Sunteți pe pagina 1din 219

сUPRlNs

AVЕRTISMЕ'NT! Listaabrevierilor......... ............1X


Avand in vеdrrе amploarеa luatй dе 1Ъnоmеtrul fiхoсopiеrii luсrdrilor dе spесialitаtе, Cаpitolul 1.Teoriisiсomponenteаleindustrieiosрitаlititii
rnai alеs in ........1
domеniul Drеptului' atragеm atеnlia сi. potгivit art. 14
;i l40 din LеgЬa nr. 8/1996 ргivind
drеphrl.dе autor qi drерturilе сonеxе' rеprоduсеrеa оpеrеlor,uu u p.Б.]u..lor
1.1 lndustria ospitalitаtii - definiгe gi dimenslunl.'................ '......... 1
purtбtoarе dе 1.2. Industrrahotelierй..
dгеpturi сonехе' daс6 rеspесtiva rеproduсеrе a fbst еiесtuati fЪra autorizarra
sau сonstm{i- 1.2.1. Caracteristiсile industriei hote|iere..'..
............' 5
tnаntul titularului drеpturilоr rесuttоsсutе dе lеgеa rnеnlionatй, сonstituiе
irrfraсliunе qi sе 1-2.2' ServiсiuI de сazare hote|ierё
pеdеpsе;tе сu inсhisoarе sau сu amеndй. Prin rеpйduсеrе, сontbrm ...'... 6
lеgii, sе in{еlеgе rea|izarea,
intеgralа sau par{iall, a unеia ori a mai multor сopii alе unеi opеrе' dirБсi
sau indirесt, tempolar 1
1 .2.3. o sсUrtё retrospeсtivё a dezvo|tёrii

,3. lndustгia гestauratiei _ definire, dimensiune


hote|iere
industriei ..... .... 8
ort pеrmatlеnt' prin oriсе mijloaсе qi sub oriсе formi. 9i o sсuгtё retrospeсtiv ё'., '. ',...... 11
Nu vd faсеli pйrtagi la distrugеrеa сйrtii!
1.3.1. Caraсteristiсi|e industriei
,|.3.2. гestaurafiei.. .'.',....'11
Seгviсiul de restauratie _ intre аlimentalie оa neсesitate pub|iсё
serviсiu turistiс speсia|izat 9i
.......'........... 13
Еditura C.H. Bесk еstе асrеditatn сNсsIs _ Сonsiliul Na(ional al Сеrсetйrii
$tiinfifiсе 1.3.3. o sсuгtё retrospeсtivё a industrieirestauraliei.'........,'.......,'..........'...
din invй!ёmAntul Supеriоr 16
1.4. lndiсatoride mёsuгare a amp|itudiniiaсtivitёliiin сele douё industrii.......
19
1"5. CЭteva studii de caz'.'.'........
llanаgеmеntul oреratiunilor in hotеliriе 9i rеstaurа(iе '...........24
Gаbriеlа Stйnсiulеsсu, Cristina Miсu Capitolul 2. lпfrastructura de bazй in industria
2.1. Spalii|e de сazare...
ospitalititii .......31
.......32
Сopyright a 2u2 - Еditura С.H' Bесk 2.1.1. Noгme, sisteme, regu|i gi reg|ementаri a|e сlasrfiсёrii сapaсitdtii
de
Toatе drеpturilе rеzегvatе Еditurii C.H. Bесk. сazare........ ''........'...',''''...зz
Niсio partе din aсеasti luсrarе nu poatе fi сopiatй й16 aсordul sсris al Еditurii 2.1"2. Criterii de сIasifiсare a hote|urilor...........,...
C.H. Bесk 2.1.3. A|tеrnative dе cazare turistiсй '.'.'.'..'.....,'....41
Drеpturilе dе distributiе in strёindtatе apa(in in ехсlusivitatе еditurii. ...................... 46
2.1.З.1. Para-hote|ёria 9i produse|е foгfetare
'.'.. 46
Dеsсriеrеa CIP а Bibliotесii Nationаlе кo'ninн ? 1 ? 2 Regedinlele de tip fime_s haring
2.1.3.3. Condo-hotelurile............
a
SТANCIULЕSсU' GABRIЕLA ...... S0
Managemеntul opеrа{iunilor in hotеlйriе qi 2.1.з.4, Hotelu| Boutique _ o expгesie a luxului Тn industria hoteliеrё......
^ . rеstaurаtiе / 52
2.1.3.5' A|te forme de сazare turistiсй in RomAnia
Gabriеla Stйnсiulеsсu' Cristina Мiсu. . Buсurеgti : Еditura С.H. ...........'...' 60
2.2..Spafii|e de seгvire Тn restаuralie.."...........'.
Beсk,2012 .........63
2.2..1. Noгme, siste.me, reguli 9i rЬglementйгi a|e сlasifiсёrii
ISBN 978-97з.l l 5-959-l сapaсitй{ii de
seгvire Тn restauralie..'......................... . ...
...........63
2.2.2. Criterii de сIasifiсare a unitёti|or din restauralie.'.....'.........................65
I. Miсu' Cristinа 2.2.3. А|te forme de seгVire Тn гestЬuralie.................
..'.'...........71
2.2.3.1. А|imentalia сoleсtivЁ
''.'.'..... т2
640.4 2.2.3.2. Аlimentalia сomerсia|ё'.
......73
?9!p"tiiI"pentruorganizareaеVenimente|or,..............
Еditurа C.H. Bесk ltr.. Sеrg. Nulu Ion nr. 2, sесtor 5, Buсurеqti 2.4. CАteva studii de caz.......'.....
Теl.: 02l.4l0.08.47;02l.4l0.08.09;
Capito|ul 3. organizareа 9i funсtionarea unititilor din industria
............ 83

hotelieri gi
de restaura!i"..............
021 .410.08.7 3 : 021 .410.08.46
Fax: 021.410.08.48
3.1. Departamentele hotelului
........... 88
Е-mail : сomenzi@bесk.ro ................. g9
3.1.1. Critеriide с|аsifiсare a aсtivititё(ilor speсifiсe unui hotel..'.......'...'.....89
3.1.2. Struсtura manageria|ё a unui hotel........... ... ......".,'.. .......'........90
3.1.3. oгgаnizarea hote|uri|oг pe departаmente ....'...'..
Redaсtor: Buga loana-Daniеla ...'.'...... 92
3.1.3.1. Responsabi|itё(i|edepartamente|orde bаzйa|e hotelulul...............,..93
Теhnoгеdaсtor: Corina Vоiсu
3.1.3'2. Deр;rrtametltrt| cazaГe
Сopеrta: Vйduva-Kdmеnеs $tеfan ^ - ..-.....g4
3.2. Оrganizareа 9r fttltr:(tr111;111.3 rrtrlt:1tl|ot de a|imentatie pub|ict .. .. . ... . , 99
3.2..1 . organizаrll;t tttlr.ttrr.tl;'t r.l. l:;l.:',.t i] tlnul гestaurаnt
''.'' 99
VI l\|:tttll1t'сllttlttlttI ll1lt.t.tltttttllrll llt ltlllсIilt iс |I lсslitt|гillIс VII
l} З 2 Spаttl de produсtie 9i аnеХ() 10з Cаpitolul 8- Distributia proс|tlвolоl ;rlilrrelrtаre in sprijinul restаurаtiei gi
3.2.3. Amеnalarea spatiu|Ui de sеrvlгe... ....... ......1o7 gаstronomiei .............' ...-......239
324 MeniuI 9i metode|e de seгvire а|e aсestuia ............'......109 t] 1. Faсtorit, etapele Ei pаrt[trll1r. ltr{tt I.r lIl.,lrlllrrtt;l produse|or a|imentare ..""..24o
З25 Prinсipa|eIe etape aIe serv|сiului de alimentatie.'.....,........'....'.^....... 1,t3 t].2 Comertu| a|imentaг сu аtlltrtlttttltt| ;;l ;llt:leIe rlruniсipa|e... '...."...'245
З 2 6. Еvenimente bazate pe prestarea serviсii|or de a|imentatie. '.. . ... ..... 1 1 8 [l.3 RoIul miсiIoг сomerсiаntt сtt ittttl]tttttttrtI ill sistemuI modeгn
1:) 3 CAteva studiide caт............. сle distributie de produse a|intetll;lttl 248
Cаpitolu| 4. Resursele umаne in hotelirie 9i restаuratie'............................130 B.4. Inovarеa сomeгсia|ё 9i dezvoltareа ststепleIoг medii gi mari
4..1. CaraсteristiсiIe aсtivitёliigimunсiihoteliere 9ide rеstаuratie...........'..... 130 dе distribu{ie .'.252
4.2. Personalul hotelier ......137
B.5. Modeгnizarea ststemuluide distributie a| alimentelor 9i сriza сentre|or
4 2.1. Personalu| depaгtamentu|ui de fгont-offiсe .....'.......... ...137
ttгbane de vёnzare сu ridiсata... '...'...'''.257
4.2.2. Persona|u| depaгtamentului etaj............. ....143
t] 6- lnteгvenlia pub|iсё in distгibulia pгoduseIor aIimentaгe .. . ..... ... ... 260
4.3. PeгsonaIuI din a|imenta!ie.......'.' ....145
t] 7. A|ternativа fast-food - intгe сomeгtu| allmentar si alimentatia
4.3.1. Funсlii|e 9i meseгiiIe din restaurante. .........145
t;oIeсtivё ..........,'... ............................,'..........'..........266
4.3'2. Ca|itёti|e 9iatribulii|e persona|uluide servire ,l51 t] B A|teгnativa Cateгing _ intre сome(uI a|imentar 9i gastronomie.............. 269
................
4 З Cёteva studiide caz.,..........' .......... 153
tj 9 Cаteva studiide caz.......,.','. .'........274
Capitolul 5. Тehnici de stabilire a preturilor in hotelirie gi restaurа!ie...... 156 t,аpitolul 9. Gаstronomia gi oenologia in afaсeri|e din industriа
5 1. ConсeptuI de po|itiсё de pre! 9i moda|itёli|e de imp|ementare овpitaIitilii .'.......278
itt itldustгia ospita|itё{ii.. .....157
1) 1 Ce este de fapt turismu| сulinar sau tuгismuI gastronomiс? ........'.........279
Il .?, ltnplеmentarea metode|or de fidelizare a с|ienlilor Тn 1} 2 Profi|ulturistu|uiсulinar..''.'.. '''.'.''..282
rrtrltlstrta ospitalitёlit.. 1) :] Paгtiсulaгitёli a|e turismu|uigastronomiс pe p|an intеrnaliona|........'.'....284
'.......'. 163
|l .J l еhniсi de stabiIiгe a tarifuIui de сamerё 9 3.1 ' Tipologia evenimente|oг organizate |a nivel interna(iona| Тn p|an
|l l].1. Теhniсa miimii giformula lui Hubbaгt
'.'..''.'. 1в7
......... 168
gastronomiс ..........,.........284
|l i].2. Ratele de oсupare .........'......... 169
9.3.2. Institutii gi organiza(ii guvernamentale gi neguvernamentale
Il 4 Tеhniсi de stabilire a prelurilor meniuгi|or ofеrite de restaurante........... 170 impliсate Тn promovarea turismuIui gastronomiс................ ..... 285
5 4 1- PreluI de vёnzare gi ana|iza vёnzёri|or Тn a|imentalie...'............ '.....171 {) 4. Еxperien{e interna{iona|e in turismu| сu|inar........ ....'........... 286
9 4.1. Gastronomia europeanё.. .'...... 288
9 4 2. Gastгonomia asiatiсй...''..
3.i.3. T."J3'3.i.'TЗliJi.l''.?i;' .:..:.,:::..:.::.::.....:.:.:.'.:.:.:.:.:.::...:..:..:.. .,'. .,. 1i3 1) 4.3. A|te tradiliiсultnarе internalionale................
........291
5 5. CAteva studii de ca2............. .......... 1g0
..''..'..........292
tl ll RoluIgastronomieiin protoсo|' diplomalie, гe|a!ii9ivizite internaliona|e294
Cаpitolul 6. Yield mаnagementulin hotelirie 9i restauralie.......................184 {) {' 1 Gastгonomia Тn pгotoсo|ulasiatiс....... ........295
6.1. Apliсabi|itatea сonсeptu|ui de Yield Management in sёсtorul hote|ier.... 184 1) {; 2, Gastгonomia in protoсolul euгopean .....,.,..295
6.2. Strategiide optimizare a venitu|uigia gradu|uide oсupare hote|iеrё....189 {) 5 3 Gastronomia in protoсo|ula|tor
6'3. Managementul ventturi|or Тn depaгtamentuI сazare a| (; Gаstronomia gioеnoIogia romAneasсё
!ёri ...,...'....296
1) .',...'..'.'297
Hotelu|ui Primаvera... ......,.. 193 lt / Cаteva studiide caz..""'........ '......... 307
6.4. YieId Managementu| in гestauratie............ .......2oo
6.5. CAteva studii de caт................................ tiаpitolul 10. Forme de asoсiere a afacerilor in hotelirie gi restauralie .... 312
..........203
|() 1 Administrarea marilor afaсeri in industria hoteIierй
Capitolul 7. Administrareа miсilor gi marilor afaсeri in industria сorporаtii, grupuri, |anluгi ...........'...... 3.13
ospitalitйtii .........2o7 10 1 1 Grupuri de soсletёti hote|iere .................'..313
7.1. Antreprenoriatu| _ o nouё strategie 9i politiсё de dezvo|tare eсonomiсё 10 1 2. Hote|uriIe independente si asoсieгea aсestora in |anturi
mondiаlё....' ....2O8 hoteIiеre 314
7.2. Аnireprenoгiatul gi paгtiсu|aritё{ile miсi|oг firme din tuгism ..'...'..............214 |() 2 HotеlUrile tip exploatare individualё 318
7.3. Еvo|utiia|e antreprenoriatu|uiТn diferite [ёrigiin Rom6nia.....................218 |() :]. Lanturile hoteliere voluntarе. 320
7.4. Administrareа miсi|or afaсeriin restaura{ie, gastronomie
9ioeno|ogie ''227 |() 4 Lantuгi|e hoteliеre integгаte. 322
7 4 1 lstoria paгtеneгiatuluiintre mёnсare, vin gituгism |0 5 Cornponentelе grupuri|oг de sot;ttэt;rlt hote|iere з25
'..'....22B
7 '4-2. Prеzenta industгiеi restаuratiei Тn tuгism...
.

'........''.........22g |(]6 Corltrасtul de manilс]emellt ltоttlltr!l .-.'....'... JZt


7 5. Admirllstrarеa mаrl|or аf.эсert jn restauгatie................. ..',....231 10 / Prеzen{a mагilоr qrllptIII ltсltrlltrltrl ttr lltltttAtllа.. JJU
/.6 CAtеva studii dе саz l0 8 ModelttI dе оrс;;ttttz;ttt: tti |.tttItttttIr.ll1l f;tst-food З34
10 !l (,;rtev;l :;lrrrlrr tlu r;.r,, З,'.\ /
vrl
!! J spaliide produсlie gianexe .... 1O3 Capitolul 8. Distributia produselor alimentare in sprijinuI restаuratiei gi
] ] з. nmenajarea spaliului de sеrviгe... .............' 1oт
3 2 4 Meniu| 9i metode|e de servire a|e aсestuia...'..........:.........'......'...... gаstronomiei..............
109 B.1. Faсtorii, etapе|e gi paгtiсipan[ii la distribulia produselor a|imentare.,....24О
3.2.5. PrinсipaIe|e etape a|e serviсiuIuidе aIimеntati;.......::......................
3'2.6. Evenimente bazate pe prestarea seгviсii|or dЬ 113 8.2.Come(u|a|imentarоuamёnuntulgipiele|emuniсipa|e... .....,....245
alimenta{ie............. 118
3.3. CAtevа studii de caz'.....''..... 8.3. RoIul miсi|oг сomerсianli сu aminuntul Тn sistemu| modern
.,..'...'' 121 de distributie de produse alimentare.. ...249
Capitolul 4. Resursele umаne in hotelЁrie gi restaurа!ie............................. 8'4. lnovarea сomerсialё 9i dezvoltarea sistemeloг medii gi maгi
130
4.1. Caraсteristiсile aсtivitёliigimunсiihoteiieгe
siоe гestiuiаtie................. ,lзo de distribu[ie ....252
4.2. Personalul hote1ier.............. B.5. Modernizarea sistemului de distributie ala|imente|or gi сriza сentre|oг
......131
4.2.1. Personalu| depaгtamentului de fronЬoffiс"
............' ,.' 137 urbаne de vAnzare сu ridiсata'..
4'2.2. PersonaluI depaгtamеntului еtаj................ ......
.......:....... 8.6. lntervenlia pub|iсё in distribulia produselor alimentaгe... ......... '. 260
4.3. Personalul din.alimenta[ie........ ....143
......145 8.7. A|ternativa fast-food * intre сomeгtuI a|imentar gi alimentalia
1 1 1 l"l"liile gi meserii|ё din restaurante. '........145
сoleсtivй .........:.'....... ..........266
4.3.2. Ca|itёttile 9i atribuliile peгsonalu|ui de servire 8.8. AIternativa Cateгing _ intre сome(u| aIimentar gi gastгonomie,.............269
.''.........:...............'...... 151
4.3. CAteva stuOii ie car....................-........... 8.9. CAteva studiide ca2............. ..........274
.......... 1S3
Capitolul 5. Тehniсi de.stаbilire a prelurilor-in hotelirie Capitolul 9. Gastronomia 9i oenoIogia in afaсerile din industria
5.1. Conсeptu| de politiсё de pгe[ rйoda|itё1ire сe 9i restaurа!ie......156
iйpiЬй"ni"." ospitalititii .......,...278
in industria ospita|itё!ii'.......'......':,-.
9i
9,1 . Ce este de fapt turismu| сu|inar sau turismuI gastronomiс? ................'.279
.'.,..157
5'2. Implementarea metode|or de fidelizare a сlienlilor
т; 9.2. ProfiIulturistuluiсulinar........ ..........282
ц!u!!ria ospitalitё(ii.. '......... 163
9 3. Paгtiсularitёli ale tuгismuluigastronomiс pe p|an internallona|'.'......'.....284
5.3. Тehniсi de stabilire a taгifu|ui de сamerё 9.3' 1 . Тipo|ogia evenimentelor oгganizate |a nivel internationa| in plan
..'.'.....'........ '.'.'..,..167
5.3',1. Tehniсa miimiigiformula lui Hubbагt
..,'...... .. . '........ 168 gastгonomiс ....'..'............284
5.3.2. Ratele de oсuparе 9.3.2. Institutii gi organizalii guvernamenta|e gi neguvernаmеnta|e
.........,......... 169
5.4. Tehniсi dе stabilire a prelurilor meniuri|or oferite
оe resiaurante ........... 170 imp|iсate in promovarea turismului gastronomiс.'.............. .....285
91 ] !."ty| de vAnzаre gi Ьnaliza vAnzёrilor i" ;|iй"йЁ-............'. ..'..' 171 9.4. Expeгienle internafiona|e in turismulсulinar'....... ..'.'..........'286
9 1 ? lpotogia meniuri1or.................. ..................174 9.4'1. Gastronomia europeanё.. ........288
a-,?.,,Prinсipiul.pentru to!i'' .'.......... 9.4.2. Gastгonomia asiatiсё.....,. ........291
9
-5.5. CЭteva studii de сaz....''.'....'. ....,.'.'.......'.... 17g
...'...... 180 9 4.3. A|te tradi(ii сuIinarе internalionale................ ...'....'.'......292
Capitolul 6. Yield managementu! in hotelirie 9.5 Ro|uI gastronomiei Тn protoсo|, dip|oma{ie, гe|a!ii gi vizite internalionale294
9i restauralie....................... 1g4
6.1. Аp|iсabi|itatea сonсeptu|uide Yield мanaje'Ъn1й.Ёы".'l 9.5.1. Gastronomia in protoсo|ul asiatiс....... ........295
6.2. S1rategiide optimizareа venitului
hotelier.,.. 184 9.5.2. Gastronomia ln protoсolul european '.......'.295
9ia graiu|uiсe oсuЪliЁ hotelieгё.... 189 9.5.3. Gastronomia ?n protoсo|uI a|tor tёri .......'.... 296
9j3- M?lryementul veniturilor Tn depariamёntul сazare a|
.

Hotelului Primavera... 9.6. Gastronomia gioeno|ogia romёneasсё '..'..'...."2g7


9.7. Cёteva studiide caz''.'..''.....
6.4. Yi-eld Managementul in restaura[ie............ ......... 1g3
....... 200
..........307
6.5. Cёteva studii de caz.''.......'................. ... Cаpitolu| 10. Forme de asoсiere а afасerilor ln hotelirie gi restauralie....312
..........203
Cаpitolul 7. Administrareа miсilor gi marilor afасeri in 10.1. Administrarea mariIor afaсeri Тn industria hote|ierё
_ сorporalii, grupuгi' |anluri
osрitalitilii industriа
...'.....2o7 10.1 .1.Grupuri de soсietili hote|iere
.'.................3,13
7.1. Antreprenoriatul .................' '. 313
- o nouё strategie gi po|itiсё de dezvoltare eсonomiсё
mondialё.... .'...2o8
10'1.2. HoteIuri|e independente gi asoсierea асestora in lanturi
hoteliere.....
7.2. Аnhreprenoгiatu| 9i paгtiсu|aritйfi|e miсi|or firme oin ....................................... 314
7 3 Evo|uliiale antreprenoriatuluiin сiferite tuгism ... '.............',.' 214 10.2. individua|ё
Hote|urile tip expIoatare ..........,.'...318
!ёrigiin кoйenia'... .'........'',...218
7.4. Administrarea miсilor afaсeri Тn restauraiie' gastгonoйielioenolog 10.3. Lanlurile hoteliеre vo|untare.... ..... 32O
7.4.1. Istoria paгteneriatuIuiintre mёnсare, viфiturism.....-...
ie ..227 10.4. Lanlurile hoteliere integrate .........322
'.......228 10'5. Componente|e grupuri|or de soсietёli hoteIiere
7.4.2. Prezenta industriei restaura{iei in turism...
7.5. Administrarea mari|oг afaсeri ln l.estauraliе...^....'........
....................22g ,10.6.
Contraсtulde management hote|ier,....
,.,.........'.... 325
...'......З27
........231 10'7. Prezen{a mari|or gгupuri hote|iеre in RomAnia ......'........... 33O
7 6. Cёteva studiide caz.....'..'.,... .. ..... ....
' ....".'..:.................. . .........234 10 8. ModeluIde organizarein |an!uri de tip fasЬfood............... .. ....,.........- 334
10.9 ()itevа studii de саz
opеratiuniIoг in hotеliriе qi restau

GapitoluI 11. Frаnciza in afaсeriIe hoteliere gi de restauralie.....................342


l,lSTA ABRЕVIЕRIL()lt
,!,!
] гjanсnisingu|_ сa stratеgie de pёtrundere pe pielele exteine.'...... ''.'.'......342
1.2. Ёva|uarea afaсerii Тn franсizё.. '.... 349
1.3. ContraсtuI de francizй hotelieгё 9i de restauralie ..............,..........'....... 35.|
1.4. Marile franсize 9i prezenla |or in industria ospita|itё1ii .............. 354
1.5. Fгanсize din domeniul hotelier........'.......................... ...................358 AFNOR Asoсialia Franсezё de Norma|izare
1 '1.6. CAteva studii de ca2............. ........ 362
AHR Aveгage Housе Rate
capitolul 12. Administrarea durabili
constringeri...............
a afаcerilor in hotelirie gi restаuralie - AP
obligalii 9i ....'........ зтl Ameriсan Plan
tuгism
12.1. Dezvo|tareа durabi|й in .....374 ARFR Codu| Deonto|ogiс a|Asoсia{iei Romёne de Franсizё
12.2. ParticuIaritёli gi reglementёri privind dezvo|tarea duгabilё
a turismului ...... 379 ARR Тaгiful mediu pe сamerё utilizatё
12.2'1.,Partiсu|aritёli9i reg|ementйriprivind turismuldurabileuropean.....,.380
12.2.2. Pагtiсu|aritёfi 9i reg|ementёri privind turismul durabil in Romёnia. .'.3B2 B&B Bed and breakfast
12'3.incё|zirea g|obaiё-* сonstrAngеri gi determinёri ............,... 386
12'4. Еfectele probabi|e ale sсhimbЁrii с|imatiсe asupra dеzvoltйrii вЕl Banсa Еuropeanё de lnvestilii
turismuluiduгabil ..........'.....391
12.5. Criza eсonomiсё imp|iсaliile sate asupra industriei hote|iere gi
BTI Business Тravel lnternational
rеstaura{iei 9i ......39s COz Dioxid de сarbon
12.5'1. ЕvoIulia genera|ё a сrizei eсonomiсе mondia|e ........'. 398
12.5.2. Efeсte 9i efoгturi ale industrii|or turismuIui.................. ....'...'.....,.'.'' 4o1 csl Comunitatea Statelor lndependente
12.6' CДteva studiide caz,....'.'.'.,' '..,.''.4o4
ЕSFBs
Anexe .................409
Miсile afaсeri a|imentare din Еuropa

Anexa 1 ................. .................f09


ЕRP Programu| Еuгopean de Reоuperare
(Еuropean Reсovery Programme)
Anexа 2................ .................41o
GEM G|oba| Еntrepreneurship Monitor
Bibliografie ........415
GIRА Groupe lnternational de Reоherсhes Agгoalimentaiгes
GsТs Guest Satisfaсtion Тraсking System
HACсP Hazaгd AnaIysis. Critiсal Contгo| Points
(Analiza Riscurl|oг. Punсte Critiсe de Contro|)
HoTRЕс Confederalia orgаnizalii|or patrona|e din industria
ospita|itёlii din {ёrile europene

ICТA Asoсiatia lnternationalё a Turismu|ui Culinar


ICТ| InstitutuI de Тurism Culinaг |nternalional

IFA Asoсialia lnternalionaIй de Franсizё


IHG Inteгсontinenta| HoteI Group

IH&RA Itltеrttаtlolt;l| Hоte| & Restaurant

IMM Il llI l 1| )l lttt Ir't tItl lll|(;| $l rnijIoсii


lPPс _
l t уl, t ttIlt.aviе ril llr Х|
lnterguvernamenta| pentru..n;- YM Yield management
KFC _ ":l#n.y
Kentuсky Fried Chiсken WCЕD Comisia Mondia|ё pentгu Mediu gi Dezvo|tаre
MDRТ _ Ministerul Dezvoltёrii Regionale WЕF ForumuI Eсonomiс Mondia|
9i Turismu|ui
ONU
- Organizalia Nafiunilor
Unite
WWF Federalia Mondialё pentru oсrotirea Naturii
o_o-o
- Out-of_order
OMM _ oгganizatia Mondialё de
Meteoro|ogie
PсR
- priority Club
Rewards
PЕsЕТА _ Projeсtion of eсonomiс
impaсts of сlimatе сhange
in
Еuropeаn Linion b;;; on
ж:fs."'the botom-up
P|в
- Produsul lnteгn Brut
PMс _ Ponderea marjeide сontribu{ie
PNAвЕ
- Federаlia Еuropeanё a
Parсuгilor Naliona|e gi Natuгale
PNUЕ _ Programu|Naliunilor Unite
pentru Мediu
RсB
- Romanian Convention Bureau
Rс| _ Resoгt Condominium
lnternational
RevPar _ inсasarea medie pe сamerё
disponibili
RI _ Ratа doritё de rentabi|itate
a investi{iei
SBA _ AсtulAfaсeri|or Miсi (Smal|
Business Асt)
sNsс _ nalionalЁ a Romanieiprivind sсhimbёrile
!,]H:1yJ3
TMс
- Тariful mediu pe сlient
тgz _ Тariful mediu zilniс
UE
- Uniunea Еuropeanё
UFS
- Unilever Food Solutions
UICN _ Uniunea lnternafiona|ё
de Consevaгe a Nаturii
UNFссс
j:J;;:ja Cadru a Na{iunilor Unite pentru Sсhimbёri
UNWTO /otvlТ _ organizatia Mondialё a Тurismului
I
TЕoRIl $l сOMPONЕNTЕ ALЕ INDUSTRIЕI
OSPITALITATII t

1.1. lndustria ospitalititii - definire gi dimensiuni


1.2. lndustria hotelieri
1 .2.1. Caracteristiс iIe i n d ustriei hotel ie re
1.2.2. Serviсiul de cazare hotelieri
1.2.3. o scurti retrospeоtivi a dezvoltirii industriei hoteliere
1.3. lndustriа restauraliei - definire, dimensiune gi o sсurti retrospeсtivi
1.3.,l. Caraсteristiсile industriei restauraliei
1.3.2. Serviсiul de restauratie - intre alimentalie са neсesitate publiсй
gi serviсiu turistiс speсializat
1.3.3. o sсurti retrospectivi a industriei restаuraliei
1.4. lndiсatoride misurаre a amplitudiniiaсtivitiliiin cele doui industrii
1.5. citeva studiide сaz

RЕzUIl,lAтUL сAPIToLULUl

Industria ospitalitё(ii сuprinde industria serviсiilor de сazare gi industria ser-


viсii|or de alimentalie, сaгe sunt сonsumate in afara loсuinlei individua|e sau
famiIiale. Тn Iiteгatura de speсialitate ameriсanё, ,,hospitality industry'' desem-
neazё tota|itatea aсtivitйlilor сe furnizeazё serviсii de сazare gi/sau a|imen-
talie, p|us serviсii instituliona|izаte de asigurare a alimentaliei. Serviсii|e insti.
tulionalizate reprezintё aсeIe serviсii сare nu se presteazё publiсu|ui сёlйtor.
Agаdaг, ,,hospitа|ity industry'' este reprezentatё de industria turismu|ui, aсtivi-
tёlile de sprijin gi сe|e dе organizare de сonferin!e.
lndustria ospitalitёlii este o aоtivitate eсonomiоё сare se dezvo|tй rapid Тn
mu|te !ёri aIе |umii, Тn pгinсipal datoritё mu|tipliсёrii eхponenliale a сilёtoгii|or
de afaсeri. Cгegtereа rapidё a aсestei industrii poate fi atribuitЁ 9i a|tor faсtori'
preсum: eхtinderea internaliona|izёrii afaсeri|oг, сregterea prosperitёlii econo-
miсe, imbunёtёlirea gi diversifiсarea seгviсii|oг de transpoгt,
1]:li]:]]:i!4in9ф:i!!i]]|]l i\rl4ll]i]fil j. lqri Lijl t ii

1.1. Industria ospitalitilii - definire 9i dimensiuni


Pornind de Iа sensuI oгiginaг al noliunii de ospita|itate _ aсliunea de a primi gi
а gёzdui pe сineva1 - industria ospitalitёlii сuprinde ansamblu| aсtivitёlilor сu
сaraсter eсonomiс (produсlie de bunuri gi seгviсii) destinate sаtisfaсeгii nevoi|or
turigtilor in loсuri|е dе petreсeгe a vaсantei.

