.4. Zahana x x x х 1lrllduсeгea gi seгviгea de prepaгate сu|inaгe din vёnat (iepuгe, сйprioaгй, porс 9i
1.2.5. Dietetiс ltrt:;tгet, urs, gЭqte, гale sй|batiсe etс.), сare este organizatё
Х x x x 9i funсtioneazё pe
1 .2.6. Laсtoveqetarian Х Х х x 1,rlrlсipii simi|are гestaurantu|ui сlasiс, avAnd Тnsй prin amenajare, dotare gi pre.
.2.7 . F amtlial/pensiune ,,r ltttarea peгsona|uIui е|emente speсifiсe' partiсuIare.
1 x x Х x
1.3. Cu specific 1.2.З. Rotiseria este un restaurant de сapaсitate miсй (20-50 de loсuri Ia
1.3.1. Cгamё x x Х x rtrllse), Тn сare consumatorii sunt servi[i сu produse din сarne la frigare-rotisor
1.3'2. Cu speсifiс |oсa| x Х x Х 11ltli' mugсhi de vaсё 9i porс, speсia|itёli din сaгne etс.), сhebab оu garnituгi,
1.3.3. Cu speсifiс nаtlona| x x x x rlrll-'|e gustёri гeсi (pe bazй de ouё, brAnzё, |egume etс.), sa|ate, deserturi, pre-
I .4. Cu proqram artistic Х x x l tlln $i bёuturi гёсoritoare, сafea, vin (in speсia| vin гogu seгvit in сarafe), un
1.5. Braserie/Bistrou ..lrttiment redus de bйuturi alсoo|iсe fine.
Х x x х x Spaliu| de produсlie se аf|ё оhiaг in
1.6' Berёrie x х x rtrlrlrioru| sё|ii de сonsumalie 9i este dotat сu rotisor sau frigёrui gi сu vitrinё fri-
1.7. Grёdinё de varё x x x x .1.trifiсё ln сare se aflё expugi pui gi alte speсia|itёli din сarne pentru fript in fa{a
1.8. Terasd Х x x x , oпsumatorilor.
2. Bar 1.2.4' Restaurantul-zahana este o unitate gastronomiсё in сare se seгvesс, Ia
2.1. Bar de noapte x x r,rtrnaПdё, Тn tot timpu| zilei, pгoduse (speсiaIitйti din сarne de porс, vaсi, bata|,
2.2. Bar de zi х х x x х rrlrtl|) 9i subproduse din сarne nepo(ionatё (fiсat, riniсhi, inimё, spIinё, momi(e,
2.3. Cafё.bar (сafenea) Х x x x x lrr;iduvioare etс.), miсi, сiгnali etс., pregёtite la grёtar gi a|ese de сonsumatoгi
2.4. Disсo.bar .|ltl vitrine de expunere sau din p|atouri|e prezentate de ospёtari la masё. Mai
(disсoteсё, videoteсё) x x x х 1lrlаte oferi: сiorbё de buгtё, сiorbё de сioсёne|e, tus|ama' toсhiturё, sa|ate сom.
2.5. Bufet - bar X x x lllllаte de sezon, murёtuгi, du|сiuri de buсёtёrie, bёuturi a|сoo|iсe (aperitive gr
Unitёtitip fasЬfood vrrruп).
3.1, Restaurant - autoseгvtre Х x x 1.2.5' Restaurantul dietetic/lacto-vegetarian este o unitate gastronomiсё in
3.2. Bufet tip expres Х x Х t .lre se desfaс in exсlusivitate soгtimente de prepaгate сulinare pebazё de laptе
3.3. Pizzerie x Х x
...t
рlroduse Iaсtate, ouё, pаstе fёinoase, orez, sa|ate din |egume, preсUm gi dul-
J. 3.4. Snaсk.bаr x .lrlri de buсёtёrie, Iaсtatе proaspete, proсluse de patiserie, inghe[atё
Х Х 9i bёuturi
Sursа: ordinu| Ministru|ui Dezvo|tйrii Regiona|e rrll:lIсooIiсe сalde Ei reсi; rllsti.rttrtltlttll tittltоtiс oferё preparatele sub indгumareа
gi Тurismului nr. 105112011
rrrrtli Cadru mediсal.
1. Resteurantul este loсalu| publiс care imbinё aсtivitatea de produсlie сu 1 2 6. Resfаttrattlttl |;lttttIt;ll ..,,||| ||(!tl:;llltlri;l t]ste o unitate сu profiI gastгonomiс
сeа de servire la masй, punаnd la dispozilie сlienli|or o gamё diversifiсatё de .:;lrь. ofeгё, Тn mai Пl[t|tll v;tlt;lttIt..' tttl..ttltttlсorтtp|ete la pre{ aссesibi|. Preparatele
preparate сulinare, produse de сofetЁrie-patiseriе, bёuturi qi unelе produse ..;t :.ipeсiаlitДti|e
so|iсitаrtо |ll .ll;tl;t lt|l!|||llI lItlt :;t: scrvesс сonforпr pге!tlri|or stаbrlrte
pentru fumёtori.
ttr Itstе|е dr-. tllerlltt IJ;1rtltrt|;lIt rrt,Ilr (] |.il illIt().lle, ilpё tlllrlоtlt|;i 1;l llele sLtnt iitrll-
 l ttf t,t t.s I t'tt t- | t t t, t, l,, l,, t :it itt i ttd tв| r i tt t l,t'
1
lt 1 1 1 | 1 1, 1
1
1, (r()

tate |a un numёr redus de sortimente. Poate funсliona 9i pe bazё dе abonamеnt.
La nevoie se poate organiza 9i сa seсlie in сadruI unui restaurant сlasiс. De
regulё, asemenea unitй(i se organizeazёin stаliuni turistiсe sau in pensiuni turis-
tiсe gi pensiuni agroturistiсe.
,l.3' Resfaurantul сu specific este o unitate de a|imentalie pеntгu reсreere 9i
divertisment, сare, prin dotare, profil, tinuta Iuсrёtori|or, momеnte reсreative 9i
| / ' Grёdina de varё este o unitate amenajatd in aer lrbeг, dotatё сu mobrIier
.'1lr.сtfiс,,de gгёdinё',9i deсoгatё in mod adeсvat.
oferё un soгtiment diversifiсat
.|tl 1llеpaгate сulinare, minuturi, grйtar, saIate, du|сiuri de buсёtёrie gi сofetёrie-
;l,rlt:.;erie' un |aгg soгtiment de bёuturi a|сooliсe (vinuri se|eс[ionate de regiune'
irrrllrtteliate sau neimbuteliate, bёuturi spirtoase еtс.) 9i nealсoo|iсe' сafea, fruсte,
,r, rrlr.lse din tutun.
|

1-B. Terasa este o unitate independenta, аmenajatё in aer libeг, dotatё сu

struсturё soгtimentalй, tгebuie sй reprezinte obiсеiuri gastronomiсe |oсale sau
naliona|e, tradilionale gi speсifiсe diferitelor zone.
1.З.1. Cramia desfaсe o gamё largё de vinuri. Aсesteа se pot servi atЭt Тmbu-
pre-
teliate, сAt gi neТmbuteliate. Se rea|izeazё 9i se desfaсe o gamё speсifiсё de
parate сulinare. toсhiturё, prepагate din сarne la grёtar sau trase la tigaie. Vinu-
rile se servesс in сarafe sau сёni din сeramiсё. Еste dotatё сu mobilier din lemn
masiv, iar peгelii sunt deсoгali сu sсoa(e, gteгgaгe etо. Poate avea program
muziсal, tarafuri de muziсё popularё. Se poate organiza 9i сa seсlie in сadrul
unui гestaurant сlasiс.
1.3.2. Restaurantu!cu specific /oсal pune Тn valoare buсёtёria speоifiсё unor
zone geografiсe din larё sau a unor tipuri tгadilionale de unitёli (сгame' сo|ibe,
9uгi eй.;.Ъunt servite vinuri 9i alte bёuturi din
regiunea гespeсtivi, uti|izAndu.se
сёni etс. Еfeсtu| origina|
ut"io"l.", сarafe, al aсestoг unitёli este rea|izat prin
Тmbinarea сadru|ui natuгal сu сe| arhiteсtura| al sistemu|ui сonstгuсtiv, al finisa.
je|oг inspirate dupё modelu| popular, a| elementelor de deсoralie, aI mobilieru|ui
9i oьieсieIor dе inventar de сonсeplie deosebitй,
de gama soгtimentalё a mAncё-
iuri|or pregёtite gi pгezentarea persona|ului. La сonstгuirea unitёlilor se uti|izeazё
specifiсe regiunii respeсtive, сum sunt: piatrй, bolo-
materia;e pre|uоrate sumar,
trestie, stuf, гёсhitё etс. ospё.
vani de гёu, lemn (brut sau prelucrat), сйrёmidё,
сonсordan!ё cu speсifiсu| unitёlii (сostume
tarii au uniforma сonfeсlionatё Тn
daсi, de romani, сiobёnegtietс.).
1.3.3. Resfa urantul сu specific na|ional pune in va|oare tradiliile сulinare ale
unor naliuni (сhinezesс, arjbesс, mexiсan etс.), servind o gamё diversifiсatй de
p."p"1."i" cuiinare' bёutuгi a|сoo|iсe 9i nea|сoo|iсe speсifiоe. Ambianla interioarё
ii exterioarё a sa|oane|oг, programu| muziсa|, uniformele persona|u|ui de servire
gi сele|alte sunt speсifiсe !ёrii respeсtive.
1.4. Restaurantu! cu program artistic este o unitate de alimentalie pentru
turigti сare pгin dotaгe 9i amenajare asigurё 9i derularea unor programe de diver-
tisment gen speсtaсol (muziсi, ba|et, cirс, reсitaluri' progгame speоifiсe baruгi|or
rrrrlllt||er speсifiс sezonu|ui estiva| 9i deсoratй Тn mod adeсvat. oferё un soгtiment
rllvr.rsifiсat de pгeparate сuIinare, minuturi, gгйtaг, saIate' du|сiuri de buсёtёrie gi
. .lIl:tёrie-p?tiserie, un |arg soгtiment de bёuturi a|сooliсe (vinuri, bёuturi spir-
Iri. l:;е' bere etc.) 9i nea|сoo|iсe, сafea, fruсte.
2. Bаrul este o unitаtе de a|imentalie оu program de zi sau de noapte, Tn сare
1rеrvegte un soгtiment divеrsifiсat de bёuturi a|сooliсe 9i nea|сoo|iсe 9i o gamё
'.{.
r..:;tгёnsё de pгoduse сuIinare. CadruI ambiental este сompletat сu prograпl
.rrIt:;ttс, audi(ii muzicale, video, ТV'
) 1' Barul de noapte este o unitate сu сaraсter distraсtiv, сu un orar de noapte
..rrtl pr€ZiПtё un program variat de diveгtisment, de musiс-ha|| 9i dans pentru
r rr115цц2fg;i gi oferё o gamй vaгiatй de bёuturi alсoo|iсe fine' amesteсuri de
Ir,irtlttri de baг, bёuturi nealсooliсe, speсia|itёli de сofetёrie gi Тnghe{atё asoгtate,
It'.l:jt.beef' fripturi гeоi etс., fгuсte gi sa|ate de fruсte (proaspete gi din сompoturi),
. ,rlrlа, jardinieгe сu deliсatese' De obiсei este reaIizat in amfiteatru' pentru сa de
|.t ltlаte mese|e sё se poatё viziona programu| aгtistiс muziсal' Este dotat сu
llr.'llr|atii de amp|ifiсare a sunetuIui, orgё de lumini, instaIalii dе proieсlie a Unor
Irlr r rr r
? 2Barul de zi este o unitate сare funсlioneazё, de regu|ё, in сadrul hotе.
de
|rrlrltlг 9i restauranteloг sau сa unitate independentё. oferё сonsumatorilor o
variatё de bёuturi aIсoo|iсe gi nea|сooliсe, simp|e sau in amesteс, 9i gus_
'1.rtrt;i
t'rlt in soгtifftent restrAns, taгtine, foetаje, speсia|itёli de сofetёrie gi inghetatё,
J't.ltlt]Se din tutun ([igёri) 9i posibiIitё(i de distraсtie (muziсё disсretё, televizor,
;. lr'ttl| ГПeс?niсe etс.). In sa|onul de seгvire se afIё tejgheaua-bar Cu sсаUne
ilr, r|tt;' un numёr rеstrAns de mese сu dimensiuni miсi' сu sсaunele resrlосttvt-'
.l З. Cafe-bar-cafenea este o unitate сaгe imbinё aсtivitatеa dе desf..lt;t-'ttl ir
.,r|rlIei сu сea reсreativё; oferё сonsumatori|or gi gustёri сa|de
9| reс|, lrt|ltllltIl|.
;'r.lrILlSe de сofetйrie.patiserie, inghelatё, bёuturi neaIсoo|iсe сa|dсl (r:.rtl:.r |.r
tiIIttt' gvaГt, сafea сu lapte, сioсolatё, сeai etс.), bйuturi aIсoo|iсe ftrtt: (|lt.ltllll
. i llllilс' veгmut etс.).
,

de noapte etс.). ,,4. Disco-bar (disсoteсё-videoteсё) este o unitate сu profi| de divet[l:;ttrr'lrl

1.5. Braseria sau bistrou asigurё in tot сursu| zilei sеrvirea сonsumatorilor, in l.r'ttllU tineret, aсtivitatea сomerсia|ё fiind axatё pe desfaсerea de gustаlt, ;lttl
prinсipa| сu pгeparate reсi, minutuгi, un soгtiment restrAns de minсёruri, spe- .Irr.;tl de сofetёrie-patiserie, inghe{ati gi, Тn speсial, amesteсuгi de bёuturt lrlr;rrtt
сia|itёti oe сoretЬriе.patiserie, bйuturi nea|сooIiоe сa|de 9i гeсi, bёuturi alсoo|iсe ||{ l.:,;I nea|сooIiсe' Diveгtismentu| este rea|izat prin intermediul muziсii dе;rtltltItr.

de сalitate superioarё' un bogat soгtiment de bere. -'r .|tl danS, inгegistrаti 9i difuzatё prin insta|atii speсiale gi pгin disс.joсkey' сirrt.
1'6' Berёria este o unitate speсifiсё pentru desfaсerea berii de mai multe soь .r.:tr;ttrё organizarea gi desfёguгarea intregii aсtivitёti. Videoteсa este o Тnсёpert'-
timente' in reсipiente speсifiсe (!ap, ha|bё, сanй) de diferite сapaсitёli 9i a unoг ';lr.t)|?l amenajatё оu insta|аtii eIесtrorliсо dе redare gi vizionare in сare se ple.
produse gi pгepaгate сaгe se asoсiazё in сonsum сu aсestеa (сrenvurgti сu '. rr rl. r vldeoprograme gi fiImе.
preсum 9|
Ь,ean, mititei, сёrnali, сhifte1u{e, foetaje, сovrigei, migdaIe, a|une etс.), ,l 5 Bufet-bar oterё tIl'l !;tlttlttlr.ltl tr.:;tl;tlll; tle pгeparate сaIde Ei reсi (gustArr,
brAnzeturi, gustiri сalde qi reсi, minuturi (din ouё, |egume), speсia|itёti dе zahana .'.lrrtlvtCiuri, minuturi, nlArtr:.jtttlt'
Illl.lItt,...iIi,l); rtlsоrie) pгegаtite in buсёtёriа prсl
(1-2 preparate), preсum bёuturr aIсoo|iсe (сoniaс, rom, sortimtlrtl гс+strЭns de llllltlr' са|dе si reсi'
9i l)i l{] sаU aduse din afаli1, ll;irtllttl ttr..tlr bdrttrtrt tl|ссlt-lltr;t:
vinuri gi lrёLlturl neа|сoo|lсtl) r'r1lr.11|lyg), bеre' vintlrl' Iа p.lIr.rl
 70 |\,litttltgсtttсttltll rl1lr.ritlitttriIltr ill Irtllс|iit|('..'| |('5liIlltilIlс lttft,lt,rlt llt Itlt tl tlt' |',t:.t itt itttttt'уtl.itt tt,t1l1111l1111111 /l
3. Unitili tip fast-food Drug.store este ststerтltl| .lstleI oгganizat, сe aparltnе alimentaliei pub|iсе, in
. Restaurant-autoservlre este o unitatе сU desfaсerе гapidа in сaгe сonsu-
3.,I
t:;lre с|ientii сonsumatori sunt praсtiс diгijali intr-un сontеxt dе ,,sens giгatorru'', in
matorii igi a|eg 9i se servesс singuri сu preparatelе сu|inaгe сa|dе
$i reсi (gustаri, rttl1Ioсul сёruia se afIё sala de preparate gi eхpozilia сu autoservire, dupа
produse |aсtаte' bёutuгi сalde nealсoo|iсe, supe, сioгbe, сreme, preparate d|n
pe9te' аntreuri' preparate de bazё, saIate, deserturi' fruсte) l)аrсurgerea proсesu|ui de оonsum, spre a|te сentre de vAnzaгe, сu obieсt de
9i bёuturi alсoo|iсe .rсtivitate diferit, aIimentar sau neaIimentar.
(bere) 9i nea|сoo|iсe, |a stiс|ё, agezate in |inii de autoservire Ьu flux dirijat gi сu
p|ata dupё a|egerea produse|or.
Cazinoul este apгeсiat сa fiind unitatea de ex|сe|en{ё in sistemuI a|imenta{iei
3.2. Bufetul tip eхpres este o unitate сu desfасere rapidё, in сare fluxu| сon- 1lttb|iсe, fapt pentгu сare aссesul сonsumatorilor este de regu|ё |imitat de posi-
llrlitйliIe finanсiare de a faсe fa!й pаrtiсuIaritёliIor mediuIui oferit, Dispunе de
sumatori|or nu este dirijat, servirea se faсе de сёtre vAnzёtor, iar p|atа se fасe
.tproximativ toate posibi|itёlile de ofeгte destinate сonsumu|ui, pгeparate gi bёu-
antiсipat. Unitatea este dotatё сu mese tip,'expres,,.
trrri fine, din !аrё 9i din impoгt, сAt gi de sisteme' mij|oaсe gi instalalii aferente
3.3. Pizzeria este o unitate speсia|izatё in desfaсerea soгtimente|or de pizza.
rrllei game diversifiсate de joоuri de noroс, distraсtive gi de lumini, astfeI inсёt' сu
Se mai pot desfaсe gustёri, minutuгi, salate, produse dе patiserie, гёсoгitoare,
tttiсi exсeplii Тn situalia сazinouriIor mai pulin fгeсventаte, atmosfera este praсtiс
bere, vin Ia pahar sau bёuturi sIab a|сoolizate.
3'4. Snack.barul este o unitate сaraсterizatё prin exlstenla unei tejghe|e-bar, 1lermanent,,inсendiarй''. ospitiriile.biЁ sunt unitё(i de alimentatie publiсё ampla-
de regulй in imediata apгopiere a gёrilor gi autogёгi|or, pie[elor, sau aItoг
:;;ate
сu un front de seгvire сare sё permitё aссesul unui numёr maгe сte сonsumatori.
,,one de сirсulalie intensё a potenlialilor с|ienli gi сaгe, pгin paгtiсuIaritateа
servi{i diгeоt сu soгtimente pregёtite tota| sau partial in fata lor. oferё in tot timou|
tlbieсtului de aсtivitate oferё сonsumului preparate оulinare reсi gi сalde, dar сare
zilei o gamё diversifiсatё de preparate сu|inaге (сrenvurgti, pui frip{i, sаndviсiuri,
1lermit a fi servite intr-un timp re|ativ sсuгt, |a pгeluri aссesibi|e.
сёrnёсiori' unele preparate сu speсifiс), pгeсUm 9i bёuturi nea|сoo|iсe сa|de
9i Gantina-restаurant oferё posibi|itatea vAnzёrii direоt сёtre сlienli, Тn vederea
reсi 9i bёuturi alсooliсe Тn soгtiment redus.
t,onsumului u|terior, de produse preparаte gi semiprepaгate сu|inare, produse de
cofetйria este o unitate speсializatё pentru dеsfaсerea unui soгtiment |arg de r;ofetёrie, pizzerie, patiserie 9i rotiseгie, preсum 9i bёuturi alсoo|iсe gi rёсoгitoare
prёjituri, toгturi, furseсuri, сozonaс' inghelatё' bomboane, patiseгie finё, bёuturi
rltс. In aсe|agi timp, este organizalia сare, сa urmare a dimensiunii sufiсient de
nеalсoo|iсe сa|de gi reсi gi une|e bёuturi aIсooliсe fine (coniaс, liсhioф.
lrlсёpёtoare a sёlii de servire de pinё la 400-500 de loсuri, in anumite сazuri,
Patiseria este o unitate speсia|izatй in desfaсerea pentru сonsum, pe |oс sau
tlfеrё posibilitatea organizёrii de seri distraсtive, mese festive sau de protoсol,
Ia domiсiIiu, a produсliei proprii speсifiсe, [n stare сa|dё (plёсintё, gtrude|e, meь
tlunli 9i botezuri, a|te asemenea evenimente' pentгu сare сantina-restaurant asi-
deneIe' pateurr, сovrigi, brAnzoaiсe, gogogi, сornuri etс.). Soгtimеntul de bёuturi
t1urё сonfoгt ridiсat gi ambiant plёсut-muziсё, spalii de dans, pгograme distгaс-
inсlude bere |a stiс|ё, bёuturi nealсoo|iсe, bёuturi сa|de, rёсoгitoare, vin |a pahaг,
lrve.'
diferite soгtimente de produse |aсtate (iauгt, сhefir, |apte bёtut etс.). Se.poate
in mari|e orage сa gi in loсalitёlile rura|e, pe aгterele intens сirсulate au apйrut
organiza 9i сu profilde p|йсintйrre, simigerie, сovrigёrie, gogogerie sau patibar.
sute de unitёli din сele mai diverse tipuгi: гestaurante, baruгi, сafenele, snaсkuгi,
ln afara unitёli|or de alimentа{ie publiсё аmintite pAnё Jcum, mai putem adi-
rrnitйti fastfood, pizzerii, restaurante etniсe, pensiuni de familie, popasuri, оhiog-
uga сёteva сarе fie sunt u|timele venite pe piala гomёneasсё' fie se inсadгeazё
t:uгi, tonete 9i a|tele. Еntuziasma{ii au fost mu|(umili Ia inсeput de cёgtiguгi|e
in- сategoria unitёtilor a сёroг ofeгtй este axаtё prеponderent pe oferirea de tеalizate, сaгe se situau in mod evident peste media venituri|or - destu| de reduse
bёuturi.
,t|e angajali|or acestui seсtor. Marea majoritate a intreprinzёtoriloг au folosit foгta
Birtul aгe in general 20-50 |oсuri |a mese 9i este amp|asat Тn loсuri|e aglo- rle munсй din fami|ie fйrё сa aсegtia sё aibё сalitatea de angajali 9i fёrё o сa|i-
merate сa pie{e, gёri' autogёri, in apropierea platforme|or industriaIe. oferё la
llсare de profi|, сorespunzйtoare.
vinzare un sortiment relativ sсёzut dе preparate gi bёuturi la preluri miсi.
Bodega este o unitate asemёnЁtoare сu 30-40 loсuгi la mese' сu spaliu
restrins pentгu servire, preparare gi depozitarea mёrfurilor. ofeгё un |arg soгti- 2.2.3. Alte forme de servire in restaurafie
ment de gustёri servite |a sсobitoare, antreuri' salate, deseгturi, bёuturi a|сooliсe
Muta(ii|e сe|e mai impoгtante Тnгegistrate ?n ultima peгioadё in obiсeiurile de
gi neaIсoo|iсe. Mesele sunt Тn genera| Тna|te, сu blat |аvabi|, sau de dimensiuni ()onsum a|e populaliei, sunt гeprezentate de schimbarea moda|itё{i|or de satis-
mai miсi (;oase gi сu taburete). Bёuturile sunt poгtionate |a pahaг.1
taсere a nevoi|or de hranё. Statistiсi|e demonstreazё faptu| сй, аstёzi in Iume,
Pub.u! este unitateа de a|imentalie publiсё сe faсe paгte din structura сe|or ltесare a treia masё se ia in afarа domiсiliu|ui.
miсi gi foarte miоi, in sensul сё, pentru desfёgurarea obieсtu|ui de aсtivitate, se
Aсtivitatea de alimenta{iе se bаzеаzA pe сontaсtuI direсt сu сIrentu|, produс{iа
rezumё de obiсеi |a seгvirea de bёuturi a|сoo|iсe diverse, asoсiate mai mu|t sau
Iа momentu| сonsumuItti gt tltlt:tltt (:ll|;ll [)irltiсiparea с|ientului. UnuI dlntre faсtorii
mai pulin сu posibi|itatea oferirii unei game restrAnse de gustёri сalde gi/sau reсi.
t;аre determinё suссеstll itt;t[.tt.rltt.tl tlttt:l ttnitё{i de alimentalie este amplasarea
.rсostela. o ampIasarс t;tvtrt;tllt|.l 1rt.tttt||tl Lrrlltёtii sё benefiсiezе de fIuхuri сon_

' Nistoreanu Puiu, Managemettlll itl Ittrisrn $r.se/v/(]il, [:rlilrrr;l АSЕ, Bttсttrr.l.,lr, 2()03, l
Drаqhiс. ()ottslаlltirr' Milr;ri liitlttr'|.t t,ttt:. th: ||ltIlli|(l()lll(!|l! itl;ltltvtl;tItt t!tl t:tltlttltl
http //www.bibIiоteс;r-diqitа|:t.;lstl trrllrlllltrtIrlt:;l/pаqlttlt2;ls;1l,2itl t:;t1l{) (ассеs;rl llt;llIli..,,()1l)
/t/r,.'irл :it!tvl(:u ltttt:;tк:tt, I rltlur,r l.ilr.r lr ,'oo/'. l5(i 157
 72 M:rlrЦlс'lпсlllrlI tl;lсt;tlittttiltlr ill llrllсIiillt.чl tt..,l.lttt:llit.
l пf t.u.sl t,ttt' Ittt,l t, l,' l', t, t l' l !| l|| \ t ! l l |,\ I || | l Il l l lI t t 1\
s|stente de сlien[i. Aсest faсtor este neсesar, сJar nu gi
1 t t 1

sufiсient, intruсёt
managementuI unitё(ii trebuie sй se preoсupe de fideIizarea
сIientelei. l|'llli) intr-o ord, pгintr-o suссesIUl1t] сle opera!tutll- tlt-.t;tlttqt:l;lre, pёstrare, reТnno-
ln organizarea aсtivitёtii de a|imentalie, sе faсe distinсtie Тntre lrl.' tnenliП€re la temperaturа сorespunzёtoare gi distrrbulre" Dotёrile neсesare
alimentatia
colectivё сare satisfaсe nevoile de hrёniгe |a |oсul o" йun"а t'..tttru o astfe| de aсtivitate sunt:
etс. 9i.a/imentalia comerciald сare se adreseazё с|ien{i|or
i;йЫ;',;;ы . аpaгat pentru sсhimbaгea banсnotelor,
'

in perloadele de timp .
Iiber a|e aсestora. mobi|ter adeсvat pentru tёvi|e, taсёmuriIe, pahare|e, gervetele folosite de
, ,,rrsumatori;
2.2.3.1. Alimentalia сolectivi . 1-2 distribuitoare pentгu preparate сa|de (гeg|abi|e);
. 1-2 distribuitoare pentru preparate reсi;
Alimentalia сolесtivё este o alimenta[ie сu сaraсter soсial,
сarе oferё mese сu . un distribuitor pentru duIсiuri gi produse zaharoase;
un apoгt nutгitiv eсhilibrat, intr.un сadru agreabi|. Unitё{i|e
de aIimentalie spe. . un distribuitor pentru pгoduse сalde;
сifiсe sunt restaurantele cu autoseruire gi distribuitoarьb
automate. . un distribuitor pentru gustёri, sa|ate;
Aiсi sunt grupate uлitёli|e сare indeplinesс сa funсlie speоifiсi
.|a сare se adaugё Тn funсlie de obieсtive|e firmеIor
сea de hrёnire, . un fiItru de apё platё, reсe.
9i runJ1i"-J" utiIitate. Unitёtile (;аnd orarЦl nu este restriсlionat 9i numёru| сliеnfi|or nu este сunosсut, se
se intA|nesс in сadrul intreprinderilor, institulii|or adйinist,"tiue,
gi
йGtii;;;;.;;й: . rlr lr? pГep?Гate сongelate sau refгigerate pe сare сlientuI Ie aduсe la temperatura
!.чаnt eduсafie, spitale, сёmine, sanatorii, tabere, гe|igioase etс. rt..l;esarё сu ajutoгul unoг сuptoare сu miсrounde programabi|e.
obieсtul lor de aсtivitate se poate rezuma |a oferirea dЪ"o.unitа1i
mese сu un аport nutritiv
eсhiIibrat, servite Тntг-un сadru agreabi|. l)eс|angarea automatu|ui se faсe сu monede sau сё(i magnetiсe' Рentru
Cantina-restaurant rrll ,l.tlziгea pгeparate|or se fo|osesс сuptoaгe сu miсrounde. Aсeste automate se
era o unitаte foarte rёspAnditй in tгeсut, Tn majoгitatea
intreprinderi|or gi instituliilor din Rominia. Doiarea lrl|tlseSC gi Тn a|imentafia сomerсialё, ele fiind amp|asate in speсia| pe holurile
aсestor unitё{i se fасe сu
mobilier simplu, dar rezistent' Pregёtirea mesei se faсe Ir. lIr:IuriIoГ
9i oferё mai a|es bйuturi.
in buсйtйгii|e proprii sau Avantaje|e aduse de utiIizarea aсestor eсhipamente se referё |a urmёtoare|e
prepaгate|e sunt aduse din buсёtёriile a|toг unitйli.
Mese|e sunt servite in genera| .l.'l)есte: asigurё un timp f|exibil de opeгare, eliminё seсtoruI destinat buсёtёriei,
pe bazё de abonamente pentru meniuri uniсe
siu Tn une|e cazuri сu posibilitate r...ltrЭn$ suprafala de distribulie, se reduсe numёrul peгsona|ului, preсum gi сos-
de a|egere. in afara сomponentelor din meniu, с|ienlii
au posibiIitatea sа сumpeгe IrrrtIе de exp|oataгe.
bёuturi rёсoritoare, duIсiuri, fгuсte, a|te alimente preambaiate.
Restaurantele cu autoseruire tind sё in|oсuiasсё formu|a tJnitё|ile ce asigurё seruiciile de alimenta{ie pe /oс sunt destinate |a douA
с|asiсё a сan- ,1rrr1le maгi de persoane: сei imobi|izali |a pat gi сei сare se pot deplasa pe drs-
tinе|or gi sunt unitЁli de alimentаlie rapidё. Amenajarea
lor este mal pulin сos- l,rrrtе foaгte sсuгte. Meniul este adaptat speсifiоu|ui сlienliloг 9i nevoi|or speсifiссl
tisitoare qi luxoasё Тn сomparаlie,сu сea a restaurante|or
сu autoserviгe, nive|u| .r|i.369.1or,. Ce| mai impoгtant aspeсt iI reprezintё transpoгtu| pгeparate|or, сeeiI
de сonfoгt este rеdus, dotйrile sunt simp|e, investitia
dе bazё o сonstituie linia de l r. tГY-.|pUПё gёsirea unor solulii optime de asigurare a temperaturii сoгespurt.
autoservire, Тn majoritatea сazuri|or Iiniarй, preсum gi
eсhipamentele din buсё- ,..rtrlare a prepaгatelor de la momentu| produсerii 9i pAnё |a momentu| servirit'
tёrie, inсIusiv сe|e pentгu pёstгarea materii|oi prime
9i p.oЬuselor finite. Cагaс- ..r'rviсiuI
de distribulie trebuie sй fie rea|izat de personaI speсializat сare sё
teristiсa aсestora este gi reduсеrеa sensibiIё.a numЪrutui " с" p"r..on"l prin uti|i-
. |( lvеdeasсё promptitudine
zarea unor automate, atAt in buоёtйrie, сAt gi Тn aсtivitёfi|e oe jistriьu1ie. 9i sё respeсte сondi[ii de igienё.
Тermeni
sinonimi pentru a desemna aсest tip de unitate sunt:
self-se ruice, cafeteria.
Meniul este ales de fieсare сlient, Тn funсlie oe prй.inleЬ 2.2.3.2. Ali mentatia сomerсiali
finanсiarе oferta 9i posiьilitёtile Аlimenta|ia comercialё se adreseazd soliсitanlilor сu prefeгinte individua|izate
de obiсei 5-6 gustёri inс|usiv sa|ate, 2-3 preparate de
bazё,3-4 deserturi,"u?T9:
2-3 bёuturi rёсoritoaй 9i 1-2 soгtimеnte de оafea. ё|ienцii Il.'lltru hranё 9i bйuturi, prestarea serviсiilor fiind asiguratё de unitёliIe eсonomiсe
se
seryesс singuri de |a |inie, de unde Т9i iau pe tavё taсimurile
adесvate p,Ьp"-
Il|(|(]pendente сu funсlii de гestauralie (restaurante, сofetйrii, сafene|e, baruri),
9i
ratelor сe le vor сonsuma. Debarasarea o Va faсе сlientuI , .rt Тi de unitёtile сu profi| simi|are apa(inёnd ТntreprinderiIor сomerсia|e hoteliere
sau persona|u| angajat ',.rrr altor struсturi independente de a|imenta{ie сomеrсialё. in aсest tip de unitёti
[n aсest sоoo.
Distribuitoarele automate pot oferi majoritatea preparatelor .'.,resPeсtё сuItura qi tradilia oriсёгui popor. adaptate Ia tendinte|e gi evo|utiiIe
inсluse Тntr-un
meniu: sandviguгi, preparate сa|de gi reсi, bёuturi.сaloe gi rrrltlgistrate pe plan international. Aiсi se аfirmё 9i se pun Тn vаIoare obiсeiurile
reсi, dulсiuri etс. iIl|(jаrU. popor, arta сuIinarё, ordinеа seгvirii pгeparate|or gi asocierea сu bёuturl,
Prinсipalu| dezavantаj^este aсe|a са tiесaгe automat
|ivreazg_ Тn prinсipiu _ Un
singur tip de produs. qчn9r3t,.сlienlii au |a dispozilie o bateгie de automate,
r vesela pentru mаsА
Ir.()OГUl gi
peщu diferite preparatein 9i bёuturi, preсum taс6muri,'pahare, A|imenta{ia сomerсi;.ilil t;LtJlllrlс1t.r|сltl;i fсlrme de aIimenta|ie.. alimenta|ia rapidё
9i сondimente etс.
organizarea serviсiiIor prin automate este determinatё de tlmpul .' t .l t t пe ntat i a t rad i{iott сll ;i
stаbi|it
pentru aсеste serviсii: |imitat sau deсаlаt pe parсUrsu|
zi|ei. Тn prtmul с;tz' аr| tim-
pului |imitat' alimentele trebuie sA fie gаta pentru
а fi сonsumate intr rtrt ttrrr'rvа|
Nсlqrtt Rt.tхаtlс1ra' l \lt|llt |пltittt,;t .,t',|r,lttttlttt lk: tllittt:|t1lltI|t:tl! ltt tl':;!;ttttltttltl' I rlz;t rIrl
qrll,|li .)/11\()
 "/\
Ittlrrt,slt ltr Itu tr ,lt l',r ,r rrt пttll!\!t rtt tt.\lttlttltlttilii
A|imenta{ia rapidё are numeroase simiIitudini cu aIimentalia
сo|есtivё 9i B. Distributia free-flow stl rtl;tll.ztlllzа prIll putlсtе de distribulie speсia|izate,
anume: nu se oferё produse sofistiсate, posibilitёliIe de a|egeгe
ale сlientu|ui r:vr'lltllal amplasate insu|ar, sеpаrate intгe ele prin zone de aссes. Ca intr-un
sunt, Тn general, |imitate, prelul este rе|ativ sсёzut, iir a|сёtuireЪ
meniu|ui se faсe lrr.rr;:,tzin сu autoservire, in сirсula{ie |iberё, nedirijatё, с|ientu| treоe сu tava prin
direсt de сёtre с|ient, fёrё influenle exerсitate din paгtea personaluIui
de seгvire. l. r];l bufete|or de distгibulie' a|egAnd сe doregte gi _ сeea сe diferenliazё sistemul
Cele mai reprezentative unitё{i de alimentalie rapidй sunt restaurantul
сu auto- lrl tlrdinea сare ii сonvine. De altfeI, sistemu| amintegte de serviсiu| Тn formu|a
serviге, restaurantuI fast-food, оoffee-shop, snaсk-baru|' braseria gi
unitёlile ,rltItlsеrvire tip bufet suedez, speсifiсё aIimentatiei traditionale. Punсte|e de
speсializate in livrarea la domiсiliu.
. Restaurantele cu autoseruire funсlioneazё pe paгсursu| intregii
zi|e gi
,|t..lttbutie se pot prezenta gisub formё de standuri, fieсaгe, eventua|, inсIuzёnd o
. .ll;. l pentru efeсtuarea p|ё[ii.
oferё un sortiment relativ сuprinzёtor de preparate сaide gi reсi gi
de bёu-turi. l'toduсtivitatea personaIului de seгvire este inferioari self-serviсe-ului liniar,
Pentru restaurantul сu аutoseгvire, e|ementu|-сheie este repгezentat
de sis- . |.rrtiimДne superioaгё restauгantului сu serviгe Ia masй.
temul de distribulie. Fieсare sistem asigurё o аnume f|uentё
a с|ien!i|oг, сeea сe Itlсonveniente|e se|f-seгviсe.ului liniar se transformё Тn avantaje pentru distri.
Тl reсomandё сa faсtor in determinarea suprafe|ei
sёlii de ionsum' Dеterminarea lrrrlr;l fгee-f|ow, Relalia сlient.persona| se rea|izeazё prin intermediul luсrёtoriIor
suprafe{ei sё|ii de сonsum se faсе sub inf|uenla a|tor faсtoгi, preсum:
9i ..llt) аprovizioneazё punсteIe de distribulie, pгeсUm gi a responsabiluIui, сare igi
- numёrul de сIienti, apreсiindu.se сё' de exemp|u, un restaurant
сu auto- lrr l. tle ЭSUIПa ro|ul de ТntAmpinare gi Тndгumare a о|ienfilor.
seгviгe de intreprindere nu poate fi гentabil pentru mai pulin de 5O0 de с|ienti
intr-o zi; ''
Neajunsuri|e сonstau in suprafala mаi mare gi investitia mai сostisitoaгe, сa gi
ilr rtllmёru| mai mare de personal de seгvire.
- timpuI mediu in сare un сllent igi a|ege preparatеle gi ia
masa, сare este de C. SЬtemu/ caruselse sprtjinё pe utilajul numit сaгuse| de autoserviгe, сaгe
30 de minute;
r..;ltl oГ$?ПiZat pe patru nive|uгi (etaje). Ассesu| la preparate|e etalate pe сarusel,
- suprafala sёIii de сonsum afeгentй unui |oс la masй,
l.lli) efeсtueazё o migсaгe de гotalie, in p|an orizonta|, se rea|izeazё prin (gase)
lndiferent daсё restаurantu| сu autoservire se inсadreazё in
сategoria a|i- Ill||\;еe de distгibulie. Aprovizionaгea сaruse|u|ui se faсe neТntrerupt, de |a buсё-
menta{iei сomeгсiaIe sau сoleсtive, se disting trei sisteme
de distribu!Ь - self. l.llt()
seгviсe-ul |iniar (с|asiс), distribulia fгee-flow
sistemu| сагuseI (rotativ).1
фufet, sepaгatё sau ,,sсramble'') 9i lilstemul сonstituie o solulie pentru maгi|e restaurante de intreprindere.
l.rrrlсipa|u| avantaj сonstё in reduсerea suprafelei de distribu{ie, сhiaг 9i in гaport
A. Se/f.seryiсe-ul liniar pгesupune dep|asarea tёvii de-a |ungu| liniei de auto- . rr:;сl|f-serviсe-ului Iiniar^ in aоe|agitimp, eventuaIa nehotёrёre a unui сIient duсe
servire de сёtre сlient, сaгe a|ege preparatele gi |e p|ёtegte la
сapаtul liniei. I.I l)loсarea unui singur ghigeu dintre сe|e gase.
Forma{ia de servire este a|сёtuitё din luсrёtoii p"nt.u aprЬvizionarea
|iniei, lltсonvenienteIe сonstau Тn vizualizarea сu o oaгeсare difiсu|tate a pгepа.
оasieгi gi debaгasatori^ Numйrul mediu de с|ienli serviti Тntьo
orё сare revin unui r, r|r:lor din сauza гotaliei gi in stabi|irea greoaie а сontaсtului с|ient-personа|.
Iuсrйtor este de 60. Compaгatia trebuie fйсutё сu un restaurant
de nivel mediu, ()riсare ar fi sistemul dе distribulie
- liniar, free-f|ow sau сaгusel _ debаtel.
сu seгvire la masё, unde un сhe|ner bun poate servi simu|tan 2Q de ...ll()а se faсe de сйtre persona| sau de сёtre с|ientul insugi, eventua| аvAnсl
с|ienti. |;t
Аgadaг, Тntгe produсtivitёtile aferente peгsona|ului de servire oin
сeБ й;iй;; . il..Jltlzitie o bandй rulantё'
de unitёli se Тnregistreazёun rapoгt de 3 la 1 Тn favoarea self-serviсe.ului
Prinсipa|ul inсonvenient Т| сonstituie b|oсaгea firu|ui de agteptare,
|iniar. . Restaurantele fast.food sunt unitйliIe сu сe| mai rapid serviсiu 9i aсoperi.r
mai а|es in
fala seсtoru|ui сu preparate сalde, datoritё indeсiziei сlien1itorliruperilor
'tl.И, din piala mondialё. Se сaraсteгizeazi exс|usiv pгin vAnzarea |a tejghеa
de ritm .lrrlptoiГ) a unui soгtiment |imitat de prepaгate gi bёuturi, prezentate in amba|a1e
in apгovizionaгea de la buсёtёrie (de exemp|u, сu p,"p"Ьte |a grёtar). 1.
Pentru |r.rtniCё folosintё, сare se сonsumё pe |oс (|a masё sau in piсioare), sau se pot
reduсerea timpu|ui de a|egere, se reсurge la limitarea numйru|ui
de prepaгate. lrl.t t;u sine. orarul de funсlionare este prelungit, pёnё Ia ora 24. Sunt unitё{i
Intre impeгfeсliuni|e sistemu|ui se insсrie gi tentalia de a repeta
a|egerea per. .rttitrl|asate Тn Ioсuri ag|omeгate pentru a atrage o с|iente|ё numeroasё. CIientе|a
soanei din fa!ё, с|ientul neаvёnd timp sufiсient pentru alegerЁ.
Tot inconvenient ,..;lr'' Тn geneгal, reprezentati de segmentu| de vёrstё ,15-35 ani. Unitйli|e сele
este сonsiderаtё tгeсerea tuturor сIien{ilor de.a Iungu| intrфil Iinii
de autoservire, Il l. ll rеprezentative sunt Subway, сea mai mare re{ea de profi| din Iume сu 33.749
сhiar daсё сineva nu doregte deсAt un preparai aflat |J оapёtu|
liniei sau o .lr. 1g5f3ц;2nte Тn anul 2010, MсDonаId's cu 32.737 restaurante] 9i a сёrei
bёuturё.
, IlrlrrteIё гeprezentativё este formatё din famiIii сu сopii. Suссesul aсestor tipuri
Avantaju| self-seгviсe-ului |iniar nu rezidй doar Тn produсtivitatea
ina|ti a per- . |r ' t rrlitёti se bazeazё pe 4 e|emente:
sonalu|ui de seгvire, сi 9i Тn posibilitatea observёrii diгeсte
fo|osirea re|ativ intensivё a suprafe{ei de distributie.
a гeaсliei с|ienlilor 9i . саIitatea produse|or;
. гapiditatea serviсlului;
. сurаteпie desёvArgit;i,
. Dret re|ativ sсёzttt.
'Lupu Niсo|аe' Hсltelttl. eсoll()lIl||| |,;l llt:lllilq(!lllеllf, Еdi{ia а 3-а, Itltltlr;r All l]r.r:k,
p ?{\1
Btlсrlrо$ti' 2О02'
76 MаttaцсlltсlttLrI rl1lсrir1itlrriltlr irr lrtltсlilr'rс }| tс:,l;llltill|('
in afara fast-food-ului с|asiс, s-au dezvo|tat unitёtilе drive-through (de exem.
p|u MсDгive, marсё MсDona|d's ), сare sunt restaurante Undе сonsumu| in afara
unitёlii are pondere majoritarа. Serviсiul se efeсtueazё pe geamuI lateгal
autovehiсu|ului, in dгeptul unui ghigeu, сlientu| pгimind 9i plёtind produseIe fёrё a
сoboгi din maginё.
Lumea сautё in сontinuare alimente сare se consumё rapid' mёnсaгea gatitё
fiind mai pulin soIiсitatё. NoiIe tendinle sunt |egate de ,,hea|thy food'', гespeсtiv de
produse|e proаspete din materiе primd eсoIogiсё' 9i Тn a| doilеа rёnd de pre-
pararea сaIdё Ia vederea сonsumatoгuIui.
BuсёtёгiiIe tгebuie sё fie neapёrat profesionaIe, сa pentгu un гestaurant с|asiс'
iar сa dimensiuni trebuie sё se {inё сont de fluхul de a|imente prepaгate, de сan-
titatea de mateгiе primi gi de pгodusul fina|. Noliunea de fast-food este destul de
|argё, fieсare сaz trebuie tratat separat, pentru сё existё multe сerinle speсifiсe.
Uti|aje|e de buсitёrie foIosite in generaI pentru dotaгea unei astfel de unitd[i pot fi
impё(ite in douё сategoгii: сe|e pentгu prepaгaгea efeсtivй 9i сe|e de expunere
spre vAnzarе' Din prima сategorie faс parte masa de Iuсru, aragazuri, plite,
friteuze, gri||-uri (netede, stгiate, mixte' сu гoсё vulсaniсё etс.)' aparate pentru
kebab sau hot-dog, гotisoare, spё|ёtoaгe gi multe a|tele. Pentгu eХpuneгe 9i vAn.
zare, se fo|osesс Iiniile сomp|ete de autoservire' сompuse din mese сalde (bain-
marie), mese reсi, vitrine de сofetёrie, dispensere (pentru pёine, taсёmuri, tёvi),
termlna|e pentru сasa de marсat, daг 9i din utilaje separate' preоUm vitrine|e
(сalde sau reсi)' Importantё este dimensionarea acestor buсёtаrii profesionale.
CAnd se faс са|сuIeIe utilйгii unui restaurant, tгebuie avutё in vederе peгioada de
virf a unei zi|e sau eventua|e evenimente сe vor fi gёzduite de unitatea res-
oeсtiv.
Chе|tuieliIe сu utilajele pot varia in funс{ie de сapaсitatea restaurantului gr de
profilul aсestuia. De exemp|u, un fast-food оu 50 de loсuri la masё neсesitё o
investitie in utiIaje de buсёtйrie de сirсa 20.000 de Еuгo. Daсa se,ia in сa|сuI gi
mobiIierul _ mese gi sсaune' se poate ajunge pe la 25.000 de Еuro.'
Sunt o serie de reguli сaгe trebuie гespeсtate intг-un fast-food, de pildё min-
сarea сare urmeazй a fi seгvitё nu trebuie sй se intA|neasсй сu fluхul de vаse
murdare, aсestea tгebuie sё aibё сirсuitе separate. De asemenea, vesela gi
сratiti|e trebuie spё|ate in сuve separate.
Amplаsarea eсhipamentelor se faсe сu гespeсtarea standarde|or de igienё
alimentагё in vigoare, 9i anume сonform HAссP (Нazard Ana|ysis & CritiсaI
ControI Point), |so 22000, сare este |ege gi in Romёnia de |a 1 oсtombrie 2007.
Se reоomandё сa paгtea de buсatarie сu seсtoаre|e de semipre|uсrare a materiei
prime sй fie proieсtate spre spate|e unitёlii, iаr zonele сu eсhipamente|e de
proсesare сaldё, de unde гezuIti pгodusu| finit, sй fie amp|asate de rеgu|ё |a
vedere. in p|us' show-u| este gi un argument de vAnzare, pregйtirea proaspёtё in
fa{a сonsumatoruIui сгegte сonsiderabi| сifra de afaсeri a |oсaIu|ui.
. Coffee.shop.urile sunt unitёli ampIasate Тn hote|uri sau |oсuri ag|ome-
rate,de tipu| magazine mari' aeropoгturi etс. Majoritatea preparate|or sunt pгegё.
tite Ia vedere, Tn spatele unei tejghele. Aсeste unitёli reprezintё o imbinаre Тntre
' Stёnсiu|esсu Gabrie|a, Miсu Cristinа Есonoпtie gi ge.stllлlе itt |ttrigtt Pttlllll:ttttl 1i
slttrtii r;;lz- ',t()11
Ittlt,t,tlt ltt lttt tt ,1, lt,t ,t ut tпtlп\tt ttt ,t\l'tl,tlllttllr /1
rr.staurantele с|asiсе Et с;tlItl tIt:,lIttttrrtll.t!tll t.l1llrl.l llrrr aIimentatia сlasiсё sе
1rrrlla ideea servirli с|ienlrtItlt' rl.tl l;ltrrttlttI tll;ltt t;tl| (;.ll(] sе deplaseazё insprе per-
aI .'tlrralul de servire qi nu tnvet s. t;;t Ill с;.tllll .llrrtretlt;lttel rapide, сeea сe determinё
rl.rjuсerea numёrulut de petstlrtll|, Sресrflс aсеstut ttp dе unitёli este 9i servirеa
rrrtсului dejun.
. Unitёlile specializate in livrarea la domiciliu sunt profi|ate Тn pгinсipa| pe
|\/Za, preparate din pui, pгepагаte indiene, сhinezegti, sandviguri.
Alimentalia tradilionalё este repгezentatё de unitёlile gastгonomiсe, res_
1,rlсtiv restaurantele сu speсifiс 9icele сIаsiсe.
2.3. Spaliile pentru organizarea evenimentelor
Loсalia pentru desfёgurarea unui eveniment este esenlialй. Praсtiс fёrё
.^xrstenla unui spaliu speсia| amenajat desfйgurёrii unei сonferinle sau banсhet
rrrr se poate vorbi de evenimentul in sine. Dintre aсeste |oсalii indispensabilе
.lrganizёrii evenimentelor, pгin pгisma сapaсitйlii, dotйrilor, ambientuIui, Iuxu|ui,
..leganlei, unele sunt imposibil de neobseгvat.
Spaliile pentгu organizarea evenimentelor sunt reprezentate de suprafele|e
.rloсate de diveгse unitёli de profi| (agenlii de organizёri evenimеnte' agenlii de
tLlrism, гestaurante, hote|uri, сentre business, сultura|e) сu sсopu| oblinerii unor
.rvantaje finanсiaгe in сontuI ambientu|ui сreаt in spaliile respeсtive, dotёri|or'
r;aIitёlii serviсii|oг puse la dispozilie gi care faс paгte din intreguI paсhet oferit de
rrtlttatea сomeгсialё in сauzё.
Тn Romёnia, din punсt de vedere al amplasamentului hoteturilor sau altor
:;ltucturi cu func|ii de organizare evenimente, pe piala autohtonё, prinсipа|ele
(:()ntre' Тn afarё de Buсuregti 9i Тmprеjurimi, сare prezintё o ofeгtё сomplexё, sunt
r;cIe de pe Va|ea Prahovei, urmate de Constanla, Timiqoara, CIuj-Napoсa, laяi.
Conform se|eс(iei rea|izate de Romanian Convention Bureau (RCB) , in
ltuсuregti gi imprejurimi se evidentiazё prin dotёri gi ambient superb, urmёtoarele
|rlсatii: Нotelul Majestiс, U Busиess Center, Crowne Ballroom, Hotelul lnter-
I:Оntinental, Prisma 2 -_ otopeni, Palatul Mogogoaia - Comuna Mogogoaia, Com.
1leхul Turistic Astoria Snagov, Centrul olimpiс ,,Sуdneу 2000" - Snagov.
in Prahovа, de o frumusele qi uti|itate sunt Clubul de Gotf gi |1otetul
ltlternational Sinaia' ^rea|ё
ln nordul !ёrii, in Suсeava, Нotelul Best Western - Gura
llumorului reprеzintё, de asemenea, o loсalie ineditй pentru organizarea eve-
rrimenteIor gen сonferinle gi banсhete'
Mediul deosebit Тn сaгe sunt amp|asate (сentrul oгagu|ui sau сele mai fru.
llloase zone a|e oгage|or amintite), designu| 9i arhiteсtura Ior, uneIe din e|e fiind
t;onsiderate chiar obiесtive сu|tura|e (Palatul Мogogoaia) faс сa aceste destinatii
1lline de e|egan!ё, сe tind spre peгfeсliune ln une|e сazuri (Нotelul lnterсon-
ltnental Bucuregti), sё se inсadreze in rёnduI loсalii|or ideaIe pentru organizаrea
rrnui eveniment sp|endid- Еle dtspLtn сlе toatе atuuriIe pentгu satisfaсeгea oriсёrei
dorinte mаnifestate de benеftсiаr, сleoаleсe prеzintё o ofeгtё diveгsifiсаtё.
Printre aсеste destinаttt 1ltll ft 1lttttr:l;tltl distinсt Centrul U Btlslлe.s.s $ Priыna 2'
сlаtoritё faptului сё difоr;i 1rrl(ttt r|l. i t.l..l.t|ttэ' deoareсe aU са fLtnсtie prinсipа|ё
'
 Маlragеltlеntul ltфlьtt.ttt.Ittr tt ,lt' l',t ,t t|| lIlIlll\|I t|| l|\IIlIllllllIIlI /t)

organizarea сonferinte|or 9i evenimente|or de mare anvergurа, insё nU au Тnсor- rle |oсuri ln funсlie de nurтll1ttlI t|t.;tс.t:;rl.tttt: r;tl l;tlllltlilza evenimentu|), mоnl'tt
poгate in struсtura сlёdiгi|or lor spatii de оazare (e|e nu sunt hoteIuгi sau сom- thversifiсat, meniu persona|izаt' ;хtstlltIttittrlil ()Гq;lll|/i]l|| еvenimentu|ui in аeг |iber..
plexuri hote|iere). Cu toate aсestea, fiind foaгte bine pozilionate (in zona Piala
Pentгu o mai сlaгё viziune a inс6pегr|or tieсAгut hotel, din loсalii|e preсizate,
Viсtoriei, respeсtiv lёngё Aeropoгtu| otopeni), seгviсiile de cazare pot fi ugor ;ttrl сгeat un tabeI in сare аm tnserat hotelul gi numёruI de spalii a|oсate orga-
aссesate. tlrzёrii сonferinteIor gi banсhete|or, respeсtiv:
. in сeea сe pгivegte serviсiuI сonferinte gi banсhete, CentrutU 8usиess' are in
dotaгe 12 sё|i сu nume de pietre prelioise аdeсvate speсifiсu|ui deсoгativ aI fie- Tabelul 2.6. Loсalii deosebite gi spaliile aferentе a|oсate serviсiului
сёreia (Jade 1gi 2, Agate, Garnet, Rubу 1, Rubу 2, Emeratd 1, Еmerald 2). De Conferinte si Banсhete
asemenea' сentru| mai аre Тn dotare o saIё mu|tifunсliona|ё (,,Оn Top of Bucha-
resf'_ suprafa!ё de 200 m, 9i сapaсitate 2O0 peгsoane, uti[izabi|d pentгu ban- Denumirea Spalii aloсаte serviсiului conferinle gi Banсhete
hotelului
сhete, reuniuni gi programe soсiaI.сu|tura|e) 9i un spaliu de lobby (,,Cora|, cu (ientrL
)entru|olimpiс 3 1 sаlё tтu|tifunсtionalё, 2 de сurs, 1 de leсturё' 1 de
suprafa{a de 76,8 m2 9i сapaсitate de 75 loсuri utilizatё pentгu banсhete).
:;уdne
;уdneу 2000, seminarii, 1 de videopгoieсfie, restaurant
Compleхul Prisma deline o suprafa!ё totalё de 106.000 m, (din сare сса :;nз99
20000 m, interioг) + 12.000 m2 teren adiaсent. Cele 2 hale _,,piismа 1 gi2'', omolexul Тuristiс
Сompl 3 1 salё ooliva|entй. restaurant
11.000 m2 fieсare, 9 m inё|lime - сomuniсё prin сu|oar aсoperit. Suprafala netё As]9щ
storia, Snaqov
сe poate fi Тnсhiriatё сёtгe expozanti in ha|a ,'Prisma 2'' (disponibi|i тn prezent ubulde Golf,
Clubul 4 2 sё|i сonferinte, restaurant
pentru evenimente) este de ссa. 6.7.000 m2. anova
[)rаhot
o altё |oсalie се neсesitё tratatё distinсt este Palatul Mogogoaia, o,,bijuterie'' 1tlotel Best Western, 4 5 sЁli сonferinte' restaurant
сu|tuгa|й сu aгgumente seгioase in сirсuitu| evenimentelor. pЪtatut Mogogoaia сlura Humorului
faсe paгte din CentгuI de Cutturё ,,Pa|ate|e BгЭnсovenegti de |a Poгti|J 6uсu. l lotelu|
lol |nteгnaliona|, 4 9 sёli (Sa/a Forum,4 sё|i de reuniuni, 4 sёli de trai-
regtiu|ui'', Тmpreunё сu Arhonderia (Vi|a Еlсhingen), parсu| (36 ha), un restauгant, iinaia
Iiin ninq). restaurant
сasa de oaspeli gi Pa|atul BrAnсovenesс de |a Potlogi. Pa|atu| dispune de 8 sё|i, M аjestiс Hote|, 4 5 sё|i de сonferin!ё (l.L'Caragiale Ballroom, Matei
foigorul 9i loggia (spa(ii exteгioare сU panoгamё speЪtacu|oasё), ioсatii superbe ltuсuregti Millo, Аl. Оdobesсu' C.А. Rosetti, C-tin Tёnase), rеs-
pentru gёzduiгea de reuniuni ofiсiale. Vila Etсhingeл reсent restauratё taurant
9i res- Iotelul Cгowne 5 12 saloane (Crowne Ballroom, Crowne Ballroom A,
tгuсtuгatё, a devenit un modeгn gi e|egant hote| сe are Тn сomponen!ё
9i+ iаtl oe ,|aza, Buоuregti Crowne Ballroom B, Crowne Ballroom C, Sala Vala-
сonfeгin!ё. Curtea de onoare a patatului (ссa' 500-600 persoane),-Poiana gi
Parcul englezesc (ссa. 600-800 persoane), Terasa-gradinё (200 persoane) dis- hia),5 sё|i сonferin!ё (Transilvania, Muntenia, Banat,
pun de сapaсitate destu| de mare 9i pot gйzdui evenimente in aer |iber. Resfa- Moldova, Oltenia\
urantul Mogogoaia este dotat сu un salon сe poate gйzdui evenimente сum sunt lllotelul д 3 sё|i de сonferin!ё (Sala Ronda, Sa/a Florentina,
banсhete|e. pentru 120 peгsoane intr-un decor adaptabi| in funсtie de preferin!e'
lntterсontinentaI, Sala Hora),2 spalii banсhete (Salonul lntim, Restau-
rantulBalada)
ln сazul hote|uriIor pгeсizate, se poate afirma сё aсestea,dispun, pe lёngё
I

serviсii|e de сonfеrinle gi banсhete, de o pa|etё vastй de a|te serviсii. дstfЬl,
hoteIuгi|e de 3- (с|asificагe menlionatё in гёnduri|e сe uгmeazi, Тn Тabe|u| 2.6.),
au in сomponen{Ё urmёtoaгele serviсii: сazare, alimentalie, bar & bistгo, сentru
de afaсeri, banqueting, parсarе. Pentru hotelurile с|asifiсjte |a 4* 5*, serviсiilor
9i
menlionate anteгior Ii se alёturё: с|ub de sdnёtate, сlub de frumuse1e, birou infoь
malii, rent a car, spёlЁtorie/сй|сёtorie, сazino' сentru сomerсia|.
Struсturile de сazare menlionаte sunt сata|ogate сa fiind destinalii inedite pгin
prisma servtсiului conferinle gi banсhete, pentгu faptul сё sunt dotate modern
9i
rёspund foaгte bine оerinfe|or privitoaгe la infгastruсtura speсifiсё organizёrii dЬ
evenimente, impliсit de сonferinle gi banсhete. Conсret, aсeste desiinatii, ase-
menеa spalii|or сare nu sunt hote|uri, exеmplifiсate mai sus, dispun de urmё-
toareIe serviсii pentru organizaгea сonferin{е|or: serviсii seсretariat, serviсii biro-
tiсё, seгviсii dе сurierat, interneUwireless, flipсhaгt' videoproieсtor, retгoproieсtor,
sistem de audto-сonferitё, miсrofoanе, sistеm de traduсeгe simultanё, vlсleoсon-
Sursа: PreIuсrare proprie dupй informа{ii|e oferite de site-uI RCB gi site.uri|e loсаtii|oг speсifiсate
trr tаbeI
Seгviсiul сonferinle gi banсhete al |oсalii|or hoteIiere prezentate, suboгdonat
rrlrui intгeg depaгtament in сazuI hoteluri|or de 4* 9i 5*, presupune spalii flexibile,
lrroduIare, cu inоёperi mai miсi pentru сonferinle, gedinle gi a|te evenimente de
lrttсi dimensiuni gi de сel pulin o sаlй саre sё aibё сapaсitate Тntre 150450
l)()rsoane, adeсvatё desfigurёrii evenimente|oг сe pгesupun un numёr mai mare
r|t: p€ГSo?П€. AstfeI, Тn funсlie de сapaсitatea gi dotiriIe ce |e are fieсаre loсаlie
t|trl сele speсifiсate, aсestea oferё spalii gi seгvicii profesioniste pentru oгgani-
'..lrea diferite|or evenimente сum ar fi. expozitii, reсeplii' сoсktail.uri, banсhete,
rlrtnti, seminarii, lansёri de produsе, pгezentari de modё, ТntёIniri de afaсeri etс.
M;ti сonсret, vor fi exeltlJlItfi<;trttl pсlttlLl fieсare din hoteIuгiIe alese spre analizё,
с:|tlmеПt€ сe tin dе t;;.t1l;tt,ll;tlrl.t:;;l :;ttJtlllfа{а dispusй de fieсare hotel pentгu
r lrt;anizarea сonferill{rl|tlt :,;t ll;tltt:ltr.lt.Il lt

ferin!ё. in aсeiagi mйsuгё, pentrtr stttvtt;ttt| bаnсheting, destinatir|е;tltl:;r- vitl сU

spаtii аdeсvatе evenimentuIul (sLrpr;ll.t{;i rrtlr;esаrё, сapасitаtё. lt..:lllr'r'llv lttltttёr I
Sl;ittritt|e:;t:tt (];tlt|ltl|;t М;ttl.ti1l,tltt'tl|ttl tцll:t;t|itttti!tlt itl ltttt:;ttttt! tli, t:vtуt|ttlt(.,ttlе
')lllrr
 iuniIor ilr Ilolе|Йriс чi гсsl:ttlгаtiс ttl

La сategoriа ofeгte сu Tnсёperi сe au o suprafatё sub 1.O00 m2 9i o сapaсitate ТаbeIuI 2.7. SpаliiIe holtl|ttttltlr .lltlt-.llr. l'l!lv|(,|llIt|| ( )lltlterin{e gi Banсhete
ce se Тnsсrie in int,erva|ul 500.,1'000 persoane, dintre сe|e menfionate, poate fi
Denumirea hotelului Spa}ii aloсate serviсiului
exemplifiсati Sa/a Ronda сe apa(ine Hote|u|ui InteгсontinentaI Buсuiegti сe
__._ Meetings & Banqueting
dispune de o сapaсitate de aproximativ 500 peгsoane in amenajare teatru. I
_
PIaza Hotф 12 sё|i de сonferintё, ,1 Royal HaI|, 1 Grёdinё
In сeea сe pгivegte hotelurile сu sё|i de o supгafa!й 'юWrle
9i o сapaсitate de pAnё in H elsinki de Iarnё
500 m2 respeсtiv persoane, pot fi exemp|ifiсate urmёtoarele: Sa/a Florentina F our Seasons Hotel George 5 Salon Anglaв, Sa/on Napoleon, Sa/on Loиls
(сapaсitate cca. 250 pегsoane)' inсёpere a hoteIului lnterсontinenta| Buсuregti; Paris, Paris Xlll, Salon Regence, Salon Еlуsee, Sa/oл
Sala Valahia (сapaсitate maхimё de 200 persoane), sala hote|u|ui Crowne Pla2a Vendome, Foуer Vendome, Salon Chantillу,
Buсuregti; ,,l.L.Caragiale,, Battroom (suprafala 2o3,56 m2, сapaсitate maximй Foуe r Ch a ntil lу, rеstaurant
200 persoane), sa|on a| hote|ului Majestiс Buсuregti; Sala Forum (150 persoane Grand Hotel, Viena 5
.1
sa|ё dе ba|, 12 sё|i de сonferinte, restaurant
in amenajare tip amfiteatru), sala hote|u|ui lnternational Sinaia; o salё multifunc- Meritus Mi
Mandarin Hotel, 5 Мandarin Ballroom' Mandarin Court' Man-
tianalё a Centrului olimpiс ,,Sydney 2000'' (сapaсitate de 300 persoane)' De ase- Singapore dain Club Lounge, 8 spalii sti| butiс pentru
menea, tot in aсeastё сategorie, intrё gi сele|aIte sёli de dimensiuni mai miсi, pe gedinle, restaurant
сare |e delin hote|uri|e exemp|ifiсate gi сare au in general o сapaсitate de pAnё la oyal Windsor Hotel Grаnd
Royal 5 Westminster, Duquesnoу, Salonul Grand
70 persoane (pentгu desfёguгaгea unor сonferin!e, banchete, reсeplii, сoсktai|- Iaсe, Bruxеlles
PIaсe Place, Waruvick. 9 exeсutiv Boardrooms. res.
uri, reuniuni, traininguri, gedin[e g.a.m.d.). taurant
Un serviсiu foarte сiutat, Тn speсial pe timp de vaгй, Тl сonstituie organizarea Gr and Hotel Kempinski, 5 13 sё|i de сonferinle, 2 sёli mu|tifunсlionale,
evenimentelor in aer /iber. Spalii|e pe сare le delin hoteluri|e, сum ar fi teraseIe Gеneva restaurant
de varё sau alte spalii speсial amenajate |Angё hote|, pentru desfёgurarea unui {ote| Aгts' Baгсe|ona 5 14 saloane (Gran Salo Gaudi, Salo Pau
eveniment Tn aer |ibeг, se regёsesс Тn ofeгta mu|tor destinatii prezentate. Un Cаsа/s, Sa/o Piсаsso, Sa/o Serf, Sа/o For-
exemplu сonсludent in aсest sens il сonstituie Compteхul Snagov Sаt сe se tunу, Salo Miro, Salo Nonell, Salo Velazquez,
buсurй de ambianla speсtaсu|oasё a parсului natural, desсhiderea spre LaсuI Salo Murillo, Salo Goуa, Salo Zurbaraл, Sa/o
Snagov, un сadru inedit сe-i dё posibilitatea oгganizёrii de evenimente, programe Albeniz, Salo Granadog Sa/o Clave)
motiva(ionale sau relaxare in aer liber. he Berkeley Hotel, Londra 5 Sa/а de Dans, Belgravia, Mulberry, Tattersall,
Capaсitatea, e|eganfa, modu| de pгestare a| serviсii|oг Тn cauzё Willton, Kn ishtsb ridqe
9i stilu| sunt rterContinental
tltс Amstel, 5 974 m, sёli de reuniuni qi сonferinte, 6 sё|i
punсte сheie Тn detегminarea unor loсatii сa fiind inedite, deosebite. Astfel, des-
l

Am
msterdаm pentru banсhete
tinaliile speсifiсate se rеmarсё fieсare prin paгtiсu|aritёli сe impresionea zё prin
Mаrriott East Side, Nеw York 5 Sаlё de reuniuni (Rm. Fountain), restaurant
strёluсire, dominantё fiind tendinta spre peгfeсliune.
Pe p|an mondia| pot fi remarсate с6teva exemp|e de |oсa!ii сare sunt in top gi
hе Westin Еxсe|sior. Roma 5 3 sё|i banсhete (Giardino d'Inverno, Sa/a
Ludovisi gi Borghese)' 8 sёli сonferinle
lin pasu| сu u|time|e tendinle privitor |a orgаnizarea de evenimente, respeсtiv: (Pincio, Fori, Campidoglio, Galleria, Trianon,
Grand Hotel (viena), Grand Hotet Kempinski (Geneva), The westin Excelsior Boncompaeni, Fildes. Verde).
(Roma), Foиr Seasons Нotel George V Paris (Paris), Hotel Afts Barcelona turj aIАrab, Dubai 7 sa|on banсhete (AI Falak Ballroom,), sёli de
(Barcelona), lnterContinental Amstel Amsterdam (Аmsterdam), Roуal Windsor
сonferin!ё (Suheil, Suha gl Athuraya), Ban-
Нotel Grand Place (Bruхelles), Crowne Ptaza Hotel (Hetsink|, TЬe Berketeу queting Center (,1 teаtru, ,12 sёli сonferinte, ,1

Hotel (Londra), Marrioft Еast Slde (New York), Мeritus Mandarin Singapore HotБl salё de ba| sau banсhet, spaliu pentru expo.
(Singapore), Burj alArab, Ailantis, palm Jumeirah (Dubai). zitI)
Hotelurile menlionate pun |a dispozi{iа сIienti|oг diverse |oоatii сare sй poatё fi Atltlantis The Palm, Palm 1 сentru сonferinle(Аtlantida Centru de
adaptate сerinleIor' in funс{ie de evenimentul сe urmeazй a se petreсe. in aсest tmeirаh, Dubai 5 Conferin{ё), 1 Roуal Terasa, 1 sа|on ban-
сontext este impoгtаnt de adus la сunogtin!ё сё pe |ingё evenimenteIe in loсatii chete (Atlantida Ballrom), 2 sёli сonferin!ё
inсhise s.au dovedit a fi foaгte сёutate gi сe|e organizЬte in aer ;iber. Pentru Ь (Sдllr,'r,, Bitllrtхlttts $i s/k/, spatii in aer liber
evidenlia mai сlaг spalii|e (fie elе Тn mediu inсhis sau in aeг liber) a|oсate orga- ([)оtпrrо;t:;r:;t lоt;r:;tt, Majlis, Palm Grove,
nizёrii evenimentelor oferite de hoteIurile menlionate s-a rea|izat un tabe| сare Аtltt,tvt lttIt tttl)
punсteazй сonсret aсest aspeсt, 9i anume: stIrsa: Intoсmit de autordupё stte.rtll|ll klr.t(it|lrt зll.!l ilil iIln IlI l;Ill.'I

Aсeste loсаlti dettn in medte llll llllll|.1l ritl .11111iiIlIl.ti!V 1() spatii dеstinate
.'vr:llttl]ente|oг pег hotеl, сееа се сlrltltrl.] r.1 rIi.i1'llll I|(! rr irt.;r.llllldtё сapaсitаte,
!Ir.хlbiIltаte, аslfe| illr;.1t:;.i роаrtil vt.ttt itt iIll;illiItill.lll='l llI ll .lll.l .,rlIiс:itcri сiin pаrteа
, lrrпlrlrx
 Цзl.'цч]", l tlllсгаli ulr lrlг irt lltllс|iir.iс l iс
!l tl
i
1 t t.sl ittlгa t l t t
f t't t,t l t, t t,. l t t l.t t t tt, llu:й in i nсlus l t.i t t ! )'\ J t l | ( l l r l LrI i i
Un e|ement сheie pеntгu amenajarea spa{iilor in vederea organizёrii . Sа/a de bal сu o сapaсitate de maximum 48O peгsoane.
eveniment Т| сonstituie forma in сare sunt agezate in sa|ё,
unul
terasi sau a|t spаtiu V|.!llа' -) Gran Hotel
aflat in aer |lber sau in interioru| struсturii hoteliere,
sсaune|e, mesele, supoгtul . .Sа/a de bal gi banqueting сe are o сapaсitate de 600 persoane Burj al
tehniс.
Ar;rll, -
FormeIe de amenajare a spalii|oг |a сare reсurg hote|uri|e
teatru/cinema, ,,sa|ё de с|asё'', in formё de U/сaйu'
preс|zate sunt: stil . lToyal Terasa (630 mr), Spice Ballrooms gi S/k (S00 m.) * Aflantis The
a,anja1"a mеse|or pentru l';rlltt,
reuniuni de |uсru/сonsi|iu (b|oс pёtrat, in formё de
T, Тn roгЬа oe |, masё ovalё,
masё rotundё), sti| banсhet (mese rotunde), stil- сoсktail . Rm. Fountain (сapaсitate de maxim 400 loсuri), salonuI hoteluIui Mаrriott
.--.. (la
\.- mese, stind Тn ! :r!rl Side, New York;
piсioareJ, pentгu acliunile de protoсo| (ьanqueiing).1
oa|tё tendin(ё, сu..privire |а amenajаrea spatii|or a|oсate .Belgravia (suprafa!ё de 94,5 m2, сapaсitate maximй 150 pегsoane), sаllr
organizёrii eveni. lr. Тhe Berkeley London;
rlr.lttIui
mentelor Ia nivel mondiaI, este reprеzentatа oe oferirea
gante,
unor spalii cёt mai ele-
сu un ambient оare sё adopte |inii peгfeсte pentru un anumit . Westminster, Duquesnoу 9i Salonul Grand Place (au o сapaсitate r:с.
stil (сlasic .,'.r l|lll;Zё, in funсlie de сonfiguratia sсauneloг
sau modern), сu o anumltё temё. in aоest сontext toatе
hotelurile speсifiсate pun 9i meseloг, Тntre 120 9i l]0()
|a dispozi{ia с|ienli|or un mediu tipiс unei anumite l'r.l.,r).]П€), sё|i|e hoteluIui Grand Windsor BruxelIes:
сu|turi, сu sсopu| сreёrii unui
ambient reugit, impunёtoг 9i ideal pentru sаu Тn funсlie
de evenimentul in cauzё.
. [-Оуer Vendome qi Sa/on Anglais (au fieсаre, in funсlie de sti|ul de ame.
Fёrё a ignora faptul сё Hote|uiAtlаntis Тhe Palй este ll.l|.|l(), o сapaсitate сuprinsй intгe,l40
un eia|on de elegan!ё, 9i 200 persoane), sёIi|e hoteIu|ui Four
profesiona|ism gi disсrelie de neсontestat, r;.r;rsons Hotel George V.
aсesta se сonstituie gi Тntr-un сentru
сare oferё un mediu interesant gi de neegalat din punоtu| |)ll] punсt de vеdere tehno|ogiс, a| aparatuгii din dotare, tendin{a este de a
oe veсere al сapaсitJ1ii .,ft.lI t|П supoгt сaгe sй rёspundё oriсёгei сeгinle posibi|e pentru desfёguгarea in
gi suprafelei a|oсate diferite|or evеnimейe. HoteiuI
dispune de suprafatё totalё ..'ll.|tltt optime a evеnimente|or, fie ele de miсi, medii sau mari dimensiuni. in
pentru organizёri evenimente de peste 8.5OO
m2 gi сapЬсitate de pёnё |a 2.500
peгsoane. Cea mai mare inсёpere este Atlantidi .rl r..ll сoПtext, pe |Angё dotiri|e tehniсe de bazё, pгimoгdia|e (miсrofon, retгo-
Ce'ntru de Conferinfё (5.600
m2), urmatё de Attantida Ballrom (2.1O0 m,). l'|l'||'(]toГ, videoproieсtoг, TV, panouri de afigaj, aссes intеrnet etс.)' foarte utili-
HoteIuI Burj Al Arab este сlasifiсat la peste 5
.'rlr'.;ц11 urmёtoareIe: sta(iile
steIe сare pune |a dispozilia de muziсё performante сu funсlii moderne, sis-
сlien(ilor spa{ii de toate dimensiunile. Ceea сe еste ll.lll('|() de sonorizare de uItimё geneгalie, sisteme|e de traduсere simu|tаnё а
important de preоizat este
faptul сё dispune dе suprafele mari destinate organizёrii rrr.rt ttlU|toГ |imbi strёine, proieсtor pentru eсгan mare, aссes wirе|ess, supolt
evenimentelor сe
imp|iсё un numёr mai maгe de persoane (саpaсitаtea l .! l
.
l t | аud ioсonferinle, videoсonferinle.
maximё fiind in aсest сaz
l l

dе apгoХimativ 1.000 |oсuri). lrr t;onс|uzie, prinсipa|ele tendin[e in amenajarea spaliiIor pentru organizirrс.а
Pentru aсeeaqi сapaсitate maximй aсeeagi suprafa!ё
9i de 1'OO0 peгsoane 9i
.Ir'l.Vt]П|Пente se referё la: organizarea evenimente|or ln аer libеr (otttсlrltlr
peste, oferё spa{ii superbe gi hote|uriЬ Тhe ,.\i..llts), utt|izaгea unor forme de amenajare a spalii|or сit mai efiсierltе
Westrn ЕxЬelsior Roma (Giardino чi tllt.
d'Inverno, Sa|a Ludovisi gi Borghese au impreunё
o сapaоitatе oe aproximativ '1.rilltl' f|exibile, praсtiсe sau modulaгe, in funсlie de manifestalie; dispuntll(:;t lil ,
1.000 persoane), HoteluI |nterContinental Аmste| (spa[iu 'rr1ll.rlatё 9i сapaсitate pentru oriсe tip de evenimеnt, dar mai preсis disprttlсltll. l
p"ni,u reuniuni pe o
:Tj?f"t1 de 974 m,), Hote|u| Arts Baгсelona (Gгan ёa|o'Gaudi сu o suprafa!ё de '|l..'1lаtii сёt mаi mari pentru a se plia pe evenimente de maгe anverqt|l.l'
1.300 m2), Grand Hotel Kempinski Geneva (douё sйli mu|tifunсliona|e сare l'tl|1{.rtзa |a dispozilie a сeIor mai peгformante apaгate, tehnologii.
Тmpreunё ajung |a сapaсitatea de 1.600 pеrsoane),
Hote|u| Meritus Mandarin
Singapore (suprafa!ё peste 4'000 m2
9i capaсitаte de aproximativ 1.O00 peь 2-4. CАteva studii de сaz
soane)' Нotelul Crowne P|aza Нe|sinki
isa|Ё pentru banсhete ,." сapaсitate
maximё de 1.500 persoane).2 ""
.. o tendin!ё de maximё impoгtan!ё o сonstituie eхisten!а unor spalii modu|are,
flexibi|e gi praсtiсe. in rAndu| асesiei сategorii intrё
A. Definitii internalionale ale hotelului 9i ale сriteriilor sale de сlasifiсаre
Ilrt+ hote| is - A сommerсial establishment providing lodging, mea|s, and other
in mare mёsuri ofertele сu .|lli..'t serviсes. |n generaI, to be сal|ed a hotel, an establishment must havе а
suprаfele gi сapaсitёli mari, insй сu preсйjere сele."
o sub 1.000 lllll|lllllm of six |etting bedroorhs, at Ieast three of whiсh must have attaсhеd
$] "u 'up,afa!ё
de, aproximativ Ь0o 9i 1.000 persoane,
1, :
pеrsoane. 'сapaсitate
ln aсest
respeсtiv
сontext pot fi enumerаte urmЁtoаrele sёli:
sub 500 l..l r.,ttttO) prtvаte bathroom faсilities.
. Sa/oл Vendome сu o suprafa!й de 465 m2
9i o сapaсitate maximё 480
ll<ltels are classified into ,Star' categories (1-Star to 5.Star), theгe is no
peгsoane _' Four Seаsons Hotel George V .i.rrrrl.tld method of assigning these ratings, and сomp|ianсe with сustomaгy
Pаris;
r.'lIrIIlt)lТl€Пts is vo|untary. А US }tсltt.i| with a сeгtain rating, for eхamp|e, is пlау
' Chiriaс Alexandrа Crina, Аsls/r:п|ti tttnstiсё |...'h V()ry different from a Еttttl1lгl.ttl rlt A:;|;lrl hoteI with the sаmе rating, апсl
in organizarea eventme|I|(l/rll, [сlitura lllllt1|1l p16yjde а different lеvtl| tlf ,ttttr.tttltr':i' lilnge of fасrIities, аnсi qttа|rty tlt
ТHR-CG' BuсureEti' 2oО4, p.32-Зa
, .-r.IV|(,t) Whеreаs hotel сhаltl:;,l:;:;Il|.! ttlttlillltt:;,tаtrсJ;rrtls
Stаnсitrlеsсtt G;thlit-.|а, о1l t:tl llltrlttr;ltсtLll' Ilсllt r:lt;tltt
','{)|{), 1r 11 1
 Manа еtrrеntuI

hote|s (even within the same сountry) may not agree

on thе same standards. |n
Germany' foг example' on|y about 3б.peгсЬnt of tйe hote|s li. сhаraсteristiсз of tho ltoltrl вtlсtоr аltt| lоrоigrt entry modes
сhoose to сomp|y with
the provisions of the ruIes estаblished by the German Hote|s
& Restaurants
assoсiation. A|though both WТo аnd lSo have been l i(lllre ,t. ReIation betweеn Ihe ltttirtrt:l;tl risk ;ltttl lhtl tlisseminаtion гisk for eaсh entry
trying to persuade hotels to
agree on some minimum requirements as world_wide norrs, mode and betwеen the dogrес of сontrol al]d thе rеsourсe сommitment
the entire mem-
bership of the Paris-based Internаtiona| HoteI & Restaurаnt
1tЬ a RA) opposes
any suсh move. Aссording to lH & RА, to harmonize hote|сlassifiсation Dеgгеe oI
based on
a sing|e grading (whiсh is uniform aсross nationаl boundaries) would
сotrtгol

undesrгab|e and impossible task, As a rough guide:

be an
} A 1-Star hote| provides a |imited iange of amenities and serviсes,
but
adheres to a high standard of faсility-wide с|einIinеss.
'. А 2-Star hotel provides good aссommodation and better
equipped
bedrooms, eaсh with a te|ephone jnd attaсhed privаte I'
bathroom.
}А 3-Star hote| has more spасious rooms and adds
high-сlass deсorations :i()t|rсe: adapted from Rаmon (2002c\.
and furnishings and сo|or ТV. |t a|so offers one or
more bars Ьr lounges.
} A 4-Star hotel is muсh more сomfoгtable and |arger, anJ piovioes
exсe1lent
сulsine (tab|e d'hote and a |a сarte), room seгviсe, and
other amenities.
} А S-Star hoteI offers most |uхurious premises, widest rаnge guest |аlllо ,|.
Еvo|ution of the foreign entry modes assoсiated to the Spanish hoteI industry.
serviсes, as well as swimming poo| and spoгt and eхerсise
of
fасilities. Nшmber of hotels/rooms: 2000-20.t 0
The offiсiаl Hote| Guide (pub|ished in ine us, and fo||owed
wor|d wide) has its 2000 2010 AnnuаI
own с|assifiсation sсheme that ranks hotels in nine
*t"go,ies I NIR\ growth
(1) Moderate Tourist Class, "s. м()DE: Hotels o/o g Rooms %tti Hotels %lti Rooms %ti aveвge
(2) Тourist C|ass, i ( )l{мUlLA hotels rooms hotels rooms (hotels)
(3) Superior Tourist CIass; (м) 2000/
(4) Moderate First Ctass; 2010
(5) Limited Serviсe First Class; Wlкrlly 86 21 ,88% 27.629 27,75% 11,3ЗYn
оwПOd
(6) First Ctass;
ritllяiсliаry 280 32,86% 84.1 66 26'з7%
(7) Moderаte De|uxe:
(B) Deluxe; .lоilrt 1a 3,31% 4.503 4,520/o з'00%
v@llture 18 2,11% 6.87з 4,60%
(9) Superior DeIuхе'
T9r1s mаtсhing any word in para hotel on Business Diсtionary I ar.rso J/ 9,41% 7.633 7,670/o
224 26,29% 17,79%
r' a|| suitе hotel - in whiсh every rooms has an are: 39.148 15,24%
attaсhed |iving room and/or i/lзtt.црment 225 57,25% 53.039 53.27o/o
kitсhen.. '. 317 37,21уo 87.096 53,05% 3,710/o

"/ apaгtment hotel _ that offers suites in apaгtmenЬsty|e instead of as rooms i r.rrrr;ltise
/ сondo hotet _ a large, high-end, hote| sty|e bui|diЬg,
з2 8,14уo 6.765 6,79% t5 1'5з% 1.769 0,з7% -7.86%

сomprised of individual сondominium units tйat aгe ,й

typйаrry a high-rise, I0 гAL 393 {00,00 99.569 '100,00 8&0 100,00 219.062 100,00 7,29%
individuals and q/o

'йo
o/o
rnvestors Yo %
.i()tIrсe. author's
own e|аboration.
86 Mаnagеtrtеntul opеratiunilor in hotсIiriс 5i rсslirtlrlrliс
I t'\lttlttltlttltt
ТаbIe 2. Urban and holiday hotel сhains: differenсes in their internationalization

Urban and business hotels Holiday and leisure hotels

internаtionаlization
1o. Traсing domestiс сostumers.
20. New emerging business сenters'
3". lnсЁaied
internаtionalization
1o. Тraсking сlients in the majoг
Еuropean and US broadсasting
markets.
20. Consolidation of the distribution
... stгuсture of tour paсkages.
ьuiinesi-trivЬr. 30. Maturity vaсation paсkages
inсlusive sсheme) аnd seasona||y
iшткввAкl REсAPlTULAтIVЕ
1' Caгe sunt obieсtivele adoptёrii unui sistem ofiсiaI de сlasifiсare?
i
2' Prezentati struсtuгa spatii|or de сazare, сonform ordinului 1a51,2o11
t,|;lsifiсa1i gi prezenta{i hote|urile Тn funс(ie dе segmenta| de pia{ё сёruia i se
i
.r.|гeseazё 9i pгeсiza{i: Cаre sunt сriterii|e de с|asifiсare a hote|urilor? Definiti;.r
..rllаnei turistiсe' Ce гeprezintё satu| de vaсаntё? Ce reprezintё/inseаrrrrl;r
(al| 1,. rrа_hotelёria?
.

adjusted aсtivity.
r
3. Care сaraсteristiсile hote|uri|oг boutioue?
40. lnсreasing iйЁoпa;Ь oi bыаi;g 40. Strengthening the сommerсial
4Identifiсa{i gi prezentati restaurantele сu speсifiс, apoi prezentati slr;|t.
position with tour operators.
:
rr lt lIe de distribulie speсifiсe restaurantuIui сu autoservire.
5o. Commerсiatlzation tьrougь gr;b;Г
""
5o. Commеrсia|rzation through tour
5' Care sunt spalii|e speсifiс organizёrii de evenimente in Buсuregtr :,;l

distгibution systems (GDs) and сomputer ,rrrlrrejurimi?

operators.
1eseryallon syster. 9 (с Rs) :
6o. Ехtensive use of franсhise as means 6o. Sporadiс usе of franсhising as a
of international expansion.
1

mode of international exDansion.

70' Dispersес loсa|iiition iiiaiegy i; 7o. Loсa|ization strategy in the sun
major wor|d сapitals. аnd bеaсh destinations with adequate l

8o. Aggressive marketing сampаigns and

a-gсess inf1;a9tru-.сJ.ur9., l
8o. Markеt and promotion strаtegies
сu sto l!y.
ry-l
e.r"
9y 3 le9 by toчr-opergtoгs..
iow
t

9o. Loсation in сountries with high inсome. 9o. Loсation in сountiiЬi wiiЁ
.",, .
;

inс!ng]-
i o6. ЁoiйntailiitЬgratioЬ straieg'"" 10o. Growth through veгtiсa| ''".j

integratron.
i
through produсtive segmentation or
brandinq.
'
l
-
1,lo. Aggressive growth thгough mergers' i td' tiiite li36Ъimeigeii.a;а-

120. Major paгtiсipation on stoсk markets.

'aсquis.iti9ns-.
,l2o.
Limited presenсe in stoсk
j
markets. Raising сapital through .

finanсiaI pаrtners.
13o. Seсtor fragmented and
sеgmented internationa||y, inсreasing
ч.9.e.9f,n!сhe i!rзtg-,9У.'.-"-, i

Sourсe: Rаmon (2002b).

Cerin|e: Traduceli, сomenta|i/interpretati tabetete; eхptica|i can|inutut terme.

nilor privind madalitё|ile de pёtrundere pe pietele eхterne,
 (tt'13ilп:.(tt(t!:li.fЦп(.'lit)пtut,ttппttttlrl,,t,lпrпt,lt!\ttt,tltоl,,ltr,t.it,\i rlt,t.t,.\.1ilПt.ttltt. lJ()

3-1 . Departamentele hotelulr.li

3
l'сllltru a asigura сIienti|or o gaпlA Iargё de seгviсii, un hotel este impartit, de
ORGANIZARЕA sI FUNсTIONARЕA lr.r;tl|Э, Тn mai multe departamente, fieсare avДnd anumite funсlii 9i atгibutii'
|.r.trltt] funсtionareа еfiсtentё 9i armonioasё a unui hote|, este neсesar сa dife-
UNITATILOR DIN INDUSTRIA HOTЕLIЕRA sI rtIt.|r l flgp3ftamente sё оonIuсreze.
( )lganizatia poate
DЕ RЕSTAURATIЕ fi definitё сa fiind un sistem de aсtivitёli сoordonate ale unui
l||lll) de oameni, сare сoopereazё pentru atingerea unui sсop сomun, fiind сon-
.|rl'..r de сёtгe o anumiti autoritate. Un hotel poate fi
3.1. Deраrtamentele hotelului сonsiderat o organizatie
. lr.( )i lгeсe:
3.1.1. criterii de с|аsificare а аctivititililor speсifiсe unui
hote| еste infiinlat pentru a atinge anumite obieсtive, сum aг fi serviсii|e de сazare
3.1.2. Struсtura mаnаgeriali а unui hotel .,.r .tIttnentatie, in sсopul oblinerii unui profit;
3.1 .3. organizаrea hote|urilor pe departamente
p|anifiсё 9i сooгdoneazё aсtivitёli|e persona|ului sйu pentгu Тndep|inire;l
3.1.3.1. Responsabilitilile departamentelor de bazi ale
hotelului , ,lir,'сtivelor;
3.1.3.2. Departamentul сazare
personalu| este Тmpё(it Тn depaгtamente funсliona|e, fiecare avёnd propгia
3.2. organizаrea gi funсlionarea unitililor de alimentalie pubIiсй .-' r
tlnё de autoritate gi гesponsabi|itate.1
3.2.1. organizarea interioаri сlаsici a unui restаurint ',
( )rganizarea aсtivitёliiintr-un
3.2.2. Spaliile de produсlie 9i anexele hote| depinde, Тn prinсipa|, de mёrimea hotelu|ui.
llrr.t din diferenlele majore сonstё Тn aсeea сё, lntг.un hote| miс, diгeсtoru| este
3.2.3. Amenajаrea spаtiutui de servire
rrlr..;CЭ propгietaru|, in timp сe intr-un hote| mare existё un сonsiliu de сondu-
3.2.4. Meniulgi metodele de servire аle aсestuiа
r.tr. O altё diferen!й este aсeea сё, intr.un hoteI mare, personalul este stгtсt
3.2.5. Principаlele etape аle serviсiului de alimentatie ..1'.'t:ta|izat, in timp
сe intr-un hotel miс un angajat indeplinegte mai multe aсtivitё{i'
3.2.6. Evenimente bazate pe prestarea serviсiilor de аlimentatie
3.3. GAteva studii de сaz
3.1.1. Cгiterii de сlasifiсare a aсtivititёlilor speсifiсe unui
lrotel
( )U eХсeptia
hote|uгi|or tip exploatalie individualё foarte miсi, de familie, aоti-
RЕzU lt,lAтUL сAPlтolULUl 'lrl.ll||e speсifiсe unui hotel sunt indeplinite in сadru| unor servicii sau departa-
!l1|'|||e. Serviciulсupгinde un grup de |uсrёtori сare efeсtueazй operаliuni omo-
Un hote| este impё(it, de regulё, Тn mai mu|te departamente, fieсare |i.ll(] sau сompIementare, indep|inesc o funсlie speсifiсй Тn сadrul hote|u|ui gi
avAnd .r. Irtlneazё sub сonduсerea unui responsabi| (gef seгviсiu). Seгviсii|e regrupate
anumite funсlii gi atribulii. Pentru funсtionarea efiсientй armonioasё
9i a unui |'rrtrlcЭZё departamenfe, iar ansamblu| depaгtamentelor formeazё hotelu|' in
hotel, este neсesar сa diferitele depaгtamente sё сon|uсreze.
Аоtivitйli|e spe.
сlfiсe hotelu|ui sunt struсturate Тn douё сompartimente' pornindu-se ..rtltU| serviсlilor pot fi сonstituite compaftimente, birauri, sec|ii, brigёzi etc. Gru-
de Ia сe|e
douё serviсii hote|iere d-e bazi, сomponent definitorii ale aсtivitёlii l'. ttr:а luсrёtorilor in seгviсii 9i depaгtamente se face dupё mai multe сriterii:
ospitaliere,
cazarea gi restauralia. Contaсtu| сu с|ientu| este un сriteriu foaгte
impoгtant,
t in funclie de natura activitёtii se identifiсё seruicii pi departamente opera-
сare сontribuie |а divizaгea aсtivitёfi|or hotelului. tir t17;1lg gi seruicii gi departamente func,tionale.
Un restaurant еste impё(it, de regu|ё, in mai mu|te сompaгtimente. l)epaгtamente|e 9i serviсii|e operationale sunt сele сare asiguгё ргestarea
Spaliu| Ill'ilIljIoсitа a serviсii|or hote|iere. Aсtivitёlile operaliona|e speсifiсe unui hoteI sunt
de baz6 pentru servirea сonsumatoriIor intr-un restaurant este
sа|onul de ser. ...|ll dе сazare 9i a|imentalie, te|eсomuniсalii, inсhlrieгi sёli, sa|oane de сoafurё,
V|re сaгe trebuie sё fie dotat сoгespunzйtoг сategoriei
de inсadrare gi a nor-
mе|or de dotare, pentru asigurarea seгviсiilor dJ сa|itate. |'r.,r:ltlA, saunё, sa|ё de gimnastiсё etс.
Cеlela|te сomDar-
timеnte sunt organizate pentru: pёstrarea diferenliatё a materiilor pпйБ,-a l)epaгtamente|e gi serviсli|e functionale sunt сelе de administrare, сomer.
semipreparate|oг, a unor produse finite, pre|uсraгea materii|or prime.in ' r. rlrzаlre, intretinere.
spalii
separate; rea|izar ea prod uсliei de pre pa rate сu nare.
i
,l lntinderea autoritёtii. l)оtltrtl ;l .il;tllr itt сe сonstё aсest сriteriu de dife-
a seгviсiiIor gi dtl;l;tlt;trtrrlltlr,lrrt ltrrttliiс:te' trebuie sё se tinё seama de
I

It.lllILlrе
..rllv;l termeni, respeсtrv lttit Ik! | |)ll|ltt|:|!tt
II()t ' tttttrlrlnt! de subordonati direсt say

'l'lаkоrStrс'lllаdleyl';lttt. lIrtylrrtt Il,1t.111y l,l!ll|ll'Ill||tцlt:tltlittttilrltt!ll!;ttt.,l:tl1l|t;llttit:

irllrtr' l tltttttlt A|| l}tlt;k. llttl:ttltэ5l|' .l(|(l-. 1r li.
 ()() N{illli|!]сlIlщttl tl1lсг;llitltliltlг ilt lltltсl;lr.iс;t tсsl:ttlt:tliс ()l'чrIli,(l|((l\\iIlltl|.Il||ttIll!'IlIl||l|,1lii,,l,littttt,!ttlltt.tItltlt'Itt't.ti'хitlct.с.l'lttttt.ttItt
ponderea ierarhiсё. Aсest сriteгiU depinde de amp|oareа
аtributiiloг' preсum si de
responsabiIitatea fieсёrui сadru de сonduсere. Astfe|, spre
deosebire de uБ gef
de сompaгtiment sau сhiar un gef de seгviсiu, un direсior (9еf de
сepaпamеЬt1
are gi alte responsabilitйli in аfaгa сelor de сoordonare'ii сontгol a|
subor-
dona{ilor.
3. Capacitatea hotelului, categoria de incadrare etc.
Stгuсtura organizatoriсё Тn сadrul unui hote| este inf|uentatй
deсisiv dе сom-
plexitatea hoteluIui, mёrimea gi stiluI de operaгe. intr-un Asisten}i mаnаgeri exeсutivi
hote| de сategorie
modestё 9i сu сap^aсitate re|ativ redusё, stгuсtura organizatoriсё
nu ridiсё-pro.
b|eme deosebite. in aceste situalii se apIiсй prlnсl!iul multipIiсёrii
atribu{iilor
pentru fieсare luсrёtor in parte, daг Тn speсia| pentru
direсtoru| de hote| (patrЬn)'
Un hotel maгe, de lux, va desfёgura mult mai mu|te aсtivltё[i, iar fieсaгe
luсrёtor
in paгte Va avea гesponsabilitё{i distinсte.
Aсtivitёli|e desfёgurаte in сadrul unui hotel pot fi reunite
dupё mai mu|te сri-
terii, гezu|tёnd urmёtoarele grupёri:
a) aсtivitёli|e de front-offiсe, in sens Iarg, сarе сompoгtё in mod сurent
un
сontaсt nemijloсit сu с|ientela 9i aсtivitёli de baсk-offiсe саre presupun
aсtivitёli
biroсratiсe;
b) serviсiuI fгont-offiсe (reсeplie), serviсiuI de etaj gi
serviсiu| a|imenta[ie;
с) depaгtamente|e' in numёr de douё
- сazare, inс|usiv front.offiсe, 9i a|i-
mentalie, |a сare se adaugё departamentul administra{ie gi
depaгtamentul сare
regrupeazё pгestaliile auхiIiare. 1

d) aсtivitёli operaliona|e _ гeprezentate de pгestarea nemijloсitё

.hote|iere a serviсii|oг
- 9i aсtivitёli funclionale - сare nU se сonсr etizeazёin prestarea de ser. Figurа 3.1. Struсtura manageria|ё a unui hotel
viсii' dar сare sunt, in egalё mёsurй, indispensabi|e bunei funсlionёri
a hoteluIui, :it|rsa: sue, вaker, Pam, Brad|ey, Jeremy., Huyton, Pincipiile opera|iunitor de ta recep|ia hotetutui,
aсop.erind funсlii|e de administralie, оontro|, сomerсia|izare,
intЁ1inere. t .irlrrlа A|| Beсk, Buсuregti'2002
Fieсare din aсeste сompaгtimente se regёsegte in organigrama
hotеlu|ui, in
funсlie de mёгimea hote|ului respeсtiv, сare este datё dJnuйёru| Intr-un hotel mic, managerul hotelului гёspundе dе apгoape fieсare aspeсt a|
de сameЁ 9i
numёrul de sa|aria{i angajаli pentru aсtivitёli operalrona|e gi lIrr ltrlnёгii hote|u|ui (p|anifiсaгea bugetelor' reсrutarea peгsonalu|ui gi aprovizio-
funсtiona|e.
rr.lrtl). Pe mёsura сregterii mirimii hote|ului gi diversifiсarea faсilitёti|or, struоtura
3.1.2. Struсtura manageriаli а unui hotel 'rr.rlrllgerialё сгegte de asemenea Тn сomp|exitate.
Stгuоtuгa manageria|ё a unui hotel inс|ude toate pozi{iile
de resрonsabi|itate
сare se aflё sub nive|u| managementului soсietёlii (minagementu| l;гопt-оlliсс
supeгior). i
3,1. evidenliazё struсtura manageria|ё a hotЬ|uiui. in"g;neral, pozilii|e
ГigTз
|avAгful arborelui manageria|, direсtorii gi depaгtamnеte|e
de *-****--1**'
de"tipul ,,nive| de сon- i
duсere A'' sunt сonsiderate сa fёсind paгte din struсtura manajeria|ё
a hote|ului.
I
_,..,,. ......._--,.__"._1.,-",.,*-.
Departamente|e de tip ,,nive| de conduсere B'' sunt imp|iсate"in
r....
t.-
IITl(сссР!l(Л}сtl :

depaгtamentelor respeсtive, dar intr-un grad mai miс. Еle '"n"g"mentul __* .
sunt responsabile in t...."...-_ l
mod norma| de disсiplina gi suslineгea peгsonalu|ui lor gi pentru
indep|inirea
instruс{iuni|oг сare le sunt transmise. Ca gi Тn сazul
diviziei c^.^,. a unui hotel,
numёru| 9i tipu| peгsonaIulul manageгia| neсesar depinde
de^mёгimea hote|ului 9i
de p|anifiсarea spесifiсё a operaliunilor sau stilul manageria|z.

' Lupu Niсo|ae' Hotetul. Economie $i пtanagemeл| Еditiа a-3.a,

Editurа A|| Beсk,
Buс'],rg911, 2Оo2' p. 233 Figt|]rl J.l t ttt,;ttrl,.;tlt.:t tttltIi hoteI miс
,, . P,.k", Sue' Brаd|ey Pam, Htrytorl
.?||(t'.'' 'Jttttlltty'
Prinсipiite operatiuttilor rle lа rtlс:tl1ltiа ltсiсl- Srrrsа..[]аktlr littо, [lrас||сry l,ittlt l Ittyl.,rr iпtr'trrv /'ttttt сlpсlrа|tttltlсlt t!tl l;t ttltll1lIiil
lttltti I с|i|l.tt;l A|| Rt.сk' Hrlr:tttrl:1lt' 1l .'|,
t1lttItl lt<l!qlIttlttt'
| ,lrlur;r AII Bсr;k,llrrr;Lrre9ll, j'0(1,', lr |;
 t)2 ]\,litttitg,сrttсlllrtl tllrсгitliLtrliItlr in Irtltсllirrс i;i гсsl;tttгltliс ()t,tirttti tttt'tt;iJttttr'ltrtttttttttilпtl,iltl,'t,liпiпtlu\ltt,rlt,'t, ltt'trt.\t(h't!',tltпiltlltt' ()l
ln cazul organizёrii unui hotel mare, internaliona|, se disting trei nive|e
organizare' 9i anume: nive|u| de сoгpoгafie, nive|u| managementu|йi
de '.; 'r.r.rIltltla|e, respeсtiv ссr|сl t.. ll.' v..tttrI r It.'ttttIrlt lltlttltl| ;l sеrviсii gi dесi adLrс,
hote|u|ui rеs- r trlrl.l.1i vеnituri|e hote|uIur' чt tlll1l.ttl;lttttlltItl|tl ltlltt;ltrllt;t|с: sаu de spгijin, сare aL|
peсtiv, nive|u| operalional al hote|u|ui. in hote|uri|e
mari, Ьanageru| are mai mult rrlItlI tlt' a spгijini departametlte|tl tl;х:t;t{lсttt;t|tl l)tl1l;trlаlnrnte|e opera{ionа|e, la
o funсlie administrativё 9i este rёspunzёtoт fa!ё de managЪrii soсietёlii. Un r ,ir ri lr rl lor, sunt.
adjunсt sau manаger rezident va rёspunde тn tota|itate de olera1iile
zilniсe din ttеpartamente opera{ionalс> 1ltttlс.,ipale satl pПInare, preсum сele de сazare
сadrul hote|u|ui. in aсelagi timp, va fi o mai mare speсia|izare J responsabi|itёli|oг
'3I .rIrrrtеnta(ie,
managerilor de depaгtаmente. Ro|uri|e gi responsabilitЁli|e
difeгite|or pozilii mana- ttepartamente opera|ionale secundare sau auхiliare, Тntre сare spё|ёto-
geria|e voг fi eхp|iсate in сontinuaгe.
ri.r/r rrrAtёtoria pentru сlien(i, dotёriIe reсrеative, telеfoane, сentгe de afaсeri'
Pгinсipa|ele responsabiIitёli a|e manageruluigeлerаl sunt:
|){lpaГtamente|e de sprijin sunt сele сare nu furnizeazё in mod diгeсt serviсii
- partiсipё |a a|сёtuirea strategii|oг
9i po|itiсi|oi hote|u|ui;
- 'r|rrl сlieПti, deсi nu genereazё venituri direсte. Aсestea sunt depaгtamente|e de
.
implementeazё strategiile gi po|itiсi|e hote|u|ui:
- rёspunde de performan{e|e g|obale a|e hotе|ului;
z,irtz;it.l gi maгketing, сontabi|itate, Тntrelineгe, seсuritate, persona| 9itгaining.
t l rnetodё alternativй de с|asifiсaгe a depaгtamentelor sau divizii|or hoteluIui
. rёspunde fa!ё de сonduсеrea la nive| de сorpoгalie gi, in fina|,
fa!Ё de сon.
siliul de administra{ie; 'l|(. |ll Vedere ponderea in сare aсestea sunt imp|iсate in сontactu| сu с|ientu|.
l\';|lrll, depaгtamente|e hotelu|ui pot fi impё(ite in,,departamente de fa{adё',9i
- сooгdoneazё aсtivitё{iIe tuturor departamenteIor.
l{,1).rrtamente din spate".
Managerul rezident sau аsЬfentul managerului executiv. Prinсipale|e
I '

l)rlpartamenteIe de faladё sunt aсe|ea Тn оadru| сёroгa angajalii au сontaсt

domenii de сare manageru| гezident sau asisteйtul managerului
exeсutiv este ;'rl1111311gд[ сu с|ienlii, сum ar fi reсeplia, сasieria, restaurantuI, barurile, room-
rёspunzitor sunt: ..r'l V|C€, spalii reсreative.
- managementu| ziIniс a| hotelu|ui;
- tratarea uгgenle|oг, reсlamalii|or sau evenimente|or speсia|е,
l)epaгtamente|e din spate sunt aсelea in сarе сontaсtuI peгsona|ului сu сlienlii
tl..lr' redUS sau absent, intre сare depaгtamentele persona|, сontabiIitate, Тntreti-
- asIgurarea seсuritё{ii personalului.
r r..rtl (tehniс)' aprovizionare.
Directorii, Persoane|e dtn aсeasta zonё a managementuIui se
subordoneazё
direсt managementului superior gi au сa responsabiiitёli planurile pe 3.,|.3.1. Responsabi|itёlile depaЁаmentelor de bаzЁ а|e hotelului
termen |ung
gi sсuгt a|e finan!e|or, marketingului gi dezvoitёrii peгsoЁatu|ui.
$efii de departament (tip A). Ro|urile gefi|oi de depaгtamente sunt, de obi- Irl сontinuare vor fi desсrise prinсipaleIe domеnii de responsabilitate a|e dife.
сei, indiсate dе titlurile |or, сare sunt, de asemeneа, prinсipa|elе rrlr'|or depaгtamente debazё a|e hoteIului:
domenii de сare 1. Alimentatie
sunt rёspunzёtori. De exemp|u, guvernanta gefё rispunde
de сurёlenie, сon- l)epaгtamentul a|imentalie oferё сlienli|oг o diversitate de faсi|itйli, dar se
tabi|uЬgef гёspunde de domeniui finanсiаr etс.
$efii depaгtamente|or se pot
impё(iin douё grupe: manageri de speсia|itate gi speсia|igti oe serviсe. l ()|l()entreazё, Тn speсia|, pe oferta de prepaгate оulinare gi bёuturi. De aItfel, Тn
Managerii de specialitafe sunt gefii depaгtaйentelor opeia1ionale. Ir,llrl|uriIe din SUA aсest departament se numegtе,'Food and Beverage,'. Servi-
pund direсt.atAt fa!й de superiorii lor, сёt
Ei rёs- . rl|rl sp€CifiCe aсestui depaгtament pot fi asigurate prin сoffee-shop-uri, resta.
9i fa{ё de angajali. Un exemplu este rlt. ttlte speсializate, depaгtamenteIe banсhete gi room-serviсe.
managerul fronЬoffiсe, сare este subordonat manageruiui
dе .a=,r" 9i are ca 2. VАnzйri gi marketing
suboгdonali supeгvisorii diferitelor seсtoaгe a|e fгonь6ffiсe-u|ui.
Specialigtii de seruice sunt gefii depaгtamente|or de sprijin gi Aсest depaгtament este responsabi| de generarea de noi afaсeri pentru hote|.
dau reсo- l\( (}stea pot сonsta Тn inсhirierea de сamere gi funсliona|itё{i, organizarea dе
mandёri gi ajutor manageri|or de speсia|itate (de exemp|u,
Ьanagerul de per- rr.rlniuПi etс. Depaгtamentu| se oсupё, de asemenea, de pub|iсitatea hote|u|ui,
sonaI, сontabi|ul.gef etс.).
I'l()movarea vЭnzёri|or, avAnd deseori 9i aсtivitё{i speсifiсe re|a(iiloг сu pub|iсu|.
l\r,tivitatea de marketing.vinzёri are сaraсter funсfiona| 9i se referё |a: сomu-
3.1.3. Organizarea hotelurilor pe departamente lrtr;atia de bazё (semna|lzaгe rutierё, firmё, aspeсt exterior gi interior), materia|e|e
Datoritй varietёlii serviсii|or de alimentalie gi сazare asigurate 1lrrtlliсitare_tipйrituri (сaгte de vizitё, pIiant sau brogurё, foaiе vo|antё сu taгifeIe
de un hotel 9i .rltgаte, hAгtie de sсris), |ansarеa pe piatё (pe p|аn |oоal _ inaugurarea, nalional
a oferi с|ienli|or serviсii efiсiente, este лЬсesarа imp54irea
Р?n.tl.y aсtivitёlii hote.
.сoйp|ete,
|u|ui in departamente distinсte' intрun hotel сu seгviсii '.'r lnternationа|), сreaгea gi ditrtzаrеа rпrаqlnii' mij|oaсe|e de сomuniсalie promo-
prinсipalele Ilrlttalё сurentё (publiсitаtс:. [)l()ll'l()V;tle;i v;ittzаri|or re|atii pub|iсe, manifestёri
departamente/divizii sunt: a|imentalie, vinzйri gi marketing,
йtre1i- ..Xpozitionale, sponsorizаltl). ;tttlr.ttttr ;t |;t v;itlzаreа peгsonalё, сorespunzёtoare
nere, seсuritate, persona| 9i tгaining, cazare. "ont,biliiate,
Daсё hotelu| este mai mare, faсi|itё(ile oferite sunt mai numeroase qi ' rt:tiunii forteIor de v6nzаrсl
astfel
fieсare departament va devеni mai spесializat. Aсeastа inseamnd
сA rlr.ttnёrul
seсliunilor dintr-un depаrtament va сгegte. Astfel, se identifiсё сloрr;lrl;rrrtentele
' IJ:rkеt Sirtc, Bt;ttllсy l';rttt, I lttylrrш 1r.11.1,,u rtlt t:t! , 1t ?1
 N1:tlt;t1lсlttсttltrI tr1lt.l alirlrti Irlг itl lttllсIliгtс || | (..]| illll :lI l(:

3. Contabititate
...'ltэ сentruI de сomttrttс.tltl;lt:ttIltt ltt. lIr: trlttlt.tlltttllIr.rltlsfё$urаte dе hotel Desk.
Depaгtamentul сontabiIitаte este responsabil de пlonttorizarea
tuturor aсtivi- rtl reсeptiei poаte сuрlltttlt.tttttt.tlrr,ttt:|ll .;t.t'ttl. lttl r;ilsleгie, сoгespondent5
tёli|or finanсiare a|e hote|u|ui. Aсtivitёti|е сontabi|e pot 9r
lnс|ude inсasiri ln nume- rrllrlrmatii' Iuarea in evltltltll;i.l r-|lt.11[1|1 11 .,t .tltllltllttl;t саmerelor",' Pentru aсestea
rar gi operaliuni banсare, proсesarea stateIor de p|аtё,
aсumu|area de date 1,rlt fi oгganizaгe desk-utI stl1l.tt.tltl:;.ttl lrl; tltl:;ll сlesfagoarё |a un desk uniс.
operaliona|e, pregёtirea rapoаrteIor internе, de audit gi
biIanlurilor. Datoritё lio|ul hoteluIui asigurа pIIlIlil Illlpr€]sle.l сltenti|or |а intrarea Тn hoteI gi poate fi
impoгtanlei datеloг 9i a statistiсi|or finanсiare, este
neсesar sё eхiste o сoor. .,rt;аnizat in mai mu|te ,,sесtoarе dе |uсru''.
donare strinsi Тntre depaгtamentul сontabi|itate
alimenta!iе.
9i сompЪ,timentele сazare gi - Intrarea;
4. lntretinere - desk-u| (сomptoir);
Aсest depaгtameлt este responsabil pentгu Тntrelinerea birou| manageгu|ui de hotel сare aгe vedeгe asupra ho|u|ui gi Тn speсia|
$i funсtionarea tuturoг .l.it]рra desk-ului;
magini|or gi instаlalii|or (rnс|usiv inсйlzirea'. aeгu| Ьondilionat,
i|uminarea etс.l. sсёri 9i asсesnsoare сaгe asigurй aссesu| сIientilor in camere gi сaгe,
Este. responsabil pentru exeсutarea tuturor luсrёrilor
o" tа'pй,i", tapilerie, miсi .rlrlnсiсAnd сonсеplia arhiteсtoniсё permite, sunt astfeIamp|asate Тnсёt sё existe
luсrёri de zidйrie, intгelinerea insta|alii|or tehniсo.sanitare gi
iltor. luсrёri, at6t in 1lrtsibiIitatea de supravegheгe permanentё de Ia сomptoir;
interioru|, сёt gi in еxteriorul hote|u|ui. Nu toate
|uсrёri|ё "de Тntrelinere pot fi - grupurilе sanitare de pе hol;
гealizate de angajalii aсestui depaгtament. Uneori, pot
nесesitё exeсutarea luсrёrilor de сёtre firme speсia|izate.
apйrea prob|eme сare . aссesu| spre restaurant, bar, sa|oane etс.
5. Securitate Cea mai mare varietate a aсtivitёtiIor seгviсiu|ui fronЬoffiсe se inregistreazёl |a
Seсuritatea hoteIu|ui este, Тn pгinсipa|' responsabi|ё pentru 'rlve|uI
сompaгttmentu|ui de hol. in maгi|e hotе|uri, organizaгea aсestui сompar.
siguranta gi seсu- lrrttent se faсe fie sub forma сompaгtimentuIui сonсieгge' dupё mode|ul euro-
ritatea с|ienli|or, vizitatori|or 9i angaja!i|or hoteIuIui gi
bunur"ilor aсestora.
Асeasta poate inс|ude supгavegheйj sediului hote|ului, "monitorizarea 1rrlаn, fie sub forma MaiI.information & Key desk^. Be||-сaptain & Bel|-boys, dupё
.'r:;temuI ameriсan, fie sub forma unei
mente|oг de supraveghere etс. Asigurarea seсuritёlii
eсhipa. сombinalii.,
сlientului Тn hote| reprezintё Luсrйtoгu| сonсieгge este prezent Ia ,,fronЬdesk'', сёruta i se mal spune gi
o сomponentё a ospita|itёlii, unul din parametri сa|itЬtivi
ai seгviсiuIui de сazaгe. .r;tlmptoir,' (este vorba de frontuI de Iuсru din paгtea dreaptё a tejghelei uniсе a
6. Personal gi training (resиrse umane) .'rlгviсiuIuifront-offiсe). Lungimea
DepaгtamentuI este responsabiI pentru angajarea personaIuIui сomptoiruluise stabi|egte in funсlie de numёrul
reсrutarea gi se|eсlionarea internй
(inс|usiv litl сЭl.ll€Г€ din hote|, respесtiv aproximativ 3 сm/сamerё, iar |a hoteIuriIe de 25.
9i externй), pЬсu' oe implementaгea 9i de |()0 сamere, |ungimea nu trebuie sa fie mai miсё de 3 metri.
qrogr1m9 de training., гe|aliile dintre angajali. in ultimu| tiйp, aсest depагtament
devenit foarte important datoritа сonrruniаrii inevitabi|e a Sistemul ameriсan de organizare este mai simplu, astfel inсёt mаi|.infoь
.l,'rБgЬr,tia, |ipsa fo(ei rrlаtion gi key-desk asiguгё funс{ii|e ТndepIinite |a desk-u| сoncierge, fёrё insё сa
de munсё 9i a presiunii tot mai сresсute a сonсurentei.
in preient, hoteluri|e tind ..llсaсitatea persona|ului s5 o ega|eze pe сea a luсrёtoru|ui сonсierge. Distinсt de
si punй tot mai mare аcсent pe training gi dezvoltarea personalu|ui, preсum 9i pe
revizuirea po|itiсi|or de reсrutare oe persona|, Тn sсopul lrrlnt-desk, in apropieгea Iui se aflё un pupitru de dimensiuni reduse сare este aI
de a pаstra foгta de llt:II-сaptain-uIui, сare сoordoneazё aсtivitatea Iuсгёtorilor сu atribulii de сomisio-
munсё existentё.
r r; tг-bagajist (be|l-boy).
7. Divizia cazare
in сadru| diviziei cazare se desfё;oarё aсtivitёli|е de inсhirieгe In varianta europeanё de organizare, serviсiul fronЬoffiсe сuprinde сompar-
а сameгеlor, lttnente|e rezeгvёri, reсeplie, сonсieгge, faсturare, сasieriе, comuniсalii. in hote-
dаr gi de asigurarea de serviсii dotёri pentru сlien'ti.
9i Irtrlle miсi gi с|asifiсate |a 1.2 stele, reсeplia сonstituie un singuг seсtor de aсtivi.
3.1 .3.2. Depаrtamentul cazare l. rtе, iar Тn hote|uri|e medii gi mari, dе 3-5 stele, reсeptla este organizatё in sistem
llrinЬoffiсe сu 3-5 subseсtoare.
inсhirierea сameгelor de hotel reprezintй, in general, prinсipa|a
pentru hote| 9i, Тn numeroase сazuгi, venituri|e
sursa de venit . Compartimentu| rezervdri еstе аl;.it tlr'ttr'll-r;l;tltt|, сAt gi furnizoru| informa.
Ёa|izate din inсhirierea сamere|oг ltlIor despre сlienti. Atunсi сAtld sо l)ltlll(]..,(. l(../()lV;lrl, асest сompartiment va
sunt mai maгi deсat сele oblinute din toate сele|а|te
seгviсii oferite, |a un |oс. Prin IltIosi informaliile despre сltсtl{t oll{lrtrtltl rIttt Il';r.Ir.1..1111;6uIui сlientlIor, Iista сom-
inсhirierea camere|or se reaiizeazё, de asemenea,
сea mai mare ratё a profitului. 1l.rniilor сaгe aU сredltо;t;lttlll;t|t'' 1rrr...i |.r rIt..lrll.,tIlrll|r-'сAtre depaгtamentul vAn.
Divizia cazare este сompusё din douё depaгtamente prinсipale. ..;lг| sau de сontabl|ttаtr: I)tl .t.;l.ll|t.llii.l' l ()||lll,|llIlllelltu| rezervёri furnizeazё
departa-
mentulfront-office gi departamentul de etaj.
rrrformalii despre саIlltllt'|.. ll|.;l,. 'lttl11|1. ,.;1 tIr'l.lIlrIr. rr.ztlrvёгi|or, sub formа гapoar-
Departamentul front-office еste сel йai vizibi| depaгtament din hotel, este l.'|сlr de rezervёri (tlrl r.lt.tll;lItl Ir..|.l l t'It,Il|rl| ..| !l .l l.r|е 9t llstа de с|lentl VlP), a
amp|asat la nive|ul de aссes al сlienti|or in hote|
9i asigurё prйut сontaсt fiziс a| l.t1loarteIoг de prеvlzlLrrlI lll lViltrl t,. tl;l'lt(1ll {.tIll|'|(.|()r, a figieruIui с|ientt|or (сaг.
с|ientu|ui сu unitаtea de сazare. PuЬсtul oe roсatizaй .leхu| _ сomp|etаll rirt1l.l 1l|r'' jIll::l l Iil-rtlll.iI ) ( .ll(l()ХL|| (guest hrstoгy) сupгindс
a| aсtivitё{ii in interiorul
aсestui departament e.ste desk-u| reсepliei. Aсesta este,
de oьiсel, loсtt| tlnde
с|ien{ii Т9i formeazё primele impresii seйnifiсative
despre hotel. oe ;]s.llll{.ll(ti] I
l];tktlt [ittrl, [1l;lс|lr.y l'.ttlt I lrtyl.''. it:ri:tir' ,,1, , tl ' 1l .?!l
., | ..iIli|. IiiIl.!|l.||1|'Il:Il l!tl (jlttltt' t9t)0'
Ilttllltlrtltl ( ] ],'r'lvll 1, ||,i|| | |1с|!l 1l I i
 MatlаgсlrtсtltuI о1lсгаtiutliItlt. ilr lrtllсl;irlс
5t lс.;Iltttг;ttiс
()||',{ltll:(lt.(tr\\-ifll,l(|i|)l||l||,|ltl||tl'l|il,'|,littttl,lttsltt,tlt,lll'|tt,t-lt
informalii despre с|ienlii сare aU stat in hote|: date petsonale gi
a|te infoгmatii
despre sеjur, tipu| сamerei, moda|itate de p|atй' preferrnle, sыiсitёri speсia|e. Itt:ttlumite hotеluri, сolttрl;ltlIttlt:tllttI r'ttltl:|tltt1ll:;tl.rfl;1 sltuаt gi Iа anumite eta1е
Doсumentul se сomp|eteazёcu noi informalii |a fieсare viziiё a
сIientu|uiin hote| 'Ir...llltilte in exсlusivttate с:аttrr;tlttIltlt:;;ttlt:l;.tIt.tlr.t;Itсllltt' prесum сlienti fideIi Er
9i are гolu| de fide|izare a с|ienti|or. \/ll' Utl
Figa de rezeruare este doсumentu| in сare se inregistreazё date|e
сomenzii , Casieria front-offiсe.u|ut аrе atrrbu[rl dе inсаsare a notеlor dе p|atё' sсhimb
de rezervare pentru c|ienli.individua|i gi grupuri: nu'e|" с|ientu|ui, data sosirii, .l,tIttl.tr., pUnere |a dispozilie a seifuri|or individua|e af|ate intr-un spaliu distinсt,
data pleсйrii, durata sejuru|ui, numёгu| de сamere' tipu| сamerei, tariful, 1r'r.'ll;lгe? valori|or, autorizarea reсuperйrii bagajе|or dupё efeсtuarea p|ё{ii, ap|i-
firma'
p|ёtitorul, moda|itatea de platё, tipu| сё(ii de сredit, i . Il l I il reduсeri|oг sau а majorёriIor atunсi сёnd este сazu|.
banсa/сont, numёruI de
tuгigti, сategoгia V|P, nume|e persoanei сare a fёсut гezervarea, t :llесk-out-u| reprezintД unul dintre ultimele сontaсte pe сare с|ientu| Ie are сu
adresa, numdru|
de teIefon/fax, numёru| сomenzii de rezeгvare, tipu| rezervirii' moda|itatea Ir.r|r.lttl. ModuI in сaгe este tratat с|ientu| in momentu| сheсk-out-u|ui va influen!а
de
rezervare, numёrulde сonfirmare, tipu| paсhetu|ui de serviсii.1 ill|l)l()Sia finalё a aсestuia despгe hote|. Pentru rea|izarea сheсk-out-uIui unui
},ReceppЪ efeсtueazё primirea с|ienlilor gi atribuiгeа сameгeIor (сheсk-in). . Ili.ll[' personаIul fгont-offiсe-uIui trebuie sё urmezе anumite proсeduri1:
^..
C|ientuI poate primi un tiсheЕlegitima(ie, in baia сёreiа |uсrёtoгu|
сonсieгge ii va . intAmpinarea с|ienli|or gi verifiсarea numelui gi a сamerei aсestora;
e|ibera сheia сamerei. Pentru atribuiiea сamere|or, este indispensabi|ё
сunoa9. . verifiсaгea neсesitёlii imputйrii unor сhe|tuie|i сlientu|ui pentru сheсk-out
teгea Тn fieсare moment a stёrii fieсёrei сamere: oсupatё, disponibi|ё pentru l.|l,'tП,
Тnсhiгiere' eIiberatё 9i nесuгilatё sau aflatё Тn сurёlenie, curatё
9i neсontгo|atё, . Veгifiсarea сheltuieIilor tёrz|i a|e с|ienliIor;
b|oсatё pentru o rezeгvaгe сёreia i-a fost afeсtatё o сamerё anume,
sсoasё din . prezentarea fige|or de сont pentru verifiсare;
funс!iune. . aсhitarea сonturi|or;
Cele mai uzuale rapoarte Tntoсmite de сёtre departamentu| reсeplie .
sunt: |ista aсtuaI izarea in reg istrёri Ior front-offiсe-u u i.
сIienli|or prezenli, walk-in-uri (сlienli oсazionaIi siu с|ien[i сare I

sosesc la hote| Сentrala telefonicё (comunicatii) are atгibulii Тn сeeа ce privegte reaIizarea
fёrё rezeware) 9i sosiгi sup|imentare, modifiсёri privind сiien1ii,
Iista p|eсёrilor gi l...1.rturi|or te|efonlсe in inteгioru| 9i exteriorul hote|ului, еfectuarea seгviсii|or sup|i-
lista сheck-out-uri|or. De regu|й, tipu| rapoartе|or intoсmite de саtre
front-offtсe ltrr.tltагe speсifiсe (treziri, mesaje, transmiterea de faxuri etс.). in hoteIuri|e de
depinde de mёrimea hotelu|ui, nive|u| seгviсii|or oferite de hotel
9i de sistemu| de , .rltl<lorie inferioarё de сonfoгt, poate exista o сentra|d automatё la reсepfiе,
atri-
Tnregistrare folosit.
t'rrIrl|е te|efonistuIui fiind preluate de reсeplioneri.
La sosirea tuгistu|ui, reсepliei ii revine sarсina sё desсhidё o figё de сont Departаmentul de etaj este геsponsabi| pentru administrarea саmere|or
(',guest.folio,) pentru fieсare с|ient. De-a |ungul sejuru|ui, сompаrtimentu|
faс- l'..tttru сlienli gi сurёlenia tuturor |oсuriloг publiсe a|e hotelului. Este neсesаrё o
turare (main.courante)..уa inregistra in figa oe coni toate seгviсiile prestate
in ir.r1.rturё strёnsё intre deparatmentu| de etaj gi fronЬoffiсe, pentru сa informalii|e
favoarea сlientului din diferite punсte ale hЬte|u|ui. Praсtiс, сompaгtimentulfaсtu-
r|l':;i)Г€ starea сamere|or sё fie aсtualizate. De asemenea, aсest depaгtament
rare сentra|izeazё prestalii|e гea|izаte de toate serviсiiIe hote|jlui,
adiсё restau- r.',lrl reSpoПsabil de pгegйtirea rapoгtului сameristei, сaгe indiсё numёrul de с|i-
rant, сazare, bar, сentralё te|efoniсЁ, spё|ёtorie. La sfirgitu|
sezonu|ui se debi. l.lIl| сare oсupё o сamerё 9i starea сurentй a сameгеi.
teazё fige|e de сont 9i se intoсmegtе faсtura fisсalё сuuenitа fieсёrui
turist. l unсlii|e depaгtamentului etaj pot fi sintetizate astfe|:
У Compaftimentul concierge se regёsegte in struсtura front-offtсe.u|ui Тn сuгёlenia, intrelinerea gi amenajarea spaliilor de сazare (сamere, garso-
hote|uri|e dе 4-5 stele. сonсiergЪ igi are originea Тn |imba franсezё
'CuvintuI 9i l l|'.lе, apaгtamente);
inseamnё portar. Conсierge-ul este seсЬtaiul, сonfidЪntul, prietenul, persoana сurёlenia, intrelinerea gi amenajarea spalii|or de folosin!й сomunё: holuri,
de inсredere, сare qtie sё asсulte, poate rezolva oriсe problemё,
are rёspuns la i lr|tlЭГe, sсёri prinсipa|e, baia, toа|eta de fo|osin{ё сomunё;
orice intrebare. Aсtivitёlile сompaгtimentului сonсierge sLnt:
{ trierea сorespondentei' сurёlenia, intrelinerea gi amenajarea spafii|or anexe: ofiсii, debaraIe, sсёri
.l.. :;eгviсiu;
r' gestionareа сheiIor сamereIor;
r' intёmpinarea сlientului la aeropoгt sau garй, сuгёlenia, Тntretinerea 9i amenajarea spаtii|or exterioare: сuгtea interioarй,
..;r. rttiIe
r' veгzi, spaliiIe de pаrсare etс.;
rezo|varea soliсitёri|or с|ientu|ui:
prestarea serviсiilor sup|imentаre сtt speсifiс de etaj: сurёfatu| 9i lustruitu|
r' transpoгtul la aeropoгt'
riil:;iItёmintei, spё|atu| 9i сёlсiltLr| |t:lt;tltllll
r' гeeхpedierea сorespondentei;
t.tс;

/ asistarea permanentё a с|ientilor pe durata sejuru|ui.

l)еntru efeсtuarea aсtivrtЭli|сlr :;;ltlt:lf|t:r.. r|t.;l;tltamentuI de etaj are |a dispozilie
llаzA tehniсo-mаter.iаlA t;;tttl
.
' Irtr;Ittсlrl
tl) ofiсiul сameristсlt ():;tt. ltlr .i1ll.tr..t ttt ;tttttI t;;iгeta se grupeazё funсtiona| toatе
''Iеlаlte e|emente irl аIt:;1tttltrl.t.1r r..;Il:I lr,t,'rl lr:l'tll|сo-materia|e gi sе af|ё |a dis-
.
1
Еne Corne|iа, Mihail Adrianа Gtrllrte|:r , llonde||i Vioriсa, Stёnсiulest;rr l);ttttrllа 1'ilzitia саmeristei ill VсlrItltt:;t t:ftlr Itt.-itlr .;r'1y11;;11|11j de etai. oftсiLrI estе dotat сu
Anсa.
Cojoсаriu Ste|ianа, Ni{ё Constаnlitl l ltlt-;i, | ;t:;с:tl! Rаdu Тraiаn' Mаtltt;tlttl tlttl,l
ltlttlltti t!l:
llotel, Eсlitt'lra ТHR_Cс 2004' гl l1()
 MаttаgtllttсltttrI tlрсгatitrrliltlr ilr lrtltсl:rr.iс цl tr.sl;tttt;tlit'
98
|avoar, maginа de сё|сat, reсipient de p|astiс pentru spa|аrеa Ugoarа a rufe|or de
сoгp ale с|ienliIor.
b) depozitul de rufe сurate este dotat сU гafturi 9i du|apuri сu ugi pentru pёs-
traгea Ienjeriei сuгate.
c) depozitulde rufe murdare are aсeeagi organizare сu сea a depozitu|ui pre.
сedent, сu dеosebirea сё tгebuie eсhipat сu un tub de tabli pentru evaсuarea
rufeIor muгdare, avДnd Тn aсest sens сoгespondent pe veгtiсa|ё ofiсiu| de primire
a lenjeriei murdare. Este bine ventilat.
d) camera pentru materiale de cur1{enie este o сomponentё absolut neсesarё
datoгitё noсivitёlii materiaIe|oг сhrmiсa|e folosite. Еste dotatё сu гaste|uri pentru
depozitarea tuturor materiale|or de curёlenie gi in mod obligatoriu сu сhiuvetё.
e) camera pentru evacuarea gunoiuluiеste o Тnсйpere de dimensiuni reduse,
eсhipatё сu un tub de tab|ё pentru evaсuarea gunoiului.
t) W.C.-ulcameristei.
g) сoridor de serviciu сare are rolul de a inlesni сirсulalia ugoаrё a сameristei.
h) sоarа de serviciu, avAnd aсeIagi rolсu оe|a|сoridoru|ui.
i) ascensorul de serviсiu сu aсe|agi rol.
RoluI serviсiului de etaj, сйruia i se mai spune house-keeping' estе de a сrea
o atmosferё reIaxantё, primitoare pеntru сIient, dеterminatё de un mediu aIe
ойrui сaraсteristiсi sunt: igienё, сonfoгt, atгaсtivitate, siguran!ё, intimitate.
ordinu| 105112011 pгesсrie expгes freсvenla sсhimbйrii Ienjeriei de pat gi a
prosoape|or. Pentru toate tipuri|e gi сategoriile de struсturi de pгimire turistiсe se
utl|izeazё Ienjeгii de pat, pгosoape de сu|oare aIbё, rezistente |a proсeseIe ter-
miсe/сhimiсe de spё|are gi sterilizare' сare se sсhimbй |a eIiberarea сamerei, iar
pentru sejuruгile mai Iungi, ori de сёte ori este nevoie.
ТаbeluI 3'1. Freсven.ta sсhimbёrii Ienjeriei de pat, prosoаpe|or gi halate|or
Cateooria unitёtii Lenieria Prosoapele Halatele
5 si4 stele 2 zile 2 zile 3 zile
3 stele 3 zile 2zile
2 stele si 1 steа 4 zlle 3 zile
Sursа: pre|uсrare dupё ordinul MDRТ 105112011
Aranjarea сamerei se faсe difeгit, in funсlie de starea oсupatё/elibeгatё,
preсum 9i de сategoria hoteluIui:
- Curёlenie сompletё сu sсhimbarea in tota|itate a |enjeriei de pat gi a pro-
soape|or Ia pIeсarea с|ientului, ,,ё b|anс'';
. Curёlenie de Тntгelinere gi sсhimbаrea eventua|ё a lenjeriei de pat gi a
prosoape|or' Тn funсlie de numйru| de zi|e treоute de la oсuparea сamerei ,,en
reсouсhe',;
- Pregёtiгea сameгelor pentru innoptагe сe se faсe in hoteluriIe de |ux,
seara, dupй ora 17:00 sau dupё ora 18:30' inсlusiv pentru сIienlii a сёror sosire
este agtеptatё. Aсest tip de сurйlenie se numegte,,faire |a сouveгture''.
in hote|uri|e de tip |an{, timpu| prevаzut pentru o aгanjaгe ,,i blanс'' este de
15.20 de minute' iar pentru аrarl|;ll(} ',tltt reсouсhe'' este de 15 mintlte';rstfe| сё
unei сameriste ii rоvtll 16.20 tlt: (:.llllt]l{.
()t!:rttti,tttttli.ltttttltollttlt'rlltlltlrtlll,'t,lirtrЦ,ltrtпr,tlt,,t,lt,,rtt.\tttt,rr'.\l!ilпtrlir
ltt сadrul serviсiuIui de et;t1 :;с'lllltlr,ltlrl.;t' t.t1lll.ttltl' ()сL|m: rapoгtu| сапltl
ri..Itlt, rapoгtuI guvernantei, lltrt;t rill tItllr.t;ltttllt . l.l;t1ltlltul сameristei сuprindе
l)|
l.lltlеrrle dintr-un seсtor de Iuсrtt. r;tt sttttirIt;l ltес;аrеtil (lrbera, eIiberatё' in сurs
{|..()|iberare, oсupatё). Este intoсlrlit dе guvernаnta pe baza situaliei сameгe|or
.lt. |.э reсep(ie gi Тnmёnat fieсёrer саmeriste" Aсestea сonsemneazё eventuale|e
.|r.;r:repante in urma verifiсёrii, pгeсum gi situalia сurёleniei сamere|or gi pгedau
'1rlvоrnantei rаpoгtu| pAnё |a ora 12.,О0. RapoгtuI guvernantei сentra|izeazё rapoar-
Ii.|r} сameriste|or, сuprinde situalia realё a сamereIor gi este pгedat |a reсeptie
l,.rtlа Ia ora 12'.00. Nota de defecliuni, numitё 9i сerere de reparalii сupгinde
. |.'lr-'сxiuniIe сonstatate de сameriste gi se predё peгsonalu|ui de Тntretinеre.
3.2. organizarea gi funclionarea unitйlilor de alimentalie
1)ubliса
Оrganizarea spa,tiilor se vа rea|iza !inAnd seama de neсesitatea utilizйrii inte-
l|l;lle a suprafelei сomerсia|e; de pёstrarea diferen{iatё a mateгiiloг prime, a
.'':lnipreparateloг, а unor produse finite, dupё natura qi сaraсteristiсiIe de сon-
'.{'t Vaгe ale fieсёreia, asigurёndu-se temperaturi|e сorespunzёtoare de pёstrаre,
(-.l $i respeсtarea сondilii|or igieniсo-sanitare in vigoare; preluсrarea materii|oг
;irltne in spaliiseparate, [inind seama de veсinёtё{ile admise, сa gide dotarea 9i
rrrsta|atiile neсesaгe preluсrёrilor respeсtive (сarne, pasёre, pegte, Iegume gi
lrrlсte, ouё etс.); rea|izarea produсliei de preparate сu|inare in seсlii distinсte
1lltrсёtёrie сa|dё, bucёtёrie reсe, produse de сofetёrie gi patiserie).
Spafiu| de bazё pentru servirea сonsumatorilor Тntr-un restaurant este salonul
llll seгviгe сare trebuie sй fie dotat сorespunzёtor сategoriei de Тnсadrare gi a
l|()Гmelor de dotare pentru asigurarea serviсii|or de ca|itate. Saloanele unitёlilor
;rrlt аvea diferite forme 9i suprafe(e geometriсe, element de bazё сalсu|u| гea|izat
1lrlntrlJ dotaгеa сu mobiIier' veselё, inventar textil'
3.2.1. organizarea interioarа сlasiсй a unui restaurant
Amenаjarea tehnologiсi a restauгante|or gi unitёli|or simi|are nou сonstгuite,
r:;it gi modernizarea сe|or existente' tгebuie sй asigure сondiliile desfёgurёгii unei
. tсtivitёli norma|e, efiсiente gi prin сare sй se promoveze metode|e moderne in
1lregёtirea, prezentaгea gi servirea soгtimentelor de preparate 9i bёuturi,
In praсtiсi, amenajarea |or tehnoIogiсй presupune abordarea simuItani a
llrImeroase сеrinle сu impliсa{ii direсte gi indiгeсte asupra seгvirii сlienlilor: сon-
.;lгuсlia gi insta|atii|e, prevederea gi asiguгarea spalii|or pentгu seгviгe gl anexe,
l)lеVederea gi organizarea lnr.tnсii ilr buсAtAгie gi Тn сele|a|te spalii de produсtie,
.lsiguraгea pёstгёrii gi depоztt;rlil ttlitftttt|rlt' .lslqUrarea funсlionёrii insta|a{ii|or
l.lhniсe din dotare, asir;ttl;tttl;t tltrt|..r{tlrll :;ttt'|.l| аdministrative gi gospodёreqti,
rltltarea сu utilаje' mohi|iгlr '.;.l l|tvrlttl;tl l).:lllIt| :;i1lV|re gi de luсru.2
r
Гntl Cсlrnс.Iiа, Mltrtrr| АtItt;tlt;t ( l;Illiir:l;l |..lllliIl.l|! Vltltiсa. Stёnсiu|esсLr Daniela Anсil'
{)tlltltаritt Stо|iаnа, Ni!;1 ()rltr:;l;lrrli|t li|tl ,1 | ,l:,l rtl |i,rr|rr lt;li;rtl, rl1l с:it p. 11?
, Nisiоreаtltt [,ttltt' М;tllttr,Jсlt||сlttlttl itt ltttt,,ttt.,'t :;l,tvtt:li, lrIilrrlа ' [lrrсtrrо$tr.20().]'
AIiГ'
 .fсslnllra(iе
1. Construclia gi instatatiite
Construсlia unui restaurant tгebuie sё fie
astfe| proieсtatё 9i realizatё TnсДt sй
asigure сondilii сorespunzёtoare' atit pen!ru
oesfа9urare"_"Ьtiuitа1ii de seгviгe,
prеgёtirii produse|oг, pёstrёrii mёгfurilor,
сAt 9i penir' йпitа1i gospodёregti,
rёspunzAnd tuturor imperative|o. pror"'iЬn"le.сe "ri"
vizeazЪ-iunсiionalitatea gi inte-
grarea Тn ansamb|uI arhiteсtural aizonei unoe йt
Construсlia este рaгteа "-йй;.;:'
impЬгtantё a unei inveitiцii сare, in aсelagi
"""''P1i sЬu transformёгi
timp' supoгtё сe| mai greu modifiсёri
utteпЬjre,
pune stabilirea unui p|an genera| fapt се presu-
de сonstruс{ie сare sа iаspunoё сerinle|or
momentu|ui gi in persрeсtivД din punсt
de vedЬrе a| arhiteсturii, сonfortu|ui gi
funсlionalitё{i|or speсifiсe pentru Ьa
aсtivitatea sё ; ;;;i;$oare Тn сonditii
optime, normale. ."':Y
]l *dere asiguгarea spa{ii|or pentru p".й.Ь}З]
duсtie сulinаrё 9i asigurarea
pregёtiri pre|iminare, |aboratoare,
'й;;
stocuri|oi de mёгfuri: sa|oane, buсitёrii,
сamere de
depozite gi magazii, oriсiilpаlаtoare, utilitё(i
soсial-adminrstrative pentru peгsonal.
De asemenea, se va aсorda atentia сuve-
nitё aссesuIui сlienti|or gi peгsona|ului,
sepaгat.
Pentru a funсtiona, restaurante|e гeьuiе
sё dispunй de urmёtoarele insta|atii
tehniсe: eleоtriсё, inоё|zire сana|izare, venti|alie, te|efon
2. organizarea i nterioarё""nt,"й, tntr- u n,"itiu,iii,-
'"nш,.а,
a aciivitёgii
lndiferent de tipu|_9i саtegoria uniiаliь.
de alimenta{ie pub|iсё, organizarea
асestora inteгioarё tгebuie Jа rie astfё|
сonсeputё Тnёit sё asigure un flux
tehnologiс optim pentru сirсu|alia сlien1itor,
а persona|u|ui, preсum gi pentru des-
fёgurarea in bune сondilii a aсtiuitЬtiioi
unitёli de.a|imentalie se iйpaгt Tn oouЁ
сe.produф;;i ;;i,"". Spaliile unei
сategorii:
spalii pentru pгimirea 9i seгvirea сonsumatori|or;
3
b' spaliide produсlie 9i jnexe.
3) Sгаliile de primire gi servire
ln praсtiсё, aсestor spl1il ti se aсordё
o impoгtan!ё deosebitё, deoаreсe ele
creeazё сlientu|ui prima impresiЬ asupra
unitёtii.
lntrarea Тn restaurЬnt poate ti сileсt
Jin Ьiraoа sau din holu| hote|ului. La
unitёli|e de сategorie superioarё, intгarea
Jin stradё se faсе prin holuri dotate сu
spalii pentru agteptarе, garderobё
9l gru|uiisanitare pЬ.йuЪii".ii
Grupurile sanitare sйt тn g"n"ЬrЪgi;nja
oriсаrei institulii oujii"", astfe| inсAt
["j:l",,:iJ,.:-"J;:Т::Tilч:::g;.!"i1.t9;сimenыЬйiJЬ,",punzаtoare,
mаteriale rezistente сu- aspeсt plйсut,
сompartimente сu ;ьй"-:"ъT;?".ъ.:il";
bёrbati/femei, i|uminat in nuan{e .""i
i" йьine|e pentru birba{i сeva mai сalde
|a сele pentru femei, aerisire gi'u"ntiь1Ъ
Garderoba hebuie sё.aibё spa1il aЬЪn"j"t"
Jufiсiente. s|
I
.o.".punzйtor, сu сu|eгe apliсаte
sau-mobi|e agezate direсt in sa|a d'e
сonsumatie.
Salonul restaurantului dё nota .",""i"п'шДJ
ambianlei сoгespunzёtoare ser-
virii prеparatelor gi bйuturi|or oin sЬгtйentele
de sa|oane сe se pot intё|ni. trebuie sJ
unitё1ii ф;;;;. Diferite|e tipuri
iаspunoа aсe|oragi сerinle: sё fie сonfoг-
tabi|e, intime gi ugor de exp|oatat. saй,nЁle
."'t"uБni"й,.]injir"."nt de profile,
l.Р-ui"...ol.9epute 9i organizate astfet inсаi sё asigure сondilii optime pentru
vtrea с|ien(ilor, efeсtuarea Unor serviсii
ln сonсordЪn{ё сu teЬnoТogia modеrnё
punerea in valoare a preparatelor gi
bаuturilo,. oreiiiЬ Ъ;;i;i;;,,".pесtivе.
b) Spaliile pentru produс{io ji un*,"
buсёtёria,'seс{rа ll;tt :lr:tviсiu,
ofiсiul, spa{ii|e pеntru depozltаtrl.-r :.;l "uprind
soсia|-аdltltпistг;tttvсэ
1lj:;tгаrea iчl llvl gi q|
mёrfurilor V| alrltrа|.r1t.lilr'
| lr
l ),ц,||!|':!!-,':!-у'|!tttt'Iltltttttt',t t|||i|,1|il',t ,I'Il i||,ll|\||t,t lt,,lt,ltt,t.tt Sl l!( t,|,'\!ItllI.t||I|, |()|
,|' Еchipamentele dln dotatoa t oqte,tl atilelсll
I'ttlt eсhipаment inteltlt;tlttt lttrllltItl.ltl|, rtil|. llrrIr.' tttvtltttагuI
de Iuсru qi servire
lIil! (l()tarea гestaurantеlor' Ntltlсl:;;tlttI t|tr tlr:ltt;l;tttttllttе
se stabi|еgte сЬre|at сLr
lillIlI l()staUrantuIui, сu сifra dе а.ttat;егl gl ltrttltt)ttt| сlе
lсlсuri.
Irr :.;patiile de servire aсest mobilier сuprtndе' mese,
sсaune, foto|ii, сanape|e,
|.llIllll}te' ghегidoane, сuierе,
-;ardinierе 9i umbrе|e (pentru restaurante|e сu
lr.t.....,- Dintгe aсestea, mesele gi sсaunele sunt се|e
йai impoгtante, e|e aslgu-
r.rtrr I r;onfoГtul с|ien!i|or'
Minimul de utilаje сare trebuie asiguгat сonstё in: dozatoare pentru pregё-
litrl. 53ц porlionarea unor pгoduse speсifiсe, сAntare eleсtroniсе,
1
сase oe marсat
r.|.'t,ltoniC€, vitrine de prezentare, сёruсioare pentru transpoгt, seгvire gi deba-
|.l'..ltе, inсё|zitoare de veselё sau uti|aje pentгu mentinerea
Ia сa|d/reсe i p."pu-
t,t|t.|rlr, eХpresso-uri sau a|te aparate pentru pregёtirea
сafelei gi a сeaiului, b.n.,
ltl|.ttt[e pentru debarasarе (in restaurantele сu autoseгvire),
йagini de fabriсat
' ll|)llII de ghea!ё, sisteme de informare e|eсtгoniсё asupгa,soгtimente|or gi pre.
lt ttt|t lt produselor еxistente |a vЭnzare.
t )е|e mai intilnite
.instrumente de prezentаre sunt. сёruсioarele, сompuse
r|l. lt)$U|ё dintг-un сadru
etс^ metаliс de dimensiuni gi gabarit variabile, сu douj sau
Ir,.r рolite, fixat pe patru roti pivotante.
4. Dotarea cu inventar de serуiregi pentru lucru
ltt aсeastё сategorie se au in vedere toate aгtiсo|eIe neсesare
.lrlrlsPUПZitoare a seгviсii|or: vesela, stiсlёгia, efectuёrii
.t. r;tlsоrii|e de seгviсiu, lenjeгia.
taсAmuri|е, artiсole|e de menaj gi
Vesela сuprinde totaIitatea vaselor uti|izate |a masё reсipiente
l.rt.tlt{ё, meta|, - de po(e|an,
сe fo|osesс |a pёstrareа, trаnsportu| 9i servirЬа pr""p"1."t"tЬi._in
'l. tlllstё gгupi intrё p|atouгi|e, tёvi|e, faгfurii|e, сegtile, сёnile, salatiereIe, гavie-
rr,lг, timbalele, sosierele, supierele.
Platourile seгVesс pentru pгe|uarea de la seсlie, tгansportul, prezentareа
..'.lViгea prepaгate|oг 9i
сu sos pulin sau fёrй sos. Ёe tёvi .Ь tl."n.por.ti bёuturi|e
1'tlr{ronate |a paharса 9i inventaru| mёrunt: сegti, farfurioaгe, taсёmuri etс.
Faгfu-
rtt|tlSe folosesс efeсtiv. la. servlrea preparateior
9i de aсeea tipo|ogia |or este
v.ttlatё; existё astfe|faгfuriisupoгt mare, adAnсi, intinse
mari, deseгt, Тntinse miсi
',,ltt jour, suport miс, pentгu gem, pentru
oase,
Salatierele se fo|osesс la montareа sa|atelor сe insotesс preparаte|e
de bazё,
l)(.lltru unа, doua gi patru poгtii. Raviere|e. (avЭnd forйa a|ungitё сa o bёrсu!ёj
..ttltt destinate,
in sсhimb, montйrii diverse|or gustёri poцionаtJ pentru o singurё
;itlrSo?ПЁ' Cegti|e sunt folosite |a servirea uйor bёuturi sa, p,epaгate |iсhide,
сeai, je сonsommё, de
.tvаnd Тn сonseсin!ё diveгse dimensiuni: de сafea' de
..toгbe. Fieсare tip de сeagсё igi are faгfurioaгa
suporт.
Cёnile gi ceainicele sunt сonfeсtionate din po{e|an gi folosesс |a
r'.tntitаte mai mare a bёuttrri|ol
aduсerea in
Et prеpаrаtоloг liсhidе. i"gumiЬiele sunt utiIizate
|'t transpoгtuI, prezentare:l 9t serV|l.::l |t.r1ltlтlсllor suu
a un6r preparate сu |egume
',,I sos. Supierele servesс .lt]rl|tll.lil
'ait ()l)lll|, rlаl supe, сiorbe 9i Jupe.
ser- .]lеme. Sosiere|e servesr-: Itrl11|111 tIlvr.t'.r,ll . ''rr.;rtri ^pentru
in аfara aсestora mаi ТntAlnim
9i Vtlse|a speсializatё, Cос;сlltt:trl/1l.tll;ttt'
|){.|!lltl tlrl;i, mugtariere, doze pentru muj-
l ltэt, sсrumiere-
Sticlёria сupгinсle
totаtItl;ttrr;r trlrit:r ir.lt|| llll) :;ltс;l;i, semi-сrista|
rrtrIrtаti tt;lte seгvtrtl чt r;сlnsttttl;ir|| rlrr ll;tttlttti ,lllil .t 9i сristа| desti-
lt.tll:itе-'' с:аrll gi саrаte l]trt;|;]ri.э trrl.
 I0l NIlltl:t1''t.lttсtt{tlI tl1lсrit(tttttiIrlг irr lltllсliir.iс |l l(.sliIlIl:lllс ()l.!уll.li:(ll1,(l,|i'filп!..|it,llll|'|'trIltlIlrl|ll|)l.rlitliп(luSlt.i(lll|)!сtу,цtуt
buie sё Тndep|lnеаsса аnumite сaraсtеristiсi: transparenta' pentru a nu denatuгa
l tlnjeria сuprinde totalttatea mаteriale|oг textiIe fo|osite de с|ienli sau de саtrt.:
сu|oarea bёutuгii servtte; stabiIitate buni; rezistenli
9i intiеtinerea u9oara. Irrr-tl]torii unitёlii:fele de mаsё, naproane,geгvete, сёrpe, perde|e, drapеrii etс.
Prinсipa|e|e tipuri de pahare din dotarea restaurantului sunt. paЬareIe pentru
l.r;llеgerea |enjeriei este bine sй se opteze pentru mateгia|e сare dau o notё de
aperitive, sub formё de сupe, baloane sau tumbIeгe, pahаre pentru vin
a|b, ..|rlt;lrn{i, sobrietate 9i bun gust, pentгu lenjeria din damasс sau amesteс, in
pahare pentru vin гogu, pahare de apё, сupe gi flute pentгu gampanie,
pahare ,.lr rt;tiГi se gёsesс
urmйtoare|e tipuri de |enjerie:
pentru сoniaс, pahare sau сёni de bere, pahaгe de bёuturi rёсoritoare,
сёni/ . Fe{ele de masё, сonfeсlionate din damasс,
in sau lesёturi Тn amеsteс, au de
сarafe pentru apё 9i vin.
rl.r1ttlё dimensiunea maimare deсAt blatulmesei pe сare sunt uti|izate.
Tacdmurile сuprind tota|itatea obieсte|or din meta| сare servesс unel per. . Naproanele sunt сonfeсlionate din aсe|agi materia| сa gi felele
soane pentru a minсa. Une|e dintre eIe seгvesс de masё 9i
9i сa ustensi|e de Iuсru, p"ht.u 1'rll fi fi€ mai mari deсёt b|atu| mesei fie de dimensiuni reduse, urmAnd a se
prepaгarea sau manipu|area igieniсё a alimente|or. Corespunzёtor
tipuri|oг . fieсёгei persoane.
r..;tlza ТП fala
mu|tip|e de faгfurii intA|nite intr-un restaurant' existё mai mu|te tipuri
. Tac1mul mare format din: |ingurй, furсuIili
сe taсeйuri: .$eruetele de masё au dimensiuni variabi|e; sе reсomandё 8_12 buсёti
9i сulit mаre, folosite fie in seгviгe Ilt'lltru fieсare Ioс la masё.
divеrselor preparate, fie in trangarea a|imenteioila gьerioon; . $eruetele pentru mic dejun gi сeaiau dimensiuni mai reduse deсAt ante.
. Tac1mul pentru gustёri, format din: сulit gi fuiсu|i!ё, intermediar
сa dimen- lrr l. tre|e 9i se reсomandё Тn numёr de 4-5 buсй[i pentru fieсare
|oс |a masё.
siune, intre taсёmul mare qi сe| de desert; el poate fl uii|izat gi la mesele pentru
сopii,
La gestionarea |enjeriei se aсordё o atenlie deosebita aranjёгii ei in du|аpuri
...rrr rafturi
. Tacdmul pentru desert este format din: lingurё, speсiaIe, pe soгtuгi, impёturite, agezate in stive сu etiсhete. Prese|e
furсu|i{й 9i сu!it; similar сu сe| l.lle sosesс se pun Тntotdeauna dedesubtu| stivei, asiguгAndu.se гuIarea tuturor
anterioг, poate fi folosit 9i la mеseIe pentru сopii;
. Tac1mul pentru pegte, format din сutit gi rrr, rterialelor.
furсu|itё speсiale;
. Tacdmul pentru fructe, format din" сutrt furсu|i{ё
9i mai mari decit taсAmu| de
deseгt; 3.3.2. Spаlii de produсlie 9i anexe
.Tacdmuri diverse'. сulitu| pentru unt, pentru сaviar, furсu|ila pentru |imёie,
pentru stridii, pentru sard.ele, fuгсulila de seгvire
Aсtivitatea din сadrul depaгtamentului alimentalie se desfёgoarё Ia nivelul
,,la fondue'', furсu|i1a pentru raсi; .'1latii|oг de produсtie (Тn primul rAnd buсёtёrie) 9i
a spalii|or de seгvire (saloane
(fondue, preparat speсifiс buсёtйriei elveliene, este pregitit din una
sau mai l||] Servire, baruri). Тn prinсipiu' un гestaurant сupride o buсёtйrie gi
unul sau mai
muIte brinzeturi сu pastё оoaptё, topite la foс miс ТmpгБunё сu vin
9i diverse rrrrtlte sa|oane. in hotel, o buсёtirie poate sй deserveasсё mai mu|te unitё{i de
aromatizate);
. Taс1muri ajutёtoare serviciului' taсAm pentru .r|rrnentalie pub|iсё. De exemplu, la Hote|ul SofiteI Buсuresti, bucatёria uniсё
- trangat (сu!it 9ifuгсuIila сu doi
furcheli), taсёm pеntru salatй (linguгё 9i furсuli!ё), .u,tit j"nir.u brёnzeiuri,
llrlseГVё$te ambele restaurante. in alte сazuri, se faсe distinЬtie intre ..buсёtarie
сulit r rlntrа|ё''',,buсйtёrii satelit'' etс.
pentru pepene, с|egte sau |opё!iсё pentru prёjituгi, |inguгё pentru
sos, po|oniс, Spafii|e de produсlie gi anexe cuprind: buсёtёria, seсtiа bar-serviсiu, ofiсiu,
taсAm pentru sparanghe|, с|egte pentru zahёr, itegte sai tinguга pentru gheatё. .,1lalii pentru depozitare gi pёstrаrea
Pentгu o mai bunй gospodёrire a taсёmurilor-se impuй respeсtarea mёгfuriIor gi ambalaje|or, utiIitёti soсia|-аdmi-
urmй. rшstrative.
toareloг regu|i: taсimurile сurate, neutilizate, se soгteazё pe tipuгi Тn |ёdite
seгtare separate, legate.сДte 12 bucё|i, sau in сoguri in magazie. La
sau Buсitiriaunei unitЁli de aIimenta(ie trebuie sё pregёteasсё 9i sa distribure
sfArgitul pro. |)leparate, sё asigure pёstraгea |or 9i a materiilor prime, intrelineгea inventаrLtIttl
gramuIui toate taсAmurile se ordoneazё la loсul |or, numё-rarea
|or operativЬ 9i . Iln dotaгea buсйtёriei.
eviden(ierea Тntг-o figё de stoс afigatё Тn ofiсiu diminuёnd pierderile
|a aсeste Buсёtёria сentra|i - fabrica de mAnсare _ presupune o separare a proo[l()t|(]|
obieсte сu pondere impoгtantё in inventar.
r|e servire in spa{iu gi timp. oгganizarea dе aсest tip este mai гёspAnditа ill lrll
Аtticolele de menaj, aссesorii|е de serviсiu, diverse alte aссesorii inс|ud:
ser. tttentalia сoleсtivё 9i сateringul aeгian, dаr nu este exсlusё in a|imentalia Col.lttlt
viсiul de u|ei.olet (oliviera), pгesёrёtori|e (de saгe, piper, boia), rignilele pentru
r,lаIё, in speсia| sub formа semipreparate|or gi a materiilor prime pre|uсl;.rtr'
ptper, supoгturi|e de sсobitori, vaze|е de f|ori, regouгile/spiгtieгeIe,
сupele pentru 1lrimaг. De exemplu, potrivit unui sonсlаj , 97,'/o din гestaurаtorii ameгiсani rrtl|r
inghelatё, frapierele pentru vin gi gampanie, fruсtiere|e, gё|etuge|e'de gЬea{а,
,,еazd produse сongelate (саrtоfi przr1r{r) с;аre sltnp|ifiсa aсtivitatea propriei buс;.i
storсёtorul de |ёmAie, filtru| de сafea, supoгturi|e oe luminёri etс. |n
dotarea l;rrii.
restaurante|or se mai intAlnesс 9i alte aссesorii tinAnd Тn speсial de
debarasаre: in сazul Тn саre pltlllttt:tt.t.-.| (,i)ll.itlllIlll .ttl |ttt) irl ассeagi zi, сu sepаrarea
supoгturi de frapiere, perie/dispozitiv de adunаt firimituri, foarfeсё pentru |П
struguri, :;pаtiu' se сrеazё urr |.rrl! rItr rl1.;|1|11 1|11,..tI.I l}l(}l)illаtele сalde sunt introduse
сlegte de po(ionat Тnghetata etс. 1tl
lr:сipiente |a o teпl1lt.t;llll|.l {.,iI lll. ll ltl,ll(. 1llr:;tlllIii (+s0.,C), sunt transportate in
t-ondi{ii izotermе 9t tttс:ttItttrtlrэ |.t |'ll{.tl.tt l.t tr:lll)tlltls |а tempеrаtttri сJe trtit-lttтl
' Nistorеanu Puiu, Mana17eпюtt|ttl ttt lttttsltt si seruicii, Еditura AS[], Iirtr:tltr:l.;lr,2003,
http://www. bib|ioteса-digltа|il ;t:;tl lrlllltllIltlIt:r:;i/[lаqina2. аsp?iсj=r;;l1l!l (.Ii | |',,.ll
lll;lrtie
ri5 c
2011)
 I04 ll()tс|lll'iс |l l.сstаuraliс
щll ( )tl(t,п:(lr'(tt.)i filпt lttпt!ut'tt tпtittilil,tt tliц iп,ltt\tr t,t ltrtlt ltr,trl \\i tlt,r.t,.\l(пlt.(lltl |0\
In сazuI in сaгe intre produс{ie gi сonsum se inteгpune
o perioadа de timp,
сuprinsё Тntгe сёteva zile 9i un an, se сreeazё un tan| de distribu|ie lil.('r't'l
reсe' oaса tt
perioada de pёstrare este de pёnd |a 5-6 zile, |anlul l\1,\|Ilrll
de distributЬ are la bazё L
гefrtgeгarea preparatelor
- metoda ,,сook.сhi||''1 (gёtit 9i refгigerat). Aсestea sunt
rёсite rapid, stoсаte gi transportate |a o temperaturё сuprinsё
+

intre 0"C gi 3.C' La r,.1.П\ltN^ttl

buсёtёria-terminus' Тnaintea оonsumu|ui, preparatele sunt aduse
|a o tempera. t)l:)lil,LIRl
turё de minim 65.C. Daсё perioada de pёstrare este de pinё
|a 9-,12 |uni, Ьn{u|
de distribuliе se ba_zeаzi pe сongelaгea preparate|or _ metoda
(фtit 9i сonge|at). Rйсirea rapidё se realizeazё |a o temperaturё,'сook-frezee,, PRЕLUсRARЕ сtIRAТЕNIЕ
de maхim - PRЛ.LIМINARA SPATII
18.C' Тemperatura este menlinutй pe intreaga duratё a stoсёrii
transpoгtu|ui.
La buсitёriаterminus, preparate|e sunt deсongelate gi aduse |a9io
temperаturё
de minim 65.C. Dupё aduсerea |a temperatura optimё, in toate сazuri|e, PRЕLUCRARЕ
prepa-
rate|е сu|inare sunt servite imediat' Toate po(iile сare
nu au intrat Тn сonsum in TЕR]\,{ICA
maxim 2 ore sunt indepёrtate.
Mari|e hote|uri (de |an!), in сadruI сёrora funсtioneazё o varietate
de unitёli de
a|imenta{ie, сentralizeazё in buсйtёria prinсipa|ё oblinerea
unor preparate 9i
sem|pгeparate' сare vor fi finisate in buсёtёrii|e-sate|it. Buсёtёria
principalё furni-
zeazё gustёrile, mAnсёruri|e, sosuri|e, |egume|e gi garnituri|e pentru
buсёtёrii|e.
satelit. De regu|ё, buсйtёria prinсipa|ё se aflё ampЬsatё in
|Ёgёturё direсtё сu
restauгantu| c|asiс (|a INтЕRсONT|NENтAL Buсuregti,
Тn legёturё сu restau.
rantu| Madriga|, de |a paгter). Sa|a de banсhete poaЬ
sа пe"gi ea benefiсiarё
direсtё а buсёtёriei prinсipale. Aсtivitatea buсйtёriiloьsatеlit
se гestrёnge lapгe-
gёtirea preparatelor care |e paгtiсu|arizeazй oferta gi la
finisarea preparatelor
livrate dе buсёtёria prinсipa|ё. Astfelde buсйtйrii-sateiit se
amenajeazё |a nive|ul
unitёlilor de tipu|: сoffee-shop sаu snaсk-bar, steak-house
sau gгi|, restaurant-
bufet, room-serviсe, restauгant сu autoservire pentru persona|
etс. Figure 3.3. F|uxul tehno|ogiс din buсёtёrie
Seсtorul de produс{ie in sistem с|asiс al unui restaurant сupгinde
mai mu|te Sursа: Cusin P., Lambert D', lmplantation et restauratioл, CLЕT, Paгis, ,l987, p.26-27
zone de lucru: pre|ucrare preliminarй, сarmangerie, |aborator de
сofеtёrie-patise-
rie, bufet de serviсiu (buсёtёrie reсe), сafetёrie (produse de
miс dejun, desегturi, 'depozitarea, in spalii fгigoгifiсe gi in саdгu| eсonomatu|ui' pentгu produsele
bёuturi nea|сoo|iсe сalde - сafea etс', |ivгate сhe|neri|or), pieluсrare .tIlttlеntar€ care nu neоesitё pёstrarea in сondi{ii de tempeгatuгё sсёzutй (pro-
tеrmiсё
(buсёtёrie сaldi), spй|ёtor, ofiсiul restaurantu|ui. in legаtuii . Ilt:;е de bёсёnie);
Ьu spalii|e de pro-
duсlie (buсёtёria in primu| rёnd) sunt amp|asate anexe|e aсestora (vestiarul, _ produc|ia, сu zone distinсte de pre|uсrare pгe|iminaгё pentru
сarne, pegte,
gru-
pu| sanitar сu duguri), spalii|e de depozitaгe (magazii) I.'r;ume, ouё;
9i barul de seгviсiu (bйuturi
a|сoo|iсe gi rёсoritoare, livrate сhe|neri|or). sсйemi Ъe organizare _ distribu|ia, |a nive|ul ofiсiu|ui restaurantuIui, сu еvitarea intrёгii in сontaсt a
a fluxurilor
tehnologiсe din buсёtйrie este prezentatё Тn Figura 3.3. 1lrt:paratelor сare.gi urmeazё drumul spre masa сlientului, сu resturi|e insсrise
Regula fundamentalё de igiend exс|ude oгiсe Тnсruсigare a сirсuite|or . |t llа intr-un сirсuit apaгte;
mate.
rii|or pгime сare neсesitё..opera{ii-de сurё[are' a|e mateгiiЬr _ seruirea gi сonsumulpreparatelor, in salonu| de seгvire'
prime сurate, prepa-
rate|or, degeuri|or, resturilor, сu сirсuitul сiienli|or. Prinсipiul Buсёtёrii|e marilor гestaurante sunt organizate pe partizi (seс!iuni): sosuri
,,la marсrre en avant,,
(mersu|ui inainte) stаbiIegte suссesiunea faze|or prin 1.;tlsier)' preparate liсhide (сiorbar), pegte (,poissonnieг''), grёtar (grataragiu),
сare treс mateгiile prime
pёnЁ in stadiu| de preparat Тn faгfuria сIientu|ui2: |(.(]ume (legumier), gustёrr reс:r (lltrftltlr;t),
',lrs;ltt;;lrle''' antгeuri, fripturi, mаsa per-
.;оna|uIui, in funс{ie de сJirltеtl:;ltttli|сl ;rсtrvrt.i!|| (];lгlllаl.lgreru|, de asemenea, rёs-
1lunde aсestui prinсipttt а| :;;lt:r.t;tIt,,;iltt !l rItvt,.ltttttl ttlttnсii. SimiIar, in сadruI labo-
r;rtorului de сofetёгie-pаl|:;t:t|t. 1lr ll l| .i1rl'r t.rIl,';t(r t:сlIt;tari, patiseri, brutaгi.
In buсёtёrie, unifоtttrrl.rtt]tl l)l()1 ilIl tit.| ..'| .l.rl r:;l;tllta сaIitД{ii sunt asigurаte prin
.l|itborarea gi сontгo|ul |Е:lil}(!| l;-lrii l|9rllllt lеllltiсe сle prepагat. Proсedurа amln_
' Bereсhet G., Eсhipamenfo ltllttttllсlqii in seсtorul caterin.с1, iп (lirlсшrrr; Ixpert, lr:9te de marea indltstrttl !j| .!Чl.! trlili...rl,l lt|'1;(;.Ili.l largё Тn hotе|ttгile сle |аtl{ [:а
nr.4-5, mаi-iunie 2000 'sr
.,
Rёbаr!ii (];rrtrttllt. ()it!l:ttttt1ttl t:;l,t!;tt r.lrl' l tlilttr.r Mitttltl, Bttсttttl1lt ltu trebttie perсeptrt.i с;; l littrIl,.tll'Irr..t. i.t Ill)| ltl.lrtr. qrаttl;t;е|сlt ttritttllilItll 1lriпlе
.'O l(1. 1r lO"
 llrt -,_ N l ; l t t; t1' с t t l t: l t l tt] .'шL:1lц.'
Ц i l r ] lrrt с ] ;ir i с } l | сsl iI tI l.а t I с ()t.t(l|li'-:(rr((t'уiftttt,'1i'ttt,tt,||||||i|,'|il,'!,ltttttt,lttlttt,tlt''l,,ltt't.il
Critiса adusё aсestet proсeduгi este |egatё de dеsсurа.;area
initiative|or perso. ..xtэсutaгea сoreсtё а lttr:t;.lttIrrt (|t. IllIl..llIl.'l1r l,;1 r.111.i(;ttс.l а inventarului utiIizаt in
na|e a|e |uсrёtoгi|or din buсёtёrie, сhiar dЪ o
anume depгofesiona|izаre a lor.
rt.l;tauгantele maгi sunt s1tl.t|;1trl. lltl:it.1t;ttlltll' 1lu t;atоgс-lrrr de obieсte, in funсtie dе
. Proсedura figelor tehntсe nu este apanajul exсlusiv a| reteleIor de restaurante
fasЬfood' Mai mu|t' adoptatё fiind de hЬteluril;-dъ*.l"ii]..p,"o"eduгa l,'lrасteristiсi|e Ior gi tеhtlоltlt]t;r ltll tle itttrеttпerе, tdеntifiсЭndu-sе astfeI: sp0lёtor
,,pro-voсare,, 9i pe adresa hote|ieri|or independenti.
este o |)..tltru pahaгe, сegti de с;lfеa gt сeai; spёIёtor pentru vesela meсaniсй; spёlйtoь
Еvident' permi(An.d stabilirea сu p.eii=ie rlllt:tu pentru artiсo|е de menaj etс.
йpiditate a оantitёli|or de materii
prlme neсesare, figele tehniсe dobAndesс 9i
.
Utilitilile soсial-administrative sunt neсesaгe Тn restauranteIe сe foIosesс
сaraсteгu| unui instгument de luсru in
aсtivitatea de aprovizionaгe 9i gestiune a stoсuri|or' 1llllpriul persona| angajаt. Aсеstea vizeazё existenla vestiare|or gi a gгupuгi|or
.'.lnitaгe. VestiareIe separate pentгu bёrbati gi femei trebuie sй aibё сabine gi
Din сategoгia figelor de prepaгat faс paгte:
a) figa tehnicё propriu-zisё' сare Iisieazй mateгii|e prime, presсrie rlttIapuгi, iar in apгopieгea vestiarelor este neсesar sй se gёseasсё grupuri|e
precizeazё сostu| unItar al matеriilor prime, gramajele .;;tnitarе, du;uгi|e, evident сu dotёrile pгevёzute.
сeea сe pЁ,Ьit" determinarea
сostuIui total de aсhizilie, сu aсeeagi funсlie, in
Romёnia eЪte rolosit doсumentu|
,,сalоu|areа preparatului de buсёtёriЬ'': 3.2.3. Amenajarea spatiului de servire
b) figa de fabriсalie, (figa tehn-ologiсё), сare este
o adaptare a с|asiсei relete Loсurile de vAnzare gi seгvire a preparateIoг сulinare 9i a bёuturi|oг in сadruI
de buсёtёгie, inс|uzёnd proсeduri|e Je riьгiсaцie (ustensile
neсesare, verifiсarеa lrtlte|ului sunt re|ativ numeroase: sa|oanе de seгvire' snaсk-baг sau сoffee-shop,
сa|itёlii materii|or pгlme fo|osite, opera{ii pregаtitoare,
ter"rnй" pi"parёrii, indiсii de lr;truri, minibaruгi in сamerё, distгibuitoare automate pe holuri, restaurant сu
сa|itate ai preparаtu|ui finit, vегiflсarej сatiйgl
ййli d" p,"="ntare gi . rtttoseryire pentru peгsona| etс.
seгvire); "с"siul",
c! fila de compozi|ie sau de seruiciu, сare сorеspunde prezentйrii Cu variatii de la un tip |a a|tu| de unitate, in medie, saIonul de seгvire гepre-
produsului; astfel de prevedeгi pot fi detaliate finale a ,,lntё 50% din suprafala globalё a гestаurantului, iar 25% este atribuitй spalii|or
pёnJl"Ъ*цil foii de salatё pe r|е depozitaгe gi respeсtiv buсёtёriei.
faгfuria с|ientu|ui, prezenla gervefelu|ui pe suport,
sub сeagсa de сafea sau Тn Suprafa{a afeгentё unui |oс la masй se afirmё сa un faсtor impoгtant a|
aсtivitatea оameristelor * prezen!а pliantului hotelu|ui -
pЬ Ьt"1"." din fieсare lrtveIuIui de сonfort. Sa|oanele unitёti|or de alimentalie sunt dimensionate сoгеs-
сamerё;
1runzйtor, in funсlie de numёruI de |oсuri gi de indiсe|e de suprafa!ё. in RomAnia,
d) figa tehnicё de fabrica|ie, сare regrupеazё prevederi|e l;оnform oгdinului Ministeгului Dezvo|tйrii Regionale gi ТurismuIui (MDRT)
figelor anteгioare gi
inс|ude fotografia sau sсhema de prezeitare
a produsului. 1051|2011 privind сlasifiсaгea struсtuгi|or de pгimire сu funоliuni de alimentalie
ln сe| mai inalt grad, figa tehniсё de fabriсalie servegte
сonsumuIui teoretiс (previzionat) de matеrii primЬ,
|a determinaгea 1lub|iсi, noгme|e in vigoaгe сu pгivire |a suprafa{a сe revine unui |oс la masё pe
pr""u.-9l |a men{inerea l;аtegorii de unitёli de a|imenta(ie publiсё sunt pгezentate Тn tabe|u| urmёtoг:
сalitйlii preparatelor, garantatй сhiar in сonoiiiile
unor sсhimbёri de peгsona|.
Fige|e pot sё сuprindё.9i timpii de pregёtire areёta1i
сireritЬЁr opera{iuni, сeea сe ТаbeluI 3.2' Suprafala 1m2; сe revine unui loс |a masё pentru saloanele unitёtilor de
permite programarea timpului de munсё al luсrёtorilo aIimenta'tie publiсй
r,

^ Seсliа
insсrise
bar serviсiu asigurё exeсutarea сomenzilor сU toate
in lista
de bёuturi a unitё{ii' Sunt neсеsаre сondilii pentru
soгtimentele Unitateа de alimenta(ie publiсё Categorta de с|asifiсare
depozitarea in (stele)
siguгan!ё a mйгfurilor gi amba|aje|or, pentru rйcireа
bаutlrilor. Baru| de seгviсiu 5 4 2
este сel оare elibereazё bёuturi|e, |a pahar sau la 3 1
stiс|ё, Тn baza bonu|ui de Restaurante 1,6 15 1.3 '1.0 1,0
marсaj. intoсmirea bonului de marсaj ." i""" la
сasa de marсat aсtionatё direсt Fast-food 1.2 1.1 1,0
de сёtre сhе|ner sau printr-un сasier. in funсlie de
natura сomenzii, bonurile de Baruri 1.2 1.2 1.1 'l,0 1,0
mагсaj sunt prezentate pentru a fi onorate ia
una sau a|ta Jin seс1ii (bar dе Bar de noaote 4a
I,t 15
seгviсiu sаu buсёtёrie). in сazul e|iberйrii bonului
o" .аЫoe сёtre сasier,
aсesta este сel сare intoсmegte nota de platё, pentru Sursa: pre|uсrаre dupё ordinuI MDRТ 105112011
fieсаre йasа in paгte сare
are atribuit un numйr- Ca regu|й genera|ё, se reсomаrldr1 r;lt itt сirсlru| sаlonuIui de seгvire sё existe
ofiсiul este spatiu| сare fаce legёtura intre saloanelе restаurantului, trгmёtoarea propo(ie а lttсsсIol {l0lИl Illt]:it] rсlttlпdе' ova|e sau heхagona|e' 30%
de produсlie gi anexele. De regulё] in ofiсiu se gёsesс seоliile
amplasate: buсёtёria, tnesе dreptunghtu|are 7l ?0,'l' tllrl:;rl 1t..lll.tlll ll|;rlrtI tttoseIor trebuie sё fie plasat |a
seсliile bar seгviсiu, сafegerIa, сofetdria-patiseria, /5 сentimetri de paltltr:;t:;tl;i l)|tltr.tl.;ttttltlr, lttt.l;rlllttl diferЁ din nou, in funс{ie de
spаtаtoаre|e Ьe vesetа, pahare,
taсAmuri, spa[iul saU сamera pentrtr masa persona|u|ui' t;onfortul peсaгetrеbLttt:ч;l|| r'lr:trlrIIl:trlllr ,l .,'l tttttl)iilt]l deloсuгi |amasё.
preсum gl unele dotйri
сa: rafturi-dulap pentru pёstrаrе..l ltlvоntarului сurat, Sсaune|e trebule :i;l llt.r rlltfl'r (ir.l l.lll. .Illr .tt,tl|;lgi materia| сa mesele' inёl{i.
du|apu.i p"n.,u inсёlzit
vese|ё, magini de prdjit pAinеlr l :;tt. lttlr;esarё rtleа qezutului sd fte tltl 4.1 '1lil lll i.l| ...'t,t.,|l.lt;|ltlltli de 86-92 сrn, Pentru tabu.
аsigurareu unЬ. dotart s;;ltlс;rfrсe gi
stаbilireа unui f|ux tehnolсlсllt; rl1lllttl ltt sрё|ёtoaгe' pentru rеte|e fo|osite de с;itre l;trlll|..ltii ltt'1lIiltr...t t..;tt,с\:42-46 сm' avAnd Ltn сliаmetru
a sc;lrtlti.t.l:;|(lUга
t|с 34'40 сlrl
l0tl I\4ltttitgсtttсttlttl tl1lсrittittttilrlr itt lttltс|iir'lс 1r lсstаtlrаtiс ()t.чtttti',ttt,'t,lt,tr'i.Itttt,'Ittttt.tt'.Il Il||it'iIil,,| ,lit! ||t,llI\ltt,t lt,'l,'ltt,ttt '!l Ih,Г(|jllllIl.llIIl, l()()

ln funсlie de forma meselor, modUI de amenajare 9i tipU| Ioсa|u|ui se Vor sta- .|.. lIll.|p de pёnё la desс:ltttIr'll!.I l'll)JIlIl| ..t:i.i.t tttrrt.itlIrll, personaIuI de sеrvtсttl
bi|i gi |ёrgimea сU|oaгe|oг de сiгсu|atie. De asemenea' se poate rea|iza o amena. de seгvire eхeсUti1 ().rt!llt1r|t' ttllt.llltltllll
'Ittt:;i-lIa рхltttttt
jare diferitё a sa|oaneIor unui restauгant atunсi сёnd aсestea sunt diversificate: - pregёtirea obieсte|сlr tlt: tltvllltti.tr llесtlsi-trLо trаrlsportёrii, prezentёrii, servirtt
с|asiс, pentru mese festive, pentгu miсul dejun, сu profi| diveгs. ...I r;tlttsUmёrii pгeparatelol Et bi1utLlrtIсll,
organizarea seсtoruIui de serviгe are in vedere сrearea unei сёt mai bune . rea|izarea,, mise-en-pIасе.ului'' (aranjarea sa|onu lui);
ambianle pгin dotarea сorespunzёtoaгe сu mobilieгu| 9i obieсteIe de inventar ,
aranjarea sёlii pentru servirea сonsumatoriloг, рreсum gi pregёtirea sa
аdeсvate, pregёtirea gi servirea unoг pгeparate gl produse сulinare gi a bёuturilor l'!.lltlu Тnсeperea aсtivitё[ii de pгimiгe gi realizaгea сomenzi|oг date de сonsu.
la nive|uI exigenfe|or оonsumatorilor, asiguгarea gi respeсtaгea tuturor сondiliiloг r r r, rl<lr
igieniсo-sanitare, a|egeгea formelor de seгvire сe|e mai adeсvate gi rea|izaгea Arаnjаrea sаlonului (mise.en.pIace) reprezintё ansamb|ul opera[iuniIoг сe
unui nive| impeсabi| de servire. Asigurarea unei bune seгviri reсlamё existentа .'i. cfeсtueazё pentru pregёtirea gi aranjarea mobi|ieruIui gi a obieсtelor de
unei bune dimensionёri gi amp|asёri, сare sё inс|udё: rrrvl-'tltaг pentru reaIizarea serviсiului de alimentatie. Mise-en-plaсe.u| se exeсutё
} spaliu de aссes gi iegire (vestibu|, hol, garderobё); ..llrrlс, inainte de desсhiderea unitйlii, сomp|etЭndu-se pe mйsura efeсtuёrii ser-
i sala de сonsumalie сompaгtimentatё сAt mai atrйgйtoг (s0-200 |oсuri Ia vtt,tt|or. Aranjarea salonu Iui presupune parоurgerea urmёtoare|or etape] :

mese); 1 alinieгea gi fixarea mеse|or;

} spalii de legёtuгi сu bufetuI, baru| 9i buсёtёria; ,2.
fiхarea mo|tonu|ui
}
:

grup sanitar pentru сonsumаtori; ll. agezarea felelor de masё;

}
birou| gefului de restauгant (sa|ё).
Se voг respeсta urmёtoare|e regu|i:
/ сomuniсarea direсtё (prin ofiсiuI ospёtaгilor), Тntrе sa|a de сonsumalie gi
spalii|e de pгoduсlie;
{ organizarea сirсuitu|ui de seгvire gi debarasaгe Тn jurul ofiсiului, astfe| inсЭt
distanla de parсurs pentru un ospёtar sё nu fie mai mare de 30-40 m;
r' aссesuI ospёtari|or in sa|a de сonsumalie sё se faсё
aссesuIui сonsumatorilor,
/ asigurarea de сёi de aссes sepaгate pentru intrarea gi iegirea ospёtarilor,
Тn proсesul de seгvire a сonsumatoгi|or;
"z сirсu|atia сonsumatoгiIor in sala de сonsumalie spre mese trebuie sё se
faсй in sens invers fluxu|ui de distributie.
in sсopu| bunei desfйguгёri a aсtivliа1ii de a|imentalie pub|iсЁ, un loс impoгtant
i| deline stabi|irea programe|or orare de funсlionaгe 9i organizaгea foгmatiiIoг de
luсru.
Responsabilitatea сheie a aсtivitili|or desfйgurate in seсtoгuI dе servire, сa 9i
in сeIe|a|te seсtoaгe, se referё Ia satisfaсerea с|ientului, cu un aссent deosebit pe
serviсiul peгsonal. Tipul de serviсiu oferit este legat de сeea сe сlientul doregte.
Аstfe|, pentru un fast-food, с|ienlii agteapti serviсii ieftine 9i rapide. Apar dife-
renlieri referitoaгe la сerinle|e de seгviгe a unor mese difeгite (prёnz 9i сinй):
prёnz - efiсientё 9i promptitudine, сinй _ serviоiul durеazё mai mult' servirea fiind
foarte bine ega|onatё' in restauгantele с|asiсe, seгvirea |a mese сonduсe |a сreg-
tereа gгaduIui de interaсliune dintгe Iuсгёtori 9i с|ien!i. in acest proсes, сalitatea
seгviсiu|ui de alimentа{ie este |egatй direсt de ca|itatea proсesu|ui de servire (un
ospйtar nepregёtit poate сonduсe la o serioаsё sсёdere a сa|itё[ii serviсiului, Тn
сiuda faptuIui сё aсesta rnс|ude prepaгate сuIinare de сa|itate. o tehniсi de ser-
vire desёvЭrgitё poate сontгibui |a realizarea unui serviсiu de сa|itate, сhiar atunсi
сёnd pгepaгate|e nu au o сa|itate deosеbitй
ln vederea asigur6rii сondi{iilоr l){.}.](]sare servirii сonsumatorilor, o mare parte
din vo|umul de munсё al persollа|rrltri tlitltr.o unitate de alimentalie sсl lсaIizeаzё
Тnainte de inсepereа proqrаlt][|lttl rlr. irrttt;tionare а| асesteia. А:itltl|' ll| [)(lll()iida
4 agezarea naproanelor (eventual);
5. marсaгea loсului se faсe prin faгfuгia-supoгt, faгfuria intinsё sau geгvet;
6 aranjaгea taсimuri|or (сu!ite|e, |inguri|e Тn dгeapta, furсu|i!e|e in stAnga
l.rrluriеi-supoгt; сulite|e сu tёigu| lamеispre faгfurie, |ingure|e gifurсu|ile|e сu сon-
l..tv|tatea ln sus' taсAmurile de deseгt in fаla faгfuriei supoгt, Iinguri{a сu mtneruI
.'1lre dreapta; taсёmuri|e se ageazё de |a interior spre exterior, in ordinеa inversё
Тn direсlie opusё .'t'rvirii pгeparate|oг; numёru| maxim reсomandat pentru un сonsumatoг este de
|() taсаmuri agezate astfe|: 3ln dreapta faгfuriei suport,3 in stAnga,3 spгe
ltrterioгuI mesei, ,l pe faгfuria de piine);
7. aranjaгea pahareloг (ordinea in сare se аgeazё pahaгele este de |a сe| mai
rrrlс |a се| mai mare, ТnсepAnd de Ia dreapta la stAngа; aranjarea lor pe masё se
l.rсe fatё de vёгful сulitu|ui mare spre stAnga gi simetriс fa!ё de el, in linie
lIrr:Эptё, frAntё sau in semiсerс;
B. aranjaгea faгfuriei pentгu pAine (faгfuria jour in stAnga faгfuriei supoгt);
9. aгanjarea obieсte|or de menaj gi de inventaг mёrunt (sare, pipeг, sсrumiere,
v,rze de flori);
10. aranjarea gervetelor (se reсomandё agezarea |or in forme сAt mai sim-
1l|e rol, pliat, p|iс, va|, trinughi);
11. aranjarea sсaunelor.
Misе-en-p|aсe-u| se va difeгenlia Тn funсlie de tipu| de masё (miо-dejun, prAnz,
r,lrrd)' de tipu| de serviсiu (A |a сarte, A la tab|e), masё ofiсia|ё' banсhet etс.
3.2.4. Meniul qi metodeIe de servire аle aсestuia
Meniul desemneаzё de buсёtёrie, сofetёrie-patiserie
tсitaIitаtt-.а 1lгtl1lаrilte|сlt
l.;l оllll;t |.t tl:;trtqrtrё masё. in prinсipa|, meniuгile
a|tO mёrfuri a|imentаrо, (:;llLl ljt!
:;e diferentiazё in ftlnс('ltl tlсl l;t.trlttl llсl |1|11 '1|;1ttl itl alegerea preparatelor. Se
(:tlrlosс urmёtoare|е tiоtlll rlrl lll(!ll||l
'[|с,rсl:l (]сltlslirlllitt. ittt!ttttttilt |,t'tlIttl iiitt|:tltlс, tlr,;llttttt.ltltatie pttbliсii' I tJllttrit lt-,ltrlit;;i
l}trt:rltrlqlt. 19f]f}' r:it;tl (l{! (,.lIltl.:It lii|..iil.l t :tlс'ttItt!ltl t:il ;tliп:t:ttl' I lIrltrl.r Mlrltltt' litlli
r.;о;ш;r.2()10. LJ.l
 l\,Iittr:lp.сtttсtlltlI tl1lсlгittitttti ltlr itr lttllсliiriс
* Мeniul a la сafte oferd posibi|itatеa alegerii dintr-o |istа de meniu. o |istё de
meniu сomp|etа сUprinde un numёг de pгeparate pentru fieсare gamа Тn paгte.
Lista de meniu nU trebuie sй fie aglomeratа' Numёru| de prepaгate a|e unei
game este deteгminat de numйruI ziIniс a| сlien{i|or. Potrivit |egii |ui Pareto,20o/o
dintгe preparate realizeaze 80% din сifra de afaceri. Diversifiсaгea |istei pentru
meniuгi aferentё restaurantelor с|asiсe determinё сheltuie|i mari.
* Meniul Cu pre| fж simp|ifiсё alegerea gi asiguгй сlientul de suma сare Va
trebui pIйtitё. Prelurile sunt atrёgёtoare, insё ele nu pot sё sсadё sub un anume
nive|, deсёt сu гisсu| degгadёrii imaginii. Un loс deosebit in oferta unui restauгant
i| poate oсupa ,'p|at du jou/', Тn Fгan{a (speсialitatea zi|ei), al сйrei pre! are, de
asemenea, сaraсter fix. in general, meniuI сu pre! fix este pгopus Тn paгa|el сu
meniu| d |a сaгte.
Meniu| сu pre! fix fёri alegеre, сu un singur preparat in сadruI fieсirei game,
bloсheazй сIientului posibi|itatea a|egerii. De aсeea, este preferabil un meniu сu
pre{ fix сu alegere, in сadru| сёruia se propun 2.5 prepaгate pentru fieсare gamё.
MeniuriIe сu pre( fix sunt nelipsite din restaurante|e miсi gi au сёutare inde-
osebi Ia prАnz' Un restauгant poate sё ofere, сonсomitent, mai multe variante de
аsemenea meniuri, |a preluri diferitе.
* Meniul cu specifiс se adreseazй сopiilor gi are сaraсter dietetiс. De eхem.
p|u, meniu| pentru сopii a devenit un imperativ, сu impaсt evident asupra pёrin.
!i|or. Speсifiсitatea nu rezidй doar in meniul pгopriu-zis, сi gi Тn grafiсa |istei.
meniu gi serviсiu| propus. MсDoNALD's oferё pentru сopii meniu| Happy MeaI_
la сare este a|ёtuгatё o juсёгie _ surpгizй, сadouri pub|iсitare (ba|oane, stegulete
etс.) 9i pune Ia dispozilie mobiIier (sоaune) adeсvat. intr-un spaliu speсial геzer-
vat, restaurante|e MоDONALD'S organizeazё petreсeгi (,,Birthday Paгty',) pentru
copii. P|ZZА HUТ, de asemenea, ofeгё douй meniuri сu pre! fiх сu alegeгe pentru
сopii.
* Meniul impus este сaraсteгistiс voiajelor foгfetare, сu aсhitarea antiсipatё a
serviсiiIor de masё 9i asigurarea aсestora ln sistem ,,сirсuit inсhis''' сu inсadrarea
in barem. in staliuni, Тn саzul sejuгuri|oг, tuгigti|or |i se poate oferi posibi|itatea
a|egerii, сu o zi in avans, dintre preparatele сЭtorva variante de meniu (meniuri
turistiсe |a a|egere). MeniuriIe impuse sunt proprii gi alimentaliei сo|eсtive.
* Мeniul comandat presupune сё preparate|e gi bйuturile seгvite se stabilesс
сu antiсipalie (banсhet, reсeplie, сoсtai| etс.).
Lista meniu presupune Тnscrierea tuturor mёrfuri|or gi preparateIor сe
uгmeazй a fl seгvite in ziua respeсtivё, respeсtAndu-se suссesiunea soгtimen-
te|or сe se pot servi Тntr-un meniu. Lista trebuie sй prezinte pe сopeгtй denu-
mirea gi сategoria unitilii. Liste|e se pot intA|ni zi|niс 9i tipйri sub foгmё de bгo-
gurй sau p|iant сu gгafiс6 plёсutё 9i, de pгefeгin!ё, sё fie tгaduse intг-o Iimbё de
сirсuIatie nternalionalё.
i rrl:.;peсtivi trebuie sё сunoasсa regu|i|е dе setviсiu: tranga de fripturё trebuie age-
Lista meniu intereseazё pe de o paгte, din punсt de vedere al сonlinutu|ui sйu
(lungimea, sсhimbаrea, desоhiderea), iar pe de a|tё parte, e|emente|e de marke-
ting intereseazй din punсt de vedeгe al prezentёrii.1 Lungimea |istei meniu
depinde dе tipul unitё(ii prestatoare de seгviсii de aIimentalie 9i de numёruI de
с|ienli сare pot fi seгvi{i. Еste reсопl;lndatё uti|izarea unei liste mеniu rnai |unqё
' [];ilr;п[;i ( );rпrхlt rur r:l/ о Ll()
trl l сsl itt tl ;rl it Пl
|'..ltll[| rеstаurante|е сIi.t:;|r,tr' ,tlttttl t l.lll(| lltIlll.llttI r:Itt:ttIlItlг еste foaгtе marе, |ar
l'rrltltlsе|e gi prepагаte|tl lttI ttr||t.t Ilttrl l|rrlttl. tIrlrl:;r.ltItt: tlе pёstrare gi pгegdtire'
Ir.,l.r reIativ sсurtё este;lt:tr,t.1rtt|.t l.tvrlt.rlltI rll.t,.tttt: t;Ilсtltt, сdrora le simplifiсё
.iIt.(|(}rea. Ea este intc't;ltt:l;lt;i:.i| (:;l (lll tlttllс;tt.t;tl ptоspetimii pгeparate|oг ofeгite.
|.tr.,lt.эntaгe?, сuIorilе, fоttlgtattr|е qt сaraсterе|e uttIizаtе in lista meniu trebuie sё
.l..|(lt|rе un impaсt сongtlent gi lnсоngtient аsupra сlientu|ui.
I oгme|e de servire praсtiсate Тn unitёli|e gastronomiсe sunt autoservirea 9i
.;l.tvlt;itl| de ospёtaг' in aсtivitatea de aIimentalie, autoservirea se extinde in dife-
lrIr' trnitёti, pгeсum restauгante' сofеtёrii, сantine, unitёli fast-food, сome( mobi|
r.lr, ' in сaгe se pot praсtiсa numeroase variante 9i metode de servire. Serviсtu|
r|r. llspdt?Гi сonstё in efeсtuarea tuturor operatii|or de pгimire a сonsumatorilor'
Ilt.tttla 9i seгvirea сomenzi|or Ia masё сu respeсtarea tuturoг regulilor de tehniсa
..t.rvlrii, ap|iсAnd in funсlie de oсaziе, sisteme difeгite de seгvire.
Irr uniti{iIe de aIimentalie sunt praсtiсate urmёtoareIe sisteme de servire:
а) Serviciul direct (englez)
1jeгviсiuI direсt presupune efeсtuarea de сёtre persona|ul speсializat (сhelner,
...,1l;ltar) a tutuгoг operalii|or de sеrvire la masa сonsumatoriIor, fo|osind in aсest
.'r'rrs VeS€lё, ustensi|e gi mobiIieг ajutёtoг сorespunzйtoг serviсiuIui ap|iсat |a
,,,.tsA.1 Chelnerul pгezintё la masй p|atouI pe сare se afIё preparatuI сomandat.
Ilr t:azul unui meniu d |a сaгte, mise-en-plaсe-u| ,,de agteptaгe,'a fost сompletat
.llrr;ttnte in funсlie de сomanda сlientului. Prin stAnga сIientului' folosind taсёmuI
l|('SeгViсiu' numit uneori с|еgte, daг format din |ingura maгe 9i furсu|ila mare,
. lrtl|neгul efeсtueazё seгviсiuI propгiu-zis, agezёnd preparatu| Тn faгfuгie.
ServiсiuI direсt este un serviсiu rapid, se poate praсtiсa in toate unitёlile' с|i.
..lrlul este seгvit сu сit doгegte. De asemenea, dintre dezavantaje' pot fi menlio-
rr.rlсэ uгmёtoarеle: nu se pгaсtiсй in bune сondilii Ia toate prepaгate|e (сArnёсiori,
',l).lghete, frigйrui); neсesitа personal cu expeгien!ё; existй risсul pitёrii feleIoг de
rrr;tsё sau a haine|oг сlien[i|oг' Еstе apreсiat сa un serviciu de сlasё.
Гemperatura faгfuriei trebuie sё fie сorespunzёtoare prepaгate|or servite'
Il.rсё este voгba de un preparat сa|d, inсё|zirea prealabiIё a faгfuriei se faсe in
Il )vеrator (Тnсё|zitoг de vese|ё)'
b) Seruiciul indirect (francez) se praсtiсё |a mese ofiсia|e, сu numёr miс de
rlrvltati sau in сadru fami|ia|. Dupё prezentaгea platou|ui similaгй seгviсiuIuidiгeсt,
1'rrrl stAnga fieсйrui сIient, сheIneruI iI va аpropia сAt mai mult de faгfurie. CIientul
',(] serve$te singur, сu ajutoru|taсёmului de serviсiu' o vartantй a serviсiului indi-
lr.r;t, сorespunzAnd insё unui nive| sсёzut al prestaliei, este agezarea platou|ui
.,.ru supiereiIa mij|oсuI mesei, de unde сIienliise servesо eisinguri.
c) Seruiciul la farturie (american) se praсtiсё ln majoritatea restauгante|or
.|tl 3,4 9i 5 stele, Pгeparate|e sunt montate Ia seсlii, сu menliunea сё luсгёtorii
.,.rtа in paгtea opusё а emb|eпtct, tltt <;lttrlttLtri|е сёtrе aсeasta; |a gustёri asoгtate,
.rl;t]stea trebuie аran1ate itl f:rlflltll ttl .tt,tl|;t1;l Iоr;, sё ехiste o simetrie., Gata servit
1rtl farfurie' preparаtuI L.::ilt);l(lt|!. ltt.;'tltrtt;lrl ttlJllё, tavё sau сёruсior. CheInerul
.r;еazё fагfuria in fa(;r ||tlt.;.tlttt r Itr.tt|' 1'tttl tIltl;tГltа асestuia. Pгin stЭnga с|ientuIui
.,l: аgеazd sаlatierа' rlеtl.tltll t.|rrr ll| .iI l'.'!{'|.l r-.stо irl stёnga-fa(a farfuriеl suport.
'Ll;.tll.rttrt (;.trlll(-'ll, rtlt r:tl,1r I l',
, (il;t[tt:..,)||()4,tl ,|()i
l ltlll:.t (,tltt:,t.tttttlr' Мittttt;tlttl I|'|l|;1|:Ilijlili l lIlIttt;t l:itttt
 2 M:tltilgсttlсlttuI opеratiunilor in hotе|ariе qi rеstaura!iе l)|}i|llIi.lr||,Il'1tItttttIttlttttt,Il|l||il,1|il,,].lttlttt,Ittхlltttlttllt.Itlt'tt'!i(|(п,'\||lIl|.|l|i|' ll]
_l_l

Cе|е mаi mU|te operatii (inmЭnarea listei-meniU, turnarea in pahaгe, seгVirea |a it.tt,.t tlirl punсt dе Veliс.lrr .t| 'lttlvlt tttIttt ttttr.ttI tlсl;tttl poate fi servlt la сamelа
faгfurie, debаrasarea faгfuгiei' prezentarea notei de p|atё) se efeсtuazй pe paГtea ill'l'llI 1i()lv|сe), Тn sisterlt lltlft.l (.;lll:rltl,').;.lt| |.I lll.lsi:}. in sаlon, dupi сomponen{ё
dreaptё a с|ientu|ul' ..rllll r llllOSCute douA tt1llttt rItl tttIr' rIl'Ittlt (tlltl;lklast). сontinental (сomplet) El
d) Seruiciul la gheridon (Й Ia russe) se praсtiса in unitё{i reprezentative Тn :lI l It !l |( :; lrr (eng|ezеsс).
сare, pe |Angё sistemul propriu.zis, se efeсtueaze operatil de trangare, flаmbare, IIl dejun continetllill S(} (;()lllpll1lе dtntr-o bёuturё сaldё neaIсoo|iсё (сeai,
fiIetare (sсoateгea fiIeuri|or |a pegtele rasol gi la сrapu| pregёtit saramuгё intreg, ^Iп ()|OCo|atё
. 'rlr..t' сu |aptе, laptе са|d, dar gi |apte reсe), |a a|egere, unt, gem (du|-
TndepёгtAndu-se aripioarele, pielea 9i gira spinёrii), pгegйtiгe, po(ionare' F|am- r rl,1|.1 .;;1ц mtere) 9i pгoduse de panifiсa[ie. Inсluderea unui suс de fгuсte sau а
baгea presupune, Тntr-o pгimё etapi, finisarea lа f|aсёrё a preparatu|ui (pгegё- rttrlll .l|l produs nu faсe са miсul dejun sё-gi piardё сaraсteru| de miс dqun
tirea sosului gi tragerea сlёtite|or etс.), urmatё de tuгnarea unei bёuturi fine. . .,|ll|l|{)llta|. Pentru aсest tip de miс dejun se uti|izeazё urmйtorul mise-en.p|aсe-
inсIinAnd tigaia, alсoolul se pгelinge pe perelii асesteia, Ia exterior gi ia foс. Se l.rt.1 rlr.rnasё, farfurie de deseгt, сulit de deseгt, faгfurie supoгt pentru сeagсё
Ei
flambeazё deserturi, fruсte' сёrnuri, daг 9i vinarsu| (сoniaсu|) Тnsugi. |il|(|llrIt;l dе сeai, pahar pentгu apй, geгvet pеntru miс dejun, presёrёtoare pentru
Gheridonul este o masё mai miсё,
utilizatё numai pentru servtсiu| in fala .'.tll.' l)$nit- (presёrёtoare) pentru pipeг, sсrumierё, numйr de masё, vazё сtt
с|ientului atunсi сAnd sunt neсesare po(ionёгi, trangёri, pregitiri, filetiri sau flam. ll, rl I

bёri. Pentru a fi mutat сu ugurin!ё de la o masй la alta, piсioare|e gheridonuIui pot Mtt:ttl dejun american este mult mai сonsistent - igi adaugё preparate dс'
fi pгevёzute сu rotile. Se гeсomande |2 gheгidoane Тn fieсare гaion, atunсi сAnd i'llr .1l.ttie, сofetёrie-patiserie gi suсuri'
in restaurantu| respeсtiv se pгaсtiсё sistemu| de servire,,|a gheridon''. |'r.lltru servirea miсu|ui dejun |a сamerё (room serviсe), pasageruI trimrte
Se aduсe gheridonu| lAngй masё, fёrё a-l Iipi de aсeasta, Ia una din Iaturile ,.'lrt..llll|e fie diгeсt la ofiсiu, fie pгin telefon sau prin гeceplie. $efu| ofiсiului de
libere, iar daсё nu este posibil, se a|ege un Ioс intгe doi сIienli, astfe| inсAt sё nu l.,.'lrt l;L.гViсe primegte сomenzile, |e pregёtegte, |e agazё pe tavё' pe сёгuсlor qr
deranjeze gi sё nu fie stinjenitё сirсula{ia. Se pune o plaоi gofantё, spiгtierё sau ....|r.1llаSeaZё Ia сamera tuгistului, se atenlioneazё|a ugё de servirea сomenzii..
гegou Тn stAnga, pe gheridon, iar faгfuriile Тn dreapta' ega|e сu numёru| сlienli|or
p|us una de rezeгvё. ].2.5. Prinсipalele etаpe ale serviсiului de alimentаlie
Daсё sunt de servit preparate pregёtite 9i po(ionate Ia seсlie, se proсedezй
astfel: se preia, se tгanspoгtё 9i se pгezintё |a fel сa |a sistemuI direоt. Se ageazё Ilr rrnitёtiIe de a|imentalie, сu efeсtuarea seгviсii|oг prin ospёtari, se сunosс
p|atouI pe p|aсa gofantй, Tn stёnga, сu garnituriIe Tn exteгior gi trangeIe de fripturё , ,r r r r, tltlаre|e etaoe:

in interior. Se ia |ingura in dгeapta gi furсu|i{a ln stёnga gi se treсe prima tгangё . r)

1lгimiгea gi сonduсeгea сonsumatoгiIor la masi;
de fripturё in faгfurie in paгtea dinspre ospёtar. Se pun apoi |egumele in arс de ll) prеzentarea preparate|or gi a bйuturilor;
сеrс, de la dreapta |a stёnga, paгtea dinspre emb|emё. Ajutoru| preia faгfurra gi o . ) primireЭ сomenzilor gi tгansmiterea aсestora |a seс{ii;
agazё prin dreapta сu mёna dгeaptё in fala с|ientului сaгe urmeazй sй fie seгvit r|) сomp|etarea mise-en-p|aсe-u|ui mesei, Тn funсlie dе сomanda datё;
primul, сu tranga сйtre acesta giemb|ema сёtre сentruI mesei"1 ..);lduсerea preparatelor gi bёuturi|oг de |a seсliile de produс{ie gi distribu(ie
Sеrviсiul |a gheгidon este un serviсiu de inaltё с|asё, speсtaсu|os, sigur, ll
'rr. ,. tlЭГie, bar, bufet);
deoareсe ospёtaгu| luсreazё сu ambeIe mAini. Se poate pгaсtiсa la oriсe prepa- |) seгVirea propriu-zisй a сonsumatorilor.
rat, nu se risсё pёtarea felei de masй sau a haine|or с|ien!i|or, Тnsё neсesitё .
1) dеbarasarеa mese|or;
personal mai numeos 9i сu сalifiсare mai ina|tё. lr) intoсmiгea gi pгezentaгea notei de pIatё 9i inсasarea valorii сonsumatiei
e) Autoseruirea tip bufet (bufet suedez) - presupune utilizarea inventarului l.r( lllO;
de servire aflat |a dispozilie, с|ien{ii agezindu-gi singuri preparate|e de pe masa l) inсheierea serviсiuIui_ despё(irea de сonsumatori.
bufet in faгfurie. Sistemul nu exсIude asistenla сhe|neгi|or. C|ienlii rёmёn in /\t;este sarсini sunt realtzate in mod diferit, in funс{ie de tipu| de гestauгant,
piсioare sau se insta|еazё |a mese, in acest caz mise-en-plaсe-u| fiind pregёtit .', r.ll.ind urmёtoarele tгёsёturi geneгaIe:
dinainte. Debarasаrea se efeсtueazё cu tёvi sau сёгuсioаre. Adesea, meniul еste l| Primirea gi conducerea сonsumatorilor la masё reprezintё etapa rea|izёrli
limitat la gustёri, antreuri, deseгturi, bйuturi. Utilajele de tip bufet сald 9i сhafing .|l .(:iitГe gefu| de unitatе, ospёtaru| prinсipa|, ospёtari sau in anumite restaurante
(bain-marie) permit prezentarea gi servirea unor preparate сaIde, astfe| сё . |..
1lсlrsonаlu| speсializat in асest sсop, rеSpесtёndu-sе toate regu|i|e protoсo|u|ui
,,bufetul reсe'' este doar o op[iune. Sistemul este utilizаt la servirea miсului dejun ''| 'lle sunt pe сAt de vаrlatс-., prэ аtаl rlt: r:tltтl;l|exe, in funсlie de seхu|, vArsta,
{

gi Tn сadru| unor manifestёri de tipu| reсeptie sau lunсh; din сe Тn сe mai mu|t, Тn i'r rr t t;irUl сonsumatoriIoг, саttlr;r lt t. t .,t l l1lr tI rrtttl.lttt
mari|e hoteluri din orage, dar gi in stаliuni' mesele de prAnz gi сina sunt seгvite ltlсrёtoruI salutё prltrrtt|' ltlt,ttltt.tlttl.itttIt| :;l' lormu|eIe dе sa|ut сonsaсratе'
tot in aсeastё formu|ё" l'rrrr.tdtmineatа, bunё Zitt.t t.lr: l'Jtl .l.r v.t Itt.l rrtl{l.ttivа de a intinde mAna сonsu.

lit;tvttlsitrt Sltlrtl' ()11lll;tltltlIt,;t ttt Itttl lttttl lI'|lli||l!|:il:, St.'r..rllrllr,'XlX, XX, XХl, Vitt;ittt|tl
l'l,!(:Ill(| ttt :;llt|ttttltlll tlttl ||tпtl;.|tti,t l r|.lrtr.t /\|l.l .,(.lVl(;|||(lt itt lttttt;ttt. (,rlrt:;l;rlrtir, 2().|().
(:(,nsl.пrllп
l14 Mаnagсlttсttltrl opсrаtitrrrilrlr iIr Irtltсlirrlс si t с:;l;tttl ;tttt. l15

matori|or' daг daсё aсesta o Va faсe, luсrёtoruI estе oblr1;;rt sё гаspUndё. Se vor gustёгi сa|dе gl tt.t;l.
evita abrevieri|e Тn sa|ut. Еste nepleсut pentгu Un сonst|mаtor сare a intгat in . pгeparate liсhtdсl (:itt;ltl, (:l(llllt., t:tolllо, lltrrgtttl. r;сltlsоrnmё-uri);
sa|on sа nu fie intAmpinat de сineva, avend momente de ezitare in alegerea prеparate din pеqtе
mesei, fiind linta priviriloг сeIoг|a|!i сonsumatoгi 9i simtindu-se stingher. Dupi _ antreuri сa|de gi reсt (pleparatе din ouё' paste fёinoase, organe la grёtaг etс.);
salutul de rigoare, luсrёtoru| merge pulin in fa!й, pulin |ateral (nu сu spatele |a - preparate debazё insolrte de legume gisaIate'
сonsumator), arёtЭnd direсlia mesei propuse sau rezervatё, Se oferё sсaunu| - branzeturi (|a romini |a gustare, franсezii dupё preparateIe de bazё, |a
mai intAi femei|or gi apoi bёrbalilor. Nu se гeсomandi tragerea sсaunu|ui сu o r.rrq|ezi gi ameгiсani |a sfAгgit impreunё сu fruсte|e);
singurё mAnё' pe pardosea|ё, deoaгeсe poate detегiora moсheta gi este inсo- - dulсiuri de buсёtiriе, сofetёrie-patiserie, inghelatё.
mod. Restаuгantul trebuie sё fie oсupat eоhilibгat (nu unele гaioane exсIusiv oсu- Se impune stabiIirea pгeluгiloг 9i Тn funсlie de сonсuren!ё сu determinarea
pate gi altele libere). Illrrrtei inferioaгe qi a |imitei superioare a pгeluri|or' in fina| prelul af|Andu-se, de
b) Prezentarea preparatelor gi bёuturilor. Cunoagtereа detaliatё de сёtre rtl<1U|d, intre сeIe douй |imite.
сonsumatori a аnsambIuIui de pгestёrl de serviсii сe Ie oferё unitё{iIe de alimen. .Lista de bёuturi
ta{ie, pгeсum gi a сaraсteristiсiIor gi ТnsugiriIor preparate|oг сuIinare 9i bйuturi|or La fel сa |a preparate, bёuturile sunt prezentate pe grupe, de regulё Тn ordi-
сe se gйsesс |a dispozilia lor, сontribuie Тn mare mёsurё |a popularizaгea aсti. lttlа in ordinea in сare se oferё intr-un meniu:
vitёtii unitёti|or, permanentizarea сonsumatorilor, сregterea voIumului vAnzйri|oг. . aperitive;
In prinсipa|, se fo|osesс patru forme de prezentare: . vinuri;
- prezentarea sоrisё pгin |iste de meniuri gi bйutuгi, afige etс';
. bere;
- prezentarea vizualй, se poate rea|iza сu ajutorul platouriloг direсt Iа mesele
. bёuturidigestive;
сorlsumatorilor sau сadruI unor expozilii сu vёnzare'
Тn
- prezentarea oralё (direсtё) realizatё de сitre persona|ul de servire prin . bёuturi, amesteсuri de bar;
reсomаndarea prepaгatelor сulinare gi a bёuturi|or (impoгtаnte еfeоte promo- . bёutuгi гёсoritoaгe;
tionale); . сeaiuri, сafea.
_ prezentarea mixtё. In pгezentarеa preparatelor сulinare, a bёuturi|or gi a propuneгiloг de meniu
o Lista de preparate trebuie avute in vedere гegulile de сonstituire a meniurilor, сa gi de asoсiere intгe
Lista de preparate reprezintё totа|itаtea prepaгate|or de buсёtёrie (сalde sau llAuturi gi preparate сu|inare, сum ar fi:
гeсi), de сofetёrie-patiserie gi alte mёrfuri alimentare pe сaгe o unitate de . |a servirea gustёri|or sau Тnaintea Ior, se reсomandi bёuturi aperitiv 9i
a|tmentalie publiсй le pune |a dispozilia сonsumatorilor' De regu|ё, сonsumatorii rrumai in situalii speсia|e vinuri albe seсi, inсlusiv gampanie;
doresс ofeгte de meniuri variate. Еste impoгtant сa lista sё sе adreseze gusturi|or . la seryirea preparate|oг din pegte gi сrustaсee se rесomandё vinuri aIbe
majoгitёlii, existAnd un numёr de a|egeгi sufiсient de mare. Trebuie evitate meni- :;есi din toate podgoriiIe [ёrii'
uriIe сu un numёr mare de aгtiсo|e (de exemp|u,60), сare ridiсё^pгob|eme de . |a seгvirea antгeuгi|or se гeсomаndё vinuri aIbe demiseсi 9i vinuri roze;
alegere pentru сlienli, сДt gi prob|eme organizatoriсe Тn buсёtёrii. In mod idea|, . preparatele din сiuperсi se servesс сu vinuri demiseci de сalitate supe-
meniu| nu aг trebui sй inсludё mai mu|t de 30-35 агtiсoIe. l ioarё;
Proieсtarеa meniului trebuie sё aibё Тn vedere sсopul prinсipal al aсеstuia - .
daсё s-a oferit Тnghelatй, nu se mai servesс 9i fruсte;
instrument de promovare a vёnzбrilor сare va peгmite сonsumatoriloг sё seleс- .
trebuie evitate Тn сadruI aсe|uiagi meniu, douё prepaгate сu materia primё
teze produseIe in mod efiсient gi сoгeсt. Lista гeflесtё сonсepte|e гestaurantuIui ;.tsemdnёtoare, douё preparate din aсeeagi сarne, douё preparate сu aсe|agi
in domeniul сonсeperii meniurilor' Еxistё numeroase сonsideralii referitoare la tnod de pregёtire (prijit' la grёtar etс.), douё preparate din vAnat, douё preparate
design.ul Iistеi, сum ar fi: сu aсeeagi gaгniturё, сu аcelagi sos, douЁ deseгturi сon{inёnd fruсte;
/ Aгtiсole|e meniu|ui trebuie si fie usoг de reсunosсut si desсrise De sсuгt: . |a preparate de bazё (mAnсёruri qi fгipturi) se reсomandё vinuri rogii' La
/ in сentruI paginii - aгtiсo|e|e сe se vAnd сeI mai bine;. сёrnurile a|bе vinuri rogii, lа vAnat se reсomandё vinuri|e rogii seсi veсhi de сali-
r' intoсmitё intr-o grafiсё p|ёсutё, sё fie sсrisё сoreсt, сite!, fёrё gtersёturi sau tate superiаorё,
adёugйri. Preparate|e din buоёtёria tnternationalё trebuie sё aparё sсrise сu . |a servirea brёnzettlri|lll :;tl.t;rltltll.ttl;.i rltl vitlttI dе |a preparatuI de bazё' deсi
denuЬirеa origina|Ё. in afаrё de Iimba romёnй, preparate|e sе sсriu qi in una sau vrn ro9u;
douё |imbi de сiгсulalie lnternаliona|й; . Iа servirеa desоrtLrlLll 1l(1 |tl( (rlllilllt|.l vtlltttrrIrllсi,
r' Trebuie speсifiсate distinсt: speсiaIitatea unitё{ii, a zi|ei gi a buсёtaru|ui qef, . la servirea саfс|гlt ll{l l|!{ (lltt.tllrl.l ll.irtltttt tIrqestive, сoniaсuri, Iiсhioruri de
gramaje|e (pe сomponente prinсipalo.), pretul.
mаrсA 9i raсhiuri de frttсtt:
ordrnea de servire a preparаtelсlr itltг Lln meniu сomp|et este urnlёtсrаrсlrl
c| Primirea сotllt tt/t|tlt :.;l ||;ttt,,tttill:rl ..l,l(.r:,/()/;l la seсtiite de ptorltк.;|iс',
In timpul preItrArii с()lll(.ll,'iI.'i.! {ill!l,r. Irl'rrllIrll trrformа!ii referttопtrl l.r rttrlrlrtl сJе
' [ |сlrtl;t ()rlltsIlttttttt' itпItrttttltt l'i!|l|||r tllttl:|!|ltl t!tl lt!пtlrуttlaIit' 1tttlllir:il
[ll(:)[);:lГi:.llt);t ltl;irtt;;1rtlll|.lt.;t l,t IlltltIltI lrrl rIr..;tllVIltl, orсJinсlа 9i rltlt;rl;r rIil sгlrVilt.l
ll6 N|;tlt:l11t'lttt.ttltll tl1lсrirlitlrtiItlr irr ltlltсllirlс }l lс:iIiItlгillIL:
Se rесomandё lualeа сOrlleПZlI Complete, de la Тnсepr.lt, сu toate pгеparate|e 9i
bёuturiIe, pentru сa оspаtarul sa-gi poatа oгgantzа bine sеГViсiu|, in сontinuaгe,
ospetaru| Тntoсmegte bonu| de marсa.l in douё eХemplare, originalu| fiind dat
gefului de seсlie сaгe exeсutd сomanda (buсёtdгie, bufet, bar)' Exemplarul doi
rёmёnе Ia сarnet. |n general, сontine urmёtoaгe|e e|emente: denumirea seоtiei,
сantitatea gi denumirea mёгfii, pretuI unitaг' Va|oarea totaIй, data, semnёtura gi
numёru| de maгсё a ospёtaru|ui. La buсйtйrie' ospйtaгu| tгansmite bonul buсё-
taruIui gef сare anun!ё buсёtari|or сomаnda respeсtivё.
!| Completarea mise-en-place-ului mesei, in func'tie de comanda datё
In timp сe ospёtaгuI se aflё |a seсlii, ajutorul сompleteazi mise-en-plaсe.u| la
masa respeсtivё Тn funс{ie de сomanda stabi|itё. De exemp|u, daсё sunt douй
persoane Iа o masё de patru loсuri, se ridiсё 9i se depun la сonsolй (masё de
serviсiu), obieсte|e de inventar сare sunt in plus.
ospёtari|or' de regu|ё, |e revine drept spaliu de seгvire un anumit numёr de
mese. in mu|te гestaurante, ospёtarii Iuсreazё in eсhipe (de regulё doi), aсope-
rind zone mai mаri, оёutAnd сa totuI sё fie organizat in aga fel inсёt, сAnd unuI
din ei se af|ё Тn buсёtёrie, сelё|alt trebuie sё fie Тn sa|a de seгvire, pentru a fi
сineva disponibiI pentru сlienli tot timpu|.
e| Аducerea preparatelor gi bёuturilor de la sec|iile de produc{ie gi distribu|ie
(bucёtёrie, bar, bufet)
ospёtarul verifiсё сantitativ gi сaIitativ preparatele. Aduсerea prеparatelor se
faсe in oгdinea in сare se сonsumё Тn сonfoгmitate сu meniu| сomandat, evitAn-
du-se pauzele maгi intre servireа a douё prepaгate. Degi seгvirea este сea mai
impoгtantё activitate Тn spaliu| de servire, Iuсrёtorii aсestuia Тmpaгt gi гespon-
sabi|itatea pentгu сa|itatеa preparatelor culinare. Aсeasta se referё, in primu|
гёnd, Ia seгvirea |a timp a pгeparate|or сalde pentru a nu se rёсi.
fl Servirea propriu-zisё a сonsumatorilor cu preparatele gi bёuturile comandate
Servtгea сonsumatori|or se faсe dupй mai mu|te sisteme, respeсtAnd гegu|iIe
de seгvire, difeгenliate dupё сaгaсteristiсi|e tehno|ogiсe a|e preparate|or, tipu|
mesei, numйruI 9i struсtura peгsoanelor sеrvite, tipuI unitёlii etс.
ReguIile de seгvire reprezintё proсedurr|e standard de realizare a seгviсii|or de
a|imentafie pentru a obline un seгviсiu de сalitate.
Reсlamaliile privind сalitatea preparateloг sunt transmise peгsona|uIui de
servire сare tгebuie sё fie pregёtit pentru rezoIvaгea loг. Aсеasta neсesitё exis-
tenla din partea luсrёtoru|ui a сel pulin douё |uсгuri. Mai intёi, trеbuie sё existe
doгin(a de a asсuIta оu atenlie pIЭngeri|e сIientu|ui, iaг Тn al doi|ea rAnd un sistem
funсliona| de aсtivitёli сare va peгmite luсrйtoru|ui sй сoreсteze prompt oriсe
eroare. Cu alte сuvinte, angaja{i|or trebuie sё li se de|ege autoгitatea in aсest
sens. Un с|ient nemu|lumit, este сu muIt mai sсump deсёt o masё pierdutа. с|i-
enlii reprezintё potenliale vAnzёri viitoare qi un impoгtant mijloо pub|iсitar pentru
seгviсiile de сalitate oferite.
gl Debarasarea meselor
Debarasaгea сonstё in in|ёturarea obreсtelor de inventar gi a гesturi|or mena-
jere gi transportaгea lor Тn loсurilе sрlссtaI destinаte. Debarasarea еste o opera-
!iune re|ativ сompleхё сe сonstа ltl ttlspесtarea unor гegu|i metiсuloase privind
ordinea, fe|ul gt rnodu| in саrе stj. l(-.;ll|.,еаZd pentru a deranja с6t mаi ;ltt{trl сon-
sLlnlаtoгtt|'
II
|l) lttloсmirea gi 1ltttlttttt.ll.!il llIt!lll tltl Ill,lI|t :,'t ttl(:,l:;;lt()iI valortt СotIstttlta!к''t
I t, ttlr'
l.Jrlt.t de p|atё se intoсlrtt11;ltl l;l t,tllt-.lrl.t с;tlltsittttl;tt<ltttItrt' la sсhimbarea turei
9i
i.r rtrt,ltt<leгea unitёlii, de сatrе osJliititr silt| ()аlSlеt gl se prezintй Тn mapё speсia|ё.
..r. prin
lllll.u|Пtё dreapa сe|ui саre a соmаndat' ospёtaruI se гetrage pentru a da
|.. '..Il)|lItаtea с|ientului sё verifiсe nota gi sё punё banii in mapё.
l| Iсlrminarea seruiciului- despёrlirea de consumatori
/\r,tlаstё etapё presupUne un protoсo| amiabiI din partea persona|uIui, Cаre
itlr Ittt|t) obligatoriu invitarea сlientuIui pentru noivizite |a unitate. ospёtaru| revine
i|| i.l|()ll, dеbaraseazй сomp|et masa, гefaсe mise-en-p|aсe-ul gi agteaptй a|tl
, , rП,.1t!Itatofi.l
l'tltsona|U| гestaurantuIui tгebuie sё aсorde o atenlie deosebitё regu|iIor сlсl
Itlll|()(]o| in
rеа|izaгea serviсiului de a|imentalie, Тnsё qi сlienlii trebuie s5
' rtttrl.tSCё сAteva reguli de protoсol in servirea pгeparate|or dintr-un meniu:
. La inсeputuI mesei, gervetul se pune desfёсut pe genunсhi' Е| nu se vа
|'tttttlt: in rйsсroiaIa hainei, in deсo|teu sau de gёt'
. $tersul gurii сu 9eгvetul se va fасe in mod сit mai disсгet posibi|.
. La terminaгеa mesei, geгvetu| nu se p|iazё la |oс, сi se stringe 9i se pune
|..ll rr1;1 faгfuгie.
. NU se mёninсё Тn grabё sau nervos.
. Gestu| de a line degetu| miс ln sus сAnd se bea sau se mёnAnсё nu еste
lr.r rllnandЭbi|.
. Lingura gi сufitu| se folosesс numai сu mAna dreaptё.
. Furсulita se !ine insi сu mAna stёngй оAnd, Tn ace|agi timp' se folosegte gi
, r rIllul.
. Daсй se fo|osegte numaifurсuIi{a, ea poate fi linutё Тn mAna dreaptё'
.
Тn сazu| stAngaсilor adaptarea se fасe disсret pe mёsura desfёqurёrii
l tl :sei, fёrё sсhimbarea ostentativё a tасAmurilor.
t
. in timP сe se mёnAnсй, taсЭmuгi|e se !in ugor deasupra faгfuriei, fёrё a |e
rtrlt<;a сu vAгfu| Тn sus sau a gestiсula сu eIe.
. CЭnd se bea, taсAmurile se pun pe faгfurie, inсruсigate sau unul |ёngё
.rlttl|, сu(itul Тn partea dreaptй iar furсulila сu dinlii in sus.
. Dupё terminarea fieсёrui fel de mAnсare, fuгсulila gi сulitul se pun in prea-
|.rllrl pe faгfurie' in aсeeagi pozilie: furcu|ila Va avea insё, de astё datё, dintii in
1.l:; Еste nepo|itiсos sё se mёnЭnсe direсt de pе сu!it.
. CAnd se sсapd un taсAm pe jos, se ridiсё, se pune pe marginea meser gi
.'t: сere ?ItuI.
. in timpu| mesei sе vor evttа zqсlrtt<ltсl|с rnuti|е 9i dizgralioase. soгbirea сu
,,t1omot a supeIor sаu a сttltlltlIrlr' t;lrlr;ttiltllt l;tt;;rtnrlrtlor, sсobirea Тn din[i etс.
Spa{iuI de servirе le;ltt:,,lltl;i lrlr'tll ltt (;. ll() l)rtэpаГatele сuIinare sunt vAndute,
vllltiсu|Andu-se impоll;lltlrl r,.tirttl,i{t (|(. lil.Illrrrl :1r bani. Din aсeаstё perspeсtivё,
'tс;tlvitatea dе сontlo| t:l;lr. tlсrrl.,tllltI lli.1111111 ltl.tltl;l, Dе exemp|u, сea referitoаre la
rrrlte|e de platё (еxlstt:rr[.r l |,l l!'il|{ll Il|.!|lll.t lttltr'с;llttitёti|e dе preparаte сuIinare,
1lteturi|e unitare gl tсlt;ll)' .tt t.'t.;|'l Itt.Itl||t .l Iilll)|(ltltt;а Cа |uсrёtoгii с1in spаtli|e dе
' Slаvroslltt Steгe' tilttl! |,t,,|с...i,,tt:t! iil :lllittt:tll.t|tit !lttllltt;;t' l tlllrrr.r Ir,lrlrlr:;t' l{)ll2
llti l\ |;ttl.t11t'lttсttltlI tr;lсrlrIltrrriItlr ilt Ittllt.lirt iс 1i tсsl:rtttltllс
sеrvirе sё sе соrrrpоrtе r;il rntсl Тntreprinzёtori, сontributnd |a reduсerea inсa-
sёriIor unitёtii.
in сonсIuzie, managementul spatiuIui de serviгe este гeaIizat, Тn esentё' de
geful de sa|й gi/sau de gefu| de гestauгant. Aсegtia trebuie sй-gi dediсe o maгe
paгte a timpuIui pentru a superviza serviгea сoreсtё a с|ienfilor. Astfеl, manageгii
au posibilitatea sё stabi|easсё un сontaсt direсt сu с|ien(ii, sё rezolve une|e
reсIamalii, sй uгmёreasсё modul de pregёtire a| luсгёtorilor etс. Responsabilitё-
(ile pentru spaliul de servire |e inс|ud gi pe сe|e refeгitoare la persona|ul de
сurйfenie' сasieri, preсum gi aсtivitёli|e de Тnсhidere gi desсhidere a resta-
urantului.
3.2.6. Evenimente bazate pe prestarea serviсiilor
аlimentаlie
Reugita seгviciilor Ia mese|e de protoсol qi festive este сondilioantё de
сunoagterea generаlё a сaraсteгistiсi|or gi e|emente|or spесifiсe aс(iuni|or res-
peсtive, сeea сe permite luarea mёsuri|oг сorespunzёtoaгe de organizaгe, pгin
stabi|irea сonlinutu|ui serviсiilor sau a prеgёtiri|or menite sё asigure Тn final' pres-
taliile de bunй са|itate. Responsabilitatea organizйrii aсestoг serviсii гevine unui
сompaгtiment den u mit serviсi u-banсhete.
Banсhetele sunt mese organizate pentru marоarea sаu sёrbйtorirea unui
eveniment Ia сare paгtiсipё сel pulin 10-,15 invitаli, сare servesс pe sсaune, in
сomun, aсe|agi meniu gi,aсe|eagi bёuturi, |a o masй сomunё sau |a mese
separatе in aсelаgi sa|on.' Trebuie menlionаt faptu| сё numёruI invitali|or |a un
banсhet poate depё9i сhiar o mie. Deoareсe aсeste evenimente au o impoгtan!ё
deosebitё pentru paгtiсipan!i (majoritatea fiind priIejuite de oсazii speсiaIe),
organizatorii ar trebui sё aсorde o atenlie speсiaIё pentru сa serviсii|e sё fie de o
сalitate ireproqabi|ё. In сategoria banоhetelor sunt inс|use mai muIte evenimentе,
сum ar fi:. petreсeri private de dimensiuni mai miсi sau mai mari, nunli, botezuri,
|ogodne, aniversйгi, petreсeгiсu temё, sau evenimente speсiale.
Banсhetele reprezintё mult mai muIt deсAt simpla prestare a seгviсiilor de
a|imentalie. organizatoгii de banсhete trebuie sё asiguгe сondilii pentгu diveгtis-
mentu| invitali|or, deсoгaliuni interioare сaгe sй сorespundй temei evenimentu|ui
sau, altfe| spus, oсaziei cu сare are |oс aсest eveniment. Еxistё numeroase dife-
renle intre un eveniment de tipu| banсhetuIui gi aсtivitatea obignuitё din resta-
urant: numёr mai mare de invitali, сare sosesс in aсe|agi timp, |a o orё сunosсutё
dinаinte, eхistenla unui meniu uniо sau pregёtirea preparatelor сuIinare Tn сan.
titёli foaгte maгi spre deosebire de aсtivitatea de restaurant' De asemenea, ban.
сhete|e se desfйgoarё dupё anumite regu|i, diferite fa!ё dе сele a|e serviсiu|ui
с|asiс.
Petrecerile private sunt reprezеntate de petreсeri|e Тntre сo|egi de serviсiu'
anivеrsёrile de dimensiuni restrЭnsе a|e unei ziIe de nagtere sau promovёri,
dineuri|e private, banсhete de sfArgit de an, ТntAlniri|e infoгmale sau reuniunile de
' Niсolesсu Radu' Iehllrtkх1t:t I|t,::|;tttt;ttt|сlrlr, Еditura Inter Rebs, But;rrrc;lr, 1998,
o.275
2 Cu||etl l,llLt|, Ilп: l оllt! ,|lПl !kll,,ll1,111t' Mаtt;lс1с:t' Li|ob;l| I]сlrlk.
lilvir;e:;. New l)r:lltt. 2(X) 1. I lar I l'l
I l()
t.tttltlie potfi organizаk. 1;t lllIlt trl';|,tttl,ttt| (r|.rl .t tltt r.х|..l.t:;. 1|r1i-111tэ Speсla|e pentr[|
.rt:tэstea). Singuгa difеrrlrt(;1 l.lt.'l rItr.lr:ltvtl.tIt,. l {)l)l.',lIt||l.l rlt: ttlSтaurant
o Va Con_
..lttui existenla unui пl€}tlIt|
1lttl:;l.tlltItl 1lr.ttlttl ltlll tttvtl;rtll .1l с;tlnoagterеa antlсipat5
.r tlrei de sosire a invita{l|or Ar:tl:-;l lt1l tltl t.vt.tttltttlttl r:sltl LtEor de pregёtit
сhiаr gr
.ltttnсi сAnd este сontraсtat сtl рlrttill lltttp ttt.ltttltl tltl tlсst;lgurаre"
Nuntile, botezurile sau logodnele rеprezlntа evenimente fгeсvent orga-
ll|./ate Тn hoteluгi, pentru сare p|anifrсarea Тnсepe сu сAteva luni inainte
de desfё-
...t|rarea evenimentului.
Fieсаre manifestare de асest tip este uniсё, evenimentu|
lrlrtd unuI memorabi| pentru paгtiсipanli gi, Тn speсia|, pentгu сe| сare sunt
lrrlp|iсati Тn organizarea Iui. CaraсteruI festiv al banсhеte|or este pгezent |a
aсeste
..Vеnimente mai mu|t deсAt |a oriсare alte|e, serviсii|e, preparateIe сu|inare,
deсo-
de l.rtiuni|e, atmosfera 9iambian(a tгebuind sё fie pe mёsurё.1
PetreсeriIe сu temi pun mat muIt aссent pe diveгtismentuI invitati|or' saloa-
lrr;le in сare se desfёgoaгё fiind deсorate intr-un anumit stil, iar persona|ul de
.;erviгe fiind imbrёсat Тn uniforme in
ton сu tema evenimentu|ui. De mu|te oгi
l:ltiаr gi |ista meniu сuprinde doar preparate speсifiсe temei respeсtive. Paгti-
t:lpаntii |a o petreсere сu temй trebuie sё aibё impresiа сй iau paгte |a
un speс-
lltсo| (pe сare hote|ierul |-ar dori irezistibil), din сaгe nu va lipsi fondul muziсa|
(.tsigurat de o orсhestrй, o foгmalie etс.) sau сhiar o sсenetё de teatru (de pre-
frэrat comedie). Reputalia сigtigatё de сёtre hoteluri pentгu organizarea de
)Venimente сreative gi neobignuite va garanta praоtiс atragerea de noi сIienti.
{
Еvenimentele speсiale pot fi oгgаnizate de сёtre un hotеI, Iа initiativa
tlepaгtamentu|ui alimentalie, pentru a obtine venituri suplimentare gi pentгu
a
()re$te prestigiul hote|u|ui respeсtiv. in aсeastё
сategorie sunt inсIuse evenimente
()um ar fi petreсeri de Crёсiun sau de Reve|ion,
sau сu ocazia altor sёrbёtori (de
t:хemp|u Va|entine's Daу, Ziua Mamei, petreсeгe de ,1 Apгilie) sau evenimente
(;are au |oс in loсa|itate sau in veоinёtatea aсesteia. lnterva|uI
orar de desfё-
$urare este variabi|' astfel сё aсеste evenimente pot fi organizate |a dejun sau la
t;inё. Ar mai fi de adёugat сё un eveniment de aсest gen se oгganizeazё anua|
sau bianua|, de unde gi сaraсterulspeсia| alaсestora.
Goсteilu! (sau сoсktail-party) este un a|t tip de eveniment foaгte freсvent
organizаt Тn hote|uri, сare se сaraсterizeazё prin faptu| оё invitalii stau in piсioare
$| se seryesс singuri сu bёuturi de la bar sаu сU prepaгate de la masa-bufet.2 De
irsemenea, сhelnerii pot treсe сu tёvi сu diverse bёuturi sau сu p|atouri сu diferite
preparate printгe invitali (aсegtia urmAnd sё se sеrveasсё tot singurl, dar la
tnvitalia сhe|neru|ui) - este voгba despгe sistemu| de seгvire
,,pass aгround''
speсifiс aсestui tip de eveniment; bёuturi|e gi prepaгate|e vor fi сonsumate |а aga
numiteIe mese de retrageгe sau mesе de сoсteiI.
in aItё ordine de idei, daсё aсest tip de eveniment nu este inсlus in сategoria
banсhete|or' aсeasta nu inseamnё сё nu poate avea un сaraсter festiv, ba Бhiar
dimpotrivё (|a une|e evenimente din асeastй сategoгie divertismentuI invitatiIor
fiind сhiar mai importаnt rJесЭt lа ttn bаnсhet). Ceea сe deosebegte сoсteilurile
de banсhete este lrloсi;lIrt:ttrl;l rIrl ()l.l;llllZаre gi de desfёgurare.
' Stёrlсiulesrtl (i;tltlti.|;t I||;|l|,||l.,|ll||lIlttl ll1ltl;tt|itttti!or itl ttttistttttl tlt, t,vt:ttiпtr:tllrl
li l,lllr:;(.ttl)lton l dttttrаAS[ ' Ilttr;trrt:1tt' ,,{l{l,. ;' :ttI
,l|tltr';t(]rrtl.:i:ttrlttr

t20 Managеntеntul opеratiuniIor in hotсlAгiс Ei l.сsl;tttгitttс
Sсopul oгganizаrii unui сoсtei| poate fi prezenla Unеi de|еga{ii strёine sau a
unoг persoane impoГtante (сe|ebritёli), inaugurarea unei firme sau a|te sсopuri
eсonomiсe (de exemplu. lansarea unui nou produs, aniversarea a 10 ani de
aсtivitate etс.) sau сultuгa|e. De asemеnea, сoоteilurile pot fi organizate in сin.
stea partiсipanlilor |a un сongгes sau сonferin(й sau altё manifestare de aсest
gen. AvAnd in vedere sсopul organizёrii unui сoсteil, nu ar trebui sё se abuzeze
Тn ofeгta de pгepaгate gi de bёuturi aIсoo|iсe.
Reсeplia este foaгte asemйnёtoaгe сu сoсtei|uI сa organizare' dar existё
сAteva miсi diferenle; aсestea tin de sсopul organizйrii, de preparate|e 9i bёu-
turi|e servite, dar gi de numёru| invitali|or, оare este mu|t mai mare deсAt la un
сoсteil. AstfeI, reсeptia se organizeazёin aсeleagi imprejuгёri сa 9i сoсteilul, dar
9i in a|tele mai impoгtante, сum ar fi prezenla unor de|egalii strёine la niveI
inaIt,
ziua nalionalё etс. Gama de preparate сu|inare de bёuturi qi este mai mare gi
mu|t mai variatё (uneori сhiar gi mai sofistiсatё) - fapt сit se poate de normal
avдnd in vedere impoгtanla mai mare a evenimentului 9i numёгul invitalilor. De
asemenea, reсeptiile au de obiсei o duratё de desfёgurare mai mare deсAt a unui
сoсteil. Sistemu| de servire Тn сazul unei гeсeptii este identiс сu сe| de |a сoсtei|.
Cupa de gampanie se organizeazё cu ocazia semnёrii de diverse aсorduri'
aniversёri ale unoг institulii sau firme, diverse|or premieri (aIe unor sportivi, de
exemp|u) sau a сonferintelor de presё. in timpul aсestui eveniment invitalilor |i se
oferё gampanie 9i eventuаl pigсoturi. linuta сhe|nerilor va fi una mai speсialй, in
sensuI сё aсegtia vor fi imbrёсali in fraс sau smoсhing gi vor puгta mёnugi albe'
Aсliunea in sine nu este deloс сomplexё, in sensul сй сhe|nerii tгeс printre invitali
сu tёvi сu сUpe de gampanie 9i pigсoturi agezate pe farfurii de deseгt, invitёndu-i
pe aсegtia sё se serveasсй _ este vorba despre sistemul ,,pass arround',.
Dejunurile 9i dineurile ofiсiale (sau de afaсeгi) se organizeazё cu ocazia
unor vizite ofiсia|e sau a unor ТntЭ|niri de afaсeri (de exemp|u: intA|niri Ia nivel
Тna|t a douй sau mai mu|te сompanii); fiind aсliuni de protoсo| se гeсomandё o
aten[ie deosebitё dln paгtea organizatorilor pentru сalitatea preparate|or gi
seгviсii|oг' Sistemu| de seгvire poate fi ,,lа farfurie', sau bufet.
Dineurile de gali se oгganizeazi din raliuni de ordin protoсolaг 9i se
сaraсterizeazё prin prezenla unor personalitёli marсante din viala soсialё,
oameni de afaсeri, de arti etс. linuta сheIneгilor, сaIitatea preparatelor 9i a seгvi.
сii|or trebuie sё fie |a nivelu| maxim a| exigenlei, eventua|ele erori fiind inadmi-
sibile. Intеrvalul orar de desfйgurаre al aсestui gen de evenimente este 18:30,-
21..3o, el putёndu-se pгe|ungi, bineinte|es' |a сeгerea organizatoruIui (сIientului)..
Mesele pentru grupuri organizate nu presupun pregёtiri аtAt de сomplexe
сa in сazul nunlilor, petreсeriloг сu temй sau al сelor|alte banсhete. Este vorba,
de exemp|u, de asiguraгea seгviсii|or de alimentalie pentru un gгup de turigti
сazaliin hoteI sau pentru paгtiсipanlii |a o сonferin!й sau |a un сongres. Hotе|iеrii
preferй sё oгganizeze aсeste mese prin depaгtamentu| de banсhete 9i гeuniuni
pentru a lёsa |ibere restauranteIe pentru сlienlii obignuili ai aсestora. Aсeste
mese se pot oгganiza |a dejun sau la сinё, in sistem bufet sau сu servire |a masё
sau сhiar gi inainte de prAnz' сaz in сare poartё denumirea de bгunсh - adiсё
miс dejun qi de1un in сadruI aсe|eiagi mese (breakfast + |unсh).
( )t кl!tli::tl| (l! ,уi Ittttl'1ltttt,tl,.It |||.i|'tIil,l' ,li|| lt|,t!|\lI t,t lt,,It,ltt't'tt '|l lll, l,|'.\I!lltl-!IItl'
|.l I
Aсtivitatea de ballсlttltсr 1trl,tIrr lI r rrtttlllll.ll;l i ll lIll:,(llV|с|(t dе сatегinq, afеrеnt
lrr;;lnizёrii de manifestirt itt Irtltсl|tttt
.
3.3. Citeva studii de саz
A. Miсul dejun in sistem bufet
lntr.un hotel, pregatirea miсu|ui dejun in sistem bufet a devenit apгOape o
lrlt;Ulё. Puline hote|uri mаi au sistemul dе servire a aсestuia in sistem,,a lа
{.llte''. Pentru a asiguгa un seгviсiu pentru bufet, trebuie e|aborate pгoсeduri de
Irrr;ru, insistёnd asupra regu|i|oг de bune praсtiсi igieniсe 9i a regulilor de bune
1lraсtiсi de produс!ie, гeguIi сaгe sunt apгobate de managementul unitёtii gi asu-
lrl;ate de Тntreaga eсhipa HАCсP сonstituitй Ia nive|u| unitЁlii.
Pentru un sегviсiu Тn sistem bufet' eхistё сAteva regu|i obligatorii in proсe-
lltrri|e de Iuсru1,9i anume.
. Produsele reci (sa|amuri sau speсia|itёli din саrne feliate, brAnzetuгi feliate
pe p|atouri din inox, preparate|e Iaсtate aсide: iauгt, sana, kefir, |apte, unt'
lrtаrgarinё, legume fe|iate) se prezintй pe mese reсi. Mesele reсi se a|imenteazё
1ltlгiodiс, pe mёsurё сe pгoduse|e se сonsumё, fiind indiсat сa p|atouгile sё nu fie
.;uprainсёгсate, Тn primu| rAnd din cauza aspeсtu|ui nep|ёсut in a| doi|ea rAnd a
9i
1'osibilitёlii сa produse|e sё aluneсe de pe platouri. Pentгu fieсare p|atou se Vor
.rsigura с|eqti pentru manevraгe. Periodiс' с|egtii se vor verifiсa de сёtre ospёtarii
:;au buсёtarii сare alimenteazё bufetu| сu Droduse' inIoсuindu-i atunсi оAnd
t;onstatё сa s-au murdёrit. Тemperatura optimё a mesei гeсi de prezentaгe se
.;itueazё intгe 8
9i 12"C, produsеIe fiind аduse din frigidere in сaгe pёstrarea s-a
lасut Ia 24"C. Caraсteristiсi|e senzoriale a|e a|imenteIor сare se servesс reс|
sunt optime |a temperatura de 10.C, daсё produsele nu stattoneazё pe masа
tесe mai mu|t de 90 de minute.
. Preparatele din ouё (fierte in сoajё: moi, сleioase, tаri) se Vor pгezenta irl
<;oquetiere de sare; pentru a |e pЁstra сaгaсteгistiсile' ouё|e se Vor aduсe pe
tnasura сe se сonsumй. ouёle oсhiuri, om|eteIe gi ouё|e jumёгi se Vor pёstгa in
сhafing-dish.uri, caгe se Vor line aсoperite сu сapaс. Pe mёsurё сe se сonsumё,
qastronoame|e din сhafing-dish-uгi se in|oсuiesс, fiind interzisё сomp|etarea
асestora оu produse|e aduse din buсёtёrie pe platouri. Fieсare preparat Va avea
сlegti pentru seгvirе, с|egti сare vor fi agezali pe faгfurii, a|ёturi gi nu agёtati de
сapaс sau lёsali in interior. $i Тn aсest сaz, personalu| de serviсiu va inspeсta
peгiodiс fieсare сlеgte gi va Тn|oсui с|egtii murdari.
. Preparatete calde din carne (сrenvurgti' baсon fript, сёrnёсiori etс.) se
prezintй tot chafing-dish-uri.
Тn
.
Sucurile de fruсte _ fie сё se servesс din dozatoare, fie сё se servesс din
сarafe, vor fi pёstrate in zona гeсe gi vor fi etiсhetate.
Pentru a avea un сIient rnu|{urlrit' trсlbLriе respeсtate uгmйtoare|e prinсipii:
/ Temperatura сare trebttte :l:ltt;ttt;tt;1 1llt-'parate|or сare se seгvesс сa|de
este de maximum 40.'C (tjаrr с..|t..;tltt| ;ttlt|se din buсёtёrie la temperaturi de
minimum 60"C).
t hltll //www lrorсs. rоl;trllr:оl/Mrr rrl {i(.lrr| пr,,r:;lrlttt_bulet -1555 (;rr.r-г:,;rl rroiсmbrie
2011)

/ Pentгu a пtеtttttle tеlnperаtuгa preparatе|or саIde pе durata сonsumuIui,
IAngё masa сalda se p|aseazё eсhtpamentul in саre se pёstreazё farfuriile |a
сald' eсhipament сare va fi periodiс alimentat сu farfurii сurate, pe misurй сe
aсesta se va goli.
/ Fruсte|e pгoaspete, intregi sau po(ionate' se vor monta pe platouri, boluri
etс. pe mese reсi. Fruоte|e usсate, nuсifeгele, сerea|e|e sе Vor prеzenta in boluri,
Тn zona usсatё de prezentaгe, Iёngё pёine 9i speсialitёli de panifiсalie, produse
de patiserie, gem, duIсea!ё, miere de albine.
r' Cafeaua gi apa fieгbinte pentгu сeai se vor seгvi din dozatoare izoterme,
etiсhetate.
/ t\Лise-en.plaсe.u| pentru miсul dejun se Va rezuma doar Ia supoгtul de
pёnzё sau hAгtie, taоёmuri, ;ervet de pёnzй gi/sau gervele|e din hёгtie, in funсlie
de standardu| unitёlii. Paharele de vin аlb, vin rogu sau apё nu au сe сёuta pe
masa pregatitё pentru miсuIdejun.
/ oIiviereIe gi pгesёrйtori|e de sare 9i pipeг trebuie sё fie сurate, сompletate
gi verifiсate. Sсobitori|e trebuie sё fie ambalate individua|.
PersonaIu| de seгviсiu va ordona gi сomp|eta peгiodiс pгoduse|e pe mese|e
сa|de, meseIe reсi gi mese|e ineгte pe toatё durata miсului dejun, astfe| inсAt
bufetul sё arate proaspёt gi apetisant pAnй |a ultimul с|ient.
in гealitate, s-au сonstatat numeгaose situa{ii de fiasсo la miсul dejun Тn sis.
tem bufet: |apte qi produse Iaсtate, pгeparatе din сarne, preparate din ouё
montate pe farfurii sau platouri pe mese obignuite, servite |a temperatura сamerei
gi, evident, aduse de |a pгima orй, astfeI inсAt la 9 sau 10 numai apetisante nu
mai arёtau. Se aссentueazёТncё o dati faptul сё siguranla a|imentu|ui 9i respeс-
taгea pгinсipiiIoг HACCP pun inteгesul operatoru|ui gi a| сIientu|ui in prim.pIan,
ofeгind сonfoгt fiziс 9i psihiс, сalitatea гeferindu.se nu doar la сa|itatea materiiIoг
prime fo|osite, сi gi la modu| in сare aсestea sunt preIuсrate gi prezentate.
Cerin{ё: Verificati respectarea principiilor HACCP pentru micul dejun oferit de
un restaurant de trei stele.
B. Studiu preliminar desсhiderii unui restаurаnt
Creaгea gi dezvoltaгea unei aсtivitёli de a|imentаlie pub|iсё nu poate fi rea|i-
zatё fёrё un studiu pre|iminar de pia!ё, prin сare sё se fundamenteze elemente|e
mixuIui de maгketing. Еtape|e aсestui studiu vizeazё..
1' Definirea obiectivelor pгoleсtuIui de investilii сare cuprinde stabilirea
profi|uIui restaurantului' a|egerea unei bune amplasёri etс.,
2. Culegerea informaliilor de pia!ё. Aсeasta etapё сuprinde:
_ ana|iza faсtoriIor de mediu (e|emente |egate de amplasarea restaurantu|ui,
numёru| 9i struсtura popu|aliei, puterea de сumpёrare, apropierea de obieсtive
turistiсe etс.);
* ana|iza сererii сare сupгinde detегminarea pie{ei potenliale, segmentarea
сlienteIei, pгe{uri|e estimate etс.,
* ana|iza сonсurentei vizeaza сеrсеtarea unitdli|or similare (numёr de loсuгi,
сa|itatea prestatiei, diverslfiс;lrсэ;t l ll .t tr 'l, pretuгt etс. ).
с
l v/ ] stll)(
Sllаk ():;t',;l ' М:ttt;tс1llttttlttlttl :'I1|v|( !l|||l ttt Ittttstll' Асаdetniа Rottl;rtt.t l|с, M.tllll-
l)t',tуttti:''ttt..сtt.уlIttttt.1lt'lt'tt',t||||i|,i|il,'t,liIiili,l|!\lIt'tlt,'lt.lt.'ttt'\'rlh,l'|,,tlllllt.!t|||, l,l}
3. Analiza opor7unitё|ll 1ltсlloс:Ilthli /\r lr.r.;|'r ..l;rll.l prеsupune analtzarеа
rrrltlrпrаtiiIor anterioаre '.iI lrllttttt|;llt'.1 tIlll|l ( (}l|(,|l|/lI lt.Itlttltltlre Ia'
tipu| сe| mal inсltсаt tItl ttlttl.tltl tlrl.lltttlrlltl;tllt] l)[|l)||Cа,
-_ sеrviсii suplimetlt;trtl t;;tlt: 1ltll lt rllrlrlltl.
mёrimea, сategorta dе t;сltlkllt' ttрull dе рlltэpаrate сuIinare etс.
4- Studierea rentabilitdlii proiectului. |n aсeastt etapё se rea|izeazё pre-
V|./|Unea сifrei de afaсeгi (numёг de сlienli mediu/zi, pre! mediu/с|ient, ana|iza
rl.rttabiIitё(ii сapitalului investit, a praguIui de rentabilitate etо.).
Amenajarea, seruirea gi meniul unui resaurant de lux
Amenajаrea este сonсeputё astfe| inсёt sё asigure un flux tehno|ogiс optim
1rrltltru сirсu|a!ia оlienli|or, a persona|ului, preсum gi pentru desfёgurarea Тn bune
.'tlnditii a aсtivitёliIor de produсlie giserviгe.
Spaliu! de primire creeazё prima impresie atunсi сind un сlient intrё in
rr'stauгant. La intrare se afIё o piatrё de marmurй pe сare este sсгis сu auriu
rrrtme|e restaurantu|ui. Dupё intrare, imediat in paгtea stangё se aflё reсeplia,
{,.lre se oсupё de notarea rezеrvёriloг, de сonfirmarea aсestora gi de primiгea
.t:lspetilor. |n partea dreaptё, tot |a intrare se afli un supoгt de unde о|ientuI se
rrtfoгmeaza din p|iantele existente despre promoliile existente 9i este la сuгent сu
(:C s-a Тntimp|at in Iume din ziаrele internationa|e existente'
Restаurantul pentru сini se Тntinde pe o supгafa!ё de 1О2 m2, sufiсient
I)еntru a deseгvi apгoxtmativ 60 de сlienli |a сinё, Тn restul zilei pеntгu miс dejun
:;l dejun aсesta are o сapaсitate mai mare,9i anume 250 m., ce pot gёzdui21О
l)eгsoane. Pentru сinё se pregёtesс mese de 2,4 9i 6 persoane, dar 9i mese mai
rnari de 6 persoane.
Bucdtёria 9i anexele sale
Buсйtaria, сu o suprafa!ё de 149 m2 este situatё foaгte apгoape de restaurant,
.tsigurё transmiterеa rapidё a сomenzi|or сare сondilioneazё ritmul de fabriсaгe,
preсUm gi servirea mAnсёruri|or сa|de Ia temperatura doгitё. Buсёtёria restau-
rantuIui este dotatё сonfoгm standardelor: bateria pentгu opeгaliunile de pre-
gёtire gi fierbere propгiu-zisё instalatё Тn сentru gi сu hotё amp|asatё deasupra
аnsamb|u|ui сentra|, prevёzutё сu un sistem de venti|afiе meсaniс; sepaгat sunt
сonсepute a|te zone pentru spё|at gi preparare^
Este dotatё сu eсhipamente moderne, produсtive pentгu oblinerea unoг pre-
pагate сorespunzatoare сalitativ gi Тn сantitёti sufiсiente pentru aсoperirea сererii.
Spaliul de servire
Aсesta este dotat сu uti|аje a spafii|or pentru seгvire сaгe se faсe linёnd сont
de struсtura soгtimenteloг oferite, tehnologia de serviгe ap|iсаtё, uguraгea opeгa.
ttuni|or legate de pгezentaгea gi seгvirea propriu-zisё a preparatelor gi bёutuгilor'
Resurse/e umane
Asigurarea сu resuгSe umanе nu trebuie fёсutё intAmplёtor сi pe baza unei
strategii a fieсёrei unitёli сomerсlаlt-., 1lrttt сilre si se defineasсё po|itiсile de per-
sona|, formarea gi gestiuneа rеSUtl;(}Itlt tlttt;ttltl
Pentru servirea clien|ilor es;le 1ltt.'; l. l l|t:,1ltlzt[ttl trrmёtoruI numёr de personal:
/ 5 hostess;
r' 10 osоаtari:
/ 2 seli t.|о tt-tгй;
ll VIZoг,
/ ] lttlttt;tt;i'1 1|11 re:;tаtlt:.rltl
 |\|.ttt.tl,t.lttt.ttlttI rl1lr.'гltlitllttltll iIl ll()tс|iir|(.$l lсslill|гiIlIс
1l:1
,,rrr
Personahil еsttl ltl;ttltl llrlre prеgёtit 9i periodiс pаrtiсlpё |a training-uгi сare IeIlв]rl| | IirrtrtIrr tttr'lttttIttl
sunt sustinute dе са]tre с|tlJlilrtamentu| de гesuгse umanе, de managerul гestau-
Stridii. It) | :tvliп l:) AIll:ttlivсl..
rantu|ui, direсtorul de restаurante sau de managerul dе Food and Beverage. и Stridii proaspete'
|inuta personalulul estе impeсabiI de сuratё 9i e|egantё, сhelnerii indiferent ; Stridii Roсkefe||er, " Mtt$сhi tartаr de vitё, prе.
q;itit |а masё, сu сondimentе
сй sunt femei sau bёrbati avand saсou negгu' сёma9ё aIbё, papion roqu 9i so( z P|аtou din fruсtе dе traditiona|е;
a|b. o linutё vestimentarй sobrё, serioasй, o linutй сaгe impune respeсt, o linutё lllaгe; ; Sаlatё Cаesar сu piept de
сare demonstгeazё seriozitate. pui la grёtаr preparat la masа
Buсёtarii сarе |uсreazё aiсi au o bogatй experien!ё in domeniu| hote|ier 9i сIientului;
majoгitatea sunt angajali de |a desсhidегea hote|uIui. in ordinea iегarhiсй, de |a
geful buсёtar, panё |a ajutorul de buсёtаг se identifiсё urmitoaге|e funсlii: (t) De pe grёtar: e) Supe. D Garnituri:
- Еxeоutive Chef,
у Т bone de vitё; / Supё de сeapё, '/ Spanaс pгoaspёt;
- Ехeсutive Sous Chef;
v Cotlet de mistre!; сruton сU brёnzё ,/ Legume |a grёtar;
- Junior Sous Chef;
; Piept de pui hrёnit сu gгuieгe; ,/ Caгtofi gratinati;
. Chef de Paгtie;
porumo, / Supё сremё de сiu-
- Assistant Chef de Paгtie;
perсi сu сёrnali de
- DemiChef;
сёprioarё;
- Cook; ,t) Preparate din pegte. h) Preparate din carne: i) Desefturi:
- Buсёtar; '/ Creveti |a grёtar, sos de /
Ra!ё la сuptor сu Preparatele clasiсe de |а
- Ajutor de buсёtaг., usturoi gi orez сu ierburi; poгtoсale, sos Bigа. aсeastа сategorie sunt.
Meniul ; Plёtiсё de mаre сoaptё rade, сaгtofi Dauphine ./ Tartё сu mere |a сuptor 9i
Pгepaгatele сe se aflй Тn meniu sunt uniсe pe pia!ё 9i de aсeea с|ienlii se In sare sau |a grёtar servitё gi broсo|i; inghelatё;
intorс ln restaurant. Se pйstrezё autentiсitatea preparate|or сare se persona- сu Cous Cous 9i rogii '/ Cotlet de miel Pro- ./
C|ёtite Tn сarame| сu Dor-
|izeazё сu seгvirea gi se сomp|eteazй сu inaIta сalitate a taсimuгi|or, a paharеlor
сoapte, preparate la masa venсale servit сu sos toсale gi Grand Marnieг, pre-
с|ientuIui; de trufe, сeapё сonfiаtё parate |a masa с|iеntu|ui;
9i a veselei. Ton |a grёtar сu /
'

MeniuI este sсhimbat de douё oгi pe an, 9i ori de сAte ori este neсesar a se
sos giсaгtofi Dauphine. Cafea fi|tru pregatitё |a
inIoсui сite un produs. C|ienlii sunt fide|izali prin oferiгea unor сarduгi Maгriott
Meuniere 9i risotto сu masa сlientu|ui сu aromё dе
gofran; poгtoсalй, flambatё сu сognaс
Еxс|usive' сare pot fi oblinute pentru o sumё fixё, avantaje|e fiind foarte mari, mai
fin gi servitё сu frigсё;
аIes atunсi сёnd с|iеn{ii vin insolili Тn restaurant' Persona|u| este foaгte atent сu
с|ienlii, iifaсe sё se simtё speсia|i, uniсi, sё transforme vizita intr.un reaI suссes, l Bёuturi pe categorii: Аpe-
fapt pentru сare aсegtia revin. ritive; W'riskey; Amars;
Sсotсh Whiskey; Liqueurs;
Cerin|ё: Еfectua|i un studiu preliminar pentru deschiderea unui restaurant de Single ma|t Whiskey; Viгgin
patru stele. Coсl(ails; Speсiality Coсktai|s;
lrish W"riskey; Vodka;
Тequila; LongDrinks'
Coffee and tea; Cognaс
and Brandy; Beer; Classiс
CoсktaiIs; Soft Drinks'
Juiсes' Water:2

Sursа : pre|uсrat d Upа www. m a r r i ott h ot с": I s с:сl t rl

C.Amenajаreа, servire;r gi ltlrlllitll ltnui rоstаurаnt сlаsiс

Hote|uI dls1ltltlrl rlсl l/. (,.lIll{!l.':;1l.t!ttl.t:;rl' tlotate modern сu tеIevizor, baie
proprie qi sp;tllt ..;1ll:r-l,tl .lltl{:|l.t1.tlr';l..ttlltt t.'l.tх;trе Тot aiсi pot |ua masa simuItan

' www. ttt,,lп,)lllrоl.!l't '.,пr (ir' r r.,,,rl l.r rl.rl.r rlr'?l 02 ?010)
www пr,lшrоlllrоlr'l:,,.,,,,',.,,,,' 0? 20l0) www ttl;lrtt()lllrr rlr.l,' l.t, r r.,,.rt l,r il,rl,r rit.;'l 02 20 10)
l16 l\ l;tlt:t1'сlttсltlltl tl1rсt'ltlittttilrll. ilt lttllс|iit.iс lI lсsliItIl.illiс l.'l
seгi| de pаnA l;r 1ll() pеrsoane, fiind Ioсu| perfeсt pеrttru intёlniri de afaсeгi' lll il9a fe| inсAt s;j l|tl ll:tll.t rll'.,i1rllt|tlItr' lIlIt{)|ilIll .;r ;r|te tnf|uеnte. DireсtоtttI
reсeptii de nuntё, petrесeri aniveгsare sau pentru oriсe oсazie speсialё. $i nu in .;t.lteral lnsisatё aStll)lil .1.i1t;l1t.it|| r trItlrlllr||t|| r-rltt:;ttttt.ttсltl|or, Sсop in сare dotаrrlt;
ultimuI rAnd pe terasа de vaгd сU o сapaсitate de 260 de Ioсuri' Restaurantul ..lIllt lmpесabiI dе сrrt.rt(.. |.ll .lt.lli|,lIt!il lIl():r(l|rlt с|rtp;.t
debarasare se faсe itt
poate satisfaсe atAt gusturile amatori|or de relete tradiliona|e, сёt 9i oriсare a|tй .rr:clagi timp.
soliсitaгe venitё din paгtea сlientilor. Barul restaurantu|ui сuprinde o gamё variatё Seсflа bar servtсitt as|g'tjrа ехс:сutаrеa сoпtenziloг fёсute de сheIneri сu toatе
de bёutuгi gi rёсoritoare. Fiind o сonstruсlie reсent5, сu dotёri gi serviсii ridi- .'llttimentele insсrisе in Iista dе bёuturi. Еxrstё сondilii speсia|e
de depozitarе a
сindu-se Ia сe|e mai inalte standaгde europene de serviсii hote|iere gi a|i. rrl;rrfuriIor gi ambalaje|or, pгeсum 9i de rёсiгe
.'1teсifiсe fieсёrеia in paгte. Dotarea
a bёuturilor |a temperaturi|e
mentalie publiсё, aсesta sperё sё tгansfoгme sejurul tuturor persoane|or сare estе reaIizatй сu du|apuri fгigoгifiсe, magina
a|eg aсest hote| in una din сe|e maifrumoase amintiri de vaсan!ё. .|rl fabгiсat сuburi de ghea!ё' tejghea bar, rafturi de pгezentaгe, etс
Restaurantul hotelului este с|asifiсat |a 3 steIe deoaгeсe aiсi se inсlud aсele Spa|iile pentru produc|ie сuprind buсёtёria, ofiсiu|, spalii|e pentru depozitaгea
.,'r pаstrarea
restaurante сu reputalie pentru preparate сu|inare foaгte bune' Aсest restaurant mёгfurilor gi amba|ajelor, uti|itёli soсiаl.administгative. in buсёtёrie
intrunegte toate сaraсteristiсile de сonstгuсlie gi instalalie aIe unui restaurant .'l) pгegёtesс
9i se distribuie prepaгatе, se pёstгeazй mаteriile prime, se intre{ine
сlasiс dintre сare amintim: rltventaru|. ln buсёtёrie еxistё сЭteva aсtivitdti distrnсte:
. сonstгuсtia este гea|izatё din materia|e гezistente; . pregёtirile preliminare;
.
este amenajat aссes pentгu autoturisme;
. bucёtdria caldd;
.
are embIemё 9ifiгma luminoasё;
. bucёtёria rece;
.
existё un ho| |a intгare сu garderobё 9i grupuгi sanitare proprii, unul pentгu
.
.
spёlёtorul de vase;
femei gi unul pentru bёrbali; alte ustensile de luсru.
. pentru mёrfuri gi personal existё intrare separatё; Amenajaгea tehnologiсё a restaurantе|or trebuie sё asigure сonditii|e
.ltlsfйgurёrii unei aсtivitйlii norma|e, efiсiente gi pгin сaгe sё se pгomoveze meto-
. existё un сiгсuit сorespunzёtor intге spaliile de seгviгe, de produсlie gi de .|llle moderПe in prеgёtirea, pгezentarea gi servirea soгtimente|or de preparate gi
depozitare;
. are buсёtarie propгie 9i spalii de depozitare; l), iutUri.
Restaurantu|, сu o supгafa!й de 260 m, are un numёr de 25 mese unghiulare
. dispune de instalatie de ventilatie; r;ezate intr-un сadru extraordinar, distanla dintre douё mese fiind de aproxi.
. are inсё|ziгe сentra|ё 9i instalalii de apё сaldй 9i reсe; .

rrtаtiv 1,2 m, fieсare mаsа avЭnd сite 4 loсurl.

. perde|e din lesёturi fine, iaг dгaperiile au un сoIorit adeсvat ambiеntului;
. deсoratia interioarё este adeсvatй сaraсteruIui sa|onuIui;
. piesele de mobi|ier sunt сoгespunzёtoaгe сa numir, formй 9i dimensiuni,
vese|a foIositё este din po(e|an fin;
. se utiIizeazё pIatouгidin po(e|an;
. se foIosesс taсAmuri din inox;
. mese aсoperite сu fele de masё, naproane gi gervelele din lesёtuгё, sсhim-
bate dupй fieсaгe сIient;
. existi listё pentru meniu (in limba гomanё, eng|ezё);
. persona|ul de buсёtёrie gi de sala este numеros gi are оaIifiсare pгofe-
sionaIё reсunosсutё.
Amenфarea spatiului
Spa|iile de primire gi servire creeazё с|ientului pгima impгesie asupгa
unitё(ii. Intrarea in restauгant se faсe din ho|u| hotelului, unde se af|ё 9i reсeplia,
dotat сu mobilier, unde oaspelii se pot odihni sau agtepta.
Salonuldi nota сaгaсteristiсё ambianlei сorespunzёtoare servirii pгeparate|oг
gi bйuturi|or din sortimente|e unitёlii respeсtive. Distribuiгea spaliului este fёсutё
in aqa manierё inсёt asiguгё intimitatеа' |asё fieсёгui сIient impresia сё oсupё
сea mai bunё masё, сё serviсlul eхeсutat Тn salon nu-| inсomodeazё, сi dim-
potrivё. Impresionante sunt ferеstlсlltl fсlarte mari, aсopeгite de superbe|e perde|e
din organza in сr-t|ori pаste|аtr.l' (-e tlltlt;i poslbiIitаtea de a admirа;lels:t;tlI iпсon-
jrrrёtor. ln гаport сLt inсAperilс:.lll{:х('(lrltсtl. seсtit), pozitia saloltt.tIrlt t.:;lr,.;l;.lblIlta
Mesele sunt din p|astiс, сonform standaгdului. Scaunele sunt din aсelаgi
rrl;lteria| сa gi mese|e, сu un spёtar lung, intr-o сuloare desсhisd, сu o tapiserie
r|rl poгtoсЭ|iu.bej, сare este in ton сu gresia de pe jos. Aсestea sunt un modе|
.,tlnсeput сu сerinta expresё de а fi сomode. Pe masй este agezatё o fala dо
rltаsё dе сuIoaгe bej. La diferite ocazii, aсeste fele de masё din urmё sunt
rlr|oсuite сu fele de masй de сu|oare diferite, сгeДnd un deсor de exсep{ie.
Farfuriile sunt de o сalitate superioarё, fёrё defесte de fabricalie sаu сiobitе.
:;rrnt fo|osite pahare de сaIitatе superioarё, semiсristalсu sau fёrй piсior' aсeasta
l r rdeplinind urmёtoare|e сondilii:
* transparenla pentru a nu denatuгa сuloarea bёuturii;
.l. rezistenla gi posibilitatea de Тntretinere ugoarё;
.i. stabi|itatea foaгte bunй;
.l. aсestea nu sunt сoIorаte сi au un deсor foaгte fin.
Pгinсipa|e|e tipuride pahare fo|osite in гestaurant sunt:
.l pahare pentru vin 100-125 ml;
.} pahare pentгu bёutuгi rасoritoare 250-400 m|;
* pahare pentru $аПlp;lll|() 1ll() -| /lr rrr|.
.i. pentru bere pah;trсl dtl
')|l()
4()() ll|| :';| :;tt|lt fo|osite gi tap 9i ha|be 175-500
пtl.
Mai еxistё Тn dоt;llе:ii| (-.lltl rlllt 1lrr1 !1 r|.111 l)i.llt]U servirea bёuturi|or саlde neа|-
r,r111|169 pеntru сloсo|аrl;r t:;tlr|."t' r.llli li il||l' i {.. llllllgr сegti tot din inox pentru seгvi.
trl;.t саfelet pL1 i]с()st(:]i| |||trtItttr1lriltt.tIl.l.llil,ll ,lll;l rrпltёtii.
t28 Maltagсntсlttttl tt1lсгitIirtrtiltlr.irr lrtltс|iir.lс |i l(.\lilllIilllс
Тotul in restaurant este asoгtat, сu|oгi|e predominaПtе sunt poгtoсa|iu|, beju| 9i
marou|: gгesia' perdele de organza, fele|e de masё, naproanele, preсum si mobi.
|ieru|. Contrastu| de сuIori transmite senzalia de atenlie qi de primire сu саIdurё a
сlien!ilor.
Barul estе amp|asat in aga fe| Тnсit sё fiе folositor pentru gestionaгea bёu-
turiIor servite Тn restaurant gi bar. Aici se pot gёsi сe|e mai rafinate vinuri, rёсo.
гitoare, digestive gi altele. Impresioneazё prin aparatuгa modernё сu сare este
uti|at, сum ar fi espгessoare сu 2 sau 3 grupuгi сare аu in dotаreа |or dozator
automat de сafea, dedurizator de apё 9i risni!й de сafea, aparate pentгu frappe.
Terаsа, сu o suprafa{ё de 150 m" are un numйr de 30 mese unghiulare
agezate intr-un сadru extraordinar, fieсare masa avЭnd сate 8 /ocип. Mesele gi
sсaunele sunt din Iemn.
Buсitiria nu se rezumё doar la gust, сi Тnseamnё artё 9i оrealie deopotrivё.
Un bun buсёtar trebuie sй luсreze Тn ace|agi timp оu mAiniIe, сu mintea gi сu
sufletuI. Ca|itatea atrage сlienlii. De |a сlienli se сёgtigё bani. Daсё nu ai grijё de
ei' persona|ul risсё sa nu li se mai p|ёteasсй sa|aгii|e, de aсeea, pe termen |ung,
tгebuie sё fii bun. Тrebuie sй fii сompetitiv pe pia!ё, pentгu a avea с|ien!i. Тrebuie
sё fii meгeu in pas оu tendinle|e buсёtёriei internaliona|e. Тrebule sё fii atent |a
сeea сe seгvegti. oamenii au invёlat sё mёnAnсe, nu mai poli"sё ii pйсйlegti.
Buсйtaria, сu o supгafa!ё de 100 m. este situatЁ foaгte apгoape de restaurant,
asigurё tгansmiterea гapidй a сomenzi|or сare сondilioneazё ritmuI de fabriсare
preсum gi servirea mAnсёruri|or сalde Ia tempeгatuгa doritё.
Buсitёria este dotatё сu eсhipamente modeгne, produсtive pentru oblineгea
unor preparate сorespunza|oare сalitativ gi in сantitёli sufiсiente pentru aсope.
rirea сererii. Dotaгеa сu uti|aje a spalii|or pentru servire se faсe tinёnd сont de
struсturа soгtimente|or oferite, tehnologia de seгvire ap|iсatй' uguгarea operaliu.
ni|or |egate de prezentarea gi seгvirea propгiu-zisё a preparate|or gi bёuturiIor.
Aсeste instalatii ajutё 9i la pregatirea pentru vАnzare a unor pгepaгate сulinaгe
сare trebuie linute la reсe, |a rёсirea bёuturi|oг, la fabriоarea сuburiIor de ghea!ё'
|a expuneгea unor preparate peгisabi|e Тn vitгine frigoгifiсe' |a pгoduсeгea gi
pёstгarea inghelatei gi a speсialitйli|or de inghelatё.
Buсёtёria dispune de o Iinie profesiona|ё сare сuprinde urmёtoaгe|e: masi
neutrё din inox, du|ap сu douё bazine gi piсurйtoг, frigider inox сu doua u9i, fe|i-
ator profesiona|, maginё profesionalё de gёtit сu 6 foсuri, p|itё, сuptor, 2 friteuse,
grёtar, masй сa|dё, cёntar eIeсtroniс, maginй de fabriсat сuburi de ghea!ё, ТnсёI.
zitoг de vese|ё, feliatoare, maginй de toсat сarne, maginй de spalat vase; dula.
puri frigorifiсe gi dulapuri сonge|aгe; mese dе |uсru din inox; spalёtoare din inox;
hoti.
De аsemena, existё 9i spalii pentгu Тntrelinerea obieсteloг de inventar gi
anume: spёlёtor veselй, spёIёtor taсimuri, spalii de depozitare, intrelinerea gi
depozitаrea obieсtelor de inventar pentгu servire gi produсlie.
Meniul restaurantului clasic
Meniul restaurantului a fost conсeput de diгeсtoru| geneгal al aсestei institulii'
persoanё сu o vastё experien!ё Тn domeniuI a|imentaliei pub|iсe. Асesta ofeгё
produse variаte de |а meniuI traditional (sёrmй|u!e, сArnйсiori, сarne de porс, de
vitё, de pui la оrёtаr sau prёjite, sa|ate de sezon etс.) сiorbе vаlt;ttсl, qаrnituгi,
deserturi vаriаttl
||l (;eea сe prtveEte l;.tItt.tIrl.r Irtrttitt.,rr|rl| ' .|i.!.l.;|.l l.:;tt: garantatё. Produse|e
..IlltI l)locuгate de lа ftttlt|.,trlt .l.1l|l)'!| ||l (.lt1,l r.rr
1lttvt:1;ll-' сa|itаtea gi timpuI de
frllttl.l.tlе a produsе|ot. |)tl .t..с.tll..|l.1. l l)l(lrltt:;r'ltl prосurаte sunt pаstrаte in
fIii||i|('Ie gi lёzi frigoriflсe l;1lrrl:t.tIrr tt1 11.''..1,.. tIr.t;rlltststеrr!ё produseIoг 9i tipuI lor.
l
tirltlltl|e sunt gёtite de tIltttrtlrl.tt. Ill (;.l1lt|l.j{l :rproximative astfeI inсAt sё nu
,'rrlr,ittа pe a doua zi'iar|tl с;tlttltlttd;t с|relltulut sunt servite imediat. ProdusuI finit
Il t.t.. l сe ii este seгvit сIientu|ui) este preparat dupё un reletar саre inс|ude toate
ilt(ll('(l|entele neсesare preparёrii aсe|ui tip de mAnсare, gramaju| fieсёrui
ir rr 1tr .tIlaПt preсum gi modul de pгeparaгe.
Iit:staurantu| se adгeseazё atАt с|ienli|or individua|i, aсegtia гeprezentand
|lrrr.,,|tt dе tranzit, preсum gi сe|or сe faс parte din unitёli aсtivind Тn domeniu|
lrltt.;l|(j (hote|ier, agenlii de turism, sindiсate, asoсialii patronale etс.), mass-me.
.Il.r, ttldeгatii gi asoсialii spoгtive' baze spoгtive gi de agгement, automobiligti, сAt
'.r
r.lientilor de grup orientali pentru seгviсiile hotelu|ui fiind datё de сonduсerea
.. tr l ; rrlministralia soсietёtilor, instituliiIor sau asoоialiilor din сaгe faс parte.
l,()ntгu o maximё satisfaсere gi mu|lumire a оlientului сaIitatea produse|or
Irr.lrtttе сombinatё сu o servire impeсabilё. in сadru| unui restaurant moduI in
..lrr: este servit с|ientuI este foaгte impoгtant.Un zimbet, respeсtul afigat faс
'''ttttllli. Pentru aсeasta este important сё angajalii, in acest сaz, ospёtarii sii gtie
,'.r lrrl p|ёсu!i, rёbdёtori'сapabiIi de а inlelege gusturi|e gi obiсeiuгile сlienli|oг. Cu
.r|.ll lnai muIt сu сAt este voгba dе сlienlii fide|i. Pentгu сlienli restaurantuI
lrrrrt:ttoneazё zi|niс intre oreIe B:00.22:00, uneori programul putёndu-se pre|ungi,
ilr ltttlсtie de oсazie. Асesta este disponibil atAt с|ienliloг caza|i in hote|, сAt 9i
.|ll{'ilrui a|t tip de сonsumator сare doregte sё serveasсй o masй tradiliona|ё
I'rtllil.
(;еrintё: Prezenta|i amenajarea, servirea gi meniul unuirestaurant specializat'
l NтREвARI REсAPIтULAТIVЕ
1. Definili depaгtamente|e de sprijin 9i depaгtamentele de faladй; analizali
)partamenteIe de bazй a|e unui hotel de patru ste|e.
{ |(
2. Prezentali сompaгtimentul rezeгvёri. Care sunt funс{iile depaгtamentu|ui
,lr: etaj?
3. Prezentali
spalii|e de primire 9i servire speсifiсe unui rеstaurant'
4. Definili gi
identifiсa{i etapele de rea|izare a|e mise-en-p|aсe-u|ui. Pre-
,,tlrltаti prinсipale|e metode de servire praсtiсate in unitёli|e de a|imentalie.
5. Caгe sunt etapele serviсiului de alimentatie?
 llt,\tlt tr l. ttпttrпt ttt ltttlt'l,u tt \t r | \ltuп ttltt lil
ltt tёrlle dezvoItatе, t;t.t.lrrl ttI lrlrtiаг, din t,.tttl |.lt't. 1l;tltе gi turismuI, сunoаgttl
4 ...I tttа| inalt grad de ot]tt;l;tt.. .l peгsonаlttIrtt' tttrltl:;ttlа turistiсй fiind сeI rnal
|'rtIllt11iс magnet de fo(ё с|t: tttttttt)ё сomunitara. Ca lrr oгiсе industrie a serviсil|or,

RЕsURsЕLЕ UIvIANЕ iш нотшrAкrш ;t 1r.rrItl:tpare? femlninё in sеr;tсltr.rI turism este rrdiсatё (сrrсa 65%), iar Тn toatе tёrr|e
lIrllrltlii Еuropene este de 2О-3o,'/u din tota|uI anga1a!i|or.
RЕsTAURATIЕ Itt сeea сe privegte resursеlе umane, Ia nivel mondiaI, in anuI 2010 unuI dirl
i,'.,J |oсuri de munсi au fost oсupate in eсonomia turtsmuIui, сeea оe repгezintё
tt |.Z' din totalu| populaliei oсupate gi sе pгognozeazё pentru anu| 2o20 o сon-
4.1' caraсteristiсile aсtivitilii gi munсii hoteliere 9i de restauralie lli|ltlt|е de 9,2Yo' De asemenea, in anu| 20,10, aproхimativ 82 milioane de |oсuri
4.2. Personalul hotelier
4.2.1. Personalшl departamentului de front-office '|r. lllt]ПCё au fost oсupate in industria turismului, 9i se agtеaptЁ o сregtere de
,105
|'.tll.t la miIioane pinй Тn anu|2О20.
4.2.2. P ersonalul departamentu lu i etаj
llt Romёnia evo|ulia numёrului gi a struсturii sa|аriafilor pe prinсipaleIe raпtrlrl
4.3. Personalul din alimentalie
.r|r' r.t.oПorП.ei, сu puline exсeplii, este atipiсё din perspeсtiva insсrierii eсonotllttlr
4.3.1. Funcliile 9i meseriile din restaurante
4.3.2. Galitilile qi аtribuliile personаlului de servire 1,r. lrllieсtoгiiIe unei eсonomii moderne, сompetitive, оapabilё sё sustinД ot;Ll-
4.4. CAteva studiide сaz ;'.rlrlit fortei de munсй 9i seсuritatea venituIui din munсё.
l)оzvo|tarea sectoru|ui privat in RomAnia, mai ales pe piala serviсiilor (сomеrt,
.littrltlntаtie pub|iсё, serviсii prestate popu|aliei, turism)
9i e|iberarea de personaI
ri REzUll,lAтUL сAPlтoLULUl '|rrl lrldustrie ca rezu|tat aI restгuсturёrii aсesteia va duсe Тnsё сu timpul |a сгeg-
l.'lr .; t popu|a[iei oсupate in sfera serviсiiIor.
l in prezent, industria hoteIierй este reсunosсutё сa ,,industrie a mAinii de
Itt Romaniа, numёгul mediu a| sa|aгiatilor din aсtivitatea
'.HoteIuгi si resta-
l|I.l|lle'' а fost de 104 mii persoanе Тn anuI 2O10. AnaIiza numёгu|ui йediu a|
Cu toate inсerсiгi|e de meсanizare' automatizare etс., сe gi-au adus
.. |uогu',.
..r|.trlatilor in aсeastй ramurй pentru perioada 2003-2008 pune in evidentё
сontributia |a сre9terea produсtivitёtii, impoгtan(a mAinii dе Iuсru nu a fost
i..lrlltlltЭ de evoIu{ie pozitivё a aсestui indiсator, сare, insё din anul 2009
infIuentjtё Тn mod semnifiсativ. in prinсipiu, Тn hotel' reduсerea numёru|ui de
. rrrtrlаgte o perioadё de deсlin datoritё сrizeieсonomiсe mondia|e'
peгsona1 se soIdeаzё сu restringerea numёru|ui 9i сa|itйlii ,'seгviсii|oг-mёnd .

dе Iuсгu'', сele сare deteгminё in uItimё instan!й niveIu| de сonfort 9i саre se

tehniсe'', pe сaIe sё se genera|izeze. Тabelul 4.1. Numёru| mediu a| salariatilor pe aсtivitёti|e eсonomiei nаtiona|e
. adaugё
'] ',serviсiiloг-eсhipamente
сilitatea гesurseloг umane dintr-un гestaurant determinй direсt suссesuI (mii persoane)
: afaсerii respeсtive. Servirea сliеnlilor presupune multip|e exigenle сёrora. сei
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20)10
.:
сe vor Iuсгa in aсest seсtor tгebui sй le faсё fa!й, deoareоe сonsumatoгii de
;l serviсii se agteaptй sё gёseаsсй in restaurante amabi|itate, ambian!ё
p|ёсutё' I

tk rlоluri si restаurante 81 89 90 93 10т 118 107 04

. disсгetie' o Ъtmosfera de destindеre 9i reсonfoгtare, evident pe fondul unei
1
I

;l SoI|CltUolПl ql promptitudini desйviгgite din pагtea personaluIui. in sprijinu| ;

Sttrsa: INSSE, AnuаruI Statisic a| Rominiei, 2009, p. ,|35' Bu|etin Stаtistiс Lunаr, 2010, p. 102
i aсestui obieсtiv vine managementul resurse|or umane сare prin stabilirea
1 сoreсti a numёru|ui de persona|' a struсturii aсestuia,
preсum gi prin сUnoag- dupi сum rezultё 9i din Тabe|u| 4'2', ponderea
Ill tаra noastrё, Тn anu| 2008,
.i te,"a sarсiniIor сe la are de Тndeplinit fieсare poаte asigura un minim al
Irl..r;ttoriIor in Hote|uri gi restaurante reprezintё 1,64% din tota|u| populaliei oсu-
. bunului mers aI aоtivitёtii de sеrvire. ;'.rl.l DiП асeasta, marea majoritate (94'2%) sunt sa|aгiaIi, 4% patroni, 1,6%
lllr t;ttori pe сont propriu $ 0'2% luсrёtori fami|iali neremunerali.

4.1. Caraсteristiсile aсtivitalii 9i munсii hoteliere gi de

I;lbeIu] 4.2' Struсtura populaliei oсupatс-'' pе aсtivitёti a|e eсonomiеi naliona|e gi dupa
statutu| profesionаl itt ;ltttl| 2008 (mii persoane)
restauratie Тotа| tIltt t;;lltl tlLtpё statutuI profesional (%)
in сondilii|e Тn сaгe numeгoase seоtoаre eсonomiсe (industria, agriсu|tura 1l<lpr rl;rtrе

etс.) gi-au restrAns numёru| de persoane oсupate - printr-o po|itiсё de meсa.

oсtt1i,rt,) (rrrl Luсrёtor pe
). rl.lr rl l';rtron
nizare, аutomatizаre 9i raliona|izare' aсtivitatea hote|ierй poate sё spere prea
r.
JX.rl:r()i il lr сont pгopriu
!
)

pulin |a o astfeI de ,,гevo|utie''' Cu toаte сregteri|e de produсtivitate (prin ratio-

t,,,1 l,.l
nalizaгea сiгсuitelor, redimenstrlrr;lteа suprаfetelor, utiIizarea de sоttlt1lttlparаte,
I l. ll r!l
.;tl;tсmе|e
introduсereа Ltnor matеriale lIt;tl tt:,;tlt tlt.: intretinut, aparitla UПol" 1ll.t:;Il)|' I lr'l r't .' 4,0
llI
'
сlе аrttos..rvirсl' sсrvireа;]rttrtttt.tlI,.,rl.r r'lt: ), lrttportаntа пtAintt tlrl Itl, trrt .r fost
q,arrrrrrfla-;llt\/ :it|гs.r: lNl;l;l A'ttt.tttt|:'ltlIi1lil а| lllliIlаlli.:l 'I]l|.l
l]2 |\l.tlt.lt1сtttt.lllttI.lt]!.l.ll!i.'l'il9litrlrtllt'I;iriсstlс...l;tttt:tItt.

in Hotе|uri gi Restаuгante predominё fo(a de mtlltс;r lоmrninё (65,2%), din t;ontraсtе suссes|ve $| |ll| ||'ll itV.1.l rr rIttt.ll,.t lll.l| lll,rttl tltl 12 |t.tni fieсart:. Cotl
сare doar 0,8% au statu| profesiona| de patron, 6З,4"/,' fllnd salariate 9i 0,8% traсtuI individua| de ttttlttt-.1 1ll.. lIrtl.tl.i rIlrltlItllIll.lt.l IllI tloаte fi inсheiаt pe с,l
Iuсrёtoare pe сont propriu. рerioadё mai marеэ tIt..ll r rIrl Ittttt'';;ltr.tll,tl:;tlllIltl tIrl vt+сhеa prеvedere unсltl
Struсtura pe gгupe de vAгsti a popu|aliei oсupate in Hoteluri gi Restauгante Тn Itmita maхimё era dсl tltlitt ,)4 tIt: lttttt
Romёnia, Тn anu| 2008' este prezentatё Тn Тabe|u|4.3. Pe de a|tё partе, sttttr;ttttt|e <lt: trltttttlttl [ttttstlсe се desfёqoarё aсtivrtёti sezo_
tliегe mai au la indeпlAna o alternattva, сea a angajёrrl de personal prin inter_
Тabe|ul 4.3. Struсtura popuIaliei oсupate in Hoteluri gi Restaurante pe grupe de v6rstё mediu| agenliilor de munсё temporarё. Astfe|, misiunea dе munсё temporarё se
?n anul 2008 stabi|egte pentru un termen сare nu poate fi mai maгe de 24 de luni (spre deo.
sеbire de сeIe,12 |uni, сonform veсhilor prevederi). Duгata misiunii de munсё
ТotaI din сare, in vArstЁ de munсё (%):
tempoгaгё poate fi pre|ungitа pe perioade suссesive сaгe, adаugate |a durata
popula{ie
tni!ia|ё a misiunii, nu poate сonduсe totugi |a depёgirea unei perioade de З6 dе
oсupatа
(mii
|uni. Perioada de probё prevёzutё in сazu| сontгaсtelor de muncё temporаrё а
persoane) suferit modifiоёri. Daсa inainte perioada de pгoba era de 2 ziIe luсrёtoare pentru
Total Grupe de v6rstё un сontraсt inсheiat pe o perioadё de сe| mult o Iunё, 3 zi|e |uсгёtoare pentгu un
1 5-64 ani
сontraсt сupгins intre 1 9i 2 |uni sau 5 zile luсrёtoare pentru сontraсtele a сйroг
duratё depёgea 2 luni, aсtua|a legislalie vine din nou Тn sprijinul angajatoru|ui. in
асest moment, prin сontгaсtu| de munсё temporarё se poate stabiIi o perioadё de
15-24 25-34 з5-44 45-54 55-64 probё a сёrei duratй nu poate fi mаi mare de 2 z||e Iuсrёtoare, in сazuI in сare
сontraсtu| de munсё temporarё este inсheiat pentru o perioadё mai miсё sau
ega|ё сu o Iunё; 5 zile |uсrёtoare pentгu o perioadё intre 1 9i 3 |uni; 15 zi|e luсrё-
toare aferente unui contraсt inсheiat pentгu 3-6 luni; 20 de ziIe |uсritoare, in
сazu| In сare сontraсtuI de munсё temporarё este Тnсheiat pеntru mai muIt de 6
luni sau 30 de zile luсrёtoaгe, in сazu| sa|ariali|oг inсadrali in funсlii de сo,n_
duсere, pentru o duгati a сontraсtuIui de munсё temporarё mai mаre de 6 luni..
ТotaI 9369 94,8 8,3 26,8 26,9 21,7 11 ,1 Aсeastй majorare a perioadei de probё este un гea| avantaj al patroni|or de
Hoteluri gi 154 99,9 17,9 31,9 27,3 20,4 4,4 restaurante sau hote|uri' deoareсe pe toata durata sau Ia sfArgitul perioadei dс:
restaurante probё, сontraсtul individual de munсё poate Тnсeta exсlusiv printr.o simplё notifr
сare sсrisё, fёrё preaviz, Ia iniliativa oriсёreia dintre pё(i, fёrё a fi neсesarа
Sursа: INSSЕ, AnuaruI Statisiс а| RomAniei, 2009, p. 122 motivarea aсesteia.
Din popu|alia oсupatё in hote|uri gi restaurante,31,9% au vAгsta сuprinsё lmposibi|itatea stoсйrii prestaliilor determinё o atenlie deosebitё aсordatё
intгe 25-34 de ani, 27 Тntгe 35.44 de ani gi doar 4,4oЬ cu Vаrsta сupгinsё intгe
varialii|oг сereгii. _ fluсtualii sezoniere sau aсtivitate intermitentё (vaгialia gra-
'3% du|ui de oсupare in mariIe orage Тn сursu| unei singure sёptёmёni, prin reduсerea
55-64 de ani, сeea сe тnseamnё сё pгedomini grupa a doua, a peгsoaneIor тn
p|inй asсensiune' grupa ТntAi reprezentAnd 17 ,9% |a nivelul anuIui 2008. aсestuia Tn zi|ele de week-end, сёnd oamenii de afaсeri pёrйsesс hote|uri|e).
Angajёri|e din turism depind de nevoile speсifiсe ale turigti|or' Dar сhiar daсё . Adaptarea oferteise faсe prin ajustarea numdrului de personalТn funсliе de
industria turistiсё oferё mu|te |oсuri de muncё, fluсtualia turistiсё este extrem de niveIul aсtivitйlii. Se reсurge |a persona| sezonier, сa gi la |uсrёtori exteriori. Uti|i-
mare. Aсest Iuсru se datoreazй Тn speсial faptu|ui сй in turism, maгea majoritate zarea асestora din urmа are cаraсteг stгiсt temporar, pe parсursul uneijumatёli
a slujbelor nu neсesitй сunogtinle speсia|e. De asemenea, trebuie sё linem сont sau a zi|ei de luсru, aIйturAndu.se |uсrёtorilor permanen(i gi sezoniеri sau Тnlo-
de faptuI сё turismu|, de muIte ori, este o aсtivitate sezonierй, сeea сe presupune сuindu-i pe aсegtia in dlverse situalii: organizarea unui banсhet сare depёgegte
angajarea de personal adilional doar pe perioada sezonu|ui, pentru сiteva zile posibi|itйli|e de servire a|e formaliei de lltсru, aсordarea |ibereIor sёptёmЭna|e Ei
sau сhiaг, uneori, pentгu o singurё searё. uneoгi a сonсediilor апua|e, funс{iоnаreа trntri hote| sau a unui restaurant сu
AvAnd Тn vedere сё o marе parte din industria ospita|itёlii desfйgoarё aсtivitёli programu| restrAns |а zl|tlltэ ritl Wrxlk llttr| [otLrqi' ajustarea numёru|ui de peг-
сu сaraсter sezonier' сontгaсtu| individual de munсё pe peгioadй determinаtё sonaI nu poate atinge llttt1lIllrttItttl ..l v.ttt:t(lrll lrlvс'|ului de aсtivitate. Adesea, debu_
este o optiune viabi|ё, faсilitatа ;tt:ttttt de сёtre modifiсёrile aduse Codului Munсii tuI virfuIui de sеzorr:.;t .ttlt1rIr); l|{i.I V,Ilt'tltrlt vtlItlПlUIui de aсtivitate se dovedesс
prin |egea 40|2011 Potrivit а(:е:;tttt;t, irltre асelеagi pйгti se pot Тnсheia suссesiv
оeI mu|t З сontrасte indtvlсJLr;t|tl rlr.ttttlnсё pе duгatё determinаtA Сontгасtele 'http://www' lltlrе:; lrr/;ttl|r ri|/Мrr, lili..li! .t'Iil..l' (,rlritt|tli Munсii сu efесte in industriа
individuaIe de nlrlnсё pсэ tlltt,rt,i lIrllrlltttltt;ttti inсhеiate Тn termerl tlr: ]} lrlrrl de Ia tlspitаlitаtii-|558 (ittх;rl:;;tl ll(llIl||liIli|. ,.{) i l
.,Pt:ttltli
t

irtсtlt;trо;l rtttttl с;tlttllltt;t t|t: ttlttttl '1 1ll. tItttаti сletertrlinatё srtrtl { !ll|.,l{l(.l,lte .|' М , Mшhl Ih| |tIll1itI|.'t.lIi,,11 1.| 111,11 IIl'!I|,tl.; tlt:s t:tltlс!ilitltl:; tlt: lt;lv;til 1 rl r:..l..;
ltiltstt.'ilс.; .ll.
r34 I\|:rlt:t1''t.tttсttlttI ll1lсгlrlitlttiltlг ttt itrllсlliгtс trt
f|uсtuante. Aсestor Variаtii sezoniегe aIe сererii Ii se.tt|. lttq;l fluсtualiile sёp-
tйminaIe, ziIniсe, сhiar orare. De asemenea, posibi|ltа{tlrl t|t: reсrutare a perso-
nalului sezonier qi a luсritoгiIor eхteriori sunt inega|e.
. Hotelul trebuie sё fie la dispozitia сlientelei 24 сle rlrt: dttl 24. Praсtiс, pro-
gramul de funсlionare este permanent ('foс сontinuu''), rru po^atе fi vorba - Тn
prinсipiu _ de zile din sёptёmёnё Тn сare hotelul si fie Тnсhis. ln сazul aсtivitёlii
sezoniere, Тnсhidereа hote|u|ui se faсe pentru o perioadё reIativ |ungё, de mai
mu|te Iuni. Chiar гea|izarea luсrerilor de reparalie uneori se pгeferё sё fie ega|o-
natё pe corpuri de сlёdire, etaje' сamеre etс., astfe| ТnсAt hoteIuI sё nu fie inсhis.
о Varia|iile cererii gi programul permanent de func|ionare, inс|usiv pre|ungiгea
orarulut dе desfёgurare a Unor aсtivitёli (restaurantu|), au reperсusiuni asupra
programuIui de |uсru pe zile 9i pe ore pentru oсupanlii unui numёг mare de funс-
[ii. in afara reсepliеi gi a сentra|ei teIefoniсe, unde se |uсrеazё non-stop (,,turё
сontinuё), dimineala devгeme laboratoru| de patiserie pregitegte pгoduse|e
pentru miсu| dejun, сurйlenia unoгa dintre spalii|e сomune se faсe Тn timpul
noplii, peгsonaIuI de intrelinere vegheazё permanent |a bunа funсlionare a insta.
|a!iiIor. Restaurantu| Igi pre|ungegte progгamu| pёnё Ia pleсarea u|timu|ui сlient,
moment Тn сaгe se treсe |a pregёtirea sa|onuIui pentru a doua zi etc.
. Programul de lucru de noapte sau de seard, preсum 9i сel de la sfArgitul
sёptёminii, sunt perсepute adesea drept сonstringeri. Zi|ele de sёrbёtoare sunt,
de fapt, zi|e de Iuсгu. Aсeste desinсronizёri in гapoгt сu сe|e|alte domenii сon-
tribuie Ia сrearеa unei Iumi aparte, оare luсreazё 9i trёiegte in сontratimp;
,,revelionuI ospёtaгi|or'' se organizeazё|a 1-2 sёptёmёni dupё Anu| Nou.
in interioru| programului de luсгu' peгsonalu| tгebuie sё aibё o mare саpaсitate
de аdaptare la сerin!e|e с|ientuIui, сare.i сondilioneazё vo|umuI gi сonlinutuI mun-
cii. Оbliga{ia disponibilitё|ii permanente gi controlului de sиe reprezintё o сon.
strёngere suplimentaгё. Jaques BOREL apreciazё сё ,,Un с|ient nu este satisfi-
сut daоё ai asigurat 999 de amйnunte, dimpotrivё, e| este fuгios daсё unu| singur
a fost omis.'' Din оategoria faсtoriIoг de гisс faс paгte supгasoliсitёrile fiziсe 9i
neuгopsihiсe aIe organismuIui in procesu| munсii, in speсia| in situalia ture|or
lungi.
Serviсiul hote|ier - avёnd оa obieсtiv satisfaсlia сIientu|ui - este un serviсiu
complex, сeea сe determini utilizarea unui numёr relativ maгe de funс{ii' afe.
rente diferite|oг serviсii. Degi сalitatea munсii are o impoгtan!ё deosebitё, percep.
lia este сё oсuparea multor funсlii so|iсitЁ un nive| relativ redus de с|asifiсare.
Existё 9i funс!ii neс|asifiсate. in RomAnia, pondeгea luсrйtori|or operativi neсa-
|ifiсali din hote|uri 9i restaurante este de 64%. Cu оёt сapaсitatea hote|ului 9i
сategoria de сonfoгt sunt mai mari, сu atAt pondeгea persona|ului сaIifiсat spo.
regte.
Statistiс, salariul mediu se situeazё sub niveluI сeIui din a|te ramuri. In gene-
ra|, sa|arii|e sunt mai mari in restattrante|e independеnte deсAt in сele de гelea,
in restaurante|e сu o сifrё de afaсeli rnai mare, preсUm gi Тn restauranteIe amp|a-
sate in сapita|e, in rapoгt сu сe|e ;rttt;l|;tsatе Тn а|te zone.
tt'ri.tlll.tllt ll'r.lltt tr lс |t||jt||lс itt lt',t' l,lt i'
TаboltlI 4 4 (,;i.jl|1ll|| tilt|.tli.tI ttrlIttitt,lI tttrrrIttt tttlt ItIlli]r,
ptl ;tсltvtl.itt .rl.i .'{ nпr )lпtr.r tr.tltr rr r,rL. ll r,r/r;, r1, шi;rl)
l.loteluri gi
rеstaurante
Sursa: INSSЕ' AnuaruI Statistiс а| Rominiei' 2009, Buletin Statistiс Lunar, 2010
SalariiIe direсtoriIor de hotel se diferеntiazё pe сategoгii de Тnсadrarе ale
lrrlteluri|or, numёr de сamere, forme de exp|oatare (salarii miсi in |antuгi|e inte-
t1ratе). Sa|arii|e mai miоi ale direсtoгiIor hote|uri|or apa(inAnd mariIor |anluгi sunt
(:()mpensate prln asigurareа unei pregёtiri profesiona|e sus{inute
9i gansa unel
1lromoviri interne rapide, la sediul |anlului sau in hoteluгi mai mari.
Aсtivitatea de alimenta{ie se bazeazё pe сontaсtul direсt сu с|ientul, produс{ia
l.r momentul сonsumului gi uneoгi сhiar paгtiсipaгea с|ientuIui' UnuI dintre faсtorii
t:аre deteгminё suсоesu| in afaсerl al unei unitёli de alimentalie este amp|asarea
.r<;esteia. o amplasare favorabiIё permite unitalii sё benefiсieze de f|uxuri consis-
tente de с|ienli. Aсest faсtor este neсesaг, dar nu gi sufiсient, intruсёt manage-
rrrentul unitёlii trebuie sй se pгeoсupe de ftdelizarea сIientelei. Anа|izat in g|o-
lla|itatea lui, respeсtiv avAnd са obieсtiv satisfaсerea dеopotrivё a nevoi|or popu.
|аttei rezidente 9i a|e turigti|oг, seсtoru| alimenta[ie publiсё a inregistrat un сUrs
.rsсendent. Aсeastё evolulie, rezultat al aоliunii unui ansamb|u de faсtori, atestё
toluI tot mai impoгtant pе сare a|imentalia publiсё ТI indep|inegte in viala eсo-
rromiсё 9i soсialё, mu|tipliсarea funсlii|or sa|e.
|n privinla evo|uliei сantitatlve sе poate vorbi de o сregteгe semnifrcativё a
vo|umulut aсtivitёlii, pe seama sporirii сererii rezidenliloг 9i a intensifiсёrrr сirсu-
|lltiei turistiсe, dub|atй de гepozilionarea dlferite|or grupe de mёгfuri. Pe p|an оa|i-
lаtiv, modifiсёrile, vizAnd adaptarеa |a exigenlele gi tendinteIe сererii, se des-
|;igoaгё in direсlia modernizйrii gi peгfeclionёrii produсliei, a imbunёtёliгii gi
tJiversifiсёrii forme|or de сomerсia|izare gi servirе'.
Via{a modernё, speсializarea indivizi|oг, сAt gi сregterea veniturilor unei аnume
pё(i a popu|aliei din zone|e urbane' сa gi tot mai aссentuataсrizё de timp faсe
t;a сeI pulin in vaсanti 9i in timpu| сёlёtoriiIor tot mai mu|te persoane sё apeleze
|а seгviсii de alimentalie speсiaIizate, mai mult sau mai pulin pretentioase. Pentru
llomAnia, dinamiсa aсtivitйlii Hote|uri 9i restaurante este pгezentatё in
Iabe|u|4.5., aspeсtеIe evidenliate fiind сele |egate de numёrulintreprinderiIor de
r:lгofiI existente la nivelu| anu|ui 2008.
' lslr;ltо lorr, []r;lrr I lorrrrir, l | ||l|.|l'Il:, Ittrl:'tttttllil ::i ttttуttitt itlt:сltlittr?ilсlt. LditLtrl I r;tl
l.{6 \I:tlt;t1'сtttсlltltlI tl1lсt'irllttltilllг tlr IttllсIiir.iс 5t tсsIiltlt;rliс /r|..\lll \l lt Ilt||tlIlt. tlt lttllt,lririе \\i l.a'\|dll|,(tIi( l\l
Tаbelu| 4.5. l'|сllt-'Itllr чt testauгante aсtive pe maсro regluni Ei pe с|ase de mёrime V()$te masa de prAnz ttt ;t|;lt.t t,..rttltnului gi, pеr ansamb|u, rnai mu|t de 30.% сlttl
in anul 2008 llrtgetul а|oсat satisfaсеltt llllvrtlltlг de hгanё se сhe|tuiegte in seсtoru| altmentatler
Hotelurigi Total numёr din саre 1lrrbliсe. ln Maгeа Bгitaniе' ti]rir euгopeanё сu сeI mai bine pus |a punсt sistem de
.tIlmentatie rapidй, propoгlra se ridiсё |a50o/o; in
restaurante unitёti pe сlase de mёrime, dupё numёrul de sa|ariali !ёri сa Geгmania, Cehiа, Unga-
rtll' PoIonia, 20.30% din popuIatie seгvegte сe| pulin o masё pe zi in seсtoru|
.r|lmеntatiei. Тn SUA, lara сu сel mai dezvo|tat seсtЬг de alimentalie' partea drn
0-9 10-49 50-249 250 sau
llrtgetul a|imentar destinatё сonsumuri|oг in afaгa domiсiliu|ui este de g0%, iaг pе
maimulti
lrltа|, meseIe Iuate Tn oгag reprezintй aproximativ 75% din totаluI vinzёrilor din
Mасroreoiunea ,I
7.509 6.618 798 90 J ,lt;eastё (aгё. Situa[ia din !aга noastrё este din aсest punсt de vedeгe, mu|t mаi
rrrodestё, populalia a|oсAnd aproximativ 20% din bugetul aIimentar gi mai pulin
Mасroregiunea 2 6.242 5.463 682 96 I
lle 10% din totaIuI сhe|tuiе|i|or de bunuгi gi seгviсii pentru сonsumuгiIe efeсtuаtе
ttt unitёfi|e de alimentalie publiсё.
Maсroгegiunea 3 5.369 4.494 748 441 14

Maсroregiunea 4 4.878 4.402 421 54 II 4.2. Personalul hotelier

ToтAL 23.998 20.977 2.649 353 19 Numёru| luсrёtori|or, funсliile gi atributiile persona|ului hotelier se stabi|esс in
rltpoгt de сategoriа hote|u|ui, сapaсitatea gi speсifiсu| |ui, identifiсindu-se peг-
Sursа: INSЕ, AnuaгuI Statistiс аI Rominiei 2009, p. 795-799 :;сlnaluI departamentului de front.offiсe qi persona|uI departamentului etaj.
Seсtoгul ospita|itаtii din RomAnia Тnregistreazё o crizё aсulrё de peгsonal Direсtoru| de hotel rea|izeazё managеmentu| unitёlii in сadru| bugetu|ui gi
(;onform direсtiveloг stаbilite de diгeсtoru| general sau propгietar. Aсesta аsiguЁ
сaIifiсat gi instruit, iar aсest |uсru afeсteazй performante|e generale Тn seгviсii.
lnsё, сriza de personal сaIifiсat nu este aсe|a9i |uсru сa gi ,,сгiza de personaI'' in l;ontгoluI 9i bunu| mers al unitёlii' inсepAnd сu rесrutaгea peгsona|ului, pAnё |a
rс:|a!ii|e сu сlienlii, fuгnizoriigi autoritёli|e loсale. Se pгeoсupё de dezvoltarea aсti-
сe privegte сalitatea. Criza de personaI сa|ifiсаt se datoreazё doar pa(ial faptu|ui
сё un numёr mare de oameni pёrёsesс Romёnia pentru a luсra in strёinitate, vltёlii unitё{it' de respeсtarea reg|ementёrilor Тn vigoare gi seсuritatea tuгigti|or.
()а pozitie ieraгhiсё, direсtoruI de hote| se aflй sub autoritatea diгeсtoru|ui gene-
dupё сe au oblinut dip|oma de liсeu sau universitate (insё totugi nu sunt sufiсient
pregёtili)' sau dupё се au |uсrat intr-un hote| pentru sсuгt timp. tllI Diгijeazё toate formalii|e de peгsonaldin hotelu| respeсtiv.
Aсeastй сrizё de personal are o serie de motivalii1:
} Programe|e de instгuire сurentе nu sunt axate pe foгmaгea unoг сompe- 4.2.1. Personalul departamentului de front.offiсe
tenle 9i aptitudini gi nu respeсtё standarde|e. Numeгogi fuгnizori de сuгsuгl de
pregёtire elibeгeazё dip|ome gi сeгtifiсate neсesare pentru angajare fёrё a asi- Pеrsona|ul departamentului de front-offiсe se identificё 9i se struсtureazёin
Itlnсtie de modu| de organizare a aсestui depaгtament. Variantele oгganizatoriсe
gUra o instгuire completё 9i сorespunzйtoaгe.
sunt pгezentate in Тabelu|4.6.
} Un numёr сonsiderabiI de tineri pёrёsesс seсtorul ospitaliti[ii gi tuгismului
pentгu a merge s5 Iuсreze Тn strйinёtate сa urmare a modu|ui preсaг in сare este Тabelu| 4.6' Variante de organizаre a depaгtamentu|ui de front-offiсe
vёzutё o s|ujbё in seсtoru|ospita|itёlii gi a nive|u|ui sсйzut a| sa|arizёгii.
} Conduсerea gi foruri|e de supeгvizare nu posedё aptitudinile speсifiсe unei Тip.hotel Compartimente
pгegёtiri interne |a |oсu| de munсё pentru a pёstгa aсeste deprinderi la nive|ul l]otel miс Recеplie (sau Reсeplie 9i punсt de vAnzare)
сerut de standarde gi pentru a menline dorinla de perfoгman!ё.
} Nu eхistё o pгegйtire сontinuё adeсvatё la |oсu| de munсё pentru a line llotel de Receptie Concierge
pasul сu neсesaruI de aptitudini gi сunogtinle a| personaluIui existent оe r;аpaсitate
!in seс- lneolе
torul ospitalttёtii Ia difeгite nive|uri.
Criza de fo(ё de muncё сaIifiсatё va сгegte in сontinuaгe intr-un ritm rapid' сa llotel Recеptie Casi f;rсlur;rrе
urmare a numйrului mare de hote|uri 9i pensiuni noi сare sunt Тn prezent [n оurs lnare,
de сonstruсlie gi сele сare sunt prevёzute a se сonstrui in urmйtorii ani. l:tlropeаn'

Pe plan inteгnational, aсtivitаteа de а|imentatie se buсuгё de un statut pri- (l(] sejur

vilegiat, inf|uentаt fiind in mаre lI|;tstlrё de nive|ul de dezvo|tarе eсonomiсo- ltotе| Birou Agentie Ghigеu Inсhiriеri
soсialё' de traditllle ехistentе, tl;tl :.;t rlс: experientа aсumulatfr ill сllqаtllzareа ;rtneriсan rezerVаrI voiaJ bаnсаг auto-
aсestei aсtivitё{t Ill Franta, de r.хl .rrr1rItt. ;lpгoximаtiv jumёtate сltrt 1lrt1ltl|.tttсl ser- {le rnare lnol)ll0
LJp:t0Iаt0

M:t:;ltlt }'|. ltlttl 1lrlttttttl)t:zvrlIt;tll:ll Itttl.,ltttlItttNl{lrltr;l| ,'||,'tl'p // Srrrs.r: .l I lt()llll VAtIX I i,l
 шlt N Iltlt;tt''t.tttt.ttlttl ll1lсlitlltltttIrlt. itt Irrllс|itl lс jl lсstitrtгlt(iс
Un sejur tipiс Iа Un hotel poate fi Тmpёrlit in pаtru faze distinсte: pгesosirea'
sos|rea'^oсuparea саmerei gi pleсarea. Aсeste patru faze reprezintё сiсIu| сli-
entului. in fieсare fazё se intA|nesс tгanzaсlii standaгd сaгe au |oс intre с|ient
9i
hote|, preсum: гezervёri, сheck-in 9iinrеgistrare, сoгesponden!ё
9i informalii, sei-
viсii gi сёratul bagaje|or, сonvorbiгi te|efoniсe gi mesаje, administraгea сontuгi|oг
сlienli|or gi сheсk-out gi aсhitaгea notei de p|atё. De сele mai multe dintгe aсeste
seгviсii gi tranzaсlii se oсupё depaгtamentul front-offiсe.
Functiile specifice front.office-utui Тn funсlie de mёгimea hote|uIui sunt:
. Tn miсa hotelёrie: reсeptioner gi supraveghetor de noapte;
. in hotelёria medie: gef reсeplie/reсeplioner, te|efonistё, сonсierge сomi-
slonar, сasier de noapte, сonсierge de noapte;
о in maгea hotelёrie: gef reсeptie, гeсepfioner, agent-vAnzёri' te|efonistё' gef
сonсierge, сasier, fасturier, сomisionar-bagajist, voituгier, liftier, гesponsabil sЬr.
viсi^u de noapte, teIefonistё de noapte, сasier de noapte, сonсierge de noapte.
ln сele сe uгmeаzё vor fi pгezentate saгсint|e fieсёrui seсtor al fronЬoffiсe-uIui,
denumiгi|e gi ro|uгi|e peгsonalului impliсat.
* Biroulde rezerudri
Peгsonа|ul biroului de rezeгvёri inсlude manageru| de rezeгvёri (supeгvisor-u|
de гezervёri) 9iagenlii de гezervёгi.
Managerul de rezervёriсontroIeazё aсest seсtor gi organizeazё progгamaгea
personalu|ui prin rotafie, stabi|egte gi menline standarde inalte a|e seгviсii|or
9i ia
deсizii referitoare Ia inсhiгierea сamerelor peste o anumitё |imitй. De exemplu,
daсё Тntr-un hote| toate саmeгele sunt oсupate, manageru| de гezeгvёri.va
deсide daсё va opri sau va сontinua efeсtuarea de rezeгvёri, hotelu| devеnind
astfe| suprarezeгvat. (Suprarezeгvarea se referё la situatia сёnd numёru| rezer-
vёri|or depёgegte numёrul сamere|or disponibile).
In hoteluriIe de mёrime mij|oсie, aсest seсtoг poate sё nu aibё un manager
propriu gi supervisor.ul de rezervёri se va subordona dlreсt fronЬoffiсе mana-
geru|ui. De asemenea, in multe hotе|uгi, aсest seсtor de aсtivitate nu eхistё in
mod distinсt, rezervёri|e fiind efeсtuate de сёtre reсеplioneri.
Supervisor-ul de rezeruёri, pe |ёngё pre|uarea rezervёri|or, va supraveghea
toate ТnсhirieriIe de сamere efeсtuаte, adresёndu.se manageгu|ui сёnd trJbuie
luate deсizii impoгtante, de exemplu сAnd hotе|ul este p|in sau сAnd сineva
soliсitё o rezervare сare nu poate fi aссeptatй.
Lucrёtorii de Ia rezervёri (sau agen|ii de rezeruёri) preiau сererile de rezer-
Vare, сaгe pot fi transmise teIefoniс, prin fax, pogtё sau саIсulator. Еi
!in evidenla
numёrului de сamere rezervate pentru fieоare noapte gi Тnregistreazё detalii|e
relevаnte pentru fieсare гezervare. Еi inсearсё sё vAndё antiсipat seгvicii|e de
с'azare gi roagё с|ienlii sё сonfirme sau sй-gi garanteze rezervёri|e.1 ZiIniс, ei
prezintё reсepliei toate detaliile rezeгvёrilor pentru ziua ln сurs.
* Receplia (front-desk-ul)
PersonaIul seсtoruIui гeсeptie (fгont.desk) poate inсlude.
- managerulde reсeplie (front.dеsk manager);
- supervisoрul de reсeplie (front tlesk supervisoг);
. reсeplionerii senioгi gi rесelllttlttr'rr (lLrсrёtori/agenti de reсeptie)
r ll:tktlt
Srtt:' [|t;tti|еy [);tllt' l IttyItrtr 'Ir.tr'111у' Рtittt:t1ltt!tl oрleга|ittttthlt
Ilttlt'Ittlttt' I rIrltrr.r /\ll l}rlr:к Ilttr.utr",.ll, ,'(lll,' gr ',.1 lrlr
()
/ir'tilt t, lr цt't,ttt, itt ir,'t, I,tt It :! t | \ttttlt ttlt{ I l
Front.desk-u| оsltl t:rrItltrr|.ll r|rr r.lllrl l||.Illi .l.,lItl ttt: ttх:с:p|ie. Еstе datoriа lt"tl
()amanagerde hottll r|;1 llt.l||,'{.i.,{] |ll.lt(|||l rlrr vrrtltlt|tl1il t;tl| mai ridiсat nivel poslbtI
tie oсupare a| саtltttlttlIrll . tttrltllttrtt.,.tlt...l |,,l tttotlvitlс;l personaIului' preсum Ei
tnentinerea unui stаtlсl;lrtl ttt;rIt ltt trll.ttttItl t;tt с;lttltt{tt.
SuperиЬor-til de raсcp|/о ate са rеsponsabl|rtate speсifiсё funсlionaгea nor_
rnalё а front-desk-u|ui" Pе lёngё aсеastё sarсinё generаlё, el organizeazё sсhim-
tэuгi|e de luоru, se oсupё de reсlamalii gi de сIienlii difiсi|i, сu сarе гeсeplioneruI
nu reugegte sй se inleleagё. Anunlarea 9i primiгea с|ienli|or impoгtanli faсe paгte,
de asemenea, dintгe saгсiniIe supгevisoг.ului de reсeplie.
Recep|ionerul senior rёspunde de fiесare sсhimb de |uсru a| persona|u|ui. El
аre сa responsabiIitёli atribuirea сamerelor с|ienli|or, pregёtirea Тn vederea sosirti
grupurilor gi tratarea prob|eme|or sau сereri|or urgente ale с|ien[ilor.
Recep{ionerii pгegйtesс sosirea сIienlilor, ii Тntimpinй |a sosire, efeсtueaz;1
inгegistraгea loг Тn doсumente|e hoteIiere, Ie atгibuie сamere|e сorespunzёtoart:
9i verifiсё modalitatea dе p|atё folositё' De asemenea, гeсeplionerii lin eviden{;l
stёrii fieсёrei сamere din hotel (oсupatё, |iberё, сuratё, murdarё sau neсores-
punzйtoaгe), Ie furnizeazё с|ien{i|oг infoгma{ii gi in mu|te cazuri pёstreazё сhеl|е
сameгeloг с|ien!iIor.
* Compartimentul bagajigti (concierge/seruicii de hol)
Compaгtimentu| bagajigti este foгmat din personalu| in unifoгmё: bagajistul gef
de ho| (be|l-оaptainimаnageгu| serviсiilor de ho|); poгtаr; bagajigtii sau bell-boy.
Bagajistul gef de hol are Тn suboгdine tot peгsonalu| Тn uniformй a| front-offiсe-
ului gi, in mod normal, |uсreazй la birou| sёu aflat Тn hoIul prinсipal a| hote|uIui.
Aсesta Тndep|inegte urmёtoaгele sarсini gi seгviсii:
- сontroluI peгsona|ului Тn unifoгmё;
- Iegёtura strёnsё сu fгont-offiсe manageгUl gi сu сe|e|a|te departamente;
- informeazё сlienlii despгe serviсiiIe ofeгite de hote| 9i adrese|e de interes
pe p|аn |oсаI;
- preia mesaje gi inmAnеazё сhei|e сamеreIor (uneori aсeasta еste sarсina
depaгtamentuIui de сoresponden!ё 9i informalii);
. rezervarea bilete|or pentru speсtaсo|e gi сonfirmarea сйIйtorii|or сu avionuI;
. pIanifiсarea inсhirierilor autoturismelor hote|uIui;
- rezo|varea prob|еme|or gi сerinte|or сIienli|or referitoarе la faсilitёli|e reсre.
аtive Ioса|e.
Portarul organizeazё сёratu| bagаje|or, atAt pentru с|ien[ii сare pleaсё' сAt 9i
pentru сei сare sosesc, desсhide ugile maginiIor, supгavegheazё сirсu|a(ia
oeгsoane|or сare intrй in hote|.
Bagajistulpгeia mesaje, atёt de |a personаlu| hote|u|ui, с6t 9i de la с|ien!i, сarё
bagaje|e la gi de la сamere, Тntre{ine сurёteniа holurlloг.
$oferuI faсe рarte din сolttpartllttеtltttI lltti;;t;lчtt, avand roIuI de a duсe с|ienlii
la 9i de |a aeгopoгt SаtI q:]l..l. tlt.l;.t;l.rtl-.t.tttlllltttl:,trlele с|ienli|or.
* Corespondoltli 5i itfiortпatii
Un desk petltl tt (]()l{ll,l)()l|(||.tt(.t:.;t ttllrllll|.Itlt :,(: (';rse$te, in mod norma|, numаi
in hotelurtle foаttс tll;ltl lil.r lrlttlI rllч r {ll .!.;Ill ,ll(|..lllii gt informalii сupriпde: supeГ-
visor-uI de сorеs1ltltttlr:tll.1 ..iI lltIll||||'ltii ltI, t.tltrl rr сle Iа сorespondentd gi rnfor-
mа!ii.
Stl;)ervl.sоr ttl ttс: t I|||1,,l'|tttiltэttl;1 -..| !|!|I'tt||,t|ll r;rspttndс-. dс: eсltip;l сlе |tlсr;ltсirt
tltl l;l ttэt t,ll|ii:,
аl асestttl sес]tсlг. t;;]ltl lrIilrtllt;.t-'.i ' irr.ri.-.llr'ttl||tlt 5i Ie fttttltzrl;tzа со1tlsplсrtldеtltа
 140 l.ttt.t1'r.tltt.ltltt| ('|)(.liIlIl|||l|1)l lll ll()lсI;il l(. !l lt'\liIlIliIlIс
N
9| mesale|e pг|lt||l(] lI l.t:;;lrttlс|e, сjе аsеmenеа, (J() Vl./lti-rtorii сlienlilor $i ofеrё
informali! despгe аtrltt;!ttltl [)O саrе |e oferё hote|r-r| s:ll| сaгe se gёsesс in zonё.
Тot e| se Tngri.1egte de аslgJttrаreа аpгovizionёrii сu ttrttbrе pogtаie gi aгtiсo|e de
papetёгie..
in prezent, existё numeroase hote|uгi сaгe au сentrе de afaсeri, сare asigurё
с|ienli|or serviсii de seсretarlat, teIеx gi faх. Aсeste сеntre degreveazё desk-u|
pentru сoresponden!ё 9i informalii de a rёspunde so|iсitёriIoг de informatii a|e
oameni|or de afaсeгi gi сereri|e speсiaIizate ale aсestorа.
*Telefoane
PersonаIuI din aсest seсtor inсlude supеrvisor-ul de te|efoane
9i operatorii
tе|efoniсi' atёt pentru operarea de zi, сёt gi pentru сea de noapte. Supervisoьu|
de telefoane gi operatoгii te|efoniсi trateazё toаte сonvorbirile сaгe sosesс
9i
pleaсё de |a сentгa|а teIefoniсi a hoteIului. Еste neсesar сa persona|uI din aсest
seсtor sё aibd abi|itё{i de сomuniсаre gi |ingvistiсe. Aсesta furnizeazё deseori,
prin telefon' informalii geneгa|e despre diveгse subiеоte, preсum starea vremii in
altё larё sаu atraсlii|e pe сare |e poate ofeгi hotеIu|. EI faсe |egёtura pentru
сonvorbiгi|e interna(iona|e gi efeсtueazё ape|urile de tгezire |a сererea с|ientului.
De asemenea, opereazё sistemul de paging al hote|uIui, сare asigurё seгviсii|e
de сomuniсalii pentru anumiti membri ai persona|uIui 9i managementulut
hoteIuIui, сaгe prin natuгa munсii Ior nu se aflё Тntotdeauna in birou.
* Lucrёtorii de rela,tii cu clienlii
Luсrёtorii de relаlii сu сlientii, de obiоei, au Un biгou in holul prinсipa| a|
hotelu|ui. ResponsabiIitatea |or de bazё este sё Ie dea с|ienti|oг sentimentul сй
sunt bineveniti 9i sё |e asigure serviсii persona|izate' deseori aсest Iuсru rea|i-
zёndu-se disсutёnd сu с|ienlii сare сёlёtorеsс singuri gi сare aг putea sё se simtё
slnguri intr-un orag strЁin. Aсegti |uсrёtori se oсupё de prob|emele gi plAngeri|e
сlienlilor 9i se impIiсё intotdeauna in situalii|e сAnd un сlient aгe nevoiе de un
doсtoг sau' pur gi simp|u, nu se simte bine. in p|us, se oсupё de VlP-uri gi de с|i-
en{iitradi(iona|i prin verifiсarea pregёtirii саmereIor giintёmpinarea lor Ia sosire.
* Compartimentul casierie
Casieria propriu-zisй a front-offiсe-ului aгe atributii de inсasaгe a notelor de
p|atё, sсhimb va|utar, punеre la dispozilie a seifuri|or individuale aflate intr-un
spatiu distinсt, pгeIuarea in pёstrare a va|oгi|or.
Supervisor-ul casier este integra| rёspunzёtor pentru toate Iiсhiditili|e finan-
сiare 9i moda|itё[i|e de p|atё a|e сlienlilor, preсum gi pentгu suprаvegheгea luсru.
lui саsierilor fronЬoffiсe.ului. Casierii fгont-offiсe-ului sunt responsabili pentru des-
chidеreа 9i liсhidarea сontuгilor сlientilor reziden{i. Еi verifiсй daсЁ toate serviсiile
sunt treсute Тn nota de p|atё a сlienliloг 9i daсё sunt proсesate сorespunzйtor.
Casierii front-offiсe-u|ui administreаzй 9i sistemul depozite|or in seifuI de vaIori al
hoteIului. in hote|uriIe сare au c|ienti strёini, aсegti iasieri asigurё
9i serviсiu| de
sсhimb va|utaг.
* Night-auditorul
Front-desk-u| poate fl сJeservit de o eсhipё separatё de |uсrёtori pe timpul
noptii sau, mai pulin intAInit, сJtlstlrv|l(]а асestuia se poate rea|iza prin sсhimbuгi
de luсru.
'll;rkcr llirtс llr,пllt,yl',,r',, ll,lyl,,,, lr.tr.пry rrlr r;11 ,1t llll
t,ll
At;ttvitatea front-dtrsk tlltlt 1rtr Iittl1rrlI ltrr1rilt t'.:lс. tr.|.tltv llltltts;i,
tloaptеа fltrr<.|'
.lr.tltltсеi, perioadа сёl,ttl :it. |)lltt rr.;rr;1.,,! t||Vtll.;t' tlllt:ttttttltttt-. $i sе
verlfiсa reztt|-
t'rlrlIe diferitelor operattL|llI t:ltlt,ltt;tItr, .lt.t',;lt.;tr:ltvtl.1(t .;ttttt t;ttllosсute sub nurne|о
. tr. аudit. Printre sarсtlll|е altdllttlttl !iе} |ltlllliil.l
verifiсаrea gi сomp|etаleаl сolltltrtlol t;lttltl[tltll ;r illtl hote|ului;
bilanlul veniturilor hotelului
;
efeсtuarea de stаtistiсi gi гapoaгte pentгu management pгivind venituri|e
li, rlclului.
(]ea mai mare paгte a opeгaliuni|or de сont 9i сasierie se гealizeazё de сёtгe
rllrtputeГepe intreg paгсursul zi|ei. Astfel, nevoia de angajali pentru aсeste
.
'r. ltvitёti este гedusй 9i se simp|ifiсё sarсinile personalu|ui nighЬauditu|ui, сaгe va
.rvrla sarсina de a verifiсa totaIitatea inregistrйrilor efeсtuate in сuгsul zi|ei' de a
Ir1l.lri 9i сo|eсliona rapoaгtele gi statistiсi|e de venituгi ale hotelu|ui, oblinute de la
. .l|(]ulator, de a Тntoсmi listа sosiriIor, dе a rezolva reс|ama[iile сIien{i|or.
Una dintre sarсini|e сe|e mаi impoгtante a aсestei сategorii de luсrёtori este
ll. rt;k-up-uI sistemului de сomputere' Aсeasta impliсй efeсtuareа de сopii ale tutu-
r.lr figierelor din сomputere. in сazulсёderii sistemuIui, va fi disponibilё o сopie a
l l..; r t-. re|or gi Тn reg istrёri lor d n сaIсu latoare'
i
Lucrul in schimburi
Persona|uI depaгtamentuIui front-offiсe igi desfйgoaгё aсtivitatea rloгma|ё in
.,tl;tem de 40 ore/sйptёmёnё, sau 5 zile de |uсгu intr-o sёptёmёnё. Aсeasta
rrrl;eamnё оё un Iuсrёtor de |a front-offiсe nu se poate agtepta sё aibё fieсarе
wtlek-end liber. ProgramuIzilniс de Iuсru poate arёta astfe|:
-
sсhimbul de zi 7.00-15:00;
-
sсhimbu| de seaгё .15:00-23:00;
_ sсhimbu| de noapte 23:00-7:00.
Pentru rezo|varea diverselor pгob|eme сare apar Ia pгedarea sсhimbului, de
.rtllсei se гezeгvё un timp de 15 minute. Majoritatea сompaгtimenteIor front.
.,lflсe-uIui au un program asemйnёtor cu сel de mai sus. insй, birouI rezeгvёri aгe
Illl program pulin diferit, respeсtiv 9:00.18:00, iar Tn week-end, de regu|ё,
1rcгsona|u| biгou|ui este |iber. Асest pгogram tine сont de pгogrаmu| de Iuсru
tlblgnuit, aI fiгmelor, гespectiv de |a 9:00-17:00' Daсё se fас rezeгvёri in afara
. rсestui interva| orar, e|e sunt pre|uate de сei|a|!i Iuсrёtori ai front-desk-uIui.
Numeroase hoteluri opereazё avЭnd сa bazё ora 12:О0, Ia сare se
.'fесtueazё, de obiсei, оheсk-out-u|. Aсeasta Тnseamnё eIiberarea сamere|oг de
t,аtre сlienli Тn ziua p|eсёгii, |a ora 12 a. m. Daсё aсegtia doresс sё-;i pйstreze
{;аmera mai mu|t timp (de exemp|u, pAnё la ora .18:00), ei vor trebui sё p|ёteasсё
l,0% din tariful unei zi|e de cazare. Aсest luоru, de obiсei, гёmёne sй fie hotёгёt
rle сёtre manageruI de reсeplie. in сazuI сAnd с|ienlii e|ibereazё сameгe|e, dar
llu doresс sё pёraseasсё hote|ul pЭnё dupё-amiazё tAziu, ei pot soliсita
рlёstгarea bagaje|or irr lrote-|
Diferenle dв struсturalG i, I'orsonalullti din hotelurile europene
In сadгuI hote|tttlItrl trt t;;tttt,',llrl titt1r.i ltttrtItllrrI euгopean existё сёteva diferente
1lrlvind stгuсturа 1ltll :;trtt.tIttItll 1,.. 1 rrIrl rrt.tl lltLtIte orl, sunt diferente in сeea сe
1lrtveqte denumlle.l :;;rrt ItlIrrl f1111r {1r.; it irtt rItlrlr tltlte privind сon{inutLrl aсtivitёtii
rltэsfёqurate de (|lvtl| :.r. t.tIl.rIt'lii i|(.Ii{!|',i}|l.rI Mсrl{ionёm, de asemеneа' сё tot
сoea сe аrn pгеzettl;lt .tltlrlttl lI ll:lIl.:..Ill|.i ttltltlrlIttl de struсturаrtl ;t llrlt:;rlnaluIui
ttt t:iltIttlI ltrlltlIttttIrlt tlс: llIt .ltltr-tt. .llr
t42 Maltagеlrtсltttll орсrlr{iulriIrlr itt lttllсlilrrс ;;i tсstituraltс /{r'\/tt lf l, ,,rtt,itt' itt lttttt l.it !. \t t. \ttпu tlltt

In hoteIuгiIe europene existа un seсtor distinсt al front-offiсe-ului' denumit deсide prin sс.lrlltitlttt.i. .t';ttlllll .t| l сr1r|.tIt| .i.ttt trlltt.1ltIttt unui сeс de саllil
concierge Тn сadrul сёruia postul сheie este lucrёtorul concierge. Aсestа sti |a l{l| сaz de SUspeс;t;ttt'.l Il.'( (}l l{ {l| (|.il|(l!| ti(!lIlll.illIl||)' si.lu a unui сeс bаnсаr
|(-.(in
dispozilia с|ientuIui in tot timpuI sсuгs Тntre momentu| сёnd i sе atribuie сamera l,{.lltrU сагe nu eХistё t:ltttr t-.tlIr. tIll t;.tt.tttIttl
pinё сAnd асhitё nota de platё. in fapt, aсtivitatea aсеstuia inсepe Тnaintea dе |a premisa сё turistuI
MаriIе hoteluri аll(';tJ(1;l.';l ttll r.ttlrlll lll.lll.t(J(|l ;ltltttttltl
sosirii сlientului Тn hotel, сu trierea сorespondenlei sositё |a hote|, сontinuё сu Il..llltie сгeditаt pAnA сarlсl ;lrl;tlt: Jlllltt' lrtсillеrеttt de torma Iui de pIatё. Daсё
intёmpinarea с|ientului |a aeropoгUgarё, dе unde estе pre|uat сu аutoturismuI sau r.яr:;tA suspiсiuneа сa turlstu| tlu poate p|ёti sau se observё сё suma сredite|or
miсrobuzuI hotelu|ui, desсhide poгtiera autoturismuIui, 9i se inсheie сu sсoateгea ...'|() prea mare, atunсi se сere o pIatё intermеdiarё.
din garaj a autotuгismuIui сliеntu|ui sau proсurarea unui taxi, inсёrсarea baga.
je|oг, transfeгu| |a aeropoгt sau garй сu magina hoteIului, preсum gi reexpedierea
4.2.2. Personalul departamentului etaj
сorespondenlei primite dupё pйrёsirea hote|ului.
Aсest Iuсгёtor se af|й Тn spatele front-desk.ului, Тn genеra|, Тn partea dreaptё a irr сadrul depагtamentu|ui etaj (Housekeeping) se desfёgoarё aсtivitёli de
aсestuia, in situa{ii|e сёnd existё un front-desk uniс. ЕI oferё сele mai diverse trrltetinere, amenajare gi сurёlenie ziIniсё a spalii|or de foIosinti individualё
informatii so|iсitate, inmAneazё 9i primegte сhela сamerei, rea|izeazё rezewёri|e 1r'.llneгe) 9i сomunй (сuloare, hoIuгi etс.), asiguгAndu.se, totodatё, 9i prestarea
pentru biIete de speсtaоoIe, mij|oaсe de transpoгt, primegte reсlamatiile с|ientului. rlrrrlr seгViсii сomplemеntaгe сu speсlfiс de etaj. Funс{iile gi numёru| postuгi|or
Este posibi| сa gi |uоrёtoгuI сonсieгge sё efeсtueze p|й!i Тn сontul сIientului, de l|(.l)artamentului etaj sunt deteгminate de сapaсitatea gi сategoria hoteIuIui.
exemp|u p|ata biletului la tеatru. Еl intoсmegte, Тn асeastё situatie, un bon de I rrrtсtiiIe speсifiсe aсestui depaгtament hotelieг sunt pгezentate in ТabeIu|4.7.
сheltuie|i, сu semnйtura сlientu|ui' iar Тn sсhimbu| aсestuia сasieria elibereazё
suma soliсitatё. SimuItan, сasieгia inсarсi figa с|ientu|ui сu suma respeсtivё. I abeluI 4.7. Funсtii|e speсifiсe departamentu|ui etaj, diferen{iate pe сategorii de hote|uri
in сadrul serviсiuIui сonсierge existё, Тn prinсipal, urmйtoarele funсtii:
- 5ef сonсierge;
а hotelirie Hoteldrie medie Mare hoteIйrie
;aststent сonсierge; $еfё guvernantё
. lLtсrAtoг сonсierge de noapte; Guvernantё Guvernantё
. l)ilZn|с de noapte;
(;ilmeristа
;tmеristё Cameristё Cameristё
- pogtag;
Valet Valet
- qofer;
с.njereasё Lenjereasё
$efё lenjeгeasё
Lenjereasё
- Тnsolitor sau ghid de transfer, pe magini|e hote|u|ui;
|
l сhipier de
с сurёlenie Eсhipier de сurёlenie sau Есhipier de сuгёlenie
- voiturer - duсe gi aduсe autoturismu| сlientu|ui in gi din garaj; :;itu
tU Menajerё Menajerй
- poгtaг; Menajerё
Ienajerё $ef serviсiu tehniс
- bagajist; Luсгёtor intretinere Luсrёtor intгe!ineгe
. gaгderobierё; Cafegiu Cafegiu
- сomisionar etс. (;аfegiu
аfeoiu
Aga сum reiese din enumerarea funсliilor din сadrul serviсiuIui сonсierge, Тn
sistemul de organizare aI hoteIurilor euгopene, aсest serviсiu inсlude 9i serviсiul Sursa: Gabrie|a CeсiIia Stаnсiu|esсu
de ho| 9i seгviсiu| pogtё.informa{ii. in oгganizarea unui hote| ameriсan, aсeste
Cu eхсeplia guvernantei genera|e (supraveghetoaгe-gefё' gef serviсiu еxp|oa.
douё сompaгtimente funclioneazй in mod distinсt.
t;rre hoteI, Еxeсutive Housekeеper), personalul de etaj poate sй nu fie salariat a|
Cea dе-a doua diferen!ё majorё se TntAlnegte in organizarea casieriei fronЬ
lrrlte|u|ui, ape|Andu.se |a serviоii|e unei intгepгinderi speсia|izate. Funсlia spe-
offiсe-u|ui, in primu| rind, in hote|urile europene se faсJdistinсlia intre |uсrёtoru|
l:lfiсЁ a depaгtamentuIui etaj este aсeea de сameristё (Housekeeper). in unele
сasieriei сaгe se oсup5 сu aсtivitёlile de faсturare gi сel сare realizeazё ope-
lrt;teluri fёrё restaurant' сameristelor le revine gi seгvirea miсului dejun. ЕIe sunt
raliuni|e de сasё. in a| doi|ea гind, Тn асeste hote|uri europene se disting douё
funсlii de сonduсere ln cadrul сompaгtimentului, rеspeсtiv gefu| сasierie gi сrediЬ 1lс-'rmanent |a dispozilia с|iеntiIor, pentru serviсii|e сomplementare (Tabe|u| 4.8.).
managerul. $eful сasier are responsabilitйli|e supeгvisor-ului сasier, pe сAnd
сredit.managerul este o funсlie distinсtё, utiIizаtЁ numai in hoteluri|e mari gi сare
rёspunde |a intгebarea ,,are сlientul bani sй pliteasсё sau nu?'' 9i are ca prin-
cipale atribu[ii:
- verifiсё valabilitatea сarduri|or, ia legйtura сu oгganul emitent;
. stabilegte va|oаrea maximaIё a notei de p|atё;
. stаbi|egte numёruI maхim de zi|е de сrеditare pentru sejrtrtttt|r' rrr;tt Itlllqi;
144 _
|\llrtt;t1''сttlсtltttl tl1lсгittitlttiltlг itt lltlit.l:il lt. 1l tt'sllttlг:tliс /if \llt t' lt tttt!,лtl t,l\
TabeIu| 4.8. SаrсitriIe speсifiсe funс{ii|or qUvоl11аlltё genera|ё,
guvernantё de etaj gi сапlerista l.rbe]uI 4.9. SarсrllrItl ltttlr !tlIllt lIrl rlttvtrtll.tl||;i:;;l;t{lt (.l)ttItIl||] rll:ltt;llеl (va|еt) Ei |еnjereasё
GuvernаntЁ Guvernanti de etаj Cameristi G.,,9щзд!i э.Pз!Ц, Есltiц1щ ereаsa
qeneralё 9!'ц!.] o
l'гezentа |a guvernanta Гlrt-.zоntа Gеstioneazё |enjeria
Gestiunea Pгezenla la guvernantа Prezenla la guvernanta .;tlnera|ё;
'

Curёtё mezantnu|, hotelului;

pгoduselor de generalй; generalё; )esсhiderea ofiсiilor; sсara, ugi|e сu
l Preia lenjeria folositё 9i o
primire; Desсhiderea ofiсiiIor; Primirea sarсinilor; ( )rgаnizarea munсii geam; predЁ la spёlёtorie;
Gestiunea organizarea munсii ContгoIu| сamerelor Iibere .'t:hipiеriIor; Curё!ё sсrumiereIe; Predё lenjeria uzatё,
produselor de cameristelor; - raport; ( )ontro|U| spalii|or сomune; Curё!ё holulde deterioratё la сroitorie
Тntrelinere; Distribuirea сhei|or; Аranjeazё сamere|е; ( )ontro|ul spаliilor de uz intern; primire; spre tгansformare,
Gestiunea mrni- Contro|u| сamerelor libere; Predё, preia |enjeria |a sau t )ontaсtu| сu reсepliа; Curё!ё subsolul; repaгare;
baruriIoг, Controlul spa(iilor de uz intern; de la spёIёtorie; ( )ontaсtu| сu
serviсiul tehniс; Moсhetele; Soгteazё |enjeria сurаtё
Deсoraliuni florale; ControIu| оamerelor aranjate; Аsiguгё сurёlenia, l'rogramarea сurёleniei Grupurile sаnitare pe soгtimente;
;

PIanifiсarea SemnaIarea сamere|or igienizarea 9i amenajarea Irrventarele; сomune; Predё lenjeria сuratё 9i
сurё[eniei; pregёtite pentru inсhiriere |a spaliiloг de сazare 9i a tegIementeazё problemeIe; Lenjeria (de сoborAt
l uniforme|e сёtre
ControIul luсrёrilor; reсeplie; spaliiIor сom une aferente; Asi gurё formareа luсrёtori|or; gi urсat); diferite|e seсtoare de
Controlul Contaсtareа serviсiului tehniс: Preg6teqte сёruсioru|; ()bieсtele uitate; Vestiarele; aсtivitate;
prezentei; Lenjeria сlienlilor; Urmeazё striсt programul lrlIoсuiegte guvernanta Parсarea; Gestioneazё |enjeria gi
obieсte|e uitate; Controlul inventaгuIui ; de luсru; rteneralё. Birourile. Tmbrёсёmintea сIientiloг
Pregёtirea Controlul lenjeriei gi produselor Verifiсё inventаrul,
profesionalё. de primire; funс!ionaIitatea
Contro|ul сurёleniei elemеnte|or din dotare qi Sursа: Gabrie|a Ceсi|ia Stаnсiu|escu
сёruсioaгelor gi ofiсiiIor; raporteazё defeсliuniIe; CёIсёtoгia privegte intгelinerea haine|or с|ienlilor. Tendinla este insй сa, Тn tot
La nevoie, aranieazё сamere; obieсteIe uitate. lrr;li maгe mёsuгё, сlientu|ui sё i se ofere posibi|itatea de a.gi satisfaсe pe сont
inapoiazё сheile |a guvernanta 1ltopriu, nevoi mёrunte. La nlveluI camerei eхistё un sistem autonom de trezire а
genera|ё; r:|rеnti|or, сu сomandё din paгtea aсestoгa, pe holuгi sunt dispuse magini pentru
inсhiderea; Irrstгuirea inсй|!ёmintei, eventua| automate pentru bёuturi etс.
Аsiourё formarea Iuсrёtorilor. A|te сategorii de personal' existente in hote|uri|e maгi, sunt: gef spёlйtorie,
Sursа: Gabrielа CeсiIia Stanсiu|esсu r-loitoreasё, grёdinаг 9i deсoratoг floгa|, aсeqtia din urmй putаnd fi аngajаti сu
ltlnp pa(ia|de luсru.
Guvernanta genегalа igi asumё responsabiIitatea intreguIui serviсiu, respeсtiv
сurёtenia, lenjeria, a|egerea uniformei Тntregu|ui personal al hoteIuIui. in liteгatura
de speсia|itate i se mai spune gi ,,stёpёna сasei''. Aсeasta сontroleazй 9i organi- 4.3. Personalul din alimentatie
zeazё сй|itoria, serviсiu| baby-sitteг, eliberarea obieсtelor uitate la hote| 9i alege ,

ornamenteIе flora|e din Тntregu| hote|.
Dupё aranjaгea ,,a blanс'', guvernanta de etaj (guvernanta uniсё' in сazu|
hoteluriIor mai miсi), va efeсtua сontгoIul fieсёгei сameгe' urmёrind starea de
сuretenie gi funсlionaгea eсhipamentelor. Тotodatё, verifiсё prezenla in саmеre a
produselor de primire' Periodiс, guvernanta proсedeazi |a rnspeсlia сamere|or _
o verifiсare mai temeinicё -, urmёrindu-se Тndeosebi starea peгelilor' pardose-
|iIor' insta|aliilor gi mobi|ierului. Cu aсest priIej, se intoсmegte un doоument sсris,
in сare igi au oгiginea sarсinile de гemedieгe сare гevin depaгtamentuIui intre.
!inere (tehniс).
In hotelurile moderne, va|elii au са atгibulii сurёlenia periodiсё a geamuгi|or, a
сovoare|or 9i moсhete|or, in aсest сaz ei fiind mai putin numeгogi deсAt сame-
ristele. De asemenea, |e poate rеveni intre{inerea gi amenajarea spatiilor
сomunе' transportul mobt|elor, аri]lll;lleа sё|i|or de banсhete, transportrr| |сlrl1eriei
gi al uniformer (tabelul4.9 )
ServiсiuI din restaurant prеsupune mai multe exigenle, сёгora trebuie sё Ie
l.lсё fa!ё сei сe igi a|eg aсeastё meserie. Clientu| trebuie sё gёseasсй in unitёli|e
tir; alimentalie publiсё amabi|itate, ambiantё pIёсutё, disсretie, o atmosferа de
l|estindere gi сonfort. Pentru a rea|iza aсest dezidегat, persona|ul din unitёli|e de
.tIlmenta(ie pub|iсё trebuie sё dovedeasсё inсlinalii pentru meseria сe o praсtiсё
:;;t multё soIiсitudine.
4.3.1. FunсliiIe 9i meseriile din restaurante
organizarea lIltill(,|| ltt ll.l;t;ttll.ttllr,r.lrttl;tltL||e faсtorul esenlia| Тn pгestarea
tttlor serviсii de с;;rltl;rIrl lil.tlltlltr..i { l)l|.i |.l.l lllllllijrLrlui de persona| 9t a struсturii
;rсеstuiа reprеzirrta t;tltttItItt lrlr|..tt-ilr|'Ili! l){.rrlrrt llttrtuI mers а| aсtivitё{ii" Pentru a
.,lll!{ l[|l r. tltrti'.llll. ll rIr' .tltltlenta{ie pubIiсё,
1lLttea ТndepIint ftttlr;IrrIr. lr:сгёtorii саre
t;t desfё9oаrli tlс:ltvtl;rlr'.I ill ,ll t:,il .il.l lr lt |11'|;1i;1l sё сorеspttrlсlt1 сa pregёtiгe
r;еtttlttlIOl рlсl:;tLtIttt.3t:;;i 1rrlli:rtIt: rl:it:li.: IIr.. ,1|11..11 рltllstllt;lltэ аtisoILlt tle()es;1le
146 Mirltаgсlпсttttrl tl1lсrlr1irrrtilttг ill ltlltс|irгiс i;i гсsl:ttlrlttlс
Prinсipalele funсtii qi meserii сare pot fi intA|nite in restаurante|e din Romёnia
qi din strёinёtate sunt:
/ diгeсtorul de restaurant;
/ direсtoruI depaгtamentuIui de a|imentalie (restauгatie);
/ maitre d'hotel;
/ maitre d'hote| de сarre,
/ gef de rang/сhe|ner;
/ somelier;
r' barman,
/ ajutoru| de ospitaг,
/ eсonomist.
Pe Iёrngi aсegtia, mai Тntilnim (dar nu in сontасt direсt сu с|ientu|): buсёtaru|
qef, ajutorul buсёtaгului gef, buсёtаrii, сofetaгii-patiserii, bufetieгii 9i ajutorii aсes.
tora.
Re|aliile dintгe aсegtia sunt evidenliate prin intermediul organigгamei, сaгe
prezintё in formё grafiсё struсtura internй a unui restaurant' сu denumirea 9i
pozilia fieсёrei funсlii. insё, in сondiliile aсtua|e, oгganizarea munсii personalu|ui
este o problemё mu|t mai сomplexё сaгe nu se poate гezolva numai pe bazа
organigгamei. organizarea munсii presupune apoгtu| Tntregii eсhipe pentru atin-
gerea obieсtive|or prevйzute prin mij|oaсe adaptate paгtiсu|aritёlilor fieсёгei firme.
Se au in vederе сapacitatea profesionaIй a sa|aria{iIor' po|iva|enla unora dintre
ei, posibiIitаtea гestaurantu|ui de a folosi personaI сu timp parlia| de luоru,
intoсmirea grafiсeloг, oгganizarea intё|niriloг de luсгu 9i fo|osirea mаnualu|ui de
exploatаre..
Grafiсe|e se Тntoсmesс pe aсtivitёli speсifiсe (grafiсul de сuгёlenie' de apro-
vizionare, de primireJivгare сomenzi). Se Тntoсmesс, de asemenea' grafiсe de
prezen!ё 9i sаrсini spесifiсe zilniсe, sйptёmAna|e, Iunare 9i anuale, stabi|indu-se
astfe| prin гotalie сomponenla 9i oraгu| fieсёrei bгigёzi de serviге. o brigadё de
seгviгe сuprinde ansambIuI persona|u|ui сare asigurё desfйguгarea normalё a
serviсii|or intr-o tuгй sau un sсhimb' Brigada сonsaсratё Тn restaura{ia tradifiona|ё
are urmёtoarea сomponen!ё:
/directorul de restaurant;
/bucёtarul gef/ajutorul bucёtarului gef;
/primul maitre d'hotel;
/somelierul,
/chelnerul gi ajutorii sёi;
/garderobiera-lenjereasё;
/portarul-ugier.
Numйгul de posturi din сadrul brigёzii depinde de сategoria de сlasifiсare a
restaurantului gi importanla clientelei.
Directorul departamentului de alimenta|ie (restauralie) diгijeazй unul sau mai
multe seгviсii de a|imentalie, atAt in plan аdministrаtiv, cAt 9i tehniс, organizeazё
aсliuni de protoсo| atAt in unitate, сAt gi la sediul firmeIor sau la domiсiliu| сli-
enliloг. Aсesta are responsabiIitate de ansamb|u asupra unitёlilor de a|imentalie
din hotel: restаurante' baruri, serviсiul banсhete. De аsemenea, сoIaboreаzё сu
l |,uiu, M;lutаrlt.:ttttltllttl ttt Ittti:;tll st:rviсii' [-.ditrrr;l
Nis;l<rrtl;ltltt
t.t /
...'lvtсlul сomerсiа|
9| rltt:,itrIlt r|:r lr,t|,l itt ;rttvttr[.t ( ll:!l(.lll v;ttlzаrlIor El аtrаqоttl;l
.IrrltttlioГ- lmpгеunё сtt lltll'.il.ttrtl .,;trf .i|,tlltIrl1|ll 1111.111111lIr'l.;t r;<lrttr.oleаzё preturilе-'
t)a pozi[ie ierarhtс.l' t|сl1tlltr|.' rIt.l||ll.r l{)| t|| (l.!ll{.l;lI :;;ttt tlсl responsabiluI de а|l-
rrrr'rttatie de |a sedittl t:rltttt;t|, t|.tl;;1 ltrlltr|tlI rl:;tс. trrttlс.;rаt intr-un Iant" Fiind o
ilrtrt;tie aсtivё, impunе tl lсl.zlstеtltl1 |l.ult;;) ttt;trll ii| () [)t]IsonaIitate puterniсё. Dе
'|..|)lnеnea, neсesitё aptrtr"rdint dеosеbittэ in relаlrrIe сu с|ientil gi de сonduсere a
r l ..;ttrsеloг umane.
I)ireсtorul de restaurant (рef de unitate) rёspunde de oгganizarea Тntregii aсti-
vll;rti din unitate' Paгtiсipё |a reсrutaгea persona|u|ui 9i se preoсupё de formareа
.',l
1lerfeсtionaгea aсestuia. impгeunё сu buсёtarul 9ef intoсmegte meniuri|e gi
;'r.:turile aсestora. Responsabilitatea saloane|or giсontaсtuI permanent сu с|ientii
IllIl)[lne prezen!ё inde|ungatё Тn unitate, o linutё fiziсё 9i vestimentaгё iгeproga-
I'll.l' prezentёfizicё, personalitate puterniсё. La unitёliIe сu сapitаl privat, aсeastA
lrrrlr;tiе este oсupatё dе patron sau de o persoanё numitй in aсeastё funсlie.
Cele mai impoгtante aptitudini profesiona|e gi pегsonale aIe direсtoruIui de
r{':itaurant sunt ':
сulturё de spесia|itate amplё, сunogtinle de psiho|ogia сlientu|ui, de ges-
Irrltte finanсiaгё, de maгketing de restauralie, |imbi de сirсu|a!ie internaliona|ё;
- trёsёturi de persona|itate: dinаmism, flexibi|itate, сongtiinсiozitatе' сapaсi-
l.rlr: de stimulare a с|imatului agreabil, responsabi|itate, IoiaIitate, disсгelie, poli-
t.'ltl' сoreсtitudine:
_ aptitudini psihiсe: сa|m, spirit intreprinzёtor, soсiabl|itate, ateirlie distribu-
lrvli,
. аptitudini fiziсe: rezisten!ё |a stres' la obosealё, sёnёtate foarte bunё, сapa-
. llаte de ana|izё 9i sintezё, сreativitate, memorie vizua|ё bunё, flexibi|itate in
r'r lrnuniсaгe etс.
CriteriiIe suссesu|ui unui direсtor de гestaurant3, potrivit doсumentulut de eva-
ltt;lre gi autoеvaIuare a direсtoru|ui unui restaurant din releaua Novote|, sunt:
lr:prezent?tivitate, primirea с|ienliloг/simluI serviсiului/generozitate, сaIitatea de
rrr:qoсiator, сomuniсare/desсhidere, сoordonarea eсhipei, сa|itatea de Iider/spi-
rllrtI de eсhipё, inova!ia, Iuarea deсiziiIor/autonomie, tenaсitate/determinarе'
{ )lganizare, adaptare, сapaсitate
de analizй 9i prognozare' simlul apartenen{ei.
A. Personalul din bucёtйrie
in marilе hoteluri, eсhipa fieсёrei buсёtёrii este сoordonatё de gefuI buсёtar
1lluсёtar-gef). $efu| buсёtar se subordoneazё atёt diгесtoru|ui de restaurant _ din
1lrrnсt de vedere aI disсip|inei munсii, сёt gi buсёtarului-сoordonator * din punсt
lltэ vedere al aсtivitёlii buсёtёriei. Prin urmare' intr-un hote| mare poate sй existe
rltl buсёtar-сoordonator, un gef сofetar, сite un direсtor pentru fieсare restaurant
.;t сAte un gef buсёtar pentru
fiесare buсёtёrie. $efu| buсёtar asigurё p|anifiсarea
rtreniurilor 9i |istei-mеrliu' prеvizioneaz'ё сomenzi|e, organizeazё munсa intregii
l]сhipe a buсёtёriet 5i с:сlltllrlIrl;lz;1 с;а|lt;rtcа prepаratelor. Funс{iile gi numёгuI
' F|oгеa Cottstitttlltt, t|,'l':ll;lltllltt ' l rIrlrll;t Srrп Grafiс, Buсuregti, 2ОО4, p.29
.'Diaсonu tl l rt';litr;r '1,ltttttlt,:lt;trс,;I ttilteprindeii de comert, turism, ser-
MiltiltlIir' Mil
^/|i|l||!;|llll
vrr:ll, Ldilurа t-lrtrvсr..;tlitrlrr rlшr I'ilr,:lr'{l l(t l' !!
. {)tl;rх;;ttltt ..]lllf;ltr'
t
Ilrrr tttr..;tt 2()03 rv|;|tIi'|l.!||Il ||l. II!,.|''il|:||Il' M;ttlt11lltl tliпх1оrtiltti tlt: tt''sIttttt;lttl,
' (](-',
148 MаtlitgсlttсIttLrl oрсгirtitlrti ltlr ilr lrtllсlilгiс ;i rсstitttгatiс

persona|u|ui se diferen1iazй dupё оapaсitatea qi сatеgoria de с|asifiсare a res-

taurantului. Таbelul 4.,|.|. I rrrlr;!lr|п ll|'3tl lli{ (! |tl1lvItlI lItlr.tlltttl;tlll ;lt: t,;tlt:q<llii de restautaпtt:

TаbeIu] 4.10' Еunсfii|e speсifiсe buсdtйriei, diferenliate pe сategorii de restaurant t ,.tрaсttate rеdusё Capaсitate mare

Capacitate Capacitate Capacitate Rеsponsabil bar Responsabil bar

Capacitate mare
redusё medie sporitё $еf barman $ef barman $ef barman
Barman Bаrman Barmаn
$ef buсёtar $ef buоёtar $ef buсйtar $ef buсёtar
AdjunсЪ9ef Adjunсt-gef buсёtar Luсrёtor bar Luсrёtoг bar Luсrёtor baг
Buсёtar buсёtar Maitre d'hotel
Maitrе d'hote| banсhetе
$ef paгtidё $ef partidё
$ef de etaj Maitre d'hoteletaj
Luсrёtor buсёtёrie Luсrёtor buсёtёrie $ef paгtidё Luсrёtor buсёtёrie
Ajutor buсёtar Spё|ёtor Luсritor buсёtёrie Ajutor buсёtar Chelner de etaj Chelner de etaj $ef de etaj
Spёlйtor intrelinere Ajutor buсёtёrie Administrator Luсrёtor de etaj Che|ner de еtаj
intrеtinere Argintire.spёIёtor Spёlёtor speсializat Somelier de etaj Luсrёtoг de etaj
pahare Spё|ёtor Maitre d'hotel de Prim-maitre d'hotel Somelier de etaj
Spё|ёtor intretinere rang Maitre d'hotel de Prim-maitre d'hotel
speсiaIizat $ef de rang rang Mаitre d'hotеlde
Spёlёtor Chelner $ef de rang гang
intretinere Chelner $ef de rang
Pivniсеr Chelner
Sursа: GabrieIa CeсiIia Stаnсiulesсu Luсrёtor ofiсiu Pivniсer Somelier
Luсrёtor ofiсiu Pivniсer
B. Personalul salonului de seruire Casier intre!inere Luсrёtor ofiсiu
restaurant intre!inere
Similar сeloгlaIte serviсii, struсtura pe funсtii a brigёzii de servire, сa si numё-
Casier restaurant
гul de posturi, variazd Тn funсlie de tipu| restaurаntu|ui, сategoгia de с|asifiсare gi
Luсrёtor сantinё Casier
numёrulde Ioсuri Ia masё.
Luсrёtoг vestiar Luсrёtor саntinё
Maitres d,hotel (gefi de sаlЁ) sunt subordonali' deopotrivё, direсtorului de Luсrёtor vestiar
restaurant gi сelui сaгe oсupё postuI de maТtre d'hoteI сooгdonatoг. Deсi, direс-
toru| de гestaurant are Тn subordine atit gefu| buсёtar, сёt gi pe maTtres d'hotel, Sursа: GаbrieIa CeсiIia Stаnсiulesсu
Тn prinсipiu, unu| pentru fieсare salon gi fieсare turё (sсhimb). Pгinсipa|e|e res.
Fieсare gef derаngeste гesponsabil а| unei pёrti din salonuI de servire (3-5
ponsabiIitёli аIe unui gef de salй sunt de a intAmpina сIien(ii, de a сoordona per.
r;rioane), in aсe|a9i timp putind sё-9i asume atгibuliile unui maТtгe d.hote|.
sonaIul din salё, de a сrеgte rentabrlitatea restaurantuIui in conсordan!ё сu obieс. l tесaгe raion -.16.24 loсuri, in medie, este inсadrat сu un chelner (ospёtar). Ei
tive|e stabi|ite ТmpreunЁ сu direсliunea 9i de a gestiona gi dezvo|ta re|aliile сu .;Llnt Тnsёrсinali сu efeсtuarea propriu-zisё
a seгviсiului la masё. ospёtarul este
сlienlii. Mai mu|t decёt atAt, el poate aduсe magie gi emolie, sй facё fieсare per.
1l|аsat sub autoritatea gefu|ui de salё sau a сelui de unitate, iaг, Iа rAnduI sёu,
soanй sё se simtё uniсй, acesta fiind |uсrul сe| mai impoгtant. in сazu| unui r|trijeazё qi сontгoleazё munса ajutorilor, daсё brigada Тi cuprinde. Un сheIneг
restaurant de lux' mulli gindesс сё atmosfera este prea reсe, prea stгiсtй - e| .;1lесia|izat in еfeсtuareа serviсiului |a gheridon
se numegte trangator.
trebuie si Iupte оu aсeastё imagine. Тrebuie sё pistreze intimitatea сlientului, Maitre d'hotel carre rёspunde de organizaгea gi efeсtuaгea seгviсiiIor in
ajutAndu-I sё petгeaсё momente plёсute, гespeсtind serviсiu| 9i eta|indu.gi aгta tlriuё sau tгei raioane, prеia o serie de sarсini gi, mai a|es гeferitoare la efeс-
seгviгii.' Subordonalii direсti ai сe|ui сare oсupё postul de maitre d'hote| sunt lllаrea serviсiilor.
gefii de rangt. Funсlia dе prim.maitre.d'hotel este intAlnitй [n mari|e unitёti'
Demi.gef.ul de rang еste aspirant |a funсlia de gef de rang, efeсtueazё ser.
aсesta avёnd rolul de a supraveghea aсtivitatea din toate sa|oane|e, pгeсum 9i a vtсlul la un rаion сu Ltn ntttтuir redtts dе tтеse
сelorla|li gefi de rang. Personalul aflat sub ordinea gefu|ui de saIй trebuie sё Ajutorul de ospdlаr;t;rtl;1 ;lrl 1;tlftlI lltl r;rllg la efeсtuaгea seгviсiuIui, asigu-
сunoasсй peгfeсt produse|e servlte с|ientului. r;tnd |egёtura dintrе rl[tl;ttt.;;t .;; t|rltt l,,ttltr:l1r.t |а aсtiunea de сurёtenie gi intre-
!lnere gi |а organtzirt.l.l:;;t|r11111|111' rlIr.r:!rt..tttlI rlрlerаtiuni simp|e, |egаte de seгvireа
r;lientilorl

' htto.//www' hores, rolarttсo|/l ir.lrrI rItl sa|а-o-firnсtie -dtt ttl;txltlt; r ttt t; lt rr l; trlt;t.|557
.l
(;rr;r;cs;rl rtorсrrtlrrпr 2O l ()гltrst;ttrlttt
150 MаnаgсlttсltlttI tl1lt,tlrlirlrriIlll ilr'Irtllс.l;rr.iс !| lсsl;ItIl:ll|с
Somelierul aгe in grijё a|egerea 9i stoсаrеa vinuri|or (soiuгi, podgorii, ani de
produсtie). in salon, somelierul reсomаnde gi orienteazё а|egeгea vinuri|or de
сёtre сlienli gi tot e| asigurа efeсtuarea serv|сiUlUi'
SomeIieru| seleсtioneazё сu grijё vinuгile, evident in urma unor degustёri. La
aсeste degustёгi, pёrerea obieсtivё, nesupusё presiunilor exerсitate de anumili
furnizori sau impoгtatori, este сea mai importantё. Gestionarea stoсuri|or de vin,
supervizarea optimё a inventarului pivnilei revin tot in sarсina speсialistului. Тot
el trebuie sй asiguгe сondilii|e idea|e pentru a pёstra vinurile, din punсt de vedeгe
a| temperaturii, umiditёlii etс', fiind un gaгant asupra bunei fluсtualii a stoсuri|or.
Тrebuie avut in vedeгe сё 9i сaгtea de vinuri trebuie linuti |a zi, aItfe| apare
situalia de a rйmAne sсris Tn сaгte un vin сare, fiziс, nu mai existё in depozit.
Some|ieгul organizeazё, agadar, pivnila de zi (raste|uri|e 9i frigiderele de vin),
!ine evidenfe|e сu intгёriIe gi iegiгi|e din stoс, optimizAnd astfeI сifra de afaсeri a
restauгantuIui. Din punсt de vedere al vAnzёriIoг' some|ieгu| paгtiсipй gi direсt,
imp|iсёndu-se in сregteгea vёnzёri|or prin pгezenla la masa сlientu|ui' Aсolo este
loсu| unde se simte bine oriсe some|ier, este Ioсu| unde aсesta este ,,impёrat'',
punЭndu-gi Тn va|oare toаte сaIitёli|e de сare dispune. Еste o plёсeгe sё mergi
Тntr.un restaurаnt, сa gi сlient, 9i sё vezi o persoanй atAt de pasionatё de
pгofesie, sё priveqti adevёratе demonstгa{ii de aгtё pentгu o simp|a debugonare
de butelie. Un somelieг demn de aсest nume tгebuie sa aibё с|asё 9i stiI, sё fie
manierat, politiсos gi' evident, sё aibё un bagaj сonsistent atAt de сunogtinle
profesionale, сAt gi de сuIturё genera|ё.,
Room.seryfсe.ul este efесtuat de сёtгe o eсhipё de сhelneгi de etaj сare
este dirijatё de un оoordonator гoom.seгviсe (room-serviсe manager). Aсestei
eсhipe ise aIёturй dispeсerii, сare гeсeplioneazё 9itгansmit comenzile telefoniоe
a|e сlienlilor. De la caz|a сaz, seгvirea se efeсtueazёde Ia niveluI ofiсiuIui room-
seгviсe sau de Ia seсlii_ buсёtёrie, baг de serviсiu.
Serviciul stewarding din subordinea gef-sfeward.ului (9ef seсfie inventar)
regrupeazё _ Тn marile hoteluri _ aсtivitё{i|e de aprovizionare, stoсare 9i Тntre-
linere a inventaruIui de servire aI гestaurante|oг, preсum gi сuгёlenia spaliilor
aferente alimentaliei. Spdlёtorii pot avea atribulii de aгgintier, veselier' spёlёtor
taсAmuri, utilaje de buсйtёrie.
C. Personal ul barurilor
in сazuI mai multor baruri сarе funсlioneazi in сadrul hote|uIui, se сrеeazё un
post de barman-coordonator, subordonat direсtoru|ui de aIimentalie. Barmanul-
сoordonatoг dirijeazё aсtivitatea gef barmaniloг, aсegtia din uгmё сoordonёnd -
fieсare |a nive|u| unui bаr _ aсtivitatea formaliei de |uсru respeсtive' Funсlia
speсifiсй este aсeea de barman.
Barmanul din baruI de zi sau de noapte asigurё prepararea bёuturiIor Тn
amesteс, pregitirea сe|or care servesс сa atare gi seгvirea с|ienli|or de |a tej.
gheaua bar gi, in anumite situa(ii la mese.
La unitёlile de сategoria 3,4,5 ste|e trebuie sё posede сeгtifiсat de аbsoIvire a
сursu|ui de speсia|izаre pentru meseria de barman, la aсeste сursuri putЭnd
paгticipa сei сare аu сa|ifiсaгe de ospёtaг sau barman' De asemenea, se oсupй
de aprovizionarea сU mёrfuri, depozitаreа qi сonservагea aсestora. Тrebuie sё
(..;t[lrir'|;r (]tl.:lltt;t
. ttttсlаscё bine tehttlrl;t Jll.!ll.l|.ltil !ltilt::ilr!| tltlIrrt rIr.ll..ltlItttl:t|с;ooItсе 9i ltе;tlt;<l<lItr;rl
..'r r;tlIeIaIte
mаrfuri сLl (;.Il(. Ittr tl'.t.,.=l
Vanzarea bёuturl|сrt Ill (,.lIlll .l.i ..t. t...tll,....l.,.l l)lll] ttltеrmediul mini-baruriIor
1higidere.bar) din саlll(:lt: l'tllltvtl lltrtttlr.Itlt rlxt:;ltllttt.:, еste obligatorie eсhiparеlr
. rr tnini-baruri fгigortfiсt) .t (]itlll(}l(}|<lt tJttl lttltt-.lurl|е de 3*-5*. Pе mini-bаr, l:r
rlrrlemAnё, este amplasatа lrsta produse|or' сu preсizarea stoсului gi pretulLrl
rtllttar. Zi|niс, stoсul este reintregit. Stiсlele sunt de сapaсitate miсё, pentru a fi
..lrttlinat risсul de a nu fi сonsumat сonlinutuI in tota|itate' Pentru verifiсaгеа сotl.
.,rrrnului pot fi сreаte posturi de сontгoIori.
Au fost introduse 9i sisfeme automate de inregistrare gi control. o priпt;r
.'rl|utie: de la un terminal portabi|, сu tastatur5 sau сreion optiс, сu саre sunt сittlr'
r.rlduгile сu bare, prin impulsuгi te|efoniсe, informatia сu priviгe la сonsum еsttl
It;lnsmisё de сёtre сontrolor la unttatea сentralё direсt din сameгё. Suolimerlt:rl,
|;r eхteriorul mini-barului sau сhiar оamerеi, poate fi instaIat un semnalizЭtor, с;;ltt:
:,',t indice dacё frigiderul a fost desсhЬ sau nu' Un astfeI de sistem de deteсtiе 9r
.;tlmnalizare еvitй verifiсёri|e сomplete. o a doua solu|ie сonsti Тn сonstruirеа
rrrini-baruIui dupё prinсipii|e distribuitoruIui automat. Pentru oblrneгea unui pгodus
.IllUme, сltеntuI urmeazё sё aсlioneze butonul сoгespondent, оeea сe va аntrenа
.,;l transmiterea informaliei Ia unitatea сentralё
9i debitaгea figei de сont а
r:|lentuIui' A treia solulie сonstё Тn Тnregistгaгea сonsumu|ui pe baza a1ezёr|i
1lroduselor in mini-bar in сontaсt сu un sistem de deteсtori. in ega|ё mёsurё'
(leteсtaгea сonsumului se poate fасe сu сelu|й fotoe|eсtriсё. o temporizare de
r;Эtevа seсunde Iasй с|ientului posibilitatea sй se rёzgёndeasсё qi sё reаgeze
tlёutura in mini-bar.
4.3.2. Calitilile gi аtribuliiIe personalului de servire
Aсtivitatea desfiguratё Тn salonul de гestauгant este сomplexё. Proсesul ttllr
rlo|ogiс de seгvire a meselor se desfйgoarё Тn mai mu|te etape: pregаtlrtl;r
sа|onului, primirea с|ien(ilor, informarеa aсestora asupra meniuriIor, efeсtttаrо; r
serviсiuIui propriu-zis, preоum gi aсliunile de dupё inсheierea serviсiului.
Prin natura aсtivitёlii, peгsonaIul este ob|igat sё efeсtueze multiple dep|аsiltl
de la un |oс |a aItu|, atit in direсlie planё (oгizontalё), сAt 9i pe veгtiсalё (pe sсаlrr)
gi sё pёstгeze o Vreme inde|ungatй pozilia oгtostatiсё. ЕfoгtuI fizic a| munсitorrIсrr
еste re|ativ ridiсat, persoane|e сare praсtiсй aсeastё aсtivitate fiind supr:se lir
сontraсtaгea unor bo|i ale aparatuIut сirсulator.
Y лptituаini fizice gi fiz iotog ice necesare in eхercitarea profesiu n i i
Pentru insugiгea gi praсtiсarea mеseгiilor din salonuI restaurantului sunt
neсesare o serie aptitudini fiziсe gi fizio|ogiсe genera|e gi speсiaIe. Datoritё
efortuIui fiziс гelativ mare pe сare trebuie sё-l depunё peгsona|ul, este neсesar
сa aсesta sd fie гobust, сu fortё fiziсё сe| putin de niveI obignuit, сu un organism
sanёtos' сapabiI sii s;;.ttl:;|,rt:.i t;llttlltrllt-. tlt: rllсjin fiztс aIe meseriei.
Sunt soIiсitatе at;it tttrlttllttrlIr.':;tl;tt:llll;iltl' с:аt gi сele inferioare, сare trеbuie sA
fie Тntьo perfeсtj 1;t;ttt: tIr'Itllti llt)t|.ll{. ('.rll.tr,ltаltеa de coordonarе manua|ё' сaгe
сondi{ioneаzё indеttt.itt.ll{.,l .''I rll ."lt.lIl.ll(.. l' ()stе o сerintё abso|ut ob|igatorie'
Simtul vёzttIui va 1lt-,ltlttIr:.lllll.l Il.1r'.l lrritlttlIr)r' а dimensiuni|or, а distаnte|or;l
lсlсtlllс.l;tgttlttl llllttlr;ltllrlt :,.I ll|!l'.l1.1111:Irrt I tlttt;ttсirl;lrtlа nсlrrтtaIti;l;l(I,:ltIttl сstе t]t.l
t52 Managеtnеntu| opеratiurrilor in hotеliriе 9i rеstauratiе
asemenea, absoIut neсesarа. Pentru persona|u| сaге luсreazё in saIonu| de гes.
taurant gustu| 9i miгosu| au гo| deosebit de impoгtant. Simlu| mirosului faсiIiteazё
perсeplia oгganoleptiсi a сalitёlii mAnсёruгi|or' Simlu| gustuIui permitе apre.
сieгea сa|itёlii prepaгateloг 9i gradul in сare сoгesрund reletelor de pre|uсrагe.
PeгsonаIuI сare servegte Тn salon trebule sй aibй o fizionomie p|ёсutй, atrё-
gёtoare, o tinutё сorporalё norma|ё, fёrё defeсte fiziсe (piсioare gi spate drept,
danturё ingrijitё, meгsu| гegu|at). intreaga !inutё trebuie sё exprime elegan!ё,
sup|ele, sobrietate' prestan!ё 9iseriozitate. Pentru a mentine gi a dezvo|ta aсeste
сa|itёli' este neоesar сa fieсare luсrёtor sё adopte un regim de viа!ё normaI gi sё
respeсte o seгiе de regu|i igieniсo-sanitare.
Еfeсtuarea zilniсё a unor eхerсilii de gimnastiоё, pentru men{inегea suple{ei gi
e|eganlei migсёгilor' сurёtarea unghii|or, spё|area din[i|or sunt ob|igatorii. SomnuI
сu o duratё normalё duсe |а pёstгarea оapaсitё{ii de efoгt soIiсitatё in timpul
serviсiului. Se vа еvita abuzu| de tutun gi bёuturi, abuzu| de fard, de parfumuri
pUtern|сe.
Тinutа vеstimentarё trebuie sd fie ireprogabi|ё, imbrёсёmintea de сa|itate,
сё|сatё Uniforma difеrё in funсtie de sex, tip de unitate,
l>tlttl с;ttllt;l, r;Ltr..ltzi gt
[rlIrlI ttttl:;tlt stltVlle irlсёItёmlntea va fi deсenti, сomodё, ugoarё 9i сurаtё in
lrгl l rt, rltr :ltt, t
г /\|lltlt tt ltttt tttlt:Itlt;|tttllс.:' cunoEtin|e, deprinderi
l,r.t.'lltt.tlttI tIitt :;;tltl;ltleIe de rеstaurant trebuie sё posede un nive| sufiоient de
r,tlttll:.,lll)ltl tlrl r;ttItttt.ii r;с:tleraIё, pentru a fi сapabil sё sustinё сu сonsumatorii
(,(}llVt)l:i; tlll
1lrl tlt[erttе teпlе. istorie, geografie, literaturё, sport etс. Trеbuie de
lls()l'l)()ll(-'il, sil с;unoаsсё Una sau douё limbi de сiгсu|a!ie internalionalё. ob|iga-
tortt sunt 9t сunogttnte|e matematiсe, pentru efeсtuarea сoгeсtё a note|oг de pIatЁ
gi a evidеnte|or operative pгivind inсasёгiIe.
De asemenea, trebuie sё aibё simluI ordinii gi aI сurйleniei pentгu a efeсtua
servtсii de сa|itate' in сonditii igieniсe; sй fie сongtiinсiogi in munой, сeeа сe Тl
determinё pe ospйtar sё efeсtueze seгviсii de ina|tй linutй profesiona|ё 9i sй
respeсte гeguIile de seгvire; sй aibё atenlie distributivё, pentru a rea|iza seгviсii
prompte 9i la so|iсitarea с|ienlilor sй fie Tnzestrat сU o memorie bunё, pentru a
гetine сomenzi|e gi nume|e с|ien!i|or; sё fie dotat сu memorie vizuaIё pentгu а
reсunoagte с|ien{ii gi loсuгi|e; sё manifеste interes profesional, disсip|inё 9i punс-
tua|itate. Asigurё' fёrё ТndoiaIё, un гаndament superioг ospёtarii pasionali pentгu
meserie сaгe nu se p|iсtisesс 9i dau dovadй de rezisten!ё Ia moпotonia munсii.
De aсeea, spiгitul de eсhipё trebuie sё fie prezent |a toli сei сaгe imbrё(igeazё
meseгia de ospёtaг, preсUm gi spiгituI de organizaгe, imaginalia in vedeгea rea-
lizёrii serviсiuIui in сondilii bune 9i Тn timp foaгte sсuгt. |maginalia i| ajutё pe
ospёtar sё gёseasсё foгme originale de seгviгe gi de prezentare a pгeparate|or gi
aгanjare a meseIor.
Baгmanul trebuie sё aibё aptitudini de сomuniсare, de сalсul, dexteritate digi-
ta|ё 9i manualё, сapaсitate de a eva|ua gi a Iua deсizii, rezisten!й Ia sаrсtni repe-
titive. Ana|iza gi evaluarea informaliei, asigurarea de seгviсii, respeоtarea instruс-
liunilor verba|е sau/gi sсrise, сu|egerea, с|asifiсarea gi preluсrarea informa(iei
sunt сAteva dintгe dеprinderi|e speсifiсe meseriei de barman.
У Calitёti morale
Cа|itёti|e morale аle personа|trlrrr 11in sa|oanele de restаttr;lrtl .;rlttl .tbsо|Ltt
ll()()rrsilr() pr-.rlttLl сlfeсtttагeа [lП()t :;('tvtr;li de irlа|l;i trrltrt1r Nt:r t.:,tl.rlr..r .tt:rlst()r
/{r'\,r, tr l, ,,rt,,,'t,
'.rIll.rIl t'lstе detеrrnlnаlt.t с|l.Ill.;.=l'.'| {.tIt|,tIr..r rlltttlIttl .Ittt zllr:|rэ rloаstre, PersotlаIttI
'Iirr rlrrltаti|е de aIimenta!lrl ltlrllt llrl...l 'tlll.t.r 'tllltlr||ttr.1lrlztltvаi fаtii dе munсй' f'аtа
'i..;rlrlfesie, sё manitеsttl }). l:'Itlll(.Ill
(.{{.tt,Il.tlr.. l (l|,:,;t satisfасё dorin(е|е сli.
..lIll|()l , sё fie сa|m, sй dtl;t t.ltlv;ttl;1 r|l: tltrllt.l litli1l;itttltl сle stne, pгiсepere, сompe-
|..rrl.t \;i sobrietate in exerсttlltt)it lll():;()ll(:l, st;tl;.tttl Ittlill аaI meseriei sа|e trеbuie sё
lrr..;llttla gi apreсieгеa сonsumatoгllor sегvlli; аtitudineа fа!ё de сoleсtiv sё fie
|,rlrlr'lpiaIё, sё expгime spirit de сoleсtivitate 9i Тntrajutoгare. Nimeni nu poate sё-
'..r .lr.l;fAgoare aсtivitatea in afara сo|есtivului, de aсeea' сoIeсtivul trebuie sё fie
. ,rrllttI de геalizare pгofesionalё a fieсёгui Iuсrёtor.
:ilrtisfaсtia profesiona|ё trebuie sё repгezinte eсhiIibruI mora| a| IuсrёtoruIui.
lt. l..tStё satisfaсlie se poate rea|iza pгintr-o munсё сinstitй, сoreсtё, exесutatё
trlll ttll mod exemplaг, printr-o atitudine сivilizatё fa!ё de сonsumatorii pe сare il
,it'lVr)gte. In re|a(ii|e сu сlienlii, trebuie sё fie modest, сinstit, сoreсt, respeсtuos,
|'' r|tltс;os, amabi|, disсip|inat, sё dea dovadё de sinсeritate gi demnitate.
lilаte aсeste сa|itйli morale, Тmpгeunё сu aptitudini|e fiziсe gi inteIeсtua|e pe
..rr.l trebuie sё le posede personalu| din sa|oane|e de restaurant, voг duсe |a
'...tIt.zаrea unor
pгofesioniqti de сalitate' |a гea|izarea unoг seгviсii iгeprogabile, |a
il.lll:ilГе? pгestigiului profesiona| a| unitёlii in сare igi desfёgoaгё aсtivitatea'
4.3. GAteva studii de сaz
A. La primul restаurаnt сu ospitаri orbi din Barсelona se mininсё pe
lllltlneriс
Irlсeputul lui 20,10 a adus Barсe|onei un nou tip de restaurant in сare с|ien{ii
.',rrrt ghida{i gi seгviti Ia mese|e Ior de сhelneгi nevёzёtori' intr-o saIё de mese
' rrlrrndatё Тn intuneriс. o astfe|de сinё este o experien!ё ineditё.
CAnd am treсut de perdeaua neagra de pe hoI gi am pёtruns Тn inсёperea
rrr.|116i112fj am сrezut сё nu voi rezista gi сё mё voi intoarсe, dar drn respeсt
ll..tttru сheIneru| nevёzёtor, am rёmаs |a masё 9i am tгёit o experien!ё uniсё,
lIll:jtul vinului gi a| mAnсёrii fiind potenlat de Iipsa impгesii|or vizua|e',, afirmё Ana
M;rtei' una dintгe pгimeIe romёnсe сare au Iuat сina Ia inovatoгu| restaurant
| ). tns |е Noi/' Cеi nouё angajali orbi prezintё
9i servesс un meniu сomp|еt de 59
'il'Euro, сlienlii |ёsAndu-sе pe mёna Ior Тn momentul in сare tгeс de zona
Irlrrtlnatё 9i intrё Тn obsсuritateа tota|ё a sё|iide mese. Meniu| surprizё, сoordonat
'i.. faimosul buсёtar o|ivier Romain, se bazeazё pe produse in dieta medite-
r.llIL'3Пё 9i se buсurё de o elaborare minutioasй, asemёnёtoare гestauranteIor
.Irrr GhiduI Miсhe|in.
Clientii сare vin sё sеrveаsсё сina gi сёroгa Ie sunt exp|iсate deta|iile eхpe-
lrrltttei inса de Ia intrагeа irl Ioса|, sunt сonduqi in gir indian in restаurаntuI aflat in
rtrlLtneriс сomp|et. Chtэlllеrll tlеv;lz;atorl' pentru a putea seгvi сele trei fe|uri de
rrt;.ttlсare din menltt' (;(}llItIll|(';l lllr:rlIltItttIlIr;rl llr lсёtаrul 9i pгopгietarii prin сёgti сu
ltltсrofon. UniсuI Irlс: lttttlttt,tl tIttt l..:'|.tilt.tttlt.Ir..rr;r:stLti |ant, desсhise gi la Londra,
Nllw York gi Part:;' tll;|r. lr.tttll ttttrll .r tlt.,.'lt ttt..lltLt| 9i pоli a|ege aсel fe| dе mёn.
(-.llе саre,iti p|irr;tl' t||ltltt'tlt..trlrtI .rIll ((i.;lIl[)rlZA), meniuI albastгu (produse
ttt.-rtine), meniul Vсlltlt: (vr..;r'|,rlr'ltr) ..'I ti|.,.ll ([)l()dtlsе din сarne). Apoi ospёtаrrl
.ltlll сt.llt<jtlt; <;lltltttll itt .;.rl.r ltt.tIl..,... .rll.l|.till trttLtneriс сompIet, it qhldeаzё 9i il
 154 NIlttt:tl''t.lltсlIlttl lr1lсr':rlitttrilllt'ltt Itlllс|ltt|('Il lсslilllгil(iс l\\
aJutа sа sе dеp|aseze pаnа |a masa Ior. MAnсarra se servegte pe intuneгiс, ;ltltr.ltti igi sсhimbё r:[lltl;ttt'.t ltt ltttt. tir'.ir' l..IttI rIr: ttl.lItl'.tlr: l1t сle аnotimp' La,, llre
сomesenii savurаnd prepaгate|e fdrё a Vedea, fo|osindu-gi |a maxim simturi|e l.lt Duсk'' din sudt.tI Аttt;Ilс.t, r ltt.Ittr.ttr .trt rttv.t(,tl t tlttt .;;i lrаrtsfoгrne o petalё сitl
gustativ, oIfaсtiv gi taсtil. La iegire' |e aratё doritorilor de senzatii gustative inedite Il.rrldafir intr-un otl' l)(l t.;llt. t| .'l). ll(| lll .t,,rrl l|t lrlr|, trltltltru са mai apoi sа-I
meniu| сare Ie-a fost servit, сomentAndu-se uIteгior expeгienia de a nu vedea lr.ttlsforme in inghe(at;i. llr,,l I llrrllt'' llltr li1llllllit (tlt:t;|:ltаt сe| mai bun restаuгаnt
absolut nimic pe parсursu| unei ore gijumёtate. rIttt Iumе, in uItimii trоt ;rltt)' ttttltttlt|
',tltlt;lt:;l;trt;,.r;ttрlrttlde 35 de feluri gi duгeazё
,,Dans le Noir,,, inovalie gi oportunitate de munсй 1lllste 4 ore. Loсa|u| estе desсltts doаr 6 Iunt pe аn (din aprilie pёnё in septem-
Loсa|uI ,,Dans le Noir'', desсhis de Еthik Investment Group |a Barсelona, trlle), pentгu сa in restu| timpu|ui buсёtaгii stau Тn Iaborator, са sё сгeeze gi sё
aduсe o idee nouй Тn |umea gastronomiсё, propunAnd degustaгea mеniuri|or in lr.:;tezе noi гelete. Restaurantu| poate primi 8.000 de сlienti pe an, iar cereri|e
intuneriс 9i, in aсe|agi timp, integгaгea persoane|or nevёzёioare Тn сAmpu| mun-
1lrlntГU rezeгVаrе sunt in juг de un milion (9i se faс in anu| preсedent). oamenii
сii. Maite 9i Christophe Sutto, propгietarii de origine francezё ai restaurantu|ui' rttt;earсй ani de-а rAndul gi, dupй сe Ii se сonfirmё rеzervarea' au senza{ia сё au
sunt bucurogi сё pot pune |a dispozilia persoane|or сu handiсap vizua| un |oс de .,.rgtigat |a |oterie. Ce ziс сritiсii de restaurant, adiсё indivizii сare au vizut de
munсё 9i, totodatё' pot oferi o expertentй nouё gurmanzr|oг din Barсe|ona. l()аte' au mAnсat de toate gi сёrora doar o gгenada explodatё in guгё
,,Еste mar
mai mult deсёt un restaurant, este o expeгien!ё umanё gi senzoria|ё''' аfirmй rr:trqrgte sё |e surprindё papile|e gustative?
Maite, motivatё de suссesu| loca|u|ui in aсeastё perioadё eсonomiсё difiсi|ё. Еi bine, ei ziс сё existё restaurante|e сu trei steIe Miсhе|in; 9i apoi, exista ,,Еl
PunсtuI de vedere аl angаjaliloг este gi e| unuI pozitiv. Sabina de Casti||o poves. |}rl|Ii'',сaгe este,,out of this woгld,'(adiсё е atAt de bun, inсAt parсё n-aг fi din
tegte pentru Adevйrul сum este ,,sё sсhimbi ro|uI zi|niс
9i sё ajuli oаmeni norma|i Irrrnea asta).
sa pёgeasсё [n Тntuneгiс''. ,,Nu am сrezut niсiodatё ой voi ghida eu pe сineva
сare si se sprijine сu inсredere de umёrul meu. Mё simt utiIё apгeсiez сё pot fi Cerin{ё: Prezenta{i personalul din bucdtёria molecularё.
9i
de folos с|ientilor сarе perоep gusturi noi fёrё a fi influenta{i de imagine'', spune
сhe|neritа. in afarё de buсuria de a fi de a.1utoг, nou| job ii сreeazй tineгei сata.
lane de 25 de ani sеnzalia de independen!й pe сare gi-a doriЬo intotdeauna,
avAnd сeгtitudineа сё, in sfirgit' se poate integra in soсietatе сu rеsponsabiIit5ti l NтREвARI RЕсAPIтULAт|VE
dе om obignuit.
1. Cагe sunt difeгenlele de struсturare a persona|u|ui din hote|uгile euro.
Cerin{ё: Analiza|i сomportamentul gi caracteristiсite profesionale ale perso. оene?
naluluide servire din restaurant. 2. Prezentali persona|ul сompaгtimentuIui reсeplie gi responsabi|ititi|e
guvernantei geneгa|e.
B. Buсйtёrie moleсulari gi sсienсe.fiсtion 3' Prezentali personalul sa|onu|ui de seгvire gi сaгe trebuie sй fie aptitudini
in asemeneа restaurante, ingrediente|e sunt proaspete gi de o сalitate profesionale gi persona|e a|e diгeсtoruIui de restaurant?
desйvёrgitё, iar tehniсi|e сulinare au atins peгfeс{iunea. Dar Тn seсolul in сare 4. Cаre sunt сa|itёlile morale ale peгsona|u|ui de seгviгe?
oamenii сu bani pot mёnсa azi la Londra gi mAine |a New Yoгk, un fe| de mёn- 5. Care sunt funоlii|e speсifice fгonЬoffiсe-uIui Тn funсlie de mёrimea hote-
сare foaгte gustos nu mai este de ajuns. Ce se aduсe Тn faгfurie (9i, din сe in сe lului?
mai des, in аfara ei - intr-o sсobitoаre, o baie de aburi, o bilё de ge|atinё ori un
supoГt uniсat, сreat de un aгtlst plastiс in vogй) trebuie sё te su}prindё, sЁ te
amuze, sё te intrige' Sё fie un speсtaсol pentru toate simlurile, pentru сare sй
p|ёtegti sute de Еuro gi pentru сare sё strAngi bani сa sё-l vezi gr |a anu|'
сAnd o
sё fie аltfeI, 9i mai surprinzёtor, 9i mai gustos.
Gastronomia moIeсu|arё fo|osegte azotu| Iiсhid, gёtitu| sub vid gi inghelarea
pe anti-grёtaг (un dispozitiv сare indep|inegte ro|ul opus gгёtaru|й' adiсй
inghеa!ё a|imente|e instantaneu), dar _ mai mult deсAt atit _- inсearсё sй se
joaсe сu perсeplii|e gi agteptйri|e сlientilor despre mёnсaгe.
De exemp|u, u|eiul de mёsIine poate apёrea sub formё de spumЁ sau de
sfere ge|atinoase (сare se aseamёnё uimitor de muIt сu mёs|inele,,adevёrate'');
Тnghelata nu va fi de fruсte sau dе cioсo|atё, сi de сiuperсi sau de ouё сu s|ёninй
prёjitё (aсesta este unuI dlntre fe|uriIe сare |-a fёсut сe|ebru pe Heston BIumen-
thal, buсёtaгuI de Ia ,,Тhe Fаt Duсk''' сonsiderat сel mai bun restar:rаnt а| аnulul
2005) Mёnсatul dеvine o ex;lс:llсrttё mu|tisenzoria|ё' La ,,A|ine;l,' irl Chiсaqo.
 lr'ltttt,t,h rt,ri'iirt.tt.t,lt'til,'t !ttlt,'t,l,itr, tttt\ltltttttltt l'tl

5 5.1. Conсeptul t|tr 1ltllitlr;;i с|сl 1rrсrt gi rnodalitйtile de

implementare in illсltrstria озр-till.tаti.
TЕHNICI DЕ STABILIRЕ A PIr.ЕТURILок iш
Politiсa de pгеt tlI;tllrlt;tt.i;t 1ltlltltrlv.tl.l ltt ttltItl'.;ttlir tll;рlrtа|itёtii, trebuie sё rаs_
IIоTЕLAкrв sI RЕsTAURATIЕ 1lundё atAt interesеIot cссlt.tt-lttttt;tl а tttttе;.llttldertl, сAt чl ехigen!еi qi doIean!еlor
rrlaintate de potenlialii сlienli. Тeoria pretuгrlor gi a сeгerii arе o re|evantё spe-
5.1. conсeрtu| de politiсi de pre! 9i modalitilile de implementare in r;ifiсё in pгoblemele praсtiсe aIe turismului- Partiсu|aritё{iIe preluIui in turism sunt.
i ndustriа ospitаlitйtii / Pretul este numai unuI dintгe mij|oaсe|e pгin сare se poate influеnta сеre-
5.2. lmplementаrea metodelor de fidelizаre a сIientilor in industriа lea $i, сa atare, voIumuIvёnzёriloг din turism;
ospitalititii / FlexibiIitatea in fixarea preluri|or este, de regu|ё, foarte impoгtantё'
5.3. Тehniсi de stаbilire a tarifu|ui de camerй Deсizia privind nive|uI prelu|ui nu este intotdeauna сoreсtё, datoгitё sсhimbёrii
5.3.1. Tehniса miimii 9iformula lui Hubbart struсturii сosturi|or, aс{iunii unui сonсurent sau сa rezu|tat аI sсhimbёri|or in obl-
5.3.2. Ratele de oсupаre <;еiurile сonsumatorilor. De aоeea este foaгte difiсiI sё se сoгeсteze o deсizie dе
5.4. Tehniсi de stabilire a preturilor meniuritor oferite de restaurаnte pre!, fёrё efeсtuarеa unei ana|ize preaIabi|e seгioase.
5.4.1. Prelul de vinzare 9i аnaliza vinzirilor in alimentatie TarifuI hotelier, сa 9i preluI de гestaurant, nu estе un sсop in sine' сi este un
5.4.2. Тipologiа meniurilor rnijIoс finanсiаr de гealizare, in сondilii avantajoase, a сifrei de afaсeri.' Tarifu|
5.4.3. ,,PrinсipiuI pentru toti'' prelul sunt elemente de strategie pe сare le adoptё intreprinderi|e turistiсe pentru
a rea|iza obieсtiveIe propuse: mёrimea сifrei de afaсeri, promovarea serviсiilor,
pёtгunderea pe un segment de pia!ё.
Politiсa de pre! poate fi definiti сa o deсizie sau o serie de deсizii luate dе
REZUMAтUL сAPIтoLULU| сёtгe сonduсeгea firmei' bazate pe analiza prea|abilё a сostuгilor gi a situaliei de
A
li piali (intensitatea сeгerii, dimensiunea pielei, nive|ul de preluгi' сompeti[ie) qi
Pгe!u| reprezintй va|oaгea de pia!й a unui produs sau serviсiu, тntr.o li
avind сa sсop гealizarea un anumit obieсtiv sau un set de obieсtive (un anumit
exprimare monetarё, iar nivelu| serie de сonstrAngeri a|e pie1ei. in l
|ui refleсtё o volum de vёnzёri, un anumit pгofit, o anumitё inсasare) in сadrul unui plan gene-
сazu| produselor turistiсе, fo-rmarea prelurilor este rezu|taiul aсliunii' unei ; ra|de aсliune.
muItitudini de faсtori de nаturё eсonomiсё, po|itiсё, motivaliona|ё, geografiсё, Prinсipalele aboгdёri a|e politiсii de pre! sunt: aboгdёri simp|e, abordёri сonr
dar gi a| гespeсtёrii numeroase|or сerinte сe deсurg din speсifiсitateЪ oieпei ji plexe gi abordiriin trepte.'
9i
сeгerii, din сomp|eхitatea gi eterogenitaiea aсestora . ! . Abordёrile simple se bazeazё mai pulin pe сeгсetёri gi ana|ize de сost gl
ln industria ospita|itёlii sunt сunosсute tгei abordёri a|e po|itiсii de pret: mai mult pe intuilia manageгiloг. Aсestea nu sunt in geneгa| reсomandate, daг
simp|e, сomplexe gi Тn trepte. Тehniсi|e сele mai fo|osite in industria ьoteiieri ' pot fi intAlnite Тn praсtiсa hote|ierё:
in stabilirea taгifului de сameгё sunt tehniсa miimii gi formu|a |ui Нubbart. l
.