' Miltrirl [ltlt|lr;;t. l tt,tt,,tltt,| !tttt:;tltttltti,l r.|ilrrr;r Ullttllls, Rrtсrlltt:,lt. l,{)()4. p.26З
,!'a
2 Managеmеntul opеra{iunilor in hotеldriе 9i rеstaurаtiе t lt, i i st |' | ) ll l
|
|l )t l|, t I l ( t t lс i nсIus!ric i ( )'\ l)i lu Ii l.1| i i

Chiar daсё turismul se bazeazа pe prestarea unoг seгViсii de ospita|itate, '/ сaraсteristiсi|e investitiiIor сare, prin mdrime gi modul lor dе reсuperare,
totugi, industria ospitalitёlii nu se suprapune оu сеa turistiса, Тntre сele douё sLrnt similaгe сe|oг din industii||e сonsaсrate 9i de faptu| сё
eхistAnd Тnsё o гetea de |egёturi, intre сAteva сomponente mai impoгtante, сare ,/ produсlia aсestor seгviсii este una intensivй in munсё.
transformё seсtorul oсupat de сe|e douё intr-unu| dintre сe| mai mare seсtor a| U|teгior, сaraсterul industria| a fost reсunosсut 9i a|tor сomponente a|e aсtivi-
есonomiei' l;ltii turistiсe. Ca urmare' formula de industrie a ospita|itёlii este tot mai freсvent
irrtAlnitё, сonsiderAndu-se сё ea rёspunde сeI mai bine speсifiсu|ui domeniului 9i
; rtrtudinii produсёtori|or de Vaсante.,
ComponrnIа
indшtriеi dе Cu toate aсestea, Тn literatura de speсia|itate mai persistё rеzerve сu privire la
lгrport lоIоsirea aсestor termeni, mai a|es in legёturё сu aria de сuprindere a industriet
Linii aеriеnе rlspita|itёtii. Unli autori Iimiteazё сonlinutul aсesteia |a serviсiiIe de сazare gi
Linii mаritimе
.rrаnsрoft
nrtiеr .lllпlentatie, poate gi pentru faptul сё, сe| mai adesea' aсeste douё prestalii sunt
qi fёroviат rlft-.ritе in aсeleagi inсinte (spatii) 9i funсlioneazё asemйnёtor unoг unitёli indus.
tlrа|r: AIti autoгi оonsiderё potrivitё o abordare mai Iargё, сu inсluderea serviсii|or
lirl ilgrement 9i a сelor de сomercia|izare a produseloг. Se poate apгeсia сё aсest
:l| tlсrt|еa punсt de vedere se apгopie de aссepliunea modernё a turismului, in
:,1llrttulсйreia oсuparea p|ёсutё, agreabilй a timpu|ui liber din timpu|vaсanleieste
l-rll putin tot atAt de importantё сa gi asigurarea сondilii|or de dep|asare, gаzduire
.';t ltrаnё. Nu |ipsesс niоi abordёri|e mult mаi |aгgi, сare inс|ud [n sfera industriei
. r.;1lrtаlitёtii gi alte aсtivitёli, pгeсum traspoгturile, sйnatatea sau eduсalia.

lierviсii|e de сazare gi a|imenta(ie аu un ro| distinсt, esenlial 9i primordia| Tn


.rll:;tlmbluI prestaliei turistiсe, fiind prin natuгa 9i сonlinutul loг, serviсii|e de bazё
.l|() сonsumu|ui turigti|or la |oсu| de petreсere a vaсanlei. Pentru a desemna in
rttrld unitar aсeste douй сategorii de serviсi|,in,,oхford Еnglish Dictionary'' ospi-
l.l|ttаtea еste definitё сa fiind ,,primirea gi gёzduirea с|ienfiIor, vizitatorilor сU ama-
lltltt;lte gi сonsideralie,', iar in ,,Le petit Larousse', sensul originar al aсestei noliuni
l |t.:;с-'mnеazё aсliunea de a primi qi a gёzdui pe сineva. Pornind de |a aсеste defi-

rrr{lt tltimologiсe, ospitalitatea сa gi сonсept a| aсtivitёlii turistiсe, poate fi сonsi.


rh'r;lti сa fiind un ansamblu de aсtivitёli сomerсia|e сare asigurё сazaгea $|/sau
',r.tvtt;itIe de aIimentalie, peгsoane|or aflаte depaгte de сasё. RёmAnёnd tot in
.;It:l;t аbordйrilor сonсeptuale, teoria turismului сonsideгё сй industгia ospita|itilii
r,tl;lrtпde deopotrivё aсtivitйli orientate сйtre oblinerea dе pгofit (сe|e a|e hote-
lrlrlIor сomeгсia|e, restaurantelor etс.) daг 9i aсtivitёli non-profit (сazaгea 9i ali-
rrrt:пtatia in spitа|e, univeгsitёli gi alte institulii, сatering industria| pentru birouri 9i
Figura 1.1. Reteaua de |egёturi intre industriа ospitalitёlii qi turism
l;rllrtсi etс). Figura 1,2' oferё o imagine de ansambIu asupra сonlinutului indus.
,1/ManagemenЬHoteIier
Sursa: http://www.sсribd.сom/doс/5,14981 aссesat in 22.05.2010 Irlrll ospitalitёtii gi a гelaliilor dintre aсeasta 9i industriа turismu|ui, сu mentiuneа
r:.1 ;tboгdaгea se insсrie Tn сontextu| limitёrii ospitaIitёlii |a serviсii|e de сazaгe 9i
Industгia ospita|itёli nu Тnseamni numai serviсii|e ofегite de hoteIuri gi resta-
rlrrnentatie.
urante, aga сum ne-am imaginat la prima vedere. intьo definilie datё de сёtre ,

oгganizalia Mondia|й a Тurismului (oMт)' pгin teгmenuI de industrie a ospitalitё|ii lndustria hote|ierё este сonsideгatё сa fёсAnd paгte din industria serviсiiIor de
sunt definite ,,totalitatea organiza|iilor, firmelor gi instituliilor care oferё сa prim 1rtltпiгe turistiоё primarё, adiсй {e totalitatea struсturilor de pгimire сaгe furni-
serviciu cazare gi alimenta|ie, atёt pentru turigti, cёt gi pentru popula|ia din comu- ,'tltlzl tuгigti|or seгvicii de сazaгe gi a|imentalie' Industria serviсiilor de primire
nitatea locald". trrlrstiсё seсundare este reprezentatй de totalitateа struсturi|or de primiгe сare
Daсё asupra ideii de ospitalitate nu existё niсi un fel de rezeгvё in сe privegte tr|сrё doar seгviсii de сazare.
гela{ia сu turismul, atributul dе ,,industrie', a generat сontroveгse. Asoсiat inilia|
aсtivitё{ii hoteliere Et tttlIlzаt in sintаgma,,industrie hote|ierё,', atributu| de industrie
estе justifiсat de aпlp|oаrеa 9| r;ontinutuI aсеstei сomponente Fste vorbа mai
а|es rJtl
Managеmеntul opеra{iunilor in hotеlйriе $i restauratiе
!:J!!!!уу!Щ
l ndustri a os pital itё|i i lndustria turismului 1.2.1. Caraсteristiсile industriei hoteIiere
Industria hoteIieгё, reсunosсutё сa o componenti distinсtё a eсonomiеi, expгi.
rltatё сu sufiсientё rigoare de gгupa de serviсii ,,hoteluri gi restaurante'', are сa
rlomeniu de referin!ё totalitatea proсese|or desfagurate Тn unitёlile de сazaге,

F""*;-l Б'"t---l F;.*-l


trаnsport generate de primirea, sejuгU| 9i pleсarеa сёIёtoruIui. Conlinutul industriei hote_
lrere' funс{ii|e gi trёsёturile aсesteia au evoIuat in сoneхiune сu dezvo|tarea сapa-
I Pentru de
| сomеrсiale l
I inslilutii | оazaгe (ех.
сrtA{iIor de сazare 9i imp|iсarea |or in aсtivitatea tuгistiсё' AstfeI, aparitia 9i exis-
| l I

I sосialе(eх.
I

n*"'"'u l
tеn{a prime|or stabi|imente avind сa destinalie primirea gi gёzduiгea сёlёtori|or
l spitalе)
I

I
ГМ-J---й;l
amnnuntul(ех. ;ru fost determinate de efeсtuarea Unor deplasйri in aIte scopuri deсAt сe|e turis-
I
I


|

trсе' Mai tAziu' pe mёsura intensifiсёгii сirсulaliei turistiсe, a сonsaсrёrii tuгis-


I

I magаzine

Б.';---l suveniruri) rltr't|ui gi transfoгmёгii Iui Тntьun fenomen de masё, s.au produs adaptёгi 9i in
|

llй;."tйl I
оаzarе de
Б;"й-l pltvrn{a mij|oaсe|or de сazare.' Astfel, сregte numёrul unitёli|or destinate gёzduirii
|

I dе | оomеrсiаle |.
(ех. сimine
l
alimеntаlie (eх. rl;rspe{ilor temporari, iar amplasarea |or se rea|izeazё [n аfaгa oгage|or' in zone|e
| l I timр liЬer(eх.
rеstaurantе)
studenteqti)
parоurl
I

I
;lt ltl exсelen!ё turistiсe.
l
I I
l
"."'*, J:ieсare unitate turistiсi de primire are anumite paгtiсu|aritёli сare se rёsfrAng
I
I

I I :jI i:lsUpra naturii gi сaraсteristiсiIor seгvrсiilor/produselor oferite. intre seгviсiiIe


1lrtlstate in diferitе hoteIuri pot exista eIemente identiсe din punсt de vedere
.l|trtt;turaI, dar Тntodeauna vor exista gi elemente de diferenliere, preсum: сalita.
lt'. r servсiilor, сompoгtamentuI persona|uIui..
Figura 1.2. Relalia dintre industria ospitalitёtii gi industria turismu|ui lrldustria hotelierй, degi nu privegte in exс|usivitate asigurarеа neсesaгu|ui de
Sursа: Baker S'' Brad|ey P., Principiile opera|iunilor de la recep|ia hotelului, Editurа A|| Beсk, :;1lа(ii gi serviсii de сazare pentгu tuгigti, manifestё multё reсeptivitate fa!й de
Buсuregti' 2002, p.4 rrcvoile aсestora, evolueazё Тn interdependen!ё сu aсtivitatea tuгistiсё. Legйtura
rlttltre aсtivitatea tuгistiсё 9i industгia hotelieгё este' insй, mult mai сomp|eХа, de
in сea сe pгivegte a|imentalia pub|iсй, din punсt de vedere eсonomiс 9i soсia|'
este сonsideratё drept un stadiu avansat de pregёtire a hranei pentru populatie. 1llrlfunzime gi de interсondilionare reсipгoсё. Pe de o parte, industria hotelierё se
tltlzvoltё сa Urmare a сregterii сirоu|aliei turistiсe, iar pe de a|tё paгte, insёgi evo-
Alimentalia pub|iсё este influentatё in evo|u{ia sa:
/ de nivelul de dezvoltare eсonomiсё,
|rt(rа turismului este determinatё de existenla unor spalii de сazare, de niveIu| |or
tlt: ссhipare, de сaIitatea givaгietatea serviсiilor oferite.
r' de сonditii|e de via!ё 9i de munсё; lndustria hotelierё, 9i, respeоtiv сalitatea serviсiuIui de сazare, influenleazi nu
r' de struсtura demografiсё, de pгofiIul oсupationa| 9i mentаlitatea loсuitoгiIor. lttttтlai dinamiсa turismu|ui, Тn genera|' сi 9i efiсienla acestuia. Pгin atraсlia exer-
o сontribulie importantё |a dezvo|tarea s3 in dinamlсё 9i struсturё revine t;ttltta, serviсiul de cazare hotelierй favorizeazё o mai bunё utilizare a poten-
fenomenuIui turistiс, in toatё сompIexitatea sa.'
(rlllr:Iui, a resurseIor umane gi a сapaсitй{ii bazei tehniсo-mateгia|e, сonduсend la
Seсtoгu| ospita|itёtii are o pozilie dominantё in сadгul industriei turrsmuIui. Pe
rrl;tllzarea unor сoefiсienli superiori de exp|oatare. Complexitatea serviсiiloг de
|Angё inсasёrile geneгate in mod dirесt, aсest seсtor asigurё oriunde Тn |ume, |'azarе, diversitatea Ior reprezintё un faсtor de prestigiu, de atrасtivitatе a pro-
mi|ioane de loсuri de muncё, iar prin natura sa, aгe сe| mai pronunlat сaгaсter
rlrrsului turistiс 9i, indiгeсt, de сregterea efiсienlei сomerсiaIizёгii |ui..
inteгnational, сa ramurё a seсtoru|ui turistiс.
Pгinсioalele сaraсteristiсi a|e industriei hote|iere sunt:
. Adaptabilitatea la nevoile turismului _ reprezintй una din сaraсteristiсile
lrrrpoгtante ale industriei hote|iere;
1.2. lndustria hotelierй
. Seruiciul de cazare este rezultatul сombinёrii unor presta|ii de bazё 9i a
Industria hote|ierё, сomponentё a industгiei ospita|itё{ii, refleсtё pe dep|in par-
tttкta auхiliare la realizarea cёrora participё unitatea hotelierё 9i personalul
;tс:сlsfeia, precum gi alte verigidin interiorul sau din afara industrieituristice;
tiсularitёli|e intгegului seсtor: este eterogenё, afeсtаtё de sezona|itate, uti|izeazё
un voIum ridiсat de munсё cu сalifiсare medie, iar сa o trёsёturё distinсtё in
gгupu| serviсiilor de sejur, este intensivй in саpital.
Мinсiu Rodiсa' Есotloпtiа tttismului, Еditurа Uranus, Buсuregti, 2004, p.264-265
1
,'
Rасhita Ustinia, Geslitлltl;t tltltоliсгё si de restauranf, Еditura TransversaI, Buсuresti
2()()B p. 26-3'l
]
[Jlan F]|orina, Г)intt M;rtltr' liltttrltt lillll;tli], Еcotюmia turistttttlttt :,;i ttttус!ittl inсotljtt;ilt.l ,

ll'tli;rth (]lrtttltllt' ()itlсltttll1ttl t:iI i|I;п:t'tt'' l rlltttrа Mirtoll, ТirniEo;rt;r .|('t||'|' 1l 1? I tltlLtr;t l ссlttопtiса' Г.ltl('tIl(tт|l Il)!lll' 1l l./
Matragеmentul opеraliunilоr in hotеldriе 9i rеstauraliе
l t'tп,it ,lt | ||||t|,IIt|!'Illl. ttlt' itttltt,у!riсi ll,sJlilttIilit1ii
. Sezonalitatea in domeniul hotelёriei * este гezu|tatu| сonсentrerii сererii Тn prinсipa|ё a сёlёtoriei, motivatte аsoсiаtё CU o experiеntй anterioaгё сare stэ
anumite perioade a|e anu|ui sau sаptаmёnii, in funсlie de speсifiсuI sёu (pentru doregte reТnnoitё dar, ln mod freсvent, so|iсitaгea unui serviсiu de сazаre
tuгismu| de litora|, de drumelie, de sсhi etс.) 9i se mаnifestё prin varialia сores- depinde de сonsumu| unui produs tuгlstiс mai |arg.
punzёtoare a produсliei gi, respeсtiv, a ofeгtei de serviсii. Supraso|iсitarea servi- Cazarea poate fi definitё сa rezuItatu| industriеi hoteIiere, seсtor сe inq|obeazё
сiiIor de cazare in peгioadeIe de vArf 9i diminuarea сereri|or sau сhiar absenla lor ansamb|u| aсtivitёli|or desfёguгate in spaliile de Ioсuiгe temporarё1. DimeЪsiuneа,
Тn extrasezon se refleсtй negativ asupra gradu|ui de uti|izare a bazei materia|e gi struсtura gi distribulia spalia|i a mijloaсe|or de сazare determinё сaraсteristiсi|e
a persona|ului gi' impliсit, asupra efiсienlei aоtivitёlii. Reduсerea efесte|or sezo- tutuгor сelor|a|te сomponente a|e bazei tehniоo-materiale a turismu|ui; de аse-
na|itёlii' сa pгioritate Тn industria hote|ieгё mai multё flеxibilitate Тn produсlia de menea intervine 9i Тn orientarea fIuxuri|or de turigti.
seгviсii, o p|anifiсare riguroasё a neсesaruIui de resursе umane, o diveгsifiсare a Destinаt satisfaсerii nevoi|or generate de gederea in afaгa regedinlei perma-
serviсiilor gi praсtiсaгea unor tагife pгomolionale; nеnte' serviсiul de cazare are un сontinut сomp|ex, rezu|tаt ai mu|tituoinii
. lmposibilitatea stocёrii ;i pёstrёrii seruiсiilor turistice de cazare, ca qi divеrsitё{ii nevoilor pe сare turigtii le manifestё, dai gi varietёlii formeIoг de turlsm
9i

dependenla lor de structurile materiale gi de persoлal - impun pгeoсupйri deo- r:Arorа trebuie sё se adapteze. in identifiсarea componente|or serviсiu|ui de
sebite in direсlia сunoagterii gi antiсipёrii evo|utiei сeгerii gi mai mu|tё elastiсitate сazare trebuie avut Тn vedere сё unitatea de сazare indep|inegte, pentru turist.
in oгganizarea aсtivitйlii. funсtiа unui domiсiliu temporar gi сё' potrivit unor studii de speоiaiitate, turistui
in ansamb|uI Ioг, pгob|emeIe industriei hote|ieгe, de o mагe divesitate - de Ia pеtreсe mai mult de jumёtate din tota|u| timpu|ui de vaсan!й in aсeste spa{ii.
design-u| 9i amplasarea unitёliIor pAnё |a mаnagementul aсestora _, Tgi pun Prin сapaсitёli de сazare se in{e|eg aсele dotёri dЬ bazё materiаiё сarе
amprenta asupгa сalitёlii seгviсiiIor de cazare, ospitalit5lii gi efiсienlei operaliu- ;tstguгё Тnnoptarea gi-odihna tuгigti|or pe o anumitё duratё de timp, Тn baza unor
niIor gi, indireсt, asupra dinamiсii aсtivitёlii turistiсe. l;llife deteгminate, diferеnliate Тn funсlie de gradu| de сonfoгt orerit pe perioada
r|rll an in сare sunt soliсitate. Capaсitйli|e de cazare сuprind totalitatea
HoteluriIe din RomAnia se aflё pe loсu| a| gaselea in topu| hote|uri|or din forme|or
rlr: сazare сare, in vederea asigurёrii unui sejur сёt mai atraсtiv, ofеrё
Еuropa in сeеa сe pгivegte гapoгtuI pre!-seгviсii, сonform unui sondaj reaIizat de tuгigtiIor
t,rlnditii optime de adйpostire (Тnnoptare), Тndeplinind, dupё сaz, qi
serviоiuI onIine de rezervёri hote|iere hote|.info. Bulgaria s-a situat pe |oсul Тntёi aIte funсtii
t;.traсteristiсe odihneiin domiсiliu| temporar (aIimentaliе, agrement, igienё
din Еuropa, oaspelii hote|ieri din aсeastё larё apreсiind un raport deosebit de etс.).2
Prinсipa|ele aсtivitёli speсifiсe serviсiu|ui de сazare Ъotelierё, -сonсepuf Тn
avantajos pre!-serviсii aI hoteIuriIor din aсeastё !arё.
lt:ieea satisfaсerii сererii turigtiloг' sunt:
oaspelii hotelieгi au аpreсiat un rapoгt bun pre!-serviсii Тn speсiaI Тn !ёrile din . Cazarea propriu-zisй serviсiilе сomp|ementare aсesteia:
Еuropa de Est gi de Sud. Bulgaгia s.a situat Тn vЭгful с|asamentu|ui сu 7,61 . A|imentalia gi serviсiiIe9i speсifiсe, |egate dе asiguгarea aсesteia;
punсte, foarte aproape de repub|iсi|e est-europene Po|onia gi Cehia, aI саror . Aсtivitё{i|e сuItura|.artistiсe gi de agrement;
ranking inalt nu гeprezintё o surprizй, сёсi deja Ia o сomparalie а metropolelor pe . Serviсiile de infoгmare 9i intermediere;
plan mondia|, сapita|a сehё, Praga, preсUm gi сea polonё, Vargovia, au сЭgtigat . Асtivitё{ile сomerсiaIe;
un loс printre сele mai bune сinсi metropole. . Aсtivitёli сu сaraсteг speсia|.
Hotelierii !ёriloг inveсinate, Portuga|ia gi Spania, rёsfё{ate de soare gi situate lntre aсeste serviсii existё re|alii de interdependen!ё, iaг ciгсuite|e lor tehno;o-
pe Peninsula lberiой, au oblinut un |oc 7, respeсtiv 8. Austria, se сlaseazё Тnсё, (l|се se inteгfereazё. -[n raport сu speсifiсu|
fieсёrei unitа1i de сazare, unele dintre
cu 7,28 punсte, Тn partea superioarё a ranking.ului top 20, |a fel са 9i Germania, ;tсtivitёfi|e menlionate pot fi dezvoItate mai mult, altele mai pulin.
De asemena,
сaгe se numёrё de asemenea printre сe|e mai Тndrёgite !ёri din Еuropa de ttnele pоt sё |ipseasоё, dupй сum pot apёrea une|e sup|imentire. Toate aсeste
petreсerе a сonсendiu|ui. .

1'гestatii сonсurё |a satisfaсerea nevoiloг с|ienti|or, сaraсterizёnd sub aspeсt


r;аntitativ gi оalitativ aсtivitatea desfiguratй in seсioru| hote|ier.
1.2.2. Serviсiul de саzаre hotelieri Unitёli|e hote|iere pot ofeгi turigti|or, pe |Angё cazarea propriu-zisй,
9i alte
t:аtegorii de prestafii, pгeсum seгviсiul de a|lmentalie, serviсiuI de informare,
ser-
in ansamb|ul aсtivitёlii tuгistiсe, cazarea, in mod freсvent, nu aгe un |oс sau o vtсiul de intermediere, aсtivitёli сultura|-агtistiсe
9i de agrement. Unele dintгe
raliune de sine-stйtёtoare. Rareori un turist seIeсteazё un hote| sau a|t tip de lrсeste pгestatit sunt gratuite, fiind inс|use Тn сostu| initiаl al cazёrii' Тn timp сe
unitate de сazare doaг pentru a-gi sсhimba domiсi|iul. De сele mai mu|te ori, pentru a|tele se plёtesс taxe suplimentare.
alegerea este motivati de faptu| сё hotelul ofeгё un serviсiu menit sй spгijine Un aspeсt impoгtant pentru prеstatorii de seгviсii hote|ieгe este reprezentat de
motivu| prinсipa| aI dep|asёrii unei persoane spre o anumitё destinafie. Еxistё iislguгarea unui nive| сalitativ сorespunzйtor al serviсiilor de cazare. Potrlvit spe.
Тnsё unitёli de сazare amp|asate in spесia| Тn stafiuni|e turistiсe' сarе nu se r;tа|igtiIor in domeniu, сaIitatea seгviсiilor hoteliеre este determinatё
de un
insсгiu in aсeste сooгdonate generale gi сare se сonstituie drept motivatie аnsаmb|u de e|emente gi imbraсё urmёtoаrе|e forme:

, httр'//www horeса.rolslirtl? / :.|ttll |,t4(i hote|trri|е-сu.сe|-nrаi-btltt l;tlrоt l prеt-serviсii. . Minсiu Rodiса, op. сi| ' 1l ?t\4
SilAnr:itrlesсtt Gаhrlrr|.r' Мlr:tt ]rlstittа' Et:onomie itl Ittrisпt,
riitt сlttrrt;ut htrrrl (;rс.r;tls;rt 2{) ttl;tlItrl .'() l | ) () l| |}tlt:k. Гlttt:tttе5tl,20()t)'
(
si t1tl:;lttttttl Ёсlitrlt;l
llIi
Mаnagеmеntul opегaliunilor in hoteliriе 9i restauratiе ()

/ Calitatea spa|ialё este definitё de faсi|itёlile de aссes |a loсu| de petreсere Un avoсat eng|ez, А|eхttttt|rlt Mt:K;ry. ()arе а сйlёtorit Тn inteгioru| !ёrii sale in
a vaсantei 9i |a diverse atгaс{ii; anu| 1846, a obseгvat difеrtltttrэ|rl dttltrс; hote|uгi|e ameriсane gi engleze. EI a
/ Calitatea op|ionalё este exprimatЁ de varietatea tipologiсё a prestaliilor preсizat сё hoteluriIe englezе sunt vAzutе сa proprietёti private la fel сa pro-
oferite, referindu-se |a posibi|itё!i|e de gёzduire, stгuсtura dotёriIor gi mrj|oaсe|e pгietёlile сaгe le inсonjoari. in Amertсa, hote|urile sunt vёzute сa fiind de interes
de diveгtisment; pub|iс 9i сhiar сIёdiri publiсe. De muIte oгi aсestea sunt сeIe mai impresionantе
/Calitatea temporald este dedusё din timpu| de servire (de inregistrare in сlёdiri din oгag. Sistemul de сlasй soсialё nu existё in SUA 9i hote|uri|e еrau
unitateа hoteIierё, de oblineгe a rezeгvйrii etс.); |oсurtIe in сare se opreau oameni din difeгite сIase soсia|e 9i aveau tendinla de a
r' Calitatea intrinsecё are o сomponentё materia|ё, rezultatё dtn respeсtarea se amesteсa' oameni bogali сu munсitori gi vamegi.
unor norme сu privire |a dotаrea 9i Tntrelinerea spalii|or de сazare gi o Un alt mod pгin сaгe se diferenlia delinёtoru| de hote| ameгiсan de сe|
сomponentё umanё, dependentё de сaгaсteгistiсi|e personalului; euгopean in seсolul al Х|X.lea егa сonсepu| de gazdё 9i statul soсia|. De eхeпl-
/ Calitatea rela|ionalё este pusё Тn eviden!ё prin re|alii|e prestator-сlient qi pIu, delinёtorul de hotel in Ang|ia eгa сonsiderat сu o treaptё deasupra unLtt
сIient.с|ient. sегvitor.
in sсopul rea|izёrii unei mёsuri сorecte a оa|itёtii serviоiu|ui de сazare este La Тnсeputul aniIor 1900, pAnё la Marea Reсesiune din anii '30, dezvoltareа
impoгtantё aсtivitatea de definirе a unor сгiterii de сalitate mёsurabiIe. Cuantifi- rndustriei hote|iere a fost marсatё de epoсa hoteturi de |uх,,. in aсeastа
',mari|or
сaгea peгfoгmante|oг are Тn vedere nu numai сhestionareа с|ienli|or, сi gi eva- perioadё а fost сonstruit hoteluI ,,Plaza,' din New Yoгk, сaгe este оonsiderat 9r
|uarea performan{eloг fa!ё de obieсtivеle unitёlii hoteIiere Tn |egёturё сu сa|itatea аstйzi unul dintre сe|e mai bune hoteluri din lume (сonstгuсlia aсestui hote| a
gi сomuniсarea rezultatelor сёtre angajali pentru сa, pleсёnd de aiсi, sё se сostat 12 mi|ioane $, sumё fёrё preсedent |a data гespeсtivй)' Cesar Ritz a
inсurajeze desсentraIizarea gi iniliativa. realizat e|egantul hotel Ritz din Paгis, devenit ulteгior prototipuI hoteluri|oг Ritz-
()arItons din Londra gi Madrid, uгmate de сe|e din New York gi Boston. Тn anu|
1.2.3. o sсuЁi retrospectivё a dezvoltёrii industriei hoteliere 1931' a fost inaugurat hoteIu| Wа|doгf Astoгia din New York, сare este 9i in
llrеzent unu| dintre сele mai mari hoteluri din |ume.
De la inсeput in Ameгiсa, delinёtorii de taverne gi mai tAгziu de hote|uri erau Chiaг de |a Тnсeputul seсo|ului aI X|X-lea ameriсanii s-au intA|nit |a сonvenlii 9i
de obiсei сonsiderali membri respeсtabili ai сomunitёlii gi se buсuгau de un statut intгuniri po|itiсe. Pгima сonven{ie nafiona|ё pentгu un paгtid mare a fost in anuI
nelntAInit Тn Еuropa. George Washington de{inea сAteva miсi сase publie, 1931 pentru a.| desemna pe Henry C|ay pentru pregedenlie. S-au intё|nit Ia
Abгaham Linсon era proprietar asoсiat intr-o tavernё din Springfie|d, |||inois. [']arnum's HoteI Тn BaItimore, o сIёdire сu gase etaje 9i 200 de apaгtamente, сu
Pe paгсursu| a 30 de ani inainte de razboiu| сivil, de(inerea de hote| era reputalia de a fi unul din сele mai bune hoteluri din !aгё.
сonsideratё o profesie. Mulli manageri se strёduiau sё devinё gazde mai Dupё сe| de-al doi|ea гёzboi mondia|, Conrad Hi|ton, сongtient de existenla
degrabё deсit pгoprietari сeea сe Тi deruta pe vizitatorii britaniсi. Charles A' rtnei сereri sporite pentru сamere de hotel, a Тnсhiгiat H.Stevens din Chiсago
Stetson' manager |a Astoria House a desсrls diferenla astfel: ,,Un delinёtor de (сapaсitate de 2000 de Iocuri сare fusese fo|osit de armatё in timpu| rйzboiului)'
tavernё gtle сum sё асapareze piala gi sё hrёneasсё mu|te persoane la masa tlpoi Тntr-o suссesiune rapidЁ a aсhizilionat ,,Тhe Palmer House'' dtn Chicago,
pub|iсё. Un delinйtor de hote| stё la aсe|agi nive| сu oaspelii |ui''.1
''La P|aza,' din New Yoгk, Waldoгf Astoгia din New York 9i The Town House din
|n Ang|ia, persoanele din soсietatea inaltё au сase enorme gi persona| l-,os Ange|es. UIterior a adёugat 9i a|te hote|uri, iar in anii '50 rea|izeazй fuziunea
numeros de servitori. Cёnd сёlйtoresс, сel mai probabi| sunt gazduili de pгieteni. Hi|ton.Stat|eг; (Stat|er Е.M _ hote|ier ameгiсan сare a pus baze|e оe|ui mai impor-
Distгaсlii|e se organizeazёIn сasele |or. Abia dupa anul 1900 au fost ademeniti tant |an! de hoteluri moderne din SUA, сare ofereau un nivel de сonfoгt ridiсat a|
afarё din сaseIe lor сand au fost invita{i |a un dineu сu Cesar Ritz 9i Auguste sегviсii|or hoteliere, preсum сamere spalioase сu bёi individuaIe, intгerupёtoaгe
Еsсoffieг Тntьo |oсalie de |a Savoy 9i Claгidge. e|eсtriсe, аpё сurentё, te|efon, room.serviсe, radio, sisteme de rezervёri Тntrе
In Ameriсa, hotelurile erau loсuri obignuite pentгu Tntёlnirile сomitete|or сiviсe, ttote|uri), Ulterior inovatiile au inсlus inсйlzirea сentralё, аeru| сondilionat, lifturi
asoсia(ii de afaсеri, сomunitё{i de frontiere, сonsi|iul oragu|ui 9i aIte agenlii guveг. pentru pasageгi etс., сare au fost adaptate rapid de сйtre hotelurile internalio-
namenta|e- omenii de afaсeri apelau |а mu|te сase de sсhimb ale hote|uri|or gi |e пale. Егnest Henderson a rea|izat aсe|agi |uсru Тn сadrul |an{u|ui Sheraton'
fo|oseau Tntr.o anumitё mёsurё сa bursй. Promotorii noi|or orage ameriсane au Aсeste prime |anluri hoteIiere au dominat piata pinё сAnd Hyatt gi nou| sёu pro-
гeсunosсut valoarea unui hote| bun gi in multe cazuri hoteIuri|e s-au сonstruit .l967
totip atrium (гea|izatin odatё сu desсhiderea H. At|anta Hyatt Regenсy)au
inainte сa oragul sё existe. A9a сum Danie| Boorstin spune, hote|urile erau deo. revigorat arhiteсtura mariIor hоte|ttri de lux.
potrivё produsu| 9i produсёtoru| сomunitёti|or gi simptomuI vizitёrii frenetiсе ale Un a|t pas major а fost tlэprсzrltlt;rt r|сt ссlnstruсtia moteIuriIor, unitёli standar-
comunitёtii. dizаte, amp|asate сltr=.;t Itlttt1rl| :.;tl..ltl|tl|ttl lrttens сiгсu|ate, de сdtre Kеmmons
Wllson' fondatorttl |аtt{rrItrr ||trIrr|.ry Itttt At:rlstl:а au fost prime|e unitёti de Cazare
de саtеgoгle eсonOtIll(:.i (:.tll!:;{1 ;ltlttl:;.ltl t:;lIiitoruIui obignuit се сёutа сamere
' LаteIy I htlttt:ts, I)сlltttсltttt:tl':;' А ( .с'11111', of Splt:ttrlot (Bostotr, сollftlrttll-ll|с: El с;ul tttl l
M.rl;l; l Il rtrt;|11u..' ;у11n.n
(lo ) llXil
I0
'ltдlщц::tl ttl r l1lсl lt! l r lr r i It lг it t lttll сliiгiс ;i rсstaшгаtiс li'tlt'tt 'уt | |]|llllI||lt.IIl|' ,tl,' tlttItt'уll'it'i llr1li1t1l1111111 ll
Multe moteluri mari s-au asoсiat hote|uriIor. Nu era сazuI mote|urilor miсi сare
r,llеntе|a etс., iar сei сare nLl v()t t(:t|:,i| li.l sr: adapteze din mers 9i Тn tlmp util, se
Тnсhiгiazё сamere |ёngё autostradй. Aсegtia au сontinuat sё igi menlinй
aso- vtlr аrlttoeIimina din сompetltttl-
сieri|e anterioare. Motivele - o atmosferё mai re|axatё deсAt la un hote|,
mote-
Iuri|e fiind mai pulin foIosite сa Ioс de intЭ|niгe in sсop de afaсeri _
9i faptul сё
servtсluI de masё еste mai pulin foгmal gi nu este in stiiuI unei сafene|e.
in anii '60, turismu| Тn ansamblu| lui, 9i turismu| de afaсeri in speсial au inre.
1.3. lndustria restauratiei - definire, dimensiune 9i o sсurtа
gistrat o evolulie aссe|eratё. La Londra, Paris, Roma, Аtena, Hong-Kong, retrospeсtivё
Тokyo,
s-au сonstruit hoteIuri mari, moderne, |an!urile hoteIiere Ht|ton, Shraton,ЪyattЪu
сontinuat sё inauguгeze hote|uri noi, de сapасitёli mari, оагe se adresau Industria restauraliei se individua|izeazё сa o сomponentё distinоtй a eсo-
rrrlttliei, oгientatё spre satisfaсerea сerinleloг populaliei сu o hranй de bunё
Тn
speсia| oameniloг de afaсerl. Va|uI сonstruсliiloг in domeniul hotelier a сгeat
un
surp|us de сapaсitatе reduсAnd gradul dе oсupaгe in marea majoritate a r:;r|ltltte, avёnd un ro| impoгtant in viala eсonomiсё 9i soсia|ё.
unitё. ()rrvAntul restauralie este uti|izat tot mai freоvent in |iteraturё de speсia|itate in
ti|or dе cazare. in aсest сontext, сompaniile hote|iere au reсurs |a
sisteme noi de
organizare, |a noi mеtode gi instгumente de luсru speсifiсe managementu|ui gl |llr;rtI sintagmei ,,aIimentalie pubIiсё'' pentru domeniul de aсtivitate сupгinzAnd
marketinguIui, jn vederea supravieluiгii сu suссes Тntr-un mediu ;r1rrtILtсtia сuIinarё (pregёtirea prepaгate|or сuIinare, de patiserie 9i de сofetйrie)
сonсuren[ial tot
mai soliсitant. in anii '70 noliunea dЪ notelаrie modernё аpare gi in Еuropa. ''r tlrlsfaсerea aсestora, preсUm gi a biutuгi|or (seгvirea сonsumatoгului pe loс
Lаn- .i.ttI l|Vrarea Ia сomandё, Тn afaгй loсalului), aсtivitate desfёguratё Тn сadru| unor
luri|e hote|ieгe ameriсane traverseazё oсeanu| 9i se сonso|idЬazё pe Ьаtrаnu|
сontinent, impreunё сu toate aspeсte|e noi legatЪ de gestiune gi produse t lr ltl.ll l есonomiсe speсia|izate.
revo-
lulionarе. in aсest сontext, europenii |a гAnduГlor, сreJazё |anluri hoteliere, I)t: la apaгitia omuIui, alimentalia a сunosсut o evolulie сontinud. Еpoсi|e isto-
imi-
tandu-i pe ameriсani, in sсopul сonсurёrii noilor giganli hote|ieri. Conсurenta Il(.| (;t|llosс diferite moduri de abordaгe a aIimentaliei, сum ar fi, moda aIimen-
europeanё сU сea ameriсanй devine o гealitate, iar standardizarea сonfoпu|ui gi l,r[r.lr rаtiona|e apёrutё |a sfAгgitu| aniIor'60 сare s-a сonfгuntat сu invаzia mёn-
a serviсiiIor devine un сriteriu de alegere. Ghidu| dе сё|йtorie tradilional este .90
in|o-
l.lttIlIIor semipreparate, сu moda aIimentaliei vegetariene. in anii alimentalia
сuit de,,сata|ogu|'' |an{uri|oг hote|iere. ....lrl tJej? vёzut6 сa o teгapie' a|ёtuгi de ,,a|iсament'' (alimentuI.mediсament). in
Apaг publiсitatea, relaliile pub|iсe gi fieсare hote| dispune' aga preсUm fieсare ;'rt.zсnt, se obseгvё un interes tot mai spoгit asupгa informalii|or |egate de ins.
firmй se respeсtё, de un serviсiu сomerсiaI. Se sсhimbё sеnsul dialogului, r rr1lllonarea pгoduseIor сu deta|ii pгivind сompozilia, сalitatea gi сantitatea fie-
aсum
hotelu| vine in intёmpinarea с|ientuIui' oferta este tot mai mare, iar l .lrrrt nutrient. Cu toate aсestea, datoritё vielii moderne, a сregteriivenituгiloг unei
Ъonсuren1a
este tot mai аgгesivё. Hotelйria independentё se сonfruntй сu difiсultёli .trrtltltite pё(i a populaliei гomёne, сAt gitot maiaссentua|acrizё de timp, faсe сa
b|eme de adaptare |a noile tehnici сomerсia|e'
9i pro-
r.rll putin Тn vaсan{ё sau in timpul сёlйtoгiilor o paгte din сe in сe mai mare a
|n anii ,80 se extinde marketing-u| in domeniuI hote|ier. Noliunea
de сlient 1ltlpu|а(iei sё apeleze la serviсii de alimenta{ie speсia|izatё. Se сonfiгmё astfeI сё
evolueazё Тn funсlie de motivalia dep|asйгii. Se ap|iсё prinсipiul segmentёrii,
iar ,,.rstёzi' in Iume, fieоare a treia masй se ia Тn afara domiсiliuIui''.'
suссesul rezidё 9i depinde de mix-ul aсtivitёlilor desiёgurate. DJ asemeneа, Industria гestauraliei este o suгsё impoгtantё de |oсuri de munсё. Fieсaгe 1
managementu| hotelieг evo|ueazё de |a managementut prin obiective |a rrtlIlon de do|aгi сheltuit in resturante genereazё 34 de loсuri de muncё adiliona|e
,'уield
managemenf' (management avДnd сa sсop mахimizarea rezu|tate|or, гespЬсtiv rrr tэсonomie. PAnё in anu| 2021 se estimeаzй ой industria de profil va adёuga
maximizarea oсupёrii сamerelor, сonсomitent сu rea|izaгea сelui mai bun lrrt;ё ,1,3 miIioane de joburi, dintre сare 403.000 de oameni Voг avea pozilii сare
tаrif
yedlu pe сamerй). Aсeаstё muta{ie se rea|izeazi' Tn prinсipal, la nivelul hote- vtlr сombina prepararea mAnсёrii gi seгviсii, 240.000 de ospёtari gi 122.000 de
lёriei de сategorie mediе de сonfoгt, hotelйria tradi{iona|i с"'" eguat Тn .;tlfr gi buсёtaгi gefi..
aсeastё
tranzilie fiind.deс|asifiсatё, formёnd releaua hote|uri|or de 1 " stele.
9i2
In anu| ,1990, se dezvoltй hote|ёгia eсonomiсё (budgei1, iar mari|e grupuri
hote|iere, doresс |a гindu| |or sё сucereasсё aсeastё pia1Ъ oierinс 1.3.1. Caraсteristiсile industriei restauraliei
o gamE ljrgа
de pгoduse hoteliere, Tn funсliе de bugetu| с|ientu|ui, гeЬpeсtiv de Ia ,1-5 stele Sеrviсii|e de а|imenta[ie se insсriu in сategoria prestalii|or de bazё 9i au сa
(hoteluгi de lux in Fran!a).
tlt-'stinatiе satisfaсerea trebuinle|or de hгanё a|e tuгigtiloг, dar 9i a unor nevoi de
Previziuni|e organizaliei Мondiale a Тurismului sunt Тnсuгajatoare pentru
. viito- leсreere gi distгaоlie. Е|e sе dezvo|tй in re|atie сu serviсii|e de сazare sаu inde-
rul apropiat, pentru сare se sсonteazё o сregtеre anuali medie de
5%. Similar nеndеnt de aсestea.
a|tor domenii eсonomiсe gi hotеlйria mondialё benefiсiаzё de efeсtele
inovalii|or
tehno|ogiсe. Viitoru| ne rezervi numeroase surprize, dar in prezent, vorbim
des-
pre ,,сamera inteligentё'' unde с|ientu| regйsegte deopotrivё
сonfortu|, uti|itatea gi
rentabi|itatea' Fйrё indoialё, tehno|ogii|e moderne vor afeсta nu doаr produse|Ь
hoteliere, сi 9i moda|itёli|e de gestiune, de сomerсializare, de Comunlсare ' Irrpu Ntсo|аe,I]<l|сlttl .ц'|||l||tllll! :.J t1|i|lli||l1,tIlt'|lll. l tiitura A|| Beсk, Buсuregti, 199B, p. 40
,,
сU lrlt]l //www'horес.t rtlllсt:;|.tttt;tltlt./ i4 i I lrr :;t;rlrlItl-ttnite.rеstattl;tttltlIe-iаngа1eаz-10-diп
lrll;tIttl ltlttlt.tl(l llltIllс ltlttt| (;lr I l!!iilI l|| lrltrrlllli'.)()1 l)
tl MаrrаgеrrrеntuI opеra{iurrilor in lrotеliriе qi rеstauratiе I'сtlt'it уt |'!|ll!l||'ll|'lll|',ll( |tl(ltl'\ll.iсi ll,s:1lit11|11,1111 l1

Dintre сaraсteristiсi|e prinсipale a|e industriei restauraliei trеbuie retinute urmа- ф Variabilifatea se referA l;r lаptu| сй in permanen{й сa|ttatea servtсiilor
toaгele1 : сlepinde de сine le furnizeazё, сArlсl, unde 9i сum sunt ele prestate. FaсtoruI
} unitёli|e de a|imentalie pub|iсe se сaraсterizeaze prin асeea сй aсtivitatea uman este prezent in prestarea unui serviсiu, iar aсesta nu poate avea o prеs.
|or de produсlie Тn buсёtёrii 9i |aboratoare, se desfёgoarё Тn para|e| сu aсtivitatea ta{le unifoгmё, deoareсe intervine obosea|a fiziсё, psihiсй. ln restaurante, ser-
сomerсialё 9i aсtivitatea de seгviгe; vrсiu| este apreсiat Тn funсlie de ta|entu| buоёtarului 9i de amabilitаtea perso-
} сonsumu| preparate|oг 9i produselor se faсe aproape Тn exс|usivitate pe llа|u|ui de serviгe. Astfe|, restaurantele igi pot lua mёsuгi de preсauliе pentru a
loс, deсi in inсinta |oсa|uri|oг de aIimentalie publiсё; rlvlta aсeste vaгialii in сa|itate, preсum: seIeсtarea gi pгegёtirea сu atenlie a
} industria restauraliei este сapabi|ё sё organizeze gi sй asigure totodatй' 1lr.lrsonalu|ui, aсordarea de stimulente angajalilor (сare sё sсoatё in eviden!ё
datoritё сondilii|or favorabiIe ale proсese|oг de produсlie, o alimenta(ie ra(iona|ё' rlrlpoгtanta сalitёlii munсii |or _ de exemp|u, distinсlii de genu| ,,сel mai bun ospё-
valoroasё, Тn сeea сe privegte сonlinutul de substanle nutritive, grёsimi, vitamine, t;rr aI Iunit''), aсordarea de libeгtate angajaliIor in a disсuta оu сIientu|.
sёruri minera|e, proteine; ф Perisabilitatea serviсiilor dеterminё nestoсabilitatea, deoaгeсe serviсii|e se
} industгia restauгatiei poate sё-gi oгganizeze produсlia de preparate 9i 1lroduс pe mёsuгё 'сe se сonsumё. Daсё сererea ar fi сonstantё, aсeastё
produse сulinare gi de сofetёrie, in funс(ie de natura materiilor prime fo|osite, de tlrtllrlemd ar fi inexistentё, insё, сum сererea fluсtueazё, firmele de serviсii sunt
сategoгia gi sёnйtatea сonsumatori|or' pгeсum gi сorespunzёtor unor сerinle ale rrevoite sй reсurgё |a stгategii speсifiсe. Pгaсtiсarea unor preturi diferenliate
vietii eсonomiсo-soсiale; .:rltt-'spunzёtoare unoг perioade diferite Va duсe la transferuI unei pё(i a сerеrii
} in industгia restaurаliei se poate pregёti intoteauna o hranё diferenliatё .Ilrr peгioade|e de vArf сёtre оe|e mai libere (de exemp|u' aсordarea de reduсeri
pentгu сele mai divеrse segmente de сonsumatori intr.un timp foaгte sсurt, сeea I.r Jlгeturile din restаurant in diferite perioade a|e anului). Pe de aItё paгte, pentru
сe nu se poate obline Тn gospodёria сasniсй. ,t.ls|gura produse de сalitate gi pentru сгegterea siguranlei in utiIizarea unor
Aсtivitatea de restauralie este marсatё de сele сinсi сaraоteristici prinсipalе 1r1rlr|ц5g peгisabile, multe unitili de restauralie au introdus in саdrul aсtivitёlii |or
ale seгviсiilor: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabiIitatea (eterogenitatea), .;l.;lt.'tT.le de management al сa|itёlii prin organizarea Тn sistem нAссP (Нazard
peгisabiIitatea (non-du гabilitatea) 9i absen{a proprietё{i i.2 ,1ll;t/ysЬ. Critical Control Points, in traduсere.' Analiza Riscurilor, Puncte Critice
* lntangibilitatea serviсii|or se referё la faptu| сё serviоii|e nu pot fi eхpuse, ttt' Contro[).1 Nestoсabilitatea este tratatЁ de сёtrе unii autori ca perisabilitate sau
deci nu pot fi gustate, vёzute, pipёite sau auzite inainte de cumpёrare. in сazu| rrtlrr_durabilitate, degi existё unele prestalii сare au сaгaсter mai durabiI сa asigu-
alimentaliei publice, serviсiuI are totugi o сomponentй fiziсё, alimente|e gi |.llIle, garanliile finanсiaгe, proteсlia juridiсё, apёrarea nalionaIй, mai a|es prin
bёuturi|e in sine, сarе minimizeazё сumva aсeastё сaraсteгistiсй. Pгezentaгea in r.leсtе|e pe сare |e genereazй..
sine a preparate|oг, preсum 9i сa|itatea seгviсiuIui prestat de persona|, pot influ- * Lipsa proprietёlii сonsumatoru|ui сёnd acesta le aсhizilioneazй' o сinё
enla Тn mod definitoriu impresia gi, in сonseсin!ё' satisfaсlia сonsumatorului. ttttttttnatё luatй intьo atmosferё deosebitё este doar o impresie, spre deosebire
BunuriIe fiziсe sunt produse, stoсate, apoivindute gi mai tirziu сonsumate. Spгe rltl un fгigider pe сare ТI ai vгeme indelungatё. Furnizorii de serviсii trebuie sё
deoseblre de aсestea, serviсiiIe sunt mai intёi vAndute, apoi produse gi сon- l.rt:A din aсeastё cauzё efoгturi pentru improspйtarea identitё{ii mёгfurilor in relа-
sumate in aсe|agi timp gi |oс.. l|;l сu сonsumatorii. Асeasta se poate faсe pгintr-una din urmёtoaгelе metode:
* Inseparabilitatea serviсiilor pгesupune prezenla in aсeIagi timp a pres- .,ll'ltrea de stimulente сonsumatori|or оare ape|eaze Тn mod freсvent Ia seгviсii|e
tatorului gi сonsumatoгului. CaIitatea serviсiiIor depinde, in mare mёsurё, de |tll (dtsсounturi с|ienlilor fideli ai restaurantu|ui), сгeaгea de evenimente speсia|e
сontribulia сlientuIui сonsiderat сopartiсipant Ia aсtul prestaliei. Consumatoгu| 1lt-.rttru с|ientii fideli, un fe| de сlub сu сaraсter aproape exс|usivist..
trebuie si se faсё in{eles de сёtre peгsonalul prestatoг, astfeI inсit сa|itatea
serviсiu|ui sё fie сёt mai ridiсаtё. 1.3.2. Serviсiul de restaurat.e intre alimentalie ca
Daсё o persoanй pгesteazё serviсiu|, atunсi ea este paгte integrantё a aсes.
tuia, aga сum se Тntёmp|ё de altfe| 9i in сazu| alimenta{iei publiсe. De asemenea,
lleсesitate publicа 9i serviсiu turistiс speсializаt
in оonsumu| unui seгviсiu sunt imp|iсali 9i aIli сonsumatori, a| cйror сompor- Аfaсerеa restauranteIor, potrivit Asoсiatiei Nаliona|e a Restauranteloг, este
tament poate inf|uenla satisfaсlia сonsumatoгu|ui individua|. De exempIu, supra- r:rlа de-? treia maгe afaсere dintre toate afaсeri|e ТnSUA. Una din fieсare din trei
ag|omeralia dintr-un restaurant ii nemul{umegte pe сeilalli сlienli gi |e reduоe
satisfaclia, aсeastё problemё putind fi гezolvatё prin mёrirea personalului 9i in
сonseсin!ё а vitezеi serviсiu|ut sau a сapaсitйlii de primire a unitйlii respeсtive. ' Rotaru Gabrie|a, Мoraru Carmen, HACCP - Analiza Riscuilor' Punctele Citiсe de
()uilro|, Еditura Aсаdemiсa, Galali, ,1997, сitat de Puiu Nistoreаnu, Мanagementul in
/rлl.slll gl servicii, Еditura ASE, Buсuregti, 2003, http://www.biblioteсa.digitаla.ase,rol
ваьаi1а Carmеn, op' сit.' p. 11 llrblioteсa/pagina2.asp?id=сap9 (aссesat mаrtie 201,l)
,] Cosmеsоu ,, Diaсonu Mihaela, Miсu Cristina, Administrarea intreprinderii de comer|, tunsm,
loan, ||ie Lavinia, Ехltlonlia serviciilor, Еditura Universitёlii ,,Luсian B|aga''
din Sibiu, 1999, p. 32-33 :;t:tvi<;ii, Еditura Universitёtii din Pitegti, 2o1О' p' 45
', Prritr Nistoreаlnrt, Маllаr;сltltсltllttl ttt ltrtsttt,si.selvlсf,
Еditurа ASI lIttt;lltt:9ti' 2003,
,Ntsltlreаnrt Puitl' lLtсlоrеsсtt N, Мanagementul presta|iсli !ttti:Jitх:, ЕditLrrа Саrqrl'
ltltJl //www lltll|ltltt.t:lt tltt;tt;rIit.ll;ll ltrllltll||rrltlt:.t/1l;ll1lttlt2;rs;l.2id=r;;tр!) (ill;t;сlt.;tl rrr.llllll 201 1) lItlr;ttrс-.Eti. ?oo? 1l ?Гl||
t4 Mаnagеlrrеntul opera1iunilor in hotеIariе qi rеstauraliе t\
mese servite in aсeastа larё este seгvitа departe de сasё, reprezentаnd 42% din ;rlttttеntattet un сaraсtеr ссlttlрl|сx чr lrrl|uеnleazё сonditii|e dе desfёgurare a асtt-
banii сheItuiti pentru mAnсaгe. A| Il.|ea Razboi Mondial a fost perioаda de vrtitii.
сumpёnё сaгe a faсut din servitu| mesei Тn afara сasei un obiсei indrigit. Aсest Groupe lnternationa| de Reсherсhes Agroalimentaiгes (GlRA) identifiсё patгu
Iuсru a favorizat afaсeri|e restaurante|or. Ce| mai impoгtant Iuсru [n aоest sens a rrlotivatii a|e сonsumuIui, сorespunzёnd urmёtoareIor funсlii:
fost сregtеrea venituri|or familiilor, sursa pгinсipalё fiind femei|e саre luсrau. .functia de hrёnire сare, potrivit unoг studii internaliona|e, deline loсu| prin-
Un a|t faсtor de influen!ё este гeprezentat de sсhimbёri|e din stiluI de via!ё a| r:rpа| сu aproape 60% din tota|u| сereriIor. Prin aсeastё funсlie, aсtivitatea de
oameniIor' сare munсind sau сёlёtorind muIt seгVesс masa la restaurante, aсest .rIrmentatie se adreseazё сonsumatoru|ui obignuit gi este destinatё satisfaсerii
Iuсru devenind o neсesttate. rrrtеi nevoi fizio|ogiсe, fundаmenta|е. Serviсiu| tгebuie sё fie гapid gi |a un pre{
Numйru| mare de divo(uгi gi de persoane singure favorizeazё servitu| mesei ..гizuI, de aсeea tipurile de unitёli fгeсventate sunt restauгantu| tip fasЬfood,
in гestаuгant pentгu a sсёpa de singuгёtate gi p|iсtisealё. Biroul de statistiсё l lrstrouI, snaсk-bаruI.
aratё сё mu|!i lgi сhe|tuiesс 55% din venituriIe pentru minсare seгvind mesele |a . func|ia de loisir, degi rёmAne o masё-neсesitate fiziologiсё, restriсlii|e de
гestaurante, 4З% din peгsoane|e sub 25 de ani igi сhe|tuiesс banii tot aiсi. de masё Iuatё seara _ in druпl
lrrrrp gi pre! sunt mai pulin importante. Еste tipu|
in privinla сonllnutu|ui, seгviсiul de a|imentalie se сaraсterizeazё prin сom- .'t)le сasа, pentru a nu mai faсe buсёtёrie _ sau masa din timpu| unei сёlёtсllrr
plexitate, in sensu| ой reunegte Тntr-uп tot unitar aсtivitёli independente, identiсe llIl Ist|сe.
sau сompaгabile сu сe|e din alte гamuri a|e eсonomiei' Potrivit opinii|or speсia- .func|ia de сonvivialitate, masa se ia сu familia sau сu prietenii 9i сonstitLrltl
|igti|or, aсeasta este aIсёtuitё dintr-un proces de produс{ie, unul de сomerсia- rl;rtrасtie in sine. Cliente|a сautё o ambian!ё deosebitё 9i un meniu сu sufiсieltltl
|izare 9i unu| de serviгe. u.rllаnte de a|egere. Timpul nu mai prezinti impoгtan!й, iar niveIul сriteriuIui prtl[
Аctivitatea de produc|ie' sensibi| asemёnёtoare сe|ei desftgurate in industria
't,ltazё de la сaz |acaz.
aIimentarё, asigurё rea|izarea pгepaгate|or сu|inare gi de сofetёrie, pгin tгans- . func|ia de afaceri, сu o pondere modestё, se referй la сгeaгea сadrului pгo-
foгmarea unor mateгii pгime de origine animalё 9i vegeta|ё aI сёroг сonsum, сel Il|(](} Unor ТntA|niri (сontaсte) sau negoсieгi|or, pгeсum 9i la organizarea festivi-
mai adesea' nu este posibi| fёrё o preluсrare prealabilё de tip industria| sau t.ltrIсlr oсazionate de diverse evenimente.
сasniс. Caraсteristiс pentru domeniul alimentafiei este faptu| сё preluсraгea se Unitёli|e de aIimentalie pot fi abordate atAt in сa|itate de сomponentё insepa-
efeсtueazЁ prin tehnologii fondate pe prinсipii moderne a|e gastrotehniei, gtiinla r.rllrlA a unitёlii de сazare, сёt 9i Тn сalitate de unitаte de alimеntalie indepen.
сare studiazё transformёrile suferite de alimente in timpul difеritelor proсese - rIr.tltё.
fierbere, сoaсere, prёjire' Usсare _ 9i influenla aсestor transformёri asupra stёrii Deoaгeсe unitёlile de a|imentalie au сunosсut o evolu{ie asсendentё Тn u|tima
de sёnёtate a individu|ui.' Aсtivitatea de produсlie este preсedatй de aprovi- Jlllгioadё, numai o miсё paгte din tuгigtii moderni, сare ajung Тn !aгё sau in IoсuI
zionare gi stoсare. La nivel mondial, сerin!e|e nutrifiona|e gi de sйnёtate pentru r|tl vaсaП!ё, opteazа pentru o vaсan!ё сu pensiune сompletй. Majoritatea doгesс
a|imente redefinesс сompoгtamentul a|imentar aоtua|, prin modu| gtiin{ifiс 9i igie- l;;t gi aleagё singuri loсu| 9i timpul de serviгe a mesei, astfe| Тnсёt fieсare des-
niс de preparaгe a hгanei. llrrаtie de vaсan!ё trebuie sё aibё o gamй largй 9i vaгiatё de unitёli de a|imentalie
Аctivitatea comercialё reprеzintё сontinuarea aсtivitёlii de pгoduоfie. Prin l )(}lltru a satisfaсе nevoiIe сonsumatoгi|or.
inteгmediuI ei se asigurё vdnzarea, desfaсerea сёtre сonsumatori a preparateIor Еxistй o serie de elemente сarе definesс seгViсiile de a|imentatie in reIatia сu
oblinute Тn сompartimenteIe de produс!ie, dar gi a altor produse, preparate sau .rt;tivitatea tuгistiсё:
nepreparate' astfel Тnсёt sё se гea|izeze satisfaсeгea unei game сёt mai |aгgi de 1. seгviсii|e de a|imentаlie trebuie sё fie pгezente in toate momente|e pгin-
trebuinte ale сonsumatorului. Тn сeea сe privegte сon{inutu|, aсeastё aсtivitate t;lpale ale deru|ёrii vaсanlei: |a loсuri|e de imbarсare, in mij|oaсe|e de transpoгt,
este dominatё de сaraсteristiсile сomune сu vAnzarea de produse aIimentare сu |;r |oсu| destinaliei, in punсtele de agrement;
amёnuntu|. 2. seгviсiile de alimenta(ie, prin сon{inutu| 9i modalitatea de oгganizare, tre-
Activitatea de seruire reprezintй сea de-a treiа |aturё a alimenta{iei publiсe. lluie sё se adapteze сerin{e|or с|iente|ei' in сazuI tuгismului internalionaI trebuie
StrAns |egatё de proсesuI de сomercia|izare a produselor specifiсe, activitatea de s;r fie ofeгite pгeparate atAt internaliona|e, сet gi speсifiсe zonei pe сaгe o
serviгe are сa obieсtiv сrеaгea сondiliilor 9i faсi|itйli|or pentru сonsumu| imediat gi vtziteazё tuгigtii;
pe |oс a| aсestora. Еste vorba de asigurarea сonfoгtului nеоesar serviгii mesei, a 3. este neсesarё prezenla unei tipoIogii |argi de unitёli^de alimentalie publiсё,
unei ambian{e plёсute, a unei atmosfere de relaxare 9i distraсlie, precum gi de rrr mёsurё sё satisfaсё o pa|etё diversifiсatё de trebuinle. In afara unei adaptёri a
oferirea unor prеstalii speсifiсе, menite sё raspundi сerinle|or paгtiсu|arе ale letelei de unitёti Ia momentul gi |oсul desfёgurёrii programu|ui turistiс, struсtura
difeгite|or сategorii de с|ienti (oгganizarea de mese festive, banсhete, сonferinle, llpo|ogiсё a aсesteia trebuie sё rйspundй deopotrivё nevoilor de hranё 9i diveь
seri distraсtive etс.). tlsrnеnt, sё-l poatё servi pe turist Тn oriсe Тmprejuгare';
Cе|e trei laturi a|e aсtivitёlii se aflё intr.o re|a{ie de interdependen!ё 9i se 4. in vaсаntele de tratаment' regimul alimentar nu tгebuie sё afeсteze гezu|-
deruIeаzё intr-o suссestune blne determinatё. Continutul |or diferit imprimё tаtеlе tгаtаmentuIui mеdiсаt|'