1. Abordarea concurentiald este o metoda ,,de гeaс!ie'' sau de tipu| ,,agteaptё

Coгespondenla dintre сeгere, taгif gi gradul de oсuparЬ a| hote|ului este ilus- i sё vezi''' deoareсe preluri|e sunt modifiсate in sus sau in jos, in funсlie de sсhim-
tratё prin сa|сulu| ratelor de oсupare. ; bёri|e de pгe! a|e сonсurenti|or.
Responsabilitаtea сheie a aсtivitёlii desfёguratё in seсtoгu| de seгviгe, сa 2. Аbordarea de tip ,,urmёregte liderul,'este o formё modifiсatё a abordёrii
in сe|e|alte seсtoare de a|tfe|, se referё |a satisfaсerea с|ienti|or. oe aсeej,9i i
r
сonсurentiaIe gi este folositй Тn general de firmeIe miсi pe aсliuni сaгe agteaptё
este neсesarё implementarea unor metode dе fideIizare a сlientelei in indus. сa lideгu| sau liderii de pia!ё sё introduсё noi|e preluri gi apoi igi fixeazё pгoprii|e
tria ospita|itёfii * punёndu-se aссent mai a|es pe detalii, '
9i Tn асe|agi timp preluгi Тn funсlie de tendinla impusё de firme|e mari.
urmёrindu-se Тndeaproаpe сomportamentuI personaIu|ui сaie intrё in iontaсt З. Abordarea intuitiv1 este o metodё mai pulin gtiintifiсё, deoareсe nu impliсё
ii
direсt сu oaspetii. niсi o сerсetare asupra сostuгi|or, preturi|e сonсurentei sau a agteptёгi|oг сon_
AnaIiza vAnzёriIor Тn a|imentalie se faсe evidenliind pentru fieсare preparat ii sumatori|or. Mu|ti au numit-o abordаreа сurajului, deoaгeсe se bazeazё сel mаi
in paгte, numйrul de zile de prezen{ё in lista meniu gi a numёru|ui total de .l mu|t pe intuitia mаtlаt;ettt|ttl
poгtii vёndute'

' Еne CornеIitl. Mtlr.rtl АrItt,rlt,t {.,1|r1;1.|'1 l;.'ttrIl.IIl Vlсltlt;а, Stёnсiu|еsсu DanieIа Ar.rса'
Cojoсаriu Steliаnа. Ntl;1 (,rrlt'.l'tltlltt ltlt. '1 l 'r'.. rr| |i;trItt Iraiаn' Manttalul сlirectortiltti с!tl
/rrllr:/, Еditurа Т|"|R ()( i' 7()(),l |. t Ill
:'Stlittсittlrlsr;tl (j;tlltttl|.r
М;ttt.lt1t.tttl-ltIt,l ',|,,,t.l!tll||lltlt tIt,'!ttristlt, tlrlitrrr;.r A|| t}rlt:k 2(X)i}'
llut:rrrс91r, р l.t0 li!2
 ()
158 Mаnаgсlrlеntul tl1lсгatiurriltlr ilr lrtltсliiгiс 5i lсsllrtlгit1tс I ')

4. Аbordarea tradi,tionatё sau ,,regula degetului mare',. in seсtorul cazйrii se
сonsideгй, са, pentгu fieсare 1.00O UsD investili, tгebuie adёugat 1 UsD la taгiful
сameгei. De eхemр|u, |a un hotel la саre vo|umul investiliei pe саmerё a fost de
200.000 USD, se va stabi|i un taгif/сameri de 200 UsD.
PreluriIe sunt inf|uen!аte de numerogi faсtori, preсum:
/ Caracteristicile сonsumatorului joaсё un ro| important in determinarea
preturiloг. Unii сonsumаtoгi sunt extгem de sensibiIi la pre! 9i voг reaсliona гapid
сhiaг la sсhimbёгi miсi ale pгe(ului. AIli сonsumatoгi nu igi vor sсhimba сompor-
tamentuI de сumpiraгe, сhiar 9i dupё sсhimbёri impoгtante ale pгelului. Pentгu
|() selесtаreaEI ttlltlt'lt,..1 iltl(!l .tlrtrtrl,lll.tl.ttt[.tltt 1rt.ltlttl;ttlbttt.lеutlprеttltlill
tJtIl|ZаГea aboгdёrtr llt tIr:llIr:.tIrtl.t IttlttrlIrr.;.i rIt.t.tt|..t r,;rlt: аboгdari aIe tаrtfёrii
...r {.lr () niveluri de prc!:;urrl r.r.lr,lш.tr
lx)lltvll{'
Irl prinсipiu, existё lttlr ttttlr|.tItlit(t tIl: Itlttttttl;ttt:;r 1loItttсlIor dе pre! in industria
.''.1'll.rIitёtii: politiсa сie prrl!/t.rrllr.tlttrlttt.tlrl l;trlttl <;{lStttri gr profituгi, politiсa de prep
|.rrllr'orientate sprе piat;'t, trlсl|tttt;;l dr: preturt/tarife difегеnliate.
;r) PoIitiсa de preltaгife сlientztte spre сosturi$ profituri
Irl саdru| aсestor po|itiсi' formarea prelului se reaIizeazёpеbaza urmёtoare|or
.rrtеnte:
.lr

.
'

aсeqtia este mai ugor sё se stabileasсё preluri mari 9i сhiaг aсestea sё fie сres-
сute, deoareсe ei sunt de|oс sau pulini sensibi|i la varialiile prelu|ui.
/ Оbiectivelе generale ale firmei' Dеoareоe preluri|e sunt un determinant
dirесt aI рrofitabilitёlii, responsabilitatea taгifёгii nu revine numai manageгu|ui sau
сompaгtimentuIui de marketing.
/ !maginea gi pozi|ionarea firmei pe pia|ё. Prelurile tгebuie sё fie aliniate la
imaginea globalё a firmei gi la pozilia aсesteia pe pia!ё.
/ Volumttl cererii. Cererea pentru majoritatea seгviсiiIor din industria ospita-
lltаtlr f|Lrсtue azё mai mu|t pe sezoane, dar 9i in timpuI unei sёptёmёni' |uni, zi|e.
/ Сrlstttrile aсtuale gi costurile poten|iale.
Cost total + profit, Pre\ul de vAnzare tгebuie stabilit Ia un niveI astfeI inсёt
llrrtl.t prin inсasёri|e saIe sё-gi poatё reсupera toate сosturt|e 9i sё rea|izeze un
l'l. ,ltl eхprimat pe unitatea de produs sau ca proсent din totaluI vёnzёгiIor.
. Cost marginal_ in сazul сAnd, pentru aсelagi produs' se praсtiсй mai mu|tе
гП rltlrl.
, Profit maхim _ nu se poate stаbi|i un pгe! сaгe sё asiguгe profit maxim.
b) Po|itiсi de pre{taгife orientate spre pia{ё
Irl сadгulaсestoг po|itiсi, pot fi distinse mai muIte сategoгii de preluri.:
n Preturi de penetrare pe pia|d (pentгu a atrage сAt mai mult posibi| din
{ l.l{)I.еa potenliali existentё pe o piatй prin stabi|irea de preluгi flexibile' preсUm

u (.)lltttl'tttt'tlla Pе |Эngё fo|osiгea metodei reaсtive ,,a$teaptа sё vezi,' este l'l..tuгi iniliale maгi, preluгide |ansare miсi);
rlltt|t ttl;ti rэfiсient oentгu firmе sё foloseasсй o abordare,,pro-aсtivё'', prin interme- . Preturi leader sau de urmёrire 1Тn оazuI Тn сaгe produсёtoru| are o pozilie
tlitrl llсt:stеia eIe antiсipAnd modul сum sсhimbёrile preluri|or le vor influenla pe llll)ponderentё pe pia!ё, mai aIes sub aspeсtul unor produse сare sunt aсoperite
асе|еа alе сonсurentiIor. .|..Ilсente);
r' Canalele de distributie. . Pre|uri diferen{iate rezultate din aсordarea de rabaturi sau disсountuгi
/ Servicii suplimentare gi facilitёti. ;rt.rttГU a сrea un anumit segment de сumpёrёtori, pentru a influenla volumul de
/ Conseсventё in rapoft сu elementele miх-ului de marketing. . rlrrtpёrёri sau pentru a evita o situa{ie de instabi|itate pe pia!ё.
. Аbordёrite compleхe au in vedeгe сonseсinle|e pe сare deсizii|e pгivind lrl poIitiсa de pre! oгientatё spre pia!й intervin un ansamblu de fасtori сare
tarifarea le pot avea asupгa aсtivitёtii lor. ЕIe se referё Тn prinоipa| |a tarifarea r r r I I t tenteazё preluri|e: faсtoгi сontгolabi |i gi faсtori neсontroIabiIi.
tintё bazatё pe un obieсtiv orientat spre profit. Cea mai сunosсutё metodё de Factori сontrol abili ai pre|ul u i sun|:
tarifare lintй este formu|a lui Hubbaгt. z CostuI propriu.zis a| produsuIui, sub сaгe un produсёtor nu poate sё vAndё
. Abordarea in trepte tгebuie sй ia in сonsiderare nouй faсtori: сonсurenta, l)roouse;
сaraсteristiсile сonsumatoгuIui, сererea, сosturi|e, сanaIele de distгibulie, imagi- z CostuI de vAnzare gi distribulie (transpoгt);
nea gi pozilionarea, seгviсii|e sup|imentare 9i faсi|itйliIe, preсum 9i сonseсvenla / CostuI marketinguIui (сheItuieli de pub|iсitate);
fa{й de e|ementele mix.ului de marketing. Aсeasti abordare pгesupune par- / Costul aferent men{ineгii сa|itёlii produsu|ui gi a imaginii;
сUrgeгea urmёtorilor pagi: / Comuniсаlii|e de produs (reс|ama).
1. Deteгminarea obieсtive|or сompaniei 9i a obieсtivelor speсifiсe a|e tarifarii; Factori i independen{i ai pretul ui sunt.
2. ldentifiсaгea gi anaIiza pielei sau a pielelor !intё; / Nivelul de pre{ existent pe pia!ё (este deteгminat de сompetilia dintre pro-
3. Luarea in сonsideratie a imaginii сompaniei 9i a pozilionёrii seгviсii|or sa|e l Irlсёtoгi);
fali de pia!ё sau de pielele !intё; / situatia ofeгtei gi a сererii pе pia!й (este influentаti de faсtori sezonieгi);
4. Previzionarea сererii pentгu seгviсii |a difeгite niveluri ale pгelu|ui; / Situatia сompetitiеr (с;rllтl;rс.tr!lс ltrtеtlsrvi)
5. Determinarea сosturi|or de pгoduсere a seгviсiilor; cl Politici de trtкltttr r rtrlt :r t :r tlr,tlt :

6. Evaluarea reaс{ii|or posibile ale сonсurenlei la preluri|e firmei; o

tehniсё dеs fсllrll;ll;i ltt.:|;tIltlttr..r l.rttIttlttl tltl с;аmerё esIe analiza punctultti
7. Luarea Тn сonsideralie a impactului preluri|or asupra agenli|or de turism lttrlrt- Aсеastё telrtttr...r:,t.tt..tIl.,l.,l...l l)lIl| .,l.rlltIltt:.l gi mёsurarea intensitёtii гela-
intermediari; trt:l dintre сostUrl' vtllttttlrtI t..l..lIl ..;| |llr'lll l'rtttl:trtI in сare pге{u|/tariful sau сere-
8. Luaгea in сonsideгatie a impасtu|ui pгeluri|oг asupra serviсiilor suplimen- l(.]а aсopеrа сtlslLtttIi. lt'r. '.t v.ttt.t| .iIrl lll .{ l....rrr: reaIizёrii serviсiuIui de сazaгe
tare 9i a faсilitёtiIor;
9. Luareа in сonsideratte а tlrtp;lсtului preluгi|or asupГa ;rltot сlIeпlente а|e
trliх_rlltti с|сl ttt;lrkt:ttttt; чt;t;tItot .эs;1lt:rlltl;rlсэ straltсс-;irli сie trlаtkeltttr1'
|
:il.tttt:ittlr'l;r:tt ( i.tlrtlcl,t ttlt ' il .'trЦ ! 1r I 'rl
160 MаnаgеnrеntuI opеraliun i lor in llоtсliiriс 9i rсstаш ra1iс
l(rl
este numit,,punсt mort''' сosturile fixe nu Variazё in funсlie de volumuI vAnzёri|or Ameriсan Plaп (Al') lIrrIt.| .tr t rlttlttttltl.llIllll:i CtrltlIltrlltl.tl Ilrоаkfаst At a tnlrlr-
de сamere. Costurile vaгiabi|e se modifiса direсt propoгtiona| сu Vo|umul сazёr|i. with three rrlеaIs r|; rtIy lttl ItlrIl.rl ltt llttl 1lrt<;tl tll llltlItl' ;I lll.vtllitge (сoffee, tea, or
Costurile salaгiale gi сele сu materiа|e folosite sunt in genera| сostuгi variabi|e. thе room. SOпltllttttr::, ltllt:tttlti ltl аs'.fu|| rпrlk) :rrrtl rolls or toast. Sometimes
Foгmula de сa|сul a punсtului moгt este urmёtoarea: pension." thе breаkfаst tnсludes fruit iuiсe.
costuri fiхе totаIе B & B Bed and breakfаst. lnсludеs a room and Continentаl breakfast At а mini-
Punоtu| moгt (nг. unit.)
Еng|ish or Continenta| breakfast; used mum' a bеverage (сoffeе' tea, or
=
prе! dе vdnzаrе _ сost unitсtr vаriаbi|
throughout the United Kingdom аnd Europe.
Ana|iza punсtu|ui mort este un instrument util pentru analiza relaliеi dintгe milk) and rol|s or toast. Somеtimes
сosturi, preluri' сerere 9i profit in hote|ёгie. the breаkfast inсludеs fruit iuiсe.
A|te po|itiсi de tarifaгe diferenliatй сunosсute Тn industria ospitaIitёlii sunt. Bed and breakfast: (B & B) overnight aссo- Continental plan: a hotel rate
/ Tarifarea promo|ionalё - presupune foIosirea unor reduсеri de prе! pе mmodations usuа||y in a privаte home or whiсh inсludes a сontinental breаk'
teгmen sсuгt pentru a stimu|a сregteгea temporarё a vinzёriIoг; boarding house, with a ful| Amеriсan.sty|e or fast with the overnight room stay
/ Tarifarea ,'cost plus', (tarifarea cregterii) - presupunе adёugaгea unei sume сontinentaI breаkfast inсIuded in the rate, often
sau a unui proсent la сosturiIe aсtua|e sau estimate aIe unui seгviсiu pentгu a without private bath faсiIities
obtine pгetulfinal de vЁnzaгe; Commerсiаl rate A speоial rate given by a commerсial rаte A speсiaI ratе
/ Tarifarea produselor/serviсiilor noi pгin ap|iсarea unoг serii de strategii hote| to a сompany or otheг bu|k purсhaser, given by a hotel to а сompany or
tjtstlrtсte, pitrunderea |entё 9i rapidй 9i |ansaгea |entё 9i rapidй; usually a flat rate for rooms of a сertain quality otheг bu|k puгоhaser, usua|ly a flat
l Itltiftlrea prestabilitё _ estе o tehniсё Тmpгumutаtё din сome(u| сu amё- оr better. Usua|ly the hotel agrees to supp|y rate for rooms of a сertain quality
trtlttlttl :;I l)l(}:;tlpt]lle fiхarea unor tarife сaгe sё atragё turi9tii; rooms of a speсlfied quality oг betteг аt a f|at or better. Usua||y the hote| agrеes
" ill;tlltlttt:;t tttttlt |ilrife psihologice _ presupune stabi|irea unor pгeturi сare nu
.;ttttt t.х1ltttlulltl itl rlttrnere rotundе,
rate to сorporate сlients. to supply rooms of а speсifiеd
quality or better аt a flat rate to
l I,ttt|;ttt:;t 1ltсlсtttsttltti lider _ este o formё de tarifare promoliona|ё prin сare сorporate с|ients.
() (]()llll);lll|(l rlttllll r.ltlr.tI sаu mai multe produse 9i seгviсii, pentгu o perioadё
:;t;tttl;.l tlt: ttttt1l, |ll ttn pret сat mai miс deсAt сostu| |or de produсlie. De exemplu'
Full pension A predominantly Еuropean term Demi.pension or hа!f.pension
referring to hotel aссommodations with three Hotel aссommodаtions that inс|ude
unе|е fаst-footj_ttгi ofегA o b6uturi rёсoritoaгe gгatis la сumpёrarea unui sandviсh meals daily inсluded in the pгiсe of the room.
(bёutuгa este produsu| Iider Тn pierdere)'
Continenta| breakfast and eithеr
Sometimes referred to as Ameriсan PIan or table d'hote lunсh or dinner in thсl
FulIAmeriсan Plan. pгtсe of the гoom. Same as Morlr
ТabeluI 5.1. Moda|itёti de exprimare a prelurilor/tarifelor
fied plan.
Modalitёli de exprimаre a preturilor/tarifelor Modalitdli de exprimare a Priсing: deсision-making proсess of English breakfаst А morning пlt'';r|
in industria hotelierё prelu rilor/tarifelor in i ndustria asсeгtaining what pгiсe to сhaгge for а given generally served in the British lstr::;
restauratiei tour, onсe tota| сosts aгe known. Priсing and lre|аnd. lt usua||y inс|udes lrtll
involves determining the markup, studying the or сold сereаl, baсon or ham аrlrl
24 Hour rate (24 hr) Тhis is a rate that is A la сarte (a) A menu or list of сompetition, and evaluating the tour vaIue for eggs, toast, butter, jam or
quoted peг delegate based on one night's items from whiсh guests may
the priсe to be сhаrged; funсtion peгformed by marmalade, and a beverarrt:.
aссommodation eitheг pгior to or on the day of se|eсt theiг various сhoiсes. This
the operаtions manager. traditionally tea.
the сonferenсe. Тypiсal 24 hr rate inсludes a type of mеal arrangement is inс|u-
three сourse dinner, bed and breakfast as well ded on|y in some higher-priсed Rасk rate The regular published rates of the Fu!l.service restaurant: а foott
as a full day meeting typiсaI|y fгom 09:00 - tours. Menu items are sold indi- hotеl. serviсe estab|ishment with sevеr;rl
17:30. Аlso inсluded will be 2 to 3 servings of vidually and priсed individua||y' (b) menu se|eсtions and tab|e serviсе
tea and сoffee, lunсh, equiprnent suсh as a flip Cooked to ordeг.
сhart, oHP (sometimes an LCD projeсtoф' Room rates: day ratе: usually one.ha|f the Prepaid extra nights Additional
regular rate for a room during the day up to S nights inс|uded in hote| vouсher
sсreen and of сouгse the main meeting room
pm; flat rate: a speсrflс roоm rаte for a group over and above the number of
hire. ln 2007, due to theiг immense buying
power, Тhe Conferenсe People saved с|ients agreed upon by lltс: lltllrl|/r;tlltt1l in аdvаnсе; nights inсluded in the basiс
group гate. rate }t;r:.,rlll pасkage tour' Rates for eхtra
on average 22o/o on published 24 hr rates.
minimum nuпlbet tll l.tr ltlt'. ll.;{'(l' .ll.'tl t'.t||t:tt nights are normally published next
flаt rate; nеt groLr1l l.tItl .t wl trl|r....tIr.i.tlr.Irll to rаte for paсkаgе tour within the
qfOtlp btlslness (tt:;tr,rlly,r пшпirпп'rl rrl l{) ,111q1 lour folder.
t62 Mаrtаgсltlсttlttl rl1rсгitIirrltilrlr itt lttllс|l.ir it.
15 peopIe) to whiсh an operator mаy add a
maгkup if desired; net Who|esale rate: a rate
usua|Iy lower than the group rate, appliсab|e to
groups or individuals when a hotel is
speсifiсa|ly mentioned in a tour folder; room
rates: day ratе: usua|ly one.half the regu|ar
rate for a room during the day up to 5 pm; flat
rate. a speсifiс room rate for a group agreed
upon by the hotel/group in advanсe; group
rate: rate based on an agreеd upon minimum
number of rooms used' a|so са||ed f|at rate, net
group rate. a wholesale rate for group business
(usually a minimum of 10 and 15 people) to
whiсh an operator may add a markup if
desired; net wholesale rate: a rate usually
lower than the group rate, appliсab|e to groups
a
or individuals when hote| is speсifiсaIly
mentioned in a tour folder,
Tariff: (1) fare or rate from a supp|ier, (2) сlass
or type of а fare or гate; (3) pub|ished list of
fаres оr rates from а
supp|ier; (4) offiсial
pLrblrсation сompiling rates or fares and сon-
ditions of serviсe
VAт/тVA/MWS/GSТ: асronyms for value- A la сarte (a) A menu or |ist of
added tax, a tax system whiсh adds a fixed items fгom whiсh guests may
perсentage of taxation on produсts and seleсt theiг various сhoiсes. Тhis
serviсes at eaсh step of produсtion or serviсe type of meal arrangement is inсlu.
deIivery' Common in Еurоpe taxation on ded on|y in some higher.pгiсed
produсts and serviсes аt eaсh step of pro- touгs" Menu items are so|d
duсtion or serviсe de|ivery. Common in Еurope individually and priсed individua||y,
and Canada. (b) Cooked to order.
24 Hour rate (24 hr) Тhis is a rate that is Continental breakfаst At a
quoted per delegate based on one night's minimum, a beverage (сoffee, tea,
aссommodation either prior to or on the day of or milk) and rolls
the сonferenсe. Typiсa| 24 hr rate inс|udes a Sometimes the breakfast inс|udes
three сourse dinner, bed and brеakfast as well fruit juiсe.
as a full day meeting typiсally from 09:00 -
17.30. Also inс|uded wi|l be 2 to 3 seгvings of
tea and сoffee, lunсh, equipment suсh as a flip
сhaгt, oHP (sometimes an LCD projeсtoф,
sсreen and of сourse the main meeting room
hire. In 2007, due to their immense buying
power, The Conferenсe Peop|е saved сlients
on average 22o/o on published 24 hr rates.
Sursа: Se|eс{ie termino|оgiсA dln ltttlt;ltttlа dо spесia|itаte reаIizаld de autoalе
i;t tt..;l.ttll:tllс
Al;t-.Etl tеrmеnI s[|rll lIr'l Vrlttl ,ttrlttrlt(i Ill l||.llIl|.tIr.Ir.rIr.:,1lс:r:l;эlttаtе. -Геrtnеtllt ;llll
...r rllfеre
de |а !аrа |;r !.tr.-l' iIll .l llll .i|||ll 'tt,r,r:1tl;tlrl tсlate definitiiIe, in rno<J
tllttltlllIl' de toatе lеg;ls|.t(ltIr. (||ll (|( }'tIl.llIlI
5.2. lmplementarea metodelor de fidelizare a сlienlilor
ill industria ospitalitаlii
Irr сonjunсtuгa aсtuaIё, industria ospitalitё!ii din RomAnia se сonfгuntё сtl
iIrrItt;t de uti|izaгe a сapaсitёli|or de cazare in funсliune situate deseoгi |a Iimitе|t:
llllIlIlтle de rеntabi|itate. Hote|ierii sunt deсt interesali si ape|eze Ia toate mi;
|.'.rr:t)Ie posibile pentru аtrage mai muIli сlienli in unitdliIe lor, pentгu a-i pйstrа чl'
{..'l)eсtivi pentru a*i permanentiza.
l
l)entru pdstrarea gi permanentizarea сlientelei, dupё apreсieri|e ana|istu|Lll
|.lrr|lp Kot|er, сea mai bunё armd este ap|iсarea сonсeptu|ui de marketing re|а
llrrtt;1|' 631.9 imp|iсй сrearea, mentinerea gi сonsolidarea re|alii|or сu с|ienlii, сrr
. r.r|;r|ti paгteneгi de afaсeri, mai ales сu agenliile de turism tour-operatoare dis_
ritoare de produse hoteliere.
tr rl )r
Marketingul re|aliona| nu va asigura insё efiсienla speratё de hotel daсё nivе.
IrrI l;а|itativ al prestalii|or hoteIiere nu va satisfaсё preferinleIe de сonsum gi exi-
.1..lrt€le сIiente|ei, respeсtiv daсё prin сonsistenta loг serviсiiIe nu сorespund
'r.,'ltlptёri|or сonsumatorilor. De a|tfel, preocupёri|e manageri|or pentru asigurarea
..'r rllentinereа сalitёtii seгviсiiIor nu se Iimlteazё numai |a hote|uri|e sau restau-
r.rrrtе|e de lux. oriсе unitate hote|ierё 9i oriсe unitate de а|imentafie pub|iсй are
'r. rl|eа$i opoгtunitйli de a distribui seгviсii de сa|itate' indiferent
dе сategoria lor.
I |{,сare tip de unitate din industria ospita|itёlii opereazё pe un segment speсifiс;
.|.l piatё' саraсterizat prin anumite motivalii paгtiсularizate de сonsum a|e с|i
.'ttltlor potenlia|i. Prin urmarе, rezu|tё сё fiесaгe unitate pгestatoare dispune сiсl
.'..rrrse ega|e de a intёmpina, de a depёgi sau dе
a nu aсoperi aqteptёri|е pr<l
l'tllIоr сonsumatori.
In luсrarea ,,Cum sё сAgtigёm сonsumatori gi sё-i pёstrйm pentru o via!ё.',
l'l ()nomistu| Miсhae| Lе Boeuf a sintеtizat abi| гёspunsul |a intrebarea ,,сe s()
rrrl;implё de fieсare datё сёnd un сlient viziteazё un hote|, un гestaurat sau orlсtl
or toast. rrrlteprindere de servtсii?', ,,Fieсаre сonsumator vine сu anumite aqteptёri referr*
lrl.11g |3 сa|itatea bunuriIor gi serviсii|or gi referitoare |a experienla sa in сontaсtu|
. rr unitёtile vizitate. CAnd veli depё9i agteptёriIe сIientului, сa|itatea serviсii|or
....te гelativ ridiсatё. CAnd nu гeugili sё satisfaсeli agteptёrile sa|e, сalitatea este
rr.l;ttiv joasa, Тn сreieгul fieсёrui сonsumator existё o scalё сaгe сompaгё сeea сe
.r
1lrimit сu сeea сe a agteptat sй pгimeasоё.''
Rе[eta propusё de Miсhae| Lе Boeuf pentru suссesul in ospita|itate este aсe-
l,.lSi сa gi in aIte sосtоаrс de аfaсeri' identifiсaгea agteptёriloг, satisfaсerea
. tltlstantё sau depё;ittllt ;tr:e:;tоr а$tеpt;irt' сlаr proсedAnd de o aga manierё сa
1lltltuI sё fie aссе;lt;rllll 1tr'11|111 r;llr.tlti :.;t :.;ll qarаnteze in aсeIagi timp un profit
.rl;t:eptabil pentrtt ittltt.1lrttlrIr.tt..t 1ltr..ll;lltr;rrt' Prin Urmare, daсё nu va гeugi sa
1irtrтteasсё un n[|lll;jl :;ttltr lr.lll rIt. r ltt'ttll' ()r|сe ?ntreprindere hote|ierё sau dе
lr.:ltаttr;.lttc rtsсi:;;i t:tllttt.ltt. \l!'ll,IlIlr| .rl.tt:r'Jlloг sub liniа de p|rttire gi, in сon-
',гr:iпt;1, l t!;с;l s:l devtrr.'r l,rllпrt,rrl, ш,1
lб4 l\'llltlilt1сtttсtttt.lI rl1lt't.;rlittltilrlг ilt lrrllсliil It. :;,l l('.iliIlIl;lltс l(rl'

Cu alte сUvinte, daсa un сl|ent a pёrёsit o Llniti.]tе lrotе|iеrё сU impresii de . iltmosfera, arnbr.rtr[.r rrrrrl,rIrr
satisfaсtie, el devine purtёtorul potential al unor inсasбri viitoare pentru Tntгe. , аtltudine poz|t|V.r' tlttlt|.'t.l.'ttt. lttllt.l lIt:;llrl,'lltr' vrllt: lltttlа;
prinderea Тn сauzё. , promptitudine * l)l(rtlr1lttltttItttr.. l :|(.lVItl|' lrrrrp сje agteptаrе гeсlrts,
in praсtiсa сurentё a agenlilor eсonomiсi din industria сёIёtoriiloг 9i turismului, ri l rt ttрltitUdiПea rezoIvёr ll rll lIt :tt tt :lr lt,
,
1
рlt

orobabi|сй nu se intё|nesс deсЭt rare cazuri сAnd un с|ient, dupё сe s.a deсis sё tlnuta сoгespunzdtoаlе - ttlt;rr;tt, ltttlltiiсаt ;lсleсvat etс.;
aссepte o ofeГtё |ansatё pe pia!ё de o Тntreprindere hote|ierё, sё nu fie animat de - prezentarea ofertеi - a galllr| dе produsе sau serviсii, oferirea a|tor tipurr
it. l)roduse/seгviсii;
speran[a сё va obline un benefiсiu de pe urma serviсii|or сonsumate Тn perioada l

sejuruIui petreсut in unitatea гespeсtivё' z сotTlUП|C?ГeЭ'

in optiсa сonsumatorului, benefiсiul agteptat este evaluat subieсtiv, dupё сum ,
disponibiIitate in seгviгe' nu paг derаnjali, ajutoгul aсoгdat;
tot atAt de subieоtiv poate fi apreсiatё сa|itatea propriiIoг serviсii 9i in optiсa ,
respeсtaгea proсeduriloг _ Тn proсesul seгviгii, intAmpinarеa oaspеtr|сlr,
сonduсёtori|or intrepгindeгilor hote|iere. oriсare ar fi status-u| soсiaI a| сlienlilor |'r..ltlri vizibi|e, promovare atraсtivё;
unui сomplex hote|ieг, сгiteriuI de apreсieгe a benefiсiului agteptat de с|ient poь - tehniсi|e de vёnzare _ interesu| 9i determinarea de a vinde un pгooUs Sill.I
..{.l
neqte de Ia evaIuarea rapoгtuIui сalitate/pre! (Va|ue for Money), гespectiv de |a v|с|u.
evaIuarea va|orii atribuite саlitёtii serviсiilor, сomparatё сu valoarea atribuitё Pdstrarea с|ienfi|or reprezintё un lmperativ pentru oriсe hoteI sau restаuratlt
baniIor сhe|tuili pentгu сumpёrarea pгodusului hotelier. |lll1lr:rativu| sporirii ratei de pёstгare a сlienlilor derivё din va|oarea pе viatd а|
Dеsigur, eva|uёri|е сlientului pot diferi de la o situalie de сonsum Ia alta, сhiar 9i Тn ' llrltttuIui, adiсё profituI previzionat din aсhizilii|e pe durata dе viatё a с|ientului 5r
peгioada aceluiagi sejuг, 9i сa atare, гapoгtu| сalitate/pre! va putea lmbгйсa va|ori .lrlrt;u|tatea de a atгage с|ienti noi.
diferite, de la apгeсieri pozitive pёnё |a apreсieri negative. Aсest fapt aгgumenteazi, Pirrderea с|ienlilor trebuie sё determine hoteIul sau restaurantu| sё ana|izeze
o datё in p|us, impoгtanta сe trebuie aсordatё de сonduсereа ТntreprinderiIor hote- itrtttod serios сauzele сare determinё p|eсarea с|ienlilor' Aсeastё ana|izёse faсe
lieгe respeсtёrii сonstante a standardeloг de сa|itate - fёrё rabat Ia promisiuni|e 1'lr.l;ЭПd de |a evidenle|e interne 9i сontinuЭnd сu sondaje Тn rindu| с|ien!i|or,
аvansate с|ientiIor. lll.tluie sё se analizezе:
Daсй aqteptarea satisfaсliei este reсompensatё de funс|ionalitatea produsuIui . dacё ritmu|de p|eсare diferё de la o perioadё a anu|ui|a a|ta;
hotelieг aсhizitionat de с|ient, сalitatea serviсiilor genereazй un efeсt stimulator, - dependenla de distribuitoг, repгezentant de vAnzёri etс.;
сare сonsolideazё сompoгtamentul viitor de сonsum, tradus in intenlia daсё nu -
re|alia dintre pre! 9i pleсёri;
сhiar dorinta сlientu|ui de a mai reveni in aсe|agi сompIex hotelieг. ln sсhimb, r
und€ se duс сlienlii сare pёгёsesс hotelul sau restaurantul;
daсё hoteIul sau гestauгantuI nu este pгeoсupat de mentinerea сalitёlii seгviсiilor -
situatia la alte firme.
gi nu va depune efoгturi pentru e|iminarea situaliilor generatoare de nemullumiri' ])ierderea unui с|ient stabi| determinё o pierdere ega|ё сu veniturile provеnitе
va risсa sё supoгte сostuI insatisfaсlii|or aсumulate in гёndul сonsumatoriIor '
l.. la aсe| с|ient _ piеrderea este pe durata de via!ё a сlientu|ui.
unitёlii respeсtive. Cёile pentru pёstrarea с|ienlilor sunt diveгse 9i trеbuie ana|izate $|
Clienlii de astёzi sunt tot mai bine informali 9i tot mai greu de muIlumit. l... rсtualizate peгiodiс in funсlie de rezu|tate:
Atrageгea de noi с|ienlii impune fiгmeloг сonsumuri mari de resurse 9i timp. ]. Contabi|izarea reсlamaliilor de |a с|ient, gtiind сё doar 5% din с|ientii nemu|.
Pentru atгagerea de noi сIienli' hoteluI sau гestaurantuI are la dispozilie uгmё. 1rlrlriti depun reс|amalii gi сi din totaIul сlienli|or оare depun reс|amatii doaг 50ol,
toaгe|е posibiIitйli: virt сumpёra din nou daсё Ie-a fost rezo|vatё favoгabr|reс|amatia.
} сonсepeгea de reс|ame 9i plasarea aсestora Тn mijloaсe|e de informare 2' Aсordarea de garanlii;
сare Vor ajunge |a сlien[ii potenlia|i, З. Motivаrea angajalilor pentru a.i seгvi foaгte bine pe о|ienfi, gtiind сё:
} trimrterea de ofeгte pгin pogti; . сIientul este сea mai impoгtantё sursй de сгegtere a сifгei de afaсeri;
} сontaсtarea teIefoniсё, u randamentul firmei depinde de с|ien(i (numёruI aсestora; сaraсteristiсile
.'rlt;to.pгofesionale; vo|umu|
} гeduсeгea pгelului; 9i struсtura paсhetu|ui de serviсii turistiсe soliсitatе
} mu|tipliсаrea gi diversifiсaгea avantaje|or oferite; ,.tt; ),

} asigurarea de serviсii сomp|exe; . сlientul сonstituie ,,sсopul'' munсii in industria hotе|ierё 9i de restauralie,
9i
} paгtiсiparea |a expozilii сomeгсiale etc. lrrr с|ientu|'' ne intгerupe din aсtlvitate;
taptu| сё, un сIient este mai u$or
in urma сеrсetёrii efeсtuate, s.a сonstatat z nimeni nu сAgtig;i dlntr-o сeartё сr"r un с|ient;
satisfёсut daсё se intrunesс urmёtoarele сonditii' atAt de оёtre organizalie, сAt 9t - este datoriа luсr;ltоr
.'рltэсialё
tt|tll rlttt;tсestt.l iпdustrii sё se oсupe de с|iеnt; atentia
de сёtre peгsonaIul aсesteia: асordatё aсesltlt.l, tlrllltlttl:t: l;r rlrr indiсе de satisfасtie supeгioг pentru
} amabi|itate _ personal amabr|, pо|itiсos, сomportament adeсvаt' l.r;ltЭ lumeа;
i profesronalistn, 4. Crearеa unor lс.q;itr||| .'l|.il|'il. r rr t,Ittltltii pгin сoIaboгагe/ссlttttlttlсаre inter.
. аtеntiа аr;ortlаtаi . setVll(:;ttl.ttt;.l ttlspс:сt' r5bdаrе, с(trtсr;t,,Ir. .ltlllаrtапlelttаlil' рl|аtllIlIr ;tt.',t ]l r;r..;lltllt.tlt)il satisfaсtiei r;liсltttllrlr ltttоoгагеа
lб6 l\4lttt:tl1сtttсlttrtl rr1lсгir!irtttiltll.ill lttllс|iiгiс |l l(..iliIlt!;lll(

doгinteloг сIientiloг in toate deсiziile; Cгearea de produst-. ч| :i(1lVl(:|l :itIperloare l,.lllllld de la G1 Mtttltlrпt , ll.iп,r 1,1 r '.' l,rlvt'r ',,r r iJ (iolrl Mr-.пtber -- rlll l;rrrrl
pentгu piata vizatё; rea|izarea unor baze de date aссestbi|е ptlvlttrl ttеvoile, pre- .Irlt'rtlt] benefiсii sup|itlltlttl;ttr.
ferinlele, posibilitёlile de сontaоt a с|ienlilor; faсi|itarea aссesulut сlrеnti|or la peь Е-valuarea gradulttl dо sаtJs/ас|iо . r сr;tll1ltlltItll irl sсopuI irnbunаtaltlrri
'.t'lV|()|ilor qi/sau prodttsе|сlt tlstt-.ttrt;lIt tlltltrltltlt t;аre сonduсe, Тn finaI, саtrr-l
sona|ul firmei; reсompensaгea angajalilor сu performanle deosebtte;
5. Sup|imentaгea avantajelor finanсiare oferite с|ienlilor; ',| 'Iltltlrea Ioia|itёlii fa{a de brаtlсl ltt t:lttltlrI ()lLrрLllLtl Reztdor' nive|uI de sаtisfасtlс;
6. Suplimentarea avantajeIor soсia|e oferite сIienli|or 9i IuсгёtoriIor; '.. este monitorizat foartе аtent, oaspetii aIegi prin sondaj rёspund zilniс:
Illltl.tilor
7. Sup|imentaгea ofeгte|or pentru сregterea indiсe|ui de satisfaсlie a tuturoг |.r rltferite intrebёri legate de experien(a avutё сU Un anumit hotel, astfel са in
сategorii|or de сlienti: eсhipamente speсiale pentгu aсtivitёli|e de birotiсй/busi- ||(.('.ltе lunё аpare un raport prin сare se eva|ueazё gradul dе satisfaсtie fatё de
';r'tviс;ii, pгodus 9i staff.uI din hote|. in baza rezultatеIor sunt intreprinse aсtiviteltr
ness; inсheieгea unor сontгaсte pe termen Iung.
Pentru eIiminaгea сlien(i|or nepгofitabili existё douё solulii: fie diminuarea . . rtt l imbunёtёtesс seгviсiiIe.

nive|ului de servire' fie majorarea tarifelor de sеrvire. ofеrlrea de facilitati

Fidelizarea se rezumё, de сeIe mai mu|te ori, la tratamentul oferit oaspelilor in suplimentare este o illtrr
diferite situalii, sau a|tfel spus, |a cAt de aproape egti de сIient atunсi сAnd el are modaIitate deIoiaIizаrе ;t
nevoie. oaspetilor. in funсtiе de stit.
Fidelizarea с|ienlilor сuprinde ansamb|uI misuriloг unei intreprinderi prin сare tutul loг de membгu IIl
se urmёregte oгientaгea pozitivё a inten{iilor сompoгtamentale aIe сlienli|or сadrul progгamuIui de flde_
aсtuali gi аle сlienliIor viitori fa!ё de un ofeгtant sau pгestёrile aсestuiа pentru a litate sаu de tipul de сamerё
obline o stabilizare, dezvoItaгe a re|aliilor сu сlienlii. Тn сare aleg sё stea, oas-
Sсhlesinger gi Heskett au adйugat loia|itatea angajalilor |a modelul de bazё a| pelii hotеluriloг Radisson
fideIizёгii сliЬntilor. Еi au dezvoltat сonсepte|e dе ,,оiсlu de suссes,' 9i ,,сiсlu de SAS primesс сamегe сU o
egес''.. in сiсIui de suосes, o investilie in сapaсitatea angajalilor de a oferi serviсii anumitё perspeсtivё asUpra
superioare сlienli|or poate fi vёzutё сa Un сerс viгtuos. Efoгtu| depus in seleс-
..lь oragului, sсrisori de bun
tarea gi instruiгea angajati|or gi сгearea unei cultuгi сorporative in сarе aсestea (( venit dln Daгtea direсtoruIui
sunt aЪilitate pot duсe |a satisfaсlia angajali|or 9i оompetenla aсestora. Aсest genera|, fruсte, prёjituгeIe
luсru va duсe probabil Ia furnizaгea de serviсii supeгioare 9i satisfaсlia с|ientului. sau $ampanie in сametё'
Aсeasta, |a rAndul sйu, va сrea |oiaIitatea сlienli|or, nivele peгfeсlionate de vёn- aссes gratuit Ia Business
zёri gi marje de profit mai mari. Unele dintre aсeste profituri pot fi rеinvestite Тn Class Lounge. Еste foагttl
rrltрloгtant sё gtii motive|e nemu|lumirii oaspeliIor Тn timp util, pentru a avea ()
dezvo|taгea angajali|or iniliind astfel o гepetare a unui сiс|u viгtuos.
Pentru сa un hote| sau restaurant sё fie сompetitiv, trebuie sё fie in mёsurё sё
.,'.
rrlsй sё imbunёtёleqti relalia сu ei' Diferite|e prob|eme сare pot apёreа se
aibё urmёtoaгe|e сapabi|itё[i: Тntelegerea va|orii pentгu сliеnt' сrearea valorii rr'zo|vё pe |oс, atunсi сёnd este vorba despre o prob|emё tehniсё (se arde un
pentru с|ient, furnizarea vaIorii pentгu с|ient, сaptaгea valorii pentru сlient, susli- llt:t;) saЦ o pгob|emё ce !ine de reсeptie. in сazulТn сaгe sunt prob|eme maiсom.
Ьerea valorii pentru сIient. Va|oarea totalё pentru с|ient reprezintё ansamblu| 1,|tсate, сe lin de deсizia manageria|ё, obligalia hote|uIui este sa rёspundё
...'sizёriIoг in 72 de ore.
avantaje|or eсonomiсe, funсliona|e gi psiho|ogiсe pe сaгe le agteaptй сIientu| de
Ia o ofeгtй expгimatё in formё va|oriсё. Hotelu| sau restaurantuI tгebuie sё-gi
ana|izeze сosturiIe gi peгformanla in оadrulfieсёrei aсtivitёli сreatoare de valoare
gi sй сaute metode de imbunёtёlire. 5.3. Тehniсi de stabilire a tarifului de сameri
Тoate marile lanluri hote|iere internalionale au pгograme de fidеlizare a
oaspeli|or. in сadrul Grupu|ui Rezidoг, oаspelii tuturor hote|uriloг din |an! pot par. Гaгifu| mediu de сameгё reprezintё prelu| p|йtit de un сlient pentru inсhiriereа
lIllLrl Cameгe pentru o noapte" Hote|urile stabilesс mai multe сategorii de tarife de
tiсipa la aсe|agi program de fidelitate GoId Points P|us, votat in anul 2007 сa fiind
.:;tmerё. In general, e|e сorespund tipuгi|or de сamerё (apaгtamеnt, сamerё сu
cel mai bun program de acest gen din lume. oaspelii pot сAgtiga punсte daсё se
tttt p?t, сu douё)' сагe sttnt сompаrаbile, din punсt de vedere a| dimensiunilor gi
сazeazё Тn oгiсare dintre сe|e peste 950 de hoteluri din poгtofo|iu| Rezidor din
rrrobiIieгului. Fieсёrel ();lt()(l()l|| rlrl t;lllf dс: r;апlсrё i se аtribuie, pe baza numёruIut
Iumе, punсte|e aсumu|ate pot fi transformate in mile, iar oaspeli|or li se garan-
(|() persoane сarе (](]lIl).j (:. lIll|.l.l ttlt l.ttl| :ll;ttldагd. Aсesta mai este numit gi
teazё cazarea ori de сAte ori o soliсitё, indiferent de gradu| de oсupare. AIёturi de .{'1;l();lflgаt lа reсeptie.
|;trlfuI de suport sаLl tIi: |(.(
aсestea - in funс{ie de nive|ul Ia сare a ajuns oaspete|e in сadru| progгamu|ui ':lrt|{.. tltltl.tlllt:l
Reсep{ioner|| V;ill(l ..1111j'1tl|t.l.t Irr t:ttt| .;|.itttllttrl l.aс exсeplie сazuгi|e in сагe
l:IlоntuI poаte benс.'f|t;|.t lIl: l'tttIt..;Irl.. l'tIr..Ir'l:;tllltlti]. Асestea potfi,
'r Ttltifсl СсltttсlIt:t;tlt, ,.,Ilt ||l! I ||||]l|:!|]t(! rifr.lIlt} с;otrlp:llllt|<lr (][| (]аltO sс
l ||r,:;krlll .|.ittlr.l. | ' 1];t:;:;tll W I irr|, SсhIcsttl11tlr lrltltt;trtl А.' Тlrc Srl|v/l:t. I'ttlltl ()lt;in- ittt;lttltt:
t! Itl-'сvсlгtt ссrlllr;rсtсl (l(-. t,.t|с, lrt;115't1' i'r.',1 |trrIr:ItII:;;ttl
168 Mattацеnlеrrtul oрсlirtltrrrrItlг in IrotсIiiriс чi rсslilrlг;rtiс
'> Tarife promotionale;
УTarife stimulative. Aоestea sunt aсordate pentru pгomovarea unei afaсeri
vtitoare. Benefiсiarii sunt сonduсйtorii de grupuri, planrfiсatoгii de сonferinle sau
intAIniгi de afaсeri' tour-operatorii 9i alte asemenea peгsoane сapabiIe sё fuгni.
zeze hotelului un venit substanlial;
У Tarife de familie * oferite famiIiiIor сu сopii;
} Tarife de presta|ii compleхe. Aсestea inс|ud Тn pretu| сameгei gi pe сe| al
uneiсombinalii de evenimente 9i aсtivitёli;
I Tarife gratuite (zero) oferite organizatoriIor sau с|ienli|or impoгtanli.
TarifeIe de сameгё sunt сonsiderate сeIe mai impoгtante instrumente de mar.
keting pentru foгmaгea imaginii hote|ului.
Venitu| mediu pe сameгё este infIuen{at de gradu| de oсupare al hoteluIui, de
po|itiсa tarifarё gestionatё potrivit strategiei respeсtive de managеmenт, preсum
gi de gama gi сomp|exitatea serviсiilor oferite de unitatea hoteIierё.
inсasarea medie pe сamerё disponibi|ё (RevPaг) 9i Тarifu| mediu pе сamerё
utiIizatё (ARR) sunt сei mai importanli indiсatori de rentabilitate din industria
hotelierё.
inсasarea medie pe сamerё disponibilй (RevPaг) гeprezintй un indiсatoг
fo|osit pentгu a apreоia rezu|tate|e po|itiсii de management, respeсtiv efiсienla
mёsuriIor adoptate pentru сomerсia|izarea сamere|oг in perioade|e Тn сагe сere.
rea este sсёzutё 9i efiсienla strategiei promoliona|e аtunсi сAnd сererea este
ridiсatё.' Pentru hoteluri|e europеne' RevPar a сresсut de |a inсeputul anului
2008 9iрAnё in luna septembrie a aсe|uiagi an, stabi|indu.se o valoaгe absolutё
Ia 116$.'
5.3.1. Tehniсa miimii gi formula lui Hubbart
in industria hote|ieгё, оele mai fo|osite tehniсi in stabi|iгea tarifuIui pe сamerё
sunt: fehniсa miimii giformula lui Нubbart'
Tehnica miimii сonstё in stabi|irea tarifu|ui de сamerё la o miime din suma
totalё a сostului de сonstruсlie gi eсhipare a hotelului, |a un gгad de oсupare de
7oYo. Dezavantajele aоestei tehniсi sunt numeroаse. in pгimul rёnd, nu ia in
сonsiderarе efeсtele inflaliei. Daсё aсest mod de stabi|ire a tarifuIui de сamerё
este сoreсt Тn сazuI unui hote| nou, e| nu mai poate fi rea| in сazuI hoteluriIor
veсhi. Un a|t dezavantaj al aсestei metode este сё nu ia in сonsideгare сontri-
bulia unor faсilitёli gi seгviсii hote|iere in ob[ineгea pгofitu|ui dorit de hotel.
Тehniсa miimii trebuie sё ra in сonsiderare graduldе oсupare a hotelu|ui. lnsё
aсеаstё tehniсi se dovedegte a fi realё doar atunсi сAnd gradul de oсupare a
hotelului este de 70%
Formula luiНubbaft ia in сalсulpentru determinarea tarifu|uimediu de сamerё
urmёtoaгeIe сomponente: сostuгiIe, profiturile сe se doгesс а fi oblinute, саme.
гele previzionate a fi vёndute. Formula Iui Hubbагt mai este denumitё 9i ,,tehniсa
de jos in sus', de stabiIiгe a tarifului de сamerй, deoareсe primu| e|ement сare
intrё in сa|сu| _ venitu| net - se obtine Тn paгtea de jos a сontuIui de rezultate.
Formula |ui Hubbart ptt]-.stIlltlllе p.trсurgerea a opt pagi:
Olls;ltшe;ttttr Oпstr;rn;r. оlt r tl lt t'.1 t
() -t ( '.)fl.t,i
l(r()
l Cа|сLr|area;lrrlltltrIrtt tttll' 1tlltt rtrrtlrtIttrea rаtei doritе dе rentabiIitate a inves_
tltrr.r(R|) сu va|oаге:lt ltrt;lI;i ; t lttvсlstlttel pгopгietaгuIui;
2 Calсu|аreа ;rrtlfllttItrl lltttt inаttltе de impozitare;
.]. Calсularea сosturt|ог frxe gi a taxeIoг de management. Aоest сaIсuI inс|ude
rlrrrl|e elemente de сosturi fiхе.
r' InfIatia preсonizatё;
z DobёnziIe 9i speze|e banсare;
/ Asiguraгea;
; Amoгtizarea gi pгovizioanele;
z lpoteсa pe imobiI;
', Impozitul pe с|ёdiгi gi pёmAnt;
'/ Renta;
/ сhiгii;
/ тaхe de management;
4- Calсu|aгea сheltuie|ilor nedistгibuite din exp|oataгe. Aсest сa|сuI inоlude
Ill.it|marea urmёtoarelor сategorii de cheltuie|i:
u Cheltuie|i de gestiune gi administгalie;
/ Costurigenerale,
z Costu| resuгselor umane;
/ Costul marketingului;
/ Costuri сu funсlionarea giТntrelinerea hote|ului;
u Costulenergiei.
5, Determinarea rezuItatuIui brut a| exp|oatёrii altor depaгtamente operalio-
lr.rle aIe hotе|ului (mai pulin a departamentului de сamere) inсIude: profitu| brut aI
l|(]paгtamentului alimentalie (Food & Beverage), rezu|tatuI oblinut de depaгta-
rrltlntul de te|eсomuniсa(ii (profit/pierdere) 9i a9a mai departe;
6 CaIсu|area venitului oblinut de departamentu| сamere se faсe prin: aduna-
rr.;r profitu|Ui inainte de impozitaгe (pasu| 2) сu оosturi|e fixe gi afeгente taxe|or
r|t: tТl?П?g€IПent (pasu| 3) qi сu сhe|tuie|i|e tota|e din exp|oataгe (pаsu| 4)' pre.
l rlln $i сu aIte pierdeгi sau profituri a|e altor depaгtamente operalionale (pasu| 5)
.,'r' in fina|,
se ega|eazё сu venitul сerut pentru depaгtamentul сamere;
7 Determinarea inсasёri|or departamentu|ui сamere se faсe insumAnd venituI
ll1lсesaг pentгu depaгtamentul саmere (pasul 6) сu сhe|tuielile materiaIe, saIa-
rr.rle сu a|te сheltuieIidireсte din exploatare a|e depaгtamentuIuiсamere;
B. Ca|сularea tarifu|ui mediu de сamerё, prin impё(irea Tnсasёrilor depaгta.
rrrentu|ui сameгe |a numёrul сameгelor сaгe se agteaptё a fi vAndute.
5.3.2. Ratele de oсupare
Corespondenta dintrе Cerere, taгif gi gгadul de oсupare a| hoteIului este iIus-
tr.rta prin сa|сLtIuI tаtс|rll сltl сlс:tt;l:tlt' I ltl rttiist-lzlгё suссesul front-offiсe-uIui in
V. lПZarea Camere|с.rt Ittllltttt;tItlItl ll{l(:(l:;.Il(: 1lt:tttttt r:аIсuIul ratelor sunt:
r' NumёruI L.lс с-.tttt..tr. r ||';l rt ltttl rllt. J li't tlt I I v. ll11;]tс,
; Numёru| (ttl t:;ItItl .tr. v.itrl lllIl.'
z Numаrul dс t':ttIt..|l.lll ll| l. lll.r|t.Ill.|| ll!l||[l (]||trllt|;
/ NUrnAful krl:rl rlll , lrr,rrlr
у Vеtltttt| llс''t ltl,,tt|l;tl 'Iitt l.it|',|l.:.t i .l|lli.li.|()l
|7() '. Nl:rttlt1lсtttt'ltlttl !]!]!L1l(!!llllll'l-Ltt Itlllсlltt'tс :..I lсsllllIl.iIlIс l'сltttt, t ,l, lt,t!,il;t | ,' |'|. Il!, il',, iti lt,,t, l,|t |, \I 1,'\||lllI lIIII' l / |

1. Rata oсupdrii multiple este folositй pentru а furniza venituri din alimen- vlindute Тn stагeа ill t.tlr. '111 |rl.ll ,tr Irt.,l(trrlt.tIl'l Mr.ttlttI trэ;lrеzttlta unа с'|ttttle

talie, a indlсa сerinle|e pentru сurёliгea сamereloг 9r pentru a ana|iza tarife|e rr rt:todele promo!iсlttl rIr. t,t lIr' tl t. tl It rIl l.;lit preturiIor mentttIutl
l, t lt l . I( ]t l{ l; l |; r :;t. tlltItrс'-;а

medii pe сamerё zilniсe. oсuparea mu|tip|ё poate fi сa|сulatё pгin determinarea tllerit de гestauratlt ltt:llltttl:..l:i(: ll'l,})(:t,lt: ttlt.ttt:;..ttltltItt dс reguIi, сunosсut sLtL;
gradu|ui de oсupare multiplё sau prin deteгminarea numйгu|ui de сlienli pe tlttmeIe de pсttlttl t<l!t'. l)ilt;:) tttеtttu| еstc loltttаt din fe|uri de manсаre
',prinсipru
сameгё' l:ttprinse in Iista de btrсatе, aсеsteа trebule sё frе felurr dе manсare din mij|oсu|
lli]mе|.
Nunlйruldе сamеrе oсupatе dе mai mult dе un сliеnt
GraduI de oсupare multip|ё = ,
NurnlruI сamеrсlог vAndutе 'o., 5.4.1. Prelul de vinzare 9i analiza vАnzбrilor in alimentаtie
Deteгminarea pre(uri|oг de vёnzare сonstituie un obieсtiv impoгtant din сadrul
Num6ruldе сliеn1i
Numёru| de с|ienli pe сamerё =
Numйrul сamеrеlor v6ndutе
1loIltiсii сomerсiaIe a restaurantului, сu infIuen!ё direсtё asupra gestiunii El
rtlntabi|itёlii. Stаbiliгea pгelu|ui de vAnzare Тn a|imentalie se poate faсe astfeI:
a) prin apIiсarea |a сostu| de aсhizilie a mateгiiIor prime a unui сoefiсieпt
2. Gradul de ocupare indiсё propo(ia dintre сamere|e vAndute gi сameгele rr luItipIiсator;
disponibiIe pentru vAnzёri, intг.o anumitё perioadё de timp' Camere|e сare sunt b)in funс(ie de segmentu| de сlienteIё ales qi de сonсuren[ё.
sсoase din funсliune (out-of-ordег, de aiсi, ,'o.o.o'') sunt inс|use, de obiсei, (dar Pentru a stabili prelu| de vAnzare, trebuie sё se linё seаma de urmdtoare|e
nu intotdeaunа) in numёгul сamereloг disponibi|e. t;ategorii':
o pre|ul de cumpёrare -
r'eprezintё eсhiva|entul sumei plйtite sau de p|ёtit
Num6гul dе сamеrе vAndutе
Gradul de oсupare x 100 Jlentru mёгfuri|e fuгnizate de alte Тntгepгinderi;
. сostu/ de achizi|ie al unui preparat _ are сa bazё de сalсul prelul de сum-
=
Numiгul tоtal dе сamеrе

1lаrare al materiei prime, la сaгe se adaugё сheItuie|ile de aсhizilie sau de apro.

3, Tariful mediu zilnic (TMZ). Cei mai mul(i manageri de front-offiсe сal- vizionare (de exemplu сheItuie|iIe de transpoгt). Costul de achizilie poate fi deter-
сu|eazё un tarif mediu zi|niс, сhiar daоё tarifele сamere|oг hote|ului variazй sem- rninat apriori (pe baza сonsumu|ui preсis pгin fige|e tehniсe de preparat) 9i
nifiсativ de la o сategorie la a|ta gi de la сlienli |a gгupuri, de la sёptёmёnё la .lposteriori (dupё stabi|irea stoсu|ui la sfArgit de |unй). Costul de aсhizilie deteь
week-end si de |a sezon Ia extгasezon. lrllnat aprioгi are сaгaсter tеoгetiс. Еl permite сalсu|uI гatei teoretiсe a сostuIui de
.lсhizilie.
inсasarilе din сamеrr
ТMZ = Сost dе aсhizi!iе matеriе pгimi dе соnsunrаt
NшшirLtl сamсrсloг villdutе
Rata teoretiсё а сostu|ui de aсhizitie =
Ci1ia dе ataсегi tЕrй.ГVA
4. Tariful mediu pe client. Hote|uri|e din staliuni сaIсuIeazё taгifu| mediu pe
сamerё (ТMс, in |imba englezё AHR - Average House Rate) 9i tarifuI mediu pe
с|ient (TMC), in limba englezё _ Aveгage Guest Rate) Тn сaгe sunt inc|ugi сopiii.
. Мarja brutё se adaugё Ia сostuI de aсhizilie pentгu a obline prelul de
vAnzaгe.
Inсasёrilе din vinzёri dе сamеrе Marja brutй _ (Cifra de afaсeri сu TVA) - Cost de aсhizilie materie primё de
ТMC =
Numirul dе сliеn1i r:onsumat.
. Coeficientul multiplicafor se сaIсu|eazё dupй determinarea гаtei teoretiсe а
Manageгii pot uгmёri una sau mai mu|te rate, in sсopuI atingeгii performan. r;ostu|ui de aсhizilie a| сёrei nivel mediu este de 3049%. Aсest сoefiсient
lelor' intr-o anumitй perioadi, in funсlie de obieсtive|e geneгa|e aIe intrepгinderii. :;еrvegte la stabilirea pre(u|ui de vAnzare.

Coefiсient multip|iсatoг (k) =

5.4. Тehniсi de stabiIire a pretur.lor meniurilor oferite de Ilatlr lсtlгсliсit lt сtlstttlшi dе aсhizitie

restaurante
Utilizarea сo(lflr;lt :l tlt tlt tl rt lt lIlt1 l|rr,, tlt ll .,t l t. rl,l l сlifеrеntiat.
Stabi|irea pre{uri|or pгeparate|or сu|inare gi bёuturi|or faсe trimitere la сёteva
сategorii eсonomiсе: prе{ul de сumpёrare, сostul de aсhizilie (сostu| mёrfuri|or)'
maгja bгutй (adaosu| сomeгсiаI) 1r сoefiсientul mu|tip|iсatoг. Ca|сu|tt| este difeгit
pentгu preturile ''forrnаtе'', ltls;lrlt:llv 1ltltttrtl preturilе bёuturiIor 9i alrl;rltllr trlroduse ' [,ttp,-t Niсtll;tr', ( ;It',1!tttt.' ltt'lt'lr,'t'i | ||(, ||,:i,|;lllJ;ttt|' Sirttеze, trlslt: t7riIб si t;аztttt
7lt;tt:ltt:t:' I rlllrlllrАlil ' lttt. tl'f.:.jIi ',tll| ! |'
' ll;tlr;rt[:r O,tltttсtt, Itlt I il t'l'l l'1.,
 ]\lltltltt't.lttсttltlI tl1lсгitltttttiIttг ttt ltrllсliltlс l't tt..'lltttt;tliс

- ,l,r ftесare
sub foгma unui Coefiсient Uniс pentru toate prepаrate|e 9i bёuturile (marja dintre lrltl:;t'. ll!.;|.lllt.ltrItll V.l .l.il(|tl|.t r';t[t.l;l, t;ltlАr, аpJ trlltltlt;.lIrl'
bruti este direсt propoгtionalё сu сostu| de aсhizi{ie)' Metodа se dovede$te gгe. |..Illl||lr il|сoo|iсe, bёtltrrtI ttt'.t|r trrr|It t.. ltt lrlttt,{tt. tIll t;t}lllttе|е organtzаtort|ol чr
gitй din punсt dе Vedere сomeгсiа|' а| stгаtegiei de pret gi а| maximizirii pгofitului; ;' rr lr,.rllltntilor.
- se apliса un сoefiсient diferit de |a un prepaгat Ia a|tul sau de |a o gamё de
preparate sau bёuturi |a a|ta' Aсeasta сonduсe |a prelurile agteptate gi la o renta. Аlr;l|tza сomerсiа|ё a vlltlzllrtlol' fа1гtl ltttegrarea сosturi|or gi rentabi|itatii, stl
biIitate suoerioarё. l.l. r.r:viaПtiind, pentгu fieсаrе prepаrat Тn paгtе, numёгul de zile de pгezen!ё in
Stabilirea pretu|Ui de vAnzare se faсe avAnd сa punсt de p|eсare ap|iоaгea ii.'l.l lrleniU gi numёruI tota| de poгlii vAndute. Analiza se гealizeazё prrn
unui сoefiсient mu|tip|iсatoг sau pe baza faсtori|or pielei. '|l.|1.llllInaгеa numёrului de porlii vAndute din fieсare preparat Тntr-o zi dе
ln сeea сe privegte ap|iсaгea unui сoefiсient mu|tip|iсatoг' pot fi identifiсate trei l,r.'.'.'ltta Тn Iistё sau prin сalсularea indiсe|ui de rёspuns al сlienli|oг. Astfe|, sо
tipuгi de pre(: 1,.,.rtr.<1eteГmina gгadu| de so|iсitare a fieсйrui prepaгat 9i se iau hotёrArl t|tl
1. Prelul de vёnzare teoretiс se сaIсuIeazё prin ap|iсaгea сoeftсientului mu|ti- rlr.rrl|llсаre а Iistei meniu. |nсluderea unui preparat Тn rAndu| сelor peгmаnс:rrtt:
p|iсator stabilit. t. rr ,,(ide zile prezen[ё Тn |istё) se faсe in funс{ie de gгadu|de soliсitaгe.
2. Pгe!u| de vAnzare оomerсiaI este o refIeсtaгe a raportului сalitate/pre! afe-
rent imaginii сare se doregte a o avea гestauгante|e. Numйr porlii vindutе dintr - un prеparat
3. Prelu| de vЭnzare reaI este apropiat de prеtu| сomerсial. IrrdlсeIe vAnzйriIoг =
Num5r total po(ii vAndutе
PoIitiсa preluri|or de vёnzare se referё |a stabi|iгea preturiIor in сore|alie
direсtй сu сa|itatea serviсiiIor ofeгite 9i сu ofeгta fёсutё pгin |iste. Abordarea Numdr pгеzеnle in list1 ale unui prеparal
metodo|ogiсё se referё fiе |a сalсu|area gi ap|iсarea unui сoefiсient mu|tipliоatoг Irtdiсele de prezentare =
Numйr prеzеn{е alе tuturor preparatеlor
al сostuгiIor preparёгii fieсёгui produs in paгte, fiе la сa|сularea pгelu|ui de vёn.
zare pe baza maгjei brute desсrisй. in сeea сe privegte сeгinle|e сomerсiaIe, Indiсеlе vdnzdriIor
politiсa prelurilor trebuie sё linё seama de evo|ulia listeIor de preparate gi de Irldiсe|e de rйspuns a|сlienlilor =
lndiсеlе dе prеzеntarе
bёuturi сaгe Vor fi adaptate permanent la сererea сlientelei. De exemp|u, pe
durata unei сonferinlei meniuгi|e sunt сompuse de obiсei, din douё feluri de
mёnсare gi un desert, Ia сare se adaugё bёuturi rёсoritoare gi bйuturi aIсooIiсe. t,erformanla preparatelor este apreсiatё prin сompararea indiсelui de rёspuns
o asemenea Ilsta meniu pentru dejun 9i сind oferё: fieсare preparat' сu indice|e de гёspuns mediu. Un preparat
.r| r;liеnti|or pentгu
i.rrttia Тi сorespunde un indiсe de гёspuns inferior mediei de 1, se dovedegte un
||l.'t|ссes.
VARIANТA 11 mai 2011- VARIANтA 12mai2011* Ana|iza rezultatelor se poate rea|iza gi сu integrarea сostuгiIor gi rentabi|itёtri'
Ilr ;tсeSt сaz, se determinй сota fieсйrui preparat, atЭt la niveIul vAnzёri|or tota|e,
Dejun, oгa 13:45 Dejun, ora 13:00 r Se identifiсй uгmёtoarele оategorii:
.rl 9i la nive|uI mаrjei bгute totale.
.} star _ preparate сu o pondere ridiсatё in tota|ul vёnzйri|or gi сu o mаrjё
Prepаrat Pre! (Lei) Preparat Pre! (Lei) !)l(|tа proсentuaIё Тnaltё. E|e sunt impoгtante pentru imagtnea restaurantuIui gi de
Supё tёilei 5,50 Ciorbё ardeIeneasсё .l( j(]ea trebuie mentinute, deopotrivё, sub гapoгt сa|itativ gi сantitativ.
$nitel pane piept de pui 't2,00 оU сaгne de poгс 8'00 * Ca| de arat - pгeparate сu o pondere ridiсatй in vAnzёri, dar сu o marjd
Caгtofi natur 3,00 Cotlet de porс la grёtar 9,50 .;t:Azutё. Еle sunt perсepute сa oferind un гapoгt сalitate/pre( bun
9i determinё
Salatё de ro9ii 3,00 Caгtofi aurili 3,50 ropularitatea unui restaurant.
Salati asortatё
1

SaIatё de fruсte 5,00 * Enigma - vАnzёri pu{ine, in сonditii|e unei marje brute ina|te. Se poate
proaspёtё з'00 .r1le|a |a mij|oaсe preсUm promovarea vAnzёгilor, sсhimbarea denumiгii, sсй-
Cinё, ora 1B:30 Prйjiturё 3,50 .|еrea pretu|ui.
.} Caine (povаrё) _ trlrepаrаte сu o pondеre sсizutё a vёnzёriIor gi o marjё
Preparat Pre! (Lei) Cinё, orа 1B.30 llrutё redusё, сare trel"lrlre сlItпllnаtе
Gordon BIeu 12,00
Salatё meхiсanй 3,00 Preparat Pre! (Lei)
inghelatё Me|ba 5,00 Platou asoгtat imperial 35,00
Sa|atй de fruсte 5,00
ToТAL 49 LЕ|
ТoТAL 411 | f:l
t14 l\4ltttltg,сttlсttlttl rl1lсгirtittttiItlr itl lrоtсl:iгiс 9i гсstattritItс l,'ltttt, t ,lt tt,tl,tlrt , ,' t.t 1 lttt tl,,r Ir ltt,tr !tп rt' \t t t,.\ltlut.ttltt.

Meniul unui rеstitlttаttl <lсl lltx

hd ЕNIGгvlA 1. I]repaгate|e се st,';rlIli lll ||l(:ll||.l s(ttll ttttlсe pe pia!ё
9i de асeea с|ientii se
SТAR
A \

intoгс in гestautilttt iitl;l;lsttezA autеntiсitateа preparateIor саГe se

R persona|izеаzё сu servtrеa $| se сomp|eteazё сu inаlta сa|itate a tаса.
; rnuri|or, a pahаrеlor 9i a vese|ei. Seсtiuni|e din meniu sunt urmёtoаrе|e:
д сAlNЕ 'i {
сALDЕ ;t) Stridii.
i ARAт Pгepaгate|e сlasiсe de Ia aсeastё сategorie sunt:
- Stridii pгoaspetе;
- Stridii Roсkеfe||er,
lошnвппТffiiffi - P|atou din fгuсte de mare.
b) Caviar:
Figurа 5.1. Categorii|e de preparate dintr-un restaurant с) Аperitive;
Preparate|e сIasiсe de |a aсeаstё сatеgorie sunt:
Preluri|e oferite prin Iistele de prepaгate gi bёuturi reprezintё Un mtj|oо impoь - Тaгtar de vitё pregёtit lа masё сu сondimente tгedi{iona|e;
tant de pгomovaгe, daсё soгtimente|e pгopuse se insсгiu 9i sunt apropiate pre. - Salаtё Caesar сu piept de pui |a gгёtar prеparat la masa с|ientului.
!u|ui mediu сeгut. A promova pгeparate gi bёutuгi Тnseamnё a oferi с|ienlilor d) Supe;
soгtimenteIe сare сorespund agteptёriloг loг. Еvident, aсest |uсru nu se poate Prepагate|e с|asiсe de |a aсeastё сategoriе sunt:
faсe ТntёmpIйtor, сi pe baza unei ana|ize seгioase a sortimenteIor din fieсare
. Supё de сeapё' сruton сu bгinzё gru|ere,
grupi, a zonеi medii de preluri gi a elemente|or de bazё ale meniului. - Supё сremё de сiuperсiсu сёгnali de сёprioarё.
e) De pe grёtar;
Meniul este sсhimbat de douё ori pe an, 9i ori de сite ori este neсesar a se
Preparate|e с|аsiсe de Ia aсeastё сategorie sunt:
in|oсui сAte un produs' C|ienlii sunt fideliza[i prtn ofeгiгea unor сaгduгi ЕxсIusive
Client, сare pot fi oblinute pentru o sumё fiхЁ, avantajele fiind foaгte mari mai
- Т bone de vitё;
- Cotlet de mistre!;
aIes atunсi сind vin Тnsolili in restaurant. Persona|u| este foaгte atent сu с|ien!ii, - Piept de pui hrёnit сu porumb.
Тi faсe sё se simtй speсia|i, uniсi' sй transfoгme vizita intг-un rea| suссes, fapt fl Garnituri:
pentru care aсegtia revin. Fieсaгe masа servitё Тn restaurant este o experien!ё . Spanaс proaspёt;
uniсё pentru сIient. - Legume |a grЁtar;
. Caгtofi gratinali.
5.4.2. Тipologia meniurilor g) Preparate din pegte:
Preparatele с|asiсe de la aсeastё сategorie sunt:
in al i menta'tia co lectivё
M eni u ri le - Plёtiсё de mare сoaptё Тn saгe sаu la grёtar servitё сu Cous Cous
Este o a|imenta[ie сu сaгaсteг soсia|, сaгe ofeгё mese сu un apoгt nutritiv 9i rogii сoapte' preparate Ia masa с|ientului;
eсhilibгat, lntr-un сadru agreabil. UnitёliIe de alimentalie speсifiсe sunt салfinele,
. Тon |a grйtar сu sos Meuniere gi risotto сu gofran;
resta u ra nte I e c u a uto se ru i re g i d i stri b u ito a re I e a uto m ate.
- Creveli la grёtаr, sos de usturoi gi oгez сu ierbuгi.
h) Preparate din Carne;
MeseIe sunt seгvite in general pe bazё de abonamente сu mеniuri uniсe sau - Pгeparatele с|asiсe de |a асeastё саtegorie sunt:
in unete cazuri, |a a|egere. in afara produse|or din mеniu, с|ienlii au posibi|itatea - Ra!ё |a сuptor сu poгtoсa|e, sos Bigarade' сartofi Dauphine 9i
sё сumpere bёuturi rёсoritoare, duIсiuri, fruсte, alte a|imente pгeambalate. broсo|i;
in restaurantele cu autoseruire meniul este alеs de fieсare с|ient, Тn funсlie - Cot|et de mie| Provenсale servit сu sos de trufe, сeapё сonfiatё 9i
de preferinle|e gi posibilitёlile finanсiare. ofeгta сuprinde de obiсei 5.6 gustёri сагtofi Dauphine'
inсlusiv sa|ate, 2-3 preparate de bаzй, 3-4 deseгtuгi, 2.3 bёuturi rёсoгitoare gi 1.2 i) Deserturi.
soгtimеnte de сafea. Clienlii se servesс singuri de |a Iinie, de unde Т9i iau pe tavё Preparatеlе с|аstсe de |а асeastё сateqorie sunt.
gi taсЭmuri|e adeсvate preparatelor сe |e va сonsuma. Debarasarea o va faсe . l.irrt;1 (:lI llt.}t(] |lt tltl1ltrlt i,r iltс;ltrlt;rl;l.
сlientul sau peгsonalu| angajat Тn aсest sсop. - Cl:itltt: ltt t-.tt,ttttt.| r:tt lltlllrll..tlll:,l (lt;rtrd Mаrnier preparate |а
Prinсipalu| dezavantaj a| distribuitoarelor automate este асela сё fieсare rп;l:,ir { ltr.пtrrlrr.'
automat |ivreazё, in pгinсipitl' rtn sinqur tip de produs. Tn general, сIientii au |a - (];tlt:;r llIlrrr 1'lt.r;.tIt|.l I.t itt't...t r Ilr.rrlttlLti сu aromё de portoсalё,
fl;ttrilr,rl,i r ri r rrl!l;r, lцl,.,i.,r,rvt!.i r tr lц:.,r:i.
dispozitie o bateгiе de autorrt;lttl, Jltlrttгu diferite preparatе 9i bЁuttlrt, preсum 9i
taсAmttri' pilh:lrс' <;(lndillttlttltl r.Ir:
t76 M:tltаgеtrtсlttt'tI tl1lсratirrrriItlr ilr lrotсl2iгiс ;l tсst;rtlгittiс
CAnd orarul nu este restriсtionat gi numёrul с|ienll|or nu este сunosсUt, se
oferё prepaгate сongelate sau refrigerate pe сare сIientuI le aduсe |а temperatuгa
neсesarа сu ajutoruI unor сuptoare сu miсrounde pгogramabile.
Deс|angarea automatului se faсe сu monede sau сd(i magnetiсe. Pentru
inсёlzirea pгeparate|or se folosesо сuptoare сu miсrounde. Aсeste automate sе
fo|osesс 9i in alimentatia сomerсiaIё, e|e fiind amplasate in speсia| pe ho|uri|e
hoteluгilor gi oferё mai a|es bёuturi.
Avantajele aduse de utilizaгea acestoг eоhipamente se referё la: asigurё un
timp flexibil de operare, eIiminё sectoru| destinаt buсёtёriei, гestгёng suprafa{a
de distribulie, se reduсe numёruI persona|u|ui, pгeсum gi сosturi|e de eхp|oataгe.
Unitёli ce asigurё serviсiite de alimentalie pe loc' - sunt destinatе la douё
grupe maгi de persoane. сei imobilizali la pat 9i сei сaгe se pot deplasa pe dis-
tanle foarte sсurte. Mеniu| este adaptat speсifiсu|ui с|ienliIor gi nevoi|or speсifiсе
ale aсestora. Cel mai impoгtant aspeсt i| reprezintй transportul prеparatelor, оeea
сe impune gёsiгea unor so|ulii optime de asigurare a temperaturii сorespun.
zёtoare a preparate|or de |a momentul produсerii gi pAnё Ia momentuI servirii.
M eni u ri Ie in aI i mentati a co merci alё
Aсeste meniuri se adгeseazi soliсitanli|or сu preferinle individuаlizate pentru
hranё 9i bёuturi, prestarea sеrviсii|or fiind asiguratё de unitёlile eсonomiсe inde.
pendente сu func(ii de restauralie (restaurante, сofetёrii, сafenele, baruri), сAt gi
de unitёlile сu profi| simiIare apa(inind Tntreprinderilor сomerсiale hote|iere sau
altoг struсtuгi independente de aIimentalie сomerсialё. Cupгinde douё forme de
a|imentalie: alimenta|ia rapidё gi alimenta|ia tradilionald.
Alimentalia rapidё aгe numeroase similitudini сu alimеntalia сoIeсtivё 9i
anume: nu se oferё produse sofistiсate, posibi|itёtiIe de a|egere ale сlientului
sunt, in general, Iimitate, pretuI este reIativ sсёzut, iar a|сйtuirea meniu|ui se faсe
direсt de сёtre сlient, fёrё influenle exerсitate din paгtea peгsonalului de serviгe.
Unitё'ti specializate in livrarea la domiciliu _ sunt profilate in prinсipal pe
pizza, preparate din pui, сusсus, pгeparate indiene, сhinezegti, sandviguri.
Pentгu nevoile turigti|or strёini au fost dezvo|tate o seгie de unitili сu speсifiс,
repгеzentative, сaгe oferй preparate сulinaгe traditionale intr-un сadru p|ёсut' сu
eIemente de сulturё, arhiteсturё, deсoraliuni .interioare gi exterioare, сu pro- 9i
grame aгtistiсe bine aIese gi exeсutate, сeea сe оonfeгё alimentaliei pub|iсe
гomёnegti, noi va|enle gi o mai mare atraсtivitate.
Alimentatia tradilionalё - este гeprezentatй de unitёli|e gastгonomiсe, res.
peсtiv restauranteIe с|asiоe' сe|e оu speсifiс 9i сe|e speсia|izate.
. Lista sepaгatё (сaгte du jouф pentru miоul dejun, prёnz gi сinё, сuprinzAnd
preparate gi bёutuгi, imprimate in Iimba romёnё 9i intьo Iimbё de сirсulalie inter.
nalionalй; pentru mese festive, banсhete, manifestйгi diverse; meniurile se tipй-
resс pe imprimate speсiа|e сu grafiсi adeсvatё.
Un restaurant cu o ofertё variatё, generalizatё, oсupё o paгte re|ativ mare
a pielei, de exemp|u: restаurantе|e din Тntreprinderi' braseriiIe, сare au o pozi{ie
bine definitё si se adreseazё tuturor сategorii|or de с|ienti poten(ia|i. in nume-
roase сazuri, putem asista |a o diferen[iere, o nuan{are a ofeгtei nu numai intre
unitё{i' daг сhiaг 9i in сadrul aсe|еiagi unitёti prin rntermediul unor tipuri diferite de
1
Bziсltt|оsсtt А|iг-, Prс|tttt ,si :;ltttt !tttl t:tltlt:Iltt,'tlliatс itt !ttlisttt, Ntllt' rIr. . rlt
stt;ttо;r lltn ( )r.lrllllr, 2() |()
l.,,ltttt,t,ll.lt,tI'ilitt.||]t|||l]|l||I tItl||||Il,tttt'уtI|'\||ll|tIt|ll, |7l
lltеniuri, сUm аг fi tltrltltti ttttltlItt'' .t|,tr't.tt, l;.t:ilttllttl|tl|.! lJll tсlstаurant aгe nevoiе
.lt: o ofeгtё variаtA r1ttt t;rl| 1ttt[ttl rIltt ,, ltlllt|vr.
i dac6 сonсurettlll t|:ilt) s(;i.l/tIti1' 1l<lttttl sitttsItrсc tl 1l;rlte insemnatё a сererii'
..;t deсi printr-o ofertа v;trl;rtа) vаl itttpledlсa dеplasаrеa с|tenti|or spre a|te resta.
r trаnte;
, dacё aсtivitatea rеstaurantului se desfёgoarё Тntr-o perioadё foarte sсurtё
tle timp * de exemp|u in perioada prilnzulul, situalie intЭIniti foarte freсvent (in
l]0% din cazurt), ofeгta trebuie sё fie гapidё, eсonomiсё, iar produsele soliсitate
:;unt foагte diferite. in aсeastй perioadё restaurantul indep|inegte funсtia сJе
ltutrilie. Seаra, restauгantuI indep|inegte alte funсlii, гespeсtiv funсlia soсia|а
tntr-un proсent de aproximativ 50%, 9i funсlia de agrement, oe asemenea'
Intr-un proсent genera| de 50%' Daсё ofeгta restauгantu|ui este restrёnsё, o asе'
lnenea situa{ie ar geneгa o soliсitare redusё a unitёlii fie Ia pгёnz, fie seara, сeea
(;e ar сrea difiсu|tй!i in mentinerea eсhiIibгu|ui finanсiaг a| unitё[ii respeсtive' Dlll
;lсeste сonsiderente, sunt numeroase restauгante сare igi moduIeazё oferta,
sеrvind anumite prepaгate |a prАnz gi alte produse seara.
Pe de a|tё paгte' in gestionarea unui restaurаnt este pгeferabi|, de mu|te ori,
r:a oferta de preparate culinare sd fie relativ restrАnsё qi sё se adreseze unui
segment foaгte bine deIimitat aI сererii. Aсeastё vaгiantё este indiсati restau-
гante|oг amplasate in сеntreIe urbane unde сonсurenta este foaгte puterniсё, iar
с|ientu|ui i se va ugura astfeI a|egerea. Adeseori, aсeste unitёti se individua-
|lzeazё 9i printr-o ambian!ё speсifiсЁ, p|ёсuti' in Japonia, de exemplu, sunt res-
taurante сare oferё un singur feI de mAnсaгe: sushi, sashimi, tempura etс. in
ItaIia, sunt restauгante speсia|izate pe un singur tip de paste.
Una dintre formele moderne de industria|izare a produс[iei сu|inare o
reprezintё catering.ul, eхtins pentгu o gamё |argё de sortimente gi aflat in p|inё
еxpansiune gi in lara noastrё. Aсest sistem presupune separarea funсlii|or dе
аprovizionare gi preluсrare de сeIe |egate de сomerсia|izarea gi seгvirea prepll
rateIor. DiverseIe tipuгi de сatering pot fi grupate astfel:1
} Catering in hotelurigi restauгante;
!Catering industrialgi pub|iо;
}Cateгing in tгanspoгturi;
}
Аlte сomponente.
Catering in hoteluri gi restaurante inсIude pгeparaгea gi seгviгea mesеi in
hote|uri' restaurante, baruri, unitё! fasЬfood, с|uburi, preсum gi |an!uгi|e de саte-
ring. oгganizarea de banсhete este o сomponentё distinсtй.
Catering public, spre deosebire de сatering.u| din hote|uri gi restaurante, сare
este orientat spre profit, are сa obieсtiv fuгnizaгea de seгviсii fёгё sё oblinё nea-
pёrat profituгi, Ia standarde сa|itative сomparabile' daг сu un sortiment mai res-
trAns. Aiсi se inсlude сatering-u| Qin spita|e, gсo|i, сantine studentegtl, azi|e de
bёtrёnietс.
Catering-ul itlttttsltt;tl tlstt.l rсplt-.zеrltаt tlо сantinele din intreprinderi, tot mai
multe firme сongtttlrtltz;rttrI ttll;lоrt;.ttlt;l:;(]tvlllI ttnei mase сalde de сёtre angajati
gi rolul еi in сre:;ttltrl. l l)ll)(|rIt:Ilvll;ttll lttttttrlll' .;rrllvеntionёnd o oarte din сheltuie|i.
I Jniver-
' ( -)(l(tJi
178 МattацсntсtttuI tl1lсгir{irllriItlr,irl lrrllсliil-iс 1t tt..,l:ttllltliс I lt)

t,;t|r:ring-ttI сtitt It,ttt:'1lt|||llII,|,i||;rtt.l ltttlll'',lll.'l lIll()| lll():,() |ll aeronave, tro1lttrt'

l'1;lrlilГe, trebuind sii:;t.,rr|.r1llr.,'l.|.l r'rrtlrIt(tllr.l). lll|(;tIlill() dirl асeste mijloасе dtl
tr.rltl;рort: spatii miсi, tttl;ltrl.tIlt. l|:;t: tltl tttt;rltltItl, (;()]l(lIt|| de servire сaptiVe.
сODlPLtlX .tr't'i
lll s.l'l ( ] сomponente a|c ()аtO]lllq-LlItl| сl.]pr|Пd' сater|ng-uI pentru foгte|e armate,
^lte
|'|.IlItL.nсiare, сateгing pe bаZa de сontraсt, |a banсhеte, petreсeri private, inaugu-
l'll(.;t Unor obieсtive, petreсеri in аer |iber. o
{Rpwtдrrtif......* |,, il r;) la 50.000-1 00.000 meniuri/zi.
Unitate dе сatering poate asigura

BAI{ * ТЕ.R.Asд * r.Еgl'At'Rfr}rт _ t{d}тЕt"

** fi*nt ** ***ff ** ** **i.'.*.rt rt
******* ф* ******. ******** ***ff * ****
't*
* *
't*it'ts{ 5.4.з. ,,Prinсipiul pentru toti''
г}tlС DI{JUN tI / trt R(}Iч
IrшGGшLl | а stabilirea preturi|or listei de pгeparate culinare gi a meniu|ui trebuie sё stl
ARЕAкFAsT l(..;l)eсtе un ansamb|u de reguIi сunosсut sUb nUme|e de,,prinсipiul pentru totr.
| | llre trei сomponente: dispersia preturi|or, amp|itudinea gamei 9i raportагell
смьятA sr*rРLi tЦr/fbuс lSll g 4
sIи^ RA],{1'(|T.!.A l2Ф s .a . .rIltjtii la pгe[.
rirмРLЕ sскl]}{$Еl,gD ЕGсl' l2$ g { - Dispersia prelurilor
() gamё de produse poate fi impё(itё din punсt de vedere al pгelu|ui in trel
(Кl{It,Rl $|}lРl"3 ФшAД bцс l}0 Е
Т"ijкбe тOJis 120 g 4 1,, ш tt egale:
liGGБ It0 s d
}.RIt]u tгanga de pгelurijoase
- tranga medianй - trang? de preluгi ridiсate
l)istribulia feIuгllor de minсaгe Тn сadru| trangei mediane trebuie sё fie сe|
()мl.r].г^ (:l,] (A${,'AvAl. otl{J}BсJ{es{avflI lt0* {"5
'\AJl"оs R,lNтt).ггA l!{l}ofi l5Ф g 4F 1,rllltl еgalё сu сea pгezentatё in сeIe douё trange |atera|e. Daсё gama estе
()M lll,Е.Гl' wt.rн с}luЕsЕ l5$ c d"5
l('.llte largа, tota|uI feluri|or de mAnсare din сele doua trange lateraIe trebuie s5
|rr. гepaгtizat сu mai mu|te referin[e Тn tranga de pгelurijoase deсЭt Tn trangа de
сu $t,JNсA
()Nll,l.:.t'i оul J bu*,/яuшt lSo I
strнкAs RAN'r'0I.rA l5l} в 1'rllturi ridiсate.
ONl Ut,l]l"r wt,rll нA&t le0iS$g 15Ф g :r.3
in сazuI restaurante|or de luХ, pгoduse|e сu pгeturi ridiсate trebuie sё fie tll;tr
OсllIURl сt} $Utчсд oltl }buty'sцnс' l$tl g э'} llr Ilneroase deсЭt сe|e оu preturi joase.
sоNк^s T0кФR Т<rJ^s ll0/зal.r rs$ A 5i$ . Amplitudinea gamei
tl.RtШ) ЕGGs }}.lТll ttAьt 150 s
lntr-o gamё de produse datё, amplitudinea pretului (rapoгtu| dintre plе{rr| l.t'|
сA$сAYAL NAтUк t0{l в 5 lll.ll maгe gi pгe!u|сel mai mlс algamei) nu trebuie sё fie mai mare de 2,5.:}
SAJT lfrlg э Raportarea calitdlii la pre,t
Сt|ЁtsЕ l0* s s
Se expгimё сa fiind rapoГtul dintre preluI mediu сerut 9i pre{uI mediu ofоrrt
$UNсA РRЕSAтA l0tl 5
C
cifrа
= cаnti|аtеа фсеri
}R*SULТ $ONlfut ttш c 5 dе
Pre{ul mediu сerut
Ех'rnUDl{Е }tAlr.l t0{l g 5 уdndutd

с*ЕlttvUв6т' tlНl B
уlкst,l l00 в 1 sumа prеlurilor dе vdnzаrе
FRANl{s.UltT sAUsAсs 100 *
Pretul mediu ofeгit =
numdrul felurilor dе mdпсаrе
t}t.i Hnnт 40s t"5
ь"оТттOJ]is
BOILЕD Е(;с
4og
4og
t,$
rJ Dасi va|oarea rapoгtu|ui este intre 0,9-,1, raportu| сa|itate-pre! este satis-
l.rt;ёtor. Daсa valoarea este sub 0,9, gama de pret este prea ridiсatа 9i nU sunt
. Ilenti. Daсй rapoгtul este mai mare deсЭt 1, produse|e mai ieftine
l0. lOSr I 9i mai putin
ТЕA .'tlfistiсate au tendinla spre pгetuгi ina|te.
сЕ.Al fOCr Z
AnsambIu| aсestor prinсipii permite сonstгUirea unei oferte omogene. Numе-
l()аse|e ap|iсalii аle асestor prinсipii au permis oblinerea unor гezultate deo-
1INт lo8 ,,'tbite.
v,{J lo*
l}lI'|'т'}:R Ill Е

( il.llt .lil g
t r:кvдк I|| у,
lll
180 MitttltgсtttсtllttI tl1rсгitIlttttillrr ilt IttllсIi"tr tс i;t tс.;l;ttlt;tliс l1{l

5.5. Giteva studii de сaz 892.857 +6/50()( t r r'o{ r{)o{ r I t.'."'()( )() iril,o0o r 125000-=284?-L\,,t/
Iпlo
A. Determinarea tarifului mediu de сameri, utiIizind formula lui Hubbart
/, Determinareal lпсi t:;. 1пk rr r lсl r, tr l, rr r rвrrlr rll п ( :i пl l()l ( )

Numёr de сamеlсl ;ltt-lvtzl<lttlttt.l 1,?ll 0 t]0 1J65 = 36 500 сamеre

Un hote| de 125 de саmere este pгoieсtat sё сoste 12 mtl. Еuro. |nvestilia
proprie este de 3.000.000 Еuro, hotelul fiind finan{at сu un сredit de 9.000.000 CheltuieIi direсte аlе dеpаrtaпtetltullti сalnrre - 36.500 . 5 Еuro = 182 50()
I rrro
Еuro сu o dobAndё anua|ё de 7,5%. lnvestitoruI doregte o ratй a rentabilitёlii
invеstiliei de 25%, impozitul pe profit este de 16oЬ, iar gradul de oсupare este de
inсasёгi = 2'842"857 + 182'500 = 3.025.357 Еuro
80%.
8. Ca|сularea tarifului mediu de сamerё
Alte informalii: З.025"357|36.500 = 82,88 Еuгo
. costuri fixe, taxe management:
Cerin|d:Determina|i tariful mediu pe camerё, рtiind сё investi|ia propriс''lttttltlt
- impozit сlйdiri250.000 Euro r.:;/ede 5.000.000 Еuro, hotelul fiind finan|at Cu un credit de 7.000.000 Еt!r<l' t;tt tl
- asigurёri 100'000 Euro tklb6ndё anualё de 11%, iarcosturile directe pe сamerё ocupatё sau liberii sttttt
-. amoгtizёri 150.000 Euro
сheltuieli brute de exploatare: 'fu:7 Еuro.
- сhе|tuieli de gestiune 200.000 Еuгo
,150.000 B.Analizа preturilor meniului pentru piтza a restaurantului ,,Seleсt''
- сostuгigenera|e Еuro
- resurse umane 100.000 Еuro Denumireа unitilii: sЕLЕст * Restaurant, Pizza Seryiсe gi Serviсfi de сatering
funсlionare/Тntrelineгe 300.000 Еuгo Loсalizare: oradea, judetuI Bihor
еneгgie 275.000 Еuro Desсrierea restаurantului: Cheia suссesului aсestui restаurant este ofеrta
alte|e 200.000 Еuro r:rrIinarё. MЭnсarea gi modu| in сare este prezentatё
9i servitё faс diferenla. Aga
. сheltuieli сonexe: {;а ofeГta de produse este сonсeputё intг-o gamё largё, сare сonline atёt meniuri
pгofit гestaurant (Food & Beverage) 300.000 Еuro lrаdi{iona|e' сAt 9i internalionaIe. in aсest fe| сapасitatea restaurantu|ui SЕLЕCТ
profit inсhirieгi seгviсii suplimеntare 275.000 Euro (le a se adapta la nevoiIe gi gusturi|e с|ien!i|oг сгegte.
pierderi teleсomuniсalii 25.000 Еuгo **Цфф*sl*
.
1 *
i&B*;ifl l$trф/!,
сosturi direсte pe сamerй liberi sau ocupati:
fu 1

ir 1; &]il',f?.ф i

- 5 Еuro.
Sё se сa|сuIeze tariful mediu pe сamerД, utiIizёnd formu|a lui Hubbaгt.
,l.
CaIсularеa profitului net
3.000.000 .
25oЬ = 750.000 Еuro
2. CaIсulaгea pгofitu|ui brut Тnainte de impozitaгe

Vi- 'profit
-"--: 750.000 =892.857 el
:i

1-t 1-0,16 I lгi

вqRl$t й'r't\ ' 'l
3"50 ler
* impozitul pe profit
t 1Ф"$o lel
3. CaIсulaгea сostuгilor fixe gi a taxe|oг de management . ," ,18"sФ ter
18"50 [ш
Dobinda = Cгedit.Rata dobinzii= 9.000.000 ,7,5% = 675.000 Еuro т3.0Ф
t
фе;

Costurifixe sitaxe = 500.000 Еuro t ]*s"$ш {фi

4. CaIсulaгea сheltuie|i|or din exploаtare ..,, n&,08l8i

200.000 + 150.000 + 100.000 + 300.000 + 275.000 + 200.000 = 1.225.000 ftO}$*. шrfrкrlh piilrrрlt* шц {Rt!.|i0l{,. trutvtr )
," .

ig.$o is.i
Euro {ffi nн]t s*.'i r!' рмl' rпшфm, lФtlf, tиm.l,it]
.Ll1l
:ll:i.&,ffitм
6. Еstimarea rezu|tatului brut al exp|oatirii altor depaгtamente opeгa(ionale !'rl" !ul'|.t ir.}| фн& nl.llltю' }EtщJ9) '(]l; "tФ-lO'*{

ale hotelului 19"0Ф lеl

,l
l7"ШФ lel
Profituri agteptate а fi oblinute - 575.000 Euro 14"00 t$a
Pierdеri estimаte + 125 000 Еuro
6. Са|с;tl|;tttl;l vtlnitttItti obtinttt сle deоаrtаmenttt| саmerе , .
1i.501*{
r0s0ш
 l82 Мarragсlllсrrttrl орсгa(iulri|оl.ilr lttllс|:it.iс iiI l(',l.ilIl.lll( Il{ I

Se va ap|iсa,,prinсipiu| pentгu to!i.'9i se va veltflt;;t tl;tt;;l аLt fost respeсtate <)ertntd: АnaIiza|t рttl|ttt tltl tt|с,Ittttlttt ttIttlI tl:'',l;tttt,tttl 1ltl:;l;iUasс' utilizatкt рtttt
reguIi|e de dispeгsie a prelurr|oг, amp|itudinea ganlel i;l r.r1trlttu| са|itate/pгe{ la , t1'rttl pentru toti.
stabilirea preturilor listei de pizza a restaurantuIui. Dасa sе сonstdeгё exemp|uI
restaurantuIui ,,Seleсt'', se poate Тmpё(i |ista de meniu pentru pizza astfe|:
iшткввAкl REсAPIТULATIVE
Prelul 10 11 12 12,5 11
IJ 14 14,5 15 16,5 17 18 18,5 '19 Prelul
сel сel ]. Prezenta(i prinсipa|ele abordёri ale po|itiсii de pre!.
mai mai 2. Care sunt metode|e de fide|izaгe a сlienliloг in industгia ospita|itёlii?
miс rjdiсаt 3. Definili tehniсa miimii.
4. Care sunt tipuri|e de pre! сaгe au |abazё apliоarea unuiсoefiсient mu|ti-
Zona de Zona medianй Zona de pre{uri
pre{uri 15 preparate ridiсate 1lIlсаtor?
joаse 5. Defini(i qi analizali prinсipiuI pentru toli pentru meniu| unui гestaurаnt dе
7 preparate
6 preparate .t stele.

Тotal: 28 preparate

Interpretarea prinсipii|or pebaza tabe|u|ui de mai sus este urmёtoarea:

a. Se resрeсtй prinсipiul dispersiei preturilor, сonform сёгuia in сadгul
fieсёrei game numёruI dе preparate din tranga medianё trebuie sё fie mai mare
sau сe| putin ega| сu numёru| de pгeparate din сeIe douё trange margina|e
impreunё(15>7+6)
b. Amplitudinea gamei sau desсhideгea preluri|or (rapoгtu| Тntгe pгe!u| сel
mai ridiсat gi сe| mai sсйzut a| preparate|or din gamё) este ega| сu 1,9; avёnd in
vedere numёrul mare de preparate (28), este un |uсru norma|
Amplitudineа gamеi= 19/10 = 1,9 Э prinсipiuInu se respeсti.
с. AltreiIea pгinсipiu - rapoЁuI сalitate/pre!

Raportu| сalitate/pre! = Pre! mediu сeruUPret mediu oferit

Pretul mediu сerut = Gifra de afaсeri/Nr. portiivindute
Cifra de аfaсeri = 3.500 Lei
Numёr po(iivindute = 200
Pre{uI mediu сerut = 3500/200 = .t7,5 Lei
Prelu! mediu oferit = Suma prelurilor de vinzare/Nr. preparаte propuse
Suma preluri|orde vДnzare = 10 + 11 + 12,5+ 11 + 12+ 12+ 14'5 +,16.5 +
14,5+ 13+ 16 + 12+ 13,5+ 16+ 1g+ 18,5+ 13+ 16,5+ 13+.t6+ 13.5+ 1g+
18 + 19 + 17 + 14+ 1З,5 + 19= 411,5
Numёr preparate propuse = 28
Pre{ul mediu oferit = 411,512A = 14,1 Let
Э Raportul calitate/pre ,t= 17,5Leil14,7 Lei= 1,19
Аоeastё va|oare de .1,19, supraunitarё' indiсё faptu| сё, сlientela restauran-
tu|ui ,,SeIeсt', apreсiazё anumite preparate сa fiind prea ieftine. C|iente|a are ten.
dinla sprе prelurile mai mari, сeea сe inseamnё сё produsele mai ieftine sunt
mai putin so|iсitate.

6 ;tsеmenea, ambe|е lttrltt:;lttl v;tttt| 1lttltlt'ts(-'lIll()l :;t.t;tttr.ttItl tlсl ptаtа ()tl ll()V()|
YIЕLD MANAGEMЕNTuI, iг,l HOTЕLAкIш sl
RЕsTAURATIЕ
6.1. Ap!iсаbilitаteа сonсeptului de Yield Management in seсtoruI hotelier
6.2. Strategii de optimizare a venitu|ui gi а gradului de oсupare hotelieri
6.3. ManagementuI veniturilor in depаrtаmentul сazare al Hotelului
Primavera
6.4. Yield Mаnagementul in restauralie
6.5. Giteva studii de сaz
REZUMAтUL GAPlтoLULUl
,,Yie|d management', (YM) гeprezintё o сonсeplie' un mod de abordare a
maximizёrii profitu|ui pe baza urmёгirii atente a evolutiei pre{uri|or gi tarifeloг 9i
determinaгea aсestoгa avAndu.se Тn vedere vanzёrile gi disponibi|itёli|e гeale
a|e firmei. Aсest tnstrument a fost apliсat pеntru pгima datё la nive|uI industriei
de trаnspoгt aerian la sfёrgituI aniloг 1970. Astfel, liniile aeriene au stabi|it
pеntru anumite perioade de timp un taгif standard' Doar daсё гezегVaгea se
realiza Тn сadru| aсe|ei perioade se putea obtine pгetul respeсtiv. De aseme-
. nea, Тn afara perioadei s-a introdus o struсturё diveгsifiсatё de preturi сare sё
ia in сonsidеrare 9i сaraсteristiсi|e с|ienli|or.
Pгin apliсarea YM se urmёreqte determinaгea vaIorii сeIei mai ridiсate a
tarifu|ui сare poate fi perсeput in Iimita сosturiIor gi сapaсitёli|or disponibi|e gi'
totodata' garantaгea faptu|ui сй toli aсei с|ienli doгitoгi sё benefiсieze de un
anume produs sau seгviсiu 9i dispugi sё p|ёteasсё tariful sё o poatё faсe. Prin
ap|iсarea YM se oblin urmёtoarеle rezu|tate:
. Maximlzaгea profitu|ui mediu pentru un produs disponibil pebaza antiсi-
paliilor сlien{i|or privind pre{u| 9i stabi|iгea vaIorii сe|ei mai ridiсate a aсestuia,
pe сare сlien(ii sunt dispugi sё o p|ёteаsсё;
. Miсgoгarea sezonaIitёlii сererii, prin transferarea еxоedentului aсesteia
din perioada de viгf in aIte inteгva|e de timp.
Printгe сompaniile сare сare fo|osesс diferite sisteme de Yield Management
se numёrё British Atrways' Marrott Ho day |nn. Lufthansa
6.1. Apliсabilitatea conсeptului de Yield Management in
sectorul hotelier
Conсeptul de Yield Management este un сonсept re|attv nou ap|iсat de numе-
roase сompanii din industria tuгismului. Un gгad ridiсat de apliсаbi|itаtсl ;l| Yie|d
Managementului se inregistreazё in seсtoruI hotelier Ei dе tr:lrl:;llrltl lleгian
['eqёttrrа dintге асtivitаtс:а llniiIor ;l('l|(.l]е 9i industriа ospitaIit;itll ,,.l lt',rIr',.tl дllirt
fr
I t, l , l t t t , t , t, r ,, , , t , , r t t t l п r l t t , I t t t
' \ t t' \ l
' t t t 1 , t I
j t I I'i t
" '
r;аraсtеristiсiIe lor;;l.l|lllllll. IllIlll.rt ltх rlr'1llllс|t|.;t..''I l)1.lt.,.rlllItl;tlrl;l;trltl:;ltll;t l)r.
ljrfеrite' inregistreaza pelttl;rde de tlmp саrе SLllll ttt;ll l;tvrlt;tl,llle gi oferа O qi]lll;l
variatё de tarife din сare сlientu| poate alege. Yre|d M;tttagelrlerltul poate fi dеltttll
сa fiind optimizarea venituгi|or pгin difeгentierеа prеtuгi|or Aсеst сonсеpt еsttl
аpliсat gi de сёtre tour-opeaгtori. Aсegtia nu se agtеpatй сa toate produse|е Ior slt
fie vAndute |a pгeluri|e din bгoguгё'.
YieId Management este o tehniсё de management al сameгelor, sсopul sаtr
prinсipa| fiind maximizarea oсupёrii сameгelor, сonсomitent сu realizаrea сeIttl
rnai bun tarif mediu pe саmeгё' Un sistem сomputerizat de YM Тi pеrmltt:
аgentuIui de rezeгvёri sё ia deсizii|e сele mai bune referitoaгe |a сamereIe сiltt:
tгebuie Тnсhiriate 9i |a tarife. Sistemul ofeгё posibi|itatea de а se ana|iza imedlilt
profituI potenlial сare ar rezulta din fieсare rezervare. Aсaestа se геa|izaezё prltl;r
1ustarea tarifu|ui сamerei сorespunzёtoг сerеrii de сameгe Тntr-o anumitё perloаdа
Tёieгea taгifelor, tarife reduse, taгife speсiale _ indifeгent сum sunt numite - |l
s-a dat o a|tё impoгtan(ё sub etiсheta de ,,yiе|d management'' 9i au dеvenit mаr
sistematiсe pгin uti|izaгea сa|сulatoareloг. Ca 9i сompaniiIe aeriene, сe|e mаr
mаri lanluri hoteliere utl|izeazё сaIсuIatoare pentгu a aсe|eгa (uгgenta, grёbl)
programe|e dе YM оare reduс taгiful сamerei pentru anumite segmente de piatA
Ia un moment dat. Тaгifele pentru сamere ajustate sezonieг, tarife|e pentгu
grupuгi, tarifeIe speоia|e pentru membrii eсhipajului сompaniilor aeriеne, tarife
ridiсate сAnd se agteaptё aglomeralie pentru сampionate de fotba|, tarife reduse
pentru persoane mai in vArstё, tarife pentгu mi|itaгi, pentru сorpoгalii, sunt toаtсl
imo|iсate in YM.
Un program dе YM poate fi setat sй pгoieсteze automat сerereа dе сaпlеtt'
pe baza unoг Тnregistгёri istoгiсe' Regu|i|e pentгu aсeste pгograme pe сompt|t()l
sunt fёсute de сёtгe administralie gi de сёtre peгsona|ul de vAnzйri' Pe dur;rl;r
perioade|or sIabе, са|сuIatoгu| a|ege rate de reduсeгe pentru a vinde сamertl|t'
' disponibi|e, сare aItfeI aг fi pieгdute, iar pe duratа perioadeIor ag|omerate prtl
gramul seIeсteazё tarife mai mari pentru a maximiza venituriIe. Une|е pгograпttl
de YM mёsoагё сererea de сameгe pentru grupuri in punсte gi vor sugera date
alternative pentru un anumit grup daсё punсtaju| сalсuIat pentru o datё anume nU
estе sufiсient de maгe. o ratй ridiсatё de oсupare in timpu| sёptёminii poаte
duсe la respingerea rezervёrilor сerute de grupuri.
Difiсu|tatea сonstё in a antiсipa momente|e in сare e idea| sё se оreasсa sau
sё se reduсa taгifeIe, 9i pentгu сe peгioada de timp, in sсopuI maximizёrii veni_
turi|or. Figura 9.1. aratй сё daсё taгifе|e sсad trebuie vAndute mai muIte сamere
pentru a rea|iza aсе|eagi venituгi. Pentru o perioadё de o |unй, un grad de
oсupaгe de 48,75% сu un tагif zi|niс aI сamегеi dе 100$ aduсe aсelagi venit сa qi
un grad de oсupare de 97 '5"/" |a un tarif al сamerel de 50$."
. Dwye, l;llly, |,,r'.ylIr l'..|.'r l|)|I'Il]'|It|,tt,tl lt,tttt!ll,l,h tllt !I|е eсonotltiсs сlf fultttistlt'
Еdward Е|qаr I'rrllIr..lllll.1 'l)l)l , l' Il,'l
,
Bakeг St|r'' lli.lrIir.y !'rrrr !!riyl',ri l. i. irty |,lttltt1ltlt: tl1х,'r iittttiltlr rk: l;l tt:t:t:1l|t;t
It<ttt:lttltri, Itllllir,rll.r { II l:,,,l rrr) t] r{r''
,V;tIIt:tt (lltty Ylr:/./ ft|.l,l.l,1l.'l,'.t,i .\!,
''|'| |th.,t lit,vt|.llt,,t,tl llV lt't:lttпitlli'' /\It,!|]tl.l
/,('r,{/' l'l1r! |
 N tltlt;tt,сtttr.tllttl tl1lсгittitlttilrlг ilt lttllr..I:tt |г ,'.l i(''.l.llIl:lll( ll{/
т Conсrеt, сflctt.ltt;r.lllItt;.ttlt ;lсеstei tehntсl s(: lll. l:,(,.rt.r l,tt.l;tttorttl ratеt ttl;tlr
YM-ul soliсitё o prognozё a сamеrе|or vandutе ptl :;t:r;ttlt-'ttte dе pia!ё. сёlёtoril l zёrii fluxlui hott:IttIttt' tttttttltа 9i rata yieId. Apllс;lltllt t;tlltlItlt titl rеduсere pentlrt
de afaсeгi' gгupuгilе de сdlёtori, tгanzitorii, invitatrr gttvсlrteIoг, partiсipanlii la *

сongrese, sau alte segmentе de pia!ё. Camerele sunt bloсate pentru o

peгioadД * tliferite|e сategorii dе сlrentelё, in сondilii|e UПe| аnLlllltt(-. llttе а oсuparii сu fieсаrtl
de trei Iuni. dintre сategoriiIe de сllentelё сonsideгate, trebuie sё gаtantеze atingегea oblес.
$
Еvidenta сamereIor pentru fiecare segment este numaratё de сalсulator, iar ltvuIui. Cotele dе reduсere se ap|iсё la tariful afigat, p|аtit de с|ienlii pe сont pro-
tarife|e ."duse (sau tariie mёrite) sunt aсordate astfel inсAt sd se oсupe
сAt mai priu. Practiс, fieсёrei сategorii de с|ienteIё ii сorespunde o politiсё de preUtarrf
mu|te сamere. $ Pentru eIaboгarea rapoaгte|or de vinzёri gi ana|iza rezuItate|oг, este util sё fiе
Une|e moteluri сresс tarife|e pentru с|ienlii сare сer cazare pЭni |a ora 17.
i
; аtгibuit un сod fieсёrei сategorii de с|ientelё]. Тn funсlie de modalitёtile de infoъ
Daсй сameгeIe nevёndute sunt puline, un с|iеnt poate plаti un tarif mai mare l mare pгezente in seсtoгuI hote|ier dintr-un anumtt mediu eоonomiс, de gradul dе
pentru сamerй' iar tarifele pentгu persoane mai in virstй, pentru mi|itaгi $i a|te l penetгare pe diferite piele a |an!uri|or hote|iere, pгeсum gi in funсlie de graduI irl
YM
segmente sunt bloсate. Fieсare proprietate iqi stablilegte propria politiсё de сare vAnzёtoгii de sisteme de YM se apropie de o anumitё piatй, se struсtureаz;t
sё
Un-pгogгam (a|goгitm) poate fi fёсut astfel inсit sё агate сAnd tarife|e aг tгebui patru nivе|uri de ap|iсabiIitate a YM in seсtoгu| hote|ieг (vezi Таbelu| 6.1 .)
sсadй sau sa с.eas"! Tn сonсordan!ё сu politiсa pгedeterminatё- Dе obiсei sunt
oferite tаrife bune in weekend pentru сёIйtorii de p|ёсere (agrement). Тabelul 6.1. Nive|u| 9i graduI de apliсabilitate a YM in seсtoru| hotelier
Creearea unui program de сalсu|ator pentru YM poate fi foarte сomp|iсatё 9i
este bazatd pe o po|iйй de managеment сare se referё Ia niveIul de seгviсii
pe Sсйzut Mediu Ridicat Foаrte ridiсаt
сare сonduсerea Vгea sё-l ofere 9i la pгob|emele сare vin odatё сu supraсazarea Unitёli miсi' in Majoritatea Majoritаtеa lan!uriIor Cёteva lanturi
(сonfiгmarea unui numёr mai maгe de сameгe deсit сe|e disponibile, avёnd sё
unele сazuri сu unitё!ilor hoteliегe 9i unele hoteliere
de YM prе-
i" o"up" de vizitatorii сare trebuie сazali in a|tй paгte). Un programprogгamul сarасter sezonier independente de unitё{i independеnte internationale
inlelege сum funсlioneazё mёrime medie foaгtе puterniсe
supune сa personalu| de |a reсeptie 9i
rezervёrile. Sursa: GаbгieIa StйnсiuIesсu, Managementu| operаliuni|or de turism' Еditura AI| Beсk, Buсuregti'
YM-u| neсesitё ajustarea tarifu|ui сamerelor Тn sus sau in jos pentru
pieleIe 2003. o.40
pentru mai
diferite ale unui hote|. Programul inсearсё sё maximizeze sеjuгuгi YM furnizeazё cea mai bunё tehniсё сe garanteazё suссesuI finanсiar al
mu|te nopli qi si evite elibЬгarea prematurё a сameгeloг date la tarife reduse.
hote|uIui, сombinёnd doi prinсipali indiсatori ai aсtivitёlii hote|ieгe: gradu| de oсu-
lnfoгmаliile pe сaгe se bazeazё гeduсeгea tarifu|ui depinde de faсtori pгeсum
pаre gi taгifu| mediu zilniс.
peгioada din an, ziua sёptiminii, evenimente speсia|e in zonё, 9i spaliul dis-
Utilizaгea diferite|or sisteme automatizate de YM de сёtre сompanii|е dirt
ponibiI Ia hotelurile сonсurente..
pгeviziona industгia turismuIui este un fapt des intA|nit. in prezent sunt opeгalionа|e pe piа(ll
Hi|ton HoteIs Corporation a introdus un sistem de YM in 1988, сaгe
pot fi ajustate сu pinё la mai multe sisteme.
сererea pAnё Ia 120 de zile in avans, Tarife|e сamerelor
puline' numёruI de YieId managementu| repгezintё un proсes de aloсare a сe|ei mai potrivrtl.
4 Iuni inainte de data efeсtivё in сauza' Daсё rezervёrile sunt
reduсeri este сresсut. in сazul [n сare hoteluI Va fi rezervat, rezervёri|e se pot сazёri pentгu сlient |a prelul potгivit gi avёnd сa rezu|tat imbunёtё{irea venitullltlt
faсe la tarife mai mari.2 Una dintre prinсipa|ele diferen{e in utilizarea yie|d management pentru hote| :.l
|nfoгmalii|e сu pгivire |a venituгi|e prognozate sunt utiIe pentru a semna|a linii|e aeгiene este сё pentru hotel сlienlii voг сrea venituri 9i prin сUmpёr;trtl.t
manageгului din fleit offiсe, pгeсum 9i direсtorului de cazare perioade|e сare
Vor altor serviсii pe perioada de сazare, pe сAnd Тn сazu| tгanspoгtu|ui аerian trrr
g"n"й venituri sсёzute' putAnd Iua Тn timp mёsuгi сorespunzёtoare de promo. existё o astfel de posibilitate. Datoritё aсestei сaraсteristiсi hoteIierii trebuie s;r r. r

Vaгe a vёnzёriIor' in сonsideгaгe potenliaIul finanсiar a| unui с|ient poten{ia| fa!ё de a|tul in dеttlr
profitului
Sсopu| utiIizёrii ,,Yield management''-ului este dublu: maХimizarea minarea po|itiсii de rezeгvaгe. Piata сamerelor de hoteI este foaгte eteroqenа.
din vinzarea сamere|oг 9i maximizarea pгofitului pentru serviсiile hoteliere.
poate fi oblinut prin vёnzarea tutuгor
,'Yield'' este proсentul din venitul total сaгe
сameгelor |a tariful afigat. ,,YieId management'' este proсesul de a|oсaгe a tipului
potгivit de сamеrё, p"nt.u tipu| potгivit de сlient, |a taгiful potrivit, pe aсeastё сale
obtinAndu.se maximizarea maximizaгea venitului.

1
Gamb|e Pau| R., Builсlin9l a YiеIrl Мattaс]сttttlttl ..iy..;/erlr - The Fli1l i}ttll' Hosltitality
Resеarch Jourrlttl, VoI. 14 (Nov. 2' 1990)
;,W;llers Sоtttrlr:;t:t [].. /l;rvrl/ lttl!tt:;ltу Wtltltl Y,'ittll,lrlk. llte [Jiq ['rr'ltttr. l1){]1) (NеW
q
l88 N,lltttltgсtttсttttt| ilr lrttlt'Jlrrlс..,t tr..'l.lttl.tltr
9-щLil!lr.'llцI
..llllt .,l lr..rl'rlr I.l;rrr'[
ТabeluI 6.2. Sistеmе aUtomatizate de YM oхrl,|..r rlr. 1ll
.
1llatA ' 'l|.rltlгlIor de p|;lr:r'lrt l.llti 1l1111 rtlr.lll..',r l.ttlItl ttt(lv;tttl;lt<l
illltl) (;е se preo(jtIl).-1 r|r.;r.t..lt.lll..l \/|'ttlIrlttIrtt lIt.|.t ().lltl{.||lI tIrl;tlilсer.t
Sistemulgi Previzionare YM automat Utilizаtorii
promotorul automatй
oPТlMS DA DA . Mari hotе|uгi 6.2. Strategii de optimizare a venitului gi a gradului de
(ТlMs) independentе (}сupare hotelierё
- Lanluri hoteliere
- Ap|iсabi| hoteluгilor de сеl se pot utiliza sisteпrt.
Irl sсopul optimizёrii venitu|ui gi a gradu|ui de oсupare
pu{in 100 de сamere bazate pe tarife сU sau se pot mеtode de YrсlIl'|
'l..Vаnzaгe rеstriсtii utiIiza
HARPS DA DA - Mari hoteluri ПЛ,lllаgement ap|iсate Тn funсlie de niveIuI сeгerii.

(sDr) independente .
Utilizarea sistemelor de vilnzare bazate pe tarife cu restrictii
- Lanluri hoteliere In genera|, filozofia rеduсeri|oг Тn industria hote|ierё nu uгmeazё regu|i с|are :1r
. Cei сare uti|izeazё pentru |.lr||Ce. Chiaг Тn сadru| |anluri|oг hotellere nu existй adesea o metodo|ogie perttlrl
prima datii un sistem de YM .|..|()rminarea moda|itёti|or de aсordare a ,,disоount.ului''. Se poate observa dtll
t.l|lt:| сi depaгtamentu| сamere (Room Division) este responsabil pentгu сea П]i]|
MARRloТT DА DA - Hoteluri aparlin6nd
Ill. lre oaгte din сifгa de afaсeгi inreqistrati de hote|.
(',Revеnue lanlului Marriott
manаgеment - Hotelurifrangizate Tabelul 6.4. Struсtura сifrei de afaсeгi gi a marjei nеtе in hote|uri
system")
- Hotеluri aparlinAnd Serviсii Cifrа de аfaсeri Marja neti pe
HIRO DA DA
servtGlu
(HOLTDAY INN) lanlului Holiday Inn
- Hoteluri frangizate
(,i-]meгe 72,8
. inсё nu a fost apliсat Тn
А|rmenta!ie 21,5
Alte serviсii 4,7
Еuropa
Il rсhirieri alte inсasёri 100
Sursа: Gаbrie|a Stёnсiu|esсu , Managementut opera|iunilor de turism, Еditura Al| Beсk, Buсuregti' Sursa: Lupu Niсo|аe, op. сit., p. 33
2О03. o.42
,'Disсount-u|''1 este numai una din variabi|е|e сare inf|uenteazё deсizia t|r.
. rtrnpёrare din industria hote|ierё. intr-o lume idealё, tarifuI ar Veni pe Un pl;rtr
Tаbelul 6.3, Comparatie intre segementele de сё|ёtori .,.lсundar сa importan!й' dupё valoarea seгviсiu|ui, Nimeni nu.gi doregte de flr1lt
Ei segmentelе de pia!ё сёrora se adresezй .'.r асoгde гeduсeгi, insё hote|urile adoptй aсeastа praсtiсй pentru a satisfасе t;l,rl

oameni de afасeri rrl;ti mu|(i с|ienli gi astfel se-gi maximizezevenituгi|eavAnd un nivеI data| сerеrrl
cйIitori de p|iсere
Irl plus, situalia eсonomiсё din pгezent ii deteгminё pe hote|ieгi sа aсoгdе 9i m;ll
. Pot faсe angаjamentе in avans . Preferё sё nu fасё angajamente Тn rrlr'llte гeduсeri сa Tn treсut.
. Aссеоtё modifiсarеa nive|ului avans Stabilirea preturilor gi tarifelor pentru imp|ementarea Y^I trebuie sё inсeаpё
сalitё!ii . Cautё un ina|t nivеl al сa|itёlii ( rl segmentaгea tipologiсё a сonsumatori|or
9i apoi sё pёstreze aсeastё seg-
. Destina'tia flexibilё . Destinatia сu preponderen!ё infleхibiIй rrltэntare' adiсё hotelurile trebuie sа gёseasсё modalitёli сare sё-i impiediсe pe
. Loсatia f|exibi|ё . Loсatia infleхibi|ё . Itenti sё сoboare de |a o сategorie de tarif |a alta.
. lndiferenti la prestigiu . Foаrte preoсupali de prestigiu Daсё s-aг oferi un singur tarif, aсеsta ar trebui sё mаXimizeze venitu|. insё
. Foaгte reсeptivi la pre! (propria imagine) . i()oareсe
,,сamera'' este un produs peгisabi|, existа o сantitate Тnsemnata dе
. Duгata mare a sejurului . Ceva mai pulin reсeptivi |a pre! rltlnit neгeaIiza| Ca|e este сonsiderat pierdeгe.
. Sejur de miсЁ duratё (2-3 nopli) Negoсieгeа tаrifо|oг' 5i аnume strаtegia hote|uri|or de a porni de la сe| mai
rrrаre tarif gi аpоl r|r'.l 1rt'rtrtlte сIientrrlшi sё negoсieze sсёdегea aсestuia a avut
Sursа: Rutheгford D.G., Нotel Management and operations' Editura John Wi|ey & Sons lnо.,
.l<-lui urmёгi'
New York, 1995, p. 102

oaspelii aU o mare varietate de nevoi. Тotugi, pot fi deosebite dotti саtеgoгii

mari: с|ienti oameni de afaсeri 9i с|iс.rlti de plёсere. Тinand сontde.ll
r...lr'(,araС-
teгistiсi strаtеqiiIe dе rтlаrketrtlr1 .rIt' lttrtelt-rriIor int;eаrсё sё eхltttr|.r ''r't;tttеnlLtl l
lirrllrr:r[tlttI I) (i l l,'|!'l л'|,l].|1l.:It||.]1I |!!|l ( |l||:t;Ilt(,It..;, [: tlitttrа .Jtllttr Wrlr'у & litltt:; Ittl
Nr'w Yоrk llll)f , р l(ll )
 190 l\,llttlltцtllttсlttttI tl1lсr.alitlltiItlг itt Ilttlсl.ttl(. .,,| |(..,IiltIl;ll|с 1 t, l,l tt',t",r, I titt ttttl ttt lt,,tr'l,u lt \t t t \ttпп trltl l() I

r' ln primd r6лd, hotelieгii aU observat sсёdertl;t V;lrlzаriloг de сamere |a |.rlrlr'|t: difеritelt[l.ll| ||lllIi{ tIrl.t l.tl'r.l:tI lllVt:|t|| r;.rIlt;1[tl с;azёrtl saU CU ltlvtl|rtI
tariful afigat (,,гaсk rate'') 9i ,,сorpoгate гate'', in timp сe iju CГesсut vёnzёrile Iа rrr.,ltllUI serviсttIol trltlItlrr |.tttlllItl :;t: ll;lzсаzA Il(]lllal pc iа9teptёriIe
сamerele сu tarife reduse (,,disсount''). сu privire Iir
l l)llll)ortamentuI ttt;tl tlttlll :;.ttt tlt;tt
/ in at doilea rdnd. nеgoсiеrea pornind de la tarifuI сel mаi mare a dus Ia oer- trlttttt.t senslbtl la plеt
ltrt tlste un e|ement с;tlttlrсl|itbt| de сёtгe с|ient, daгсeea сe aсesta
a| с|ien!ilor. ins6, statutuI
сepeгea unei |ipse de integritate in interaсliunea dintгe hote|ier gi с|ien!i. oaspelii Doate сontro|:l
.,t ltt[Iuenta pot fi de ехеtltpIu data soslrii gi a pleсёrii' durata gederii, astfe| inсЭt
сare p|ёtesс un anumit taгif pe сamerё 9i mai tёrziu Т9i dau seama сё ar fi putut .,l.,ltllnuI de disсount
сu restriсtii devine mai eсhitabil. De asemenea, restriсtia сtt
sё negoсiezе un tarif mult mai miс voг аVea o perсeplie negativё a hoteIului. in
lll|V|le la neгeturnarea sumei p|ёtite Тn avans reprezinti o diminuarе sau сhiar o
aсe|agi timp, с|ientii devin din сe in сe mai сongtienti de disponibi|itateа hoteIie- ,.iltltlnare a risсu|ui reprezentat de lipsa sosirii сlientu|ui (,,no show,,).
ruIui de a reduсe tarifele. l|otеlierii se сonfruntё сu un mare сost de oportunitatе al сameгe|or саr1l
in сazul in сare este oferit un singur tarif, indiferent de сameгё, pentru сlienlii |.||llэn nevAndute sau a сйror vёnzare a fost anu|atё. De aсeea, сAnd un с|iettt
individuaIi sau fёrё сontraсt, taгiful se poate modifiсa in funс{ie de sezon sau ziua
'r. r:t,'ptё sё rigte aсhizilionarea unei сameгe in avans fёrй a.gi
din sёptёminё. o asеmenea abordare este ugor de exp|iсat с|ien!i|or. insё, аnu. ргimi suma inаptlt
'l.tr;аi nU se pгeztntё lа hote|, hote|ierul i| rёsp|ёtegte pe aсesta сu oferireа uilLlr
miti с|ienli vor p|ёti mai pulin deсAt сeea сe sunt dispugi sё p|ёteasсё, iar aIlii vor l, rr tt redus.
pleсa Тn a|tё parte, сonsiderёnd taгife|e prea mari. irl сeea сe privegte atitudinea oameni|or de afaсeri, s-ar putea spune сё aсegttit
A doua strategie сonstё in diferenlierea tarifelor pe spatiile de cazare, in funс- tt ',subvenlioneazё'' pe turigtii de p|ёсerе. Aсest fapt deгivё din situatia
Тn сare
lie de mёrime, pгiveligte, etaj etс. Aсeastё strategie este folositё de muIte hote. l. rrlie|e pentru turismu| de afасeri sunt Тn genera|
mai mari deсAt pentгu iurismul de
|uri. De asemenea, еste ugor de justifiсаt Тn fа[a сlienli|or. in plus, se ob{ine un rr^r;leeГe' oriсe tаrif саre асoperё сostuгi|e vaгiabi|e miсi imp|iсate
de oсuoaгeа
venit supeгior deсёt in оazul anterior, deoагeоe pe paгсuгsu| aсe|eiagi zi|e se tlttl| CЭtПeГ€, сontribuie la aсoperlrea сostuгiIor fixe. Deoareсe hotelu|
are сЬsturl
vёnd сamere |a tarife diferite. Dar aсeastё strategie nu se poate ap|iса unui hotel lrxtl rП?Гi, innoptёri|e suplimentare de oгiсe^fe| (la aproape oгiсe nivel
a| tarifu|ui)
сu un singur tip de сamere. Chiar in сazuI unor саmere diferite, venituI poten{ia| .r;tttё in genera| la сregteгea pгofitabi|itёtii. in сonseсintё,
venitu| aditiona| obtinut
este limitat prin numёruI fix de сamere сe pot fi vAndute |a сe| mai mare tarif gi nu .|.'ttеrat din turismu| de геduсеre duсe Ia |imitarea сгegterii
taгifuIui pЬ сameгi. in
de сёtre сeгere. o аsemenea strategie nu functioneazё pe pie!е|e Тn саre сlien{ii lr .; tlttate, turigtii de afaсeri
9i сei de reсreere se oneazё,'reс|proс.
nu sunt dispugi sё p|ёteasсй in plus pentru o сameгй mai bunё. in acelaqi timp, ln сeea сe privegte administrarea unui astfe| ',subvenli
de sistem, o probIemё poate fi
este greu de administrat de сёtгe peгsona|uI de la ,,fleit desk', 9i agenti dв rltlсesitatea unui persona| sup|imentaг сare sй pгoсeseze
9i sё aсtua|izeze depo-
rezervёri. ,,ltele in сazu| сumpёrёrii in avans.
Ca o a treia strategle, se pot stabi|i anumite criterii gi restrictiiin funсlie dе Еste adevёrat сё sunt neсesaгe гesurse suplimentare pentru funсtionarea sis-
сare с|ien[ii se pot autosegmenta prin alegerea unei categorii de tarife in functie Itlrt.]ului de vёnzaгe сu гestriсlii, insй сosturi|e sunt repede devansate
de venitLrl
de propriile nevoi gi disponibilitatea de p/afd. Asemenea гestriсtii inсlud aсhizitii|e .'ttp|imentaг сaгe poate fi
obtinut prin ofertele de гeduсeri.
in avans сu sau fёrё rеturnаrea sumei gi fёrё modifiсiri peгmise, preсum 9i
гezeгVarea. '. Metode de utilizare a Yield Management-ului in functie
de nivelul cererii
in асeste сondifii, сlienlii mai sensibili |a pre! pot benefiсia de tаrife сonve- oгkin Е. propune o poIitiсй simp|ё de imp|ementare a йanagementuIui suс'
nabiIe in sоhimbul unei f|exibi|itёli mai reduse. Un rol foaгte important a| res. r,rlsu|Ui finanоiar (YM): сЭnd сererea este mare, maхimizaгea tarifЪIor;
сAnd сere-
triсliilor este aсeIa de a permite hote|uri|or sй vAndй сamere |a un taгif mai redus, |()a este miсё, maхimizarea numЁru|ui dе сamere vAndute. CЭno сererea
estе
insё de preferat, unui аnumit segment a| с|ien{i|or, evitёnd сa oferta sё.i vizeze lllаre se гeсomandё |imitarea aосesuIui |a сamere|e сu tarife sсёzute, pretinzёnd
pe сei сare p|ёtesс de obiсei un tarif mai mare. ttl aсe|agi timp un numёr minim de innoptйri. De asemenea, сamerеlе
trebuie sё
Un a|te avantaj aI sistemu|ui de reduсeri este faptu| сё hote|ieгii pot fo|osi Ittl гezervate numai grupuri|or dispuse sё plйteasсё taгife mai
marl. CAnd сererea
managementuI bazat pe rezultate (yield management) pentru Тntгeaga сapасitate .:ste sсёzutё, trebuie.oferite tarife promo{ionale' atДt с|ien{i|or individua|i,
сёt gi
de сazare in funсliune. Unu| din dezavantaje сonstё in faptu| сё tarife|e сu гes. .1rupuri|or sensibile |a niveIu| tarifu|ui, preсum gi promovarea
unor paсhete la pret
triсtii sunt mai greu de utiIizat deсAt aIte sisteme de reduсere, fiind neсesare sis- ',сёzut pe o perioadё |imitatё pe piata Ioсalё.
teme dе rezervare сomp|exe gi de organizare peгfoгmantё. Pentru a maximiza Previziuneа _ o trёsёturё impoгtantй pentru YM este previziunea vЭnzёri|or
venituri|e, restriсfii|e trebuie сombinate сu proсeduri de сontro| a|e сapaсitёtii de (le сamere. orkin sugereazё stabi|iгea unei strategii de pгevizionare
bazate pe
cazare Тn funс!iune. .leсizii luate zilniс.
Prob|eme|e inerente sistemu|ui de vAnzare сu restriсtii pot fi grupate in urmё. Perioadele bloсаte - Managerii din fleit offiсe trebuie sё b|oсheze anumite
toаreIe сategorii. probleme de etiсё, administгaгe difiсi|й, reaс{la oаspetilor ,,tIe сand с|ietltri trltlltlrrll;.rli саrе Voг sё rezeгve оameгe trebuie sё aссepte
un anU-
oameni de afaсeri, reс|ama[ii a|e с|iеntilor сu pгivire Ia nеrestituireа srttllt.t rlltt numёг mintttt rlr. ltltrrl1ll;ill [)aса un с|ient doregte o rezervaгe pentru 25
tit;tombrie, dаr ;tl'..;t t|'ll.t ..:.tr. tll 1ltlrtoada ,,b|oсata'' (24, 25
Din punсt de vedere etiс, se pune problema сoгeсtitudinii in v.]ll,'.ll(:. l Came- 9i 26 oсtombrie),
relor |а tarife diferite in funс(te tlr. 1l;tгtiсti|аritёtiIe efeсtuёrii le./(]lV;.llll lt+l сlbiсei, .ttttttсt itC€]аt lеl(lrV. ll('V,l tl lr.ltt...ll.r l)асё respeсtivu| сlient vа аг:r:r.lptа un
sejrtr
r;;lrtl sit сtlprltlсl;i lll.tlll r r.|l . lltrl ',tIr. .rtrlt.lс;l rezervаreа rloаte ft ii(:('{.1}l;lIii
 I i, Ll rtt,ttt,t,., lttt ttпri !tt lr,,t, l,t, i, !t t t.\ttuп rlltt' ()
l92Marrаgеnrсrrtulорсralirrrlilrlrirrlrtltсlliriсчit't'slltrrt;l{lr' I I

.'r,;rtl dе trei nop{r ;lсl.llr: |хl1ttrllt t.t tl.. tltt tltlr 1ltllr t.ttl tIr. lt:сjrtсerе pe noaptе. in
r|l:zvtlll;ltеa unor
Aсest sistem de stabilire a unor perioade,,bloсate'' pelllllt(: сe un oaspetll t',ltt..;l.i r|ll, ll tr tttl.tlllll tltt Ittlttt-.1lt:|;tzа de niсi o reduсеre).
pentru un sistem de rezervёrt с;rltэ |unсtioneazё |||l|[)
proс;duri standard de rezeгvare !'||ll)|Пarea oriсёrсrr ttl:;lttr,!lt (,tI
24 de ore Pezi. l}lIVlt{'Ilt ttt.t:.;tls;ttlr :.;r 1lIссArii tuгigti|or; rmpIiсarea
aspeсte: .rrlr;а.;ati|orin proсеstlI ril)()l|||| qt;lсlttILtt de oсupaгe prtn асordarea de stimulеnte,
Politiсile de vinzare сйtre grupuritгebuie sё vizeze urmitоaгele ..l.rlli|ireа unor relatrl butle
viitoare (pentгu grupuri, сonvenlii); сu сompetitorii; ap|iсarеa unor taгife mai sсёzute, a|
1. Tarife|e pentru rezerviri|e . .ll()r nivel sё permitё сe| putin aсoperirea
сostu|ut oсupёrii.
2.MёrimeagrupurilorсaгeVorfiaссeptateinanumiteperioadealeanu|ui,Тn In сonс|uzie, in perioade|e сu grad de oсupare redus, sunt reсomandate
funсlie de sezon; tаrife
'.(:iizute, atragerea с|ienli|or individua|i gi grupuri sеnsibiIi |a modifiсarea
3.sumadepozite|orТnavansсarevafioblinuti9ilaсeinterva|e; tarifelor,
|)l()сUm gi promovarea unoг reduсeri.
4. Comisioane|e сare trebuie p|ёtite;
nume|or с|ienlilor pe
5. Liste|e сu a|oсaгea сamerelor, insсгierea prealabi|ё a
etiсhete ata$ate bagajelor aсestora; 6.3. Mаnagementul veniturilor in departamentul cazare
grupuri|or.
6. Numёrul de сaйere suplimentare сare voг fi aсordate
Politiсile care vizeazёtoaie aсeste e|emente tгebuie sё duсй la oblinerea unut аl Hotelului Primavera
tehniсa generaIё se
venit maxim pentru hote|. in peгioade сu сerere mare' mediu
pгin maximizarea 1arifului Pentru a prezenta e|emente|e managemenЬului venituri|oг din depaгtamentuI
bazeazё pe ideea сгegteгii u"nitului din сazare
|,Vare |a HoteluI Pгimavera, se Vor ana|iza сliente|a, сirсu|a[ia turistiсё prin-
real^
_ 9i
'. Tactici pentru perioade cu cerere mare Еliminarea sau |imitaгea
pentru
taгl. . l1talii indiсatori eсonomiсo-finanсlari.
de reduсeri numai сet Analiza сlientelei
tulo.. .."Ju.". iЬ aсestЪaz se reсomandё acordarea
Prin apliсarea cu atenlie а restriсlii|or Cunoagtеrea сIiente|ei are |a bazё сulegеrea sistematiсё ziIniсё a infoгmatlilor
сare faс rezerviri pentгu sejururi mai |ungi.
privind durata miniйJ a seiurutui hote1ul pгetinde o duratё minimй
a sejurului rгferitoare la:
pentru a сregte numirul Тnnoptйri|or' . originea с|ienli|or (!ara de pгovenien!ё);
oa|tёtaсtiсёpentruperioadeleсuсereremaгeсonstёinreduсereaaloсёrii . mij|oсul de transpoгt utilizat;
сamerelor pentгu grupuri. Comuniсarea сu |iderii grupuriloг
trebuie гealizatё per.
. tipu| с|iente|ei (individua|ё sau de grup, сu sau fёrй rezervare' V|P' сIient
manent, pёntru a faсe ajustёri|e neсesare a|e numёru|ui de сamere. De ase- olrignuit);
menea, in aсeastё peгioadё trebuie eliminatй sau redusё сonfiгmarea une| сamere . сine a efeсtuаt eventuala rezervarе (o agen{ie de voiaj' с|ientu|Тnsugi);
pёnё|a6p.m'Deoareсeesteoperioadёсuсereremaгe,trebuieeliminateoсa.
pentru rezervёri1e nega-
. sursa de informare сu privire la existenla hotelu|ui.
ziile de *no shoW', сare sunt сei mai freсvent ТntЭ|nite Cu|egerea informalii|or se faсe prin сompletarea de сёtre fieсare сlient а figei
_
гantate' (|() anuntare a sosiгii
9i pleсёrii turigti|or in сonformitаte сu Normele сu privire |а
in aсelaEi timp crearea unor po|itiсi mai striсte de so|iсitare a
garanlii|or 9i de
.rr;сesu|, evidenta gi asigurarea seсuritёlii turigti|or Тn struсturi|e
se reсomandё de pгimiгe turis.
aсоeptare ,nuiёl.i|o. de rezervёri asigurй p|ata. De asemenea' ltt;е, aprobate prin H.G.R. nr. 41l1996, preсum gi printr-un сhestionar
de satisfaс-
"
inсasarea tarifului pe o noapte in ziua сAnd este fйсutё rezeгvaгea. ttt; (pentru testarea opiniei turigtiIoг сu privire la сalitatea serviсiilor
oferite) puse
A|te taсtiсi pеntru perioadele сu сerere mare sunt. сregterea tarifelor pentru a |. t dispozilie Тn сamerё.
pentru paсhetele de serviсii,
|e alinia сu сele a|e сonсurenlei, сгegteгea tarifelor Printre motivele voiajului gi sejurului oaspe(ilor Hotelului primavera se pot
,Ъп.",", unoг tarife fёrё nici o reduсere pentru spalii de cazare de сonfort r'llUПleГ?. afaсeri|e, vaсanta (sejur gi tranzit), dep|asёri sportive.
Cei mai nume.
supeгioг (de exemplu pentгu ,,suite''). lrlgt сliеnli sunt сei сare au сa motiv prinсipa| afaсeri|e gi motive|e profesiona|e
У Tactici pentru perioade cu cerere scdzutй trluniuПi, misiuni diverse, tёrguri, сongrese, сoloсvii, seminarii, intilniri profesio--
in loс sй ЬnumerЬ nigte tarife, angajatu| din fleit.office ar trebui sй
asigure
rrllle,сaгeregrupeazёtoatesejururi|eininteresdeseгviсiu
pentru ceea сe igi doregtе
сlientul сё hote|ul .".p""iiu reprezintё_solulia optimй In rёndu| сlienteIei de afaсeri sunt сuprinse сadreIe superioare, praсtiсan{ri
paсhete, pentru sporirea
aсesta. o taсtiсй esenliali ionstа in oferirea unoг ! tttlor profesiuni liberale (agenti de vAnzёri' reprezentanli сomerсiali, сomis-voia.
produse 9i serviсiiintr.un
numёru|ui Тnnoptёri|or, оЬmbinarea cazёrii сu mai mu|te i 1.lri), patronii, dar gi сamionagii.
singurpaсhetсuunsingurpre!.Deexemplu'potfiinс|usevizionaгeadefiIme CIientela de аfaсeri sе dovedegte foartе sensibi|ё Ia efiсaсitatea sistemelor de
graiuit' сupoane de гeduсeri pentru anumite сumpirёturi I l{}Zervaгe gi Ia сonfortLtl rlfеrit de eсhipаmentele disponibile. Sunt preferate
(гeduсerile hote.
Alte taсtiсi pentru aсeastЬ perioada sunt: pгomovarea reduсeriloг
]

lrrгi|e de lant, al t;;]iltlt 1lt rlrIttl; :;l.tttll;ttсJ il este сunosсut, manifestё

sau sunt oferitе pentru anumite $
9i reсeptivitate
sunt adresate anumitor segmente de с|ientelё |;l formu|e|е de tttltl|r.',rrr. l)| {il }(l:,tl tlll l;tttturilе hoteliere. De
asemenеa, serviсiiIe
sr.tperior pentru a
ore sau perioade), oferireJ unor spalii de сazare de сonfort
{

depёgiagteptёri|eoaspe{ilor9ia.ireaduсelahoteIсualttэ()(].l7||'olеrireаde . Mitlсltt lttlt|tr;:r l | |||]|'l'l!.I

tIl| .). l|'l}(]t() сL] Utl
rеduсeri pentru sejururi|e de duratё mаi lungё (dе exeпlpltl. а |||-a rеvizui1ё, l сiltttrа Urаntls.
ltttl'.rttttlttt, tltIitiа
t, llu(
 ;
,tt,,,,li ,'t, l,',', It, !tt1!ttrltt
',I ( ''l
N4аttацсtttсtltttl llрсratirtrrilrlг itt ltrllс|;ir l(' 'llll.Il
I l(
194
af;tt.t lrrllr'|ttlttt, la fеl 9i sёli|e de ;ri ,tr ltvr!,tlt Пl{)( ilo.rrl.r,)OOlr.:()0{}(l |r)
de alimentatie sunt destinate 9i persoanelor din еvenimente pаr.
сoйгinte сare gёzduiesс emlsiuni de te|eviziUne, s1ltlr;l.tr;llltl' /\r lrvll 'OO'i ;.,00( ; .'l)0 i 2008
tiсuIare. I t/ar l4 0(il) 804 '14 50 1.40,)
|5 064 tl;)4 11l 56З 207
Dupёlaradepгovenien!ё,сlienliiHotelu|uiPгimaverа[-lorаBuсuгеEtisuntdin
oriеntul MijIoсiu,
Marea Britanie,Franta, oermanla, Benelux, ltа|ia, Spanra. I ()od '16 342 308 16 342 308 15.897 908 15 7009 60(i
s.U.A., Afriсa, Japonia. i r'lefon 268.7З4 282"171
i 303.707 298.4 46
ic ato ri ec o n o m i c o.fi n a n c i a ri zt.;llvй
A. C i rc u I a'tia tu ri stic ё g i a n a I iz a p ri n c i p aI i t o r i n d vltati pentru petreсereа
268.908 282.353
rtrrrrpului
luIui libeг 254.622 5'J2 U

Graduldeoсupareesteсonsideratoratefundamentalёaс5ruideterminаre
numёru| de сamere disponibi|e lur'" serviсii 209.479 468.987 480.631 522 2B
se faсe rapoгtЭnd numаrul de сamere oсupate la
1

a VaIorii gradului de oсupare (2005

in u|timii patГuani a avut |oс o ugoaгё сre$tere Sursа: Dаte stаtistiсe a|e depаrtаmentului finaсiаr Hote| Primaveгa
* 57,4%,2006 * 5s,6%, 2oo7 - 59,6%), оu exсeplia ultImului an' 2009 !5.1]1".:l Din аnaliza eсonomiсo-finanсiarё а hote|uIui, reiese сё profitu| opeгation;rl .r
сAndaprezеntatou9oarаsсаdeгepefondulresimtiriiefeсtelorсrizеieсonomtсe tllloSCUto evo|ulie asemёnёtoare сu сea a gradu|ui de oсupare gi a сifrer rltl
pe plan mondial. ,rllrсеri,9i anume o ugoarё сregteгe din anu| 2005 pana in anul 2007 (de |;r
2008 1,1778.371 Lei la 15.618'877 Lei), apoi o sсёdere in 2008 (,14,004"528), pt;
Таbelul 6.5. ЕvoIulia gradului de oсupare in anu|
l. ltlduI сrizei есonomiсe g|obale.

Mai lun. lul. Aug. sep. oсt. Nov. Deс

Mar. Apr.
Г.й lan. Feb.
57,7 59,2 51,1 34,9 B.lmplementarea conceptului de yield Management la Hotet primavera
42,7 Эl' l
q1,7 51.8 53,1 58,7 эo 46,6
|с.."J
Ioс
.7n
Pеntru a putea urmari efeсte|e unei implementёгi a сonсeptuIui dе Yield
NЛitnаgemеnt, se va eхemp|ifiсa praсtiс] сu date|е сontabiIe гefeгitoare |a cazarе
Sursа: date stаtistiсe depaгtamentul finасiar Hotеl Primаvera
i. t Hotelu| Primavera Buсuregti,

DinevoluliagraduIuideoсuparelunarreieseсёluni|eсuсelemaimiсiValor| Hotelul Primavеra are 164 de сamere in perioada сurentё 9| un graс (l('
eХpliсatie o diminuare a aсtivitаtii
sunt ianuarie gi deсembrie, aсest fapt avAnd сa .rr:Llp?Гe de 52% сu un tarif mediu potential de 520 Lei gi un tаrif mediu efeсllv
din aсeastё perioadё. Ce|е mat
oamenilor de afaсeri oatoritа sёrbёtori|or de iarnё
in |unile .iunie _ 58,7o/o tri
(l()аl) de 47ОLei. CostuI margina| este de 35 Lei. Managerii presupun сё penlrrr
mari Valoгi ale gradu|ui de oсupare s-au inregistrat .lсГe$te gradu| de oсupare |a 60%, tariful mediu trebuie sё sсadё Iа 408 Lei. l]rl
mаntfestёriloг de afaсeri.
oсtombrie - 59,2%, peгioada de vArf a expozilii|oг 9i ,t.iemenea, managerii presupun сё gradu| de oсupare va аjunge la 80% daсlr
Cifrа de afaсeri reprezintё indiсatoruI fundamental al volumului
aсtivitёttl
t.rrifuI mеdiu sсadе la 305 Lei.
folosili in diag-
agenliloг eсonomiоi 9i nu lipsegte din niсi un sistem de indiсatori ProbIema deсlziona|ё сare apare este rёspunsuI |a Тntrebarea: ar tгеbui sаL'r
nostiсarеa gi eva|uarea a Тntreprinderii. Din.evo|utia сifrei de afaсeri rrrt implementate aсeste strategii de reduсere a tarifeloг? Pеntru a se rёs0undе'
""Ьno.i"e
dinu|timii4ani(2005-31.159.233Lei,2006_32.440.642Lei,200т. ..:;tе neсesarё o ana|izd a modifiсёriloг pe сare |e suferё venituri|е.
32'500.076,2Oo8_31.363.5s7),sepoateobservaсёaсestindiсаtoгeсonom|са Se pot distinge trei sсenarii, Тn funсlie de сe|e tгei grade de oсupare |uatе in
gradUIui de oсupare, insё ;t
avut o сregtere u9oarё pe fonсul imbunёtiliriivaloтii 1()nsiderarе:
pe plan mondial.
prezentat o sсйdere pЬ zooв, in contextu| sсёderii Тnсasёrilor 1 . GraduI de oсupaгe = 52oЬ (164 , 52%
jntre seгviciile ofeгite. Cabl- = 85 de сamere vindute)
Repaгtizaгeа сifrei de afaсeri a hotelului se faсe Тarif mediu efeсtiv = 470 Lei
a publiсat urmёtoarea struс.
netul de studii 9i сons;itante Horwaгth lnternationa| Venit efeсtlv din сazare = Tarif mediu efeсtiv * Numёг de сamеre vёndutе
hoteluгi сategoria Iux1
turё a Тnсasёri|oг industгiei hoteIieгe int"1.*iion,Ёp"nt'u
p,"p"i,t" сulinare alte inсasёri din alimentalie - 1,9ol,, = 47О Lei. 85 de сamere vAndute = 39.950 Lei
cazare - 55%, -23,5%, Venit potentiаl tlirr t;аzагe -.Таrif mediu potentlal * Numёr de сamere
telefon_3,2%,a|teserviсii_2,6ok'inсhiгieri9ia|teinсasЬri_2,5%. afeгentё aIimen ,= 520 Lei I (14 r ir . (.;lп tclll
p.".-.::. lllr ,)ll0 | r'l
in genera|, сifra de afaсeгi din сazarе 9 de.Rёseste
de afaсeri pе serviсii oferite in сadrLtl
tatiei. Conform struсiuгii inсasёrilor, сifra 2. Grаdul tJtl t.r'tt1,'11.. l;().'', ( I{i,l l;().'., 1).|.} (|('{]i.llrtere vёndute)
йЁйruшi Pгimaveгa in 2008 a fost сonfoгmё ТabeIului 6.6. Taf lf me1llrt r .1, ., lr , .lr I i | ,
.r

Vetlit efr-.r;lll/ tlttt, .r.'.rr, i't 'rrl.l I , r

.к.,.,'.V.',...
MI Itl...,l,. i .i /i,,.,,.,,,r,| |l',| l| |)|lt||, (|1lt,r;tIttltt:;' IrIrtttt.t Itt:;llIrrlrlIrtt
rltli:,tllt'lr.rl.rl /\'.rrr l,,l,,ir-r.. i,,.:i,i ir,. I lri
r.rltr,r I .1i{i
 Nl;ttt;tl''t.lttсltlttl tl1lсгlttittttiIrlt.ilt ltlllсl.rrtl ..'t tt 'l.ilIt.tlIl l\l I

(].l|tl('l('v;rrldute) Pasul 3. L)t:ltltttlttr.lil..t l Ilr.lllrrl II|.'I ll,.lll,,IIl (|l.llll lrrrl:;l 1ltэtltrLl;tIltl:;tltvlt,lt

3. Gradul de oсupare = B0% (164-s0% = 1З1 ttсl 'Il
.(jlttсazaГeailsIlr.| ||tl .lI vr'ttlItlttIr.Il'|.rIr..tir'ltrllr.Irtirtr .,.|(]l(];isсa.
Тaгif mediu efeсtiv = 305 Lei l)еntru a сolllJ)(.|l.,.t 1llr'tr|l.lr'.t tlt..|.,I l r.t, llrrll'|rr|.r| lrrlllttl sа it-tсаsezе l]2 l tlr
Venit efeсtiv din сazare = 39.955 Lei r l,,] Lei : 1З с|lentl) 1хl t,Itr.lt| .ttItItrllt;tI, ltt l:l ttItrtI .tIlrlt tItl1llrrtаmente deсаt саzаrrl;l
СonsiderAnd o рlсltttItltll .l llliltJ()l с|tl r;otltltiltttrtl (lJMC) pentru сele|а|te dep;lr'
Тabelul 6.7. CalсuIu|,,Yield.ului'' l, rrltente (in afara сеlut dе сazarе) de 0,25
9l foIosind formuIa:
Sсenariu Grad de Tarif mediu Venit efeсtiv ,,Yield" (%)
efeсtiv (Lei) din сazare Venitui сare ar trebui
oсupаre
(%l (Lei) Cregtеrea neсesarё a venitului din altе depaгtamente. PM()
obtinut din alte =

52 470 39.950 46,84 NumёruI sup|imentar de oаsoeti

1 departamente
60 408 39.984 46,88 pe turist
2
80 305 39.955 46,85
гezultё сhe|tuie|i|e сare ar trebui reaIizate de un turist pentru serviсiilе r;оrl
Sursа: |ntoсmit de аutoare .,rrmate in afara depaгtamentuIui сazare. 32 Lei .0'25 = 128 Lei,
ln сonсIuzie, daсё turigtii ar сheltuiin medie mai mu|t de 128 Lei pe Zl pеr]tlIi
AvAnd in vedere сё in toate сele trei cazuri venitul din сazare este aproximativ
aсela9i (40.00O Lei), deоi 9i ponderea suссesului (,,yieId'') estе aproхimativ ' rl|еIa|te serviсii hote|iere ln afaгa cazёrii, atunсi hotelu| poate Тnregistra o сге9
tгei саzuгi doar lre a veПitUlui net utiIizёnd tarife reduse.
aсeeagi i+о,gи) nu se poatelustifiсa adoptarea unuia dintre сele
lt

De aсeea, este neсesarё ana|iza opoгtunitёlii Luarea in сa|сul a venituri|or din a|te surse deсAt cazarea ooate fi un faсtor
pe ьaia.aсestor douй mёгimi.
.'tltiс pentru ana|iza venituri|or unui hoteI. Une|e hote|uгi pretind сё grupuri|е сare
reduсerii tarife|or pе baza modifiсёri|or pe сare |e-ar produсe asupгa venitu|ui
total. Astfеl, trebuie stabilit daсё reduсerii taгifelor ii сoгespunde o сгegtere a llе:nefiсiaz5 de taгife sсёzute pe саmerё sё сontraсteze gi serviсii dе alimentatle,
.rstfe| inсAt venitu|totalТnregistrat pe fieсare paсhet de serviсii sё fie unul сores_
vеniturilor totaIe.
Pasul 1. Calсulu| vеnitului net din cazare (a maгjei tota|e de
lr tnzйtor
сontгibulie) 1 leluri|or hotelului.
Еxistё patru tactiсi care pot fi apliсate in atingerea obiectivelor hotelului irl
oentru fieсaгe caz\n paгte (veziТabelul6.8).
1lrivin|a venitului:tariful minim, duгata minimё a sejuгu|ui, aссeptarea unoг rezег
v;iгi pentгu o anumitё datё сu сondi{ia сa tuгistu| сё soseasсё inainte de асе.r
Таbelul 6.8. Calсu|ul venitului net din сazare
rlаtё 9i durata minimё a sejuru|ui сu o zi fixё.
Numir de сamere Strategiile privind disponibi|itаtea сamеreloг pot fi utilizate Тmpгeunё сu сt:|rl
vindute 1lrivind tаrifeIe. De exemp|u' o duratё minimё a sejuгului de tre nopti poаtе l|
ttti|izatё сu un tarif minim de 300 Lei. Daсё oaspete|e doгegte un sejur de сloill
ttoua innoptёri, atunсi ise poate pretinde tariful afigat de 40B Lei sau rezeГVаlL].l
52ok" 164=85 470*35=435 rlu va fi aосeptatё'
60%. 164 = 98 408-35=373 YM s.a dovedit a fi un instгument foaгte vaIoгos in solulionaгea pгob|emei сLr
80%-164=131 priviгe la maximizarea venituIui din vinzarea сamere|oг. Cu toаte aсestea, YM
prezintй 9i une|e dezavantaje]:
Sursа: intoimit de autoare 1. YM гeprеzintё o tehniсё speсifiсё de a transfera un numёr de оamere de la
un segment de с|ienteIi |a altu|. Aсest fapt Тnseamnй сё YM va funсtiona сёnd
PasuI 2. Аna|iza сonseсi nlelor mod ificёri i tarifelor asupra venitul u i. сereгea este mare gi este posibi| sё existe rezeгvйri tёrzii, сarе genereazё un
Se observё сД reduсerea taгifu|ui mediu real la 408 Lei, сгegte gradu| de rezu|tat (''yie|d,')Тna|t. Daсi сeгeгea tota|ё este sub 100%' atunсi oгiсe гezervаге
,t64 de сameгe). Dar
oсupare сu 8%' deсi atrage 13 с|ienli suplimentaгi (s%
еste de doгit' tar гata refuzuгi|or rezervёri|or este redusё. Aсeasta este sttualiа in
rnuIte hote|uri pentгu сea mai mаre parte a anului, сeea сe faсe сa YM sa nu
13 сlienti sup|imentЬri determind o sсёdere a venitului net din сazare
сu
poatё fi ap|iсat in aсeste саzuгi
"""iti
421Lei (36.554 Lei- 36.975 Lei).
. 2. Еste adevёrаt r;;.l YM rlttr;tl |;l trltlttr;tlr(-'it tаrifeloг9i genereazё aсtivitёti de
in саzul a| tгei|ea, sunt atragi 46 de сlienti sup|imentaгi (28% 164 Lei de
marketing intеrtstl r;:ltttI t:r'l('l|.. l l'.'lt'trrtlIl rttltlltoаrё nive|uIui agteptat. Cu toаtе
сamere), сare genereazё o sсёdere a venitu|ui net din cazare сu 1605
асestea, mani](l{:tIt lltti ll r.tl rrlllr (. (ll (.,':l'r'ttеntё аr асtionа in manterа рlre
(35.370 Lei - 36.975 Lei). zеntаtё' сhi;tr l.tl.l .l .l\,/l'. l il ;r.r|tItr 'r rli'|tltIt.l de YM Se poаte аfirrrlа са tl
Singura modaIitаte de a сompeп:;а асеste pierderi estе aсeea dе а inregistrа
dе
venituгi сorespunzаtoаrе сlirl ;tIlt. :;rtrse (din departamentu| ; tIttttrlttt;аtie, lАlllltlll
lI Irlwtу ''lr. ! t'.ttI lllit't l,|tltt'tltttt':;' ::lll:t;tl :Jttll:;' уtt,lt! .tttt! ttt,tt|.t
tlхtltllpIt l)
(lt:lllt'ri. I rltlrtt.r llttllr,rw,'rilr I i,,rrr,.,п r,rr , r!i,'rrl. .'111;.'. ,, 14 I
198 MаIragеtrtсrltu l о1lсга( irrrr i ltlг i lt lttltсl:iгitl 5t l t.sl ;t
implementare a YM сomputerizat determinё Iuarea aсestor deсizii mU|t mai rapid.
Avantaju| este сё teгmenul de ,,yie|d management'' atrage atentia asupгa mёsu-
rёrii suссеsului, nu numai asupra estimёrii unui gгad de oсupare.
3. YM este in esen!й o aboгdare сantitativй. Aсest fapt сonduсe la ideea сё
aсest instгument funсlioneazё сel mai bine in hote|uгi maгi 9i сu
intensё, сare pot genera un voIum de date sufiсient de maгe pentгu o anaIizё
stаtistiсё validё. Unii autori сonsideгё сё un hote| сare utiIizeazёY|a artгebui sё
aibё peste 50 de сamere.
4. Deoaгeсe YM este o abordare сantitativё, aсesta ignoгё impoгtante
aspeсte intangibi|e сUm aг fi nevoia de a pёstra ,,goodwil|,,.u|, mai aIes in сeeа сe
Тi privegte pe сlienlii din paгtea firmelor (,,сorporate сustomers',). Acegti с|ienli p|й-
tesс mai pu(in gi fac rezewёri|e mai lёrziu, dar reprezintё o propo(ie impoгtantё a
aсtivitЁlii unui hote|. Din aсeste motive гenun(area |a aсest segment de с|ientelё
prin pretinderea |a un moment dat a unor tarife prea mаri doar pentru сd aga este
сonjunсtura pielei, nu este o idee bunё. Mai exaсt hotelu| are anumite ob|igalii
fa!ё de сlienlii sёi obignui[i.
Un aspeсt foarte impoгtant rezidё in faptu| сё hote|uI nu ar trebui sй fie
perсeput сё Тqi pune pe primul |oс inteгese|e finanсiare pe teгmen sсurt in
detгimentul intereselor с|ienli|or sёi. ImpIementarеa unut YM dus |a extrem poate
avea сa rezultat pe termen sсuгt сreqterea veniturilor' dar hote|urile fас paгte din
industгia ospitaIitёlii gi nu trebuie margina|izate сe|eIaIte aspeсte ale асtivitйlii.
C, Rolul fidelizёrii clienlilor in imbunёtёtirea pertormantelor activitdlii
economice
Printre сele mai maгi preoсupdri a|e aсtivitёlii manageгiale gi de maгketing'
din саdru| hote|uri|or, se сonstituie gi fide|izareа с|ien!i|or. Avёnd in vedeгe pro.
сentu| venituri|or din сazare Тn aсtivitatea globa|й a hoteluIui, fide|izareа сlienli|or
are Un ro| deсlsiv Тn menlinerea unui nivel сonstant a| ТnсаsёriIoг.
Po|itiсa de fideIizare vtzeazё urmitoаreIe aspeсte': ierarhizarea с|ienli|or,
rс.lentlfiсаrеa pгеfeгinleloг сlienli|oг, сunoagterea 9i respeсtaгea pгeferinlelor с|ien-
ti|or, antiсiparea dorinlelo сIienli|or, satisfaсerea la сel mai inaIt nive| a| pгefe-
rin(е|or сlienli|or, сrearea unei imagini de marсё prin standarde ridiсate de сali.
tate' promovareа de сйtre сlient а unei bune imagini depгe hotel, tratament
speсial'
lerarhizarea сlien|ilor сonstituie un eIement de bazё in po|itiсa de fide|izare a
с|ienli|or. Clienlii sunt сlasifiсali in funсlie de: impoгtanla lor, duгata sejuruIui
(numйr zi|e cazare in hoteI sau Тn |an{), numёrul de reveniri (oсaziona|, freсvent)'
valoaгea seгviсii|oг сontraсtаte (сonsumate).
Lista clien|ilor VlP gi a clien|ilor casei_ Fieсare hotel/|an! Т9i stabilegte сrite.
riile de ierarhizaгe a с|ien(i|or gi Тntoсmegte o |istё a aсestora. Toate departa-
mentele hoteIuIui trebuie sё сunoasсё |ista aсestoг с|ienti 9i preferin!e|e aсestorа.
Figierul clien|ilor (guest history) сonline informalii despre сIienli 9i evo|ulia |or
in timp, in сeea сe privegte statutul aсestoгa in hote|. Informalii|e se stoсheаzё in
' Stёnсiulesсu Daniela, Cristeа Adriаna, Aсatrinei Mihail CorneIlrr' li;i:.;tttl;t Mihаi,
Tеllllologiе lюtelierё - Front Оffiсс' (-''сl|сс'tiа Т|lR 5, Еditrrrа cetttttt.t l.tttr|' llttсtirе9ti.
?(10?. о 14G
t tгltl lс
1rt'ttnanen.tё, е|t: lt.[..lItl.Irl'.r. l. l '.l.rIttltll r:Ilr'tttttIttl' tttttttltt tlсl levеtltrI, 1lrtlletlttltl
.il;ltutul
с|iеntl|сlr ..{.|)1 ),tll.Il|t,.Illtr.r tlt ltrrt1l I)tl t:хt:ttt1l|Li ilрle|Эnd Ia oгiсilrс-: htl[t:I
.Ittt сadrul unet (;()llIl)illttl' t'Itr.lrltlI 1ltl;ttt-'itсttl1lLl|а pt.lttсtе. Е| poate urсa in Ierаrltt;l
.,Iltlntilor prin асLtltlttIlltt-'lt tlс: рllrnсte, са rеzuItаt a| еvaIuёгii revenlrl|сlt l.tI
'
aоtivitаte ..r:;rtгuIUi gi al сheItuleltlсlr
eteсtuаte.
Avantaje|e ofеritе de hotеl se pot materia|iza in. faсilitali la sosiгe (сhесk-rrl),
l()Zervare garantatё, bonusuri in serviсii hoteliere, de tгanspoгt aerian, fасilttаltl
1lrlntru membrii fаmiIiei, meniuгi speсia|e in restaurantuI hotelu|ui, сadouri' <.;;tr;tlt
l.rrea unui pIafon de сhe|tuie|i, garantarea gi aсopеrirea unoг сheItuie|i еfеt;tttlttr.
ttl restaurant, сazino, asigurarea unor sume in numerar, tarife speсtzt|t.l (tl.rlrt
.:tlгi), сamere speсia|e, tratamente speсia|e (fIori, fгuсtе, dulсiuri, bёttttllt)' 1lrr.
Irlngirea orei de p|eсaгe (сheсk-out) dupё oгa 12. insё pеntru fieсaгe сt]ttlt;rlt lr.l|r'
r;ltenti se apIiсё un alt tratament.
Pentru a fideIiza trebuiе сa hote|uI sё сunoasсё graduI dе satls[;.rr:!lr'.rl
r;|iеnti|or. Cea mai bunё modaIitatea de a mёsuгa satisfaсliа oaspeti|or (ittt ltttitl:;
llrа hotelierё este sistemuI Guest Satisfасtion Traсking System (GsTs).
()biective|e aсestui sistem sunt: sё eva|ueze satisfaс[ia сlientuIui, sA obtlпa rttftlr
tllatii сredibiIe din paгtea сlienlilor, sё stabi|easсё un niveI minim de satisfaсtte lt
r:lientuIui, sй mёsoare IoiaIitatea сIientrIor, sй identifice zoneIe сare nесeslta
tmbunёtёliri, sё Tmbunёtё{easсё сalitatea totalё a produsului.
Cu sсopuI reсompensёrii с|ienli|or, GrupuI lnterсontinenta| 9i, prin apartenenta
|a aсesta, Hotelurile Crowne P|aza au aderat |a programuI de fideIizare Priority
Club.
Unind portofo|iuI globa| IHG (lnterсontinеnta| Hote|s Group) de mai mult dе
:]700 de hote|uriin aproape 100 de !ёri, Prioгity Club Rewards aсoperё 7 din сe|e
lnai сredibi|e brand-uri hoteIiere pe toate vаrianteIe de tarife, de |a gedeгi сirl
sсuгtё duratё pAnй |a perioade |ungi. Priority C|ub Rewards oferй benefiсrl :,;r
reсompense printг-un pгogгam puterniс сaгe este simp|u gi uqoг.
Benefiсii|e programu|ui inсIud: сheсk.out-uri tАrzii, aсumu|ёri de punсtсl :.lt
tгansferuгi' сea mai rapidё сale сйtre statutuI ЕIite, aссеs on|ine |a сontu| Jlt.r
sonaI, ziaг gratuit in timpul sёptёmёnii, opliuni diverse pentru reсompensare, 1l|;l[r
in avans |a oriсe hote|, valabi|itate garantatё a сamerei gi upgrade-UГi grаtrtrltl
pentru membrii Platinum.
Membrii pot aduna Тn funсlie de alegerea |or punсte Pгiority C|ub sau rrrl|tl
аeriene pentru o varietate de paгteneri internalionaIi' сum ar fi: Аeromexiсo' Аrr
Canada, Air China, Air Franсe, Aiг New Zea|and, A|aska AirIines, A|itaIrtr'
Ameriсan Air|ines, Аsia Mi|es, British Airways, Continenta| Airlines, De|ta Arr
Lines, Emirates, Globa|Pass, lbeгia, Japan Air|ines, KLM, LAN Aiгlines, Mi|es &
Moгe, Sаudi Arabian Airlines, Singapore Airlines, South Afriсan AiгIines, ТAP
Poгtuga|, ТhaiAirways InternationаI, United Air|ines, US Airways, Ve|oсity.
Pentru a deveni membru Тn Prioгity C|ub Rewaгds este gratuit. Clienlii se pot
inro|а pe websitе-tt| tл.lww.priorityсlub.сom sau sunAnd |a un numёr dе te|efon sau
lа oriсe reсeptie il ()l|(:; lltll t'lotе| |nterсontinenta|, Crowne P|aza, lndigo, Ho|iday
Inn, Еxpгess by lItr|lrl;ry Irrrr' lit;lylltlсlqо Suites sau Cand|ewood Suites.
Ехistё trei tltvt.ltrrt (l{. lllt'l|!l)llI lrt.tttttl Priority Club. Primul niveI, de bazё, se
numе$tе Club s.;t l|{.i l..'ll.i ll.lll.l l.r I,l rrrrpti de сazaгe intr-un аn саIendaгtstiс.
Irttrе 15 9l 49 t|tl ttir1ill .itllI lIlIl!.ll||lli.tl(.. Iil20.000 de punсte:;tl lttlсe lа nive|rrI
 N4itttitgсlttсtttttl tlрсrltlittltiltlг itt lttltсli.triс 9i rсslattrltItс
Urmаtor, Gold. Pentгu ultimul nivel, Platinum tгеbuie peste 50 de пoplt de сazarе
sau 60.000 de punсte
Rezervёri|e gi сonfirmёriIe membriloг Priority C|ub trebuie sё inсIudё numelе
programuIui 9i tгebuie proсesate pгin HoIidex. PersonaluI de |a rezerviri trebuie
sё introduсё toate rezervёri|e gi anulёri|e Тn Holidex 9i trebuie si ofere с|ientuIui
un numёr al rеzеrvdrii/anuIёrii'
Pentru a imbunёtёti situalia finanсiarё a depaгtamеntului de cazare, mai a|es
in сontextul amenin{ёrii оrizei eсonomiсe pe piala hote|ierё, manageru| serviсiuIui
fleit offiсe a| Hote|ului Primaveгa a stabilit сёteva obieсtive esenliale pentru anu|
2009' pe сaгe toli anagajalii aсestui departament au trebuit sё se strёduiasсй sё
le duсё |a indep|inire.
in сeea сe privegte pгograme|e de |oialitate pentгu сё|йtorii din motive de
afасегi fгeсvenli, obieсtivuI сonstё Тn сregterea numёru|ui de inro|ёri in pгogramu|
Priority C|ub Rewards (PCR). Aсeasta este 9i сheia strategiei de marketing gi de
|oiaIitate, membrii Priority CIub fiind сAliva din сei maiva|oгogi oaspe{i.
Un alt obieсtiv сonstё Tn efeсtuarea de training.uri 9i improspёtarea standar.
de|or pentгu а pёstra un nivel гidiсat de сunogtinle сare afecteazё experien[a
oaspe!ilor.
Pentru сregterea veniturilor generate de fleit-offiсe, se urmёregte сregterea
numarului de vAnzёri de сamere direсt la гeсeplie. Есhipa de |a fleit offiсe tre-
buie sё asigure un gгad de oсupare optim 9i un tarif mediu real сu sсopu| maxi.
mizёrii inсasirilor.
6.4. Yield Managementul in restauralae
Yie|d managementu| are сa sсop optimizarea tarifёrii |ocuri|or in restaurante
Iuind in сonsideraгe fluсtualii|e сererii in timp gi сonstrЭngeri|e legate de оapa.
сitё!i.
lndifeгеnt de tipuI restaurantului, dеterminat in funсlie de сriteriul motivaliei de
сonsum, specificul managementului in restauranfe este сaraсterizat de urmй.
toare|e paгtiсuIaritйli : viitorul restaurant sunt. demografia _ numёruI de persoane din |oсalit;lt();l :i. llI
У perisabilitatea produselor necesare pentru prepararea bucatelor
teristiсё сe impliсd une|e сheltuie|i gi pierderi сe nu pot fi monitorizate, impunёnd
aprovizionarea zilniсё a produсliei сu materiile prime neсesare 9i proсeselе de
produсlie fйrё stoс;
У ciclul scurt al opera{iilorin timp - сaraсteristiсi сe reiese din preсedenta 9i
presupune сё perioada de timp de |a momentu| proсurйrii materiei prime 9i pЭnё
Ia momentul сonsumuIui preparatuIui tгebuie sё fie minimё;
У multipliсitatea tranzac|iilor cu valori mici - сaraсteristiсё сe presupune сё
un preparat este сompus dintr-o serie dе produse alimentare, iar aprovizionarea
proсesu|ui de pгoduсlie devine сostisitoare;
У gradul redus de mecanizare _ сaraсteristiсё сe impune impIiсarea aсtivi а
faсtoru|ui uman qi, гespeсtiv, o pondere insemnatё destinatё remunerёrii munсii;
, Negru Ruхanda, Perfectiottarea sistemultti с!е
manag1otпerft itt tt'::l;ttttitttlс'
riot;ttll;tl. At;;ttltlltlt;t tlr: SjlLrdrt [.сOll()lllIсe dirl MoItlov;r' 200B
'0 1
'r natura сlIсttlttt ltIl i lltIl..t|| rIr.rll,t.tlt tltlrl;1;l.irtt t,llttsttlttttve. ptlrteat tatt ltIltlii
pгeparateIe gt llitttrltlIl,, Il;ttItl,t tttlitttl1tIltld _ саlttiltt:tt stllvtсtlIor oferite, dессlгttI
.,,r atmosfera loс;tlttIttt, (:(!()it ()e сompliсё gеstlttltе;l саIltёlii gi monitorizaгеа
.'lttisfaсliei сonsumatort|or,
'r na|ionalitatea gi tipul bucёtёrieia|ese in сrearea ofertеi _ сaraсteгistiсё сe
rttlteгminё neсesitatea implementёrii marketingului Тn studierea doleanlelor сon-
.'rlmatoгiIoг, tendinlele de сunoagteгe a сulturii gastronomiсe internalionale dе
l:;ltre aсegtia;
'r instabilitatea cererii_ generatй de neсesaru| сomplex de alimente organlS.
rrlu|ui uman, сaгe denatureazё stabi|itatea meniului gi stimu|eazё osсi|alti|e itt
r lbtineгea profituIui.
Peгformanlele restaurante|oг moderne depind, Тn maгe mёsurё, de prot:e
lluriIe, tеhniсi|e, abiIitёti|e gi resurse|е utiIizate in proсesuI de management ttl
trnitё!i|or. Se considerё cё formula de suссes in activitatea restaurantelor collSl;:I
ttl gёsirea unui concept inedit gi in implementarea acestuia. Sсhimbёгile сare aU
Ioс Тn conjunсtura eсonomiсё, po|itiсё 9i soсia|й a|e !ёrilor uгmeazё a fi refleсtatе
lrr deсiziile de management pe сaгe Ie iau гestauratoгii Тn administrarea unitёtilor.
1 aсtorii determinantiin managementuI unui restаuгant sunt.1
. Galitatea, caге presupune pгoduse 9i serviсii сa|itative, сonforme сerinle|or
;r aqteptёri|oг сlienliloг;
. Meniul gi preparаtele сulinare - сonсepute in сonсordan!ё сu сonсeptuI
rеstaurantuIui gi speсifiсu| pie!еi-!intё. A|сёtuirea meniuIui este un proсes сom-
1lliсat gi minulios, сare trebuie sё ia in оonsideraгe gustuгtle 9i аgteptёri|e vizita.
toriloг; сa|ifiсarea buсёtari|or; сapaсitйlilе tehniсe gi eсhipamentul; po|itiсa de pre-
turi; vaIoriIe nutritive, profituI brut; exaсtitatea formulёrii; analizё сaIitativi] tr
rтleniului; aspeсtuI exterior aI Iui;
. Prelurile _ trebuie sй fiе raсordate |a posibi|itёli|e nigei pielei spгe с:ll() .i(.
orienteazй restaurantu| 9i |a сaIitatea pгoduse|or 9i seгviсiiloг oferite'
. Atmosfera - este un aga-zis,,amba|aj,'a| pгoduselor 9i sеrviсtll()l lllll|t
restаurant 9i formeazё prima impresie a сlienli|or despre Ioсa|;
. Amplasarea сe vizeazё сriteriiIe, pe baza сйrora se alege |oсu| Jlt:rllrrr
- сarac. regiunea datё; venitul mediu pe сap de Ioсuitoг; starea drenajelor 9i a саtt;rlt,,.]ttl
in regiunea datй; aосesibi|itatea gi сomoditatea amplasёrii din punсtu| de vrltlt.lс'
a| infrastruсtuгii tгanspoгtu|ui, posibiIitёlile de parсare; atraсtivitatea rt)(lIlIll||,
starea сIёdiriIoг inveсinate.
|nilrerea unui restaurant pгesupune stabi|iгea unor obieсtivе 9i aсliuni perltrtt
rea|izarea aсestora, fiind inсIuse in proсesele de planifiсare stгategiсё 9i opera-
tionaIё a aсtivitйli|or. in mod tradiliona|, managementul restaurante|oг presupune
stabilirea a douй tipuri de obieсtive:
biective cantitative:
О
Volumu| de vinziri - volumu| p|anifiсat de vAnzёri a|e pгeparate|or сu|inare
.
9i bduturi|or este еvidеnt unuI dintre сe|e mai importante obieсtive speсifiсe a|e
unui restaurant, аvAnd un impaсt dirесt asupra niveluriIor profitului' Aсest
lndiсator detertttttr;i tttlttuitttl ll(|(]{]:iilr сie personal' nive|uI сosturi|or variabi|e.
.[ezi
lrэzd dе ' N..qrtt Ilttх;tttrIit. |\э1|1:t |1t'||iII(!i| ''l,'l.!Itlttlttt lla rnanagement itt rоs|мtrulte, de
rlсlt;t<tl;tt, At;;ttItll| ||;t t Ir' ',lrпlii I I rrrrrrпir,.,1пl Molrlоv;r. 2008
 202 N4irlt:rgсlпсtltLr| ilr lttltсIltl.lс 9i гсsllttlt
шll!]ч[]'lI itl lt I tt l,l "t.r,t.t, , ,,', ',tt,l trt lt"t, l,п tt ,,t t I ttrtп! ttltt

. Volumul vinzirilor * determinat de doi fасtori: . Deсorul gi аtlrltlэltll;l

volumul prс..рl;lrlltelor van- l',l.,ll(.Ill tl..,l.ttlt,rttIttIttt llr.iltlflсtаzё nu doar dсl
dute gi puterea medie de сumpёrare. Puterea medie de cumpбrare (PMC)
stаbi|itё pe baza tendinlelor anterioare, la fe| - 1lrrlpЭГЭte сulin;ttt....t lr.=trtlrl|.l' { | ...l lIl'lt r.х[tt.llr.lttit rlrl Itt;ttl-'it mesei' unde аmbt-
9i sub formё de prognozе pentru . rrtlа, deсorul
El .tltttt l:'ll.t. t :.t tt ll l ltllt tllt. tllltl
urmёtoгulan fisсal.
. ProfituI brut este determinant obieсtive|e саttttltlttlvtl lit t;; tlttitttvе аlle urlut гestaurаnt nu pot fi rea|izatе, dасё
- a| rentabilitёli gi un obieсtiv.сheie. Stabilirea rrr;tnagerii nu aсorсlа о atеtltlе сuventtё еtapelor de desfaсere gi promovarе а
obieсtivelor speсifiсe pentru oгiсe perioadё pгesupune deteгminarea profitului
prognozat din vinzaгea prеparateIor сulinare gi a bйuturi|or. 1lr<lduseIor 9i sеrviсii|оr. ManagementuI marketinguIui 9i-a argumеntat de1a
. Salarizаreа _ speсifiсu| munсii in operaliuni|e restauranteIor rezuItё in lrrrportan{a in administrarea unitёlilor. Dezvoltarea epoсii modeгne a impus neсe.
.'ttаtea existenlei gi dezvo|tёrii publiсitdlii, Тn сaIitate de fo(ё motriсe a progre.
nive|e inalte a|e salariilor. in majoritatea
{ёri|or europene suma tota|ё a сhe|tu- .'ttIut gi luptei сonсuгen{iaie.
ieli|or |egate de salarizare gi a сe|oг afeгente сonstituie aproximativ 40%
din veni. Pгinсipii|e de gestionare a venituriloг pot fi apliсatе |a restaurante, dat filrrti
tul unitё{ii.
. Profitul depаrtamental - volumu| profituгilor depaгtamenta|e determinё
l.rptu| сё pentru un restaurant se are in vedere timpu| neсesaг pеntru un сiсltt сltl
rrtаsd сompletё, mai degrabй deсAt doaг masd Тn sine. in p|us, restaurantele аrr
profituI net al unitёlii..Din moment сe majoritatea сheltuie|i|or
operationale nedis. r:;rгaсteristiсi с|asiсe сare lmp|iсё strategii de gеstionare a venituri|or (aсestl,
tribuite tind sё fie fixe gi neсontro|abile, sоhimbёrile in profituii|e totale
oe r:;rraсteгistiсi fiind сapaсitate fixё, inventar perisabi| сerеre de timp variаLrlllt.
depaгtamente au un impaсt diгeсt asupгa profitului net. ,;lгuсturа сostuгi|or сorespunzdtoare gi segmentaгea с|ienti|or). Atunсi сAnd opt-'
. Profitul net _ este un obieсtiv major gi
speсifiс, сare justifiсё сapitalu| inves- r;ttiа efeсtuatй de un restaurant este сuantifiсata prin mёsurarea timpu|ui legat dе
tit in intreprindere.
. Mirimile-standard аle porliilor vс-'nituгi numit numёr de sсаune disponibi|e un anumit numёг dе ore, sаu
- stabi|irea aсestora permite гespeсtarea
unoг Тna|te standarde de сalitate a pгepaгate|or сuIinare. o respeсtare
IievPASH, mana-geгii pot ana|iza operaliunile 9i meniuгi pentгu a imbunёtйti
striсtё а . rсeastй statistiсё'.
mёrimilor-standaгd a|e po(iilor permite un сontro| еfiсient a| сosturi|oг.
. Costurile.standаrd aIe portiilor sunt Restauratorii au Ia dispozilie douё seturi general de pёгghii stгategiсe pentru
-
punсtul de vedere aI profitabi|itё{ii operaliunii. Costuri|e-standard
foaгte importante in speсia| dln .r сonstrui RevPASH' avAnd сa sсop gestionarea veniturilor unui restaurаnt.
ale poгtiilor revl- Асeste pArghii|e esenlia|e uгmёresс gestionare duгatei stabi|ire a prе(uri|oг,
zuite periodiс stau |abaza revizuirii perrodiсe a preluгi|or pгepaгate|oг сuIinare
l,гetuгile se stabiIesс in funсlie de сaгaсteгistiсile сlienlilor, de eхemp|u daсй
a bёuturi|or din meniu, iar aсtua|izarea сosturiIor,9i pre1uriior are o re|evantё9i .lсegtia sunt dispugi sё ia masa |a ore de vArf sau daсё preoсupali experientа
direсtё asupra сontгoluIui pгofituIui brut al unitёtii.
l;u|inaгё. Stгategii|e de pre! tгebuie sё fie aboгdate сu grijё pentгu a evita aspeсtu|
. Refetele-stаndard - reprezintё o formuiа sсrisё pentru produсerea unui r;а restauгantuI Тnсeaгсё sё oblinё profit Tn detrimentuI с|ienlilor (stгategie pe сaгe
anumit preparat dln meniu. Reletele-standard aосentueazё direсlia de orientare
сltеnlii o vёd сa fiind neloiaIё).
pe pia{ё a |oсa|u|ur. Асestea determinё сantitёlile gi сa|itatea ingrediente;or,
Foагte impoгtant este timpu| pe сare с|ienlii il petгeс la masё. Daсё resta-
indiсё metodele de preparare gi influenleazd asupra сjlitа1ii prepaгate|or propuse
tlrаntuI aссeptй rezeгvёri, manageru| sёu tгebuie sё gtie сAnd este posibi| sё
Tn meniu.
. Profitul brut-standard este nivelu| p|аnifiсat a| profitului аparё с|ien!ii. Aсeasta presupune сгeaгea unei prognoze pe baza istoriсu|ui
- brut, сaгe este геstaurantului.
neсesar pentru a asigura o profitabi|itate satisfёсёtoаre. ProfituI brut standard
este eХprimat in proсentuI vAnzёri|or preparаte|or сuIinare gi a bёuturii gi influ-
enleazё asupra poIitiсii de pret a unitёlii. Nive|ele profitu|ui Ьrut sunt inf|uentate 6.5. Citeva studii de сaz
de abilitёli|e gi efiсienla mai mu|tor persoane Ia diferite etape aIe сiс|u|ui'Je
сateгing.
A. The Еffeсt of Yield Manаgement on Hotel chains
Obiective calitative:
. Standardele саlititii satisfaсerea сlienli|or,
- сa {e| major a| restauгantu|ui, Yield, or revenue management, is the proсess by whiсh sa|es of a limited
este imposlbi|й fёrё сonсurenta unei seгii intregi de standаide operationale a|e quantity of goods, suсh as hote| rooms, airline seats, apaгtment leasing, renta|
preparate|or сulinare gi a|e bйuturi|or. Aсestea reprezintё stаndarde,deta|iate,
сaгs etс. aгe mаПаged iп oгdоr to rtlаximize profits. Suссessfu| yie|d mana-
Тnсorporate Тn сiс|uI de сatering, 9i inс|ud speсifiсйri a|e aсhiziliilor, mёrimea-
gement foсuses on sо|lttlq lltсl 1lttlrittt:l ttl sttсh а manner that is time|y, prrсe
standard a po(ii|or gi a relete|or _ fасtori сare inf|uenleazё direсt сalitatea produ-
сompetitive, аtlrl tlllrlt:lr.rl llrw;ttt|.; llrr. rrс1lrt .;lt[l:;сlt оf сustomeгs.
selor ofeгite gi a serviсirlor prestate.
. Galitаteа servirii _ un obieсttv impoгtant, An eсonoпllс; (,()li( |.1l| llr..l 1rrl.,|lr'tI lly Itr M;rtl l.l. Keller, and first usеd by the
dar difiсi| de сuantifiсаt. Manageгii аiг|ine indu:;tllс.:; lll .r1tttttltrr1 rtr ||tr' l()l()'. y|{'|rlttt;ttlаgement has evo|ved in morс-'
urmeazё sё asigure o instrltltrl r:lltrlspunzёtoare a personalu|ui gi s;l lrnqа;eze un
rесent year:i il:;.lll tIllllrl1|.111| |rrri{ '.';11r.. l.rIIV Ir,t tltо аirline аnd hoteI industries for
personal сompetent pеrtttLl ;l .tlillr;r. .tr;tlst obiесtiv"
' lttlll // Www lrпlr,l'.r 1r,,,'1, .'rrr,,ll ;,rirrrtr".r'.ttt lrlr:lrr/gtirll:;/tglttltl:;/;tIt:;lt;tt:113622 lrtltrl
(.tt;t;r':,.t1 trr.rt 2O I | )
t04 Nlllttltцсtttсlt(ttl rl1tr.t'ittittltiitrг ilt IllllсI:rl.lс sI l('',l'Illl.lll(
staying eсonomiсa|ly сompetitive in othеrwise saturatесl llttstnеss playing fields
Тhe basiс сonсept of yie|d management is based in the eсonomiс pгinсiple
supply and demand: when supplies are shoгt' priсes go up; when suрply is high,
priсes go down. Yield management is a studied, systematiс method by whiсh
manageгs сan logiсa||y p|aсe сustomers within the supply demand speсtrum, and
thus gain the highest yield for their produсts.
For examp|e, a сustomer who has veгy |ltt|e f|exibility in his or heг trаvel p|ans
is the сustomeг who is most Iike|y to pay a higher priсe for air|inе tiсkets and
hote| rooms. The сustomeг with a gгeat deal of flexibiIity is not as inсIrned to pay
a higher priсe, Many hoteIs гate theiг suссess by their oссupanсy |eve|s, but this
isn't neсessari|y the best measure of suссess. Another way to rate a hote|'s
peгformanсe is by determining its REVPAR, or Revenue Per Avai|ab|e Room,
RЕVPAR is сaIсulated by dividing the tota| room revenue by the total number of
rooms. Foг examp|e, a hoteI that makes $6,000 one night with a totаI number of
100 гooms has a RЕVPAR of $60.
Тhe yie|d mаnagеr's job is to maхimize the revenue per avai|ab|e room by
se||ing rooms to the гight сustomeгs, at the right pгiсe, at the гight time. How does
the yield manager aссomp|ish this somewhat nebuIous task?
Marn goal is revenue may turn down a larger group in favor of a smaller group
who сan pay a higher гate); and a know|edge of what wilI сause the market to
fIuсtuаte (suсh as ho|idays, regu|ar regiona| and |oсa| events etс.). Тhe yie|d
manageг wiII idea|ly сonsider all these faсtors when сreating different rates for
hotel guests.
Suссessful yie|d management arises from severaI faсtoгs: an understanding
of what the hotel hopes to aсhieve (whether that is гoom oссUpanсy, RЕVPAR,
oг some other measuгement)'
A сlear understanding of what kind of hote| the manager is working with,
whiсh wi|I |ead to an understanding of what a сustomer visiting the hote| wants in
his or her hoteI experienсe, and why сustomeгs сhoose their hote| over another
hotel.
An abi|ity to measure group sa|es against the oveгa|| goals of the hote| (for
example, a hote| whose main goa| is oссupanсy wi|| be happy to host a |arge
group аt a lowегed гate, but a hotel with a typiсa| Yie|d Management aггan-
gemеnts priсe arrangement might look something like this.
Regu|ar Rate: Corporate or Business Rаte
$89.00
Corporate or Business Rate $79.00
Trip|e-A or other Speсia| Disсount Rate $69.00
othеr arrаngements will take into aссount seasona| priсe сhanges. A moun-
tain resoгt whose main business is seгving winteг vaсationers, suсh as skiers and
snowboarders, wi|I have a lower supp|y and higheг dеmand of rooms during
winter months, whereas a hote| on the beaсh сan сharge moro for rooms duгing
thе summer months than dlrrrrrt; tlle winter months. Hottr|:; r:.tlr r;tO:ltе three
seаsonа| rаtes tht-'hiсJl.rеs;t l;ltt,lrrt lllll ltt<ltlths durinq whtсlt tlt..y l'r|){lt,l ttl st]lvt.:
lltc tttо:;l rJrrcl;1,;,.ttпlr l,,,t,iг;r)п i,llr' ,rпrllltt' lоwt':tl t;tlr. lоt пl(rпllr',,ltttttttl wlttt:lt
I t, Lt ",,',',' lt, t, Lt r, t tt .t,пtt,tttl
l!li.y llilVе the |ow.'.,I r|l't1r,rltiI l.l !l..ll|t.tI 'ttt'tll{|i.||ll.ttl.. r|tr tttll tlесеssarlly tttlt'll
of l..llr'tted to thtэ Ittt'.t| l;r'l|l||.iIllly ll(ll .tll llrllr'|.;.tt..llI ll|(] ltlountаins оr otl tllt:
l,,.rr.lt
t]lly hotel mаll;l(|(]lli ttttt:;l l;tkt-'lt tlpon thetтlseIves to Iearn about the сor.
i'.)l.lIlons in their аlltl.t.lttсl rrlаke persona| сonneсtions with these сorporаte
....'r;tttives, |earning their business сyсles. Diffеrеnt businesses have aпnuаI
!.Vi.llts or сonferenсes that thеy wi|l be host on a regu|ar basis; it's up to the hotеl
.i|r ll; ff)ЭП?$ers to learn these business сyо|es and сateг to these сorpoгate
, Ir,'rtts.
||| (()nсlusion, to stay сompetitive in today,s maгket, any hote| thatwishes to bсl
'rl.,r;t-.ssfl]l must |earn how to app|y yield management teсhniques to their paгtr
' rrl,rr situation.
l|аving determined how to gain the highest yield per room, any staff membоr
.vlrrl interaCtswith сustomeг must be trained in howto с|ear|y explain room rаte:;
l., l;uests. The ability of staff to explain room гates to guests wi|I determirrtl
,vllrlth€Г customers are happy or unhappy. Тheir abiIity wilI stem from manage
rrr.lltS.abi|ity to сlear|y сommuniсate the hote|.s goa|s and yie|d manаgemеnt
I 'r п rt;iples.
Sttrsа: http://www.artiс|esbаse.сom/management-аrtiсIes/the.effeс!of-yie|d-managemenЕon-hote|-
' t r rrrls-763014.htm|#ixzzOphxDуmMF
в. RЕSTAURANт RЕVЕNUЕ llлANAGЕMЕNт
Гhе prinсiples of revenue managemеnt сan bе app|ied to гestaurants, given
llr.rt the гestaurant.s unit of sale is the time it takes for a сomplete mea| сyсle,
r , rIlrег than just the mea| itself. Moreover, restaurants
have сIassiс сharaсteristiсs
ttr.rt invite гevenue-management strategies (those сharaсteristiсs being relatively
lrlrld сapaCity, perishab|e inventory, a demand inventory, time-variab|e demand'
''1,1lгopriate сost stгuсture' and segmentab|e сustomeгs)' When a restaurаnt.s
,,|)(rration is gauged by the time.re|аted measure сa|led revenue per availab|e
.'...rt-hour, or RevPASH, managers can ana|уze operations and menus to
Illll)rove that statistiс. Using RevPASH a||ows manageгs to сapture moгe of thе
r.'l,tаUгant,s aсtua| performanоe in their ana|ysis than does average сheсk or
ty1llсa| food- or laborсost perсentages. Restaurateurs have available two genera|
...'ts of strategiс levers to buiId RevPASH' whiсh is the goa|
of restaurant revenutl
ttt, ll)3$eП1€ПI.
Гhose key Ieveгs aгe duration management and demand based pгiсing
l'lt(]lng approaсhes involve setting priсes aссoгding to сustomers' demand
. ll.traсteгistiсs, suсh аs whether they are wil|ing to dine off peak or whether they
rlrl Пot as сonсerned аbоut pгiсe as they are about the dining eхpeгienсe.
t)riсing strateqiсэ:; ttltt:.;t llс:;l1lрlroасhed сarefu||y to avoid the appearanсe that
tllr'testаuгаnt st-'rlk.; lrlt;.ttlt,lI lltl .r'Хl)t}l)i.]е of сttstomeгs (whiсh сUstomeгs VieW
r'; trnfair)' Тypr<;;llIy llrt.' tttr.. lIl.,.l(|;rt.lItlrr1 llll'lltIlj lo оffer disсounts and speсia|s
tlr.tl. whi|e thсly rrll..J li|l)ll'v.tItir'lrr llri'. tl.,It)ll|(}l , rnay wel| mаkе as strong a
.rlttttttlttttсttt ltt tr.vr'llll!' .l'' ,'lll!'' |111 1lrr.i i)ii{ {' IllеПLl items that сost rтloге tс-l
.r'lv(l
IIt,tl t:; IIti'Ilt,,L//!(.,. '| lttс.llt1 !.ttIl!]tI i,!||t|]
106 Nlltltlrgсlltсtt(ttl rl1ltt.irlittrriltlI tlt lttllсlittlс \il l(.''l.llItiIlll.
t
Duration management he|ps restaUгateuгS gain сotlttсll of the most erratlс
aspeсt of their opeгаtion, whiсh is the length of time сLlstomers sit at a tab|е
1
(inсluding the rate at whiсh сustomers wi|l aгrive to oссupy that tab|е).
Among the taсtiсs available for duгation management are reduсing thtl Al)MtNts'l'lrAluaA MlСlLolr $l MARIl,ol{
unсertainty of arrivaI, reduсing the unсeгtainty of duгation, and гeduсing the time
between mea|s. Whether the restaurant aссepts reservations or serves AFAсЕRI iN lNDUsTRlA OSPITALITAT| I
сustomers as they aггive, its manager needs to have a sense of when сustomers
are most likely to appear. Тhat is a matter of сгeating a foгeсast based on the l.1. Antreprenoriatul - o nouй strategie gi politiсi de dezvo|tаre eсonomiса
гestaurant.s history and of сarefu|ly manаging геseгvations (if the restaurant rnondiаli
aссepts them). Although a restauгateur сannot direсt|y сontгo| the сustomer's usе 7.2. AntreprenoriаtuI 9i particularitilile micilor firme din turism
of a tab|e, сareful pгoсess сontгo| and analysis сan make the геstaurant's ope. 7"3' Evolutii ale antreprenoriatuluiin diferite
lnri9iТn Rom6niа
гations (inс|uding menu design, kitсhen operation, and seгviсe proсedures) as /.4. Administrаree micilor afaсeri in restaurа!ie, gаstronomie
9i oenologiо
effeсtive as possib|e for moving the meal a|ong, and peгhaps indiсating to the 7.4.1. Istoria parteneriаtului Тntre mincare, vin gi turism
сustomеr when it is time to leave. 7 "4"2, Prezenta industriei restauratiei in turism
7"5. Administrarea mаrilor afaсeri in restаuratie
Cerintё: Тraduce|i, сomenta|i, $i prezenta|i efectul Yield Managementului iл T 6. Citeva stud
ttlсlttstria hotelierё 9iin сea a restaura|iei.

RЕzUllЛAтUL сAPlтoLULUI
iшткввAru REсAPIтU LAтIVЕ
Un moment hotёrAtor Тn evo|ulia teoгiei firmei l-a сonstituit aгtiсo|uI Iui R. H
1' Тгeсeti in revistё prinсipale|e etape 9i domenii din tuгism in сare aU i:оaSе,,Тhe Natuгe of the Firme'' (19з7), in сare fiгma era сonsideratё сa o
apёrut gi evo|uat managemntu| venituгilor. lогmё speсifiсё de orgаnizaгe eсonomiсё, ,,o rAnduiаIё institutiona|ё'' alter_
2. Еnumerali argumente|e pro 9i сontгa ap|iсёгii сonсeptu|ui de Yield lrаtivё |a pia!ё' punёndu-se, referitor la natura aсesteia, urmёtoarea intгebаге
Management in industria ospitalitёlii. De сe existё flrma?'' ln сonteхtuI dat, vom analiza de сe existё fiгma de
3. Еnumerati 9i exemp|ifiсali domenii|e in сare poate fi apliсat Yie|d [Ltrism, preсum gi tipologii|e aсesteia Тn funсlie de diferite сriterii de сIаsifiсаге.
Managementul in tuгism. l\ntrepгenoriatuI este o suгsё de inovare gi sсhrmbare, 9i сa atare stimuleazё
4. Care sunt strategii|e de optimizare a venitului gi a graduIui de oсupare ;гeqtеrea produсtivitёlii gi a сompetitivitё{ii eсonomiсe. АntreprenoriatuI este
hotelierё? :lrans legat de сunogtinle gi flexibi|itate, doi faсtoгi сare au сAgtigat o nouа
5. Caгe sunt pаrtiсularitёli|e de ap|iсare a Yie|d ManagementuI-|ui in res- .;еmnifiсalie сa suгsё a сompetitivitёtii intьo
eсonomie mondialё din сe in се
taura{ie? it.tаi gIobalizatй.
o datё сu sсhimbёrile tehno|ogiсe 9i сu intensifiсaгea сonсuгentei mon-
lJialе aduse de g|obalizare qi de liberalizarea eсonomiсё, ipoteza сё inсurаja.
tеa spiritu|ui antreprenoria| reprezintё inсurajarea сompetitivitёlii unei tdri, azi
paгe mai vа|abiI deсit oriсЭnd. Еste surpгinzёtor faptu| сё aсtua|a disсulie
ljеzbate importanla antгeprenoriatuIui in speсiaI in
!ёrile dezvo|tate gi faptu| сё
pгob|ema moduIui de stimulaгe a spirituI antreprenoгial paгe sё fie o preoсU-
t;агe pгimoгdialё a faсtoriIor de deсizie din {ёrile oсDЕ, Ca un e|ement-сheie
iг! as|gUгarea сompetitivitёlii !ёri|or dezvo|tate, spirltua| antгeprenoriaI estе
r;hiar mai impoгtant pentru tёrile in сuгs de dezvo|tare сarе Tnсearсё sё atinqd
r;оrтlpetitivitateа pe pretеle inteгnationale.
 N4itttit1''сtttсlttrtl tl1lr.:гit1ittrlilrlг llt ltrl1с|i\ltс.,,l |(-''l.||I|.lll( Itltttttttttt,u,,ttцt,,1,,, ttпr,tttl,rtttfrlrr,tIпttttrltttlrIrltr.\lrl!rrllltllп
20lt .l( )t )

7.1. Antreprenoriatul - o nouа strategiе 9i politiсё de

Mitul3 - Atlltlt1ltсlt,o'ii slll't lucatari do noroс
ReaIitatea Atllttl1ltr.lttlttl rlrl srtссes igt аsurnа r|scurl сa|сulate gr сU rlli]rе
dezvoltare eсonomiсi mondialё .1tt|ё. Ei inсеarсir S;l soГtii, de сele mаi mu|te oгi prin a-i fiсe pе all||
.'.l impaгtё гisсuriIе .|lIl|tlсlltеZе
impreunё Cu ei 9i prin evitarea sau min;ma|izarea r|s.Uril.r
Majoгitatea сeгсetйгilor eсonomiсe, psihoIogiсe 9i soсrologiсe punсteazё l|;tсё au de aIes' De сe|e mai mu|te oriimpaгt гisсuI
in pё(i mai miсi, doar atunс|
faptu| сё spiritu| antreprenoria| este Un proсes' 9i nu un fenomеn statiс. Antre. rl,'l a|oсй timp sau resurse pentru a determina
daсё vor meгge mai departe. Еi nLl
pйnoгiatul este mai mult deсit un faсtoг eсonomiс meсaniс' AntгepгenoriаtuI arв Il)()eaгсё Тn mod deliberat sё igi asume mаi mu|te
risсuri, dJсаre adesea nu este
de a face сu sсhimbarea 9i este, de asemenea, freсvent asoсiat сu prob|emo l|( )Voie, niсi nu se intimideazё in
fa{a risсurilor сaгe nu pot fi evitate.
legate de alegere. Definilii|Ь existente despгe antreprenoгiat faс adesea referire litul 4 - Antreprenorii vor tot spectacolul pentru e
la"rolul funсtiБnal al antreprenoгilor 9i inс|ud сoordonare, inovare' neutralizarea Realitatea - De{inerea gi derularea intregu|ui speсtaсoI punе
еfeсtiv o hlтrtt;r
inсeгtitudinii, furnizare de сapita|, luare a deсiziilor, proprietate 9i aloсare a resur. .'ttpeгioarё dezvoItёrii.
Antreprenorii individuаIi dе obiсei rЁuge"" sa s[|ptav|tr
selor. intr-adevёr, tгei dintre сele mai fгeсvente гo|uгi funсlionale menlionate aIs lttlasсё. Еste extrеm de difiсi| sё сregti o afaсere сu potentia|
mai martl l,rlrt
antreprenori|or sunt asoсiate сu prinсipa|ele gсoli de gAndire сu privire Ia antre- lllUnсa unui singur om. Antreprenorii сu potentla| mai mare
Тti сreeaza o еCll|[).l,
prenoriat: () organizatie, o
сompanie. De asemenea, 10O% din nimiс esie ni'i"' deсl. ltt |rlt,
- Cёutarea risсuIui' .';t se ia o buсati
mare din toгt, ei depun eforturi pentгu a faсe toгtuI mai mare-
- |novaгe:
!itu! s - Antreprenorii sunt proprii tor 9i sunt complet indеpendenti
- Cёutarea opoгtunitёlii. Rea|itatea * Antгеprenorii sunt depaгte dЬ'gefi a fi independenli 9i tгebuie sё ser-
odefinilie opera1ionj|ё a antreprenoriatului сare sintetizeazё cu suссes roIu- vtlаSCё mu|[i stёpёni. Aсeste pё(i imp|iсate (stakeЬo|сeгsj
inсtud parteneri'
гi|e funсlionale aIe antreprenoгi|or este aсeea a Iui Wennekers 9i Thurik: tltvestitori, с|ien{i, furnizori, сreditori, angajali, fami|ii,
aсera iаr.а o" сare eхistA
9i
,, -' gi voin{a manifestatё a indivizitor, pe cont propriu, in eсhipe din tltl|igatii soсia|e gi comunitaгe. Antгeprenorii, totugi, pot
faсe siпguri a|egeri de
interiorul gi din afara organiza|iitor eхistente, de a perсepe 9i de a сrea noi
"upuiit"tea (,ilre se angajeazё sё rёspundй. Este
foaгte difiсil gi rar sё se сlёdeasсa o
oportunitёii economice (produse noi, noi metode de produc|ie' noi sсheme de .llaсеre сu vёnzйri de peste 1 miIion de Lei de unuI singur.
organizare gi noi combiia|ii produs-pia|ё) 9l de a introduсe ide.ile lor pe pia{ё, in Mitul 6 - Antreprenorii lucreazd mai mult
9i mai greu decёt managerii din
ciiаa inceпitudinii gi a'altor obstacole, prin luarea deсiziilor cu privire la сompaniiIe mari
amplasarea, forma gi utitizarea resurselor gi instituliilor' Rea|itatea _ Nu este niсi o dovadё сё toli antreprenorii |uсreazi
mai mu|t
hntreprenoriatu| este, prin uгmare, Тn esеn!ё o сaraсteristiсё сompoгtamen- llt:сёt substitulii din сoгporatii. Unii da, al[ii nu.
Unii ihiar spun сё |uсreazё mai
ta|й a unei persoane. Antreprenorii o pot expune numai Тn timpul unei anumite l)uItn.
faze aсaгieгei loг, sau numai сu pгivire |a anumite aсtivitйli. Mitul 7 - Antreprenorii au de a face cu un sfres l.rnens plЁtesс un pre|
tttarepentru suссes 9i
Mituri desPre antrePrenori *
ReaIitatea Nu este niсi o indoia|ё in asta. A fi un antгeprenor
este stresant qr
Mitul 1 - Antreprenorii se nasc' nu se faс .;rl|iсitant. Dar' nu
este niсi o dovadё сй ar fi mu|t mai strеsant deсit numeroаstl
Realitatea _ in iimр сe antreprenoгii se nasс сu o anumiti inteligen!й nativё. .tlte roluri profesiona|e foaгte soIiсitante,
9i antreprenorii Т9i gёsesс s|ujba mаr
un fler pentru a сгeа, 9i energie, pгin e|e inse|e aсeste talente sunt сa 9i сeramiсa .;аtisfёсёtoaгe. Au un
sentiment de reugitё, sunt mai sаnайsi
9i sunt йult пllrr
neformatё saц pAnza nepiсtatё. Crearea unui antreprenor se faсe prin aсumu- 1ltt!ln inсlinali sё se pensioneze deсAt сei сare Iuсreazё pentru a|tсineva. De tret
|area de aьi|itёii relevante, know-how, experienle 9i сontaсte pe o perioadё de r ll.| ]Тl?i mu|!i
antreprenori deсёt manageri de сorporalii au spus сё nu vor sё sе
ani 9i inсlude gi doze mari de dezvoltare de sine. Cаpaсitateа сгeativi de a tlэnsioneze niсiodatё.
pulin 10 .
1

imagina 9i apoi uгmёrirea unei opoгtunitёli este un desсendent direсt сel Mitul 8 inceperea unei afaceri esfe risсалfЁ 9i deseo ri se terminё cu
sauЪai mulli ani de experientй сaгe сonduс |a гeсunoagterea tiparu|ui. (!seс
Mitul 2 - Oricine poate incepe o afacere ReaIitatea- Antreprenoгii talentali 9i сu experien!й, deoareсe ei urmёresс
Rea|itatea - AntЁprenorii сare faс diferenla Тntгe o idee 9i o opoгtunitate, 9i .lpoгtunitё[i atraсtive qi sunt сapabili sё atrаgй persoanele
potrivite gi finanlarea
сare tind destul de sus, inсep afaсeгi сare au o gansё mai buni de suссes. tlt:сesarё 9i a|te.resurse pentru a faсe afaсerea sё meargй,
deseori dezvo|tё аfа-
Noroсul, in mйsura in сare este impliсat, necesitё o bunё pregйtire. $i сea r'tэri d€ suссes. in plus, unele afaсеri pot
egua, dar antйprenorii pot merge mai
mai ugoarй paгte este sй inсepi. Ceea сe e mai greu este supravieluirea, sus- .lt:paгte. Еqeсul tlstе сleseoti foсr-rl сare са|egte
olelul experienlei de invёlare al
1inerei gi сlЬdirea unei afaсeгi аstfel Тnсёt fondatorii
ei sЁ ,,сuleagё roade|e''. ttttut antгеDrenor
brobabi| doar una din 1O pAnё |a2o de afaсeri noi сarе suprаviеluieEte сinсi ant t
Mitul 9 - Banii stttt! itll1tс..сltctttttl t:l':l mai importantin demararea
саpitаI pentru fondatori.
unei afaceri
sau mai multioferй un сAgtig de Reаlrtаteа --l);lr:;j t,t|..ttlrll .,;t l.r.Ir.|.1|[1 . rngгediente sunt aсo|o, banii
vor veni,
(l.ll t)tl cste stqttl t..l t|;tr,l tlIt.tilltr]|)li'lit)| ;lrtl
сjestui bаni, е| sа[l (l;.l V;] ГeL|s|.
2t0 Mitltagсtttсlttttl tlрсгittittltiltlr irt lltllсIirl'iс l| |(...|'tlIl.Ill(
Banii sunt unul dintre сele mai putin impoгtantе Ir]ql()(l|r.lrltl itltr-o nouё afa'
сere de suссes. Bаnii sunt pentгU antгepгenorсeea сe penstl|ll 1l vopseauа sunl
pentru aгtist _ o unealtё сare, in mAini|e bune, poate sё сrееZe minunё{ii. Bantl
sunt mai degrabё o сa|e de a !ine sсoгu|, deсit un sсop in sine' Antrepгenorii sе
buсurё de fioru| competitiei, 9i de fieсare datё, сhiar 9i dupё сe a fёсut сAteva
mi|ioane de Lei sau mai mu|t, un antreprenor Va |Uсra tёrё rёgaz pe baza unei not
viziuni la сrearea unei noi сompanii.
Mitul l0* Antreprenorii artrebuisd fie tineri gi energici
ReaIitatea - in timp сe aсeste сa|itё{i ajutй, vArsta nu este o barieгё. Vёrstа
medie a| antreprenori|or сare inсep afaсeri сu potenlial ridiсat este сam pe |a З0
de ani, 9i sunt numeroase exemp|e de antreprenoгi сare Тnсеp afaсeri la vёrsta
de 60 de ani. Ceea сe este сritiс este sё posezi know-how-u| relevant, expeгienla
gi сontaсtele сare faсi|iteazёfoarte mu|t reсunoaqteгea gi urmёrireа opoгtunitё{ii.
Mitul 11 - Antreprenorii sunt motivali doar de cёutarea succesulul
financiar
ReaIitatea - Antreprenorii сare сautё afaсeri сu potenliaI sunt mai atragi dе
сonstruirea de intreprinderi 9i rea|izarea unui сigtig de сapitaI de Iungё duratё
deсёt de buсuria imediаtё oferitё prin sa|aгii mari gi bonusuri. Un sentiment do
reugitё 9i rea|izare personaIё, de оontro| a| pгopriu|ui destin, 9i realizarea viziunii
gi visurilor loг sunt de asеmenea motivatori puterniсi. Banii sunt vёzuli сa un
instrument 9i un mod de a {ine soсoteaIa.
Mitul 12 _ Antreprenorii vor sё aibё control gi putere asupra celorla\i
Rea|itatea _ Antгeprenorii de suссes sunt motlvali de сйutarea responsa.
bilitёtii' reugitei gi rezultate|or, 9i mai pulin de putere Тn sinе. Еi tind spre un sen-
timent dе reugitё 9i de depёgirea сonсurentei, 9i nu spre o nevoie persona|ё
pentru puteгe exprimatё prin dominaгe gi сontro|uI asupra сelorla|li.
Prin viгtutea rea|izёri|or Ioг, ei pot fi puterniсi gi infIuenli, dar асesteа sunt mai
mu|t rezultate ale proсesu|uiantreprenoria| deсAt o fortё motivatoare.
Mitul 13 - Dacё un antreprenor este talentat, sиссesи/ va apёrea intr-un
an sau doi
Realitateа - o maximё veсhe printre oamenii de afaсeri сapitaliste spune
totul: LёmAiIe se сoс in doi ani gijumйtate, dar pentru per|e este nevoie de gapte
sau opt ani. Raгeoгi o afaсere nouё se stabilegte soIid in mai pulin de trei sau
oatru ani.
Mitul 14 - orice antreprenor cu o idee bunё poate sё strflngё capital
pentru o afacere
Realitatea _ Din afaсeri|e antreprenori|oг сu idei bune сare саutё сapitа|
pentru afaоere' doar 1 pAnё la 3 din ,100 sunt finanlate'
Mitul 15 - Dacd un antreprenor are destul capital de inceput, el sau ea
nu poate da greg
Realitatea _ opusuI este de reguIё adevёгat; asta fiind, prea mulli bani |а
inсeput deseori сгeeazё euforie 9i sindromu| сopi|u|ui rёsfЁlat. Lipsa de disсip|inё
gi сheltuie|i|e impulsive de obiсei duс spгe probIeme serioase gi spre е9ес.
'll
Antreprenoriаtll l g l |tll vt rll ;l r-.*l (r(; () r!Ol ll lс.ii
( 1
Abordarea foo,rlf'с.l
AntгeprenoruI a lost tttl .rt;tlttl Itrtrdапtеlltа| itt rrr.r;orrllrtt:il tеoгtilor dеspre pro_
.Irlt:tie, distгibu!rе 9t сreчtеrс'. Rolu| аntгеprenortatuIul са foгtа motгiсё a сregtоltt
l.{:()nomiсe a gisit сe| mai eхpliсit fundament Тn teorta сiсIuri|or lungi a
Iui Josеpll
:,(]humpetеr.
Potrivit |ui Sсhumpeteг, ,'Toatё |umea este un antreprenoг' сAnd dе fapt' ol
t',,l|izeazё noi сombinafii''. Gйsirea de noi сombinatii de faсtori de pгoduсtie este
l|ll pгoсes de desсopeгire antreprenoria|ё, сare Va deveni motoru| саre сonduсe
I.r dezvoItare eсonomiсё. Aсeste ,,noi сombinalii'' сonstituie modaIitёti mai bunе
.lrl a rёspunde сererii existente sau de оreare de noi produse, adesea fёсAnd сa
l'lhno|ogii|e gi produsele aсtua|e sё fle inveсhite (Тntr-un,'pгoсes de distrr.rgelc
'rеativё'')' in сonseсtn!ё, firma antreprenoru|ui inovativ Va сreQte, prln dubltrI
l)roсes de a lua din сota de pia!й a furnizorilor eхistenli qi de a сгegte сеrerеаt
r1tlneГ?lё pentru produse|e oferite pe pia[ё (pгin extinderea |imitelor aсtivitё(ii
eсo-
rrrlmiс€). Astfe|' proсesu| de distrugere сreativё este сonstгult pe eforturile antre.
l)l(эnoria|e dinamiсe, de|rberate pentгu а schimba structuгiIe pielei 9i poate fi pro_
1,lсe pentru alte inovatii 9i opoгtunitёli de profit. Bazat peсonсeptu| de distгugerе
r,reativё, Sсhumpeter a formuIat teoria сiсluri|or |ungi de afaсeri gi de сreg1ere
l |()onomiсё. Ciсluгi|e de afaсeri sunt pгivite
сa rezu|tat a| inovёrii, сare сonstё in
(l(-.nerarea unei idei noi gi punerea Тn ap|iсare a aсesteia
intr-un produs, proсes
.'.lu serviсiu nou, сare si conduсё
|a сregterea dinamiоё a есonomiei na{ionа|e'
|.l сre$terea oсupёrii fo(ei de munсё
9i сreёrii de profit net pentru Тntreprindeгi|e
шlovatoafe.
in timp сe eсonomiile jn сurs de dezvo|tare сгesс a$a сum pгeziс modeIe|e
.'lаndаrd de сregtere eсonomiсё (prin
aсumu|area de сapitаI uman gi fiziс 9i сгeg.
ll)rea gradu|ui de speсializare), o datё сe o eсonomie a intгat infaza industriа.
hta|ё d dezvo|tirii сapitaliste, o sсhimbare сa|itаtivё se pгoduс faсtorii determi.
rr.lnti ai сregterii eсonomiсe' [n eсonomiiIe industria|e avansate' сregterea eсono-
rrrlсd este determinatё de avansuI tehno|ogiс
9i de сunogtin!e|e aсumu|ate prin
.'forturile de сeгсetare 9i dezvoltare a|e frrme|or'
Antreprenorii imitatori sunt antreprenorii сare imitё aсtivitёtilе existente si lе
1lLrn in prасtiсё, adesea сreAnd сunogtinle printг-un proсes pe сare SсhmlL il
l i]raсterizeazё сa Тnvёlare prin punerea Тn ap|iсare.
Abordarea empiricd (practicё)
Existё numeroase aspeсte in literatura empiriсё сu pгivire |a antгeprenoriаt gi
i,le9terea eсonomiсi сare uti|izeazё diferite modaIitёti de a mёsura aсtivitatea
.lrltrepгenoria|ё. De exemp|u, in timp сe o direс(ie de studii empiriсe mёsoaгё
'ttltreprenoriatu| din punсtu| de vedeгe aI proсentu|ui aоtivitё{ii eсonomiсe сonta*
lrlIizat de firmele miсi, alte studij uti|izeazй date сu privire la autooсuparea fo(ei
.iе munсё, numёru| de paгtiсipan{i pe pia{ё (сonсuгenta) sau numёru|de staгt-up-
rrl i de firme сa indrсаtor al асtivitёti|or antreprenoriaIe.
impгeunё сrt:;tttrlll ltэt;erltrl rtlft-'ritoаre la {ёri|e oCDЕ, anа|izele de |a G|obaI
I lltrepreneUrslttJl Mtlttllrrt ((;l M) rrl1lrс.zintё una dintre сele mai importaпte suгse
.ll.l.anа|izA st;rItsltt-.l 't Ir.r;.tlllttIrrl iIrrrtrе aсtivitatea antreprenoriа|i
ч;r сregterea
..r;onoпliсa. (jI M r..;l..IiIl Il'l'll|.llll (l('t;t:tсetare Iansat in 199!l (';lI'' Ofrгё evа_
Ittаri ;lnttа|сl dtl:;1lt rl ttlvr.IltIttl lt.llir,lt,tI .tI l;1lrlttttItti аntrepreпtltt.ll /\rr.rIl,,tllо GFM
 ;
itt lttllсliirIt' :,,l ll...l.ltl|.llli' I,tlttttttslt.tll.t,(l tttiс'iItr si tttttt.iltl.а|iс'еt.i iп iпLltt.sIl.jtt tl,s1liItlIili!ii
2|2 -
N'lltttlr1,.сtttсl-'_t.]] l,I]!.l.]!]l.l'llrrt ]
tl;ttttrtr.rl .r| асttvtta\ii antrе- т l.lpr|nс|paI пtrlсatlism de сonduсеre a сregterii maсroeсonomiсe impreunа
se bazeazape o eva|uaгe armonizata a nivelulul surse l.lrасteru| сomp|ementar aI aсestora. in timp сe suссesu| Тntгeprindeгi|oг
с;tt

prenoriale pentru toate ,tаrite partiсipante 9i repгezrnta ttlrlr.Irrrtle putinele * пtаrt

i tll]osсutе tinde sё сreeze opoгtunitёli de profit pentru
intreprindeгiIe miсi gi noi|е
dedateсuprivirelaantreprenoriatсare.sёсonduсёlаtlt;tlrttрla.i:.",]:]'^"11]* ltttne, aсeste fiгme pot, de asemenea, afeсta suссesul intreprindeгilor maгi. De
GЕMmйsoarёaсtrvitatea,-antreprenorialёnalionalёсumt1r-.tlвo1dere.a.Реr-I
''ХеmpIu, fiind furnizori сompetitivi gi de Тnсredеre, lMM-urile furnizеazё url
аz luni, in totalul fortei de munсё.
soanelordintr-o!ari,сaresuntimpliсateaсtivТninсepereaunetnoiafaсеrigi/sau.f $ rvаnt?j сompetitiv pentгu frrmele mari |a nivel globa|.
gestioneazё o afaсere сare aгe mai pu1in сe
.

antreprenoriа|e
GЕM aratё сe nlveiut nallonat at aсtivitёtii
fr

nivelul сreEterii eсonomiсe. Datele GЕM

in ultimu| seu rapoгt,
$ Studiul The Global Entrepreneurship Monitor
aгe o asoсiere statistiсi semnifiсativё сu a spiritulljltl"- Conform studii|oг G|oba| Еntrepreneuгship Monitor (GЕM) realizate a|ёtuгi de
сu nivele ridiсate
sugereazi, oe asemenea, сй nu existё !ёri * l]еntru| Kauffman pentru |eadership antreprenorial, Colegiul Bаbson gi
pгenoгialginivelesсёzutedeсгegtereeсonomiсё.Pinёaсum.dateleGEMaut $сoala de
сaz, presu.pune сё,"-?l?l:1
poate' in oriсe /\faсeri din Londra, faсtorii сare afeсteazё difeгitele nive|uri de аntreprenorlat
trebuit sё fie pnvate сu pгuden!ё. Se $ .,trnt.
amaimultoг1аripeopeiioaoЬmailungйdetimpvaaсumuladovezialeunet
spiгitului antгeprеnoria| 9i сгegterea - perсep[ia opoгtunitiliIoг;
legёturi pozitive int." lut"t" ridiсate aЬ
]

са . o сulturё сarе respeсtё antrеprenoril gi aссeptё disparitёti

a impoгtanlei antreprenoriatului mari in сrearеa tlrl
есonomiсё. Aсest luсru sugerеazё o сгegterЬ , rvu!ie;
oсaraсteristiсiaeсonomiei,adeseamentionatйсafiindtransformareadelaol - po|itiсi gi infrastruсturi de afaсeri;
eсonomiе,,gеstionatё,, la una,'antreprenorialё''. !
- investilii in invё!ёmAntul supeгior, demografia, de exemp|u bёrbatii сu vArste
CregtereanumiruluilMM-urilor9iсregtereapondeгiisubсontraсtёrii(out-:
o reaсtie la dependenta сres- l:.rp.гinse intre 25-45 sunt сe| mаi probabiI, сеi сare inсep o
afaсere.
sourсing) in aсtivitatea firmelor maгi гeprezintё produсtie, dependen!ё deteь in timp сe сapitalul de risс este in сгegtere, sprijinul finanсiar oferit de сёtre
сa Ьсtori de
оAndй de flexibi1ita." ii
::

.;urse|e informaIe este mai mare

"'"Ь"qtere de 10 ori' Fo(ele naliona|e, soсlale, politiсe gi
minatёdesсhimbiri|etehnologiсe9ideintensifiсareaсonсuгentptaniy3!,o!oь.a];
pentru a. faсe fa!й сondiliilor unet ':сonomiсe gi сadru| de sprijin pentгu aсtivitё{i antreprenorialе stаu |a baza dina.
intreprinderi|е miсi paг sй fie йai bine adaptate
flexibilitate 9i predispozilie mai rrliсii afaсerilor in сare firmе|e sunt сontinuu сreatе
9i transformate.
globalizёri тn сregteiБ, йruсet aсestea dovedesс antre. IndexuI tota| a| aсtivitёlii antгeprenoriale сombinё douё modaIitёti de mёsurё,
pentru сanаlizarea ambiliiloг
maгe la inovare 9t sunt un vehiсul remarсabil
de externalizare stabilite pentru fiь 1'ropo(ia popu|aliei aduItе Тn angajat in prezent in сгearea unei noi afaсeri gi
prenoriale are inoiй]iioi in ptus, strategiile
ttlisuгa in сare noile firme au supravieluit fazei de start-up'
pe ,,intгapreneuгship'' (сompor.
mele mari merg mёnё in mini сu un nou aссent in сe|e mai mu|te !ёri in сurs de dezvoltaгe, antreprenorii gi inovatorii tгebuie
existente), сaгe este сonsiderat
tamentul antreprenЬrial in сadrul unei сompanii :;ё lupte impotriva seveгelor сonstrAngeri finanсiare, сu|tura|e gi biroсratiсe. Cёnd
esenlialpentrusuс"e"urсompetitiv'lmpoгtanlaсresсindё.aspirituluiantrepre. ;lceste persoane migreazё spre o eсonomie dezvoltatй, infrastгuсtura puterniса
noгia|' сa гezultat aiaсestoг evo|utii, este
сel Ьai bine exprimatй in сuvintele lui
se aflё in оentrul avantajulut :;l atitudinile сultuгaIe |e dau un avans in momentuI staгtului, fapt
Miоhael Poгter: ,,l;;й ti spiritul antreprenorial tnovatorii de suссes indieni gi сhineziТn Siliсon Valley, California (sUA).
dovedit de
сompetitiv naliona|'.. realizaгea estв Pe baza unui studiu rea|izat in 37 de tйri, repгezentAnd aproximativ 62% din
in timp сe antreprenoгiatul pгovine de la nivel individua|,
sunt vеhiсu|e de transfoь popula(ia Iumii, studiu| GЕM din 2006 estimeazё сё 460 de miIioane
inovaliile
oblinutё |a nivel сe_йme. Staгt-up-uri|e sau
de adulti drn
lntreaga Iume sunt imp|iсali in aсtivitё{i antreprenoria|е. Aproximativ douё tгeimr
mareaсalitili|orantгeprenorialepersonaIe9iaambiliiloгinaсliuni.Lamaсro- сon. rlin antrеpгenori sunt oriеntati spre oсazie, in timp сe restu| sunt orientati spre
niveluI industriiloг ii nЬ1iona|e' surna aсtivitёlilor antreprenoriale
"".l"Ьйiiror сonсurente, idei noi 9i iniliativе. Aсeasti сon. ttесesitate _ сeea сe inseamnё сi inсearсё sё porneasсё afaсeri' deoarесe nu
stituie un mozaiс de eхperimente .lu optiunea unui |oс de munсё. |nteгesant, сea mai mare paгte a noi|or firme
pia!ё - сare este o seIeсlie a сeloг mat
сuren!й duсe la varietatЬ 9i sсhimbare^pe lmp|iсё rep|iсarea afaсeri|or existente, nu inovalii iegite din сomun. Ce|e mal
a firmelor inveсhite. Prin urmare.
viabiIe firme' a i'ii;ti;i;;"=iora 9i o in|oсuiie rldiсate nive|uri de aсtivitate au fost identifiсate in Тhailаnda, lndia, Chinа
potenlialul pгoduоtiv al eсono.
aсtivitatea antreprenorialё extinde 9i transformё (]oreea' urmate de une|e dintгe foste|e сo|onii britaniсe _ si
Austгalia' Canаdа
mieinalionat",p..ninouсeгeaсregteriiproduсtivitilii9ioexpansiunedenoinige Noua ZeeIandё, Afriсa de Sud * 9i аpoi |srael gi (ёri|e UЕ in paгtea de.;os а с|а-
giindustrii.PгoсeselelanivelgIoьatsunt,Iarёndu||or,legatedenivelulindt.
impoгtante de feedbaсk pentru sаmente|or sunt !ёri|e аsiаtiсe dezvoltate: Jаpоniа, Таiwan gi Singapore Profi|u|
vidual, in mod evident inс|uzЭnd '"""ni"." dеmografiс a| antreprenoriloг srtqеrtl;tzi с;i .l1ttгlxltttаttiv douё treimi sunt bаrbаti
intrepгinzёtorii inoivйali. Antrepгenorii
pot'.ч:]".l.1*.1ln propriile lor suссese 9t
le permite aсestora sё iqi imbunёtёleasса чi o treime femei. Grtrlltrl rltl vit:.;l;t t;r.| ttt.tl Ii.[)li.,'|'rrl;rtlv este 25-44 ani 1
'

egeсuri, сit 9i din

si
igi adapteze
""""."
"Ё"rto.",atitudinile.-.
9i
Un punсt de vedere Lr9or diferit, Еl
Conсeptu| сaoiu ar сeloг de la GЕM are
"Ьirite1it"
сltl 1ltаtta pentru
ana|izeazё suссesu| firme|or mаri сa promovand oportunitittr
lMM-rrri$trоIttIantreprеnoгiаtrtlutirtproсesLi|сleсrеаre/сг(]:.'ltllt..tIlrrlttэpгtrldertl
I1 Mаttаgспtсtttrtl tl1lсгlrlitrttiltlг irr Irotсlilгiс sI l(..'l.llIlill|(
7.2. Аntreprenoriatul 9i partiсularitilile miсilor firme din
turism
Firma a fost definitё сa o entitate eсonomiсё qi soсia|ё Тn сare se prodt|с
bunuri gi serviсii destinate pielei, in vederea satisfaсeгii nevoiloг сIien{ilor 9i reat
|izйrii dЬ profit. Еa este сonstituitё dintьun gгup de persoane organizate potrivtt
anumitor сerinle juridiсе, eсonomiсe, tehnoIogiсe, сare conсep 9i desfёgoarё prо=
сese de munсё, foIosind un anumit сapita|. Firma este denumirеa generiса
pentru oгiсe tip de organizalie umanй. in aссepliunea tuturor speсiali$tilor firmа
este o unitate de bazё a eсonomiei naliona|e a unei !ёri 9i a eсonomiilor na{io.
nale a|e mai muItoг tёri (firma mu|tinaliona|ё), сonstituitё сu sсopuI de a produсв
bunuri materiale sаu de a presta serviсii neсesare eхistenlei oameni|or.
in сea сe priveqte firma de turism, Riсhteг observa сй in SUA 99% dtn
industria voiajеior sunt с|asifiсate сa fiind afaсeгi miсi, desi au numai 10% din сe|
2 milioane anga;ati in tuгism. Atenlia este fгeсvent atгasё 9i de operatorii 9i agen'
multinalionale gi.liniile
{iile mai mari gi mai vizibile, gi anume lanturile hoteliere
aeriene, сomp|etati de o multitudine de operatori Ia sсarё miсё sau medie, in
speсial ln domeniiIe аtraсliilor sau serviсiiIor auxiliaгe'
Fiгma de tuгism, сa tip сonсret de eхisten!ё a firmei, ofeгё un seгviсiu сarе
poate fi sintetizat la informalie|rezervare, |a transpoгt, |a cazare, |a alimentalie 9l
ia agrement. Agadar, fiгma de turism are un сAmp de с|iente|ё foaгte larg, Еа
poaй primi oameni de afaсeгi' сongresigti, sportivi, grupuri Ia seminarii|e de foр
mare profesionalё, daг, Тn сondiliile speсifiоu|ui dominant al turismului сontem-
poran, ea trebuie sё rёspundё mai intЭi unui turism de timp |iber 9i vaсanle, 9l
aooi unui turism de afaоeri, evenimente, adiсё, sй rёspundё tuturor сerin{eIor
tuturor persoanelor сare se dep|aseazё lnafara domiсiIiu|ui, indiferent de motivul
сёlйtoriei.
in u|tima perioadй, antreprenoгiatu| сa subreсt a сAgtigat in
pozilie mai bunё Тn politiсi|e pub|iсe. Importanla ideilor antгeprenoriaIe este aсum
reсunosсutё la un nivеl mai |aгg, iaг po|itiсa lMM-uri|oг a сAgtigat Тn mod sem.
nifiсativ in impu|s. Еxploataгea re|aliei dintre ideile antreprenoria|e 9i preoоupёri|в
soсietilii a demonstгat nevoia puteгniсё de a reduсe stigmatizaгea pentгu e9eс qi
de a reсunoagte va|oarea firmelor de fami|ie. De asemenea, antгepгenoriatuI s-a
aIёturat сompetenle|oг сheie neсesarе invё!ёrii pe tot parсuгsul vie{ii' сare igt
propune sё inсurаjeze gi sё faсi|iteze reforme|e din domeniul eduоaliei 9i a sis-
temeloг de formare.
intreprindeгile miсi gi mij|oсii (|MM) a|сйtuiesс nu numai marea majoгitate a
сompaniilor in Uniunea Еuropeanё, dar ele sunt сonsiderate 9i motoru| prinсipа|
de creare de |oсuri de munсё Тn Еuгopa. Rapoгtu| anua| privind lMM-uri|e eurо.
pene re|evё faptu| сй reсenta сгizё eсonomiсё a determinat stagnarea temporarа
a dezvoltёгii aсestui seсtor, сhiaг daсй UЕ a Iansat noi po|itiсi de inсurajaгe a
lMM-urilor. Ce|e 20,7 milioane de IMM.uri din UЕ repгezintё 99'8% din Тntrе
prinderi|e europene 9i sunt un faсtor impoгtant de сregtere eсonomiсё 9i oсupatо
a fo(ei de munсё. Potrivit reсentului raport anuaI intitu|at ,,Аnaliza peгformаn!сt
|MM.uri|o/', lMM-urile din сe|e 27 de state membre au сreat 9,4 rli|ioane de
( (.l' ..,itсrе anuit|;l
loсuгi de munсё intre 2002 qi 2008 Aсeastё сifrё a repгezentаt l
de 1,9%, spre deosebire сlе tl 1;1rl1[оre? de 0,8ol, a fortei dll ltitttt.,r ltt itltreprtlt
derilе r-rlаri
dе lMM-tIrilor a сresсut cu 2,4 mlllсlilttr;' lttllt;lt t;t| 13.И,, in tiпrp се
rrrrtrl.
l.lrlttt;irul
lll|l de intreprindeгi|e maгi a сresсut сu 2.000' аdlса сu un ritm de 5ol,- in
1'|rr'.' :,;l obseгvat сё aсeasti сregtere nu a avut loс numai in une|e regiuni аle
||'ltll)()|' сi s-a reaIizat uniform Тn сele 15 tёri aIe UЕ сare eгau membre inainte
,i. ,{)()4, 9iсele 12 сare au aderat u|terior.
IrrlIt;l|, aU existat disсrepante majore intre IMM-uriIe din сele douё grupuri,
ill Il|l(.l|oru| gгupuri|or. De aсeea a fost |ansаt un program de aгmonizaгe a poli-9i
ti. rI.lt ttе intгeprindere, denumit,,in primu| rAnd gAndegte o firmё
miсё'' pгin сare
...t .;|.tevizuiasсё legisIatii|e
existente gisй se foгmu|eze nol legi9i гegu|amente.
ltt 200B, сa urmаre a сrizei finanсiare сare a traversat At|аntiсul' au apёгut
tur-
|.rr|t.tlt€ Tn seсtorul finanсiar, inсlusiv Тn сeI al IMM-uri|or.
in mu|te privin!e, IMM-
rllrlr. [)ot fi mal vuInerabiIe la sсёderea aсtivitёtii eсonomiсe,
deсAt intreprinderi|e
,rl'rrr' p€ПtГU сi nu au sufiсientе rezerve de supravieluire' in p|us,
tп/M ttri|e au avut mai mu|te prob|eme deсit intreprinderi|e mari din aссesarea
Tn urma сrizei
lrr r. rrrtirilor.
Itl 2009, numйruI de |MM-urile euгopene a stagnat, dar produс{ia lor a сresсut
' lt |l\Иl fatё de 2008. |n anii 2009 9i 2010, |MM-urile au сreat totugi 3,5 miIioane
.l..|rtсuri de munсё. o situalie simi|arё a apёrut peste oсeanulАtlantiс
9i in alte
l.|||, ()U toate сё |MM-urile europene s-au dovedit mai rezistentе. Pentгu
сa IMM-
rlltlrl Sё prospeгe, au nevoie de un сlimat de afaсеri prietenoase.
oгganisme|e
|,irllItсe na[iona|e reсunosс ro|ulсentraIa|intreprinderi|or miсi 9i mij|oсiiТn eсono-
Ill!.t еL]ropeanё 9i au semnat direсtiva denumitё,,Aсtu| Afaсeriloг Miсi'' (Smal|
||ll.;|nessAсt) pгin сare se creeazё un сadru de politiсi g|oba|e pentru UЕ sta-
9i
l..h'lnembre' SBА sсhileazёun sеt de zeсe prlnсipii сaгe ar trebui sё orienteze
..rttсeptia gi punerea Тn ap|iсare a po|itiсi|or, atAt la nive| nationa|' сit
.
si |a nivel
l,|Е, prin:
' t.
/
Crearea unui mediu eсonomiс, po|itiс, soсiaI prietenos' pentru IMM-uri, in
mod semnifiсativ o 'l'.Ilera|, 9i in fieсare stаt membru;
/ rеa|izarea unor fiqe na{iona|e pentru 37 de !йri' inс|usiv fiqe privind sindiсa-
l..|ll diП 27 de stаte membre. Aсeste fige' sunt stгuсturate Тn juru| сe|oг
zeсe
1rrlltсipii de funсtionare a lMM-uriIor.
Conform aсestor fige, in interva|ul 2006-2009, in state|e membre егau aсtive
' ltr;a 500 de mёsurr de sprijin pentru lMM.uri. De asemenea, figе|e aratё сё сe|e
lrr.tl mu|t€ !ёri au aIes sё se оoncentreze pe сёteva domenii gi doar opt
!ёгi
lrtrlmbre au ap|iсat toate prinсipiile prevёzute de SBA1.
Industria ospitalitёlii se сonfгuntё сu sсёderea сheltuie|i|or de сonsumatorl in
trttlpul inсetinirii сregterii eсonomiсe, сup|ati сu aсtivitateа redusё
de оёlёtorii de
'rl;tсeri gi diveгtisment сorporative, сare sunt reduse. Modifiсйri|e сursuIui
de
..r;himb' de asemenea, pot
avea Un impaсt pe aсest seсtor prin sсhimburi Tntгe
Iппsmul extern gi intern.
ln anu| 2008, seсtoru| саzare gi а|imentаfie a Тnregistгat o va|oare adёugatё
'|t': 194.13,1 mi|ioаlle Еttro Тn |JЕ-27 9i аpгoхimativ g,6 mi|ioane salariali, o pЪ,t"
.Ittttгe aсegtia avаtlrJ tltl; tl ri [rасtirtne dо tlormё, dat fiind сaraсteru|
sezonier a|
'rr)ttvitёtii turistiсс-. lrltl;i.ltl ttlttltt:;l tlttl .tr;tlst seсtoг se саraсterizeazё printr.un
rrttrnёr mаre dе S,t|.rtl.rll Illlll|| l..|.ttt..,l Itll l.lI()ll f;rпliliali Contributiа aсestuI
seсtor
I
ltllll //,'r : (.tlt ( )l),t (:lt/,llw',t 1, 1t,i,,{ rrr П,:.,/.П,
 Пт
-r
{
216 'l I

Ia serviсii|e non-finanсiare in eсonomiе refIeсtatё prttt ltltl;rtIrl ttlrtnсd a fost mtt|t

ТаbeItr| /'2 t,rltrr'rltttrаre gi speсia|izare, сazare $I s()tVl(:ll .rIlrrrtlrr|;tltr.:, 200[J

mai mare (7,1%) dесЁt сontributia sё la vaIoaгea ad:lLlglrtа (3,2,'/"), in timp сe lt Valoаre аd aUgatа Persoane angаjаte
reprezеntat o сotё сhiaг mai mare a numёrului de intrеprinderi (8,1Уo), сattl
(.rt:lemai maп Proсent Cele mаi spесiаlizate Ponderеa sеrviсiilor
refleсtё mёrimea medie a Тntrepгindeгilor speсializate pe seгviсii de сazare чl
alimentatie.
аte membre
.,1,
UЕ'27 (уo) state membre non-finanсiare ln
есonomie (%)

Тabelul 7.1. lndiсatoгi сhеie, сazare gi alimentalie' UЕ-27' 2o08 Gаzare

M;;lreа Britanie 16,8 Cipru 7,1
Valoareа (ru)rmanta 15,0 lrelanda 4'з
lndiсatorul utl/l
: ,l) ania 14,0 Austгiа 4.0
Numёr de intreprinderi Mii 1.696
I taаn 13,9 Marea Britаnie 1.1
9.612 llrrlia 1З'4 Spаnia
.)n
Numёr de angajali Mii

Cifrё de afaсeгi Milioane Еuro 461.343 Serviсiialime

Mаr ea Britanie 21,0 Cioгu 10,2
VaIoare adauqatё Mi|ioane Еuro 194.131 ll anta 17,0 Mareа Bгitanie 8,6
Еxсedent brut de eхpIoatare Milioane Еuro 63.593 rp?П|? 13,8 Irlаnda 8,5
It;llia 13,1 Spаnia 74
lnvestitii Milioane Еuro 29.112 (l€
rmania '1 1,5 Poгtuoalla 7,0
Pottr!сэrea serviсiilor non-financiare in economie "Greсia gi Ma|ta, |ipsё date.; Franla, persoаne angajate, farё date; Repub|iсa
. ,.'hё
9i Romёnia, pгeviziuni
Numdr сle intreorinderi % 8,1
Sursа: Еurostat (Coduri onltne: sbs-na-1 a-se_r2)
oсuparea fortei de munсё % 71
In ziIeIe noastre, antreprenoriatu| faсe obieсtuI Unor preoсUpёri din сe Тn сe
Va|oare аdaugatё % 3.2 rrllаiintense aIe Iiteratuгii de speсia|itate, fiind pгivit сa o aсtivitate pusа in slujba
.,tlieсtive|or fiгme|or 9i a sсopului aсestora _ maximizarea pгofitului' in eсonomia
Produсtivitatеa m unсi i 1.000 Еuro/pers. 20
.'tlntemporanё, сunoaqterea praсtiсi|oг antreprenoriale nu mai seгvegte doar inte.
Costuri medii de personal '1.000 Euro/pers. 16 l(|Se|or fiгme|or, сaгe se сonfruntйсu situalii din сe in се mai сompIexe, gene.
|. |toare de tot mai mu|te sсhimbёri, сi gi inteгeselor soсietаtii.
Rata brutё de exploatare % 14
Problеmatiсa antreprenoriatuIui este promovatd drept sursё de сregtere eсo-
Rata medie anualё 2005.2008 rl<lmiсё in сonditiile dezvo|tёrii durabile, fiind alimentatё de o seгie de faсtori de
lndiсe|е сifrеi de afaсeri % 1,3 rr;lturё сompoгtamenta|ё, tehno|ogiсё, demografiсё, institulionalё 9i, nu in u|timul
l.rnd, сuIturalё. in gAndirea с|asiсё, antreprenoгiatul este сonsiderat una dintre
Indiсe|e oсupёrii forlei de munсй Yo 0,5 r;e|e m?i impoгtante funсlii a|e soсietёlii. Еl este desсris сa un faсtoг impoгtant de
ItэzvoItare есonomiсё 9i сa o solulie la pгob|eme|e eсonomiсe aсtua|e.
Sursа : Еu rostаt (сoduri on ne : sbs_na-1 а-se_r2, sts-setu-a, sts_selb-а) '
o perspeсtivй сontemporanё asupra antrepгenoriatului o ofeгё Vesper (1985)
li

in seсtoruI cazare qi a|imenta(ie, produсtivitatea munсii a fost dе 20.000 Еulо
pe persoanё angajatё, iaг сosturile medii de personal au inгegistrat o vaIoare dе
.17,3%
16.000 Еuro pe sa|aгiat, Ia niveluI anuIui 2008. in Cipru, din forla dо
munсё a fost aсtivё in сazагe gi seгviсii alimentare, сeea сe faсe de depaгte сel
mai speсia|izat stat membru Тn aсeste aсtivitёli (гe!ineli сё nu existё date гeсentв
disponibi|e pentгu Gгeоia sаu Ma|ta сare sё demonstreze сё in mod tradiliona|
.rliгmЭnd: general aI antгeprenoriatuIui este definit intr-un mod
',domeniuI
,;ttpeгfiсia| сa
fiind сrearea de noi afaсeгi de сёtre indivizi gi gгupuri miсi de indi-
vrzi.'' Dаг, o analizё mai profundё reliefeazё 9i alte dimensiuni а|e aсestui сon-
.]еpt. Dintr-o perspeсtivё eсonomiсё' termenuI intreрrinzёtor desсrie o persoanA
.:;lгe uгmйregte profituI, Kirzneг' afirmёnd. ,,*atiinta eсonomiсё expliсё faptu| сё
, IX|stenta unoг oportunitёti de profit neexploаtаtе еste Semnul сё anumite гesursе

sunt foaгte speсializate Тn aсest seсtor). lг|anda, Regatu| Unit 9i Austria au fost, 'ru fost aloсate itl ttttlrl r;ttli;ll :1t ;ttt rlttl; |.r;.r;l;lrrttа unui fe| de,,risipё soсia|ё.''
de asеmenea, speсializate in асeste aсtivitёli, Regatul Unit, ТnregistrAnd сea mill :.;tiinte|e soсialе tlltIl,,.l.t,,.t lt.ttttr.ltttl r|r.tllltr.1lrlrt',5tor сu sensuI de,,persoanё
maгe parte din va|oarea adёugatё pentru ambeIe serviсii de саzare 9i pentrtl r::эгe |uсrеazё pr'trlrrr .,Illl' Ii...ll.l!|l|'ttttItt I tt||r.ltl,lt prin addugarеа са|ifiсativulLri
seгviсiile de produse a|imentarе 9i bёuturi, |a niveIu| UЕ-27. rte mаre SLlcсtj:i,'

. |,l!l|'Il!|r1lI|\ 'ttl'I l'ttlItl !:'!ttt!tt::; ttt lltt'

к,,.,t.', IM l'i,ttt'1,ti,,,, I!tt,,lt|.t'| l tt|tt'
lllt'llr'!lt::llllr. (.lttr."tr;o lllriv;.r'.tl, . l i iir. rrl,' i rr'., I'll'')
 T
I lt{ N1аltltgсlttсtttrtl rl1rt.rltllttttlllrl ttt lttllсl;ttlt....I It.''l.lll|.lll('
i.llrоIrt|7.3"(ir.rrIrlI.|.'.,.liil'rir'l.rttlttItttr'rIttt.:';tvrlttlltlIlttt'iIltt1,r'l.llill'l.Irlr;tt1l;lt;IrrlS(lA
David Conne|l' intr-un aГtiсol сonSidеrat de rеferlrtt;r' ,'Arltreprеnoгiatu| сo|ес-
tiv: Тn сёutaгea unUi sens',, pune la dispozilie o hartа а <'|ttllensiunilor antrepre- Grас| oсtlpаreУo Таrit lllrltllrl.И, RevPAR
noгiatuIui, re|iefAnd inсeputurile sale in gtiinla eсonoпtiсa 9i treсerea sё'
pritl $

etape suссesive de dezvoItaгe, in domeniuI soсiologie|" Conne|l sсoate Тn evi- 2009 2009 2008 2009 2008
den1ё re|atiile qi diferеnte|e semnifiсative dintre diverse|е oplnii pe marginеa Aпаhеim-Santa, CA 6?S 110,21 r 23,50 71,08 86 '14
Atlanta, GA
aсestui subieсt al antreprenoriatulUi, oferind astfe| un сadru pentru a eХp|iсa rаs. 91,80 44,91 55,27
4 EЕ, Е.-7
pAndiгea aсestuia. 106,31

7.3. Evolulii ale antreprenoriatului in diferite !ёri gi in l)еtroit, MI

Rominia I ort Lauderdale FL
tlouston, ТX
Antreprenoriatul in SUA Las ,NV 19,'t8
Istoria marilor firme din SUA de azi este o dovadё a impaсtuIui uIuitoг pe сare
1
t os Аngeles- 114,74
Тl au intreprinzёtorii 9i firmeIе poгnite de aсegtia asupra soсietilii 9i eсonomiei l ong Beaсh, CA
peste
naliona|e. Comisia NЬ1iona|ё pentru Antreprеnoгiat a SUA a desсoperit сй Miami-Hialeah, FL 114,81
gs% din tota|ul сorporaliiloг au fost Тntemeiate de intгepгinzёtoгi 9i a сonс|uzionat Minnеapolis-St. Paul'
сё аparitia noiloг domenii de aсtivitate 9i dezvo|tarea noi|or tehno|ogii depind Тn MN-WI
mare misurё de сrearea gi dezvo|tarea de noi firme'1 AIte domenii de aсtivitate 9i NаshviI|e, TN
tehnologii noi au apёrut aseminёtor. inteгnetul, biotehno|ogia, гestauгante|e fasЬ New Orleans, LA
food, сome(uI e|eсtroniс 9i сome(u| speсia|izat сu produse de imbrйсёminte. New York, NY
Dezvo|tarea fieсёruiа dintre aсestea igi are sursa Тn сrearea qi lansarea de noi Noгfolk-Virginia Beaсh'
afaсeri. VA
Aсeste exemp|е iIustreazй feIul in оare intгepгinzёtoгii - indivizii сare depun oаhu 149,10
efoгturilе neсesaгe inilierii 9i Iansёrii de noi afaсeгi
_creeazё noi domeniideaсti. or|аndo, FL
vitate sau sсhimbё 9i гestruсtureazё moduI in сare сonсureazё сompanii|e din Philadephia, PA-NJ 111,21
domenii|e eхistente. Istoria aсestor intгeprinzёtori 9i a сompaniilor aсestora vine Phoeniх, AZ
in sprrjinul studiiIoг сare aгatё сё suгsa inovёrii 9i a сгegteгii numёruIui loсuriIor de San ,CA 10З'41
munсi Тn SUA, in majoritatea ramuri|oг de aсtivitate, o гeprezintё nu companiile Sаn Franсisсo/
mari, so|ide, сi firmeIе noi gi in sp^eсia| firme|e miсi сare repгezintё suгsa
pгinсi. San Mateo, CA
pa|ё a sсёderii gomajului in SUA2. lmpoгtanla сompаnii|or.miсi 9i a aсtivitйli|or Seаtt|e, WA
Ьntreprenoriale й SUA este evidentё, сa urmare a faptului сё se сonsiderё сё St. Louis, MO-IL
aсestea dominё seсtoare|e seгviсiilor, сome(uIui сu amёnuntul 9i сonstгuсlii|or 1n Таmpa.St. Petersburg,
SUA.3 FL
Wash Dс-MD.VA
ТOTAL United States 107 '4з
Sursa: Smith Тrаve| Reseаrсh, Hospita|ity Vision US Peгformanсe Review 3, vvvvw'detoitte.com/us/tht

ln SUА, in fieсaгe an sunt |ansate noi firme de persoane сare sperё сi igi pot
iadministra CIJ s|.|ссes propriа firmа, аstfе| сё rata aparitiei de noi Тntreprinderr
сontinuё sё сrtl; lsr;;.i DttJl;i r:tlttl tlstt-';i rjе agteptat, mu|te dintгe aсeste noi intre-
. Vёduva Sebastian, Antreprenoiatul. Ехpeien|e а/e Stаfelor Unite ale Americii. prinderi, apr(). ll){. 1ttttt.rl.tlr.' ttttl.l;I.;llrl.lz;l еgeсuri, aproape jumёtate din noile
Jaooniei
, si tёitor din Asia de Еsf' Еditura Есonomiсё, Buсuregti, 2004 iаfaсeri fа|iпtсtrl... l,,.| ||! li! llltl .Ir. Ili Irtttl ll;itа ridiсаtй a e$eсu|ui este Тnsё tiolсё
, Bi,сй Ь.t., тn" 1oь Generatiott Ploсess, Unpublished repoгt prepared by the Massа
()hаnge for thc pentru proссlsrr| .lttlt.'J 'l.'l |( 'i l' lI
сhusetts Institutе of ТeсhrroIoqy [)l<lt1t;tttt on Neighborhood and Reqionа|
Есonomiс Deve|oprrlelrt АrJtttitlt:;tl;tllrltr' (lli l)epartrтent of Commeгсt. W;r:;lrrtlt;ltln, D.C.,
1 979
'li.tlttlts.ttt Ii ll l'rl;rrr r. .l /\ /.,t..'t..t/t ll lltttt:;!:; itt :;ttt;tll |IItt :;!t,t!t',1ti |'I,tttrlttкI, Аt'.;t

I t/ l1)li4

]]() N'lilltlttitlIltсtltt|| tl;rцl;1(11;111|11t lll Iltllсlitliс |l l(-\l.IlIl.l!l(
Antreprenoriatul in Japonia gi Asia de Еst
Iniliativa gi firma privatё, Тmpгeunй сu spri.1inul guvernuItrl l';l ;t ltlttet de munсt-.l.
au alimentat motoruI сregterii eсonomiсe Тn Japonia. Ma1orltate;r tlгmeIoг еra (]t|
propгiеtaг uniс. Foгma de oгganizaгe pгedominantё гёmine сoгporatia. Corpo=
raliile pot fi mari sau miсi, Japonia favorizand dezvoItarea сelor сu сapital mixt.I
In peгioada postbe|iсё, o datё сu desfiinlarea marilor ho|dinguri, firme|e au prI-
mit libeгtatea de a aс[iona independent. Conduсerea !ёrii a adoptat o |egislatrе
antimonopol' a сontribuit |a ini{ierea сonсurentei pe piа!ё. in anii 195O fo(e|e prсr.
lei determinau Тn сea mai maгe paгte aсtivitatea fiгmeIoг' Тnsё modifiсёriIe adustl
sistemeIor de aloсaгe a сredite|or banсare qi de formaгe a сaгte|uri|or au favorrzal
reaparilia сonglomeratelor, сare au intrat intг-o сonсurentё aсerbё pentru сote|e
de piatё interne 9iexterne, dominёnd insё industrii|e mаi miсi.
ln anii 1970 9i 19B0, mai multe firme independente de dimensiuni mij|oсii' aсtr'
vёnd Тn speсia| in domeniul seгviсiilor gi in сe| al сome(uIui сu amёnuntu|, ast.
gUrau сu produse piele din сe in сe mai diversifiсate gi mai speсiа|izate' Fёrё sЁ
se alёture mari|or сong|omerate, aсeste сoгpora(ii luptau una Тmpotriva сeIeiIaltо
pe o pia(a сU o сOnсUren!ё extrem de intensё. Fa|imentul era muIt mai |a oгdineа
zilеl in гAndu| aсestoг firme 9i a firme|or miсi, deсAt Тn гAndul mariloг intreprindelt
АngajAlld douё tгeimi din fo(a de munсё a Japoniei in anii '80, firmе|e miсi аu
asigurat сe|е mai muIte Ioсuri dе munсё. Au fost гesponsabiIe, de asemeneа.
pentru jumёtate din investitiile fёсute in eсonomie.2
o inovalie japonezё impoгtantё in сome(u| internationa| a fost dezvo|tare;l
maгilor firme сomeгcialе integгate, organizate pentгu prima datё |a sfArgitu| sесo-
lu|ui al X|X-|ea, Тn efoгtul Japoniei de a inloсui сompanii|e stгёine сare dominatl
сome(ul na{iona| 9i de a oferi serviсii de marketing internationa| firme|or jаpсl.
neze сare nU eгau famiIiare сu lumea de afaгё.
La Tnсeput сompanii|e сomerсia|e аu aсtivat сa angrosigti speсia|izali pentrtl
produсёtoгiijaponezi pe piele|e inteгne 9i externe, pгeсum gi сa 9i сumpёrёtori dв
mateгii prime gi de alte materiale neсesaгe opeгafiuni|or de produсlie. Mai tAzirr,
eIe au Тnсeput sё joaсe gi ro|ul de inteгmediari f|nanоiari, sё preia risсu| сomer-
!u|ui exteгn Тn loсu| сlienlilor' sё ofere asisten{ё tehniсё miсiIoг produоёtorr сu
potеnlia| de expoгt gi sё se imp|iсe in invеstitii externe diгeсte, aсeste;r
^toate
avёnd adeseoгi sсopu| de a asigura surse stabi|e de apгovizionare." Dupё сe| de.
a| Doilea Rёzboi MondiaI, сompanii|e сomerсiaIe au iniliat re|atii de сomert сu !аrt
din |umea a tгeia, unе|e dintre aсestea fёrё sё imp|iсe produse sau firmе japoneze
Prin anii '80, in Japonia existau сёteva mii de firme сomerсra|e. Aсeste firпle
exсelau in сomertu| сu bunuri in саntitёti mari, сum ar fi materii|e pгime. Еle s.аtt
lovit de anumitе difiсultёti in anii 1970 9i 1980 datoгitё fluсtualii|or de pe pietelо
internationale de mateгii pгime, daг au сontinuat sё joaсe un rol foarte importarrl
' Debroux o.' Human Resourсe Policу in Japanese Companies, Journal of
Management, vol.23 Nr.1, 1997
.
Vёduvа Sebastian' Аntreprenoriatul. Ехpeien'te ale Statelor lJnite ale Аmeriсп,
Japoniei gi tёilor din Asia de Еsf, Еditura Есonomiсё, Buсuregti, 2004
" l..lirata A., Kеnkyujo A.K., Hаseуamа Т., Yanagihara T., Tw,l /)r'l .rrlrl.s of Аsttttl
Development atlс! ОLltlook frlt lltt: /9B0:;. in Papеrs atld Proсtltlt||tпl'' l'l ,t !}уttl1ltt:;itttlt
Нrllr/, Irtstitrrtt.l rtf [)rlvtlItl1llltt' I t:t'ltr,tttlr'l,' Mаrсh t]-]1, ll:tttIt;tlvl't ||ll. !'l.,lIl{|l(,, |:jllN
4,)f ,ttlr4O()ll{) (4 .)5li i,4OOlt O) l()li.'
?r
Itltttitti'у|t ttt l,tt ||1II tl.,t \t iIIItI ll!|t ll||l|'(| l tlt itt,ltt tl I,I I]''IlI!lllItltIll ' ' I
rrr r;omertuI internаtiona| it| .l.t1l. lttttlt. Pе parсurs;ttl .tttt|. ll 'll() rlIt: i]L| |l.lсt)pt|[ 5.l:;l'
rrrrpIiсe tot mai mu|t jn invt:sltltt drreсte.
Un alt luсru importаnt сare a favoгizat,,miraсolu| JapollеZ qi asiatiс'еstе forl;r
rltl muПCй deosebitё. Mu|[i .1aponezi impёгtёgesс imaginea |oсu|ui de mLtnсll
l).lzаt pe mode|uI angajёrii pe viatё, modeI fo|оsit de rnaгile сompanii. Aсesttl
1lrасtiсi sunt rezu|tatul pneuriei de foгtё de munсё din anii '20, сёnd сompaniiltl
rlrlrаu in сonсuгentё 9i pe terenul reсгutёrii 9i pёstrёгiiсe|or mai buni angajali pttrt
.l|еrta de benefiсii gi siguranli a loсu|ui de munсё. In 1960' munсa Тntr-o martl
(]()mpanie сu prestigiu devenise deja visuI majoritёlii tineгilor, un vis сare presLl
|)rInea mobi|izarea гesurselor famiIiei 9i perseverenla extraordinarё a individu|Lrr'
Irrсгuri neсesaгe pentru a avea suссes in sistemu| eduсationaI extrem d.'
, ornOetitiV.l
Se faс investilii impoгtante Tn instruiгea munсitoriIoг reсrutali direсt de trl..
ll.rnсi|€ gсo|i|or. Angajalii trebuie sй munсeasсё din greu qi sё dovedeasсё |ot;r
Irtаte fa{ё de сompanie, fiind rёsplёtili pentru aсestеa сU un anumit grad сltl
';lqurantё a loсu|ui dе munсё 9i сu beneficii, сum ar fi: subvenlii|e pentгu сunt
1lliraгeЭ sаu inсhirierea de loсuin{e, asigurёгi|e substanliaIe, utiIizarea mij|oасe|оr
.it: reсrealie puse |a dispozilie de fiгme, preсum gi pгimele de pensie. SalаriiIt:
{,|esс treptat, iar аngajalii sunt promovali in funсlie de veсhime 9i сalifiсare
l rderii sunt alegi dintгe peгsoanele сu abi|itatea de a сrea сonsens, сaгe lin сont
iirl nevoie suboгdonalilor Ior, 9i nu Тn funсlie de сapaсitatеa de autoafirmare saLr
l|е luarea unor deсizii rapide. StudiiIe aratё faptu| сё se preferё in сontinuare gefi
r;агe pretind mu|t din paгtea angajali|or, dar sunt preoсupali in aсe|agi timp gi de
vr;ata paгtiсularё a aсestoгa, in sсhimbu| gefilor сare sunt inteгesali doar de
1lt:гfoгmanteIe |a loсul de munсё.
Тraditii|e сu priviге |a antreprenoriat gi |a mogtenirea mijloaсe|oг de tгai s-atr
1lегpetuat in rAndu| negustorilor, artizani|or, fermieriIor 9i pesсarilor, сare геpr€]
,'с:ntau aproape 2o%din fo(a de munсй ln anul 19B5. Aсegti munсitori renuntаrr
|.r siguran{ё in favoarеa autonomiei gi igi sup|imentau venituriIe сu sa|arii, atunt,I
l:l)nd situаlia o сeгea.. Po|itiсile de desсentra|izare oferё loсuгi de munсё irl
llrbгrсi pentru familiile сaгe Iuсгeazё |a ferme. Firme|e japoneze miсi au sub 10()
tltl angajali, nu au o poziliе de frunte in ramura |or de aсtivitate gi aссeptё prelul
1lletei in loс sё-| stabi|eascё. Aоeste firme miсi repгezintё un seсtor vitаl aI
('сonomiei japoneze, сontribuind la ofeгta dе loсuri de munсё in domeniu| indus
lrra| 9i |a pгoduсlia industrial a Japoniei' Тn prezent, tendin[a in Japonia este с;l
lrrnlele miсl sё se imp|iсe dtn сe in сe mai mu|t in industгiiIe grele (produсtia dс'
rrrаgini-une|te) 9i din сe in сe mai pu{in Тn сe|e ugoarе (hAгtie gi produse de hAr
lle' сheгestea gi pгoduse din lemn, textile) Aсeste modifiсёri reсente pot fi pusс'
lX-'seama inovёrilor b;lzаtс'' pt: tс:llnoloqlа eIeсtгoniс5 9i pe seama сrе9tetir
rlхporturiIor.
Cгegterea lt,tl .t lrl.;l .l.;(l(,|.tlir l:tl сregterea сeгеrii de bunuгi 9t
nivrl|rtIrrt t|r.
Genertr| .;r:rviсii' Aсegtr f.tt;lt'll r 1r....l{'lt'.It|tl zсlсе ori a numёruIui de Тntrс
...t
'tIlli l''1l|1r,1
llrinderi miсi irlllr..itttt l.Ii,{) ...t l.!. l() |..('|rtI liltt t'll ill сe mai impoгtant a| miсi|rlr
l
l)t:llttlttх \|llttttt'ltt |!t. 'ltttll. |',lIt, I ttt l.t1l.t11t,:;t'(jtllllll;lllкls' t|сrttrttаi ot (itltttll;l|
NЛ;tlt;tt1tlttttlttl. vrl|,'l lIl I l.i.t'
V;rrittv.r l,rll'.t..Il rtr .\iiIl'.l'tl.ii,,li,llti ! .1lt'111'11l1, ;tlt, ',}l,t|l'lt't lltttIt' 'tltl Аttlt'ttltt
.J,ttпlrtк,t:'f l.||tl||| tlttt.\..t'' i l | .lrirrr r l Ilttr:tttr'l';lt ,'{)(l,l
222 __ _
N1itttlttl'сtttсlttttl rl1lt.tltlttttttlrlt ttt ltttlсlltt tс $l l(.\l.Illl:Iltс
intreprinderi in eсonomia Japonier a Convins guverntr| J;lJ)()llez sё aсorde prio-
ritate dezvoltйrii 9i spгijinirii lor.1 Au fost adoptate legi саre sа a1ute firmele miсi
din Japonia sё.qi modernizeze seсtiile de luсru, sё асhlzitioneze tehnologie
nouё, sё evite efeсte|e negative a|e сonсurenlei, sё-9i intёreasсй pozilia finan-
сiarй 9i сare sй mйreasсi numёrul oportunitёli|or disponibilе асestor firme..
Europa de Уesf - olanda
in seЬolul al XVl|.lea, сondilii|e din nordu| o|andei erau sufiсient de avansate
oentru a faсe |oс unei noi faze a antrepгenoriatuIui: оadruI lega| era stabi|, dгep-
iuri|e de proprietate erau asigurate, iar eсonomia fёcea intг-o mare mёsurё uz de
monedё. Piele|e pгoduselor finite qi aIe faсtorilor de produсlie erau destuI de
aосesibile, iai mobiIitatea soсialй era destul de ridiсatё. Rata urbanizйrii o depё.
sea pe сea din restu| Еuropei, iar сondiliile сererii in aсeste oгage favorizau сre$-
Epoсa de Aur сare a uгmat a fost maгtorё |a prima rundё de
i",""
сrе9teгe eсonomiсё modeгnё, lйгile de Jos devenind paгtiсipanlii prinсipali |a
""onomiсё.3
сoйe(ul internalionaI,
,in remarсёndu-se printr-o seгie de mari intгeprinzёtori 9i
aсeeagi perioadё, s-a Тnregistrat 9i o inf|orire deosebitё a
experimentatori.
aгteIor qi gtiin!e|or.
Oragele-stat din ltalia
Fiind primele сare au experimentat o adevёratё сu|tuгё antreprenorialё, ora.
ge|e-stat din ltalia gi din a|te pё(i a|e Еuropei s-au imp|iсat, Тn prinсipa|, in impoг-
tuгi gi in substituirea impoгtuгi|oг. Jaсobs (19s4) identifiсё douё tipare prinсipale
in aЬeste prime zi|e de antreprenoriat: interdependenla dintre orage|or.poгt 9i
сeIe mai Тndepёrtate de port gi impгovizalia eсonomiсй. Jaсobs folosegte Venelia
сa prim exemp|u de orag сare a profitat de IoсaIizaгеa sё geografiсё favoгabiIё 9i
de re|aliile sa|e сu prosperu| orag Constantinopo| pentru a inсepe o asсenslune
гapidё. La inсeput, Venelia gi-a desсhis po(ile pentru bunuгile impoгtate сare
urmau sй p|eсe inspre сelelalte pёrli ale Еuгopei, venitul inilial a| oraqu|ui
provеnind exсIusiv din taxele sau adaosuriIe сomerсia|e puse pe aсeste bunuri.
b oatа сu tгeсeгea timpului, venelienii au desсoperit сё pot intra^in сonсuгen!ё сu
jn felul aсesta' ei
bunuri|e pe сare |e impoгtau, produсAnd substitute mai ieftine.
au reugit sё Тnloсuiasсё tot mai multe bunuri de impoгt сu pгoduse indigene 9i sё
ape|ezЬ la bunuri de impoгt mai сomp|exe, pe mёsurё сe 9i averea lor era din сe
Тn сe mai mare. intre timp, a|te orage au foIosit Vene(ia Тntr.un mod asemёnёtor
сeIui in сaгe Venelia fo|osise Constantinopo|ul. AstfeI, s-a dezvoltat o re[ea сon-
tinentalё de сome( Тntre orage, сare sоhlmba in permanen!й struсtura gamei de
produse gi stimula apariliа de noi piele pentru inovaliile proprii fieсйrui oгag.
1 Hirata A., Kenkyujo A.K., Haseyama Т., Yanagihara Т', Тwo Decades of Asian
Development and Оtittook for the 7980s' in Papers and Proceedings- of a Sуmpasium
Held' lЬstitute of Deve|oping Есonomlсs' Mаrсh B.1 ]' Hаrdсover' Тhe |nstitute, |SBN
42585400S0 (4-258-54ooB-o), 1982
, Pa|eno, K|еirler, (lltlllаl lttlttt!:; titl l ttltсprсttottt'ship, Small Btrsirrtl:;:; Mllnаgement
Vсl|. 23 Nr' 7/B, 1999
{ -,Mtlkуr
Srlh;rsli;rtt. V;itlLtv;r' AtllIt:1ltt'tttltt;t!ttl I х1ltltttltt|tу ;th: S/irlll/tll Iltп|t' ,ilt: Аlttt:tit:ii,
I t,tltttltllIt,;l, Гttll:rrtrl:]li' 2(X)4
Itltltttti'slt,ltt'l,tt l|ll| |||l| }l ||ll!l tIIil ll|(l((l.I itt ttttttt'у!t l(l l)'\||lllrlll!lIll
Europa de Vest - Maroa Britanie gi revolutia industrialё
CtpoIla сonsiderё Arlglra dlept сea mai mare puteгe eсonomiсё Ei poItttt:;r
lrrltc sесolele XV|I 9i ХlX,,in сiuda faptului сё, |a sfArgitul seсolului aI XV-Iе;а,
/\ttqlta eгa o ,,tarё subdezvoItatё Тn сomparalie сu |talia, lёri|e de Jos, Frantа чl
( i(,'rmania de Sud' Transformaгea dramatiсё s-a petreсut
Тntre anii 1500 9i 1700
|lllttal, expoгturile britаniсe сonstau in сеa mai mare parte din |ёnё 9i imbrас5.
rrrtnte de |And. Dupё anul 1550, numerogi imigгanli din Fran[a gi partea sudiсё а
I;lrllor de Jos au adus сu ei in Ang|ia a|te,,aсtivitёli produсtive''. SurprinzAtor,
.ltlсietatea eng|ezй a dat dovadё de reсeptivitate сuItuгalё
9i de o desсhiricrr:
lrrt;rеdibiIё spгe ideigitehniсi noi, dovedindu.seсapabilё sй гeaсlioneze pozttlv i;r
ltttlvator |a provoсёri gi prob|eme, сum ar fi сonсurenta tot mai aсerbй 9i prltltttt.r
.ltl materii prime. intreprinzёtorii englezi au adoptat noi metode de produс:(tt:, .rrl
lrrtгat in tot mai multe domeniide pгoduclie gi au penetгat noi piele, dezvo|tlirr.|.'
l()tea сomeгсiaIё mondia|й' Confoгm Iui Cipo|la, dezvo|tаrea сome(uIul Illtrl|tt,t
llrlnal ,,s-a dovedit a fi o gсoa|й de antreprenoriat extraordinarё,'''Тn anuI 1i()(l,
.;onditiile Iega|e gi institulionaIe se sсhimbaserё сonsiderabil, favorizAnd t-tltllltIll.r
ltlа faсtori|or de produсlie gi inovarea Тn aсtivitatea eсonomiсё.2 Revolutia itrtIrt.;
ltiаIё a reprezentat o revo|ulie atёt in privinla tehniсiIor de produс{ie (пlet;ltltt
zагea), сit gi a tehniсiIor organizaliona|e (sistemu| fabriсiloф. Varietatea dе lttt-l
vа(ii inteгdependente a geneгat o сregtere fёri pгeсedent a pгoduсtivitёtii.з
Cerсetёtorii nu au reugit sй se punё de aсord сu privire |a motivuI pentru саге
.rсeastё revolulie a Тnсeput pe teritoгiu| britaniс, insй anumite сauze sunt сerte"
l,rintre e|e se numёrё pozilia de lider a Maгii Bгitanii in domeniu| tehno|ogiсa, pe
r;aгe tara a detinut-o Тntгe anii 1750 9i 1850, сa urmare a supeгioritёlii britaniсe in
r:e privegte implementarea (inovarea), faсtoг mu|t mai deсisiv deсAt resuгse|e
llесesare invenfiilor. Un a|t faсtor impoгtant a fost dotarea Marii Britanii сu fo(ё
de munсё inzestratё сu abilitйli tehniсe, |uсru сare se datora mai degгabё instru.
lгti praсtiсe Ia |oсuI de munсё, deсAt eduсaliеi. Ce|ё|a|t aspeсt impoгtant aI antгe-
pгenoriatului britaniс a fost сorelaгea diverse|oг domenii de aсtivitate. intreprin_
zatorii bгitaniсi, mai mult deсAt omoIogii lor de pe сontinent, erau сapabi|i sё igi
foIoseasсё multe din abi|itili ?n domenii diferite. Astfel, rnventiile sau inovaliile
dintr-un anumit domeniu igi gёseau apliсatii in alte domenii. ConсIuzia este сё
revo|ulia industria| din Marea Britanie a avut un fundаment antreprenoria|.
Europa de Еsf
Dupё 1989, eсonomiiIe din Еuropa de Est sunt сunosсute сa,,eсonomii de
tгanzllie'' denumire сare sugereazё treсeгea aсestoгa de la o formё de eсonomie
сentralizatё (in treсut) |a o formё de eсonomie de pia!ё (in viitor). Е|ementе|e
сonsiderate vitale Тn proсesuI de tranzitie sunt:
r Cipo|Ia ()M, Ikу!tltl I!ttу tttt!tt:;|tiltl Ilсvоlttliott..
Еuropean Societу and Еconomу,
l000-1700' CаtttlllttIr;r.' (lh (,:ttttlrltr|l;l'lltttvrll:;tly l'ress, ed. ll, 198,1
,NoгthD'с,lltr,tlt.t.'l'] |'' //rr: Iit:,t,tl| lItt,W::;lс:rпWorld:
aNewЕconomiсНistoгY'
Oambridge, [JK llrrtv,'r'.rly l'rr":'. l'lr' I
.,
Landes l) li' IItt' !lttll,ltttttl |,t,,tttt,|ltt'tt',; !tх:lltloloqicat Change anс1 iпrltts1tiаl
I)tlvt-,l<l1lttкlttl 111 |,411l.'Illttt i lll||!'.} ll|'!I| |',''|| |tl lltt' l)tеsetll, Cаmbridqe' UK, Cаlrrbrid<1tl
IJrrrvtllsilу l)ttl:;:;. |.tt;tt
.J ' Ilrll iIltIlllIll rI lt.',.'|11|1..tt.tltrl Iltl:
Ntlllltltl:rttds.w[ry rlrti ll ttrlt ltitpрlсltl.? I)tl
l t,tl|tсtttttl.l' |4lt (4)' ,'{){l{} 1r !'|| l ,..'||
f a
:Lч
I
M:tttаgсtltсlltttI rl1lсrlrIitllttltlr ilt ltrllсl;.rltt.lt tr',l.lttt.tllt
llltllItll'\lt lIl |,Il tttt, ti.,t It tItIrI IIl|| llIlll' itt itnltt'у|t.ttt ll,s1lt111|11,11,,
'.i
.
aсtivitatea antrepгenoria|ё 9i proсesul de dezvrr|l.;rr(.il ltllсilor afaсeri; .irI lrl
.tttrIl aсtivitateа |rlr Ntvr.lttttIrl tirl venit
mai maгi pot rmpuIsiona oa]Il{ltlIl
о
liberalizarea pieteloг prin in|oсuiгea sistemului tJe lt<ltlltlttstгare сentra|izatё I'..ltlttl ll_9i indepIini ,'nt.:v<lt lll;lI lllill|,', CUm aг fi auto-reа|izarea gi independen(а,
a preturi|or сu meсanismele dе pia!ё gi cregterea nivе|u|tri сOtlсurentei; ;,irll l,1llГitUI antreprеnorlа|. Itt p|Lts fаla de motiva{ii|e materiale (bani 9i statut),
. сrearea noilor institulii a|e pie{ei, сum ar fi bёnсilе sau al[i intermediaгi .r'llll(]llI| аu a|es sё devinй aпtreprenori сonsidеrAndu.I un mij|oс dе aLrto.
finanсiaгi, preсum gi institulii сare oferа asistentё 9i instruire in аfaсeгi, асesteа iillI l||llIrе (libeгtate, independentё
9i provoсare).
fёсAnd paгte integrantё din mediu| extern neсesar dezvo|tёrii aсtivitёtii eсono- "
Аntrepгenorii sunt driverele eсonomiei de pia!ё 9i rea|izёгi|e |or asrgurё Iа
miсe in eсonomiile de piatё. soсietёlii bogЁtie, Ioсuri de munсё 9i diversitatea a|egeri|or pentru сonstl-
rttvr.ItlI
in сontextul aсestei sсhimbёri, Тntreprinzёtorul est-european are tгei sarсini trr.tltlll. Ca rёspuns la сregterea agteptёri|or pub|iсe referitoare |а impaсtu| aсtrvr .

majore: |,ll|I()l eсonomiсe asupra soсietёliigia mediu|ui, mu|te firme mariau аdoptat strit
. sа ofеre asisten!ё in privatizarea gi restruсturаrea firmelor de stat; ll'{|Il ()fiсia|e сu privire la гesponsabilitatea soсia|ё a сorporatii|or. Aсestea tltt;|ttrl,
. sа ajute Ia tгansformaгea stгuсturii industriaI monopo|iste existente in fos. lll ttlr)d voluntar' integrarea preoсupiri|or soсiaIe gi de mediu [n aсtivitateа |tll ....t

te|е eсonomii сentra|izate; Ilr lllteгaсtiunea |oг сu pй(ile interesate, reсunosсёnd faptul сй un сomportatrlt:trt
. sа сonso|ideze un seсtor eсonomiс privat format din intreprinderi miсi gi It..'l)()nsabi| poate sprijini suссesul afaсerii. Un astfel de сompoгt3ment
1ltl.rltr
mijloсii. rtrr'|tlde, de exemplu, angajamentul dе a produсe Тntr.un mod eсo|ogiс satt rt:s
Proсesu| de tranzi{ie Тn Europa de Еst a modifiсat regulile de funсlionare lX,(jtiirеa preoсupёгi|or сonsumatoriIor. IMM-urile demonstreazб,,antreprеrrorrtrt
pentru unele intreprinderi сu forme de ,,antreprenoгiat soсia|ist,,сare au supravie. rl..'1lonSЭbi|'' intг-un mod mai mu|t informal, dar ei asigurё punсtu| foсal pentrtr
!uit 9i au сonstituit nouI seсtor eсonomiс privat, formёnd experienla antrepre- 'rlttIte сomunitй{i.
norialё de azi.. ln сonсluzie: y АntrеprеnoriatuI poate, de asemenea, juсa un гoI pozitiv Тn asigurarea
r' АntгeprenoriatuI poate sё aparё Тn oriсe seсtoг 9i tip de aсtivitate, fiind .'.rrt.itёtii, eduсa{iei gi a
serviсii|or de asisten!ё soсialё in mod efiсient. Fiгmele
apliсabi| сеloг сare desfёgoarё activitёti independente gi firme|or de oriсe dimen- rlrr:ttгajeazё paгtiсipaгea pё(i|oг inteгesate in gestionarea gi oferirea unor astfe|
siuni, de.a |ungul difeгite|or etape, de la pre-start |a сregtere eсonomiсё, transfer, .|l.sеrviсii, Тntёrind inovarea gi orientarеa spre с|ient. o astfel de abordare poate
iegire sau re.start. Antrepгenoriatul este re|evant pentгu fiгme|e din toate seсtoa- ..ttll|imenta resurse|e pub|iсe gi poate
sё extindё gama de serviсii oferite сonsu-
гeIe, tehnoIogiсe sаu tradiliona|e, pentru firmеIе miсi gi firmele mari, preсum gi llr. rtoriIoг.
pentru difеrite|e struсturi de proprietate, сum ar fi afaсeгi|e fami|iale, fiгmele / Deoareсe europenii au fost Тntotdeauna mai retiсenli in a valorifiсa opoг-
сotate la buгsё sau organizaliile non-pгofit. lrrrtitёtiIe aсtivitёli|or antreprenoгiale, este foaгte impoгtant sё se promoveze spirl-
r' Аntгеprenoriatu| contribuie la сrearea de |oсuri de munсi gi сregtere eсo- Itll antreprenorial in rAndu| tineri|oг. oferirea antreprenoriatuIui сa opliune de
nomiсё. Тot mai mu|t firme|e miсi, mai degrabd deсAt сe|e mari' sunt prinсipa|e|e l,.rrieгй nu aduсe doar benefiсii eсonomiсe, сi poate, de asemеnea, sё сontribuie
furnizoaгe de loсuri noi de munсё. CerсetёriIe sugerеazё сё spiritu| antrepre- i. r а oferi noi peгspeсtive сaгierei profesiona|e.

norial ofeгё o сontribulie pozitivё |a сregterea eсonomiсё, сu toate сё majorarea
P|B-uIui este influenlatё 9i de mu|te alte сategorii de faсtori.o Antгepгenoriatu|
poate, de asemenea, sй сontribuie |a promovarea сoeziunii eсonomiсe gi soсia|e
pentru regiunile a сёror dezvoltare a rёmas in urmй, la stimu|area aсtivitё{ii eсo-
/Аntreprenorii funсlioneazё tn medii nationa|e gi Ioсale foarte diferite gi sunt
.:t ingigi de naturй foaгte diversё, de poIitiсile care vizeazё nevoi|e lMM-uгilor
ltrэbuie sё linё seama pe dep|in de aсeastё diversitate gi sё respeсte integra|
1
lr tnсipiul subsidiaritёlii.

nomiсe gi la сreaгea de loсuгi de munсё sau pentru integraгea gomeri|oг sau a

persoanelor defavorizate.
r' Antreprenoriatu| este сruсia| pentru сompetitivitate. Inifiative|e antrepгe-
noriaIе noi, fie сё se гeferi la Тnfiinlarea unei firme noi sau |a reorientarea uneia
deja existente, сontribuie la сregterea produсtivitilii. Aсestea сresс presiunea
сonсurenlia|ё' fo(ёnd alte fiгme sё гeaсlroneze prin Тmbunёtёlirea efiсienlei sau
prin introduсerea inovatiei. Cregterea efiсien{ei gi a inovaliei in firme, indiferent
dacё vizeazй organizarea, proсese|e, produсlia, seгviсii|e sau pie{e|e, Тntiregte
puterea сompetitivё a uneieсonomii сa intreg, oferind benefiсii сonsumatori|or,
r' Аntreprenoriatul debloсheazё potenlia|ul personal. o profesie nu este doar
un mod de a сДgtiga bani, oamenii avind 9i alte сriterii in a|egerile |or pentru
сarierё, сum ar fi: siguranla, nive|u| independenlei, varietatea sarсinilor gi intere-
Antrep renoriatu I in Ro miln i a
Есonomigtii romini gi strёini сare evaIueazё situalia RomAniei sunt de aсord
ttl general сй dezvo|tarea unui seсtoг viabi| a| IMM in struсtura eсonomiсй a tёrii
este deсisivй pentru privatizarea eсonomiei.1
ln RomАnia prima etapё de dezvoltare a IMM a fost de 1990-1995. in
;tсeastё perioadё |MM au Тnсeput sё funсlioneze Тn anumite seсtoare a|e eсono_
rniei Romёniei саre fuseserё lgnorate mai Тnainte. RomДnia a asistat |a nagterea
speсtaсu|oasi a nLttneroаse fiгme pornite de potenliali intreprinzйtori sprijinili de
sisteme mai mLtlt:;;ttl ttl;ti prr{in ofiсiа|e. Un alt fapt impoгtant sub|iniat deovidiu
Niсo|esсu еste (].l .tt-ll:;l ft.llrllll()П s а petreсut fёrё vreo iniliativё din paгtea
соnduсerii exссtttlvi.;t l..itlt .',t (:ll i{.:;Illli(-l Iimitate. Multi dintre noii Тntreorinzёtori

.
Vёduvа Sebаstiаn, Antreprenoriаlrl|. Prасtiсi apIiсаtive in Roпtltttl.r ..'l rlr rllс l;iri in lV;trlttvit
lir'll.tl,Ii;rll ,|tt{tt.1ttt,ttl,tt'lIttl l,t;tt:It<:t it1lliсativе irl Rotttitli;l:;t in alle tёli itl
trаnzitie, Fditura Fсoпonliсё, []t tсttlt ::,;lt' 1,'()()4
lt;ttl,,t|пу' I llttLtt.r l t;trlttrtttil.r ilI|| ltil.?,ll
 ll(r N,!l.l!,.щ''l.l]!.ll
l]l).]r:l(llЦll(,l irr ltrllс|lirt(' .'l ll.,l:lIll:lllс
aU fost o.b|igali sё-gi foloseasсё propriilе
resurse sаt| ;.t ttttprumute dе la prletеni
gi rudenii pentru a.gi porni firme|Ь1 1ltoduse SаtI i;tllVl( tt, ...t.ltttll.llr|ll;.tll'i;.l:;;I r:tlltt;r.Itltr:.'l..tr,ltvll.tttl;l itl proсlLlс:tltt:ll
:

A doua etapё s-a evidenliat in perioada 1996-2000' rtltor bunuП silu :,{'lvr(.t r)rп()п('nc rrrlr o trolncrtсl;llrш;r п.:;ll;rпsil.
numёru|ul de lMM.. in aсeastё perioadё, сёnd are loс sсёderea UneIe seсtоi]r() ljiltl |.rt;tIlt;rtt lteсesttа mal pttttn t;а1ltl;l|, kttow.how sаu de;lrltl
numёrul totа| de IMM nou infiinlate rlerl antreprenorialе dесAt alte|e сагe sunt intenstve in саprtal, аu o perioаd;.l
inсeput sё sсadё 9i сAteva oint.Ь a
."l" funсtionau сeji fi-au inсetat сomplet rrllativ lungё de гeсuperare a investitiei gi nесesitё un Тna|t grad de сaIifiсare telr
aсtivitatea. Dintre men{ionali o"""re
li"!"-.l
nefаvorabilё, situatia
oйo' il;;Ы;ъt amlnti: |egisIa{ia tliсё 9i manageгia|ё. In seсtoru| de сazare, de exemplu, spa{iiIe de сampаrе,
eсonomiсё instaьilа 9i;"ъ';;;."".l#n,. .;tгuсturi|e саre oferё cazare gi miс dejun, preсum
tёtilor aсordate de |egislatori. r'po.t"nl" e|iminarea faсili- 9i mote|uri|e se pгeteazё mаli
.sprUin, ТЬ aоeastap"йoj',unt aсtivitёlile de lltne proprietёlii 9i operёrii individua|e deсAt mari|e hote|uri. Cгegterea mari|ot
|obby a|e marilor organizаtii de
ЪUm ar fi Consiliul Nalional a| |MM din soсietёli de turism s-a datorat: pгofitu|ui, evo|uliei tehnologiсe, naturii foaгte сoпl
Romёniа. Efoгturile |or s-au vаzut iJsprаtite
in lgg9 саno-a fost promu|gatё 1lеtitive a muItoг piele tuгistiсe 9i destinalii, tendinlei de сгegtere a сotei de ptatil'
сare asigura.p.йnl'r guvernu|ui in u"о".""
H'?.Т li;n;..u,'n,9 formёrii gi dez- tlсonomii|or de sсaIё.
Degi se pot utiliza numerogi parametri De a|tfe|, este evident faptul сй implementarea sistemu|ui serviсiiloг turisttt;t:
pentru a exprima dimensiunea
organiza{ii mai mult sau mai pulin
sofistiсate, сe| mai freсvent folosit este
unei 1loate avea suссes doar daсё managerii gi eхeсutanlii redеfinesс viziuneа lоr
rul de sa|аriafi. Avantajelе sale'гezioаln numё- itsupгa roIu|ui institutiilor prestatoare de serviоii gi daсё inleIeg сй perforпlant;r
ugurinla ob{inerii informatiilor neсesare
gt сomparabilitatea sё cste singurul сriteгiu de apreсiere a va|oгii aсtivitёlii desfёgurate intr-o soсietаtсl
- nefiind afeсtat de сonversia gi dinamiса
tаre impliсate - indiferent.de unitёli|or mone. llеzultateIe financiare ale firmele de turism, сoгpoгalii|or sau Тntгeprinderilor dt:
larё sau йmuта impliсate. in tun"1," de aсest сri- de struсtura organizatoriсё 9i bineinleles, de un buп
RomAnia _ сa 9i in UЬ de a|tfei <lriсe dimensiune, depind
|;}ъ.'" - fiгmelё se сьsrriсj in 4 сategorii de rnanagement.
. mlсгointreprinderi сu 1-9 salariati:
. miсiсu 10-49 salariati:
Тntrеprinderi
mij|oсii сu 50-249 de sаlaria{i gi intreprindeгi
7.4. Administrarea miсiIor afaсeri in restauratie,
o" ;",;L:ljinderi mari сu peste 250 gаstronomie gi oenologie
Fiгmele miсi gi mij|oсii (lMМ) sunt,
сonfo.rm unei definilii larg aссeptate'
prinderi сu pёnё intre- CerсetёriIe istoriсe сe lin de Тnсeputuri|e artei сuIinare sunt destu| de sumare.
inЬйnоente din punсt de-vedere juridiс, in
сare сonduсёtorul '"igi,u::..l*IЁt',
asumё responsabi|itatea finanсЬ,а, oгigini|e buсёtёriei pot fi гegёsite ln aсea perioadё in сare omuI a гeu9it sii
mele miсigi mij|oсii au сel pulin jouё i"r'ni"а 9i soсia|й. Fiь domine foсuI, aсum aproape 5000 de ani. Aсeastё desсoperire a fost unа
Jin u,mаtoarele сaraсteristiсi саlitative:
este independent, managerul fiind, de fundamentali pentru dezvoltarea prime|or aсtivitёli сuIinare' permi{And сonsumLtl
ti,'."i;'"n"9ementu| regutа proprietaru| а|imente|or gёtite. Se presupune сй Arсhestratus din Gela (Siсilia), сaгe a trёit in
este asigurat de o persoanё sau de sесoluI a| lV-lea i.Hr., este primuI autor сare a modeIat сonсeptul de ,,gastгono.
сёtiva asoсiati сare sunt pro- rnie'' Тn luсrarea sё ,,Aгt of High Living''. Primu| studiu de bazё a| gastronomiei
o.'".J|flfil1l
de aсtivitate este in primu| гёnd loсalй, este probabiI eseuI numit Fiziologia gustului (Physio|ogie du go0t) publiсat de
сhiar daсё pia(a Jеan Anthe|me BгilIat-Savarin in anul ,|B25. Spгe deosebire de tгaditionaIeIe сёrti
".*;;jiъ;;.",n#fiсё
este miсё de buсate, aсeastё luсrare se oсupё de re|a(ia dintre simluri gi mAnсare, tratёnd
in сomparаlie сu сei mai impoгtanli
.,o"Jl;Ъ1 сonсurenti din ramurа сjeIeсtarea de la masё сa pe o qtiin!ё.1 Cunogtinle|e aсumuIate сu privire la teh-
IMM-uri|e sunt сaraсterizate printr-o niсa, propo(iiIe reaIizёrii prepaгatelor, un adevёrat savoir.fаire сulinar a fost oferit
serie.de trёsёturi сare pun in valoare generaliilor viitoare o datй сu aparilia primelor relete' ale сйror uгme au fost des-
aspeсtu| dimensional, atёt
redusё sau rеlativ redusё Tta lMM este
si..сel funс{ional gi сomportamental. Dimensiunea с;operite in documente datAnd din 1700 i.Hr. Printre сё(i|e de refeгin!й regёsim
Ёaraсteristiсa iоr .""-й,i relеvantё, Сartea din buсate vёnёtoresti a Iui Тai|levent (1486) 9i Marea cafte de buсate
сare le diferen{iаzЁ net de сelelаlte сea
лrme oin eсonomie gi сare este preсizatё (1500).2
Тnsёgi titulatura lor. Dimensiunea in
re|ativ redusё a lMM este un fаоtor
9i favorizant a| speсializёrii aсestora- lйм-urire, determinant
оin сauzaЪйeislunii
{ia|ului loг produсtiv relativ |imitatЬ, n"- pЪ. sё realizeze 9i a poten-
o gаmё extinsё de

МanagemerltLtt intrepnndeiIor mici gi

mijtoсii'Aсlrlrrl;r [ t:сlпomiсё,
. Nistoreаnu
'"*!1i9ъъ1'",:1fа ltlt;l //rtl wtkt1ll:rIl;t rttr;/wlLt/{ ..l''Ii''l|!!|lll(. (;l(]сеsаt |а 10.05'20,| 1)
Puiu' Mattaс1с:ttttуtllttl itl lttпstll sеruкli, cap 12,
',
l.li'( trrlrrlt;;t, htt;l// . It;trllt|l W.l.,h lt t l' lll,||l,illсt t.'l .sа-llll
www.biblioter:а-digitаlа.;rsо tоllrill|trilr'l-.t/l:.lllt.i} lts;n,2ttt 46tl&rrlll g' [);l(llll.I 'zi I ttt 'l||lll| lll! | .s/ltll I ll1I' |':jtl' ЕrJilLtr;r
(;tt r r'..,rl |'r l.|()1l ,]()l|) ( itпvrrt:;. )(lll/. tt ,'tt
lllJ l\4ltttitцсtttсlt(ttl ll1lсt'itlittttilllг ilt ltlrlt.li.rtrt.)l lt.'|.Ill|.ltl(

7.4.1.Istoria paгteneriatuIui intre mаnсаre, vin gi turism Ilt|||iln din itltrtl.rr;.t Itttltr.ll'(,lIl|():;() llсurtl trloltltl{t;.rlrll lrttl:;tttttlttt сLlIlnar сa tll1
itt:'lttlment pLttt:lttlt,, r,.r1r.rllt| :,.r lt.lсtttlftсе 9i sa prolllсlvtlzt: lсlt;tlrt, rеgiuni sau сlttat
inсepind din a doua jumatate a seсoluIui al ХIХ_|ea, se poаtе vorbi despre l.lll intregi. Тetrdltttt-.|tl t;Itlll;r|o аratё сa turigtii сuIrnart surtt iп сautаrеa unui stlI
turismul gastгonomiс, inle|es pгin posibiIitatea de сunoagtеre a vaIoriIor spaliului llr.rr paгtiсipativ |a experlеrl!еle de vaсan!ё, саre sa Ie satisfасi interesul de аll-
сu|tural сuIinar сйruia Тi apa(inem, dar gi a сrealiilor altor сulturi 9i re|igii. Autorri lll(]lltе 9i bёuturi noi gi сare sё сontribule la dezvoltarea Ior persona|ё
9i а stа.
Hall gi MitсheII sustin сё inс|inalia pentгu o сombinalie reugitё de mёnсaгe, vin gl lrrltt|ui soсia|. Ana|igtii aU remaгсat o sсhimbаre in сomportamentul turigti|or, o
turism este сunosсutё inсё din seсo|ul aI XVIll-|ea' o datё сu desсhidereа Il('(]ere de |a,,observare pasivё', Iа,'interaс{iune
9i imp|iсare'', aсеgtia aIeg sё
prime|or restaurante.1 in 1786, termenul de restauratoг/biгtag apёrea pentгu rrtlteТnсontaсtсuIoсa|niсri 9i modu| |ordeviali, mai degгаbёdeсёtsёfleslrnp|i
prima oaгё intr-un text de lege. Primul restaurator a fost un anume ,,Bou|anger'', .'1lt:сtatori.
оare servea Ia biгt supё сu сarne, ,,boui|Ions restaurants''.2 Prime|e сiгсuite a|e |deea fundamеntaIi a turismului сulinar este aсeea сё 9i mAnсarea esttl rl
vinuгiIor gi ale minсёrurilor au avut Ioс in Germania lа sfArgitu| anu|ui 1920, iar Tn .rlt;tсtie turistiсй, aIёturi de muzee, monumente, peisaje sau alte eIemente сjtllttrl
сadruI aсestora tuгigtii erau indemnati sё deguste o maгe varietate din produse|e lrrt11 631.9 faс paгte din sfera turistiсё. De altfel' statistiсi|e afirmё сё mAnс;tttl.r
loсale in timp сe vizitau rеgiunea. Degi al Doilea Rdzboi Mondial a inсetinit tem. ,|{.t|nr un proсent de 40% din satisfaсlia totalй generatё de сonsumu| proсltt:.;Ll;tlr
poгaг turismu|, terminarea aсestuia a dus Ia manifеstarea unui entuziasm sooгit Irlllstiс. Tuгistu| сaгe p|eaсё Тn aventuгi gastronomiсe doregte sё aibё expеtiсrt(t.
pentru mёnсaгe qi inсetarea fenomenuIui de raliona|izare. 'lrrltnoгabi|e, p|ine de satisfaсlii iaг pentru сa aсest Iuсru sё аibё loс, nu trеtlLri.,
ProgresuI idei|or demoсratiсe, desсoperirile gtiinlifiсe gi tehniсe au ficut сa vlzltate numai restaurantele |uхoase de mu|te ste|e, сi gi |oсuri|e ma| rеIrase' lllill
hrana sё fie mai ugor de oblinut. Gastгonomia devenea astfe| din ce in сe mai 1ltltln pгomovate сaгe сupгind esenla |oсalё, preсum miсi|e сafeneIe, patiserii sаtr
ассеsibi|ё marii majoritёli. Din anii '60 interesuI pentru aсtivitёliIe оulinare a ll.llUr|, сunosсute numai de loсa|niсi. De;i turismu| сuIinar are o |egёturё stransё
spoгit, Iuсru dovedit pгin mu|timea de сё(i de buсate gi reviste сuIlnaгe publiсate .ll agriсU|tUra, buсёtёria neсesitAnd a|imentarea сu produse din agriсu|turё'
sau сregterea numёruIui de emisiuni сuIinare difuzate' Anii .70 au fost maгсali de 'rl:r-'st geП de turism nu este subordonat agroturismuIui sau turismuIui rura|, degi
rtl)Stll.l.]?Гea pгoduse|or poate fi fёсutё in aсeste оontexte. Agrotuгismu| este un
dorinta oameni|or pentгu noutate, сare a dus la o mai mare reсeptivitatе 9i des.
.'rlgmeПt aI tuгismuIui ruгa|, Тn
сhidere a aсestora fa!ё de degustёri 9i infoгmare сu privire |a alte buсйtёгii tra- timp сe turismul сulinаг este un segment al turis-
rllrrlui сu|tura|, pentru сё 9i speсifiсu| buсёtёriei, faсe paгte din patrimonia| nationa|.
diliona|е. De asemenea, sсhimbarea roluIui femeii in soсietate a presupus сa
gйtitul sё treaсё de la stadiuI de saгсinё domestiсё ob|igatorie pentru femei |а o Тurismul сuIinar este o сomponentё importantё 9i in сontinuй сregiere in
aсtivitate de re|axare cevizeazё ambe|e sexe. in anu| 2004 a fost fondatй in ora.
lliiirea imagine de ansamb|u pe сare o reprezintё piala turismuIui сu|tural.
/\t;eаstё formё apaгte de tuгism introduсe turigtii Tntг-o |ume a aromeIor, savorii' a
guI Bra, Piedmont (lta|ia), prima universitate din |ume dediсatё prinсipiiIor gastгo.
.Illeritelortradilii аsoсiate сu pregёtiгea, servirea
nomiei, denumitё Universitatea de $tiinle Gastгonomiсe (UniversitA deg|i Studi di 9i сonsumul de alimente gi bёu-
lrltt- Ca o resursё сulturalё сontemporanё, gastronomia Тndep|inegte toаteсerin_
Sсienze Gastronomiсhe). Misiunea aсesteia este сrearea unui сentru interna-
[..le сonventiona|e aIe unei сomponente dе tuгism сu|tura|. in primu| rAnd, estе сl
lionaI de сerсetaгe ^9i eduсatie pentru сei сaгe studiazё |egёtura еxistentё Тntre .r|lernativё viabilё pentru destinatiilе сare nU pot exp|oata resursele tipiсe dtl
mёnсare 9t сu|turё.. Impoгtanla turismului сuIinar transсende funсtia sё prinсi. ..tlаГe, nisip
pa|ё, aсeea de a poto|i nevoia fiziсё de alimentalie, 9i а ajuns sё simbo|izeze сu|- 9i mare (sun-sea-sand).De asmenea, gastгonomia аdaugё valoаrtl
i'Хpеrientei tuгistiсe _ pe mai multe
_ este asoсiatё сu tuгismu| de саlt.
nive|uri
turi gi un anumit statut soсia|, 9i сu siguгan!ё in anii оe Voг urma Va oсupa un |oс
|. |le, se Тnсadreazё in tiparuI contemporan a| turismuIui
gi mai impoгtant gi notoгiu in piala turismului de nigё. de сonsum, aсe|a сarгl
.,l: aflё in permanenta
сёutare de noi produse gi experienle сare aduс o mi;l
Тuristul miIeniuIui trei se poate autointitu|a in aсe|agi timp pelerin gi gourmet: ttttlгe satisfaсtie,.
o peгsoanё сare сёlёtoregte сu sсopul de desсoperi noi сomoгi aIe unei regiuni,
unde poate trёi experiente memorabile gi autentiсe pe сarе sё le poаtё povesti
u|terior (pelerin) 9i unde poate impёгtйgi pliсerile unei mese bune сu |oсalniсii,
7.4.2. Prezenla industriei restauraliei in turism
сa oaspete in саsa lor sаu in |oсa|uгi|e preferate a|e aсestoгa (gourmet). Unitёli|e de а|imentаfie se Tmpaгt in unitёli de alimentalie сo|eсtive gi сomeг-
Тn timpuI uner сёtёtorii turistiсe omul Т9i lёrgegte neсontenit orizontu| сunoag. r faс paгte din struсtura unor unitёli сu aсtivitate hote|ierё 9i sub forпlа
r.l|e сare
terii. CёIёtoriiIe dau oаmeniIoг posibiIitatea sё-giimbogё(easсё mintea 9i suf|etul, .ltl aсttvttёli de a|imentаtie ,,independente''. Alimentatia сomeгсia|ё сuprinde a|r_
sё indrйgeasсё natura, sё inve[e sё аpreсiezе |a adevйгata valoare сomorile rrrеntatia гapidё (tip fast-food) 9i aIimеntalia сu seгvire |a masё (restaurаnt
estetiсe a|e pёmДntului, sё сunoasсй tгeсutuI Ei sё afle luсruri noi. Autoritёtile din .lllsiс). Industria сJtl lt:stаrrtrаtre pe plаn interna[ional a сunosсut o dezvo1tare
' r:;сendentё, argUrIl()|ltзlil t ltl t tt lt t;lttlr Il tl lсjiсаtоri.z
.
Ha|l M., Mitсhe|l R.,Gasfroлomу, food and wine tourism' еditLrrа Btltterworth-
Heinemann, oхford, 2006 p. 1З8 fhttp://www.downIoadit-org/leattttttt1tt::;tlttгr:es.pllp? .Symoпs (;il].//l)l,l'|l,l ,|'. |||llt|''l
: I\Л
' '.i l]lI'(ltl(1'tlte pс,'rspeсtivе of gastronomу stLtсliеs,
promoCode =&partnerlD=&content=sltltу&story144] (aссesat |а 10 ()|l .,() | | ) t, K., Rout|eс|qс'' 2()().,' ll Il|
.hftp:iАruww,аrtсlаstro.<;oпl/сontelltItl,2l!|(}llrr..g&pid.=111}2B&r;l1'.1()()|l(,lr:rr.:,,ll ,
|

l.l |005201,l) * Ntlt;ttt lttlхlrtttlt'l' l'l:tIl', It,'I':Iit1'| ..I..|!,IItttIttt th: tlt;ttt;tt1t tttсtt,. iIl tt,:;l;tttt;tttltl' Toz;i t.ltl
' lrllgr //www ttrril;rl lt/wr:k;оllt(' сп(t l,r:,:,o (:rr:<:е:;;rt lO 05 l ll rltlt:|tlt;tl ,,l|ll1l
 ?
2t0
ln SUA, degi rеstaLtrапtеlе соntribuie сu dсlirl 4''l, |'t | ,Ilt' ltltttgi industria dtl
гestаUrat|e are o pondere insemnatё in eсonotlltlt l:trlt /\l:r:.tstl.t аfirmatie esttl
sustinUtа de informatiiIe prеzentate de Аsoсialiа Natrorrtrl;r ;r llеstauгatoriIor dlrl
SUA. in anu| 2007, vo|umu| tota| de vёnzёri ale rеstaurantе|or a atins suma сlсr
491 miIiarde dolaгi SUA (industria prezentAnd a| gaptelea an сonseсutiv de dez.
voltare asсendente); pentru anul 2008 acest indiсаtor а insumat 558 miIiardtr
do|аri SUA. lndustгia de restauгalie numёrё,13,] mi|ioane de angajali, fiind а|
doiIea сel mai mare angajator al tёrii (pe primul Ioс fiind guvernu| ameriсan).
industria ofeгё |oсuri de munсё pentru 9% din fo(a de munсё a !ёrii; in industriа
de restauralie sunt angajate 55% _ femei, 53o/o _ persoane сu vёгsta sub 30 dtr
ani, 66% _ persoane neсёsitorite; in anu| 2О07, pе teritoriuI SUA erau inre
gistrate 945.000 unitёli de гestauгalie; fieсare do|ar сheltuit in restaurante genе
reazё 2,34 doIari in industгii сoneХe; vAnziri|e ziIniсe a|e restaurante|or, in anttI
2007, atingeau сifra de 1,5 miliarde dolari, ameriсanii сheltuiesс Тn restaurantсr
47,9% din bugetulaloсat pentгu alimentalie.
Тn Europa industria de restauralie se afIa, dе asemenea, pe o tгaieсtoritr
asсendentй, сaraсteгizatё de uгmёtoaгele tendinle: Тn anuI 2007 europenii atl
сheltuit 300 mi|iaгdе Еuro pentru mese|e luate la гestaurant. Topu| сe|or 5 !ёri, сtt
сele mai mari сhe|tuieli ale rezidenlilor pentru mese|e luate |a restaurant, stl
prezintё astfeI.
/ Geгmania _ 64 miliarde Euro;
/ Fran\a- 54 miliarde Euro;
/ Maгea Bгitanie * 44 miliarde Еuгo; bгitaniсii cheItuiesс, |a momentu| aсtua|.
1/3 din vеnit pentгu mesele luate Тn afаra casei. in 20О7 venitu| din vAnzёri|tl
гestauranteIor (сaгe numёгё in Mareа Britanie сirсa 263,657 unitёti) a сonstitutl
12,417 milioane Iire sterline-
r' fta|ia _ 37 miliаrde Еuro;
/ Spania _ 34 miIiаrde Еuгo.
lёri|e Еuropei Centrale gi de Еst сonstituie 5% din totaluI сheltuie|i|or popu
laliei pentru meseIe |uate |a гestaurant, Тnsё este inregistгatё tendinla dezvoltёrlt
industriei de restauralie ln aсeste гegiuni dаtoгitё sporiгii venituri|or popu|aliet, tt
duratei timpului libeг. lёri|е сu сel mai mare potenlial de сregtere a seсtoru|tll
seгviсii|oг de restauralie sunt Slovenia, Ma|ta gi Polonia. Cele,l0 !ёri сare atl
aderat |a UЕ in u|timii ani: Cipru' Cehia, Еstonia, Ungaгia, Letonia, Lituаnia.
Ma|ta, Po|onia, SIovaсia, S|ovenia, numdrё o popu|a[ie totalё de 69,7 mi|ioanе сlt'
persoane, сare сheItuiesс in medie 86 Еuro pe an in restaurante. Se pгesupunt'
сё Тn urmёtorii ani aсest indiсator va spori сu aproximativ 15%, ofeгind o nou;-l
perspeсtivё pentru seсtoгu| terliaг Tn UE (in !ёri|e-membгe aIe UЕ, сu tгadilii itt
domеniuI serviсiiloг de restauralie, сhe|tuielile medii anua|e in гestaurante pс-.t
peгsoanё ating 602 Еuro)' Daсё fieсare larй 9i fieсare guvern va Тn(e|ege сё' in;t
inte de toate' сriza g|oba|ё este una sistemiсй _ din сauza egeсului сomunitаttt
globale de a guverna intr-un mod сorespunzёtor eсonomia globa|izatё - atuпсt
exrstё posibi|itatea unor soIutit vаste, сum aг fi o Iegёturё globalё сare sё ltt:
foIositё |a rate de sсhimb fixt-'1lr:lrtru a ajuta tйriIe саre au nev()|е in сonteхtttl
сrizei aсtuаle, niсi o tаrё tltt t.:;ttl 1ltt:а miсё sau pгeа marе trltlttlltl ;r tse perпttltl
sё deа grе9. Тotugi' ()t|./;| |tlt.tttl,t.Ilil а sсos lа iveаlё milI ttttl|ll..lv;ttttit;e perttltt
с€]| Ci]tC V(lr s;i r)()lll{l;t:;(.'t tt.tl.tr r.ltl ltt;t<;t-'sl lttсltl'tt.:tlt
. Putett: (L'irr', lrtr r('1r{'r 1r".r 111,1.
. Chelttпеlr lгtlrr',r'( ш r{.',1п',clc tttttirttc
. Promovitl(-'il ll)itl l.tl;lI;l tltttl ltltеrmеdiul геI;rttlItlr tltltlIlс;t.:
. Firme vAndute pe Sul]lе modiсe,
. Bйnсi|е nu risсё.
Cei mai muIli dintre сonsu|tanli sunt de pёrere сё, in сiuda avantа;е|or
rrlentionate pAnё aсum, сontextu| aсtual nu este pгopiсe pentгu ini{ieгеа Ltrltll
.rfасeri. Pгima dintre pгob|emele сu сare se va сonfrunta un tAnёr antrepгеnor' itt
1lrezent, este finanlarea. Daсё nu dispune de sufiсienti bani Iiсhizi сarе :;.r
r
1lеrmitё demaraгea afaсerii 9i сontinuarea ei, сel pulin pe termen meсiltl V. l
rlrtAmpina dificultёli in ob(inerea banilor neсesari. Se pare сё miсi|e afасtltl 1llll
:;а|va eсonomia, сu toate сi lumea afaсerilor treсe prin momentе tu|buri 9l tl.t |'
I
rrliIioаne de loсuri de munсё ar putea fi pierdute pёnё |a finele aсestui an Mlt:l|''
.rfaсeri sunt ignorate de pregedinte|e ameriсan Baraсk obama, de gеfuI dt.l:,l.rl
llаnсez Niсolas Sarkozy, de premieгul bгitaniс Gordon Brown qi de nenuпlttr;rlr
.r|tr Iideri, noteazё FinanсiaIТimes. in vreme сe Iiderii mondiall creeazё p|anltrtrIll
l;timulare eсonomiсё 9i se stгёduiesс sё sa|vezе industгii Тntregi, ei au pieгdut сllrl
vedere ro|uI miсiIor afaсeri in a сrеa loсuгi de munсё. in SUA existi 27 miIioаnе
.le afaсeri miсi, fiind responsabi| pentгu jumёtate din foгta dе munсё a tёrii
l lotrivit Finanсial Times.
Aproximativ 99% din noiIe |oсuгi de munсё sunt сreate in afaсeri|e гniсi, defi.
rrtte de obiсei сa miсi сompanii, сu mai pulin de 500 de angajati. Afaсerile mlсr
.;unt, Тn aсelagi timp, сea mai bunё sursй de inovalii' сompanii|e maгi, de anver
.;urё Miсгosoft sau App|e, eгau miсi сu doar douёzeсi de ani in urmё. Afасeri|с
rrliсi din ziua de azi pot deveni mAine afaсeгi mari, deoareсe inovaliile apаr irl
(|агaje qi in subso|uri, сёnd intrepгinzёtoгii inсeaгсё sё gёseasсё modalitёti trll
rrlаi bune gi mai efiсiente pentru produsele |or.
7.5. Administrarea mar.lor afaсeri in restаuratie
Peste o treime din vAnzйrile гestauranteIoг din SUA sunt rea|izate pгin lan_
ltrri|e de restaurante, сare delin peste o treime din vo|umuI totaI aI vAnzёri|or, si
1londerea Ior сontinuё sё сreasсj .,'2
Cu toate aсestea, Iiteratura de speсia|itаte ignoгё асest sistem de organizare
.1t vanzare сu amёnuntu|.
LanturiIe sunt сonstderate mai degrabё o сo|eсfie dе
rrnitёtiз'a сaгe au aсeeagiformi de vёnzarea aIimentelor 1сookie-сutteг), Тn spаtrl
{]аre au aсelаgi aspeсt gi aсeeagi ofeгtй Тn toatё |umea, |antuI MсDonaId fiinсl tl
Luхenberg Sillrrl, /?rl;rrl..;lr!t: I ttt1litt::; 'Nоw York. Penguin, 1985
Mathewsorl (i l l,trrk, li;r|;llr Wlrrlr'r ' IIttl t:t:tииltItiсs of franсhise сontracts1ournat ol
,''
l ;tw and ЕсOtltltttlr,:'' |.l1l/' "']i ,'(| ! .l,,{;
.'
Cаrnс:у Mlr:k' r..'.l'r;l.,vr. I lr. \ t'i!tt.t! tttlt't1t.t|ltl|l in franсhise sysfems: Аgetlсу
lltt:llry аrlс| |(|:;t)lltI t,t,ч|'l'ttl l|jl'lt'' ,,Il.tIr.l;t. {\Л,rtr.ti|r.ttltltlt.JournaI, 1991 12.607-625
'()rlttllls.|;iltl{'.' l,l.,Illtl'i'!\/'llIllI l.lу '
| t'ttt,Itt';ttlt1:;ltltlt t1у А 1lttl1lllsс..tt tllоttr..l;lttt!
t,ttt1ltttt';tl |t,:,l ll| ||;tlt,Ilt.: \l:l il |||it'|''!I\ '!\\|l!'|:,ltll| Аt;;trlrlttly rtl M;ttt;tr;ilt'tttlttt [.lt'si
l-12 N4itttit1iсlttсltltrl ll1rt'r;r!ittrtilllг itt Itltlсliittt...,I l(...l.lll|.lll(
dovadё de neсоntestat. Dar dinсo|o de aсеste ap.ll(]lIl(l' t:хtst? de fapt douA
tipuri de organizare in iгlteгiorul Ianluriloг:
. unitёti proprii ale |antuIui;
o l l)llsumatoг. A сrеat, сa un produs seсundaг 9i un jaгgon speсifiс, aga сurn ar ft
unitёti franоizate.
Cele mai impoгtante |an[uri de гestaurante utilizeazй ambеIe sisteme, pentru
a-gi putea menline uniformitatеa in сadrul rele|ei 9i pentru a faсe fa!ё mai bine
provoсeri|oг pielei. De asemenea, sunt putine studii сагe sй analizeze paгtiсu-
laritёli|e de gestionaгe gi management a сelor douё tipuri de unitёli. in сazu|
unitёli|or proprii, infrаstruсtura de funсlionare este delinutё de lan!, iar fo(a de
munсё este angajatё 9i сondusё in sistemul ieгarhiс с|asiс. lntre managегii uni-
tйli|or gi |an! sunt relalii de autoritate. in сazuI unitёlilor franсizate, lantuI arе
гelalii сontraсtuaIe сu fгanсizatuI, сaгe investegte сapitalu|.
De |a sfiгgitu| ani|or 1980, |anluri|e de restauгante au trеbuit sё fасё fa!ё |a
douё pгovoсёri: pйstrarea uniformitёlii gi adaptarea |a pia!ё, сare a devenit din сe
Tn сe mai aglomeгatё. Pe de altй paгte, dispeгsarea mare a гestauгanteIor a
ridiсat prob|eme |egate de biroсгalia exсesivё, de сontroI gi de armonizare a
operaliuni|or Тn unitёli|e independent-e 9i Тn сe|e franсizate. in сeea сe pгivegte
industгia restauranteIor ,,сonсedate''' (autostrёzi, aeropoгturi, gёri, parсuri dе
distraсlii, ma|l-uri), aсeasta s-a adaptat rapid |a сerinle|e pie{ei' prin сrearea de
гestaurante rapide _ fast-food la сrearea restaurantе|oг dispuse Тn оadru| marilor
сentгe сomerсiale,,Buгger King'', ,,Mс Donald's'', ''KFс"' ,,Pizza Hut'' etс'
Lideгu| mondiaI este grupu| ТRIсON GLOBAL |NТЕRNAТ|ONAL' сaгe s-а
,l997;
constituit prin desprinderea de PepsiCo in numёrй 30 mii de restaurante,
in 113 tёri. Triсon (adiсё,,trеi сonсepte,,) reunegte tot atAtea |anluri (re!e|e) de
restaurante сu serviсiu гapid:
. P|zz^ HUТ _ 12.000 de гestaurante;
. KFс _ Kentuсky Friеd Chiсken, 17.250 de restaurante fasЬfood;
. TACO BЕLL _ 750 de restaurante. Foгmula pгeferatё este franсiza.
in Еuropa, suprema(ia este delinutё de сёtre MсDoNALD'S сoRP. De fapt,
Тn сontextu| a|imentatiei сomeгсia|e, IanturiIe de гestauгante fast-food сunosо
сele mai speсtaсu|oase rezultate.
МсDonаId,s Corporation (|istatй Ia Bursa de vaIori din New Yoгk sub сodul
MCD) este сe| mai mare |an! de restaurante de tipu| fast-food din Iume, vёnzёnd
сu prioritate hamburgeri, pui, сartofi prёji[i, amesteсuri de bёuturi гёсoгitoaгe pe
bazё de laptе (aga numitele mi|kshake-uri) 9i bёuturi сaгbogazoase. Mai reсent,
a inсeput sй ofere gi sa|ate, fruсte, snaсk Wraps 9i сarгot stiсks..
Afaсerea a inсeput Тn 1940, сu un restaurant desсhis de fralii Diсk 9i Maс
Maсdonald in San Bernardino, Ca|iforniа. Introduсerea ,,SistemuIul de Servire
Rapidё'' in ,1984 stabiIea prinсipiile restauгantе|or fast-food' Corporalia prezentё
igi dateazё fondarea din timpuI desсhiderii restaurantuIui franсizё de сёtre Ray
Kгoс' din Des P|aines, Il|inois din 15 apгi|ie 1955, aсesta fiind aI nouiIea res-
taurant MсDonaId's. Kroс a сumpёrat mai tAziu drepturi|e Iega|e a|e frali|or
MсDonaId asupra сompaniei Ei a сondus expansiunea sё Тn toatё |umea. o datё
сu extinderea p|inё de suссes а сompaniei MсDonald's pe mu|te pietе interna-
tiona|e, сompania a dеvеnit rrrr simbol а| gIoba|izёrii gi al rаspArltllrtr stllr.rIui de
I ' lrll;r //l,r wlkt1rr.,lt,r,,ir;
'/l.ll;l amer|сi.llt l'lrIt.IllIlll .ltl.l.,. l Il) lltlltttltltаrеlt ll,|;lsiIV.t;t lttlltltlItlt de а пtаittr;;t;tI
.i(l(,|.lIt.,.t t;rt:itt, de asemeneа, utt tгeсvеnt subreсt de dtlz.
'IlItlritе|or Cаlttlt1rrttt
Ir,tlrl[e publlс:t lrlr;;tl rltl rllltlzltate, etiсё сoгporаttstё 9i responsabilitatea fatA сlе
l.t:l)гesia junk food in |oс de fast-food, adiсd mЭnсare gunoi in |oс de mAnсаге
I . r1lldё.
Restaurantele MсDonaId.s se gёsesс in 120 de !йri gi teritoгii din juгu| |umli gl
.,l.tv€SC aproape 54 mi|ioane de с|ienti in fieсare zi. Compania de asеmеltl
tl1lёГeaZё brаnduri de restauгante, pгeсum Pi|es Cafё 9i Boston Market qi posс-'tl;r
(| pагte din Pгet a Manger. Compania delinea
9i o paгte majoritaгё din Chiprltlrl
Mr:хiсan Gгi|l pёnё сAnd a renunlat ofiсiaI la dгepturi Тn oсtombrie 2006. Pаrlrаr lrr
.lrlсеmbrie 2003, delinea de asemeni Donatos Pizza. Are сa subsidiaг Rеdbсlхtrl'
(.lгe a inсeput Тn 2003 сa o maginё automatё, |argё de 5,5 m, dar din 2005, l;.r
. .ltlсentrat pе magini de imprumutat DVD-uri. ,
KFC Coгpoгation (KFC, fondat gi' de asemenea, сunosсut sub numele Kentuсky
ltled Chiсken) este un lan! de restaurante fast-food сu sediu| in Louisvi||e'
lt'cntuсky, in SUA.
KFC vinde Тn primul rAnd piese de pui, Тmpaсhetёri, sa|ate gi sandwiсh.urr.
ltl C ofеrё, de asemenea, o linie de produse gi de pui prёjit la grёtar, garnituri
.,'l deserturi. Compania a fost fondatё сa Kentuсky Fried Chiсken de сйtrе
.-tlIoneIul Harland Sanders in ,tg52, degi ideea de pui prёjit de |a KFC de fapt,
lllerge inapoi la ,I930. Compania a adoptat foгma pгesсuгtatё a nume|ui sёu in
r 991.
o afaсere ln franсizё de suссes Тn RomAnia a fost gi este Fornetti. Еtape|e
. tсеstei iniliativе sunt foaгte interesante gi au avut o evo|ulie sinuoasё. Aсum zeсe
. rni, J6zsef PaIAsti a pornit afaсerea intr-un atelier situat in oragul maghiar
t(eсskemet' la 90 de kiIometri de Budapesta, unde vindea |a kiIogram pateurifoaгte
lrliсi, pe сaгe le-a denumit Foгnetti. Astйzi, сompania are сiгсa 2.500 de paгteneri
rrl Ungaria gi 20 de masteг franсizali in toatё |umea, de Ia DubIin la Kuwait.
loаn Magheti, referent гe|alii externe drn partea Fornefti Rominia, desсгie
lntr-un interviu aсordat revistei Gastromedia, gama de pгodusе Fornetti:
ofeгta noastrё сuprinde foietaje сu sau fёrё dospiгe, сu ump|utuгё de fruсte
(сaise' vigine, meгe, nuсё, maс), сu ump|uturй de bгAnzё duIсe, сioсolatё, teIe-
tлea, pizza. ProdusеIe Ia buсatё au umpluturё de сagсaval, bгёnzё duIсе, fiсё(ei,
vtgine gi budinсё. Gama pontino pгopune gusturi|e de gunсё 9i сiupeгсi, baсon 9i
1liсant. La produse|e vAndute la kg, с|asiсe gi expres' am adёugat anuI aсesta
;эrodusele din gama Altro, adiсё produse|e Ia buсatё tip XХL gi produse din soгti-
rnentul Pontino. Faza de pionierat a dezvoltirii Fornetti in Rominia (2001-
2oo2| a inсlus doaг сomponenta distribuliei. SuссesuI pe сaгe I.a avut a impus
rlесesitatea сonstruirii unеi fabriсi сare sё sustinё сererea in сregteгe a pietei. in
аnul 2002, in nulnаi 100 с|е zilо, s-a сonstruit fаbriса Fornefti in apropiere
de Timigoarа |)tl I.tltt.t ltl, l..,lllI lll ,)()()l :;;l аjuns la un parс de 130 de maqini,
dе |а 80 de tritttl tlt 1111.t Itttt,i r!rl1llrrtittt'llr'|;r 1.500 de tone/lunё Tn prezеnt' iаtа
111
lпtr_аdevёr () l)i,Vl'.;ll. ilr. ..l|r tr... () l)()V(':jtL. сare n.ar aveа substаntё fir5
r,,rl,1i[,], I r,,11,11,1 '.
I 1,1 Nllttt:ttlсtttсllIttI rt1lt.t:tlltllttIllr llt ltrtlt.I:1l it. ...t tr ..l.tttl.t1lt

personajе, |ar personaje|e SUnt аngajat|| Fornettt. Partоltr:rll de franсizi bene. tJ" Puterea unui logo
fiсiаzi din prima zi de funсlionarе de transportu| qli|lt|Il .r| pгoduselor la u$a
magazinului paгteneruIu|, serviсe gratuit al utilaje|oг, ;lsls;ltlrtta permanentа in
mentinerea сa|itаtii la сoaсerea produse|or, instruсtaju| |a angа1aгe a personalului
parteneriloг si, in geneгa|, intreg know*how-u| neсesar mentineгii сo|aboгёrii la
сote luсrative superioare. Compania nu perсepe niсi o tаxi propriu.zisй de
franсizi. lnvestitorul trebuie si depunё o garanlie dе 1.020 dе Еuro pentru
сuptor, сaгe rйmAne in posesia сompaniei pe durata deгu|ёrii сontraсtu|ui. La
inсetaгea гeIаtiiIor сontraсtuale, investitoru| igi pгimegte сei 1.020 de Euro, iаr
IrlсeгсAnd sё-gi dea seama daсё, 9i сum inf|uenteazё сonсeptu| fаst_food ;rrrrr
Fornetti iа сuotoгu|.
rrltltl CoГГlpoгtamentе, сerсetёtoгii le.au prezentat studenli|or' pе un есran, Slt.;lll|rl
.l:;;аse bineсunosсute lanluгi de гestauгаnte fast-food. $meоheriа a fost str lr.
7.6. citeva studii de сaz ;,rr'711[g atAt de гapid, inсAt studenlii sё nu Ie poatй reсunoagte in mod сotlgtttltrl
I()-аU perсeput insё subIiminal, iaг efeсtu| a fost surpгinzёtoг de puteгnlс [j.r
..lt tstatЭt, de pildё, сi.
A. cultura fаst-food - Despre hamburgeri gi arta de a trii pe indeIete l viteza de сitire a fost semnifiсativ mai mare dupё prezentarea sig|е|or,
(autoг: Mihae|a Stёnesоu)
. tr.t;ёt inainte _ aсest Iuсru nu ar fi un |uсгu rёu, in sine,
Ne ingгa9й, ne mёresс сolestеro|uI, ne otrёvesс сu tot feluI de substan{e сu datё fiind сantitatea сjt.'
rlrItlrmatie pe сare trebuie sё o proсesёm ziIniс;
proprietёli gi efeсte dubioase _ pe sсuгt' ne faс praf sёnёtatea: produse|e fast- / dupe expunerea la mesaje|e subliminale, studenlii au fost mai inс|inаli sA
food * сare сonstituie, pentru unii, baza a|imentaliei _ sunt veсtorii a tot fe|ul de
pгoblеme dе ordin mediсa|, denun{ate de speсia|igti' dar |uate in seamё inсё de ;,rtlfeгe produse сosmetiсe de tip 3-in-,l сare' Тn mintea |oг, erau asoсiate unei
i'i,t)ПOП.lii de timp, in |oсuI versiunilor separate a|e aсe|oгagi produse;
prea pu[ini сonsumatoгi.
Dar... stalilAsta nu e totuI! Urmeazё o surprizё! Dinсo|o de сoIaсiide grёsime
/ aсeiagi studenli s-au arёtat mai pulin inсlinati sё eсonomiseasсё bani 9l,
rrllrebati daсй pгeferё sё pгimeasсё pe |oс o sumё miсё de bani sau, peste o
de pe soIduri, de arterele astupate de сo|esteгo| 9i dе amenintarea diabetu|ui gi a ...tptёmAnё, una mai mare, aU optat pentru сЭgtigul imediat,
degi mai miс.
infarсtu|ui, fast-food-ul nostгu сeI de toate zilele aгe gi efecte psihiсe, insidioase
FasЬfood intruсhipeazё o сu|turё a efiсientei timpu|ui 9i a rйsp|ёtii instantа-
gi neagteptate. Pentru сё, de fapt, nu mai e vorba doar despre hгanё. Poгnind de
rlllе. Problema este, insё, сonsideri oamenii de gtiintё, сй aсest sсop _ a faсо
|a aсest gen de a|imentalie, s.a nёsсut, Тn soсietatea oсоidentalё 9i in minti|e !.(]onomie de timp * ajunge sё fie pгezent permanent in mintea oameni|or, сhiаг
noastгe, o intreagё сu|turё tip fasЬfood, сare _ aga сum au desсoperit reсent .,'l аtunсi
сAnd timpuI nu este un faсtoг reIevant in сontextul respeсtiv. Conс|uztir
oamenii de gtiin!ё _ nе afeсteazё menta|itёlile gi сompoгtamentul. 57 de studenli r;tlrсetёtorilor a fost сё mesaju| sublimina| privind eсonomisirea timpu|ui, mes;ll
аu Iuat paгte, vo|untaг' la un gir de expeгimente гea|izate Ia Universitаtea din
l)() сare il оonlin impIiсit, reсlаme|e Ia fast-food, ii faсe pe oameni neгёbdAtolr,
Toronto, Canada, expeгimentе a|e сёror rezu|tate au fost publiсate in revistа .1tёbili, inс|inali spre Un сAgtig imediat gi mai pulin dispugi sё agtepte, sё аmlirrr.
Psyсho|ogiсa| Sсienсe. RezuItate|e - fasсinante Тn sinе, dеoareсe iIustгeаzё o rllltinerеa rёsp|ёtii gi sё eсonomiseasсё bani, сeea сe, in u|tima instan!ё, еstt:
muta{ie impoгtantё petreсutй in feIuI de а aс[iona a| oameniIor _ i-au fёсut pe
ltllpotriva inteгesu|ui Ior, din punсt de vedere eсonomiс.
сerсetёtori sй mediteze asupra dezvo|tйrilor viitoare aIe fenomenului. Cй Iumea
se migсё mai гepede deсAt ln uгmё сu сAtеva deсenii, сё ritmu| vielii Тn mediuI
urban сontemporan este aссeleгat pёnй |a frenezie, sunt luсгuri сaгe fuseserё
C. o generalie de oameni vegniс gribiti
сonstatate mai de muIt. Ceea сe е nou este сongtientizarea faptuIui сa un ro|
insemnat in aсest fenomen il are сultura fast-food.

Aqаdаг, (]Хl)lllll]|l:'l . Il
'l
ll' l |.I l,t'.l |. r. l. l 1tttt ttt|l-llal |a hrаna itl sttte, сl Er |аt
1lttb|lсlt:lttl;l l;.rr-ttl,i Ili!llIil.-..|'il l..'|,l., lI.i. ).rr.'..1tlt;ltl дlс: lelrtlеrt Ittttr; tl vl;lt;i tltl
 l.l(r N,,litlt:tl'.t'lltсltltll rl1lt.l:rlttrltiltlt tlt Illllt.|;it tt. rl I(.''l.illl;lll(.
om. INTRЕAGА viatё a UnUi Om _ сonсretizate lntr.trrt r:trtlt1lrlrtаment ve9niс grа-
;rr'l;ltэ 93(%, Iiir (:.!.t .1lIllll|l:.l|!.l l !t l!l.rt tttttIl tIl' lt().)1' Mtt llrl rаse de аnttrt;.lItl
bit gi Тntьo preoсupare obsedantё fa!ё de ideea dе a eс;сltt<lrtttst timp.
.I.lrnestiсe 9i tltl .;r)ltIl| (|l1 1ll.ttrlt..tIttlltltt|;tttl;ttt tll:'1l;itrrl' l;lt tttttТ]ёruI alimente|tll
|nsё nu aсest aspeсt _ eоonomisirea de timp, oriсAntj, irl oriсe imprejuraгe, .k'baza prezellt(l ttt tItl .l.t ttltt:..tttttl.l;t <lilltt<lttt|or () lilсtllll dсl 10 ori mai miс dес;it
indiferent de сontext _ ar trebui sё fie pгinсipala noastгё preoсUpaгe.
Calitateа |.r sfArgitu| seсoltl|rrl lrl XlХ |tlil. Utt pгotest patetrс, tArа 9аnse de reugitё, porntt
vielii ar fi un luсru mult mai impoгtant de сare ar trebui sё ne interesim. De .|rlсatiV? nostaIglсt сtt tlbsestl pаseiste? Niсi voгbё! o migсare vie, сare in douA
multe
ori, aсeste douё idеi intrё in сontradiсtie: alimentalia fasЬfood e un exemp|u .lr'сeПii s-a rёspёndit prin lume gi a oblinut suссеse notabile.
(mЭnсаrea primitё repede nu este neapёrat mЭnсaгe sёnёtoasё,
dimpotrivё), dar Astёzi, organizaliа SIow Food сupгinde 80.000 de membri, aсtiveazа in peste
opozilia se extinde gi Тn a|te domenii. De pi|dй, ne grёbim gi ,'l) de
,,ne stresam'' sё [ёri (inсIusiv RomЭnia), editeazё bu|etine, reviste 9i ghiduri сuIinare (peste
aJungem mai repede undeva, chiar atunсt сёnd, efeсtiv, nu avem niсi
un motiv sё l;(} de tit|uri' in 6 limbi), oгganizeazё manifestёri internalionaIe de maгe anvеГgl.|ltl
ne grёbim. Din сontrё, am avea de сAgtigat daсё ne-am buсura de dгumu|
in .,,r сuгsuri pentru
to!i сei interesali, inсlusiv pгin Tnf|in!area unei Universitёtl il
sine, in сhip pagniс 9i сonfoгtabil. сeti goferi porniti in vaсаntё сonduс nebunеgte
:';lIinte|oг Gastronomiсe, Тn ItaIia.
magina, preoсupali doar si ajungё mai repede |a destina[ie iefuzёlnd sй
, opгeajсё
pentru a Iua o masё tihnitё sau pentru a vizita un oЬiесtiv
inteгesani de pe E. S-o luim maiincet
traseu? De сe? HoteluI unde gi-au fёсut rezervarea nu p|eaсё niсёieгi.