I
' Мitl.:tLt Rtlr|tс;а, сl1l t:it ' 1l, ?7З llt;rtt l |{)rIllil, l)itttt M.rtttl' :;IlIl(||l |.tl||;lt.l' tцl t:it ' уl.79
l6 Marlagеrrrеntul opеraliunilor in hotеliriе 9i rеstаurаtiс l'( | )t. | | \| | ! |' || l
|
| | || |.,, t l l,, t l с i tп lus l t'i е i tl't 1l i t t t I i l it I i i l1
5. aгta сu|inare poate сonstitui uniсul sau prinоipaluI motiv de realizaгe a unor vindea vinuгi frantuzegti gt sp;rltltl|e, rаr din anu| 1827 a desсhis impreunё сu
Vaсante (buсёtёria francezё este unu| din motive|e pentru сaгe numёru| anual de frate|e sёu, Peteг, un Ioсa| undе servеa prёjituri gi inghelatй. oamenii au indrёgit
tu ri gti сare viziteazё F гanla de pёgegte nu mёru l popu |aliei гezidente) . prёjituгile, сioсoIata gi bomboanele. Suссesul |-a determinat sё desсhidё in 1B32
А|imentalia oсupё un |oс deloс de nеg|ijat gi in сadru| struсturii unui hotel, un гestauгant. FгateIe sёu Lorenzo s-a dovedit a fi un geniu aI restaurantu|ut. El
aоesta fiind a| doilea depaгtament in ordinea impoгtanlei, aduсёnd aproximativ gi-a stabi|it standarde inatte, atit pentru sine, сёt 9i pentru angajali. in anu| 1870
20-25% din inсasёri|e totaIe a|e unitёlii. Dar unitё[ile de restauralie nu se limi- un pгoprietar de yaсhЬuri a dat un banсhet |a ,,DeImoniсo's'' сaгe a сostat 400 $
teazё doar lа restauгantele din hote|uri' Restaurantele pot fi intAlnite pe aгteгe|e pe persoanё, o sumё astronomiсё Ia aсea Vreme.
de сomuniсare prinсipa|e, |ingй сentre|е сomerсiale, Тn сentruI orage|or, in сam- ,,De|moniсo's'' a intгodus pentru prima datё meniul tipйrit in franсezi gi
pusurile universitare, restaurante|e fiind Тn aсel loс Тn сare existё с|ienli. eng|ezй. MeniuI era enorm, oferea 12 feIuri de supё, 32 de fe|uri din сarne de
Adaptarea permanentё |a evoIulia сererii pгesupune un proсes de сontinuё сa|, vitё, vilel, oaie, pui, 46 fe|uгi сu pegte, broasсё lestoasё, 51 fe|uri de |egume
peгfeсlionare a serviсii|or de a|imentalie, peгfeсlionare сaгe vizeazё in prinсipa| gi ouё, 19 fe|uri de paste gi prёjituri gi un deseгt Тn 28 de variante. Servea 28 de
tendinla de industria|izare a aсesteia. fе|uri de |iсhioruri gi 64 de vinuri gi gampanii. Care restaurant din zilele noastre
;loate oferi сlien[i|or |a oriсe oгй din zi 371 de fe|uгi de minсare?
1.3.3. o sсurti retrospectivй a industriei restauraliei ,,De|moniсo's', s-a extins Тn patru |oсa(ii, fieсare сondusй de un membru a|
l;lmiliei. in anul 1881 Loгenzo a murit, |ёsAnd o avere de 2 miIioane $. Afaсerea a
in сeea сe pгivegte aсtivitatea de a|imentafie сare сomp|eteazё in marea |оst pre|uatё de nepotu| sёu CharIes, сare Тnsй a suferit o cёdere neгvoasё dupё
majoгitate a сazuгi|or асtivitatea de сazare, treсutul istoгiс este mai Тndepёrtat. lrei ani, 9i |oсul i-a fost |uat de un aIt membru al fami|iei. Buсёtarul gef Char|es
CuvintuI ,,restaurant'' Ia originea sa a avut mai mu|te sensuri. La mij|oсu| seсo- Itanhofer, сonsiderat сa o autoгitate Тn domeniu, a editat сaгtea,,Еpicurianul''.
lu|ui aI ХVl|lea, termenu| era fo|osit pentru a desemna un produs a|imentar,
osсaг de la Va|doгf, pe numele adevaгat osсar Tsсhiгky, gi-a inсeput aсtivi-
respeсtiv сiorba de сarne. in anu| 1771 cuvАntul reprezenta o сlёdire in сare se
t;rtea tot |a,,DeImoniсo.s'' in anul 1887 сa gi сhelnergi datoritё reсomandёri|oгa
seгveau асeste сioгbe, apoi preparate сu|inare diverse, сontra сost. Aсeastё
.l;uns Eef de sa|ё la Valdorf, in anu| 191O, сAnd u|timut reprezentant a| fami|iei
institulie, distinсtё сa oгigine fa!й de han, s-a dezvoItat in mediul urban ln Franla
|)eImoniсo a muгit in urma unui infarсt, ,,Delmoniсo,s'' a intrat inсet in deс|in.
inоepЭnd сu seсolul a| XlХ.lea gi, ulterior, aсest сuvAnt de oгigine franсezё a fost
Puline orage din Ameгiсa igi puteau permite buсёtёria de Тnaltё сlasё 9i
adoptat pe plan mondial.
Istoria este |ungё. Taverne au existat inсepAnd din anu| ,1700, сea maiveсhе 1lreturi|e de la ,,Delmoniсo's''. Restaurante сu tradi[ii erau сele оa: ,,Spagos'',
fiind Тn Egiptu|Antiс Тn anul 5,12 |.Hr. сu un meniu |imitat la un singur feI: сereale, ,'l.our Season',, ,,Ernies,,, ,,Blue Fox,', ,,New Yoгk'', ',New or|eans'' 9i ,,San Fran.
t,tsсo''. EIe au influenlat buсёtёria ameriсanё, dar сonstituie o paгte miсё doar din
gЁinё sё|batiсi gi сeapй, degi puteau alege din: mazёre, pepene, anghinare,
ridiсhi, сarne de vitё, miere, |apte gi brAnzeturi. Femei|e nu aveau aссes in astfel .lfасeriIe гestauгante|or din SUA. Se сontureаzё un stil ameriсan de restaurа{ie
l;;rre este alсёtuit din сafenele, restaurante fasЬfood gi restaurante de familie. Au
de loсuri, degi Тn une|e |oсuri ele fёсeau paгte din atmosfегa tavernei. Copiii erau
servili doar daсё erau insolili de pёrinli. ,rpёrut restaurante pe navele de оoastё 9i in trenuriIe сu vаgoane restaurant,
Cafenelele сaгe au apйrut in oragul oxford Тn anu| 1650 9i сu ;apte ani mai Асestea din urmё erau printгe сe|e mai elegante gi mai sсumpe restaurante, fitnd
tiziu Тn Londra, sunt preоursoare|e restaurantelor de mai tirziu. Compania inter. .rpreсiate atat de сёIёtori, сAt gi de tгanspoгtatori. Ulterior, сele mai сunosсutе
na|ionalё de asigurёri ,,Lloуd's" din Londra a fost infiin{atё in Cafeneaua Lloуd,s. lroteIurl gi-au desсhis gi eIe restaurante. Restaurantele pentru munсitori 9r
Cаfenele|e erau foaгte popu|aгe 9i Тn Ameriсa perioadei сo|onia|e, mai aIes in Jlt;nsiuniIe seгVeau Тn meniu doar fripturй сu сaгtofi. Prohibilia din anul 1919
Boston, Virginia 9i New York. ,,Cafё'' insemna un miс restaurant sau bar, сuvёntul rr rtеziсea vАnzarea bёutuгilor a|сooliсe.

fiind de origine francezё. PAnё |a sfArgituI seсolu|ui al XV||I-|ea a|imentalia nu avea un supoгt gtiin{ifiс"
Primul loс pentru seгvirea mesei, сare se numea restaurant, era |oсul unde |tleea сi aсeasta este o sursй de energie pгin сare organismul faсe fali nevoilor
mёnсarea se servea |a masЁ. Proprietarul stabi|imеntu|ui era domnul Bou|anger, vita|e se pune Тn disсulie |a sfArgitul seсo|uIui al XVlIl-lea gi Тnсeputu| seсoIuIui
сare gi-a denumit supa ,,Restaurant divin'' - o supё de rogii сu verdeluri. Terme- .rl Х|Х-|ea. Cuvintul han este de originе peгsanё 9iТnseamnё сasa de gйzduit 9i
nul de ,,restaurant', a apёгut, agadar, in Ameriсa Tn anu| 1794 prin intermediul tlspёtat сёlёtorii сontra unei p|ёti.
refugialilor frаnсezi: Jean Baptiste gi Gi|bert Paypa|t. inсepand din anul 1990 a сresсut numёru| fasЬfood-uri|or astfе|: McDonalds
Aсegtia au desсhis ,,Julien's'', primul restaurant franсez din Boston, сare tea|izeaz1 25% din venituri in аfara teritoriului SUA, сe|e mai numeroase fiind in
seгVea с|ienli|or tгufe, сagсava| 9i supe. Bucёtёria francezё 9i-a pus amprenta pe Mosсovа 9i Beijing.
speсifiсul buсёtёriei ameriсane' K.F.C. s-a eхtins in 60 tjс-. {;ir l. lаг Pizza Hut in 65 de tёri. Dunkin & Donuts
Primu| restaurant aсreditat a fost ,,Delmoniсo.s'' din New York, desсhis in anu| tlstе сe| mai |an{ de саtfr.ttl.|r. !;i| (|()(|().Ii{]l|| rJin |ume.
1827. Mai rnult dе З0 tlr.|;rrr{rrrr lttlr.ttt.tttсlttlt|е de restaurante, mаi аIes de tlp
John Delminiсo, fondatoruI, a fost саpitan de navё e|ve{iаn 5i s ll retras din lаrst.tooсj, iчt ;ltt сlltt;tttrl.r irr l il l/\
via{а marinё in ,l B25' $i-a dеsсlrls Lllt rrliс mаgazin in New Ytrllr lа inсeptlt
t8 MalragсltrсttttrI tl1lсгlrlirrlrilсlr in hotсlilгiс ;r гсstauгaliс l'сtlt,tt,1t t |'||l!||||l|.Illl',t|,,ttпltt'у!t.tt,i l),||ItlIllIlllIII l()

|storia Starbuсks dateazё din anul 1971, сёnd Jeгry Baldwin, Zev Sieg| 9i 1.4. lndiсatori de misurare a amplitudinii aсtivitйlii in
Gordon Bowker (un profesor de eng|ezй, un pгofesor de istorie gi un sсriitor) au
|ansat pe pia!ё un magazin de desfaсere сu аmёnuntu| a boаbeIor de сafea de
сele doui industrii
сaIitate, denumit Staгbuсks, pentru vAnzaгea unoг speсialitёli de саfea in Seatt|e.
Pёnё in anul 1981, numёruI magazine|or Starbucks сresсUse Ia 5, iar u|teгior
Releaua unitёli|or de сazare rёspunde uneia dintre neсesitёtiIe fundamentale alе
turistului, 9i anume, odihna, innoptarea. in anul 2009, s-au Тnregistrat 203.653 de
aсesta a pus gi baze|e unui miс сentru de prёjire a boabe|or de сafea in Seattle.
hoteIuгi gi unitёli simi|are in UЕ 27, remarcАndu-se tёri preсum: Marea Bгitаniе,
Aproximatlv in aсeeagi perioadё, Howard Sсhu|tz' сare luсra pentгu Нammar-
pIast * o сompanie suedezё produсёtoare de aгtiсo|e pentru Uz сasn|с сe Germania, lta|ia, Spania, Franla (Аnexa ,l). Marea Britanie' Germaniа, Frantа 9i
сomегсia|iza 9i aparate de сafea - a observat сё Starbuсks, o miсё сompanie din
Austriа au fost afeсtate de сгiza eсonomiсё mondialё, o paгte din hote|uri|e Ei
unitёli|e similare din aсeste !йri fiind Тnсhise in perioada 2008-2009.
Seattle, сomanda mai muIte aparate de сafea deсAt oriсine aItсineva. Pentru a
Industria hoteliеrё din Europa este pe ca|e de reсuperare integra|ё, сu piele
aflа mai mu|te despre aсeasti сompanie, Sоhu|tz s.a dus la SeattIe qi a fost atёt
mature in hoteluri de |ux сare se buсurё de сеa mai puterniсё redresare.
de impгesionat de сompanie gi de fondatorii sЁi inсit s-a ofeгit sё |uсreze pentru
Starbuсks. ,t.1.
Tabelul Venitulpe сamerё |iberё disponibilё (2010)
Aparitiа prime|or hanuri romAnegti a avut |oс aproximativ in aсeeaqi perioadё
сa gi сeIe ameriсane. Aсestea erau in foгma de patrulateг сu ziduгi gгoase in juru| Europа Afriсa orientu! Miiloсiu
unei сurti interioare in сare se intrё pe o singurё poartё' Primul han atestat RevPAR Varialiа RevPAR Vаriаtia
doсumentar in Buсuregti а fost сonstruit de Manole Zarafu| 9i sotia aсestuia, Oragul
2010
orа9ul
% 2010
o/o

Maria, in apropierea biseгiсii,,Sf. Gheoгghe,,.


Cu timpu|, multe din veсhile hanuгi au Paгis lM 18,6 +11 ,50/o
Sharm el
+16,0%
1 51,7
Sheiсk
devenit hoteluгi aga сum a fost gi сazul
Hanu|ui Gabroveni sau al Hanului lui Manuс Londra '139,1 +15,6% Cairo 70,5 +9,3%
сare a devenit Hote|ul Daсia. Astfel, hanuriIe
dispar tгeptat-treptat, fiсЭnd loс unel lumt Berlin 68,2 +3,6% Dubai '1
1 0,'l -6,7%
moderne сu alte |egi 9i ritmuri. Ca urmare a
aсliunii unor faсtori demogгafiсi, eсonomiсi gi Roma 99,0 +4,Зo/o Doha 118,7 -11,0Чo
сonсurentia|i, stiluI de hranё сonven{ionа| a Casablan
fost Тnloсuit de unu| nou, avangardist. Prin Madrid 59,8 +8,10/o
сa
70,6 +6,0%
urmare, piala tёnёrй este dominatё de aIimentаlia rapidё sau сea de tip pizza, iar
pe piala vArstei a doua are suссess stiIul ,,heaIthy food'' (hranё pentru Тntre- Brussels 75,5 +7,10/o

!inerea sёnёtй[ii). Datoritё evo|uliei gtiinlei in domeniuI аlimentar au fost introdugi


aditivii aIimentari, сonсeptu| de ,,hea|thy food,' fiind in prezent oareсUm degradat. Amsterdam 92,3 +18,1o/o

Dupё pёrerea expe(i|or, fгuсtele 9i |egu-


me|e neсultivate biologiс prezintё un гisс Vаrgovia 47,1 10'З%
real pentru сonsumatori' din сauza rezidu-
Sursа: МKG Hospitalitу Databаse - Noiembrie 2010
urilor de pestiсide gi a altoг produgi сhimiсi
prezenli pe сoajё' Dupё un аn de гestruсturarе, fo(atй de сriza eсonomiсё g|obalё, сregterea
ofегtei Ianluri|or hote|iere din Еuгopa se stabilizeazё. Clasamentul rёmёne mаi
degrabё simi|ar, сu Aссor |ideru| pur gi simp|u pe pia{ё 9i Caгlson сaгe prezinti
сea mаi mare сгegtere.,
CIasamentu| reaIizat de MKG Hospitality evidenliazё сёteva sсhimbёri inte-
resante in topu| сelor mai mаri grupuri hoteliere din Iume. La data de 1 ianuarie
2011' patru grupuri hoteIiere аtt treсttt pragul de 600.000 de сamere operationale
in Tntreaga lume, rjаtorit.i rrrlс:i stl:rtegil de dezvo|tare foсusatё pe francizё.
Aсestea sunt. lHG' [|tIltltl Wrlrlr|wrrlr., Wyndham WorIdwide qi Maггiott Inter-
nаtionаl.

; ).tl.rlllrrrrr
20 Mаtragеmеntul opera{iunilог in hotеltriе 5i гсstauratiс 'l't,
t t,t t I |', с i i
t i l ) tIl
!
|l Il h' Il| t l i t пltts l ri a t t,s 1l i r t t I i I it Ii .tl
Таbelul ,t.2. Clasamеntul grupurilor hoteliere la nive| mondial 201 1
In сiuda unei сregteri setltnlflt;:rttvе, сare este dе asemenea sus{inutё de
dupё numёrul de сamere
brandurile sa|e, grupul Aссoг (сare a treсut pragu| de 500.000 de сamere),
Rang Grup Hoteluri Hoteluri Evolu!ie Camere Cаmere Еvolu!ie гёmane la distan!ё mare de prima pozilie gl se aflй aсum pe loсu| 5, in fatа
2010 hotelier 2011 hoteluri grupului Choiсe International.
20'10 2011 2010 саmere
2011 Cu o gamё bogatй de bгanduri de Iux, Staгwood Hote|s & Resoгts se p|a-
seazё pe |oсu| 7, tn fa\a grupu|ui hote|ieг Best Westeгn, гetrogradat pe loсu| 8.
1 1 IHG 4.4З7 4.4З2 647.161 643.787 0,5% Starwood Hotels igi сontinuё dezvo|tarea branduгi|or Sheraton gi Le Meridien,
2 Hilton 3.689 3.s26 163 605.938 587.8,1з 3,10/o сare au аvut un inсeput promi!ёtor gi сare au fёсut valuri Тn Еuropa gi in oгientLrI
Worldwhide MijIoсiu.
Car|ton Hospita|ity benefiсiazё de pe urma сregterii Rezidoг. Grupu| inaugtt
2 Whindham 7.152 7.112 40 605.713 59т.674 1,3% rеazё din сe Tn сe mai multe brand-uri Radisson B|u gi Park |nn. Hyatt Hote|
Worldwhide ()oгporation oсupё u|tima pozitie.
4 4 Mаrriott 3.446 3.329 117 602.056 580.876 3,6%
lnternational Таbelul 1.3. Тop zeсe grupuri hoteliere Тn Uniunea Еuropeanё la 1 Iаnuaгie 201 1

5 4 Aссor 4.229 4.111 'l 18 507.306 492.675 3,Оo/o


Hoteluri Rata Camere

o Choiсe 6.142 6.021 121 495.145 487.410 1,6% de
Ф (э Grupul %
Hotels оl (\l сreste
2011 2010 re 2011 2010
7 Starwood 1.041 979 62 308.700 29'1.638 5,90/o
Hotels &
Resoгt 1 1 Aссor 2.272 2.231 +41 246.665 242.288 1,8%
х 8 Best 4.015 4.048 -33 307.1 55 -03%
308.477
Western 2 2 Best Western 1.309 1.289 +20 89.092 87.017 2,4%
I o Carlson 1.078 1.059 19 165.061 159.756 З,3o/o lnterсontinentaI
Hospitality J 3 545 548 -3 84.653 84.522 0,2Yo
HotelGroup
10 10 Hyatt Hotel 423 399 24 120.806 120,0З1 0,6%
Coгporations 4 4 Groupe du Louvre 942 995 -53 66.705 71.544 -6,9o/o

Sursа: Datаbase MKG Hospitalitу Mаrtie 201 1


5 5 NH Hoteles 354 З52 тz 51.121 50.502 1,2%
Inteгсontinenta| Hote| Group (lHG) este сel mai mare grup hotelier din Iume,
dupё numйrul de сamere, сonform с|asamentului anual publiсat reсent de MKG Carlson Euгope
Hospita|ity Group. Cu 4.437 de hotеluri in Тntreaga lume gi cu peste 647.161 de 6 6 247 228 +19 49.237 44.471 10,7%
/Rezidor
сamere, lHG igi pёstreazё supremalia in anul 2011. Pe loсu| 2 in topu|сe|or mai
mari grupuгi hoteliere din |ume se situeazё grupu| Hi|ton Worldwide, сu 3.689 de 7 7 SolMelia 204 203 +1 44.531 45.960 .З'1%
hoteluri 9i 605.938 de сameгe, urmat de Wyndham Wor|dwide, сare aгe 7.152 de
hotеIuri Тnsё doaг 605.713 сameгe.
8 8 Tui 164
lHG a reugit sё se plaseze pe loсul ТntAi prin dezvoltarea branduri|or sa|e 158 +6 41.639 39.914 4,3%
Holiday Inn gi Ho|iday Inn Еxpress. Grupu| Hilton a |uсrat de-a lungu| timpu|ui
pentгu a-gi dezvo|ta branduri|e sa|e, preсum Hampton lnn sau Garden lnn, in I I Hilton lnternаtionа| 17'/ '163 +14 А1
214 39.7'13 3,8%
nigte franсize de sucсes, reugind astfel si oblinё pozilia a doua. Wyndham
Woгldwide gi.a dezvoltat propгii|e bгanduri, pгeсum Days Inn 9i Ramada.
10 10 \A/hiTbreаd ll rr 5/9 +9 40.975 39.142
Grupul eng|ez |HG Т9i сeгtifiсЁ primu| |oс Тn |ume Тn Top ,10, сonform MKG
:;
4,70/o

Hospitality Database, сu o сregtere a numirului de сamere сu 0,5%.


Sursа: МКG |.tс>flltlttltlV l]ttIttlпt''lt l t:lrttl;tttt.
GrupuI Marriott lnternational este plasаt pe |oсul 4 Тn сlasamentul сe|or mai ,}1) | |

mari gгupuгi hotelieгe dupё numёrul dе сamere, prin branduri|e sa|e сJe top (in
sJlс:сiаl Соttrtyаrd) сar(] аlLl ссlntrl[rtttl |;r сre9terea aсestui lant
|lt t'l|||||,|',l|,||l., ,Il|' l||,lIl\l| |l,l It\l'IlllIlIIlIii )l
Potrivit Vangue|is Panayotis, de la Direсlia de Dezvo;tare a Departamеntu|ui -
Lanlurile de restaurante
-Jуl,ii сu се| ltl.iI lll.l|t. :.,t|t;t;t.l:.; :;(|t]t.
de Marketing Hote|ier, сriza eсonomiсё globalё a avut efeсte negative asupra
industriei hoteliere gi este nevoie de аproiimativ doi ani pentru reoresarea - Subway. Lanlu| Subway ll t|tlvtltttt irr 2010 t:еI ttlаi eхtins |an! de profi| drn
aсes- lLtme, сu З4.751 de restaurаnte in 98 сle tаrl' depёgind MсDona|ds Ia nivel
teia. Cum era de agteptat, сea mai maгe сregteгe in anul 2011 se Тnregistreazё
pentru segmente|e de buget 9ieсonomie, сu 3.9,l8 сameгe noi. rnоndia|. Aсest Iant de restaurante patrunde gi pe piala romineasсё' primuI
lestaurant de aсest tip va fi desсhis in toamna anuIui 2011,Tn Buсuregti. Com-
PAnё |a sfArgitu| anu|ui 2025 s-a propus re|izarea unor obieсtive ambitioase,
respeсtiv 1'100 de hoteluгi noi сu 1O0.0oO de сamere. Best Western, Hotel 1lаnia estimeazё сё in urmёtorii 5 ani va desсhidе 60 de restaurante Тn Romёnia.
Еtap . MсDonaId.s. Fondat de Diсk gi Maс MсDona|ds Тn anu| 1940, MсDona|d's
gi Premier Innaunt sunt сAliva dintre giganlii сare vor сontribui |a redresarea
,rre profituri anuale de 2'1 de miliarde de dolari. in anul 1g68 avea numai 1.000
seсtorului hote|ier.
tle гestaurante, Tnsё, in anu|20,t0, |anlul numёгa peste 33.737 de unitёli, in toatД
_ intre tlmp, сea mai mare migсare din Еuropa, vine din paгtea grupu|ui
Rezidoг, сu ,lg proprietёti noigi o сregtere cu 1o,7% a сamereIor.
Car|son/ Iilrnea.
- Pizza Hut. Fratii Dan gi Frank Caгney din Wiсhita, Kansas, au infiin{at Pizza
De asemenea, Grupul Louvre rёmAne ferm pe pozilia a patгa. Aсeastё
lItrt in anul 1958. in prezent' este сe| mаi mare lan! de pizzer|idin lume, сu pеste
sсёdere a fost, de asemenea, de agteptat in urma integrёrii'Goldеn Тu|ip,
сare a l 2 500 de unitёli Тn 100 dе
сresсut stoсul сonsiderabil. Тour-operatoruI german ТUl a eсhilibrat portofoliuI !ёri gi сu 140.000 de angajali. Doar Тn SUA, Pizzа Hut
de .rltl vAnzёri de 5,3 miliarde de dolari, Тn fieсаre an'
hoteluri de petreсеre a timpului Iiber gi a redus pгezen{a Тn Spanra сu pагteneгii
. Burger King. in deоembrie,|954, James Mclamore gi David Еdgeгton au
Riu giGrupotel.
rlrlsсhis primu| restaurant in Miаmi, F|orida. Cei doi s-au inspirat de Ia MсDona|d.s,
Comisia Еuropeanё de Тгave|l, Тn al treiIea rapoгt asupra evolu{iei turismu|ui
rIrtpa o vizitё Iafabriсade unde сei din uгmё Т9i produсea hamburgerii. Astёzi,
european in 2О11 ,,European Тourism in 2011 Тгends & Pгospeсts (semes-
-
tru| 3), precizeazё сё gradu| de oсupare al hote|urilor a сresсut cu
|lllrger King aгe peste 11.000 de restaurante in 65 de {йri, venituri anuale de
3]% in pri- t |.2 miIiarde de dolari gi 340.000 de аngajali'
mele 8 |uni la nive| european, in timp сe tarrfe|e praсtiсate de hotelieгi au сresсut . KFс (Kentuсky Fried Chiсken) a fost ideea lui Haгland Sanders, сare a
gie|e сu 3,2%'in сeea сe privegte seсtorul hoteiier, Еuropа de Est gi
Europa de r|tlsсhiS primu|аstfe| de restaurant in timpulМarii Reсesiuni, in Corbin, Kentuоky.
Sud a inregistrat сe|e mai bune performan{e тn zol.1,
inregistrёnd gi o сгegterе a numёru|ui de tuгigti'
!ёri|e din aоeste regiuni |.l асea datё, Sandеrs avea retete seсгete pentru 1,l сondimente, сare au
$i Roйenia se inсad reazё in r;1tnas, pAnё astёzi, unul dintre сe|e mai bine pёstrate seсrete din |ume, fiind
aсest trend asсendent: in prime|e B |uni aIe aсestui an, numёru| sosirilor gi
tttr:hise Тntr-un seif din Louisville. in prezent, KFC numёгё 11.0OO de restaurante
iT:гlё.l|чl in unitёlile de сazare din Romёnia a сresсut cu 15,6%. гespесtМ lll 80 de !ёгi 9i va|oreazё 1О,3 mi|iаrde de doIari, avёnd 750'000 de angaja{i.
13'1%, fa!ё de асeeagi perioadё a anului treсut. Astfe|, in primele 8 |uni s-au
In Romania, сonform date|or furnizate de MinisteruI Finante|oг Publiсe, ope-
inregistrat 4,7 mi|ioane sosiri in struсturile turistiсe сu funсtiuni de сazare (fa!ё
de r.rtorii de restaurante gi сafene|е au inregistrat sсёdeгi semnifiсative aIe сifrei de
4,1 milioane in aсeeagi perioadё a anuIui treсut)
9i 12,3 йllioane de innoptЬгi in .rt;lсeгi in anuI 2010. Date|e гelevё fаptul сё piala nu a iegit inсё din сгizё
struсturile turistiсe сu funсliunl de сazare. in Еuropa de Еst, gradulde oсupare 9i сё
aI rrlrnAnii sunt in сontinuare extrem de preсauti сu bugetu| de сare dispun.
hote|urilor a сresсut cu 1o,4o/o [n august, in timp сe Тn Еurofia de
Sud gr.jсut oe Lanlu| de restaurante La Mama a simlit din plin efeсte|e сrizel. Аnul 2010 a
oсupare a сresсut cu 5,2oЬ. Surprinzёtor, evo|u{ia seсtoru|ui hote|ieг Тn 2011,
in tttsemnat pentru сompania Тrotter Restaurant (сompania de{lnёtoaгe a bran-
Еuropa de Vest a fost muIt mai lentё сompаrativ сu Еuropa de Est gi de
Sud. tltlrilor La Mama gi Cafepedia), o оifrё de afaсeri de 5,2 mi|ioane Еuro, in sсё-
Gгadul de oсupare a| hoteluri|or din асeastё regiune a сresсut cu numai
2,4oЬ rlеre fa{ё de anu| preсedent, сind afaсeгi|e сompaniei s-au ridiсat |a 6,7 miIioane
fa!ё de anul anterior, Cu toate aсestea, tarifelJ pe сamerё au fost mu|t peste
lс: Еuro.
medie aiсi, сresсAnd cu 4,8o/o' Revenirea industriei hoteliere la nivel g|obal
r

aratй Тrotter Restaurant a inregistrat pierderi nete de peste 690.000 Еuro, depё.
semne de Тnсetinire, Тnsй сregterea сontinuё, potrivit Comisiei. DatЪ|e гeсente
aratё сё сererea pentru hoteluri gi gradul de oсupare al aсеstora сresс mаi inсеt 1tnd nive|u| сelor din 2009, сind aсestea se ridiсau la 671'000 Еuro.
Compania сare administreazё reteaua de restaurante City Grill, Тrotter Prim,
deсit la Тnсeputu| anului 2011. Cregterea aсestui seсtor a Tnсetinit, atёt Тn rletlnutё de omu| de afaсeri Dragog |onesсu, a inregistгat Tn 2010 o сifrё de afa.
Еuгopa, сit gi in сe|e douй Ameriсiin luna august, in paгte datoritй datoritй
inсer- tltэri de 4,4 mi|ioane Еuro, in сondi{ii|e ln сare venituri|e oblinute au fost de 4,6
titudinii eсonomiсe din intreaga Iume.
rrrlioane Euro.
Lanluri|e de restauгante gi-au extins intr-un ritm deosebit de rapid segmentu|
Che|tuie|ile сompaniei _ Care administreаzё 9i сafene|ele City Cafe, resta-
de pia!ё (propo(ia vAnzarilor) Тn u|time|e trei deсenii. Аstfel, marile laйluri de
ttгantele Boungiorno, Cartt сtt l-lere, []ttrldetot gi Hanu' Berarilor * s.au ridiсat
restaurante din SUA genereazi' Тn prezent, peste jumёtate din vёnzaгile
totale in ..tnul treсut |a 4,7 mi|iaane сle Ftttсl l)trltс|сэrlle сompaniei pe anu| 2О1О au depёgit
restaurante (51,З%' fa!ё dе mai pu[in de 33%, |a inсeputu| ani|or.7O). in u|timii
90 000 Еuгo, potrivit MlntsttllrlI l Itl;tltlrl|rll Prrb|iсe,
ania avut |oс, Тnsё, o inсetinire a aсеstei сregteri' la mai pulin de 1o/o pe an.
Afaсerile restaurаntо|Ol l}Jlf !l;ll|! llr' Мl:[)<ltlald's Romёniа pe аnu| 20.1 0 s-au
' гtdiсаt Ia 99,6 milloаltlt.l tIrl ltttrr' llt lllttIl (]t) profitUI net Тllregtstr;rt de aсesteа a
http //www.horeса.roltttrisп.tl1{|t|4 i,rllttisi;t-еrtro;leаnа_сJe-trаveI
petttttl 2012-,httrt| (:tt;с;tls;tl tttritltttlrtll.,,() l
isi rl.vl,rtttt':'l() ()st|mаri|e- lоst de 5,9 miliоаne tltr ltlttl Vrttltltttlli.MсDсlnаld's Roпlаtlt;1 1lr:;1tltlI tret;ttl аrl
| )
24 ManagсtttсllttlI tl1tсrlr1 i rrrri lrlг ill lttltсIiiгiс || | сslillII ;ll l(' l'сttt,it '1't | |||t!||||||.'tllI' ,tlt tlпltt,l'lt,il'i tl's1litttlititIii -t\

fost de 100,5 mi|ioanе EUro, Тn timp сe сheltuie|ilе сompanlel s-au ridiсat la 93'3 1lrtme|or baruri din Roma aПtl(l;l' ttt lltlr;:jl;\ltllе din seсo|ul al XIll-|ea din Londгa Et
milioane Euгo. l,;.lгis' aсest tip de seгviсii dеvеtltltt tl tl;ttttltе.
Lanlul de restaurante de tip Fast Food KFC Romania, administrat de US KFC a popularizat aсest ttp de restaurant" Panё in 1980 apгoape toate fast-
Food Netwoгk a avut afaсeгi de 37,6 milioane Еuгo in 2O10, Tn сгegtere fa!й de trlod.urile praсtiсau vёnzarea |a geam, fapt сe a mйrit numйru| de vЭnzйrt fёrб a
anu| preсedеnt' сAnd сompania a Тnregistrat o сifrё de afaсeri de З4,7 mi|ioane :;tl faсe investitii aditionale.
Еuro. Unu| dintre motive|e pentru care pizza este aga popularй este faptuI сё poate
La un nive| a| сhe|tuie|i|or de 33,B milioаne de Euro in 201O, |anfuI de res- lr r;omandatё prin te|efon, |ivгatё 9i сonsumatё la domiсiliu.
taurante a Тnregistrat venituгi de 37,99 mi|ioane de Еuro, Тn timp сe profitul net Din punсt de vedere aI operatoгi|or, restаurante|e сare oferё mAnсare la
oblinut de сompanie anul treсut s-a гidiсat Ia 3,5 mi|ioane Еuro, in сregtere fa!ё 1t; rt:hеt au urmйtoarele avantaje:
de 2009. 1, Pаtronii asiguгй propriu| spaliu de |uare a mesei, in maginё sau сhiar aсasё,
Starbuсks, саre opereazё circa 17.000 2- Dimensiunea buсёtёrieiestе redusё deoareсe meniuleste Iimitat;
de сafene|e Тn peste 50 de (ёri din intreaga 3 Costu| munсii este mai sсёzut, in сompaгalie cu |oсalurile сare oferё пlal
|ume, a Тnгegistrat Тn anu| 20,|0 in RomAnia rrrrtIte serviсii,
afaсeri de 4,2 mi|ioane de Еuro. Compania 4 Nu sunt neсesare сaIitёli extraordinare in buсёtйгie sau in bar;
Maгinopou|us Coffee Company, сare admi- 1i Dаtoгitй simp|itёlii, un astfeI de restaurant este unuI muIt mai ugor de сon-
nistrеazё |an{u| de сafene|e Тn RomAnia, a . Irr.;
9t de intrelinut сu angajali tineri;
avut in anul 2010 venituri de 4,9 milioane (i lЛVestitia neсеsarё este foaгte miсё Тn сomparalie сu un restauгant noгmal,
Euгo, daг 9i сheltuie|i de 5,4 milioane Еuro. / Intr-o zonё сu risс гidiсat, daсё seгvirea se faсe doar |a geam se reduсe
Compania nu a reugit sё iasё pe profit in rr',,.rrl de jafuri.
2010, pierdeгile fiind de 5,18.000 Euro. tJrl dezavantaj a| асestui tip de restauгant este faptu| сa manсarea odatй
Lanlu| Pizza |{ut, administrat in Romёnia de сompania Ameriсan Restaurant .1.llll;r Т9i pierde foaгte repede сa|itё{i|e' Luarea manсёrii |a paсhet este pгobabiI
System, a oblinut Тn anu| 2010 afaceri de peste 22 mi|ioane de Еuro. Re{eaua a lrr.rl sсumpй deсAt aсeeagi manсarе Ia un supermarket. Popularitatea aсestui tip
inгegistгat venituri de 22,3 miIioane de Еuro anu| tгeсut, Тn timp сe сhe|tuie|ile .lt. :;t-'гviсii aгe un Ioс prinсipal pe piatй. A evoluat de Iа pui pгajili qi hamburgeri,
сompaniei s.au ridiсat |a 21'8 milioane de Еuro. CheItuielile au fost mai mari l,l ttt;аnсёruri sсumpe, manсёruri сu speсifiс loсa|, сa de exemplu sushijaponez
deсAt in 2009, сAnd aсestea nu au depёgit 20 de mi|ioane de Еuгo. Cu toate '..ll | (-'sсargot fгanсez.
асestea, сompania a гeugit sё oblinё in 201O un profit net de 454.oO0 Euro1.
t)с:rintё: ldentifica|i restaurantele specializate pe servicii de alimenta{ie lа
l', ц :ltсlt din Romёnia.
1.5. citeva studii de сaz
B. тhe Hotel and Restaurаnt lndustry in Philipinnes
A. Serviсiile de alimentatie Ia paсhet
l.
lnstitutional framework of the industry
Restaurantе|e intё|nesс o provoсare in сeea сe pгivegte serviоiiIe de a|imen- lhe hotel and гestaurant industry is the сombination of institutions, supporting
talie ofeгite de magazinu| de сomoditё[i, supermarket-uri, drive-through, restau- lirtltlan resourсes, finanсing meсhanisms, infoгmation systems, organizationaI
rantele ajungand sё ofeгe serviсii |egate de posibilitatea de a lua manсarea |a ..Ill|сtures that |ink institutions and resourсes that сater to the needs of domestiс
paсhet. Restaurantele se fo|osesс de eсhipamentele pe сare |a delin, сu investilii .lrrrl foreign trave|ers. Institutions inс|ude government depaгtments and agenсies,
miсi sau de|oс, uneIe restaurante dub|andu-gi vo|umul de vAnzёri gi mйrindu-gi 1lrtvate pгoviders of lodging and оatering serviсes, suсh as hotе|s, motеIs,
profitu| marginа|. Minсarea |uatё |a paсhet de la un restaurant poate fi supe. l|.:;taurаnts, fast food establishments' eduсational institutions that provide tгai-
rioaгё сelei сonge|ate сumparate din supermarket. Ittltq, Эnd other types of organizations гesponsib|e for the promotion of hospitality
.'t.l
Serviсii|e de luaгe |a paсhet a mёnсёrurilor сregtе Тn importan!ё deoaгeсe V|сes.
familiiIe devin din сe in сe mai miсi, din ce in сe mai mu|te pегsoane trаiesс sin- I-he |oсaI hoteI industry is a|ready in its mature stage сharaсteгized by over-
guгe' iar familiile in сare ambii membrii sunt salaгiali sunt in сгegtere. StiIul de r:.r1lасity of available rooms and gradual standardization of prizes aсross cate.
via!ё mai agitat faсe сa mAnсatul in magini sau сumpйrarea manсйrii gata pre. |( )r|es of seгviсes.
(

gёtite, faсe сa aсest fenomen sa fie din сe in сe mai aссeptat' Aсest serviсiu de The members of loсa| rоstаttrirttt ;lrtd fаst food industry, on the otheг hand, is
luare |a paсhet a minсёrurilor nu este o noutate, aсesta dateazё de pe vremea rrr tts growth stage and lurs ittr;re;tstttt1 Сonsumer demand for every improving
.tt lly llri.t;t1ltсl еxpansion of food orrtlets in key areas
1rrtlduсt. Тhe growth is pl<lvl
' http://wvшv.horeca.rolrestaurante/1B29-afaсerile-operatori|oрde rtl:;t;tttt;lttltl-si.саfetle|e.
rrl Mеtгtl Mani|a аnt1 lllt: J)l()VIl|{ {!1; lIrll ;l<lpttlartty of fаst frlrlrl l.lstаblishments
Mattztgеnrеlttul rа!iulliIoг iIr Irolеlаriе 9i rсstilrrrа1iс Ii'tlt.tt |tr| .tlI IIl|lll\lI tt,t tl,х1ltlttIilttIii t.'l
,st I l|t|||||||I|

сame in the 1980's, and over the |ast years, the industry has сonsistеntIy posted fасilities. funсtion rooms, bit||lсrtltllr., lrtl; tIlll :;1l;t:;, сoffеe shops, dining rooms.
double-digit growth rates. сoсktail lounges or night сlubs, t1rIt :;lttt;ll; tlt ttt;wsstаnd-tobaсоo сounters, and
Suppoгting human resourсes inсlude hote| and rеstaurant managers and business сenters foг soсial oссils|Olls, lreaIth butfs, and business сonferenсes.
assistant managers, housekeeping supeгvisors, seсurity personne|, сhefs, сooks, Customers of the industry inс|ude the domestiс household, foгeign visitors and
waiters, bartenders, and other re|ated workers and professionals dirесtIy invoIved ltlstitutionaI buyers. Researсh shows that the domestiс household.s seleсtion of
in hote| and restaurаnt seгviсes. tlotе|s and otheг lodging faсilities are affeсted mainly by threе faсtors:
Finanсing meсhanisms inс|ude equity infusions of |oсa| and foreign investoгs,
) сompetitive priсing;
,1

paгtiсularly for international hote| сhains and loans from fiduсiary institutions.
2) availabi|ity of seгviсes and faсiIities for сhi|dren;
Information systems inс|ude сomputer networks within and among institutions 3) type and extent of free seгviсes (i.e,' fгee |oсal сa||s, сontinentaI bгeakfast
inс|uding eleсtroniс mail, printed media suсh as journa|s, magazines, and news- r ltC.).
lеtters, telephone systems inсIuding voiсe mаil and data tranытission, interaсtive
muItimedia, and other infoгmation media teсhnology that faсilitates sharing oг Hotel entry barriers, whiсh inсlude eсonomies of sсa|e, infrastгuсture' and
exсhange of lnformation, summarizes and сol|ates data.
;lroduсt differentiation, are signifiсant paгtiсularly for those who wi|l venture in
Linking organizational meсhanisms аre industry assoсiations and trade unions rle|uxe or first сlass operations.
that faсi|itate сommuniсation among oгganizational units inсluding government Еconomies of sсale foгсe a new entrant to come in at relatively large sсa|e
agenс{es. .rnd risk strong reaсtion from existing firms. Consequently, гequiring substantial
.;tагt-up сosts. As only a small peгсentage of the сountry,s potentia| business and
Il. The sub.seсtors of the industry tсlurist areas have deve|oped сommuniсation, sewerage and disposa| systems,
The industry is disaggregated into two sub.sectors: hotеl and restaurant. ;ltld roads and, the |асk of infrastruсture is likewise an industry entry barrier.
ll a. Тhe hote! sub.seсtor inсludes the vaгious lodging units of different sizes I ttlа|ly' produсt differentiation exists in the industry. Еstab|ished fiгms have bгand
and standards loсated both in urban and rural сommunities (see Table ,t). trlentifiсation and сustomer |oyalties, whiсh stem from past adveгtising and
r:tlstomer serviсe. Whi|e there are a|ready quite a number of p|ayers in the mar-
Table 1. Hotel and Restaurant industry definition kt-.t' thе hote| industry сan be сharaсterized by stil| a rigid сompetitive struсtuгe.
Restaurants and Hotels l)roduсt differentiation prevents any hoteI from monopo|izing the market.
Restaurants, Cafes & otheг Еating & Drinkinq P|aсes ln general, the hotel sиb-seсtorЪ strength |ies in the fo||owing: the abi|ity to
Restaurants, Cafes & otheг Еatinq & Drinkinq P|aсes rrtltovate, a poo| of сompetent potentiaI workers/pгofessionaIs' and teсhno|ogy
Restaurants and Cafes rlt-.ve|opment. Pressuгe on hoteI priсes, on the other hand, сomes fгom the drive
''ltlr vаIue for money''. lnсreased operating efficienсy obtained thгough the сom.
Refreshments and Iсe Cгeam Stands, Kiosks & сounters
Day and Night Clubs 1lttterization has he|ped to reduсe сost|y waste in the supp|y сhain. Howeveг,
CoсktaiI Lounges and Bars operation ltlgheг Iabor, raw mateгials, and utility costs сontinue to push operating costs up.
Hotels, Mote|s & other Lodging PIaсes I lrra||y, in the macro |eveI, eсonomiс and poIitiсal faсtors affeсt the peгformanсe
Hote|s, Mote|s & other Lodging P|aсes ot the tourism industry.
Hotels and Motels
Dormitories Il b. The restаurаnt sub-seсtor, on the other hand, inс|udes pIacеs that
Pension Houses l;cгve food and drinks, be it self.serviсe or fu|l-seгviсe. This сovers a range of
l;tlrvices inсluding fine dining speсialty restaurants, fast food outlets, сanteens'
Sursа..Dona|d, E., Lundberg, The Нotel and Restauranf BиsЙess, Sixth Еditionon, John Wi|ey & ;rrld food сourts. Fine dining and speсialty restaurants offer a wide variety of
Sons, lnс, New York,1994
lrrternationa| сuisines. Meanwhi|e, so-сal|ed fast food гestaurants usua||y operate
*Uniform
System of Aссounts for Hote|s (New York: AH & IvlA) 1986 lrr сhains or as franсhises, are heavily adveгtised, and offer |imited menus-
In general, hotels offer two major types of seгviсes: aссommodation аnd lyplсally сomprising of hambuгgers, hotdogs, fried сhiсken, or pizza and their
dining seгviсes. Based on the quality and extent of seгviсes provided, loоation, t:omp|ements - |ikewise originаted tn the United States. Fast foods have the
bedroom, front offiсeireсeption, food and beverage, general faсi|ities (serviсe and ;rdvantage of speed, сonvenienсe, аnd fаmiltarity to diners who may eat in the
stafГ), and speсia| faсi|ities (i.e., business сenter, Iimousine seгviсes and airport lt;staurant or take theiг food tttlrlrrl lllrl rеstaurant industry сoveгs fine dining
transfers), hote|s aгe fuгther сIassified as: De|uxe, First Class, Standard, and speсialty restaurants' f;;st kltlсt tttttlt:l:;, r:ilnteens, and food сourts. Fine dining
Eсonomy. Hote| guests сan expect a room with private bath, te|ephone, radio, .trld speсiaIty restarrlаltt:; rrlfl:t.t WttItl vагiеty of internаtiona| сuisines. Тhe
and television, in addition to sr.rсh сttstomer serviсes suсh as laLrndry' va|et, testaurаnt origitlatel| |ll Il;tl|t:t.rl;t|tttt; ll;tсk to 1765 whеn one A. Boulanger, а
с|eаninq аnd pressiпq Aside frllttt llte serviсes mentioned. lttrlс'|ч have other :;tlup vendoг' opetlс.'сl .tIt r..rl'tl,It..llttt..rrl ,ttlveгtlsinq rеstorativtl:;, rlr rOstar-trаnts'
1r)
l'е tл. i i'у t | | | tl l I |!'I l|, t t l |,, t lс i пtl tts It. i с i l l,s 1 tt l t t l i l itI i i
referring to the soups and broths avai|ab|e within. Тhe institution
took its name after pulling out in the ear|y pаrt of thе deсadе. Meanwhile, the industry lеadеrs
fгom the adveгtisement, and ..restaurant'' now denotes a pub|iс
ЕngIish, Frenсh, Dutсh, Danish, Norwegian, Romаnian, and mJny
eating place in in the pizza segment are Pizza Hut, Shakey's, Domino's Pizza, and Little
other Ceasaг's, the newest entrant to the pizza market. Leaders in the pizza segment
|anguages, with some variations. |n the Philфpines, a new tгend
in the restaurant
industry is гapidly gaining popu|arity, that is,],eat-a||.you-сan buffets,'' сater to the young adu|t оrowd, paгtiсu|ar|y Shakey's pizza. |n the сhiсken
whiсh are segment, Kentuсky Fгied Chiсken is the undisputed market lеader. Fina|ly' on|y
offered at reasonab|e priсes. А number of restaurants offer ..buffets
with no two establishmеnts aсtive|y сompete in the doughnut segment, Dunkin Donuts
|eftoveгs'' at 5ОoЬ off norma| buffet priсes. The cafeteria, an Аmeriсan and Mister Donut. The former, Dunkin Donut leads with more than a 9oo/o share.
сontribution to the rеstauгant's development originated in San
Franсisсo during Doughnuts in the Phi|ippines are usua||y сonsumed between mea|s ratheг than
the 1849 gold rush. Featuring se|f-serviсe, it offers a wide variety of foods
duгing breakfast, whiсh is the саse in the United States.
disp|ayed on сounters. The сustomer makes his se|eсtions, paying
foi eaсh item Partiсipants in the restauгant sub-seсtor pгovide food and drinks, be it se|f..
as he сhooses it oг paying for the entire mea| at the end ot irle tiй. other
types serviсe or fu||-serviсe. Тhe sub-seсtor сaters to both househo|d and institutiona|
of quiсk.eating p|aсes oгiginating in the United States are the dгugstore
сount"1., buyers. Тop five qua|ity сhaгaоteгistiсs that influenсe сhoiсe of restaurаnts аnсi
serving sandwiches or other snaсks, the Iunсh сounter, where the diner
is served fasЬfood outIets, ranked aссording to importanсe, are flavor and taste, va|ue for
а |imited quiсk-order menu at the сounter; and the ..drivethrough'' or drive-up
money/nutrient сontent, presentation and paсkaging, variety, and systemаtit;
restaurant where patгons arе servеd in their automobi|es. So-сa|led
fast food ordering and selling.
re.staurants, usua|ly operated in сhains or as franсhises and heavi|y
offer |imited menus - typiсal|y сomprislng of hamburgers, hot oogs,
adveгtisеd, Low barriers to entry сharaсteгize thе industгy. The сharaсteristiсs tll
fried сhiсken, franсhising, paгtiсu|ar|y of food establishments, make the business Very attraсttvс:
or p|zza and their сomp|ements - likewise originateЪ in the United States.
Fast for new entrepгeneuгs.
foods have the advantage of speed, сonvenieЪсe, аnd familiarity to
may eat in the restaurant oг take theiг food home.
diners who The pro|ifeгation of one-stop shopping ma||s that offer various reсreationaI
faсi|ities and amenities, likewise, eases the entry of potential restaurant and fast
More than just as a plaсe to eat, fast food сonsumers, however,
may also
avail themse|ves of paгty, suсh as biгthdays and offiсe ce|ebration paсkages, food p|ayers. These malls spare the restаurant industry from spending extensive
and business development studies for their outlets;
delivery seгviсes. Yeaьround pагty paсkages are offered by fast
fooiсhains, The industry in whiсh the restaurant and fast food fiгms operate has inогea-
whiсh genera||y inсlude the venue, food' party games and giйe-a-ways.
Delivery sing сonsumer demand for every improving produсt.
serv|сes, on the other hand, peak at lunсhtime whi|e night Ьrders peak
the hours of 10 p.m. to 2 a.m.
between Competition is fieгсe in the restaurant industry, paгtiсulaгly the fast food sub.
seсtor. Тhe market is large but сonsumers аre priсe сonsсious and exhibit brand
loyalty. With a wide range of restaurants and fast food establishments to сhoose
I| с. Areаs of Speсialization
fгom, priсing sсhemes and marketing strategies determine market shares. Market
Тhe industry as a who|e does not have any paгtiсu|ar eхpertise. ,1)
Within the strategies of industry p|ayеrs, therefore, aim to aсhieve two primary objeсtives.
hotel suh.sector, however, p|ayers exert effoгt io develop niсhes in ..va|ue-for-money''
the market hammer in сonсepts; and 2) сreate brand сonsсiousness and
through produсt differentiation.
|oyalty. Market shares in the гestauгants are Won or lost in pгiсing. lndustгy p|a-
ln the restaurant sub.seсfor, market niсhing is |ikewise a praсtiсe. Тop
p|ayers in the restaurant sub-seсtoг aссounts foг more
ten yers offer regulaгIy offer prrсe сuts and disсounts to lure in new сustomers.
than 70% of the tota|
markеt. Aristoсrat сhains, that сompetes in the same segment, is
Moreover, major p|ayers invest heavily in adveгtising to сгeate brand сons.
behind at 2О%. Relatively new entrants suсh as Friday'sЪnd California
not too far сiousness and Ioya|ty. Marketing strategies inс|ude raffle draws, free gift items
Kitсhen, taps into the young urbаn professionals maгket.
Pizza and speсially prized meal сombinations, disсounted toys and sсhoo| items for
every сeгtain minimum food purсhase. Celebrity endorsements are used in the
ln the fast food sub-seсtor, Jo|Iibee is the undisputed market |eader in
the hopes that the market will identify with the endorser.
hamburger segment with a 50%. Тhe сhain appeais to the lower-
to midd|e. Likewise, intense сompetition urges p|аyers to сome up with new produсts to
inсome braсkets with its re|atively |ow priсes and a menu that
has suссessfu||y сapture bigger market shares. Restaurateurs have to be keen at finding the Iatest
сaptured the Fi|ipino taste buds.
food and wine сonсoсtions here and abroad and adapting them to loсa| taste.
MсDonaId's, with its relative|y higher priсes, is in seсond plaсe
market share. The Ameriсan fast food сhain appea|s to the АB
with a 20% Raising qua|ity standards and improvrng seгviсe have a|so been foоa| points
hamburger fast food сhains inс|ude Wendy's, wr'iсh appea|s
сrowd. other of сompetition' paгtiсuIarly in the fast food sub-seсtor. Playeгs give inсentivеs
to the relatively and сompensations to motivаtе сэrnp|oyeеs to bе effiсiеnt on their jobs and thus
health сonsсious сonsumeгs and the pioneer in fast food delivery
serviсеs, he|p maintain the fаst fooсl otrtlet.:; hiqh standard:; <ll qua|ity serviсe and сlean_
Burger Maсhine, сaterlng mostly to trave|ers with its mobile restaurаnts
in nume- Iiness. AIso, a major impolt;lltl;с.: tll;t |;tllt filос| .ttlгl lсl:;t;tUrant is сouгteous and
rous gas stations, and Тropiсa| Htrt' most|y open 24-hours. Re|atively
new frrendIy personne|. Not st.tt1ltl:.ttrr;ly' .l l;1rсlсrtly !;.!lVl(]|! |.i illIlong the morе sа|ient
players are Burger King and Cаг|.l; .Jttnior, whlсh гesuгfaсed
irl tltс: late nineties аttributes people wou|сl ltlt1lrly tlr1rrlt l l. 'tlt ;t l;t.ll flrlrrl/tr::;l;ttll;lnt
f
].!'s!ц!.ll]|.
Restaurant and fast inou,1tч players baIanсe their marketing
with the rising operation |o.o.! сonсerns
сosts paпiсulaпyihat of impoгted food ingredients.
margin eгosion is usua|ly remedied Pгofit 2
produсUserviсe or сut сorners in produсtlon ;";;";йъ. priсes of fina| by either
or the delivery of sегviсe. Either
solution may result in a shrinking сustomeiьase.
Final|y, therе is no real threJt of externa|
INFRASTRUсTURA DЕ BAZA iш INDUSTRIA
substitutes to the seгviсes provided
by the restaurant industry. lndeed, it is_сompetition
between the sub-seсtors of
OSPITALITATII t
the industry that determines markeishare.-
2.1. Spaliile de сazare
Traduceli gi interpreta|i/comenta|i, criteriile 2.1.,t. Norme, sisteme, reguli gi reg|ementiri ale cIasifiсirii сapасitё{ii
-9:i|Ч'
^' restaurantelor.
de clasificare a hotelurilor
fl de сazare
rLi:]:::*.:irri:]llil{, n1,l:i iii:,lni::?lli:]rll l
2.1'2. Criterii de сlasifiсare а hotelurilor
2.1.3. Alternative de cazаre turistiсi
iit!'.:I*?jLL!:jуJi.::),:.::::]*l1:1nL!]