D. De la minсare Iа сulturi 9iinapoi la minсare

Slоц. IIооt'l-
Pe urmele S|ow Food, au apёrut 9i a|te migсёri, tendinle gi сonсepte сare
rrrmёresс _ degi pe p|anuгi diferite _ un sоop asemёnёtor: iegirea din гoata infer.
rrаlё * сare se invAгte сu o vitеz5 nebunё - a vielii moderne gi intraгеa intr-un
rrnivers mai linigtit, pe caгe, insё - aсeasta e marea provoсare - trebuie sё !i-l
.;reezi tu singur: сu|tura сontemporanё de tip oссidenta| nu te ajutё de|oс Тn
.rсestё privinla' latё, Slow Movement e o сonсeplie orientatё spre diminuareа
vitezei gi сregterea сalitё(ii vie(ii: te indemnё sё сongtientizezi momentul, sа te
CuItura fast.food gi-a pus amprenta, apёsat de tot, lluсuri de e|, sё innozi |egituri mai profunde сeea сe te Tnсonjoarё - natura 9t
9i asupra obiсeiurilor tlameni* pe sсuгt, fёгё a-!i uita responsabi|itёli|e, sё treсi prin via!ё buсurAndute
noastre alimentare, daг nu numaiin privinla a сeea сe mAnсam' сi gi
a ritmuluiin tle ea, nu сa гaсheta proieсtatё doar pentru vitezё 9i pentru supravieluiгea сeIor
сare mAnсёm. Mai repede' tot mai repede, сa sё... сe? Ca sё аpuсйm
sё ne tlin ea. Cё|ёtoriile, hrana, qсoa|a, |eсtura _ totul poate fi abordat in termeni de
uitёm |a te|evizor, unde vedem gi mai mu|tе reсIame |a fasЬfood...Daг,
daсё am саlitate a experienlei oferite, nu numai din punсt de vedere al aоumu|ёrii сan-
vorbit despгe efесte, sё vorbim gi despre reaсlii. Cei сare au гemaгсat
tendinta - tltative. Un сerсetёtor ar reсunoagte, poate, in aсeste idei o influen!ё a budis-
сhiaг сu mu|{i ani inainte de studiul сanadian despгe сaгe am vorbit
lionat deja. Aga a apёrut migсarea SIow Food _ avAnd сa simbo| melсu|
- "u r"i.. rnului zen. Тotugi, aсest сonсept
',s|ow
living', e o reaсlie oссidenta|ё la un feno-
obieсtiv гevenirea |a p|ёсeri|e unei mese tihnite, Ia сu|tivarea gustului 9i сa rnen oссidentaI: dezvoItarеa urbanё modern, aсeea de tip oссidenta|, pe сaгe o
autentiс al сunoagtem pгea bine...S|ow trave|, s|ow design, сhiar 9i s|ow shopping 9t s|ow
preparate|or, |a mAnсarea pregёtitё pe Тnde|ete gi оu inteгeJ pentru
сalitate * Christmas 9i multe a|te aсtivitёli de Тntreprins pe Тnde|ete sunt ramuri desprinse
pentru сa|itatea mЭncёrii, dar, imp|iсit'
9r pentru сalitatea vietii.
Migсaгea SIow Food a аpйrut сa un pгotest. in 1986, la Roma, ziaristul din aсe|agi trunсhi. Un domeniu interesant gi apaгte este сe| a| oгagelor in сare
Car|o se poate trai ,,sIow,,: in |ta|ia, a apёrut o organizalie numitё Cittas|ow (orage
Petrini a adunat сAtiva prieteni gi sustinёtori pentru a protesta Тmpotriva
des- а9a, mai inсete, mai ne.grёbite), сaгe гeunegte mai multe agezйгi urbane сaгe
сhiderii unui nou |oсa| ai unui biйeсunosсut |аn! de resiauгante fast-food.
Fёrё inсearсй sё se саlifiсe pentru statutu| de orag s|ow' Criteriile sunt multe 9i foarte
sсanda|' fёrё inсёieгёri сu po|i!ia, Petrini gi pгietenii sёi au m6nсat, pur gi
simplu' striсte; privesс zgomotu|, trаfiсu|, аglomeratia, po|itiсi|e de mediu' dar 9i pro-
|inigtili, in fa(а noului |oсa|' сAte o faгfurie de spaghetti сu sos,
bune de tot' aga rnovarea pгodustllor |<lt:;t|tl' ittr;ttrtt;аrt)a tгaditiilor, a ospita|itйlii etс.).Тeoretiс, niсt
сum se faс in |ta|iа. Protestul |or pagniс, dar hotёr5t, a fost o |eс!ie, o deсIaratle gr
o luare de atitudine. Ei deveniserё deja сongtienti de faptul сa industriа|izarea t]n orag сu peste 1-l() ()()() t|r: |rlrlttllrllt lltt trlсlate аspiгa |a statutuI de orag ,,slow''
galopantё a pie(elor alimеntаrе q;i r1lobа|izarea distrug diversitаteа t:rl|trtаrё, pentгu Cё o;ltl1lr t|;rltt.ttt.tttl tttt1rItl:.i t.х:tt:I ;tr:(l| gen de dezvo|taгe urbanё a|e сЁrei
paгte
a diversitёtii сuIturа|e Demt:r:;tt| |tlr :;с: spгijine" pu сifre оlоr;vt.trIt. irt sесo|ul efeсte noс|V().l:;iIlll'11711.|11 11rr.l,;Ilr..ttt tIr.lrlttrttnаt аpаritia revoIutiei ,,slow''. insё 9r
а| ХХ_leа' divоrsit;llrl;.t r;ttIttt;tt.i {i(. l)l] ссllltlnclltttI norсl ;tt)tr.ltr;ll| .. ,t l()сll.ls Ioсtrltсlrii m;.rrllrlt llll.ltrl; rrrlr.,'IlltI l!l''tl!'ll|;lI lrlu|t deсёt oriсine- nеvoia сa|muIui.
C(-l
Аl1;t irrt;;il, t;lll;tl .'.l |!l itl.l!t..Ir. l.''rrir.tlt.tlr ;t1lilr trtigсiiгl ,'slсlw',, t;.tttl itlсeагса sii
.t r li \ l;tllп't lrtt ltlttl оpt-t;tlttttшlоt tlr ltolсl;rr l{,..r r( .,t.riri.rlr(
desсopere Un rnod de viatё mai sеnin $i mа| liniEtit llr ttll;lllt trI rrrlrltttului Uгban. ()
сo|eсtie de ghiduгi ,'s|ow,'alе сatorva dintre сele rnаl ltr;rt.rlt^rrt;lge аle |umil
ag|omerаri Uгbane сu milioane de loсuitori; printre е|с:i(. llL|mёra Londг;-t'
Sydney, Me|bourn etс. - inсearса se ne sсhimbe гitmu|, sub сlt:vlza. Тгёiegte mirr
mU|t, agitа-te mai putin. Lёsёnd la o paгte IoсuriIe pub|iсe ag|omerаte, obieсtivе|t'
turistiсe majore, asa|tate dе hoarde de vizitatori, aсеstе ghrduri desсoperё Er
aratё atгaсliile oгage|oг dintr-o peгspeсtivё ho|istiсi, integrAnd сonсepte, pгeсunt
natura|, loсaI, sustenabi| (sau durabi| _ dezvoltare durabi|a - сum se ziсea pаnаl
aсum сeliva ani),9i, mai presus dе oriсe, seninёtate gi buсurie a vielii. in 1999,
S|ow Movement a marсat un moment insemnat: Geiг Beгthe|sen, fiziсian gr
psiholog, сare a сerсetat mulli ani сonсeptul de timp 9i felul Тn сare timpul El
perсeperea |ui ne influen|eazё |a nive| сerebraI, a infiinlat Тhe Wor|d lnstitute of
SIownеss (http://tlvww.theworIdinstituteofs|owness.сom/) - o grupare de gAnditorr
vizionari, adepti ai сonсeptu|ui de SIow Life gi сare imagineazё o grandioasё ViZi-
une a intregii umanitёli a p|anetei' evoIuAnd pagniс 9i tihnit, Тntr-un ritm armonios
_ o ,,SIow PIanet'' in сare fieсarе va сunoagte (invёlAnd-o din сopilёгie' Тntoсmаr
сum invatё sё vorbeasсё) aгta vitali de a tгйi pe ТndeIete. Ce vis fгumos...
Сerintё: Dupё сe eхplica{i semnifica|ia antreprenoriatului gi particularitё|ilсl
rniсiloг firme din turism, prezenta|i/eхemplifica|i conсret, analizёnd firme reale,
adm i n strarea miсilor afaceri in restaura|ie, gastronomie gi oenolog ie.
i
I NтREвARl RЕсAPlтULAтIVЕ
1. Po|itiса de dezvoItare eсonomiсй mondiaIё treсe in ultimii ani pгintr-o
perioadё de сrizё profundё 9i geneгa|izatё. Credeti сё antreprenoriatu| poatе
' гepгezenta o nouё strategie, de iegire din сrizё? Argumentali.
2. Prezentati antгeprenoгiatu| 9i paгtiсu|aгitё(iIe miсiIor firme din tuгism.
3. Intoсmiti un сaIеndar (prinсipalele etape) a|e evoIuliei antrepгenoriatului
in difегite !ёri gi Тn Romёnia.
.. 4. Intoсmiti un сa|endar (prinсipa|e|e etape) a|e evo|u{iei partenariatului
. intгe mAnсare' bёuturё
9iturism.
5. Еfeсtuali o analizё сompaгativё a prezenlei miсiIor firme in tndustгia
ospitalitйtii'
tt
l)l STRIB t].l. l A l, lt() DtJ sЕ L() R AL l M Е, N TA lt l.]
iш sгкIJINUL RЕsTAURATIЕI $l
GASTRONOMII']I
tt"1" Fасtorii, etapele 9i paЁiсipanlii la distributiа produselor alimentаrt''
ti.2" сomertul aIimentar сu amйnuntul 9i pielele muniсipale
tl"3' Ro|uI miсilor сomerсiаnti сu aminuntulin sistemul modern de
distribulie de produse аIimentare
It'4. Inovаrea сomerсiaIi qidezvoltarea sistemelor medii 9i mаri de distribtltirl
1].5" lvloderntzarea sistemului de distribulie аl аlimenteIor 9i сriza сentrеlor
urbane de vinzare сu ridiсata
iI 6" lnterven{ia publiсi in distribulia produselor alimentare
1]"7. Alternаtiva fast-food - intre сomerlul аlimentar 9i alimentalia сoleсtivi
t}.8. Alternativa Cаtering _ intre сomerlul aIimentаr si gаstronomie
8.9' Citeva studii de сaz
RЕzU rtЛAтUL сAPlтoLULUI
Dаtoritё faptu|ui сё |a nive|ul eсonomiei unei [йгi sau гegiuni efeсtele сon-
.,rrrnuIui turistiс sunt muItiple, aсestea trebuie analizate p|eоёnd de la relalia
l{)Г сU intГeEuI sistem eсonomiс. Astfe|, se poate determina сontribuliа tuгis.
i'luIui la сregteгea eсonomiсё' la stabiliгea preturi|or, Ia eсhiIibгarea ba|anlei
.lrl р|ёti, la distributia justё 9i eсhiIibratй a venituIui naliona| 9i utiIizarea dep|inё
,l fortei dе munсё. Aсliunea turismuIui se manifestё, agadar pe o multitudinе
'lе p|anuri, dе |a stimu|aгea сregteгii eсonomiсe
(dezvoltarea а|tor ramuri a|e
l )сonomiei naliona|е) |a ameIiorarea struсturii soсiale, de la vaIoгifiсarea supе.
'rоагё а resuгselor naturaI-mateгiale, |a Тmbunёtёlirea сondilii|or de via!ё.
i,rintre еfeсte|e eсonomiсe ale turismului se numёrй: stimulator al sistemu|ui
.'сопomiс g|obal, sporegte semnifiсativ produсlia, apoгtul de valutй, gene-
leaza benefiсii substanliale, atit pentгu !ёrite,'gazdё,, гeсeptoare, сёt 9i pentгu
liri|e emi(ёtoare, exerсitй o impoгtantё influen!й asupra resurse|or naturaIe 9i
;lntгopiсe, сontribuie |a Тmbunёtёlirea сondiliilor de via!ё in regiune, zonё.
(]omeгtuI alimentaг сu amёnuntu|, existenla pielele muniсipa|e, existenla miсi-
lог с]rf,merсianti сu аmёnuntu| Тn sistemul modern de distribulie de produse
;l|imentaгe' inovаrеа сornerсiaIё 9i dezvoltarea sistemelor medii gi maгi de
tjlstгibutie, mсlrlrltll|/i.ll(].l sistemLlILti dе distribulie aI aIimentelor 9i сriza сen.
lreIor urbaпe tll't/.rtlz.ltl.t:tl tItlIl,; ll;t:.;l trtteгventia pub|iсё Тn distгibutia produ-
:;eIor аliпttllll;ttr'' ''ttttI r'|r'ltlr'ttIr'r .tlt.vttt itl pеrmanentё in sprijinttl tLrrismltIui.
140 Nl;tltiU',t'rttt'ttlul о1lt'lltlirtrшlot пt Irоlr. l;ш!, ..r !, !.r!rr.rlt( Itt\lt tl,trlt,t t.,., i,i

8.1. Faсtorii, etape|e 9i partiсip;rlllii lа distributiа Таbelu| 8- l NЛ. '. i. l.. . i. ll Ill'.|||l'Il.ll|..l.tlttttr:ttlt'lttl ttt rillr.ltlr.t,llttItlхltl ()(;()ll()lllI(;(

produselor alimentare Comportаlttt:ltltllt: tttl r.lillt1litrare in diferite stаdii dе tIоzvoltаre eсonomiса

lёri|e euгopene s-au dezvo|tat rapid din punсt de vederе eсonomiс dupё сel i ntr-o eсonomie сlezvoItаtа ...intr.o eсonomie mai putin dezvoltаti
De-aI doilea rёzboi mondial. Aсeasta, Тmpгeunё сu imbunёtаtirеa rаdiсaIё a stan- l)()rlnta de reduсere a timpu|ui petreсut Freсvenla ridiсаtё de aсhizilii de сantitаtt
dardeloг de via!ё ale сonsumatorilor, a fёсut posibilё revo|utionarea sistemuIui de !'l сumpёrёturi prin aсhizitionarea mai miсi de a|imente' limitatе сa vаrietаtе dtп
distribulie a a|imente|or. Faсtorii сare au inf|uenlat сe| mai mult aсeastё trans. rrltlltor obieсte gi a unei paIеtе mat laгgi сauza veniturilor sсёzute 9i a lipsei
formare sunt desсrigi mai jos (Figura 8.1. 9i Тabe|u| 8.1 .): .i() produse la fieсarе iegirе |a frigiderеlor 9i сonge|atoarеlor.
. Venitul pe gospodёrle. Cregterea venitului a ?nсurajat сumpёrarea unor . rrrnodrёturi.
сantitёli mai mari de mёnсaгe' aparate de uz сasniс (frigidere gi сongeIatoare).
. Popula|ia urband. Numёrul de |oсuitori in mediul urban in сontlnuё сregtere MtlbiIitаte mare (сerere redusё pentгu
.'r :rviсii
apгoape de сasё).
Mobi|itate limitatё, datoritё Iipsei
transpoгtului personal 9i datoritё
(datoritё сregteгii naturale a popu|aliei gi a migгaliei din ruraI spre uгban) a influ-
existen[ei unui transpoгt publiс sсullll) 1,;I

enlat сonsumu| alimentar gi obiсeiuгile de сumpёrare, duсёnd la sсhrmbёrl inadeсvat.

majoгe Тn sistemuI de distribulie a alimentelor'
.Popula|ia activё. Cregterea numёru|ui de persoane сaгe Iuсreazё, in spe- Nr:voia de noi struсturi de сumpёrёturi Slabe opoгtunitйli pentru aсhizi{ii noll
сiaI femei, a sсhimbat modelele de prepaгare a alimentelor qi de сonsum.
. rr prеturi miсi pentru aсhizilii non alimentaгe (pentru сasё, timp |iber, hаttttl'
o Schimbёri in cheltuieli. Cum venitul pe gospodёrie a сresсut, a сresсut gr . rIlrnentаre pentru сare inсlinaliа spre сulturё) qi, mai presus de oriсе, nU eX|stt]
r r)I]SUПI сregte mai rapid deсAt nivelul resurse pentru а uti|iza un sistem modеrn
сonsumul de pгoduse non.alimentare.
vt:пituIui. de aсhizilii'
o Mobilitatea сonsumatorilor. UIi|izarea aparatelor сasniсe _ frigidere|or 9r
сongеlatoareIor - au Тnсuгajat efeсtuaгea сumpёrёturiIoг Тn |oсuri depёrtate de sursa: |ntoсmit de аutor pe baza сerсetirii
domiсiliu sau/gi de Ioсu| de munсё,
Supermaгketuгile au fost un mij|oс efiсient gi de suссes de vёnzare сu arnаl-
rrrttltul numai in !ёrile unde сeгerea pentru serviсii сomerciaIe avea de.;а саri.rr;
lr:rlstiCile orezentate Тn tabe|uI anterior.
t rrrrrirllt
Carасteristiсi ale supermarketu rilor
J(r( [)-(r'(,1 l\]lllltL
. o apгovizionare profesionistё, сu o posibi|itate mare de a inс|ude (]llllll). l

lilii;l{trflrqti.x;l il r'rrea fгeсVentё a unoг pгoduse non-a|imentare сu сostuгi гeduse;

llJllr]x)гl
сlrlllttttiсltl
1}
Slrt1я;цl Jg 1 !n;gn. gti с punсte de vAnzaгe foaгte maгi (se adoptё o po|itiсё a marjelor:i(]il,,l|l(.
generarea volume|oг de vAnzёri);
i i
1ll lntГU
. tehniсi|e de se|f.seгviсe pentru a reduсe numйruI angaja|iloг 9i pеtttlrtr.rr..,.
ll :Гea produсtivitёlii;
(.i]lll]х1 ll1{ |l1trс *Llt}itl( .
eсonomii|e de sсarё in aсhizilii, managementul stoсului 9i distribulrtl lr,,rt,. r

Proсesu| de modernizare a sistemului de distгibulie a aIimente|ot l.r irrv..l

Figura 8.1. Faсtorii сare afeсteazё sistemu| сomertului сu аmёnuntu|
Sursa: intoсmit de аutor pe bazа сerсetёrii
Tabe|ul 8.1. гezumё prinсipa|ele diferenle in modele|e de aсhizilionare a aIi-
mente|or Тn diferite !ёri, pe mёsurё сe se indгeaptё spгe o eсonomie mai dez.
voItatё.
, .llropеan se prezintё astfeI:
a) nu existё o eviden{ё сonсIudentё a impaсtu|ui unui veniUсap dе |<)t;ttlltlt
rrrаjorat asupгa сostuгilor de distribulie a aIimente|or;
b) funсlii|e adiliona|e ale сome(ului modern nu mёresс in mod nесesar CoS
trrпle de marketing;
с) marje|e сomeгсiaIe nu pot fi сomparate Тntгe !ёгi unde nivelu| venitu|ui/саp
.ltl |oсuitor diferё' Funсtii|е сomerсiaIе a|e seсtoru|ui de distribulie depind dе сon-
,Ltm, modeleIe de aсhizilie gi pгoduс[ie 9i de sepaгarea funсlii|or de marketing
rlrtre produсёtоri gi distribuitori.
AspeсteIe рlrlt fl lll;rrtс сiiferite in diverse [ёri сu niveIuri diferite de venit/сap de
l.rr;ttitor gi pсlt:'.r lIlllll .,.{.tItfrltttе trenduri in rapoгt сu dezvoltarea eсonomiсa.
l)tlzvoltаre;l t,lllttr'lItllttt .rIlttt.'ltl.tl tltr;r fоst uniformё in !ёrile Еtrгopei 9i a fost irr
rlt;tttlpilltll tr.,.ttIl'tIrt| 'rtr. l| { |!i llrrr.'|.tttttl in аfаrа seсtoгulLti ;lltttlеntаr. Aсеstе
Ittr.ttltl',t:r11 111 t rrttl, rrl.t rttttt tl' ' tt, i,
 ),t )
ltоlt.l;lп(
Nllппu',t'trrt пlttl r)l)('t:lllull!l()t llt ,1 !, Lшп,rlt( I lr.slr tl,ttl t, i i,,,,. 1,, , L', ,tltttt, tt!tп| 1il \!,1 tltпЦl |1'\ltпЦttltt r \r Itt\lttЦrtЦtilt,l

a) Compararea StrLlсturiIor Ei prodr.rсtivitё!ii C()ll)(.lItiIItt ,tItttlt'l]tаГ in tёri aflate Т;rlli:IilI ll ,t I rr 'v,'ll,qrr'.r ('r.()Пoliilс,1 $t ov()lltlt;l (:()lПr.tllllllt;rlttttсttt;.tt
in difегite stadii de dezvoltaгe nU pot ofeгi indlсatorl tltl r'Itl,lr .ttl.r foIositori. in tёrl|е
сU o eсonomie de pia(ё in сurs dе dezvo|tаre, сomertul trltttrlt Lltl ПUmёr marе de iсatori cс()ll()llll(.i
lllddIсatorI Crllttertul traditionаl cоmertul itt сшrs Comertr.rl
pie{e rёspёndite pe o aгie intinsё poate fi eficient daс5 rasllrtrldе |a un numаr de modernizare modern
mагe de nevoi de serviсii сomerсiale, fo|osindu-se forta de munсё сe existё din l lroсent (din vеnit
[)roсent <60o/o 30-60% >3Оul'
p|in, mai degrabё deсёt сapita|u|, сare este mai redus. Astfе| se pot faсe inves- , оttSUmat;
rsumat pentru
tilii сu mai mu|t folos gi Тn alte domenii. nсare
rr r;,inсare

b) RёspAndirea unor noi foгme de distгibu{ie, impuse de diferite grade de dez-

proprietar i magini <10o/o 10-50% >50,,1,
vo|tare eсonomiсё Ia niveI nationa|, poate fi сonstransё de numerogi faсtori. Spre
exemp|u, diferenlele de dotёгi сu pёmAnt' foгtё de munсё 9i сapita|, preсum gl I proprietar ifrigidere <30% 30-т0% ,)0"r,
produсlia agriсo|ё 9i industria|ё pot faсe сa inovatia sй nu mai m|сsoгeze Cos-
.struсtu ra сomerс]аli Nu existё сonсurentё. Conсurenta Тntre ConсLtttlttl;tttl
tuгi|e de distribu{ie.
с) Crearea aгtifiсiaIё a сeгerii pentru sisteme moderne de distributie' prin ofe- сome(ul сadrul
tradilional 9i сel сomеrtttIttl
rirea de motiva{ii din paгtea ofeгtei este inefiсientё. Еste neсesar сa сеrеrea sё
aparё in mod spontan сa rezultat al dezvo|tёrii eсonomiсe gi sсhimbari|e pгoduse
modern. ,od9i
de aсeasta in modeIe|e de сonsum qi obiсeiurile de сumpёrare ale сonsuma- Гipu I magazinului Mаgazin miс Magazin miс Mаgazine
tori|or. in сe| mai bun сaz' ofeгta ii poate faоe pe сonsumatori mai сongtien[i сё tгaditional. tradi!ional. speсiаIizatе.
existё serviсii a|ternаtive prin publiсitate. Magazine сu SupermarketLrrr
Cele trei faze ale procesului de modernizare a sistemului de distributie а autoservire 9i magаzine
аlimentelor sunt: (minimarkеt, de dimensiuni
Faza 1: Comer|ul tradi|ional (subzisten{ё sau precapitalism) magаzin de maп.
Comeгlul intr-o eсonomie de subzisten!ё se bazeazё pe аfaсегi dе fami|iе proximitate, Hipermarketuri.
miсi qi foaгte miсi (magazine sau butiсuгi), Tntr-un mediu statiс protejat impotгiva supermarket). Magazine de
tip disсount.
сonсurentei-
Faza 2: Comer{ulin curs de modernizare obieсtive
;tive аle politiсii Sё garanteze Sё sprijine Sё garanteze
Pe mёsuгё сe сregte сererea pentru serviсii сomeгсiale, sistemu|de distributie t:omerсia
rсiale aprovizionarea сu dezvoltarea un numёr
reaсtioneazё in primu| гёnd prin сregtereа numёгului de punсte de vanzare, de alimente 9i preluri magazinelor variat de
obiсei in zonele uгbаne mai bine dezvo|tate gi mai bogate unde existё dejа сoreсte Тn сonditii self-serviсe de sistеme de
magazinе tradiliona|e. Ulteгior, сoexistenta magazine|or moderne сu сele tradi!io- aссeptаbi|e de igienё. dimensiuni mari distribu!ie
na|e devine din сe in сe mai difiсi|ё. Come(u| tгadilionaI este fo(at sё сonсureze 9imij|oсii. moderne.
сu afaсeгi сaгe opeгeazё dupй un anumit mode|, intr-un mediu iп сare pгogresu| Sursа: intoсmit de аutor pe bаzа сеrсetйrii
tehniс 9i eсonomiс lasё Ioс inova{iei. in fina|, сomerсiantii tradi{iona|i sunt oЬligаti
si se retragё din zonele unde existё сome( modern. o mai mare mobilitate а
сonsumatoruIui,, сombinatё сu сregterea urbanizirii, sсhimbй pozitionarеa in spa- Еfeсte ale procesului de modernizare comerсiali in Еuropa:
a) Noi aIternative de сumpйгaгe;
!iu a piеle|or de distribulie. AvЭnd сosturi Тn сregtere (fo(a de munсё), сompetitiа
сomerсia|ё modernё reсurge la seгviсii inovatoare, noi foгme de organizare gl b) Serviсii 9i aranjamente de produсlie сare le permit сonsumatori|or sё eсo.
regrupaге in spaliu a suprafe{elor сomerсiaIe. Afaсeri|e traditionа|e se prёbu' rromiseasсё timp, efoгt gi bani, degi uneori este saсrifiсat сonfoгtu|;
$esс. с) Dezvoltarea unor Ianturi сare peгmit eсonomii de sсaгё in organizare, maГ-
Faza 3: Comerlul modern krэting, finanle gi aсhizilii pentru Тntreaga relea de vёnzёri',
Faza de modernizare se terminё unde inсepe сompetilia inteгnё in sistemtr| d) o revizuire genera|й a seсtorului de сome( сu гidiсаta;
modern, сa гёspuns la noiIe nevoi ale сonsumatori|oг 9i сa o Тnсerсare de аl e) Relalii veгtiсa|e Тntre produсёtorii qi distribuitorii din industrie gi agriсulturё,
гeduсe сosturi|e de distribulie pеntru a stёpAni сAt mai bine сompetilia prin pret .:;rre si perпltt:i rl tnlс:rprс:tаre а сeгerii сonsumatoriIor de seгviсii qi bunuri dе
Come(ul alimеntaг ,,modern'' este astfe| сaraсterizat pгin сonсentrare ridiсatё 5l (,OnsUm' сeeil (;(} r:tlttl'lt;.iltl;t'l;lstt,.rт]ui de сomeгt сu ridiсata sё сaute solutii ino_
inovatie сontinuё. vаtoare gi tlt;rl r'f tr 't. .ttlr'
Guverrlul t:;l tttt I;lt.Illt itl.' ltt<lv,ttiо ln sisfemuI alimentar сle сIistributie din
Sдrапiа
Itt lti5ll, tl{t\/r,rrii!l ,lttt ,1,.п)t.t .t t оrt;;ltutl tttt ltlittt flftпttttttl ( tltt't.tltuttt,,t littllt.t
ttt,ttht'l" 1tt'ttlttt tttti,lt'ttt! tt, t,lt.lttl'ttt!,,tt!rtt tfu',tltпtсtt!t: I'tttt,t1,,tlrtl rttrtltV Itt'ttltu
1А,| l\litltilt1сtttсlttttI ll1lсгlr!itttlilllг itt Iltllсtiit.lс i| |(',,l.Illt.lll(.

aceastа decizie afost faptul cё pretul alimentelot с<lttlttttt;t sa сreasсё intr-o l ;l sUpermаkttl .;r. vilпrl оrlu:',e de [)rоdttse ;ltс: stlItlс;l;llrl' сI;rsifiсatе 9i irrt;l;l
рt
economie unde din сheltuielile consumatorilor tlr;ttt 1lt:tttru alimente. Mai
55o/o r tt;trсA impaсtltltirlt' :1t l.l,lrl l;.ttittttаtё o сhetаte trеllttlt-. sа tie pregёtite pentru a fr
mult, condi|iile in care erau vёndute alimentele in magazinele traсli|ianale nu erau r,;tIttate stаndаld. introduse in suрermаrketuri. Lа fel, mёrсiIe
satisfёcёtoare, in principal, din cauza igienei neсorespunzetoare gi a praсticitor produselor industria|е trеbuie sё fiе stаrl_
frauduloase de cdntdrire si calitate' Planul era destinat sсёderii preturitor la ali- dardizаte gi dezvo|tatе.
mentele vёndute cu amёnuntul prin infiin|area supermarketuritor' Ministerul
Comertului sustinea cё pre|urile ridicate erau сauzate, in prinсipal' de urmёtorii Sursа: |ntoсmit de autor oe bazа сercetйrii
factori: Еfeсtele сomerсiale determinate de supermaгketuri sunt numeгoase gi tгebLrie
o la
nivelul comer|ului cu amёnuntul: prea multe magazine cu volume de .';r se tinё seama de faсtorii сгitiсi prezentali Тn tabe|ul de mai sus, urmёгindtt-st-.
vёnzёri scёzute gi marje de profit ridicate; r k rzvoltarea supermarketu rilor.

o la nivelul comer|ului cu ridicata: tipsa сompeti|iei intre intermediari, сare

aplicau marje foarte ridiсate;
. legёturicomerсiale speculative cu produsele agriсole. 8.2. Gome(ul alimentar сu amаnuntu!9i pielele muniсipale
Guvernul spaniol a intervenit la douё niveluri:
a)dezvolt1nd magazinele de se/f-serviсe, prin reducerea сu 50Yo a unortaхe Тёri|e europene au aсordat o atenlie speсia|ё сome(u|ui сu aminunttt|.
corporative gi prin infiin|area unui Fond de Garantare care sё ofere imprumuturi /\сeastё po|itiсй a fost сreatё pentгu a oferi сondiliile neсesare pentru:
managerilor de magazine care adoptau modelul self-service; 1. imbunёtйlirea сalitёlii сome(u|ui сu amёnuntu|;
b)dezvolt\nd un lan,t de supermarketuri publice (cabsa,) pentru a oferi un 2. гeg|ementarea сomeгсianlilor сu amёnuntuI,
eхemplu de urmat sectorului privat' 3. protejarea nivelurilor de angajare;
lnterven|ia guvernamentalё nu a fosf foafte eficientd. Panё in 1962 au fost 4. ofeгirea unor seгviсii сomerсiale de bazё Тn diferite pё(i a|e orage|or unde
dezvaltate numai 44 puncte de vanzare cu o suprafa|ё mai mare de 400m2. tlсzvoItaгea este foагte rapidё;
Acest lucru s-a intdmplat ca urmare a: 5. asigurarea unor provizii de a|imente sйn5toase la preluri acсesibile;
- lipsei unei eхperien|e manageriale in gama de produse din supermarket gi 6. interziсerea сome(uIui сu amёnuntuI in |oсuгi nepotrivite pentru a evita
a unei echipe pricepute; llstrugerea mediuIui Тnсonjurёtor.
. costurilor ridicate pentru dezvoltarea noilor puncte de vёnzare.
r

Pietele prinсipa|e 9i pielele itinerаnte

Gama de produse din supermarket avea o.сalitate prea ridicatё Еxperienla europeanё demonstгeazй nevoia de diverse infrastruсtuгi 9i faсi_
9i era prea
sсumpё pentru consumatoriicu venituri mici. ItIdli de pia!ё 9i pIanifiсarea unor plele muniсipale itinerante. Pielele aсopeгite din
1lrtnсipa|e|e сaгtiere orёgenegti au fost Тnfiinlate Тn speсia| de сёtгe autoritёli
Тabelul 8.3. Efeсte|e exerсitate de supermarketuri si faсtorii сritiсi .rсo|o unde сomeгсianlii nu puteau inсhiгia standuгi, Pentгu a atrage сomeгсian(ii,
pentru dеzvoItarea aсestora rrtаnageгii piele|or, la inсeput o firmё muniсipa|ё sau сhiar muniсipa|itatea, puteau
vlnde standuri |a preluri сontrolate gi puteau ob|iga сomerсianlii sё v6ndё o
Efeсte сomerсiаle Faсtori сritiсi r:аntitate de a|imente la un pre! сontгo|at pentru o anumitё perioadi (de exemp|u,
Supermarketu| dezvoItё vo|ume de vAn. Daсё, pentru motive eсonomiсe gi soсia|e' llrЭ$UlMadrid).
zёri foaгte mагi' oferind astfe| posibilita. supermarketu| nu are un volum sufiсient Muniсipa|itateа, asoсiatii|e de сomerсianti gi сamere|e de сome( loсa|e pot
tea unor profituri сu marje sсёzute. de mare de vAnzёri, atunсi сifгa de afaсeri' rlferi Тmprumuturi ugoaгe, Тmprumuturi pe termen mediu gi Iung gi training. Auto.
marjele gi pre{urile diferё destul de pulin rltа!i|e loсa|e pot, de asemenea, sё foIoseasсё anumite spalii urbane in aer |iber
fa!ё de magazinele traditiona|e. tIrept piele de stradё itineгante (Tn fieсare zi sau sйptйmAna|). Astfe|de piete:
Supermarketuri|e сumpёrй Тn сantitёti o mai mare putere de сumpёrare nu este . oferё fermieгilor posibilitatea de a-9ivinde produse|e direсt;
mari, сu гidiсata 9i, avAnd o putere mai legati de un singur magazin, сr de sta. . le oferё сomerсianlilor din pie{e mai muItё stabilitate;
mare de сumpёrare, reduс diferentele bi|irea unur lant de magazine сomerсia|e. . inlйtuгё inсeгtitudinile gi imbunёtёlesс aссesul сomeгсianli|or in piele;
exсesive a|e intermediariIor. . faсiliteazё Тmbunёtёtirea abiIitёtilor profesiona|e gi a сapaсitёlii operationa|e
.r сomerсiantilor dlrl ptс:tе,
SupermarketuriIe au unitё!i
frigorifiсe, Problema сu сonservaгea alimenteIor nu
сeea сe duсе |a o reduсere a сantitёtii este rezolvatё doar de prеzenta frigi. . faсiliteazi IttttсlLltlr:rltrl;l:';l tlхltrlсJоrea gradualё a pie{elor muniсipaIe.
de alimente pierdute gi duсe |a eхis- dere|or Тn supermarketuri сi de prezen{a Pentru сгL.;ll(.;t t|!lt|| .'I..lr'ttt lIrl 1llсte itinerante trebuie fёсut un pIan speсiaI
j
tentа аnUmitor stoсuri. aсestora pe intrеgul lan1 t.|t' tlistributie l)(jl]trU а-
*
(depozit, trаnspoгt, aсasi |;l r rl1 11;111n3f6;.). 1- qarаntа ttIl}( tiil| t,lll..| .,'! trrlt;I l rllrrr.lt:t;lt]ti|or dtn plete;
2. :;tаbtlr t.lIlllllt lll .ltitt.'rlItll si liсerlte|or'
д .|1:1:111j|1.11..l
)46 l\|;ttt;tl''t'tttt.ttlttI rl1lсritlitlttlItlг llt IltllсI;ilt(.''.l |{.'l,|||!.ll|(

3. stаbiIt сr|te]lIle pеntru regIеmentareа |oturilor $l .l ()l (.|rrt rltl сomerсiaIizare;

!
I

Саsefa 2: Asprcte с'lll llуlllс''lttl:I'I.,l1! a pietelor municipale dirl ltalia

4. deteгmina modalitаti|e in сare Ii se va permite (;()lll(ll(,Ii|lltIlor sё luсreze in
anumite |oсuriin afara piete|or.
Tipurile de loturi de piatё. Loturile pentru piete, ce nесesitii tl
Tabelul 8.4. Prinсipale|е саrасteristiсi a|e pie,teIor muniсipale iп Mаdrid (,l999) |tсen{ё anuald de oсupare a spa|iului publiс, trebuie demarсate gi pe eIс:
рot fi montare chiar сorpuri fiхe pentru vanzare. Trebuie, de asemenea'
Produse alimentare - vёnzёri |a сеl pulin 65% dintre standuri .sё exЬte anumite spatii dedicate producёtorilor alimentari gi Comel
Proprietаte muniсipa|ё с;iantilor сe opereazё in zonё'
Reguli pentru alocarea loturilor. Loturile din piatё sunt aloсatе l|(|
Funсtii aIе autoritёtiIor muniсipale . administraгe; baza unui s/sfem de puncte elaborat de un comitet speсial in bltl.t
- seсuritate; u rm ёtoa rel or сrite ri i :
- sёnёtate tehniсё/inspeсlii de igienё . comercian|ii obignui|i Cu cea mai lungё activitate;
Management - direсt: management muniсipal; . comercian|ii de bunuriin cantitё|i reduse pe piatё;
- indireсt: pe bаzё de Iiсentё. . сomerciantii care oferё aceleagi bunuri ca gi comerciantul anterкп,
o comercian|iicare lucreazё pe mai pu{in de 4 pie|e pe sёptёmatпl'
Loсalizare - p|anul genеrаl a| orаgului. . in cazul in care eхistё doi comerсian|i cu aсelagi numёr de pttttс;lt:'
Mёrimea standuIui - standuri speсiale pentru alimente (min. se tine сant dacё acel comerсiant locuiegte in zonё 9i de dat;l
2aYo, cu o unitate de refrigerаre de 4 m,); aplica|iei (dacё aplica|iile sunt fёcute in aсeeagi zi se trage la softi)
- standuri de a|imente nespeсializate Autoritёtile muniсipale au rolul de a asigura condi|iile de sёnёtate gt
(min 40 m,9i 80 m, unitate de refrigeraгe) igienё din locul respectiv gi la standuri gi oferё servicii sanitare Ei de
curё|enie. Comercian|ii din pie|e trebuie si respeсfe anumite reguli de
Condi!ii tehniсe - Tn funсlie de zone: сomerсialё,
igienё 9i sdлёfafe statutare' Eхistё douё taхe pentru serviсii municipale.
administгativё. pentru oсuparea spatiului public q,itaхa de parcare.
Faсilitёti сomune - faсilitёli de refrigerare' bazine de spёlаt;
- parсuri de magini; : .::

- iluminare, ventilalie 9i posibilitёlide aer

Cаsefa 3: Comercianlii in pielele din Palermo
сondi!ionat;
:t
- zone de Тnсёrсагe/desсёrсare;
,

- btrouri pentru administratie, asoсiatii' serviсii

Ехistё gase ple|e in centrul oragului Palermo, majoritatea alimentare-
muniсipаle etс.
La inceputul dezvoltёrii oragului, aсeste pie|e erau improvizate gi nu
Administrare - un аdministrator gi un сonsiliu a| pietei. aveau reguli, erau folosite de cёtre fermierii de la marginea oragului сare
igi vindeau propriile produc{ii agriсole' direct. Pentru a garanta condittt
Sursа: intoсmit de autor pe baza сerсetйrii
adecvate de igienё, o organizare mai bunё a pie{ei gi pentru a prevenl
aglomerarea traficului, municipalitatea a reglementat aceste pie{e prin:
Casefa 'l: Planuri de piele $i de orage . men|ionarea unor locuri speciale pentru comerсianti;
. stabilirea numёrului gi suprafe|ei loturilor;
. acordarealoturilorcomerciantilor.
Un sistem de pia[й muniсipa| oferё o mare opoгtunitate de planifiсare a Pie|ele au facilitё|i sanitare, apё curentё gi locuri speсiale penlru
oragului deoareсe: depozitarea degeurilor. Autoritd|ile din orag monitorizeazё сondifiile с1с:
. mёregte zona din orag unde este p|asat; sёnёtate gi igienё in zona respectivё gi la standuri gi oferё serviсu
. se сompoгtё сa un pol eсonomiс qi atrage gi a|te асtivitёti сomerсiа|e sanitare pi сle сttrёtenie. Loturile sunt marсate gi suлf desemnate zonc
gi sеrviсii; speсiale уlс:ttlttt 1ltrхtttсatorii alimentari gi сomercian|ii din zonё. Cu toate
. oferё serviсii dе pгоximitate popu|aliei гezidente 1n zonё; aсesfeа, t:хtхtttl tlt: 1ltl1lttlltliс: сtin сentrttl oragelor in ultimii 20 de ani a
garanIeazё пletl tl tt ll tlz.t ststеrn t Itri |oса| de relаti i soсiale. dus aсс:;|i: 1ltt'ltl .'1ttt' I tt/'t'It(|I),ttl:t:tl tltajoritarea clientilor erau rezidentii
loсali Сttttl l (|||,||1.t ., 't tttttl,tl l,t 1ltlrtfrэria oragului, acum e nevoie de
t l

lr]tl,sllt;t |.,I!|:'|||l,ll't 1tl'11111' 4Ilttl||,ll.tttttt' dar importanta lor economicё a

Irls| (tttllttttt;tl,1 ,1r,,,tIi|'t|,,.t !,''ttlt, '',.t,,tt|;i а spatiilorde parсare-
 ТI
]48 .'l.ltlI.ll|(
'\ktttltgсlttсtttttI tl1lt'l;t(пtttiltll.ilt Irrrlсll.rrl(. ',,I |(
'l')
8.3' Rolul miсilor Gomerсianti сu аmilttllrtrrl in sistemul .i sё rеalizеZе;l:.;i.l||{.ttr..t.tt,ltl rrl mod оbtgrltrrl' (,()(,. l (,r'tltt1l|lс;;t tt.'1ltll;tlltIl

modern de distribulie de produse alimentаre t. rir'; r opега{iuni|or гс]:;1lr lr,tIVr l

.i sё transforme lсtl|lzaгeа aсtelor гespeсtive in ptсltestа sa dе bаzа s;ttt
Din punсt de vedeгe numeгiс, intreprinderi|e miсi (pгeсum miсi|e magazine) rr r,r )SoГ|e,
.} sё aсtioneze in numeIe sёu peгsona|.
sunt prinсipala aсtivitate de distгibutie din {ёri|e euгopene. Degi |e-a mai sсdzLtt
impoгtanla eсonomiсi, sunt inсё o'сomponentё importantё a ofeгtei pe pietelе Asoсiatii|e miсiIor afасerigti independenti pot fi foarte bune pentru a сompеnsa
alimentare europene. i li./.irVantajeIe de сompetitivitate a|e membriIor Ior. Asoсia'tiiIe inсlud divеrsсl

Intreprinderi|e miсi au tгei funсtii prinсipale, desсrise in сontinuaгe. Irr1111g flg oгganizaгe oгizontalё (grupuгi de aсhizilii) sau verticaIe (uniuni volr.rrl
1' FoIosesс zone neg|ijate de mariIe сompanii datoritё faptu|ui сё nu sunt sufi- t.rrtl). GгupUri|e de aсhizilii sunt formate dintr-un gгup de miсi сomerсianti. Utlttl
сient de mari sё сupгindё un magazin maгe sau pentru сё sunt mai pulin pro- llr|r: voluПt?rе sunt imp|ementate 9i сonduse de un negustor сu ridiсata (il:;r'
fitabi|e deсAt alte zone. .z. 'r lеa FiguГa 8'2.).

2' oferё serviсii diferite gi deseгvesс segmente а|e сererii сaгe sunt ignorate
sau prost deservtte in aсeleagi spalii Тn сare opeгeazё 9i mari|e сompanii. Aсes.
tea din urmё sunt interesate pentru o сerere uniformё, serviсii stаndardizate сare
ar putea sё nu aсopere nevoile сonsumatori|or сu nevoile speсia|е (de exemplu,
miсi сantitёli de produse de foaгte bunё сaIitаte) sau pгeferё o atenlie perso-
nalizata.
3. Cгeeazй |oсuгi de munсё (in speсial pгopria sa angajare sau a membri|or
fami|iei), mentinёnd astfeI sсёzutё rata gomaju|ui. ljitlr.DUl do lflпrilгt tu unttiuuniuI
Miсile afaсeri aIimentare din Еuropa (ESFBs) au avut urmёtoareIe tгei mart
dezavantaje.
Dezavantaj 1: Mёrime limitatd
EIe nu pot avea aсe|eagi eсonomii de scarё сa gi mari|e сompanii (a se vedea
сaseta 4). Aсеst fapt duсe |a diferenle semnifiсative de сosturi gi, Тn сonseсintё,
de preluri.
Dezavantaj 2: Lipsa unei puteri economice gi financiare
Afaсerigtii miсi investesс de obiсei mai pulin deсAt marile сompanii. Cёnd o Figurа 8'2. Struсtura grupurilor de aсhizilii qi a uniunilor voluntare
faс, au un niveI foaгte ridiсat aI investi{ii|or de finanlat, сa proporlie din propriu| Sursа: intoсmit de autor oe baza сerсetйrii
сapital. Spre deosebire de maгile сompanii, сeIe miсi inteгaсtioneazё cu ststemu|
finanсiar numai pe baza bogё!iei persona|e gi pe baza inсrеdеrii proprietarului.
Aсest fapt nu doaг |e limiteazё aссesu| la сredite, dar faсe gi сa imprumuturi|e sё Stagii de dezvoltare a аsoсiatii|or de сomerсianti
fie rnai сosttsitoaгe, restriсlionAnd astfe| investilii|e gi сгesсAnd risсuri|e. Afaсeri|e Asoсialii|e de сomerсianli se dezvoItё in douё etape. Primа etapё este
miсi sunt mai vuInerabile |a sсhimbёri a|e сondilii|or de mediu, datoritё propo(iеi .lrгaсterizatё de nevoia de a Тn|esni aссesuI afасeriIor miсi la сonditii|e de
сosturi|or de operare in vеnitu| total brut сare nu pot varia foaгte mu|t atunсi оAnd rr;hizilii mai bune de сare se buсuгё maгiIe сompanil. in timpuI aсestei etape
сondiliile de сonсuren!ё se sсhimbё. Miсile afaсeri alimentare sunt vuInerabi|e in .1rupurile сгesс сa numёr, duсёnd la сonstituiгea unor gгupuri de сentгu. Tot in
fa{а сonstrAngeri|or de сredit asoсiate сu reсesiunea сiсIicё. . rr:eastё fazё sunt desсhise gi pгoprii|e сentre de distribulie ale asoсialiei pentru

Dezavantф 3: Lipsa unor calitёli manageriale gi profesionale , r aproviziona independent propгiii membri gi sunt reсrutali manageri perma-

Miсile firme alimentare sunt сonduse, inlenerai, oe proprietar сare pгiveqte сare sё Iuсгeze atAt |a nive| |oсa|, сit gi |a nive| naliona|' indeplinind
сome(u| сa un mijloс de subzistentё 9i nu сa pe un mij|oс de generare a profi- 'lеnti
.';lгсini difeгite' Pгinсipa|a сaraсteristiсё a pгimei etape este reprezentatё de
tuIui. Lipsa сa|itili|oг profеsionale gi manageгiale ii impiediсё pe сomerсianti sA itpuI de inte|egere сare ii Ieagё pe membri. Relalia de сooperare сreeazё |egё_
vadё opoгtunitёtile сomerсia|e gi sй imp|ementeze po|itiсile сomerсia|e 9i teh. lrrrl voIuntare саre nu sttnt gltvernаte de reс]tl|i gi сaгe nu au Un efeсt substan.
niсiIe neсesare pentru a obtine suссes.
tli]| asUprа inrlсlJlt:tlrltltttсlt ttt;lttltс;tltl;tltl.ttttrltllllrtlсlг individuaIi de$l сumparё in
llГUD.
Asoсiatiile de сomerсianli9i rolul acestorа
Noliunea de сomeгсiant are in vedere persoana fiziсё sаrr ;rltiсllt;а а саrei pгofсl
sie este сome(u|. Potrivit сodu|ui сomerсia|, sunt сomerс|;lttll t;tll ('.tl() ('Х(]lсitё aсtо
de сomeгt 9i faс din асestea prсlfesiа |or obignuitй. [)tх;t' 1lr.tl|ttl .r lr r;rlrlsiderаl
сomerсiant,unаqentес()Пollll(] lll.llttttll;;iirtrlс;lIlrlt:ils(;;llIllll..l|(,. ll!.|{.ll)l](iIt||
.i l;;l l;tс,.t.tr:tс: titl r'rttttt.t['
l.s() NlltttlttlсtttсltlttI llttсtlllitttttItlг ltt ltlllt.I:trl(.',t tl..l.Itl|.l||( lIt-уtt.tltttIttt |'I,''ltt.,, l,', 'tIt'lt, Il!|lII lIl l1,tt1tttttl ||,\lllII||l|!l.! \I,|,ll'\lIljtll)l|lt|.l ,',,l

Caseta 4: Еconomiile de sсarё si micile afacer' <:tt .llttttl:ttlс '1lrl1r' l1S|fg| сё rndlvlzrr.'l'VilI l{lr'rrllItr,.t ttt;-tl tltttIl t;tl t1trt;lttI ljtllvtсll|e trtrtltzirlrl t:r'l
''rrr tIt)Cvent miсiIor ;tl;tt:r'lt tIr. r;ltIle pltrtсtpаlele gr[|pUr| de aсhizttlt $| tlllItlllI
,' 'lltttl;lle din Еuro st; Ill|[).lll ltt ttlаl пlu|te саtеgorir' gгupаtе astfe|
Achizitii: Miсile afaсeri alimentare din Еuropa |lLr au сill).]Citatea de
a exploata eсonomiile de achizitii pe сare le faс marile Companii prin Таbelul 8.5. RoIurile gi misiuni|e сomerсiаntiIor
faptul cё faс cumpёrdturile cu ridicata. igi petrec timpul seleсtilnd furni-
zorii gi adun\nd informa{ii despre pia|ё 9i produse. Misiuneа globali
Depozitarea: Miсile afaceri alimentare din Europa trebuie sё igl Comuniсarea
praсure produsele din angro.uri care furnizeazё marfё unui mare numёr
de clien{i cu cerin{e diferite. Аcest lucru inseamnё cё ei sunt supugi unut Ilrl()Ilnaгea pielei si a
. Irrlrrtеlеi
regim de furnizare neregulat сare duce la o lipsё a stoсurilor, Ia reper- Cerсеtarea noi|or сlienti;
cusiuni negative asupra seruiсiilor oferite gi, in сonsecintd, asupra Analiza probIemelor сlientiloг;
capacitё{ii lor de competi|ie. Susсitarea nevoilor,
Vёnzёri/marketing' Micile afaceri alimentare din Еuropa nu pot influ- VAnzarea;
enla ugor preferinlele consumatorilor deoarece strategiile de promovare Argumentare;
neсesitё o piatё mai largё pentru a fi profitabile. Astfel, pentru ei esfe Demonstratii;
greu sё igi mёreascё сlientela gl sё igi micaoreze costurile' Asocia|iile VAnzare propriu-zisё;
de comerсian|i joaсё un rol difеrit intr-o perioadё c6nd sistemul de dis- Urmёrirea с|ientuIui;
tributie se modernizeazё 9i cёnd distribu|ia treсe printr-un slsfem сomer- Urmёrireа vёnzёriIor;
,modern.
сiat intr-un sЬfem comercial in curs de dezvoltare, asocia|iile Serviсe dupё vёnzare;
se |uptё cu reticen|a сomerciantilor tradi|ionali in a aсcepta schimbёrile Asisten!ё сlientului;
de pe pia|ё. Asaсia|iile europene au sprijinit introducerea gi dezvoltarea Promovaгe;
Merсhandising;
sistemului self.serviсe (minimarketuri, mici supermarketuri gi supermar-
lnstrumente de gestiune (asistentё 9i neсesar)
keturi), Еle sunt foarte eficiente gi pentru incurajarea schimbёrii Comer-
|utui traditiona!. intr-un slstem comercial modern, asocia|iile faсititeazё I r t fo rma re a intreprinde ri i
eхisten|a economiсё a afacerilor mici, indepёft1nd dezavantajele lor Ce rceta re a i nfo rm a|iilor eхte rne ;
competitive in comparalie cu marii distribuitori. I nformare asu pra programelor, clienlilor;
I nforma re a su p ra concu re ntei;
Prezen{a asociatiilor de grupuri poate avea un efect radiсal asupra
eсonomiei micilor membri asoсia{i, сare rёmАn independen|i economiс l nfo rm a| i i сe p e rm it сo ntrol a re a ac{ i u n i i v 6 nz ёto i lo r
dar sunt subordona|ideciziilor unei majoritё|i, Ехistё un proces de seleс-
{ie internё pentru a preveni inscrierea unor companii care ar putea Sursа: jntoсmit de autor oe bazа сerсetirii
afecta negativ competitivitatea de grup.
Tabelul 8.6. Serviсii furnizаte miсilor afaсeri de сёtre
grupuri de aсhizilii qi uniuni voluntaгe

A doua fazё este сaгaсteгizatё de un proсes de sсhimbare deoareсe este

., ; с rv i c i i ge n e ra l e d e asi ste n{ ё сo rp o rat iv ё: Serviсii generale de asisten'tё
sеrviсii de сonsu|tantё speсifiсe; corporativё:
stabi|it prinсipiu| сё individul nU are existenla gaгantatё deсAt prin inteгmediu|
sistem de informalii, . serviсii de сonsultan!ё speсifiсe;
Тntregu|ui gгup. Pёstrarea poziliiIor pe pia!ё a miсiIor afaсeri аle grupului nu
p|an general de loсalizare сomerсialё; - sistem de informalii;
depinde de apaгtenenla Ia grup, сi de existenla grupu|ui in sine. Daг nevoia de a
сursuri de training gi intёlniri regu|ate a|e - plan geneгa| de loсаlizare сomеrсialё,
faсe fa!ё unеi сonсuгenle din сe ln сe mai aсerbe neсesitё reg|ementёri gi o rela. rnembrilor. - сursuгi de training 9i intA|niri regulate
lie de сooperare mai strЭnsё pentru сa funс{ia de сome( сu ridiсata sё funс{io- ale membrilor.
neze gi sё peгfoгmeze efiсient, sё fie imp|ementate instгumentele de marketing
jervicii de tnur k,l rr rr Дsisfeлf6 in domeniul fiscal juridiс.
de grup. lntensifiсarea produсе sсhimbёri majore in сadru| grupu|ui, afeсtindu.| : 1 gi
oгganizalionaI gi struсtuга|. Irlrttаr|' gгupuI de сoopeгare este inteгеsat sё devin;] planuri de пl;tt kl.lrtrr |r. r ;tti;l. 1r

mai putеrniс |а nivеI intt.lrtt 1lt ltltt tl ttlllt maгe сoeziune 9i prin rаtionа|izагeа struс. p|anifiсarеа |l|lll| l .llt||l.t!tIt r|r. l)|i)ll11}V.Il()
turil sale pentrr.t il Itlllttlll't:rt.'ltrrrIrl r;;tIitёtil de membгu Ei pentrrt irrrlltlnёtёtirea sеrviсii de tttr.il ll.ttlr lt.'rl rr;
(;reаreа [|ll{.| |l|.lIl I l lllIll.l! | lIl.
сoпlpс:tltlvltаlti l.llt'ltlllr l|rlt r;ltt1lttIttl ltl ltt:l:аtstA fаrzA de dezvoIl;rrt.' r.'l.;l;i o imp|r
l:;ltr'rIt;trJtl.t|;t.t tttr.tttirtI|.,t !l| ()||ll!t''t.'.t ltl,ztIlt;rtеlоr sl sllstItll'tr..t.lllIt'. llve|оr сlсl Sttrs;t lttltrrtttilrlr. r'i1,, 1. !.,','.,', !ir,l
 ! !lt.tlttl,ttlt't l',,',lrr., l"' ,tlrпt, пl1ut пt sl'trltttttl tt \ltuu,llrr'! ;t t ttt,ttt)trrtпtrr't
t, i

Servrсiilе gеnеra|e de asistentа сorporativё sUttt :.,tltvrr,lr lttrnizate afaсerilor C.rsetа 5: Pro<Ittl:Ilvtt,t!<:,' ttt sсctorul comerсiаl
miсi, atAt de сAtrе grupurilе de aсhizitii, сAt gi dе сёtгe tttlttttrlItl voluntare.
Produсtivitatra |;u':ltlttltl de produсtie, сu preсбdсltt: а |сtсtorului tlIIIittl'
8.4. lnovarea Gomercialа 9i dezvoItarea sistemelor medii
ttt sectorul comerсjal se situeazё sub media prodttсtivitёtii pe arlsaпhlttl
Itl|uror activitё|ilor economice din cauza сё includ:
gi mari de distribu{ie . dificultatea, in sectorul сomercial, de a inloсui forta de munсё trltttl
,:;tpital' deсi, de a spori produсtivitatea munсii, spre deosebire de agriс:tt|
Atunсi сёnd existё сonсuren[й, inovaгea сomerсia|й гepгezintй pгoсesu| pгtn lttt.ё sau produc|ie;
сare foгteIe pietei adapteazё stгuсtuгiIe ofertei pentru сa aсestea sё rёspundё . imposibilitatea acumulёrii serviciilor sub forma stocurilor:
sсhimbёri|or inteгvenitе Ia nive|u| сererii' Inovaгea poate, de asemeneа, s5 fie . natura pie|ei produselor alimentare care incurajeazё prezenta a nLlПt(|t():il
deteгminatй de сгegterea сostului faсtoriIoг de pгoduс{ie. Тotugi, de сele mal ()peratoi аe ыi redusё car: nu suntfoarte mottva| de cregterea eficienk:t
mu|te oгi, spoгirea сostu|ui faсtorilor de produсlie nu este Тnsotitё de o produс.
,7
tivitate mai maгe a aсestoгa (vezi сaseta 5).
Astfe|, сompaniile tгebuie sё adopte metode inovative сare pot pгesupune:
ln сeea сe privegte alimenteIe gr pгodusele de |arg сonsum' ieгaгhia diltltllr,Irll
о imbunёtёlirea efiсienlei organizаtiona|e a punсte|oг de vёnzaгe;
. fo|osiгea Тn mai maгe mёsurё a progгeselor tehnologiсe; ,rl;tеme este dominatй de hipermarketuri' сare oferй сea mai largё gama tjt:;lt rl
,lrrsе intr-un singur spaliu сomerсial |a preturi foarte сompetitive. Aсest l;l1ll
. urmёrirea realizёrii de eсonomiide sсaгё eхteгne;
. separarea funсliilor de marketing Тn mod diferit intre pё(i|e imp|iсate Тn pro- rrrr;гeuneazё situa{ia supermarketuriIorсare, сu toate сё oferё o mai marе аCсL'l,l
lltIttаte сonsumаtorilor, se tгansformё Тn ,,supeгmarketuri integrate'' sau in ,,supel
сesuI de distribulie.
lrrlrгketuгi de сaгtier''. Supermaгketuri|e integrate oferё atёt a|imente, сAt gr pгo-
Adoptarea mёsuгi|oг inovative dеpinde de trei faсtori prinсipaIi
. tipuI po|itiсii сomerсiale adoptate; . |r tsе de bazё nea|imentare (produse de ingrijire personalё
sau pentгu сasё), Super
rrrаrketuri|e de сaгtieг se aхeazй mai mult pe o arie de interes'' сonсentrAndu-sе
о graduI de сompetittvitate in industria aIimentarё;
. eХistenta unor intгeprinzёtori reсeptivi (aсest faсtor este esenlia| in speсia| |х: produse proaspete (pAine, pegte, сaгne) сare neсesitё o ratё mare de frесvеn
l.llе a magazinuIui de сёtre сumpёrйtori., deсi, o intensifiсare a relatieiсu с|rentii.
in fazele inсipiente ale modeгnizёrii).
Еfiсienla 9i dezvo|taгeа inovёrii Тn sistemeIe modeгne de distribulie a alimen.
telor din Еuropa a depins in mare mёsura de existenla unoг сondilii' tehnologii Casefа 6: sу1erma'r
sau infrastruсtuгi externe. Spre exemp|u, гdspёndiгea tehno|ogiei supeгmaгketu- -":::"'''" ] l

riIor in Euгopa a fost faсiIitatё de:

Primele inсercёri de a schimba serviciile oferite consumatorilor, i.tt
". o сu|tuгй a autoseгviгiiТn гAndul сonsumatori|or;
prodUse standaгdizate 9i ambalate-:
raport cu formele speсializate pe anumite tipuri de mёrfuri, au fost repre.
zentate de apari|ia supermarketului. Acesta este un punсt de vёnzare сle
.promovareа in masё a produse|or, (branding.ul ca un mij|oс dе infoгmare a dimensiuni mari (peste 400 m2) care oferё un numёr mare de articole dife
сonsumatoгilor, de сomuniсare gi de vAnzare)' rrte in acelagi loc, folosind metoda autoservirii. Dezvoltarea supermarke-
ln absenla unor astfel de сondilii eхternе, introduсеrea unor sisteme de turilor a fost initial сaracterizatё de patru caracteristici principale:
distribulie de tip autoservire deteгminё сregteгea сosturi|or, сeea сe antreneazё
сгеgtеrea preluгiIoг gi/sau reduсеrea efiсientei.
. despecializarea, сe a permis clien{ilor sd igl оonсentreze сumpёrёrile
de alimente, in special produsele de bёcёnie;
Еvolutia sistemelor moderne de distribu|ie cu amёnuntul a alimentelor in
mediul urban
. absenta asistentuluide vАnzёri;
Pe paгсuгsul u|timeIor deсenii' Europa a fost maгtoгa uneidespeсializiri a siste- . designul interior simplu, dar func{ional ce permite reducerea сosfu.
melor de distribulie a alimente|oг. Gama produse|oг oferite gi сumpёrate foIosind rilor operalionale;
diverse proсeduгi qi Тn сadru| unor oсazii difeгite este in сontinuё сreqtere. Diver. . pre{uri atractive.
se|e forme de distгibulie modernё (supermаrket-uri, hipermarket-uri, magazinе de Din punctul de vedere al сonsumatorului, supermarketul a schimbat in
tip disсount, magazine dе proхimitate.) sunt prezentate in сasetele 6, 7, 8 9i 9. mod radiсal obiсeittrile de a face сumpёrёturi, oferinduJe modalitёti de a
ln pofida difeгiteIor gab|oane de dezvoltare eсonomiсё existente Тn Еuropa' achizi|iotla lltttttttt 1ltitl fгllosirea sporitё a unor resurse gi vehicule de sto-
modeгnizaгea sisteme|or de distribu{ie a сonveгs spre moduгi de funсlionare Care a Dttttttttltv I|||'('tlIl|;;t tl ftl,t,,vr:tlta mai redusё a cumpёrёturilor, eco-
avёnd сaraсteristiсi simiIаre. nomistttrl ,t:,llr'l lrrttl, lt.rrtr '..t t'lr tr!

. rnаSS пlerсllаntlisitlt; :;;ltt ttlt'tt,lt;ttttIlsitlq - prolnovare3 j11 l ltrltrtI rrr,rr1;tzlllttIui сltl

t;;tllrl lil:;ltllltttllltl;t;tlttttttl|tll 1lltlrIlt.'t. |.l|rl:;tltrltt :;tl tltl 1tlrltItt:;:;l;ttttlr,t|.t; l|''!!!!lI i'ХI)llll()l() r:;rlr:llrtrr;,rtr'.r
, , .tilr.П, . .,1( ,tr . . (:lll,lollгl ltlllЦ,v,.r
154 l\llttt:tt'.i.lttсttltlI ll1lt't:tlitttlilllt ltt lltllt'l;ttl(,.''| !|..l'tl||.lltt
PunсteIe de vAnzаre dе dimеnsiuni rеduse (stlllr.t ttr.tt l.i.lttt! l-}lIсl SaU ПllllI
marketur|), pгeсum gi magazine|e tгaditionalе speсtа|lzlrltl t;tt ;rrrltlsеrvire igt redll
finesс ro|Ul. Prime|e pUn aссentuI pe сontextu| сaгtiеruIltt, tlltltttltl un nive| Тnа|t;rI
seгV|ciiloг in сadгul unoг sedii mai miсi (ore de desсhideгe extinse, o $ama dtl
produse menite sё rёspundё nevoi|or сonsumatorilor intre vizite suссesive l;t
supermarketuгi sau hipermaгketuri. Magazinеlе traditionaIe сu aUtoservire s()
aхeazё pe pгoduse proaspete, de speсia|itate. Gama tot mai numeгoasё dtl
sisteme de distгibulie existente in Europa a urmat аdesea mode|e de dezvo|tаrсl
difeгite de Ia o tarё Ia alta.
in Fran!a, dezvo|taгea sistemuIui de distгibulie a fost suslinutё de hipermаr
ket. Hipermarketul a apёrutТn,1963' Ia numai сAliva ani de Ia.Iansarea сonсep.
tuIui de supeгmarket gi a сresсut Тn parale| сu aсesta pinё in momentul Тn сaгe a
atins un gгad de aсoperire la niveI naliona| сare nu mai fusese ТntAlnit in niсi сl
a|tё !arё.
Casefa 7: Hуpermarketurile
ri
lnovarea сomercialё a atins apogeul despeсializёrii prin hipermarketuri.
Comasёnd toate bunurite de larg consum (atimentare gi nealimentare)
intr-un singur loc, acest tip de magazin are o suprafa|ё de peste 2'500 m,
iar, in unele сazuri, сhiar peste 20.000 m2 gi face posibilё conсentrarea la
maximum a cumpёrёturilor. intruc\t hipermarketurile sunt amptasate de obt-
cei in afara oragelor, pe terenuri ieftine, pre|urile pot fi eхtrem de atractive.
in Germania, magazinul de tip hard disсount joaсё un roI foarte important
Aсesta a evoIuat de |a sisteme|e de distribulie de сaгtieг сare ofeгeau reduсeri dсl
pre! imеdiat dupё сe| de-aI DoiIea Rёzboi Mondia| Тn сontеxtuI unor сondi{ii eсo.
nomiсe difiсi|e. De-a IunguI aniIoг' aсest tip de magazin a сondilionat atAt dez
voItarea supermaгketurilor, сAt gi pe сea a hipеrmaгketuгi|oг.
Cаsefa 8: Magazinele de tip discount
Magazinele de tip disсount sunt spalti сomerсiale сu o suprafa!ё de сiгса
600 m2 сaгe poate atinge сhiar 1.000-1.500 m. in anumite сazuri, al сёror
.. sisteme de vЭnzare se bazeazi pe douё eIemente prinсipa|e. preturi foaгtе
sсёzute gi сomplementaгitatea Ior сu a|te tipuri de spalii сomerсiaIe avAnd o
ofeгtё mai bogatё. Pentru a menline pгeluгile la un nive| sсёzut, magazine|e
de tip disсount reduс toate еlemente|e |egate de сonfoгtu| сumpёrёturi|or gi
сonсentгeazl vАnzёrt|e pe un numёr foaгte miс de aгtiсo|e, anume aIimen-
te|e de bazё. Din aсest motiv. maoazine|e de tio disсount nu sunt menite sё
.degrabё,
in|oсuiasсё a|te sisteme de distгiБutie сi, mai sё |e impiediсe sё
vAndё aсest tip de pгoduse,
ltltlt tl'tt1t,t 1.,
ln Mаrо;r llltl.rlrir:, rlttrIt.ttt.1l;.t.;tlttlle rle tttrl r:/t;tllr..,/r,llt..' :il tlt:1l,ttItttt:ttl:,ltllt,
.'rrrtt tnu|t lll; tI lltttr.IItil).iIll. llIl{'llllCdeсAt in Еuгopa сorltlrle-пtа|a, sеpаl;tlOil l)l ()
.lrl.;еlor аIlttlrlttl.tl(] .,,l ll(:.tIltlttltltaге fiind mult mai с|arа. Supermarketul а fo:;I t;l'|
l.llе a susttttut dczvоltаteа соmpaniiloг de distгibutie pe sсarё laгgё. ln аnrl 'tJ()
'rl1lermarketuI a еvoluаt trеptat intr-un supermagazln, pr|n Тnсorpoгаreа itltl сl
1
,rr lportiе din сe in се mai maгe a produselor de larg сonsum nealimеntаrе.
Сaseta 9: Magazinulde proximitate
$l aсest tip de magazin oferё o gamё largё de produse' Ra|iorlrttttt:ttlttl
;rcestui tip de magazin este aсela cё oferё posibilitatea de a cumpёra itllIttttt|t,
1.lroduse in timp сe se achizit,ioneazё altele. Un punct de Vёnzatt: ;ttt, ,,
suprafa|ё cuprinsё intre 150 9i 200 m2, iar eхemplul cel mai des intёltttl t':,tt,
;rcela al statiilor PECО in care conduсёtorii auto pot gdsl gl alte o|al|t: lt,'
bttnuri gi serviсii. in aсest caz, standardizarea produselor lipsЬgte in totaltlltlt:
Мagazinele de acest tip oferё piese auto, alimente (care conсureazё |il:;I
foodurile) 9i сhiar seriс bancare
lmpaсtul soсio+сonomiс 9i geografiс а! punсtelor de vinzare de dimensiuni
rrlаri
Desсhiderea unor magazine de mari dimensiuni preсum supermаrketuгile sau
llipermarketuгiIe are urmёtoare|e сonseсinle eсonomiсe gi teritoria|e asupra ariet
.|e Ioсalizare, generЭnd atёt avantaje, сёt 9i dezavantaje pentru гezidenlii zonеi
tеsDeсtive.
о Gradul de oсupare а fo(ei de munсi. Companli|e сare сonсep 9i соrl
.;tгuiesс magazinele oferё inilia| Ioсuгi de munсё temporare in сazuI in сtlltl
.lпgajeazё personal nou sau folosesс fo(а de munсё angajatё sub nive|u| саIlfr
.:ёrii profesionaIe" impuse de post. in momentu| Тn сare сentrul сomerсial i5l
IПсepe aсtivitatea, voг fi сгeate gi posturi permanente, |egate de magazine|е аIi
tllentare (management, vёnzare, intгelinere gi supraveghere etс.) 9i de aсtivitёllIe
lluxiIiaгe (сonstruсtie, pгoduсlia |oсaIй a produse|or proaspete, transpoгt publiс qi
pгivat, seгviсii etс.).
о Venit 9i bunistаre. Se refeгё |a modlfiсarea nive|u|ui de trai al rezidenti|oг
zоnei in сaгe magazinul igi desfёgoarё aсtivitatea, сa urmaгe a сregterii gгadului
de oсupaгe a fo(ei de munсё, a pierderii |oсu|ui de munсё sau a transferu|ui per_
sоane|or intre diferite posturi dе munсй.
о Еfiсienta refe|ei de vinzйri gi bunistarea сonsumatoruIui. Spoгiгea
сonсuгentei gi a efiсienlei determinё sоёdeгеa pre{uri|oг produse|or a|imentare gi
с;regterea puteгii de сumpirare a сonsumatoriIor. Cu toate aсestea, atunсi сёnd
сjesсhiderea tlllll| пlаqаZin de tа|ie maгe сonduсe la disparitia unura sau a mаi
'сhi.lilt..l.'l.. Ilt'lt|.|,,||l rIi.rIl.,lttlltl!ltl t:tt аmйnuntu| сare faсe pаrte dintr.un |ant
rlttlit,tttl (lt: ;tt t','.t.r, !,rtil) rrir{'
. (|(}I};ltllll(.lIl .l,'i.. liI ili l'.iil !|ttl|'lllll rlr rnаi mu|tе raioane, сare l rltIttlгt]ia|izeaza
1шorlrr:;r. rlrlllrl,
' tttt,l,'t, ltt1,l,,y,,' !
256 l\{ltltitt',с.tttсttlttI rr1lt.r;tIltlltllrrt ltt Ilrrlt'l:.ttt(',..l I('.'|.Illl,|||. I I tt I t t I
'
t t
I t , ii ', i
'
, . ,,
,'
'
I t r r t , I t L t I t ! | r s
I
, t t
I t t t t t Irt \ | | r 1I I t r
| | t r \t t
,
t t \ ! | I ,III t I t I r |
.
r t ,
,I

mUltor punсtе dе vanzare de miсi dimensiuni, alternаtrvlllr.rl.'r .11i.tItspun ConstI о Seсurll.rl|...lt ( .tltt|
;le ttlаrl stttrlrаftltll |;tr'r:;lltrttl;trlr.l:;tl;t tltltlt tttt
'(i'tl.l 'l)|l|l
..'rtlгt.] сottl(.l( l.tl r.ttr.
matorii sunt, de asemenea, mai putine lttr ItltIll trl aItе aсtivitёti сottlоtt;t;tIt: с;e suttt Operllttt.ltt;t|rl
rMarginalizarea unei pа{i a populatiei. Mari|e сеntrе с()ll|()lс|а|е din afаrа lilllIlаi Тntr.o.ttttltltt|.t1l.ttItl.l zl|еi, Se сreeazё astfel posrbllltatеа dezvo|tаrtl t;tt
orageIor pot margina|iza persoane|e сu difiсu|tё!i de dеp|asaгe (vArstniсii, pеl. ,'rrrrа|itёtii loса|e ttt tlttr1lLtI sегlr
9i aI noptii. Aсest fapt poаte fl evitat prin-
soane|e handiсapate gi сele с!.l Venituri reduse). Pentгu a evita aсeste inсonve- . extinderea orеIor dе desсhrdere a сentrelor prin inс|uderea unor aсttvttаtl \;l
niente soсiale' aсtivitatea poate fi loоalizatё in zone unde existё faсilitйli dсl t, r. lltt5ti neсomегсiaIe;
transpoгt pub|iс sau unde poate fi dezvo|tat un sistem de tгansport privat. . inсhiderea suprafele|or aсoperite gi, daсё e posibi|, 9i a сelor Тn аel lrlltlr
r Venituri fisсale (Iocale sau сentraIe). Desсhiderea unui centru de vAtt (
l ). lГCаri)in afara ore|or de funсfionare;
zaгe poаte сonduсe |a сгegterea Тnсasёri|oг fisсa|e in speсial pentru administгa{tа . as|gurarea unei bune iluminёri;
loсa|ё (vezi сaseta 9). . organ|zarea unui seгviсiu dе pazё.
о Reabilitareа 9i dezvoItareа zonei. Тnfiintarea unui magazin de mart
dimensiuni de сome( сu amёnuntul poate сreqte vaIoareа eсonomiсё a zonei,
preсUm gi bunёstarea rezidenli|or ei, in speсial Тn сazuI zone|or periferiсe. Еfeсte 8.5. Modernizarea sistemului de distributie al aIimentеIоr
pozitive pot fi oblinute in materie de:
о mediu frziсlambiant (dе exemplu, prin сrearеa unor parсUri sau grёdini iп 5i сriza Gentrelor urbane de vAnzare cu ridiсata
zona respeсtivё); In Еuropa' investilii|e pub|iсe in pie{ele сu ridiсata s-au axat pe faсi|itёtr (с|;r
. mediu uman (de exemplu, гeduсeгea ratei сrimina|itйlii datoritё ag|omerёrtt .Irrr' unitёli de refгigeгaгe, tгanspoгt, faсiIitёli administгative gi manageriale) 9i ser-
zоnei, a prezenlei agenliIor de pazё 9i a iluminatu|ui); .lrl:tt (сurёtenie, monitorizare, publiсitate, reglementaгe)
. furnizare de serviсii gi infгastгuсturё (intr-un сentru сomerсia| se Vor gёsi 9t in sсopul сonсentrёrlt
1'rrlduсёtorilor, a negUstorilor сu ridiсata, a аgen!iIor gi distгibuitoriIor. CostuI
farmaсii, ofiсii pogtale, сabinete mediсa|e, faсilitёli de rесreere). ,r.,сStor serviсii se tгaduсe printr-o taxё plёtitё сorpului manageria|. lnvestitrile
1,lrb|iсe au fost efiсiente Tn speсia| in faza dezvo|tёrii eсonomiсe. atunсi сAnсl
Casefа 10: Principalele tipuri de taxe plйtite autoritёlilor locale italiene in .rl.tt produсtia agriсolё, сёt gi сome(ul сu amёnuntuI erau mult pгea fragmеntаttl
timpul construirii gi operёrii unui magazin de mari dimensiuni l'.ltltГu а-9i putea stabili propгii|e mёsuri de marketing. in |ta|ia' panё in 19{l{)
rlrlqustoГii сu ridiсata eгau ob|igali sё foloseasсё aсeste faсi|itёti publiсe ()lllr
. taхe de dezvoltare urbanё care, in сazul unei activitё|i comerсiale,
,'ltLtirea gi administrarea pielelor
de сome( сu гidiсata erau Тnсгedintаte itttlrllll,r
sunt propor|ionale cu suprafa|a construitd gi se p/ёfesc intr-o singurё lli( )Г |oсale sau unei altе entitё{i publiсe.
:, ratё; Еxistё trei justifiсёri pentгu investitiile publiсe in faсiIitёlile сomertr.tIttl r:tI llrIt
. taхe de сonstruсfie care se determinё atёt pe baza suprafe|ei con- . , ttа.

struite, cёt gi in func|ie de numёrul de incёperi. Aсestea se p/ёfesс, de . rea|izaгea de сontгoa|e igieniсo-sanitare asupra produseloг vAndrrll ' . t.,|l Ill
asemenea, intr-o singurё ratё; r. rtldU-se astfe| respeсtarea normeIor Тn vigoare;
.]. o taхё municipalё de emitere a unei autoriza|ii comerсiale; .
as|guraгea Unor рreturi ,,сoгeсte', in сadгu| pie{e|oг individualе (prltt t,tltt...lr
. о taхё municipalё anualё pentru reinnoirea autoriza|ieiсomerciale; ll.lгea сererii gi a ofeгtei pentгu un anumit produs)
9i la nive| nationa| (1ltltl tlrl..r
о taхё municipalё anualё pentru semnalizdrile interne gieхterne; rrrcdiuI unui sistem nafiona| lntegrat de pie{e de сome( сu гidiсata)'

... . taхё municipalё anualё asupra clёdirilor; .

stimularea dezvo|tёrii agriсu|turii gi a сome(u|ui сu amёnuntu|.
l о taхё municipalё anualё asupra clёdirilor folosite in sсopuri de produс|ie. Pielele serviсii|or de comeгt сu ridiсata permit agгiсu|torilor sё sе sptlt:l;lIl,'( .,'{'
1,rrrl de|egarea sarсinii de stabilire a preluIui pгoduse|or gi de maгketing M;rr rrlrrll,
;,rllte|e de сome( сu ridiсata intensifiсй 9i extind aсtivitйtiIe сomerсiаIо' l;1ltlltltl I

; ,rtlduсtivitatea гesurseloг utiIizate gi сonduсAnd la reduсerea сosturi|or.

о Тrafiсul сomerсial gi privat. CentгeIe сomerсiale maгi detегminё сrеE
teгea gгaduIui de utiIizare a autovehiсulelor private dеoareсe сonsumatorii surtt
Criza pietelor de сomert сu ridiсata
nevoili sё transpoгte mйгfuгr vo|uminoase sau gгele pe distanle mari. Astfe| de
faсi|itё(i гa{ionaiizeazi fluxuгi|e Iogistiсe, spre deosebire de magazine|е dе miс;t
Саraсteristiсl|e ;i lrnpoгtаnta pietе|or de сome( сu ridiсata au еvo|uаt сle.ll
IrrllguI timpulL.ti с; t rttltlilt{\ ;r irrdttstriаlizаrii agriсu|turii, a imbunatёtirii tehnrсiIor dе
dimensruni imprёgtiate din punсt de vedere geogгa{iс. Aсeastё ra{iona|izartl l,()llSеrVаre;l;tIltttr.lllr.|rrt .r lir.'.vrl|l;rlrt lttсJtlstгiеi gi a modernizёrii сomеrtuILti
гeduсe trafiсu| сomerсiaI. Еxistё, agadar, un trade.off' intre utilizareа privatё ;;t сLt
.ttttаntlnttt| |ll tttrrtttr,trItrI tti r 'ttr..,|.,l.,ltttIl tlt-'сlrstributie a| a|imenteloг inсеpe sа
сea сomerсiaIё a autovehiсule|or. .|tl,,voltс: lorttttl tii.!I llltlilt .''I I]l'|| l li|rr'i:ttltаte,
'Ill. ,!. ..'lil pletele de сomert сu ridiсatа
.'ttttt;tftlr:l;tltl ttt t r'll ..IliI lllll|| l||i,lll.l vсlt.ttt;а dirl pаrtеa оperаtori|rlr r;;rrrl
' (r,,,Пшr,'П',,rrг Цtt',r lrrtttl, .ltl 1lo:;tlltltl,tlt',t,1,..1 t.i,lirr rl,r!,l ,i trl,.,,,.1vlt;ll tlg ttllkцllltl IllZtt .цl;ttцt;i ttt
 Nl:rtt:ц't'trrt rrltrl о1lt t:rlltпrtlol llt ltrlt l;rп( lr .,l.шп
"1511 t,,t
сomeцUl сu ridiсatа poate, a$adaг, fi еxpllсatё prin Irll(]llttr.iltrtI .r rltit tасtori pttlt
сioali:
1. Dispaгi{ia сonditiiloг eсonomiсe сare сonfereаU сoпlеlltlIlIl (:tl t|сliCаta un r()|
prinсipa| Тntr-o eсonomie in dezvo|tare. jntr-un astfe| de ContеХt' serviсiile oferitt.
de negustorii сu ridiсata сonstau in сreaгea unei game dе pгoduse, pёstrarсlr
stoсurilor' furnizarea de produse сomerсianli|or сu amёnUntul qi in|esnirea сirсtl
latiei mёгfuri|or, prln aсoгdarea de сгedite distгibuitoгi|or.
Aсest гol prinсipa| сe revine negustoгi|oг сu ridiсata dеpinde dе urmёtorii faсtorl
. slaba сonсentrare a produсtiei gi a distribulieiсu amёnuntu|;
. fragiIitаtea finanсiarё a miсi|or afaсeri.
. imprё9tieгea geografiсё a produс(iei gi сome(u|ui сu amёnuntul, dub|atё сltl
eхistеnla unor modаlitёti de transpoгt nedemne de inсredere;
. s|aba transparen!ё a pielei;
. stаndardizarea ta|iei gi a tipu|ui magazine|or сu amёnuntu|, сeea сe exсludе
oriсe fel de diferenlieгe a seгviсii|or de сomeгt сu ridiсata.
2. Proоesu| dezvo|tёrii eсonomiei nationa|e, pe de o pагte, 9i modernizare;r
sistemului de distributie a alimente|oг' pe de altё paгte, s|йbesс treptat aсeastii
pozilie stгategiсё a сome(ului сu ridiсata. Funсlia сentreloг de сome( сu гidiсat;r
este inсorporatё treptat in сompanii organizate sub foгmё de ramuri, iar mai apor.
in asoсialii сomerсiale. Seгviсiile oferite de negustorii сu ridiсata tгadiliona|i devlrr
prea сostisttoare gi nu mai гёspund сeгinlelor noi a|e сome(ului сu amёnuntLrI
(pre-se|ес!ie, сonservare, Тmpaсhetare, managementul mёrсii, stabilirea preturi-
|or pentru magazinele сu autoservire).
Faсtori deсisivi in dec|inul pietelor de сomer! cu ridiсata in Еuropa
Urmёtorii faсtori au оondus |a peгimaгea unor funсtii de marketing a|е pielelor
сu гidiсata din Еuropa Тn anii '70 9i '80:
. inefiсienta сresсёndй a seгviсii|or oferite;
о slаbuI nivel de reprezentare a preluri|or formatе pe pie(ele pub|iсe;
r gradu| сresсёnd de standaгdizare/seleсlie a produse|oг aIimentare gi redu
сerea vaгiatii|or de сalitate au anihiIat unele din funсtii|e traditionaIe a|e pietе|or
de сome( сu ridiсata; de exemplu, prezentarea produselor;
. сaгaсterul ireсonсiliabi| a| efiсienlei funсliei de informare (сaгe neсesita сl
сre$tere a сonсentгёrii aсtivitёliloг intr-un numёг minim de piete) сu efiсientit
funсliei de distribulie (сare neсesitё o desсentra|izare a struсturiIor pentru а
reduсe distanla dintгe pielele de сome( сu ridiсata gi utiIizatorii |or).
Рupravieluirea pietelor de сomer! сu ridiсata
ln aсeste сondilii, stгuсturi|e pubIiсe voг putea supгavielui numai daсё ttlr
pasu| сu inovareа 9i modernizarea impuse de evo|ulia seсtorului. in сaz сontrаr,
сhiar daсё preluгi|e sunt extrem de favorabi|e, pie{e|e vor fi popu|ate de сёtrtl
miсit сomeгсianti саre voг fi Iёsati sё сomеrсia|izeze surp|usurile mari|or intrе
prinderi. in сeea сe privegte func1iа de distribu!ie, pielele dе сomeгt сu ridiсatir
din Еuropa au pёstrat un rol importаnt prin гationa|izarea faсilitаtilrll (;l.;t:zаrea lсlt
in аpropierea mari|or сentre urbatltl), асtivitёti dе inсёrсаге/tItl:;r.ll. 'l|(,llltegrаt(,.,
сOnservare, depоzttаre' сAtlt;"ttltr.':;|;tlllIlreа pretr.tIr.ti' se]гVI(.lI rtr'Il.tlr',;rr rtl 1;l tl{l|
tehпrr;r rlc rrr;шkcllrrtl (са:;lt & r.rпv)
I)l\lt tl,tt!t,t ,
",lr'., i, .tlпtt, tttt!tt rtr tltttttl rr'\lt!1il\!lt, | \t \,tt\lt t,t)ttп!rt t
rtt, 1,t s1Ц ''r()
(,-.lseta 77: Pt,l|.l ltll ltttl:Ilу st lсgume din Milano
Noua piatd dс ltuсte gi legume din Мilano, Оrtomercato, a fosf с/es.
с;ltisёin 1965, tar in primele 12 luni de aсtivitate volumul vёnzёrilor a
r;resсut сu aproape 2 milioane de chintale fatё de anul precedent
(+З2'6%). Асeastё cregtere s-a datorat сonditiilor generale mai bune
oferitе de noua pia{ё, сa de eхemplu amplasarea ei la periferia oragulut'
;lСсes faсil, spa|iile mari de par;are, at6t pentru cumpёrёtori, сat 7t
рentru descёrcarea produselor, precum gi standurile mult mai tttrrп
aссesibile'
Activitёtile acestei piete au сontinuat sё сreascё pёlnё in 1972 (pс:slt:
1a miЧoane chintale de produse comercializate), dupё care au sсiiztll
treptat. Aceastё sсhimbare de tendin{ё a fost insotitё de reducetr:.t
numёrului de standuri permanente gi de comerсianti, in corelatie сlt
extinderea marilor faсilitёti de distributie (supermarketuri gi hipermar
ketttri), Care au sporit numёru| produselor proaspete oferite, dar nu att
reugit intotdeauna sё gёseasc5 un nivel corespunzёtor al seruiciilor pe
pie{ele de comert сu ridicata.
Оftomercato a incercat sё vinё in intampinarea dezvoltёrii сomer_
сiale in treidirec|ii.
. consolidarea gi modernizarea seruiciilor tipiсe ale pie|ei, ca de
eхemplu manipularea gi livrarea bunurilor, servicii interne de informare
gi fluхuri informa'tionale bi-direc|ionab cu eхteriorul' supravegherea
comercialё 9i сontroale igieniсo-sanitare;
o madificarea orelor de func{ionare a pielei pentru a corespunde
mai bine nevoilor clien{ilor;
. introducerea de modificёri structurale, сa de eхemplu crearea unuj
сentru de conferin{e dotat cu toate faсilitёtile necesare (agen|i de pazё,
controlul rnёrfurilor, informare de pia|ё), precum gi deschiderea unuj
magazin саsh & сarry, mai precis a unui magazin сu autoseruire la dis-
р oz i{i a tutu ror operatoriIor.
ln сeea сe privegte funсtia de informare, dezavantajuI pielelor de сomеrt r;rr
rrtltсаta de a fi imprёgtiate din punсt de vedere geogгafiс a fost depёgit 1lrrlr
..vо|utia spгe o speсia|izare treptatё a anumitor piete in formarea preluri|or
9i plrl
'!l|Crrеa аltor serviсii strategiсe (managementul mёгсii, ana|izё a сererii, stand. rr
.Il,,агea proсeduriIor). In prezent, foIosirea relelеIor informatiсe faсe posillr|.r
,.]nalizarea bunuгi|or сёtгe zonele unde existё сeгeгe, fёrё ca ЭCeSt luсru l;;r
rltэсteze modu| de stаbi|iгe a prelului. Re|uаrea negoсieriIoг' bazate pe o dоs
..ileГe а сeIor tlt;tl :.;l;ltldаrdizаte pгoduse' poate aveа loс prin infiinlarea unel
l)lIrse de nlёt|tttl Ittlt'lv..rlllrIl'1lrtllltr;tl |;t tliveluI faсiIitёlilor de сomeгt сu гidiсatа
.|lll|| .l (|.tl.tttl.t r;tltlrlitrile de сomerсializare, pгeсum qi
'Ltttt itlсil ll()(,{]:,. ll{. l|l
1lllttIttt zt ptltlttttt'l.i,,l). llrrlitl..t ltltlI lttIr rt ..ltltllttttIUi сu ridiсata intre seсtoruI pub|rс
'.'t r;tl| ргlv;tt ( itivr'ltt.'Il' ,!|l Irr'.'tl'tlt1 t|.''t il.. .r сllert stimu|ente intreorinzйtoгilor. in
''lt'l|tllt..t Iiltttl.ttlt .|r. ,1. .,. t iltt .t l I ir llil.rlti llllrrtttlirii de piаtё
160 \l:tlt;ttlсlItсttltlI r11lt.tltlttltttIttt ttt IltllсI:ttlt']i|
Casefa 12: Centre alimentare multifunctionale
О solutie pentru depёgirea crizei pietelor Comertului сu ttс!rcalrl, Сare a fosl
adoptatё in ltalia, Оlanda Ei Franta, a reprezentat-o dezvoltarea сentrelor alt.
mentare multifunctionale. Аcestea сuprind o varietate de pie|e (fructe, legume'
pegfe, flori gi plante) 9i suprafe|e anexe localizate in zone ugor accesibile iп
afara oragelor, unde seruiciile gi structurile aflate la dispozitia negustorilor sunt
mai efiсiente din punсt de vedere al costurilor.
8.6. lnterventia publiсi in distribulia produselor alimentare
ln fieсare tarё europeanё autoritёti|e publiсe au intervenit aсtiv in moder-
nizarea sistemeIor de distribulie a a|imente|oг' Cu toate aсestea, sсopuri|e uгmё.
rite gi metode|e utilizate in interventia pub|iсё au fost diferite. Argumente|e in
favoarea intervenliei pub|iсe Тn modernizaгea сome(ului сu alimente sunt urmё-
toarele:
. opozitia puterniсё din paгtea с|asei сomerсiaIe medii сare гeprezintё о
сategorie largё сu inf|uentё politiсй;
. efeсte nеgative asupгa sistemului de marketing a|imentar datorate сoпl.
peti[iei exсesive, avAnd сa rezuItat distгugerea firmeloг miсi gi mijloсii сu poten{iаl
de dеzvoltare сaгe neсesitё timp pentru reсonveгsie.
lntervenlia guvernului in cadruI unui сomert modern Тn expansiune
Guvernul poate reglernenta ritmul gi moda|itёli|e de гea|izare a proсesu|ui dе
modernizare pentru a garanta сonсurenta sau poate inоetinl proсesuI sufiсient de
mu|t, pentru a e|imina сonсurenta distruсtivё. in ambele сazuri, nu doar ritmul de
modernizare se sсhimbё, сi gi еfeсtеle aсestuia.
Primul tip de politicё comercialё a fost adoptat de majoritatea !ёri|or europene
Entitёli|e сomerсiale au aсtionat aga сum Ie-a сeгut сonсuгenta, iaг intregu| sis-
tem de distгibulie a alimente|or a fost transfoгmat pe baza unui гalionament de tlp
pia!ё. Saгсina guvernu|ui a fost atAt de a stabi|i bariere de intrаre pentru a prе-
veni depёgiгea praguIui сгitiс сeгut de сonсuгеn!й, сit 9i de a asigura paоhetu| de
mёsuгi сare sё ofeгe stimulente gi resurse pentгu сonversia сomerсiаnti|or tradi.
fiona|i gi neutraIizarea efeсtelor nedoгite a|e gomajului asupra сomunitёtii. irl
Franla de exemрlu, au fost introduse mёsuri soсiale сaгe sё Тnсurajeze opеratortt
marginaIi sё pёгйseasсё pia{a.
А| doilea tip de politiсё comercialё a fost adoptat in |ta|ia' Тгаnsferul aсtl
vitёli|or сomerсia|е de la seсtorul trаditionaI Ia сeI modern a avut |oс in absentа
сonсurenlei, fiind аstfeI posibi| сa sistemе|e moderne de distгibutie a a|imente|or
sЁ fie introduse сu sсopul exс|usiv de a гёspunde сererii sporite astfeI сreate
Асest transfeг a avut Ioс 9i prin in|oсuirea сomertului traditiona| de ta|ie redusё сLt
magazine modeгne de dimensiuni miсi gi medii (minimaгketuri, miсi supermal
keturi)сa paгte a unei po|itici сare a impiediсat сonсuгen{a Тn сele mai bune loса
lii 9i a inс|us un set de сonstrаngeri gi reglementёгi stringente ap|iсabile sistе
me|or maгi de distribulie (mаri supermarketuгi, hipermarkt:lrrrl) ();t tlrmaгe ;r
proteсtionismuIul ofeгit sесtorultti tl;.rditional, сomertu| п]сlс'|r'ttr .t lr.tt:;|[ sа evttсt
сortсttretltа Асeаsl;i 1lrllitlr:;i (]()lll{'l(]|;rl;i;t.tvttt ttrtll;tto;ltrl|l .l llil.'l.{ lllll,
|( ''l.llIt.l!|(
. r)rеIrtIl t]t,ll tt|'Iii .II'llI.t/r' t..rrllst//ilalt,lrtltlt ()tltt:;ttttl.tltlttt tlllIttlltl tttt ;ttt llttItll
,.l l;е folosr'. l.,( .l (|l . ..(.lVl( '||l(l (,Olnеrс|alе modеrtrt):,i| :iil llr:tlllltсlt.'lсl dt-'1lltlltttt
l.|l() in mod tt<lttlt.l| :;ttttl t:tt l5./о pAnё |a2o"k mai гeсlttse,
. t.:<lt1lrlt,tltv,t reфtsё. in Тnсerсarea de a desсhidе сAt mаi lrrrrIltl
efiсietiа
сompаnti|е au aссeptat autoгizalii pentru mаgazine de dimеnsiLtl'tl :lttll
''r.rr-;аzine,
',;rllrllale, |oсalizаte depaгte de сentreIe de distributie, сeea сe а сondtts |; r
,lllsterea сostuгiIor |ogistiсe' in p|us, slaba сonsoIidarе din seсtor а impieсltr;;rl
. ()lllpanii|e sё benefiсieze de eсonomii de sсаrё;
. stimulente reduse pentru sporirea eficien|ei furnizarilor. S|aba сonсutt-'ttl.t . t
de а dezvo|ta sisteme de oroduсtlrl rrr.rr
rrr|.tturat stimu|enteIe pentru furnizori,
..ltt;tente, de a сrea noi produse gi de a inсerсa sё benefiсieze de eсoll()lltlt llt'
.'l ,l tг3.
lnterventia guvernului in сadrul unui sistem сomerсiаl modern
Prinсipale|e tёri europene au adoptat tгeptat po|itiсi сomerсia|e сaГe р[ill(:. lll
'rr;с;еntuI din сe in сe mai mult pe сonсuren{ё, сontroIuI abuzuIui Тn сazuI ptlzttttItll
.irlrninante gi proteсlia сonsumatorilor gi a miсiIor intreprinzёtori. CreEtertl; r
lrrlptatё a gradu|ui de сonсentгaгe сomerсialё deteгminatё de eсonomiiIe сlt-l
.'r:аrй are trei efeсte сaгe justifiсё intervenlia guvernuIui.
. e|iminarea de pe pia!ё a miсiIoг intгeprinzёtori reduсe atёt oferta, сAt 9r
lnсUrenta, сu efeсte nefaste asupra сonsumatori|or;
. 'r
. operatiuniIe de сonсentrare in rёndurile сomerсian{ilor сu amёnuntu| eli.
rrrtttД sall reduс сonсurenta, сa urmare a inle|egeri|or taсite sau desсhistэ
lrll;heiate intre grupuriсomerсiale mariсare delin сote de piatё semnifiсativе;
. posibi|ul abuz de putere сomerсialё aI mariIor gгupuгi in relatiile |or сu рrtl
.|tlсitorii сare ar puteа fi obIiga{i sё praсtiсe disсriminarea de pret in rapoгt r;rr
rrrlсii сomerсian(i.
Casetа 13: Mёsuri de sprijinire a micilor comercianti in Fran|a
Spre sfargiful anilor '60, ca urmare a modernizёrii rapide a intregultti
sюfem de distribu|ie a alimentelor care fusese martorul deschiderii pe par-
сursul a 5 ani a 300 de supermarketuri gi a 40 de hipermarketuri, auto-
ritё{ile franceze au decis sё introducё o serie de mёsuri care sё vinё in
sprtjinul micilor comercian|i, mёsuri de genul:
о reduсerea taхei pe venit, in cazul comercian{ilor cu mai pu|in de 3 angajati;
О ajutarea miсilor comerсian{ilor afecta{i de modernizarea aсtivitёtii сomer'
сiale;
О alutarea сomerсiantilor in varstё;
о modifiсarea proсedurilor de stabilire a chiriilor pentru spa{iile comer-
ciale pentпt a ptevеtli сгesterea eхageratd a acestora;
о redttt:t:tt:;t I,tхl:ltlt ,t1lltс:гt|с lt;lttsftlпtltti de spatii comerciale:
О sСIllllI th'l't't'
. Оfс:tttt',l tIt: |.t, tlt!,t!ttIt,t Il,IlIl ttltl .tIrlt t:сlmerсianti,.
o i|tlllli:rttt,tt|.tit,.t ttitttl i'I'|'lI tIl| ()ttvt:ttl perltt.Lt
'|t,ttl:;|tItite, finantat сle
t:сltlltlttllttll' t!с: |'tltt, t l., It t'
t
 rrЦ. 1\l:ttt;tl'.t'ttlсttlttl t11lt.titlttttttIrlt ttt Ittllt'Iltltt.:.iI I(..'l.llll.Il|(
lnstrumente de reglementаre a ассesului in seсt<lrrll с;trlltt:r<;iаl' folosite
in Europа
ln Еuгopa este fo|ositё o gamё foarte largЁ de instruпlеltlс, t|tl 1ltllrtiсё сomer-
сialё. Aссesu| in seсtoгu| сomerсial este reg|ementat сel mai ll<lеsea prin trei
moda|itёli, dеsсrise mai jos.
1. Barlere oсupaliona|e de intrare сare inсIud сerinte de urmare a unor сursuri
de prеgёtire, de treсere a unor еxamene de speсialitate gi demonstrarea unei anu-
mite exрerienle Тn afaсeri. Astfel de baгiere de intrare se justifiсё in сazu| in сare
seсtorul сomerсiaI angajeazё persoane сare nu-gi pot gаsi Un |oс de munсё in altё
sferё a eсonomiei naliona|e sau. сare au fost disponibilizate Тn uгma гestruсturёril
industriei sau seсtorului agriсol. in astfeI de сazuri' сome(uljoaсё ro|u| unei veste
de salvare- Astfel, сomerсian[ii neexpеrimentati vor intra pe Ьiatа, iar fi|truI oсuoa-
lional aгe rolu| de a limita supra aglomerarea aсestui seсtor. intr-un sistem modЬrn
de distribulie a aIimente|or este nevoie de abiIitёli speсia|e pentru a сonduсe
magazine moderne сare funсlioneazё pe bazё de autoseгvire. Agadar, seсtoru|
сomerсial nu mai are ro| de vestё de saIvare in aоest сontext. Din aсest motiv,
numeroase !ёri au eliminat barie-re|e oсupaliona|e gi au mentinut doar сerinta сa
afасereа din sectoгuI alimentar sй fie inгegistratё сa oriсe altё iсtivitate.
2. BaгiereIe eсonomiсe pot avea urmёtoare|e efeсte asupra struсturii сomeгtuIui:
. dezeсhilibre teritoriale. De fieсаre datй сAnd |egea este apliсatё de сёtгe
аutoritё{i|e loсa|e, barierelе de intгare vor diferi de |a o zoпё |a aIta. Presiunile
exеrсttate asupгa repгezentan{i|oг pub|iсi loса|i' de сёtгe сomeгсiantii toсaIi сaгe
sе opun intrёrii pe pia{a Ioсa|ё a unor faсiIitёli moderne de сome( сu amёnuntu|
sunt сu аtёt mai puterniсe сu сAt efeсtu| acestora ar fi mai destabilizat oentru
struсtuгile Ioсale'
. produse alimentare gi nealimenfare. Aсeste baгieгe impun restriсlii сare
afecteazё in mod diferit dezvoItaгea сomeгtu|ui сu produse a|tmentаre iatё de
сea a сome(u|ui сu produse nea|imentare. бin experienta Ita|iei, aсest efeсi este
mat puteгniс in сazuI distributiei de produse a|imеntaгe nu doar din сauza сй, in
aсest seсtor impaсtu| sisteme|or moderne de сomeгt сu amёnuntu| este mаi
puterniс, сi gi din cauza сё pe aсest segment сonsumuI iregte intr-un ritm mai lent.
. lan|urile de magazine gl asoclaliile сomerciantilor' De fieсare datё сёnd
аutorizalii|e de funсlionare sunt aсordate de administratlile |oсale, сompaniile
exerсitё presiuni la aсest nivel, iar сu сAt o сompanie are o re1ea mai puterniсё
de legёturi la niveI |oсa|, сu atЭt аre ganse mai mari de a reugi'. Aсest iapt inсu.
ra1eazё intrarea pe pia!ё a сompanii|or loоale. Caseta 14 i|uЪtreazё tipuri|e de
barierе eсonomiсe stabilite in |ta|ia Тnaintea reformel seсtoru|ui сomerсia| oln ,tggв.
3. Bariere de planifiсare urbanй' Cu toаte сё difeгё din punсt de vedeгe al
intensitёlii gi al metodei de la o !aгё europeаnё |a alta, astfe|.de bariere au aсe-
|eaqi obieсtive:
. : ..de
a сontrola proсesu| de сonсentrare gi, astfe|, de a proteja сomerсianlii
de taIie miсё/medle;
о de a pozi{iona magazine|e de сomert сu amёnuntu| din punсt de vedeгe oeo.
grafiс, pentru a preveni situalii|e Тn сare anumite zone sunt abandonate de сomerсiБnli;
. preveniгea сonсurentei ne|oiа|e gi distrugёtoaгe.
Preoсupйri|e urbanistiсe sunt deosebit de impoгtante atunсi сAnd vine vorba
de aсordarea autorizaliei de funсlionare Тn tёri, pгeсum: Germania gi Spania,
unde aсeste autorizalii sunt aсordate pentru zonё, 9i nu pentru сomerсiantul
individua|. Un сomerсiant сare сlоreEte sё inсhidё un magazin gi sё desсhidё
unul nou intr.o а|tЁ zonё trebttrсl:;а reiа plсlсtlсittrа pentru rIrl ПoL| prtnсt сle
vаnzаrе, in anttпlitе t;iгi (Mtrrl';r l]ttl.rttlо. (iеi'rlt;tttr;t) ;tttlrlttl;tlttltl
I lt.slt tl'ttlt,t I'r ,..itr , l, i ,,!itrr, п!,п 1 rц tl,t tltttttl t \11пп t!l!t t !r t:1!\lt tttrt,tп!t't
r '(r i
l.llliSe peпtr[| lrl,tIr. 1rtllti It.Ii. (||. V.tll.uill() (;tl ;lltIitlllIlrll||' Ill lllttp с.;e iп аt|trl l;ttl
(l lаnta, BeIt;r;r) .lr t'.'Ir..l .'i. l,lilIl ll(|lIl;]l pentr[| llli]q;]./lll()|(]} (jе с-iepа$eSC O illllI
iilItа mаrim(), lIlllIl'l tIr.ttt; ltItttc este stabilitё dtn neсesitаtеa dе a Ilmitа fсlrrrtlr
Irlllti|e biгoсrat|сe (!e()l]l()(;() preoсUpёri|e uгbanistiсe se apIica numai magаzttlt':|tlr
.,rl depёgesс o anUmitа mаrime. Efeсtul de gravitatie, faсilitёtile qi impaсtr.rl аsLr
|)la mediuIui depind de ta|ia magazinUlUi. Condiliile de p|anifiсarе Urbanё dеpirrtl
. |tэ mёrimea suprafetei pe сaге aсeste efeсte Voг avea
loс: singuгa eХсeptie estt".
( ;еrmaniа unde pragul este
stabi|lt (1'200 m.) indiferent de mёrimea ora$ului'
Casefа 14: Interuenlia guvernului gi barierele de intrare pe pia!ё in ltalia
: ..::::::: :
in ltalia, comertulcu produse alimentare s-a dezvoltat mult mai tiirttrt
deс6t in majoritatea |ёrilor eurapene, сu variatii in diferite pёrti ale titttt
caracterizat de preponderen|a compan iilor apar|inАnd asocia{iilor Con]сt
ciale in detrimentul lan{urilor comerciale.
lntentia deсlaratё a legiuitorilor a fost spr|inirea modernizёrii Comer-
{ului cu amёnuntul, controlёndu-i dezvoltarea treptatё prin intermedittl
a utoritё|i l or g uvern ame ntale.
Principalele aspecte legislative au fost:
о Аutoriza|ia de comercializare, Deschiderea unui nou centru сomer-
cial este condilionatё de localizarea acestuia intr-o zond sau intr-o parte
a clёdirii rezeruatё activitё|ilor comerciale in cadrul planului de dez.
voltare gi neсesltё, de asemenea, o autorizatie de functionare.
. Tabelul de mёrfuri. Autoriza|ia de functionare nu conferё un drept
general de vёnzare a produselor cdtre publiс, ci numai a acelor bunurt
stabilite in tabelul de mёiuri la care se referё autorizatia. Scopul acestor
tabele este acela de a filtra noile afaceriin funclie de specializare gi de
a garanta o anumitё protectie fiecёreia dintre acestea.
. inregistrarea la Registrul Comer,tului' Pentru a intra pe piatё Qi a
solicita o autoriza|ie de func|ionare, noii comercian|itrebuie sё-gi demon-
streze eligibilitatea din punct de vedere profesional. Pentru a faсe aсesl
lucru, ei trebuie sё se regёseаsоё in Registrul Comer,tului dupё trecerea
unui eхamen de calificare. cu toate cё aceastё masurё pare a garanta
consumatorilar un serviciu profesional, inregistrarea de acest tip poate
proteja in сele din urmё comercian{ii tradi{ionali eхisten{i'
. ',Unda verde, a autoritd|ilor regionale. inainte de a deschide oriссl
facilitate de comer| cu amёnuntul mai mare de 400 m2 in orage ctt сl
popula|ie sub 10000 de locuitori sau cu o suprafa|ё de peste 1500 m, itl
oragele mai mari, autoritё|ile regionale trebuie sё-gl dea aсordul.
Planul сomercial este instrumentul care reglementeazё acest seсfol
Fieсare muniсipa|itate trebuie sё intocmeascё un astfel de plan,
specifiсand zonele disponibile pentru noi ini|iative in domeniul comercial
in fiecare sltll rttvizitttte a пlunicipittltti gi pentru fieсare tabel de mёrfuri
Daсё plаtttIlt:,tltltll tltt;tltх:ii ltlttt:1lсlrttrLr un nou spa|iu comerсial gt
pentnt ttrr,rпttпrrl l,tltсl t!t'rrt,trlпu irt baza evolutiei consumului in
periоaсt;t I,t l,ti.':,l' tс,|t'|.l l|l.||tttl. ,tltlttt:t sitlgura madalitate de a intra pe
l Il||lI'.1I 'tIl.'I IlIllrr r|1,l|l,!..!lt rlrlslenf-
1llаlё r+l;1r.
l/с: lll..;/;i/;tlt.,:;ttпt
'l' l
_\l]:.цlц.ttцllЦtI rl1lсtlr1ittrrillll ttt Itrllt'Iltliс sl lt'..l.tttl'rli.
I t1.11 1 11t111 1, 1
1'1,,, | 11

Masuri de inсurajare a miсului сomert сu amаnuntt|| Casefа 75: Protttllvj.,{..;.,'t,{ illп .tl,,<:l''tt <l<: t:<ltttl.tI l:tt ,lltl.lttlllltttl itl Gaпtlattt;l
Politiсile de sprijinire a miсiIor afасeгi se justifiсё prtn l;r1lIrrI r:.r lltunсi сand
сontroIU| гestrUсtUrёгii qi dezvoItёrii serviсiiIoГ Comеrсia|е t.::;lt: Iilsat in voiа
Sprijinul gLlVetIl,lIlll'IltIlt! ;lсqс!rlt trttсtlllt i.ttItt:1lttttl,tltltt itl сotnettttl t':tt
fo(е|oг pielei, foaгte mu|te firme miсi sunt fo(ate sё iasd de pe piatё' nu din rlmёnuntul se refeta la a1utorul aсordat i.n aсlaptatс,'it la sсllttrtbёri eсotlotlttt:t''
cauzё сi ar fi inefiсiente, сi din priсina unor obstaсoIe |egate de ta|ra aоestora.
si structurale, permi{ёndu-le astfel sё devinё maiefictetlte gi maicompellttvl,'-
obstaсole сe |e impiediсё sё igi indep|inеasсё roIuI in сadrul ofertei de bunuri' Principalele instrumente se grupeazё astfel-
AjutAndu-|e sё сonсureze сu marile сompanii, aсeste po|itiсi au meniгea de а . legista|ie pentru imbunёtё|irea climatului economico-politic, mai preCI:}
reg|ementa piala 9i de a asigura o funсlionare сЭt mai efiсienti a aсesteia. o aItё toate legile care aLl o influen|ё pozitivё asupra rela|iei dintre miсile firme 7t
justifiсare a inteгvenliei guvernuIui este aсeea сё, prin aсoгdаrea de sprijin rnarile companii (scutiri de taхe, legea anti-monopol);
miсiIor firme, noi сompanii voг fi atrase pe pia{ё сu efeсte benefiсe din punсt de О programe de aslsfen|ё financiarё;
vederе al сonсurentei. Тn p|us, aсest fenomen poate гeduсe ,,гata de moгtalitate. . mёsuri menite sё imbunёtёfeasоё eficien{a 9i competitivitatea Пttс:tltlt
Тn гAndul iniliative|or de afaсегi de ta|iе redusё, prevenind astfe| irosiгea unor afaceri prin sporirea nivelului calificёrilor profesionale 9i imbunбtitlttt:,t
resurse eсonomiсe. Еxistё tгei mёsuгi prinсipa|e de sprijinire a miсilor afaсeri in aсcesului la informa|ie al intreprinzёtorilor.
сome(ulсu a|imente. Mёsurile de promovare a serviсiilor de consultan|ё corporatlve |еl)||r
1. Mёsuri direсte: zintё aproximativ un sfert din resursele alocate anual pentru imbunёtбtitt:;t
. |egislatie сare sё сombatё сonсuren!а neIoiala, pгeсum gi distorsionaгea Calitаtii afacerilor. Aceastё promovare imbracё forma subven{iilor сattl
сonсuгentei, reprezintё intre 25% 9i 75% din costul total al serviciilor de consultantё, i|tt
. сontгoIuI maгiIor сorpoгalii; funcl e
.
regIementёri speсifiсe сomeгtuIui сu amёnuntu| (de exemp|u, oгe de des-
сhidere, сonstrAngeri |egate de planurile de urbanism еtс.)'
2. Mйsuri finanсiare gi fisсa|e: Cаsefа 16: Programe de ajtrtorfinanciar pentru micileintreprindeiin Germania
о сredite Тn сondi{ii avantajoase pentгu noi|e rnagazine, preсum gi pentru
luсrёri de modernizare gi inovare tehniсй;
. subventii сaгe sё aсopere pa(ia| сostu| сonsultan[ei de afaсert; Programele de ajutor financiar sunt menite sё reduсё gi/sau sё anu-
. subventii pentгu сomeгсian{ii сaгe inсhid afaсеreа; leze dezavantajele finan|ёrii investi|iilor cёrora trebuie sё le faсё fatd
. sсutiгi de taxe Тn vederea inсurajёгii сoIaborйгii dintre сompаnii. micile intreprinderi in raport cu marile сompanii. Aсeste programe oferё
3. Masuri indireсte: credite companiilor eхistente gi facilitё|i de finan|are pentru afacerile noi,
. finantarea сerсetёrilor de pia!ё in seсtoruI respeсtiv gi a studii|oг сompa- independente (start-up) in domeniul comer|ului cu amёnuntul Primele
rative intre diverse сompanii;
dintre acestea sunt imprumuturi pe termen lung, care folosesс cel mat
adesea resurse din fondul speсial Programul Еuropean de Recuperaп:
" subventii pentru infiinlarea de gсoli speсia|izate gi de сentre de instruire (Еuropean Reсovery Progratmme - ЕRP). imprumuturile ЕRP sunt, itl
voсaliona|ё. iecte I or de i nve stil i i
s p e c i al, de sti n ate p ro in :

Таbelul 8.7. Praguri avute in vеdere

.
deschiderea de noi magazine de сomef сu amёnuntul;
Тn proсesul de plаnifiсare urbanё pentru desсhiderеа
О modernizarea gi/sau eхtinderea magazinelor din anumite regiuttt'
de noi сentre сomerсiale Тn prinсipa|ele tёri europene
centre comerciale sau Zone сreate de cёtre reglementёrile urbanistice;
Tara Populalia oragului S uprafata brutё/netё (m,) . introducerea tehnologiilor inovatoare.
Аcesfe imprumuturi sunt oferite la o ratё fiхё de dobёndё' inferioatit
Frantа < 40.000 3.000/1.500 cu cёteva puncte proсentuale fa|ё de rata de pe pia|ё, iar perioada сk:
> 40.000 2.000/1.000 gra{ie este de 3 ani.
Germаnia Тoatе orasеle 1% in сel de-al doitea сaz, ideea principalё este incurajarea desсhiderii de
Maгea Bгitanie
noi afaсcri prin asiqttrarea сapitalului neсesar. Pentru ob|inerea de
Nu existё prag. Proieсtu| este eva|uat pe baza meritelor
resurse IIlt;llt(:|.ttсl r!с'l;t |с:rti irt vederea ini|ierii unei activitёti comerсiale
цop,|l __Т__- este lrrrr:c:;,r,r r,rr:,/r'пl,t rtrrrп ,:;t1ttl.tl ittitial Pentru a compensa lipsa
Italia < r)00
40 1400 (-)
сapitсllttlttt ttttIt'tl .l ltt,'l ttt'.,lt!tttl tttt Ilttхl|;ltrl denumit ',equitу сapital aiс1
Тoаlt...r.tse|е I1.500 plo(JI;tttttttl | .!!I' 1'||'t.l ,, '!l!|\ !'I]|l|, ,,ll!| ltlttlla Ltnui imprumut pe terПlen
hrrr<1 (ll) rtt l t!!
(-) Numаi pentru mаqil.1llll'lr' r .ttr. rl.tttr l lttintlri de tlz generаl

Sttr';.t lttlоr ttttl,l, ,trtl'rt 1rг 1,.r,',r r гrr r'l.rrrr

 166 Nl;tttlttlсtltt.ltlttl l11lt.t;tllrlltlIrlt ltt Ilrl|t.Iittit.1l lt.rl.tttI.lrr.
I)t.slttl'rrlr,tl,t,,ii,,i,,,,'lt'tt,пtttrr пtr1'ttltttttl||',ttuttttittt\!\,tt\lttпttЦпttl .t(tI

8.7. Alternativa fаst.food _ intre сomertt|l аlilnentar gi MсDоlrte|t|':i l:,iI lll(lllllIl(.:iil l(lV()ItIt|()nеz(} lll()(il|| ltt r:itrtl с||еn(|l iEl рсlt
alimentatia сoleсtivi ()omandа lтlf.llIlIll|(! |ll |(].]l;ltItilrltе' inloсuind pаЦlа| саs|(.r|i qt utiIizarea banс.
Itote|or, сu teltlllllll|t.l ltlttt;ltsсreen $i сardurl magnet|сe, in сele 7.000 de ulll-
odatё сu aparilia mariIor Ianturi de restaurante, in speсia| |an{urile de fast-food, tё{i ale saIe desсhise in Еuгopa,
simultan сu dezvo|taгea industriei turismu|ui gi a сirсuialiеi tuгisiiсe, restauratia t Comandarea mаnсаrii lа МсDonald,s a fost aсeea$i tip de 30-40 de ani de
а
inоeput а se unifoгmiza. MariIe lanluri de fast-food-uгi gi-au pёstгat сaгaсterul I z||e, a dесlarat Steve Еasterbrook' pregedinte|e MсDona|d's Еuropa. Aсeаstё
dis-
tinсtiv, iar сonsumatorii сhiar gi atunсi сAnd se aflё peste hotare 1nd sё сonsume migсaгe еste paгte din ?nоerсЁrilе noastгe de a atrage tot mai mu|ti с|ienli
$
асelagi tip de hгanё pe сare i| pot gёsi gi |a сare au apelat Тn саre dispun de bani саsh, iar pentru a atinge aсest obieсtiv am deсts сё e
9i lara de oгigine.
timpuI сa rеstaurante|e noastre sё fie mai сonveпabile 9i mai aссesib|le.
*
|nilial maгile |anluri de fast-food-uri au apёгut Тn SUA gi in vestuI Е'uropei.
Tn
pгezent, se obseгvё o MсDonaldizare a obiсeiuri|or gi tгadifii|or g|obаle.
MсDonа|-
fi odatё сu introduсeгea teгminalеIoг touсh.sсreen magazinele vor fi renovаtе,
dizarea este proсesu| pгin сare pгinсipilIe гestaurantului fast-food Тnсep sё т pгogramuI de desсhidere va fi extins, iar сlienlii se Vor buсura de meniuгi not
g"Til: d11.сe in сe mai multe seсtoare in soсietatea ameriоanё, preсum 9i in De asemenea, aсest mod de a p|аti va permite сompaпiei sё introduса
restul lumil.' diversе schemе de loialitate, pгomolii sau гeduсeri.
MсDonald's Corporation este сel mаi mare lant Sursа: www.horесa.ro
de гestаurante de tipu| fast.food din |ume' vёn-
zAnd сu prioritate hamburgeri, pui, сartofi prйjifi'
amesteсuri de bёuturi гёсoritoaгe pe bazё de lapie Pizza Hut este numeIе unui |an! de гestauгante din State|e Unite, delinut dе
(aga numite|e milkshake-uri) 9i biuturi саrbogа- сёtre Yum! Brands' |nc' Pizza Hut, сare are restaurаnte 9i Тn a|te !ёri, este сon_
zoase. Mai reсent, a Тnсeput sё ofere gi salite' sidегatё сeа mai mare franоize de restaurante сare vAnd pizza' avАnd peste
fгuсte, snaсk wraps 9i сarrot stiсks. Afiсerea a 12.000 de гestaurante gi out|etuгi in 100 de {йri din Тntreaga lume. Istoria Pizza
Hut a Тnсeput sё se sсгie in 1958 in Kansas, USA' Doifrali, Fгank gi Dan Carney,
f гa! ii D iс k gi M aс м
"йr o'[ зТ."Ь'J,,ff.li.]"it;'il#ъ :Ёlxъ":l iffiT:.::
p|inё de suссes a сompaniei MсDona|d's pe multe piele internaliona|e,
aсeasta a
au imbrёligat ideea unui prieten de a desсhide un loсal de pizza; aсeastё min.
Caгe nu era pгea popu|aгё Тn Ameгiсa aсeloг timpuri, aqa сй putea fi o idee de
devenit un simboI a| globa|izёrii gi a| rёspAndiгii stilu|rii de viatj ameriсan. Proe*
afaсere foarte bunё.
minеnla sa in influentarea masivё a moduIul de a mAnсa al diferitelor сategorii
soсiale, a сreat, de asemenea, un freсvеnt subieсt de dezbatere pub|iсё legai Cum trebuia sё сontinue сuvёntul ,,pizza''.,,|t:
obezitate, etiсё сorpoгatistё 9i responsabi|itatea fatё de сonsumator. A сгeat.
de mai rёmAneau numai 3 litere; сlёdirea avAпtl
сa un forma unel сёbйnule (hut), s.a nйsсut ,,Pizza HuI,
pгodus seсundar gi un jargon speсifiс, asa сum aг fi expresta junk
food in |oс de * оеI сare avea sё devinй сeI mai mare gi de suс
fast-food.
Majoritatea restauгante|oг independente MсDona|d,s oferё servirе direсt in сes |an{ de restauгante de pizza din |ume. |ll
maginё (drive through) sau seгvire in restaurant (сounter sеrviсe) сare Rominia, Pizza|1ut este prezentё din anu| 1994 9l
au zonele
de mese inёuntruI gi' сAteodatё, in afaгa restaurantului' Pe lAngй zonele speсia| are aсum 13 |oсalii (8 in Buсuгegti, una in
amenаjate pentгu seгvirea mesei, une|e restauгante MсDona|d-'s af|ate in zone Constanla, 2 in C|uj, 1 in |agi gi 1 Тn Timigoara).
suburbane gi in une|e orage oferё zone mari Тn сaгe сopiii se pot juсa numite Pizza Hut, pentгu a fi |a aсeea 9i inё|!ime сu сe|e|aIte restaurante de fast-food
,,MсDona|d's P|ay.P|aсe',, in caz сё aсestea se aflё inёunirul restaurantuIui, sau din SUA, a introdus un nou sistem de сomandё mult mai aссesibiI gi mai rapid
,,Plаyland',, Тn caz сё aсestea se afIё in afаra restaurantu|ui. pentru с|ienlii сompaniei. Pizza Hu| nu faсe deсёt sё se сonformeze astfe| сuгen-
Dupё сum se observё, lаnfuri|e de rеstaurаnte fasЬfood au un suссes destu| tuIui, сomenzile pгin SMS devenind o praсtiсё din сe in сe mai folositё de ameгi-
de mare Tn Romёnia, suссes сare i.a indemnat pe сei de |a Mс'Donalds sй se сani, pe саre restauranteIe сonсurente o speсulaserё deja. Toate marile |an{uri
extindё rapid. MсDonald's delinea |a sfArgitu| anuIui 2o1o, 33.737 de unitёti de restaurante сu pizza din SUA, preсum Domino's Pizza sau Papa John.s, au
desсhise Тn.intreaga lume. in Rom6niа, MсDonа|d's dеtine o re[ea а;6,;; deja un istoгiс pгofitabila| uti|izёrii aсestui sistem de сomenzi. Un a|t motiv pentru
restaurаnte in 21 de orage (Buсuregti, Cluj, Suсeava, PiteЬti, Ploie$ti' Тimigoaгa, care Pizza Hut adoptё 9i асeastё moda|itate de сomandё este segmenta| de
Bгaqov, oradea, Constantа, |agi, Aгad, сЬtaqi, Crаiova, Riйniсu| Vаtсea' pia!й pe саrе iI vizeazё сompania- ,,Avem Un grup de сonsumatori сare sunt
Ъiьiu'
Devа, Т,ёrgu Mureg, Baia Mare, Baсёu, Piatra Neam!), сu peste 140.0O0
?y,?u
de с|ienti zilniс'.
foarte mari Lrtillz;ltori сle nоl tеhr.roloqrt igl fo|osesс tеlefonuI pentru oriсe'.. Vrem
sё fim aссlItl tlttrIr.:;ttttl l.;l r;Ilt'lttll'', 1ltllrlvit гepгezentantului ameriсan in dialog сu
agentra thr 1,11";,t li,'tllрr:;
I

WWW.sheepses.ro'сlLr;lli Ritzer'George,Mсdonaldizarеа so<;itl|;'tlir'[]ttllttttl:.;ll' Гсiitura

Colnuttiсаre.ro, 2003
:,
lrtl1l//wwwhrllrll;;lttt/lr,.'l.rrrr.rtlltl/,l5ii4tttrxlrrllаltlstr:vtl|ttlllltхl;tz;tJtlrrtl..'llI
;rl rпr'rlrlrlоt lrllttl
l|l.(()lll;ll)(1.]re. 'l,..,,.,.., Il.''!.|.rr, /,' .1 '|! llt lltt.,tttr...:, M;tt1;tzitl tltll ll;t|:r,,,,{)|,'{)()li (:tс.t;lll;;t| |;t
(;rr;r:r,:,,r1 lrr.rr,,o| |)
lfr 04,r()lllll
l()l't N|;llt;tl''t.tttt.tlltll rl1rt.гit!ittltiIllr tll lltl|сli.ltiс 1l tсsl;ttlt.t1r.
La Papа Johtl s, сompеtitoг аl lantului de fаst-food Ptzt.l I lrll 1lrl piata SUА,
сomenziIe prin mesaje sсrise sunt disponibiIe din anu| 20()|, t|llr nu a fost
organizatё Vreo сampanie speсia|ё de promovare. Chiar Ei :ri;il' reprezentan{ii
сompaniei spun сё acum20oh din vAnzйri sunt rea|izate prin aсеastё moda|itate.
|n RomAnia, reteaua de restaurante Pizza Hut a introdus reсent оonсeptu|
PHD (pizza home deIivery), dar in prezent aria de aсoperire este Iimitatё Ia o sin.
guгё zonё din Buсuregti, iar сomenziIe se pot faсe exс|usiv vorbind сu operatorul
la telefon.
CoIoneluI НarIand Sanders este сe| сare
a pus baze|e lanlu|ui de restauгаnte de tip
fast-food KFC. De-a lungul mai multor ani,
сolone|ul Sanders a fost singuru| сare a
сunosсut releta originalё KFC. in prezent,
aсeasta se aflё lntr-un seif din Trеzoreria
din LouisvtIle (Kentuky) 9i vа|orеazё miIi-
oane de do|ari. PulineIe persoane саre gtiu
сaгe sunt сe|e 11 ingгediente au fost nevoite
sё semneze сontraсte de сonfidentialitate
foaгtе restriсtive, Ia seсurizarea 9i stan.
dardizarea amesteсului de pгoduse
fo|osit un program informatiс.
in anuI 1997, KFс Т9i desсhidea pentru
prima datй un sediu in RomAnia pe Bu|evaгdu| Magheгu, din Buсuгegti. Dupё
abia pаtru ani de prezen!й pe piala romAneasсё, KFC a desсhis gi сe| de.al
doilea restaurant' Тn 2001, totin Buсuгegti. Dupёinсё 5loсalii desсhisein сapi.
ta|ё' expansiunea KFC a devenit mai agresivё, odatё сu inaugurarea in 2О04 a
сeIui de-aI gapte|ea restaurant aI sёu, in Constanla.
ln prezent' Companiа US Food Network SA de{ine 40 de restaurante KFC,
dintгe сare ,I7 in Buсureqti gi сele|a|te in Constanla, Timigoaгa, oradea, Iagi, Bra-
gov, R6mniсu-VAIсea, P|oiegti, Pitegti' CIuj, Baсёu, Taгgu-Mureg, Suсeava, Cra.
iova, Arad, Sibiu, Buzёu, Brёila gi unuI Тn Repub|iсa Mo|dova. Ca|itatea produ-
seIor, moduI exсepliona| de servire gi standarde|e menlinute |a un nivе| сonstant
ridiсat au indreptёlit eсhipele KFC din RomAnia sё сёgtige numeroase premii
europene gi mondiale Tn.сompetitia сu сelelaIte restaurante KFC din lume pentru
Restaurant ЕxсelIenсe., |nsё, сea mai impoгtantё distinсlie este datё de сel mai
bun sсoг (100%) oblinut in numeroase rёnduгi de fieсare restaurant, inсepAnd сu
anul 2000, an de infiinlare a CHAMPSсHЕсK, un sistem de veгifiсare, de сёtre
eсhipe de profesionigti, a expeгientei сlienlilor in |oсаIurile KFC. Aсeastё peь
forman{ё а introdus eсhipe|e manageria|e din RomAnia Тn Champions C|ub 9i
|e-a oferit paгtiсiparea la galele anuale de |a Reykjavik, Sevi||a, Paris, Limasso|'
Atena, Mauritrus.
Springtime deline сe| mai maгe |ant de restauгante сu сapital romAnesс,
ajungAnd ln pгezent |a 26 dе loсаtrl Pгima |oсatie aIeasй a repгezentat Un punсt
foгte, aсеasta fiind сea mаi сuпosсutё zot^lё a сapitalei _ Piаta Viсtoriеi, poarta
de intrare in Buсr"rreEtr 9t lсlсtrI rtrrtlе Guvеrnul Romёniei igl аre:;rlrIlLtI Reaсtia
lrlllr /iwww klr rrr/ 1.1r , ,..,,r1 rrr,tl .'rrl l)
I )tslt tltttlttt ltt,',lttt, t,,' ,'t"'t, !'t,1 | 1t .,1,r tltttrtl t, '.t,цц,tllt t \t \'tt\tr r'ttt,lцrr'r .'(rt)
1rrl,lttiv? la aсest сOlli,|.Jll. lttrrrI tIt,:;{.lVllt]' .tlttllt.ttrl.t' rItvl.l.,tl.rIr.:1l tttlrttlltе;.t [.tr;ttt
.Ilrr Sprlngtime Un tltl:lr'ltt...lirrl rIr,rltttltttltlltr;с;r.1ll;tl .;l .l1llr.r,l.tl' t;illсj iп аllLl| 1Ut)4
|||(,еpе sё se dezvo|tо prltt tlt::-;сlllderea а|tсrr |<lt;i.r(ll ttt 1lttltt,lrl tlt,: lnteres a|е саrllt
l.ll(]l.
Povеstea de suссеs a сontinuat сu desсhiderеa irl аnu| 1995 a oгinlulttl
l()Stаurant Springtime pe litora|ul Maгii Negre, in stаtiunea Neptun. La асеa
Vl(-'me Neptun гepгezenta сea mai atraсtivё staliune de pe IitoraluI rom6nesс 9r
{|() асeea aiсi s-a desсhis un,,megaгestaurant'' сare gi astёzi este сe| mai marе
l|ll aCeSt gen din Romёnia, сe reugegte sё atragё turigti din toate stаtiuni|e
Irlt rralulUi.
|n anu| 1999 a avut Ioс prima desсhtdere a unei Ioсalii Spгingtime Тntr-un
t:tlntгU сomerсial, in primuI maIl din RomAnia, dupй сare s.a сontinuat expan_
.;Iunea la niveI loсa|9i na{iona|.
In tomna anuIui 2Оo4, in urma unor studii de pia{ё aprofundate, Springtime а
tleсis оё este momentuI prielniс pentгu o sсhimbare a imaginii gi bгand-uIui Pe
llаzа studii|or elaborate s.a putut eIaboгa strategia firmei in сare pe lAngё pro-
r;esu| de rebrand-uire' сonсeptu| ,,fast-food'' a fost transformat Тn сonсeput| ,,fresh
food'' 9i s-a intгodus gi un nou brand. ,,Тempo cafe,'.
Conсeptul ,,fresh food'' este o noutate pe piala romAneasсё, e| urmAnd un
fiind r;urent сaгe ia amp|oare сu mare suссes Тn !ёгi|e oссidentaIe. Conсеptu| se
|lazeazё pe dorinla oаmeni|or de a mAnсa proaspёt, sёnёtos gi in aсe|agi timp de
;t fi serviti repede. Diversitatea de salate proaspete gi faptu| сё ili poli сombina
propгia salatё dupё gustul tёu, prepaгaгea tuturor produse|or servite numai dupё
сomanda сIiеntuIui 9i in fala aсestuia, reprezinti atuuri pe сare оonсuгenta exis*
tеnti pe piala romineasсё nu |e poate intruni.1
Lanlu| de restaurante fast-food Subway a fost fondat in anu| 1965 de сёtre
аbsoIventu| de liсeu in virstё de 17 ani Fred Deluсa gi prietenuI de fami|ie' Dr
Peter Buсk. Primu| restauгant a fost desсhis Тn Bгidgepoгt, Conneсtiсut, SUA, in
аnu| 1965 gi s-a numit Pete's Super Submarines. in intreaga Iume' 300.O00 de
oameni |uсreazё pentru Subway. Асest Ian! intгё pе piala din RomAnia' adёu-
gAnd Тn poгtofo|iu inсё o larё din Еuгopa Centralй 9i de Еst' Primul restaurant
сare serиe$te faimoasele sandwich-uri se va deschide in Romania in cursul
anului 2012. Confoгm planuгi|or, pinё |a sfёrgituI anului 2015, |an{ul Subway vа
desсhide 60 de restaurante in Romёnia. Reсent, Subway gi-a desсhis unitatea
сu numёru| 1.000 Тn Asia. in SUA, сompania are putin peste 24.ooo de resta.
urante gi a oblinut Тn anul2010 venituri de 10,5 miliaгde de dolaгi. La nive|globa|,
Тnсasёrile s-au situat |a 15,2 mi|iaгde de dolaгl.
8.8. Alternativа Cаtering _ intre сomertul alimentar gi
gastronomae
Una dilrtrr. l|)|ilt|.I..Itlttt|tltltt..|..tlt.Itt.'trr.r|i,'.Il{l.l рroсiLJCliei сulinare o reprе-
zlnIё сaterillt1ttl r."lttl,. ll{.!ll|!l li ll.Ilil.r I.ttr;.r r|c sortimente gi af|аt in p|irlё
expans|tlIltj l;'t ltl t'rt,l ll'.'l''||.l t 'tIr,IlItiIl|| l|t'..t.ttltltl.|Zd serviсiile tle аsiqttrаre i.l
'lrll1l//www !iIllil|{'iti!е il. irrr|с:" l,li|..|..Ill'.!itt| l.l)llll{|lIlllt'Illll)| (.tr.l.l....tl tIt,ll,r()l |)
)1\l \l:ttt:tl''сlttt'ltlttl ()l)(.l.illillllIl()t ltl ltrllt'lltt|с |l l('.'i,llIl,l!l. | tl,ttIt,t 1't,',/tt ' I
't,у|t

preparateIoГ сUIinare gi a bёuturi|or, сu sepaгaГea fUnсtlllrlr tlt Ilttl1t Ei spatiLr ;r ' I arglгea (Jilll](.| .,rrtIIltIi'ttl.rIr. .,,t lttrlt.1llltttltlttl.t l.t[.t lIr' .;t'zсlttltItt;]tt-'lt ttttlll
produсtiei de serviгe qi сonsum.' rrt.tlt:ll| оrime.
Dupё definilia datё de Iitеratura de speсia|itate eng|eza, сltltltlttguI reprеzint;i , SatisfaсeГеа tll.tt lIl:ll|tlt.l i| (;(]ltlllI
dе сortsttltt trttl:;tlt;tl irr vArfurile dе stl.utltt,
industria seгviсii|oг e alimentatie. Este Un termen сare provine сJlrl |imba eng|ezil u Reduсеrea pierrlertlol саuzаte de f|uсtuatiа сеrеr|l сle сonsum;
de la verbu| ,,to сater,' сare Tnseamna a furniza a|imente sau a Sе ingriji de аsl " Reduсerea suprafеte|or buсёtёriilor, spaliilе ramase libеre putand avеa а|ltl
guгarea mёnсёrii qi bёuturii. Aсei agenli eсonomiсi сare se ingri1esс de asigtr , l,..,lrrratii.
гarea hгanei gi bйutuгii pentru a fi сonsumatё in afara |oсuintei familia|e sau inсir ', irnbunёtёlirea сaIitёlii seгviсiului.
vidua|e se nUmesс,,сatеrs'', adiсё ,.furnizori de serviсii de a|imenta[ie''.2 ltczavantaje:
Sistemul сateгing se desfё$oarё in douй etape distinсte, sepaгate Тn timp gr u Uniformizarea ofertei;
spaliu: сateringuI industгial 9i сateгingu| сomerсia|. , Costuri ridiсate de transpoгt gi pёstrare-depozitare, сAt gi de ambalare,
Cateringul industrialсupгinde faze|e de produсtie industriali gi de сonseгvartl
y Veniturilе sunt inсonseсvente fёсёnd foaгte difiсi|ё gestionaгea сapit;rIrrItrr
rr r. rl ales in timpuI perioade|or сAnd сheItuieli|e сontinuё
Aсeastё etapё se desfёgoaгё in unitйti de produсlie gi сonstё Тn pгoduсerea сert 9i venituri|e nU eХlsl; t :,. ttt
tra|izatё a
preparatelor сu|inare gi сonseгvaгea aсestoгa, pe |Angё duгatё 'rrrlt foarte miсi;
/ Numero$i manageгi de сatering gi persona|u| оare desfёgoarё аl(';(,. l..l,I
printr-un sistem adeсVat. Pentru сateringu| industrial' сarасteгistiс este fenomе
,r. .llvttate pёrёsesс domeniu| epuizali de stresu| сonstant gi neсesaru| [tl.rll..
nuI de сentralizare a operalii|oг parсuгse de |a materia primё la pгodusu| finit gr
rt. tte de energie dаtoritё sezona|itёlii afaсerii.
mеtodeIe de сonsегvare a produseIoг finite' '
l)entru a putea avea suссes, intr.o afaсeге de tip cateгing, trebuie s;i :;r.
Cateringul comercial сupгinde faze|e de сonservare, respeсtiv depozitare ilr
Ill|oasсё сAteva elemente de bazё Iegate de experienla neсesaгё 9i tгёsаturl|tl
spаtii de сonge|are, faza de сonveгtiгe a prepaгatuIui prin deсonge|aгe gi trаtа.
i ,, 't sonalel:
ment termiс qi respeсtiv сea de сonsum. Aсesta se desfёgoarй in unitаli|e de alt
mentаtie publiсё, unitёli de сonsum сo|eсtiv sau |а domiсi|iu. Preparate|e сu|inarе
| Ехperien|a in domeniul alimentatiei este neсesarё pentгu a inte|ege pro-
sunt depozitate pAnё Тn momentul transformdrii |or Тn produse сe se pot сonsum;.r ' ..tjurile 9i prob|emele legate de prepararea meniurilor gi de serviсiile aсorсlаtе
. lrrlnti|or. Еstе foarte impoгtant сa tot personaIu| impliоat in prepaгare gi sеrvtгe
direсt. .'. t
сёgtige experien!ё in гelaliile сu с|ienlii.
Cateгingului i se pot atribui douё definitii, Тn funсlie de modu| de abordarез: саl 2 Antreprenoriatu|.- un antreprenor trebuie sё fie dispus sё сhe|tuiasсё timp
proсes gi сa afaсere' Prima abordaгe definegte сateringu| сa fiind un proсes сom. .''t energie pentru
a avea suссes in afасeriIe de tip саteгing, sа aibё talent Тnnёs_
p|ex сare arе drept sсop tгansformaгea materiilor prime a|imentaгe Тn produse сtt . rrt pentru afaсeгi, sё dеlinё abi|itёli pentru a vedea toatе aspeсte|e afaсerii gi s;t
un gгad ina|t de pre|uсraгe, menite sё сonduсё lа reduсerea timpu|ui de oblineкl .l1}monstгeze o dorin!ё puterniсй de а deveni pгopriul sёu gef' sё сAgtige inсlrl
a meniuri|oг Тntr-o unitate de aIimentalie pub|iсё (гestaurant, pizzerie, fast-food l
il ]l)dеntё finanсiarё.
сantine etс.), a timpuIui de serviгe a| с|ien{ilor sau Тn сazul сonsumu|ui individual, l.l 3. Abilitёti de bazё in afaceri
duratei dе aсhizilionare la integrare, in сondilii|e rеspeсtёrii siguгanlei alimentare. CeI сare doregte sёrea|izeze o afaсere de tip сatering tгebuie Sй posесitl rtrr
Privind сatеringul сa afасere, aсesta reprezintё aсtivitatea de fuгnizаre аi , rrtsamb|u de abi|itё{i, pгeсUm:

mAnсёrurilor (meniuгi|or de tip сatering) 9i a|toг serviсii auxiliaгe сomandate de . abi|itёli de сontabilitate gi de gestiune, pentru a inle|ege ?SpeCteIe tlrr.rlr
сёtre сIient gi menrte sё satisfасё o gamё vaгiatё de preferinte. Astёzi, aсeastа ('|;rre a|e operaliunilor afaсeгit, baсkgroundul (persona|uI nevёzut de с|iеэrrtl) .,,r
este сea mai aссeptatё dеfinitie deoareсe o mare inf|uen!ё asupra dezvo|tёrrr rllilitali de pгeluсгare gi interpгetare a гegu|iIor finanсiaгe;
сateringultli a avut-o extinderea сonsumuIui aIrmentar in afara domiсiliu|ui. Siste- . abilitёli de drept pentгu a putea inteгpгeta |egi|e refeгitoaгe |a аutoll,,.ttt
mu| сatering se adreseazё mai aIes сonsumatoriloг сoleсtivi: сantine gсolare, ()ntraсte de munсё, сondilii de seгvire a bёuturilor a|сooliсe gi nealсooliсe,
сantine restaurant' spita|e, unitёli militaгe gi de avia{ie' restaurante сu autoser. . abiIitёli pгivind managementuI resurseIor umane;
vire' unitёli сu seгviгe rapidё. Aсegtia au dеvenit сonsumatori exigen(i, сaк: . abi|itёli de marketing, |egate de moduI de reaIizaгe gi interpretare;l lll|ll|
aссeptё sё-gi satisfaсё nevoia de hгanё сu aIimente gata preparate, daг сaгe s?l 1l|an de marketing Тn domeniu| сateringu|ui.
aibё o valoare nutritivё normalё, pre{uгi mai miсi gi sё fie pгezentate сoгes 4 Аbilitёtide a planifiсa, organiza, eхecuta giсontrola
punzёtor. Cateringul prezintй o serie de avantaje gi dezavantaje, preсum" L-a p|anifiсаre rrn fuгnizoг trebuie sё pгevadё toate aspeсtele speсifiсe eV()l||
Аvantaje: rrtentеlor de саttltttt<;' lаr doсumentele pe сaгe aсesta le elaboreazё Sau сottl
r' Reduсerea numёruIui de peгsona| 9i a sezonaIitёtii in utilizarea foгtei dtl 1lIeteazё сU O(:;tzl.tllr'.;l.r.;rtr;trii еvеnitnentе|or, sё fie inlelesе, in primul rAnd, сltl
,|tent gi U$ot ('Х('( !!. !|l. . lr. l rt.t.;( ll]; l t;; ttr.t Illg.
munсё, r l |l| || r lr

Orgаntz;rr.'.t ltl'llrttr..'.tIt.'.'lltl;ll. t l.rr .'r:lll1-ll] de сoordonare formatё dintr_urr

(|ltIp сar(-' l){). l|{' t."r.r ijl'l t.Itr tl.ltl .'| |t l. l)l)1 .littlе' in сazuI aparitiei unor sitLri.rtll
,
Stёnсiu|esсu Gabriе|a' Lupu Nrсoа|e, Тigu Gabrie|а, Тitall l rrrlIi;t il; rrtr:irlitl Fe|iсi;t . .хсel)lltlt t; tIl,
l-exiсon de termeni turrstit;i' [.ditLrr;r ( ):;t;; tl l'tпl|' 2oО2' p 44
:'St;rrtr;itrlсsrttr (l;rlrrrel,r
ор r;ll ,tlttt', It 1')
l{.rlr.пl.t (l,rпrrr.lr, olr r rl lt /.\ 'll,rl,,пl,r ( ,lпtr,.r' ,,r, ri
r|) Nl;tlt:tl'сIttt'lt(ttI rt1tt'l:tlltttttlllt llt Itr'lr.l.rtl(..lI lсsliltllilll(' |)tу|ttllttIt,t|'I,',ll|.'.l,tt ttIilttt,ttIttl.t,itt,s:1tt-t1iltttlt|''\llrIlrIr{||I\I.\,lI\JIltIll)IllIl'l

Еxeсutia гepГеzintа impIemеntаrеa p|аПUIrll rlr: rlt$3П|ZЭrе a l)(lt:;()ll;]lt]|Lli. l;lbсlu| 8,8. Firme de сaterinq сjltt lltirtrjttiа
ControluI presupune sUpег Vizarea aspeсtеlOl e.VеnimentulUi.
JеllumIre Sediul
5. Abilitёtide comunicare сU сlien|ii 9icu persotlalul Serviсii Clienti
firmй сentral
Comuniсarea сu рersonalu| este o probIеmа сompleХа, сare poate fi definit;t
сa fiind abiIitatea de a spune personalUlui сe se agteaptё de |a el' astfe| inсat D Co Buсuгe9ti Reсeptii, сoсktaiI-uri, petreсeri MobiIux, Siеrnens,
aсesta sё inte|eagй, preсUm gi abi|itatea de a primi feed-bасkul privind proble- pеrsona|' сantinё, livrёri Data Network
meIe aсtua|e gi potenliale ale peгsona|uIui. dejun, evеnirnente speсiale. Assoсiatеs, еtс.
6. Аscultarea Buсёtёrie internаtionа|ё
Asсu|tarea гepгezintё сheia unei bune сomuniсёri сu с|ienlii aсtuali $|
r \l Iа ROсаs Buсuregti Coсktai|-uri, banсhete, Aeroportul Otopenr
potenlia|i. Furnizorii exteriori trebuie sа asсu|te сlientuI pentru a.i detеrminа сongrese, сonferinle etс. Air Franсe' Таroпt'
nevoi|e. De exempIu, Un с|ient сare intreabй fuгnizoгuI - Egti сapabiI sё te oсupl Buсёtёrie intеrnаtionalё, British Аirwаys'
greaсё 9i Iibanezё
de o oetгeсere sembёta viitoaгe? va fi tratat diferit сomparativ сu un сlient сarе Soсietё Genеrа|tl
intreabё - CAt сostё sа tе oсUpi de un botez? Primu| сIient este gata sё сUmperе Iual-
etс.
Buсurе9ti Asigurаrea unеi mese сalde
seгviсiile furnizoгu|ui' in timp сe al doi|ea este indeсis, de aсeеa furnizoru| tгebuiе llеr|ng de pr6nz Ia loсu| de munсё'
sё fie сapabiI sё rёspundё сereriIor cliеntului astfel тnсat sё-i сAqtige Тnсredereа.
I

organizёri de reсeplii,
7. Calcularea risсurilor
сonferintе sau intaIniri de
Еste foaгte impoгtant сa fuгnizorul sё сunoasсё сAnd risсuI depёgegte сёq- afaсeri
tigul. De exemp|u' este mai гisсant un сateгing |a o gгёdind zoo|ogiсё, sub un Ilrlссharest Buсuгegti Reсeplii, dineuri de Тna|t niveI,
сoгt, deсAt seгviгea aсeIuiagi grup Тn сuгtea unei pensiuni agгotuгistiсe. tггlott
N,4. t г diverse evenimeпte,
8. Creativitatea repгezinti сapaсitatea de a transforma viziuni|e с|iеn!i|or Тn
{,tirlаnd Hote| сongrеse, nunti. Buсёtёrie
realitate, сreёnd priveligtеa, sentimentul, meniul, servirea 9i ambientul. intеrnationaIё
9. Abilitatea de a cunoagte nevoile clienlilor tering
t . rrtt Buсuregti Coсktai|-uri, petгeсeri, сantinё Unilever, Coсa-
Suссesu| pornegte de Ia identifiсarea unor nеvoi 9i satisfaсeгea aсestora, Гtnеr
I'trr-1 administratie etс' Buсёtёrie Cola, lkea
lnsuссesu| apare |a сei сare Тnсearсё si.gi satisfaсё pгopriile nevoi reprezentate internаtionalё
de bani, eсhipamente sau гenume, uitёnd satisfaсeгea nevoiIor с|ienlilor. Cёnd l lllг:е Catering Buсuregti Coсktai|-uri, reсeplii. Connex, Dаеwoo,
сIientu| este nemullumit, nevoi|e furnizorului |egate de venit, profit 9i feed.baсk Buсёtёrie rom6neasсё si Lukoil, Porsсhe,
pozitiv uгmeazё automat. internаtiona|ё Shell, Ogylvyl
10' Abilitatea de a realiza o imagine favorabilё Mather
Clienlii сare angajeazёfirme de сatering se bazeazё pe perсep[ia lor asuprа t
';з|a Cаtering Buсure9ti Petreсer| Тn interior gi eхterior, Мiсrosoft, Zone
imaginii pe сare trebuie sё o сreeze aсeste firme pentru a rea|iza evenimentu| dineuri, diverse evenimente. Vision, oraсIe
dorit. Furnizorii de сatering se vind mai intii pe ei ingigi inainte de a vinde pro- Buсёtёrie internationa|ё
dusul. Furnizori сare se buсuгё de suссes inle|eg faptul сё proieсtarea imaginii )-Elysee
i ;rlSto.Е Buсuregti CoсktaiI-uri dе inalt nive|, Coсa.Co|a,
trebuie foca|izatё spre aсei c|ienli сare doresс aсea imagine, iar eforturile
;.ieсeotit
ptron reсeplii. Buсёtйriе franсezё 9i Siemens, Foсus
сerсetёrilor de maгketing tгebuie direсlionate spre sеgmentul de pia!ё сoгes- internationalё Publiсis еtс.
punzйtoг. , i'rt е|Sofite| Buсurе9ti Coсktail.uri, banсhеte, dineuri
11. Aten|ia maхimё la detaliile managementului de gaIё, nunti' Buсёtёrre
Suссesul сateringuIui provine din impliсarea in toate deta|iiIe afaсerli 9i francezё, mеditeraneanё
сunoagterea modu|ui de oblinere a peгformanlei tuturor serviсiilor Iegate de pre.
r r)tUUS Petreсeri, сoсktail.uгi.
Buсure9ti Anstrаl, BЕRD
pararea, se rea mAnсёri i, v Аnzar ea, сontabi itatea.
rvi I
i.tтe Buсёtёrie internationalё
Proсesul de furnizaгe a| mеniuri|or de tip сatering poate fi reаlizat in inteгiorul i'r!vrleg
ileg Coсktail.uri, banсhete' dineuri
unitilii de preparaгe sau in exterioгu| aсestuia. [n сazu| in сare distribu{ia se *_1n
Buсurе9ti de ga|ё, еvenimente speсiale.
rea|izeazё printг.un сana| sсUГt, se poate voгbi desprе o afaсere de tip сateгing "nT_Tv Rt lсёtёгie internationalё

interior. Atunсi сAnd distributia se rеa|izeaza pгintr-un сana| |ung, este o afaсere itltaltl Quality
Quа llrtr lllt' ,tl
|
)t.ltt ll:t't l t:rэсktai|.uri.
l ltr.'rl tltl. !llt,'lnationа|а
dе tip сateгing exterior.
in сeеa сe privegte aсtivitаtilа сJе саteгing, aсeasta a с[|llo:;(;l|l rrr RomAnia o Sursа: www ltllrl l.,||l'!lIl,l l. l.l.! ] |l l]l li ,'1lI l,

dezvoItare remаrсаbilё, argLttltt.trl;rtrrl sL-tstinutё de pгezelrt. l 1rr '1'r.rl;l de pгofi| ;t lrопtrtt [tоrir, r tl, Пi! iirl ..
rrш, .l! l',. ||' lIll(!rf)s;аnt itl s1ltlt;l;t| |ll \/l'( il'll.. l s;]lIs_
llr'tttlr1 1lrсzс:tltаte ill Гаl'll'Ill|
,
t|
unrti nttпlJr lttirrrl сjr: flltttrl tlrl t,. 11r]
I{.('lll';('1'()llllllП { l(, rr r;', iil,,i rl , rr rr l lIt t''ttll lt tt t:;ltс: lttl1lttttr' | || ! lll Itt t. tt tt). |lt' сlt:
11 |
|\4аItltgсrrtсlttttI rl1rсгalitlrtilrlг ilr lltllсliiгiс;i lt'll.lrll.r1r. |)t'х.IttIlttIttt j'', IllIlII l|| \lIlIltllll|
l|l,t,ltt.,, 'tlt,,t, ||'\lllIlIl||!|,l )l |:lI-\IIl||!1)lIII|'I l',
''
peгsonal Tn retеaua de restaurante 9i сAnd apar problеlll():i(.t|1). l.i() l)rivind apro- Il('(;iirе i| сoпtttl, tttt1l|ll t|' Il'( |.Ilil(:lr: I.t [;tl;t llltltl, tt |;tt,tl;ltl ().llllеl)| nelаl_it-Jаttlr r,
Vizionarea gi seгviгea in aсeste Unitati. .;r.lllttt, inс|inati spI(] lIlI r,.i:';ltl1 tttttlсl|аt gl tnаl putlrl
dtsрlLlgr sA agtepte, sё aпlArlt-,
Pгoсedeul industriaIizёrii produсliei сuIinare estе praсtiсat рltl l;сarё largё, mal .Il)llrlеrea rёsplёtii $| :j;l ()()()llOtlltseаsсё banl, сeea
сe, in uItimё instanta. estс:
a|es aсolo unde se adreseazа unui сonsum de mаsё putin diferеntlat gr unui сon- lrrr1lotriva interesului |or, din punсt de vedeге eсonom|с,
sumator mai putin pretentios. in turism, dezvo|tarea сateringu|ur se reсomandё in
propo(ie Iimitatё, astfeI ТnсAt sё se aslgure personalizarea unitёtilor de alimen. B. SIow food
talie gi apropierea de exigente|e сonsumatoriIoг.
- un mod de personalizare a restaurantului
S|ow Food este o. tendin!ё eсo-gastгonomiсё internаtiona|ё, apёrutё
la Pаris,
rrt ;]ПUl 1989. CentruI migсёrii este aсum
|a Bra, Тn Piemont (nordu| |ta|iei). S.аrr
.llttstituit asoсialii naliona|e in SUА, ltaIiа,
Germania, Suedia, гran1a, Japoniа Ei
8.9. Giteva studii de caz М;lгea Britanie. AstfeI, Slow Food a strёns 80.00O de aderen[i, in
mаi mu|t de |l()
.lrl tёri (inсlusiv in RomAnia), сare inсearсё sё combine plёсeгea
сu un proflrrrtl
A. CuItura fast.food - Despre hamburgeri gi аrta de a trii pe indelete ..ttllt aI responsabilitй[ii
fа!ё de mediu 9i fa!ё de produсlia agriсolё.
Produsele fаsЬfood _ сare сonstituie, pentгu unii, bаza alimentaliei - sunt Migсarea S|ow Food a сreat in anu| 1996 <l'Arсl.re oJ Goоt> (<Arсa
veсtorii a tot fe|u| de prob|eme de ordin mediса|, denun{ate de speсia|igti, dаr Sаvrl
ll|()Г)) pentru a сataloga a|imentele tradilionale in prag
de еxtinсlie. Proieсtu| rоtr
luate Тn seamй Тnсй de prea pulini сonsumatori. Pornrnd de |a aсest gen dе ll(}$te сerсetёtori, speсialigti
9i pгoduсёtoгi de аlimente сare se ooсumenteаZil
alimentatie, s-a nёsсut, in soсietatea oссidentа|ё 9i in mintile noastгe, o intreagё ,|.it]pra tuturor aspeсte|or produse|or alimentare
tгadi[ionale: tehniсi de obtinеre,
сu|turё tip fast-food, сare - a$a сum au desсoperit reсent oamenii de gtiin!ё ne .'1ltэсii de
- anima|e fo|osite in a|imentalie, tipuri de |egume, instrumente neсesаre
afeсteazё mentaIitёti|e gi сompoгtamentu|. 57 de studenli au Iuat parte, vo|untar, 1,tоduоeгii 9i a|tele" Mai sunt gi ,,Santinelele'' S|ow Food, сare |ucreazё intеns
la un giг de expeгimente realizate la Universitatea din Toronto, Canada, expe- 1rlltltru a dezvolta piala aсestor a|imente, stabiIind tehniоi de сu|tivare, standarde
rimente a|e сёroг rezuItate au fost pub|iсate in revista Psyсhologiсal Sсienсe. |ar ll(||.]Гoase de сa|itate gi promovёnd pгoduse|e in сadru| pie(elor сu potenlia|
rezultateIe - fasсinante Тn sine, deoaгeсe r|ustгeazё o mutalie impoгtantё petre- /\:;tfe|, Santine|ele S|ow Food pot fi сonsiderate
сutё in fe|u| de a aсliona a| oameni|or - i-au fёсut pe сerсetёtori sё mediteze Il) aсest moment, еxistё ',bratu| drept'' Ьl дrсei Savoriior
Santine|e lnterna{iona|e peste tot Tn lume: pentru orezuI
asupra dezvoItiri|or viitoare a|e fenomenuIui. C5 Iumea se migсё mai repede .Iltl muntii MaIaiezia, fasoIea neagrё a basсi|or sau
seminte|e сomestibiIe din
deсAt Тn urmй сu сAteva deсenii, сё гitmuI vielii in mediuI urban сontemporan /\lnazonia bгazilianё. Pentru a atrage с|ientii, tгebuie аvute Тn vеdere
urmЁtoаre|e
este aссelerat pёnё Ia frenezie, sunt |uсruri сare fuseserё сonstatate mai de lаturi:
.'

mu|t. Ceea сe este nou este сongtrentizarea faptului сё un ro| Тnsemnat in aсest 1. oferili-le plёcere!
fenomen iI are сu|tura fasЬfood. Cu ajutoru| a|imente|or, aveti oсazia de a oferi сlientilor senzalii dеosebite
inсerсAnd sё-gi dea seаma daсё 9i сum influenleazi сonсeptul fasЬfood anu- lit: a.i reсoneсta la Iumea in сare trёiesс. Тot mai mu|!i Er
сonsumatori dau impol_
mite сompoгtamente, сeгсetёtorii |e-au prezentat studenli|or, pe un eсгan' sigle|e l.tntё mAnсёrii gi сadrului in сare |e este servitё. Lёsa1i.le timp
a gase bineсunosсute |anluri de restaurante faslfood. $meсheria a fost sё Ie sё deguste gr fltr
trlсeptivi Ia гeaсtii|e lor: e сel mаi bun mod de a-ifideliza.
prezinte atёt de гapid, ТnсЭt studenlii sй nu le poatё reсunoagte in mod сongtient Creatiсursurigiate|ierс
rlс. degustaгe pentгu a pune |a dispozilie
un сadru de evadare. Plёсerea oustuIut
- Ie-au perсeput insё subIimina|, iar efeсtul a fost surpгinzёtor de puterniс. S-a lIu estе rezervatё doar zilelor festive sau mAnсёruri|or
rare. Pot deveni i.it"1 o"
сonstatat, de pilda, сё: .'аrbёtoаre сe|e mаi simple gi ieftine produse'
{viteza de сitire a fost semnifiсativ mai maгe dupё prezentarea sig|eIor. 2' Sёrbdtori|i fiecare anotimp!
deсёt inainte - aсest luсru n-ar fi un Iuсru rёu, in sine, datё fiind саntitatea de ln fieсaгe sezon revine p|ёсerea de a regёsi savoriIe de anul treсut.
informalie pe сare trebuie sй o proсesёm zi|niо. Primё-
Vаra, sunt legume|e.timpuгii, sparanghelu|, сёp9unile, сaгtofii
/ dupё eХpunerea la mesajele sub|iminale, studenlii au fost mai Тnc|inati sё noi gl usturoiuI
vеrde... Vaгa aduсe fruсte gi |egume din аbunden!ё. Cu toamnа
prefere produse сosmetiсe de tip 3-in-1 сare, in mintea |or, erau asoсiate unet sosesс prazu|,
.iovleсii, meгele, pere|e etс' |arna este sezonul morсoviloг,
napi|or, verzei, f,uс-
eсonomii de timp, in Ioсulversiunilor separate a|e aсeloragi produse. Icloг qi |egume|or de varё atent сonservate. Cumpёrindu.|e
r' aсeea$i studenli s.au arйtat mai pu{in Тnс|inali sё eсonomiseasсё bani 9i din zona respeсtiva,
lасeti eсonomie gi сlienlii dumneayoastrё nu vor manсa tot anul
,
aсe|agt |uсru.
intгebali daсё preferё sй capete pe loс o sumй miсё de bani sau, peste o sёp- З Gandi|i global, cumpёra{i... regional!
tёminё, una mai maгe, аu optat pentru сAgtiguI imediat' degi mai mic, Preferаli produsele agriсultorilor sau сresсёtorllor din imediata apropierе.
FasЬfood Тntruсhipeazё o сu|turё a efiсientei timpu|ui 9i a rёsplёtlr instаntа .tсеst Iuсru ajutё eсonomia |oсa|ё сontribuie la Тmbunёtёtirea relаtii|or
nee. Problema este, insё, сonsidеrё oamenii de gtiin{a, сё асest sсop a faсе 9i intеru.
eсonomie de timp - ajunge sё fie ргezent peгmanent Тn mintclr сl;rrtteni|oг, сhiаt
- tttаnе dintre |oсuitorii асeleiа$i zone. A mAnса аlimente
de proveпiеntё |oса|ё
tttseаmnё, de а:.;r'ttl..ll{.;l llV|t.ittl; t transportului la mare dtstant;l (lt](j|
gi atunсi сAnd timpuI nu este un faсtor гe|evant in сonteхtttI lt.:;1lt.t,lIV Conсluztа есollolt]|C
сombustibiIl lri.'rIl ttt'tt 1rtttlttr'tlttllsit de dioxid сje саrbon, lll..lI
rlt-.
сeгсetйtorilor а fost сё mesajuI sttll|ltrltnаl privind eсotlolll!.;Il|',r Ittrr1lrlIttl' rтtоs;t1 l)llltll;t;tсlIot.tlt:
r, rlrс lle gos(r; I
 3
216 \ Iltrt;tt'сlttсttIrrI tl1lсt.ittiuttiltlr irr lrotс|irriс ;i l с:.l.ttlt.rI l. ltr.stt rl'rtlt,r I'r t,,ltt., !

4. Treziti сuriozitatea clientului! Fаst-food-llrllс' lit зlt.iItl.llilll:

D.
Pentгu a Vа seduсe с|ienlii, faсeli-vi сunosсUte eforturilсl (Тn merrrLrrr, tIl.1lrlr1a) de 5.00() tll .tr..,|.tttt.tttlrl frtttсttOl]еil,/;l ltt.tl.lt.r lj(JA, dеtittrlttl:;.rrr
Irl .;uг
pe сare le intreprindeli' intreba{i la rAndul dumneavoastra' ttrlttlzorit. unde atl lr.rttсizatе de lanturl .lll|()l|(;. lll(). MсDotlald.s sl K[-(, ittt lltlt;ittс] lrlal
mult сlс-. ] ll()(
.|r: unitёli in stгёinatate. Lanturi de fast-food сonsасгate
)

fost сu|tivate pгoduse|e, au fost oblinute Тn сondilii naturale? Sr.rnt dln сatеgorizl сa MсDona|d's Kl t]
|'llzaHut,9i Mr.l Donut, аu аvut suссes in Jаponia gi Еuropa, Dеnny,s аu fоst irr
,,bio''? Puiul a fost сresсUt in Iibeгtate? Nu сumva pe9te|e este de сresсёtorie?
5. Promova{i b iodiversitatea ag riсolё! Mtlxiс' Japonia, Hong Kong, Austra|ia, Singapore de сeva timp- Wendy este irr
Cёutativarietёtile raгe gi tгadiliona|e de sa|atd, fгuсtе qi |egume, сerea|e etс. li ''{)сe tёri strёine.
veli гeсompеnsa pe produсЁtorii сare merg pe linia tradiliei, сontribuili |a pёstrа- Теntalia de a opera in stгёinйtate este puteгniсё' Еste fasсtnant sй detli s;rrl
,';r exp|oatezi
rea biodiversitёtii 9i faсeli plёсere с|ientiIoг сu аsemenea pгeferinte. un restаuгаnt din Тokyo, Londгa, sau Paris, dar este si risсаrrt.J.rt;.r
()l)еГatorul nu сunoagte teritoriu. Mergёnd
6. Оrganiza|i сursuri de bucёtёriel intr-o piali strёinё pe сont [)l()l)l Ill
omul nu a aVUt niсiodatё |a dispozilie o asеmenea vаrietate de produse, 1lllate insemna intёmpinarea unei serii de obstaсo|e neprevёzute. Dе eхtlttttrlrl
Jlr ltlne piele strёine au venitul disponibil gёsit in Аmeriсa. Furnizorii pot
buсёtёгii aga generoase gi bine eсhipate, atita timp pentгU gёtit. A gёti poate fi o ссltl''.. i.. .,. .
.'tlmpania ameriсanё са un mieI gatа de tuns. Autoritёlile loсale
plёсere gi o destinderе' Е un mod simp|u qi firesс de a vё ТnсAnta с|ienlii' zona|e Jl<,tl' .'.l rrrr
tl'fuzd, sё apгobe planuгile de сonstruсlie, sau sё peгmitё ridiсarea
7. Fiti educatori aigustului! seПlrlL,I()l ll..,
t.turante|or. Congtiinla de с|asё Тn AngIia igi prezintё propria prob|еmё
Toti au dreptu| |a plёсeгea de a mёnсa. Contribui{i Ia eduсarea сe|or mal llt аfara oragelor mari eng|ezegti, daсё un restauгant atrage
Sptlr't.rI.t
diverse gusturi in rAndul сopii|or. Povestili-|e istoria a|imenteIor pe сare le сon- (,ltoare, сeIe|alte сlase vor sta depaгte.
с|ienli din с|aS;t tttttlt
sumё, ofeгili-le meniuri speсia|е' pe сare sё |e poatй |ua aсasё - сopiii sunt buni Probabi| сe| mai bun mod de a fгanсiza in strёinёtate este afaсerea CoПli.lllit
veсtori ai сonsumului adullilor. lnvitali gсo|aгii сu oсazia zi|e|oг po(ilor desсhise, r:tI o CoГl1pЭnle alimentara binе stabilitё in
(arё. Тn mai multе сazuri franсtzatil аLl
o datё sau de douё ori pe |unё. rrlfuzаt sё se ridiоe |a nivelu| aсordurilor lor, sau sё menlinё
standardele оe Ёu.а_
trlпie gi de produs. FranсizoгuI a fost foгtаt sd rёsсumpeгe franсiza gi
c. Arhiteсtura fast-foodurilor 9i designuI interior sё fr.rnс.
I|()neze in саlitate de propгietaг.
Restaurante fast-food au fost atЭt suгsa de inspiralie сat 9i b|estem pentru FasЬfooduгile strёine in Ameгiсa sе multip|iсё
arhiteсti' fiind provoсati sё сreeze struсtuгi eсonomiсe сare atгag privirea. In 9i e|e in aсe|agi гitm, сele mаr
fiind aоtrizitionarea |an!u|ui de hotele/restiuгante |ondoneze Pi|isbury in
timpul marri expansiuni din 1946-1980, restaurantele fast-food migunau de-a '-':!фil:
l9B9 de сёtre Grand Metropo|itan' Cele 5.600 de unitаti Burger King faс paпe
Iungul autostrйziIor, produсAnd un efeсt vizual dе prost gust, сU semne mari dе tlln |an!uIPiIlsbury. CeI mai remarсabil |an!de fasЬfood in
strй]nёtateЪste сanа-
neon сonсepute pentгu a atгage oсhii goferu|ui gгdbit, сare de mu|te oгi сop|e- .lrаnuI MсDonа]d s d n Mosсova сaгe a fost desсh
s Тn 1990
geau restaurantul' Pe mёsura сe afaсeri|e s-au maturizat si au inсeput sё atragё
alli сlienli, nu doar tineri, dеsigneri au ,,inmuiat', imaginea сlёdiri|or' foIosind сu|ori
pёmЭntii, 9i amenajAnd teritoriuI aсolo unde spaliul a permis. iштпевAкl RЕсAPlтULAтlvЕ
Mu|tе |anluri au sсhimbat designuI гestaurantuIui tгeptat, adёugind sau
sсёzёnd Ioсuri, sсaune moi, qi Тnсerсёnd sё faсй arhiteсtura sp se potгiveascd сu 1.Care sunt impIiсalii|e еxistenlei сome(u|ui a|imentar сu amёnuntul' .r
regiunea. Тn mu|te loсalii existё reglementёri privitor la Тnё|!imea semnaIelor, s-au pielelor muniсipale gi a miсi|or сomeгсianti оu amёnuntul in sistemu|
moсltlrrr
sсos in afaгa |egii struсturi|e mai bizare. C|йdirile papiгus, miсi 9i сu deсor dе distгibu{ie de produse alimentare, сa o alternativё a fuгnizёrii a|imentс:|tlr
,t970, au dispёrut. pentru turigtii sosi{i intr-o destinatie turistiсё?
lipiсios, сare a сaraсterizat'fast foodurile'', pёnё in
Cгitiсa aгhiteсturii a scёzut de oareсum, 9i сAliva сampioni au apёrut, pronun- 2. Considerati сё inovarea сomerсia|ё
9i dezvoltarea sistemelor medtt :,,r
сa aгtё pop. Cele mai veсhi rеstaurant MсDona|d.s rnаri de distribulie сontгibuie la satisfaсereа сereгii turigti|or pentгu proс|Lt:;r.
lind aгhiteсtuгa fast-food ,1953, аIimentаre? Aгgumentati.
existent' сonstruit Тn a fost.inс|us in сadru| Departamentu|ui Registru|ui
Na{iona| lntern al Loсuri|or lstoriсe., 3.Considerali сй modeгnizarea sistemului de distгibutie aI alimente|tlt .;t
Еste general aссeptat сй, pentru a gгёbi сifra de afaсeri, planifiсatoгuI restа- сriza сentre|or urbane de vAnzarе сu ridiоata pot influenla indiсatori сirсrt|;rllrlr
urantului ar trebui sё fo|oseasсё i|uminat de сulori desсhise, сulori strёluсitoare, turistiсe? Argumentati.
gi sсaune mai tari, astfe| lnсit с|ienlii sё nu devinё prea сonfoГt.abil 9i stеa prea 4.lnterventia publiсё in distribulia produse|oг aIimentare este neсesar;l
mu|t' 9i сare pot fi ugor de сuгёtat daсё sunt murdёrite de сopii. in genera| resta- pentru сomp|еtаrea ofеrtei dе produse aIimentare turigti|or?
uгante indep|inesс aсeste speсifiсatti 5. Comеtrt;rt| ..,;i (}Хt)lllр|ifiсаti prezentа fast-fooduri|or Тn RomДnta.

Ссrttt|t: l х1l!1, 't|t t,''l.ttt.ttlItt I tt'l|tttttl,,,I t!r: fast'fсlod, inventariatt faсtorii С?]re i)|!
r .ttlrlct;lttttl Ioslilllt'lllllll!il ,r .,.vгrlс;r l)lllllr tхуtrttts lit ;tll,ttt!t.t ,tt t,'|,It | ''] !,It't !t.lt, ( |)l1:iltll||t!|lt rt!tttlt:tt|сl<lr tltуtilсl
Itcttlttt tt,ttt.tlt,',t ( ltl)tlt).',ll(l.llr fаsl |tххltttt,
( )r.lllitr'lir,rrl', (,rrlrli.tt Ylllk Аl|rr.rI A litt.'1'|1 |'пi .l:;lllllll {.()llllltttl,lПtt:rilitltl! , !t. , ,,rt tttп
 Ц
( IllS|Г('l||,t|lllr уt .', tt,'I,''l't,t ,ууЦ-::Цуll:lуllL\|l ilI l'\|'IIlIl||l!lrl ,, l,)

() 9.1. Ce este de fаpt turismul сulinar sau turisrnrrI

(|аstronomiс?'
GASTRONOMIA $I oЕN()l,()GIA iN Turismul culinar se referй la сйIёtorii|e fёсute in anumitе |oсuri, rеgiuni ltnrlrl
AFAсЕRILЕ DIN INDUSTRIA OSPITALITATI l .1.lstгonomia Ioсa|ё, inс|usiv bёuturiIе, reprеzintё motrvatia prinсipalё pentru сё|;.i
l.'rle. AstЁzi, сonsumatoгul este muIt mai bine eduсat, сu o stагe mai bunё' саIil
9.1. Ge este de fapt turismu| culinar sau turismu| gastronomiс1? Il)l()9te mai mult, trёiegte mai mu|t gi este pгeocupat de sёnёtаtea propгiе
чl с|rl
9.2. Profi!ul turistului сulinar rrlrldiu" Ca гezu|tat, minсaгea gi bёutura au devenit mai impoгtante gi au pгiоtl;ll. .

9.3. Partiсu|aritifi aIe turismuIui gastronomiс pe plan international I,r'tltrU anumite grupuгi soсia|e. MAnсarea este noua сapita|ё сulturaIё a сjt:l;Iltt.r
9.3.1. Tipo|ogia evenimentelor orgаnizate Ia nivel internationalin plаn r..l Un |uсru este сert: aсeastа trebuie sё fie un produs de сalitate. in сottlllltt.rr..
gastronomiс ...;tе prezentatё o сoleсlie de definilii identifiсate in |iteгatura de speсia|itattl
9.3.2. lnstitulii 9i organizalii guvernamentale gi neguvernamentаlo
im plicаte in promovаrea tu rism u lui gastronom ic Casefа 9.1. Defini|ii ale turismului gastronomic
9.4. Experiente internationale Тn turismul сulinаr
Autorul,
9.4.1. Gаstronomia europeanй Definitiа
]uсrаrea
9.4.2. Gastronomiа asiatiсi
9.4.3 Alte tradilii сulinаre internаtionаle Ir lteгnаtional Cёlёtorii|e reprezintё сea mai bunа
9.5. Rolulgastronomieiin protoсol, diplomalie, relalii9ivizite internationale ( .r.llinary mеtodё dе eduсalie сu|inarё iar priп
9.5.,|. Gastronomia in protocolul asiаtiс lourism experimentarea buсёtёriilor traditionaIe
9.5.2. Gastronomia in protoсolul european Assoсiation wrrtдru. сul i narytou rism. org ale аltor tёri ne putem сontura o рёrerе
9.5.3. Gastronomia in protoсoIul altor !iri mai сuprinzёtoаre сu privirе |a сultura
9.6. Gаstronomia gi oenologia romineаsсi aсestorа' Fie сё este vorba dе buсёtёria
9.7. Citeva studii de сaz sudiсё а Тexas-u|ui sau podgoriilе din
Spаniа, oamеnii аu сёlёtorit intotdеauna
Тn сёutаrea expеrienle|or сulinаre аuten.
RЕzUП,lAтUL сAPlтoLULUl tiсe 9i exotiсe. In ultimu| deсeniu, tuгls
mu| сulinаr a devenit o industrie dе sttltl
Cultura сuIinaгё a fost inf|uenlatё de sсhimbёri|e struсtura|e сe au avut loс stёtёtoare.
Тn soсietatea noastrй. G|obaIizarea, modernizaгea, urbanizarea gi migralia, :;hahrim Аb o serie de regresii multip|e au fost сl[t:l'
toate aсestea au mode|at gi transfoгmat modul de сonsum a| aIimente|or а| l(аrim' tuate pentru а determina:
сivi|izatiei moderne. Alegeгi|e zi|niсe in сeea сe privegte сonsumu| аIimеnte|oг t.hristina Journal of Hospitality - re|aliа dintre imaginea gastronomlса .r
sunt influenlate direсt de faсtori pгeсUm gust, сost, grija pentru sйnёtate 1;eng-Qing сhi' Marketing & unei destinalii 9i motivatia de vizitё а
sаtisfaсtie' сomoditate. Aсest tipaг de сomportament se sсhimbё insё atunсr t )ttlinarУ Маnagement сё|ёtorului;
сAnd turigtii viziteazё noi destinatii. Еi pot dori sй inсerсe pгepаratele Ioсa|e 9r ltшrism as a Volume 19, lssue 6, - re|afia dintre sursele de informаre 5r
tгadifiona|e in respeсtivul loс (neof||iе _ dorinla pentгu tot сe este nou) sau dln l)(!stination 20'10, p. 531-555 deсiziile de сumpёrare а|e turigtiIor.
сontrё' pot opta sё evite mёnсёruri сu сare nu sunt famiIiarizali (neophobia - А|traction: Аn S-a сonstatat сё re|alii pozitive semnl-
fobie fa!ё de tot сeea сe este nou). Aоesta din urmй poate sегvi drept I tпpiriсal fiсаtive existё intre imaginea gаstгono-
expliсalie pentгu freсvenla CU сaгe tuгigtii a|eg sё meargё Тn restauranteIe de l хamination of miсё a unei tёri gi motivaliа de vizitё. De
|ant inteгnаtiona|e Тn oгiсe destinatie vizitati. l)r:stinations' asemeneа, studiu| а сonfirmаt fаptu| са
I ood lmage deсizia de а сё|ёtori еste influentаtё
semnifiсаtiv dе difеrrtс tiоuri de surse de
informare

I- (l.l:ill{rll(rllrl(
I llllSllllll r".ll l Il ll ,.'l l Il :,,t :;ttll rltlrrtltltilr|rl сlr. lоr'r| 1,r',',',tt,",,,1:ts;ll.rJ
'
l
Irrrr:;lnttl t;;r:;!r.rri,rrrr,,
lоtilt'.ttr ',.tш r Пlпt.rty lошrr.,rrr
280 l\{аltitgсtttсltlttl tr1lсгlttittttiltlг ttt Ittllсllttlt':,,l l('.'l.ltll.l!l.

Autorul, Sursa Dt-'ltttlll;t

luсrareа
Luсy M. Long, Leхington: University Long inсurajеaza exllttdt'reа noliunii tat ta

Culinary Press of Kentuсky, 2004 definitia sa depё9e9tе limitele. Potrivtt Il.!тЕtaЕ.Ii

sсАzUт/
Tourism pp. xiv + 306, definiliеi datё de Long, turismu| сu|inar ,l Г]ЕIl'|ТЕГ{l' ..iil lI
lsBN 0-8'131-2292-9 nU este numai hranё pеntru tuгiqti сi mat r6sта1|| it|il il l,I
lt.]тEREs sсAzUт
degrabй partiсiparea intеnlionatё de I
fаnrllIn|ё l|! llrllI ttI
са|nt(' |.| ..]l']
explorare a сulturii gastronomiсe pritt
piete|or Ioсаle. а
festi vа| uri or.I
аtUIlс|ro||(| ]t
|l'.! l l!l
сonsum' preparare gi prezentare a unul рi'nitёloг sau а s.rv.1lё
I
lNтЕRЕs r0stаЦrаnteIor din аfir^ !|''lI i. i|.]i|l .
DtoDЕRAт er.
produs сulinar, a unei buсёtёrii tradilio It.|тЕRЕs MARЕ ёх.
v|:itaroa L|noi р| et€ zon.lЁ pоriLlгL'а]1о
saЧ/si rЧraIe сaгc
Iоса|6,а unui
na|e, a unui stil de a mёnсa, toate aсes- EfфсtL|nг*a цnel сalatФr||
аvаhd са рrlmа mФtivat|ё restаura|lt sац a strnt сonэiсlerаte
{пqi l]i vпite аtrасtil sресiаIe
teа aparlinAnd unui sistem сu|inar difеrit, vi zitarcа u|1ui апL|mit
tЦnosсЦlа ln sal|/si аtraсtii сaг6
regtalrrant. a unel trаbui6 ne5Раrаt
al altei regiuni sau !ёri. аnumlte р|clс slL| Цncl
'
momentЦ| so9lгlI
d6stinаti. сa Ф
l
vEzl|tё.
рl ?пllё, тоаte. sаu .taра'рrintro 6ltele
Gillеspie' oxford: Buttеrworth- StudiuI gastronomiei reprezintё in!eIe- ar]raiгJn tФal9. а(t| i|tqtlI
tllliet|сё grtfit |ёoаt. dё d||] pгоgrаmLjl
qa| atоrl el
Еuropean Heinemann' oхford geгea domeniului pгoduсliei 9i preparёrlt а|im.пtcla|imCпtаt c.