lшткевAru RЕсAPIтULAтIvЕ 2.1 .3.1. Para-hoteliria 9i prod usele forfetare


2.1.3.2. Regedinlele de tip time-sharing
industria ospitalitёlii potrivit organizaliei 2.1.3.3. Condo-hotelurile
. т"l.].':liiтeprezintё Mondia|e a
1

2.1.3.4. Hotelul Boutique - o expresie a |uxului in industria hotelierё


сaraсteristiсi a|e industriei hoteliere ?
'.l,

= i Uare
:::: sunt
:::lprlnсipa|ele
aсtivitё{ile speсifiсe serviсiu|ui de сazare?
2.1.3.5. Alte forme de cazаre turistiсi in Rominia
.. ", 2.2. Spaliile de servire in restauralie
.. : Uare sunt сaгaсteristiсilе restauratiei? l
-1.n

2.2.1. Norme, sisteme, reguIi gi reg|ementiri аle clаsifiсirii саpaсititii


сare defineЬс seгviсiulde alimenta1ie in re|а1ie de servire in restauralie
fi ,"*,ii."lJjffil?ж]"'entele сu i 2.2.2. Criterii de сlasifiсare a unitililor din restauralie
2.2.3' А|te forme de servire in restаuratie
2'2.3.1, Alimentatiа сoleсtivй
2'2.3.2. AI imentаtia comerсiali
2.3. Spaliile pentru organizаrea evenimentelor
2.4. citevа studii de сaz

RЕzUll,lAтUL сAPlтoLULUl

organiza{ia MondiaIi a Turismului estimeazё сё industria ospita|itёlii Т9i va


trtp|a dimensiuniIe pAnё in anu| 2o20, devenind una dintгe сele mai mari
rndustrii din lume. in aсest moment, industria turismu|ui asigurё 8% din Ioсuri|e
de munсё 9i are inсё un impoгtant potential de сregteгe. lnfrastruсtura de
bazё a industriei ospita|itatii este formatё din spalii de cazare de bazё (hote-
luri|e) 9i alte a|ternative, сum sunt: para-hote|ёria, regedinlele de tip time-sha-
rlng, сondo-hote|uri|e, hote|uri|e Boutique. Spafii|e de sеrvire Тn restaura[ie
sunt formate, in primu| rind, din restaurante, daг 9i din spaliile dediсate a|i-
rnеntatiei сo|eсtive gi сe|ei сomerсiaIe, preсum gi din spatii|e pentгu organi-
zarea evenimentelor gi informare a vizitatorilor.
i) ]\liIlt.ll'('lll(.Illtll tt1lсt;t1ltlltiIrlr ilr lrlllс|iiltс
lil |(..,l;IlIl.|||(
ll
2.1. Spaliile de саzare . posibilttatea reglArir ststгrrrrrlrrr rk' l,rrrkr,
Cazarea poate fi dеftltltа
. ,,eduсatia'' hotе|ierlIor. ill :;tltl.;t lI rrt lrlttl.1lIl tIttt-.t;ttllt сlе modeгnizare a hotelurilor,
rezu|tatuI industriei hote|ieгe, seсtoг сe Тnqlobeazй
<;а
. inIesniгea сomuniсArit, it tttr:lltlttltlt t:tlltlr;tс;ttl|or El a uгmёririi respeсtёrii pге-
ansambIu| aсtivitёli|or desfёgurаte ln spatii|e de Ioсuiгe temporaга..
stгuсtuгa 9i distribu{ia spalialё а mijloaсelor dе сazare determina
Di;;;;ъъ' vederilor aсestora de сёtrе аgеltttl lle t<rt tt *о Jltll ;ltoаre.
сaraсteristiсiIe in Romёnia, сlasifiсаrеa struсturrlor сie prtrnire turistiсe сu funс{iuni de саzaгe
tutuгor ceIor|a|te сomponente ale bazei tehniсo-mateгiаIe
a turismului. De аse. :;e rea|izeazё in baza ordinuIui MinrsteruIur Dеzvo|tёrii Regiona|e gi Turismu|ui
menea, aсestea intervin 9i in orlentагea f|uxuri|or de turigti.
пr. 1051|2О11 pentru aprobarea normelor metodologiсe privind e|iberarea сeгtifi-
^ Capaсitёli|e
innoptarea
de сazare гeprezintё acele dotйri oe ьaiа mateгialё сaгe asigurё
gi odihna turigti|or pе o anumitё durаtё de timp, in baza <;ateIor de сIasifiсare, a liсenle|or 9i brevete|oг de tuгism.
unoг taгife Struсturile de primire turistiсe сu funсtiuni de сazare se с|asifiсё pe ste|e gi,
determinate, diferenliate in funсlie de graduI de сonfoгt oferii pe perioada
din an respeсtiv, flori in сazu| pensiuni|oг agгoturistiсe gi a| pensiunilor turistiсe din
in сare sunt so|iсitаte.
Destlnat satisfaсerii nevoi|or generate de gederea Тn afara regedinlei perma- rrlediuI гuraI, [n funсlie de сaraсteгistiсi|e сonstruсtive, dotёri|e 9i seгviсiile pe
nente, seгviсiu| de сazare aгe un сontinut сomplex' rezuItаt (:аre le ofеri. CIasifiсarea struсturi|or de primire turistice se rea|izeazё de сAtrе
at muliituоinii oiveь
sitёlii nevoi|or pe сare turigtii^|e maЬifestё, dar gi varietёlii foгme|or 9i ;rutoritatea administraliei publiсe сentraIe гesponsabi|ё in domeniu| turismuIui, in
de tuгism :;сopUI proteсliei turigtilor, сonstituind o formЁ сodifiсatё de prezentare sintetiсё а
сёrora trebuie sё se adapteze. in identlfiсaгea сomponenteloг
serviсiu|u i de cazare
trebuie avut in vedere сё unitatea de сazaгe Тndep|inegte, pentru rrtveluIui de сonfort gi a ofertei de serviсii.
turist, funсlia
unui domiсiliu temporar gi сё, potrivit unoг studii de speсia|iiаte, in vedeгea eliberёrii сertifiсatului de с|аsifiсare, operatorii eсonomiсi proprie-
turistu| petreсe
mai mult de jumёtаte din tota|ul timpu|ui de vaсan!й Тn асeste t.tri gi/sau administratori de struсturi de primire turistiсe depun Ia sediulautoritё{ii
spa1ii.
.rtlministrаliei pubIiсe сentra|e гesponsabile Тn domeniul turismu|ui, o deсlaratie
.'lаndardtzatё datё pe pгopria rйspundeгe' insolitё de doсumenta{ia сu uгmёtoru|
2.1.1. Norme, sisteme, reguli gi regIementаri aIe сlasifiсirii
,.ontinut.
сapaсitаtii de сazare а) сeгtifiсat сonstatator, in origina| sau сopie |ega|izatй' emis de oficiuI Regis-
lrrrlui Come(u|ui Тn baza Legii nr.2611990 privind registrul сomerlu|ui, repub|i-
. |ndustria ospitalitёlii dispune in prezent de o |argё ofertё de tipuri dе struсtuгi
de pгimire. C|asifiсarea aсestora este difeгitй de laЪ r:;ttё, сu modifiсёrilе 9i сompletёrile u|terioare, din сare sё rezulte informa(ii pri.
larё |a нot"lurile sunt vlnd date|e сomplete de identifiсaгe a|e operatoгuIui eсonomiс, pгeсum gi infor-
с|asifiсate in lume dupё unu| sau mai mu|tе sisteme, neexistAnd "lt".un slstem inter-
nalional de сlasifiсarе unitar. in anumite rrratii rеferitoare |a durata de funсlionare deсIaratй, aсtivitatea prinсipalй, aсtivi-
tёri, сu tradilie in inJustria ospitalititii,
сlasifiсarea este сontro|atё de guvern сu ajutorul unoi standarde pub|iсe |;ltile seсundare, сapitaluI soсia| 9i aсtivitёliIe autorizate;
pentru
eсhipаmente gi serviсii.z b) figa privind inсadrarea spaliilor de сazare pe сategorii;
с) figa privind inсаdrarea spalii|or сu funсliuni de a|imentalie publiсй, dupй сaz'
. . Fieсare din !ёri|e |umii, datoritё traditii|oг оulturale, na{ionale 9i de a|tй naturё,
fo|osesс sisteme de сlasifiсare paпiсj|are, сeea сe impiediсi Potrivit Hotёrёгii 1267|2010' privind eliberarea сeгtifiсate|or de сlasifiсare, a
apliсarea unui
sistem uniс de сlasifiсarе la nivel mondial. lrr;ente|or 9i brevete|or de turism' сeгtifiсate|e de сIasifiсare sunt valabi|e pAnё Ia
in urmi сu trei deсenii, A|ianla lnteгnationa|й de Тurism a stabilit lrtodifiсaгea сondilii|or gi сriteriiIor pentru сare au fost eIiberate sau pAnё |a data
сё hotelul
estе rrrentionatй Тn aсestea. in situalia in сaгe аu apёrut modifiсёri сu privire |a inde-
'Un stabiliment in сare, с-u сondilia plёlii, voiajorii pot sё se сazeze, preсum
gi sё se hrёneasсё 9i sё se distreze''. Piin urmare, 1l|inirea сondi[ii|or gi сriterii|or сare au stat la baza eIiberйrii сeгtifiсatu|ui de сIasi-
spalii|e de a|imentalie 9i сeIe
a|tor prestafii- de ,,sub асelagi aсoperig,, taс pЬгte integrantё l|сaГe, operatoru| eсonomiс proprietaг gi/sau administrator aI unei stгuсturi de
1."::]:
Ulasltlcarea constituie o formё codificatё de prezentare sinieticd
din hotel'
1lrimire turistiсe este ob|igat sё so|iсite o nouё сlasifiсare a struсtuгii de primire
a nivelutui
de confott gi a ofertei de servicii. trrristiсe Тn сauzё, Тn termen de 30 de zile de Ia apari{ia modifiсёri|or. De ase-
obieсtive|e. adoptёrii unui sistem ofiсialde с|asifiсare sunt: ltlеnea, operatoгu| eсonomiс este ob|igat sё so|iсite eliberarea unui nou сeгtifi-
. informareaсliеntuIui; t;аte de с|asifiсare inainte de expirarea va|abilitёtii mentionate in сeгtificatul de
о posibilitatea diferenlierii hotelurilor pentru apliсarea unor politiсi t:lasifiсare.
о posibilitatea exerсitйrii unei presiuni fisсale sporite asupradiferenliate;
produseIor
Denumirea, tipul gi insemne{e pгivind сategoria de с|asifiсaгe a struсturii de
(hote|uriloф de Iux, сa un сaz paгtiсular a| obieсtivului pieсedent: 1lrimire turistiсe se eХpun la Ioс vizibil, in exterioruI с|ёdirii, iаr сeгtifiсatuI de
r;|asifiсare, numёгu| de telеfon a| autoritёtii admtnistratiei publiсe сentraIe respon.
sabi|e in domeniuI ttlrismtlltti se аfiqeazё vizibil 9i Тn пlod IizibiI lа reсeplie' Тn
Rodjса' Еconomia tuismului,
.] чinсiu
Diaсonu Mihаela, Miсu Cristina
Еditurа Uranus, Buсuregti, 2Оo4, p,264 llolLtI struсturi|or de prIlllIl('trrrlstiсe сare nu dispun tlе lеlс;t.1l(te gi in spatiu| de la
, Administrarea intrcptittс!сttii t!сl сtlrnert, turism si lntrаre in sаloаneIе tle l;с:lVIltl а mesei' pеntrLt it lI r:lIllrl.:t:trtr. сle tuгi9ti ope-
seruicii' Еditurа Universitёtii din Pitegti, 2010, p. 30
" LUpU Niсo|аe, Hotelul. econontie t;ltoruI eссlnomtс 1ltсl1rtlr'l.tl чll:;аtt аdministrаtоr сlгl:;llttt,ltttt lIll prtrnire ttrristiсe
$i пtаlaсlctllelll, lriilrrr;.r A|| llt:l;k' l1lIr;Lrre5ti,2005,
rt. BO rl:;ttl rll)ltl;аtt:;;i IlIllt|''rr,'l. lrlltrtttl;ttlt lеаIе с;tt pl|vtl{j! |;t t|сrltt||llIl{!.l' llJlLtl' сategoria
lttft.tt,tlt,ttt'!ttt lt ,ll' lltrЙ in iпduslriа ospitаlitd1ii t5
de сIasifiоare gi serviсii|e prestate in toate materialele de promovarе, ()onform ordinuIui 1051l2o11, hote|ul este struсtura de primire turistiсё ame_
сonform
сeгtifiсatului de сlasifiсare ob{inut'
rr.r;;tlё in сIёdiri sau in сoгpuri de сlёdiгi, сaгe pune la dispozilia turigti|oг camere,
Conform ordinuIui Ministeru|ui DezvoItёrii Regiona|e gi Тurismulu
i nr. 105112011, r1.ttl;tlniere sau apaгtamente dotate corespunzйtor, asigurё prestйri de serviсil
in RomAnia pot funсtiona urmёtoare|e tipuгi dЪ struсiuri de primire turistiсe l.1'rlr;tfice, dispune de ho| de primire/reсeplie gi dupё caz, de spalii de alimenta{ie
сu
funс{iuni de сazare, сIasifiсate astfeI:
1lrrllIlсё.
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, .t stele;
l'otrivit Institutului Na(ional de Statistiсё' |a nivelu| anu|ui 2009, in RomAnla
2. hoteIuri-apaгtament de 5, 4, 3, 2 stele; ,inregistrat
'i .ll| 1.,l70 de hoteluri, ajungёndu-se in anu| 2О10|a1'237 de hote|ulr
3. mote|uri de 3, 2, 1 stеle; ('tl|tl ].237 de hote|uri sunt struсturate pe сategorii de сonfort gi pe jude!, pre
4. hosteluride 3, 2, 1 stele: .|.lttttnand hote|uri|e de 2 9i 3 stele. Judelele сare сonсentreazё сel mai mare
5. vi|e turistiсe de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
rrrlttti1r de hoteIuri sunt Constanla сu 294 hoteluri, datoritё stafiuni|or turistiсe dt;
6. bungalowuride 3, 2, 1 stele;
;'.'|ltora|u| romёnеsс, Buсuregti сu 98 de hoteluri, praсtiсAndu-se turismu| de
7, саbane turistiсe de 3, 2, 1 steIe;
.lf.tt;tlгi, Bragov (88 de hote|uri), Тimig (65 de hote|uri) 9i Prahova (60 de hote|urr)
8. sate de vaсan{й de 5, 4, 3, 2, 1 ste|e; lrrr|etele Bragov gi Prahova sunt renumite prin baza tehnico-materia|ё turistrсA
9. сampinguri, popasuri turlstiсe, сёsule tip сamping de 4, ,1
3, 2, stele; l;; l..1;1fjgf, pentru praсtiсareа turismului montan.
10' pensiuni turistiсe 9i pensiuni agrotuгistiсe de 5, i, з,2, 1,stele/f|oгi;
.1 ,
1. apaгtamente sau сamere de inсhiriat de 3, 2, 1 ste|e;
ТаbeluI 2.1. HoteIuri pe сategorii de сonfort 9i judele Тn anu| 2010
struсturi de primire. cu funсliuni de cazare pe pontoane p|utitoare,
.12. nave flu-
viale gi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. Il,DЕT NUмAR HoтЕLURI PE GAтЕGoRll DЕ сoNFoRт 2010 Totаl
in сadrul tipurilor de struсturi de primire turistiсe сu funсtiuni
de сazare, poate
exista urmёtoarea stгuсturё a spatii|or de сazare: 1 sтЕA 2 sтЕLЕ 3 sтЕLE 4 sтЕLE 5 SтELE
1. сamerё сu pat individua|, reprezentёnd spaliu| destinat folosirii
de сйtre o I() гAL 71 389 580 174 23 123т
singurё persoanё. Lйlimea patului individual este de minimum gO
сm. Lunglmea
patuIui va fi de minimum 200 сm, Тn сazuI stгuсturi|or
de primire turistiсe сu funс- /\I IlA 1 4 3 1 0 I
liuni de cazare de 3,4 9i 5 ste|е,9ide minimum 190 сm in сazulstructuri|ordе 1
gi2 stele; Atr^lJ a
1 19 2 0 29
2, camerё сu pat matrimonia|, reprezentAnd spaliuI destinat fo|osirii
Una sau douё persoane. Lilimea pаtu|ui matrimonial,este
de сёtre Ati(;l :$ 2 I 20 1 0 31
de minimum 140 сm;
3' сamerй сu douй paturi individuale; П^(;AU 0 7 7 1 0 15
4. сamerё сu trei paturi individuale;
5. сamerё сu patru paturi individua|e: Iill toR 1 12 '19 6 0 38
6. сamere сomune - cu mai muIt de patru paturi individua|e; It|:; l tllТl
TA
7' оamеrё сu priсiuri, repгezentаnd spaliu| destinat uti|izёrii de г.lA:;^UD n 4 I 0 0 '13
сёtre mai multe
persoane. Priсiu| reprezintё o p|atformй din |emn sau
din a|te materiale pe саre trо lt)gAN
se asigurй un spaliu de 100 сm |й!ime pentru fieсaгe turist; 1 2 2 0 0 5
8. garsonierё, reprezentёnd spaliul сompus din dormitor pentгu douё per- ПliA:,;ov 6 14 52 14 2 88
soane, sа|on gi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despё(it
de sa|on gi
pгintr-un g|asvand sаu a|te mijloaсe сare permit
o delimitare estЬtiса;
Пt.(AllA 0 11 I n 0 |У
9. apaгtament, reprezentAnd spaliu| сompus din unul sau mai mu|te l(]t,RЕ 9Tl
toare (maximum 5 dormitoaгe), salon (саmeЁ de zi), vestibu|
dormi- Ilt 4 11 42 33 I 98
9r eсhipare sanitarЁ
proprie. La сategoria de сlasifiсare 5 stele existй un grup lttl1АU 6 0
pentru fieсare 1 I 15
douё |oсuri, iar |a сategoria de сlasificare 4 ste|e, preс-um gi'"Ьit".
la йstu| сategorii|or, r AtiAg
existё minimum un grup sanitar la 4 loсuri; ',r vt ltl N
.10. 0 15 6 2 0 23
suita - ansamb|u aIсёtuit din douё сamere, сare pot funсliona impreunё
sau separat, deseгvite de un grup sanitar сomun, r А| АRA$ I 1 1 0 0 0 2
11. duplex, reprezentёnd ansamblul alсёtuit din douё spalii distinсte
|egate r ltl.J 10 25 t
printr-o sсarё interioar5, unu| сu destinаtiа de сamerё 0 1?_ 49
de zi, avаnd in сomoo.
nen{ё Ei grup sanitar, preсum gl ttп s;l;t(trr сte сtormit, situat )NSТ ANТA t(l
lа et;rt t -t 21 129 110 5 294
l(r Mаltаgсtttсlttt-tI ll1lсгit{itlrriltll.irl Ilrltсllirlс lс5liltlliIll(
$l
\l
JUDEт NUMAR HoтЕLURl PE сAтЕGoRll DE сONFORт 201 Тotal AvAnd Тn vedегe apari{iа |;t tttvr.I ttttlttrIt.tI i] (;()llсеptuIui de сllent g|obа|,
.tgteptёri|e ar fi pentгu o ofertа 5l с|.tslltс;.irt irlt: stltbtlirnenteIoг hoteIiere de ase-
1 sтЕA 2 sтЕLE 3 SтELE 4SтELE I ssтнl-в llleneа gIobalizate. Confгuntatё с:u eterogепltatea sistemelor de сIasifiсaгe din
сoVAsNA L4 7 4
l ttropa, сare afeсteazё dreptul gl inteгesu| dе informare a| сonsumatorilor, in
1 0 15 .tttul 2009' HoTRЕC - сonfederalra organizatii|or patгona|e din industria ospi-
DAMBOVTTA 1 3 0 0 11
t.t|ttё{ii din tirile europene - a adoptat un numёr de 21 de prinсipii сu privire |а
ttttitntarea, revizuirea sistemeIor nationа|e gi гegiona|e de с|asifiсaгe a hote|urilor.
DOLJ 0 z 11 6 0 19 lrr deсembгie 2009, |a Praga, sub patronajul HOTREC, oгganizalii|e patrona|e dln
..'.tpte tёrt (Germania,
GALATI 3
Austria, Ungaria, E|ve!ia, Republiсa Cehй, Suedia, o|anda)
1 8 2 1
15 , anun[at infiinlarea HoteIstars Union - un sistem de сIasifiсare hote|ierё сomunё'
rrr
GIURGIU 0 1 1 0 0 2
l .tгe deja a fost pus тn ap|iсarе.1 Confoгm fondatori|or' obieсtivul prinсipa1 еste
.rr:с.|a de a oferi с|ienli|or o informalie сet mai transparentё
GORJ 9i de inсredere. Siste-
0 4 4 0 0 I rrttl| a fost eIaborat, in prinсipa|, in funсlie de dorinlele 9i neсesitйti|e с|ienti|or,
HARGHlтA 0 7 I 't6 1lttttAndu-se ассent pe сriteriipreсum сonfoгtu|, сurёtenia gigestiunea сa|itёtii'
0 0
organizalia Mondialё a Тuгismu|ui foIosegte noliunea de hoteI сa unitate de
HUNЕDoАRА 3 7 6 2 0 '18 | .llаre сe reprezintё сonstruс{ii (stabilimente), сe ofeгй сёlёtorilor, in mod regu|at
.'.rrl episodiс, posibilitatea
lALoMlтА de а se сaza; hotelul Тn сazu| dat, fiind unitatei de
0 3 3 0 U 6 l'.tzii, tradilionaIё, с|asiсё, Se deosebesс o varietate de tipuгi de hote|uri, in funс.
rA$r 3 4
ltt.rie tradilia tйrii, zona geografiсё, сondilii|e сIimateriсe, paгtiсu|aritё{i|e сererii.
9 5 0 21
In |iteratura englezё, hotelul este definit adesea сa fiind stabi|imentuI de
ILFOV 0 2 6 4 z tt.rtttrё peгmanentй, сu сe| pulin patru сameгe, сe ofeгё cazare gi miс dejun pe
14
Ir'rzЭ UПtli сontraсt de sсurtё duгatё 9i сare furnizeazё anumite standarde minime
MАRAMURЕs 2 3 16 2 0 2З .llr l serviсii|or aferente.
MЕHЕDlNтl 0 't organizalia Mondialё a Тuгismu|ui grupeazi unitёlile de cazare in саtegorii gi
5 0 0 I llJltlri, in funсlie de:
MURЕs 2 5 13 4 eсhipamentul material gi tehniс folosit in asiguгarea produsului hote|ier;
:' setulde serviсii aсordаte oaspeli|or.
0 24
NЕAMТ 3 5 9 0 0 17 [Jnu| din сriteriile de сlasifiсаre de bazё este nivelul de сonfort, un сriteriu
oLТ 0 5 4 llnpleХ, сompus din parametri dupё сum urmeazё:
r 'r
0 0 9
. starea fondului de numere: suprafala сameгеIor de сazare (m2), ponderea
PRAHoVА o 23 22 I . ;tпlereIor de сazare сu un pat gi a сelor сu mai muIte paturi, prezenla
1 60 serviсiilor
sAтU MARЕ ,;ornunale,
I 2 9 0 0 12 . starea mobilieruIui, inventaruIui' obieсtelor sanitare;
SALAJ 1 1
4 a
I . prezenta gi starea unitйli|or de alimentalie;
О starea сIёdiri|or, сёilor de aссes, amenajаrea exterioarё;
SIBIU 0 8 14 I I 31 . asigurarea tehniсё 9i informalionalё, inс|usiv prezenta legёturii te|efoniсe gi
SUCEAVA 1 I '19 rlll satelit' a telеvizoareIor, fгigidereIor, mini.baruriloг, mini-safe-uriIor,
33
. posibiIitateа asigurёrii serviсiiIor supIimentare.
д.