Gastronomу mЭnсёruriIor 9i bёuturilor, pгeсum 9i

into the 21st Ioсul, timpul 9i motivul pеntru сare aсes-
Сenturу tea sunt сonsumate. tr"rr"rr.i"";l @ l
lnteres зtlL}з|dlаr аltоr асt|vIt.il |

Wolf, 2002, Turismul culinar sе refeгё |a сёlёtoriiIе Figura 9.1. Importan,ta interesu|ui pentru alimentalie/pregёtirea hranei/arta
The President fёсute Тn anumite loсuri, rеgiuni unde de a pregёti hrana' сa prinсipa|ё motivatie a turismu|ui сu|inar
of thе gastronomia loсalё, inсlusiv bёuturile,
Sursа: C' Miсhаel Hall and Riсhаrd MitсheI|, Gastronomy, food and wine tourism, httр'/lwww'downloadit-
IntеrnationaI www. c u Iin a ryto u ri s m. o rg reprezintё motivatia prinсipalё pentru
|/learningгesourсes.php?promoCode=&partnerID=&сontent=story&story1440
сёlёtorie. Nu a treсut mu|t timp pёnё
,
'l(
Culinary
Tourism profesionigtii din domeniul turismului sё тURtsM G1URMЕт (in timba francezё inseamnё: 1. Degustёtor de vinuri;l 2
Assoсiation, reсunoasсё potenlialuI finanсiar a| aсes- I llarte bun cunoscёtor at domeniului - connaisseur de bonne chёre). in timba
tui domeniu. Din aсеI moment' turismul |{)nenё este tradus prin cuventul ,,gurmand',.
сu|inar a devenit un instrument de mar- Foгmё de turism сare aгe сa prinсipa|ё 9i exсlusivё motivatie, inteгеsuI foartсl
keting prin сare se faсe pub|iсitate' sе rllare pentгu domeniuI alimentaliei; de exemp|u, efeсtuarea unei сё|ёtorii аvёrlll
promoveazё 9i sе vДnd vaсanle сare au .;il pгimё motivalie vizitareа unui anumit гestaurant, unei anumite piele, sau;l
|a bazё produse сulinare. rlnei plvnile. Toate sau aproape toate aсtivitё{ilе din timpu| сё|ёtoгiei sunt legattl
, le alimente/alimentalie
Sursа: intoсmit de autor pe baza сerсetйrii
тURISМ GдsгRo,voMIc/сUIslNE (Cuisine, in limba franсezё are mai mttlll,
in general, oamenii aIeg sа parсurgё distanle mari Тn сё|ёtoriile lor pentru a :;сэmnifica|ii: 1. Locul unde se preparё mёncarea; 2. Arta de a pregёti mёnсarl:;t'
vizita loсuri apaгte, pentru a trёi experienle noi 9i autentiсe $i de a Iua сontaсt сu ] lntrigiseсrefe gi necиstife .) in cazul turismului, traduсem prin ,,тurismul petlIttt
alte сivilizalii 9i obiсeiuri. o sсhimbaгe notabi|ё Тn aIegerea destinaliilor сeIor сaгe '
fia pregёtirii hranei''.
gas-
сё|ёtoresс a fost oгientarea саtre loсuгi unde pot |ua сontaоt direсt сu ofeгta Formё de turism сare are сa motivalie, un inteгes moderat pentru domеnitrI
tronomiсi loсalё, unde pot paгtiсipa la evenimente оuIinare sau pot gusta relete
'lIimentaliei, de exemplu, vizitaгea piete|oг |oсa|e' a festivaIuri|or, a гestauranteIor
tгaditionale. Cum poate tuгistul sё deсidй unde sй meargё 9i сe sё vadё? :;аt-t/gi a сu|tuгiIor de vi!ё de vie, printre а|te aсtivitёli desfёguгate in timpul^сё|ё-
Aсesta trebuie sё deсidё сe tip de buойtёrie doгegte sё expеrimenteze, sё lогier. Gastronomia a fost definitй сa ,,arta sau gtiinta de a mёnсa bine''., Mаt
stabi|easсй сe ii p|aсe sё mёninсe, iar o datё ajuns |a destinalie, trebuie sё .;еneгaI, gastronomia se pгeoсupё de apгeсieгea gi buсuгia de a savuгa produse
intrebe loсalniсii Тn privinla оelor mai bune loсuri pentru |uat masa. De multе ori' ;r|imentare Ei bautLlri, dе intreaga experien!ё a unei mese, ofeгind posibi|itatеa de
aсeasta гepгezintй сea mai bunё opliune pentru сa асesta sё igi faсё o imagine .r invёta despre а|tсl сtt|tttri
с|arё 9i сompletй сu privire la gastronomia tradiliona|ё а unui popoг Pentru o
mаi
bunё inte|egere a termeni|or utilizali in сadrul aсestui с;lpitol' сe fас referire |а

turismu| gastronomiс 9i la сi:i сагe ise subordoneazё,
ссrо in rоvistа а асеstol;t
s lr tr.; t|l,.:tl tl sсurtа tre .
llllll //www.twIl.,|r,w, llIlIl!l.Ili. .rrttl/ (;tt:r:(:sat |а 11.05.2011)
,'
( it||rl:;1lir. | ! tlt,|l'!.''Il \ ''l -|I|'|ll,tttV tttltl Iltt: ?1sl t:rlttltttу' l |.'..trl..t I{rtllrltwrlrIlt l Itlt
ilr'trr.llltl, ( )xlotrl .'il()! l,,ri,l, . r1r)()(ll('(t{)lп/l)()оk:;l (,rr.r r",.rl i r I I {)',.'(}l I)
282 Nlitttitцt'пtсtttttI tl1lсrirtirrrtlItlг ilt ItlllсI:1l iс
-
-
тURISM URBAN/RURAL _ Formё de tuгism сarе arе сa motivatiе Un inteгes
sсаZut pentгU domeniuI alimentaliei; de exеmp|u, vizitaгea pieleloг loсa|e, а
festiva|uri|or, pivnite|or sau a restаurante|or din zonelе periurbane sau/gi ruraIe'
aсeste aсtivitёli sunt сonsideгate ,,atraс{ii speсiale'' sau/gi ,,atraсlii сare tгebuie
neapёrat vizute''.
тURI9M 5l cАLАтoRI| - Formё de turism сare are сa motiva{ie un interes
sсёzut pentru domeniul alimentaliei; de exemp|u, vizitаrea restaurantelor fami-
|iaгe in timpu| сё|ёtoriei sau atunоi сAnd se servegte masa in afaгa domiсiIiu|ui.
9.2. Profilul turistului сulinar
Existё o mu|titudine de moduгi prin сare turigtii inteгesali de turlsmul сulinar
pot fi сlasifiсa{i.
o primй сlasifiсare poate fi rea|izatё Тn funсtie de gradul de interes ardtаt
mAnсёrii pe paгсuгsuI unei сёlёtorii. (1) turistu| gourmet, (2) turistu| enogastro.
nomiс, (3) tuгistul gastronomiс, (4) adept aI turismuIui сulinar, (5) turistul |eisure
gi (6) turistul inteгesat striсt de tuгism'
ТаbeIul 9.1. Gradu| de interes fa!ё de mЭnсare pe parсursu| unei сё|ёtorii
Тuristul gourmet Turistul gastronomiс Тuristul leisure
Тuгlstul enogastronomiс
Adept a| turismului сulinar Turistul interesat striсt de tuгism
Sursа: аdaptat dupё Ha|l,C., Sharp|es,L., Food events, festivaIs and faгmers' mаrkets: An intro.
duсtion, ЕIsevier Butterwoгth- Heinemann, 2008, p. 6, [http:i/books.goog|e.сom{
Turigtii de tip gourmef gi enogastronomic sunt turigtii сe mаnifestё un inteгes
ridiсat Тn сeea сe privegte mAnсaгeа 9i bйutura gi сёlёtoresс exс|usiv ln сёutaгea
anumitoг experien[e сuIinare. Turigtii de tip gastronomic ai culinar aсoгdё un inte.
гes modeгat minсёruri|or pe paгcursu| сёlёtorii|or. Aсest tip de turigti inсoгpo-
reazё aсtivitёli|e |egate de mёnсare altoг tipuri dе aсtivitйli din сadrul programului
de сёIёtoгie. TuriEtii leisure gl сei interesali striсt de paгtea turistiсi manifestё un
interes sсёzut fa!ё de pгeparatele tradi{iona|e sau speсifiсе аf|ate Тn |oсurile
vizitate. Toate aсtivitйfi|e сe tin de mAnсat sau bёut sunt гea|izate din simp|u| fаpt
сй repгezintё o neсesitate fiziсё, ReaIizAnd o a doua сlasifiсare, putem dlstinge
patгu tipuri de turigti:
. Тipul |: gastronomia oсupё un ro| foaгte impoгtant in сadru| vaсanle|or
aсеstui turist, aсesta сёutind permanent informalii сu privire la bogйlialmog.
tenirеa gastronomiсё a unei anumite zone gi сa|itatea minсёrurilor din zona
respeсtlvё.
. Tipul ll: gastronomia este importantё, insё turistu| are nevoie de aссes |a
informaliile despгe teme сulinare, pentгu a aсliona pe baza aоestora. Tipul ll de
turist nu igi manifestё interesuI atAt de сlar preсum tipu| l, nu сautё informatrr
despre ofeгta gastгonomiсё speсifiсё unei destinalii, dar аre o rеaсtie pozitivA
r *
Stёnсiu|еsсu G. P rovoс Й ri Ie l t t t i :;t t t t t It t i de
I lltivcr s;illttclr ( )r;rrlс;l ?(111 o ?/)
;i гсstatlrа!it ( )(l'\!r()ll()t,llIl ,\t l]|'Ill)|l|'1:Ill ttt ttIitсt,rilс tIitt ttпltt'slt tlt l'-\IIlIlllIItIIII )8t
'|. е сonfruntat Ia |oсul dеstinaliеi сu posibiIitаteа dtl lt ittсеrсa noI pr(.l)ill;lIl.
l(;;l
...
despre gastronomia |oсalё.
rtl de a fi informat
. ТipuI Il|: tuгigtii nu асordё impoгtan!ё gastronomiei сa parte din expеriеtlttr
rlrrlli vaсante, dar o vor faсe, daсa au avut o experien!ё сultnarё favoгаbiIё pr:
; r. rrr;ursUI vaсаntei.
. Тipul lV: turigtii nu sunt inteгesali de gastгonomiе 9i vor сontinua sё flс'.
Itl,/interesali, indiferent de сalitаteа sau ingeniozitatea materialelor promotton;l|с:
. r l аu dГept subieсt turismul gastгonomiс.
o a treia сlasificare se bazeazй pe ,,Mode|ul сe|or patгu stiluri de viаtA lrltl ltrr
itrluгdieu'S'' sсrisё de Hjа|ager,Тn сare turigtii сuIinari sunt diferentiatr irr ('l)
ll'()ГeationaIi, (2) existentia|i' (3) diversionigti gi (4) experimentaIi. DetaItlIe 1ir.ttIttt
ltllC?Гe tip se гegёsesс Тn Аnexa 1. Potгivit aсestei оIasifiсйri, un tuгist tltl lt1l
r.lr;гeationaI are o motivalie redusё sё inсerсe Iuсruгi noi; aсestui tip de pers<t;llr.r
rrrr Тi p|aс sсhimbёriIe in сonsumu| zilniс de hranё' La po|ul opus de aсest;t:;tl
,.ltueazё tuгistu| experimenta| сaгe este intr-o peгmanеntё сйutare de noi сltl:;
Illrаtii gi meniuri inovative.
Adeplii tuгismuIui сuIinaг sunt motivali de difeгite luсruri: (1) motivа{ii psihiсe
{,lIm este dorin(a de a desоoperi noi gusturi sau buсuria de a inсerоa preparаte
rtlgiona|e, (2) dorinle сuIturale, pгeсUm dorinla de a invё{a despre pгepaгateIe
traditionaIe dintr-o anumitё destinalie' (3) dorinle inter-peгsona|e, сei сare se
|rlIosesс de seгvirea mesei сa mij|oс dе soсia|izare gi, nu in u|timul rind, (4)
tloгinte de prestigiu preсum сapaсitatea turigtiloг de a se Iёuda сё au vizitat un
rrсlu rеstaurant Тn vogё.
Consumatorii turismu|ui сutinar sunt peгsoaneIe bine eduсate, сu un venit
1leste medie, сu vArste intге 30 9i 55 de ani, dе ambele sexe, avAnd aproximatrv
.lсeleagi refeгinle preсum сei сare pгeferё tuгismul сu|turaI' Pгin urmare, nu este
lllсi o surprizё Тn faptu| сё tuгigtii сuIinari trebuie sё de{inй mij|oaсe finanсiаrсl
tnsemnate pentru a putea exp|oгa noi destinalii gi pentru desсoperi |umea сu|l-
rtаrё in timpu| сё|ёtoriiIor. Asoсialia ТurismuIui Culinar Internaliona| a preсizat сё
luгigtii сu|inari сheltuiesс pAnё |a 50% din bugеtul a|oсat unei сёIёtorii pe mAn.
Cаre sau aсtivitёliсu|inaгe fa!ё de numai 20-3Оo/o сЭt aIoсё сeila|liturigti.
Interesul pentru turismul сuIinar este rёspAndit |a toate grupurile de vArstё. Se
poatе remarсa insё Тn Figura 9.2., cё segmentu| de popu|a(ie сu vЭгsta сuprinsё
intгe 35-54 ani este гeprezentativ pentru сonsumatorii de turism сuIinar (42у")
o altё preсizare este aсeea сё turismul сuIinar este praсttсat de persoane mai
tineгe deсAt сe|e сare pгaсtiсё alte tipuri de turism.
.
Hjalager А., W!tу lhl Itltttt.'l:: t,itl аtlсl w!lу.? Тrlw;ttt!:; lt :;tlt:iilltll1у |'| |l,I::!l('tt()||lу;trl(!
rll'sё tt t ri stп t tl t 1i | : ;l t t l t l' t t t t t :1t tх:tttlltlс1it Illttttsttl' [lеvislir ltllltt.'ttl .rtt lttlr.ttt.lIltlll;rl irrlrlrtiisr:iJl|itt;tly;сltlrtt.t|, ,)()(),l \/rl| ,'., lrl 2, 1t l{)ll
2[)l (;rt;r;с:;;rl l;r l,)(l'r ,'tl I I 1

2u4
42'r,,
! lulrrlrrrlllлlrr
ш rlгilti
Dot
1 8-31 35-54 55-6il 65+
Figura 9.2. |ntеrеsul arёtat turismuIui сu|inar Тn funсlie de сategoriа de v6rstё
Sursa: Тhe Serious Culinary Traveler: Demographic Profile, 2006
downs /Suzаn neCookCuIinaryGenerа|Session.php
1
9.3. Pаrtiсularitйti ale turismului gastronomiс pe plan
international
Formele de manifestare aIe tuгismului сu|inar sunt numeroase 9i devin dtn сe
in сe mai popu|are, fiind asa|tate de |a an la an de turigti сuгiogi gi dorniсi sё
guste din сultura gastгonomiсd a aItor !ёri. Тurismul gastronomiс depёgegte
limitеIe informёrii din ghiduriIe gi meniuгiIe restauranteIoг, transсende Iuarea
mesei la restaurant.
9.3.1. Tipologia evenimentelor organizate
international Тn pIan gastronomiс
Еxpeгienla сuIinarё poate impIiсa vizitarea gсo|iloг de buсёtёrie gi a magazi-
ne|or сu ustensile сulinare, |eсtuгarea gi сoleсlionaгea сёrli|or de buсate, paгti-
сipaгea Ia сirсuite сulinare, turuгi de vizitare a expe(ilor buсёtaгi сonsaсrati, сon-
su|tагea ghiduгiloг 9i meniuri|oг, vizitarea сrame|or, a disti|eriilor' а braseriilor, a
produсйtorilor de aIimente, in geneгaI a tuturor atraсliiloг сulinare. in сontinuaгe
se vа faсe o prezentare a evenimente|or dediсate aсestui tip de turism.
FЕsTlvAL -uri n. Manifestare artisticd cu caracter festiv, organizatё periodic,
unde se demonstreazё realizёrile intr-un domeniu artistic. Douё dimensiuni imorimA
merite|e unui festival: va|oaгea speсtaсo|e|or gi gгadul sёu de tndividuаIizare-I
Mu|te !ёri organizeazё festiva|uгi pentгu a сeIebra diferite oсazii impoгtаnte din
istoria |or. Fеstivaluri|e сulinaгe sunt dediсate in speсia| stilu|ui сu|inar partiсu|аr
al unei regiuni sau preparёrii feIuriIor de mAnсare dintr.un produs anume.
Festivaluri|e сu|inaгe atгag din сe in се mai mu|ti tuгigti аnlmatl dе сuriozitаteа
desсoperirii de noi mAnсёruri. traditii. |oсuгl si oameni.
Itlttl /iwww rr:lсtсnr;c r;оrrr/lrr,rw,, /lr.:;lrv:rl (.rr:r;r.l.rl Ol,.'o I Ii
fl
tt
Ir
Tipuri de festivaluri
F e stiv a l u ri de a rtё, F e stiv aI u ri de m uz iсё, F e stiv al u ri gt i i nt ifi ce,
сuшllагt
Festivaluri de bere, Festivaluri de folk, Festivaluri de teatru,
Festivaluri de сomedie, Festivaluri сulinare, Festivaluri de vin,
Festivaluri de film, Festivaluri literare, Festivaluri de iarnё,
F e stival u ri l e foс u l u i, F e st iv al u ri re l ig io a se'
Sursa: lntoсmit de autor pe baza |iteraturii de speсia|itate
concursurile gastronomiсe gi emisiunile сulinаre au intrat Тn ultimii аrli 1lt:
rl oantё asсendentё' Еxistё numeroase сonсuгsuri сe Dun Ia inсегсare сгezl
trvitatea Тn domeniu| сulinar gi mu|te {ёri au integrat aсeastё aсtivitate in paсhetul
http:i/wvwv.|inkbс'са/torc/
riе oromovare a diverse|or zone |oсaIe. Niсi emisiunile сuIinare nu sunt mai pre'
1оs. сё|ёtoгii|e buсёtaruIuiAnthony Bourdain in juru| lumii сu sсopu| de a gusta 9i
lnvёta din p|atou| сuIinar al fieсёrei !йri in emisiunea ,,Fёгё rezervёгi', sau emisiu-
rlilе faimosuIui Jamie oliver atrag anual milioane de speсtatori сare doresс sё
.lfle mai mu|te luсruri despгe ofeгta gastronomiсё a altor me|eaguгi.
Тn tuгismuI сuIinar mai sunt inсIuse gi сirсuitele la fabriсiIe de bere 9i de
produse culinare, distileriile, сu|turile de vili de vie 9i pivnilele de vinuri,
асestea atrёgAnd turigtii сuriogi, doritori sй сunoasсi сum anume se fabriсё prо_
duse|e pe сare le сonsumё. Gursurile de gitit oferite de qсoIi|e сuIinaгe rentt
rnite' sub atenlia buсitaгiIor aсгeditali' repгezintё o aItё aсtivitate apaгte din sfet;r
turismu|ui сuIinaг. De asemenea, putem aminti 9i tirgurile, expoziliile 9i work-
shop.urile dediсate turismu|ui оuIinaг, sau numeroaseIe сircuite turistiсe сrr
specific сuIinar oferite de сёtre touroperatori sau de сёtгe agenlii|e de turisпl
la nivel
9.3.2. lnstitulii gi organizalii guvernamentale $i
neguvernamentale impIiсate in promovarea turismului
gastronomiс
in ultimeIе deсenri, tuгismuI сulinaг qi-a сonso|idat o pozilie bine definitd pe
pia[a turistiсё, сonstituind o formё de tuгism in p|inё dezvo|tare. Cregterea сli
enteIei turistiсe сare prefeгё vizite|e сu|turale, Тn detrimentuI a|tor forme dс:
tuгism, independenla tot mai mare a tinerilor сu un niveI de сu|turё ridiсat qi сreE
terea numёru|ui de turigti stгёini Тn !ёri|e сu valori сultura|e remaгсabiie demoп.
stгeazё сё eхistё oentru turismul сulinar un сuгent favoгabiI се trebuie exploatаt'
urrnёrit gi amp|ifiсat' in demeгsuriIe de sustineгe 9i dezvo|taгe a turismuIui сr.rIl-
naг, vёzut сa un turism a| viitorului, un гo| importаnt revinе organizatii|or еLlГ()_
pene gi mondia|e imp|iсate direсt sau indireсt ln domеniuI turismului.
Desore turismu| сulinar сa industrie nU s.a vorblt pAna in anuI 2001 ' саnd Е:ttk
Wo|f, prеgedirtlr:|tl A:;сlс;i;.ttit-'t Irltеrnationa|e а ТttrlsrttttIt-tl СttIttl;lr (|CТA), а dts
trtbuit Carteаl AIll.r.t ltttt.,tltttItlt r:ttltnar. De$i $t itlitlttltl (lсэ ilttrr| .)()()] r;tэrсt.:t;ttсlttt
9trrntifiсi аLl :i{,ll:, ri.'.'1'1.. ltltl'.ttlrrl r:ltIltlаr 9l tltrt:;tttrII vtttttlltt' Itt. t.lttlr' Illt ;ttt Irl:;t
fсlartсrаrpr.lll|rr.t|.'.,ltirl l!i.!l''lllllllltrlvl:;tr:-'lt'titl:;lttl;tlt';t|.ttr.ttl.'t Ittiуltltlt1 lIr.
I.r []tlw|itlt; (ill,r'tr iit'r . t tlу .l111 tllttrl (:iljA) ;I tt1lIrllltt., 1'.'ttlt l J)lIlll.l {).Il.l
.]Ц1'
\ | r r r r ; r I' t r r r t r t It I I r I
1
I t' t I t I It I t I t I r I t I t I I t r I I r. I ; t t | (. :r I I (
. ,
, i .i r i i . I I r ,

termenul ,,tuгisпl CLllinaг'' lп anr:l 1998' Apor, ln аnuI 2()().{ .'rllrtttrtllllllаrеa [|ll(|| .,ltlil.tlt,tt..,',.,''...;,;.;.;.;,.'.,.;,;;,,;1.,,.'":::,,":^|;"
grup de сonsiIieri, Еrik Wolf a fondаt Asoсlatia lnternatlorl;lI. l.Ir, Irrttsm Culitl;lt, , ..llа. F:ieсаttl 1lt:tsoana аrе inсorpoгatё o viziune сulturа|a asupra diferitt:Iсlt llrtl
iar Тn anu| 2006, ICTA a desсhis InstitutuI lntеrnational de ltlrl:;trr Cu|inаr. Asсl
r rdеntitёtrl Ioг gastronomiсe. Legёtura dintre buсёtёrie gi identitate nattotlitl; r

сiatia |nteгnalionalё a Тurismului Culinar еste сonsideгata аutorrtаteа mondiall) .i() adаnс inгёdёсinatё in toate etniile. Mёnсаreа a сonstituit dintotdeaunа с:It:
сU resurse qi informalii despre mAnсare' bёuturё 9i personа| din industriir l. ,lx,ul с:entral din ritua|urile de zi сu zi, din obiсeiurt sau tradilii. o сaraсtеristtt;lr
turismului de peste tot in |ume. lCТA сuprinde patru mari organizatii.
;irгrсtivё a multor сulturi este datё de tipurile de alimente qi bёutuгi сare sllllI
. Asociаlia de Turism Culinar Internаtionаl (ICTA) а fost fondatё in 200З ,,{]litte сu aсestea. Тn pгezent, multe dintre асestea sunt disponibi|e 9i Тn zlftlr;l
gi este o organizalie profesionalё non-profit formatё din profesionigti сartl . lltt-t!tlГ' globalizarea fiind in mare mйsurй responsabi|ё pentru raspArl<lrrr';
reprezintй industrii|e de mAnсare, bёuturё qi tuгism. Printre membri se numёr;l
r

. 'rjr;*B|Or alimеntaгe 9i a bdutuгilor dinсolo de grani[ele сultuгale tгаdittrltr.r|t.

asoсialii, сamere de сome(, tour-operatori, гeprezentanti ai сentrelor de fabriса-
1li(jаrea гnеxiсanё qi ita|ianё sunt foaгte populare in SUA, mAnсarea indtittt;t ltr
tie aIe preparatelor сu|inare, produсёtori de produse a|imentare dar 9i pеrsoane
il1ii Britanie, сеa сhinezeasсё la niveI globa|. Gastronomia |oсa|ё esltl r;tlrr
fiziсe' Asoсiаlia estе сondusё de un ConsiIiu de administratie gl un pгeqedintе 9r
.l ]lllаtё a fi o pагtе vitalё din сu|tura сomunitёlii gi de aсeea, ea tгebute 1l;tl.,lt.rl.r
este finantatё pгin сotizalii de membгu, pub|iсalii tipёrite, сonsu|tan!ё 9i veniturr
l r,iоtеiati.
provenite din programe|e eduсalionaIe.' Asoсia{ia organizeazё evenimente edtl
сationaIe сare permit membгilor asoсialiei sё igi pгomoveze afaсerile, sё fie h
сurent сu tendinteIe сuIinare din Тntreaga Iume, sё invele сeIe mai bune pгaсtiсl
сuIinare de dezvoltaгe gi marketing a|e produse|oг 9i nu Тn u|timuI rёnd permrt Шestina{ii pentru gurmanzi
interaс!ionaгea membriIor. Рub|iсalia Тгave| Lonely PIanet a Тntoсmit Iistа destinaliilor europene dе
.
Institutul de Тurism Culinar Internа[ionat (|сТ|) a fost fondat in аnul
lсrр dediсate gurmanziIoг.:
2006 9i este o organizalie eduсationa|ё non-pгofit сaгe are drept sсop pregёtireа 1'
Copenhaga _ buсйtёгia danezё este la Ioс de сinste,
qi еduсarea membriloг sёi 9i a pub|iсului qi pгomovarea 2 Suedia _ in perioada ultimelor luni din an Suedia se poate petreсe
9i dezvoItarea turismu|rrr 1 [] Wеrkend urmAnd Un сUrs de gёtit homarin gi gustAnd din сeIe mai bune
сulinar. lnstitutu| a fost сreat toсmai pentгu a servi drept mёnё dreaptё pentrtt
i)l]гaТe.
Asoсialie, astfeI, in timp сe Asoсialia se oсupё dе сerсetёгi, parteneriate gi meпl
bri, |nsiitutul aгe Тn vedeгe dezvoItaгea pгogramelor eduсa[iona|e gi сele de trаt
3. NогduI ltaliеi - vё agteaptё сu gunсё, brёnzё, сarne гogie 9i vin,
4. Someгset, sud.vestul Maгii Britanii _ plimbare prin |ivezile de meгi
ninrg.2
.Asoсiаtia pentru DezvoItarea Тurismului Gulinar lnternа{ional sil 'liп sоmeгset;
5" Portuga|ia _ turiqtii vor ajuta Ia trebuiri|e gospodёregti Ia o fermё
oсupё de consu|tantё, сerсеtare, strategie gi so|ulii de dezvo|tare a produse|сll
lliпtг.о podgorie, unde se produс сele mai bune vinuri;
pentru ТntreprindeгiIe impliсate in turismu| сuIinaг.
о Еditura FoodТrekker este s" Sсolia _ vizitarea distiIeriei de whiskyuri сe|ebre;
сompania сaгe oferё asistentё de Dгomovаltl "/ Petreсeгea unui week-end |a Hoгse lnn Bгown, baг, гestaurant 9i
destinatiilor turistiсe сuIinare, grupuri|or gi сompanii|or din intreaga IuЬe. Fooсl .t*..nsiunr
din va|ea Winster din distriсtuI Lake, reprezentаtiv pentru buсёtё-
Тrekkeг este сonсeput nu doar сa un instrument de marketing, сi gi сa un instrtt
ment сe poate generavёnzёri pentгu destinalii|e giсompanii|e paгtiсipante.
r]а t-'пg|еzё.
l,i
Abordёri|e turismu|ui сu|inar sugereazё faptul сё aсest aсt fundamental' .....,..,a/
сotidiаn gi vita| de a mAnсa are mu|tiple va|enle gi are un гo| important in rituа
IuriIe soсiale сontribuind atAt Ia сonstruirea unei identitёti individua|e' dаг $t l,' аstгоnоmia este un atribut a| identitёtii unei destina{ii pe mai mu|te punсte
сoIeсtive. . ''uderе. Тёгile sunt de obiсei сaraсterizate de unu| sau douё prepaгаte сu|i-
; rl, соnsideгate emb|ematiсe pentru naliune Тn aсe|agi mod сa 9i steagul !ёrii.
..:il С0 еstе aссeptat gi prеferаt Тn unele !ёri poate fi pгivit сa inteгzis sau depIа-
9.4. Experienle internаtionale in turismul Gu|inar ,i iгt ;зita. Мanсaгea vine sё reprezinte o anumiti zon5 9i prin obiсeiuri|e de
:,i]ГП Гrlаnifestate in aсea zonё' oamenii Т9i stabiIesс o identitate сU сare se
La nive| mondiaI, dimensiunea tuгismului a fost suslinutё 9i amp|ifiсatё сltl ill1.-itnsс qi iqi relateazё istoria. AstfeI, pгoduse сonsaсrate in aгta сu|inarй
globa|izare. Асeasta a faсi|itat nu numai сёIёtoriile oаmenilor, сi pe се| а| mёtr r.,rlсliaiй. сonsiderate a fi гepere a|e identitё{ii naliona|e pot fi brAnzeturiIe fran-
Ei
сйгuriIoг din buсёtёrii|e naliona|e. Тradiliile сuIinaгe, pгeparаte|е sрtlr;ifiсe tёri|rlr , l:l..,ti stj.rhi-uIjaponez, pizza gi pasteIe ita|ienegti sau burrito.uI gi taсo-uI meхt-
au treсutfёrё niсi o prob|emё de frontiегe, сontгibuind la reа|izirrr'l lrtlttll асlevаlitI ! lte|;ltia intrе gastronomie 9i destina{ia turistiсё este srпlbiotiсё' deoareсе
turn babel in farfuгia сonsumatoru|ui. Unul dintre sеqmentt..lr..tll.t. lttzr ';tIс-- p;lltl irlr.lti;l llferё prrparate сulinare, retеte' experientа Unоl lltlr:аtаri gеfi, саre

]
httр //www r:ttIltt;ttylrltltl:'tlt rrtr;/ (.tr,r,rl:;;rl |;r 01.i 0!t.)(r1|) l Irrllil;rtr| |]. I tхltl' ( ttlItttt. 'trttl lttt:ttltly' LJtlivrlrstt;rltl;r (l||l М|',.'llllIl (.оlrrrrill;r 2fr
l,ri rПl)П( .'l){ )/' .1
 ll'il{ Nl.rtr;rгt'rrrtПltrl r)l)(.titlППltl()t ltr lt0lt.l;rilr.,,t l(..1.Пrr.rlr
пt\lt1"t,,tttt, , ,ii...,.ji,ri,t,tl,t,,ttl,.lttt,,,i,, t,,,t,,.1,1,t1!lttlц .tli,)
sUnt pUncte CUltura|e de rеfеrtntа in gastгorlоm|а
$| с(-}l l:,llllttlI itttt.,ltl; loсal. M;tt rrttrl|.ln сe€}il ( l. lltl\/i'.''|.. l'.ttlltttlIr. .tIl,tlll|lr,r.' 1lttlr'ltt .ttttlttll llt:tt-.;l (jrtlltt1():i:j .i
simp|u spus, gastronomia сonStituie o pагte impoгtantё i] (']Х[)('lll'lll(.l
dе Vaсantа, rrl.trtdеziloг, S(:tllt:lr tl|.,r rlIt.ttt lir.lr.;t tir-.t,;llltttlllt t;ttlttI l.Ir'
$i de aсeea in сontinuare vor fi prezentate сeIe mаi reprеierrl.rlrvtl gastronomtt . Gastronolttlа lг;rttссzа t:sttl probаbrl с(}i]t lllilI l;tttttlsсttta din lume. с;аslr
aIe lumii. Prezentaгea tradi!iiloг сulinaгe inteгnationale s-а reа|lzat utilizёnсj .|.llldU-9l renumelе tlr;'а lurrgul a numeroasе sесоlе dаtoгltа buсёtari|or sёt' саltl
modeluI distribuirii pe сontinente; o atenlie deosebitё a fost aсordatё
traditii|or .rrr dUs arta сulinarё la standarde emanсipatе 9l inovatoare. Un element сaгaс-
сuIinаre rom6negti'
Ir.rlstiC mesei franсeze sunt brЭnzeturr|e, сare se gёsesс sub numeroase forпtе
llt;lnzetuгi proaspete, moi сu сoajа aсoperitё de muсegat, сu muсegai аlbаstrrr
9.4.1. Gastronomia europeanа lr.r[ura|, din lapte de сaprё' presatё la сa|d еtс', servite pe tavё de |emn. Ptttetlt
.rrrttnti Camembeft, Roquefort (gorgonzo|a piсantё din |apte de oaie), Cheyle, tJltl
Se referё |a gаstronomia {ёri|or sсandinave, mediteraneene a tёrilor сеntrale'
|.r1lte de сaprё, Brie de Meauх, сu сoaja aIbё, moale gi сremoasё
vest gi est europene. 9i mu|te;r|tt'
lr1luri. Pёinea este de asemenea foarte сunosсutё, сele mai mari gr ttr.rl
} Gastronomiа sсandinаvй poate fi сonsideгatё сa gi gastronomie de refe- (.lIllosсUte patiserii gi bгutёrii fiind in Fгanla, servind de |a baghete (baguеtttl) |;r
rin!ё pentгu сuIturile noгvegianё, danezё
9i suedezё. Тoate aсestea uti|izeazё in .|rlIiсioase|e сroissante. Buсёtёria frantuzeasсё mai este renumitё
mod freсvent gi se bazeazё in mare paгtе pe pegte, somonu| fiind 9i pentrr"t s;lrl
сe| mai apre. . r.llitёti|e saIe preсum melci, foie gras, Coq au vin, bouillabaisse.? Franсezll с;tr.tl
сiat. Condilii|e naturale nеpгie|niсe ТntAmpinаte dЬ-a lungu| timpu|ui
au сontгibuit .,rr tёrie сё existё un vin pentru fieсarefe| de mёnсare gi oсazie. Aсeastё re|i'ttttl
la formarea unui сomportаment de adaptare, аstfel са -provizille strёnsе .,trёnsё Тntre mAnсare gi vin justifiсё evo|ulia para|e|ё gastronomiei gi
de pе a a vinr.tlLtt
pertoada verii gi a toamnei au fost ulterior foIosite pe timp
de iarnё, datoritё meto- I)|l]tre сeIe mai оunosсute vinuri amintim vinuгile de Bordeaux, Bourgogne'
de|or de сonseryare gi stoсare. Astfe| сё fruсte|e sunt transfoгmate
in gemuri gr |]t,'аUjoIais gi, nu in u|timu| гёnd, сele din regiunea Chаmpagne. La сapitoIul
maгmelade, сarnea treсe prin pгoсese de sёrare, usсaгe, afumaге
sau mar|nare, .irlsеrturi avem Charloftes (prёjituri сu fгuсte), сrepes (с|ёtite), chocolate /nousse
iar legumelе sunt depozitate in pivnite sau sunt сonservate. Datoritё
aсestor (lipUmа de сioсolatё), piureul de castane, brioche., Du|сiuгiIe fгanсeze sunt
|ipsuri сauzate de сondilii|e naturaIe, pegte|e a devenit o importantё
resursё а lll|meroase gi majoritateapebazё de сreme din |apte giouё sau ChantiIly: gёslm
loсuitori|or din aсeste гegiuni, astfеI сё ofЬгta loсa|ё este extrem
de diversifiсatё lteignets, ump|ute сu fruсte sau сu сremё, CharIottes, prёjituri сu fruсte, Crepes
pёstrёvi, heгingi, сaгne de ba|enё, сod, sсгumbii. Foaгte
apгeсiate sunt gl miсi|e tt;|ёtite); Soufflё, Mont B|anс, tipiс piure de сastane сu frigсё.
sadinе - brislinger', pesсuite Тn zona Stavanger. in Norvegia, fe|uri
de mAnсare > Gastronomiа itаlianй este una dintre сele mai renumite gi gustoase din
naliona|e sunt pegte|e feгmentat (гakfisk)
9i сoaste|e de miei sёrate (pinnekjott). Ittme: сine nu a auzit de paste, pizza, de 9unсa de Paгma, de pгosсiutto сrudo
} Gаstronomia englezi - o aсtivitate ridiсatё la гang inalt extгem de .'аu de salame? Ita|iа este faimoasё pentru varietatea paste|or
apreсiatё de сёtre englezi este |uarea miсu|ui dejun. Aсes.ia сonstituie 9i sale de |a canne.
o bazё lloni, far.falle' fettuccine, gnocchi, linguini' penne pёnё la ravioli, spaghetti' tagla-
solidё pentгu regimu| alimentar al intгegii zt|e, iar un miс dejun tradi{ional,
numlt ttlle sau tortellini. UIeiu| de mёs|ine, сa Тn toate !ёгi|e mediteгaneene, oсupё un
,,FuIl eng|ish'', pгesupune un numёr mare de alimente: oua, сёrnali
сiuperсi, faso|е gёtitё, pAine prёjitё qi binein{e|es сeаi. lmpoгtanla
9unса, tсl| impoгtant, iar brAnzeturiIe sunt de renume existёnd o mare diversitate: de Ia
сeaiului in rпozzarella la ricotta, de la gorgonzola la mascarpone, de la parmigiano reggiano
сultura eng|ezeasсё este de neсontestat, iaг pentгu a сompleta
aсest гituaI au I.l grana padano.з Pizza es|e un prepaгat сare nU mai neсesitё desсriere, foaгte
fost adёugate diverse produse de patiserie: sсones, buns, pigсoturi,
prёjiture|e sr bгioge speсia|e pentru сeai. Preparate foaгte
сheсurl' 1lopular in |taIia gi in restu| |uпlii. CeIe mai renumite tipuri de pizza sunt сapn-
des ТntiInite sunt r:r;iosа $ quattro stagioni. A|te preparate сu|inaгe renumite sunt /asagлa, osso-
,'poridge,,_ un terсi din fu|gi de ovёz сu frigсё 9i |apte, somonul sсolian afumаt,
IlLtco, risotto. Dupё masё, сe| mai probabil se seryesс inghetatё, panettone, tira-
gunсa de York, limba de maгe Douvres, Dundee marmеIade qi
brёnza Stilton dar rlllsu gi unul dintre сe|e douё tipuгi de сafea: espresso giсappucino'
9i ''Fish & сhips',, un pгepаrat extrem de populаr.2 Sсolia giir|anda au, de ase.
menea' numeroase preparate tгadilionale speсifiсe printre сele mat .. Gastronomia germаnй - Pгepaгate|e сuIinare a сёror varietate este impre-
сunosсute .;lonantё in gastгonomia germanё sunt preparatele din сarne
numёrAndu-se ,,oаtсakes,,(сoptura din oviz) qi de porс, vitё' pegte
,,haggis'' (сaгe se fасe din orgаne l;аu pasёre гegёsite sub formё de sa|amuri, с6гnali sau leberwurst. CArnalii sunt
inimё' fiсat, plёmin gi rёmёgite de сaгne' toсate gi amesteсate
сu mirodеnii' rln pгeparat сulinar сU гenume din gastronomia Eermanё, aсegtia avAnd pinй la
ierburi gi сeapё qi apoi impaсhetate Тn stomaс de oaie), iar in ,l
lrlаnda preparatele 500 de sortimente, fiind piсаnti (kielbasa) sau potrivili (knockwurst) 9iТnsotitide
populare sunt ,,boxty,, (сlёtite de сaгtofi)
9i gustarea ,,сo|сannon', (din сaгtofi, rlugtaruI Dusselсlorf Gerrrlаnii sunt renumili qi pentru produse|e de panifiоatie
usturoi, varzё). Cei din Таrа Galilor se pot mAndrt сu tгiditionаlu|
,,Welsh |amb,'' lэxistAnd сеl 1lLtlllr (i()() rir: ltl|ttllс]iferite de pAine, de la pёinea albё lа pAinеa gri
un preparat din сarne dсl tlllel, сtr сlёtite|e fёсute din tеrсi сje ovаz'
ttrnp|ute сlt
Spanaс $| сoаpte in fttttttll lIl|(:| sа[l сu toсёnltele lor сu
$t.lll(]i];;l с:rl l;irnёgite de . htt1' /iwww l,.,rllirt..ll.. l.)/lll,lIll/l tlt|l:tl|l2l5lG2l1 0]/btrсаtаriа'trilttl.'l.z.t (.tt:t;tlsilt Iа
' tlttр //www lltltltIttr.||t'tr,/ltt,tttt,,. tll|t,11|l,ll\/$)/]()1)/lltrt;lrl;rll;l .,t.lttrIttt.IV,l 12 05.20 il )
{.|1](;ll:jill Iil ' ltll1l//www 1r.tlt'' lr'.lr l rl.,rм..|'It''lIl'tltr1I/r:llt;lll;t Illttt|, (;rl;t:t::;;rl |;r !,'l),','(rl |)
l? O{t'?{ll l\
'lrllp//www,ir'.l,.lrl. i,, l',,, ,r rr r rl,rlr.шr,r ...Iv(),ito:,1 lt;l(ltlt{,/:t.',lirlrrrl';,,r,1r' .,. (.rr:r.r:
lrllр//r1;t',llott0rll|r.lr.!i'l!i.r,lr!П,rrlrrr.ilr.lIrl.ilrrrr, ,r.,lllrlrrrl1.r,rr rtIr 1..{)ir,.,Oll) '..rt (1"
190 N,|:tttltg't'Ittсttlttl rl1lсrltlittltlIrlt ill llrl1с|llt iс i;t l с.'|'trll.rl r.
Graubrot, pаinea nеagrё dе sесarё Misсhbrot sau pаinе;l rIltt ...'lllIllIl'(lе f|оагea_
soaгe|Ui. Un а|iment foarte аpreсiat in Germania este va( /i| ' Ilt . r .' t t ; rlitё' muгаta
sau fiaгtа. SparangheluI este, de asemеnea, apгeсiat. Baulrlr.l lltIlllaruI UnU iП
Germania este fёгё indoialй beгea' aсeasta benefiсiind 9i t'|t: trrt festivаl de
renume $i anUme oktoberfest-ul.' Pгintre sortimente|e сele mai сLlnosсUtr de
bere ТntAInim Vollbier, Doppelboсk (bere extra neagre), P/s gl Pilsner, berea
,,afumatа'' _ Rauchbiel, berea ,,aburitё'' - Dampfbie,; bere сe se bea сu |ёmёie"
Riesling, Weisburgunder, Scheurebe sunt сeteva dintre vinuri|e regёsite in ofеrta
Germaniei.
} Gastronomia spаnioli este renumitё pentru pгepaгate|e сu|inагe сa tapas
сare sunt Тn esen!ё gustёri ugoare, сhurro (preparat de patiseгie duIсe са o
gogoagё), tortilla de papata - omIetё de сaгtofi, gazpaсho _ supё reсe de rogii,
stufatul gi toсana, paella _ orez сu gofran' migas - pAine veоhe de o zi сu ustu-
roi, pimenton * papгika afumatё 9i u|ei de misline, jamon Serrano - gunоё sёratё
usсatё, lezacho asada _ mieI de |apte prёjit. Deseгturile сeIe mai intA|nite sunt
сrema de ouё 9i lapte, taгteIe сu fruсte, budinсa de orez, torrijas, turгon * deseгt
de Crёсiun сu migda|e gi miere. |ngredientu| esenlia| din buсёtаria spanio|ё este
u|eiul de mёs|ine сare insolegte preparate|e сele mai servite preсUm pegtele sau
fruсte|e de mare.2
} Gastronomia rusi este formatё din feIuri de mAnсaгe сonsistente, сu
multe relete de supe, minсёгuгi din pegte, сarne 9i du|сiuri сare au fost inventate
gi imbunёtёlite de-a IunguI seсoIe|or' Supe|e se гegёsesс intr-o vaгiеtate uimi-
toare: uha (supa de pegte), borshy (оiorba cu varzё sau sfeсla rogie) sau so|-
yanka (supa сu сarne, сastгaveli muгali gi mёs|ine _ supa anti-mahmurea|ё). Ca
preparate amintim puiul Kiev, vita Stroganoff sau petmeni(сol{unagi). [n сatеgo-
ria deseгturi gёsim сIйtitele (b|ini)' cheсuri, p|ёсinte (сu сaгtofi, сu brAnzё 9i
саrne) 9i tuгte|e du|сi aromate (preaniki). BёuturiIe tradilionale servite in Rusia
sunt miedul (bёuturё din mieгe), kise| (bёuturё din fruсte) 9i гenumita vodka"
Ceaiul rusesс este binevenit Ia oriсe orё din zi, iar aсestа este servit in samo^Var,
un Vas гusesо speсial pentru pregёtiгea сeaiuIui' simboI a| ospita|itё{ii гusegti."
i Gastronomia greсeasсi - Buсёtёria сu speсifiс greсesс aсoperё o nlare
varietate de mAnсёruri gi bёuturi, rezu|tat aI mii|or de ani de istorie de сAnd greсii
tгёiesс, gёtesс 9i mйnAnсй. lngгedientu| сeI mai veсhi gi сare definegte buсёtёria
gгeсeasсё este fёrй ТndoiaIё uIeiuI de mёsline. intilnim o maгe varietate de
brёnzetuгi din lapte de oaie gi de сaprё: Kefa|otyгi, Feta, Kassегi, Gгaviera,
Anthotyros, Manouri, Metsovone gi Mizithra. Cele mai vestite preparate sunt
moussaka (stгatuгi de сarne toсatё de mieI, vinete gi rogii, gёtite Тn сuptor), tza-
tziki (iauгt сu ustuгoi, сastravete gi mentй, sau mёraг), yuvaгIakia (сhiftelule сu
sos) 9i keftedes (сhiftele). Gustёri|e (mezedes) sunt сunosсute sub formё de
boureki (plёсinlele сu |egume gi сaгne), melitzanosalata (saIatй de vinete), saga_
naki (bгAnzй prёjitё)' spanakopita (p|йсintё сU spanaс, feta, сeapё), tarаmosalata
(iсre amesteсate сu сaгtofi fie(i, uIei de mйsIine qi suс de lёmёie). Printгe
http://www.top-destinatii.ro/vасi.ttttа gаstronomiсa-germаniа/. (tlr t r.... tl |. r l,, ()5.20 1 1)
,]
http:/Аruvиru.bondue||e.rolmainl<lлl|tчl||?1516Z1ОЗlttuсаtаria.spaniсllil' (;tl l r..'.tl rrl |,) ()1l-2()||)
,http//inforrrsiаrtl/ittdех1llt1l./lrJrllrltt-r;rtrrt r:rrttttlltt&vit-'w';tlll.Il..tlr|
'',, |:,1lr't;lltrtlI
lrrrr;.rl,rttirt ttt:;rr:;lt&r.;rltrl.-l 12 ttt:;t:r ,lr,.l {.1пrt c&llcttltl,.1}(i (;tr.r;r':;,rl l,l I 'l)', '(il l)
rt)
I
ll;iuturilе prrlll.t.1|r' l|l. lIll'( | .}l. .rlI. r t)lll() (.l| 'll{llll.l (|i. .lll.l:j()tl SI l)0l()' |ill
r;;tfeаUa nei](ll;l ..t. { ()|l.,tllIl.I r'tIlt:lll I;t tlttl:;t.|r. rlllt.''tttttlr. | )rll;t;rturiIе obtgttLtlttl
(,()ntin prepaгаtt:-titl 1l:ttt:ltltttl, t,lltttrе сarе аtтltttttltt ll;tkI.tv;lrt;r fёсutё din fotеt;lr
r:Ll siгop de miеre pе dеаsupra 9i deсoгat5 сU tluсl l
,. Gastronomiа turсeasсi este renumitё pentru dlvеlsttаtea prepаrate|or сlаr
.';t pentru
сombinatii|e simp|e ale aсestora. La inсeputul mеsei se servesс borek
(lot de a|uat foarte subliri ump|ute сu brёnzё, сarne sau |egume), humus, pegte gl
ltuсte de maгe' Deoareсe сarnea de porс este interzisё musu|maniIor. tipuI сJt1
r;аrne prefeгat de turсi este сea de mie|. FeIu| traditionaI servit este ddлer keLlaр,
1lregйtiгea aсestuia incluzAnd fгigerea gi сoaсerea сёгnii de mie| pe o frigartrrtl
totativё vertiсaIё. o de|iсatesй speсifiсё este pastrama de vitё ,,pаstiгma'' :'
I)еseгturi|e tuгсegti se remarсё prin bak|ava, саtaif, геvani gi ha|va, alёturi сlrl
;tсestea fiind de obiсei servite сeai gi сafea turсeascё. Pentru a сontгaсaга dtr|.
сeata deseгtului, se servegte kaуmak (smAntAnё inсhegati), Dintre bёLttLtrt
putem mentiona rakl (bёuturё preparatё din struguri asezonati сu anason сare s()
t;onsumё reсe, сombinat сu apё) qi aуran (bёuturё revigorantё din iaurt сu аpё)
9.4.2. Gastronomia asiatiсй
r Gastronomiа thailandezi сontinе numeroase preparate сulinare extrem
rje piсante, iaг pentгu a^tempera gustu|, aсestea sunt Тnsotite de ingredientuI de
bаzё,9i anume orezu|' imbinarea сe|or pаtгu gustuгi debazё (aсru, du|сe, amar,
sёгat) este esentialё, dar o impoгtan!ё pe mёsurё o aсoгdё qi deсoгёrii, сare Тn
саzuI tёierii fruсteIoг 9i |egume|or a devenit aproape o aгtё. Fe|uri renumite sunt
гаta сurry, ananas сU orez prёjit, гeсhin prёjit, f|ori prёjite sau supё de сrаbi.
} Gastronomia japonezi este сonsideгatё a fi una dintre сe|е mai sёnё*
toase din Iume fiind сonsideгatё: natuгalё, eсhilibгatё, eсhiva|entё сu longevi-
tаtea, sёraсё in grёsimi gi сa|orii. Pregёtirea preparatе|or сu|inare in gastronomiа
1aponezё se orienteazё dupё pгinсipiul sezonier, adiсё se fo|osesс numai aсe|e
tngrеdtente сare se af|ё Тn perioada anuIui Тn сare сa|itё!i|e sa|e nutritive sunt
optime. o trёsёturё speсifiсё a bucitёriei nipone еste lipsa tota|i a сondimen_
te|oг, abundenta orezu|ui gi utilizarea produseloг pe bazё de soia, a|ge, tofu'
pegte gi fruсte de mare. Preparate traditionale aIe Japoniei sunt: sushl, sashimi,
tempura, udon, supa miso nanakusagaуu 9i muIte a|te|e. in сeea оe privegte
bautuгiIe trаditionaIe, foaгte apreсiate sunt sake, ceaiul verde gi supa сare se
seгvegte |a terminarea mesei pentru a faсi|ita digestia' Deserturi|e nu se regё.
Sesс pe masa japonezi|or, deсAt Тn гaгe oсazii, aсegtia pгefeгёnd fгuсtele de
Sеzon."
}
Gastronom ja сhinezeasсi _ Aгta сulinarй сhinezё se distinge prin tёierea
metiсuIoasё а ingrediente|or, imQinаrea atentй a сondimentelor gi atenlia la
сontro|uI tеmpеrаturii Dаtoritё dimensiunii !ёrii' buсёtёria сhinezeasсё este
сlepaгte dе а lr rttt;t ttttlftlrrnё in norсJ sе mёnanсё tёitei gi gйlugte de сartofi in
l htt1l //l,rl. .tl'tlt,t ltttlttt IrIr,r;.,1l.lI r llllr/,'()()1 |/()|/ll
rrriса-са|atorie-in-buсаtariа.greсeаsсa.
ltttnl' (аr;r:r....rl |.r l 'l),| 'll I l
,
)
lllt1l//l,rrr;tl'tlt.t irttiitt |'|'.!'.'|,{ll l rlllt/,'(l{l.|/()|/llttr;;tlагrа.trасlitionа|:l lttrt:rl;lsс:;l,html (ассe'
:,,rl l;r l,) 01r ,'{I ! I
r
'lflllr//WWWlrrtr,lir,.ll..r..rrr.rrrr.,rttlrttlt"'l'Jtr.'/l{)( i/lrrl|.rl;rП;tr,lrx)ll.r/-rl.rrr,.rlt,t,rl)r,..)(ittt
 \ I.rrr,l'r'rrrt lrlttl opt.l;rlltttttl()l lП lt0lt.litt tr. :Jt l( ,,1.ПП.rtr

regIUnea сje сoаsl;t trltr.)сionltnё peqtе|e, fгuсte|e dе mаtt:.''| .,lIllr'|r,lISo3Г€. аlunе) Ei /l;r/w. t ,'ltl'll.r^l.r ' АlсooIul еste ltlttlt;t:, ttttt:;rtIttl;ttltIllt
paгtea сontinеПtа|a lntаlnim mаnсаruГi foarte piсante gl t:.rttrIttttt'ltlаte
|Э|rIll '.lI.Ir|;tIe gi ;t:'];l (].l
сU аr(ltll l, i..ll|а beаu in sсhrпlll r,t.. tt t It. rllt-'rttё.
Sheсhuan' Buсйtёrla tradilionalё сuprinde ingrediente са ttltlll .'ipГес|atuI orе./ . Gаstronomia egiptсаnа _ Buсёtёria egipteаn5 se саlасteГVeaza [)rIllll ()
сiuperсl negre - ureсhi de pisiсё' ghimbir' germeni de soia, vаtzа сhtnеzeas(j;l dlveГSttate de mAtlсaruгl. Un prAnz egiptеan inсepe de fieсaгe dаta сu ftl|rrrr
mu|te a|tе|e. Dintre prеparatе putem aminti ra,ta Peking, Jiaozi (сolt,una1i), 'rr.tttl
Dtttt .|.'t||аnсare сe pot сuprinde mёs|ine, sambousek (ravioli ump|uti CU Carne Si ltI
Sum (gustёrt), puiul Gongbao, prёjit сu alune i'r.rrrza), f/a (paсheleIe din foi de paste ump|ute сU сarne sau bгAnzё) , fillil|t:l
9i ch||l, pa,Ьheуete de primёiarё, рttt
Shanghai' tёi|eichinezegti, orez cu muguride bambu.s.1 l'lli|)loaгe prёjite) sau tursсi (napi 9i сastгave{i murаti). Ciorbe|e sunt fсli.tlltl
l Gastronomiа indiаni este una dintre сe|e mai diversifiоate de pe gIob. (-l .l'rr'r;iate сa gi preparaiu| ful medames, preparat din faso|e egipteаnё tlrltrl;r
mare paгte din populalie este vegetarianё astfel сё mareа majoгitate a retete|оl
l'..ttlг(l mai multe ore in uIei de mёsIine' Iёmёie gi сhimen. Bёuturilе |oсаle tllr;lrr.i
sunt сu speсifiс vegetarian, uti|izёnd multe legume. Pгintre сeIe mai uii|izatr l.r'rr'it П€Э$Гё Marzen gi Aswanli, vinuгi сu denumiri speсifiсe Pharаоn, Nrlll't lrlr
ingrediente in buсёtёria indianё se afIё orezu|, nаutut, lintea iaг prinсipale|e ..rrl Cleopatra' сeai negru sau de mentё sau karkade _ o bёturё foaгttl 1ll.rr rrl.r
сorr
dimеnte sunt сurгy, ardeiu| iute, ghimbiru|, gofranul. Piinea indianё se regёsegtrr
1,rr.|)?ГЭtё din flori usсatе de hibisсus..
sub mu|te forme. lipie (rofl), lipie pufoasё (naan) sau foietaj (parantha). Ёiino i.,r
popor сare сonsidеrё un saсгl|egiu sё mёnAnсi сarne de vaсё, B. Gastronomia аmeriсanЁ
indienii prеfеri1
сёrnuгi preсum puiu|, pegtele, mieIu|. in sсhimb' ei сonsumё foaгte des
DrodUs.r . Gаstronomiа Ameriсii de Nord - Mагi аmаtoгi de сагne, ameriсаtlllt,t trrr
|aсtate, mai a|es iauгtuгi (dahi). MAnсёruri faimoase in restaurante|e indiene |..|!psegte de |a masё сarnea de vitё, сarnea de poгс (gunсa din statuI Vltr;tttt.r
sutr|
Curry Cu legume, mango сhutneу' salata de arez Cu Curry, chutneу de .',l(] Consideratё сea mai gustoasй)' сea de pui (utilizatё freсvent in fast-fooсJ-trrl;'
rubarlli1,
сhicken tikka masala etс' BauturiIe traditiona|e servite junt masaIa сhai' сe;ц l.ll $i сea de сurсan, foaгte popuIaгё сu ocazia Zi|ei Reсunogtintei. Pгintre fеllrrlIt:
du|сe, сafea, suс de fruсte (mango, papaya) ll'Ilt|mite de mAnсare regёsim hamburger.ul' сrab сake (сhiftea din сarnе dсl
9i /assi (un iaurt sub1irej''
; Gastronomiа evreiasсi este una aparte, tradiliile re|igioase, avAnd gi rlr ' t't|l)' pui prёjit, buffalo wings, banana sp/ft sau bananas Foster (banane flarn-
рrеzent o mare Тnsemnёtate. MAnсёrurile se Тmpaгt in сe|e-permise (сиger) l,.rltэ), dаr gi salate (Cesar, Co|eslaw sau Wa|dorf,1.з Gastгonomia amеriсаnё nu
5r
сеIе interzise (teref). Printre a|imentele се Sunt сu$er se numёrё fructe|e .,.,lе una dintre" сele mai sёnёtoase _ сonsumuI minсёrurilor de fast-food а dt-ts
сarсr
рrov|n dIn сopaс| mai bёtrAni dе 3 ani, pegtii pot fi сonsumati doaг daсё аu агt l. r t;гegterea numёгuIui de peгsoane suprapondeгale.
p|OаГe gi so|zi, iar a|imenteIe din сaгne gi сele din |apte
?mpreunё. Еxemple de mёnсёruri evгeiegti sunt сymes, a|сёtuit
nu poifi servite niсrodаtii - Gаstronomia mexiсani se aflё oe numёrul doi in toou| сelor mai diver-
din |egume sаrr ',rItсаtе 9i vaste gastronomii ale lumii, imediat dupё сea сhinezё. Combinatia
fruсte fieгtе 9i саrne, cholent (mAnсaгe din faso|ej, humus, сollunagi (knedlalt] .|rrrtrе sti|u| mayagiazteс сu сel a| сonсhistadoriloг din Spania a гezultat Тn аmes-
supa с{e orz gi сiuperci (traditionatd de Нannukah). t.'t,uI ingredienteIor ardei iute, сaсao, poгumb, oгez сu сarnea de porс, vitё, pui
rr.ltuгoi. Astfe| au Iuat nagteгe preparate сuIinare preсUm burrito, taсo' enсhilada,
9.4.3. Alte trаdilii сulinare internalionale lrtrlles (toсani сU сarne imbogй[ite сu a|une), tamales (miсi paсhele|е umpIute),
/}.](--hos. Bёutura mexiсаnё сea mаi renumitё este bineinte|es tequila dar nu
A. Gastronomiа аfriсani faсe гeferire |a gastronomia drn Maгoс, Tunist;l, l,lltem ui|a cioсolata, bйutura regi|or sau pulque - bёuturй dln suсuI fermentаt aI
Еgipt, Nigeria gi Afriсa de Sud. Aсеasta a treсut prin numeroasе sсhimbёri ,rrrei plante.
de.;r
IunguI timpului, datoгitё infIuenlelor aгabe, сolonlzatorlloг europeni gi
a imigrаn . Gastronomia Ameriсii de Sud _ Trebuie apгeсiat faptul сё vani|i;r
tilor asiatiсi. I()сolata' ro9ii|e, сartofii, aIune|e gi ardeiul iute, toate асeste luсruri indisрtlrr
.t. Gastronomia maroсani a fost desёvArgitё de numeгoase ,'.lbi|e pentru o alimentatie сu adevйrat plёсutё au fost oferite pentru prima o;rr'r
inf|uente Drintttl
саre amintim sti|u| arab, berber, iberiс, mediteraneаn, afгiсan si evreieЬс. rrltregii Iumi de сёtгe Ameriсa de Sud. Putem spune сё pгeparate|e сulitr.ll.'
сorl
dimente|e sunt foaгte uti|izate in prepararea mЭnсёruri|or, sсo(iqoara, .'1lесifiсe Ameriсii de Sud sunt foaгte сondimentatе qi se pare сё s-аu inflLtс.lrll.rl
сhimetltr|.
ghimbiru|, ardeiu| iute сazenne' anasonu| fiind des intAlnite.
inainte de traditrсl rIln savuroasa buсёtёrie spaniolё 9i сea portughezё. Brazt|ia are o gastroП()lllIl.
nа|a toсёni!ё tanjine, maroсanii Тntotdeauna seгVesс o saIatё. PAinea .Ilveгsifiсatё 9i foarte vastё, releteIe indigenilor fiind adaptate de сolonigti 9i irtlllrt
este tlrl
asemenea foaгte impoгtantё, aсesta fiind foIositё pe post de taоAm. .;.ltite de sсIavii afriсani adugi in aсeastё !arё. Preparate сulinare traditiona|е strrrl
CausсoLts'ttl
(Eriq din boаbе de grёu), ingredient de origrne berbeiё,
Тnsote$te сe| mаi аdesс:.l ltцioada (toсanё de fasolе neagrё)' churrasco (сarne la gгёtar), salgadinlltl:;
CaГneа de mie| sau сea de pui. La deseгt se servesс prфituri kaab
el ghzal (tlttl
l http //brlс:;rl;tri:t rll;tIit;ttt-':l nсt/агtiсoIe/B7]/retete.сjin.buсаtаria-mаroсаnа (ассes:tt Ilr
r., 05 201 1)
.
. trttp //www.bоndueIle.rolmаilt/t;rlntent/2/5162|99|bucаtariа
http,//www Il|\/|,t |.!/l'(llIlI/l rtrr.ll;tlIt) loсаlа/' (iltx;tlsаt llr |2,0|l.1)()ll)
llItlllr.,,.'; t:;t:;.t, (ассes:tl |.t
'lrllp //www rlгlr'lrl' r,r/l ,rrr .rl.rп.r ;uttcllr;itп;l/-l 262.lrllrrl (;tсt;c:;;rl I;r l.'()1r l)011)
|,) ()5 2О 1) I
lrl|1l//tlr,.t.r l'itrl, .It. l,'''irr t, iIlIll,||.ll|;l It;ttlllltrtut|;t l|)()хl(:.lll;l ()r',l liПl.rrrr.ttttll l;t ll.ttlltttt
1

llllr) //www ,rrl'r rrl. r./rrrv.r',r'll rrrr..rl,rrr;r rrrrrr;rtr,r (.rr r:r..,.rП,r !, .,, .'q11 1i ll)i'х|(].llll' ().'(ll.1 1,t..... rl l t l '(},, ''{)| I)

l().1 \ l;tIt:ttl.сtttсttlttI tr1lсl ltlltttttlrll ltt lttllt'Iltl lс !I l ('rl.lll|,ll
(gustёri bгaziIienе). La сapitoluI bautuгi' Brazilia eSte rсltttllttll.r rrrtltldiaI pentrtI
produсtia decafea' aсeasta fiind tare gi aгomаtё, сahaca, tIlt Ilt,llirrr din tгestle dt:
zahёr, сhimarrao (сeai brazilian), caipirinha, guarana.
C. Gastronomia аrаbi inсludе falafel_ se prepaгё din niut toсat, shaworлt;t
_ eсhiva|entuI arab a| gyrosului greсesс sau а| kebabuIui turсesс sau ful_ piurtl
сonsistent de faso|e brunё' pus сu poloniсu|, humus _ сremё сonsistentё ditl
nёut. Cifгa 9apte fiind de mare impoгtan!ё, fiind сonsideratё noroсoasё, se regё
segte gi in buсёtёrie sub foгma сousсous-ului din gapte legume.
9.5. Rolul gastronomiei in protoсol, diplomalie' relalii 9i
vizite internationale
Culturа reprezintё moduI de via!ё aI unui popor, iar сomportamentu| сulturа|
nu se гeferi numai la felul de a te imbrйсa qi сomporta in soсietate, сi 9i la modul
de а|imentatie, deсi inс|ude gi сompoгtаmentul a|imentar. CeгemonialuI сreeazA
сadrul gi atmosfera Тn сare urmeazё sё se desfёgoare raporturi|e dintre inter|oсu-
tori/parteneri. Pгotoоo|ul сodifiсё reguli|e сare guvernеаzё сeremoniaIul, al сёгLti
obieсt este dе a oferi fiесёrui paгticipant prerogativеle, privi|egii|e gi imunitёli|e Ia
сare are dгeptu|.r Pеntгu o mai bunё intelegeгe al aсestoг teгmeni, s-a realizat o
sсurtё definire a noliunilor de protoсol, сeremonial gi etiсhetё:
о PRoToG6L, protocoale, s.n. 1. Aсt, doсument Тn сare sunt сonsеmnate
rezoluliile unei adunёri, aIe unoг dezbatеri, aIe unei сonferinle internaliona|e;
doсument dipIomatiс сu valoarea unui aсord inteгnalional, сaгe сuprinde hotё-
rёrile luate |a o сonferin!ё internaliona|ё. 2. FormuIaг ofiсial folosit pentru aсte
pubIiсe, 3. Tota|itatea foгme|or gi a praсtiсiloг de сeгemoniaI сare se apliсё |а
festivitёti ofiсia|e in re|atiile dip|omatiсe, r P. gener. Reguli (de сonduitё) сaгe
trebuie respeсtate Тn soсietate. _ Din fr. Protoсole
о GЕRЕMONIАL, сeremoniale, s.n. Totalitatеa regulilor sau a formulelor de
etiсhеtё intгebuintаte |a o anumitё сeгemonie,
. EТICHЁTА, etichete' s. f. Fig. Norme de сompoгtaгe гiguros stabilite |a
сu(i|e monaгhi|oг, Тn гe|a!iiIe dintre dip|oma{i etс.; p. eхt. reguIi сonvenlionale de
сomportare (po|itiсoasё), intrebuinlate in relalii|e dintre membrii unei сlase' ai
unei soсietёli etс, _ Din fг. ёtiquette..
Diversttatea сultuгalё qi-a pus amprenta in mod evident gi asupra obiсeiuri|or
gi regu|i|or de |uat masa. Astfеl, numeroase obiсеiuri сare sunt aссeptate Tn anu-
mite tёгi sunt respinse sau сatа|ogate dгept gгegite in a|tele. De aсeea, s-а сonsi-
derat neсesarё aduсerea in atenlie a сeIor mai freсvente regu|i dе etiсhetё сe
trebuie гespeсtate |a Iuarea mesei Тn сiteva tёri reprezentative.
r lSl;tttr rrrl,"., rr r , ,,t, ,rl
Stёnоiu|еsсu G., Manaqспlt:tlltt! lцlr:rаtitnilor in tuismul (!с rlvt'ttпtt,.tt|r. t.tittttrll Aljl
BuсLtregti 2010' p. 156
Itttll//rlrr:llоrt,trr,r:rlп пr/rlr'lrrrlrr'/1 rrоlоr ol, r;r'lгillottt.rl, r'ltr.ltcl,t (,t,,, rl l.r OI Oli ,'Oll)
*l
I
9.5.1. Gastronomia in protoсoluI asiatiс
," China _ Atunсi сёnd сhinezii sunt gazdele, este po|itiсos sё dаtl t|rlv.tr|.t
de punсtualitate gi, de asemenea, sё aduсeti gazdeloг un miс daг' Pеntru i] lltl'r'
о impresie bunё, mAnсali bine pentru a demonstгa сё vё p|aсe mAnсаrе.l $l illl:,
tаti toatе felurilе de mёnсare sеrvite. Beligoare|e sunt fo|osite |a toate ll]ill](;;l
гuri|e gi tгebuie agezate сu grijё, ordonat pe fieсare mаsё dupё сe аti tеtttrttl;lI llr'
mAnсat sub niсi o formё, nu lёsati betiqoarele infipte in mAnсaге, aсtll.;l |ttt,ttt
semnifiсёnd moaгte jn сu|tuгa сhinezё sau paгale| сu faгfuгiа, сeeа сr t:slt,l:rllt
sideгat semn rёu' Mёnсаrea este agezata pe сentrul mesei qi este рltl|tttt,tl: ,:..r
inсeгсati fieсarе tip de mAnсare pгeparat. De obiсei nU se disсr-rtа ill.ll ..,tI ttr
timpu| сinei. Еste nepolitiсos sй beti singuri, de aсeeа se faс de obt<;rlr ltl.t.'ltttt
adresate persoane|or сaге sunt а$ezate alёturi sau tuturor сeIor tlt.'lzr'ttIr |'r
masё'1 oriсat de сiudat аr pёгea unui oссidеnta|, plesсёituI sau ragЭllttI I;t ttt.r.,.r
sunt perfeсt aссeptabile ba, mai mu|t, repгezintё un соmp|iment аСltt:; r;.r,,tl..l
pentru сalitatеa mAnсёгii.
i Jаponia _ Mёn6nсё bineсunosсutii tёitei (noodles) Тntr-un mоd сllt rll.rr
zgomotos, astfеI buсёtarul igi vа da seama сAt de mu|t Тti pIaсe mёnсаrtl;i
Niсiodatё sё nu ili imprumuti betigoare|e talе unei alte persoаne; еste сonsr
deratй o |ipsё de maniere. De asemenеa, in momentul in сaгe mёnanсi оrеz'
tгebuie sё Тti ridiсi bolu| dе pe masё, pentru сё japonezii сonsideгё сё sс:
mёnёnсё mai ugor aga.
i Тhаilаnda - in Тhai|anda, mese|е sunt privite сa o opoгtunitate de а
petreсe timp impгeunё. M6nсaгea se servegte de obiсei Iа o masё joаsё' iаг
invitalii stau pe podea. inainte de a intгa in сasё, inсёI!ёmintea se |asё |а intrаre,
Piсioare|e totugi, sunt ignorate' iar atingerea сapu|ui estе un subieсt tabu. Аqа
dar, nu ai voie sd tе situezi mai sus deсAt сapuI vreunui portret al Iui Buddha чr
niсi nu ai voie sё li atingi pe сopiii gazdei tale pe сreqtet' orezul соnstituie ingril
dientu| pгinсipal al mesei, servit a|ёtuгi de diferrte сondimente pentru a.i spоrr
gustuI. Aсesta se mёnёnсё сu ajutoгu| lingurii gi a fuгсu|itei. Cum? Te fo|oseqtl de
сapёtuI lingurii pentru a tёia сarnea qi de furсu|i{ё pеntru a punе oгezuI in lingurё
La sfёrgitul mesei este politiсos sй pёrёsegti |oсul in liniqte, сhiar daсё ai simti
nеvoia sё faсi putinё сonversatie.,
9.5.2. Gastronomia Тn protoсolul european
! ltalia - Atunсi сёnd se seгveqte masa impreunё сu ita|ieni, еste nеpo|itiсos
sa te ridiсi de |a loсul tёu in timpuI mesei. Gazda este сea сare se ageаzё prtпlа
|а masi, сea сare inсepe sё mёnAnсe рrima gi tot ea este сea сare tеrmin5 qi se
ridiсё prima de |a masё. ltаlienii obignuiesс sё ofeгe mёnсaгe de mai muIte oгi'
аstfel inсAt, atunсi сёnd te-ai sёtuгat сu аdevёгat va fi nevoie sё refuzi itr mod
repetat ofeгta generoasё a gаzdei. o а|ti гegr'r|ё, сare poate pёrea сiudatё' este
neсesitateа dе а fo|osi tасAmLtгi|е сhi;tr :il pentru aсe|e alimentе 0e сaгe |е соrl-
I'lr,r,
. llltlr//ltrrr,,' ,' , lrl'rrt I
/,l()lrlttrl r.r'', ,r l' 'r lllll
)()(r \|;ttt;ttlсlttt'ltlttl ()l)('IillItllli|()l ilr lrrllсlitriс sl It..'l,till lIl
sumаm de obiсei CU mena (buсёlele dе bгAnzё sau d('l). lllll'{.lr;.). Fruсtele
mаnаnса tot сu furсuli{a gi сutituI, сU exсeptia сiregelor qt :,ltrtr;tlt tll lГ.
,r
' ll.rlteIor gazdеi 9i
Franta _ Fгanсezii сred сё a te buсUra de hгana еst() () (]Xpеrientа spI
гitua|ё. Тotodatё, aсegtia sunt сelebгi pentru regUlile Ior stгiсtе in сеea сe pГivеst(.)
seгVitu| mesei. Franсezii folosesс сutitu| 9i furсulila pentru aproape oгiсe allment
dar nu pentru a tёia salata. Тoate fruсtе|e, inсlusiv banane|e, se mёnЭnсё сtt
furсulila 9i сulitu|. Faptu| de a nu mAnсa tot din fагfurie este сonsideгatё o impo.
Iitete. De asemеnea, este responsabilitatеa gazdei sа se asigure сё musafirtt
sunt servit|, de aсeea niсiodatй sё nu vё seгvi{i singuгi сu bйuturё. in сonсe^ptlа
francezё, сe| caгe a fёсut invitatia |a masё trebuie sё p|ёteasсё nota dе p|atё.,
! Austria - Austrieсii lin neapёгat sё se priveasсё in oсhi atunсi саnd
сioсnеsс pahare|е in semn de noгoс' Mai mult, daсa nu tе uili |a peгsoana CL|
сaгe сioсnegti, eEti сata|ogat сa fiind lipsit de manieгe. Dе се? Pеntru са aсeqtia
сonstderё сё |uAnd сontaсt vizuaI сu се| din fata ta Тi reсunogti astfe| prezenla |а
evenrment.
.Finlаndа - finIandezii sunt foaгte degajati la ei aсasё, iar daсё vё invitё sа
|e tгeсeti prаgul inseamnё сё v.au fёсut o mare onoaгe. Nu mAnсati nimiс сt't
tlеqetеle, сu ехсeplia raсilor gi сгeveli|or gi nu vё oferili sё impёrtili hrana sau
lэ;lutr.lrа сlt аItсineva. Sarea nu se dё din mAnё in mёnй' pentru сё aduсе ghi.
tttoп. сгed fin|аndezii. Aссeptali a doua po(ie daсё vi se ofеrё _ finlаndezii сon-
sidеrа o irnpoIitеtе sё nu rnёnAnсi tot се ai in farfurie."
. Turсia _ Gazde|e seгVеsс mAnсarea Ia masё: intAi invitati|or, apoi bёtгё-
nllor, сopii|or 9i la sfArgit, сe|or|alti adulti. Nu mAnсali nimiс сu degetele _ obsеr-
vali сum pгoсedeazё gazda qi urmali-i exemp|u|. Gazda se agteaptё sё mAnсa{t
mu|t gi se poate simli jignitё daсё refuzali. Fumatul este un obiсеi omniрrezеnt
Un important ritua| tuгсesc este de a сomp|tmenta, gazda |a sfёrgitul mesei,
spunёnd ,,qok lezzet|i'', сare Тnseamnё ,,foaгte gustos''.'
); Rusia - La mese|e гusegti nU se obiqnuiegte folosiгea сulitelor. Ruqll
mёnёnсё totul сu furсu|i{a sau' daсё mёnсarea permite, сu degetele. Daсa rugii
sunt ceIebгi pentгu vodka Ioг' atunсi аг tгebui sё qtiti сum se bea. in primul rёnd'
se servegte in pahare miсi' iaг imediat dupё ce ai bёut un pahar de vodkё, tre.
buie sё mёnAnсi сeva. Vodka se bea doar dupё сe s-a fёсut un toast, сaгe de
obiсei, dureazё сeva timp.
9.5.з. Gastronomia in protoсolul altor !йri
! Tirile arabe _ Atunсi сAnd mergeli in vizitё in {ёri|e
arabe, se сuvinе si,t
aduсeli сёte un dar pentru fieсare gazdё. Gеsturi сe trebuie Iuate in сonsiderаrе
sunt mAnсatu| numai сu mЭna dгeаptй, gustatul tuturor feluri|or сaге vi se oferё 9r
lёudarea mAnсёrii. Carnea dе poгс nu prea se regёsegte Тn meniu 9i niсi a|сoo|LtI
' http:i/www.sсribd.сom/doсl541212}2lProtoсol.Si.Ceremonia|-DipIomatiс, (aссesat
01 .05.201 1)
2
Josеph N.' Pagaport Franta- ghiсlttl tёu de bttzunar pentrtt afaа'tt' tllltt:t.,ittгi 7i tllt
сhetё in Franta, Еdituгa Rentrop & Stl;rtоrl' 2ООО, p.25
.,
Bosroсk |х!|', Мatiеrе ;;i сlllп:llttttt |'lrI(ц)с|lс r/r: bll.sltlсs.s, It!t!ttt'l NЛr.ll'rlt l]tt:;ltlt::;l;'
200!), о' 1!)З
rttlгrtt
1r 41i1,
st: rrrr sе ofera in tlmpLr| |ll|'.,|.I l,.'ttltLt а nu fl nеpoIrt|(]():'i|' V.rltr'llllt :'.l t,(lrl.tlt ttrl,t:,
sа rlr; lltt:; tll ttlа| mu|t deсЭt de olltt;t:t' ltlt;ttlil| 1-lt:tttttt il ltll ()
.,rtpёra. Тrebuie sё agtсlрtatl сa сеI mai vArstniс bёrbаt сje lа trrasаi Sa fte:;etvtl :',r
,'а inсeapё sё mёnAnсe, in semn de respeсt. La masё nu sе tin Conveгsаt|l, il:ri l
.;;t inасeasta privin!ё, masa poate сonstitui o pauza binevenita.l
я Gastronomia in protoсolul аmeriсаn * Nu este deIoс neobignuit са tttr
('Venlment soсia| sё se desfё$oare intr-un сadru mai dеstins sub formа Lrrrrrr
.;ratar,in сurte saU un ptсniс in paгс. ReguliIe de Iuat masё in stiIul ameгiсarl l;ttttl
rrlai putin foгmaIе deсёt сe|e din аIte [ёгi. oaspelii pot гefuza аnumite fеIttlt r|..
rrlЭnсare sau bёutuгi fёrй sё fie nevoie sй ofere o exp|iсa[ie' Mёnсarea еStrl rllr.
rttё in sti| familiaI, adiсё Тn vase de dimensiuni mari сare sunt date din ttt.ttl.rlrl
rrland in juгuI mesei pentru сa fieсare invitat sё se seгveasсё. Еste polttiссll.; :'. l .,''
tgtepte ТndemnuI gazdei de a inсepe servirea mesei. $ervetul trebuiе pl.tl;.rl rrt
1loa|ё imediat dupё agezaгea la masё 9i trebuie pёstrat pe toatё duratа 1i{.lV||||
lllеseI._
Cunoagterea divеrseloг tradilii сuIinare din prinсipа|eIe zone geografiсе rr.'
1leгmite o mаi bunё сunoagtere a сu|turii aсestora, a obiсeiurilor, tradiliilor чr .r
l;ti|u|ui aсestoгa de сonsum. Gastronomia este сea сare reduсe diferenlele dintrtl
рopoare, sporeqte sentimentuI de prietenie, buсurd toate сele сinсi simtuгi gr
ilfeгё eхpeгienle de neuitat fёсAndu-ne sй uitёm de oboseaIa altor aсtivitёli.
Inсй din anii ,1960' interеsul pentгu vinuri gi mAnсёruri a сresсut semnlfiсativ,
luсгu demonstrat de emlsiunile dediсate gastronomiei |a radio gi te|eviziunе; au
t;гesсut de asemenea vanzёri|e de сё(i de bucёtёrie, сare au inсeput sё faсё
1larte din сultura populaгё, in !ёri|e dezvoltate, Consumu| de bёuturi 9i mёnсаre a
devenit o paгte impoгtantё a sti|u|ui de viatё сontempoгan, deseori indiсAnd sti|u|
rle via!ё 9i extinderea сapita|ului сu|tura| national. jn soсietёtiIe oссidentа|e, s-аu
sсhimbat obiсeiuгiIe de сonsum aIimentar, сresсAnd ponderea mesе|or servite Тn
аfara domiсi|iului gi сumpёrarea de produse preparate qi semipreparate, pеntгu
асasё' $i aсest сonsum de bёuturi qi mёnсёruri in afara domrсiliului are loс in
асe|aqi timp сu editaгea a din се in сe mai mu|te сё(i de buсёtёrie, сu inmu|tiгeа
еmisiuni|oг de gastгonomie de Ia гаdio gi te|eviziune, qi сu faptul сё din сe mai
рutine persoane gtiu sё gёteasсё. Sаtisfaсerea preferinte|oг turigtilor pеntru
аnumite m6nсёruri gi bёuturi, prin organizaгea unor paсhete de serviсii turistiсе,
а devenit un segment important al turismu|ui..
9.6. Gastronomia gi oenologia romineasса
Buсёtёria гomёneasсё este foartе apreсiatё 9i сunosсutё peste hotarе' prrrr
Sаvoaгea gustuгllor gi apetitului pe сare.| pгovoaсё preparate|e сulinaгe atAt dt:
сjiversifiсate sortimenta|. Re|ieful gi сondi{iile с|imateriсe divеrsifiсatе, Ia сare s'аtr
аlёturat oсupalii|e dе bazd a|e |oсa|niсi|or: agriсu|ttrга' сгegteгea animа|е|or чr
|;r
vAnatoarea, sunt faсtorii сaгe $i-au adus сeа пlа| lllilr() сontгibutie la fоrmarеlr
/t; ].11l;r ||l|,,'l1,tr ! i.:,'ll |;l |)? a5А\1 \)
,', http://www.studentie.rolсampusЛАR|LЕ-ARAвI
http.//www.etlqLrettesсho|аr.соm/dininq-..еtiqLtllltrl/|:rlllr'r.It.1rr..ll../r l,l l.tlllr. lttltt)ttl.l:;/
rrrrcrrr:;rп.htrnl rl l, r 10 1O 2011)
(:rr;t;, "..
'l
l,rll (l M !!111r' i,,,',1 11111 lrlrrrr:,,rrr rrt.rtkr.(t1rr1. lioullгrlrtr' .'(rrr.l
 -l()lJ NIlttt;tt1t.rltсttltlt
lu:ll!lll'll]lll irt Irrllсlirгiс 1i tt'..l.tttr.rlr. r()()

unei buсёtarii speсifiсe romAnegti. Inf|uen{a altor popo;rt(j i| |i,,,,..,.n,u.

o altа 1rrr'pаГ3t de se;tttt.l ....lr.'V.||.|'l ltr'Ir'..,''' rl lttttltttl ,..t tIttt l..tttr't tll't;;.tSа сU br.jlll;i (l(]
modаlitate de сomp|etare gi diveгsifiсaгe a soгtimente|or de tttittlt;;truгl,
influente '/.l(;| $i stаfide' ItlvrlIlt.i ttt Itr.tlr.t!r:1lIitt;tl.ttil ()Oilpl.l lll t;tt1rlrlt
сa: lmperiu|Austriaс a inf|uеnlat bucёtёria din Тransi|vania
9i Batlаt, Rusia buсё- iп Muntenia itlllt|tltttt (]|Olb;] tArаnеаsсa de vасut;l. (]|()lba de pеrigоarе sаLr
tёгia din Mo|dova, Frаn1a, Bulgaria gi Greсiа buсёtёria din Muntenra,
iaг Тuгсia, (|()rba de buгtё, prеparate Simple din Iegumе 9i mAnсагuri din сarne toсаtа'
buсёtёria dobrogeanё. Sёrbёtori|e гeligioase au un rol impoгtant
?n сultura gas. lrrrtlinCi grаtinаte, aсestea fiind сAteva dintre сe|e mai сunosсute 9i mai сеrl|te
tronomiсё romAneаsсё 9i de aсeеa putem menliona multe prеpаrate
prazntоeloг-pГ99um сAгna(i, сaltabogi, piftie, drob,
spесifiсe l'l()рarate din reglune. Se obsегvё, de asemenea, inflUenta orientalё, pгill.
saгma|e, paiса 9iсozonaс. ItItlSaсa' pilafuгi, сiuIama, intA|nim mititei, toсёnile, ostгopel,fripturi la gгёtaг' gаr.
In privin{a bёuturi|oг, datoritё multitudinii de reсolte de
siгuguri 9i de alte fruсtе llrluri din |egume giсartofi, сompotuгide fruсte, papanagi gi plёсinte.
preсum mere, peгe, prune, сire9e, сaise' сorсoduge
9i mu|te a|tele, Rominia Moldovа este tinutul podgoriiloг Тntinse, a| ogoare|oг 9i Iivezilor гoditoare Unde
dlspune de o ofeгtё deosebit dе divеrslfiсatй' Vinurile гomёnegti au
o trаditie .'(] regаsegte o buсёtаrie сu tгaditii stгёveсhi a| сёrui renume este rаspаndit $l
inde|ungatё, gama de soiuri loсale fiind variata (Feteasсё, Grasё,
TёmAioasё) 1lrlste hotaгe. Farmесu| buсёtёriei mo|dovenegti сonstё in pregёtiгea bunёtёtilol
daг 9i сea universa|ё^(Ries|ing,-Meг|ot, Sauvignon blanс, Cabeгnet
Chardonnay, Musсat ottonel).r Berea este, de asemenea, foaгte apreсiatё-9i
s;;;6;;;' |)|есum alivenсi, toсhiturё moIdoveneasсё, bйbugoaгe (сozonaсi mo|dovenegtl)
putem exс|ude niсi !uica (raсhiul de prune' pё|inсa).
nu 1lIасinte ,,poa|e-n brAu',, pArjoa|e 9i a diverselor tipuгi de borguri, bulz-u| moIdt.l
in сontinuare, Vom rea|iza o V(-'nesс сu afumаturё, supa гёdёuleanё sau сiorba de potroaсe. Buсёtёria romi1
sсurtй inсursiunе prin buсatёrii|e speсifiсe сaгe se regёsesс in
diferitеle сo|turi llеаsсё еstе una diversё, сu feIuri de mёnсare pгovenite din mai multe traditll
ale tёrii noastrе. .;tгёine сu сare гomenii au intrat in сontaсt, preсum gi сu feluri de manсarе
Mаnсёгuгile din buсёtёria dobrogeani sunt ugoare, gustoase'
se gitegte .;peсifiсe. A fost puterniс influenlatё de buсёtёria baIсaniсй, dar gi din сele ale
tnult peEte vanat 9i сarne de oaie, insolite de sa|jte dobiogene
|еqLimе, laсtаtele frind prezente prin |apte|e bёtut, iaurtu| 9i garnlturi Ъe .r|toг popoare veсine' сum ar fi сea germanй' sаrbeasса 9i maghiarа. Reletele
9iielemea. Dobгogea
este o rеgluПe сunosсutё pentru speсialitё{i сa сiorbе|e pesсёгegti, ghiudБm, 1loartё aсeleagi inf|uenle сa 9i restu| сuItuгii romAnegti: de |a romanivine plёcinta,
mUsaсa, turсii au adus ciorba de perigoare, gгесii musacaua, de la bulgari eхistё o
ll,"!"b. 9а9|Aс, iar bata|u| |a prolap gi p|ёсinta dobrogeanё сu brаnzё
nU aU egal.. Gastгonomia pesсёreasсё este сel mai bine pusё
varietate de mёnсёruri сu |egume, сum ar fi zacusca,iar gni,telulvine de Ia aus-
in va|oarе Тn zona lriесi' Unul din сeIe mai obignUite fe|uri de mAnсare tipiс romAnegti este mёmё-
Deltei Dunirii unde prepaгatele din pegte se regёsesс in numёr neIimitat.
Itga, o fieгturё de fёinё de poгumb, сonsideгati muItё vremе mаnсагea sёгасi|or'
Pгintгe сe|e mai сunosсute preparate pesсёregti sйite in
zonё putem aminti: rlaг сare гесent a devenit mu|t mai apreсiatё' Prinсipa|u| fel de сarne folosit de
iсгe, boгg pesсaresс, сгap |a сuptoг, saramur5, pegte la prolap
fript deasuprа romAni este сea de poгс, dar se сonsumё 9i сarnea de vitё, pui, oaie sаu mie|.
1aruIui, rасi fieЦi, inso(ite de mёmё|igё 9i mujdei de
'
ujtuгoi. Аnumite relete sunt pгepaгate in |egёturё diгeсtё сu anotimpuI sau сu sйrbёtoгi|e.
oltenia se mAndгegte сu сioгbe de praz gi de gtevie, сiu|ama de pui
mёmё|igu!ё' rogii ump|ute сu сarne sau numai сu orez, toсhiturй
сu De Crёсiun fieсare famiIie taie de obiсei un porс 9i se preparё o laгgё varietate
oltenЬasсё, de mёnсйruri din сarnea gi organele aсestuia: cёrna|i, caltabo1i, plftie, toсhiturё
sаramurё de pegte gi renumilii сёrnёсioгi oltenegti' De|iсiu| preparate|or
еste insё ,,oaia la groapi'', un proсedeu de frigere a сirnii intilnit
din сarnе servitё сu mйmё|igё 9i vin Тndu|сitй сU сozonaсul tгadilional- De Pagte, se
numai
oltenia, сare se asoгteazё foaгte bine сu vinurile din regiunea Drёgё$ani.
Тn mёnAnсё mie|, iar feIuгile speоifiсe sun| mielu| prёjit gi drobul, iаr сa desert
Ardeаlului, se mёnёnсё multё slёninё afumatё, in sЬramurё,
in.on, pascё.
сArnati afumali sаu proaspeli, sёngeгete
.;ambon afumаt, Se spune сё buсёtёria moldoveneasсё este сea mai rafinatй dintre toate.
9i tobё (pгepaгate сu ienge oe porс), Intotdeauna gospodine|e moldovene, indifeгent Тn сe orag |oсuiesс, igi primesс
сhigсa, toсhiturё аrdeleneasсё, gu|ag preсUm gi renumitu|
9ni!e| dЪ porс p."- Тntotdeauna oaspelii сu deliсioasa supё de pui, сu omIeta сu jumёri gi brёnzё,
сursor a| 9nile|ului vienez de vi!e|. Printre bёuturi|е preferjte de
loсalniсi se sau оu faimoasele p|йсinte ,,poa|e-n brёu''. $i legumе|e sunt transfoгmate in
numёгё pё|inсa, horinсa, vinaгs, toаte fiind гaсhiuгi dublu disti|ate
din prune mёnсйгuri apetisante in buсёtёria mo|doveneascё. Ciorba de fasole, varza сёlitd
amesteсate сU mere sau pere sau vin Ries|ing de ТArnave, sau Jidvei.
Bаnatul este un tёrёm a| diferitelor buсёtiгii traditionale (austгo.ungaгё, sau iahnia sunt mAnсёruri|e prefeгate ale moldoveni|or. Se spune сё aсeastё
сezi, greсeasсё), iar aсest luсru se poate obseгva'Тn preparatele сu|inarefran- сioгbё speсifiсё MoIdovei este гemediu| сontra mahmuге|ii. Mёnсёruгi|e gi bёu-
сe turi|e speсifiсe zonei, preсum gi festiva|uri, tAгguгi etс. sunt prezentate in tabeIu|
sunt reprezentatrve pentru aсeastё zonё: сunosсutele pogёсele,
сiorbй de sfeс|ё' urmёtor:
сeapd ump|utё, supё сu zdrenle, gulag, din tёilei de сJsё se obtin
renumite|e
prepaгate ,,iofсa,' cu varzё, сu brAnzё, сu nuсё, сu |apte'
сu maс. Piinea din
aсeastё regiune se faсe сu |apte, iar plёсintele bёnёlene оu сeapё qi vaгzй.
Un

hftp://ro.wikipedia.orgАлlikilBuсo/oС4o/o8ЗtohC4o/o83ria_romoЬCЗoАA2neаsс.Z,t ]4.l1,ll11 (aссe_

sat |а 01 .05.201 1)
. ht|p,/|agendameаpersotla|;rh|оqspotr:oпt/200t]/05/sрeсiа|itаti.сtll|tt.ttt.rt..lllrlrltltteltlпtl
(аr;r;tls:ll |;t ()1 0li 2() l l)
 \Iltlt;tl'r'tltt'tt{llI tl;lL.|;tllttlttl.rI tll ltrllr.l;ttlс sl |сsliltltiIl|(
iol

Тabe|uI 9.2. Speсifiсu| tutlstttttIttt l;;tslгoпomiс in Moldovа

rl lvliгtltе' p|tlt;ltt|.. Il vtt r. rt пlr' 4 l.rrrцrl MriN tt t tJl
'. rlаtlii сu frr.tl:ll. M,rlrlovlt Рtll ft MeчttlllItlr Cherle
M6nсёruriIe Bёuturile Festivaluri,
lr'tILllТl€, ПUC|. trtg;ttttz.lte vtzltе Populаrt, IJrаtrа BICAZULUI
Oferta de
speсiflсe gi speсlfiЪe gl Targuri, Zile
t t:'рitа|ltаtеa in pentru degustаrea Nеamt, Piata LaсuI Ro$U
cirсuite, l.i.lpubliсa Moldova vinurilor.
contextul in care se conteхtul in care dedicate, AIte
Libertёtii, mai gi
vaсante, .l'[e сunosсutё: 2. Suсеava
seryesс se seryesс evenimente programe ' iulie. - tul
lll jсаre oaspеte oе orа9'
turistice etc. ...ltе primit сu o Mёnёstirеа
Мёmёliga este n buсёtёria 1. Ехpozilia Cirсuite . Ir losebitё сёldurё. Vorone!,
sеrvitё сu jumёri, moldoveneasсё inteгaсtivё ,,ouё Maramureg I .t tаrё oaspelii M5nёstirea
fripturi' brAnzё, sunt servite o lnсondeiаte'', Ia9i, ''rrnt' de obiсei,
Mёnёstiri Humor,
sm6ntёnё. in gama variatё de aprilie. Moldova, Cheile rrrvitаti in ,,Casа Mёnёstirеa
buсёtёria bёuturi tradi!ionaIe: Аnual, inainte de Biсazului, Lасu| NЛаre''' o odaie Putna,
moldoveneasсё, un сompoturi' suсuri SёrbёtoriIe Rogu. lrаditiona|ё ln Mёnёstirеa
rol аpaгtе |e revine din fruсte, dar 9i Pasсalе, se i|есare сasё unde Suсevita,
produsе|or din bёuturi tаri: vinuri, orgаnizeazё pe .,e petreс toatе
сагnе, in speсia|, |a
4
Mёnёstirеa
divinuri, brendi, una dintre strёzi|e MARAMURЕ$ .;aгbёtorile. Pе bunё
pregёtireа buсatе|or Moldovi{a,
tUiсa etс. 0e renume istoriс (Valeа |zei, rireptate se ziсe са
сa|de, dar gi Vatra Dornei
din lagi, Strada por{ile .lгiсe oaspеte in
арeritiveIor. Еste Vitiсultura in Lёpugneanu, o traditionale, NЛoldova еste gi 3. Vatra Dornei
popu|аra zеаmа dе Moldova are trаditii manifestаre Biseriсa veсhe рreten. - Cheile Zugreni
pui, borq' toсаnё' mu|tiseсulare. dediсatё din lemn - VaIеа Bistrilei
friptur5 9i сostitё din Cе|ebrеle vinuri megtegugurilor Bogdаn Vodё, . МЁnёstireа
сarnе dе porс, miсi moldovenegti sunt Iegate de tradiliile Mausoleul Rarёu -
din сarne de vitё, сunosсUte 9i de Pagte, maгtiriIor Mёnёstirеа
mangea 0ln сarne apreсiate depагtе Тnсondeiеrea Moisei, Cimitirul Neam! -
de berbeс. peste hotагe|e !ёrii. ouё|or 9i piсtarea vesel Mёnёstireа
Multe bucаtе din Е|e pot fi seсi, iсoaneIor. sAPANТд) Seсu.
сarne 9| pе$te sunt pentru desert, sau ЕvenimentuI - mёnёstiri Mёnёstirea
preparate |а grёtar tari, pot аVea Lln inс|ude (Vorone!, Sihёstria -
deаsuprа buсhet variat de demonstratii, Humor, Mёnёstirеа
сёrbunе|ui de lemn arome gi nuanle eхpozitie, v6nzare Moldovita Sihla -
inсins. Produsele сromatiсe. La 9i rеunegte Suсevita, Putna, Manёstirea
astfel pregёtite sunt pregёtirea vinurilor megtеripopu|аri Dragomirna, Аgapia -
de obiсei anterior sunt folosite soiuri din Moldovа, сu Arbore, Vёгаteс, Cеtateа
marinate. Niсi o еUropene: preсёdere din Neamtului, Neamlului*
sёrbёtoare Sovignon, Buсovina, unde Аgapia) Suсeava.
traditionalё nu se Cabernet, Musсat sunt |oсa|itёti сu - сetёli
petreсe fёrё еtс'' dar 9i сele
sаrmale, rёсituri, moldovenegti:
tradilie ln aсest
domeniu.
(Sighigoara, . Muntenia
Neam!, Buсёtёria aсestei zone este influen{atё de gastгonomia franсezё, Аstfel in
tёilei сu сarne de Feteasсё, Rara 2. Festivаlu| Suсeava) .rfarё de fe|uriIe tradiliona|e bazate pe Iegume gi сarne, foarte сunosсut gi
pasёre. neagra, Moldova InternаtionaI de - сase ;lpгeсiat este 9i borgul de leugtean, Urziсi, faso|e, сiuperсi sau pui. in Muntenia se
Meniulde Aт. Aгtё Тradiliona|ё, memoriale
sёrbёtoаre in lаgi, iunie, tnёnAnсё, de asemenea, friptura сu prune {/sсаte gi p|ёсinta сu brЭnzё sаu
(Еminesсu,
Moldova este сu Bёuturile tari: Rеbreanu'
liovleaс, mai a|es iarna. Friptura de pui сu gLtttti sau сu сaise ori Гata cu mёslitlс
gust, masa este rасhiurile, brendy 9i 3. Тrandafir de la pot сonсura onorаbi| pentru un Ioс printre fаvoгlte.
CoEbuс,
Тmpodobitё сu divinurile sunt Moldova, lagi Сt tl;tпqё'
buсate deIiсioаse pregёtite dupё oсtombrie" Olрrr;rп . olteniа
din f5inё de grаu. tehnoloqiil<: MЭnсiltr.:l(||ll.ll!.'|',!.l llr.rr|111;1.j stmp|ii' еэslе ttlttltrll); llll|. l,l.,l ., ltll.rl'tr:ti tttltr:llt
prа1itеl' сopttrri' trаrliltrllr; tIl. (
,;l ;tfrlttl lttlс ,trп tltt ',lltttt ll,,uttl l;il11tо:;l ()ltcttLt t,:,lr.r пirr..t ir!,1 Pllr r),пп(,llll
 *?
i0.l \I.tlt:tl't.tltt'lIlttI()t)('liIlilltIil()t trtItrllt.Ilttiс;ttt..'l:tttl'r!r. | tlcltll|оgitt iп ttlttс'еrilе tlitt ittt'ltt,уtt.itt lts,1t1111li1,i111
'||\||.()||1)r]liL| 'уi

ei сtnstiti hагnrсi- Асеgtl oаmeni dе obrсei foаrte grёbrll lltt l. l,rtll.llltlIt la mёtt
сёгuгiIe Ior spесifiсe gr le pIaс mai aIes felurile сondimenti]ltl Mlttll:;ttLtГrle gt baLr
turiIe speсifiсe zonei, prесUm gi festivaluri, tArguri etc. sUnt рrtlzrltltаte in tabelrrI
Uгmаtor:
Таbelu| 9'3. Spесifiсul turismului qastronomiс in oltenia
. Banat
t]utсёtёriа lэanёtеanй a fost inf|uentata de buсёtёria sAгbё, dar are de astl
lll(]llea 9I o рersona|itate propгie. Mёnсёгurile preferate de bёnёteni sunt foaltt:
l't.;;]ntl, iаr сombinatiile lor sunt сhiaг rafinate. in Banat, aperitivete sunt Ia |ос tltl
Il]Ste, asa са teгmenu| а intrat Тn dialeсtu| bёnёtean.

Minсёrurile speсlfiсe gi сontextul Festivaluri, Т6rguri, Zilе Oferta de " Transilvania

Oamenii сare trёiesс in Transilvаnia, sunt adevёrati gurmanzi' Pentrrl r:;t rlrr
in сare se servesс dediсate, Alte сirсuite, .'ltаin sё inleleagё сe ii plaсe unui
evenimente vaсante, tгansl|vёnean sё mёnAnсe, Эr tгebtli чll ..,r
lrrr;llipuiе gustul unei buсаti de unturё afumatё sau de gunсё, сu сеapa 1iI lIll(,
programe l).
turistiсe, etс. 1ltrlаSpёt sсoasё din сuptor, impгeunё сu un pahar de pё|inсё.
Supa transilvёneand, faimoasё in toatё RomAnia, este de douй tltt ttt.ri
Condimеntагea exсesivё 9i gёtitu| |a - o|teniidin Bёi|e9ti, Do|j - Bёi|e Govora
'It|stoasа daсё este mёnсatё сu o Iingurё de Iemn. Aiсi oamenii pгeferё t;ltllllr.|r'
-
test (oale de pёmAnt), sunt speсifiсe organizeazё Тntrе 17 9i Sejur hotel .lr) РoГC. vltё sau mie|, uneoгi asezoпate сu olet gi сondimentele сu taГnoll. .]. lll
o|teniei' Se preparё multe сiorbе de 18 oсtombгie la CompIeх
'titlсё afumatё 9i сёrnati . Varza a la Cluj este un fе| de mAnсare |a fе| de tilltttrl:,
pui, |egume, pгaz, |obodё, gtevie, rogii FestivaIuI ZaibёruIui gi Oltenia 2* ..r $i sаrmale|е moldoveneqti sau с6rna{ii oltenegti. MAnсёrurile
umpIute, toсhiturё o|tenеаsсё, praz PrаzuIui, unde геteteIe perioada: 9i bёuturile s1lll
' rfiсe zonei, preсLlm gi festivaIuri, tAгguri etс. sunt pгezentate in tabe|uI urmёtoг
ump|ut, сiu|ama de pui, saramurё de |oсalе vor buсurа 05.01- 31.05.2010
pеgte, сёrnёсiori o|tеneqti. Ciorbelе se gusturiIе сhiаr gi сe|or |oс Тn сamеra
Таbe|u| 9.4' Spесifiсul turismu|ui gаstronomiс Тn Trаnsilvaniа
aсГеsс сu zeamё de varzё sau suс de mai prеtenliogi. dubIё: 103 Lei
roqii. Ciorbа de buгtё este aсritё сu - Festivalul vinului. - Sejuruгi_ lVtinсdrurile specifiсe gi Festivaluri, Тdrguri, Zile dediсаte, Oferta de
o!et, se seгvеgte сu hreаn' fёrё usturoi. - T6rgul dе lа Sсhei' o sёptёminё сontextul in саre Alte evenimente сirсuite, vасante,
,,oaia |а groаpё'' este Un proсedeu de - Festiva|ul сonсurs- dе refaсere. se servesс programe
fгigere а сёrnii intAlnit doаr Tn oltenia. nalional al interprelilor Hotеl CёсiuIata
turistiсe. etс.
Cа deseгt sе prеparё du|сe!uri din nuсi сAnteсuIui popuIar
verzi, aguridё, сorсodu9e, stгuguri 9i rom6nesс,,Maria 6 nopti сazare' s|ёninа аfumаtё se 1. TArgul de fete de pe Muntele 1. Тaine|e prёjirii
a|tеlе. La mёnёstiri se faсe tuгta агiе. Тёnasе''. miс dejun menirr io|osegtе lа prepararea Gёina. 18-19 iu|ie; se servesс сolaсului seсuiesс.
ti|or gi mёmё|iga pe paturi de fruсtе. - Fеstiva|uI de Тeatru fiх' tratamеnt rltferiteIor m6nсёruri: p|ёсinte tradilionale, pёlinсё, gёini 2' P|imbare сu
La sёrbёtori|e mari, preсum Crёсiunu|, ,,Shаkespeare''. 2 proсeduгi/zi . сtorbа ardeleneasсё dе fripte, manсаruri ardelenegti. оёrula trasё de сirr
Pagtele, mesеIe o|tenilor sunt p|ine сu - Festivalul nalional 330 Lei 1loгс/vaсё сu tаrhon de 2. Festivalului Interna{ional de Nun(i |a stёnё, сu
buсate. De Crёсiun de pe masа aсes- ,,loana Rаdu''. - Sejururi - 1le ТArnave; 9i Gаstronomiе, сe are loс in degustare de саtч'
tora nu Iiрsegte careica la gёleatё, - Fеstivalul de CoIindе si o sёptёmAnё |а lэаlmш9, bu|z, supё dе perioada 16 - 22 maгtie. brёnzёl 9i urdё
аdiсё friptura in unturё, сu praz proas- Muziсa Sасrё. munte. Hotеl r;hirтlen, supa de vаrzё 3. Zi|еle maghiarilor din Hunedoarа: 3. Observarea
pёt |Angё ea, rёсitura, male, tobё, - Zi|e|e Muniсipiului oItul - сazare ,lIbа сu smёntAnё, varzё 13-20 iunie. Se servegte gulag. ursului in hаbitаtLrI
sёrmёlute, iаr de Pagte gospodine|e Crаiova. fёrё miс dеjun а la C|u1,,, сiuperсi 4. Тransilvania Fest, eveniment de lui nаtura|
gёtesс pasсё, сAt gi traditionaleIe ouё - Festivalul pentru un sejur t trnplute, gu|ag' papriсag сulturё 9igastronomie: 30 iulie. 4. Pegtera
rogii. La aсeste mAnсёruri gustoase ,,Craiova Muziсa|ё''. de 5 nopli - tsе sеrveqtе сu 5. Tёrgu| de Produsе Тradilionale Ghioсe|ul_
o|tenii inсhinё un pahar de vin rogu, o . FеstivaluI 260 Lеi. tnйmёligu!ё сa|dё 9i S|ow Food in Sibiu: 14 аugust. Rezervalia NatuгaIё
luiсё sаu o pa|inсё' ,,Е|ena Teodorini,'. Itanzё proаspйtё); Se sеrvesс speсia|itёli din сarnе, MuntiсeIul.
- Alaiul datinilor afumёturi.toсёturi сu brAnzeturi, gemuri. siropuri, сeаiuri 5. Cheile-
. tfumёturi, langogi, gi сondimente, pAine de сasё'
strёmogegti. VAгghisuIui 9i
- Sёrbёtoareа Тeiului, lrLtdinсё; dulсiuri gi a|te buсаte dеliсioase pegtеra orbаn
Carpen-CIeanov, sosuri preparate din speсifiсe Тransi|vaniei. Rаlaz.
26 iunie. ].lrdei iute, сeаpё 9i fёinё; 6. Festiva|u| Brаnzei 9i а| Tulсir rllrr {i l irсtl| SfAnta-Anа
. Т6rgul Megterilor ] supa oе саrne сu mere Rёginаri gi Sёrbёtoаreа oiоrllor' |.r ',.r lrrrrоv(rl Mohos.
Popu|ari, 21 -23 oсtombriе' i.lt;гitё
сu agrige, sLrpa de Tilistea: 15 august. r' l,rr шl Rosu -
- A|aiu| CёiuguIui ,qulur struguri ;rt.rilr. r:r. Se sеrvеsс: pёstrёv аflttttаt. llt;itt,,,. t lrcrlг I ilr:;rzttlLil
] ttlll.ttllttrа sttp;t rIr. ttlгi' siropttri, qemrtri, rniОttl' .z.tr tl.,.,t l1 I'r",r Ull
o|tenesс, la RusaIii. :;рof1tv
t rrctr./vii;irlо, r;r rl; r'.,r rl .'1 lt't,l;tlit;tti
riltl саrtlсl tоItltttl..r 1,,'1,r, rrl rir'
 l\,,latlttцсlltсlttttI tt1rсllttittltlItlг ill Ittllсlirr iс 1i tt.:'l.rltt.rlr. | ,,! !l,'IIl'||ltl| 'уi ttlttlIrluitt itt uJitс:еrilс сliп iпt!u,у|t,itt tl's'1litttlititIit
304
,.'r
|'l Gа|ati' ltr 1lttlttrtI sloganul Sаvurаti Dunёrea gi Deltа.
Unguresс сU piсioсi' !uiсё, toсanё dе oaie |a сеаun gt lll;r'rlnulare Bаr;r; Crigan-Mila 23-
Zе|ea' r. rlld Ia grёtar 1l |;r Pгoiесtul se insсriе pe liniа
gombotii сare se serve$te faimosul bulz. brale|e: Sfаntu
. lt1ltor. Sе mar poаte aсtivitёtilor de promovare a
la sfArgitul mesеi pIus 7. FestivaIu|ui SarmaIе|or, la Prаid. 9. Parсul dе Ghеorghe, Sulinа,
t' r. c
gёlugti сu prunе 9i, 22 septembrie. (umpluturi, Frunze animalе sё|bаtll;rr $i prёjitё, mаrtnatё
a|ternаtivеlor benefiсe deopotrivё ChiIiа
'', ttl plaсhie gi сiorbё. pentru natura gi oаmеnii Deltei,
binelnle|es' o !uiсё de vi!ё dе vie, de vаrzа, teu' faso|e) Ivo (lzvoarele) lасuri|e. Rogu,
l lorL}a сu perigoare de dezvo|tаte p6nё in prezеnt de Sаlvati
Тntoarsё (dublu distilatё) 8. RёvёgituI oilor/Festivalul Brёnzei 10. Zbor сu Roqulet, Puiu,
de Huedin, Un seс de gi Pastramеi: ]-3 oсtombriе. pаrapanta' lrr.gle, Dunёreа 9i Dе|tа. Еrenсiuс, Mеrher'
] 1. Munte|e Gаtttir l'bIe!i prёji!i; - Тargu| |nternationа| dе Agгiсu|turё Matita, Babinа sr
Reсag sau un raсhiu de
. 'hiftеlute de pegte,
mere. 9i Produsе Agro.Alimentare Razim, Golovrtа,
t.rap |Э protap' АGRoALlt\Л. Sinoe la Gurаl
.:rap Ia сuptor. - Fеstiva|uI lnternalionа| de FiIm Poгtitei . Cetаlttl.l
. Dobrogea Independent АNoNlMUL, Histria
Aiсi gurmanzii sunt ispitili de o muItitudine de arome 9i gusturi apartir];illlI еdilia a V|Il-а, 8 - 14 august 2011. traversarеa Г)ttl t. tt tt
buсёtёriei romene$ti, сu inf|uеnte greсegti, turсegti, tёtaгe 9i bu|gare. Тurigtii с;ttв (baс. Brai|a * Mltr'ttt
viziteazё aсeastа гegiune 9i mai ales сei сaгe petгес сeva timp pe сoasta M;ili| - Dunёreа & DeIta _ ТArg poduri. Cernavorlli,
Negre igi vor aminti muIt timp de de|iсioasa сiorba de burtё, apreсiatа atёt pс:tt|ttt internationaI pentru dezvo|tаrеa Fetegti).
Va|oarea ei nutritivё, сAt gi pentгu faptu| сё este Un remediu Тmpotriva mahttrtt maсro.regiunii Dunёrii'
re|ii. Cafeaua turсeasсё este de mult timp apгeсiatа aiсi pentгu aroma e|' |.1t
loсLritorii Dobrogei sе pгiсep foarte bine sё o prepare, aga сum se priсe1l |'l - Еvеnimеnte сompеtiliona|e 2011-
prёjiturr сu aIune Ei sirop numite baclavale 9i sarailii. Conсursuri pesсuit 201 1.

. Delta Dundrii Vini-viticultura

Delta Dunёriieste faiГnoasё nu numai pentгu fгumuselea ei uniсё Тn Еurop.l3t
in Iume, сi gi pentru mAnсёruгilе pе bazё de pegte сare se prepaгё aiсi. Mtl|tt
stгёini сare au vizitat Delta Dunёrii au fost uimili de multitudinеa de speсir r|в
pegte de aiсi, сAt gi de megteguguI pesсari|or gi ambarсatiUni|or |or еxotiсе' r|.tt
mai ales de mйrimeа sturioniloг de aiсi (сare uneori сintёresс сhiaг 9i 300 t|E
ki|ogгame) 9i de сaviaruI romAnesс, сare este mai mare deсёt сel rusesс qi с;rtв
se gаsegte din belqug. Renumitё este 9i ciorba de pegfe, saramura preparatа tIttt
buсёli de сrap fieгte сe se seгve9te сu mёmёligё 9i sos dе usturoi. MAnсёгuгi|t'
bёuturiIe speсifiсe zonei, prесUm 9i festiva|uri, tArguri etс. sunt prezentate ttt
tabeluI urmаtor:
ТаbeIul 9.5. Speсifiсu| turismu|ui gastronomiс in Delta Dunёrii
Minсirurile speсifiсe Festivаluri, Тirguri, Zile dediсate'
gi сontextuI Alte evenimente
in сare se servesс
- сгаp сu sos pesсаresс; . Festivalu| ,,DeIta Fest,'' сe сuprinde,
- сrap la сuptor printre aItelе, un сonсUrs de interpre-
IiomЭnia este de veaсuri una dintre pгinсipa|e|e
!ёri vitiсole a|e lumii' еа
'rlttindu-se intrе prime|e zeсe,,imparёlii,,a|e lui Baсhus. FaгmeсuI aраrte;rl
1'' ,. lgoriilor noastrе il dаu soiurilе autohtonе: Grasa de Cotnаri. Busuioасit tlrl
.'ltotin, Zghthara de Hugi, Braghina, TёmAioasа romAneasсё, Ga|benа
de ()r|tr
t,.,,';ti Romёnia este al nouё|ea mare produсёtor mondia| de vinuri, iаr lrlr-r.ttl
1'r,rlа de expoгt a ?nсeput sё сreasсё. RоmAnia este a| doilea marе ptсltlttr,.tlrrt
llr.rttdial de prune gi aproape intrеaga produсlie de prune este fo|osttir
1lt'ttlttl .t
t.1i
|,l.)(JLlсe !uiсё (un raсhiu ob!inut prin distiIare). RomAnia dispune 9i rltl ttttt,,..,'
rr.;hinate'' vinului: MuzeuI Viеi gi Vinului, Minig' jude{ul Агаd, MuzеLlI Vlltt,rtIlrtttt ..'r
l'.rtttiсu|tuГii din RomAnia, Golegti, judelul Argeg, MuzeuI Vitiсo| сlltl ()iirrlri'.,'Il
1L1.li]|ц| Vrаnсeа. Pentгu eduсarea gustuIui сonsumatoгi|or ln сonstIlllll| (t{.VIlIlIlI
I rlttаsё, Iuсгёtorii din proсesul sегvirii au un ro| deosebitde
impoгtаrtl Il]t,ttttrl.t.,
t. trl;а сaIitё!ii vinuIui gi, in funс!ie de imprеjurare,
ofertа de сirсuitc, sё reсomande llt-'l'r'l ttt.tt
1',Itivit vin. Suntem inсё o larё in саre сonsumuI de vinuri demiseсi gt tltlttltr1rtlr ,t
vaсаnte, progrаlтlф
1'r.'llominё. Еstе inteгesant din punсtul aсesta de vedere faptul сё nU ll,l.tl t:хl:,l.t
turistiсe, etс. r ''1 g {3;j din Еuropa саre sё aibй un сonsum atatde ridiсat de vinurt сletttltjLl|t;t
- p"м"ш JiLlд I ,ltlIseci gi сhiar dulсi. Dar probabi| сё este legat gi de gastronomia
romAnеаsr.;ir,
DUNARIIlN LUNА t. . rrlоdul de prepararе a hranei"

pesсаresс;
- boгg pesсёгesс;
- sa|atа de iсre;
. сhi|сa сU сeapа;
- sсrumbia de Dunёre.
Magnifiсa sсrumbie de
Dunёre sе gёtegte in
tara ei, adiсё Ia Tu|сeа
tare muziсalё 9i tёrguri megtegugё. МАl,,pentru 3 ziIe
regti' se desfёgoarё Тn perioada (2 nopli cazare) l'a
19-27 august' in Ioсa|itёli|e Sulina, pensiunea Delta
SfЭntu Gheorghe' Crigan' Travel Mila 23^^^'
C.A, Rosetti giTulсea'
. ,,D'а|e Gurii Dunёrii'' este primu| I o;rt;i DEL IA
tllNAlill
fеstiva| qаstronomiс dediсat I 4 zrlc
lпlr
httr:it;ttlt:l deItаlсe, dс-.sfаt5Ltt;tt :;rtll r.. I Mrtпt;lttol
Аvёnd in vedere сondiliilе сare determinй сonsumul unui anumit soгtiment dе
rrr' ..tсesta sе Гeсomаndё, Тn prinсipal, in funсtie de trei factori:
. ocаZla сare genrreazё сonsumul de vin la masё;
. pГepaГаtele сulinaгe struсturate in meniu;
. OlL'le (lе сonsum in etape|е zi|ei gi serviгea vinului Ia mаsё.
VttlLttlIll.rIllrl (qа|ben pаr) :ll';trlLrс rёсitе dе Ia seсtiа b;аr' i.lt virtrtrt|е ro;ti :;t:
I.ili(, ll(jl.tr,tli.' Il.t:;tlltlс-' |;l l..tlrl)i'l,lll]i;i с;;lrnerсi' Ilt 1(j 1t} ( 'rr ()('.l./l;l lI)(.:;('|()l

NIittt;tцсltlсltlttl ll1lсг:rlittttilllt.ilt lttllсIittlс lI l(''l.l||! lll.
106
tralie de alсooI de 9-10", a|be sau rogii 1n funсlie dе pttl1i.tl.tI.'Ii 'r.tllttlаГе sеlv|tt.
la masё. Cu oсazia meseloг festive, ofiсiale qi de fаmrIrс,'' .j,t: tt.'(:()lГtanda VilItlIl
o'
ugoaгe' seсi 9i dеmiseсi сu o сonсentгalie ln a|сoo| de сirсa l0 l()'5 iar virlttttItl
in сеcа Cе pr|VC$|(.
dulсi vor fi reсomandate |a aсeste mеse, seхuIut feminin.
de сё vitlttl
modalitёtile de a|egere a destinatiei turistiсe, este impoгtant gtiut
poate avea inf|uen!ё asupra a|egeгii destinaliei, eхistAnd faсtoriсаrе indean]nzr
aсea alegеre (diverse motive) 9i faсtori сaгe atrag (atraсlia propriu-zisё a del'
tinatiei). Mode|ul de a|egere, desсris de Ryan еste fo|ositoг pentгu сё permitе :;.i
faсem |еgёtura intre faсtoruI de сalitate a vinului 9i сei|a|!i faсtori generiсi сlrrr.
infIuenleazё alegeгea' гespeсtiv variabile|e turistiсe (nеvoi, motive, peгsonalitatrl,
stiIul de via!ё 9i experienla).
Referitor la turismul lеgat de vinuri, aоeste motivatii se traduс prin асttvitёli rltr
genul: vizitaгeа viilor gi а vinёrii|oг, dobёndirea mai mu|toг сuno$tin!e despre vttt
etс" Dorinta de evаdare qi re|axare sunt 9i ele asoсiate сu regiuni|e vini.vittсo|rl,
pеisajul aсestor regiuni сontribuind la ideea unei eхpeгien!е idiliсе rurаIе 9i с;ttI
tura|e sau la un a|t stil de via!ё. Ca rezultat' сonsumatoгii de vin сгed сё гegiurlt|t'
vini-vitiсо|е meritё sё fiе vizitate. Mai mu|t, aсeste regiuni se dezvoltё adеsеоri ttt
stаtruni ba|nеo-с|imateriсe, apгoaрe dе teгenuгile de golf sau de alte evenimеttlr,
sоeсiaIe.
Dimensiuneа soсiaIё ar tгеbui sё fie importantё pеntru ,'turismuI vinuIut'' qi trtt
doаг сёlёtoгiа sau intё|nirea oamenilor сёrora le p|aсе sё praсtiсe aсeast6 forltr.i
de turism. ,'Turismul vinului'' (,,wine tourism,') este сUnosсut aсum CЭ O foгma tlr'
tuгism de inteгes spесial in lume сu un rol in сontinuё сregteгe, сa o сomрonelll'i
importantё a tuгismu|ui pentгu mu|te гegiuni din lume pгoduсёtoaге dе vin, |tl
сonseсintё, spгijinirea gi investiгea Тn seсtoгuI numit 'turismuI vinului,' еste aс[|ltI
pгivitё сa o strategie de dezvo|tare regiona|-eсonomiсё esenlialё de сёtгe gUVеlll
gi de сЁtre industriile de vin qi de turism. Un aspeсt impoгtant il reprezitlt.i
serviсiu| primit |a uga,,pivni!ei'' vinёriei gi efeсtu| aсestui sеrviсiu asl]pГa a сl(l.l
се agteaptё сonsumatorul, |oialitаtea mёrсii 9i intenlia dе соopeгare pe tеrtllt.tt
lung. Atenlia aсordatё aсestui aspeсt a сreat o responsabilitate mare pro(ltI
сёtoгilor gi сonsumatoriIoг inteгesali de сalitatea serviсiilor de асest fe| oferltt:
Daсё suссesu| unei vinёrii era сAndva determtnаt doar de сa|itatea vinu|ui, dt-'.'
vo|tarea gi impoгtanla сonсeptu|ui de ,,u9a pivni[ei'', aсum se refеrё 9i la t:t'
inseamnё сa|itatea seгviсiului primit in timpuI unеi vizite |а vinёria respесtlv;l.
|uсru la fel de important сa vinuI Тnsugi aItёdatё рentгu viitoare|e vёnzёri.
A vizita festiva|uriIe de vinuгi rеpгezintё o сomponentё importantё pеntttl
promovarea ,,turismului vinului''. Ceea сe i-ar putea motivа pe pагtiсipanti sё vlzr
teze asemеnea evenimentе a devenit de impoгtan!ё majorё pеntгu destinаttt|r'
unde se fасe vinul, сёсr aсegtia din uгmё Тnсearсё sё fo|oseasсё festivаiurile сl..
vinuгi pentгu a-9i pгomova vinёriile 9i гegiunile рroprii. Studii referitoare la пlоrittl
сUm oamenii Т9i petreс timpu| liber 9i se гeсreeazё sugereazё, prin extеnste, l''t
сeiсare sunt imp|iсaliТn aspeсte pгivind vinulsё apreсieze сё vinu|сhiar oсuр;r rr
paгte сentralё in modu| |or de viatё 9i atunсi se соmportё pe mёsLlг;i Se а|аttIl.l
сIubuгilorde speсialitаte, fabriсё vinul (сa hobby), сitesс desрlti..'I r,rlIcсteаzit..,t
depoziteazё vinuriIe prefeгаte- Conform aсеstor сerссltlitI l)lIllltt rlrllsIllll.lllrlt
rёman |egati de o sit-lguга tnагсё dе vin, dаr le pIаrt:tl ',.I tlll l'll l. \/ll]litI ll(j(]tI
nosсrttе Ior сJ;lr {lIl) trlt1tttttt llttttг.lsсtttо []гirtс;l1lа|tlItl h..,lttz.ri,rrt ,l.,\il,l]tll](.l]tl.r:tt
;l
'l|\||'l)t'|-()lllt(l.'!i !)еtl()l(){iIl itt ttfut,сl'ilе tlitt ilt,lttllt
|
tIt |,\lIII||fil(tltl
lt:tnа g;lslltrrltltniсё din Romёnia sunt urmёtoareIе. Fеstiva|uI SarmalеIсlr titl l.r
l,гаid сагe s_а organizat Тn perioada 22-24 septembrle 2006' Festivаlu| Vlrtrrlrlr
rlгganizat la Тimigoara undе produсёtoгi de maгсё aU prezentat in
stаnсjLtrlIrl
tlrganizate lа stаdionul ,,Dan Pёltiniganu'' roade|e unui an de eхсeptie (20--.,,,,',
tlсtombrie 2006) сonсretizate in Iiсoгi ametitoаre si aromate.
|.t ConsiIiu| pe produs: ,,Struguri Must' Vin, Produse pе Bazё de Vin gi Prodtl:,r.
l)roсеsate,' 9i organizalia Naliona|ё |nterprofesiona|ё Vitiviniсolё (o.N,|'V')
sr ;l
t)ropus sа promoveze imaginea vinuгiloг produse din soiuri autentiсe romAnсl;lr'
rlгgаnizand Тn pеrioadа 6-12 noiembrie 2006, manifestarea:
,,Vinuгi гomAne5tt rlrrr
1lodgoriile strёmogegti, partе a сiviIizaliei gi сu|turii''. in сe privegte reсunoal.l.'r.''.
ttltегnationalё a vinurilor romЭnegti, au fost oblinute medаlii de diferite vlrrrrrr
аstfe|: |a Bruxel|es in 2005, vinaгsuI Miori{а de la Vinсon Vranсea a fost mt:ri;tIr.rl
r;u aгgint, singurа distinсlie internationa|ё асordatё vгeodatё unui vinагs
ttltrr't
ttesс. Уlnсon Vrancea are o eХperientё in domeniul vini-vinlсu|tuгii de oeslt: l,|,
je ani gi exploateazё in prezent peste 2.1
t
50 de heсtarе de vi!ё de vie, amplаs. tl. .
ttl mai multe podgorii. Panсiu, odobe;ti, Cotegti, o|tina, Pietroasa qi regiutlt-'.r
llugi. Grasa de Cotnari a fost sortimentu| сel mai сёutat Ia Festivinium 2005
1lгima aсtiune de pгomovaгe a vinului romAnesс desfёguratё |а nive| national, pе
Ilаrсursul a patru sёptёmёni. in orage|e prin сaгe a treсut сaravana vinu|ui а
strаns peste g0.000 de vizitatoгi сare au putut degustа produse|e Мurfat|aг,
t]otnari, Vin C|ub odobegti, Buсium, Metro Cash & Carry, Car| Reh Wineгy gr
lliborteni.
9.7. Citeva studii de сaz
A. Preferintele сuIinare аle turigtilor strйini
.i. Turigtii bulgari
La miсuI dejun (zakuska) tuгigtii bulgari servesс lapte aсru, |apte du|сe, CCill
l;ornUri sau сhifle din aluat indu|сit. SoгtimentuI general de preparate
1.,I
сuItttitt..
rlste сomp|etat indеosebi сu iahnii, p|aсhii, ghiveсiuri, musaсale сare sUnt :j()lI
r;ttаte intг-un soгtiment diversifiсat
9i сu gust piсant. Combinalia dintre ustuгor i-r
rruсi estе fo|ositё drept сondiment la sa|ate, la mAnсёruгi din |еgume, lа mаrr-
r:ёruri din |egume сU сarne qi pegte. Faso|ea boabe este un a|iment
dе bazё irl
ltэhnologia сuIinarё bu|garё, iar rogii|e proaspete, ardeii, legume|e сonseГVаlo
1tnurёturile) nu lipsesс de la mese|e prinсipa|e. Du|сiuri|e sunt preferate suсLr
lt:nte' сu mult sirop de fruсte, сu nuсi, сu fruсte сrude sаu dulсeatё, CU orez
.;osuri dulсi. in mod depsebit se prefeгё p|ёсintе|е' $l
baсlаva. orеzul сu |аotе'
rurturi.
r,
* Turigtii cehi
Buсёtёria сehё are multe asemёnёri сr.r buсёtёriа сtl|rll|;lIlrl pol-lоаге rltrl
l IlГoра Cеntr;rIi o аltа саrасteristiсё a buсаtёrlei сс-ltrl:;|rrv.tr r. rlrlllSlii itl rlttl
l()Г|nta pentlrl :illl){. llI L]|){.{]|itl сJe сarne, сu сJiferrtс itс|;Lrl:;tttl lIr.l). l.;!l'|;ltrttl;.t,-;t.
|)leсUпl $| 1;ll|)l'{lt.ll .lIllllli.Iltr1trlраtе сu rAndаg;l сlt .;ttl.rlrl,ttt,t ltlltr':;ttlltllt. tlr.
.'ltlz;lv;tttltl, (.ti,rr Ilrr"lt, .t, rlg vitrz;t V,ttz,t i,,r (.,цlrrlrr .rrr
"lr",ц11;t llt,r(,1(rl
'tr 't
i( )l{ \I,ttt.tt,t.ltlt.ttlttl ()l)t.Iilllll||l|()| l|| |l()lс|it|.l(':.'l l( ''l.lltl'llll
buсёtаrla с(.ll()1i|()V. l(:. l1.i| :.;t) prеpaга in се|e mai Vaгiаt():.tlllItltr.rrlrl saIata' supа'
Varzа са|itа, rltjllсiittttr ti'rга сarne сu sos alb' сu гo9lr. (,t:|tl llr.Il soIiсitate sunt
speсialitatile de gnrtel frrpturiIе asoсiate сu sosuri legate 9t pasttl lаlnoase.
* Turigtii din fosta lugoslavie
Dintre pгeparatelе romаnе$ti sunt preferate: сiorbele de pegte, сiorba de porr:
a Ia grec, сiorba de faso|e сu сosti!й afumatё, pгeparate|e de pegte, pui la frigare,
frigйiui de batal, сio|anu| dе poгс сu Varzё, сiolanuI de porс сu fаsole. Bёuturi|е
prЬfeгatе in meniuri i| сonstituie sortimentu| de гaсhiuгi tari natuгale, 9Iibovita,
tuiсa de prune, turlu|, votсa, vinurile soiuгi pure.
* Turigtii unguri
in toate preparatele сulinare sunt prеferate in genera| сёrnurile de porс'
grase, preсUm gi pгeparatele prin afumare сu boia 9i pipeг. Buсёtёria Ungureasса
Ьste bogatё 9i diversifiсatё datoritё diferiteIor inf|uenle de-a lungu| vгemii. Dintre
mёnсёгuri|e nаliona|e unguгeqti faс parte: gu|aguI сare a fost adaptat de toatе
buсёtёriiIe popoaгeloг Tnveсinate aсestei !ёri, apoi papriсaqu|^pregёtit сu сarnе de
porс 9i pasёre' bine сondimеntat сu boia 9i сu aгdei iute. In funсlie de prepa-
rate|e din meniu| servit, sunt preferate gi vinurile сorespunzёtoare: vinuri ga|ben.
pai sau rogii seсi, demiseсi gi deseгt (Тn speсial se preferd vinuгiIe de soiuri purе
din podgoгii|e гomёnegti).
*
Turigtii polonezi
Buсёtёгia po|onezй este сupгinde: mAnсёruri u9or aсrite, soгtimentе de pre-
paгаte сU сarne mai mult friptё, сu sosuri de smёntAnё 9i unt sau sosuri negre с[|
magiun, borquri aсre dresе сu ouё 9i smAntAnё, preparate din pegte, mAnсёruri
din |еgume сU сагnе 9i sosuri duIсi, сu fruсte, сu piure de mегe. Dupё seгvirea
mesei sunt pгeferate vinuriIe seсi' demiseсi 9i dulсi Тn funсlie de сomponentele
meniului.
* Turigtii germani gi austrieci
o оaraсteristiсё a buсёtёгiei germane 9i austгieсe сonstё in asoсieгea сёrnii
preparate prin diferite proсese termiсe сu sosuri groase, сU paste fёinoase, сu
iegume gi dulсiuri. Turigtii germani 9i austгieсi apreсiazё mult preparate|e noastrе
dе buсёtёrie. in geneгa| nu se pгefeгё friptuгi|e prёjite, сi inёbugite 9i сhiaг mёn.
сёгurile din legume сu sau fёrё сarne. Gгёsimea folositё in tehno|ogia сuIinarё
este margarinЬ 9i untura de porс. in struсtura pгeparate|or' сaгaсteristiсё este
prezenla сaгtofi|or gi a pastelor fёinoase, iaг in une|e сazuri сartofii in|oсuiesс
pёinea. Bёutuгa prеfеratё a tuгigtilor germani 9i austriесi este berea, сare se seь
veqte Тn toate etape|e ziIei, daг in timpu| mesei gi vinurile soiuri puгe.
* Turigtii englezi gi americani
ObiсeiuriIe gi prefeгinleIe сulinаre ale turigti|or englezi 9i ameгiсаni sunt foartс
аsemёnёtoarе, atAt сa struоturё de preparate, сAt qi сompuneгe a meniurilor |аl
toatе etape|e mese|or din zi. o сaгaсteristiсё Тn preferinlele сuIinare сonstё in
faptuI сё in toate mesele se soIiсitё prepaгate de сarne de vaсё, batal, porс Et
pasёгe sub formё de pгepaгate гeсi sau speсia|itёli de prepaгate сa|de, insotlte
сu garnituri de |egume' sosuri gi sa|ate dulсi sau aсrigoaгe. Condimentaгea mёn=
сёruгiloг se faсe сu сondimentе сIasiсe. frunze de difегrte p|аnte 9i |egumсl
(mentё, usturoi' сеapё, pёtгunje|, telinё). Bёutuгilе prefегatе ltt :;Itttсtura mentLl
гilor sunt: aperitive dtn grn, whisky' votсё' сoсktai|-uri seсt .t1rl'ttltv{|' SaLl Cа|d(l
(punсrurl) iar in timpuI setvtt|| lll(}Sс]l se prefегё vinuti dtl l,ttIt''tl...1.rlllеn-pаi чt
rсl9tl. r1t-'rtttst:r;l itt tltl;l.,tt.:itlttl.t ttltll)ttll||сlI lit) 1j()rve$te tl;tfr..r lrIIrrt .t:;t)t;tiltil
( ( ,Пr. r( Пr t ',, ttl lt, .lll( rllll l ltll('
|
'l|-\|t'()|1()п]iа,si tlсtttlItlуilt itt t(itсеl,ilt,ttitt ttпltt,хIt IIt !l\J'lIl||Ilrlllt
* TuriStii orientali
in aсeаstё сategoгie sunt сuprinse: Тurсia, Liban, Siria, lordania, lrаk' lr;ltr'
Afgantstan, |srae|, Еgipt. Dintre aсestea, buсёtёriа turсeasсё a inf|uentаt fo:,rrtll
lrlult de-a |ungu| aniIor, atAt !ёri|e bа|сaniсe, сёt 9i !ёrile din mijloсul Еuropеl siltr
l;Ltdul Asiei. Buоёtёria romAneasсё pёstrеazй mu|te influenle aIe buсёtаriеr trrr
t;egti, apreсiate atAt de romЭni, сAt gi de strёini" Carnea preferatё este сea сlt'
tlaie (bata|), de pasёre' de vасё. Carnea de porс este сonsumatё foarte гltttlп
:;аu deIoс. Pegte|e, de asemenea, este сonsumat pregёtit Тn diferite prepari.llс-'r;tl
:;osuri. FгuсteIe usсate, сum sunt nuсile' arahide|e' сurmale|e, prunele tlst;ltll',
sunt fo|osite Тn mёnсёгuri сu сarne, in sa|ate gi prёjituri. Dintre pгeparatо|tl s1l..
сifiсe orienta|e se preferё musaсaua, pi|afu| сu сarne' kebab.ul (frigёrui аsrlrt.rlr')
prёjituгi сu nuсi gi insiropate' Dintre prepaгate|e гomёnegti sunt prtlltlt.r|r.
rnAnсarea сu bame сu сarne de vitё 9i sos tomat сonсentrat, faso|eа VLlttil . l tt
сarne gi sos tomat, sёrmё|ule Тn foi de vi!ё, dov|eоei, rogii|e gi аrdeii unl1l|ttll r'rr
сarne 9i sos tomat. Masa se inсheie cu deseгturi din prёjituri сu nuсi asort;ttt::1t
insiropatе, с|ёtite, fгuсte proaspete, сompot din fгuсte, Тnghefatё, a|unе" Gas;tttl
nomia aгe un impaсt deosebit asupra alegerii destinalii|oг turistiсe, asuprа dt{t:
гite|or motivalii turistiсe pe сare |e pot avea turigtii, indiferent din сe сo|t аl Iumrr
provin ei' Buсёtёria romAneasсй, prin diversitatea ei, inо|ude toate asoсiatii|e
сuIinare posibi|e, fapt сe reprеzintё un e|ement dе аtraсtie Тntotdeauna pentru
potenlialii turigti. Cu|tura gi tгaditii|e populare romAneqti, |a сare se adaugё gas-
tronomia, pot fi impoгtante suгse сare sё stea la baza dezvo|tёrii unei noi ramuri
dе tuгism Тn laгa noastrё. Pe lAngё gastronomia romAneasсё, vinuriIe noastre vin
sё ne imbunёtйleasсё imaginea in lume. Аroma gi ,,buсhеtu|'' lor nu pot fi deсAt
еlemente сheie pentгu turismul din tara noastrё.
ln Turсra, pentru produсerea de vinurr sunt сu|tivate atёt soiuri strёine, сit 9i
Ioсale. |n сategoria soiuriIoг strёine sе insсriu soiuriIe: Chardonnaу, Riesling, Sёmillon
sau Clairette (pentru produсeгea vinurilor albe) 9i soiuгiIe Gamaу, Grenaсhe, Cinsautt,
Cargnan, Аliсante Bousсhet, Cabernet Sauvignon $ Merlot (pentгu pгoduсerea
vinuriIor гogii). in сategoria soiuri|or Ioсa|e se numёrё Нasandede, Еmir, Beуlerce,
Yapinсak, Narince sau Kаbarсik (pеntru produсerea vinuгiIor albe) 9i soiuгile
Dimrit, Sergikarasi, Bogazkarasi, Karalahana, Papazkarasi, Adakarasig Karaseker
pentгu produсerea vinuгi|oг rogii).
(
* Turigtii chinezi
Pentru сhinezi mAnсarea estе un ritual saсru сarе inс|ude o dгagoste pasio-
na|ё сu muIte ,,saсrifiсii'' 9i o efervesсentй pasiune. Тoate vietёlile se gёsesс in
faгfuria сhinezeasсё. China deline сea mai mare vaгietate de mAnсёгuгi din
Iume, in jur de 5.000. in noгd-est se folosesс aгomele puterniсe, preсum ustu-
гoiul, ofetu| sau sosul de soia. Cine merge Тn vaсan!ё in aсeastё zonё are oсazia
sё mёnёnоe сea mai autentiсё ra!ё ,,vopsita'' de Beijing. in vest, la Siсhuan, сhi-
nezii mёnAnсё foaгte piperat gi сondimentat pentru сё numai in aсest fel reugesс
sё supoгte frigul gi umiditatea speсifiсe aсestei regiuni; сarnеa dе vitё еste рrin.
сipa|ul aliment сonsumat. in zona de sud se mёnЭnсa сeа r]lа| Llttna mAnсare din
China. Sё mёninсi bine inseamnё pentru сhinezuI suсlist:;;t (]()ll:,llllII rnДсar un
feI de mAnсare сare sё сontina: gerpi, maimute, Eсl;'ttrlr:t. I;ttvr'' t;.ttt.|.t.:I irl sud_
estu| сeIei пl;rl itltlпse tёгi de pe glob sе gёsesс Ieqttttlсl' 1llli;Ir...,rrr r:ltt:;[;tr;(]с] сje
t:tI арё du|сe

l0 N,litlrаgсltlсlltLtl rl1lсгittittrtiltlг irr Irtllсlliriс чi tt.:,l.trtt,illr
"t
B. Food or Gastronomiс Тourism and Rural Developmeltt
During the 20th Century, industriаlization began to thгeaten arttsan prodLtсt.lt:'
and many abandoned their traditionaI teсhniques. But in the past two deсaсlr.l:i,
there has been a resurgenсe in demand foг quality produсts made by tirttrr
honoгed methods. Gastronamу is one of the eIements inсorporated in a ttttw
сonсept of сultura| heritage and сuItura| tourism' driven by growing tгends оt .t
we||.being |ifestyle, authentiсity, environmеnta| proteсtion and thе need to havе
high-quality experienсe. Tourists inсreasing|y want foods whiсh emphasize tlttr
heritage and сulture of а plaсe, whiсh assist the preservation of traditional fortltli
of agriсu|tuгe and сultura| heгitage. Gastronomу, аs a tourist resourсe, is appttr
сiated not on|y for its own sake, but a|so for its abi|ity to generаte гura| devе|o1l
ment. Gasfronomiс tourism is he|ping to inсrease rural геvenue souгсes attr|
improve inсome Ieve|s and emp|oyment of Ioсal |abor (espeсia|ly women)' FootI
aIso ho|ds a key p|aсe in the ,,think globa||y, aсt |oсally'' debate. Some buyers altr
keen to suppoгt loсaI businesses, or proteсt the environment by avoiding footIli
whiсh have been transpoгted long distanсes.
Whаt are the trends driving food tourism?
Тrend 1: Тrading up
A|l aсгoss world' growing aff|uenсe of the populаtions has a profound impaсt tltt
сonsumeг spending' Consumeгs spend a higher propoгtion of their inсome сltt
prepared food, gouгmet produсts, eating out and food items with some form trJ
health or ethiсal benefits. For disсretionary purсhases, сonsumers have traded Lt;l
where the produсt is aspiration or traded down when the produсt is only funсtion.
Тrend 2: Demogrаphiсs and Household Change
An ageing population and сhаnging life sty|es have driven demand for inсreir
sed eating out and food tourism oppoгtunrties. Groups that provide growing mat
kets for food touгism aгe summarized in the table below.
GrфUр! l}r;l
рrоvid*
{ro$,llr1g
mаfR€ts fсr
fоod louris'rt
t*
l 'll\|t.t||t()ltliа '|i tlеttoltlgiа in аJассrilс dtlt itttltt'уll,ttt l'\||lIllfllltItr
Тrend 3: Rejeсtion of 'MaсDonaldisation.
Тouгists have inсreasingly гejeсted the industriaI ..fordist'' mode| of low сost
rrrllss produсtion of food, searсhing out loсal, fresh and good quality сuisine thаt
lrll|eсts the authentiсity of the destination. Тhe end of the .MaсDona|disation' of
l. ttld сu|ture has seen Sfarbucks faiI in Australia as the brand is perсeived аs
llIand and |aсking individuality,
;r Тrend 4: Growth of the Multi.Cultured Consumer
Mu|tiсuIturalism has beсome an everyday сonсept in the dai|y life of the
i:()nsumer, dгiven by immigгation, g|obaIization, the internet, the expansion in
.'1leсia|ist and minority ТV сhanne|s and the reIent|ess growth in internationa! tou-
rlsm. What Were onсe exotiс foods have beсome foods of first сhoiсe and todav
,.rrrry is the United Kingdom's favorite dish.
Trend 5: The Role of the Celebrity chef and Mediа
Тhe emergenсe of the niсhe food сhanne|, TV сhannels and magazines
illeаns the food сe|ebгity and expert has been сreated' The сeIebrity сhef shapes
l()Urism produсts in a way that is often refeгred to as the..DeIia effeсt'' after the
rrredia сhef Delia Smith, whose 199B te|evision сhannel 'How to Cook' resu|ted ln
.lll eхtra 1.3 miI|ion eggs being so|d in Britain eaсh day of the series. The phe-
ll()mena of Gordon Ramsey with 'HeI|s Kitсhen' and the'F word' or Jamie o|iveг.s
. llmpaign for good wholesome sсhoo| dinners all drives our interest in gоосl
.1rtаlity food.
Cerin,te: Traduce|i gi comenta|i studiul de сaz nr.2. Completati panotltttt,t
1lteferintelor сulinare ale turigtilor strdini, prezentёnd preferin|ele turigtilor st tlttt
.ilte {ёri; traduсefi, comenta|i gi prezenta|i tendin{ele actuale in turismul t1,t:'
ltonomic'
i*'*i"д*i *iёдЁ,тuio'iu.
1 Exp|iсali сonсeptele de turism сu|inar, turism gastronomiс, tuгism gourmet'
Care sunt сaraсteristicile сomune gi cele сare Ie diferen[iazё?
2. Еxp|iсali profiIuIturistuIui сuIinaг 9i diversitatea preferinleIor sa|e.
З. ldentifiсali gi prezentali evenimente|e organizate |a nivel inteгnalional in
p|an gastгonomiс; сaгe sunt prinсipale|e institutii gi organiza{ii guvernamentаle
$| negUvernamenta|e impIiсate organizarea aсestoг evenimente?
4 |dentifiсa{i gi pгezentali сёteva tradilii сuIinaгe inteгna[iona|e.
{5 E|aboгali un eseu privind gastronomia gi oeno|ogia rom6neаsсё.
 ri
l ,ll lltt, ttе аstlсiеrе а аJасеrilor in ho|с|Йt.ia $i l,('\llIlII IIlt(

l0 10.1. Administrarea marilor afaсeri in industria hotelierё

_ сorporatii, grupuri, lanturi

FORMЕ DЕ AsoClЕRЕ A AFACЕIiILoR iN Hote|uri|e гeprezintё forma tradilionaIё de cazare turistiсё, devenitё' in zilt:Irl

нoTЕLAкrв sI RЕSTAURATIЕ rloastrе, o aсtivitate eсonomiсё integгatё, сreatoare de |oсuri de munсё tlutllt:
toase, direсte gi indireсte 9i сare rеpгezintё o sursi importаntё de venituri vаlrr
lагe (atunсi сAnd este vorba de turism tnteгnational).' Conсеntrarea orizontal;i;r
10.1. Administrareа marilor afaсeri in industria hotelierй - сorporalii, ofertei Тn industгiа hoteIierё se reaIizeazё sub forma lanturiIor hote|ieгe inte<]rаltl,
grupuri, lan{uri ;l| сiroг supoгt juridiс este гeprezentat de grupuri de soсietёli sau de suсLlts;tlt'
10.1.1. Grupuri de soсietili hoteliere In genera|' investitorii din industria hotelierё sperё Тntr-o reсUperarе r;l[)|(|. l ,I
9i asoсiereа асestorа in Ianluri hoteliere
,|o.1.2. Hotelurile independente t;apita|u|ui investit, insё aсeste сaraсteristiсi prezintё industгia hote|ierё r)lt rl .tl.t
,|0.2. Hotelurile tip expIoatare indiviualй сere сiсliсё, mare сonsumatoare de сapital gi puterniс сonсurеn(iаlA. A:;|lr.I' ....
1 0.3. Lanlurile hoteliere voluntare tас investilii pe teгmen |ung in imobiIizёri сorpoгa|e сaгe servesс Ur](]| ;lf'lr..tt
1 0.4. Lanlurile hoteliere integrate lloteIieгe сu un сiс|u de via!ё reIativ sсurt. La nivel mondial сiс|u| de vlаlt;i.l tIllIll
10.5. componentele grupurilor de soсietiti hoteliere hoteI nu este mai mare de 30-40 de ani, iar сiс|iсitatea afaсeгii se apreсi;rz. r |. r I t)
10'6. Contractul de mаnаgement hotelier аni. in gеneral, faсtoгul сare determinё aсeastё сiс|iсitаte este сeI eсorlrlttltt; .tI
10.7. Prezen{a marilor grupuri hoteliere in Rominia zonei Тn сare este amp|asatё unitatea hote|ierё. Se apreсiazё in aсest S()ll::; (;. l
10.8. Modelul de organizare in lаnluri de tip fast.food sсhimbйriIe in profi|u| eсonomiс a| zonei aсtioneazё сa faсtor de infIuentё аsUl)til
10.9. Citeva studiide caz pietei hote|iere dupё numai 3-6 luni' insё, fieсare afaсere hote|ierё va fl аfесt;rt;t
diferit gi Va avеa propriu| sйu сiсlu de business in funсtiе de pIanuri|e qi stгаtegii|e
eсhipei manageгiaIe'
lnvestitiile angajate in industria hote|ieгё sunt uriage. Industria hote|ierё este o
RЕzUMAтUL сAPlтoLULUl
mare сonsumatoагe de сapita| neсesar pentгu сIёdire gi eсhipamentu| sаt-l
fасi|itё{i|e neсesare. Тoate aсestea a|ёtuгi de uzuгё, dobёnzi' сhirii' asiguгёri sе
Diversitatea de serviсii oferite, сare s-au adaugat in timp' pe parсursu|
transformй in сosturi fixe. Cёt de profitabiIe voг fi aоeste hoteluri rёmЭnе de
dezvoItёrii industriei hoteliere, a сondus la formarea unei vaгietёli de unitёli
vёzut. insё toate aсeste noi unitёli sunt sustinute finanсiar de firme сare aсtt
pe piala hoteIierё, сгeЭnd deseori сonfuzie Тn rёndulvoiajoгiloг.
veazё in alte domenii. lnvestitorii sperё сa voг atrage din сlienlii marilor |anttlrl
Forme|e fundamentale de еxploatare sunt hote|uri|e indepеndente qi |an-
pot adera la |an!uri hoteIiere hoteliere, dar daсё nu produс profituгi imediat nu se supёrё. oriсum perioada с|tl
[uгi|e hoteIiere integrate. HoteluгiIe independente timp pinё vor fi profitabile este destul de indelungatй' fa!ё de speгan!а |or dtl
vo|untaгe, pot inсheia сontraсte de management hotelier sau de fгanсizё in
de independen!ё, sub via!ё. La aсeasta se mai adaugй 9i pia!а extrem de сonсurentiaIё. in aсest сllz'
сadrul |аn!uri|oг hote|iere integrate sau rёmin сu statut
Ia sfArgitul fieсёrui сiсIu eсonomiс, unе|e dintre organizatiiIe, in speсia| сeIe саtll
numele de hoteluri tip exp|oatare individua|ё.
nu s-au adaptat la sсhimbёri, voг iegi din pia!ё. Se poate сonsidera' deсi, с;r
LanluriIe de restaurante gi.au extins intr.un гitm deosebit de rapid seg-
industria este atraсtivё pentru сei сare au posibi|itatea de a intra in aсeаstil
mentuI de pia!ё (pгopo(ia vёnzёri|or) in uItime|e trеi deсenii. Lanluгi|e de
industrie, deoareсe bariere|e Ia intrare sunt inaIte gi ii pгotejeazё pe сei aсtivi сlrrr
restaurante joaсё un rol impoгtant Тn сadrul seгviсiiIor de a|imentalie pub|iсё
сadruI pielei.
din Ameriсa de Nord, dar gi din a|te zone ale |umii' Maгile |an!uгi hoteliere se
Iuptё pentru pёstrаrea с|ien!i|or. in сontextul eсonomiс difiсil сu сaгe se сon-
fruntё Тn ultimul timp industria turistiсё, marile grupuгi hote|iere se dovedesс 10.1.1.Grupuri de soсietiti hoteliere
mai interesate sё-si pёstreze aсtualii сIienli deсAt sё atragё noi oaspeli. Grupu| de soсietёli este un ansamblu de soсietёli аparent autonome, dаr
Similitudinile dintre diversele programeIe de fideIizare a с|ienliloг sсot Ia sUpuse unei direс|ii eсonomiсe unitare' asiguгatё prin una sau mаi multе dintrе
Iuminё сonсurenla aсerbЁ din industria hote|ierё. Fiecarе din lanluri|e hote-
e|e. Ceea сe primeazi este delinerea сontrolului de сёtre soсietatea-mamё. lrl
lieгe impoгtante gi-a сjеzvо|tat pгopгia sсhernё de fidelizarе а с|iеnlilor сare prinсipiu, o soсietate detine сontro|u| a|teia daсё posedё mai mult de 50% dirl
prevede, pe lAngё seгviсii persona|izate, un sistem de aсordare de punсte 9i
oferte speсiaIe pentru obignuilii сasei.
1
St;.irlt:itrIesсu Gabriela, Jugёnaгu Ioan DЁnut, Animatia ,si ittttttt;t!tltttl itt ttttistll' Е <h
tura,Ur;пru';, ltпсuregti, 2006, p_ 98
,
I ttllrl i'Jlr tl|'к:, ItolсlttI-|)(:||lt|'|llI|| :';i tltiltlitсуt:ttltllll' []dllttr;r (, | | ltr'r l.' |{rrl,rtltl:'Il l)()|()'
u 2tlll
I l,.l l ll1lсl llг irr lrtllс lAriс' ;i ll.t
llцч.1tуl|r l tl t t rtl i I l t. t t
сapita|ul sёu soсial. Prin soсiеtёti tntermediare, o soсietаte рltl;ttt; deline сontгo|U|
a|teia fёri sё fie aсlionarё in mod direсt.. Agadaг, maгiIe gгu1luгi hotelieгe сon-
tгoleazй direсt sute de hote|uri prin legёturi finanсiare.
Тoate гe|аliile intre soсietili|e unui grup au |a bazё aсliuni finanсiaгe
Тnсheieri de сontraсte. Conсret, montаjuIjuгidiс-finanсiar 9i сontraсtual al fieсёrui
grup de soсietёli ln paгte coгespunde mai muIt sau mai putin сomplexitйlii stгuс-
turiitip pгezentate. Fieсare gгup de soсietйli poate da nagtere |a unuI sau mai
muIte |anluri hoteliere, Тn funсlie de numёгu| de mёгсi сomerсia|e pe сare |e
promoveazё 9i |e dezvolti, pentru сё' in pгinсipiu, fieсёrei mйгсiТi сoгespunde un
lant hoteliег.2 in funсlie de speсifiсu| |oг, daг^gi de numйruI de hoteluгi delinute,
gгupuri|e pot fi сlasificate Тn trei mari сategorii3:
о $гupuгi hote|iere сe reunesс un singur |an! independent,
о $rupuri hoteliere сe reunesс mai multe |anluri;
о $rupuri сe gi.au сreаt o relea de unitёli сu aсtivitate hote|iеri de tip сlub.
,,C|asamentuI mondiaI ia in сonsideгare, pentru fieсare gгup in paгte, ansam-
b|ul hoteIuгiIor сare ut||izeazё mёrсi сomeгсia|e pгoprietate a soсietёlii-mamё а
grupu|ui respeсtiv, inсlusiv soсietёlile <<aIiate>, in сonfoгmitate сu |ista tipurilor de
soсietёli сonsrdeгate сomponente ale unui grup, сare depёgegte Iimite|e peri.
metгului de сonso|idare.''"
1o.1.2. Hotelurile independente 9i asoсierea aсestorа in
lаnluri hoteliere
,,Luсrёri|e de speсiaIitate definеsс hoteIul сa fiind o unitate de сazare a сёгei
misiune сonstё in ofeгiгea spre inсhiriere, pentru o perioadё сonvenitё - o
noapte, o sёptёmina etс. _, de сamere sau apaгtamente mobi|ate, soliсitate de
сIienteIe de sejur sau de tranzit, dar сarе nu-gi stabilesс aiсi domeniuI permanent.''"
Pе plan mondiaI existё douё foгme fundamentale de eхp|oataгea (operare):
hoteluri independente 9i lanluri hote|iеre.
Independen{a hotelieгё сonstё [n autonomia finanсiarё, patrimonia|ё 9ijuridiоё
a intreorinderii hoteliere сa entitate eсonomiсё de sine stёtёtoaгe. Cu a|te
сuvinte, hoteIuгiIe сare nu faс paгte dintr-o stгuсturё de |an! hote|ier se Тnsсгiu in
сategoгia hoteIuriIor tip expIoatare individualй. Cazuri|e tipiсe a| hote|urilor tip
exp|oatare individua|ё sunt reprezentate de hotelurile de famiIia сu сapaсitate
relativ redusё, de 1*-3*."
r
Stёnсiulesсu Gabriela, Miсu Cristina, Есonomie gi gestiune in tuism, Еditura C.H. Bесk'
Buс-uregti, 2009' p. 436
, Lupu Niсolаe, Strategia de сonсentrare a intrepinderilor de tuism, Еditura Eсo-
nomiсё, Buсurеgti, 2003' p. 148
" Stёnсiu|esсu Gabriela, Jugёnaru |oan Dйnut, Anima|ia gi animatorul in turism, Еdi.
tuга,Uranus, Buсuregti, 2006' p. 99
" Lupu Niсolae, Hotelul: eссуlt.ltnie si management, Еditura (] ll llссk, Buсuregti,
2010. o.302
'osсar Srrаk, Bаron Pс1rtl' Ntl;tt;5u Niсo|аe, Eсrlnoпliil !|ltt:;tttttlttt' ltlltura Ёxvent,
[1ltсttгt:5ti, 2001}, p. З2l]
'' I rr;rrr Nir:оl,rс. S!titltt(lt;t tlt, t ttпt tпltittt. :r tttltс1ttiп(!t!пlt)t rlt, ltrrr',rtt. I tlilttt;t I t:tr
F'ormе dе аsoсiеrе а аfhсеrilor iп httlсlttt't,' ,у| |'|''\llllIt l!|iI ll5
l .r! rr.
Hotelu| de{ine ponderea сea mai mare Тn totalu| unitёli|oг de сazare, totttgl
',ponderea aсestoгa Тn ansamb|ul mij|oaсeIoг de сazare se аflё Тn sсйdeгe gl
сunoagte transfoгmёri profunde in u|timii ani. Astfe|' hote|urtle miсi, indepen-
gi dentе, сu gestiune famiIia|ё, sunt Тn sсёdere сa pondere, Тn timp сe lаnturile
hote|iere se aflё in p|inё expansiune.''' ,,Un |an! hote|ier poate fi definit, Тn gene.
ra|, сa un ansamb|u de unitёti operalionale (hote|uri), сaгe se adreseazё unui
segment de с|ientelё deteгminat, sub aсeeagi marсй 9i in сadгuI unei^logistiсi
сomeгоiale сomune.''. Еxistё douё сategorii prinсipa|e de |an(uгi hote|ierе.-
. Lanturi hote|iere voluntаre, сare grupeazй hote|uri independente;
. Lanluгi hoteliere integrate' сonstituite din unitйli omogene.
Hote|uri|e independente, nevoite sё se adapteze Ia dinamismu| сererll 1l
pentru a сontraсara eхtinderea |anluri|or hoteliere integгate (сaгe inсhеiе <:rltt
traсte de francizё sau de management сhiar сu une|e hoteluri independelrttl)'
ajung sё se asoсieze Тn Ianturi hote|ieгe vo|untare sau pгeferё sё ramёnё itttr rl
formё de exo|oatare individualё.
Lanlu| hote|ier vo|untar este o unitate benevolё de hotelieri independenli, саrr:
_ oferind un pгodus hote|ier relativ omogen din punсt de vedere aI сonfortu|ui 9r
a| seгviсiului, degi difeгenliat din punсt de vedere, al aгhiteсturii gi a| amenajёrii *
promoveazё 9i dezvo|tё o marсё uniсё, сoIeсtivё."
Un |an! vo|untar, de regu|й, ia nagterе |a initiativa unui grup de hote|ieгi din
aсeeagi regiune сare igi propun sё ofere un produs relativ tipizat. Grupul trebuie
totodatё sё defineasоё un numёr de сritегii ob|igatoгii pe сare trebuie sё |e inde-
p|ineasсё hoteIurile aderente. LanluгiIe hotеlierе VolUntare respeсtive se pot
extinde, сёpёtAnd сhiaг un сaraсter internaliona|.
Aderenlii unui |an! vo|untar Т9i pёstгeazё independenla juridiсё 9i finanсiarё,
dar benefiсiazЁ de strategii promotiona|e gi сomerсiale сomune. Din aсest motiv
|anluri|e hotelierе voluntare au mai fost denumite gi Ianluri de publiсitate.5 Totugi,
de regulё, hote|uriIe aderente Т9i pёstreazё numeIe inilial, daг i9i adaugё |a
vedeгe noua embIemё.
Suссesul in rea|izareа obieсtive|oг speсifiсe fieсёгui |an! se bazeazё pe o
politiсё гiguroasё, сu сontroa|e speсifiсe. Ca urmare a rezuItateloг neсorespun.
zё|oare сonstatate in urma сontroalelor, hoteluri|e pot fi exс|use din lant-
Totodatё, aga сum noi hotеIuгi pot sё adere la un |an!' la fe| de bine se poate сa
a|tеle sё se retгagё din el.
HoteluгiIe aderente pot faсe paгte, сonсomitent, din mai multe lanluri vo|un-
tare. Lanluri|e сu un numйг mai redus de aderen{i au Ia indemAnё mijloaсe mai
' Jugёnaru ioan Dёnu!, Managementul restruсturёii in turismul romilnesс de litoral,
Buсure$i,2004, p.229
, Lupu Niсolae,ASЕ,
Тez.ё de doсtorаt,
Strategia de concеntrare a intrepindeilor de turism, Editura Есono-
miсё, Buсureqti' 2003' p. 169' preluare dupё Ba|fet, M.' Gestlon et performanсe d'eхplo-
ration. Les саs des сhaines hОteliёres intёgrees, Universitё des Sсienсes Soсia|es, Tou|ouse,
1981, p. 149
. Stёnсiulesсu Gаbriеla, Jugёnaru |oan Dёnut, Аnima(ia $ аttitnatorul in tuisпt,
Editurа Ur;ttltls' Buсuregti, 2006' p. 99
- L.tl;ltt Nit:tl|;tt:, Нotelul: eсonomie manageпrclll, Еditrrrir (] || ltl.r:k' BuсureEti,2010'
n 286
Ei
,'l
ttJrlt Г.ltr r,l.tr:' liItаtoqia rlо соtlt:t,ilr:ul::| ittIttl1ltttпk:ttlllt ,Il, ||lll.'Ill' l tIiitlt;t l r;tltttl
 тl
j I6 Nllrttaцt'ttlсlttttl tr1lсt'itltttttiItlг ilt Ittltсlагlс
5i lt.:'l.lttt.tIlt
restrAnse de ас{iune, benefiсiazi de o notorietate limitatа (сt-'
1'loate fi сompen.
satй de o imagine favoгabi|ё) 9i de o anumitй сгedibllitatе. Numёгul mare de
aderenli nu se dovеdegte neapёrat benefiс. in aсest сaz rmaginea de marсё este
mai putin сoerentё, iaг produsul hote|ier mai putin omogen.
Еxistё, insё, 9i |an!uгivo|untare сare desfёgoarё o jсtivitate asemёnёtoare сu
сea a |an!uri|or integratе'. impun norme ob|igatorii' intreprind aсliuni de marke-
ting direсt, Тntoсmesс 9i uti|izeazё figiere de с|ien!i, eieсtueazй сontroa|e de
сalitаte, dispun de agenli de vёnzёri, pun la dispoziliЬ produse сu emblema
tu|ui hotelieг. Dintre pгinсipa|e|e avantaje, respeсtiv serviсii, сe pot fi oferite
|an-
IuriIor aderente de сёtre un lan! vo|untaг' pot fi menlionate urmёioare|e2:
hote-
r' сampanii promolionale gi editarea de ghiduri inс|uzAnd toate hoteIurile ade.
rente, сu difuzaгe pe sсarё |argё (in toаte hoteIuri|e lantu|ui, agen{ii de voiaj);
/ birou de rezervёri informatizat;
r' posibi|itёli de finanlare preferentlalё;
r' spё|area |enjeriei;
r' aсordarea de asisten!ё tehniсё 9i сonsultan!ё de gestiune dе сёtre
res-
ponsabiIii a|egi gi sa|aгialii permanenti de lа nive|u| |antului:
r' asoсierea Ia |an!uI hoteIier a unei soсietёti furnl)oare de eсhipamente
sau
produse alimentare, 9i,.in. genera|' oblinerea de prеturi pгeferenliale
in re|alii|e сu
fu гn 2orii agreali (сonstitu irea unel Iiste a furn izoгiIor,ag reali).
Тoate aсestea гedau un prinсipiu de^bazё aI struсturi|or dе |an!, anume uti|i-
zareain сomun a serviсiiIoг speсia|lzate.3
Lanturile hoteIiere integrate au dгept sсop dezvoltarea gi сomerсializarea unor
produse hoteIieгe сoeгentе 9i omogene' eхrstё un сontro| direоt gi
indireсt asupra
hotelurilor ce poaгtё mйгсiIe lanturi|or, fie prin propгiеtate totа|ё asupra hoteIuriloг
сomponente, fie prin сontraсte de gestiune sau pгin сontraсte de irаnсiza.a A9а
сum am preсizat mai sus, lanlurile hoteIiere integrate сonstituie |atura сomerсia|ё
a сonсentrёrii orizonta|e a ofeгtei in aсeastё industгie, meсanismuI de сonсen-
trare fiind сe| сare а dеterminat formarea grupurilor hoteliere.s Spre deosebirе
de
|anfuri|e voluntare, сare sunt сonstiturte din inle|egeгi intre proprietarii
indepen-
denli de hoteluri, |anlurile integrate oferё produs сoerent 9i omogen sub
',un
direсtia unui <stat major> uniс,'6, сare elaboreazё
strategia de extindere a lantu|ui
9i politiсa de infinlare de noi hote|uri, p|anifiсё struоtuгJorganizatoriсй 9i аsiguЁ
un sistem сomun de gestiune. Prin urmare, strategia stй Ij baza distinсjiei ointre
un lаn! voluntar gi un lan! integгat. Daсё in primu| сaz strategia сomunй se
гeduсe |a o serie de aсtiuni conсentгate' in сеl de-а| doi|ea сaz stгategia
сomunё
estе impusё la nive|u| grupu|ui сu mu|tё striсte{e de сёtre сentruI uniс de deсlzie.
- ' Lupu Niсo|ae, Нotelul: eсonomie $i managemenf, Еditura C.H, Beсk, Buсuregti,
2o1О, o.287
2
Stаnсiu|esсu Gabriе|а, Miсu, Cristina, Есonomie gi gestlune in turism, Еditura C.H.
Beсk, Buсuregti, 2009, p.435
".Lupu, op. cit.
" Stёnсiulesсu, op. сit.
. Lupu Niсolaе, Нotelul: eсonomie si managemeлf, Еditr.rrа C.l |- t]есk, BuсuгeEti'
2О1o' p.289
6 Buсuresti, ?t|o? ' p'175
Stаnсitrlesсrr Gаbrle|а' .lrtt1.ttt;ttlt Ill;ttl Dёtlut, Atlittttl|iа
\sl ilIllll!,tIIJtrll ttt ltttt::tlt' I t|i
Iur;r (Jlпru:;, Brrr:rtrt'i;,tr,20(Xi. р lo( ,
ln сottt-Itl..t.., ltvtl.tll'.i (||. (,.l./;ll(} l(tll:;ltt;;t:.(.('.ll.l('l(.Il/,(lilZа prill eХ|sl(.lll.l
.rr
unei diversrt;iIt rlr.ttllr tlt:';t v; ltl;tttltl сlе unltAtr сi]l(] ('it,,lltlIt.:.;t; tirttstuI pe parсLllsttl
dep|asёrri g| la d(]StIlt.lllа de vасantё, varretate сatе S() t.lхttttde $l asUpгa foгmе|оt
de exploatare a aсestoГ obieсt|Ve de сazare. Pe plan mondia| funсtionеazаl
sisteme diversе de сonduсere 9i gestiune a aсestora, сe|е mai сunosсUte mode|e
fiind:
. Unitёti independente gestionate de pгoprietaг;
о Unitёli independente afiliate |a |an!uri Voluntare;
. Unititi aflate Тn propгietatea lanluri|or hoteliere gi gestionate de aсestea;
. Unitёti independente gestionate de |an!uгi hote|iere integrate;
. Fгаnсiza;
. Grupuгi hoteliere de referin!ё.
Unitёli|e independente gestionate de proprietari depёgesс numeriо unitёtt|tl
afiliate Ianluri|or, dar sub aspeсtul numёгuIui de сamеre hote|uriIe afIate irr
eХp|oatarea lanluгi|or au pozitie dominantё pe plan mondia|. De exemplu, itl
Fran{a gi Spania, tёri саre-gi disputё pгimе|e |oсuri in ierarhia destinalii|or turis.
tiсe mondiaIe, hote|uгiIe independente gestionate de propгietаri au ponderi de
57%in Franla, respeсtiv 60% Тn Spania, din totaIul ofeгtei de сazare tuгistiоё. Pe
g|ob, expansiunea unitё[itoг de gёzduiгe s-a гeaIizat in modaIitili difeгite; in
Ameriсa de Nord sunt freсVent intAlnite franсiza 9i сontraсtele de management
hoteliеr, in Asia este pгefeгatё o ba|an!ё intгe sistemele de gestiUne existente' in
praсtiсё, fieсare din modeIele utilizate se individua|izeazё pгin numeгoase avan-
taje gi dezavantaje, atAt pentru pгoprietari саt 9i pentru manageri, astfe| ТnсЭt nu
putem rea|iza o distinсlie netё intre sisteme efiсiente sau sisteme mai pulin
viabi|e din punсt de vedeгe eсonomiс, a|egerea uneia dintгe aсestea гea|izаndu-
se Тn baza unei multitudinide variabi|e interne gi externe.
in pгezent, in lume' un prinсipiu de bazё al exploatёrii unui hote| este сonsi.
derat a fi disocierea fondului de сomer|, pe de o pafte a patrimoniului imobiliar'
pe de altё parte, ca alternativё a soсietё|ii unice.
Fondul de come$ este bunuI mobi|, preponderent neсorpora|, сaгe, pe |ёngё
elementele neсorpora|e (in primul rAnd с|ientеla - vadul сomerсiaI, apoi dreptul
dе inсhiriere, fiгma, |iсenta etс.), сuprinde gi e|emente сorpoгale (mateгia|e, uti-
|aje, mobi|ieг, amenajёгi gi instalalii), aflate in |egёturё сu exегсitarea aсtivitёlii
hoteIului' E|emеntele neсorpora|e sunt сunosсute sub numele de fond comercial
(aproximativ eсhivaIent cu goodwill-ul).' GoodwiI|.ul este aсtivul neсoгpoгa| сare
гeprezrnti un rezultat a| nume|ui, reputaliei, vadu|ui сomerсiaI, amplasёrii, produ-
se|or gi faсtori|or similari, сare nu pot fi identifiсali gi evaluali separat, dar сare
genereazё benefiсii eсonomiсe..
Persoana juгidiсё сare deline proprietatea fondului de сome( (soсietatea de
exp|oatare) este distinсtй de сea сare deline patrimoniuI imobiliar (soсietate imo-
biliarё). Contгo|u| (proprietatea majoritarё) сeIor douё soсietёli poate fi delinut de
un investitor uniс sau de investitori diferiti. |n aсest dtn urmй caz, de regulё,
1Niсolаe |'upu, Hotelttl,.arх'ltttlttttt::,;i tlt:ltlaqemenf, Еditiа a-3-a, Editura All Beсk,
l (jаbttl'|.. :;l.IllсiU|esсU, Mlttt,tt1tltttt'tt!ttl t11lсr;tlitnilor сle htistlt' l rlitLrrа A|| Beсk'
l}ttс:tlttl5tt' 42t\
 illt \ l;tlt-itgсtttсtt(tl| о1lсгatitrlrilrlr irl Iltllс|irr'iс l.iI l (..,l.ll Il.|| |i
proprietarUI fonduIui de сomeгt estе eХploatantul hotelrtlrtl, t.rr
1lrrlprietаrul patri*
moniU|ui imobi|iar este o peгsoanа (entitate) interesatё de plas;r,rrlr.-'nte imobiliaгe.
Re|alia intre сe|e douё entitёlijuridice se asigurё printьun сottlr;rct de inсhirierв
sau conсesiune imobiliarё. Pentгu сontraсtu| de inсhiгiere, prelul (сhiria) durata
сontraсtu|ui se stabilesc de сomun aсord de сёtгe сe|e douё paгti. in сazul сon-
9i
tгaсtuIui dе сonсesiune imobiJiarё, preluI este reprezentat de o redeventi (pro-
сent din сifrа de afaсeri etс.), iaг duгata сontraсtuIui este de minim 20 de ani.
Degi montaju|juridiс se poate adeveri relativ сomp|ex, avantaje|e sunt foarte
impoгtante' Astfe|, pentru a-gi asiguгa |ibeгtatea de gestiune, un investitoг uniс vа
apela |a surse sup|imentаre de сapital numai in favoarea soсietёlii imobiliаre. in
aсest сaz, investitorii atгagi sau сreditoгii nu Vor avea niсi un drept de сontro|
asupra aсtivitй{ii proprlu-ztse a hoteIuIui, desfёguratё la niveluI soсietёtii de
exploatare.
Entitatea proprietarё a fondului de сome( (soоietatea de exp|oatare) va fi o
soсietate сomeгсia|ё pe aсliuni sau o soсietate сu rёspundere |imitatё' Dentru са
risсuriIe eхploatёrii sё nu se extindё asupra patrimoniului imobiliar al investito.
rului uniс.
AIёturi de a|te avantaje (fisсa|e etс.), sunt avute in vedeгe
9i posibi|itёli|e sup|i-
mentare de tгansmitere ulteгioarё a Тntreprindегii. De exemp|u, in сadru| unei
familii сu mai mulli mogtenitoгi, s-ar putea сa unu| singur sё fie interеsat de aсtivi.
tatеa hote|ierё propriu-zisё, urmёnd sё devinё propгietar a| fondului de сomeгt.
Cei|a|(i mogtеnitori pot devenl proprietari ai imobiluIui. Nu in u|timё instan!ё,
sЬ
creeazё posibi|itatea vAnzёrri fondului de сome(
exp|oatarea direсtё a aсestuia _ сu mentinerea proprietёlii asupra imobiIului,
- in
sau
a vАnzёr|i separate, mai ugoг de rea|izat' a ronoutul oe сomeгt,
9i a patгimoniu|ui
imobiliar. Prtvattzarea insёgi а hoteluгiIoг din Romёnia se putei faсe pe o ase-
meneа bazё. o astfel de sсhemё este mu|t mai ugor ap|iсabi|ё in сazu| unui hotel
nou, сele douё soсietёli _ de expIoataгe gi imobiliarй * edifiсёndu-si fieсaгe Тn
paгte patrimoniu|.
10.2. Hotelurile tip exploatare individuatё
Uлitёlile independente gestionаte de pгopгietaг (numite hote|uгi tip exp|oatare
individua|ё, hoteIuri so|itare, hoteluгi tradiliona|e etс.) sunt struсturi|e de
cazare
af|ate in pгoprietatea unei persoane individuale, а unei firme private sau a
soсietёli pe aсliuni, individualizаte, Тn genera|, pгin de{inerea funс{ii|or de
prietar 9i exploatant de una gi aсeea;i persoanё,
Prinсipa|e|e avantaje ale hoteluritor tip eхptoatare individuatё sunt:
/ independenla de aсliune a proprietarului;
r' flexibiIitаte sporitё in luarea deсiziilor, сorespunzёtor deсiziile sunt apliсate
mai rapid, pгoprietarul are сontrol dep|in asupra po|itiсi|oг manageriale, de mар
keting gi a proсedurilor de operare;
/ propгietaгuligi pёstrazё in intregime pгofitu| rea|izat.
Асeastё variantё de exp|oataгe prezintё $ dezavantaje intre сare fаptu| сё
proprietarul igi asumё Tn Тntregime risсuI afaсerii, difiсu|tёti itl rllltlnerea
сapttа-
lului neсesаr ехtinderii, posibilrtаti rесiuse pentгu а bеnefiсi;r tlr..:tr:t;tele pсlzltrvе
liоl.mе dе us'rlсiеrе а аfасеrilоt. itt lttl|с!ttt lI. \l | |.\llrlII lIItI
.-rlesisteпleIoe de rezewёri, a|e aсtivitёli|or de marketlrlg соmp|ete gi pгofс:sttl
rtiste (deoaгeсe pгopгietaгu| nu dispune de mijloaсe|e finanсiare neсesare tttt|l
zёrii aсestor instrumente de aсtivitate) etс.
CazuI tipiсal aсestorunitё(i estereprezentatdehote|uriIe de1,2 sau3stе|tl
сu сapaсitate reIativ redusё, сaгe nu uti|izeazё mai mult de 5 luсrёtori, iar ierarhlа
stгuсturii organizatoгiсe o сopiаzё frecvent pe cea din sAnuI famiIiei.
ln anumite situalii, proprietarul poаte fi interesat sё incredinteze unui tert
(exploatant individuaI sau soсietate), exp|oataгea gi gestiunea hotеIului, in sсhlnl-
bu| unеi redevenle. Cu aсest priIej se va inсheia un contract de locatie a
gestiunii. Aсest сontraсt se inсheie pe o perioadё determinatё, timp in сaго
|oсataruI expIoateazё pe risсu| sёu fondu| de сome( pre|uat. Degi formula pаttl
аtrёgёtoare pentru propгietar, pe termen lung, ea se dovedegte risсantё, Тntгuсаt
o proastё gestiune va afeсta lnsйgi valoarea de piatё a hotelu|ui, сaгe se dettll
rninё Тn funсlle de сifra de afaсeri, pгofit, сash.f|ow etс. Totodatё, |oсataгul (per
Soana сare exploateazё hotelu|), va urmёri sй oblinё maximum de гentabilrtаte'
пeg|ijAnd intrelinerea spalii|oг 9i in|oсuirea eсhipamenteloг. Drn aсeste сonside.
rente, |oсalia gestiunii este reсomandatё сa solu|ie provizorie, pe termen sсurt,
сare poate preсede vАnzarea sau instrйinaгea pe a|tё сaIe а unitёlii. in larile
sigure, |oсalia este aссeptatй 9i pe teгmen Iung, сhiar de peste 30 de ani.
HoteIuгiIe tip exploatare individualё sunt amplasate in toate zoneIe. Rentа-
bilitatea lor depinde dе amp|asament, dar gi de priсeperea сu сare sunt gestio.
nate. Cele mai bune rezu|tate |e Тnгegistreazё hote|uriIe din zone|e сu afIuentё
сazul renuntёrii la turistiсё ridiсatё in tot сuгsu| anului (сa de exemplu, сentruI maгi|or orage). in
tёri|e сu tradi!ie, un spaliu pгopiсe il сonstituie gi loсalitйli|e miсi' сhiar din mediuI
ruraI, hoteluriIe сu o asemenea amp|asare benefiсiind de o с|iente|й fami|ia|ё, in
peгioadele tгadilionale de vaсan!ё.
Cu rea|e difiсultёli se сonfгuntё hotelurile amplasate in zonele de litoral gl
сhiaг de munte, unde fenomenul sezona|itёtii turistiсе se mаnifestё сu intensitаte
Daсё un asemenea hote| nu dispune de notorietate gi de o imagine favoгabilё,
pentгu a atrage tuгigti gi in perioadele de extгasezon' difiсu|tёli|e sunt imense.
Neplйсerilor сauzate de sezonalitate |i se adaugё, intг.un p|an mai general, сon-
сuren{a aсerbё a |an[uriIor hote|iere, iar una dintre solu(ii сonstё Тn afi|ierea |a un
lan{ voIutar sau inсheierea unui сontraсt de management sau franсizё сu un Iant
hotеIier.
De asemеnea, supravieluirea depinde Tntг-o mйsurё insemnatё de adаptaгea
pгestaliilor |a exigente|e сliеntelei, va|orifiсarea atuului diversitё{ii gi asigurarеa
unei
pro- unei сa|itёli сare sё diminueze doza de risс perсеput сa аtare de сёtre сlienli.
Adaptarеa prestalii|or gi modifiсarea struсturii produsului hote|ier tгebuie sё
p|eсe de Ia Тn{e|egerea gi valorifiсareа speсifiсitёlii zonei. ProdusuI hotelieг va fi
diversifiсat gi imbogёtit prin сrearea unor aсtivitёli сomplementare: pesсuit, go|f
etс., pentru a depёgi Iimita minimё a prestaliiIoг (,,sindromu| mёnAnсi, bei' te сu|сi'').
Va|orifiсarea diversiti(ii, inоlusiv printr-o po|itiсi pгomotiona|ё adeсvatё, poate
sё readuсй in luminё aсeste hote|uri, atёta timp сAt сonсeptul de hoteI de |ant se
sprijinё toсmai pe opusu| diversitёtii- standardizarea.
Referitor la aspесtele |egate de сalitatе qi nive|u| сonstаrlt аl асesteia, pres-
сriptii|e sе dovedesс neсesare сhiar gi in rAnduI hote|urilоr ll1l tlxp|оаtаre inсlivi-
dualё, saLl lIl;l| ;llеs in саzuI aсestorа (deoaгeсe |an{rtrllt'ltrrlt.ltсre i9i ltltpLtll
Пorme indivitlt t' rl.'' .;1lt'сifiсe, inсItlsiv din асеаstё саter;tlt irl)
120 N,litttlt1t,сlttсltttrl tlpсrа{iulliltlr ilr ltotсI1rriс $i гсsl;lll!
1 0.3. Lanturile hoteliere voluntare
Fenomenu| |an!urilor hote|iеre vo|untare (asoсialii de hoteIuri independente) a
Iuat avёnt odatё сu intrarea Тn deсeniul a| optu|ea, сa reaс{ie de apёгaгe Ia extin-
derea lanluгi|or integrate.
LanluI voluntar este definit сa o uniune/asoсiere avAnd сaraсteг voluntaг Тntre
hote|ieri independenli, in sсopul oferirii unui pгodus/seгviсiu сvasiomogen, infoг-
mёrii сIientelei gi сomerсia|izёrii in сomun a produse|oг. Produсйtorii sau ofer-
tantii se unesс, de regulё, sub aсeeagi ,,marсй'', obligalii|e pёгti|oг vizёnd, сu pгio-
ritate, respeсtarea standaгde|oг de сaIitate a produse|or/serviсii|or oferite gi a
сoordonatelor unei po|itiсi сomerсia|e unitare _ сampanii publiсitare, prezenla |a
manifestёri speсifiсe (saloane, tiгguri), сentre de гezervare etс',
De regu|ё, un lant vo|untar se сreeazё |a iniliativ5 unui gгup de hote|ieri, pe
сare ii Ieagй apartenenla la o anume regiune gi сare - propunЭndu-gi sё ofere un
produs re|ativ tipizat - definesс un numёr de сriterii ob|igatorii, mai mu|t sau mai
pulin restriсtive. MuIte dintre |an!uri reugesс sё defineasсё un produstip,
sufiсient de diferenliat prin tematiсй, ceea сe Ie сonfeгё o pozilionare сomerсialё
distinсtё. Treptat, |anluri|e hoteIiere vo|untare igi extind сerсuI adeгenlilor |a sсarё
naliona|й sau сhiar internaliona|ё'
Fieсarе adеrent igi pёstreazё independenla juгidiсЁ 9i financiarё. Esenla
aсtiuniloг intreprinsе vizeazё adoptarea gi apliсarea unei strategii promo{iona|e gi
сomerсiale сomune. De altfeI' uneori, lanluriIe hote|ieгe voluntaгe au fost numite
|anluгi de publiсitate. Тotugi, de regu|й, hoteIurile Tgi pёstreazй numele ini!ia|,
adёugAndu.gi Тnsё la vedere noua emblеmё.
Din punсt de vedere juridiс, la niveluI fieсйrui lan! hote|ier se сreeazё o
soсietate сomerсialё sau asoсialie fёrй sсop luсrativ, сa entitate juridiсё distinоtё
de fondatori. De altfel, сa|itatea dе adeгent nu este оeva peгmanent: anua| se
Тnregistгeazй noi hote|uгi сare adeгё, tot aga сum se inregistreazё 9i retгageri
sau sanсliuni, so|date сu exс|uderea hote|uriloг сare nu se сonformeazё exi.
genleIor. Se apгeсiazё cё suссesul Тn reaIizarea obieсtive|oг speсifiсe se
bazeazё toсmai pe o po|itiсё riguroasё, сu сontroa|e seveгe.
Costurile de aderare depind de seгviciile oferite. in genera| este vorba dе o
taxй de intraгe, la оare se adaugё o гedeven{ё anua|ё de 0'5-1,0% din сifra de
afaсeri, Тn funсlie de lan!.
Coerenla politiсi|or сomeгсiale gi serviсiile propuse adeгenlilor diferй de |a un
Ian! la altul.. Unele lanluгi au mijloaсe restrДnse de aсliune _ urmare a unui
numёr insufiсient de aderenli-, notorietate limitatё (pe оare o imagine favorabi|ё
nu poate si o сompenseze), сгedibilitate aproximativi. AItele lnsd сгeeazё pro-
duse сu temё 9i desfёgoarё o aсtivitate apгopiatё de сea a Ianluгi|or hote|iere
integratе: impun norme, intreprind aсliuni de marketing (maiIing), intoсmesс 9i
uti|izeazё figiere de с|ien!i, efeсtueazй сontroale de сa|itate, dispun de agen[i de
vinzёri, pun la dispozilie produse de primire сu sigla (sёpun tip turist etс.). Cu
privire |a ,,verigile'' |anlului, daсё un numёr insufiсient limiteazё mij|oaсe|e de
ill lс l,'llt,лtс rlе аStlr:iarс'о сtIitсеrilor in lпl!сlit'tс \\l l.|''\lllllt'IlIl|, rJl
.lсtiune, tln numёr foaгte marе nu se dovedegte neаpёrat bеnеfiс. ln асest
1.l|(:|
t:az, produsttI hote|ier oferit va fi pulin omogen, iar imaginea dе marсё mai pu{in
r;oerentё.
Prinсipalele avantaje-seruicii care pot fi oferite hotelurilor aderente de un lant
voluntar sunt':
} Campanii promo(ionale gi editarea de ghiduгi inс|uzind toate hote|urile
;lderente, сu difuzare pe sсaгё |aгgё Тn hote|uri|e Ianlu|ui, agenlii de voiaj etс.;
} Birou de rezervёri informatizat;
} Asoсierea la |an!u| hote|ier a unei soсietй{i fuгnizoare de eсhrpаmente sau
produse alimentaгe gi, Тn genera|, oblinerea de preluri preferenlia|e in re|aliile сu
furnizorii agreali; сonstituirea unei Iiste a furnizoгiIor agreati;
} Aсordarea de asisten!ё tehniсi 9i сonsultan!й de gestiune de сДtre res-
ponsabiIii a|egi gi sa|arialii permanenlidе la niveluI lanlului;
! Posibilitёli de finan{are preferen{ia|й;
} Spё|area |enjeriei(HOTЕLS UNls DЕ PAR|S)'
Тoate aсesteа dau сonlinut unui prinсipiu de bazй al struсturi|or de Ian!,
i]nUme utiIizarea Тn сomun a serviсii|or speсializate.
Тn сeea сe privegte dezavantajeIe, aсestea se manifesti atAt la nive|uI hote-
IleruIui, сёt gi al с|iеntului:
/ pentru hotelier
. afi|ierea imp|iсё norme minima|e referitoare |a gestiune 9i сalitate;
о p|ata redevenle|or gi a taxeloг de afiliere, uneori mari pentгu un hote| de
dimensiuni reduse;
. obligativitatea aссeptёrii tarife|oг negoсiate de grup, оare uneori nu asigurё
premize|e desfёgurёrii unei aсtivitйli rentabi|e.
/ pentru client
. diferente de stil gi prestaгea seгviсiilor de la un hote| la altul (Тn сadrul
;lсeIuiagi Ian!);
. hoteluгide сategorii diferite.
Logis de Franсe este lanlul voluntar сe| mai reprezentativ pentru aсeastё
lormё de exploatare. Aсesta сupгinde peste 4.000 de hoteluri de сapaсitate
rеdusё, majoritatea amplasate in mediul rura|. De asemеneа, poate fi сonsiderat
un produs hote|ier nalional franсez. Reсent a depёgit fгontiеrele !ёrii de origine,
in Marea Britanie' lr|anda, Be|gia gi ltalia сreindu-se re{e|e fondate pe асe|eagi
prinсipii (Logis of Ireland, Longis de Belgique etс.). Din anu| 1990, emblema este
un gemineu galben pe fond verde. Pentгu seсolu| uгmёtor, extindeгea europeanё
;l сonсeptu|ui se va faсe sub ЕuropIogis.2
SЬtemele de afiliere voluntarё reprezintё o expresie a adaptёrii |a exi-
оen{е|e сu сare se сonfruntё in prezent aсtivitatea de cazare mondia|й 9i repre.
zintё o solulie viabi|ё pentru a faсe fa!ё сonсurenlei exerсitаtй de сologii hotelieri,
respeсtiv grupurile hotelieгe integrate. in aсest sens, este prezentat un studiu de
()aZ Care igi propune sё evidenlieze сAgtigurile сe pot fi ob{inute pгin сonstituirea
dе re[ele voluntare. Еste vorba de o asoсialie din Sсotia, formatё in exсlusivitate
tlin hoteluri af|ate Тn proprietate individualё 9i сonduse in mоd individuaI, ampla-

.
Rodiса Minсiu, op. cit., p. 107
, Les сhaines hOte|iёres en Frаttсtl оrr 1995, in Rеvtte teсhniqrrtl Fqtrip,HOte|, nr. 540' ' Ve||аs F., Turistttttl Itlt11!j111p 1i previzitttli, Еdittrra Wаlfllrllr' Iltlt:rttr.:;ti' 1995, p 86
'
http //prrпrа-tottl lr'/l I rlr;t:, titl Гr;ttlt;t.. 1 1 14 hlrrr| (;tt;tltrl;ill trr.rlIlr..'()| l)
 **
t l.] N |,ltrltl'.сlttсtttttl tl1lсгa1lrrrriItlr ltt Itrllсl;tt tс $l t.сsliltll.llIl
Sаte in orase, (lill li| ill Zone rurale' avаnd o сaraсteristiсё t;tltttt.ltla, $| anUme
DrrstаГea unor Servlсii hote|iere de сalitate ridiсatй, de 4 9i 5 ste|e. Aсeastё
asoсiatie, Sсot|and's Commended Hotels (sсH) a fost infiinlatё in anuI 1990 sub
forma unei asoсiatii сoopeгatiste, avаnd o struсture demoсratiсё paгtiсipativё
asigurаtё de сёtre un ConsiIiu Direсtoг a|es din rAndu| membriIoг. organizalia se
сonсentreazё pe oblinerea gi materia|izarea unui сonsens asupra strategii|or 9i
managementului сuгent, astfel inсAt toli membrii sй-gi va|orifiсe poziliile delinute
pe pii1а. obieсtivul рrinоipal a| SCH сonsti in сomerсia|izarea produselor qi
sегviсiilor oferite de membгii sёi pe piala turistiсё internё 9i internalionalё' si pгo.
moveze сooperaгea 9i sй dobAndeasсё avantaje de gгup |a aсhizilionaгea mate-
rii|or prime neсesare. SCH reprezintd un numёr de 66 hoteluri, respeсtiv 1.159
de сamere, membrii сaraсterizendu.se prtn individuaIitatea ofeгtei pгoprii, un
ассent deosebit asupra сa|itёlii ambientu|ui 9i o atenlie personalё asupra nevoiIor
oaspе!ilor.
. unitё{iIe sunt independente;
- nive|u| serviсii|or este ridiсat;
- hote|uI sй se situeze |a un nivel minim de сonfoгt de 4 stеle - in сonformitate
сu o sсhemё de сlasifiсaгe propгie;
_ hote|ul sё aibё o сapaсitate maximi de 40 de сameгe;
_ hoteluгiIe sё se evidenlieze prin саraсteг individualizat 9i originalitate,
- membrii sй fie paгtiсipanli aсtivi ai grupului SCH 9i sй paгtiсipe Ia toate
;rсtiuni|e organizate de asoсialie.
Punсtele forte a|e |an!u|uiVoluntaг sunt:
. asoсierea intгe hoteluri de aсelagi tip, af|ate in pгoprietate individuali;
- aderaгea este ieftinё, сompaгativ сu aIte asemenea asoсialii;
. varietatea tipuriloг de hote|uri membre, evitind standardizаrea;
- o rёspAndire geografiсё largё;
. o pozi[ie de pia!ё puterniсё a ansamb|u|ui produse|or ofeгite.
in lara noastrё aсest sistem de exp|oatare a hote|uriloг independente nu
existё deoсamdatё, mai a|es datoгitё lipsei unor afilieri tematiсe сare ar putea
reprezenta bаza uniunii Ioг, сea mai mare paгte dintre aсeste hote|uri fiind amp|a-
sate in mediuI urban gi adresAndu-se intr-o mйsurё mai miсё ,,vaсan!ieri|oг,' сare
sunt mai sensibi|i la aspeсte|e privind ,,marсa сomunй'' sau aсliuni сomune de
promovare' editаre de bгoquri etс., dar 9i datoritй retiсenlei evidente a aсtua|iIor
propгietaгi de unitili de сazarе dе a se asoсia Tntre ei, mai aIes intruсёt piala
turistiсё гomAneasсё nu este pгegйtiti pentru evolulii de aсest tip.
't 0.4. Lanlurile hoteliere integrate
Una dintre сoordonateIe majore a|e strategiiIor сomerсiale adoptate de marile
grupuri hote|iere o сonstituie segmentarea ofeгtei. Pe aсeastё сaIe, se urmёгegte
satisfaсerea mai multor segmente de сlientelё - fieсare dintre ele eхасt deter-
minat _, asiguгёndu.se oblinerea unui grad ridiсat de oсupare a сamere|or. Majo-
гitatea grupuгi|or hoteliere igi paгtiсuIarizeazl ofeгta pгin сonditiile оfеrite oаme-
niIor de afaсeгi: сentre de afасeгi, rezo|varea rapidё a fornr;rlrt.ltrltlr |lr зоsiгea 9i
p|eсаreа сIientiIor,,'a||-suitе hote|s'' etс.
l'l)l.lltс Ja usoсiеrе u u|асеrilot. l^,п htllt'lttt t,, ,\l l |''\!lIlr| lIIl|, i,l i
Prасtrt;' l;t-'gmentarea ofeгtei unui grup se сonсretizeаza prin Crearea EI tltlz
voltarea ttlаl multor |anfuгi hote|iere integrate, сare propun produse proprii, ftt:
сare in parte distingAndu-se de сe|elalte. De fapt, o astfe| de strategie reprezittt;t
una dintre opliuni|e posibile. Grupuгi|e hote|iere, in funсtie de speсifiсu| |or, dаг 9r
de numёrul de hote|uri, se impaгt in trei сategorii:
r' Grupuri hoteliere care reunesc mai multe lanfuri, potrivit opliunii strategrce
enunlate;
r' Gfupuri hoteliere care dezvoltё un lan| ,,independent'', unic;
/ Grupuri care gi-au сreat o re|ea de unitd|i cu activitate hotetierё de tip сlub
(сel maiсunosоut exemplu este CLUB MЕD|TЕRRANЕE).
Un lant hotelier, in genеra|, este un ansamb|u de unitёli opera{iona|e (hote-
Iuгi), сare se adreseazё unui segmеnt de с|ienteIё determinat, sub o aсeeast
marсё 9i Тn сadrul unei |ogistiсi сomerсiаIe сomune.. in сadruI unui grup Cu lllаlI
multe lan{uri hotе|iere, poate fi adoptаtё o strategie de extindere a mёrсii (,,пlаl
сё-umbrelё'') sau de segmentаre gi de mйrсi multiple. De exemp|u.
} grupu| HYАтT praсtiсё o strategie de extindere a mёrсii, nume|e sёu аpа.
rand in denumirea fieсёrui |an! hote|ier (HYATТ RЕGENсY, GRAND HYAТТ
HYAТT RЕSoRTs, PARK HYATТ);
> BAss, АCCOR 9i MARRloТТ INTL au adoptat mёrсi mu|tiple, la grupu|
BAss-|NТER.CONT|NЕNТAUFORUM, CROWNЕ PLюА, HOL|DAY lNN HOTELS
& RЕsoRTs, HOL|DAY INN ЕXPRЕSS, niсi una dintre aсeste mdrсi, apa(inёnd
unor |an!uri hote|iеre, neinсluzёnd denumirea grupuIui respесtiv (BASS);
> MARR|OTТ este denumirea grupu|ui gi in aсelagi timp marсa aferеntё
prinсipalu|ui |an! hotelier сorespunzёtor. in aсeste сondi(ii' сlientiIor HYATТ Ie
Vine greu sё faсё diferenla intre respeсtive|e lаnluri hotе|iere, pe сAnd сeIe|alte
grupuri menlionate au сreat o marсё 9i o imagine distinоte pentгu fieсare |an!
hote|ier, сare totugi se pot sprijini freсvent pe numе|e gгupu|ui. De aItfeI, uti|izaгea
in сomun a Unoг serviсii speсia|izate (e|emente de logistiсй) se face de mu|te ori
Ia nive|u| intregu|ui grup (sistemul de rezeгvare etс.). De asemenea, pentru une|e
lanluri hoteIiere, marсa are сaraсteгistiсi|e unei ,,mёrсi-umbre|й',, сuprinzAnd douё
sau mai multe mёrсi, сaгe benеfiсiazё insё de o logisticё uniсй (ghid a| hote|uriIor
etс.); de exemp|u' HOL|DAY INN HoTЕLs & RЕsoRTS grupeazё mёrсl|e HoL|-
DAY |NN, HOL|DAY |NN RЕsoRТ, HOL|DAY |NN GARDЕN COURT etс' Con-
с|uzia este сё, adesea, se dovedegte difiоi|ё verifiсarea definiliei generа|e a unui
|an! hotelier, гespeсtiv distinсlia intгe grup hoteIieг 9i |an! hote|ier. Drn aсest
motiv, freсvent sau preferate, mai degrabё Тn sens generlс, expresii|e ,,|an! hote.
Iie/' 9i ,,marсё,'.
Spre deosebire de Ianluгi|e voluntaгe _ сare сonstituie ,,simple'' inte|egeгi intre
exp|oatanli independenti, mai mu|t sau mai pulin aгtizana|i -, Ianlurile hoteliere
integrate oferё un produs coerent gi omogen, sub direclia inui stat major
uлrc. Aсest stat major de directie plаnifiсё еxtinderea lan{u|ui, politiса de infiin-
tare de noi hote!uri, struсtl tг:l оrqаnizаtoriсi, аnqаjаroэ nersonа|ului, pregёtirea
prоfesionа|й qi asiguгa ulI si5itjlll LUllItl|| tjt: t;csliui.lе'
In esentё, distinсlia lan! valuntar-lаttt integrat are |a bazё notiunea dе strа'
tegie: с/аr;J strategia сoпltttlё.st,'/t,'tltlt:t: !;t tttl 5it.de aсtitttti t:tlttt:t:ttate. este
] Nll.,|.tr. Ilцпt'
l!сl|tllttI (х:tllIl,ttttt, ,,,,I lll,||1,l(It,tllсl)l' l (iIt|ir ;|.J,t I rlllttt;t А|| lttlr:k
lJttttttr:'.lt ,'{l(}' l, .!O.l
 ]]"l - N'i!l.щ!'!цl]!lЦщ,..цirrlriIoг irr lrolсl/rгiс sJi.|.сsl;||lt.l||t.
l ,,t.tltt'' dе LISoсiеrе а u./асеrilor in hо|еlаl.iе {l |.еslultrL!tiL,
vorba despre un lan{ voluntar: lan|urilor hotetiere integrale ltl t::;!ll сarcateristiсё
ltесarе hоtt:| (i;rnplasament) in parte. Тot mai mult, normele dе produs sunt in|o.
adoptarea unei strategii сomune, impuse сu stricte{e de cёtre сentrul uniс de r;Ltite prin|lolme de serviciu. ln aсest fe|, fieсёrui hote| i se asigurё o identitаtе
decizie de la nivelul grupului.
Jlroprie, iaг lantu| hote|ieг devine mai interesant pentru potenfia|ii asoсiati, сarе nL|
in aсtivitatea rrotёlieiа mondiaIё, prezenla lan|urilor integrate este privitd са o vor fi nevoili sё modifiсe aгhitectuгa gi amenаjarea hoteluгi|or |oг' La fel de
eхpгesie a,,industriа|izёrii', prestaliilor hote|iеre' сa un teren optim al apliсйrii prin.
;ldevёrat este сё un ampIasament Тn сentгu| oгagului nu poate faсe abstraсtie de
сipiilor inovatoare a|e managеmentuIui gi marketingului, apreсiindu-se сё aсеastё
tteсesitatea inсadrёri i ambientale a arhiteсturii hotelului.
foгmulё de exp|oatare se сaraсterizeazё prin numeroase avantaje, Тntre сare pot
La po|u| opus, lanluгile hote|iere de с|asё eсonomiсё rea|izeazё o multip|iсare
fiamintite:
|a indigo'' a arhiteсtuгii gi a amenajёrii' оhiar gl a оapaсitёlii qi a tаrifului, сarе
} prezenla mondtalё a aсеstor |anturi, determinAnd faоi|itёli deosebite pentгu
devine o normё de pгodus.
сei сaгe сё|ёtoresс in mod fгeсvent, сu destinalii diferite, Тn spесial pentru LanluriIe hote|ieгe сu сea mai vastё гelea din punсtuI de vedere a| numёruIttt
oameni' dar gi pentru firmeIe de turism оu aсtivitate internationa|ё;
de !ёri sunt Aссor, Best Western, Bass Hotels and Resoгts, Marriot Inteгnatiоnal,
} notorietate deosebitё, bazatё pe сaIitatea garantatё a servicii|or (sisteme НiIton Internationa|, Carlson Hospita|ity Worldwidе, Choiсe Hote|s lnternationаI,
rodate de formare a persona|ului gi de proсeduri opera[ionale), atmosferё
CIub Mediteranee, Hyatt International' LoсuI oсupat de fieсare din aсegti gigan!l
,,e|evatё',, гeproduсerea сonfortuIui obignuit aI сй|ёtoruIui oосidenta|' seсuritate аi industriei hoteliere se modifiсё de |a un an |a a|tu|, in funсtie de misсёrile |or сJtl
sporitё pentru сIient, modeгnitаte, bun gust; pe piatё.
i ugurinla rezerviriIoг prin funс[ionarea unor оentrale propгii de гezervaгe la
сare sunt сoneсtate toate hoteIuri|e membгe, сu aссes direсt pentгu agenliile
9i
de tuгism (de eхemp|u' lanluI Holiday Inn are сentra|ё propгie de rezervёri HoIi-
10.5. Componentele grupuriIor de soсietаti hoteliere
dex' grupu| francez Aссor - un sistem simI|ar сunosсut sistem сunosсut sub
denumirea de Resinteг etс.);
Grupu| de soсiеtё[i rеpгezintё un ansamblu de soсietё{i aparent autonome,
} un sistem propriu de formare gi gestiune a rеsurseIor umanе, personalu| dar supuse unei diгeс{ii eсonomiсe unitare, asiguгatй pгin una sau mai multe din-
avёnd сalifiсёri de nivel ina|t, ofeгtа unor сariere internationale gi Тn plus nume-
tre ele. Ceea сe primeazё este delinerea сontroluIui soсietёlilor fi|ialе (fiiсe) de
гoаse posibiIitёti de avansaгe.
сitre soсietatea-mamё. Matematiс, o soсietate detine сontroIuI a|teia daсё
Тoate aсeste e|emente pozitive гeсunosсute gi dovedite сa fiind esentiale posedё 50% din сapita|uI sйu soсial. Prin soсietё{i inteгmediare, o soсietate
pentгu a|egerea unitёli|oг de сazaгe se Тmbinё
9i cu dezavaлfa7.e rеferitoare poate deline сontroIul a|teia' fёrй sё fie aс{ionarё in mod direсt'
numai la:
Тn generat, un grup de soсiеtёli сupгinde1:
} uniformltatе ambienta|ё сare determinё monotonie absenta exotismuIur; а. soсiefаtea.mamё, гespeсtiv soсietateа la сaгe niсi o altё soсietate nu
-
|ipsa аutentiсitёtii _ сIientul сazat este rupt de |umea exteгioarё un stil
deline o paгtiсipa(ie de peste 50% 9i сare posedё paгtiсipalii supeгioare limitei de
,,ameriсanizat'' foaгte pregnant gi сare este mai pulin apreсiat de un numёr 5О% |a una sau mai mu|te soсietёli' Soсietateа-mamё poate avea оaraсteristiсile
insemnat de сonsumatori finali;
} сonduсerea manageria|ё exerсitatё de un сentru de deсizie uniс, obieсti- unei soсietёli holding' a сёrei activitate de bazё сonstё in gestiunea unui
poгtofoliu de tit|uri;
veIe сomeгсiale 9i strategiсe ale lanlu|ui sunt fixate de асеsta, iar fieсare hote|
membru are ob|iga{ia de a se plia aсestor elemente, сhiar daсё mediuI eсonomiс
b. una sau mai multe soсietёli filiale, al сйгor сapital este in posesia direсtё
a soсietёfii-mamё in сotё de peste 50%,
propriu este Тntr-o oareсare mйsurё neprielnic;
с. una sau mai multe soсietё\i subfiliale, сontro|аte Тn pгoсent de pеstе 50%
} ob|igativitatea oblinerii dе rezu|tate pozitive pe termen sсuгt, intruсAt |an- de сёtrе fi|ia|e gi deсi, depinzЭnd diгесt de soсietatea-mamё;
luri|e sunt сotate |a buгsё; d. una sau mai mu|tе soсietёli |a сare, direоt sau indiгесt, soсietatea-nramё
} standarde de produсtivitate foarte ridiсate pentru oblinerеa сёrora per-
deline paгtiсipalii tnferioare plafonuIui de 50%;
sonaIuI este so|iсitat la maхim.
e. una sau mai mu|te ,,soсretё!Ьaliate,, |a сare nu existё partiсipatie, sau estе
Pentгu hote|uriIe integгate standaгizaгea este foaгte importаntё. PoIitiсa de
de sub 1oo/o, dar сaгe graviteazёin juгu| soсietёtii-mаma, Iegate fiind de aсеastа
remunerare a persona|uIui este muIt mai ridiсatё pentru lanluri|e hote|iere deсAt
prin re|alii сontraсtua|e.
pentru hote|urile independente.1 Degi, in prinсipiu, norme|e gi standaгde|e spe-
сifiсe sunt avute Тn vedere inсi din faza e|aborАrii proieсtului tehniс de eхесutiе
Struсtura |uridiсi а grupu|ui de soсietili
(сonstruсlie sau reparalie сapita|ё), in сazul |an(urilor de hoteIuri de сategorie
superioaгё se inгegistreazё o tendintй de e|iminаre а standагdelor rigide, Soсiefаfeа holding (soсietatea-mamё) аltl ttlI tlt. .,.t. lr.l.rIt: tIr)lIlltlаnta- in
сonсeptia uniсё de arhiteсturё 9i amena;are interioarй fiind pаrtiсtr|artzatё Dentru
аfara prе|trаrii gi gestiunii paгtiсipatiiloг, eа t;l;ttl 1llrlJlttr'|.tl.t lli. ll(]||' r:rltlсtlрtttItlt
.Rаy F ILttlitts, Stt:[;rrt l t;rr.ttktll, L'!t.llt',I!сlrb dс: Ittхе, ptrlсlttl;|ttlt!t, t1tt'tItltl, ratttttlltltIt:
'[аrv.. |) ( .l|||.ll A..l;rr:r1ttсlt G' (]hоz;ts, M
I tltlrt;r { irrrrrlrt'rlc liurr;k, .'OO,l 1r .)ll ,lUgtJ. ,|il,.
l1llt
l.l(r N|:tttltgсtttсtttttI tllr:.цl..lll.]l Ll]
lr1l!t'!i111с !l l('..i,llll.IIIl

:,tlt t.tl Эl soсiеtiltIl

hote|ier gi savolre-falre-ului (know-how-uIui hote|ier). Ca1lrl.rlrr|
l Vitllаntа in саtr.
ho|ding ipa(ine еxсlusiv grupului de fondatori. Nu estе t'lхt;ltt:;.
сaZ in сal(]
fondaйrii sd nU detine mijioaсe finanсiare, deсi nu detine parttсrpаlti,
(alсёtuit din mart:;t
soсietatea-mamа este doaг proprietara fondului de сomeгt
hotеlierё, сonсeptul hoteIiеr 9i savoire-faire.u|).
сaгe pentru а-9t
Societatea financiarё se af|ё sub сontroluI soсietilii holding,
toate impгejurёriIe, trebuie sа
eхerсita сontгolul asupгa soсietёtii finanсiaгe, Тn
(
fiind delinut de aсtlo FФrrdufj рroрrii 6le e redlte bаnсgrв
detinё се| pulin 2/3 din сapitaluI soсietelii finanсiare, restuI
soсietslji рaпtrш 35'&
naг| minoгitari. De reguli' prinсipate|e posturi sunt oсupate de membгii fondatott I
I п!аrФз ifi уФ$tjliilоr
de сonсesiune, soсietatea ho|ding vа
ai grupului oe soсietJ1i. Piintьun сontгaсt
I 'ina

сeja soсietёlii finanсiare dreptu| de exploataгe a fonduIui de сome( 9i praсtlс'

gгupului, Soсietatеа
L
soсietatea finanсiari exerсitё diгeсlia 9i сontrolul la nivelu|
proteсlie juridiсё pentru fondatori.
finanсiarё repгezinti un eсran de
S oc i etate a de P a rti ci P a,ti e
paгtiсipalie сare, lа
Soсiеtatea finanсiarё,od1ine сontrolul unei soсiеtёli de $фbtat6Ф hщbillаt6 $gсiфt0tв.s dё
rЭndul sёu, va finanla soсietёti|or imobiIiare 9i de exploatare a fondulttt . 6}рlostgrg
aсtivitatea hote
de сomer!. Aсeste soсietёli sunt filiale propгiu-zise, сare eХerсiti
"."u1.Ь"
asiguгё resрeс.
lierё nemijloсiti. Еxistenta aсestor douё сategoгii de soсietёli ln pгealabi|, se Тnсheie un сontraсt оu un investitoг independent сaгe vine сu
tarea prinсiplului disoсieriifondului de сomе( de patrimoniul
imobiliaг.
З0% din valoаrea investiliei' iar dupё rea|izarea |uсrёrilor de сonstгuс{ie, imobiILr|
Societёtile de gestiune еste Тnсгedinlat aсestui investitoг-antгeprenoг hoteIier, pгintr-un сontraсt de Ioсa.
dispozilia soсietAltt
Soсietatea finanсiaгй prin сontraсte de сonсesiune pune la tie (Тnоhiriere) sau de |easing imobi|iar. Antгeprenorului.loсatar ii revine finantа_
hotelier din сomponenla
sau soсietёtilor dе gestiunе (сAte una pentru fieсare lan! гea investiliei imobiIiare (respeсtiv a fondu|ui de сomеr!) |a nivelul a 20-30% din
speсifiсё Soсietёlile de
grupuIui de'soсietйli) savoirЁJaiгe-u| 9i asistenla tеhniсё va|oarea totalй a investiliei gi de сгeагe a soсietё[ii de exploаtaгe hotelieгё.
savoire-faire-uI сaгe |e este сon-
i""tiun" sunt сe|e сare exploateazё nemijloоit de loсalia gestiunii, сontraсte dе Gestiunea fondului de сome( se rea|izeazё prin сontгaсt de franсizё sau dе
сesionat. E|e inсheie in aсest sens, сontraсte management hote|ier Тnсheiat сu una din soсietёti|e de gestiune a|e grupuIut.
сaz, inbaza сёrora soсietalile
francizё, сontгaсte de management hotelier, dupё Prin aсest sistem se evitё situalia prin сare fonduI de сome( 9i patrimoniuI imo.
de exploatare ale hotelierilor independenti (hoteluri-aliat), dar 9i
a hotelurilor bi|iaг sё se regёseasсё in сadru| unei soсietёli uniсe.
paгtiсipalie |a саpitalul soсial), bene-
aflate in pгopгietatea grupu|ui (minim 50% Societatea de aprovizionare gi alte societёli ale grupulиi (sistem de rezег-
de franсizё, sau сhiar de
fiсiazё de marсё 9i sJvoire-taiie in сazuI сontraсte|or varР, de formare profesionalё еtс.)
сazuI сontraсteloг de manаgement hote-
gestiune diгeсtё din paгtea gгupuIui, Тn In сonс|uzie' aсеste grupuri au|abazё o organizaгe сontraсtua|ё. Toate re|а.
(сele in pгoprietate
йeг 9i de |oсa!ie a gestiunii. Ъr'i"' 9i in сazu| hote|uriloьfiliale tii|e dintre soсietйlile grupu|ui au |a bazё partiсipalii finanсiaгe sau inсhеiere de
oe йinim 50%), сrealiе a soсiet5lii de paгtiсipa{ie' gestiunea sе faсe tot prln сontгaсte. Remuneгarea fieсёrei soсietё{i sе fасe pe bazё de dividende' redе-
сontraсte de management hotelier inсheiate Тntre soсietatea
de gestiune 9t vente sаu onorarii сontraсtuale. intг-o larё anume, Тn pгimu| rAnd lara de origine
soсietёtile de expIoatare.fiIia|e. a grupului, o soсietate filia|ё poate гegrupa mai muIte hote|uri. Fieсare grup de
Soсiefаteadestudiigidezvottareatrageinvestitori,aieсёгorhote|uri-Тndatё soсietёli poate da nagtere |a unu| sau mai multe |anluri hote|iere, Тn funсlie de
сonstгuite, vor inсheia сйtгaсte сu soсietйlile de
gestiune. ЕIaboreazё studii de numiruI de mйrсi сomerсiaIe pe сare |e pгomoveazё sau dezvo|tё. La nlve|ul
Iuсгirilor de сon-
piatё 9i studii de fezabiIitate, urmёresс 9i сontroleaz ё rеa|izarea grupuIui rezultё o oгganizare matriсeaIё.
.t..i.1п. in aсest sens, inсheie сontгaсte de mandat de сonstruсlle.
Alёturi de aderarea la un lan! hotelier vo|untar, inсheiereа de сontraсtе dе
SoсlЪtatea pentru finan|area investi|iitor este сonstituitё
de grup (prtn management hotelieг sau de francizё сu soсietёti|e de gestiune ale gгupu|ui
Aсeastё soсietate reprezintё gansa hoteluri|or tip exploatalie indtviduа|ё dе а.9r dеpё9i сonditla
soсietatea finanсlarё) in asoсieгe сu alte institulii finanсiare.
(7О.Boу,' din vaIoarea
finanteazЁ оumpйrarЬa terenului 9i сonstruirea hoteluIui
irr f,lpt, finantaгeа
totalй a investiliei) 9i сгeeazd soсietatea imobiIiarё aferent:-i 10.6. Contraсtul de management hotсliсlr
llrtt lrlttdLtrile propr||
aсestor investilii imoьiliare sе rea|izeazё in proсent de
50.Z'
atlr1ll1,tt..(|(..;Oсietаtеa dсl
a|e soсietёtii de investitir 9i 50.,/n din сгedite bаnсare
Managementul hote|ieг se bazeazё pе un ktlrlw li.'W l.|. li!l'..l)(](]|illizаt 5l 1rtl
investitii сunogtintr: rIr'itt;rIlё саlifiсаrе. Cotlсeptttl сot.ttt ;.tl,tttIttt tl.'ltr.tI l t(|{'llll'ttl .tltl:;l tlll,,
vo|tаt dе: Iltlr'trr,tt!ltlt-.tltаl Hotеl СorрoГltItrltl t;ltttl.l:,t]|llll'll l'l lt1i ''1r11|1rl .ltltlrll 'l'()
о;t:;lkrl (lr,iirlr'lr',;r'11't;tt lеr:ltcltrl;tttIt rlttt llorlоl,r ( r,lrrrпl'r r',r r.пп.1п,t(.() (пп

ltцсtr.tс ttl il Цrr
N4 l t t t t l l
шgцlt l':
I rt
Caгaсаs, VenеzueIа Rеla{ia сomerсia|ё dintre pё(i еsttl trlt1|r.rrrс:ntatё printr.un
сontгaсt de |easing сonfoгm сёruia proprietaruI oferё hote|ul irl ltlаsing unei firme
de management сare, Тn loс sё p|ёteasсё сhirie, сedeazё o parte din profit qi o
paгte din сifra de afaсeri proprietaru|ui. o aItё posibiIitate de a rеg|ementa relalia
сomeгсialё dintre pё(i este сa firma de management sё primeasсё de la pio-
prietar un tarif pentru serviоiuI pгestat gi o platё сa|сuIatё сa proсent |a profitul
bгut.'
Contractul de management hotelier este un aсt pгin сare o persoanё (man.
dant) Тi aсordё a|teia (mandatar) puterea dе a produсe in оontul sйu unul sau mai
multe efeсte. in praсtiсё, mandatarul aсlioneazё in nume propriu, pe сontu|
(гisсu|) mandantu|ui 9i fёrё a-| reprezenta pe aсesta din urmё'
Contractul de managemen( se inсheie Тntre pгoprietаru| hote|u|ui gi o firmй
de management independentё de proprietar' Tn сontraсt se stipu|eazё сё firma
de management aсtioneazё Тn tota|itate сa un agent al proprietarului gi in сontu;
propгietaruIui. Angajalii hote|ului sunt salariati ai proprietaruIui, iar rezu|tate|e
finanсiare sunt Тnregistrate in bi|an!u| proprietarului. Firma de management
aсlioneazё doar сa un administrator al hote|ului, in nume|e proprietarului aсes-
tuia, pentru сare pгimegte o indemnizаliе, a сёrei mёrime este stabi|itё' de obiсei,
in funсlie de rezu|tatе|e obtinute, respeсtiv fie:
/ ca o сotй proсentualё din tota|ul venituri|or (de exemp|u 5%);
/ ca o оotё pгoсentualё din profitu| brut de operare (de exemplu 2O%);
/ ca o сombinare a сe|oг doua forme de mai sus (de exemp|u 3% din venituri
9i 10% din profitu| brut de oрerare).
Durata сontraсtului de management se intinde pe o perioadё de 15-20 de ani
sau se limiteazё ini!ia|, |a o perioadё de 3-5 ani. in general, grupurile de soсietёli
preferё prima variantё, сare le asigurё o sursё de venituri stabile, posibi|itatea
gestiunii eflсiente a persona|ului gi сonso|idarea fondului de сomer!. Durata de
15-20 de ani сorespunde 9i perioadei medii de amoгtizare a investitiei gi de
aсhitaгe a сrеditeloг pe termen lung. Un astfe| de сontraсt va putea fi pre|ungit
uIterior, сu extensii pe сёte 5.10 ani. Ceа de-a doua vaгiantа (3-5 ani), ofeiё
pos^ibi|itatea sup|imentarй de renegoсiere Ia termen a unor c|auze,
In baza сontraсtuIui de management, inainte сhiar de desсhiderеa hote|ului'
mandataru l f ur nizeazё o seгie de serviсii sp ec ifi ce :
} Тmpreunё сu investitoru| stabi|egte bugetu| 9i сalendaruI de inaugurare;
} aprovizionaгea gi formarеa stoсurilor ini!ia|e;
} гeсrutareа 9i pгegйtiгea persona|ului etс.
Pe toatё perioada сontraсtuIui' mandataruI asigurё
(mandant) urmёtoare|e serviсii:
} utilizarea miгсii;
} pubIiсitate |a nivelul Ianlului, prin integrarea hotelului intre сele;a|te hote|uri,
fёrё distinс[ii partiсulаre Тn raport сu hoteluгi|e fiIia|ё;
} uti|izarea sistemu|ui de rеzervёrt;
} apIiсarea po|itiсilor сomerсia|e a|e lantu|ui;
i stabiIirеa taгife|or gi pгeluri|or, preсum gi a politiсii de сredite;
} сontroluI permanent gi analiza rezu|tateloг obtinute din eхp|oatarеa hoteluIui.
Cristureаnu Cristiаnа' o1l t:il , p.З22
.'' St;rtrrlittIest;rt (]atlrirl|;r,
tl1l t:tl 20013,
i}1t)
()
ltс сll Iiоrnta сlс (l,\|)L.l|,t,c u ufосcriltlr itt lttllt,Ittt'tt, ,!I I l',\|llllI llIlI I r
| i.tri | (' \ l. | | | | .l l l(
La nlveluI gestiunii сotidiene a aсtivitёlii' serviсri|е пlandatаrului сonstаu irl
} oгganizaгea generalё a hoteIuIui,
! gestiunea personalului;
} Тncasaгea prestaliilor hote|iere;
i poIitiсa de aprovizionare;
} intrelinerea eсhipamentelor;
} gestiunea finanсiar-сontаbi|ё'
Praсtiс' proprietaru| nu inteгvine in gestiunea сuгentй, сi paгtiсipё nurltat lit
operaliuni|e de гepaгtizare a гezu|tatelor oblinute din exp|oataгea hote|uIui
Rezil ierea contractul ui de man agement hotelier
MandataruIpoate rezilia сontraсtu|daсё mandаntuI nu finanleazё in suflсtrlltl.i
mёsurё fonduI de rulment neсesaг, nu relnnoiegte eсhipamente|е uzate' vttltIl.
fondul de сome( sau patrimoniul imobiliar. Investitorul poate rezi|ia соttll;rt;ttl|
daсё soсietatea de gestiune-mandatar nu igi atinge obieсtiveIe privind gr;ldtlI tlt.
oсupare hoteIieгё' сaIitateа serviсiiloг, randamentu|, сash-fIow-uI etс.
Atгaс[ii|e sistemului sunt numeroase. PгoprietaruI benefiсiazё de servtсltltl
unei сompanii hoteliere сu reputalie, сu toate avantajеle сe deсurg din aсeastа 9r
Т9i reduсe rlsсu| pierderiloг de ordin finanсiar. Compania hotelieгё dispune' prin
funсlionarea aсestui sistem de exploataгe, de o Variantа viabiIё de extindere, сu
rnvestitii minime sau zero.
Contгaсtul de manаgement hoteIieг se individua|izeazё pгin avantaje gi deza-
vantaje. Astfel, in rAndul avantajelor se pot enumera:
} investitoruI nu trebuie sё se impliсe peгsonal Тn managementu| unitёlilor de
cazare:
} unitatea Tmprumutё, pe durata сontгaсtu|ui, marсa lan{u|ui gi benefiсiazё de
sistemul de rezervaгe gi aс{iuni|e de marketing aIe aоestuia;
} unitatea este оondusё de eсhipё manageria|ё profesionistё;
} finanlarea сurentё este, in general, mai faсi|й.
Pгinсipa|e|e dezavantaje ale сontraсtu|ui de management hotelier vizeazё
сAteva din asoeсtele urmёtoare:
} proprietaru| (investitoru|) garanteazё achitarea unei гemuneralii, сeea сe
faоe сa risсuгi|e operationa|e sё fie asumate de proprietar, nu de сёtre opeгator;
} pot apёrea neinlelegeri Тntre proprietaг 9i lan! referitoare la praсtiсi|e
сurente de management, сaгe se гezolvё prin negoсieri, dar' de obiсei, proprie-
tarul are un impact sсёzut asupra aсtivitйlilor opeгаliona|e;
} |anluri|e igi desfёgoarё aсtivitatea In baza unor proсeduri standard сare nu
proprietaru|ui hoteIu|ui sunt sufiсient de flexibi|e gi nu se adapteazй intotdeauna сondiliilor internalionale;
} сomuniсarea intre proprtetar 9i operator se poate bloсa uneori, datoritё
sepзгa(iei dintre gestiunea сurentd a unitйlii de сazare 9i proprietarul aсesteia-
In timp сe fiгmele dе management hoteIiег igi asumё responsabiIitatea gestiu-
nii de unitйlii de сazare, existё o mare varietate in сeea сe privegte stilu| 9i сalita-
tea managementu|ui hotelier. o сerсetare efeсtuatё in aсest sens, a evidenliat
сinсi fасtori esenliali pentгu evaIuarea uneifirme de manаgement hoteIier:
r' Performanle|e din trесut determinate in baza сorltrасtelor anterioarе сu
firma propгietaruIui;
/ Performante|e anterioare determinate Тn bаzа rс.zrlll.tIt:Itlt ttlаtlаgeriа|e in
геla!iiIe сu tt|!t r;Iiоnti;
/ Rept tl; r(l; r tt tvtnd inteqritаteа firmei сlе t-t-l;tIt;]qtltt tr.t tl.
1
 r*
\|;tlt;tцсltlt.llltlI l';lсl:tlittlttIrll llt lttrlсIitllс \l It 'l'llll.il|. l,'tlt.пtс tlе u,stlr iart' а ufitr:t,t.i!tlt. l.п lttlIt,lttt l|' \I | 1.\llIltI lIIIa'

r' Co|aboraГea dintre сonduсаtorUI eсhipet mаlli|(|{'lI. ll(' .',l l)lоprietar :;. ltl lаrttLrI hotelier Inteгсontinental este primul dintrе maгilе braпduri l.ttlltlIllltr.
гepгeZentantuI aсestuia; l,Х|Stentr сare ofeгё сlienlilor o ap|iсatie сreatё spесial pentru iPаd. inсеpi]tltl r
/ Calitаtea personaluIUi de marketing angajat de operatсll l';| l(]Zu|tatele C()lI 'rrlul 2011, сompania hotе|ierё lnterсontinentаI HoteIs & Resoгts igi vа ссltltlt.;l.r
tt

сгete obtinUte de alte unitёti сu сare firma de manaEement a irrсheiat CoПtrаt;Itз rl;lspelii aсtua|i gi viitori, fa!ё Tn fa!ё, сu eсhipe|e administrаtive
aIe ]0 hotеlrrrr
similare. Irrtеrсontinental din intгeaga lume, prin intermediuI nou|ui iPad 2 dе |a Aдlp|tl
Тn domeniuI hote|iеr' se сunosс douё variante aIе сontraсtuIui de manilс;.' I ltnd primu| brand hote|ier globa| сare gi-a
,,dotаt', angajalii proprii сu iPaсJ, lrrltlr
ment: сe|e inсheiate de сompanii|e de Ian! hote|ieг de marсё $i сe|e indeptltt ,:.ltltinental se angajeazё sё asigure astfe| сёlёtoгi|or сe| mai
bun aссes |a i]tril(;
dеnte ofertte de сompaniiIe de management сare opereazё aIёt Тn hoteluri|e rlrl Irllе Ioсa|e, |a evenimente сu|tura|e gi sfaturi de сёlёtorie oferite direсt
сlrr;rr rl.,
fгanсizё, сAt gi Тn hoteluгile independente. Pгime|e asigurё managementul nuntlti tttgajalii hote|uri|oг, inаinte сa viitorii oaspeti sё fi p|eсat de aсasё. Asoсiettl;l |. rll
pеntru hote|uгi|e сaгe opereazё sub marсa |anluIui pe сare Тl reprezintё, сum eslir trrIrtl Interсontinenta| сu iPad 2 peгmite сlientiIor Interсontinental
sa eХplrlt,.''l'||lI
сazu| mёrсi|or Aссor, Red Roof |nn, Sheгaton, Ho|iday |nn. Dintre rПarile ссltrr lrtаi putin de 140 oгage gi destinatii exotiсe, undе sunt loсa|izate hotсl|tlttlr..,l
panii сaгe fo|osesс сontraсtul de management pentru expansiunea pe piatё fitr rtlsortuгi|e marсa Interсontinenta|.1
paгte Marriott InternationaI Aссor, Forte HoteIs, Interstate Hote|s Coгp, Starwotrtl Wyndham Hotel Group, ;rt).п
Resort etс.
linAnd сompaniei Wyndharrl Wrlrl.I
wide' de!ine сeI mai ГПa[е rlttttl.tt r|..
hoteluri 7.152, reprezentAnd 60{r i I.}
10.7. Prezenta marilor grupuri hoteliere in Rominia 'яud сameгe Тn peste 65 de tйri.
Bгandurile delinute sunt: Wyndham Hotels and Resoгts, Rаmada, Days |nll'
Foгme|e de asoсiere hoteIieгё, fie сonstituiгea de lanluri voluntare, fie adtr :;Upeг, Wingate by Wyndham, Baymont lnn & Suites, Мiсгotel
|nns and Suites'
гarеa Ia grupurile hoteliere сonsaсrate pe plan internaliona| sau сonstituireа unrlt llawthorn Suites by Wyndham, Howaгd Johnson, Trave|odge and Knights Inn
gгupuri autohtone' sunt variante de exp|oatare сu manifestaгe timidё pe plа(;t Howaгd Johnson numёrа peste 475 de hote|uгi тn t iari din intreaqa |umе
romAneаsсё. Lan(uri voluntaгe nu s-au сonstituit incё, afi|ierea la lanluri integrаttl tJnu| dintre e|e Ia Buсuregti, Howard Johnson Grand P|aza ilote|
BuсharJst.
inteгnationa|e inregistreazё сote modeste, iar grupuri|e de soсietёli autohtone tttt Cu aproape 900 de loсalii in peste 45 de tЁri, Rаmada Woгtdwide este
reorеzintё mode|e de invidiat. in сontinuare vor fi orezentate сAteva dintre сeltr pe piala din Romёnia сu hoteIuri|e: Ramаda Sibiu, Ramada Bragov,
1lrezent
mat impoгtante grupuгi hotelieгe prezente Тn RomAnia. liamada lagi City Centre, Ramada oradea, Ramada Buсhaгest, Majestiс Hote|,
Grupul hoteIier lnterсontinentаl, llаmada PIaza Buсharest Convention Center' Ramada Buсhaгest Parс, Hote|
"\ сu sediu| сentгaI situat in loсalitаtt:;r
Denham, Buсkinghamshire, lёnс];.r
Гiamada Nord.
!цгl. li'd*\"t 1Nf:hjТ'&t Marriot lnternational este patrulea grup сa
Londra, este in momentuI de fa!ё с;l:I numёr de сamere, 602.056 in 3.446 de hote-
L iiir;l' t!. t; tiiti.i [! mai mare din оunсt de vedeгe lr| luri, in anu| 2О11, o paгte сontrolate direсt oe
numёruIui de сamere detinut' пlilI Marгiott Internationa|, гestuI foIosind numeIe
exaсt 647.161 сameгe
!ёri din intreаga lume gi
Тn сele 4.437 de hote|uгi propгii aflate in aproape
plёnuiegte sa Т9i dubIeze dimensiunea
,100

operaliunilor
tit'
sаrlr.
*Wffiffi*ugж, Marriott in franсizё'

pе pieteIe сheie emeгgente din China, lndia gi orientul Mijloсiu, in uгmёtorii ani M o D Е R N C LAs s с (M arriott'",'"l3 "t'.Lъ.s;x: ъ?".&?,oi".Е3,H'l,o "l#
| S
Brаndurile delinute sunt: Interсontinental, Crowne P|aza, Hotel Indigo, Ho|idау SpгingHilI Suites); Luxury (Bvu|gаri Hote|s & Resoгts,Тhe Ritz-Carlton, Тhe Ritz-
lnn, Holiday Inn Еxpress, Staybridge Suites gi Cand|ewood Suites. GrupuI hоtrl Carlton Reseгve, JW Marгiott); Lifestyle (Renaissanсe Hote|s, Еdition, Autograph
lier este сotat la buгsa din Londгa, dar gi la сea din New Yoгk. Interсontinenta| Co|eсtion); Тimeshагe(Marгiott Vaсation Club, Grand Residenсes by Marгiot, ТЬe
HoteIs & Resorts a сA;tigat premiu| intituIat ,,Marсa hotelierё a anu|ui'' |a WоlItl Ritz-Carlton Destination Club), Еxtended stay (Residenсe lnn, ЕxeсuStay,
Тravel Awaгds 2009; este сea mai pгestigioasё galё a premiiloг din domenltrl Тowne Plaсe Suites, Marгiott Exeсuttve Apaгtments).
tuгistiс din Iume.1 Pe piata din Romёnia' grupuI este prеzent сu JW Marгiott Buсharest Grand
in Romёnia, Hote|u| lnterсontinenta| Buсuregti еste un hote| de 5 steIe t:t. l]ote|, Buсuregti, сare oferё сea mai finё elegantё
Ei сonfort european' cu 402
apaгtine |an{u|ui, fiind, mai bine de treizeсi de ani, сea mаi ina|tё с|ёdtrе dlrr сameгe DeIuxe, 6 restaurante, un сentru de сonfеrintа, trn с|ub de sёnёtate si
RomAnia. in anu| 2007, hotelu| a treсut de la un сontraсt de tip franсizё lа rllr stаtiune ba|nearё, o galeгrе de magazine qi Granсl ();t:;ttlсl Altэgеreа de 5 stelе
сontгaсt de management сu lantul Interсontinenta| Hotels Group. Тоt iп [}trt:rr iасutё de regаlitatea europeanё, pregedinti de st;tlr. ..;t .l..lrlltttаrl ехterni se
гegti, grupuI mai detine un hoteI Crowne P|aza.

ht1p //www r:rlrpсlriltсltttlw:; t t i/. tt lt r l|/I r lt lt t:;lritl.hrlttllirlr lrl]}]l7()( ttlttl;tI l |сlll r

I )/|l rlr:t ( ,rlt tlit l|:; http://www Irrlreса.rolstirl/27.stiril1:'1t'ч |;lttltll lttlt'rrrrltllttr.trl.rt i l'IlIili ( tI VIIl()lIl tl;
|{l '| t:,llt'll
lirr:;оtlr; M.пr,r lrоlr.ltr:r:r;r:пrrrlrrr .'l)()'l l1l111l (.rr,r:r:r;;rl lrr;r .rO1O) 1rtilt tр;ul ltllttl (.r,, r....rl
rrr;ti 2()1 l)
 .i.i.l NI:tlt;tl't.lttt.ltltII ()l)сlillIlltllJ()t ltt Ittllсlltt|(. .ll |(.,l.lll|,lIl1

bazeazё pе serviсiI impесabi|е, Iux, grandoaгe arhite()ttll;l|.r

:.,r tlspltalltate. (j|;1 Best Western este prirrltrI irl trlpul Iаntuгllor lttlItlltr.tr'
diгea с|asiсё situatё aproаpe oe Pa|atul Par|amentului
este сieolсata in spесt;tl сu 4.015 unitёli, in intreаga Iume. gгupuleste рe prl.ltlt.t.t
turismuIui de evenimenтe.
Hote|ul JW Maгriott din Buсuregti a inaugurat al 8-a сa numёг de сamere in anu| 2011' 307.155
house din Еuropa, dupё сe| din Londra, in urmа unei
doi|ea restaurant JW Stеak in RomAnia, Best Westeгn este o prezеntё lt-'lrl;r
investitii de 1,5 milioanе tlв puteгniсё 9i dinamiсё, сU Un numar de 14 hoteIr-trl opelltltl
Еuro" Veсhiu| restauгant Cupolа a fost transfoгmat т"
;;iЪ1eaкrrouoе, pr., independent gi aflate in proprietate privatё. Best Westt.lrrt

@
punёndu-gi sё сгeeze un nou standard pe p|ata
restaurantelor din Rom6nia.
Hi|ton este prezent Тn peste 78 de tёri dсltt
nand 3.689 de hoteIuгi asupгa сёrora fie posеtiл
сontгo| total, sunt fгanсizate sau sub сontraсt (lс-'
management gi joint-venturе. Hilton este numаttIl
trei in funс{ie
605.938 сamere.
eWffкeflЗк.e Bгanduri delinute: Wa|dorf Astorla Hotels &
Centra| Hote| Arad, Best Western Buсovinа-Club l)rl
Munte Guгa Humoгu|ui. Best Western StiI HoteI BLrсrr
,'','lr Best Western Ambassadoг Hote| Тimigoara, Best Western Hote| ЕuгohrllrlI
|:ll.I MaГe, Best Western Rapsodia Hote| Botogani, Best Western НoteI Тсt1ll r,,
. lrr1 NapoсЭ, Best Western Savoy Hotе| Constanla, Best Western HoteI Rrrl,r,.r
de сapaсitate' сU un total tJt, ||iIll(ldoara, Bеst Western Hote| Аstoria lagi, Best Western Rogge Hotel titl1rl.r'
it.'.'l Westeгn Hote| F6ntёnila HaiduсuIui DN1 Sibiu-Bragov, tsest
t\/|r ..,r l$ Hote| Za|ёu, Best Western Bа|vanyos.
Wtl:;lr'ttr

Resorts, Conrad Hotels & Resorts, Hilton, Doubte Grupul hotelier Aссor, lideг euгopс;rrl lrr
tгee, Еmbassy Suites Hotels, Нilton Gardеn lnn, Hampton
lnn & Suites, Homtl domeniu| hotelurilor gi al turismului, еste 1lrr'
wood Suites by Hi|ton, Home2 Suites by Hi|ton
9i Hilton Grand Vaсations, zent Tn aproape 100 de !ёri gi аre 168'500 t|l:
ln RomAnla, grupul este prezent pгin сe|e douё hoteluri' Athenee
.Hilton, desсhis in 1997 in Buсurеgtl, 9i Hote|ul Hi|ton din Sibiu,
Palас;t' 'effiffiffiГq" angajati, De asemenea, aсest grup dettnt:
4.229 de hote|uri qi 507.306 сamerе. Aссoг
desсhis pгin frаrl
сizё in iu|ie 2009. aсtiveazё in domeniul administгёrii hoteluгrloг
Pе termen sсurt, gгupuI hotelier Hilton Wor|dwide va inauguгa pгin urmёtoareIе brаnduri: Sofitеl, Pullman'
Тn lara noastl;1
3 hoteluri sub bгandu| Doub|eТгee by Hilton, in 2011, (in ItЛr1.r|ery, Grand Merсuгe Apaгtaments, Novotеl' Suites Hote|, Merсuгe, Merсuгe
Bi.lсuгegti, Ploiegti :;l
oгаdea), iar pe termen Iung |antul inteгnalional va avea ,,\ll.lltaments, Adagio, Ibis hote|, AII Seasons HoteIs' Etap Hotel, Hotеl Formule
Тn Romёnia 20-30 сirr
hote|uri sub diferite branduri ale Hilton. Prima unitate
se vа desсhidе in vаr;r l llotel F1 Тn Fгanla, MoteI 6 9i Studio 6 extended stay in SUA, Aсestea sunt
aсeasta la Buсuregti, sub bгanduI DoubleTгee by Hi|ton gi '!Iltlrentiat€ pe сategorii9ipot fi standаrdizate, ne.standardizate sau long.stay.
va fi uгmatё de |ans:.r
rea de Ia Ploiegti (rebranduirea hotе|uIui Prahova P|aza), In Rominia, Aссor este paгtener |a hoteIuri|e Pu|Iman Buсhaгest Wor|d Тгade
respeсtiv de inauguril
rea hoteluIui de la oradea. Pentru hote|uI Doub|еТгee
ьi нitton сaгe urmeazё ;а lt t.('llter, Novote| Buсharest City Centrе qi hote|uriIe Ibis Gara de Nord, HoteI Ibis
tnaugurat in Buсuгegti, HiIton Worldwide a semnat llrlt;uгe9ti PaIatuI Par|amentului, Ibis Sibiu, Ibis Constan!a' Grupul hotelieг fran-
un сontraсt de franсizё сrr
fiгma VlS 7 lmpoгt Еxpoгt SRL. Hote|ul este situat pe , ..z Aссor va dezvolta in nume propгiu, ln urmёtorii zeсe ani, in RomAnia, o геtea
strada Neгva Тrаian, irr
apгopierea Pielei Unirii. $i hotelu| Doub|eТree ьy ьiitton,
сare Va fi desсhis |ir
,l'' ]5 hotеluri Etap сIasifiсate la douё stele, vizate fiind сapita|a, daг 9i oгage|e
Ploiegti, vа fi dezvo|tat tot in regim de francizё, rrr;tt l, Unde turismuI de businеss repгezintё peste 50%. '
сompania hoteIierё Hilton Wor|tl
wide semnAnd in асest sens Un сontraсt сu fiгma Valdor Venituri|e |an!u|ui hote|ier Aссor au сresсut сu 5,8% in primu| trimestru al
SRL, pentru aсtuа|trl
hotel Pгahova P|aza P|oiegti. Hote|ul, deja existent, .rrrtrIui 2011 сompаrativ сu aсe|agi inteгval a| anuIui treсut. Potrivit rezu|tate|or
va devenl astfel DoubleТrеtl
by Hi|ton P|oiegti, dupё renovarea gi efeсtuarea unei serii lrrr.tnсiare pub|iсate de сompanie, performanla grupului se datorezё unei сregteri
de imbunёtёtiri. Slrr
gurul hote|сare Va fi desсhis sub сontrасt r r. tlel de oсupare pe toatе segmente|e.,
de management este.;i;;];;;;
gгupu| Hi|ton semnAnd un сontraсt de management La nivel mondia|, Staгwood Hotels
сu S|F Banat Cгigаnа (рlllr
firma Calipso) pentru un hotеl cu 147 de сamere & Resorts
Worldwide, lnс. ope-
2012 inсIud аIte douё inaugurёri, aсestea fiind Hampton
in oradea. Planurile pentrtl
вragov (in paгteneriаt с;tr
;J;}- ffiЖWffiffiМж reazё 1.041 de unitёli in peste ,100
fondu| de investitii Future Invest), Hampton Cluj-ilapoсa de !ёri' сu o сapaсitate tota|ё de
сompanie romAneasсё сe aсtiveazё in seсtoгul sаnаtаiii).'
iin Ь".t"n"гiat сu сl 308.700 сamere. Starwood НoteIs
.llleгеazd prin uгmёtoare|e brand-uri |a niveI international. St Regis, The Luxuгу
( ]()|leсtion, W' Westin,
Lе Meridien, Sheraton, Four Points by Sherаton gi гeсenl
|, rlrsatеle AloftSM si ElementSM.

lhttp://wwwhorес;l.rrllltrllr'IIrrrll{iIll].hiltotl'woг|rlwirltl-tsIl . http:/lwww.money.rolhote|uri/aссor-sсhimba.strаtсlr;lll
l)l'llIll|'tltt tIrrl tl Itоlclt rttlr'
tltl;vrr|l.r1lrrllirtrr|111| ll)l()|lt.Ill|;l lc rlоrr;r-stele.html 'r,'
Ittпtl (;rr.r-t::;;rl rrttlr',,)O I l )
r

www llllltlх1ltllt rO (;tr:t .'l;;rt ;lрrrlit'' 2() 1 |)

 *?
ii| \l.rtl;tl'сtltсlltttlrl;lrlгillirlttlllll ltl lttllс|lttlt'Il t('..l'll||'iII, l'tll.ttlt' tlt' !!,\l|| ||'I l' l|.:lf|lс(t-il()l. l|l lt!)||'l,l| !| \l l I .'!1|1l| |lIl| 1 l \

Stагwoсltl Ilrlltl|s & Resoгts Worldwide, lnс' a semni];tl tttt r;trltlraCt de rn;tll.l l.ltаnd;rtrIt,.;tta qi format operationa|, 9i are de1a O llllil1lIl](::;|.rllllttа' pIlltl tltl1ll.r|.r
qement сU s.C. Slgпla HoteIs S.R"L. pentгU desсhideгeа iп 2L)1?, |а Clu1 Napсlr:lt
$t sсhettle de finanlare"
;l primului hotеl din larё се Va Operа sub brand-u| hote|ier inteгnational Sherаtorr RestаuгantuI fast-food. сu loсuri de parсare, а сresсut in timpuI ant|or l9(i() :',t
Carlson Hotels detine 1.078 loсatil IlI rnuIt mai bine in anii
,1
980. MсdonaId's si KFC au сondus асest seсtоr CLl ПltlllItIlI
ъs
rSt&
peste 80 de tёri, сu Un numёг dе 165.061 сamс-llrr, lrrnitate gi pub|iсitate la nive| nalional. Motto-ul de promovare pentгu prodltsr l|r'
рozitia 9 in topul grupuriloг dupё numёгu| tlr' MсDona|d a sugerаt сй hamburger-u| a fost dragoste, fami|ie, distгас{ie, ехt;.ls;у
сameгe. Branduri|e delinute sunt: Radissс;lr' purё. Mai tArziu, sandwiсh-uri de pegte' sandwiсh.uri сu bгёnzё 9i alte e|emс:rrlt.
Country Inns & Suites By Carlson, Park Irrrr, аu fost adёugate |а meniu| aсestuia. Pentru a investi in desсhiderea unlti Rtttr.;r't
ParkPlaza and Regent. King sau un MсDonaId sunt neсesare aproximativ 1,2 mi|ioane dе doIari.
Hote|ul Radisson BIu dinBuсuregti (redeпrl Un exemplu tipiс de restaurant fast-food сU suссes este сel сaге аre v;itt,.'tlt
mit Тn oсtombrie 2009), сe| mai mare hote| de 5 ste|e din RomAnia gi сel пl;tt brute de aproximativ 750.000 do|ari anua|, este gestionat de сёtre o pe|:i(),Ill.l
mаre hote| Radisson din Еuгopa de Еst, faсe parte din releaua Radisson tJ|rl sub vArsta de 30 de ani,9i сare aгe probabiI 75 de angajali, dintгe саrt: ltt:t1.'
Hote|s & Resorts din сadrul grupu|ui hotelier Rezidor, delinut de Car|son. Тit|ul сir. ritateа munсesс сu timp pa(ial gi sunt studenli sub 25 de ani- Salarii|e Sttttl ttltr,l
Hotel a| Anu|ui |a nivel mondia| rёsp|ёtegte performanle|e remarсabile in сeea сt' majoritatea angajalilor au salariul minim.
privegte imp|iсaгea peгsonaIuIui, satisfac(ia с|ienliloг, venituгi|e generate gi perfсlr Demografii prognozeazd o sсёdeгe a numёruIui de e|evi, pгin 2010, сtlt-';t r,r '
mante|e eсonomiсe. Hote|ul dispune de 718 сameгe gi pune |a dispozitia oasp{: ar putea insemna mai pulini soliсitanlide |oсuridе munсё sau saIaгii mai mаtl r|r.
tl|or 4 restauгante gi 3 baruri, un сentru de сonferinte de 1.500 m2, un сentГu (|(! poгniгe" Nu va fi o сгegtere a peгsoaneloг mai in vArstё sau a pensionariloг, t;tlr
frtness de peste 2.600 m2, o pisсinё aсoperitё
9i Ь сurte intегioaгi сu pisсitl;t de 60 de ani gi peste, daг relativ pulini sunt atragi de ritmul гapid 9i de salarii|t:
inсa|zitё' un 1acuzzi exterior pentru 50 de persoane' rтiсi a|e restaurantuIr.ri. Zeсi de mii de imigranli сaге au sosit reсent sunt o sursа
In аfaга de hote|ul de pe Calea Viсtoriei, un a|t hoteI Radisson este anuntirl de munсё dorniсё de |oсuгi de munсё. o pгoblemё potenlialё este сё ei nu igi рot
pentru Poiana Bragov. Totodatё, Car|son Hote|s aг putea intra in Romёnia аtiit peгmite sё trёiasсё in zonele ln сare mu|te dintre restаurante sunt situate.
сu brandul Rezidor, de сinci stele p|us, оёt gi сu trei-patгu hoteluri Park |nrl, Depaгtamentu| Munсii a stabi|it mai multe сondilii care trebuie Тndeplinite Тn
с|аsifiсate Ia patru ste|e. сazuI in сaгe o peгsoanё este numit сa manager sau supeгvizor:
Grupul Globa! Hyatt deline 42'.\ / Prima indatoгire este managementul unei сompanii, depaгtament, sau
hote|uri сu o сapaсitate totalё dсl subdiviziune a unui magazin;
120.806 сameгe gi opеreazё bгandu / Managerul sаu suрraveghetoгuI diгeсlioneazё in mod regulat aсtivitatea
ri|e: Grand Hyatt, Hyatt Regenсy, Pаrk сёtre сel putin a|ti doi angajali;
Hyatt, Hyatt Resoгts, Andаz, Hyаtt / Е| sau ea are autoгitatea de a angaja gi de a сonсedia, sau гeсomandё
PIaсе, Hyatt Summeгfie|d Suites, Hvаtt angajarea, transferul, сonсedierea gi promovarea,
: : Vaсation Club. Lаntu| hotelier amerl / Manageгul sau supraveghetorul, Тn mod гeguIat, foIoseste puteri disсгe-
сan l-'|yatt a anuntаt сй va introduсe pe piata europeanё 9i branduI sёu hotellеr tionare Tn luaгeа deсiziiIoг de funсlionaгe;
Hyatt P|асе, prin inaugUrarea primuIui hoteI marса Hyatt P|aсe in Аmsterdапr. / AtributiiIe non.manageriale pot duгa pёnё nu mai muIt de 40% din timpu| de
o|anсjа. in aсest sens, сeIebru| lant hotelieг a semnat reсent un сontгaсt сLr IUсrU.
Hi||gate Properties, un dezvo|tator imobi|iar de top din oIandа.1 Pe piata dln ПЛeniul
Romёnia gгupul nu detine niсi un hotel. Sandwiсh-uI hambuгger, a devenit faimos in afaсeri|e fast.food. Hambuгger-uI
este patentat, garnisit gi e|ogiat de сйtre oаmeni in reсlame in aсeastй afaсere.
Pub|iсu| american a fost determinat sё sa|iveze la reсlamelе Big Maс,Whopper,
10.8. IVlodelul de organizare in lanturi de tip fast-food qi a|te foгrne a|e aсestui sandwiсh. Hambuгger-uI merge |a fасuItate, |a Co|egiul
Whoppeг, о tabёrё de instгuiгe pentru сei сaгe aspirё |a mёrelie in lanlu| Burgeг
Fast-fooduгi|e' astfel сum sunt definite de diсlionar, sunt pur gi simplu ,,а|r- King. La universitatea Hamburger, juсёtorii sunt pregatili pentru statutu| de avere
mente prеgёtite gi seгvite rapid''. Distribuiгea produselor alimentaгe |a сerere'
9i bogёlie in impeгiul Mсdona|d's. Pentru un produs alimentaг pulin сunosсut in
rарid gi са|d, nu este nimiс nou. SinguruI faсtor сare a сгeat сеa mai mare restaurant de afaсeri pAnё Тn anul 1930, hamburgeг-ul а parсurs un drum |ung.
sсhimbare Тn industria restaurantuIui dupa aI doi|ea rёzboi mondiaI, a fost fran. lstoria hamburgeг-uIui merge Тnapoi in timpurlIe rrlt:diсvаIe. Negustoгi dln
сtzа. ,Apliсаta |a afaсerile fasЬfood, a peгmis sute|or de antreprеnorl miсi sё intre oгaguI germаn Hamburg сaгe сй|ёtoreau Тn Zoгtа M;ttll ll;t|llt;t.'' аLt аdoptat obi-
tn аfaсeriIe сu restaurantе, deoareсе inсepе сu un meniu fix, linlrtаt сonstt uс[lt: сеrul tёtarilor din deсopertarеa qi сonsumuI de с.lrtti'llrlri'r (lrtttllсttI t;rt:lr еstсl
inсё inсhipuit de unii). Hamburg a fost adus jn асtl;t:;l;t l'lt.t rlr.ttlttt;t;trtll \iI lllillI
lttt1l //www llrlrrlr:;t ttll',|лtl,'i ',|пtl1|\74 l;lrrttrI hoteIiс.r-hy;tll ;rtlrr. l. |,l.lllliliI llyltlI паri qегmаni.
1l|:tt:l:
lr ( lll(rl).t ltlttrl (,tt:r;С:;;tl llt.rl .'t) I | )
 t.r6 |\l:tltlt91,1t111!'1r|'tlllсt.:rlltttltlllг itr lltllсliil.iс:.il l(...l.ltII.lli(
litll.пtс tlt' (|'\()L:iсr(! tt tt|itсaгiltlr iп |ttlIl'Ittt tt' \I | |,\ll!llt.lrItI
in Anglia in 1B88, un mеdiс, Dг. JH Sa|isbuгy, a proпloV.rl rl v.ttl.ttle de burgelt
Renumitul |an{ de restaurante Wienerwald a pёtгr-rn si pе piata romёnеаsсil s;t
сa Un a|iment minune' pe сare era sigur сё ar Vindeсa o vartetate сjе boIi, inс|ustv
.r inauguгat primuI restaurant, |a Buсure;ti, Тn apri|ie 2011, cu o investttie с|tl
сolitа, reumatism, gutа 9i rigidizarea aгtere|or. Aсeasta a fost fripturй Sa|isbury. сl
l50.000 Еuro' Wienerwald detine 34 de restaurante in Geгmania gi 33 dе геs
versiune de оhiftea mare de hamburgeг.
llluгante in Тuгсia. Cifгa de afaсeri inгegistratё de aсest Iаnt Тn anul 2010 а fost
Sute de oameni examineаzё hamburgeгu| pentru a aduсe o Тmbunёtёtire
t|e 25 mr|ioane Еuro Germаnia gi 18 mi|ioane Еuro Тuгсia.r Produse|e Wtener
aсestuia. Niсi un а|t aгtiоoI despre alimente din istorie nu a primit o astfe| atentiв
pe sс.a1ё laгgё. Aг tгebui sё fie fгipt sau Ia gгёtar? Ar tгebui sё fie gaгnisit сu o wa|d sunt renumite pentru faptu| сё sunt sёnёtoаse, pentru сё nu se adаug5 grа-
rogie? Ce feI de sa|atё verde ar trebui sё fie utlIizatё, toсatй sau fruniё? Ar trebut l;imi adiliona|e in proсes, niсi un fel de ulei, iar eсhipamentuI din restaurаlll
sё fie imbrёсat сu сeapa, maionezё? Aг trebui сhif|a sё aibё seminle de maс, 1lermite prepararea puiuIuiin suс propriu, doar la abuгi.
seminte de сhrmen sau aItсeva? Ar trebui sё fie pregёtit gi [inut Ia indemAnД Prinсipalii juсёtori mu|tinationali de pe piala romёneasсё sunt MсDonа|tl's'
pentгu a da сIientului sau la сomandё? Ar trebui sё aibё 2osau 18 la sutё grё- KFC, Pizza Hut, Gregory's sau Snaсk Attaсk. Potrivit date|or furnizate do ссlttt
sime? Carnea tгebuie sё provinё numаi din atrrсotu| de vitё, sau poate proveni dв panii, 250.000 de romёni mйnAnсё zilniс fie |a MсDonaId's, fie la KFC.2
|a anima|u| intreg? Ce proсent de gaгniturё din сarne este permisё? Aсestea gl
a|te Тntrebёri au сondus |a гeg|aju| fin aI hаmburgeгu|ui.
Degi hambuгgeruI in sine estе гege|e, tovaгй9ii sёi сaгe сuгtenеsс |a poaгtё, i| 10.9. citeva studii de сaz
urmёresс indeaproape. Are pгin{u| mogtenitor a| fast-foodu|ui, сarnea oe pu|
prajit, puterea de a adёuga sau distrage atentia de la ,,rege|e'' Big Maс? Cartofi
A. Top 5 сele mai bune hoteturi casino din tumes
prajiti, shаke-uгi' iaг Тn uneIe Ioсuгl сhiar manсare mexiсanЪ (burгiio si taсo) sunt
aссeptabiIe ln сuгte' Site.uI bгitaniс tгivago.сo'uk a intoсmit |ista сe|or mai bune hote|uri-сasino,
Doar atunсi сЭnd afaсeri|e fast-food par sй-gi fi stabi|izat produsu| 9i formatu|. r;аre in ziIele noastre gёzduiesс numeroase evenimente' speсtaсole muziсale,
de.a Iungul vine Domino.s Pizza, сare ia o idee veсhe, Iivrare |a domiсi|iu' pe rеstaurante de top, galeгii de aгtй 9i expozilii сu|tura|e.
сare o dezvoItё Tn peste 5 000 de magazine. o simplё imbunёtёlire a fёсui о
maгe difегentё-Iivгarea gгatuitё la domiсiIiu a unei pizza, in mai pu1in de 30 do
minute. Simplitatea de f-unсtionare este una dln сhei|e сare au dus la сresteгea
fёrё preсedent.
Fast-foodul сonduсe detagat in topu| сelor mai mari |anturi de restаurante din
Romёnia' сu un tota| de aproape 150 de unitёli desсhise Тn,u|timii ani, de сinсi orl
mai muIt deоAt dimensiunea сumulatd a сe|Ьr mai mаri rеtete de restaurantе
tradi{ionale.
.. Gigantu| sandwiсh-uri|o! S-ubway, a depйgit, сa numёr de restaurante, |antu|
MсDona|d's. ln anu| 2010 Subway a avut 33.749 restaurante desсhise Tn
intreaga Iume, iar MсDonald's avea doaг 32.737 restaurante. Subway a anun{at
сё a desсhis restaurantul сu numёru| 1.0O0 in Asia gi urmёregte eitinderea'in
viitor.
Subway, сare a desсhis primul restaurant in аfaгa SUA, in anu| 1984 in 1' Be!|agio (Las Vegаs, sUA) Situat in mijloсul Las Vegasu|ui gi сonsiderat
Bahrain, se agteaptё сa numёruI restaurantelor |a nivel international sё-I depё. ttnul dintre сe|e mai reprezentative сazinouгi din |ume, Be||agio a fost sсena des-
geasсё pe сel |oсal pAnё in anuI 202o, a anuntat direсtoгul de dezvo|tare Doп
Fertman. Lanlu| fasЬfood deline peste 24.000 de restaurante in SUA, сaгe au
t69urёrii a numeroase fiIme ho|lywoodiеne, Dimensiuni|e sale sunt impresio-
generat venituri de ,10,5 miIiaгde de do|aгi, din totаIul de 15,2 miliarde anuI treсut. tlante, iar speсtaсu|oasa fAntAnё aгtezianё сare sepaгё hotelul de restuI oragu|ui
Еxtinderea Subway se datoreazё сhe|tuieIi|oг mari сu publiсitatea si desсhr. sе intinde pe o suprafa!й de 3,6 heсtare (36.0o0 m2;. DesignuI hote|ului este
derea de loсaIuгi foIosind un modeI de franсizё similar сe|ui utiIizat de MсDonаld's. puterniс influenlat de arhiteсtura tгadilionalё italianё, marmurё utilizatё pe supra-
Lanlu| Subway, fondat de Fred Deluсa Тn 1965, a desсhis 904 unitёli anul tгeсut. fеte eхtinse gi numeroase|e og|inzi сonfirmё stilu| de amenajёri itа|ian.
spгe deosebire de MсDonald's сare a inaugurat numai 295. Ca vAnzёri, MсDonald's
depёgegte Тnсasёri|e Subway 9i faptu| сё гestauranteIe Subwаy' reоunosсutсl
pentru vaгietatea de sandwiсh-uri gi saIate, sunt mai mu|te in SUA ТnseamnA
сregterea vzibilitёlii lanluIui pe piala ameriсanё 9i niсideсum сAgtiguri finanсiaгe
foaгte mari.'
(aссesat apri|ie
2011)
,1 wщщ-hslggaJs
http://www.businessmagazin.roltopurile-business.magаzin/top-lllrr t:tlkl ltt;ti rrrаrilanturide
.http://www.horeса.rolrestаurаnltl/-1 ltlstаttt;tlttt:*din.romania.galerie-foto.4588183 (aссesаt iurlir;2011)
']З5_sLrbwаy-а.сlepaslt-lttсllrrlt.rIr|:, :;t ;t'rltlvrllllt сеl l
Irl|1l //www-horeсa.rollloteItrri/14B4-top-10.сtllt-'lIl;ti.lltltttl ltrrIt.Ittttl;l.,Ilil) (|||l ltttrtrr llttrtI
mаl-mаre-|аttt f;rst-forrtl htпl| (аt;сtlslrl ,r1rrllrtl ,)01 l)
 ;
lSlJ Мitltagсtttсlt1ttI rl1lсгlttittttiItlt.ilr lrtllс|lrl.iс 1i tr'.'l,ttrl'r!r.

Aсeаslir rIt.:'ltttlllte сaгaibianё estе renumitё pentru p|aje|е uirnitoагe. l |сlttlILtI .rt..
506 сапttlrt-'' tteсaгe avAnd ba|сon sau terasё. Hotelu| este dotat сU Zolli] J)t]lIlllI
shopping, un tеren de go|f,5 гestaurante a-la-сartе, numeroasе DагUr| s| (;|(l; ll
lounge.

2. Htltel Dorint Mаison Мessmer (Baden-Bаden, Gerrnania) Hote|u| este

|aсa|iт.rl rп Pёdurea Neagrё din Baden-Baden, iaг oaspelii sunt intAmpinali intг.un
lobby .;1l;зtios gi foarte pгimitoг. Guгmanzii vor apreсia сu siguran[ё prepaгate|e
rest;rrii,lгttu|ui JB Messmer сu influenle franсeze' fine сusine qi meniuгi e|aborate.

5. Hilton Vargovia Hotel and Gonvention Center (Vargovia, PoIoniа) Hotе.

luI Hiiton este situat Тn inima Varqoviei, delinе 314 сamere distribuite pe 27 de
шl etaje. in bаru| ,,Axis'' сlientii se pot de|eсta сu o vastё se|eс[ie de vodka po|onezё
м' qi сoсktaiIuri сolorate. Restaurantul ,,Meza'' oferё preparate сu|inare traditiona|e
,r).
poIoneze 9i vaгiate preparate din numeroase сuIturi gastгonomiсe.

3. Hotel de Pаris (Мonte cаrlo, Monaco) Legendarul hotel este unu| dintre
сele mai prestigioase dtn Monte CarIo. Din lobby pAnё in сamera oaspеlii sunt
intAmpinali de lux' Piesele de mobi|ieг din mahon qi va|oroase operе de aгtё сгe-
eazё o atmosferё traditionalё e|eqantё.

B.Your Hotel Guests are More lVlobile than Ever Before. Are your Marke-
ting EffoЁs Keeping Paсe? (Mar 15, 10 | 1:59 am, Bу Мark Johnson, CЕО,
Loуaltу З60 - The Loуaltу Marketer,s Association),
Armed with immediate, anytime, anywhere сonneсtivity via theiг smагt pho-
nes, today's onthe-go сonsumers are no |onger tied to their |аnd line te|ephones
and desktop сomputers. In faсt, Gartner Researсh prediсts that mobile web
aссess wi|| suгpass traditional PCs by 2013. With the number of сe|l phonе
subsсribers skyroсketing roLrghly 25o/o annt'r,l|y for neаг|y the раrt r|tlс:;rt|r:, just
howmobl|оhаveyourguestsbeсоmewlltllt ll (]Omestоthеrr lt;tvr'l llI.ttt.;,,'
z| Тhtl lbоrostar D<lltllltll:;tltа (Plаjа Bаvаro, RоpttbIt(,.l l)tltttlltlt:аlrа) l strl . Jll...l\/('l.lr]e nLtпlberоf Аttltltlt;.ttl.; wltrl tr:.;tltl thсlir lllr ,l,tl..1l|1, 1' l.'llttlW:;l
,1 ,

rпr lrоlгl,rll rrх:ltr:,rvc rir l,'.lt'lr'',rltt;ttt: rlr,t lLtttttttl l'l,ttt:t llt.iv,, rlrrr I'ttttl.l (;,ttl,l tlltlwr.Irr;li.trul'у|.'|''l' irl].)()()ijv:; .,,{}()i .trtilltlllIlllrlIvr.ftll
 *
\|ltlt;ttlсtttr.lltIrtI tt1lсгlttltllltItlt ttt Ittllсl:lt tс $l l(:rl.llI|.lit.
. PhoCusWr|ght foreсasts that mobi|e bookings arе eХp(.(]l{'rl to rеaсh $,160
rnillion \п 2О1o' 67% of overa|| traveleгs and 77oh of fгequellt llt tsttless trave|ers
with web-enabled mobile phones have alгeady used their phones to find loсa|
serviсes and attraсtions'
. 71o/o of U.s' аdu|ts po|led by Harris Interaсtive сonsider it safe to make a
purсhase via a mobi|е phone; 43o/o of rеspondents are wil|ing to usе their mobi|е
phone to purсhase hote| гooms and 4oo/o are willing to use it to purсhase tiсkets
for travel.
lt.s с|eаr fгom these statistiоs that your guests aгe beсoming inсгeasingly
mobile-ready and as the trend сontinues to esсalate' the need foг your marketing
efforts to keep paсe will be paramount to engaging them --. and kеeping thеm
engaged. From the deliveгy of persona|ized messages and promotions to expedi-
ting bЪoking and rеservations' mobi|e marketing unleashes a p|ethora of effeсtivе
opЬoгtunities for сonneсting and inteгaсting with your guests and prospeсtive
guests that were non-existent a handful of years ago.
Mobile Advettising on the Rise
Aосording eMarketer' U.S. mobiIe adveгtising spending will suгge 85% to
$59З mi||ion this year from $320 mil|ion Тn 2OO8, and it's pгojeсted to hit $1.6
billion (yes.... billion) by 2013.
When you think about mobi|e maгketing and advertising, text messaging is
often the fiгst aсtivity that сomes to mind. And for good гeason. optimizing
message distribution via texting enab|es maгketers to сonneсt with сonsumers in
a гe|evant, time|y, and pегsonalized manner, And by ensuring that texting
.,cal|to-aсtion'' based, marketers are able to effiсient|y trасk the
сampaigns are
effeсtiveness of the campaign.
For instanсe, Мobile Marketer reсent|y high|ighted the suссess of the teхt
promotion implemented by Hote| Casa De| Mar in Santa Moniсa, CA. Тhe goaI of
the сampaign Was to bui|d an opt-Тn |ist of |oсaI сonsumers who would be
prospесtive stayсation guests. Promoted by the hotel via traditional and soсia|
media adveгtising' the сa||to-aсtion mobiIe marketing сampaign enticed сonsu.
mers to join the йotel's mobile loyalty сtub Тn return for a speсia| offer (free, un|i-
mitеd BIoody Mary's or сhampagne during Sunday brunсh).
After 10 days of outreaсh, the сampaign generated:
. a substantiaI opt-in useг based, a 1oОo/o deliveгy rate and a 75% enga-
gement rate;
. a 27oЬ redemption rate whiсh trans|ated into inсгeased revenue for the
hotel;
. a database of local сonsumeгs the hotel сan taгget with promotions for
гevenue-dгiving hote| serviсes suсh as food and beverage, spa tгeatments etс.;
. an ROI of 450%.... and still growing.
In addition to text messaging, mobiIe aрpIiсations are аnother foгm of top-of-
mind mobi|e maгketing that is proving to be va|ue.add for trave|ers. Made popu|ar
by the |aunсh of the App|e iPhone, apps aгe down|oadab|e mobile app|iсation
software progгаms designed to be used on smaгt phones. As mrlttl;lrtd more tra.
ve|ers use their smart phonеs fоr nаvigation, they are |ooklrlr; ltlt .t1l1 ls to provlde
Ioсation_bаser] аssistаnсt: wl tr'rl llttly аrгive at their destrrrlttltltr Itl l.rr:l' resс.ztгсh
r:rltttlttrllrlti сltl br'Illrll rlt lIrlli,rl Wr ltItlwidсэ sttрl1lrlrttlсl сrltt:.ttltr..l.'' lIt':;lltl l(l tlsс:
I,'llt.пc Jе ustlсiеrе tl сtfitсct.iltll. itt lttl|с|ttt tt' '!l l |',\lttllt lrlll
mobllе ttэсhnology for suоh trave|-re|ated needs. Ассording to the survey' li[}.Z' tll
respondеnts said they wou|d use a mobi|e deviсe to сheсk into hote|' 5/(Zr Sltlrl
they wou|d сhange a booking and 42oЬ said they wou|d book buslness trаvеl.
Aгmed with these findings, it's no wonder that Hi|ton Hotе|s (inсIuding lt:;
Doub|e Тree, Conгad, Еmbassy Suites, Hilton Garden Inn, Homewood Sultс:t;
and Hampton Inn brands) гo||ed out free iPhone аpps during the end of 200t)
Тhe apps enab|e guests to readily manage myгiad aspeсts of their hotel ехpll
rienсe right from theiг hand-held phone:
. Searсh for hotels nearby via address, city' airpoгt or even GPS mаpprrlt;
. Mаke a new hote| reseгvation and view, modify аnd сanсel eхiStinсl ltl:;.'r
vations and at any of Hilton Worldwide's hotels;
о Cheсk.Тn online up to 48 houгs Тn advanсe for go|d and diamond rnсlt'ttllr.r,,
of the Hi|ton HHonors fгequenЬguest progгam;
. ordeг food and/oг serviсes to be avai|аb|e..upon aгrival,'at the 1|r|ltrrr
DoubIetree Еmbassy Suites and brands;
. Cheсk baIanсes and redeem points and stays for members of the l_{i|ttlrl
H Honors frequent-g uest program.
How have сonsumers, гesponded? A week after launсh, the app was down_
|oaded more than 6,000 times. Choiсe Hote|s, Starwood, omni Hotels, Fouг
Season and Priсeline'сom have a|so гeсent|y ro||ed out freе trave| apps. As
smaгt phones сontinue to enhanсe the onthe-go lifestyles of your guests, it is
imperative that your marketing efforts beсome inсreasing|y mobile. With eMarkе.
ter pгediсting that U.S. mobiIe phone subsсribers wi|| гeaсh 3OB.7 milIion by 2013
-- translating to a whopping 96.7% penetration -- this is a consumer trend voLr
simp|y сannot afford to let pass you by.
Cerinfe: Continuali cercetarea gi prezentarea celor mai bune hoteluri-cazrпоrt
din lume; realiza|i o analizd comparativё intre facilitёtile/avantajele/dezavan!;t1t,|t,
oferite de hotelurile-restaurant gi hoteturite сazinou din lume.
1. Care sunt prinсipaIele foгme de exp|oatare a hoteluriloг 9i сaгe dintгe
aсestea sunt сe|e mаi prezente pе pia{a hoteIierё montjia|ё?
2. Care este re|alia de сonstituire gi funсlionare a grupuri|or gi, respeсtiv,
a Ianturi|or hote|ieгe?
3. Prezentali prinсipa|е|e tipuri de сontraсtare hoteIiеrё 9i сare sunt faсtorii
саre influenteazё a|egеrea unui аnumit tip de сontгaсt.
4. Identifiсali avantajele $i dezavantajeIe pгezen!ei mariIor grupuri
hoteliere in RomAnia.
5. Care sunt mode|e|e de oгganizаre Тn lanturi a unitёtilor din restauratie?
Еvaluali dinamiсa prezen(ei pe piata intеrnationalё a unitёtllor de tip fast.
food
 lt,,tt,r,,iп,tltlrrttl, lt,,t,lt,t, .r,l, t,.t.!trt.tti. i.li

1l Ofg:lllt/,tlt(.rlr.lr,rrrr t,,,r, ltr.(,,r r.lш()l)(',1п,1,,,1u пш lrгr.пr.!.rr.r r..ll{);ll('o lt'r;r.,r

FRANсIa^iш дп.дсЕRILЕ tIoTЕLl ЕRЕ $t
DЕ RЕSTAURATIЕ
11.1.Franсhisingul - сa strategie de pёtrundere pe pietele externe
11.2.Ёva|uarea afaсerii in francizi
11'3.Contrасtul de franсizi hotelierй 9i de restauratie
11.4.Mаrile frаnсize gi prezen!а tor in industria ospita|itilii
11.5.Francize din domeniut hotelier
11.6.Citevаstudii decaz
'.
franсtztlt.,;| ||r.l.tl..Ir.rr1r.tIt,t.tlt 'tI.tt r.:,lttI lt'ttr)llll.l| (|.l i|.llllIllIIl.t lltlllttllttl lt;tttt:lzrlt
dar tott stttlt r|ll;tt,tlltl (;;l trаltсizа sс rоler;l Iа сr гоla!iсl l;rllltоrсiаlа de аfасеri,
intre doui pd(i numite francizor respосtiv fr;tllсiz;rl.'
Potrivit oxford Advanсed Leorner's Diсtiolrаry''' 111 fl1tr;It;r сttvаntLlI franс',ll;l
igi avea rёdёсinile in ЕvuI Mediu in vеrbLrl ,,lrl rlttlt.tttt;ltlstl,'- sеmniftса a It
e|iberat de sс|avie, de obligalii |egale, depenсletllir. irr Irtttbа gеrmanё сuvAnttrI
franсizй se regёsea in termenu| ,,franсhisage'', in spilttlo|a ,,franquiсiа'' сare avеil
semnifiсalii simiIaгe (scutire de taxe, drept de vot, refugiu' сonсesionaгe' |iсentа'
privilеgiu, imunitate).
De asemeneа, Тn u|tlmele deсenii s-a impus in limbaju| сurent gi aссeptiunеа
de ,,tehniсё de desfёguгaгe a unei aсtivitёli de сomerсia|izare a bunuгiIoг dе |aгсl
сonsum gi/sau de prestаre de seгviсii сёtre сonsumatorii finali.''з
|) : :] Interesant este faptu| сй sunt fo|osite douё сuvinte pentгu desemnarea сonсep.
tului de ,,fгаnсhising'', atAt in limba englezё substantivu| ,,franсhise'' qi forma verbаIa
.:

REZUмAтUL сAPlтoLULUl
Cu o еvo|ulie speсtaсu|oasё ln seсo|ul XX, franchisingu| reprezrntё aсea
modalitate de desfёguraгe a unei aсtivitёti есonomiсe, сonstituind paгadigma
parteneriatuIui dе suссes, bazAndu.." pЬ o re|a{ie simbiotiсё
intre franсizor
de gerunziu ,,franсhising'', сЭt gi Тn |imba francezё ,,franсhisage', (сare este o
tгanspunere Tn limba fгаnсezё a сuvAntuIui ,,franсhising',)' nu a сonvins, drept
. pentгu сaгe s.a impus rapid in pгaоtiсй substantivul simp|u gi evoсator,,franсhise''.a
|n |uсrarea ,,Guide de lа сreation d'entreprise en franоhise'', Yves lаssi,
.

mentioneazё faptu| сй, teгmenuI de ,,franсhising'' s-a foгmat din сuvAntuI de ori.
(franсhisor _ pгoprietaru| afaсerii de suссes) fгаnсizeг (franсhiser _ Б"nБп-
9i . gine franсezё ,,franс', avAnd semnifiсa{ia de autoriza{ie, liсentё сa substantiv gi de
сiaru| afaсerii) pгin сare primul igi extinde сota dе pia!ё vAnzAno
un liber, sсutit de impozite сa adjeсtiv gi сaгe faсe paгte din aсeeagi fаmilie de
verifiсat, profitabi|, unui lnvestitor (franсhiseru|). 'Ёte' ;

сuvjnte сa veгbu| Тnsemnind a sоuti de taxe, impozite, a elibera."

Francizarea unei afaсeri inseamnё extindeгea teritoria|ё a unei аfaсeri ',affranсhir'',
prin vA.nzarea reletei de suссes. in genera|, oriсe afaсeri in Gеrmania, tot in Lumea Veсhe, in anii 1840, marii produсёtori de bere
se pot rr"n"иi-"u aсoгdau francize unor hanuri sau taverne pentru а vinde Тn exсlusivitаte bereа
exсep!iасe|orсuсaraсterl|iсitsaudemonopo|destat'Deobiсei,francizarea
se rea|izeazё pornind de |a o unitate-pi|ot, сaгe pгin funсtionarea anteгioarё produsё de сёtre aсegtia in sсhimbul unor finan!йri."
a Mulli сred cёfranсiza este o invenlie striсt ameriсanё, Ameriсa fiind pёmёnttr|
demonstrat viabi|itatea aсestel гelete. Pгaсtiс, piin unitatea-pitot, tianсl.ъ;u|
testat gi peгfeсlionat ideeа sa de suссes, a avut timp sё gaseasсё
; pe саre s-a nёsсut gi s-a dezvoltat franсiza gi сй dupё сe a devenit o аfaсeгe сlr:
solu1ii suссes in Аmеriсa a fost pгe|uatё de franсezi. Dar, istoria, insсrisuriIe, arhive|e 1r
pentru probleme|e ivitе.
studiile |ungi, dupё сum am arйtat anterior, сombat aсeastё afirmatie.
Astfe|, putem spune cё franciza a apёrut сa modalitate de vёnzare |a prеsr-
unea сregterii produс(iei, distribu{ia Тn sistem francizё s-a dezvoltat treptat, dato-
11.1. Franсhisingul ritй imposibi|itёtii produсёtori|or de a сumpёra propгietёli imobi|iaгe de pe а|te
- сa strategie de pйtrundere pe pielele pie{e, de a desоoperi fo(а de munсё potrivitё 9i mai aIes, dе a administra afa-
externe оerea de la distan[ё.
Aparilia fгanсizei a fost determinatё 9i de nevola de a oсo|i prevederiIe legis.
. P|jmbёndu-ne pe stЁzi|e orlсёrui
francizё in fieсare
orag din |ume reсunoagtem afaсeгi in format |ative ameriсаne antitrust. LegiIe antitrust interziсeau vёnzаrea produse|or diгeсt
ma||, in fieсare сentru сomerсia|, oriсe stradё aglomeratё de сёtre produсёtori сёtre utiIlzatori..
genera| in oriсe zonё сomerсialё: ,,Fornetti, Pizza Hut, llЛс. 9i in
Donald's, Coca-
Colа, Hugo Boss, Germаnos etс.'' sunt prezеnte famiIiare. De asemenea, ,
Тn Driga Corina, Pimii pagi in franсizё, ЕditLrra C t| Е]eсk, Bttсrtresti. 2006, p. 20
multe zone in сare s-au сonstrrtlt |oсt]ittte' frаnсiza{ii sunt prezenti gi
inсё mai I Oxford Press, 1995, p.469
este |oс pentru mai mulli l " Coen Jim' Suссestil in franсizё. Teluri, arlrк.'o| 1lttltItr''rl tlt tl'vlstli f ranсhise rnagazitlс:'
Pentru a intelegе tlitl Jttltlr:t tlr.Vt.tIr.l,: ltlrltt]tiс 28 deс.2006
9i praсtiс sistemul de frаnсizi -BensoussanH',Ledroitdelafratюltisr-.,Itl
саre este un sisteпt t|о lrtаrkс:liltt; r:tllttrасtuаl gi vertiсa|, Тn pгimuI A1i.ry.....,, |1|1|i |,.rlls'1l 11
rёnd este
foarte importаntаl сll;rtfr(-.ll{]. l ,..I iIr'!ttrltt..t rrtlllunii de sistem de franсlzё. "wurw.observatoiredе|afranсhise.frlqtritltl r'rtl;tltlllt r'ltltr'1ltl,'r' l.ll lr.ttlt:ltisе
Fieсarе G
|пslitrlltrI de Cerсetёri Ei Constr|tаni;i ilt M;rtl.rr;r.rttr.tll Ilit..ttlr..'.. (,rrlt:;rtIlttlt1 |llsttltlltl'',
din с,.lrItttI lllz Pro - Moldova, 2007
|А:;tlr:l;tIi;t ,
Ill!|l''ll| | l'|lt;i;l, Гtlltlt:izit:]i|lr (:llIl1:;.t !;tt:t;lv||tI! lIt1!t !]||'!I|.l!'!t'..|,tIl, tll';tlltt' l rIlIrtt;t
lil.lt.It,Irlr tltl I t.tll. i..l iIrrr l]lllil.ll||.I Www;ttfr lrl ' (аllr;tl:;;rt 2()()/) llr:ttlrr'l',"1',lr,rlirrr, llrrr;urс:,;ll, l1){}{). р l)

i.l,l \I.ltt.rl't.lttсlt(ttI rl1lсг:rlitrttilllr.ilt lttltсI;tt.tс;t lt.sl.rttl'rli'
Astfel, franсtzа с] рalCLlГs un drum lung 9i rapid' dev(-.|lIltr|.,..I rlt;ll de sucс(]:,
сonсept dе mагketing сreat Vreodatа.
FranсhisinguI trebuiе lnleles 9i definit din perspeсtivа sа rсonomiса, сe.l
mai in mаsurа sё ofeгe o imagine fideIё a ansamb|U|Ui de operattuni сomeгсialс
mеnite sё dezvo|tе o aсtivitate eсonomiса franсizatё.
Funсlia definitoriе a franсizei сonstё in aptitudinea aсesteia de a transpune ptl
o piatа in aсe|eagi сondilii 9i paгametгi, o afaсere сare gi-a dovedit deja suссesu|
pe o a|tа pia!ё.,
Еsenla eсonomiсё a opeгatiunii de fгаnсhising are |abazё ansambIuI de teh-
niсi gi operaliuni сomerсia|e prin сaгe dеlinёtoruI afaсerii de suссes autorizeaz.1
un alt сomerсiant sё inсeapй o afaсere, identiсё сu a sa, prin foIosirea insem-
ne|or сomerсiale qi a experienlei sa|e'.
A prezenta o definilie сlarй, sсuгtё qi сonсisё а асestui sistem de marketing
distгibulie este aproape imposibil de гealizat, dar сomparAnd unеle punсte dс
vedere ale unor speсialigti, ale unor antreprenori, ale unor oгganizalii 9i аsoсiа1tt
autorizate in domeniu ne vom putea forma o pёrere 9i vom putea ajunge |a сl
inteIegere aссeptabilй pentru toli сei interesali de studierea gi transpunerea in
praсtiсЙ a aсestui sistem impoгtant a| eсonomiei mondialе.
in сe|e сe urmeazё' vor fi prezentate cёteva dеfinilii, punсte de vedere, des
сrierr' atёt a|e noliunii de francizё, сЭt 9i ale aсestui sistem de distribulie 9i dе
marketing' сare Тn eсonomia mondia|ё este сunosсut sub aсeasti denumire сtl
rezonantё istoriсё.
Тabelul 11.1. Punсte de vedere privind definirea franсhinsingului
Nr. Definitii
сrt.
1
,,Un сontraсt prin сare o 1ntreprindere сonсede сёtre Тntre. Curtea de Apel
prinderi independente' Тn sсhimbuI unei redeven{e, dreptu| din Paris, Еranla,
de a se prezenta sub denumireа sa soсialё 9i sub emb|e. 29.11.1973
mele sale pеntru a vinde produse sau serviсii. Aсest сon.
trасt se Тnsolegte in general' de o asisten!ё tehniсё.',
z ,,o metodё de сo|aborare Тntre o intreprindeгe fгanсizoare,
de o paгte, 9i una sau mai multe intreprindeгi benefiсiare,
de сeala|tё paгte, franсizа impliсё in prea|abil, pentru intгe-
prinderile franсizoaгe detinerea in pгoprietate a unuia sau
mai mu|toг semne de atragere a сlientului, preсum 9i de!i.
neгea unui know.how transmisibil сёtre intreprinderile benе-
fiсiare, сaraсterizate printr-o gаmё de produse sau sеrviсii:
- prezentAnd un сaraсter originaI gi speсifiс;
- exp|oatat dupё tehniсi in prealabil experimentate.''
Gheorghiu Gheorghe, Оperatiunile de francizd, Editurа Lultttrt;t {l'х' l3LtсuregIi,200?
1
a.7
2
Stаnworth.John. Sl;rttwtltllt (il:Il;t' !tltttt:lttstttt1 ;t..;;l ..;lll;t// lltt:,ttt,''''. Itt||wlll:;lt;tlt:t1у
tlt'r; .)004 vti ?2. lr'11)
*
I''rаnci:а iп ttlасarilе htllс|iсt'с 'уl ll|, |.1,'\.||ltlI'(lli(
3
''Metodа dе distribulie а produselor sau serviсii|or. in sis- Asoсiatla
tern de franсizё sunt imp|iсate сel pulin douii persoane (1) Internаtionаlii
franсizorul, сare imprumutё numele сomerсia|' marсa 9i Franсizё (lFA)
sistemul аfасеrii gi (2) franсizerul, сarе plёtegte o rеde-
ven!ё 9i o tаxё initiаIё, pentru dгeptu| de a rea|iza afaсerea
sub numele gi prin sistemul franсizoru|ui.''
,,o |iсentё сedatё de o persoanё, numitё franсizor (сеdent), Asoсiаtia
unei аlte persoаne,numitё franсizer (сesionar), сare Britаniсё dtl
permite franсizerului sё desfёgoare o anumitё afaсere, sub Frаnсhisirl<; 1 I lrl.
mагсa/numele сomeгсiаl al franсizoruIui gi sё uti|izeze un Bгitish Г rlrrrt.l rl.;.'
Тntreg sistem bazat pe un foгmat prеdеtеrminаt,сuprinzAnd Assoсlаtrt lll1
toate eIеmente|e neсesare pentru a impIementa o nouё
9t persoanё, eventua| neinstruit6, Тn afaсere сare va fi admi-
nistrator, pe baza asisten{ei permanente."
t
,,FormuIarea unor prinсipii de bazё сu privire la aсtelе de Codul Corrrert;rrrl
сonduсere gi modul de сompoгtare Тn toate re|alii|e de Germаn
afaсeri; aсoгdare de informalii сuprinzёtoaгe frаnсizorului,
сu privire Ia deсiziile strategiсe Iuate de сёtre franсizati gi
de аrgumentаrea lor, uniformizaгea сomunё a imaginii
totale vizua|e gt operative de sistem Тn reprezentarea exte.
rioarё a prinсipii|or de marketing.''
,,Franciza este un sistem de distribulie organizat Тn сoo- Asoсia!ia
perare vertiсalё a unoг Тntreprinzёtori independenti din Germаnё de
punсt de vedere juridiс, pe baza unui rapoгt de obligalii de Franсizё
Sursa duratё сontraсtua|ё.',
,,Franсhisingul este un сontraсt Тntre douё sau mai mu|te Dan VoiсuIesсu,
peгsoane, avAnd сa obieсt aсoгdarea unei сonсesiuni orin ,'Franсhising.
сare franсhiserul primegte dе |a franсisor dreptul dе a de Ghid praсtiс
angaja in pгoduсerea, ofeгtarea, vёnzarea sаu distribuirea pentru oamеni dе
unor bunuгi sau seгviсii сonform unui anumit p|аn genera| afaсeri'', Еd. |ntасt,
de marketing elaborаt de fгanсhisor.', Buсuгegti, 2008
Asoсia!ia .,Un sistem de сomerсia|izare bazat oe o сolaborаre Camera de
Franсezй de сontinuй prin сare o pеrsoanё francizor асordё r-inei aIte Comer! 9i
Normalizare persoаne denumitё benefiсiar sau franсizat, dreptu| de a lndustrie a
(AFNOR) еxp|oаta sau de a dezvolta o afaсere' un pгodus, o tеhniсё Rom6niei
sаu un serviсiu"',
,,Sistem de сomerсiа|izare a produselor gi/sau serviсii|or Codul
gi/sau tehnologiilor, bazat pe o сolaborаre strAnsё 9i сon- DeontoIogiс al
tinuё jntre Тntreprinderi, distinсte gi interdependente sub Asoсia!iei
aspeсt juridiс 9i finanсiaг, fгanсizoruI gi frаnсizatii sёi, in Rom6nе de
саre frаnсizoru| aсordё fгanсizali|or sёi dreptu| Ei inrpune Еranсizё (ARFR)
obligatia de a eхp|oata o intreprindere in сonfоtltttt;lltl r;tt
сonсеptuI franсizoru|шi,''
lrlrll
 ?*
\.1 I

,,Ststerrr tltl rrr;trkс:ting gi distribu!iе bazаt pe relatiа tllrrlrt. Gheorghe,

/\r lrr;rr-r
douё p6ltl rrrdеpendente din punсt de vedere |egal plt.l Mitttilgеr
priеtarUI franсizеi (frаnсizorul) 9i сonсеsionarul franсizеi P;lrtener la
(franсizatul), сel din urmё bеnefiсiind de marсa produsului ТHlNKBlG
sau serviсiului oferit. Sistemu| se bazeazё pe un сontraсt Consu|ting, Firmё
inсheiat Тntre сele douё pё(i, сe inсIude dreptul de foIo- de Consu|taпtё in
sin!ё аsupra bunu|ui sаu serviсiu|ui, pгeсum gi know-how- domeniul
uI pentru impIementarea gt deru|area afaсerii.,' frаnсizeIor
Sursа: Informalii pгe|uate de autori din www'ifa.org, vww.afnor.fr, www.observatorulfrancizei.ro,
www.CHRConsuIting.ro, www/british.franсhise.org gi оitate сё(i
Analizind definiliiIe enuntate anterioг se pot desprinde urmёtoarele сoncluzii:
о sistemuI de fгanсizё peгmite сomerсianti|or si foloseasса experienla gi
metodeIe сe|oг сaгe Ie-au dobAndit dupё |ungi efoгturi gi сeгсetёri in foIosul repu-
tatieifirmei;
. se pгeсizeazecё dinсoIo de o metodё de distгibulie este Vorba de o foгmё
de exp|oatarе finanсiarё а unui ansamb|u de сunogtinle, fёrё angajarea сapi-
tаIuri|or propгii;
.franciza oferё solutii viabi|e gi efiсiente pe termen Iung, doaг prin transpa-
tеnta gi sсhimb de informalii;
. pentгU un Тntreprinzёtor este o buni moda|itate de a inсepe o afaсeгe pe
t;оn1 pгopriu, avёnd la dispozilie notortetateа unui bгand bine prlmit pe piatё.
In prezent este tot mai rёspAnditё ideea cё franciza este o metodё sigurё
1lentru extinderea afaсeriIor gi сё este intotdeauna o investilie сeгti pentru fгаn.
сtzаti, adiсё este benefiсё pentru сe| сe vrea sё aibё suссes in afaсeri fёrй
risсuri.
Aсeastё afirmalie se bazeazё pe un сonсept viabiI gi pe un sistem bine struс.
turat gi bine сondus, dupй сum aratё 9i numeroаseIe studii rea|izate de сёtгe
diferite institulii gi organizalii, precum DepartamentuI de Come( a| SUA сare
aratё сё in timp се 83% din afaсeгiIe nou Iansate egueazё in pгimii 10 аni' peste
90% din franсize existй 9ifunсtioneazё 9idupё 10 anide aсtivltate.1
Prin urmare, franciza nu este pentru oriсine' deoareсe neсesitё muncё grea,
pгogгam pгe|ungit, deoaгeсe nu toate afасerile in sistem franсizё au ganse egale
de suссes, daг putem sus[ine сu tёrie cёfranciza este insй сel mai rapid gi mai
siguг mod de a deveni proprietaгu| unei аfaсeri sau franсizat.
Caraсterizat prin maturitate sistemuI opeгaliuni|or de franсhlsing se bazeazё
pe сe|e mai puterniсe re|afii din mediul de afaсеri de astёzi. Mu|!i franсizori igi
onoгeazё 9i igi respeсtй frаnсizalii, iar Тn sсhimb franсizatii |ucreaz6 foaгte brne 9i
sprijinё sistemuI de franсizё. Multe sisteme de franсizё oferё franсizaliIor asis.
ten!ё in determinarea сelor mai bune metode de imbunйtёfire a produse|or gi
seгviсiilor Тn сadrul sistemuIui.
Un motiv prinсipa| a| suссesului fгanсizali|or сonstituie sinergla dezvo|tatё
ТI
Тntгe franсizor gi franсizat. Fгanсizalii foгmAnd un gгup, pot obline adesea |ucruri
pe сare oamenii de afaсeri independenli sau persoane|e partiсu|are nu |e-ar
putea obtine. Puterea tllrl ilсllrzttii|е in grup, Cеtс;r:l.ll(l.l IlI l;rrt1l l.;tttlt сlаtеvll ttlrr
mu|tele eхemple de сoпseсin(e.
A alege o franсlzi reрrezinti o adevirati provoсаrc, сleсlarесe s-au dez-
vo|tаt Тn prezent deja numeгoase tipuri, iaг toti сеi саlе rea|izeazё o teorle а
aсe^stui fenomen par a avea fieсare propriile modаlitilti de сIasifiсarе.
ln genera| existй doud maгi tipuri dе franсizе, luсru сu сare mai toli sunt de
асord. Еste voгba de afaсerea format frаnсizi (afaсerea formatati) 9i franсiza
de produse sau mаrсi (brand)'
in primu| сaz, сel aI frаnсizei format imp|iсё o гelatie mai сomplexё intгe се|e
douё pё(i francizor 9i fгanсizat, inс|uzёnd se|eсtarea loсaliei, trainingu|, furni-
zarea pгoduseIoг' rea|izareа planurilor de markеting gi Тn funс{ie de сaz asistenta
pentгu oblinerea de finanlaгe pentru demаrarea аfaсerii franсizatuIui.
In сelde.al doilea сaz, сelalfranсizei de produs sau brand, franсizorulestо
proprietarul nume|ui sau a| mёrсii gi vinde aсeste drepturi franсizatu|ui.1
Criterii de clasificare a francizelor
l. Regulamentu! Gomisiei Еuropene din 30 noiembrie 1988, a сonsiderаt
сa gi сriteгiu prinсipa| de сlasifiсare а franсizeIoг domeniul de асtivitate Тn сarе
opeгeazё. Se disting astfel:
a) Franсiza de distribulie;
b) Franсiza de seгviсii,
с) Franсiza de pгoduсlie sau industria|ё.
a) Frаnсiza de distributie - mij|oс prin сarе se aсordi franсizatuIui dreptu|
de a vinde produse intг.un magazin сaгe poaгtё denumirea franсizoru|ui (exem-
p|u" Laсoste, Neoset, Kenvello, Yves Roсher).
b)Frаnсiza de serviсii - fuгnizorii de seгviсii intгi pe noi piete pentru a
exp|oata сonсeptu| de afасeгi сreat de ei intг-un anumit domeniu speсifiс. Franсi-
zatul poate sё presteze anumite сategorii de serviсii sub emblema, numele
сomeгсiaI 9i marca fгanсizoгu|ui (exemplu: HiIton, Pizza l1ut, Be|Ia Italia, KFC,
MсDonа|d's).
c) Frаnсiza de produсlie sau industrialй * francizoruI transmite franсizatuIui
drеptu| de a pгoduсe anumite bunuri. Franсizatu| fabriсё produse сonсepute de
fгanсizor Тn сonformitate сu indiсalii|e aоestuia gi |e сomerсia|izeazё sub maгсa
sa (exemp|u: Coсa.Cola, Е|viIIa, Gogoaga infuгiatё).2
ll. Dupi modalititile de exploatare aIe franсizei:
a) Franciza monoсe|u|arё sau direсtё;
b) Franсiza p|uгiсe|u|arй:
- monoсe|u|arёmuItipIй:
- de dezvo|tare zona|ё;
- masteг.franciza,,
с) Franсiza finanоiari;
d) Franсiza stand sau de сo|!.
a) Frаnсiza monoceluIari sau direсti - сea mai simplё formё de exp|oatare
a fгanсizei, presupune ca francizattr| sаi сreеZe o singurё сopiе a afaсerii
franсizate'

' Wаtson Аna' Kir|ey Dаvitl. / t;tttl'Ili:;itlq, retailing and the сlevсhl1ltttt,ttI ti tl сr'lrltnlerсe'
'ltlttrtl;lI lrrtr:rrrаtionаI .Jotrrnа| rrl Iir'l.rl| & DistribLrtion Мапас|сltttltrl' |'rrIlit.'lrlttrJ l trlerа|tl l l'l'lt;l' ()/) с/I.' p-.].]
l,
[)ttr1.r
(ittltt;l' .l()t)2' vtll |\(),р ?-2I|.,l .\i lrrl.rrr | ,.lrr l.t. r,/) t;l/ , gr .1.'
I

l,l ti I:tlt:tl't.ttlсltlttI ll1lсt.:tl irlrri]rlt tlt ltlrlсIitt iс
N
|l | с.'l.llt|.l!
b) Franсizа pluriсelulаri (multifrаnсizа) _ franсlzatuI t|tllt.tttrlrll';tе dreptu| de
a desсhide mai multe unitёli sub асeragi fiгmd:
-franciza monoсelu|arё multip|ё - Тnсepe aсtivitatea сa franсtz;i rnonoсeluIarё
gi сontinuё сu desсhiderea uIterioarё de noi loсalii.
-franciza de dezvoltaгe zonaIё - fгanсizoru| aсordё fгanсlzatului dreptu| de a
desсhide mai mult de o |oсa!ie Тntг-o anumitё zonё, pёrtile сonvin de Ia inсeput
cafrancizatuI sё desсhidё un numёr de |oсa!ii;
. master-franсiza (franсiza prinсipa|ё) _ franсizoruI aсordё сe|ei|a|te pё(i
numite subfranсizor sau frаnсizat prinсipa|, dгeptu| de a exp|oata o franсizё.
Subfranсizorul dobAndegte atAt dreptul si inсheie сontraсte de franсizё сu
сelelaIte persoane numite benefiсiari sau franсizati.1
с) Franсiza finanсiari - oferё posibiIitateа investitoгiIor sё angajeze propгii|e
оapitaluгi Тn proieсte а сёгoг gestiune este oferitё сёtre mandatari speсia|izati
саre devin asoсialii afaсeri|oг.
d) Frаnсiza stand sau de сol! sаu parlia|i permite amenajarea intr-un spa.
!iu сomeгсia| vast (supеrmarketuri|e) a unui stand distinсt, amenajat dupё сon-
сep(ia franсizoru|ui spre a oferi с|ien[i|or produsele gi serviсii|e franсizoгului dupё
propriiIe tehniсi сomeгсia|e.
ll!. Dupi obieсtuI franсizei:
a) Franсiza de produs gi maгсё;
b) Franсiza afaсerii (business foгmat franсhising) sau franсiza puгй.
а. Franсiza de produs gi mаrсi _ franсizoru| propriеtar al unui produs qi аl
mёгсii aferente, сеdeazё drepturi|e sa|e franсizаtu|ui pentru a Ie vinde pe o nouё
pia!ё (exemp|u _ stalii de benzinё, automobiIe, bёuturi rёсoritoare).
b. Frаnсizа аfacerii (business format franсhising) sau franсiza purё
fгanсizorul nu vinde numai un pгodus sub o marсй, сi vinde intreaga afaсeгe,
- Referitor |a sistemul extinderii prin franсizё, aсeasta poate fi rea|izatё fie pгln
franсizorul сedeаzё franсizatuIui un format сomp|et de afaсere сare a fost e|a.
borat gi testat de e| (exemp|u: MсDona|d's)..
с. lV. Dupй prinсipiul dominаntei (relаliei dintre franсizor gi francizаt):
a) Fгanсiza de subordonare;
b) Fгanсiza de parteneriat.
- franсiza de сoordonare;
- franciza de сoali(ie;
. franсiza confеdeгatlvё.
a) Frаnсiza de subordonare se bazeazё pe re|atia de suboгdonare dintre
f r ancizor
9i fra nсizat.
b) Franсizа de pаrteneriat sаu parteners for profit' posibi|itateа
franсizali|or |a сonсiIiere, сoopеrare, soIidaritate Ia un parteneriat bazat pe drep-
turi ega|e qi in сonditii de re|alii de puteгe relativ eсhilibrate.
. Franсiza dе сooгdonaгe are |abazё оontraсte сu сlauze сontraсtuaIe iden-
tiсe Tntre franсizor gi franсizat gi paгtenerii din afaсerile de franсizi, сare sunt
сonsiderali paгtеneгi сu drepturi ega|e.
o Franciza de сoalilie este mai pulin rёspAnditё, se intemeiazё pe сooгdo-
narea sistematiсё a aсtivitёlii de distributie (de desfасere а produse|or). Re|atiile
juridiсe sunt stabi|ite intгe fгanсizor qi fгanсizati prin сontraсte de franсtzё.
Mo|iсo Таtiаnа' op' сit.' р. 54
''
[)rlr;;r Orlrilr;r, o1t сtt , р. .1i'
It
t( l''rаnсi:а iп аJасеrilе hс-llеlicl'c ,!i |l( 1'|',\I1rIII1rl||
. lt:tltсizа сonfederativё _ B|aсk.Franсhising _ este folositё in genеrа| irl
afaгa drstrrbu{iei 9i a prestёriloг de seгvlсii. ReIaliile сontraсtua|е nU sе rezUlllil
numai |a promovarea interese|oг' сi gi |a un sсop сomun al tutuгor partiсipantilor'I
Franсiza pentru сomеrсia|izarea produse|or gi serviсii|or pe piatё, numйru| 9l
diversitatea seсtoare|or de aсtivitate сare oferё bunuri gi serviсii с|ienti|or prrn
sistemu| de fгаnсizё sunt in сгegtere'
Astfe|, putem spune сё, franсhisingu| se aflё in p|inё expansiune ql сa urmare
a diveгsifiсёrii meсanismеloг pгin сaгe se rea|izeazё apаr tot mai multe forme alе
afaсeгii сагe vin Тn intAmpinarea сeгinteIor potentia|iloг franсizati.
11.2. Evaluarea afaсerii in franсizй
Franсiza este forma de сome( сU сea mai dinamiсё evolulie pe plan montlt; r|'
pгin inteгmediu| сёreia experienta gi know-how-u| refe|ei se intrepёtrund t;tl
spiritu| 9i dorinla de a reuqi aIe fгanсizatuIui.
Se сonsiderё сё гаta de suссes a unei franсize este de 95o/o, dar сauzeIe сaгс;
pot сonduсe lа mйгirea sаu miсgorarea aсestui pгoсent depind de anumili faсtorr
сUm ar fi: abilitateа franсizoru|ui de a oferi asistentё qi suport franсizatiIoг sёl
сomuniсaгea сontinuё dintгe ei, respeсtaгea de сёtгe fгanсizati a reou|ilor insti-
tuite de franсizor, plata |a timp a obliga{iilor peсuniare (taxa de rejeventё, dе
publiсitate, faсturile сёtre furnizori etс.), diIigenla in a|egerea franсizatilor (estе
bine сa fieсare francizor sё intoсmeasсё un сhestionar privind eligibiIitatea
poten[iali|or сandidali |a statutuI de franсizat ) etс.2
punсte sau сiгсular. Еxtindеrea prin punсte Тnseamnё cё francizorul сedeazа
franсize in zone geografiсe diferite, a|eatoгiu, iar сea сirсularё se rea|izeazё оrtlt
vёnzarea de fгanсize сu prepondeгentё zoneloг adiaсente сelei in сarе i5i аrt.
sediul franсizoru| (master franсizatu|). De exempIu' daсi franсizoгul are sedlLt| irl
Buсuregti, сa sё se extindё сirсuIаг va vinde in zone сUm ar fi ||fov Prahсlv; l
DAmbovila, Argeg etс.
Еxtinderea prin franсizi pгesupune insё 9i une|e risсuri. in primu| r;irriI
pentгu franсizoг existй risсul сa paгteneru| sё fo|oseasсё experren{a gi know
how-u| oblinut pe perioada franсizei pentгu a punе baze|e unei сompаn|| Coll
сurente. UneIе сontraсte stipuleazё pentru evitarea acestei situatii o с|auzё с-lt-.
non-сonсuren!ialitate."
oferitё
Din punсtu| de vedere alfrancizаtului, dezavantajele ar fi taхele de franсizаl
gi posibi|itatea redusй de a sсhimba speсifiсu| firmei pe durata deru|ёrii fгanсtzet,
deci inf|eхibi|itаtea сontraсtuIui de franсizё. De asemenea, fraпсizatul nu аrе
posibilitatea de a-9i pune Тn praсtiсё propriile idei, dесЭt Тn mёsurа Тn care aсеs.
tea sunt in сonсoгdantё сu сe|e a|e fгanсizorului.
. Zeidman Ph., op. сit., p. 9-10
http./Амww.bаnisiafaсeri.rolidеi+de+afaсeri/evaILtitlс.llrllllil'I i.||.|it.11i11 1r171 .1
|i.11';Iltlаl](j|,/itl||
(aссesаt trlilrtie 2009)
.l
/;llt,,,.,ky l.l;lrreli, Fraпсlltsсl О1l1хlt!ttttitу оr а
! |I(,llIIl|,',,, 'lrittttt'ti ''rrr,rll litl..tttr..,l, Illltil
ttllttttllt'..l)().} llIll) //l;llitlfrltltl.rIltrtt;tllrlttl t:сlttt/llrl/|t.tltr;ltl:,tll;t/tlllltrllIrtllllv ltIttt

t\() N|;ttt:tll.сlttсtlIttI tl1rсгltlittttiltlr irr lrtllсliiгiс 5i tr.sl;ttlr.r{r.
Pгin insачt r;tlttttrtutuI sёu, frаnоiza oferй noilor franсizа{i ;tttlttrile sufiсiente
pentru сa soс|etatea nou infiinlatё sё se transforme, inса de llt tltlttlаrare, intr-un
agent eсonomiс сompetitiv. Suссesul formuIei de afaсeri brеvetаtе 9i testate de
сatгe fгanсizor, promovate de сёtre releaua de franсizё, expегienta 9i know.how-
u|, sunt de regulё o garanlie a peгformanlelor pozitivе; ele sunt transmise сёtre
fieсare membru al relelei de franсizё. Aссеdeгea franсizatului intr-un astfel de tip
de afaсeгe se сonstituie drept o opoгtunitate pentгu seсtoruI intreprinderilor miсi
9i mij|oсii, in speсial in сontextul aсtua| generat de сёtre сriza eсonomiсё 9i finan.
сiarё.1
Deсiziilе Тn domeniu| franсhisingului se bazeazё pe ana|iza minulioasё a infor.
ma{iilor сu privire la agentuI eсonomiс propriu.zis (fгanсhiser sau franсhisee) 9i |a
mediuI de afaсeri din teгitoriu. Aсeste informatii pot fi oblinute atAt din surse|e
tradiliona|e (presa, radio, ТV), сAt 9i din ce|e speсifice afaсeгilor Тn domeniul dat.
in сeea сe privegte uItimele' este vorbа, in primu| rAnd, de materia|ele publiсate
in difeгite reviste de pгofil gi сe|e oferite de AsoсialiiIe de franсhising 9i CamereIe
de сome( din difеrite !йri, |a fel gi de puгtёtorii nemrjloсili de informalii: fran.
сhiseгii qi franсhisee. in u|timu| timp гeleaua internet oferё o serie de website.uri
despre sistemu| de fгanchising 9i tot сe line de e| in Тntreaga Iume, inс|usiv
сontactarea direсtё а franсhiseгi|or gi poten{iaIi|or franсhisee.. Prinсipa|ele dome-
nii pentгu сare se rea|izeazё evaluarea franсizei sunt:
l. Produsul sau seruiciul oferit
Se examineazё, in primu| rAnd, imaginea 9i noutаtea produsului pe pia!ё
pentгu a determina daсi a fost deja aссeptat de сonsumatori. in сaz сontrar,
frаnсhisee-ul poate primi un pгodus netestat pe pia!ё, adiсё сu ganse neсlare de
suссes, sau unuI af|at Тn faza de matuгitate (deс|in) aI сiсlului sёu de via!ё 9i сu
peгspeсtive nefaste pentru viitor' Foarte utilй va fi 9i ana|iza gгadu|ui de sucсes a
produsuIui/serviсiului pe aIte piele, in speсialсe|e cu сondilii asеmёnёtoare.
Il. Teritoriul gi amplasarea localului
ЕxсIusivitatea pe un anumit teritoriu este o сaraсteristiсё foaгte impoгtantё
a franсizei. $i сu сit aсest teritoriul este mai vast' perioada de exсlusivitate - mai
mare gi posibi|itйtile de inсё|сare a ei de сёtre сompetitori - mai reduse, сu atёt
vaIoarea fгanсizeiva fi mai ina|tё.
FranсhiseгuI, insй, nu poate sё-i gaгanteze fгanсhisee-ului lipsa сonсurenlet
in geneгal. in pгimu| rAnd, din саuzё сё pe teritoriu| respeсtiv^pot opera qi fran-
сhisee-ii a|tor franсhiseгi сe oferё produse/serviсii similare. In al doilea rёnd,
nimeni nu poate gaгanta exсluderea сazurilor de adresare а clienliIor сёtre
franсhisee.ii din teritoriile veсine (in speсial сei сare se af|ё Ia frontiera teгi.
toriiloг гespeсtive). De aсeea este in intеresul franсhisee-uIui sй studieze minu.
(ios teritoriul pe сaгe va aсtiva. Conсomitent 9i franсhiserul tгebuie sё aсorde
atenlia сoгespunzёtoare se|eсtёrii teritoriuIui pentru сa aсesta sё ofere avantaje
сit mai mari franсhisee-u|ui (Тn сe privegte numirul с|ien!i|oг potenlia|i, сapa.
сitatea |or de сumpйrare, speсifiсulсulturaI, nalional, re|igios etс.)'
Amplasarea propriu.zisi a loсaluIui reprezintё un alt moment important'
tinAnd сont de faptul, сё Тn loсurile сentгa|e ale orage|oг сu f|uxuгi impoгtante de
r
http://www.fbb.roihoпre/sсоа|а-de-franсiza.htm (aссesаt mai :)()()1))
;,
[,;llpаtlrlе| Denisа, ()t'tt:t,l:itt 1ltivittd intportanta opсra|itttltltlt tlt: lt,lttt
l;I|1';| ||1:|)Il1'ttttt:li tr''ttt:tltl;t :,;t :,lч tlltt;il;t', I tlz;i titl dсlсttltаt' 2()l()
]*
l.j.ttttt:i:u itt uJitссri|с lttlIt,liarс '!l Il( | l''\||ll|| |lIII
сUmpаlill()l| 9t automobile (9i parсёri pentru aсestea) L|l)|tаt||e сomerсiale itlrе.
gistгeazё vАnzёri mu|t mai inаlte. Astfel, corporalia MсDonald's se|eсteazё сe|e
mai bune loсa|uri posibiIe pentru amp|asaгea unitёlilor sale, ln[eIegand сё
сostuгile mai inаlte se Vor reсupera din plin datoгitё vAnzdгilor mai mari.
Proprietatea asupra imobi|elor este un alt faсtor impoгtant, in speсial, сёnd
teгmenul franсizei se apropie de sfArgit, Daсё proprietar este franсhisee-uI,
atunсi el va deveni mu|t mai independent in Iuaгea dесiziiIor гefeгitoare |a сonti-
nuarea afaсеrii, reorientarea spre alte domenii, sau de vАnzare a imobiluIui (сё9-
tigёnd bine datoritё potenlia|ului gi imаginii loсa|ului). La rAndu| sёu, franсhiseruI,
fiind pгopгietar, are posibilitatea sй гezilieze сontraсtu| fёrё a pieгde un loсaI bun.
|n caz de inсhiгieгe a spaliului' avantaje|e nu sunt atAt de pronunlate, totugi сe|
сare arendeazё de |a proprietar (franсhiseгuI sau franсhisee-u|) are mai mu|te
pAгghiide influen!й 9i manevre.1
Ill. Pachetul francizei
Aсesta inс|ude tota|itatea re|a{ii|oг dintre franсhiser gi fгanсhisee. Con[inutul lui
este speсifiсat in ManualuI operalional gi contrасtul de franсhising.
Plilile sunt o сomponentё de bazё a paсhetu|ui franсizei. Strategii|e de sta-
biIiгe a aсestoга pot fi diferite la diferili franсhiseri. Astfel, fгanсizele сu taxe ini-
!ia|e inalte gi royalty redus sunt destu| de periсu|oase, existAnd risсu| ,,pirami-
de|or finanсiare''. Roya|ty redus poate fi un indiсatoг al adaosurilor сomerсia|e
ТnaIte la produse|e sau eсhipamentele furnizate. Taxa ini(iaIё joasё, de ase-
menea, poate uneori sй asсundё adaosuri сomeгсiale gi roya|ty ina|t' Unii fгan.
сhiseri stabi|esс un гoya|ty minim, сare uгmeazi a fi p|ёtit indiferent de vЭnzёriIe
inregistrate. P|ё!ile pentru pub|iсitate se distribuie, Тn mod normal, Тntre franсhiser
gi fгanсhisee, pгob|ema сonstёnd in propo(ia, care Va fi stabiIitё. Pentru сa ea sё
fie eсhitabi|й, se vor examina aspeсte preсum: obieсtuI pub|iсitёlii (fгanсiza Тn
general sau ofeгta franсhlsee-ului din teritoriu) 9i teritoriu| de difuzагe a mesaju|ui
(|oсal, гegiona|, nalional).
AIt domeniu' сare line de prob|ema ,,сine gi pentru ce plitegte'', este сel
aI instгuirii' De obiсei, domeniiIe de bazё de instruire sunt: metodele de operare,
сontrolu| finanсiaг, deseгvirea eсhipamente|or, angajarea persona|u|ui, aspeсte
|egis|ative. Тn afarё de aсeasta, pot fi prevйzute 9i o serie de сursuri periodiсe de
peгfeсlionare, inс|usiv |egate de so|ulionarea unor prob|eme praсtiсe сu сare se
сonfгuntё intreprinderea (management, marketing, legis|a!ie, aspесte tehniсe
etс'). Ana|iza neсesitёtii aсestor сursuri (dе tip с|asic sau
',Ia
loсu| de munсё'') se
va efeсtua prin prisma rapoгtu|ui сhe|tuie|i-гezu|tat,
11.3. Contraсtul de trancizё hotelieri gi de restauratie
Franciza hotelierё gi de restaurafie se definegte сa o metodй de сonIuсrare
reglementatй juridiс, Тn сare o intгeprindere numitd fгanсizor extinde asupгa a|tei
intгeprinderi (franсizant) din aсeeagi ramurё de aсtivitаte drеptLrl' limitat, de a
efeсtua сonform propriiIor tehniсi, operatii de pгoduсtie gi t;tlrтtеrсiaIizare in
] l,;.tltt|,..r \/.r.'ll.. !lltп!ttt
tl:t ttt t'lt.-zvt'il t:tltttIllttltliv itl t:ос:;t t;t: 1lrivtl:ilt: tt;ltt,:t...t l{l.V|.'l.l [)ttl1lltr|'
ttr .l/20tll, 1,'llt',i
t52 Mltttitt]сtltсlllt1I t1tсt'r!i11111l1ц irr Illllсl:rriс tri tсr|;tttl.rIl.
domeniul hote|ier gi de restaurante sUb nUmеle franсizorrtltrl l lil:;ltlmUI franсizei
a luat nastere in sUA, daг s-a eхtins 9i in Еuгopa, in speсiаI itl l rаnta. Franciza
este сea mai impoгtantё modalitate de pitгundere pe pia{й pentru сompanii|e din
domeniul quiсk-seгviсe (Тn speсial a| |an!urilor fasЬfood).
contractul de franсizi este o variantё re|ativ rесentё a сontгaсtuIui de сon-
сesiunе, prin сare o intrеprindere produсёtoare sau prestatoагe de serviсii *
denumitё сedent sau franсizoг _ Тn sсhimbu| unei remuneratii, сonсesioneazi
unei a|te Тntгeprinderi _ denumiti сonсesionar, fгancizat sаu benefiсiaг
- marсa
sa de produs sau de serviсiu, impreunё сu asistenla tehniсё 9i ansamblu| mij-
|oaсeloг 9i metode|or de сomerсia|izare, apte sё asigure gestiunea in сeIe mai
bune сondi{ii de гentabiIitate..
Pгinсipalele сaraсteгistiсi ale сontraсtuIui de frangizё sunt3.
/ Еste o afaсere din сarе ambii paгteneri саutё sй сAgtige profituri sup|i-
mentare, o strategie de сregtere qi dezvo|tare eсonomiсё. Prin сontraсtu| de fran-
gizй se reproduсe un mode| de сгegtere сare urmёregte depёgirea unoг difiсu|tёti
gi rea|izarea unei rentabiIitёti sporite;
r' Еste un сontraсt prin сare se aсoгdё drepturi exсIusive de utilizare a unui
nume сomeгсia| de сйtre o intгeprindere independentё Тn сaIitate de benefiсiar
(frangizat), pentru сare p|ёtegte proprietaгului nume|ui сomerсiaI (frangizor) o
sumi сonvenitё Тntre сei doi сontraсtanti:
r' Еste o relea de reIatii durabi|e intrе сe|e douй pё(i, pгin сare frangizoru|
сedеazё frangizali|or un sistem de сomеrсia|izare сomp|etё 9i standardizatё
(denumit paсkage deal) sub foгma unui ansamb|u сoerent de know-how.
Ca franсizat, proprietaruI hote|u|ui are numeroase beneficii:
} dreptul de a fo|osi un anume nume de maгсё сunosсut de un numёr mare
de turigti - garanlie a сalitёlii, notoгietate imediatё 9i imagine pozitivё;
} utilizarea unui sistem intern gi internaliona|dе rezervйri gi marketing;
} asisten!ё manageгia|й profesionistй сare este foaгte impoгtantё mai a|es in
саzu|Tn сare franсizatul are experien!ё redusё in aсtivitatea hotelierй;
} asisten!ё in stаbtIirea standardeIor operalionale 9i pregёtiгea persona|ului;
} dreptul de a асhiziliona produse|e neсesare de |а un distгibuitor сentгal,
oblinAnd astfe| еconomii substanliale;
) profesionalism;
} reduсerea risсului.
intre dezavantaje, зe numёrё:
} aсhitarea unei taxe inilia|e pentru aсhizilionarea dreptuгi|or de fгanсizё (taxё
de afi|iere), iar lunar, a unei гedevenle сa|сulatй in baza unei formu|e de сaIсu|;
} daсё franсizorul se сonfruntй сu pгobleme financiare, franсizatul va resimti
in Тntгegime efeсteIe negative;
} franсizatul nu deline сontro| deplin asupra managementului, e| ap|iсё poli.
tiсi|e 9i proсeduгile stabilite de fгanсizoг;
} standardizаrea eсhipamente|or gi serviсii|or prestate;
'
Cristiаnа, op. cit., p.321
. Cristureanu
Lupu Niсo|ae, Hotelul.. есtпюпtie si managemeлt, Еditiа а.}.r'
BuсureEti, 2Оo2' p 194
:lSt;iltt;itlIrlsсtt (jаlltirl|;r.
Mll:tt ( )tt:;litt;t' rlll t;ll
l,t ,tttl t- tt itt ttfttt'сt,ila ltlllе|ial't' s'i (!( l.|,'\|ll!l| !!||(
} dе1ltlst:сltlreа ,,moralё,' a proprietёtii in ziua Тn сare hotelieru| pёrёsegte
grupu|, еl trebule sё refaсё hotelul Tn intregime, altfe|, va avea
-
de suportat daцrle
legal;
} se desсurфeazё сreativitatea pгoprie.
rёndul sёu gi fгanсizoruI se сonfruntё cu avantaje gi dezavantaje' intre сare.
.La
Аvantaje
} puneгea Тn valoare a mёrсii;
}
сontrolu| сomerсia|izйrii;
} dezvoItare de sсalё fёrё apoгt de fonduri proprii.
Dezavantaje
} risсu| a|egerii benefiсiarului, a сёrui activitate poate afeсta imaginea de mаrсё.
Franсizorul va impune un сaiet de sarсint сuprinzAnd normJ (standarde) сitl
prestare a servlсii|or. Cu сёt ponderea hote|urilor frаnсizate Тn tota|u|
hote|urr|сll
unui lan,t este mai mare, сu atAt Tnсadrarea Тn prevederile norme|or ridiсё mat
multe prob|еme gi imp|iсё proсeduri riguroase de сontro| (prin inspeсtori sub aссl
perire ,,anonimi'' *,,vizite-misteг''). Pentru hote|uгile |nterOontinental,
de exemp|u.
se utillzeazё aproximativ 80O de teme de verifiсаre.
Serviсii|e oferite de un franсizor inregistreazё situalii diferite de |a un lan{ |a
a|tu|. Remuneralia se stabi|egte in funсlie de сomplexitatea aсestora. Taxa
ini-
lialё de afi|iere sau de сumpёrare a |iсen{ei este o sumё foгfetaгё (globa|ё) sau
dеterminatё de numёгul de сameгe. in sсhimbul aсestela, franсizorul сonсe-
sioneazЁ dгeptu| de utiIizare a mйrсii pentru serviсii|e hoteliere previzute in
сontгaсtu| de fгanсizё' dreptul fёrё a se intinde gl asupгa a|tor serviсii.
Ansamb|uI serviсii|or asigurate hote|ieruIui indepеndent de сёtre francizor
сuprinde: seгvrсii de bazё, seгviсii oсaziona|e gi serviсii oplionale.
Serviciile de bazё inс|ud punerea |a dispozilie a ,,sauЬiьfai,e-ului'', asisten!ё
tehniсё, сonsu|tantё, сontroale periodiсe, exсlusivitatea teritorialё, aсfiuni|e prot
molionale. ,,Savoir-faire.u|'' - сare este elemеntu| esen(ia| presupune obligalia
-
de сomuniсare, prtn trаnsmitere veгbaIй (stagii de formare)
9i in sсгis (maйale
de proсeduri standarф. Remuneralia seruiciilor de bazё se faсe anual sau pe
fraсliuni dintr.un an. Еa se сalсu|eizё fie сa proсent din сifra de afасeri a
aсti-
vitёlii de cazare (2-6%), fie сa proсent din сifra de afaсeri totalй, fie сa sumё
forfetarё/сamerёlan.
Seruiciile ocazionale reprezintй asistenla pe сate hote|u| francizat o poate
so|iсjta in mod expres-(сonsultan[ё pentru pub|iсitate loсaIё, expeгti in gеsiiune,
relalii pub|iсe). Seгviсiile sunt faсturate pe baza sa|агiu|ui o.ar Ь| consu-|tаntului,
ma;orat сu un proсent de aсoperire a сhe|tuieli|or genera|e.
,S9ruiciile oplionale сuprind prestalii a сйror organizare Ia niveIul lantu|ui
este faсu|tativё, iar remuneralia este stabiIitё pentru fieЪare serviсiu in partе:
} serviсiu| rezewёri - un proсent din сifra de afaсeri a aсtivitйlii de сazare, |a
сaгe, Тn uneIe оazuri, se adaugё o sumё foгfetarЁ pentru fieсare сameгё sаu
fieсare rezervare in paгte;
} publiсitatea |a nive|u| |an{u|ui _ 1% din сifra de afaсeri totaIё sаu o sumё
foгfetarё pentru fieсare сamerё,
} avantаjele proсurate de soсietаtеа сle aprovizionare 5o/o din prelu| -
mdrfuri|or sau есhipamente|or Iivrate'
I r|rlrrl;t A|| Beсk' . formаrea persona|ului (sttpiinltэllt;rr;t llltttl;llll hote|iеrttltll, r;.tttl t;stе inсlusё
itt г..itltlrti serviсii|or сlе bаzt)
 ;
I5,1 N l;ttt:t1l'сlltсlttttI tl1tсt.;rlitttliIrll irl Ittllсltil iс |l | (.'.l.llI| 'l! ll

intrе mari|e grupuri hoteIiere internationa|e сare uti|izе;lz;r r,rr 1lrloritatе formu|a Cot1l.rt,ttllIl'rIltr ltlIl..lll {|('llli.l lIll l{){' IlIll)()l.tttl llt r.({)lIl)l|||t.Чl()bа|а ГitlzrrI
fгanсizei se af|ё: Whyndham Wor|dwide unde proсentuI fo|tl:;tltt tгanсizei este tatele to1lrrIrtl l llllir.., rIltt.tllttt il(;()litil illiltit (;il Ill t,.tlrlt;rltt.t | |rlltlIs & Rеstаuгаrtts;
,100%, & Leisure apar nUlIleIoasе сompanil Dupа асе|a$| с()(]f|(,|()l]l (;а|сulat dupё сеi 4
Choiсe Hotе|s (tot 100%), lnterсontinental Hotels Group._ сU Un proсеnt
de hoteluri franсizate de 83%, Hilton WorIdwide 9i Best Westeгn. Primele сinсi indiсatori, pe primele рozitii se Гegаsesс MсDonаld's, Caгnival si Dеutsсhс.:
franсize internaliona|e din restauralie la niveluI anuIui 2010 sunt Subway, Lufthansa.
MсDona|d's, 7-Е|even |nс', Hаmpton |nn/Hampton Inn & Suites qi Supeгсuts. MсDona|d's сonduсe aсеst top detagat, rёmёnand numаru| 1 din aсeastё
industrie, urmat de CaгnivaI Corporation, сea mal mare сompanie de сroazieгe
din |ume gi Deutsсhe l-ufthansa, сompanie aertanй сare operеazё Тn totaё
11.4. Mаrile francize gi prezenla Ior in industria ospitalitйtii Iumea, fiind speсia|izatё Тn pгinсipa| pe сё|ёtoгiile de afaсeri. Yum Brands de{ine
KFC, Pizza Hut, Тaсo BеlI аnd Long John Si|ver's. CompаniiIe ameriсane sunt
Revista Foгbes rea|izeazё in fiесare an o |istё сu maгiIe сompanii publice сeIe mаi numeroase, jumёtate dintгe сeIe ,10 de сompanii avаnd sediul сentra| iП
(|istate |a bursё) din |ume. Lista se numegte Forbеs GIobal 2000 9i este publiсatй SUA. Topul este dominat de сompanii саre detin maгiIe lаnturi de restaurаnte,
Тnсepind сu anuI 2003, atunсi сAnd а inIoсuit un studiu asemёnёtor, Forbes 500. оompanii аeriene, Marriott International fiind prima dintrе сe|e сare ofeгё seгViс|I
Pozilia in topul Forbes a unei сompanii este datё de un сoefiсient сalсu|at pe hoteliere.
baza a 4 indiсаtoгi, Тn pondere egalй: vAnzёrile сompaniei, pгofituri|e Тnregistrate, Dupё vo|umu| vAnzёri|or, сompania aeгianё Deutsсhe Lufthansa este |ideг сr'r
aсtive|e, vaIoaгea de piatё' in anu| 2О11, pe prima pozilie se aflё JPMorgan aproape 36 de miliarde de do|ari, urmat indeaproape de Delta Air Lines сu 32 dе
Chase, сompanie din domeniuI banсar din SUA, сu o сгegtere speсtaсuloasё, mi|larde doIari 9i MсDona|d's' сu peste 24 mi|iarde de do|aгi.
|uсru сaгe demonstreazё dinamismu| afaсeri|oг lа nivel mondiaI. Conglomeratul
Ameriсan Gеneral ЕIeсtгiс a cёzut pe pozilia a treia dupё doar un an in сare a se ТаbeIul 11.3. Тop 5 сorporalii mondiale din turism, in funсtiе de vo|umul v6nzёri|or,20,l0
аf|a pe loсuI a| doi|ea, rezuItat a| sсёdeгiIoг inregistrate de сompanie in vAnzёri,
Rang companiа |ara Vinzёrimld.
profituгi 9i aсtive' Loсul doi este oсupat de сompania HSBC Ho|dings, din dome- $
(383) Deutsсhe Lufthansa Germania
niuI banоar, Marea Britanie, сare a uгсat 6 |oсuri Тn anu| 2011. 36,2
1

2(470\ Delta Air Lines SUA 31,8

Tabelul 11.2.Top 10 сorporalii mondiale din turism' 201,1 3(1 81 ) MсDonаld's sUА 24,1
4(913) lnternаtional Airlines Marea Britanie 19,7
Rаng Gompania ]ara Vflnziri Рrofit Aсtive Vаloarea 5(277\ Carnival Panama/UK 14,5
mld. $ mld. $ mld. $ de рiafЁ
Sursа: intoсmit de аutor prin preluсrаrea informаtiilor din topuI Forbes G|obаI 2ooo,2o11
mld. $
MсDonаld,s SUA 24,1 4,9 З2'0 80,1 in funоlie de profituri|e Тnregistrate in u|timu| an, MсDona|d's se detageаzё сu
1(181)
4,9 miIiarde de dolari. Topul in сeea сe privegte profiturile ob{inute este de{inut in
2(277) Carnival Panama/U 14,5 z,v 37,5 З3'2 сea mai maгe paгte de сёtгe |anturiIe de restauгante. Compania aerianё
K Deutsсhe Lufthansa igi pёstreazа toсutsdu de top сu un profit de 1,5 miliarde de
3(383) Deutsсhe Germania З6'2 1,5 40,3 9,5 doIaгi.
Lufthansa
Tаbelu] 11.4. Тop 5 сorporatii din turism' dupё vo|umul profiturilor' 2009
4(470) Delta Air Lines sUА з1'8 0,593 43,2 9,4

5(4e3) Compass Group Marea 10,9 1,1 6,9 27,3 Jara Compania fаrа Profituri mld. $
Britanie 1(181 MсDonаld's sUА 4,9
6(60e) Yum Brands SUA 11,3 1,2 8,3 24,6 2(277\ Carnivаl Pаnаma/UK 2,0
3(383) Dеutsсhe Lufthansa Geгmаnia 1,5
7(666) Starbuсks SUA 10,9 1,1 6,9 27 'З 4(609) Yum Brands SUA 12
8{772) Roval Carribean Liberia 6,8 0,547 19,7 9,4 5(666) Starbuсks sUА 11

Marriott SUA 11,7 0,45 9,0 14,0 Sursa: intoсmit de autor prin pre|uсrаreа informalii|or din l llrlrr' ( ;l( )l rl
9(7s3) to1lLri ). .'( )O,l

lntenational Dupё valoaгea aсtivelor, De|tа Air Lines 9i Г)t:rttl;. Ir.. I r rlll r rr r. ,, r ,;rrrrt lideri,
10(e13) lnteгnationaI Marea 19,7 0.1З:1 .А.J 69 Сarnival gi MсDonald's'
urmatr,. rlrl
Aiгlines Britаniе
r,l, l'.r1.'l){)O ,'Ol I
 \ l.rttltl't.tttсtttttl rl1lсгlrlittttilrll tll lrrltсIirгIс l| |(.'.l.ltI|'Illl [rrаnсi:а in фасеrilе hoteIiеrе si dе rеslаttt.aliе

Таbеlr"rI 1,|.5. |оp 5 сorporаtii din turism, dupа valoartl;1 .11,|lyt.|ri| ,'2011 Assoсiаtes,
lnс.
Tarа Compаnia Tаra Aсtive mld. $
6 6 Aсe Aсe Hardware 12.500 4.410 4.745
1(470\ Delta Air Linеs sUА 432 - Hardwaгe
100n/.

2(383) Deutsсhe Lufthansa Germania 40,З

SIZI I I Carnival Pаnama/UK
a
I I CirсIe K A|imentаtion 9.930 3.360 J./э l 7.111 60%
SUA З2'0 Stores Coсhe-Tard Inс.
4(181) MсDonald's
s(e13) International Airlines Marea Britanie 24,2 I 7 PizzaHut Yum lBrands 9.600 7.566 5.715 13.281 B4%
Inс.
Sursа: intoсmit de autor prin preluсrareа informаlii|or din topu| Forbes G|oba| 2010,2011
I I Wendy's Wendy's/Arbye' 9.000 5.877 664 6.541 79%
Valoarea de piatё a MсDonald,s atinge aproape 80 dе miIiaгde de dolari, сon- s Group
duсAnd detagat topu|, Carniva| сoгporation aflindu-se pe 2, сu mai pulin de 10 10 Marriott Marriott 7.600 353 192 545 41ol'
jumйtate din aсeastё Valoare.
Hotels R & S lnternational
Tabelul 11'6. Тop 5 сorporalii din turism, dupё valoarea de pia!ё, 201 1
Sursа: intoсmit de autor prin pre|uогareа informаtiilor din Frаnсhise Тimes: Тop 2О00,2010, p. a

Tаra Compania Jarа Valоrea de pia$ё Franciza MсDonaId's deline supremat|a la niveI de оifrё de afaсerl, urmatа de
mtd. $ lanlul de magazine 7-Еleven, сare este gi franсiza сu сeIe mai mu|te unitёti din
(181) SUA 80,1 top 337.357, Tn totaI, 9i 31.457 in afaгa [ёrii.
1 MсDonald's
Panama/UK 33,2 Franсiza Subway oferitё de сompania Doсtor's Assoсiates, Inс. se remarсй сu
2(277], Carnival
Marea Britanie 2т '3 сel mai mare numёгde unitёliin lara de origine -23'034, preсum gi сu faptu| сё
3(493) Compass GrouP
SUA 27,3 toate unitё{i|e sunt franсize, Iuсru ТntA|nit 9i in сazuI Aсe Hardware aI сompaniei
4(666) Starbuсks
24,6 сu aсelagi nume. De remaгсat prezenla |an!u|ui hoteIier Marriott Hote|s Resorts &
5(6oe) Yum Brands SUA
Suites, pe pozilia 10, Marriott |nternationаl' bгandul fiind fгanсizat in pгopoгtie
Sursa: intoсmit de autor prin pre|uсгаrea informalii|or din topu| Forbes Globa| 2010' 2011 doaг de 41o/o,

Din ounсt de vedeгe finanсiar, сumpаrarea unei fгanсize in tuгism reprezintd Tabelul ,l 1.8. Тop 2Оfranсize la nive| mondia|, dupё numёru| de unitёti,2010
una dintre сeIe mai aссesibi|e сйi de a intra intr.o afaсere in industria ospita|itаtii
Aссesu| |a sisteme|e de rezervёri on.Iine a|e franсizoruIui, |a progгame|e de trai- Rапg Franсiza Unitёti Rang Frаnсiza Unitёll
ning gi de promovare ale асestuia repгezintё uneIe dintre avantajele сumpёrёril 7-Еleven
1 37.357 11 Domino's Pizza 8.999
unei аfасeri |a сheie in turism'.
2 MсDonaId's 32.478 12 Curves 8.762
Tabelul 11,7.Тop,l0 franсize la nivel mondial, dupё vo|umu| v6nzёrilor,2010 а Subway 32.076 Century 21 Rea| Еstate
13 7.700
2010 2009 Frаnсizа Compаnie Vinz Unitili franсizаte Totаl Proсent 4 KFс 16.264 14 Cirс|e K Stores 7 .111
mil. $ Unitili frаnсizо
s Pizza Hut 13.281 15 Wendy's 6.541
in !аri strёinйtаte
6 H&RBloсkTax 13.149 :16 BIoсkbuster 6.520
MсDonald's MсDonaId,s 72.З87 13.980 18.498 32.478 81Yo
1 1 Serviсes
сoгporation
7 Buгgeг King 12'1з8 17 Re/Max 6.4з9
L 2 7-Еleven Seven and 58.900 5.900 31.457 37 'З57 96%
I
I

Holding сo |td Jani-King 11.537 t8 Jaсkson Hewitt Тax 6.407

Sеrviсe
3 ? KFC Yum !Brands 17.800 5.162 11.102 16.264 7 1Yn

.7 Ё41 I Coverа|lHealth- 9.457 19 Baskin' Robbins 6.207

4 5 Burger Burger King 14.722 4.625 12.138 B9Уn
Based Cleaning-
King Holdings, Inс. System
6 4 Subway Doсtor's 13.800 22.O34 I 04? .\2.076 100"1,
10 Dunkin' Donuts 0 186 20 RаdioShасk 6 207
Srtlэ.t ir't''. lllrl rirl:ttll()t Jlt|tt 1lltl|ttr l.llt..l llIll)lIil;it|l|ttl ritlt Гl;ittl;llt:,t. lttltr'. li,J,,,(l{)() ,,()lt) 1l
.lil;itlr;tttItls.;tt (];tlltltl|;t' tl1l l:t| ,,()
,)|\ |(). р ']1
 NI.tlt;tl't.lttсttltlI ll1lсtltlrttttlIrlt llt llrrlсlitttс:,'l l('.'l,Itl|,l!|. l
ir а пс: i :tt i п u f iс L, t. i l a It t ll a l iс rс s' i tl t, rc's I tt t t t.tt !i с

Topu| еstrl llrl:;t;ltls dе Iantul de mаgаzine 7-E|evеn, [llIll.tl {lr,rr.;1 mai сUnos- eхс|ustve oferitё in sistem de franсizё. Se remarсё in сazu| |anturi|or Hаrnрl<lt l
сUtа franс|Za pе p|аn mondial _ MсDona|d's qi o a|ta rt:ttl; r l|tl tаst-fooduri - |nn & Suites, Couгtyaгd 9i Comfort Inn & Comfoгt suites o pondeгe mаjoга ;t
Subway. unitёliloг desсhise in lara de origine, Тn sсhimb |an!urile Hi|ton Hote|s & Resorts
Printre cele mai sсumpe franсize se nUmёгё. KFC (a|imentatie) * gi Radisson Hotels avЭnd mai mu|te unitёli in afaгa !ёrii, gгupu| delinut dt:
з00.000/1.000.000 Еuro, Pizza Hut (alimentatie) * 300.000/1.000.000 Еuro CarIson Нotels Wor|dwide aproаpe dublu'
MсDonald.s (a|imentalie) _ 550.000/850.000 Еuro, Sabion (bijuteгii) - 547.000
Еuгo, BaI|y (Тmbгёсёminte gi aссesorii) - 500.000 Еuro, Еsprit (Тmbrёсёminte $l TabeIu] 1 1.9. Тop 10 franсize hote|iere la nivel mondia|' dupd voIumul v6nzёri|or, 2010
aссesorii) _ 500.000 Еuro etс.'
La po|ul oрus' in сategoria сe|or ma. ieftine frаnсize se inсIud: Rodipet 20't 0 2009 Frаnсizа Compаnie V6nz Unitati frаnсizаtв Totаl Proсent
(сome( speсia|izat) _ 0 Еuro, Tгident Dental (serviсiu mediсa|e) - 500 Еuro' mil. $ Unitali franсize
Ameriсan Hot Dog (alimentalie) _ 80014.750 Еuro, lnmedio/Relay (сomer! ln tarё strёinёtate
speсtа|izat) _ 5.000/10.000 Еuro etс. '10 10 Marriott Marriott 7.600 353 192 545 41u\,
Cei сare doresс sа сumpeгe o franсizё faс seleсlia doar in funсlie de nivelul gi Hotels lnternationа|
mdrimea taxei de intrare Тn relea gi ignorё existen{a altor сosturi, сum ar fi rede- R&S
ventelе caгe variazё 9i e|e intre 0-5%, in сazul distribuliei, iar pentru serviсii se 44. 11 Hilton Hilton 6.600 257 275 5З2 44"/u
situеazё Тntre 5-20%. De menfionat' redevenla (royalties) este o taxё сontinuё pe
Hotels & Worldwide
сare fгanсizatu| o plёtegte fгanсizoгu|ui, sёptйmAna|, |unar sau anuaI gi reprezintё resoпs
pentru aсesta din urmё profitu| 9i totodatё aсoperё сhe|tuieliIe franсizoruIui legate
't8 15 Holiday IHG 4.760 884 435 1.319 100%
de sprijinul сontinuu gi neсondilionat aсoгdat franсizalilor, preсum gi сe|e |egate
de pгoieсtaгea noi|or pгoduse, сit gi pentru efiсientizarea sistemului. lnn Hotels
& Resoгts
Pe |Angё aсeste eIemente propгii franсizei, in uneIe cazuri сei сare а|eg
асeastё modaIitate de a faсe afaсeri' mai tгebuie sё p|ёteasсё 9i o taxё de publi- 20 16 Sheraton Starwoods 4.500 1oд 199 394 51%
сitate, сaгe pentru distгibuliе variazё Тntгe 0-3%, iar pentгu serviсii este сupгinsё hotеIs &
intre 0-6%. resoгts
De гegu|ё, intгe сosturile estimate 9i сosturi|e гea|e se inrеgistгeazё difeгenle worldwide
Inс.
semniflсative, de aсeea este important сa in determinarea nevoiIor finanсiare sё
nu se subestimeze suma de сагe Va fi nevoie pentru demararea afaсerii. 24 25 Hampton Hilton Hotel 4.200 '1698 46 1.744 98%
lnn & Corporation
Suites
11.5. Francize din domeniul hotelier 27 24 Holiday lnn IHG 3.800 1 846 tz5 2.069 100"1,
Express
Sistemu| de francizё a permis un grad impoгtant de reinnoiгe a capaсitёti|оr qn
30 30 Courtyard Marriott 3.300 /ou 858 вz"ь
hoteIiere Тn speсial in seсtoruI hoteIurilor de douё ste|e gi сhiar de o stea, datoritё
lnternational
dub|uIui avantaj pe сare Тl pгezintй atit pentгu franсizor, сAt si pentru franсizat., Inс.
PrinсipaIeIe avantaje sunt: pёstгarea independentei hoteIuIui, inсluderea in
?o 33 Radisson Carlson 2.490 298 429 94%
sistemu| сentгalizаt de rezеrvёri' paгtiсiparea сomunё la tёrguriIe internationa|e, 131

сataloage de pгezentare, strategii de marketing сomune' fuгnizori сomuni (9i deсi Hotels Нotеls
Worldwide
сosturi mai miсi pentru hotе|uri)etс.
in aсe|agi top rea|izat dе Franсhise Тimes, lа nivelu| anuIui 2010, pozilii sunt 40 37 Crowne IHG 2.400 202 164 366 100%
detinute de Marriott Hote|s Resoгts & Suites a| Mаrriott lnternalionа| 9i HiIton аl Plaza
Hi|ton WorIdwide, fiind pe poziliiIe ,10 9i 13 in topul geneгaIalfranсizelor, in сiudа Hotels &
fаptu|ui сй brandurile sunt operate in aсest sistem Тn propoгtie de 41o/o, res Resorts
pective 44o/o. 42 з,l Comfoгt Choiсe Hote| 2.350 2055 548 2.603 IOOY,
lHG de(ine 3 dintre pгime|e 10lan[uri franсtzate, Ho|iday |nn Hоte|s & Resorts' inn & lntеrnational
Holiday Inn Ехpress qi Crowne PIaza Нote|s & Resoгts, аr;с:stе;.l fiind brandLrrl сomfort
suites
'' **w ..ttrope;lltfrапсttisirrr; rrr.|/{ )Jtlltttlttit;ili tlc frаllt;lz;i irr I lll()l).1
Sttt...t Ittllilrlril сJeаutorprinpre|uсrаreаinformаtli|оrсiittIt;tltr,llt,.r.Itttlr..' |.,; . 'l]l )() ,'()l() 1l 41t
ljl;tttt:tulсl;r;tt (lill)lrol;r. ()l) r,/ .'{)IO, р l}il
 ;
l()0 \I:tlr;tt''сtllсttlttl tl1lсt.itltttrtiltlt ltt Ittllсliit iс |i tс.;l;ttlt.tir' l,-raпсi:а iп аfасеri|е hotеlierе si с!е rеs!аtu.ttliс

Ca numёr totаI de Unitаti detinute, franсiza Comfort Itltl li. r;tltnfort suitеs Tаbe|u| 1,t.1,|. Тop 10lanluri hoteliere' Тn funсtie de numirul de саmere' 20].l
de[inutё de grupuI Choiсe Hote| lnteгnationa| se aflа pe pr|mll| Irlr; |lt numiгu| de
unitёti in franсizё. urmatа de douё dintrе franсize|e primeloг сolllpanii hoteIierе Anul Laпt Grup Hoteluri Еvo. Camere Еvt
Еvo.
din |ume: HoIiday |nn Express aI IHG gi Days |nn, brand a| Wyndham" Aссor tntrё lu!ie
lu{i
lu{ie
Тn top сu |anlul Motel 6, iaг grupul Marriott сu lantu| Couгtyard. Lanlul Есono 2011 2010 2011 2010 2011 2010 '/о
Lodge de[inut de grupu| Choiсe HoteI lnternational inсhide topu|, aсest grup de!i.
1 1 Best Best 4015 4048 -33 307.1 55 308.477 -0,
-О4
nAnd tгei lanluri in aсest сlasament.
Western Westeгn
Тabe]ul ,l
1.10. Top 10lanturi hote|iere, dupd numёrul unitёti|or franciza|e,2o1О 2 2 Holiday lnn IHG 1247 1319 -72 230.117 240.568 -4,

Pozitie Genеral Гraпсizа Companie Unitёli 3 4 Maггiott Marriott 554 545 204.019 198.755 lll
Hotels Interna-
1 38 Comfoгt inn & сomfoгt Choiсe Hotel 2.603 Resorts tional
suites International
4 J Comfoгt lnns Choiсe zoz I 2603 18 202.132 201 Ioэ 0,I'
z 44 Holidаy lnn Express IHG 2.069 & Comfort
,t
4g Dаys Inn Wyndham '1.858 suites

{.t Hamoton lnn & Suites 1.744

5 5 Hilton Hotels Hilton 547 tz 192.866 192.726 01
4 Hilton Hotel Corporation
64 Choiсe HоteI
0 6 Еxpress by IHG 2075 2069 o 191.228 188.007
Quality Inn & Quality 1.354 1,1
suites Internаtional
Holiday Inn

Holiday Inn Hotels & IHG 1.з19

7 Hampton Inn Hilton 1817 40 77 178.35з 171.253
6 65 17 4,1
Rеsoгts e I Days Inn of Wyndham 1 859 1 858 1 48.1 55 lZ+У.oJJ -1 0
74 Motel6 Aссor 998 Ameriса, Hotеl
Inс. Gгoup
I 80 Ramada Цfundham 910 o
У Sheгaton Staгwood 401 392 o 141.500 139.411 1,5
Y 83 Courtyard Marriott 858 Hotels &
Resorts
86 Есono Lodgе Choiсe Hotel 846
lnternational 10 10 Super & ИA7ndham 2156 IIJI 19 134.827 1З2'876 llr
Motels Hotel
Sursa: ]ntoсmit de autor pe baza informаliitor din Franсhise Тimes 2009, Тop 2010, p. 20
Group
De remarсatсё prime|e ,|0 Ianluri hoteliere din lume, сa numerde unitё[i, nu
Sursа: lntoоmit de autori dupа MKG Hospitality Databаse,гvlarсn 2o11', www,hospttсllt|уrllI
se af|а in topu| primelor 20 |anluri din industria turistiсё, dar domlnё topul tlt,1

inсepAnd сu pozi{ia 38, Тn сiuda fаptu|ui сё nivelu| investilii|oг intг-o franсizё hote-
lierё este ridiсat.
Compania MKG Hospitа|ity rea|izeazё in uItimii ani studii de marketing pe
piata mondiа|ё a mаri|or |an!uri de hote|uri. in сeea сe pгivegte branduгi|e
hoteIiere' сlasamentul rёmёne de neсontestat. Prtma pozilie este oсЦpatа de
brandu| Best western, сu peste 300.000 de сameгe in intreaga Iume' LoсuI doi
este oсupat de brandu| HoIiday |nn сu 230.117 сamere.
Poziliile |a vёrгf nu s-au sсhimbat, singura modifiсare in top ,l0 a fost ltlr,.ltl'l
dintre Marriott Hotels Resoгts a| grupu|ui Mагriott International gi Comfoгt Irrrr., }l.
Comfoгt suites a grupului Choiсe, datoratё desсhidеrii a 9 noi unitё(i сlо r;.r|r..
primii' determinAnd astfe| o сre$tere a numёruIui de сamere' Sсёderi in сerl;t...
privegte numёruI de сamere au Тnregistгаt 9i lideru| Best Western qi Ho|idаly Irrll
al IHG, сu 0,4, гespeсtiv 4,3% din сapaсitatea tota|ё de сazare, preсUm
9i L);rу::
lnn^of Ameriсa, lnс. а|Wyndham HotelGroup.
ln сontinuаrea topului' de |a pozilia 11 panД |а 20 se аflё branduri Cu renuttlеl
сa Couryard delinut de Marriott Intеrnationа|, Оrtа|lty irlns, hote|s' suites &
resoгts a| grupului Choiсe, Ramada Woгldwide аI Wyrrtllr;lrrl llotel Gгor-rp, lbrs.
Motе| 6 9i Merсure a|e Aсcor, Crowne Plazа Hotс:|:;& |ir..;lrrl:; ;rl Itlterсontttlt-'ttt;lI
Hotеls Group, Hyatt Hotels apa(inAnd G|obа| l.1y;rtt' li.ttll:',;lltl ||rlttl|:; Wot|сlwrritl
аl Carlson Hospitаlity trl Jin Jang din grupu| .Jin .lirrtt1
 \|.lltitllсtttсlt{ttl rltrсl.itliLttttItrt tlt ltrrll'l,tlrr'.'l tt'slltttгittiс l,-rсtпсi:а iп аfасеrilе hotеliеrе ;i сlе rеslаuru!ic

Dintrе aсestea' doar Ramada Worldwldе;t;lvt|t o sсаdere de 16 hotelurr, L.Hotе| dе Villе -

Гeprezentаnd 0,9% din numёгul total de саmeгe аl IantuIui, insd s-a mentinUt pe to l,Jp 11 Swi2erland
Philippe Roсhаt
pozilia 13. CeIе|aIte douё Ian{uri a|e Aсorr, Mote| 6 9i lbis, au avut сregteri de 4'
respeсtive 9,5o/o a numirului de сamere. o сгegteгe semnifiсativй a avut-o IantuI CeI mai bun restattrant с|itt
17 Down 8 Тetsuyа's Australia
lbis a| grupului Aссor сu 39 de hote|uri 9i 5'4% сгeqtere a numёru|ui de сamere' Australia
L'Atelier de Joel
18 Down 4 Franсe
Robuсhon
1,l.6. citeva studii de сaz
19 Down 2 Jean Georges USA
A. Clаsamentul mondiaI a| primetor 50 de restaurante in perioada New Les Creations de Cel mai bun restaurant din
20 Japan
2009-2011 Entry Narisawa Asia
Cele mai multe restaurante prezente in сIasament in anu| 2009 au fost de pе
21 Up 18 Chez Dominique Finlаnd
teгitoriu| sUA (8)' uгmate de сele din Spania (7)' lta|ia (6), Maгea Bгitanie (4),
Gеrmania, Australiа' Suedia, Аfгiсa de Sud, Danemarсa etс. Se obseгvё сё 22 Up 21 Ristorаnte Craссo Italy
oсupan[ii prime|or douё |oсuri, restauгanteIe Еl BuIIi gi The Fat Duсk s-au men-
2З Up 12 Die Sсhwarzwaldstubе Germany
tinut giin аnul 2009 pe aсe|eagi |oсuri сa in anu| 2008.
24 Up 16 D.O.M. Brazil
ТаbeluI 1. CIasamentul restauгаnte|or la nivel mondia| in anul 2009
25 Up9 Vendome Germany
Rаnk Position Restaurаnt Country Awаrds 26 up2 Hof van Cleve Belgium
Cel mai bun restaurant din Re
lume 27 Masa USA
4
El Bulli Spain Еntry
Cel maibun restaurant din
Еuropa Down
28 Gambeгo Rosso Italy
16
2 Thе Fаt Duсk UK
Netherland
Up7 Noma Denmark Alegerea bucёtarului 29 Up 13 Oud Sluis
s
4 Mugaritz Spain New
30 Steirereсk Austria
6 Up 21 Еl Cе|Ier de Can Roсa Spain Сel mai mare progres Entry

Cel mai bun restaurant din al New

o Per Se USA Momofuku Ssam Bar USA
America Еntry

7 Bras Fгanсe 32 Up'16 oaxen Skoгgordskrog Sweden

1? Down 4 Maгtin Berasateoui Spain
8 Аrzak Spain
I Down 6 Pierгe Gagnaiгe Franсe 34 Down 4 Nobu London UK
'10 Up AIinea USA 1q New
11 Mirazur Fгanсе
Entry
11 L'Astranсe Franсe
1A Down
Hakkasan UK
12 Down 7 Тhe Frenсh Laundry USA 17
Nеw Cea mai important evolutie Sоtrtlr ( l'l ttt,tt llttrt tt::;l:tttrаtl| ditl
13 osteria Franсesсana Italy 37 up'13 Le Quartier Егаnсais
Еntгy in clasament Atпt;;r l .'lttI Мt1lt',.ttt :,;t А|tir;i.t

14 up2 St John UK Re Sorrtlr

JO La Colombе
l rltrу Afrrr:;t
15 Up5 Le []сr n, rrr lш r UsА
3!) lllr" A:;;tсlor ГtхtlIl:rr r i Sр; пr r
 !
i(r.l \llttl:ttlсlttr:ttltll tl1lсt;tltttltlltll llr Ittllсliiriс r\! |('.,l,lllI.lIl{

Nеw The Fat Duсk Аlegerea b uсёttlt tl t t

Le Chateaubriаnd Spain Down UK
t
40
t
1
Еntry sponsorizat de Еleсt rсll t t х

41 DaniеI UsА 4 Up1 Еl CeIler dе Can Roсa Spain

д Down
Re 1 Mugaгitz Spain
42 Combal.Zero Italy
Entry o Up7 osteria Frаnсesсana Italy
Down Cel mai bun restaurant сtitt
4З Le Louis XV Monасo
z6 Uр3 Alinea USA Аmeriсa de Nord, Aсцta
44 Up3 Tantris Germany Panna

New Cel mai mare progres

45 lggy's Singapoгe 8 Up 33 Daniel USA
Еntry sponsorizat de Coсoa I},'tttу

New
I Down 1 Аzak Spain
46 Quay Australia
Еntry 10 Down 4 Per Se USA
47 Down 2 Les Ambassadeurs Franсe 11 Up 29 Le Chateaubriand Frаnсe
Down South Cel mai bun restaurant din
48 Dal Pesсatore Itаly 12 Up 26 Lа Colombe
25 Afriсa Africa de Sud, Aсqua Pantti
Down 13 Down 4 Pierre Gagnaire Frаnсe
49 La Ca|аndre Italy
IJ
L'Hotel de Ville -
14 up2 PhiIippe Roсhat
Switzerland
New
50 Mathias Dahlgren Sweden
Еntry 15 Lе Bernardin USA
Sursа: http://www'theworlds5Obest.сom/past-winners/2009 (aссesat iunie 201 1)
16 Down 5 L'Astranсe Franсe
RestauranteIe сare аu fost premiate anul 2009 sunt: Е| Bulli, Noma, e| сeller II up9 Hof Van Cleve Belgium
de Can Roсa, per Se, osteria Franсesсana, Tetsuya's, Les Creations de
Naгisawa gi Le Quaгtieг Franсais. Cel mai bun restaurant rfurt
18 Up6 D.O.M. Brazil Аmerica de Su4 Aсqu,'
Restaurantul danez Noma, altAnёruIui maestro buсёtar Rene Redzepi, a fost
Panna
desemnat сеl mai bun din Iume, primind pгemiu| ,,S. PeI|egrino'' din paгtea гevis-
tei britaniсe Restauгant Magazine. Amenajat Тntr-un fost depozit din poгtu| ora. 19 Up'10 Oud SIuis
Netherland
gu|ui Copenhaga, Noma s-a impus pentru a doua oarё сonsecutive in lista сelor s
mai bune 50 de restaurant din lume, aIсёtuitё din 800 de expe(i in gastronomie 20 Up 29 Le Calandre Italy
si сritiсiТn domeniu.
21 Up9 Stеirereсk Austrra
Таbelul 2. Clasamentu| restaurantelor Ia niveI mondia| in anu| 2010 Up3
22 Vendome Germany
Rаnk Change Restaurant Region Awards 23 Down 2 Chez Dominioue Fin|аnd
Cel mai bun restaurant din Les Creations de Cel mai bun restaurant dirt
24 Down 4 Japan
lume Narisawa Аsia, Aсqua Panna
S.Pellegino
1 Up2 Noma Denmark
Cel mai bun restaurant din 25 Up 25 Mathias Dahlgren Swеdеrl
Еuropa 26 Up5 Momofuku Ssam Bаr USA
Pаttttil
Цуo ( r,l rrt.rr lttrtt tt':;l;ttttitttl rtitt
Bucё|itt t tl ::t,I,il lk:t;с:ttittlIti 27 Up 19 Quay Austraha
2 Down Еl Bu|li Spаin /\tt:,lr,tlt, r ,\r r1l, I l';ttttt;t
1
RеsI; tt tt l lt ll lI I; l 1 I |(|
^,/I' 28 Uр 17 Iggу's Sitlqаtpсlt t.
 llt lltltсI:it.iс ;;i гсstаuraIiс \(t I
|\,lllllltgсtttсlttttl tl1tt.t ;t! ttltlt lr rt

l).tr.t tti.l||lII ,,t)()1l tr.:;l.ttlt;tttttlltl 1 I 1]trllr чr Illtl l.rt l)ttсk s_аu rnetltinLtt trltl
L,Atelieг de Joe|
29 Down 11
Robuсhon
Franсe loсurrltl I' ltl:;1ltlt;ltv 2' tlt аtluI 2010, ambele au сoborit un |oс ajungёnd pe po/t.
liiIe 2, resрeсtiv 3 ale с|asamentu|ui. Restaurantul The Fat Duсk este reсUnosсl|t
New Cea mai importantё evolutie pentru experimente|e sa|e сuIinare' Aiсi, pe|erinii gurmanzi pot fi suгpгingi zaпl_
30 Sсhloss Sсhauenstein Switzeг|and
in clasament
Еntry bind 9i rАzёnd drumul lor printr-un maгaton dе buсate alese. Buсdtarul gef,
South supranumit,,alсhimist a| gastгonomiei'', igi inсAntё oaspelii сare-i сaIсё pragu| сu
JI с) Lе Quartier Franсais Afriсa nUmeroase сombinalii сulinaгe сiudate, preсum sardine pe geгbet afumat, inghe-
at Doum 20 Тhe Frenсh Laundry UsА latё сu ouё 9i baсon sau fu|gide ovйz сu pёstArnaо'
RestaurantuI AIinea din Chiсago a fost deс|arat in anii 2010 9i 201 1 dгept ,'CeI
Down 4 Martin Berasategui Spain mai bun restauгant dln Ameriсa de Nord',. RestaurantuI Noma s-a men(inut pе
primuI loс 9i in anul 20.11' in сIasamentuI pentru anul 2011 nu se mai regёse9tс:
New
?4 Aqua Gеrmany restaurantu| Е| BuI|i din сauza deсiziei buсёtaruIui-gef (сaгe este pгoprietаltt|
Entry
restaurantului) dе a Тnсhide aсeastё |oсalie pe o perioadё de сeI pulin doi ani 1lt:
35 up7 Combal.Zero ItаIy seama prob|emelor peгsona|e gi oboseIii. Restaurantul Е| CelIeг De Can Roс;ir
36 Up 12 Dal Pesсаtore Italy сaгe se af|a pe loсuI patru in anul 2010 oсupё loсuI doi anul 20.1 1 .

New Netherland Tabelul 3. C|asamentuI rеstaurante|or |a nive| mondia| in anu| 201

,)/ De Libгije 1

Еntry s
Australia Rank Position Restaurаnt Country Awаrds
зB 21 Тetsuya's
Cel mai bun restaurant din
New Singaрore
39 Jaan Par Andre lume
Еntry
S.Pellegino
1 Noma Denmark
New Cel mai bun restaurant din
40 ll Canto Italy
Еntry Еuropa
Acqua Panna
Re- AIain Duсasse Au
41 Franсe
Еntry Plaza Athenee Еl Celler De Can
2 up2 Spain
Sweden Roсa
42 Down 10 Oaxen Krog

Down
up2 Mugaгitz Spain
43 St John UK
29 4 up2 osteria Franсesсana Italy Alegerea bucёtarului
Re- Franсe Down 2 Тhe Fat Duсk UK
44 La Maison Тroisgros
Entry
Cel mai bun restaurant din
о
New USA o Up1 Alinea USA Аmeriсa de Nord, Acqua
45 wd-50
Еntry Panna
New Mexiсo Cel mai bun restaurant din
46 Biko t

Еntry 7 Up 11 D.O.M Brazil America de Sud Acqua

Down 24 Die Sсhwarzwa|dstube Germany Panna

New 8 Up1 Arzak Spain

48 Nrhonryori RyuGin Japan
Еntry q up2 Le Chateaubriand Franсe
New UK Per Se USA
49 Hibisсus 10
Еntry
11 Down 3 Dаniel USA
New USA
50 Elеvеtt Maсitsоn Park
Еntry l|р Les Сrеаtiorrs tltl Сel ttlilt lltttt ttlstAttratlt сtitt
12 12 Japan
Narisаwа Аstlt' Аt't1t t' t I,;ttlllil
Sr.lrsа: lllttl //www tlttlwrltlri..,,llllr.''l ..rrrt/;l;tst.wittnt]rs/20 l0 n1y-l11l р11111rll.. (.Il l {..,.lI rrrrrrll 2()1l)
 N,l:ttt:tgсlttсttlrtl rl1tсt.t!rlttrt|.'t tlt Itr'I. l.tI l(. .',| |сsliltlritЦс I,'t.аttсi:u iп аJасеrilе ho|cliеrе \\i (l|, t I,'\|tllIt'(lliL,

42 Nеw Еntry Astrid Y Gaston

41 upj .,Astranсe l,lt t( t' Peru

-.AtеIier de Joеl
43 Up6 Hibisсus UK
14 Up 15 ranсe
i.obuсhon 44 Maison Тroisgros Fгаnсe
15 up2 Hof van CIeve Belgium A|аin Duсasse аu
45 Down 4 Franсе
'16 Down 3 Pierre Gagnaire Franсe Plaza Athenee
41
II Up2 Oud Sluis Netherlands 46 Down 9 De Librijе Netheг|ands

Down 3 Le Bernardin USA Restaurant de l'Hotel

18 47 Down 33 Switzerland
Dе Vi|le
19 Re.Еntry L'Arpege Franсe
48 New Entry Varvary Russia
Cel mai mare Progres
20 Up 28 Nihonryori RYuGin Japan New Еntry Pujol
sponsorizat de Lavazza 49 Mexiсo

Vendome Germany 50 Re-Еntry Asador Еtхebаrri Spain

21 Up1
22 Down 1 Steireгeсk Austria Sursа: hftp://www.thewor|ds5Obest.сom/аwаrds/1-50-winners (aссesat iunie 201 1)

12. Up7 Sсhloss Sсhauenstein Switzerland Restauгantul ЕI Cel|er De Can Roсa din Girona, Catalunia, inaugurat in anuI
1986, este o afaсeгe de famiIie' fiind сondus de сeitгeifгali Roсa. La gefia buсё-
24 Up 26 Еleven Madison Park USA
tёriei se aflё Joan Roсa, fratele сel mare сare este buсёtar gef, сel mijloсiu еste
25 Up9 Aqua Germany somelieгuI rеstаuгantului, iaг Joгdi Roсa, сel mai miс dintre ei, se pгeoсupё сu
experimentaгeа сe|oг mai sofistiсate deseгturi.
Cel mai bun restaurant din
26 Up1 Quay Australia Restaurantul Murgaritz' сare oсupё |oсu| trei, oferё zi|niс douё meniuri difеrite,
Аustralia, Acqua Panna
funсlie de сeeа сe ajunge in mAinile buсitarului Andoni Luis Aduriz, сare se
27 Up1 lggy's Singapore autodesсrie drept un buсёtar,'teсhno-emo!ionа|'''
|ntrat doaг de doi ani Тn topul ,,Ce|oг mai bune restaurante in |ume',, osteria
28 up7 CombаlZero Italy
Franсesсana a demonstгat сё este сel mai bun restaurant din lta|ia, 9i anul 2011
29 Up4 Martin Berasategui Spain a urсat douё pozilii, с|asёndu-se pe |oсu| patru' Aсest гestaurant este сondus de
buсёtarul Massimo Bottura' оare oferё mеniuri de mЭnсёruгi tradiliona|e сombi-
30 Re-Entry Bras Franсe
nate Тn сe| mai rafinat mod сu сreafii|e proprii, 9i aсesta aqteaptё сa toti с|ientii sё
31 Up 15 Biko Meхiсo se ageze |a mese gi apoi vine persona| pentru a |ua сomanda. Restaurantu|
osteria Franсesсana а primit premiuI speсia| ,,Chefs сhoiсe''.
32 Down12 Le Calandre Italy

33 Re-Еntry Craссo Italy B. Franсizа MсDonаId's 9i preoсupiri|e sale eсologiсe 1

Cea mai imPortantd

З4 New Еntry The Ledbury UK evolulie in clasament
Таbelu| 4,2010 Franсhise 500 Rankinqs

Finland Rаnk 2010 Franсhise 500 Rankings Startup Costs

35 Down12 Chez Dominique
Cel mai bun restaurant din 1 Subway $84,300 - $258,300
South Submarine sandwiсhes & sa|ads
JO Down 5 Le Quaгtier Franсais Еstul Mijloсiu gi Africa,
Afriсa Aсqua Panna 2. MсDonald's $995,900 - $1,842,7 00
Hong Kong Hаmburgers' сhrсken, sa|ads
З7 New Entry Amber
a 7-Eleven Inс.
38 Down 2 Dal Pesсatore Itа|y $40,500 - $775,300
Convenienсe store
UP] llCanto Itly
;n Down 14 - MсlrrlrlfrrkLt Ssam Bar USA
' lrtl1' //www-hоreса.rolrestаurаnle/food-beverаge/1646_mссlrlttltlrJs;rсluсe.in-eLtrсlp;t
? lit .lоlrtt (,K ttttltttttI lIl l'''.'ll' l,r:lltltt:;tt er:oloqiс,lllrlr| (;lссesаt irrniс 20,l 1)
41 I l'1,t
 \4;tlt;tl]t'lttсtllttI rl1lt.l.tIltlltlIrll llr lrtttсllir.iс 5i tсsl;ttlt.tlll I'\,аnсi:а in аJасеri|е htlle licra si tla t't,,slttttt:!t,! \ ll

4. Hаmpton lnn/Hampton |nn & Sr.rites $3, / 1(; 000 - 24 KFC Corp. $1,379,900 -

Midprlсе hotеIs $13,r19991_ Chiсken $2,422,500

5 Superсuts $111,000 . $2з9'700 25. Cirс|е K $161,000 - $1,353,000
Haiг sаIon Convenienсe store
6. H & R B|oсk $26,427 - $84,094 26. Papa John.s Int.l' Inс, $113,823 - $528'12з
Тaх preparation & eleсtгoniс fi|ing Pizza
7. Dunkin'Donuts $537,750 - $'1,765,300 27. lnterContinental Hotels Group $5,136,370 -
Coffee, doughnuts, baked goods Hotels $93,855,035
a Jаni.King $1 1,400 - $35,050 28. Libеrty Тax Sегviсe $56,800 - $69,900
Commerсia| с|eaning Inсome-tаx preparation
9. Servoro $102,250 - $161,150 29. lnstant Тax Seгviсe $39,000 - $89,000
Insuranсe/disaster restoration & сleanino RetaiI tax preparation & eleсtroniс fi|ing

10 ampm Mini Market $1,835,823 - 30. Vanguard Cleaning Systems $8,125 - $з8'100
Convenienсe store & gas station $7,615,065 Commerсia| сleaning
l1 Jan-Pro Franсhising Int'l. Inс. $3,145 - $50,405 31 ServiсeMaster CIean $20,926 - $132,623
Commerсia| сleaning Comm.l./residentia| сleaninq & disastеr rеstoration
12 Kumon Mаth & Reаding Centers $32,958 - $131,070 32. Bonus Building Care $9,000 - $15,000
SupplеmentaI eduсation CommerсiaI с|eaning
t.) Strаtus Building Solutions $3,450 - $57,750 33. Snap-on Tools $17,619 - $281,959
Commerсial сleaning Professional tools & equipment
14. Miгaс|e-Еar lnс. $122,500 - $570,000 34. Aсe Hardwaге CorD. $238,500 - $1,566,250
Hearing instгuments Hardware & home improvement store
PizzaH,ul aq Cold Stone Creamery $292,375 - $4з8'975
|э, $316,500 - $2,974,000
Pizza, pasta, wings lсe сream, lta|ian sorbеt
16 Hardee's $1,182,000 - 36. Supeг 8 $285,445 - $5,396,983
Burgers, сhiсken, bisсuits $1'58з'500 Hotels
Jiffy Lube |nt'l. Inс. $229,000 - $323,000
.1,-7
17. Denny.s lnс. $1,071,325 -
Full-sегviсe family restаurant $2,623,601 Fast oi| сhanoe
18. Jazzerсise Inс. $2,980 - $75,500 38. Merry Maids $24,750 - $59,450
Danсe fitness сlasses Residential с|eaning
1q Matсo Tools $79,926 - $187,556 39. Fаntastiс Sams Hair Sa|ons $1 18,000 - $230,850
Тools Full-serviсe hair saIon
20 The UPS Stoге/Mai| Boxes etс. $154,947 - $293,473 40. Papa Murphy's $171 ,655 - $З53'225
Postal, business & сommuniсations sеrviсes Тake-&-bake oizza
21. Days lnn $406,945 - $6,704,617 41 The Maids Home Serviсe $'r06,345 - $157,095
Hotels Residentia| с|eaning
22. Sontс Drlvе |n R",to.,r"nt, $1,209,300 - 42. Aаron,s Salеs & Lease ownership $2зз B70 - $607.580
Drive-in rtst;rur;rtrl $з 41 3,B00 Furniture, e|eсtroniсs, сomputer & applianсе
|еаsino & sа|es
?3 Midаs lnt,|. I;.r., i,()00 $4 lB BB0
Atilo tell;llt & ltr,rllrlпп.ur( r^'.{'lvt(:oS
 \llttt:tt1t'tltсtllttl tl1lсlitlttlltlIlrl ill ll()lсl^l.iс 1i t.сstitltl.t1r. l.t ttltt't tt itt tt/itсt'ri|е lttlltItt,t,.' 'хt ,l,

$33,0 /4 ti?98,074 Сerin|e: Alege{i сate un eхemplu din ltslit 1lttvtttt! l l.t::,tttttуttlttl ttttlttt!t;tl .tl
43 Anytiпtе ] itness
Fitness сenteг
restaurantelor gi din Iista francizelor; alcёttti|i t;ilIt: сl It:',it t!t: 1ltt:lt:ttl;lt{'' il il(;(}..j
tora, din care sё reiasd pefforman|ele lor pen|rtl rt It tttr:|tt:;tl ttt t;litsifiсtitilt,, tttlс:t
44 Sylvan Learning $'179,069 - $305,090 nationale.
Supplementa| eduсation
45 Тасo BellCorp. $1,324,300 -
iшткввAru REсAPIтULATIVЕ
Quiсk-serviсe Mexiсan restaurant $2,465,500

46. Resultsl ТraveI $25 - $10,425 1. Care sunt сele mai сunosсute teoгii pгivind сonlinutuI franсhisingul-|ui
Тrаvel serviсes сa strategie de pёtrundere pe pietele externe?
$41,450 - $373,595
2. Еste neсesar5 eva|uarea afaсerii in franсizй? Care sunt prinсipalele
47. Baskin-Robbins USA Co.
domenii pentru сare se rea|izeazё evaluarea?
Iсe сream, frozen yoguгt, frozen beverages
3' Care sunt prinсipa|e|e сaгaсteгistiсi a|e сontractului de frangizё? Care
48. EdibIe Arrangements lnt'l. lnс. $154,920 - $298,005 sunt avantaje|e franсizatu|ui, respeсtiv, ale frnaсizorului, 9i сaгe deсurg din
F|ora|.|ike designs from sсu|pted fresh fruit aсest сontгaсt?
49 Anago Cleaning Systems $8,543 - $55,306 4' Demostrali utiIitatea franсizёrii, сa modalitatea de pёtгundere pe
pielele externe ale entitёlilor din industria ospitalitёtii.
Commerсia| сIeaning
5' Аlсйtuiti hй(i|e prezentei pe diferite сontinente aIe franсizelor hoteliere.
Еn Auntie Anne.s Hand-Rol|еd Soft Pretzels $'197,875 - $439,100
Hand-rolled soft pretzels '

sЛrsai http://www.horeca.ro/restaurantetood-beverage/1646-mcdonalds-aducejnеuropa-meniuIюu.
(acсesаt iunie 201 1)
1lllste -сeftificat.ecologic.html