TЕLEoRMAN 0 2 0 1 0 3 C|asifiсarea hotе|urilor este multip|ё 9i eterogenё. Potrivit |egis|aliei speсifiсe fre-
TrMt$ l:.lrеi tёri, аsoсialiilor profesiona|e, sindiсateloг hoteliеre, tradiliiloг
0 14 36 14 I 65 9i obiсeiuri|or din
.ttlttmite regiuni, hote|uriIe sunt сlasifiсate in mod diferit. Еxistё peste treizeсi de
тULсЕA 1 ? I 6 0 19
.;l:;teme de сlаsifiсare
a hote|urilor dLrpё nivelul de сonfort, сe|e mai rёspAndite fiind:
VASLUI
. sistemeeuropene/sistemLtI ste|elсlr.
0 I
I 4 0 0 5 . sisteme de litere;
VALсЕА 5 14 10
39
. sisteme de ,,сoroаtt. ''''
.
1
sisteme de trivе|rrrr
VRANCЕA 0 4 0 0 7
Surзa www ttпlrI til I ')ll
riс 1l lсslittlritliс
Ittft tt.tlt lrt ltп tt ,lt i,,r ,r trt пt,lrrslt trr rt.sJtrlll!1111yjj l()
Тoatё lumea а remarсat pe falada unui hote| o plёсu!ё
oсtogona|a pe сare se lrrllr:lttrl dе 9аptе ste|e iп [)ttlult
aflё o majusсu|й ,,H',, insolitё de un numёr de ste|e, 1l |.l Mt|.rrttl' ;rIlrtl filnсl in сonstruсtie in Ittdiа' agil
atribuit |oсaliei гespeсtive. r;i Jltofesioniqtii Тn turism t;rltt:;tr|r.t;1 r,.i ltt:llttttl sа rесupereze,,steauа,,pierс1Lrtа'
Existё 6 nive|uri de сlasifiсare dupё sfe/e_ de
Ia niсi o stea (O-) pAnё Ia 5-. l {.. l (.lе a 9asea, сare sA ftr.l .rlrllrtltt;i tltttlt Itlсatii de Iux. Pe
Stele|e сorespund unoг standarde de сonfort (suprafatё, Iista profesioniEtiIor
eсhipаmente), .|ltt tttrlsm sunt inс|use Тn preztlltt 1ll{J (X)() de hoteIuri din toatё
nu de сalitatea prestalii|or. La ora aсtua|й, insа, сrieЬfi 'Ь'i"ii, |umea, Bur,J а|
sunt preoсupali de Аt.ttl, din Dubai, fiind сlasat lа gapte ste|e. Crеarea unui sistem de сlasifiсаre de
aspeсte noi' preсum seсuritatea, reсeptia, ambian(a,
Iinigtea.
Reguli|e de atribuirе a stele|oг variiazё de la stit i.r1rle stele in hotelёrie va fi introdus dе ProfessionalTravel Guide, сare a propus
|a siat, iar hoteluri|e din aсe- .l..l.t nouё hote|uгi de Iux in aсeastё сategoгie. Асeste hoteIuri trebuie
eagi сategorie nu ofeЁ aсelagi grad de сonfort.
De regulё,,pot.iuit сategoril|or de sё inde-
inсadrare a|e sisteme|or de сiasifiсaгe, mаjoritatea 1llltltl;lsсё nu mai pulin de 1.700 de сritеrii pеntru a fiseleс(ionate, de |a disсretia
hй|uiilor sunt сuprinse intre ;'..r:;сltla|U|Ui pAnё la arhiteсtura Ioсu|ui. PrimеIe nouё hote|uri de gase stele d'in
5"-1* (|ta|ia, Spania, Elvelia, RomAnia etс).
-Portugalia, Irrttttl sunt: Capella Sсh/oss Velden (Еuropa * Austria), Susuиve
|2 Fran|a hote|uri|e sunt сlasifiсate pe gase
сategЬrii. 5* (4-lux), 4*, 3*,2*,1*, lsland Loсtgс:
^-
0 . Potrivit Ministeru|ui Тurismu|ui franсez' Ia niveluT
anu|ui )ooв .-"u,inr."gi.t."i
1Alrlr;;.l -
.,.l.l.s()/]s
Namibia), one & Оnlу Roуal Mirage (orientu| mrj|oсiu * Dubai), Folll
17'721 de hoteluri, din сare 205 de lanturi hoteliere Saуan (Paоifiсul de Sud - Ba|i), Hong Kong Peninsula Hofel (Asiа -
sunt de 4 9i 5 9i 632 de l|rttltl Kong), Hуatt Regencу Kуoto (Аsia
hote|uri independente.sunt de 4-
9i 5-. Ь,otrivit reformei oe- сtasitiсare hotelierё
- Jаponia), Park Нуatt Buenos Atttl:;
1Аttleriсa de Sud - Argentina), Amangani Resort (Ameriсa de Nord Wyoming),
francеzё, punсtele сhele sunt urmйioагe|e1.. -.
-
- un hotel poаte fiс|asifiсat pe ste|e avёnd сel p-ulin sase сamere; '.,t l tlwellHotel (Ameriсa de Nord * New York
).
-dispari[ia hote|urilor de O.9i aparltia сe|or de Ьt.' [,t:ntru a inlelege еsenla sistemelor de сlasifiсarе a hoteIuri|or, dupё nive|ul
-norme de audit efeсtuate de trei ori la сinсi ani; .|r.t:tlnfoгt trebuie vёzut сare este сadгu| normativ in praсtiсa internaliona|ё.
Se
-сreaгea unui organism сentral сагe sё supervizeze . |r.r ll;еbesC douё moduri
de elaborare a actelor normative:
in Quebeс, Betgia _ nivelurile dе с|аsifiсare se Тntind
normе|e de сlasifiсare. ] PrimuI presupune implicarea organelor statale;existё sistemu| de stat de
intre 5* 9i 0*. . l.r.;tIlсаre a hote|uгilor Тn funсlie de gradu| de
|n Grecia' сategorii|e de с|asifiсare sunt reprezentate сonfoгt. Hotёrirea de Guvern este
prin litere: сategoria ,,A,, llt:..i lltat de сomp|iсat e|aboratй, сu norme metodologiсe сare au, Ia rёndul |or,
сorespunde sistemului de 4*, сategoria
,,B', _ 3*, сategoria * 2"' сategoria ,,c; .lllr.Х(] 9i anexe la anexe, Тnоit еste aproape^imposibi| sЁ poli verifiсa
_ 1*
9iсategoria,,De |ux', сorеspunde 5*.
,,D,,
respeс-
|n Marea Britanie este rйspAndit sistemul de t.rtt';l сriteriilor de сёtre o unitate de сazare. in mod pгaсtiс' daсй un
hote| nu
с|asifiсare
coroane:5 сoroane _4",4 сoгoane _ 3", 3 сoroane _2*.
a hotelurilor dupё .rltttt;e suprafala minimё a сamereiсerutй de un anumit numёrde
ste|e, e| poate
1'tttllt totugi steIele daсй Т9i depёgegte p|anu| сu аlte сondilii intrunlte. lmpoгtant
,in ttatia
-se apreсiazё dupёcыigЬrii: prima сategorie _ 4_5*; a doua .l.'ltl insё faptu| сё un turist interesat sё verifiсe |ega|itatea unei с|asifiсёri nu
саtegorie - 3*; a treia сatego rie _ 2*. o vа
rr rl+lit faсe niсiodatё.
|n Japonia, hotelurile nu sunt сlasifiсate pe
stelе, iar Тunisla s-a a|iniat |a l Al doi|ea mod presupune сa aсtivitatea de standardizare sё fie rea|izatё dtэ
1

referinlele elve{iene.
ttttttttli gi organiza|ii profesionale. De exemp|u' Тn Germania
Conсeptul de hote| de 4* sau 5* in Thaitanda nu
este folosit. Categoria nU are aсeastё aсtivitate o
niсi.o impoгtantё, este impoгtant insugi hotelul. in |.tt,с tJniunea intreprinzёtoritor Hotetieri gl a Resta ura|iilor, iаr Тn Е|vetia _
вan!кoйЬteturile sunt сon- | 'tlt:юtatea Elvelianё a Proprietarilor de Нoteluri'
сentгate in сentre|e istoriс, de business gi de agrem"nt
Ъ.agului' l)e |Angё sistemele de с|аsifiсare, elaborate de сёtre organe|e stataIe gi сe|e
Nu in u|timul rёnd, sunt impoгtante "i" JupТ""," hoteluri|e gi
9iсriteriil" 1'lrlfсlsionale, existё sisteme e|aborate de оompanii de marketing, autorrtare in
сe|ela|te struсturi primesс un numйr de stele. "on","i"
Legeа Ь serie de seгviсii
pe сare hote|uI trebuie sё |e indeplineasсё rrrtltll(tI profesional. Аceste сlasifiсёri poаrtё un сaraсter subieсtiv
"nu."r.j
astfeГinсAt p"'"й"l sё depёgeasсй 9i se bazeazё
un baгem. Тn foaгte multe l}('(;аtegorii ca. notorietatea hotelului, climatut moral, set standard de seruicil, dar
!ёri' leiiuitoru| se limiteаzё |a impunerea une| game l::il() expusё prezentarea deta|iatё a eсhipamentului neсesaг
minima|e. Hote|uгi|e de lux sunt singure|e pentru
сare este pievаzutё o varietate in aсtivitatea hote-
relativ mare a serviсii|or ob|igatorii. Iulr rr

Lista aсestora este-destu| de |ungё' dar este interesant liсopul aсestor сIasifiсёri este de a faсilita Iuсrul сu materia|e|e pub|iсitare
сё norme|e numesс l't:tltrU nespeсialigtii in domeniu| turismuIui. De exemp|u, firma BIl7 (Business
aсeastё listй orientativё, deсi rёmAne |a atitudinea prestаtoru|ui
sё lе a|eagё sau lr.rvе| |nternationa|) publiсй аnual un Тndrumёtor a| tarife|oг de сazare in hote-
sё le Тn|oсuiasсё сu alte|e.
ltrll|tl business-с|ass in diferite
Sistemu| dе с|asifiсare a| hotelurilor, dupё numёru|
de ste|e, Sfar Sysfem2, !ёria|e lumii.
(]оnform respeсtivei с|asifrсёri, hote|uri|e sе grupeazё
existё din anul 1939 9i este сoordonаt de ProfesslonatтravБi-culde. in g nive|e (5 supe-
nu sunt reсunosсute de Professional Travel Guide, Chiar daсё r ш r, lr e
$l 4 inferioare).
in lume existё deia douё
. Iunius
Ray F., Fraenkе| Stef;rlr, lltttll!сrit'' сlt', !ttх, Proс!ttсtivitе' t1tt;tltlt',,
Еditura De Boeсk, 2oО9, p, ?7 rentabilite,
' Www;tt1tlttсlа I(), IIl(,|{|lisl|)tl;l!
Itit\,'||l tltttt!tl (;tс:(:t,:;;tt 1?!] ()| ?()l()) I
;i l't.s|;ttlrlrtiс
.' lп]t tt.ltt lrl Ilt| |r t!I' l,,t.,t ilt itttltt'sIl.ilt (t,\lIltllltJtlItl .ll
Tаbelul 2.2. C|asifiсarea hote|uri|or,,businеss.class,, (l() unа industria|ё, estе faptrll (;il pl Irnа are сa bazё fo|osrrea
mёinii de luсru, pe
r;lirtd a doua folosegte intъо mёsurё mare magini gi meсanisme. Uti|izarea
l.tс:torului umаn influen{eazё mu|t еxeсutarea Iuсгёri|or' duсe |a imposibi|itatea
.;t;lndardizёrii unoг operaliuni
9i prezintё o prob|emё in aсtivitatеa intreprinderilor.
Superior Deluх l)() aсeea, Тn u|timul timp, tot mai muIte hoteIuri merg pe сalea standardizёr|i
Мoderаte First C|ass .'llrviсii|or. Standardul stabi|egte
(hote|uri exс|usiv din сlasа сe|or de lux, сe сriterii, in baza сёrora se estimeazё nive|u| de
аsi- rltlseгviгe a сlienlilor gi aсtivitatea de ansamb|u a personalu|ui, impliсаt in oferirea
gurё un standard ridiсat de сonfort)
r Ill sеrviCii.
Deluхe Superior Тourist Class
(oferё с|ienlilor un nive| ridiсat de сonfort. 2.1.2. Criterii de с|asifiсare a hoteIurilor
logiс сu сel din саtegoria Supеrior De|uxe.
se exс|ud unele mёrunliguri) Degi Тn !йгi|e сu industrie turistiсё dezvo|tatй hoteluri|e detin prinоipa|a pon-
rIrlte ln struсtura unitёliloг de оazaгe turistiсё, totugi ponderea aсestoгa in
Moderate Deluхe
(nu au геputatie сa gi сеle preсedente, Тn rest '|ll:jamblul сategorii|or de mij|oaсe de сazare se af|й in sсёdere 9i сunoagtе
tt.rttsformёri profunde Tn ultimii ani. Astfe|, hoteIuгi|e miсi, independente, сu ges.
sunt |а fel)
tttltre fаmilialё, sunt in sсёdere сa pondere, in timp сe lanlurile hote|iere se aй тn
Superior Firsf C/ass 1lIlrtil eхpЭnsiune.] Existё mai multe tipuri (сategorii) de hoteluri, с|asifiсёrile
Moderate Тourist CIass .tl;rlstora putЭnd fi гea|izate in funсtie de diverse сrlterii, preсum: funсtia (des-
(hoteluri de сlasё superioarё сelor de nivel mеdiu)
llrr. rtia) de exploatare, segmentu| speсifiс de pia!ё сёruia i se adгeseazё
etс.
Firsf C/ass . Din punctul de vedere aI formei de eхploatare, pе p|an mondia| s.au
(hotе|uri сonfortabi|е сu сamеre de сazare stan. r trllS3CГ?t douё forme fundamentale de eхploatare (operare/
dard, destina{ii de agrement gi sеt de serviсii in domeniuI hote-
|tr.t hotelurile independente gi lan|urile hoteliere integrate' lndepеndenla aсes.
standard)
Irll.l Sе гeferё la autonomia juridicё, finanсiaгё
9i patrimonia|ё a intreprinderii
Sursа : Bus,лe ss Trave ! l nte rn ati on a!, www'r oman iantourism. ro
lrlrlrl|leг€, сa entitate de sine stёtёtoare.2
l хistё douё сategorii prinсipale de lanturi hotetiere'
Hote|urile se mai сlasifiсё gi dupd capacitatea de cazare, prin
сare se inte- ,t) lan,turile voluntare, сare grupeazё hoteluri independente;
|ege cantitatea de tocuri de cazare oreiite oaspe|itor, pentru
Бa"iu," rn *"Ёi, Il) lan|urile integrate, сonstituite din unitёli omogene.
timp in Еuropa este оaraсteristiсё prezen1a hotЬluri|oi сe
redusё. De llote|urile independente, nevoite sё se adapteze|a dlnamismu| сererii gi pentгu
exempIu, in Germania, hotel miс este aсe|a сaгe oferй oaЬpefi|or
"ap""itate pAnё la 40 lltltttraс?Гa
'r extinderea Ianluri|or hoteIiere integrate (сare inсheie сontraсte сJe
Ioсuri de сazare, mеdiu
- 4O-8O loсuri de cazare, mare _ pеste 80 loсuri de
cazare. Mai muItе [йri la grupaгea hoteIuri|or dupё сapaсitatЬa
li.ittr;lzй sau de management сhiaг сu une|e hote|uri independente), ajung sё se
de сazare fo|o- ,t',()(]|еZe in |anluri hoteliere vo|untare sau prefeгё sё rйminё Tntr-o formё
sesс сa Iimitё de loсuri; de
..' r|rlatare individuа|ё.
- pentru hote|uri|e miсi- pёnё |a 150 loсurl;
1

. o
сIasifiсare a hote|uri|or. se poate rea|iza in func|ie de nivelut pre|urilor
- pentru hote|uriIe medii- 151-4OO |oсuri;
practicate de aсestea.' Dupё aсest сriteriu, deosebim:
- pentru hoteluriIe mari- peste 400 loсuri.
1 |' t t t| с:lor)
a) Нotelurile cu servicii limitate gi pre|uri maijoase, сare oferё, de obiсei, doar
Mёrimea hotelului va afeсta organizaгea gi funсtionarea lui. De (.|ll|(]]re de cazare, fёrё spalii funсlionale pentru
exemp|u, ТntAlniri gi сu posibi|itёti Iimitate
marile hoteluri sunt impё(ite in depaгtamente distinсte, сare
se speсializeazё in ttt 1tltv|nta serviсiilor de a|imentalie pentru turigti. Astfe| de unitёti mai
sunt сla-
furnizarеa unui anumit tip de serviсiu pentru сlienli (de exemplu'
servirea in '.rllt:.tlt] сa hotе|uri
,,eсonomiсe'' sau,,pentru un buget redus,'.
саmerd a preparatelor сu|inare de сёtre сhe|neгii pentiu .oo'-.ёrvi""l
in r'ot"- b) Нotelurile cu seruiciicomplete (,'full service,')
|uri|e mijloсii gi miсi, depaгtamentele sunt mai pu{in
speсia|izate gi persona|u| are At;еstea oferй o gamё |argЁ de faсi|itёli gi atraс{ii, avЭnd mai mult spaliu
o gamё mai largй de atributii (de eхemplu, сoffee sйop-urile pot
seгvi masa nu I'..lllttI pub|iс, sйli pentгu intё|niri gi fасi|itёti pentгu seгvlсii|e de alimentatie' Hote-
numai pe loс, сi giin сameгele с|ientilor).
LuAnd in сonsiderare faptu| са uЬiunea Еuropeаnё igi menline poz||iade
Тn turlsmu| mondial сa prinсipalё sursё a destina{ii|o.
|ideг . .ltrginаru
|on Dёnu!, ManagementLil restruсturёrii in tuismu! romАnesc сle
9i лu"ul"ilor turlstiсe inter- l!..'.i (|е doсtorаt, ASЕ' Buсurеqti, 2004 p 229
litoгat.
nationale, tot аiсi este сonсentгat Ei сel mai mаre numёr de
hote|uгi gi аlte unitёti lttptr Niсo|ae, Strаteglа dо l:tlttt.t:tlltittt' it ittreprinderilor сlc !tttistll' Еditura
similare. in сonсordan!ё сu сreqterеa lor' nurnёruI de |oсuri .i"....,].,;,.;J.;;;: Ессrnrt-
rrrlr .l, 200З, p. 135
meneа а сresсut. Rate m;tl ttl;ttt сJе сreglt:rо iпreqistr|rlсltl:;r: 111 (irlttttarliа' ||111;1,11.1;9ti'
l,tlwt-'ts Tom, Bаrrows С|.ryl.,ll W lttll,llttt:|lotl Ill ttt;ttt;tt.,tltttt,ttl ttt lltl: ltrr;1li|:lilу
M;tlr-';t Btltаt.tltl' Fr;lпtа 9l liрr.ttrt.r ( )tlttll (;e сtetlstlllеgiе
o itltttl1 lt lll(lr!ll. lttltrlIltlt;l ll''' rlrl I tltlttt;t .Jtllrrr $ :.l'||:. | ')l:| ')I|-I
ntui а!iunilor in hotе|triе 9i rеstalrгаtiе
l tt f l. u,,; l t' t t L' I t t t' t t, l t, fu сй i n i rtd u'у l t. i t,t t ls Il i It t l i l t t It t ll
SUA apa(inAnd aсestei сategorii au avut, in medie' in anu| 2002, un
Iuri|e din
.
numйr de 271 de сameгe; сlienlii |oг au сёIйtorit Тn speсial in ."op Clasificarea in funclie de segmentut de pia!ё cёruia i se adreseazё
de afaсeгi tlistinge'.
(38'5%) sau pentru сonferinle gi аlte tipuгi de rеuniuni (260/ф.
a) Нotelurile de vacan|ё (,,resoгts'')
c) Нotelurile de luх
Aсesteа sunt |oсaIizate, de obiсei' Тntr-un deсor pitoresс' atraсtiv gi au Tntre
Aсestea au, de obiсei, Тntгe ,|50 9i400 de сamere, deсoruгi
9i finisajе de сa|i- ,,()0 9i 500 de сamere. EIe asigurй o gamё сompletё de faсilitёli reсreative, Тn
tate ridiсatй, de сlasё supeгioarё сare pot fi uniсat, Тn сazul unor hote|uri
inde- ltttlсlie de |oсa|izaгea geografiсё. Еxistё, de asemenea, o varietate de restau.
pendente gi oferё o gamё foaгte diversё de seгviсii gi facilitйfi. Dintre aсeste r;lnte unde se poate Iua masa, de |a |oса|uriobignuite pAnё la a|te|e speсializate,
faсi|itйli nu lipsesс сe|e reсreative, sёli|e pentru reuniuni gi serviсiu
сomplet in rrtаi гafinate. Mu|te dintre hoteIuri sunt amp|asate in |oсalii mai izo|ate, pёrЁslгea
сamerё (room-seгviсe), timp de 24 de ore.
. Din punсt de vedere al funсliei hotelului se deosеbеsс urmёtoare|e
. t<;estoгa pentru a servi masa nefiind
Тntotdeauna la indemЭna с|ientilor. сeea сe
lrtsеamnё сё ofeгta unitёlilor respeсtive trebuie sё fie сAt se poate de diversё
сategorii: 9r
r:rlmp|etё ln privinta serviсiiIoг de a|imentalie.
a) Нotelurile pentru intruniri
Un segment distinсt gi relativ mai reоent apёrut a| hote|urilor de vaсantё i|
Aсestea sunt unitёli de mari dimеnsiuni, сu aproximativ 5O0 de сamere gi trlprezintё сe|e axate pe ecoturism. Aсestе struсtuгi de сazare, afIate in zone izo-
сhiar mai muIt. Е|e oferё numeroase sёli pеntru reuniuni, atДt pentru intrunirile
in I. tte, sunt amplasate, de regu|ё,
Тn zone сu peisaj natura| deosebit, iar e|emente|e
p|en, сAt 9i sёli de miсi dimensiuni, pentгu intruniri|е pe
seсiiuni ale unor сon. rItl arhiteсturё ale unitёtilor respeсtive se armonizeazё сu Тmprejurimi|e gi pгote-
grese, соnfeгinle etс., iaг une|e dintre aсestea delin сhiaг
9i spalii expoziliona|e l{]аZа eсosistemu|. Asemenea unitёti de сazare sunt amp|аsate Tn |oсuri diverse.
proprii. Dе regu|й' aceste hoteIuгi sunt amp|asate тn imedЬta.apropiere
a Unor .|r: la Marea Barierё de сora|i, din Aistra|ia, pAnё
la muntii abrup[i сin i".'Ъnй
Centre de Conferinle (',Convention Cеnters';), furnizёnd faсilitёli pentru ...tLt jungIe|e
de maгe ampIoare sаu manifestйrile expoziliona|e organizate in |oсa|itatea
reuniuni|e din Costa Riсa' MuIte dintгe aсeste unitёli acordй o impoгtan!ё
r|t'osebitё сonfoгtuIui, avёnd сamere Iuxoase
respeсtivё. 9i ofeгte geneгoase de serviсii de
' rIttnеnta{ie.
b) Hotel u ril e come rci al e
b) Hotelurile pentru reuniuni (,,Еxeсutive Conferenсe Centeгs',1
Comparativ сu hote|urile pentru reuniuni, hote|urile сomerсiale sunt de
dimen. Aсestea sunt, adesea, izo|ate sau amplasate in suburbiile mariIor oгage gi au
siuni mai miсi' avёnd' de regu|ё, intre 10O 500 de сameгe. in сazul
9i aсestora, ltt.ti putin de 300 de сamere. Faсi|itёli|e pe сare |e detin permit organizarel
de
spaliul pentru publiс, spaliile pentru intruniri sunt mai miсi, faсilitёlile de reсгeere
ttllruniri de dimensiuni mai reduse, in difeгite spalii, inс|usiv sё|i de сonfeгinte
sunt Iimitate, iar ofeгta serviciilor de alimentalie este mai redusё.
Astfel de hote- lirltat€ сu eсhipamente сomp|ete audio-vizua|e gi tehnologiсe. in mod freсvent,
Iuri sunt amp|asate in apropierea unoг с|ёdiri mari de blrouгi gi
a unor magazine llttlsele gi uti|izarea faсilitёli|or reсreative sunt inс|use in tarifu| zilniс pe сamerё
de vёnzare оu amёnuntul, preсum 9i lёngй сentгele de distraёtie aflate
in Ьaгi|e l,t;tсtiсat de aсeste unitili.
ora$e. Se poate сonstata сё hote|uri|e сentra|e praсtiсё tarife йai ridiсate, pentru
с) Нotelurile-cazino
a putea amortiza investilii|e сu terenuri|e gi a aсoperi сostuгi|e faсi|itёli|oг pe
сaгe Diferenla semnifiсatlvё intre hoteluгi|e-сazino gi сe|e de vaсan!ё сonstё in
|e oferё.
l.11ltu| сё, pentru сe|e din prima сategorie, joсuri|e de noroс reprezintё
о Clasificarea hoteluritor in funclie de locatie, identifiсй: hote|uгile сen- l||;t|ore aduсёtoare de venituri. in SUA, majoritatea acestora se aflё Tn Las Veqas
сentre
trale, amplasate Тn suburbii, situate dd-a |ungul uЬoi autostrёzi gi
lёngё aero- ..'t tn Atlantiс City.
poгturi; hote|uri|e de Ia periferii|e oragelor au сapaсitёli
сeva mai miсi deсёt сe|e d) Нotelurile balneare (,,Hea|th Spas'')
сentra|e, de regu|ё intre 200 9i 35O de сamere au тnЬlцimi medii sau
miсi, сori- Aсestea sunt |oсa|izate, adesea, in staliuni baIneare, asiguгЭnd dotёri supli-
doагe interioare gi faсilitёli pentru reuniuni; hote|uri|e imp|asate in apropierea tttrlntare, axёndu-se pe nevoi speсiale ale сlien{iloг, сarevariazё de la sсёdereа
autostrёzi|oг au dimensiu.ni 9i mai reduse (Тntre ,I00 250 de сamere) ttt qreutate |a reduсerea stresului gi сhiar |a гёsfё!u| personal, daг pot sё se
9i сu numёr
redus de etaje, spa{ii minimaIe pentru reuniuni gi jnumite faсilitё{i pentru .rt|reseze gi unor persoane сare au nevoie de tratаmente balneare mai сom-
ser.
viсii|e de alimentalie.
1r|ll;аte. Centrele Spa au personal profesionist, format din terapeuli, maseuri,
|n anii '50 9i '60 ai seсo|u|ui XX, odatё сu сregterea Тn ritmuri ina|te a numё- |'.'tho|ogi, dietetiсiеni gi, bineТn{e|es, mediсi. Еxistё mai mu|te саtegorii de astfel
ru|ui zborurilor pentru pasageri, a apёrut gi s-a dЬzvoltat un ill'baze de tratament, inс|usiv сele din zone|e unde se аfIй izvoare minera|e ter-
nou tip de hote|uri,
сe| destinat cazёrti pаsagerilor. Hote|urile din apropierea aeropoгturiloг
variazё сa irr.r|е. сentre de infrumusetare, сentre pentru fitness, сentre pentru
modiftсarea
dimensiuni, in funсlie de loсalia gi dimensiunea aeroportuiui lёngё сare .rttlpoгtamentu|ui, сentre geriatrtr;e gt t;сirrtre in сadruI unoг hoteluri dе vaсantй.
sunt '
amp|asate, oferind diverse faсi|itйli gi spаtii reсreative. De obiсei, сapaсitateа
aсestor hoteluгi este de 250-550 сamere. Unu| dintrе seгviсiile suplimentare
. Clasificarea hotolurilоr' .stl poate realiza 5i in funclie de sezoл, rеs-
Jtt.сttv hoteIuгile desсlttst'v.lt;l. t-r.|tl tlr.:;r:lllse in peгioadа ieгni|or гeсi (sta{iuni de
|mpoгtante oferite este punerea la dispozi{ia с|ienti|or a miсrobuzelor,
сe reali- .'r:ltt) sau in iernl|e
с.1|сltlltr.tl.l.
zeazё transferul с|ien{i|or сёtгe gi tltl |аr аeгоport. . intr-o grupё ap;lrlo plll fI illl:ltt:;ll alte categorii do hotohrrj, intre саrе
.:rlItl lt|са]tttite nttnull tItlt .t1l;ttl.rllrl!lIl|. { |.lrltrtlrl lstсlliсe trапstrlrtll;lle Ilt hotelrtrl
44 Maltagеnrеntu| орсгalir.rпiIor irr hotсl:1riс
9i гсstaurаtiс lltfпt,,;lt'tt, Ill| !t ,l., l,,t tt ltt I,klll.\|| lIl tl'l1tt|11li1111j1 l')
hote|uriIе de tranzit, proprietйli|e pentгu
$edere inde|ungatё 9i pensiuni|e tuгistiсe TаbeluI 2.3. Prinсipa|e|e lolttttl tltl t;it,.;rte сu sеlv|(;t| чr lArA serviсii foIosite itt ttrrisпt
sau agгo-turistiсe.1
.. a) Нatelurile-apartameлf sunt formate exс|usiv din apartamente. Fieсare Seсtor Seсtorul сu serviсii Seсtorulfirй serviсii
dintre aсestea are un dormitor, сamerё de zi, baie,
iar unele dintre ele 9i spalii сu
dotёrile minime pentru buсйtёrie. Aсeste hoteluri sunt amplasate Тn |oсa!ii Segment
urbane, suburbane (pеriferiсe) sau сhiar rezidenlia|e' de pia!й Destinаtie Itinerariu Destina!ie ltinerаriu
Dotёri|e gi seгviсiile oferite
de aсestea pot varia gi сonstau, de obiсei, in oferta unor
restauгаnte, a unor Afaсerigi a|te Hoteluriin Moteluri Apaгtamente Nu se apliсё
spa[ii pentru intruniri gi a unor faсi|itёti reсгeative.
b) Нotelurile pentru sсopuri simi|are ora9e
din apaгtamente, inс|uz6nd 2ejururi tungi'asigurё dotйri simi|are сelor a|сёtuite numai (luni-vineri) Hote|uriТn
aragaz gi/sai сuptor сu miсrounde, fгigider, vese|й
eсhipamente de buсёtёrie, preсum.9i servlсii de 9i aeropoгturi
сurёlenie' dЪoseьlrea fiind сё,
pentru hoteIurl|e de fo|osin!ё inde|ungatё, HoteluгiТn
tarife|e p,"Ьti""i" sunt mai miсi, сa|- Hoteluri budget
сu|ate atAt сa tarife pentru o zi, cАt pentгu o staliuni pentru
9i sёptёmёnё sau o Iunё de zile' De
obiсei, nu existё restaurante Tn сadruI unor astfe| сonferinte gi
de hoteluri, dar ete sunt аmp|a-
sate Тn apropiere. expozi!ii
c) Clёdirile istoriсe transformate in hotelurisunt hoteIuri с|asiсe; сlёdirile res- Hanuri
peсtive au o anumitё semnifiсаtie istoriсё
9i au fost rеnovate p"nt.u a |i se reda
strё|uсirea originalё. Clien(ii aсestor hoteluri sunt Vaсan!i Hoteluridin Hoteluri
atragi de сorin1а de сunoagterе Mote|uгi Hoteluri
a grandorii 9i e|egan(ei perioаde|or mai indepёпaie, ьeneпсiino insа 9i сe si reсreere staliuni apaгtament pentru
faсi|itё{ile moderne (este сazuI mёrсii Merсure,
сe apa(ine |anlu|uiAссor). tineret
d) Pensiunile urbane q!c9te rurale (agroturistice).
Асeste unitё{i de сazare au PensiunilCase Bed and Condominium Unele
сapaсitёli reduse, respeсtiv intre 5 10 Ьamere,
9i une|e fiind сeva mal mari. Miсu| de oaspe{i Breakfast time-share moteluri 9i
dejun este inсlus in tarifu| de cazare. De obiсei, nu
existё niсi un гestaurant in hoteluri
сadrul pensiunii sau Тn apropierea aсestеia. o pеnsiune Hanuri
rura|j mai mare, avAnd budget
intгe,l0 9i 20 de сamere poate avea gi propriul restaurаni._o
pensiune agrotu-
ristiсё-se deosebegte de pensiunearuiaiа prin faptu| Pensiuni Hoteluribudget Sate de vaсantё Spatii
сё o mare paгtе dintгe a|i.
mentele oferite turigti|or-provin din gospodйiiгea proprie agroturistiсe speсiaI
a proprletarilor pensiunii,
iaг oaspelii au posibi|itatea de^a pJгtiсipa |a unele amenaJаto
оintr." speсifiсe ale Hoteluridin Campinguri
gospodёriei respeсtive: munсi a|e сAmpu|ui, ""tiiitё!i|e saсrifiсareа pentru
Тngrijirea animatЬюг, oгa9e
aсestora etс. (vineri- аmplasаrtl;r
Vile
. o distinсlie insemnatё a aсtivitйlii de сazare сonstё 9i in rea|izarea diferen. duminiсё)
de сorturl,
rulote
lierii intгe cazarea сu seгviсii gi сazaiea fёrй serviсii
gorie inс|udem unitёli|e сare dispun de personal r""ir-Ь"ti,iiil. т; ;.j'";;j;-
саre asigurJ seгviсii de etaj Аpaгtamente
(intre{inerea spa(ii|or), de a|imеntalie (restЬurant,
bar, room-Бeгviсe), diverse alte
serviсii sup|imentare.. Prezenla aсеstoг serviсii in ofегta Unele moteluri
unitёtilor de сazare se
ref|eсtё in nivelul tarifеlor praсtiсate, сhiaг daсё
tuп.йlЪйi"".Ь r" aсestea sau Sursа: Мlddleton VS.T.C' Marketing in Travel and Tourism (2-nd ed.), Butterworth-Heinemаnn,
nu. Cazarea fёrё serviсii сonstё in oferirea seгviсillor
de сazare de bazа, iar t )хford, 1997, p. 275
seсtoru| este сunosсut sub marсa setf-catering, inсlude
o gamа variatё de unitёli,
in tabeluI de mai sus se faсe distinсlie intre сele douё seоtoare de сazare, in
Рj:9um: vi|e, apaгtamente, сabаne etс., in marea |or mЬjoritate fiind inсhiгiаte fttnсtie de e|ementele сare inf|uen{eazй in mod fundamenta| natura produselor
dispune de persona| dе servire. Diferenlele intre сazЪгea
I3.з " сu serviсii gi сea tle сazare, respeсtiv destinalia (cazarea la o destinatie turistiсё) 9i itineгariu|
fёrё serviсri sunt prezentate in tabelu| urmёtor.
(Сazarea pe traseuI unui itinerагiu). De asemenea, rеalizёm o diferentiere qi in
Itlnсtie de segmentele de сonsumatori, respeсtiv oameni de afaсerl Ia сare se
;lсlаugt persoane|e сarе сёIёtoresс Тn sсopuri аsoсiate (paгtiсipaгea la diversе
tэvenimente fami|ialе еlс: ) 9t сеа dе-a doua сategorie сonstituitё din сei сare
t:а1lAtoresс pentru proр]l;t 1l|liсt:te (vaсantierii).
r
Stёnсiu|esсu Gabriela' Jugёnаru Ion Dёnut, Animatia gi
animatorul in turism, Еditura
Urаtlus, Rtrсttregti, 2006, p 105
40 I\4аltаgсltlсlltttl rl1l-сrillirlrriloг irl lttltсIilt.iс tсsl:ttlt:tllс
1;l lttIt'tt',;lt ttt tttt tt ,lt, lпrЙ iп inсluslt.itt ()'\I)t||tllltlIll .1t
2.1.3' Alternative de сazare turistiсй
l)romotorul aсestui mоdеl de pеtreсerе a vaсan{ei еstе grupul turistiс C|ub
Еterogenitatea industriei сazёrii se manifеstё pе plan Mr.tlttеrгanee, сreat in 1950 de сёtгe Gerard BIitz 9i Serge Tгigano, Cаre aU
struсtural, сonstruсtiv, rrrvtltltat praсtiс Un nou сonсept de vaсan!ё apreсiat |a sсarё mondia|ё qi сoprat
arhiteсtural gi сalitativ. Stгuсtuгile dе сazare
turistiоi сupгino
.p,e un ansamblu de rt|lrlltor de numerogi ofeгtanli din industria ospitalitёlii' grup сare сonfoгm aprе-
forme саre pot fi с|asifiсate potrivit сriteriu|ui
investiiiеi t ьaza unor сonsi- . l..tt|Or proprii este ,,IideruI mondia| a| invenlii|or in domeniu| vaсantelor''.
dегente de rentabiIitate, amoгtlzare, preluri gi
сliente|ё speЪiлса jIub Mediterranёe propune un ansambIu de serviсii, tota| integrate, сonlinёnd
<