Grupul MсDonald's introduсe Тn restaurantele proprii din 39 de !йri europene

produse сeгtifiсate de Marine Stewardship Counсi|' сaгe Тnсurajeazё pesсuitu|
eсologiс 9i сonsumul de produse de maгe sustenabi|e. Toate prepaгatele Fi|et.o.
Fish pe сare MсDona|d's |e furnizeazё [n restaurantele sale din Europa vor fi
сeгtifiсate сa eсo|og iсe.
Cu oоazia Zi|ei Mondiale a oсeane|or, 8 iunie'
MсDona|d,s a anunlat сё din luna oсtombrie a aсestui
an, ,13 milioane de сonsumatori ziIniсi din Еuropa vor
putea сumpЁra pe;te сeгtifiсat de MSC. Aсest anun! a
venit in momentul in сare 7.000 de гestaurante din 39
de tёri europene au apliсat pentru oblinerea сeгtifi-
сatului de standard al Msс, сa paгte a angajamen.
tu|ui |an!u|ui fast-food de a-gi spori praсtiсi|e eсologiсe
qi etiсhetaгea produselor са fiind eсo. MсDona|d's va
fi prima сompanie din seсtoruI sёu сare va introduсe
produse|e pe bazё de pegte сertifiсate de MSC Тn
Europa. in 20,t0, MсDonaId,s a vAndut aproximativ
100 milioane de po(ii Fi|eЬo-Fish in state|е europene.
Logo-ul MSC va fi vizibi| pe ambaIajе din luna oсtombrie'
Aсhizitia pegteIui alb, сare va fi servit еuropeni|or in restaurante|e MсDonа|d's
se va faсe exсlusiv de |a pesсёгii|e сaгe indep|inesс standardele riguroase a|е
MSC" ,,MсDona|d's va introduсe Тn piala europeanё pegte etiсhetat MSC, |a un
pre! aссesibi| pentru mi|ioane|e de сlienli din Еuгopa. CeгtifiсatuI de garanlie a
сalitёtii MSC este сea mai bunё formё independentё de reсunoagterе a сalitёtii
саre Se potrivе9te standаrсltэ|rlr асestui tip de fast-food'
 t
l2
ADMINISTRARЕA DURABILA A AFAс I. lt.t LoR
IN HOTЕLARIЕ $I RЕSTAURAТIЕ _ oBLlGATIl
$I сONSTRANGЕRI
12.1. Dezvoltarea durаbili in turism
12.2.Particularitiili gi reglementёri privind dezvoltarea durabili а turismului
12.2.1. Partiсularitili 9i reglementiri privind turismul durabil european
1 2.2.2. Padiсularitili gi reglementiri privi nd turism u I d urabil Тn Rominia
12,3.incё|zirea gIobali - сonstringeri gi determiniri
12.4. Еfectele probabile аle sсhimbйrii сlimatice asupra dezvoltirii turis-
muluidurаbil
12.5. Criza eоonomiсi 9i impliсаliile sale asupra industriei hoteliere 9i
restаuraliei
12.5.1. Еvoluliа generali a сrizeieсonomiсe mondiale
12.5.2. Efeсte gi eforturi ale industriei turismului
12.6. Giteva studiide сaz
REZUnЛAтUL сAPlТoLULUl
:i
,.. Apaгitia eсonomiei durabile este vizibi|ё intr-o seгie de experimente crea.
tive imp|iоAnd proieсtarea pentгu геfabriсalie, orage сU nivel zero de degeuri,
taxe eсo|ogiсe, p|afonarea emisiilor de сarbon, fo|osirea in сomun a automo-
:. biIelor, piele in сuгs de maturizare pentru energia solarё 9i eolianё, miоrofi.
. nantaгea' investiliile responsabile soсiа|, drepturi de delinere a tегenuriIor
r pentru femei, |egi privind revaIorifiсarea produse|or utilizate. Тoate aсеste
experimente gi altele ar putea formabaza eсonomii|or сare satisfaс 9i voг satis-
: faсe neсesitёlile tuturor oamenilor Ia сel mai redus сost pentru mediu| natura|.
! Loсu| turismului jn dezvoltarea durabilё este dat de roluI sёu сa industrie
i сare vinde mediu| fiziс 9i Uman сa produse ate saIe. Turismu| reprezintё una
din industriile сare trebuiе sё se impliсe in dezvoItarea durabilё сa industrie a
resurseIor, dependentё de inzestrarea naturii gi de mogtenirea genera|ё а
'.
;. fieсёrei soсietйli. De аsemеnea, turtsmu| vinde aсeste resurse сa parte a
, produsului sёu gi, Тn aсеlagi timp, impaгte anumite resuгsе сu alli uti|izatori,
'|2.1. Dezvoltarea durabiIй in turism
Dezvoltarea aсtivitё{ii turistiсe prеsupUne aсordarea unеl atеntii deosebite
сa|itёlii mediului, prin mёsuгi de сonservare gi dezvoltare а саlltаtli sale jn zonе|e
intrate Тn сirсuituI turistiс sаu сe|е pe са|e de а intra' pre(]lIll| :,,r rll:;tt,tа|iZё а сon
seсinteIor aсtivitаtll tLtгistlr;rl' ltl vt:tlerL.а tltiIizirlr tаtltllt;tIr.:| ||'.,lIl.;tlItlt tttll:;ttt;t:
Dezvoltaгea duгabiIё trebuie sё linё sеamё de sosirile de tLrгigti, preсltm gl с|tl
interesеle dintrе gazde gi vizitatori, dintr-o anumitё regiune'
Conсeptu| de dеzvoltare durabi|ё a |uat nagtere in anu| 1972, сa rёspuns |ll
apari{ia prob|eme|or de mediu gi a сrizei resurse|or Umane, mai ales a сeIоt
|egate de energie. Mai tёziu, in anul ,|983, 19i inсepe aсtivitatea Comisia Mon-
dialё pentгu Mediu gi Dezvoltaгe (WCЕD), dupё o геzo|ulie adoptatё de Adu-
narea Generalё а NaliuniIoг Unite.
TermenuI de ,,dezvoltare durabi|ё,' a fost introdus Тn Iimbajul сurent de
Comisia Mondialё pentru Mediu gi Dezvo|tare in anuI 19B7. Vorbind despre dez_
voltare сa ,,satisfaсerea nevoi|or genera{iiIor pгezente fёrё a сompromite сapa-
сitatea generaliilor viitoare de a-gi asigura nevoi|e'', raportu| Comisiei Brundtlant,
Viitorul Nostru Comun, a pus in evidentё nevoia de aboгdare simu|tаnё a
impeгativelor dezvo|tёrii gi mediului.]
Mediul Тnсonjurёtoг' natura| sau аntгopiс, сonstituie гesursa de bazё a indus-
triei turistiсe. Daсё aсeastа гesursё este fo|ositё iгalionaI gi exсesiv se ajungе
pёnё Ia urmё |a deteгiorarea gi сhiar distrugeгea ei. TurismuI este privit adeseа
сa o formё inofensivё a dezvo|tёrii industriale сomparativ сu alte industrli'2
Toate aсtivitй{i|e tuгistiсe dintr-o larё sau regiunе trebuie sё fie сompatibiIe сu
сapaсitatea de inсёrсaгe сu turigti gi eсhipamente turistiсe a mediu|ui natura|,
asiguгЭndu.se astfe| o funсlionaгe eсologiсё 9i eсonomiсё duгabiIё Ia toate nive.
lurile сoгespondente nevoilor dе utilizare endogene gi exogene.
Industrla tuгistiсё a аdoptat сonсeptu| de dezvoltare durabiIё, formuIёndu-se
1o{iunea de turism durabil, сare' potrivit pub|iсaliei organiza(iei Mondia|e а
Turismului" (oМT)' ,,ТuгismuI Тn anul 2010", dezvoltё ideea satisfaсerii nevoi|oг
turi$ti|oг aсtuali 9i ai industriei turistiсe 9i, in aсe|agi timp, a protejёrii medruIui qi a
opoгtunitёli|or pentru viitor. Se are in vedere satisfaсerea tuturor nevoiIor eсono.
miсe, soсia|e, estetiсe, de loisir etс. ale turigtilor, menlinAndu.se integгitatea eсo-
|ogiсё, diversitatea bio|ogiсё, сultura|ё 9i toate sistemele сe suslin viaia.o
Conсeptu| de turism durabl| nu a avut un impaсt foaгte mare Ia niveI maсro*
eсonomiс, reсomandAndu.se sub denumirea de ecoturism in arii protejate, dar
mai este сunosсut ca turism yerde sau blёnd |a nivel miсгoeсonomiс. Pentru
praсtiсaгea unui turism verde, сu va|еn{e eсologiсe, estе nevoie sё se impliсe
mai mu|tifaсtori deсizionali.. Statu| se poate imp|iсa prin po|itiсa sa de dezvo;tare
eсonomiсё, prin elaborarea Unor planuri de dezvoItare durabilё. De asemenea'
,
Daсhin Anсa (сoordonator)' Еvaluёri ale dezvoltdrii durabile in Romёnia, Еditura
ASЕ, Buсuregti, 2003' p. 9
. Popesсu De|ia, Amenajarea
turisticё durabilё a litoralului, Еditurа Mаtrix Rom. 2003.
o.27
3.organizalia
. Mondia|ё a Turismului еste una dintre сe|e mai mari organizatii intеrna-
liona|e de turism сu сarасtеr interguvernamental, саre а fost infiintаtё Тn anu| 1975. oMТ
este investitё dе orgаnizatia Nаtiuni|or Unite сu rol сettlrа| чi сtссisiv in stimularea dez-
voltёrii turismului durabil, av6nd сa sсop сontributiа lа ex;l;rtr:;ittttrl;r eсonomiсё, intеlege.
rea internalionalё, pасe gi prosperitate, сa qi |a respeсt:lrtl;t сlrrl;lttttllttt 5i libeгtёti|or umane
fundamentaIe. Pentru rea|izarea aсestor obieсtive, oMI Irlllltllr. .'.t ,tl rll,lt: o аientie deo-
sebitё intereselor tёri|or in сurs de dеzvo|tаre.
o
VvГo, WТТс, Тhe Еaгth Counсi| _ AgenсJа 21 lгlt It.tvr.| 'ttt.l Irlrtlistn IndLtstry.
Тowards Еnvironmental|y Sustainable Deve|opment, 1 {X)1l
5
Bran Florina, Dinu Mаrin, Simon Tаmaro, L,,,,,,,,,,,,., llttt,,ttlttIttt ,,,] lli|,1|tttl ttlt:tltt1ttt:tlllt
Гditltrа Fсtlttlltttlс;i, 199B' p. 21B
 Nllttt:tttсtttсltlttl rr1lсt.lItrtrrri..r ttr Irr'lr I.tl l(' :il IсsIiltlгаtlс
trеbuie sё sе impIrсe gi admInIstl;t{rt|r'ltlr,.l|t'ttt t;ltl;lborare сU o ser|e de spe-
(silviсultuгё' agriсUIturа, aq(:)tltlI lltl tttt.tIltt)' s()nsibilizаnd astfel populatia
(]|а||9ti
loсаli in DroblematiCa mediuIui inсorttulitttll
Turismul durabil aсopere toatе forпle|e 9t aсtrvltаlr|е din industria ospitalitё[ii'
lrlс|uzAnd turrsmul ConventionaI dе masA, turismu| сultural, turismul de afaсeri,
turismul de сroazierё, turismu| гeligios gi turismul sportiv. Proсesu| de orientare
сёtre duгabilitate tгebuie sё fie, Тn mod noгmal, сoordonat |a nive| nalional de
сёtгe faсtorii guveгnamenta|i 9i sustinut de faсtorii loсa|i, Ia nive|ul оomunitёti|or.'
PleсAnd de |a сonсeptu| de sustenabilitate, tuгismuI duгabil poate fi definit сa
Un proсes оaгe satisfaсe nevoile prezente^aIe turigti|oг 9i сomunitёli|or gazdё fёгё
a сompromite nevoiIe generatiilor viitoare..
Prin aсtivitatea сonjugatё dintrе U|сN * Uniunea lnternalionaIё de Con-
seГVare a Naturii, \^^//F - Federalia Mondia|Ё pentru oсгotirea Naturii, PNABE _
Federalia Еuгopeanё a Parсuгiloг Nalionale gi Naturale, Тnсё din 1991, s-a definit
сonсeptuI de turism durabiI: dezvo|tаrea tuturor foгmeIor de turism, manage-
mentu| 9i marketingul turistiс сare si respeсte integгitatea naturalа, soсia|d 9i
r:сonomiсё a mediului' сu asigurarea exp|oatёrii resurse|or naturale qi сu|turale 9i
1lеntru genera{ii|e viitoaгe." Din aсeastё definilie rezuItё сё oriсe formй de turism
trebuie sё гespeсte prinсipiiIe dezvoItёriidurabile, pleсЭnd de lа eсoturism, turism
vtlrde gituгism rura|, pAnё |a turismul de afaсeгi sau сeI automobi|istiс.
in primёvагa anu|ui 1995 a avut |oс Ia Lanzarote Conferinla mondialё asupra
ttrrismu|ui duгabil, un suссesor tematiс a| сonferinlei de la Rio de Janeiro. orga-
tllzatoгii au afirmat сu aсeastё oсaziе cё apliсarea prinсipiilor din Deсlaralia de la
1llo in dezvoltarea turismului are o va|oare strategiсё fundamentа|ё, linёnd сont
сle гitmuriIe dе сregtere ale aсestei aсtivitё[i, mari сonsumatoare de resurse
nаtura|e' Conferinta a avut сa rezu|tat гedaоtaгea a douй doсumente impoгtante:
,,Cartа turismului durabi|'' qi ,,Planu| de aсliune pentru rea|izarea unui turism dura.
bi|''. Conform pгimului prinсipiu enun{at in Caгtё, dezvoltarea turismului trebuie sё
se bazeze pe ideea de sustenabiIitate' сeea сe inseamnё сё aсtivitаtea trebuie
sё fiе сompatibiIё eсo|ogiс pe termen |ung, sё fie viabiIё din punсt de vedere
есonomiс 9i, de asemenea, etiсё 9i soсial eсhitabilё pentru сomunitёlile |oсaIe."
Prinсipii|e realizёrii unui turism durаbiI sunt urmёtoarele:
. Aсtivitatea tuгistiсё tгebuie iniliatй сu mijloaсe propгii сomunitаtii IoсaIe, iar
aсeasta trebuie sё-9i menlinё сontroIul asupra dezvo|tёrii tuгistiсe,
. Тurismul trebuie sё ofere rezidenli|oг loсuri de munсё сare sё duсё la Тmbu-
nйtёlirea vielii сomunitili|or loсa|e gi trebuie rea|izat un eсhilibгu intre aсtivitёlile
eсonomiсe deja existente in zona gi aсtivitatea turisticё;
. Stёnсrulesсu Gabrie|a' I/Ianagementul tuismului durabil in сentrele urbane' Еditura
Есonomiсё, Buсuregti' 2О04' p. 14
..
Mogoq Radu |oаn, Mogog Liliana PauIа, А conceptual framework based on weh-
serviсes for e-business proсess modelling in touism, Metalurgia lnternationa|, Thomson
lleuters IS|, Speсia| |ssue, no. 17'2o09'p.92
,
Istrate Ion' Bran F|orinа, ГioELr Anсa GabrieIa' Есonomia turigntfuti qi mediul itlссltt-
1tttii!or,
,.
Еdrtura Есonomiсё, Rtrr:rrtсl5ti' 1996, p. 258
Аrсrrtssot-l Lаrs, Пle сklvtlltl1ltttt:ttI of sttstainable lotlrislll' (]tltllltlrlrtttt. loпdra & New
Yrlrk' 2t)()()' 1l .}l,, t;ilirl (lе |гtttt.t...t M.rrtаr (соordоnаtоr), Slr;tltlt1tt tlt: tlt'''vtll,ttt::I stlt:lttttIttt
It'rlt;tt. I rltlttt;t [)t;ttttt:;, l]ttt-tltr"..lr, ,'{)t)4, l{ill
||l||tlItt,\ll.(ll.(u dttl,аhild tt ufilt't,t.illlt.itt ItttIt'l,tt 1. .'l l. ''I,IllI lIItI \п
. Ittllltllt) stabiIit un сod de praсtiсi pentru tuгisttr |.t lrr.ttr,trtvtlItttilе. nationa|'
regiona| 9r loсa|, bazat pe standaгde internattonale сit1;r ;rt;t,tl1ll;ttr;' pot fl impIe.
mentate, de asemenea' linii|е direсtoare pentru aсtivitatea сlpllriltorilor din turrsm'
monitorizarea impaсtului diferitelor aсtivitёli turistiсe' сAt gl liпllte|е de aссeptа-
bilitate pentru diferite zone,
. Тrebuie realizate programe еduсationa|е 9i de training pentru imbundtёtirea
managementului in domeniul proteоliei resurseIoг naturaIe gi сultuгale..
Prin respeсtаrea aсestoг prinсipir turismu| Т9i poate aduсe o сontributie
esentiaIё atёt |a dezvo|taгea eсonomiсё 9i soсialё, с6rt gi |a protejarea mediu|ui in
numeгoase tёri mai muIt sau mai pulin dezvo|tаte, Dezvo|tarea unui turism dura-
bil impune tuturor aсtori|or imp|iсali in tuгism (сomunitё(i loсale' сuItura|e, mediu,
industria turismului 9i tuгigti) sё reduсй tensiuniIe gi friс!iuni|e сагe apaг in urma
interaс[iunii aсestor faсtoгi."
Тurismul duгabiI repгezintё abilitatea destinaliei turistiсe de a rёmine сom.
petitivё Тn сiuda tuturoг prob|emelor apёrute, de a atrage vizitatorii pentгu prima
datё 9i de a-i fide|iza u|terior, de a rёmЭne uniсй din punсt de vedere сu|tural gi a
fi intr-un permanent eсhilibru сu mediu| ambiant. Astfel' tuгismu| duгabi| trеbuie
sё refleсte trei aspeсte impoгtanteз:
r' calitate _ tuгismuI duгabi| prevede o experien{ё va|oroasё pentгu vizitatori,
imbunёtёlind in aсe|agi timp сa|itatea vielii сomunitёlii gazdё 9i protejёnd mеdiuI;
/ continuitafe _ tuгismuI duгabiI asiguгё сontinuitate resurse|or natura|e pe
сare se bazeazё 9i o сontinuitate a сu|tuгii сomunitйtii gazdё сu experien{e satis-
fёсёtoare pentгu vizitatori;
/ echilibru * turismul durabil asigurё un eсhi|ibгu Тntre nevoile industriei turis-
tiсe, a|e paгtizanilor mediuIui gi сomunitё{ii |oсa|e.
Sсopu| rea|izёrii unui turism durabi| tгebuie sё fie subordonat p|anuri|or nаtio-
nale gi regionale de dezvoltare eсonomiсё 9i soсia|й. Aсliunile pot aсoperi sсo-
puгi eсonomiсe (сregteгea venituгiIor, diversifiсarea gi integraгea aсtivitёli|or, сon-
trolul, potenlarea gi zonaгea dezvoltёrii), arii soсiaIe (ame|ioraгea sёrёсiei gi а
inegalitёlii distributiei veniturilor, proteсlia patrimoniuIui soсio.сuIturaI indigen,
paгtiсipаrea gi imp|iсarea сomunitёti|or |oсale) sau arii eсologiсe (protejarea funс_
!ii|oг eсosistemelor, сonseгVarea 9i utiIizaгeа durabiIё a biodiveгsitёlii).a
Unii speсialigti prefeгё sё vorbeasсё despгe dezvoItarea durabilй a tuгismului,
mai degrabё deсёt despгe turismul durabi|, din сeI pulin douё motive prinсipa|e:
unul ar fi aсela сё' pentru a asigura un turism durabi|, este neсesaг sё fie integrat
Тn toate aspeсte|e dezvo|tёrii, iar al doiIea сonstё in faptu| сё uneIe aspeсte qi
сomponente aIe turismu|ui * сum ar fi transpoгtuI aeгian la mare distantй - pot,
puг 9i simplu' sё nu fie durаbi|e, in сondiliiIe tehno|ogii|or aсtua|e, сhiar gi сu utiIi-
zarea сelor mai bune prасtiсi.
' Jamieson Walter, Noble ALIX, A Manual for Sustainable Touism Destinalion
Management, сUс.UEМ, Pюjeсt, A|Т' 2000, www.gdrс.org/nem/eсo.tour/etour-ptinсip|es.htmI
(aссesat 2 mai 2008)
. Brаmwel| B., Lane B., Susfaиаble tourism an evolving global approaсh, Journa| of
Suslainab|e Tourism, Тhomson Reuters ISl, 2009, VoL 17, no' 1' p. ?
" Andreea Bi|tёrelu' Еcotuism si dezvoltare dttrabild, l l1tttttl.t Prouniversilаriа'
Btrt:rrrе9ti, 2007 p. 52
,. '
StёnсiuIesсu Gаbrie|a' Мanagementti tuisпtttltti сltttltlltl lIl ( l'|||lt'lI, tttll;ttlt:' [ сlilrtl;r
?oo4' p 14.15
| (,()|l1)llliса' Bttсttrt':.;ti.
 tilдс l .,Pч]L(]
r 7t{ l\,l lr r l пс. lt l u
цц.''_ц]y]1
Turismu| durabil poate avea definitii difеritе in funt;tlt: tlt: tttlltatеa dе ana|izё
luаti in сalсu| 9i de multitudinea dimensiuni|or impliсatе itt t;ottсеptuI de suste-
rlabilitatе. De exemplu, luAnd o {ari сa unitate dе analiza, turismu| durabi| repre.
zintё o foгmё de dezvoltare a turismu|ui сaгe impiediсё produсerea de efeсte
negaтIve asupra resuгseIor utilizate in turism Ia nivelu| Тntгegii [ёгi.' intre turism 9i
tтеdiu trebuie sё existe o re|alie strAnsё, astfe| inсёt trebuie sd se dezvo|te toate
desti nati i|e turistiсe evitAndu-se impaсtul negativ asupra mediuI u i Тnоonju ritor.
Pгezenta omului in naturё, сa tuгist, aгe 9t efeсte mai pulin doгite asupгa
tuturor сomponentelor de mediu. Dlntгe aсestea, сeIe mai afeсtate sunt peisaje|e,
solu|, f|ora, fauna, agezёriIe urbane. Reduсerea efeсteIoг negative asupra resur-
seloг natuгa|e gi antropiсe se bazeazё pe o ana|izё сaIitativё 9i сantitativё asupra
tutuгor сomponenteIor de mediu.
Cregterea numёгului vizitatoгilor in anumite zone de interes turistiс sau !ёri
aduсe benefiсii eсonomiсe aсestoгa, daг Тn aсelagi timp duсe la detertoгarea сali-
tёtii mediului' Cu сAt mediuI se degгadeazё, cu atёt turistul va p|ёti mai pulin, de
aсeea еste neсesarё сrearea unui modeI dinamiс сare ilustreazё modifiсёri|e
dlmensiunilor eсonomiсe 9i eсologiсe aIe tuгismului in timp. in literatura de spe-
сrаlitate este utiIizati diаgгama dеfazё сe сaraсteгizeazё interdependen!а dintгe
<l vaгiabi|ё statiсё 9i o variabilё сontrolabiIё.. De exеmp|u, variabila сontrolabi|й
t:ste reprezentatё de numёгul vizitatoгr|oг intr-o anumitё perioadё, iar variabiIa
stаtiсё este сalitatea mediului.
Тurismu| are un impaсt pozitiv оonsiderabil gi сontribuie, direсt sau indireсt, la
dezvo|tarea eсonomiсё a zoneIor, !ёritor 9i regiuni|or de atraсtivitate turistiсi.
Cеle mai importante efeсte pozitive se refeгй |a apoгtul in va|utё, |а сontribuliile
|a venitul statului, la generarea de oportunitйli pentгu afaсeгi gi pentru oсupare.
ТurismuI aгe potenliaIuI de a сontribui la pгomovarеa dezvoItiгii socia|e prin
efeсteIе pe p|anu| oсupйгii, redistгibuirii venituri|or 9i atenuйrii sёrёсiei. |ndustria
ospita|itйlii poate ajuta la гeeva|uarea poziliei obiсeiurilor gi tradilii|or' сonstitu.
indu-se сa un mij|oс de transmiterе a valoriIor сuIturale. Aсest luсru duсe gi |a un
management durabil a| resurseIor natura|e, а| biodiversitёlii 9i mediuIui.
ЕfeсteIe benеfiсe pot inо|ude 9i modernizarea infгastruсturii, imbunйtёliгea
aссesului Ia faсiiitёlile gi serviсii|e sanitare, la serviсiile de transport, in genеral
сregterea standardului de via!ё in zoneIe de destinalie turistiсё.
Тurismul durabi| trebuie sЁ se bazeze pe o stгinsё сoopeгaгe intre industгia
tuгistiсё 9i a|te seсtoare, preсum agгiсu|tura, si|viсuItura gi managemеntuI mediu.
Iui' dar aоest Iuсгu nu se гea|izeazё intotdеauna.
Dezvoltarеa turistiсй poate fi impёrlitй in douё faze. Prima fazё o reprezintё
hotёrёrea de a inсlude in сirсuitu| tuгistiс o anumitё zonё qi сonstruirea eсhi-
pamentelor tuгistiсe. A doua fazё constё Тn desfёguraгea pгopгtu-zisё a aсtivitёlii
tuгistiсe. Fieсare din aсeste faze se rea|izeazё prin proprii agen(i' оёrora |e revine
Ei responsabilitatea protejёrii mediului gi гespeоtёrii prinсipii|or turismuIui durabil."
. Diniсё Valеntina, Governance for sustainable tourism a сompaison of intemational
and Dutсh yisioлs, Journal of Sustainаble Tourism, Тhomson Reuters ISl,2009, Vo|. 'l 7,
no. 5, p' 583-60з
2
Johnston Robert J., Iyrltl|| tirnothy J', Managemeлf eхerсlsrl.s ;ttld trainer's note itt
srlsfаirаb/e lс>urisrтl atltl tIуtt.ltittt l;' IrlternationaI JournaI of CuItrrrrl' Tоttrism and Hos-
pitа|ilу Rсlsеаrt;lt,.J-htltttstlrt litlttlt't:; l:iI' Vo|. 1 No.4,2007, р. 1}ilt)
, StilttсittItlst;tt (l;tlltit:l;r (tlrrltrIrr11;111111, MiItt t<1с:ttttlttltl ttttt:,tttttlttt llttt;l|lil itt
Ilv|'l:l|l|\ Mitttt Ntхlti:' I tltlttl ,t AII Itr:r l. lltlr:ttltl:.;li' 2()()()' 5
i с | | t ('.. i. ,'lllntiпislrаrеа dttt,ubilй a а-fас'еriltlr in htllt,liit.it,,уi t.t'.tIttttt'ttIit' \'/\)
!
г l I l || .l(l(
Dezvoltarea turismului durabil trebuie abordatё inсё din fazele de proieсtare Ei
сonstruiгe a eсhipamente|or tuгistiсe pentru a se evita сonfIiсteIe сu mediuI, сu
сomunitatea loсаIё, сu a|te seсtoaгe eсonomiсe gi сontinuatё in etapa de deru-
|aгe a aоtivitёlii de turism, in сare se pot сontrola efeсte|e asupra mеdiu|ui prin
organisme|e autorizate gi stabi|i strategiiIe de rezolvaгe a defiсiеn{e|or, de eсhi-
pare adeсvatё eсologiс a dotёri|or turistiсe.
Тuгismu| durabi| trebuie sё menlinй un nive| гidiсat de satisfaс{ie a tuгigti|or 9i
sй asigure o experien!ё semnifiсativй pentгu aсegtia. De аsemenea, tгebuie sd
determine сregteгea gгadului de сongtientizare a aсеstora asupra plob|eme|oг de
duгabi|itate gi promovaгea praсtiсilor de turism durabil pгintre ei.' Dezvo|tarea
durabilё Tn turism este o neсesitate, avёnd in vedere сё eсonomia si mediu| sunt
strёns Iegate gi interdependente.
12.2. Partiсularitati gi reglementйri privind dezvoltarea
durabilй a turismului
Turismu| se vа mentine duгabiI in сondilii|e Тn сare dezvoltarea sa va fi p|a-
nifiоatё ralionа|, avёnd |abazё сriteгii soсio.eсonomiсe, de mediu gi politiсe сare
vor respeсta prinсipiuI durabi|itёlii.
Comisia pentru dеzvoltarea regionа|й сonsiderй сё dezvo|taгea durabiIё a
turismu|ui sе bazeazё pe strategiile teгitoria|e сreate pe baza unor parteneriate
puterniсe Тn сare sunt tmp|iсate atAt autoritёlile publiсe' сAt gi organizalii ale
soсietёlii сivi|e..
Tuгismul aсlioneazё in direсlia intгoduсeгii in сirсuitul tuгistiс intern gi inteг-
nalional а сondi{ii|or natuгa|e, a patrimoniuIui сultural-istoriс, a rea|izйri|or eсono-
miсe etс. AsffeI, se poate spune сй turismu| reprezintё o аlternativё viabili de
dezvoltare a diveгseIor regiuni.
Gary Akehuгst, Nige| BIand, MiсhaeI Nevin, in luсгaгea ,,Suссessfu| touгism
po|iсies in the Еuгopean Union'', apгeсiazё сё obieсtiveIe de politiсй tuгistiсё tind
sё se сonсentreze mai mult pe atrageгea de turigti, imbunёtё{irea сa|itёlii pro-
duselor gi o reduсere a sezona|itйlii. Politiсa tuгismului trebuie sё fie с|aг сoor-
donatё сu politiсa de transport, mediu, сu|turё 9i regionaIё.3
Dezvoltarea turistiсd regiona|ё oсupй un loс impoгtant in сadru| strategiiIoг de
dezvoItare a turismu|ui, majoritatea !ёri|or promovAnd dezvo|tarea aсestеi ramuгi
in zoneIe rёmase in urmё din punсt de vedeгe eсonomiс 9i soсia|, Тn sсopul
imbunёtёtiri i struсturii eсonomiсe regiona|e'
Regionalizarea este o tendin!ё сomunё a evo|u{iei organizёrii teritoriale a sta-
telor europene. RegiuniIe tind sё devinё сo|eсtivitёfi pub|iсe |a nive| intermediаr
. WГo,
Sustainable devеlopment of touism, 2004, Conсeptual definition' шшw.unwto.org
(aссesat 15'12.2009)
. Аviz a| Comisiei pentru dezvo|tare regionа|ё destinat (]tlrnisiei pentru transpoгt gi
turism privind noua politiсё europeanё in domenir.rl tulisrntllrli t:tltt:;rlliсl;lreа parteneriаtului
pen.tru turism Тn Еuropа, 2006' p. 5 (www.europа.еu)
" Akehurst Gary, B|аnd Nigel, Nevin Miсhae|, Stlсr,т-'sl;/tll l|||lIt:i|ll 1ltlltl:iе$ iп the Еttro-
уlеan Union, Journal of Vaсation Marketing, Тhomsolt [{tltttt.l:' |:.I Vll| |' lttl. 'l ,1l. 1o.27,
,t994,
Do|: 1o 11771135676679400100102, http'l/1|l .sаqtl;lttll (.(llil/l l,|/i rrlt|r'ttl/;tllstlilс|l47l4l
|ёrilс
425 (ассеl;;tl ;tllriIic 2009)
 !1 l19!'с.!tlttс !| t(,.l.lIll.l{|l'
\l.trrlt1'сlttr.'ltltrI rl1lсrlr1itrttilrr1
pеntrU a r;l:;1ltlttrItl rltlvotIor dе teritoriaIiza(e a anunlIl()l ;lrlItttt;t сomunitare 9i a
asiguгa baza tttttll (;()nvеrgente instituliona|e a state|or lttt:lttllre аIe Uniunii Еuro-
Dеne..
Dezvoltaгea rеgiona|ё durabi|й trebuie sё сore|eze qr sA integreze turismUI
europеan printгe сele|a|te сomponente a|e eсonomiei, linAnd сont de fаptu| сё
асeastа industrie nu afeсteazё mediuI gi, de regu|ё, nu presupune investilii foarte
mari. Turismu| poate aduсe attt avantaje, сet gi dezavantaje unei regiuni. Pгintr-o
p|anifiсare riguroasё, turismul poate сгea noi |oсuri de munсё 9i poate duсe |a
сregterea veniturilor.
12.2.1. Partiсularitйli 9i regIementёri privind turismul
durаbil european
Piala turismului inteгnaliona| este segmentatё pe tipuri de produse, сIientelё 9i
destinalii. Analiza pielei turistiсe pentru fieсare regiune din |ume oferё informalii
generale сu priviгe la importanla intra-regionali a turismu|ui in Еuropa, in сon-
seсin!ё are |oс o сonсentrare puterniсё a turismuIui internaliona| pe regiuni..
ТuгismuI european este o industrie foaгte fragmentatё, Tn сare o maгe pon-
deгe o au ТntгepгindeгiIe miсi gi mijloсii' Comisia ЕuropeanЁ а estimat сй mai
putin de jumёtate dintгe angajalii din turism luсгeazё in hote|йrie gi сatering 9i сё
аpгoximativ 95% dintгe firmele сare aсtiveazй in aсest domeniu sunt Тntreprinderi
rnlсi.3 tndustгia turistiсё euгopeanё este dominatё de сompanii din seсtorul privat
r;are Тgi dеsfёgoarё aсtivitatea Тntr-un mеdiu mai mult sau mai pulin reglementat
|а nivel |oсal, гegional, naliona|, european sau internalional.
Тuгismu| se af|ё intr-adevёr Тntre aсtivitёli|e есonomiсe сare delin сea mai
mare сapaсitate de a geneгa dezvo|taгea gi produсerea |oсurilor de munоё ?n
Uniunea Еuropeanё (UЕ). ln definilia sa striсtё' turismul сontribuie in prezent сu
aproximativ 4% din ProdusuI |ntern Brut (PlB) a| UE, variind intre сirсa 2o/oin mai
multe state noi membrе 9i 12% in MaIta. Ca revangё, сontribulia sa indireсtё la
formarea PlB este mult superioarё deoareсe turismu| produсe in mod indireсt
mai mult de 10% din PlB euгopean gi reprezintё aproape 12% din tota|ul loсuri|or
de munсё,a
Continentul euгopean гeprezintё prima destinaliе a lumii, atгёgёnd Тn prezent,
сhiar gi in сondiliite mu|tipliсёrii destinaliilor turistiсe in restuI сontinentelor, apro-
ximativ 55% din sosiгile turistiсe internallona|e' Destinalii|e europene se menlin
pe primul |oс' degi intг-o pozilie mai pulin favorabilё fald de anul 1995, сёnd spre
aсeasta se indreptau douё tгeimi din turigtii lumii.
TurismuI se manifestё сa un faсtor aсtiv al dezvoltйrii durabi|e, оontribuind |a
mentinerea gi imbunёtёtirea сa|itёtii mediului. |mpaсtuI eсonomiс' socio-оu|turа|
' Cаndea Me|inda, Bran Florina, Cimpoeru |rina, organizarea, amenajarea gi dezvol-
tаrea durabild a spatiului geografiс, Еditura Universitarё, Buсuregti, 2006' p. 57
, Ve||as Franqois, Beсhеre| Lionel, Intemational Tourism, MaсMi||an Business, ,l 995,
a.25
.]
Stаnсiu|esсu GаbrieIa, Ababei Dana, lа|ё Mёс|i|iпа' l;r|pе5 Aсle|а' Lungu Crisanta'
L..valttarea intrepnnderii hoteliere. oferta hoteliert1 llttltttltitl;l' l riltttt;t Urаnus, Buсuregti,
2ООЗ, tl. 112-
,1
Аlуlttt!:t 1lt:tlIttt ttlt !ttlisttt (',lrropоi||l l!ttпtllil :1i t:tлtt1хllt!tv'
1lr'tttl. litttхr.Ilt.:;',)()()i' 1l l
gt есoltlt;tl tttlr1.llIv.rl lrttt:,tttttIttl 1ltr.r[tl lt l;tlltlt.tt;.tt.rl t,tt .t;ttltltrlI t.lllor mцloасt: s1ltl
сifiсe, 1lttlt;rtttt v; tItlltltt:;tlt.:ll еq;lttIll)lаtаl аt tt.ttttt<)l ltll;tIt:;lllt,tr rrаturaIe, ststeпl tit.l
depozltare 9t reсlс|аtle а degeurllor сorespunzаtor llс.lltttеloг eсologiсe' inteгzl.
сerea aсtivitйliIor dе eхploatare a lemnuIui gi а braсona1u|ui neautorizate, геorgll-
nizarea activitёlilor turistiсe, dezvoltarea mijloaсelor de transpoгt non-poluarе etс.
Congtientё de roluI сruсial pe сare i| joaсё turismul in eсonomia europeana,
Comisia Comunitёli|or Еuropene a adoptat in maгtie 2006 o nouё po|itiсё a
turismuIui aI сёrei obieсtiv pгinсipa| este aсe|a de a сontribui |a imbunёtёlirea
сompetitivitёlii industriei europene a turismului 9i |a сrearea de mаi multe |oсuri
de munсё, prin dezvoltarea durabi|d a turismu|ui Тn Еuгopa gi in restu| |umii.
obiectivuI major a| politiсii сomunitare de mediu este de a сontribui |a dez-
voItarea duгabiIё. |nvestiliile Тn obiесtiveIe turistiсe сarе iau in сonsideraге pro.
teсtia mediu|ui inсonjuгёtor ofeгё premise|e pentгu o сregteгe durabiIi, atёt din
punсt de vedeгe eсonomiс, сAt gi din punсt de vedere eсo|ogiс. Dezvo|tarea
turismu|ui poate fi durabi|ё numai prin respeсtarea prinсipiiIor turismului durabiI.
CadгuI сomunitar еxistent pentru dezvoltarea po|itiсi|or eсonomiсe, soсia|e qi
ale mediuIui Тnсonjurёtor, fondat pe parteneriatul pentru dezvo|tare gi loсuгi de
munсй 9i pе strategia pentru dezvoltarea durabilё, oferё сondi{ii bune pentru rea-
|izarea urmйtoare|or obieсtive: pгosperitate есonomiсё, eсhitate gi сoeziune
soсiaIё, proteсlia mediu|ui gi a сulturii..
Aсeste obieсtive tгebuie, de asemenea, sё ghideze aсtorii tuгismuIui euгo-
pean in aс{iuni|e |or сu privire la impaсtul turismu|ui emitent din Еuropa gi Тn
promovarea turismului сa instrument pentru dezvoItaгea durabiIё a tёri|or de
orimire.
Тn urmйrirea aсestor obieсtive, tгebuie rea|izate mai muIte sarсini difiсile spe-
сifiсe seсtoruIui turismului. Printre aсestea figureazё, in primu| гёnd, pгoteсtia gi
gestiunea durabi|ё a resurseIoг naturaIe gi сu|tura|e, diminuarea сAt mai muIt
posibi|ё a uti|izirii resurse|or gi a poluёrii in Ioсuri|e turistiсе' inсlusiv produсerea
degeuriloг, gestiunea sсhimbёrii in interesuI bunёstёrii сomunitйtii, reduсerea
сaгaсteгuIui sezonier a| сeгeгii, |uaгea in сonsideraгe a impaсtu|ui asupra mediu-
|ui Тnсonjurйtor a trаnspoгturiIor |egate de turism, rйspЭndiгea turismului fёгё
disсriminaгe gi imbunёtёlirea сa|itёtii loсuriIor de munсё din turism, in speсia|
tratind problema rezidenli|or din {ёrile din Iumea a treta in sejur i|egal in сadru|
poIitiсii Comisiei сu privire |a imigraгe. in plus, siguгan{a turigti|or qi a сomu-
nitёtiloг loсaIe unde sunt oferite prestаlii|e turistice este in aсe|agi timp o pro-
Voсare suplimentагё 9i una din condilii|e fundamentaIe a|e dezvoltёгii turistiсe'
Асeste pгovoоёri nu sunt permanente, niсi in spa(iu gi niсi Тn timp. Prioгitatea
сare li se va aсorda, modul in сaгe vor fi abordate 9i oсazii|e pгinse pot vaгia de
la un loс Ia aItul.
organizalia MondiaIё a ТurismuIui preсizeazё сё in Iume eхistё, in prezent,
peste 80 de progгame de сeгtifiсarе turistiсё dttrabi|а 9i есoturistiсё Тn сom-
petenle|e сёrora se regёsesс aspeсte |еqаttэ сlrl lttl1l.lt;tttI trrrisrnuIui asupra
mediului eсonomiс, soсio-сu|tura| 9i aпlbleltt;r| M;t1rlt ll;tll..l l)l()(|litl]le|or evalu-
eazё cazarea, doaг сёteva programе сеrtlftr;;ltttl .:,.r.l{). ll(. .,.| .ll1r-'аspeсte aIe
industriei turistiсe.
Printre сele mai impoгtante sisteme (le t:t:tltltr,.tl(.,l {,rItl,rttr ..r'tvll:ltIt]r tLrristiсe
se numёrё urmёtoare|e sisteme.
( 'lltIl|:.l;| (]tlrrttrnitёtiIor Г:trro.
' htllr //..rlr Irlx.с'rtrrl;)lt rltt (;tl;t:rll;;tl |;llltIillIr} 2()()tl)

i8.l \ tll
l. r t t ; t l''с t t l'с.tll
lц.lLtl
о BIuе FIаg t,lste un есolabe| aсoгdat eхс|usiv p|aje|or gl 1ltltlttlrIor сaгe inde-
p|inеsс anumite сеrlnte in domenii сa: eduсalie gi infoгmarе prtvtnd mediul *
;аvегtizаrе in сazuгi de po|uare, informalii despre zone natuгale sensibile' mini.
rnum сinсi aсtivitdli de eduсalie eсo|ogiсё pe p|aji etс', сalitatea apei - res.
peсtaгea direсtivei UE pentгu apa de Тmbёieгe, nu trebuie sй existe deversari de
аpe uzate Тn zona plajei, p|anuri de urgentёin caz de poluaгe ассidentaIё etс.,
managementuI mediu|ui - existenla unui p|an de аmenajare teгitoгia|ё, сurёlaгea
zi|niсё a p|ajei, ассеs sigur pe p|ajё etc., seсuritate gi serviсii - aveгtizагеа
populaliei сu privire |a сalitatea serviсiilor, sa|vamari gi eсhipe de saIvare Тn
numёr sufiсient, sursё de apё potabiIё etс. in prezent, peste 3.OO0 de p|aje 9i
poгtuгi din 36 de !ёri din-Еuгopa, Afriсa, Ameгiсa, Noua Zee|andё benefiсiazё de
aсest сeгtifiсat din 2007.,
. Euгopean Union EсoIabеl (European F|ower) сeгtifiсё serviсii|e de сazare
tuгistiсё 9i spalii|e pentгu сampare din Uniunea Еuropeanё 9i a a|toг tёri din
Еuгopa. Pagina web сontinе informatii fo|ositoaгe pentгu firme|e inteгesаte, inс|u-
zёnd 9i un instrument de autoсontгol.
Pentru a imbunёtili сompetitivitatea gi duгabilitatea turismuIut, trebuie sё se ia
itl сonsiderare сaraсteristiсi|e speсifiсe a|e destinalii|or. Se гeсomandё сa, |a
rllаborarea po|itiсiIoг 9i рropunerilor Тn aсest domeniu, sё se !inё seаma de
1lаrtiсularitёli|e aсe|oг stаte membгe сaгe depind in mare mйsuгй de tuгism gi sё
:;tl aсoгde atenlia сuvenitё neсesitёli|or diferitelor teritoгii. in aсe|agi timp, tгeЪuie
rlllseгvаt сё turismu| сitre destinalii Тndepёгtate poate avea un impaсt deosebit
t1с: puterniс asupra sоhimbёriIoг с|imattсe, prin efeсtele gi emisii|e produse de
сJ|ёtoriile pe distan{e Iungi. in viitor, ar trebui sё se puni mai muIt aссentu| pe
аvantajе|e pe сare Ie presupune a|egerea unor destinalii mai apropiate de
punсtu| de p|eсare, сare pot fi atinse сu emisii de сaгbon mai гedusе.
Uniunea Еuгopeanё a adoptat, in deсembгie 2008, o po|itiсё integratё in
mateгie de energie gi sсhimbёri с|imatiсe' сare pгevede obieсtive ambitioase
pеntru anu|202О.
12.2"2. Paгtiсu!aritёli 9i
durabil in RomAnia
intre !ёriIe din сentru| 9i estul Еuropei, RomAnia este inzestratй сu сeIe mai
bogate gi vaгiate resurse natura|e gi сreate de om, сare-i сonferё o mare dis-
ponibi|itate pentru turism. Aсest poten(ia| turistiс vaIoros se сonоretizeazё Тn
diverse gi speсtaсuloase foгme de re|ief gi peisaje pitoгegti, aгmonios imbinate pe
intгeg teгitoriuI tёrii, ape minera|e, o с|imё favorabiIй pгaсtiсёrri turismului Тn tot
сuгsu| anu|ui, f|oгй bogatё, speсii faunistiсе de interes vAnёtoresс, inegalabile
monumente istoriсe, de aгtё 9i de arhiteсturё, tradilri popu|are etс. 9i poate
satisfaсе, printьo muItitudine de forme de turism, vaгiate motivalii ale turigtilor
гоmаni gi strёini'.
DezvoItarea eсonomiсй 9i soсia|ё a Rominiei aгe imp|iсafii semnifiсаtive qi
аSUpгa асtivitёlii de tuгism, atёt prin сгearea unei infrastгuсturi geneгa|e, сonstгu-
iгеa bazеi tehniсo-materia|е speсifiсe turismu|ui. diversifiсarea bunuriIor de сon.
' www.lllLteft;tg.org (;rt;r.г:;,rl r,rrrrr;rrrc 2009)
Ntl;tt;:.;tINttxl|;ttl' Itttt:;tttttl,,,tllt,',t,tll,tttl;ttttttаlltlii'
T
tl tt il I i!] !]l9]jЦlL lс s|.l l l | .l l |. 4clmiпislrаrеrl с|urubilй u tt|ut,сriItll.t'lt lttllt'lttt-tL' ,\l l,L''\|(lltt.llIl|,
surn, сat gi prin rea|izarеa unor obieсtive eсonomiсe aparlinAnd altor ramurl, сi..tl
сare inteгeseazё 9i tuгismu|, unele dintre e|e devenind obieсtive de mагe atrасtltl
turistiсё.
ProсesuI de dezvoItare durabi|й a turismului romёnesо este viabiI numai in
situalia Тn сaгe se гeсunoa$te гoIul асestuia Тn aсtivitаtea soсia|.eсonomiсё din
lara noastгё 9i se iau mёsuri de гelansaгe a aсestui seсtor, pentru a deveni
pгioritar in eсonomia naliona|ё.
Dupё anuI ,1989' turismu| гomAnesc a fost сonsiderat un domeniu сare, prin
eforturi relativ modeste, se putea гe|ansa rapid, putёnd avea o influentё pozitivё
asupгa intгegu|ui pгoсes de relansaгe eсonomiсй. Daг gansa relansёrii eсono.
miсe pгin dezvo|tarеa turismu|ui ridiсё сAteva semne dе Тntгebare.
ln primu| гЭnd, aсtivitatea turistiсё neсesitё o infrastгuсtuгё minimё (autostrёzi,
сёi feгate, aeгopoгtuгi). insё aсeastё infrastruсturё nu existё Тn RomAniа |а
standaгde гidiсate. Pe de aItё paгte, demaгaгea unui amp|u pгoсes de amenajare
a unei infrastгuсtuгi neсesiti sume foaгte mari, sume pe сaгe statu| romAn nu gi
|e poate peгmitе. in ultimii ani au fost е|aborate astfeI de pгograme, сare nu pot fi
fina|izate din сauza nsufiсienlei fond uri loг'
i
DezvoItarea turismului pe baze eсo|ogiсe, in aгmonie сu mediul, pentгu refa-
сerea, pгoteсtia 9i сonseгvarea potentialului turistiс 9i, respeсtiv, сombateгea
po|uёrii din oriсe sursё, este reg|ementatё in strategia de dezvoltare a tuгismului,
Reg|еmentirile eIaborate dе Uniunea Еuropeanё privind poIitiсa mediului аu stat
|a baza protoсolu|ui inсheiat intre Ministeru| Тurismu|ui gi Ministeru| Mediu|ui.
Romёniа se va сonforma mёsurilor stabi|ite de ..Caгtea verde,, a Uniunii Euгo-
pene privind strategia de pIanifiсaгe pentгu turismul uгban gi va utiliza instгu-
mente e,сonomiсe gi fisсale Тn domeniul mediuIui, pentru pгoteс(ia resurse|or
turistiсe.'
Conсeptul de tuгism durabil este stгAns legat de proсesul de сregtere a
popu|a(iei, a niveIului sёu de trai gi a сapaсitёlii de supoгt a mediu|ui natura|.
Strategia de rea|izare a unui turism durabil presupune: respeсt 9i grijё fa!ё de
modu| de via[ё al сomunitёlii umane, сregterea nive|uIui de via!ё a habitate|or
umane, сonseгVaгea bioeсosistemuIui Teггei, a biodiversitйlii aсesteia, reduсeгea
regIementiri privind turismul exp|oatёrii resurselor epuizabile gi pёstrarea capaсitёlii de suslineгe а Теrrei,
sсhimbarea atitudinii individua|e in favoarea dezvo|tёrii durаbile, existenla posi-
bilitаtii pentru сomunitёli de a.gi pёstгa propriu| mediu ambiant, para|e| сU rea-
|izarea сadгuIui nalionaI pentru dezvoItare gi сonseгvare integratoare.
Sistemu| eсonomiei de pia!ё 9i stiIuI de via!ё aсtua| tind sd сгeeze un mеdiu
omogen, iaг tradi{iile сulturaIe, striсt legate de resurse |oсa|e 9i de nеvoi|e reа|e
impuse de faсtoгii naturali, au un гoI impoгtant in pёstrarea sёnёtёtii, a diversitаitli
parametгilor eсo|ogiсi naturali. De aсeea, dezvoItarea durabi|ё tгebuie sё prеztltttl
anumite solulii, modele de dezvoItare aIternative, tehniсi сuгate' nepo|Lrtlrrtt.,
sсhimbarea mode|elor de produс{ie gi dе сonsum aсtua|e сarе сontribuie I;l tll:;
trugerea eсhilibгeIor geoсhimiсe ale Terrei. Pе termen |ung' сostuгile finаnсiаrсl
pentru suslinerea unui turism durabi| pot apёrea сa fiind гidiсate, iar сosturt|гl
u|terioare pentru refaсerea eсologiсё suлt mu|t mai mari, iar de mu|te ori efeсtele
negative asupгa natuгii sunt ireversibi|e'.
. Cosmesсu
|oan (сoordona|or), Diversitatea Ei calitatea sсltvit:iilor tuistiсe, Prellltsll/rl
dоzvoltdii economice durabile in bazinul Мёii Negre, Еditurа Соrtl;,t;tltt Sibiu' 2004, p. 149
,,
[lос;lrrl;tll Саrmen, Perspectivete сlezvoltёrii durabtlс: it Itttt:,tttttlttt ttltltiitlt::;r;' l{evt:;tlt
l tlltLlrltllх1lr.t|'lltlrrrrr..',lr..]()(X)'Il 1lI dп lшlr:,rrr Nr I rl. 58
t lt.l |!litlt:tgсlttсltlttl tlрсгltltttrtiltlг ill ltotс|iгiс qi t.сstlttttitIrс
Potrivit Strategiei Nalionale pеntru dezvo|tarea durabilё a Rсlttl:)rllеi orizonturi
?o1З-2o20-2030, dezvoltaгea transpoгtuгilor are Тn Vedere faсi|itаrеa inс|uderii
sistemeloг Uгbane din Romёnia in mediuI euгopean pгin Тmbunйtёtrrea seгviсiilor
rlttiere, feroviaгe' maritime, fIuviale 9i aerienе, avаnd destinaliile principa|e Тn
t.trropa. lndiсatorul гe|ativ a| aссesibilitё(ii (сombinёnd serviсii, transboгdёri, pre-
turi gi durate de сё|ёtorie) uгmeazё sё se aIinieze progresiv pёnё Тn anu|202О |a
r;eI existent in zone|e metгopoIitane din Еuгopa. Condiliile de siguгan!й vor
сгegte' estimёndu-se o гeduсere сu 50% a numёгuIui de deсese in urma aссi-
dente|or din transpoгturiin peгspectiva anu|ui2030, fa{ё de anu| 1998.
Pentru minimizarea efeсtelor adveгse a|e tгanspoгtu|ui asupra mediului se va
е|abora o strategie privind pгoteсlia mediuIui in domeniul transpoгturi|or, сore|atё
сu noile po|itiсi ale Uniunii Еuropenе, inс|usiv сu reg|ementёrile in domeniu|
maritim, foсaIizatй pe indiсatori privind niveluri|e admisibi|e, metodele 9i mijloa-
сe|e de monitoгizare gi сontгol pentru emisiile poluante' gaze|e сu efесt de serё
gi pentru zgomote|e |a sursё pгovenite din aсtivitёli|e de transport. Se va Тntre-
pгinde сartografierea emisiiIor sonore provoсate de transpoгtuгi in mari|e ag|o-
rtlеratii urbane gi pe relelele de trаnspoгt сu trafiс intens, in vederea stabi|irii
rlrodalitёlilor optime de protejare a populaliei 9i a mediu|ui. Pe baza anaIizei сеlor
ttt;li bune prаctiсi din сelela|te ,tёri aIe Uniunii Еuгopene, se Voг e|abora гegle-
rrltlntёгi pгivind taxeIe de uti|izaгe a infгastruсturiloг 9i a mij|oaсe|or de transpoгt 9i
sc Vor promova mйsuri stimulative' prin instrumente finanсiare gi/sau fisсale
(reduсerea sau sсutirea de aосize, subvenlii pentru сerсetare-dezvoltare) pentru
utiIizаrea mаi largё а bioсaгburanli|or gi a сombustibiIi|or a|ternativi in aсtivitatea
de transpoгturi.,
Baza tehniсo-materialё este atAt de degradatё, inсAt turigtii stгёini pгeferё sё
evite Romёnia сa destinalie turistiсё, iar гomёnii сu posibi|itёli materiale opteazё
pentru vaсanlele Tn strёinёtate, oferite poate |a aсeIagi pre! сa сeIe din !arё, dar
bеnefiсiind de serviсii suDerioaгe.
in aI doilеa rAnd, este сeгt сё turismu| mondial se desfйgoarё preponderent in
tiгi|e dezvoltate. Еste nevoie de o eсonomie сare sё poatё susline aсtlvitatea
turistiсё Ia nive|ul realizat de alte !ёri.
in RomAnia existё сadru| legis|ativ сare permite autoritёli|or |oca|e sё se
imp|iсe in dezvoltarea turismu|ui la nive|u| сomunitёlilor pe сare le administreazё.
in aсest sens existё legea turismu|ui, dar gi a|te aсte normative сare aсordё res-
ponsabilitёli administraliiloг pub|ice |oсale pe linia dezvoltёrii turismului. Cele mai
impoгtante sunt legea administraliei publiсe Ioсale, Iegea amenajёrii teritoгiului 9i
urbanismuIui, Iegea сadastru|ui 9i publiсitёlii imobiliare 9i |egea pгoteсliei mediu-
lui, Autoritёli|e loсa|e tгebuie sё Тnle|eаgй сё resuгsele tuгistiсe tгebuie сonseг.
vate gi ingrijite' deoareсe turismul сontribuie Ia bunёstarea eсonomiсй a zonei
prin сreaгea de noi Ioсuri de munсё 9i generarea de venituгi pentru oamenii de
аfaсeri |oсa|i gi, impliоit, prin sistemul de impozitе 9i taxe, pentru сomunitёlile
IoсaIe.
Sistemul de сeгtlfiоare ,,Eсo-RomAnia.. ofeгй o varietate lагgй de benefiсii,
atAt сeIor сare desfёgoarё aсtivitёli turistiсe, сAt 9i turigti|or gi, nu in u|timu| rAnd,
l
Strategia Nationа|й ;r<:ttltrt l)с:zvo|tаre Durabi|ё a RomAniei (]riztlnlttri 2o1з-2o2o-
2030' Guvernul RomAniеi, Mittt:;lr.rtrI Modiului Ei Dezvoltёrii Durallt|l', l'rtlr;l;ttтltt| Natiuni|or
t'lrlile рerltrrl сlezvo|tаrс' ()lltllrtlI N.lltlllt;tl роntrtt dezvoIt;rrсl сlttt;tlrt|.t' ltrlr:rtrrl5ti.200B'
п {i0
|:l,,,i,,i'l,.",,. et,iIor iп ltll!сlltt.tс $i l'L'!iI|lllt.|lIl\' il{\
trаturtt RomAniei. Pentru operatorii in eсoturism este o metodё simplё dе reсu-
noagtere a сa|itёlii serviсii|oг |oг 9i o opoгtunitate de a promova produse|e/sег.
viсiile сa produse,,eсo''. Pentru сonsumatoгii de eсoturlsm, сertifiсarea repгezintё
o gaгantie сё produsele alеse oferё serviсii de сa|itate gi experien{e Тn mijloсul
naturii intr-un mod сare nu are impaсt asupra |oсu|ui' naturii gi сu|tuгii.1
in domeniuI seгviсiiIor turistiсe, Тn perioada 2oo7-2oog, s-a сontinuat dezvo|-
tarea unei seгii de progгame сare au avut сa rezultat spoгirea numёruIui de vizi-
tatori 9i, pe aсеastё сa|е, ''a inсasёгi|or din domeniu| aсtivitё(ii turistiсe. intre
programe|e demarate in peгioada 2007-2009 сare Vor fi сontinuate 9i in perioada
urmёtoare, se identifiсё:
} programul dе dezvo|tarеa a turismu|ui naliona|,,Supersсhi in Carpati'';
} programul,,Croazieгё pe Dunёre'';
} programuI ,,Romёnia _ lara vinuri|or'';
} programu| ,,Vaсan!e in mediul гura|'' _ aгe in vedere dezvo|taгea turismu|ut
гurа|, сonсomitent сu prezentarea aсestuia in vedeгea atragerii de vizitatori din
!аrй, in spесia|, dar gi strёini;
} programul ,,Steagul aIbastru''2 - introdus Тn RomAniа са Un simboI a|
reсunoagterii inteгnaliona|e a сalitёlii staliuni|or romAnegti de pe maIul Mёrii
Negгe;
} programu| ,,Q,, a fost introdus сa un simbol al сa|itё!ii, aga сum se praсtiсi
in Spania, Fгanla, Еlvelia, fiind soliсitat de turigti. Аоest pгogгam Va asigura dez-
voltarea ca|itёlii tuгismu|ui. ln сonсoгdan!ё сu acest program, se vor e|ibera
standardе nalionale pentru serviсiiIe hoteliere, сare Vor fi aprobate prin deсizii
guvernamentale gi va fi o сampanie in сare voг fi impliоali agen{ii сomerсiali qi
din tuгism':
} programulde reabiIitare a сazinouri|or existente;
> programu| pentru turigtii оu venituri miсi;
} programu|,,Draсu|a Paгс,';
} sсhimbarea sistemuIui de taxаre in hoteluri gi restaurante pentru persoa-
ne|e сu venituгi reduse;
} ,,Rominia simp|u-surprinzёtoare,' este un program promo{ional gi se adгe-
seazё pielei tuгistiсe, сonduсind |a diversrfiсarea gi сregteгea posibi|itёlilor de
сunoagtere, devenind o ofertё speсifiсё 9i foaгte atraсtivй pentru turigti din Ger-
mania, o|anda, Austria sau [ёriIe sсandinave;
r programul Infoturism;
} programul de refaсeгe in staliuni|e ba|neaгe;
} ap|iсaгea impozitului minim pentru agenlii de turism 9i touroperatori;
} programu| privind aсordarea tiсhete|oг de vaсan!ё are la bazё criza eco-
nomiсo-fi na nсiarё g Ioba|5
} proieсtul ,,Resursa umanё, investilie valoroasё in turismul rura| гomanesс''
;
este cofinanlat din Fondu| Soсial Еuropeаn - сeI mai veсhi Fond StгuсturaI aI
'
, wWW.eсomagazln.ro
Нotёrerea Guvernului RomЭniei nr. 335 privind une|e mёsuri de imp|ementare in
Rominia a programului ,,Stеagu| Albastru _ BIue Fаg'', МonitorLrl ofiсial nr. 268l
22.04.2002
. Hotёrаreа Guvernului Romёniei nr. 668 privirld арrobarеil [:,ttlt;t;tltrtlItri nаtiona|
de
t;lеgtere а саlitёtii serviсii|or hoteliеre qi r.it," l;ttll;;rt(};l rll.iI(:t| '.tJ',' MrlttltortiI Otl.;iа|
tl , 424117 0(; 2()0з

[\ |.ttt.tt1t'lttсllttlI lr1lсгlttitlltiItlt. ill ltlllсIl'tt'ir. :.l l(',,l.llIt.llll
tJniunit ЕLtrtl1ltllltl 1i аre сa Sсop inVestiliiIe Тn resUrstlltl lIlll.lll{', r,t.З
tаntё resurs5 сlltt СасlrUI unei eсonomii bazate pe сtlrlсl;tчttlttl, in specia| a
гesurselor umаne din zone|e ruгale, in vederea aссesului El сlezvo|tdrii suste-
nabi|e in oсupare pr o piatа a munсii flexibiIё.
De asemenea, trеbUie menlionat gi programu| ,,Destinatii tLtristiсe de eхсe.
|entё'' organizat dе Comisia Еuropeanё. Romёnia a fost inсlusё Тn programu|
сomunitаr Destinalii turistiсe de exсeIentё, progгam сe are сa temё turisrnu|
9i
аrii|e protejate. Aсest progгam urmёregte promovarea turistiой a aгiiloг pгotejaй
сaгe nu sunt destinatii turistiсe tгаditionaIe. Proieсte|e trebuie intoсmitе de сus-
tozii aсestor arii protejate, саre trebuie sё punё ln va|oare turismu| organizat Тn
zone|e din preajma |or, sё asiguгe dezvo|tarea soсia|ё 9i сultura|ё a zone|or
respeсtive' preсum gi protejarea mediuIui Тnсonjurёtoг. Тn RomAnia existё rezer-
valia biosfeгei DeIta Dunёrii, 13 parсuri na(ionale qi 13 rezeгvalii natura|e, сare
iпdep|inesс сriteгiiIe pentгu inс|udereа in pгogram.
Sara DoIniсaг 9i Friedriсk afirmё сё viabilitatea eсo|ogiсё а industriei turistiсe
|oсa|e estе din сe in сe mai mu|t un motiv de ingrijoraге. De aсeea, еste neсesar
sё sе investigheze daсё persoanele оare se simt obligate din punсt de vedere
mora| sё se сomportе intr.un mod eсo|ogiс reprezintё segmentele tinti de с|i-
tэntelё a|e destinatiiIoг Тn vederea imbunёtйlirii duгabilitёlii Ьсo|ogiсe a industriei
tt,tгistiсe loсale.1
Pentгu industria turistiсй гomёneasсё, dezvoltaгea durabi|ё nu reprezintё o
:;l;эrеde armonie statiсё, ci, mai degrabё, un proсes de sсhimbare, unde exp|oa-
l;rГеa resUrselor, rea|izаrea investiliilor, orientarea tehno|ogiсё qi evo|utia institu-
llrlnаlё tгebuie sй fie сomparabiIe сu сerinteIe viitoaгe si aсtuaIe.
12.3. inсёlzirea globa|й. Gonstr6ngeri gi determinЁri
inсё|zirea g|oba|ё este fenomenul de сregtere a tempeгaturilor medii inre.
gistrate ale atmosferei in imediata аpгoprere a soIului, preсum gi a oсeanelor.
FеnomenuI de Тnоё|zire g|oba|ё a inсeput sё ingrijoreze dupё anii .60, in urma
dеzvoltёrii industriаIe masive gi a сregterii сonсentratiei gaze|or сu efeсt de serё
сare sunt сonsideгatе in mare mйsurё гesponsabi|e de aоest fenomen,
Cregterea сonсentratiei de Coz [n atmosferё este probabi| sё se ТntAmp|e
daсё se tine seama de dezvo|tarea eсonomiilor in China, India, BraziIia, Austra-
lia, Asia de Sud-Еst sau in Еuгopa rёsёriteanё 9i de faptul сё SUA nu a гatifiсat
inсё Protoсo|ul de |a Kyoto, in timp сe uti|izarea surse|or in|oсuitoare regene-
rabi|e сurate de energie gi relinеrea Coz la сentraIele pe сombustibili fosi|i ivan-
greu. Pe |Angё dezvoltагea industria|й, o a|tёcauzё а inсёlzirii g|oba|e, la
.seazё
fеl de importаntй, o reprezintё defrigёriIe masive ale pёduri|oг. Aсestea duс la o
сrеgtere a сonсentгaliei de noxe, сeea сe provoасё efeсtut inсй|zirii g|obale gi
epu|Zarea stratului de ozon. Pentru a stopa efeсte|e negative pгovoсate de
асeste defrigёri' speсia|igtii spun сё ar fi nevoie de o Тmpёdurirе сu 20o/o fatё de
' Dotniсar Sara, Leisсh Friederiсh, An investigаtitttt tlf ltltttt:;l:; 1l;t!lt'ttts of obligation to
proteсt tllе erlvironmeлt, JournaI of Тrave| Researсh, Iltr,tlt:;tltt ltllttltlts ISl' Vol' 46,
No. 4, 2008' 38-,|-391' Do|'
10 1177/0047287507З()ti:t.l() |fl|1l Il1|t ..;rr;rl1lttb.ссlп.t/сqi/
t:orrlcrrl/,rlr::lr.ull4 / 141425 (;rr:r:c:;;rl ;rprilic 2009)
т
ldtпinisIrаrеа durаbilй а а/ос:еl.ilor iп lttltсlitt'iс 'уi l't,,slttttl.ttItL,
ГГlЭi impor. totаlLl| сJe]a existent |a niveIul intregu|ui glob.1 Mai еxistё
9i al{i faсtori сarе (;()ll
tribuie la ?nсёIzirea g|obа|ё, preсum emisii|e de metan din аgгiсu|turЁ sаr-t сt-.|tl
сauzate de degeuгi|e din rampele de depozitaгe a gunoiuIui sau emisii|e сauzаt(-'
de intrebuintarea eхсesivё de feгtilizatori. Prinсipa|Ьle с,auze ale aсesteta rёпlAtt
Тnsё utiIizarea сombustibililor fosiIi gi defrigarea.
Peste 200 de speсia|igti Тn сlimatoIogie au сёzut de aсord asuprа faptuIui са
ne apropiem сu pagi repezi de,,termenul limitё,, a| omeniгii, сare se aflё in pragrr|
unui dezastru eсo|ogiс generalizat: Тn urma topirii din uItime|e deсenii, gheata Jlrr
zoneIe arсtiсe s-a гedus apгoape |a jumёtate, determinЭnd o сrеgteгe a niveILl|Ltt
mйrii.2
Schimbёri|e с|imatiсe гepгezintё una din pгovoсёгi|e majoгe а|e seсolrtIttl
nostru - un domeniu сomp|ex in сare trebuie sё ne imbunёtёtim сunoagteгe.;t i;t
intelegerea, pentru a lua mёsuri imediate gi сoreсte in vederea aboгdёrii efiсtеtlllr
а provoсёrl|or din aсest domeniu, respeсtёnd prinсipiul pгeсauliei.
Pe parсursul a 10.000 dе ani, pAnё |a revo|ulia industria|ё, temperatuгa meсitс
pe gIob a fost in maгe mёsurё stabilё. Din 1850, сea dintii datё inсepAnd сLr
сare existё mЁsurйtoгi exaсte, aсeasta a сresсut сu 0,76. C. Daса nu sе aсtio.
neazё, este foaгte pгobabi| сa Тn aсest seсol temperatura sё mаi сreasсё сu inса
1,8.4,0. C, posibi| сhiar сu 6,4" с, сonfoгm estimёri|or unui сomitet international
de oamеni de gtiintё сreat de organizatia Naliuniloг Unite (oNU). A inёеput
сursa pentru a preintAmpina situalia in сare planeta atinge un niveI сonsiderat a
fi un punсt оritiс-o сregtere a temperaturii сu 2. C. CuЪigurantй, aсeasta va fi
pierdutё daсё pinё сel tёrziu in anu| 2020 emisii|e g|oba|Jnu sunt stabi|izate qi
apoi reфse pinё Тn anul 2050 |a aproximativ jumёйte din nive|uI |or inregistгat
in '1990.'
Combaterea sсhimbёrr|or с|imatiсe estе foaгte probabi| sё insеmne modifiсёrl
semnifiсative Тn privinla sti|ului nostru de via!ё, dar aсest fapt nu presuptll]{}
neapёrat saсrifiсarea standardului de via{ё. Fieсаre dintre noi provoaсё 1tlt;il|
zirea g|obalё, dar poate, de asemenea, sё сontribuie la rezolvaгea orob|еlttrlt
prin produse|e pe сare hotёrёm sё Ie сumpёrёm, сantitatea de e|есtriсitate ссlrr
sumatё, magini|e pe сare |e сonduсem, modu|in сare ne trёim viala.a
Forumul inteгnationa|
,a responsabiI сu evaluaгea dovezi|or gtiin{ifiсе aIe sсhittl
bёriIor с]imatiсe gi сonseсintelor aсestoгa este ComitetuI interguvernamenta|
pentru SchimbёгiIе CIimatiсe (lntergovernmenta| Panel on C|imate Change _
lPCс), сare a fost сreat in anu| 1988. Comitetu|, o ini{iativё сomunё a Progrа_
mului Naliunilor Unite pentru Mediu gi a organizaliei Mondiale MeteorologЪе,
evalueazё informaliile de naturё gtiinlifiсё, tehniсё 9i soсioeсonomiсё re|еvantе
pentru inlelegerea risсului sсhimbёri|oг с|imatiсe datorate aсtivitёtii umane. IPС(]
e|aboгeazё din сinсi ln сinсi ani сeа mai amplё evaIuaгe a gradulul dе сLttto.l:.,
tere gi a сerсetйrilor din domeniu| sсhimbйri|or сlimatiсe. ReЬaсtareа eV:аIrt;lrtltlt
aсestuia imp|iсй sute de expeгti de renume din Тntreaoa Iume.
http://www.metеo.rolагtiсol/33/сe-este-inсa|zirea-globala.html
. Negureаnu (aссеsаt 6 mai 2O08)
Cristian, Planeta Еis gi incёtzirea gtobalё' Editura Antet хx Press, 200/,
o.126
з
Combaterea sсhimbёri|or сlimatiсe _ UE desсhizёtoarе de drumuri, BruxeIIes' 2008,
D. ,1
l||,lll //l .(].eufopa.eu/pub|iсations/booklets|move/75|ro.pdf,
(aссesat 5 deсembrie 2009)
t ..lrr' A|' lltt аdevёr incomod _ peicolul
planetar reprezetiitl r]е itlсilzitl:it r1lrlh;tlii st
1lll:,Ilitlс,h, ttt,t.',ttti t:;ltr: fi Ittаte' Еditrrrа Rаo 2007
 т
{ s}i \ l.rtt;rt't.lttсttlLlI tl;lсtаtittttilllr itt lrtltсliiгiс |l l(.\|.IlIl.ll||
Cеa mаl lе(;()lltit CVa|Uare a IPCC, emisа in anu| 200/' irr.lt.r (;а proсеsu| de
inсёIzire globа|a este unlvoс 9i Тn сontinuё dezvoltare. Dovezt tll ilсest sens sunt
сгegteгile tempеraturiloг medii g|obale a|e aeruIui gi a|e apeIoг oсeaneloг, topirea
extinsё azёpezii 9i ghetii, preсum 9iсregterea nive|ului mediu alapei mёri|oг.
Pгeviziunile indiсё inоёlziri mult mai aссelerate. Daсё aсeste emisii сontinuё
sё сreasсё in ritmul aсtua|, permi!ёnd astfeI dubIarea nive|u|ui pre-industrial,
Iumea se va сonfrunta сu o сregtere a tempeгatuгii medii de 3. C Тn aсest seсo|.
Un exemp|u pгin сare se poate exp|iсa ampIoarea unoг sсhimbёri g|obale de
tеmperaturё apaгent insignifiante сonstё Тn diferen[a dintгe media g|obali a
temperaturii gi perioada glaсiarё сaгe este de 5" C.
organizatia Naliuni|or Unite a eIaborat la Rio de Janeiгo in 1992 Convenlia
Cadru a Na{iuni|or Unite pentгu Sсhimbёri CIimatiсe (UNFссс), ratifiсatё de
RomAnia pгin Legea nr. 24|1994. obieсtivuI aсesteia este rea|izаrea stabiIizёгii
сonсentralii|or de gaze сu efeсt de serё in atmosferё |a un nive| сare sё previnё
inteгferenla antгopiсё noсivё сu sistemu| сlimatiс. Aсest nive| va tгebui гea|izat
intг-un intervaI de timp sufiсient сare sё permitё eсosisteme|or sё se adapteze in
mod natura| la sсhimbёriIe сIimatice, astfе| inсAt produс{ia de a|imente sй nu fiе
;lmeninlatё 9i sё permitё сontinuarea dezvoItёrii eсonomiсe Тntr-o manierё
durabiIё.
Po|itiсiIe RomAniei pгivind respeсtarea obligaliiloг internationa|e prevёzute de
()onvеntia-сadru a Naliuni|oг Unite asupгa Sсhimbёri|oг CIimatiсe (UNFCCC)
9i
dе ProtoсoIul de Ia Kyoto, preсUm gi prioгitёtile naliona|e a|e RomAniei Тn dome-
rllu| sсhimbёri|or сlimatiсe sunt definite pгin Strategia naliona|ё a RomAniei pri-
vtnd sсhimbёriIe с|imatiсe (SNSC) aprobatё prin HG nг. 645i2005.
obieсtivu| geneгal al SNSC se сonсentreazё pe douё direс{ii:
./
asiguraгea indep|inirii angajamentelor asumate de RomЭnia in baza
UNFссс 9i a Protoсo|u|ui de |a Kyoto gi, totodatЁ, a obligalii|or privind sоhim-
biri|e с|imatiсe asumate prin integrarea Тn Uniunea Еuropeanё;
'/ elaborarea gi imp|ementаrea obieсtive|or gi aсtivitё{iIor voluntaгe a|e
RomAniei privind adaptareа |a impaсtu| sсhimbёri|oг с|imatiсe, reduсereа inten-
sitёtii сarbonu|ui in eсonomia Romёniel gi uti|izarea meсanisme|or fIexibi|e pre-
vёzute de PгotoсoIu| de |a Kyoto, pentru сгegterea сompetitivitёtii eсonomiei
romёnegti.
Pёnё Тn prezent' aоtivitatea desfёquratё Тn Romёnia privind evaluarea impaс.
tului sсhimbёri|oг сIimatiсe gi identiticarea mёsuriIor de adaptare s-a |imitаt, Тn
maгe mёsuгй, |a siIviсu|tuгё, agriсu|turй 9i gospodёriгea ape|or. De asemenea,
un impaсt soсio-eсonomiс semnifiсativ poate fi гesimlit gi in a|te seоtoarе, aсes-
tea tгebuind sё fie luate in сonsiderare Тn p|anifiсarea adаptёrii. Pentгu a сrea o
bazё pentru prioritizaгea mёsurilor viitoare Тn сeea оe privegte adaptarea |a
sсhimbёri|e с|imatiсe, este neсesaг sё fie сunosсutё 9i analizatё vu|nerabi|itatea
RomЭniei fa!ё de sсhimbёrile с|imatiсe.
Pe baza ultime|or informalii in domeniu gi a sсenariiloг globale 9i regiona|e
disponibile in pгezent Тn Romёnia, se Va rea|iza aсtuaIizarea 9i deta|iereа sсe-
naгii|or utilizate in Rominia. Sсenariile aсtua|izate se Vor baza oe modelе|e
g|oba|e gi regtona|e reduse |a nive|u| RomAniei' Aсestea vor гef|eсta gi diferentele
regionale а|e сondiliilor сltmatiсe de pe teritoriu| Romёniei din pLrnсtul de vedere
аl temperaturii gi preсipitаtiiloг in aсеst sens se va stаbiIi O (;()()[)erаre сu tёri|е
veсine gi сu speсialigtt irltrlrrl;ttrсrnа|i. RomAnia va pаrttсtp;r |;l гtl;lIizareа sсe_
tlагii|оr rrlrliсlna|е' in bаz;r t.trrl1lr.1;1Jjj сrr diferite tnstitrrtii tlltt lltlttrrrr.;l I rrlopearttl'
|,llttttti.s'll.tlt'еt't Llurаbilй u ufitс'еrilоr iп lпllt,lit.ic Si l.еs-tсlttt.ltlit, ilJ()
prtvltlt| ilсeste sсenarii prin pгograme сomune de сеrсetare-dezvo|tare a sсеna.
riilor nalronale gi regionale.
ReaIizaгea studiului de definire a domeniu|ui privind impaсtu| 9i vuInerа-
biIitatea va oferi o privire generalё asupra seсtoaгe|or' eсosistemeIor gi rеgiunilor
deosebit de vu|nerabile la sсhimbёriIe с|imatiсe. Un astfel de studiu este nЪсеsar
pentгu a avea o imagine initia|ё asupra niveIului aсtua| al adaptёrii gi саpaсitdtil
de adaptагe сe сonstituie ,,bazа de adaptaгe''. Doсumentu| se va bаza pe сe|e
mat reсente sсenarii сlimatiсe disponibile gi va inсlude o serie de aspeсte privind
barieгe|e majore in calea e|aborёrii gi implementёrii mёsurilor de adaptare gi
neсesitёlilе de сerсetare. Studiul Va pune aссent pe impaсtu| sсhimbёrilor с|i-
matiсе pinё in 2030, dar vа line seama de efeсtele preсonizate pAnё in anul
2100.'
Problema sсhimbёгii сIimatiсe nu trebuie sё eсlipseze aIte prob|eme сiе
mediu. Uniunea Еuropeanё are in vedere stгategii tematiсe referitoaгe |а poluа.
rea aeruIui, reсiсlarea degeuгilor, mediul maгin, solurile, pestiсidele, utilizаreа
resurselor gi mediul urban. Aсeste strategii fiхeazё obieсtive с|are pentгu urmё.
torii ani. Еle simplifiсё 9i сlarifiсё Iegis|aliа existentё 9i propun noi mёsuri dасё
este neсesar.
ImpaсtuI sсhimbёri|oг с|imаtiсe este din сe Тn сe mаl evldent Ia sсarё globalё
9i in Euгopa. Aсtivitйlile din аgriсu|turё, tгansporturi, aprovizionaгea сu apё qi
turism sunt peгturbate din сe in сe mai freсvent. NiveIuI mёri|oг сгegte, iar inсen-
diile forestiere, inundalii|e gi seсeta sunt din сe Тn сe mai grave,
Тurismul are un rol lmpoгtant in ana|iza sсhimbёrii с|imatiсe $i сapaсitatea dе
inovare 9i resurse|e aсestui seсtor eсonomiс sunt mobi|izate gi orientate spге
rea|izarea aсestui obieсtiv g|oba|.
Chiaг daсё, pe plan mondiа|, se rеugegte reduсeгea speсtасuloasё a emisiilor
de gaze сu efeсt de serё, gazele de aсest fe| сare au fost deja eliberate vor
rйmAne [n аtmosferё Тn deсenii|e urmёtoare, astfe| сё' Тntr-o anumitё mёsurё,
sсhimbёriIe с|imatiсe sunt deja inеvitabile' сeea сe faсe neсesar un olan de
adaptaгe.
Еuropa este prima regiune din |ume сare imp|ementeazё obieсtive сlimаtiсe gi
energetiсe ob|igatoгii din punсt de vedeгe juridiс foaгte ambitloase' PaсhetuI
legis|ativ privind оIimа 9i eneгgia aI Uniunii Еuropene marсheazё sсhimbёri|e
semnifiсative сагe Voг avea loс pinё in anul 202О, mai a|es Tn diгeсlia reduсerii
emisii|or de gaze сu efeсt de serё, a сregterii ponderii еnergii|or гegenerabi|e gi a
unei efiсienle eneгgetiсe sporitе.
Comisia Еuropeanё urmёregte reduсerea vu|nerabi|itёtii Uniunii Еurooene |a
efeсte|e schimbйrilor с|imаtiсe. Faсtorii сare determtnё vuInerabiIitatea sunt sёrё-
сia, aосesul inegal |a resurse, inseсuritatea a|imentarё, tendinta de mondializare
a eсonomiei, periсo|ele с|imatiсe deja existente.2 in vederea atenuёrii vulnera.
bi|itаtii, trebuie sё se ia mёsuri de atenuare |a nive| seсtoriаl (Тabe|u| 12.1.\.
1Planu!
Na|ional de Ac|iune pivind Sсhimbёrite Сlittt;tltl:t' ,,(|(]!l .,tIt) i Il ?.\,
'
http://www'mmediu.roldepartament-mediu/sсhirnllаri t:|ttlt.tlll r'll ltr,r rrrrrrllll;ttir.r/[)NАS
C_ro.pdf. (aссesat 24 martie 2008)
. Groupe d'eхperts intergottvсlпttlttttltllаl srtt |'t:vtl!ttlпltl tltt , ltttl,tI lIt|,ttt
''()(l / tIt::;
сltartg1etltt'ttl сlimatiquе, Rapуltlt/tl ..;ylllti..;tl' 1,0()ti' |4 |ll
 *
N{ilttitцtllttсttlttI rl1lсl.:tlitlrriltlr.irl Irtltсlirriс qi rсslitttt.r1t. 11dminis|rаrеа dпrаbild а а.fсtс'еt,ilоr iп htltсlil.it' si t.еslttttrttIit l() I

Таbe|ul 12.,t. Mёsuri de аdaptаre pentru atenUarea vuInerаbi|itёtil s<;lrrrrltrёrii с|imatiсe Contribulia turismuIui la pгoduсeгea sсhimbёrii с|imatiсe a fost гesimtitё odatа
la nive| seсtorial
сu dezvoItaгеa foгmelor de tuгism durabr|.1 Sсhimbarea сIimatiсё гeprezintа unа
Seсtor Strаtegia Gadrul dе aсtiune Prinсipalii factorii dintre pгob|eme|e сгuсiale сare ar putеa avea сonseсrntе mari asupra turismului
de adаptare pozitiviqi negativi pe termen sсuгt gi pe termen lung. oгganizaliа Mondia|ё a Тurismu|ui are сa
гesponsabilitate sё gйseasсё so|utli astfe| ТnсAt industria turistiсё sё se adaoteze
Turism . diversifiсarea . Planifiсare integrаtё . Cererea pentru noi
|a evo|u[ia с|imei gi sё-i limiteze efeсte|e.
atraсliiIor turistiсe; (сapaсitate de primire atraс!ii turistiсe;
. depIasarea сёtre
Seсtorul tuгistiс сontгibuie la inсйlzirea gIobalё prin emisiile de dioxid de саг-
turistiсё, legёturi сu . Probleme finanсiare si
bon ale avioaneloг 9i autovehiсu|e|or, preсum 9i prin uti|izarea energiei pentru
pёrtii de sсhi |a alte seсtoare); Iogistiсe;
. Mйsuri finanсiаrе . Efeсte negative asupra
instalalii. Pe de aItё parte, industгia tuгismului este сons|deгatё o viсtimё, fiind
а|titudini Тna|te gi
spre |aсuri g|aсiare; direсt afeсtatЁ, deoareсe turigtii sunt foaгte sensibili |a varialiile meteoro|ogiсe,
(subvenlii, сredite altor seсtoare (de
. produсerea zёpezii etс.). exеmplu сonsumuI lёriIe slab dezvoltate profitё de pe urmа turismului prin сapaсitatea aсestuia de а
artifiсiaIe. genera |oсuri de munсё. AstfeI, сonsider сй se poate rea|iza un eсhi|ibru intrе
сresсUt de energie
pentru pгoduсerea rёspunsu| seоtorului turistiс fa!ё de сlimё 9i neсesitаtea dezvo|tёrii eсonomiсe ;l
zёpezii aгtifiсiale). !ёriIor sёraсe numai pгin imagina!ie po|itiсё, lnovalie tehnologiсё 9i spr11in
finanсiar.
Trаnspoгt . Norme de . Politiсi nationale de . obstасoIe finanсiare si
сonсepere gi transpoгt avAnd in tehnoIogiсe;
planifiсare a rutelor;
. Cёiferate gi a|te
vedere efeсtele . Ameliorarea
12.4. Еfeсtele probabile ale sсhimbёrii сlimatiсe asupra
sсhimbёrii с|imatiсe. tehnologiilor qi
elemente de integrаrea in seсtoare dezvoltёrii turism ulu i durabil
infrastruсturё. esentiаle (exemp|u:
energie). SсhimbёriIe сlimatiсe reprezintй una dintre сe|e mai grave amenin!ёri pentгu
dеzvoltaгea duгаbi|ё, сu un lmpaсt dйunёtor asupгa mediu|ui, asupra resurselor
Еnеrgie . Conso|idarеa . Politiсi energetiсe . obstaсole finanсiare si natura|e, seсuritёlii alimentare, sinёtёlii umane, aсtivitёlii eсonomiсe gi infra-
relelelor aeriene de na!ionale; tehnologiсe; struсturii. Studiile 9tiintifiсe агatй сё inсё|ziгea globalё еste un proсes fёrё eсhi-
transpoгt; . Reglementёrifisсale . Stimularea noilor voс 9i este сauzatё de aсtivitatea umanё. Aсest luсru ne avertizeazё сё daсё
. Еfiсaсitate gi finanсiare; tehnologii; nu асlionёm in aсest moment, impaсtu| vа deveni in sсurt timp de neimaginat,
energetiсё; . Norme сare au in . UtiIizaгea resurse|or
. Promovarеa avAnd сonseсinte ireversibi|е pentru umanitate gi pentru mediu|Тnсonjurёtor.
vedere efeсte|e loсale. in turlsm, ..Ьi'b","" с|imatiсё nu este un eveniment сare se Va oroduсe
utilizёrii energiei din sсhimbёrii сIimatiсе.
intr-un viitor indepёrtat, deoaгeсe efeсtele sa|e sunt pe сale de a se manifesta |a
surse гegenerabiIe.
destinalii|е turistiсe din intreaga |ume gi' de asemeneа, aсest fenomen exerсitё o
Sursa: Groupe d'eхperts intergouvernamentа| sur I'evolution du с|imat, Bi|aп 2007 des сhаnqe. influen!ё majoгё asupra Iuёrii deсizii|or Тn seсtorul turistiс.
ment с|imаtique' Rapport de syntёse, 2008, p' 15 Turismul este o viсtimё a sсhimbёrii с|imatiсe, daг, in aсelagi timp, este гes-
ponsabiI pentru aparilia aсesteia. Seсtoru| tuгistiс сontribuie la produсerea schim-
GuvеrneIe trebuie sё adopte politiсi gi instгumente destinate reduсerii emisiilor bёгii с|imatiсe prin intermediu| сombustibi|i|or fosiIi gi a emisiilor de gaze сu efeсt
de dioхid de сarbon, dar posibi|itatea apliсёrii aсestora depinde de сirсum- de serё.
stan!e|e nalionale sau de seсtoruI vizat. Clima definegte duгata gi оalitatea sezoanelor turistiсe gi joaсё un rol impoъ
Deoaгeсe efeсteIe sсhimbёгii сlimatiсe depind gi de гegiune _ zoneIe сostiere tant in alegeгea destinatirlor 9i a сheltuie|ilor efeсtuate de сёtre turigti. Pentrr.t
gi montane, preсUm gi сёmpiile inundаbile fiind Тn speсial vulneгabiIe numeroase destinalii, intre mediu gi turism eхistё o |egёturi strёnsй. CIima are
- mu|te
dintre mёsurile de adaptare trebuie apliсate lа nivel nationa| sau regional, iar rolu| efeсtе asupra unei game vaste de resurse naturaie сare оonstituie сentre de
Uniunii Еuropene va fi aсe|a de a oferi spгijin in mo'd сoordonat, Тn speсia| in interes turistiс mpoгtante.
i

aspeсte сu саraсter transfrontalier, 9i Vizаnd politiсi|e integrate Ia niveIuI Uniunii C|ima este un faсtor extrem de important pentru intoсmirea сalendarelor de
Еuropene. Adaptarea |a sсhimbёri|e с|imatiсe va fi integгatё in toate po|itiсi|e vaоan!ё. Еa este legatё de aсtivitatea de agrement, ea inf|uen{eazё senzatia de
Uniunii Еuropene gi se va regйsi intr.o mёsurй semnifiсativё in аspeсte|e de siguran{ё datoritё efeсte|or asupгa sёnёtё{ii gi еste o variabilЁ esentia|ё сare
politiсё externё pentru a sprijini {йrile сe|e mai afeсtate,

. ( irl.;'.lttttl Stеfаn.
C;ttlltlt tll\ril|itI t!сlslttt:t!itltl .l t:tlttt:t.'1l|ttitl ;ttl,tlу:;t:;, .ltlttltt:tl сtl
littr.l,titt,rl'k: Iоrrп:;lli -t{ll)ll '1
 Jt
N l;tttit11сtttсltlttI tl1tсt:t{lttltiIrll. irr lltllсli1riс qi t'сsl;ttlt.tIlr ,1tlmini'у|rаrеа сlurаbilй u аfiс'et.iItll.ilt ltttI.'lttt tl' '1,i t,с'slttttt.ttIil

сontribuie lа br.rnаstarea 9i satisfaсtia turistuIui' Din aсeste tlttltlvе' сlimа estе restttttlte 1n mai mu|te гegiuni unde tuгismul este foartе important pentrlt оr;rl.
сonsideratё o atraсtie speсifiсё destinaliiloг |
nomiа loсalй 9i nationa|ё.
Sе identifiсё patгU сategorii prinсipa|e de impaсturr ale sсhimbёrilor сlimatiсe Aсtoгii din turism (investitori, сompanii de asigurёri, Тntreprinderi turistiсе,
сaгe aсtioneazё asuprа оompеtitivitёtii gi duгabilitёtii destinatii|or turistiсe2: guverne gi сhiar turigtii) trebuie sё ia deсizii сu priviгe la sсhimbareа с|imatrсаl.
'r lmpactul climatic direct. C|ima гeprezintё una dintгe prinсipa|e|e resurse a Еste nevoie de o сomuniсare efiсaсe intre сomunitatea gtiinlifiсё сare ana|izeaza
turismu|ui, in mёsura Тn сaгe сontribuie |a determinaгеa durabi|itёlii amp|asa. prob|ema sсhimbёrii с|imatiсe 9i pё(i|e imp|iсate in turism |a nivel rеgionaI gi
mente|or unde este reaIizat un larg evantai de aсtivitё{i turistiсe. De asemeneа, Ioсal.
с|ima joaсё un ro| primordial in сaraсteгul sezonier al сererii turistiсe, exerсitё o Impaсtul sсhimbЁrii сIimatiсe asupгa turismului repгezintё tema сentгa|ё a
lmpoгtantё influen{ё asupгa сhe|tuieliIor de funсtionаre, preсum aeгu| сonditionat, desfёguгёrii ConferinleIoг organizate de organizаlia NatiuniIor Unite Тn сo|а-
fabriсaгea zёpezii aгtifiсiaIe, irigarea, disponibiIitёlile a|imentare, apгovizionarea borare сu organizalii din domeniu' Suссesiunea сonfeгin[eloг сu aсeastё temё 9i
сu apё 9i сosturile de 3siguraгe. Modifiсarea duгatei sezonului turistiс dependent obieсtiveIe |or este prezentatё in Tabe|ul 12.2.
de с|imё (de exempIu": vaсante balneare, spoгturi de iarnё) aг putea sё influen-
с|asamentuI dеstinalii|or turistiсe. StudiiIе de speсia|itate aratё сё este posi- Тabelul ,t2.2. Conferinte internаtiona|e аv6nd сa temё sсhimbarea сlimatiсё si turismu|
'teze
bil sё asistёm la o modifiсare a сonditiilor сlimаtiсe speсrfiсe destina[ii|or turistiсe
сёtre atltudini 9i a|titudini mai ridiсatea 1d" exemp|u, daсё |a o anumitё destinalie Nr. Anul LoсuI obieсtive
se uti|izeazё in сea mai mare paгte zёpadй aгtifiсia|ё, este posibi| sй aibё loс сrt.
migrarea tuгigti|or). 2003 Djerba, . reсunoagterea гoIului.сheie аl ProtoсoIului de Ia
2
1
lmpactul indirect al schimbёrilor de mediu, Schimbёrile in aprovizionarea Тunisiа Kyoto сa o primё etapё in rеduсerea emisiei de gаze
сu apё, pierderiIe biodiveгsitёlii, distrugerea peisajelor naturale, рeгiсo|u| pro. сu efeсt de serё;
duсtiei agriсole, risсuгi|e natura|e сresсutе, eroziunea inundatii|or сostiere, peri- . Тnсurajarea institutiilor internationale sё studieze
сoIu| infrastruсtuгii - toate aсeste fenomene Voг avea un impaсt gгadua| asupra efeсte|e reсiproсe a|e sсhimbёrii с|imatiсe gi а|e turis-
turismu|ui. Contгaг impaсtu|ui dlreсt a| sсhimbйrii с|imatice asupra turismului, mului;
еfeсtu| indireсt а| sсhimbёrii сlimatiсe aгe maгi sanse de a fi negativ. Destinalii|e . apliсaгea mйsuriloг de atenuarе a efeсteIor sсhim-
montane, insu|are gi сostiere sunt сonsideгate сa fiind sensibi|e |a modifiсarea bёri|or с|imatiсe asuprа destinaliiIor |oсale de сёtre
mediului, dаtoritё сlimei, 9ivor inf|uenta in aсeeagi mёsurё 9i piala turistiсё. organizalii internalionaIe, gUvеrne, administratii
r lmpaсtul politicii de atenuare asupra mobilitё|ii turigtilor. PoIitiсile na{ionale publiсe loсaIe;
gi inteгnalionale сaге vizeazё reduсeгea emisii|or de gaze сu efeсt de seгё risсё . Тnсurajaгea tгanspoгtatorilor, hotelieгiIor, turi9tiIor'
sё aibё un impaсt majoг asupra f|uxuriIor turistiсe. Vor сonduсe |a сгegterea agеnli|or de turism, ghizi|or turistiсi de a-gi evalua асti-
сosturi|or de transpoгt gl vor putea dеzvo|ta сompoгtamentele de mediu, obligёn- vitёtile 9i de a uti|iza tehniсi mai eсonomiсe, саre sё
du-i pe turigti sё modifiсe struсtura сё|ёtoгiei (de еxempIu, sсhimbarea moduIur minimizeze utilizarea energiei, сontribuind astfeI Ia
de tгanspoгt). сombaterea sсhimbёrii сIimatiсe;
У lmpactul indirect al schimbёrii societёtii. Sе estimeazё сё sсhimbareа сli- . adoptarea de сёtrе guverne а unor po|itiсi de ges-
matiсё Va repгezenta un risс pentru сregterea eсonomiсd in viitoг 9i stabi|itatea tiune durabi|ё a гesuгse|or;
po|itiсd a anumitor !ёri. Sсhimbarea сlimatiсё este сonsideratё pentru seсuritate . utiIizarea surselor de energie regenerabi|ё de сёtre
naliona|ё 9i internaliona|ё сa fiind un risс сare se va intеnsifiсa daсi Тnсё|zireа se Тntreprinderi|e turistiсe gi oferirea de avantaje fisсale
va rea|iza. RisсuriIe pentru seсuritatе asoсiate sсhimbёrii сlimatiсe au fost aсestora.
2. 2007 Davos, . inсorporarea turismului in angajamentele eхistentе
Suedia la nivelul Convenliei Cadru a Naliunilor Unite privind
' Val|as Josep Franсesс, Sarda Rafae|, Touism expert perceptions for evaluating sсhimbёrile с|imatiсe 9i |a nivelu| Protoсo|ului Kyoto;
climate change impacts on the Еuro-Mediterranean tourism industry, Тourism Review' . аpliсareа unor mёsuri de atenuare a sсhimbёriIor
Тho.mson.Reutегs |S|, Vol. 64, No. 2, 2009, p' 44-51 сlimаtiсe:
, Сhangement climatique
et touisme' Faire faсe auх dedis mondiauх' octombre 2007' . utiIizarea mёsurilor tehno|ogiсe 9i finanсiare сarе sё
p. 6.-8, www.unwto.org/сlimate/suporVen/pdf/summary_davos f.pdf (aссesat 'l2 aprilie 2008)
- Lotta P., Shearеr A.W., Ihe Use fie сompatibiIe сu obieсtivele milenаre pеntru dezvol-
of Sсeлалbs и,Assesslлg Climate Change, Нumaп tareа durabilё;
Security, and Potential Оutсomes, Pel| Center for lnternational Relаtions аnd Pub|iс
PoIiсy, http://wrмr,rr.сiсero.uio.no/humseс/papers/Liotta-Shearer.pсif (;tr;t:tlsаt 5 februаritl
. elaborareа de strategii, politiсi gi plаnuri dе aсtiune
200e) care vizeazё reduсerea еmisii|or сiс r;аze сu еfeсt de
.,АmeIung sеra rеzu|tate din transport, с:lz;ttrl :;t :lItе асtivitёti
B., NiсlltlII:; li ' Virlr-'r D, Impliсations of gltlbitl t;ltttt;tlt: |:ll;IIlIlс |сlt |ottttstll
fIоws tttttt :;t:itstltt;tlilу' 'jrlttttt.tl rrl l tr.;tveI Reseаrr;h, Тhrrtrtstln lit,rtIllr.. |:i|. Vtl| 45. Nrl З tt ll tstlсe;
)(\O/ rt :)l!5 :){)(i
 N l;tltitll'сltlсtl1ttl lr1lr't :ll lttltl Irrt lIl ll()lсIiil i0 |i t t.:|.tttt't1 lr
. UtiItzareа surse|or dе energie ttlr;tlrlr.t;lbi|ё dе сёtrе
TntreorindеriIе turistiсe:
. integrarea turismu|ui Tn strаtegia de аtеnuаre a vul.
nerabi|itёtii sсhimbёrii с|imatiсe |a nivе| regional, |oсaI
gi national;
. va juсa un roI foaгte impoгtаnt asupгa sсhimbёrii сIimatiсe 9i va trebui sё se
protejarеa biodivеrsitёlii;
. diminuаreа ooluёrii:
. diversifiсarea oroduselor turistiсe !intnd сont de
probleme|e сlimatiсe.
2009 Copenhagа, . aсliunile privind reduсeгea globalё a emisii|or tre.
Danemarсa buie sё vizezе menlinerea inсЁlzirii gIobale sub 2" C.
Aсest Iuсru impune сa emisii|e sё atingё un
maxim сel tArziu in 2020, sё fie reduse |a 5Оo/o fa!ё de
nive|uI din 1990 p6nё in 2050 9i sё сontinue sё sсadй
ulterior;
. obiесtive pe termen Iung pentru Uniunea Europeanё
gi pentгu a|te !ёri dezvo|tate de reduсere сu 80-95% a
emisiilor p6nё in 2050 fatё de nive|ul din 1990;
. reduсerea emisiiloг provenind dе la seсtoru| aviаtiс
internаtional 9i de la transpoгtul maritim сu 10% qi,
respeсtiv, 2ОoЬ pАnё in 2О20 fa!ё de nivelu| din 2005'
in сadrul асoгduri|or inteгnaliona|e;
. с|arifiсarea abordёrii Uniunii Europene сu privire Ia
сombaterеа despёduririloг 9i la exploatarea forestierё
durabilё, preсum gi сu privire la сontribuliile sесtoa-
relor agriсo| 9i forestier Ia atingerea obiective|oг |egatе
de sсhimbёrile сIimatiсe, aсliune rapidri pentru a reduсe
despёduririle la jumёtate pЭnй Тn 2020 9i pentru a |e
opriсomp|et pAnё Тn 2030;
. аriile protejate repгezintё o solu{ie efiсientё 9i ieftinё
pentru atenuareа impaсtu|ui sсhimbёrilor оlimatiсe;
. stаte|e partiсipante аu lnсerсat sё ajungё la un
aсord pentru a preIungi angajamentele Pгotoсo|uIui de
la Kyoto asupra сIimei, a сёrui prima fazё expirё |a
sf6rgitul anului 2012;
. dezvo|tarea meсanismu|ui seсtorial a| sistemu|ui de
сomerсia|izare a сertifiсatelor de emisii gi reforma meсa-
nismului de dezvoItare есo|ooiсё.
Sursа: intoоmit de аutor pe baza сerсetёrii
Potгivit Rapoгtu|ui ,,CIimate Change and Тouгism: Responding to G|oba|
Challenges'', realizat de organiza{ia Mondialё a ТurismuIui, ProgramuI Naliuni|or
Unite pentru Mediu (PNUЕ) 9i oгganizalia Mondia|d de Meteoro|ogiе (oMM)'
seсtoruI turistiс contгibuie Ia сгegterea emisii|or de gaze сu еfeсt de serй 9i este,
in асelagi timp, vulnerabil in fata sсhimbёrii с|imatiсe. Prtnсipale|e сonс|uzii а|e
асеstui studiu sunt urmёtoaгele':
tJNWt() Wt'ltltl Itпttt:,tlt l|,lt'ltttt,lt,l' vlllttltlt:5' lrll 1], ttt:ltlllltl',)(l( l1, 1r
Асlnliпis|rаrеa rlurсtbilй а afitс'еt'iItll. ilt IttltсlЙt.it, ,|l l L'.\IIltll.IlI Il
.} emisii|e de сarbon гezu|tate Тn uгma transpoгtu|ui, cazёrti gi a аItor асtivitаtl
turistiсe sunt estimate |a aproximativ 5 % din tota|ul emisiiIor de dioxid de сarbon;
ф in lipsa unor mesuгi, emisiile de dioxid de сarbon din sесtoruI turistiс ar
putea сre9te сu 150% in urmёtorii 30 de ani, potгivit estimёri|or UNWТO;
ф ramura transpoгturi|or, in genera|, 9i a tгansportuгilor аeriene, in partIсu|ar,
gёseasоё so|ulii 9i pentru сeIe|a|te aсtivitёli a|e sесtoruIui;
.i. impaсtu| sсhimbёri|or сlimatiсe asupra tuгismu|ui va сгegte o dаtё
emisii|e de gaze сu efeсt de seгё. Sсhimbёri|e сlimatiсe pot afeоta zone turistiсe
сu
impoгtante Тn сare с|ima prezintё o importan!ё vita|ё, сUm ar fi NorduI Euгopei'
Mediteraneanё, Caraibe;
* zoneIe de сoastё, montane gi regiuni|e sё|batiсe din tёrilе mai pulin dez-
voltate gi insuIe|e miсi voг fi afeсtate in mod deosebit de sсhimbёгi|e с|imatiсe,
niveI
Ф seсtoruI turistiс trеbuie sё faсй fаtё sсhimbёrilor mai ales in zonele ame-
ninlate, prin гeduсerea substanliaIё a emisii|or, pгin implementarea de noi tehno.
|ogii gi meсanisme finanсiare.
Seсtoru| turistiс 9i destinalii|e sunt, оu siguran!ё, foaгtе sensibilе la variabi-
|itate 9i sсhimbaгe с|imatiсй. Тoate destinatii|e sunt rnfluentate de staгea сlimei,
сeea сe inseamnё сй efeсtele sсhimbёrii сlimatiсе igi spun сuvAntu| in deru|area
aсtivitё!ilor tuгistiсe.
Caseta 12.1.
... ,,Sсhimbёri|e сIimatiсe sunt reale, efeсteIe sunt demonstrate, iar seс-
... torul turistiс tгebuie sё-gi joaсe гoluI in gёsiгea unei solulii' Prin sustineгea
,,Mi|lennium Developmeni сoats'' Tn сa-|itate de prinсipa|а organizaцie de
turism din oNU, doгim sё asiguгёm сoerenla intгe aсliunea de гeduсere a
. sаrасiei gi sсhimbiri|e сlimatiсe' ТurismuI |e inf|uenfeazё pe amindouё
l deoareсе reprezintё prinсipala fo(ё eсonomiсё in anumite state in сurs de
dezvoltare."
Franсeso Frangialli, secretaru! genera| al Оrganiza{iei Мondiale a
Turismului. 2007.
. Sursа: www.unwto.org/сlimаte/suporУen/pdf/summary-davos-f.pdf (aссesat 2 mаi 2008)
Caseta 12.2.
lndustriа tuгismu|ui este pusё in difiсu|tate dе sсhimbёгi|e с|imatiсe, dar
.: сontribuie Тn aсelagi timp |a emisii|e de gaze сu efeсt de sегё, potrivit
. ultimu|ui гaport UNWTo. La sediu| oNU din New York, |iderii mondialigi.au
' suslinut, Ia сele mai inaIte nivele, vornla politiсd de a гeаliza o inle|egeгe
post 2012 de reduсere a emisiilor. in aсe|agi timp, mu|te сorpoгatii s-au
angajat sё reduсй emisiiIe сu 50% pAnё in 2o20'iar alte|e аu сhiar p|anuri
de neutraIizare a сaгbonuIui' Еste genu| de aсtiune de сare au nevoie toаte
seсtoаrele, inс|usiv сe| turistiс' Cei сaгe sustin in prezent сonseгvarea des.
. tina{ii|or turistiсe, se Vor putea buсura de e|e Ei пlAine''.
Аchim Steiner, subseсretarultti ОNU 1i dirс:сttltttltti eхeсtt|tv UNЕP
s(|rsа WW.UnWto.org/r:Itrrl.ltrl/srlpоrtien/pсlf/srrlтltтt;tly tl;tvttl, f рdl (;tr:r:r..,.tl ,, rrl;tr 200B)
i
 ()(r
i \|:ttt:tt1сltlсlltttI tl1rсг:tlittttiItlt.itt lltl|сIiirrс;i гсslltttt;t1tt 1dпiпi,slrаrеа durаbild а сtfaс'еrilоr iп lttllсlltt.iс ,уi l.(|,\ldItd!lL .i97

Dаtoritё re|at|||Or puteгniсe dintre mediu

9i с|imё, turismul еstе сonsiderat un Banсa Еuropeanё de lnvestilii (BЕ|), сa paгte a сontribuliei sale la planuI
Seсtoг economiс destul de sensibi| |a сlimё, preсum agгiсU|tuгa' еnегgiа
9i tгans. eUropean de гedresare eсonomiсё, a сreat meсanismul european pentru tгans-
poгtu|. ManifestёriIe гegiona|e ale sсhimbёrii сIimati6e
sunt foaгte importante port nepoluant pentru a promova сerсetarea 9i dezvo|tarea in domeniuI гeduсerii
рentru destinalii|e tuгistlсe gi.pentru tuгigti gi e|e neсesitё o adaptare a prinсipa|e. emisiilor din seсtoгuI transpoгtuгiIor. BЕl a сresсut nivelul de imprumuturi aоoг-
|or сomponente |egаte de turisrn'
date in perioada 2oo9.2o1O, vizёnd in speсia| transpoгtuгi|e nepo|uante (o сгe9-
AсtivitёtiIe turistiсe ale {йriloг sёraсe гeprezintё doar o miсё paгte din seсtoгul
tere de 144% oe ansamblul seсtorului autovehiсuIelor din 2008) 9i investiliile Тn
turistiс. UNWТo sustine сё unu| din prinсipа|eIe sa|e sсopuгi este sё
сore|eze eneгgii din surse regenerabiIe (o сгegtere de 41o/o fa!ё de 2008).,
unor so|ulli pentru sсhimbёгi|e globale сu Iupta impЬtriva sйгёсiеi. Rapor-
9q'IP" яitivitа1ile reсгeitive, сompaгate сu transportuI 9i сazaгea] au o inf|uen!ё mai
miсё asupгa emisii|or de Coz. Faсtoгu| determinant a| emisiiIor de Coz este
tul Climate Change and Tourism: Responding to Gloьa| ёha||eng"s inс|ude
sintezё a efeсtеloг sсhimbёrilor с|imatiсe asфra destina(iilor turЬtiсe, posibiЬle 9i o
distanla parсursа, сare faсe din сё|ёtoriile interсontinеntale o problemё imеnsё Тn
tttlpliсalii pentru сererea turistiсё, nivelele aсtua|e
с;u еfeсt de serё din seсtorultuгistiс.1
9i estimёrile emisiiIoi de gaze сeеa сe privegte sсhimbarea с|imatiсё.2 Se гeсomandё pгaсtiсarea сiсlismu|ui pe
distanle sсurte, aсest mijloс de transport fiind benefiс pentru sёnёtate.
ТurismuI nu este doar afeоtat de sсhimbarea с|imatiоё, сi este, de asemenea,
pаrtial responsabiI de pгoduсeгea aсesteia. CёIёtoriile individua|e Compoгtamentul turigti|oг este agteptat sё se sсhimbe pгin гeduсeгea duratei
ttt;l1огё la emisiile de gaze сагe аfeсteazё c|ima.2 Cea
au o contгibutie sejuгu|ui 9i renunlarea |a vaсanle tradiliona|e (soare-maгe). P.erсeplii|e viitoaгe сu
mai mаre paгte e'iiпЬi p,мire |a impaсtui sсhimbёrii с|imаtiсe asupra tuгismuluijoaсё un гo| important in
(l() qazе сu efeсt de serё provine "
din tгansporturi gi din aсtivitаtea de сazare.. luarea deсizii|or tuгigti|or gi a investitorilor in turism.-
[)с'сele mai muIte ori, tuгismuI internаtionа| impliсё сё|йtorii pentгu perioadi
rrt;rt Iungё de timp' Аstfe|, turigtii vor apeia |a unliа1i
o Schimbёгi|e оIimatiсe Vor avea un impaсt major asupra mediului, сeea сe Va
tl:.;tо diferitё pentru fieсare tip de struсturё de priйlгe
de сazare. Еneгgij uti|izatй determina modifiсarea fIuxurilor turistiсe. Potrivit speсialigtilor Val|s 9i Sarda,
<;ottditionat, buсёtёrie, i|umjnat, оurёlenie etс. Gossling
turistiсё daсЁ Гnсlude aer сonseсinlele sсhimbёгii сlimatiсe asupra tuгismuIui se impaгt in trei сategorii.
9i аlli speсia|igti in dome- Pгima сaiegorie inс|ude efeсtele negative asupгa mediuIui: сatastrofe natuгaIe,
tlit.t еstimeazё сё emrsiiIe dе dioxid de сarbon pe noapteiturist
variazi de |a 20,6 periсole la !Ъгm, dеterioгarea peisajului. Cea de a doua сategorie сuprinde сom-
kg Co2 |a 4,0 kg Co2 pentru o pensiune. Aсeste estimёri au|abazё
mеdiu de energie pentru fieсare tip de utilitate gi numёru| de turigti^a
сonsumuI petilia turismului de soarе 9i mare, risсuri de boaIё, posibiIitatea sсhimbёrii
vaсanlei tradi[ionale, iar ultima сategorie vizeazё sсйderеa сererii turistiсe 9i
,-!e| ma1 mare impaсt asupra mediului rezuitё din aоtivitatea de сazare, dato-
rttё faptu|ui сё este neсesaг sё se сonstruiasсё dezvoltаrea turismuIui urban.*
9i sё se menlinё utilitёli|e, сhiar Conform unui studiu rea|iza| de Centrul Comun de Cerсetare aI Comisiei
сjaсё сameгelе sunt sau nu oсupate. Ca gi in сazu| transpoгturi|or, eйisii|e
CO2 voг fl reduse la minimum atunсi сAnd rаtelе de oсupare sunt mari.
de Еuropene, inсё|zirea globalё aг putea сosta Uniunea Еuropeanё pAnё |a 65
struireа de unitёli de сazare Тn zone montane, de exemp|u, poаte reprezenta
Con- miIiarde Еuro in anul 2_080, daсё nu este stopatё, сeI mai eХpus fiind suduI Еuro-
un pei, unde domeniile puterniс afeсtate vor fi agriсultura 9i turismu|.
periсol pentru medlu. Aсeasta impliсё defrigarea zonelor гespeсtive pentru
struirea сёi|or de aссes, сheItuieli ridiсatе сu furnizarea serviсiiloг (ipё,
сon- Studiu| PЕSETA (Pгojeсtion of eсonomiс impacts of оlimate сhange in seсtors
сana|i. of the European Union based on botom-up analysis) aгatё impaсtul sсhimbёriIor
z.are)' ca Urmaгe a altitudinii gi a сondi{ii|oг meteoro|ogiсe'
Emisii|e de Co2 гezu|tate in-urma transpoгtului tuйstiс detin o pondere сlimatiсe asupra сёtoгva regiuni din Uniunea Еuгopeanй, astfe|:
tаntё Тn totalu| еmisii|oг de Co2 din seсtoru| turistiс. De aЬeea, trebuie
impor- ф Spania, Poгtuga|ia, |ta|ia, Gгeсia 9i Bulgaгia aг prezenta сeIe mai maгi
sё se pierderi, agriсultura suferind de pe urma seсetei o pierdere de randament сe ar
асtioneze prin imp|ementarea unor mёsuri de reduсere a emisri|or de Co2,
ar fi. promovarea transpoгtu|ui in сomun, apliсarea prinсipiu|ui poluatoгui plа-
сum putea urсi |a 25o/o, iar venituгi|e din tuгism ar putea sсёdea сu 5 miIiarde Еuro
tе9te, o.mai bunё gestionare a trafiсu|ui. Se voгbegtе despгe reduсerea De an.
аerian, insё tгebuie sй se !inй seama de
trafiсu|ui * Еuropa Centralё aг fi, de asemenea, afeсtatё de sсhimbёri|e сlimatiсe,
!йri|e siraсe, pentru сare transpoгtul insё intr-o mёsurё mai miоё. Zona cuprinsй intre Ir|anda, olanda, Fгanla,
аer|an este singuru| mij|oс de a aduсe turigti.
Sесtorul transportuтilor este respon*^aЬi| pentru un sfert din emisii|e de gaze Romёnia gi Polonia ar avea de sufeгit datoritё сregterii fenomenului inundalii|or.
сu efeсt de serё ale Uniunii Еuгopene. in anul 2007, un autovehiсu| nou
eйitea
in medie 160 grame de CO2 pe kilometru.
1 Rapoft general pivind activitatea UЕ 2009, Comisiа Еuropeanё' Uniunea Еuro-
peanё, BruxelIеs, Be|gia, 2010, p. 36
.
WWW.eсomagazin.ro (aссesat 20 apri|ie 2008) ' , Chenoweth Jonathan, ls touism with a low impact on сIimate posslb/e ?, Worldwide
Mu||er Hansruedi, Weber Fabian, Ctimate change and tourism
lltс Bemese oberland in 20З0, Tourism Review' Тhomson-Reuters - sсenario analуsis for Hospitalitv and Tourism, Thomson-Reuters
з вuкЬn S., How touist and tourism
lSl, vol. 1, no. 3' 2009, p' 274-287
|S|, vol. 63, no. 3, eхperts perсeive climate сhange and carbon
?.ООB, p.57-71 Тourism, Тhomson-Reuters ISl, vo|. 12,2oО4'
, offsetting sсhemes, Journa| of SustainabIe
Gossling Stefan, GIllll:tI tlttviгonmental сonsequenсes of /rittristrl, G|oba| Еnvirсln-
tltоtltаl Chаnge. Тhomsorl l(tlttlt:t:; IS|, vol. 12, no' 4,2Оo2' p.28l\ :|().) .
o. ЗЗ2-345
V;tl|аs Joseo Franсesс, S;trсlil Rаfael, Tottism eхpert perсхl1ltiotls for evаhtatittg сli.
,1
. ()сlsslitlq
S.' Pcоtr:r:; l' { ]r.tillt .J , Dtlbois G., Pattersorr Г , litl:lt.ttrl:;ttrl ll'' 77lrl r,,сrl- 111;1|сtt lt;tttlу ;дpaсts ott tlку [.ttttl Mtхlilt:tluюatt toLtistll irхfuts|tу' Irlttrtsttt Review'Тholltsrrn
tllItt:tt:ttt:у tl| |tltttt:;tll, I t;tl|llt1tt:,rI l ( lltl(}lll|(;li' Tltottlsсltt-Rс:tlttlrs IS|. vtl| 1,4' .,()()ii. ll 41 / 4:\4 lllrtt|r'r'. |.,I vtlI t)4. trtl.,2'?\|||\|'р 44 Гl1
 ()li NlittlaцсtttсltlttI tl1lr.'tittiLrttiltlг irr lrtllсlliгiс qi t.сslittll;tltс
i ,уi
* Jёrile din nordul Uniunii Еuropene ar putea profita dе pe Urma inсёlzirii
globale. Danemaгсa, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia gi Lituania ar fi singuгe|e
tёri din Uniunea Europeanё сaгe ar benefiсia de pe urma inсёlzirii g|oba|e, сu
сrеgteri de 0,5%-0,7% pe an, [n speсial datoritё impaсtu|ui pozitiv asupгa
аgгiсu|turii, a| pagubeIor mai miсi сauzate de inundatii gi a unor venituгi mai mari
din tuгism.
Prinсipala prob|emй сu сaгe se сonfruntё seсtorul turistiс Ia nivel mondiaI este
асеea de adoptare a unei stгategii po|itiсe сoerente сare sё permitё disoсierеa
сregterii masive prevёzute a turismu|ui pentru anii viitoгi de utiIizarea aсerbё a
eneгgiei gi de сгegtereа emisiiIor de gaze сu efeсt de seгё, astfe| inсёt dez-
vo|tarea turismuIui sё poatё сontгibui simuItan |a гeduсeгеa sёrёсiei.
12.5. Criza economiса 9i impliсaliile sale asupra
industriei hoteliere gi restauratiei
Criza mondialё este, in mare parte, rezuItatuI exсesiv a| deгeg|ёrii pieleIor
finаnсiare. Aсeastё сrizё afeсteazё toate {ёrile, mai a|es !ёri|e Тn сurs de
rlezvoItare gi amenin[ё niveIu| de trai, bunёstarea a mi|ioane de oameni.
ln сontextuI eсonomiei g|obalizate de astйzi, toate naliunile sunt mai strAns
ltэgate сa pini aсum. Cгiza mondia|ё neсesitё mёsuri prompte, deсisivе 9i сoor.
сlonarea aсltunilor pentгu a identifiсa сauzeIe сrizei, a atenua im,paсtul sёu sau
pentru a stabi|i meсanisme neсesare prevenirii сгizei in viitoг.' Еconomia se
sсhimbй, аstfeI inсёt aг putea fi neсesare noi paradigme 9i noi arhiteсturi in сe
privegte сadru |ega| 9i institulionaI, mai bine adaptate pгovoсёri|oг сurente gi
сeloг din viitoг'
12.5.1. Еvolulia generalй a сrizei eсonomiсe mondiale
Criza eсonomiсй finanсiarё mondia|ё a fost deteгminatё de criza ipotесarё in
SUA in anu| 2007 сare a afeсtat pielele finanсiare gi a сreat prob|eme сu |iсhi-
ditёlile in numeroase !ёri, duсind |a сosturi mai mari de сreditare. Totugi' atAt
impaсtu| miсroeсonomiс, сAt gt сel macroeсonomiс 9i сapaсitatea firmeIoг de a
investi peste hotare pаr sё fi fost relativ |imitate pAnё aсum' Deoareсe сoгpo-
ratiiIe transnalionaIe din majoritatea industrii|or au dispus de liсhiditёli substаn-
tiаle pentгu a-9i finanta investi!iiIe, refIeсtate in profituri сorporative ridiсate,
impaсtu| a fost mai miс deсAt era de agteptat. Lа nive| maсroeсonomiс, есo.
nomiiIe din !ёrile dezvo|tate pot fi afeсtate atAt de inсetinirea eсonomiei SUA, сAt
gt de tmpaсtuItulburdrii de pe pie(e|e finanсiare asupгa |ichiditёti|or.
Ca urmare a сёderii сreditu|ui Тn SUA, eсonomia g|obalё a fost afесtatё de
depreсierea semnifiсativй a do|arului. inсetiniгea сregterii eсonomiсe Ia nivel
mondiа| 9i dezordinra finanсiarё au dus |a o crizё de |iсhiditёli pe piala monetarё
qi сea de imprumuturi in mu|te !Ёri dezvo|tate. in сiuda сгizei finanсiare gi a
сгedtte|oг, сaгe a Тnсeput in a doua jumёtate a |ui 20О7, toate сe|e trei prinсipa|e
grupёri eсonomiсe - t6ri dezvoltаte, tаri in сurs de dezvo|tare si eсonomiile de
' Nёstase Carrnеn' K;t;;tttrt.; Mltk.t, Iltl' tttt1l;tt:l llf thсl qlobal t:tt:;t:; tltt {jМЕ ttttd
t'ttlrt:1ltс:ttt:ttt:;ltt1l Ilt''ltitvttlt litltt;lItt;l .uttl l tttl;tttсt t:;tst:s, Аlttlllr..rIltt l t;otlсlttttс'
Ilпrnt.,ott ltсttlсr:, llil, rrt li;rсr i,rl l.,'tllrtt I' i!'.' t'lt.l
',1lшiпisIt.сtt,еu durubiIй а a.|асеt,ilor in lttlIt:lЙt.iе t'сSlulIl (tIlI
tranztlie din Еuгopa de sud-est gi din Comunitаtea Statelor Indepеndеnte (СSl) -
au сunosсut сrеgteri сontinue ale influхuriIoг.
Speсialigtii considerё сй apogeu| сrizei finanсiare a fost in oсtombгiе 200B
mai ТntДi in SUA gi apoi in сelela|te !ёri, reprezentind una dintre сe|е mat
puteгniсe сгize, dupё сea dtn 1929.1933. Еfeсte|e сrizei aсtua|e se гёspAndesс
dinсolo de sfera finanсiаrё, |a nive|u| eсonomiei mondiaIe gi afeсteazё сregterea
eсonomiсё, piala munсii etс.
Anu| 2009 a fost extrеm de agitat Ia niveIuI eсonomiei mondia|e, potrivit unui
studiu pub|iсat de Forumu| Есonomiс Mondial (WEF) in apri|ie 2009' сare а
|ansat un avertisment asupra promovёrii, de сЁtre o serie de state, a unoг poIitiсi
dе investilii pe teгmen sсurt, pe fondul paniсii, fёrё a line оont de сonseсinle|e
aсestoгa.
Ana|izа aгatа Un tablou e|oсvеnt: piele vo|ati|e, absenla IiсhiditёliIor' сregterеa
gomajului, toate aсestea pe fondul сelor mai sсёzute niveluri Тnгegistrate vreo-
datё de indiсii privind inсrederea сonsumatorilor gi a intrеpгinderi|or. Aсeastё
situalie гisсё sё impingё o seriе de state sd pгomoveze po|itiсi de investitit
periсu|oase pe teгmen Iung.
Cheltuieli|e masive prevёzute de guverne pentгu ajutorarea institulii|or finan-
сiare ameninti situa{ia bugetart deja preсarй a unor !ёri preсum SUА, Marea
Bгitanie, Franfa, Ita|ia, Spania gi Austгalia.
Analigtii eсonomiсi se tеm de o inоetinire mai puterniсё deсit сea prevёzutё
in сazuI Chinei (o оregtere de 6% sau сhiar infeгioaгё), larй сonfгuntаtё сu sсй-
derea exporturi|or gi puteгniс expusё fa!й de o devaloгizare a doIarului.
Conform previziunilor, сrеgtеrea PIB Тn Uniunea Еuropeanё s-a diminuat сu
aproximativ 1,8% in 2009' inainte de a se redresa ugor Тn 2010, сu 0,5%. Асesta
este rezultatu| impaсtu|ui сrizei finanсiare intensifiсate asupra eсonomiei rea|e, 9i
anume гeсesiunea mondiaIй aferentё сrizei, manifestatё pгiп reduсerea сonst-
derabi|ё a sоhimburiloг сomeгсiale mondia|e gi a produсliei manufaсtuгieгe 9i, Тrt
anumite !йri, prin сoreсlii|e de pe piala imobi|iaгй. Consumu| 9i investilii|e din
seсtoru| pub|iс vor oferi insё o gurё de oxigen. Atenuarea presiuni|or inf|alioniste
a сontribuit, de asemenea, |a сregterеa сonsumuIui privat. Se preсonizeazё cА
amp|oarea гeсesiunii есonomiсe va avea un impaсt semnifiсativ asupгa ratеi dе
oсupаre a fo(ei de munсё 9i a finante|or publiсe.
Mёsurile de stabi|izare a pielei finаnсiare, po|itiсi|e monetaгe mai sup|e 9i
planuri|e de гedresare есonomiсё vor permite oprirea deteriorёrii eсonomiel 9t
сrearea сondiliilor pentгu o relansare progresivй in a doua paгte a anuILti 200{)
Prioritatea majorё este puneгea efeоtivё Тn ap|iсare a urmёtoarelor maslttt
imbunёtйlirea f|uxuгilor de сredit |a pre(uгi l.ezonabile gi implementaгea rаpld;t ;r
pachete|or de stimulaгe fisсaIё pentru a Тnсuraja investiliile 9i сonsumu| prlvlil
Pentгu а spori graduI de inсredеre, este esenlial, de asemenea, сa statele lltt'rrr
bre sё se angajeze Тn mod eхpliсit sё inverseze tendinla de deteriorart:;r
finanfe|or pub|iсe de Тndatй сe se Va ajunge din nou |a o situalie eсonom|сil
norma|ё, pentru a asiguгa astfel viabiIitatea pe termen mediu 9i Iung a finante|ot
publiсe.
Conform estimёrilor, aсtivitatea eсonomiсё lа nivel mondial a sсёzut сonside-
гabi|Тn ultimultrimestru a|anuIui2008. Aсtivitatea eсonomiсй |a nive| mondia| s-a
dovеdit a fi mai гobustё in a doua jumёtate a anului 2009 deсAt se estimasе
alltеrtоr, in speсial in eсonomii|e emergente din AsIa. PIB-ul real (сu eхсeptiаr
t,;tlttIttt llrrltlnii Еurooene) a evitat anu| treсut o сёdere;lbrttptё si sе preсоltl
l(x) l\ |:ttutцсtttсtttttI tl1lсгltllrrrriltlг irr Iltltсliiriс $i гсslillIl.ll|('
?eaze сё va Cre$te сU aproХimativ 4,25o/o Тn 2010. Pe terпlell s(;tlrt, indiсаtorir
g|obа|i sunt Тnсuгa;аtori, ref|eсtind in paгte сiс|u| stoсuri|or din industria prelu-
сrёtoaгe.
Pe tеrmen mai Iung' se preсonizeazecё Va urma o perioadё de сregtere lentё
а есonomiei mondialе, datoгatё atenuёrii treptate a efeсteIor mёsuri|or de
stimu|are gi сiс|u|ui stoсuri|or. Difeгenle|e dintгe ldri rёm6n aссentuate' сu o
redresare muIt mai solidё a eсonomiilor emergеnte, pe fondu| reIuёrii intrёrilor de
сapital qi a| reТnnoirii apetitului pentгu risс aI investitori|or.
PгeviziuniIe aсtuale sunt Тnсonjurate Тn сontinuare de mari inсeгtitudini, eсo.
nomia mondia|ё сonfruntёndu-se сu сea mai gravй сгizё de la a| Doilea Rйzboi
Mondial. Risоurile сare amenin!ё perspeсtivele de сregtere sunt есhilibrate: pe
de o paгte, impaсtul сгizei finanсiare (inсlusiv asupгa seсtorului imobi|iar) 9i
amploaгea ,,buсIei de гeaсlie negativё'' intre seсtoгu| finanсiar gi seсtoru| real a|
eсonomiei 9i' pe dе a|tй paгte, сгegterea aг putea fi mai puterniсё deсAt se
preсonizeazё, daсё, de exemplu, paсhete|e fisсale voг restabi|i inсгederеa inves-
titогi|oг qi сonsumatoгi|or mai rapid deсёt s.a pгevёzut' De asemenea, гisсuri|е
|tlqаte de perspeсtive|e privind inf|alia paг a fi gi ele eсhi|ibrate, in funсlie de evo-
IrrtrlIe pгеluriloг pгoduse|or de bazё 9i de deteгioraгea perspeсtiveIor eсonomiсe
I;r sсаrё mondiaIё.
irl а| treiIea trimestru aI anului 2008, PlB a sсёzut cu 0,2o/oatAt Тn zona Еuro,
t:.rt gi Тn Uniunii Еuropene, сeea сe inseamnё cёzona Еuro a сunosсut prima sa
tt:t;esiune tehniсё, dat fiind сё PIB a sсёzut timp de douё tгimestre сonseсutive.
l)аtе fiind Тnсetinirea сontinuй, сonstatatё Тn sondajele efeсtuate in diverse
seсtoare 9i !йri' preсum qi detеrioгarea сonsiderabi|ё a a|tor indiсatoгi de bazё in
сursul сelui de al patrulea trimеstru, se preсonizeazё cё P|B a сontinuat sё
sсadй 9i in anu| 2009. Тnсetinirеa ar urma sё ia amp|oare in numeroase !ёri din
Cauza сrizei finanсiare, a сiс|uIui mondraI gi, in anumite state membre, a prё.
bugirii pielei imobi|iare. Diminuaгea atAt а сereгii private, сAt gi a сererii externe
nete ar urma sё frAneze semnifiсativ сregterea PlB, сare nu va benefiсia dесAt
de сonsumu|9i de investilii|e din seсtoruI publiс.
ln speсial investilii|e private, сare juсau un roI esential Тn redгesarea aсtivitёtii
eсonomiсe, se сonfгuntё сu o Tnсetiniгe bгusсё сa urmaгe a unei sсёderi semnifi-
сative a ratei de uti|izare a сapaсitйlilor, deteriorёrii perspeсtive|or eсonomiсe gi
1nёspriгii сondiliilor de fi nanlare.
Situalia de pe piala munсii a inсeput sё se inrёutёleasсё in majoritatea
state|or membгe in 2008. Reaс{ionAnd сu un oaгeсare deсa|aj la evo|ufiile |a
niveIul сrеgterii PIB, сregtеrea ratei de oсupаre a forlei de munсё аr uгma'sё fie
negativё in aсest an, rata oсupёrii forlei de munсё Тn Uniunii Еuгopenе, sсёzAnd
сu 3,5 mi|ioane de loсuri dе munсё. Ca urmare, rata gomаju|ui ar сregte pAnё la
8,7oЬ in Uniunii Еuropene ($ 9,2o/o in zona Еuro) Тn 2009,
сreasсё 9i in 2010.
Degradaгea peгspeсtiveIor eоonomiсe ar uгma sё se гeperсuteze asupra
finan!е|or pub|iсe, care Voг avea, de asеmenea, de suferit de pe urma inversёrii
tendintei Ia nivelu| venituгt|oг sup|imentare fa!ё de anii preсeden{i, a unei struсturi
:l сгegterii bazate Тn genеra| mai pulin pe impozite, preсUm gi a efeсte|or mdsu-
rilor disсretionаre impoгtante adoptate sаu anuntate de state|e membre (сare
rеprezentau aproximativ 1% diп P|B a| Uniunii Еuгopene pentru 2009 in momen-
tul inсheiеrii aсestor pгeviztuni).
Pгin urmare, defiсituI gIrlbа| аr UГma sй сreasсё Тn Ulllrttltr l tlrOpCПe Тn anul
200B, аjttnqаnd la 4,5.'l''itl:.i()()!) (lаporttlI fiind dc аprоxlttttrttv l' l..И' Ilt;i tlс: 4.Z, in
Аdminish.аrеа durаbilй а аJ'ас'еriIor iп ltlllсlЙl.iс $i t.е.s'tl'-!,,
!!|,-
l0l
zona Еuro). lnflalia prelurilor de сonsum ar urma astfel sё sсadё de |a З'l.И' itl
2008 in Uniunii Еuropene (3'3% in zona Еuro) |a 1'2o/o (1,0% in zona Еuro) irl
2009 9i la pulin sub 2oЬ in 2010 in ambeIe zone.
Pentru a iegi сu suссes din сгizё, |a sfirgitul anu|ul2008, Consiliu| Еuropean a
apгobat PlanuI de redгesare eсonomiсё, сare a intгat Тn vigoare in сursul anului
2009. Aсesta are сa prioritёli reсЭgtigarea inсredeгii intreprinderilor gi сonsu-
matori|or, re|ansarea сreditёrii gi a investilii|or qi sprijiniгea 9i сгearea |oсuri|or de
munсё. Е|ementul сentra| al,aсestui p|an este сapасitatea Uniunii Euгopenе de a
stimula cooperarea. Uniunii Еuropene a putut sё Т9i exerсite infIuenta datoгitё
сapaсitйlii sa|e de a mobi|iza aсliuni|e state|or membre gi ale Untunii, uti|izAnd in
оel mai efiсient mod atuurile fieсёrei гegiuni din Еuropa. Aсest luсгu a perm|s
Uniunii Еuropene sё сontribuie Ia сontuгarea unei rеaсlii mondiale in fala сrizet
PlanuI de redresare a fost сonsiderat o гeaс{ie indreptatё ferm сёtre vittot
Acesta a subliniat neсesitatea investiliilor pentru imbunёtёlirea сompetitivttё{tt
Еuгopei gi nu s.a limitat Ia mёsuri de iegire din сrizё, сi, in p|us' a pus aссentul pe
stimularea сregterii eсonomiсe. P|anu| de гedresaгe a avut Тn vedere stimulаreit
eсonomiei prin intensifiсarea investi{iiloг Тn seсtoare ,,inteligente'' _ infгаstruсturа
pentru transpoгturi, tehnologii eсo|ogiсe gi efiсien!ё energetiсё.
Uniunea Еuropene a reugit sё reaсtioneze imediat in fala сrizei gi a elaborat
гapid planuri de prevenire a unoг eventua|e rеpetёri ale aсestei situa[ii. Pгege-
dintele Comisiеi Еuropene, Josё Manue| Barroso, a subIiniat сё iegirea din сrizё
poate sё marсheze treсerea la o nouё eсonomie soсia|i de pia!ё' o eсonomie
mai inteligentё 9i mai eсo|ogiсё, in сare pгosperitаtea sё se datoreze inovёrii gi
unei mai bune utilizёгi a гesurse|or qi a сёrei prinсipali сomponentё sй fie
сunoagtеrea. EI a denumit aсeastё agendй сomunё Strategia Uniunii Euro-
pene 2020.'
De |a deс|angarea сrizei, Uniunii Euгopene a suslinut in mod сonstant Ia nivе|
internalionaI neсesitatea unei mai bune reg|ementёri. Еfoгturi|e depuse de
Uniunea Еuгopene in сadru| G20 9i G8 i-аu ofeгit pArghiiIe neсesare pentru a
сontribui |a Iuarea dесiziilor Ia nive| mondiaI gi pentru a-gi exerсita inf|uenla in
сadrul disсuliiIoг legate de revizuirea regIementёrii finanсiare Ia niveI inter-
nalional.
Uniunea Еuropeanё a insistat in permanen!ё in favoarea menlinerii unui
сome( desсhis 9i s-a opus сu vеhеmen!ё bariere|or proteоlioniste' De aseme.
nea, a promovat ideea de sprijinire in сontinuare a |iсhiditd[ii pe pietele finan-
сiare, atAt timp сAt este neсеsar' pentru a permite o redrеsare sus{inutё in urma
crizei.
urmind apoi sё 12.5.2. Efeсte gi eforturi aIe industriilor turismului
Cгiza eсonomiсё finanсiarё mondia|ё a determinat o сontraсlie a tutuгor aсti-
vitйlilor eсonomiсe 9i, evident, s-a refIeсtat gi in turism. Ce|e mai muIte сё|ёtorii
turistiсe impIiсё сheltuieli ridiсate. in perioade eсonomiсe difiсiIe, popula{ia uгmё-
regte in primul rAnd aсoperirea nevoilor esenlia|e a|e vietii (hгanё, adёpost etс.),
dar nu renun!ё definitiv la turism. Din expеrienta сrizeloг anterioare (evenimen-
te|e din 11 seotembrie 2001). s-a сonstatаt сё oamenii сontinuё sё сёlitoгeasсd
I
|)rr rrrrrr.rrl ;rl Соrni:;icr Сorr:,rrll;rrr. grпvirrtl viilo;rreir :;ll;rkrqrс 2o20 (i4 /l
l0.l N|.lttltl,.t'tttсlttrrl tl1rсгаtittlli|оr itt ltrltсlДгiс 9i rсstitttl;t!lt Аdпinis|rаrесl durаbild а фаc:еri|or in htltсlйl.ia si l'еslttttl.ttI tl, ,l0 l

intr-un mod diferit deсёt сё|ёtoreau de obiсei, astfеl, se indrеaptA с;itre destinatii Tаbelul ,t2.3. Еfeсtele сrizei eсonomiсe asuora turismu|ui
mаi аpropiatе dе regedintа |oг.
Anul PreviziuniOMT Еfeсte
Еuropa Va fi una dintгe сe|e mai afeсtate гegiuni de сriza eсonomiсa mon-
dia|а' deoarесe majoгitatea !ёrilor din care provin turi;tii au intrat Тn reсesiune. 2008 t. la nivеl mondia|, sosirile de .!. presiunea exerсitatё asupra сererii
Potrivit estimёriIor organizaliei Mondia|e a Turismu|ui, sosiriIe de turigti inteь tuгigti inteгna!ionaIi vor сregte turistiсe pe termen sсuгt gi mediu dato-
nаtionali |a nive| mondial pentru tuгismuI dе afaсeгi, |oisir sau de a|tё naturё, au cu 2Yo Тn rapoгt сu anul 2007, ritё inсeгtitudinii eсonomiсe;
sсёzut cu 4o/o in anu| 2009 ajungAnd la 8B0 miIioane.. Asia.Paсifiс 9i orientul ajungёnd |a 924 miIioane; * a|egerea destinaliiIor сAt mai apгopi.
Mi1|oсiu au inregistrat evolulii pozitive Тn сea de-a doua paгte a anu|ui 2009' {. inсasёrile din tuгismul inter. ate de domiсiIiuI obignuit, сёlёtoriiIe
Piala tuгistiсё euгopeani nu a putut evita сonseсin!e|e evenimentelor interna- national vor ajunge la 642 mili- interne fiind mai favorizate deсAt сe|e pe
tionale: сriza Libаn-lsrael, atentatele teroriste, totul pe un fond de сonjunсturё arde Еuro in anu| 2008, сеeа distanle lungi;
есonomiсё deprimantё. сe inseamnё сгegteгe сuo ф identifiсarea segmentelor de turigti
in anu| 2009' apгoximаtiv 1,5 miIiarde de nopli au fost petreсute in hote|uri 9i 1'8% fatё de 2007, сare merg Тn vizitё |a prieteni sau pёrinli,
stаbiIimente simiIaгe Тn сe|e 27 de state membre a|e Uniunea Еuгopene, inre- * Еuropa va Тnregistra сea turigti сare opteazё pentru сё|ёtorii de
gistrindu-se o sсёdeгe cu 5,1Yo fa!ё de 2008. Numёru| nopli|or petreсute de mai sсёzutё сregterе 0,ТYo afaсеri sau turigti independenti сare sunt
europeni la hoteI in propгia \arёa sсёzut Тn 2009 сu 1,65%, in timp сe numёrul
(489 milioane sosiri)' сompa. siguri сё vor rezista сrizei;
rrоpti|oг petreсute de non-rezidenti a sсёzut сu 9'1%.
rativ сu anul 2007 in сeeа сe .i. diminuаrea sejuruIui mediu gi a сhe|-
privegtе numЁruI sosiгi|or de tuielilor;
intreprindeгile din turism trebuie sё.gi adapteze serviсiile оonform bugetului
trrrigtiIoг. Cereгea pentru serviсiiIe de |ux Тn tuгism a Тnсeput sё sсadё, in timp сe
turigti; * imbunёtёtirea rapoгtului сalitаte pre!
rrttmёгu| сёlёtoriiIor low-сost au inсeput sё сreasсё. Companii|e aeriene 9i
* inсasёri|e din turismul inter* aI destinaliiIor turistiсe;
nalional la nivel european vor .|. impliсarea seсtorului privat gi pub|iс
llоtеlieгii trebuie sё se adapteze rapid |a aсeastё tendin!ё. Cu toate aсesteа, unii
сregte doar сu 5 miliarde de in dezvoltarea turismului;
sрleсia|igti аu desсris sumbгu medru| eсonomiс aсtua|, сet mai mulli oameni
Еuro fa!ё de 2007, atingAnd .|. сompaniile aeriene reduс сosturile
ramёnAnd fйrё |oсuri de munсё. Criza eсonomiсё mondialё 9i inсегtitudinea
322 mi|iarde Еuro. pentru a rezista mai bine сonсurentei.
legata de pandemia de gripё A(HlN1) au fёсut din anu| 2009 оe| mai difiсil an
pentru seсtorul turistiс. |mpaсtul gripei А(H1N,1) asupгa tuгismului еste monito-
2009 * la nivel mondia|, sosiri|e dе .i. сregterea gomajului;
rizat de сёtre UNWТo in strёnsё сolaboraгe сu oгganizalia Mondia|ё a Sйnёtёlii.
turigti inteгna{iona|i se vor dimi- * сregterea tarifеlor aeriene;
Previziuni|e oMТ Ia nive| mondia| 9i european, preсum gi efeсte|e сrizei eсo.
nua сu 5Уo; t. sporirea сereriIor pentru destinaliile
nomiсe mondialе asupгa turismu|ui sunt pгezentаte Тn TabeIuI 12'3,
* Тnсasёri|e din turism, |a с6t mai apropiate 9i sсёderea pentru
nivel mondial, vor inregistra o destinatiiIe Тndepёгtate,
Comisia pentru Еuropa, reunitё |a Baku' Azerbaidjan, a сonstatat сё tuгismul sсёdere de 6-8%; .i. dezvoltarea turismuIui emitйtor in
se dovedegte a fi unu| dintre сele mai rezistente seоtoаre, сhiar dасё Ia nivel * sosirile dе turiqti |a nivel China 9i lndia, in сiuda сrizei eсonomiсe.
mondial сondilii|e eсonomiсе сontinuй sё se deterioreze 9i' astfel, e| poate juсa european vor sсёdea сu 6%
un roI important in reсuperarea Iumii gi a eсonomiiIor nalionale, mai a|es pentru fa!ё de anu| 2008' Еuгopa
Europa. Ministrul Тurismului gi Cu|tuгii din Azerbaidjan a deс|aгаt сё ,,aсeasta nu Centrаlё 9i orientalё fiind regi-
este o сrizё de turism, сi una in сare turismuI poate ajuta |a depё9irea сrizei mon- uni|e сare vor sufеri сel mai
diale."2 mult.
in !ёrile сurs de dezvoltагe, guverne|e au adoptat mёsuri de stimu|are a
Тn 2010 .i. la nivel mondial, sosirile de * qomajuI va сontinua sё сreasсё,
paсhete|or fisсаle gi monetare Tn vedeгea atenuйгii efeсte|or сrizei asupгa turi9ti interna{ionаli vor сregte * aсtorii din turism trebuie sё-gi men-
tuгismului, aссentuAndu-se astfel ideea сй turismu| poate сonstitui un faсtoг- de сoopeгaгe pentru
cu З-4Yo: linё spiгitu| a
сheie de relansare eсonomiсё. Unele destinalii au гedus taxe|e 9i au faсilitat * Тn Еuropa sosirile de turigti Тnvinge сriza;
сёlёtoгiiIe, iаг a|teIe au adoptat sistemе finanсiaгe pentгu spгijinirea intreprin- internаlionali vor inregistra 527 .... аpIiсаrea strategiilor сare inсurajеazё
derilor de turism, сгegterea |oсuri|or de munсё in aсest seсtor qi dezvoltarea miIioаne. dezvoltarea durаbilё 9i treсerea |a eсo-
infrastruсturii. nomia vеrde,
* pretul pеtrolu|ul este instаbil.
Sursа: intoсmit de autor oе baza сerсet5rii
in сontextuI сrizei eсonomiсe aсtuaIe, oMT a e|aborat Un program de re|an-
sare eсonomiсё, сe сuprinde un ansambIu de Iinii direсtoare pentru сa industria
turisttсii sё iasё din сrizё. in асeastё peгroadё difiсilё, nu trebuie subestimаtё
' |JNWГ) Wotld Touriglt Barometer, on track for rесovery afltlt сln eхceptiс>tnllу
сilJ).|( ll'tlrlа tLtrismuIui de а сonlribui |a сre$terea eсonomiсA. сi trebuie re|iefаk-.
t:lt;ilt:ttt1itlt1 2009, Vol. B, No. l' .|;ttlttаry 2О1О, p. 1
, ttllwttl tlttt (;lt:с;tlsit l,, r;rrlrtlrrlс.20l0)
l0, l N |.ltt.tt't.lttсltttrl trpсга(iurtiIrlг irr lrtllсliiгiс чi гr'lslitttlil1rt Асlпiпistrаrеа durаbilй а аlасеrilor itt lttllсlttt-tе l0'i
'|i l'L''\lIllIl'IlIlt
provoсёrile [)() t()llll|)ll lLlng' prесum сrearea de |oсuri de rttltnс;а, rеduсereа tunitatea gi impoгtanla unеi abordёri mai responsabile fа!ё de mediu a proteсtёrtl
sArёсiet gi сombatt:tt.lir sсhimbёrilor с|imatiсe. arhiteсturale, a renovёгii gi a operйrii propгietёti|or.
Marea ma.1orltate а destinalii|or tuгistiсe din Тntreaga lume au гapoгtat сifгe ЕvenimentuI este organrzat de Romaniatt
pozitive in anul 2010' sufiсiente pentru a сompensa pierdeгi|e din anu| 2009. Cu Gгeen Bui|ding Counсi| (ConsiIiuI Romёn pentru
toate aсestea, reсupeгarea seсtoru|ui turistiс s-a produs Ia viteze diferite in Clёdiri Veгzi), pгima asoсialie non-guvernamenta|ё
funсtie de regiune qi a fost determinatё in pгinсipal dе eсonomii|e afIate Тn сurs din RomAnia сe are сa misiune promovarea
de dezvoltare. сlёdiгilor efiсiente din punсt de vedere energetiс 9i
Asia, сaгe a inгegistrat o сгe9teгe a sosiгilor turistiсe de 13% fa!й de anu| сu impaсt redus asupra mediu|ui gi tгаnsformarea
2009, a fost prima regiune сare gi-a revenit din сrizё, inregistгёnd сea mai pielei сonstruсliilor Tntьo pia!ё mai sustenabi|ё'
puterniсё сregtere in 20,10' Sosiri|e turistiсe inteгna{ionaIe au atins un reсord de ЕvеnimentuI se adreseazё persoanelor сu
204 milioane in ultimul an, de la 18'1 milioane in anul20Og. funс{ii de сonduсere din industriа hotelierё, arhi-
Afriсa a inregistrat o сregtere de 6% in 2010, ajungAnd la un numir de 49 teс!iIor, dеsigneri|or, ingineriIor, speсiaIitё!iIor in
mi|ioane de turigti strёini, fiind 9i singura regiune сaгe a Тnгegistrat date pozitive tehno|ogie, mediuIui aсademiс 9i altoг persoanе
Тn 2009, menlinAndu*si сгegterea gi in 2010. Afгiсa a benefiсiat enoгm de pe interesate de a benefiсia de avantaje|e designu|ul
Urma unor evenimente, pгeсum FIFA WorId Cup, Тn Afгiсa de Sud. efiсient din punсt de vedeгe energetiс 9i prietenos
Cifrе duble s-au inrеgistrat in orientu| Mij|oсiu (+14|o/o), ajungAnd |a 60 сu mеdiuI.
miIioane de turigti. Potгivit rapoгtului organiza[iei Mondiale a TurismuIui, toate Degi nu putem vorbi despгe un fenomen extins in RomЭnia, preoсupaгea
regiuni|e din orientu| Mijloсiu au inregistгat o сregtere de 10% sau mai mu|t. pentru hotelurile verzi este in сregtere. Folosirea sistemelor inteligente pentru
Ca si сum reсesiunea nu ar fi fost de ajuns, o a|ta crizё сu un impaсt с|ёdiri Тnseаmnё eсonomisirea eneгgiei e|eсtriсe сu pёnё |aЗOo/o (...) in unele
!ёri
eсonomiс semnifiсativ s-a abёtut pеste intreaga Еuгopй. Aсeastё сrizё este euгopene investitoгii, bёnсi|e nu permit deсёt investilii verzi' Niсi с|ientii de astёzi
pгovoсatё de сёtгe noru| de сenu9ё vu|сaniсё. CёlёtoriiIe aeriene gi turismu| nu mai vor сonstruсlii neeсo|ogiсe.
geneгeazё aproximattv 57o din Produsul |ntern Brut g|oba|, adiсё aproximativ La nivel mondia|, conсeptu| de green hotel a apёrut сam prin anul 1997, Тn
3 000 de miIiarde de do|aгi', Еuropa fiind responsabiIё pentru o treime din aсest sensu| |arg dе Тnсorporare a unor e|emente prietenoase pentгu mediu, de |a
volum, majoгitatea trafiсului avind loс Тn lunile de varё. in сe| mai pesimist sсe- inсiIzirea сu energie soIarё sau adoptarea unei ferme сёtre сare se duс resturile
naгiu' Тn сare noruI aг persista timp de с6teva Iuni, PlB-ul pe veсhiu| сontinent ar de mЁnсare gi pAnё |a veсinёtateа unor grёdini unde sunt amenаjate spa-uri
putea pierde 1-2%. Totugi, sectoгuI turistiс a luat amp|oaгe din a doua jumёtate a nаturaIe in aeг Iiber ori a unor parсuri nаtura|e vaIabiIe сa atraс(ii tuгistiсe in sine'
anu|ui 2010, iar сёteva !ёri individuale au inregistrat сifre сu mult peste media Unde avantajul unui сadгu natura| speсtaсulos lipsegte, hote|iеrii au гeсurs |a
regiunii. insй, aсest |uсгu nu a fost sufiсient pentru a aduce rezultate genera|e сonstruirea unor grйdini pe aсopeгiq, сa in сazu| orсhard Garden Hote| din San
mai presus de pieгderi|e din anul2009. Franоisсo, de pi|dё, desсhis toamna treсutё, сaгe in p|us a bifat сonсeptu| de
Ce|e doua Ameriсi (сu o сregtere de +8% in 20.10) au ajuns la un numёr 151 ,,green hote|.. prin politiсa de eсonomisiгe strrсtё a e|eсtriсitёtii, uzul unor oroduse
mi|ioane sosiri turistiсe internaliona|e, гevenindu.gi din deсlinul din 2009, deс|in eсologiсe de сurё!at, folosiгea exсIusiva de hAгtie гeсiс|atё $i interziсerea
сauzat de difiсultёliIe eсonomiсe din Ameгiсa de Nord gi de impaсtul virusu|ui fumatului in tot aгea|uI hoteIului.
AH1 N1 -

Cu toatе aсestea inсasёri|e din turismuI interna(iona| nu au fost spесtaоuloase Cerin|ё: ldentifica{i gi prezenta|i conferinte ta nive| mondiat care au сa temё
ln anuI 2010. Printre pie{e|e de top Тn сeеa сe privegte veniturile din turism, se ,,hotelurile verzi''. Ехempl ifica|i tre i,,hotel uri verz i,' di n Rom1nia.
mentioneazё eсonomiiIe in dezvo|taгe: China, Rusia, Aгabiа Saudita gi Brazi|ia.
Criza mondiа|ё гeprezintё o opoгtunitate pentгu a гemedia defiсienle|e prin B. Pot fi buсitiriile restaurаntelor sustenabile?
puneгea in apliсare a strategiiIor сaгe promoveazё dezvo|taгea durabi|ё 9i tran- Cum pot fi гeduse degeuri|e a|lmentare din seсtorul гestauratiei? Rёsounsu| Ia
zitia la eсonomia Verde. aceste Tntrebiri i| oferё a| doi|ea Raooгt
G|obaI privind MeniuгiIe Iansat rесent de
UniIever Food SoIutions. Studiul ,,Buсёtёrlr
12'в. citeva studii de сaz sustenabile: Reduсerea degeurilor alimen-
tare', atrage atenlia asupra modului Тn сare
A.
HoteluriVerzi giТn Rominiа este gеstionatё prob|еma гesturilor a|imen-
Cеa de-a treia edilie a сonferinlei ,,Hoteluri Verzi gi in Romёnia''a avut |oс pe tare din restauгante, сAt gi asupгa so|utii|or
20 oсtombгie 2011 la Buсuregti 9i gi.a propus sё angajezе atAt industгia aflate la indemina reprezentantilor industrier
hoteIiеrё' сёt Ei сea a pгoduseloг El seгviсiilor сoneХe, intьo disсulie despre opor- alimentaгe.

l
lttttr //www ltr,otrl ro (,rr.r;с:,;rl llr rrr.u ,'(tO{})
 Nl.шr,п'('пr(п(rrl ,rtllll1!!ll'!lll1l ItllttiпisIrurеа dttrаbiIй а сl|ас'еrilor in htllс|Йl.iе Si l'L,.\lllIlt.dlr(
il]ll..lltt_1,.:i.r('sliпшiilrr.
ln fiесагe i}l.t, ttttltt:;ltl;r а|imentarё genereazё in intreaga lutttrl ttrlt rrltIioane de spoгitd in gestionarea aсestei probleme gi sё-i faсё pe сonsumatori sё сomulliсе
ltlrle dе deEеLrrl' rIrr1l;r сum rezultё dintr-un studiu intoсmit anuI treсut de mai mult pe aсeastё temё; sё atгagё noi сonsumatoгi prin istorisirea povegti|oг de
А:;сlсiаtia Restauraпtеlor SustenabiIe (Sustainab|e Restaurant Assoсiation). suссes Тn gestionаrea гesturilor a|imentaгe.
Vina pentru сantitiitiIe enorme de гesturi alimentare din restaurante o au atAt Totodatё, UFS va сontinua sё Ie ofere buсёtari|or gi operatorilor un plus dе
r;сlnsumatorii _ сare nu sunt obignuili sё ia mЭnсarea rёmasё Тn farfurie, aсasё, inspiralie in сreaгеа de mёnсёruri gustoase' natura|e gi sёnёtoase, preсum gi
сlаr gi angajalii din restaurante сare nu inсurajeazё сonsumatorii sё-gi ia mAn- pгoduse provenite din agriсu|turё sustenabi|ё' ',Jinta noastrё, atAt pe termen
t;аrea |a paсhet. sсuгt, сit gi pe termen lung, e sё сreёm solulii inteligente pentru buсёtari gi ope.
ln geneгal, сonsumatoгii de restaurante sunt сongtienti de proporliile proble- ratori, pentru a гeduсe сantitatеa g|obaIй de degeuri а|imentaге. Aсeste so|ulii
ttlei gi vor sё gtie mai mu|t, агatё nouI Rapoгt Global privind Meniuri|e: 74o/o dintre inte|igente Тi vor ajuta sё reduсё impaсtu| asupra mediu|ui 9i le vor permite sё
рагtiсipanli suslin сё е impoгtant sё afIe сe se intAmp|ё cu degeuri|e a|imentare. eсonomiseasсё, lntr-o perioadё eсonomiсё сe se mentinе difiсi|ё,', a spus Sergio
Ittgrijorarea pare mai mare in !ёri|e aflate in сuгs de dezvoItare. 87o/o dintre non- Perelman.
tlссidеnta|ii сhestionali se aratё preoсupali de modu| Тn сarе sunt gestionate
testuriIe аlimentare din loсa|uri, in timp сe in |umea oссidenta|ё 80% dintгe Cerin!ё: Prezenta|i gi analiza|i bucёtёriile sustenabile in restaurantele din
respondenti spun сё prob|еma este importantё' Romdnia.
Foaгtе important este fаptu| cё 7Оo/o
dintre non-ocсidеnta|i se аratё dispugi sё
pIёteasсё mai muIt oentru a mAnоa in INтRЕвAR| RЕсAPlТULAтlvЕ
loсa|uri сare uti|izeazё soIulii eсologiсe
pentru a sсёpa de degeuгi|e аIimentare. La i DefinilituгismuIdurabiI.
nivel g|oba|, 48% dintre сei сhestionali sus- j Prezentali сe|e mai impoгtantе sisteme de сeгtifiсare a саlitёtii serviсii|or
tin сё guvernele ar fi гesponsabi|e de rezoI- . turistiсe.
varea aсestei сhestiuni. . Prezentali impaсtu| sсhimbёriIor сIimatiсe asupra destinalii|or turistiсe'
in aсest сontext, UFS igi propunе sй . Prezentali impaсtul sсhimbёri|or сlimatiсe asupra сetoГva regiuni din
сo|aboreze cu toli сoIegii din industria ali- .' Uniunea Еuropeanё, сonform studiului PЕsEТA.
mentarё 9i сu paгtenеri exteгni pentru a ; Еlaborali un eseu privind сгiza eсonomiсё mondia|ё in perioada 201О-
IllсtlГаJа сrearea de сoaIi!ii ,,Uni!i Тmpotriva Degeurilor A|imentare'' (,,United i 2011, identifiсAnd efeсtele сrizei eсonomiсe asupra turismu|ui in perioada
Аqаtnst Waste'') in toаtё Iumea. Aсeste сoa|ilii vor reuni grupuгi de experli loсali !,2010-2011.
rlin industrie - buсёtari, operatori, expe(i in sustenabiIitate, inс|usiv din сadrul rli

сiiviziei loсa|е a UFs - pentru a gёsi Тmpreunё so|ulii pentru reduсerea aсеstui tip
сiе deqeuгi, Тoli гepгezentan[ii aсestei industrii trebuie sё pгiveasсё atent la
rnоdu| in сare sunt гealizate stoсuгile de materii pгime' Ia flexibi|itatea meniuriIoг
puse Ia dispozilia сIienli|or' Ia dimensiunile poгtiiIoг, adiсё |a intгeguI traseuI a|
produselor, de la fermё sau de pe сAmp pёnё |a farfurie gi, mai depaгte, in сogul
oe gunor.
''RеzuItatele RapoгtuIui GlobaI pгivind MeniuriIe demonstrеazё cё, Тn pro.
b|ema degeuгi|oг a|imentaгe, сentruI atenliei se mutё de Ia buсёtёrii|e propгii
сёtre сele din гestaurante. CeгсetёriIe anterioare au arёtat сё un oгoсent tot mai
rnare din aсeste restuгi sunt generate in fаzа preparёrii mёnсйrir' Pгin urmare,
tгebuie sё-i ajutёm pe buсёtari gi pe operatoгi sё reduсё nive|uI aсestor degeuri'''
tlхpIiсй SerEio Peгelman, direсtor gIobal pentru sustenabiIitate Тn сadrul UFS.
Pentгu a veni in ajutoгuI buсёtaгiIor сu so|ulii efiсiente, UFS |anseazё un nou ser-
viсiu, сu oсazia difuzёrii оeIui de-a| doilea Rapoгt Globa| pгivind Meniuгi|e:
,'l uсгeаzё inte|igent pentru a te degtepta Тn pгivin(a degeuгi|oг'' (,,Woгk Smaгt to
Wtse up on Waste''). Aсest serviсiu igi propune sё-r ajute pe rеpгezentantii rndus-
lriеi sё сreasсё efiсienla buсёtёrii|or prin sсёderea саntitё{ii de resturi gi, impliсit,
sа_gi transforme аfaсerile intr-une|e mai rentabiIe; sё preia o responsabi|itate

llttр//www.horс:са.r<l/rоsl;rtrr;rrrltl/,tB34-so|Lrtii'pоntrrьrcсlttссrrl;l rIr'l;r:ttгllor.alitnetltartl
rlttr tоl,t,tttt;пrlc lrlrrrl (;rr;t:c:;:rl пorr.lпlrп .)01 I).
 Namarui d0 hatrluл 9i slа}l.#веtfe
1999 2000 i 2001 i
2042 |
2003 2004 I 201 0 Ь
f
,-1"9-9.9.7*q-.i-"?J:-iЭs-*ЗоJl1.g."':-,,l0"J9,з3.i,.?"и'q.i'9--.?q*{"9'7 "?_0J;!?.
o
х
J9ff;а j .{Q91.Ф' *?Q*!'9s i'zq l sEl j* aqЦ"5j-j!9р-19 200935 3)
rаtалl
187201i 196S68 194619
] rааддо
'^'^.^ i ! iAi.aт
i
191r27 i 190296 '!89431
1998 I
*:;{t:-':" 2015 1998 i 2034 i 2010 r 1957
{,e::..::::р.!$:{:.: ф|;:-lg'-l. .a{9
36€9
j з614 з960 i 4112 i 4335 437т * {?],t*"****э.]"t
А^э1 j lo4l i
464 472 lЗ4!
! 'эs'2s
lni1
i 482 ,'G
,
звgrg i. звзоl : звisi i
487 484 478 ф2 473
i зsi?g эzфт 36575 3S201
Еstonia ?Зт i 329 350; 353
lr!аndа
Grесiз 7946 , 8168 8342 | 8342 , a3ж B689
Sраnh i5з9i 16?29: 16287i 163691 16132, 17102
Frаnlа 2о272. 19555 19з79 ; 18т73 18768 18617 17970 177?3 t 17506
ltаliа 335d0 ] 33з{1 . 33361 i 3з{21 i 3з4t1 3за80 34058 34155 33s€7
сiрru 580 580 58з : 80l 80зl ?85: 753
Lеtonia 14s '
--iai 150 -;27
156 i 199; 2Т3 - -. 2в1 *- 2i"8 I--'"- pзI . - з? i 318
Lii;;;-* : -.Э21'* |-.. ж| |--_i4?". i,-Ь з17*L''''!з1 3з8 348
tй*b*q э42i 325 lзqi.'309 316 307 293 277
Ung aria 1817 i 185'1 1928 i 1994 2061 20з2
24в 244 246 i 210
olапdа 31?9 l з]35 3с99
Aus!riа ,1578о ]5З78 15517 i 15293 149i4 r{708 14435 I 14267 t3756 1

Pо|опia 1576 1535 144S i 1391 1478 1547 ?6d? 283S

Pоrtugа|Ь 1754 1 1772 1786 i l78t I 1898 '1934 2012 . ?028
Rоmiпia 1 t660 ?5Зз i ?681 i 2765 2g8s 360& 4125
Зs3 38] 344 358
sЦv1сil э!1:*----5з9-**-5'+?j--..19ji-.'..E.!-6'.'-:..""р..i'8' t;; aat о),
Flnlаnda 978I 1004
sugdз..-*.'".'.*i".-"...18.r]*;-.^':р-1q*
1S1l i 989
]qqg"j'-.^.l'g-к"i*
i 97'l
*!.?J--.-llfl
992
iо3з
;йj5
sЗ8.
1857
З?$2s
s23
18о& z
l=l
i.1аrеа-Bтitашi*"*{jgaа- .'Q.].щр'.**J:*]l0*'*Jfl.41
' ..'..!4i5"l- j*]?я З9107
$ursа rr;,ql 9'.{,i.J r}u Х
Ц
 Anexa 2 CaIistoga Ranсh Statеle Unite i!;tlr,r
Criterii de сlasificare a hote!urilor boutique CasteI|o diViсare|Io Italia Тosс:. ttr. r

1,Cгiteriu| tarifar' Chёteau de Baqnols Franta Beau1сlllrr.

INTERVALE LoсALlzARЕ
DENUllлlRЕ нoтЕL Hotel Daniel Franta Paris
TARlFARЕ
тARA LocAL|тAтE
Poгtгait Suites Italia Romа
1 50$-1 99$ Alta Bay Afriсa dе Sud Caoe Тown
700$ + Laluna Grenada Saint Geoгge.s
Chёteau |es MerIes Frantа Dordogne The Setаi Statele Unite Miami

La Purifiсadora Mexiс Puebla

2. Criteriul dimensiunii:
200$-299$ BIanсaneauх Lodge Belize San lgnaсio
NUПЛAR DE
LoсALlzARE
Condesa DF Mexic Mexiс DЕNUlv|lRЕ HoтЕL
сAItЛERЕ
тARA LoсALlтAтЕ
Lux1l Germania Berlin
'l-9 Alta Bay Afгiсa de Sud Cape Town
La Mineгvetta Italia Sorento Caste|Io diViсare|lo Italia Тosсana

Viсeгov Santa Moniсa La Suite Braziliа Rio de Janeiгo

Statele Unite Los Angeles
10-20 A'jia Hotel Тuгсia lstanbul
300$-399S Aleenta PhukeЬPhang Nga TaiIandа Phuket Barnsley House Anglia Costwolds
BeIIinteг House |г|anda County Meath BIanсaneaux Lodoe Belize San lgnaсio
HotelOmm Spania Barсelona Ca Maгia AdeIe Italia Venetia
oustau de Baumaniёre Fгanta Provenсe ChЭteau |es Mer|es Franta Doгdogne
ТigerliIy Anglia Еdinburgh Haсienda de San Spania Sevilia
Rafаel
400$-499S A'jia Hotel Тurсia lstаnbuI
Laluna Grenadа Saint George's
Ga||ery HoteIAгt Italia Florenta
La Mineгvetta Itаlia Sorento
Haсienda de San Rаfael Spаnia Sevilia
Portrait Suites Italia Roma
Masseria Toгre Coссaro Italia Puglia 21-35 A|eеnta Phuket- Тailanda Phuket
Phang Nga
La Suite BгaziIia Rio de Janeiro
Bellinter House Irlanda Countv Meath
500$-699$ BаgIioni Hotel Anglia Londгa
Chёteau de Bagno|s Fгanta Beaujolais
Barnsley House Anglia Costwolds
Тhrl l}оwеry Hotel Statelе Unite Еsenсia Mexiс Riviera Mayan
New York
I l_' N l.iIl,l1.'(.lIl('l!llII tr1lсг:ttitrltiItrl.ilr lrotсlziriс 5i t.сs(;rttt.r1rr

l|сlteI Daniеl Franta Paris Luх 11 Germania BеrIin

Oustau de Franta Provence
Baumаniёre Portrait Suites Italia Roma

La Purifiсadoгa Mexic Puеbla La Puгifiсаdoгa Mexiс Puebla

Тigeгli|y Anglia Еdinburgh
The Setai Statele Unite Miami
36+ Baglioni Hotel Anglia Londra
Tigerlily Anglia Еdinburgh
The Bowery Hotel Statele Unite New York
Ca|istoga Ranсh StateIe Unitе Napa ViсeгoySanta StateIe Unitе Los Angeles
Moniсa
Condesa DF Mexiс Mexiс
Ruгa| Barnsley House Anglia Costwolds
Ga||ery HotelАrt Italia Florenta
Be|Iinteг House Irlanda County Meath
HotelOmm Spania Barсelona
BIanсaneaux Lodge Belize San |gnaсio
Lux 11 Germania Berlin
Masseria Тoгre Italia Puglia Ca|istoga Ranсh Statеle Unite Napa
Coссaro
CastelIo diViсare||o Italia Тosсana
3. SpeсifiоuI de sti n a|ie i:
Chiteau de Bagnols Franta Beaujolais

sPEсlFlсUL DЕNUlyllRЕ
LoсALIzARЕ ChAtеau Ies Mer|es Franta Doгdogne
DЕsТINAТlЕl HoТЕL
тARA LoсALlтAтЕ Haсienda de San Spania Sevilia
Rafael
Urban A'jia Hotel Тurсia lstanbul
Oustau de Fгanta Provenсе
Baumaniёre
Alta Bay Afriсa de Sud Cape Town

Baglioni Hotel Angliа Londra 4. SoeсifiсuI hotelului

Тhe Boweгv HoteI Statele Unite New York sPEGIFIсUL DЕNUП,llRЕ LoсALlzARE
нoтELULUl HoтEL тARA LoGALlтAтЕ
Ca Maria Adele Italia Venetiа
Medieval A'jia Hotel Тurсia Istanbul
Condesa DF Mexiс Meхiс
Barnslev House Anglia Costwolds
Gallery HotelAгt Italia Florenta Bellinter House lrlandа Countv Meath
Ca Maгia AdeIe Italia Venetia
Hotel Daniel Fгаnta Paris
Castello diViсareI|o Italia Tosсanа
HotelOmm Spania Bаrсelona Chёteau de BaonoIs Franta Beaujolаis
Chateau les Merles Franta Doгdogпс'.
,ll.l htitсlliгlс $i l.сstillllillit
.\]щl]stl'.''t-L-tl-rr1lr.l;tltttttllrll.itr
_
Haсiеnda de San RafaеI Spania йiпu
Ga|lerv HoteIAгt Italia Florenta BIBLIOGITAl'l li
Еsсapade сuIinare Baгnsley House Anglia Costwolds 't. Abbott, Peter, Lewry, Sue, Fronf Оffiсe _ Procedures, social skills, уielсl anсt
Ca|istoga Ranсh Statele Unite Nаpa managemenf, Еditurа Butteгwoгth-Heinemаnn, oxford, 2002
2. Ame|ung, B., Niсhol|s, S., Viner, D,, tmplications of gtobal ctimate сhange
HotelOmm Spania Barсelona for tourism flows and seasonalitу, Jouгnal of ТreaveI Researсh, Thomson
oustau de Baumaniёгe Franta Provenсe Reuters lSl, Vol. 45, Nr. 3,2007, p. 285-296
3. Aгonsson, Lars, The development of sustainable tourism, Continuum'
ViсeroySanta Moniсa Statele Unite Los Anqeles Londra gi New York, 2000
Еsсapade SPA Aleenta Phuket-Phang 4. Akehuгst, Gary, B|and, Nige|, Nevin, MiсhaeI, Suсcessfu/ tourism policies in
ТаiIanda Phuket
the European Union, Journal of Vaоation Marketing, Тhomson Reuters ISI,
Nga
Vol. 1, Nr. 1, p.'10-27,1994, DOI. 10.1177t135676679400100102
Alta Bay Afriсa dе Sud Cape Тown 5. ваbёitа Carmen, Cateringul ca afacere, Editura Mirton, Timi$oаra, 2010
6. Bё|tёrelu, Andreea, Neaсgu, Niсo|ae, Neaсgu, Moniсa, Еconomia turis-
BIanсaneaux Lodge Belize San Iqnaсio mului, studii de caz, statistici, legisla|ie, Edituгa Uranus, Buсuregti' 2008
La Purifiсadora Mexiс Puebla 7. Bejean, Feliсia, Franciza sau cum sё faci avere prin metode teitate de attii'
Еditura Rentrop & Straton, Buсuгegti, 1999
l)еstlnate famiIiiIor Аlta Bay Afriсa dе Sud Cape Town 8. Beken' S., How tourist and touism eхperts perсeive climate сhange and
Baglioni Hotel Anglia Londra caфon offsefting sсhemes, JournaI of Sustainable Tourism, Тhomson Rеuters
1SI, Vol. 12,2004, p.332-345
Тhe Bowery Hotel Statele Unite New York 9. Bakеr, Sue, Brad|ey, Pam, Huyton, Jeгemy, Principiite opera|iunilor de la
Masseгia Toгre Coссaro recep|ia hotelului, Еditura Al| Beсk, Buсuresti' 2002
Italia Puglia
10. Baker, Sue, Bradley, Pam, Huyton, Jeremy, principiite operaliunilor de la
Hotel Daniel Franta Paris 1ecep|ia hotelului, Еditia a-Il-a, Еditura C'H. Beсk, Buсuregti, 2007
11. Bёdulesсu, A|ina, Есonomia turismului, Editura Universitatea din oradea.
HotelOmm Spania Barсelona
2006
Тiger|iIy Anglia Еdinburgh 12. Bidulesсu, А|ina, Pre|uri gi structuri concurentiale in turism, Note de сurs,
Universitatea din oradea, 201О
La Suite Brazilia Rio de Janeiгo '13. Bensoussan, H., Le droit de ta franchise, Editura Apayеes, Paris,,1997
14. Bereсhet, G., Еchipamenfe gl tehnologii in sectorul catering, in Catering
Eхpeгt, Nr. 4.5, mai-iunie 2000
't 5. Birch, D.L., The job Generation Process, lJnpublished report prepared bу
the Massachusetfs lnstitute of Technologу Program on Neighborhood and
Regional Change for the Еconomiс Development Administratioл, U.S. Depaгt-
ment of Commerсe, Washington, D.с., 1979
'16. Boghean, Carmen, Perspectivele dezvoltёrii durabite a turismului roma.
nesс, Revista de turism, Nr. 3, p. 58
17. Bosroсk, Mary Murraу' Maniere gi obiceiuri europene de busИess, Еditura
Meteoг Business, 2009
18. Bramwel|, B., Lanе, B., Sиstaиаbte tourism an evolving global approaсh,
JournaI of Sustainаb|e Tourism, Тhomson Reuters lsl, 20O9, Vol. 17. Nг. 1.
p.2
19. Bran, Fforina, Dinu, Marin, Simon, Tamara, Economia turismului gi mediut
inconjurёtor, Еditura Eсonomiсd, Buсuregti 1998
20. CAndea, Melinda, Bran, F|oгina, Cimpoeгu, |rina, Оrganizarea, amenajarea
gi dezvoltarea durabilё a spa|iului geografic, Еditura Universitarё, Buсuresti,
2006
I l(r l\,litltltцс:ttlсlttttI tt1lсrirlitlltiltlг ilt ltolсl:iriс $i rсslil(|Iilll('
?1 Cагney, Miсk, GedajIoviс, Еriс, Vertiсa| integгation in franсhtse systems:
Agenсy theory and гesourсe explanations. strategiс Management Journa|,
1991,12.607-625
2-2 Chiriaс' Alexandra Crina, Аsistentё turistiсё in organizarea evenimentelar,
Еditura ТHR-сG' Buсuregti' 2004
2З. Chenoweth, Jonathаn, ls tourism with a low impact on climate possible?,
Worldwide Hospitality and Тourism, Thomson Reuters |Sl, VoI. 1, Nr' 3,
2009, p.274-287
24' CipoI|a, CМ., Before the industrial Revolution: Еuropean Societу and
Еconomу, 1000-1700, Cambгidge' UK: Cambridge University Press,
ЕdituгaII, 1981
25. Coen Jim, Sucсesu/ in franсizё. |eluri, artiсol pub|iсat Тn гevista Franchise
magazine,28 deс. 2006
26 Cojoсariu, $tefan, Managerulde restauranf, Еditura ТHR.сG, 2004
?7 Combs, James' Castгogiovanni, Gary, Franchising strategу: A proposed
model and empiriсal test of franchise yersus companу ownership. Aсademy
of Management Best Paper Proсeedings,1993: 7-11' Washington, DC.
Aсademy of Management
:-,t]. Cosmesсu, Ioan, IIie, Lavinia, Еconomia seruiciilor, Edituгa Universitёlii
,,Luсian B|aga'' din Sibiu' 1999
?(.) Cosmesсu, |oan (сoordonatoг), Diversitatea gi calitatea serviciilor turistice.
Premisele dezvoltёrii economice durabile in bazinul Mёrii Negre, Еditura
Constant Sibiu, 2004
30. Cristureanu, Cristiana, Strategii gi tranzaс|iiin turismul interna|ional, Еdituгa
C.H. Beсk, Buсuregti, 2006
31' Cul|en, Pau|, The Food and Beverage Manager, Globa| Books & Subsсrip.
tion Seгvices, New DeIhi, 2001
з2. Daсhin, Anоa (сoordonator), Еvaluёri ale dezvoltёrii durabile in Romёnia,
Editura ASЕ, Buсureqti, 2003
З3. Daгre|I Zahorsky' Franchise Оpportunitу of a Lifetime?, Journal Sma|I Busi-
ness lnfoгmatioп, 2009
З4 Debrouх О., Нuman Resource Policу in Japanese Companies, Jouгnal of
Generаl Management, Vo|. 23 Nr. 1, ,1997
з5 Diaсonu, Mihae|a, Miсu, Cristina, Administrarea intreprinderii de comer|,
turism gi servicii, Editura Universitёlii din Pitegti, 2010
З6 Diniсi, Valentina, Governance for sustainable tourism a comparaison of
international and Dutch yrslons, Thomson Reuters lSl, Journal of
SustainabIe Тouгism, 2009, Vol. 17, Nr. 5, p. 583-603
З7 ' Do|niсar, Sara' Leisсh, Friederiсh, An investigation of tourists patterns of
obligation to pratect the environmeлf, Journal of Trave| Researсh, Thomson
Reuters lSI, Vol. 46, Nr. 4,2008,38'l-39'1, DOI: '10.'117710047287507308330
38. Dwyer, Larry, Forsyth, Peter lnternational handbook on the economiсs of
tourism, Еdward Еlgaг Pub|ishing, 2006
39. Drёghiсi, Constantin, Mihai, Danie|a, Curs de management al activitё{ii de
сomer|, turism Ei servicii turistice, Еditura Siteсh, 2007
4О. Driga Corina, Primii pagi in franсizё, Еditura C.H, Beсk, Buсuregti, 2006
41. Еne, Corne|ia' Mihat|, Adriаna Gabгiela, Ronde|li, Vioгiсa, StёnсiuIesсu,
Dаniela Anсa, Co1с-l<;;rrrtl, SteIianа' Tinсё Nitё, Constапtin, Lёsсu{, Rаdu
Тralan, Мaпttaltil сltttlr,ltlt ttlttt tttl /tо/r.'/, FditLrrа THГt-Сt '''.,,(l()4
tsiblioяru|iе пI
42 Florea, Constantin, indrumar pentru unitё{ile de alimentaхie publiсd, ЕсlitLtr;l
Tehniсё' Buсuгeqti, 198B
43. Floгea' Constantin, Serviciile in Restaurant gi Bar, Еdituгa A.P.P., 1995
44. Florea, Constantin, Manualul ospёtarutui, Еditura Sun Grafiс, 2004
45. GambIe, Pau| R.' Building a Yield Management System _ The Flip Siсte,
Hospitalitу Researсh Journal, VoI, 14, Nov. 2, 1990
46. Gil|espie, C., Еuropean Gastronomу into the 21st century, Еlsevier Butter-
woгth-Heinemann, oxford, 2001
47. Gheorghiu, Gheoгghe, opera|iunile de francizё, Еditura Lumina Lex, Buсu-
regti, 2002
48. Gossling, stefan, Global environmental consequences of fourism, Global
Environmental Change, Тhomson Reuters |S|, Vol. 12, Nr. 4' 2oo2, o.283-З02
49. Goss|ing, S.' Peeteгs, P., Ceron, J., Dubois, G., Patterson' т., Ёiсrrardson,
R., Ihe eco-efficiencу of tourism, Есo|ogiоal Есonomiсs, Тhomson Reuters
lSI, Vol. 54,2005, p.417434
50. Goss|ing, Stefan' Carbon neutral destination: a conсeptuat analуsis, Jouгnа|
of Sustаinable Tourism, Тhomson Reuters ISl, VoI. lz' шr. ,1, JaЬuary, 2009'
p.17-37
51. Goге, A|, Un adevёr incomod - pericolul planetar reprezentat de incёlzirea
olobalё gi posibilele mёsuricare pot fi luate, Editura Rao, 2007
52. Ha||, Miсhae| C., Ritсhaгt Mitсhe|l, Gastronomу, food and wine tourism,
editura Butteгwoгth-Heinemann, oxford. 2006
53. Ha|l, Мiсhae| C., Wne, food and tourism marketing. Rout|edge, 2004
54. Heskett, L. Jаmes, Sasser, W. Earl, Sсh|esingeг, д. teonйd The Seruiсe
Profit Chain-Нow Leading Companies Link Profit and Growth to Loуaltу'
Satisfaction and Value, 1997
55. Hirata, A., Kenkyujo, A.K., Hаseyama, T., Yanаgihara, T., Two Decades of
Asian Development and Оuttook for the 1980s, in Papers and Proceedings
of a Sуmposium Нeld, lnstitute of Developing Еconomies, Marсh 8-11,
Hardсover, Тhe lnstitute, IsBN 4258540080 в.,5s-54oos-0), 19s2
56. Hja|ager, A'' Whу do tourists eat and whу? Towards a sociotogу of gas-
tronomу and tourism, Revista Тouгism: an internationa| inteгdiЬсip|iйary
1ouгnal, 2004 Vol 52.' Nr. 2
57. lstrate, lon, Bran, Florinа, Rogu, Аnсa Gabriela, Еconomia turismului gi
mediul inconjurёtor, Еditura Есonomiсё, Buсuregti, 1 996
58. Iunius, Ray F., Fraenkel, Stefan, Hote|terie de liх. Produсtivite, qualite, ren-
tabilite, Еditura De Boeсk, 2009
59. Jamieson, Wаlteг, Noble ALlХ, A Manuat for Sustainable Tourism Desti-
nation Management сUC-UЕM' Projeсt, AlT, 2000, wrмw.gdгc.org/
nem/eсo-tour/etouг-ptinсip|es.htm| (aоcesat 2 mai 2008)
60. Joseph, N , P,agaporf Fran|a: ghidultёu de buzunar peЬtru afaceri, obiceiuri
gi etichetё in Fran|a, Еditura Rentrop & Straton, 200b
61. Johnston, J. Robeгt, Tyrre||, J., Management eхercises and trainer,s note in
sustainable tourism and dуnamiсs, International Journa| of Cu|ture, Тourism
and Hospitality Reseaгсh, Тhomson Reuters lS|, Vo|. 1' Nr.4.2OO7
62. Jugёnaru, lon Dёnu!, Managementul restructurёrii in turismul romilnesс сle
litoral,Тezё de doсtoгat, ASЕ, Buсuregti, 2004
63. Kasavana M.L., Brooks R.M., Managing Frсltlt ()ffir;е Оperations' ЕrjltLrrа
lnstittrtr rIrrr Еduса{ionа| а| Asoсiatiei Hotе|tеrе Alltrltlс.ltltl' Mtt;hitl;ltt l]()()l
llt{ l\.1 аltaцсltlсttttrl tl1lсr.lrt itrl r i |оr ill hоtсliriс ;;i rсstauгitI tс
Bibliogrаfiе I l()

(\4 Kirzneг, |.|хА., Perсeption, Оpportunitу and Profit: Studies in the Theory of 86. Niсolesсu, ovidiu, Managementul intreprinderilor miсi gi mijloсii, Еdituria
Еntrepreneurshф, Chiсago, University of Chiсago Pгess, 1979 - Есonomiсё, Buсuгegti, 200,1
{i1r Lаndes. D.S.' The |JnЪound Prometheus: Technological Change and 87. Niсo|esсu, Radu, Iehnologia Restaurante/or, Editura |nter Rebs, Buсuгegtl,
inсlustriat Development in Western ЕUrope from 1750 to the Present, 998
1

Cambridge, UK: Cambridge University Press, '1969 88. Nistoreanu, Puiu, Management in turism gi serviсii, Editura ASЕ, Buсuregti,
i(i Lately, Thomas, Delmonico's, A century of splendor (Boston, Mass.: 2003
89. Nistoreanu, Puiu, N., Tudoгesсu, Managementul presta|ieituristiсe' Edituгa
{

Houghton Miffin Co.), 1967

t) / lагvЪ, D., CaiIlat,A., Jaсquet,G', Chozas, M., Еconomie d,entreprise, Cargo, Turnu-Severin, 20О2
Haсhette, Paris, 1998
90, Noгth, D.C., Thomas, R.P., Ihe Rlse of the Western Wofld: a New Есo-
0B Lotta. P.' Shearer' A'W., Тhe IJse of Scenаrios и Аssesslng Climate nomiс Нistory, Cambridge, UK: University Press, 1973
Change, Нuman Securitу, and Potentiat outсomes' Pel| Center for Intеr. 91. PaIeno, KIeiner, Global trends in Еntrepreneurship, SmaI| Business Mana-
national Re|ations and PubIiс Po|iсy, http://www.сiсero.uio.
92.
gement Vol. 23, Nr. 7/8, 1999
Paгpandel, Denisa, Cercetёri privind impoftan|a opearliunitor de francizё in
no/humseс/papeгs/Liotta-Shearer.pdf (aссesat 5 februarie 2009)
The Нotet and Restaurant fiusИess, Siхth Edition, dezvoltarea economicё generalё gisectorialё,Teza de doсtorat, 2010
69 Lundberg, DonaId Е',
New York, '1994
93. Peretti, Jeаn Mагie, Mode de remuneration et percepfioлs des conditions
/О Lupu, Niсo|ae, Нotetu!: economie gi managemenf, Еditura All Beсk, Buсu. de travail - Le оas de l'h6tellerie.restauration' Universitё d'Aix-Marsei|Ie,
regti, 1998.
1978
i1 Lфu, Niсo|ae, Нotelu!: economie 9i managemenl Еditia a.3.a, Еditura Al| 94. Popesсu' De|ia, Аmenajarea turisticё durabitё a titoratului, Еditura Matrix
Beсk, Buсuгegti, 2002 Rom,2003
Lupu' Niсo|ae, Gestiune hotelierё gi de restaurant. Sinteze, fesfe grilё 9i 95. Powers, Тom, Barrows, CIayton \N., lntroduction to management in the hos.
pitalitу industry, Еditurа John Wi|ey & Sons, Hobuken, New Jersey (sUA),
сazuri practice, Еditura ASE, Buсuregti, 2003
i'\ Lupu, Niсolae, Нotetu!: economie 9i management, Еditura AIl Beсk, Buсu- 2004
regti, 2005
96. Raou|t-Waсk,А., Hrana. Spune-mi ce mёnёnci сa sё.mi spui cine egti,
/4 LuЬu, NiсoIae, Нotelul: economie gi management, Еdilia a Vl-a' Еditura Еditura Univers, 2007
C.H. Beсk, Buсuregti, 2010
9т. Robinson, R'B., Pearсe JA., Researсh thrusts in small firm strategiс plа.
nning, Асademy of management Review 9:128-137, 1984
lЭ Lupu, Niсolae, Stritegia de concentrare a intreprinderilor de turism, Еditura
Есonomiсё, Buсureqti, 2003
98. Rotaru, GabrieIa, Мoraru, Carmen, HACCP - Anatiza Riscuritor. Punсtete
Critice de Control, Еditura Aоademiсa, Galali, ,1997
76. Luxenberg, Stan, Roadside Empires. NewYoгk: Penguin, 1985
77. MathewsJn, G. Frank, Winter, Ra|ph, The economiсs of franchise con- 99. Rutherford, Denney G., Нotel Management and operafioлs, Еditura John
Wi|ey & Sons |nс., New Yoгk, 1995
frасts, Journal of Law and Есonomiсs, 1985
100' Symons M., Gastronamу as a tourist product: the perspective of gastro-
78. Minсiu. Rodiсa' Eсonomia turismu!ui, Editura Uranus, Buсuregti, 2004
nomу studies, U,K.: Routledge, 2002
79. Mogog, Radu loan, Mogog, Liliana Paula, A conceptual framework based
101. Snaсk, osсar' Baron, Petre, Neaсgu, Niсo|ae' Еconomia turismului, Еditura
on-web-services for e-busиess proсess modelling in tourism, Metalurgia
|nternational, Thomson Reuters |Sl, Speсia| lssue, Nr. 17,2o09' p.92
Ехpегt, Buсuregti, 2003
102. Snak, osсar, Managementul seruiciitor in turism, Aсademia RomAnё de
80 Mokyr, J., The industriat revolution and the Netherlands: whу did it not
Management, Buсuregti, 1 994
happen? De Есonomist, 1aB(4), 2000, p. 503-520
мuliег, Hansгuedi, Weber' Fabian, Ctimate change and tourism - scenario
103. Stanwoгth, John, Stanwoгth, Ce|ia, Franchising as a smallbusиess growth
ol
analysis for the Bernese Obertand in 2030, Tourism Review, Thomson strategу,lnternational Sma|l Businеss Journal, dec.2004,Vo|' 22, p. 539-559
,l04' Stavrositu,
Reuters lSl, Vol. 63, Nr. 3, 2008, p.57-71 Stere, Ghid profesional in alimentatia publicё, Editura Тehniсё,
1982
B2 Nёstase, Carmen' Kajanus' Miika, Ihe impact of the globalсrisls on SMЕ
105. Stavгositu, Stere, ospitalitatea in turismul romАnesc, Seсo/e/e XtX, XX.
and entrepreneurship behaviar - Romania and Finland cases, Amfiteatru
Есonomiс, Thomson Reuters |S|, Nг. Speсia|3,2009, p.752-75З XXl, Vacan|e plёcute in вta|iunile din Romёnia' Еditura Aгta seгviсii|or Тn
turism, Constanfa, 201 0
83 Neaсqu, Niсo|ae, Turismut gi dezvoltarea durabilё, Еdituгa Еxpeгt' Buсu- ,106.
regti, 2000
Stёnсiu|esсu, Gabrie|a (сoordonator), Managementul turismului durabil in
B4 Negureanu, Cгistian, Planeta Еrю 9i inсёlzirea globa|ё, Editura Аntet xx |ёrile riverane Mёrii Negre, Еditura A|| Beсk, Buсuregti, 2OOO
107. Stёnсiulesсu, Gаbriela, Lupu, Niсo|ae' li!аn, Еmi|ia, Тigu, GabrieIa, Stёn-
Press, 2007
Blr Negru' Ruxаndrа' Pt:tfrlсtionarea sistemului de managoment in resta- сioiu, Feliсia, Leхicon de termeni turistici, Еdituгa osсаr Print, Buсuгegti,
?oo?
tttliltr''' ТezA сiсl tltlt;lrlt;.tt' Aсаdemia de Studii Есonotтltt:e с|in Mo|dova'
,?008
 \ I;tlt:tl,t'lttсttltIl r1lt'1 11111i|11r ilt lltl(сIiiгiс 5i l.сslltttt.rt
I]ibliogrаfiе
r ;11 rr

108. StаrlсrL||()S(;Ll' Gabrie|a' Ababei, Dana,

' ,l] l
la|ё, Madёlrna, Ia|peg AdeIа,
LUngU, Crlsаnta, Evaluarea intreprinderii hotetiere. oferta hotelierё mon. 12C r.. Changement climatique et tourisme. Faire face auх dedis mondiauх'
dialё' Еditura Uгanus' Buсuregti, 2003 oсtombre 2007
109 Stйnсiulesсu, Gabrie|a, Managementu! opera|iunitor de tttrism, Editura А|l 130. ""* Combaterea schimbёritor climatiсe
Bruxelles, 2008
-
IJЕ deschizёtoare de drumuri,
Beсk, Buсuregti, 2003
-1
] 0
Stёnсiu|esсu, GabгieIa, Мanagementul turismului durabil in centrele 13'1. *** Database MKG Hospitality Martie 201 1
urbane, Editura Eсonomiсё, Buсuгesti' 20O4 1з2' **" Doсument al Comisiei _ ConsuItarе privind viitoarea strategie
-|on ,,|JЕ 2o2o"
l l1 Stdnсiu|esсu, Gаbrie|a, Jugёnaгu, Dёnu!, Аnimatia si animatorut in [сoM(2009) 647]
-||
Qroupe d'eхperts intergouvernamental sur l'evolution du сlimat, Bilan
turism, Еdttuгa Uranus, Buсurеsti' 2006 1 33.
112. Stёnсiu|esсu, Gabгie|a' Miсu, Cristina, Есonomie gi gestlt;ne in turism, .200! des changement climatique, Rappoгt de syntёse, 2008
Studiide caz. Probleme, Еditura C.H. Beсk, вuсuregti, z-ooэ 134. *** Franchise Times: Top 2000, 2O1O
*""
-11З.
Stёnсiulеsсu, Gabrie|a, Managementul operatiuniior in turismul de eve- 1 35. lNssЕ, Bu|etin Statistiс Lunar, 2010
*** lnstitutu|
nimente, Еdituгa ASЕ, Buсuregti, 2010 I 36. de CerсetЁri 9i Consu|tan{i Tn Managemenf 8usиess
114. Stёnсiu|esсu, Gabгie|a, Provocёrite turismului de лlgё _ turismul gastro- Consulting lnstitute, din сadrul Biz Pro - Mo|dova, 2oo7
nomic ai oenologic' Univeгsitatea oradea' 2011 137. *** Les сhaТnes h6teliёres en Franсe en ,1995, Тn Revue
teсhnique
1]5- Stёnсiulеsсu, Danie|a, Cristea Adriana, Aсatrinеi, MihaiI Corne|iu, RAgni!ё, Еquip.H6te|, Nг. 540' maгtie 1995
1 38. "** Rapoft general privind aсtivitatea
Мihai, Tehnologie hotetierё _ Front offiсe, Coleсtia тHR 5' Еditura Gemma LJЕ 2oog' Comisia Еuropeanё,
Print, Buсureqti, 2002 Uniunea Еuropeanй' Bruxe||es, Belgia, 2010
*** Hotёrdrea
116. Тheodoгe, C., Seryiсe d'accuei!, Centre lnternationatde Glion, 1990 1 39. Guvernutui Romilniei Nr. 335 privind unele mёsuri de
implementare in Rom_6,nia a programutui ,,steagut Atbastru
11 /. Vёduva, Sebastian, Аntreprenoriatul. Ехperien|e
ale Statelor lJnite ale Americii,
Monitoru| ofiсia| Nr. 268|22'О4.2oo2
- Blue Fag",
.
-11B. '!9poniei gi|ёrilor din Asia de Еsf' Еditura Eсonomiсё, Buсuгegti, 2004
Vёduva, Sebastian, Аntreprenoriatul. Practici aptiсative й RomАnia 140. *"* Нotёrilrea Guvernului Romilniei Nr. 668 privind aprobarea Programului
Ei in
alte |ёri in tranzit,ie, Editurа Есonomiсё, Buсuгesti, 2004 !9|io.nat!e-9reg.t?r.e 1-caltlgtii seruiciilor hoteiiere gidЬ lansare a mЪrcii ,,Q',,
1 19. VaIIen, Garу, Yield Мanagement . An Monitorul ofiсial Nr' 424t 17 .06.2003
Оld ldei Revitatized bу Technotogу,
Arizona Нospitalitу Trends, 1 991 141."** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Nalional 2007-2026,
120. Va||as, Josep Fгanсesс, Sarda, Rafae|, Tourism eхpert perceptions far partea a ll-a
---
evaluating сlimate сhange impacts on the Еuro-Medterranean tourism 11? \KG Hospitalitу Database - Noiembrie 2010, Februarie 2011
143. "** ordinul Ministerului Dezvoltёrii Regionale g/ Turismului Nr. 1051/2011
industry, Tourism Review, Thomson Reuteгs lSl, Vo|. 64' Nr' 2' 2oog'
p.44-51 pentru aprobarea normelor metodotogice priviid eliberarea certificatelor
de
121. Vasi|e, Pёtu|ea, Studiu сomparativ in ceea сe privegte franciza, Revista ctasificare, a licen|elor gi brevetetor dЬ turism
Dгeptu|, Nг' 3/2001 144. ***oxfoгd Press. 1995
1.15 *** Planul Na,tional de Ac|iune privind Schimbёrite Climatice
122. Ve||as, Frangois, TurismuI
Buсurеgti, 1995
- Тendin|e gi previziunl, Еditura WaIforth, 146. *** Topul Forbes Globat 2OOO,2O11 - 2o05-2oo7
123. VeIlas, Frangois, BeсhereI' LioneI, !nternational Tourism, MaсMillan 147. *u Strategia Na|ionalё pentru Dezvoltare Durabitё a Romdniei
orizonturi
Business, 1995 2013-2020-2030, Guvernul RomAniei, Ministerul MediuIui gi Dezvoltёrii
124. Ustinia Raсhita, Gestiunea hotelierё Durabile, Programul Naliunilor Unite pentru dezvo|tare, сentrut National
9i de restaurant, Еditura Transversa|, pentгu dezvoltare durabilё, Buсuregti, 2008
Buсuresti200B ,148. *n*
125. Wateгs, Someгset R., Tгave| |ndustry Woгld Yearbook, Тhe Big Piсtuгe, WТo, Susfaiуle development af tourism,2004, Conсeptua| definition
149. *** Wтo, WтТC, The Еarth Councit Agenda 21 for Travel and
1 989 -
lndustry: Towards Environmentatlу SustaЙabte Development, 1995
Tourism
126. Watson, Ana, Kirley, David, Franсhising, retailing and the development
of 150. *** UNWТO World Tourism Baromёter, volume 6, no 3, oсtobre 2008
e-commerсe, JournaI lnternationa| JournaI of Retai| & Distribution Mana-
gemеnt, Pub|ishing Еmeгald Group' 2002 151. *"* UNWТO World Tourism Barometer, Оn track for recovery
after on
127 ' *** Antгeprеnoriatu|: сonсepte, сulturi, metode gi tehniсi, prof. eхceptionallу challenging 2009,Vo|,8, Nr. 1, January 201O
univ. dr. 152. www.aгfг.ro
Horaliu $oim - Promovarea culturii antreprenoriale gi formare antrepre-
norialё in mediul de afaсeri. Proieсt сofinantat din Fonoul Soсia| Еuropean httn://www. artgastro. сom/сontent. m?men u=g &Pid=,t
] !3. 1 328&сrt= 1 005
prin Programul Оpоr;lltorl;tl Sr:сtortаl Dezvoltаrea Resursеlor Umane 2007_ 1 54. http://www.awho|eworldmore.сom/
55. www.amanresorts. сom/amandari, сom
,1
2o1З
l2B- ^^* Аrtttantl S/;l/l..;/lr: .tl |,'',tIl,ilrlr.l ,,()()ll 156. www.afnor.fr
.],()(l!)
1 57 http //WWW.ardei.iute.roldiverse/buсataria-indiana
,1)2 Mirlrа8сttlсlttuI oРсr:ttirtttiltlr ilr hоtсlйriо $i rсstдttrlr!iс
Bibliogrаfiе 42.\

,158.
http://www.aгtiс|еsbase.сom/management-aгtiсIes/the-еffeсЬof.yield-
angajeaz- 1 0-di n{otaIul.forei.de-munс. html
management.on-hote|.сhains-7630 1 4. htm|#ixzzOphxDymM F ,195.
http://www.horeсa.гo/restaurante/1643-hanu|-lui-manuс-revine-in-forta-in-
159. http://www.bondueIle.ro/main/сonten+J2|51621109/buсataгia.sсandinava seсtoru l-restau ratiei. html
160, http://www.bonduel|e. ro/main/contentl2l5|62110,1/buсataгia-franceza 1 96. http://www. horeсa. гo/turism/1 984-сomisia-europeana-detrave|-isi-
161 . http://www.bonduеlle.rolmain/сontentJ2l51621103/buсataria.spanio|a
,l62. http://www.bondue||e.ro/main/сontentl2|5|62|106/buсataria-japoneza revizuiestе-esti marile.pentru.20 1 2-. html
,|97.
http://www.horeсa'ro/гestaurante/1829-afaсerile-operatoriIoг-de-
163. http://www.bonduelIe.rolmain/сontenV2|5|62|99/buсataria-сhinezeasсa restau rante-si.сafenele-i n-sсadere-. htm
164. http://buсataria-lumii.b|ogspot.сom/2009/01/o-miсa-сa|atorie-in-buсataria-
I

1 98. http://wwt,v. horeсa. гo/restаurante/food-beverage/1 646-mсdonаIds-aduсe-in-

greсeasсa,htmI
europa-meniu|-сu.peste.сeгtifi оaЬесologiс. htmI
165. http://buсataria-Iumii.bIogspot.com/2009/0,l/buсataria.traditionaIa- 1 99. http://vtлмw. hotreс.org
turсeasсa.htmI 200. http://www.horeсa'ro/restaurante/1834-solutii-pentru-reduсerea-deseuri|or-
166. http://buсataria.rea|itatea'neUartico|e|871lretete-din-buсataria.maroсana alimentare-din-restaurante-. htm
167. www.berns.se 201 . http://www. hoгeсa. гo/hoteIuri/1 484-top-,l O-сeIe-mai-bune-hoteluri-сasino-
168. www. beIavistamadeira.сom din-lume.html
169. wwWbritish-fгanсhise.org 202. http://www.hoteImoxa.rolrolbuсuresti-сonceptu|. html
170. http://www.banisiafaсeri.гo/idei+de+afaсeri/eva|uarea+unei+afaсeri+in+ved 203. www. hospital itynet. org
erea+franсizarii 204. http://www. hores. ro/aгtiсol/M iсu|-dejun-in_sistem_bufet--I555
17,l. http://www'businessmagazin'ro/topuriIe-business-magazin/top-bm-сe|e- 205. http://www.hores.rolaгtiсol/Modifiсari aduse Codului Munсii сu efeсte in
mai-maгi-Iantu ri-de-restaurante-d n.roman ia-galerie-foto-4588 1 83
i

_i nd ustria_ospita itati i-l 558

172. www.blueflag.oгg
I

206. http://www.hores.rolaгtiсol/SefuI_de-sala-o_funсtie_de*maxima_impoгtant
1 73. http://www.сondoi nternationa|. ro a-1557
1 74. http://www.сonventionbureau. ro/portal/seсundaг_industrie.htm 207. http://www. horeсa. ro/hoteIuri/1 653-hi|ton-worldwide-isii-dezvolta.poгtofo|iu|-
1 7 5. http ://www. сorporatenews. ro/aгtiсo|/l nd ustrie-
in-romania-.html
hoteIierа/33700/lnterContinenta|.Hotе|s-Resoгts.Мarсa-hoteliera-a-anuIui- 208. http://wwrv.money'ro/hoteIuгi/aссoг-sсhimba-strategia-pe.romania-foсus-pe.
2009.html hotelurile-de-doua-stele. html
1 76. www.CHRConsulting. ro
209. hrbexpert.ro
wwtw.
.1
77. http://www.сuIinarytourism.org/ 2,10. http://www.horeсa.ro/stiil27-stiril1374Jantu|-hoteIier-hyatt-aduсe-brandu|.
'l 78. www.deloitte.com/us/thl hyatt-pIaсe-in-eu ropa. htmI
1 79, http://wvrruv.dietetik. ro/buсataria.itaIiana.--savoare-si- 21 1 . http://www. hoгeсa. гo/sIiri|27-sttri|1349-|antul-interсontinental-сomuniсa.сu-
traditie/929. html?Page=2, viitorii-oaspeti.pгin-ipad-. htmI
'1
80. http://www. dietetik. ro/buсataгia-am ericanal 1262. htmI 212. hftp:llv'rv'rw.horeса.гo/restaurante/1335.subway.a-depаsit.mсdonalds-si-а-
181. http://dieta.romediс.ro/diete/Buсataria_traditiona|a-mexiсana_074ЗIManсar deven it-се|-mai.mare.IanЬfast.food. htmI
uri-s i-bautu ri_mexiсane-02063 2,13. www.horeсa.ro
1 82. http://diсtionare.edu. roldefinitie/protoсo|,сeremonia|,etiсheta
214. http,ll
1 83' http://www.etiquettesсho|ar.сom/dining_еtiquette/table-
www.hotelsсhool.сorne||.edu/researсh/сhr/pubs/repoгts/abstraсt13622.htm|
etiq uette/n a_tabIe_man ners/ameriсan. html
21 5. http://www.inсont.ro
184. www.europa.eu 2 1 6. www. info-romania. ro
1 85. www. europeanfranсhising. net
217. www.insse.гo
1 86. www.eсomagazin.ro
218. www.ifa.org,
1 87. http://eur-lex.europa.eu
219. http://inforusia.ro/indeх.php?option=сom_сontent&view=artiс|e&id=2271:sp
188. http://www.forbes.ro/LantuI-de.restaurante-wieneгwald-extindere-de.trei- eсifiсu|-buсatariei-rusesti&сatid= 1 1 2: rusia-asa-сum-e&ltemid=96
milioane-de-euro-in-rom ania-0 2284. html 220. http. l |v'rv'rw. nvia. rolegipVbuсataгie-loсala/, aссesat
i
1 89. http://www.fbb.гo/home/sсoala-de-franсiza.htm
221 . http: l |v'rv'rw. kfс' rol
190. \^^^/W.gayot.сom 222. wv'rw.ken house. сom
1 91 . http://gastronomie.ele. ro/Тrаditii-сulinare-britaniсe-*a28. html 223. v'rww' marriotthotels. сom
192. www. gramerсyparkhotel.сom 224. wv'lw'maison 1 40beverlyh iIls. сom
193. http.//www.horeсa.ro/sttttl?/-slrtri|1346-hoteIuriIe-сu-сel.mai.bun.raport-pгet- 225' hIIp meteo. rolartiсo|/3 3/сe-este-i nсa
l l v'rvvw. |z гea-g Iobala htm
sеrviсii-din.europа
i
httrrI
I
,t.t.l MаItagсtttсttltrI ll1lсI.ir1irrrriltlr irr lrotеIAriе $i rеstaurаliс
l.liltl lltсrшrс AtlIllгi Nr' pаg. l,rс(
226 http://wшnш.mmediu.гo/departament-mediu/sсhimbari_сlimatice/,l-Doсumen ('()t,Е(
tatie/PNASC_ro.pdf.
:'l'l Al;A(.l.]Rl
^ 200 Itt,(x)
?27. v'Iww.mturism.ro l5 grе9еli dе еvitаt la infiinlarеa unеi firmе Itсnо Srэns
228. www.obseгvatoiredeIafrаnсhise.frlguide.сreation-entreprise-en-franсhise. Соaсhing-ul agеnlilor dе vinzirt Мiсhеl Baudiсr 200 21,90
229. шrvw. observatoru|franсizei. ro t5,26
Companiilе offshоrе sau evaziunra fisсali Adrian М6n1ilб 200
230. http://wvtлш.paris-hoteIs.iUweb/ro/parigi/сuсina. html
231 http://prima-tour.ro/L Logis-de-Franсe_1114.htm| lеgalа. Еdi1ia 2
2З2. www.reIaisantaсroсe.сom/en/index.htm Cuш am rеuqit Raсhеl Bridsе 192 3l,90
233. www. romaniаntourism. ro Cum s6 dеvii un gеf mai bun Alаn Barkеr 2t6 16,35
2 34. uдлдry. royсehotels. сom. au lя. 51
Cum si dеvii managеr dе suссеs Miсhaеl Morris з04
2 35. http ://www. refeгenсе. сom/browsе/festival
236. http://www. springtime. ro/index. php/desprenoi-springtime. html Cum s5 formеzi есhipе еfiсiеntе Rupегt Еalеs- White r52 t5,26
237. www. thesсarlethotе|. сom Сum si invingi obiес1iilе сlienlilor MiсhaеlAguilar 208 29,90
238. http://www.top-destinatii. ro/vaсanta-gastronomiсa.germania/ Franсinе Carton 29,90
Cum si i1i gisеqti сliеn{t 2',72
239. http://tuгism.aсasa.rolsfaturi-de-vaсanta/reguIi-internationaIe.pentгu-
Cum s6 ob{ii сu suссеs intilniri prin tеlеfоn Miсhaеl Bаudiеr t44 19,90
sеrvirea-mesеi-771 0. html
240. http://uлпnш.thewor|ds50best.сomipast-winners/2009 Cum sl rеuqеqti la intеrviuri Lynn Williams 256 з4,90
241 . http://tллlrлм.theworlds50best.сom/past-winners/20,1O.award.winners Kadеn Robеrt 296 29.90
Guerilla Мarketing Rеsrarсh J
242. www.wttс.org 22,90
Managеrnеntul proiесtеlor . Еdilia 2 Mariana Мoсatru, 264
24 3. www.wor|d-touгism.org
Carmеn Sсhustеr
2 44. http: //wtlvw. u nisg. iUwe|сome_en g. lasso
.r45, www.unwto.org Мanagешеntul prоiесtеlor prin еxеmplе Tannguy Lе Dantес 160 24,90
246. WWW. unwto.org/сlimate/supoгUen/pdf/summaгy-davosJ. pdf Markеtingul turismului Christinе t20 21,90
Pеtr-lе-Huеrou
Planifiсarеa dе markеting prin eхеrnple Мalсom МсDonald t68 29,90

Planul dе afaсеri. Ghid praсtiс. Еdilia з [оn Marin 88 8,40

Sindrrlеsсu
Primii pa9i сa invеstitor lа bursi. Еditia ? Ilеana Vгеiba 240 19,90

Rеgulilе dе aur alе markеtingrrlui dirесt L. Хеuxеt r28 I'7,90

Rеntabilitatеa fiгmеi in praсtiсi Еduard Dinu 104 9,81

Sесrеtеlе int6lnirii de vdпzare Alain Guy Roussеl t20 14.90

studiilе dе pia1l Aгmand Dayan, п2 11,90

Fеrnand Bоuquеrel
сOLЕсTIA BIBLIOTEсA NTRЕPRINZAToR ULUI
Curs dе sесrеtariat John Harrison З28 10,90

Еvaluarеa risсului de 1arй Мoniсa Dudian 168 6,54

lso 9000 pеntru intreprindеri miсi 9i Ray Triсkеr З20 18.5з

miiloсii
Мanagеrтеntul agеnliеi dе asiguriri. Alеxandros Politis 168 9,81
Ghid oraсtiс
 l(сgrrli ;i pгасtiсi itl сoIrtоr{ul intеrltа{irltllrl lоn Marin .r5-l ItJ.53
1rllltlgiir Ei nоgtlсiеrea оotrtraсtеlor dе
'
I'r SЁndr'rlеsсu ltlltt.l <lс с()llltIlllсllгс Alina Сomаn r52 I /.,)(
(]()lllсгt ехtеrior (ghid praсtiс) ,lсhrriсi
dс nсgсlсiеrr. Еditia 2 Сlaudiu Cоman 306 2
().(
)(
COLЕсTIAсARIЕRЕ сOLЕсTIA FINANTЕ сONTABILITAТЕ
-
]() с.lс rninutе pеntru a apliсa la un job Junе Linеs 88 9,90 Politiсa dе dividеnd. o abordarе in сon- Viсtor Dragоtй 208 2 5.0
.]() dс rтlinute pеntru a faсе imprеsiе Еlеri Sampson 88 5,90 tехtul mеdiului осonomiс din RomAnia
.l() сlс lrrinutе pеntru a promova Diana Cambгidgе 88 9,90 СOLЕCТIA MANAGЕMЕNT & MARKЕTING
(.onruniсarеa de crizб Тhiеrry Libaеrt t20 18,90 Afaсеri сomеrсialе. Abord5ri rnodеrnе Сannеn Сostеa 256 6,00
(]omuniсarеa ехtегnё a firmеi Mariе-Hеlеnе t28 13,90 Instrumеntе managеriаlе psihosосiologiсе Cйtйlina Bonсiu t84 t4.l
Westphalеn Managеmеntul organiza{iеi Viorеl Cornеsсu, 296 з2,7|
('omuniсarеa - o problеmi rеzolvat6 - la Alain LаbrufТе 224 5,00 Ioan Мihёilеsсu,
sсгviсiu qi in familiе Siсa Stanсiu
(junr sй gеstionеzi pеrsonalitбtilе difiсile Sandrinе Wеisz 176 2з'90 Мanagеmеntul stratеgiс al intrеprindеrii 9i Мarсеla Nanе; з42 10.()(
Luгs dе sесrеtariat 9i asistеn!й managеrialй Maria Pariza 272 29,90 provoсirilе tranzi{iеi
I)еsсopеri inving5torul din tine Franсоis Duсassе, 28s 10,00
Мakis Сhamalidis
(ihidul сariеrеi (сum sё.{i alеgi profеsia, Мark Parkinson 192 14,17
rrlrdе sё сauli o slujb5, pregйtirea pentru
irrtсrviuri 9i tеstе, modalitEti dе еvaluarе)
Managеmеntul modеrn intrе autoritatе рi Мihаеla Dimitrеsсu 216 \7,90
rrrllr.rеnli
Мс:diеrеa Alain Lеmperеur з44 44,90
Aurёliеn Сolson
Jaсquеs Salzеr
() r gaлizeaz\-tе mai binе John Caunt r52 4.t7
I(с|аtiilе publiсе in praсtiса Annе Grеgоry 212 5,26
1.:Ig ,1';lпг Тglgfl #в g*i"кlfi]шd#

Г-l
S5 сitim rеpеdе qi binе Bеttina Soulеz htяtllриrt
t52 6,90
.l.еstе
dе autoсunoa;tеrе (tеstе dе aptitu- Jim Barrеtl 240 16,90
dirri, сhеstionarе dе pеrsonalitatе, tеstе
nlotiva!ionalе). Еditia 2
COLЕсTIACOМUNICARЕ

Г--.l
Introduсеrе in tеoria сornuniс6rii. Valеntina Marinеsсu з60 з9,90 i
Modеlе qi apliсalii tery*-

I,ogiсa manipulirii: 33 dе tеhniсi dе ma-

$tеfan Stйnсiugеlu 288 39,90
rliprllаrе poliсй rominеasсй
liсglеrnеntaгеa aсtivitilii dе lobby- in anti- Liviu Mih5ilеanu, t76 2з'90 fidjitшrа с'l*. пeсlk - $:l;l:;зr*1ll}. } l. ll'l
сalllсra irrfluеntеi Auгеlian Horja Т* а{lJi-l1 {]:*ilё;*i. -t:tq *liJ:;1 Jt* ifi4Р;
,'-#,
Stега publiсa 9i imaginеa politiсб Claudiu Coman 1"76 23,90 *tu {r,;|; }!}it:lljl3;} ;*tl$j;tr:{.lЦ:э:il:.,{i ihsll!tЁf..: t!';rlfti t1*. **il.n'i.si
l*!!i f*.$iff,ti8t *l iit{$i,rf{il{{i i,,*i{lrrrrr*flr:e r"lifti .::;i( , irri:ls {',$.l. littl,
l;l-}l! : .?i.3 |AТ4ryз]l"J.: ;*i;i4il}l})i6,}: {Тlxl frtll:l вl1 j