2.1.3.1. Para-hotetiria gi produsele forfetare tl.rlrsportu|, сazarea, serviсii de alimentalie, aсtivitё{i сu|tuгale, spoгtive 9i de
1r.r lt)€Гe, vЭndute la un pre! gIobal. ClubuI nu vinde sejururi intr.un hotel, сi
ln |iteratura de speсia|itate franсezё, unitйli|e de
сazaгe, alte|e deсAt hote|u|, Ilr|l t|ll spaliu сaгe integгeazё un ansamblu de serviсii, animalia avAnd un rol
formeazё o grupaгe distinсtё сunosсutЬ sub
denumirea oЬ para-hotelёrie сare i..;r.lltlal, iar serviсii|e de аgrement sunt mu|t mai dezvoItate deсёt in hotelёria tra-
rеprezintё o modalitate tntеrmediarё de сazare,
intre hote|uri gi forme|e soсiale Ir!lr ltta|ё.
de сazare, сu o evolu{le puterniсё
.

9i un suссes reсunosсut in zone|e сU сonсen. l)tlrnind de la aсest modeI de organizare, hoteIuri|e din staliuni au dezvo|tat
traliе turistiсё ridiсatё. Para-hotelйrЬ se сaraсterizeazё,
in prinсipa|, prin Iibeгtate ';r.,li.lIUI, сonсeptuI alЬinclusive сa o сonсrettzare a ,,mitului abandonuIui'' _
de alegere, pre(uri foaгte avantajoase inсadrAndu-se
ln tenЬinta,,prelului сoreсt,,, IrlltlI est€ |a disсrelie''. Тuristul are tendinfa, in primele zile de vaсan!ё de a сon-
suplelea in a|egerea serviсii|or; iunt foaгte aссesiьlte
p"nii.].i,j.istii fami|igti gi, nu .'rlttt;t m€li mu|t, dupё сaгe in normal'. ldeea de a avea totu| Ia dispozi{ia sa,
in u|timu| rЭnd, moderne. Aсeste avantaje au сontribuit ',intгё
la insсrierea ,,para-hote. r Ir..|.Zii с|ientu|ui o plёсere deosebitё. o aItй сaraоteristiсё a сonсeptuIui este
lёriei'' in сataloagelе touьoperatori|oг, iaiproduse|e
foгfetare care inсlud aсest tip .l( (]()il сё gestiunea este mu|t faсi|itatё. aсhizifiile, stoсurile gi serviсii|e ofeгite
de сazare faс parte dln сategorii de voiaje roaгtе
gi individua|rsmuI in сonsumul tuгistlс.
sotьiй !l asigurа seсuritatea ..rrrrl rаtionaIizate, hoteluI gtie exaсt
сaгe sunt с|ienlii gi pгodusele pe сare le-au
[n сeea сe pгivegte.tipurile de unitёfi, meritё 1'l.rlrl' tаг rentabiIitatea hoteluIui este superioaгё. Dе asemenea, сIientuI aсhitё un
subliniat faptul сё legislalia din l,r..t t)|oba|, сaгe inс|ude toate serviсiile gi produsele oferite, Iipsind astfe| sur-
tara noаstrё s-a aliniat tendinle|or din aсtivitatea
de сazaгe interna1iona|й, in sen. ||||..i)|с nep|ёсute. De remarсat Тnsё сё noliuneа dе,,totul inсlus', сonline o marjё
suI inс|uderii in tipo|ogia aсestorа a unui numёr
semnlfiсativ de сategoгii de uni. .l.. rtt;lnevrё сonfoгtabi|ё; Тn perimetruI hote|uIui funсtioneazё nUmeгoase maga-
tё{i, сaгe сorespund neсesitёli|or, motivalii|or de сёlёtorie gi bugetelor
dеstinate serviсii|or de^ *,'i!1:,l
сazare ale segЬente|or dЁ сliente|ё сare ape|eazй
..llll., bUtiсuгi, valoarea сumpёrёturilor neincIuzAndu-se Тn pгelul gIobal menlio-
|a tr.ti, r;tI a|te сuvinte asistёm Ia сhe|tuieli peгifeгiсe Тnsemnate ale turigti|or.
aсest tip dе prestatji. in aсest сontext, pгezintё
impoгtan1ЕЪboгdarea situatiei /\ltLtmiti tour-opeгatori au dezvoltat mаi mult сonсeptu|, propunAnd с|renli|or sti
hotelurilor de statiuni. Асeste struсturi de primirЁ
turistiсJ sЬ ;;'#;; .|'.l,r l fAГi bagaje, totul fiind asigurat la destinalia de vaсan{ё. Avantaje|e la priпra
сёteva сaraсteristiсi, 9i anume: 1

o organizare spalialё dupё modelu| satuIui C|ub Mediteranёe, llr.i lt'l(} sunt numeгoase: |ipsa hand|ing-u|ui bagaje|or gi a eventualelor p|ё!i sup|r

o zonё сentralй (,,аg:ч''l сагe repгezintё punсtu|


remarсЭndu-se trlr.11|;11g la depйgirea unui anumit pгag referitor la greutatea bagajelor, o dimen
nodal a| сiilor de сirсu|afie' loс ..rrrrlrl ludiсё sporitё
9iсumpёrёturt muIt maiinsemnate pe parсursulsejurului.
de informare, de intA|niri 9i dе destindere; une|е
din arhiteсtura loсаlё,.integrёnd deopotrivЬ t"i
,,hote|uri-statiuni,, sunt inspirate l t;rmula ,,aI| inсIusive'' se buсurё 9i Тn prezent de un suссes imens pe piata
lrlrl..lltjё internalionaIё, fiind сomerсializatё, in speсiaI, in staliuni|e de se.;ul
''fa{adё',
exprimё,,exotismul'' |oсa|. ""lrЬп'Т;;;;". E|emente|e de 'rtrrll|ltsate pe litoral sau in zone|e montane. Avantajele, deopotrivё a|e сlientr.rIui
o finalitate diferitё p,resupune relineгea с|ientu|ui, intг-o .| .||(' pгestatoruIui sunt evidente _ pentru сlient, lipsa oriсёror griji legate nu doar
mёsurё сёt mai mаre,
in interioru| aсestui spa{iu din raliuni comerсiale (сu
atёt este mai mul[umit, сu аtit сЬnsumа,
сёt se distieazё mai mu|t, сu '|i. ()lqanizarеa vaсanlei (сaraоteristiсё a majoritёlii produselor turistiсe сomer-
9i, сorespunzаtor сйeпuiegte mai mu|t), ' l.rIl,,;.ltе in prezent) dar Тn p|us, Iipsa griji|oг privrnd organizarea timpuIui Iibeг,
din ra{iuni de seсuritate.(spa!iu| este supiavegheat
сu|tura|e (lipsa сontaсtelor сu |oсa|nicii'9i
сontinuu), din raliuni soсio. ' r,rl.,lllПЭt prin ofeгiгea unui evantai larg de aсtivitёli (spoгtive, cu|tuгale sau de
сuitura |ipsa intrebёrilor . ril. r lr. rturё).
privind o eventua|ё rea|itatе soсia|ё ",toйtБni;Ъe oreri с|ientului
9i eсЬnomiсё medioсrё), Nrr trebuie neg|ijat faptu| сё' datoritё сonсurentei din domeniu, pre{uri|e sunt
''Vaоante de vis'' Тntr-un ,,сadru idi|iс'] Тn сonformitate сu afirmaliile сuprinse in r. r r.:;lbiIe" Din punсtul de vedere aI hotelieru|ui' avantaje|e сonstau in desfёgu-
brogura turistiсё.
i,tll'.l tlJlor aсtivitёli сu grad ridiсat de intеnsitate gi so|iсitare, oblinerea de inсa.
. dimensiune ludicё este omniprezentё.:impoгtan(a spoгtuгilor ..rrt t;еlte, nu doar din сazare, сi gi drlr а|iltlеnt;ltle' agrеment' inсhirieгi obieсte
de animalie, o exprimare ineditё a serviсiilor (personal 9i асtivitёlilor
ln сostume tradiliona|e i.'.r','ItlrtQUГi, sсhturi etс.) qi Тn pIus, Ltt.l с;t;rr1 :;1ltlltt rJll til{ionаlizare a presta!iiIor
sau deghizali, сursuri de buсёtёriе; demonstraiii
ale ь",m"nuшi...), lipsa proto- ,i'. {.. l:i[аi
formu|ё, a unui produs tttгlsttrl ()lll()il(]li. :,l.rtltl;tlс|tzаt, se buсurё de
сolului (uti|izareа prenume|oг Тn adresare, serviсiul
de alimentаtie orgаnizat сu '!ll l,t:5i аtёt ttmp сit pгeoсupaгeа рllltl;ll.t;t Itttt:;ltlItIt {!..ttl;l(]eeа de reIaхаre gi
mese de dimensiuni mari сare сontribuie la apropierea
dintre turigti).
о inlёturarea utilizёrii banilor:din motive de сomoditatu, 'l.' Illi.l(j. ;.lrintrе oаmеni a сёror сonlJ). lll|l.t.:.ll'l,|.t, tl|,r
pЬntr.u evitare:r r:аl_ Nrt :;tlrlt puttni aсеia сaгe сгitiсA sistt-.ttttl| ..;tll ltt. Irt,'lv.. l.l. r tltt:;|tit)l;i аstfеl сii'
сule|or privind сheltuieIile. ilr rlrlltletst]I сonttnttlt аl llrest;lttlttl<ll tlt;;t ltltItlt t. i;ttllt.|r' IrIrlrlti.;t.llll сiftэrttс: llеt
48 Manаgеnrеntul oрсrаliurrilor irr Ilotсti\riс цi гсstаLlгаtiс
,l ()

ansamblu, сa|itatea aсestora a sсёzut. De asemenea, programul turistuIui


este .r to|osi proprietatea intr*о аtrtlttlltd perioadё a anuIui. Cumpёrёtorii, pe lAngё
conсeput astfel inсAt perimetru| delimitat se transformё inir-o
,,enс|avё''' turigtii rrtvеstitiа inilialё, paгtiсipё аnua| сu o сotё paгte in vederea aсoperirii сosturilor
sunt aveгtizali sё nu se aventuгezein afara hotе|ului pe сont propПu,
une|e hote- t|tl intretineгe, taxeloг 9i altor сosturi asoсiate aсestoг unitёli de cazare. o ase-
luri sunt amp|asate uneori сhiar la distante destul de mаri de
ioсalitйli|e indigene, ltl(]nea vaгiantё de сazaгe benefiсiazй de numeroase avantaje intre сare garan-
iar |a reintoarсerea aсasё turistu| niсi nu gtie exaсtitate (deсЭt dupё dеnumire)
in сe zonё sau сhiaг in сe larё anume gi-a"upetreоut sеjuгul. Hotе|ul, dotat сu l,rrea unui loс de cazare intr-o zonё de vaсan!й pentru o perioadё |ungё de timp,
pisсine prin сaгe se сautй in|oсuirea plaje|or poluate 'rr;hitarea unei сote pёrli din сhe|tuieIi, sumё mult mai redusё сomparativсu сea
9i ag|Ьmerate, se aseamёnё tltlteгminatй de inсhirieгea unei сamere dе hotel sau unei сase de vaсan[ё' o
tot mai mult сu un Vas de сroazierй, unde ,,pasagеrii'' Ъunt oeb"l.сali
numai pentru lrtvestitie ini!ia| sсёzutё Тn сomparalie сu sumele neсesare vAnzёrii gi Тntгe(inerii
exсursiile organizate.
Cu toate aсеstea, сonсeptul ,,a|| inс|usive'' este viаbi|, prestatorii au rea|izat t lttui сondominium, preсum gi avantajul determinat de posibi|itatea sсhimbёril uni-
demersuri notabi|e in vederea ameIiorёrii aspeсtelor negativЪ; au гenuntаt t;rtiIor time-sharing сu unitёli similare amp|asate Тn alte zone sau staliunituristice
|a сon-
struсlii|e standardizate, identiсe, indiferent de сoI!u| glЬьului,vizitat, 11lrасtiс sсhimburi Тntre persoanele proprietare de time-shаring), sсhimburi efeс-
Тn favoarea trrаtе prin intermediu| unor soсietёli speсia|izate (de exemp|u: RC|
сelor сu aspeсt Ioсa|, tradiliona|' speсifiс zonei
9i 1Еrii alese сa destinalie de t;rlndominium Internаtiona|, сea mai mare firmё de profi| pe p|an internaliona|)
- Resort
vaсan!ё, au сгesсut nive|ul сa|itativ a| produselor oferite etс.
Legat de aсest сurent de organizare a muItor hoteluгi сare igi desfёgoarё
.;. ttt
сhiar de сёtre compania de time-sharrng.
aсti.
vitatea, in speсia| Тn staliuni de sejur (|itora|e sau montane), unitёlile .de Regedinfe|e de tip time-sharing, inсIuse in grupa parahote|ёriei, se сonstituie
cazare ltttr-o optiune de сazare, in speсial ln сadru| staliunilor de sejur. Aсest produs de
din lara noastrё nU s-au a|iniat, deсAt in miсЁ mёsurё, acestei tendinle.
Daсё I ',Vare a fost Тmbunёtёlit сonsideгabil
rea|izёm o сomparalie intre oferta de pгofi|, indiferent сё avem in odatй сu infiin{аrea fiгmelor inteгmediare
vederе r.rre p€гrПit sсhimburi intre proprietaгii de time-sharing.uri, preсum RC| (Resoгt
staliuni|e litora|e sau montane, din
lara noastrё 9i din Bulgaria, !ёri veсine сare l ;tindominium Internationa|), |nterva| International gi alte|e. Aсeste firme de inter-
urmёresс сёgtigarea aсe|oгagi nige de pia(ё, гespeсtiv сe|jсu buget
de сйlёtoгie rrrt:dieгe aсlioneazё сa burse de sсhimburi inteгnaliona|e, in sensu| сё gireazё
de nive| mediu 9l redus, ba|anla este net favorabi|ё Bulgariei. Aga se 9i
exp|iсё pre- \ilчanizeazё sоhimburile intгe proprietari, pot efeсtua гezervёri in favoarea сIien-
zenta insemnatё a mari|or grupuгi turistiсe mondia|e: тйt
1сe| mЬr mare1, Neсker. llIrlr |or pentгu prestalii diverse, preсUm bilete de avion, inсhirieri autoturisme,
rannl Dегtour 9.a. pe |itoralu| bulgaг a| Mёrii Negre, piezen1ё сonсretizatё 9i,
in |.lrе din punсt de vedeгe |ega| nu au un statut bine definit, nefiind niсi firme
investilii gi, сorespunzёto-r, inс|uderea staliuni|or gi йote|uri|oг
diЬ Bulgaria in por- lllrobiIiaгe gi niсi firme de сomerоia|izare. in baza unui sistem сunoscut de с|ien{i,
tofoli|ul oferte|or сompaniilor turistiсe meniionate, in timp сe RomЭnia
are in сata- ..lrte tine сont de numeroase сriteгii intre сaгe amp|asarea гegedinle|or time.sha.
|oage|e аcestora o repгezentare mult mai anemiсё. lmiginеa pe
сare ne-am for- ttttg, perioada de utiIizare (vЁгf de sezon, sezon intermediar, extrasezon), сapaсi-
mat-o prin сonsu|tarea pagini|or de internet referitoare lJofeгti (|itora|й
de exem- t.rte, dotЁrietс.' fieсare regedin[ё inсlusё in bursё primegte un punсta.; сare deter-
p|u) a Bulgariei este aсeea a unei
,,speсializёri'' Тn domeniul ,,а|| йс|usive'', in timp
сe in RomAnia demersurile in aсest sens sunt timide. A pune Тn praсtiсй rllttlё valoaгea сomerсia|й a regedinlei, Тn funсlie de сare se rea|izeazё sсhim-
formula llrrгi|e intгe proprietari. Еvidenla membrilor este organizatё pe caIсulator, aсesta
,,alI inс|usive,,nu se rezumЁ doar la a avea o pisсinё, o sa|ё de iitnеss gi
un bar .'ttlbiIind valoаrea сomeгсia|ё
de zi, сi сonstё Тn oferirea unor produse turistiсe hote|ieгe astfe|
сonсepute inсёt 9i gestion6nd pгin intermediuI bйnсii de date
turistul sё aibё |a dispozilie, Тn perimetru| hote|u|ui, toatе serviсii|e ,'l ipaсebank,' sistemuI de sсhimb.
neсesare Franla' Belgia, lta|ia, Spania, Geramania, Greсia, Е|velia 9i SUA sunt des-
pentru petreсereа sejurului: o varietate de unitё[i de a|imentalie,
terenuгi pentru tllrаtii turistiсe pe teritoriuI сёrora au fost сonstruite regedinle seсundare Тn slstem
praсtiсarea aсlivitёlilor spoгtive, terenuri de joaсё
9i сentre supravegheate de llttte-sharing de сёtre marile companii imobi|iare speсializate.
persona| spесializat сare s5 se oсupe de agrementu|
сopiilor, сentre de fitness,
magazine de suveniruri etс. Subieсlii de pe piala de timе-sharing sunt]:
. Societatea imobliarё sаu benefiсiarul сaгe deline Тn proprietate сomp|eхu|
2.1.3.2. Regedinlele de tip fime-sharing lrllte|ier сe urmeazё a fivЭndut Тn sistem time-sharing.
'. Comerciantul este responsabil сu aspeсtele comerсiale ale opeгaliunii gi a
Regedin|ele de tip t!чe;s|arino, сunosсute gi sub denumirea de regedinte
l .trui aсtivitate сonstё in pгomovarea gi vAnzaгea interva|e|or de timp de vaсan!ё
seсundare in multiproprietatel, reprezintё aсhizilionаrea unei loсuinle
сe vЪсaniа rrr loгmula time-sharing. Е| poate fi independеnt sau poate fi un subсontraсtant.
сare este utilizatё Тn anumite inteгvale de timp (o sЁptёmёnё sau 15
perioadё fiind vindutё separat. Conсeptu| de time-sharing
zi|e), fieсare . Societatea de management poate fr independentё sau nu, avind сa obieсt
сonstй, deсi, in divi- .ltl асtivitate managementLrl gi irltlе{rПf]re.] proprietё{ii сomplexuIui imobi|iar.
zarea-proprietёlii 9i fo|osirea aсeleagi unitёli de cazare dJсёtre mai '. Agentu| de sсhitttll оftlt;i
mu|!i inves. 1lltl1lttlll;tll|rrr de time-sharing posibiIitatea de a
titoгi, fieсare dintгe aсegtia aсhitёnd o сotё paгte din investilie gi .'r;ltit.tlba intre ei periсlitс|rl|tl rlt.tttlIl...ttt:.i;lrrlprletёlii
avAnd drЬptu| de aсhizilionate in una din |oсa-
ltlItl retelei proprii salt ttr Itlt-.r(ltIll tittr:t tl.tt.Ir.;lfiIiatе.

' Cristianа Cristureаnu, Strateg1ii tranzac|ii in tuismul irt|сttt;tliсvtal' Editrrrа C.H


Beсk, Buсuregti,2006' p З16 'si
I
50 Mаnagrmеntul оpеrа{iurrilor in hotеlйriс 5i rеstzrr-rrаtiе lttft rt,tlt ,l, l',r ,r пr rtrtltt,tlt'itt rt.sltilttlilrtlit
tt, lttr
'r 5I
У Мandatarii sunt struсturi organizatoriсe сare se oсupа de apёrarea drep- proprietёlii, opereаza avantа,;е|tl :iI illi|tltIl;]] toatе seгviсiiIe pentгu с|ienti Caprta.
turiIoг pгoprietariIoг de time-sharing prin inteгmediuI unor foгmuIe juгidiсe Ilzёnd la гeсunoagterea nuпlеIut ltoteIulul' publiсitаte, afi|iа!ii nationa|e, sistemuI
speсifiсe. tle rezervёri сentra|izat gi expertiza manageгia|ё, propгietarii unitёlii сondo-hote-
У Asocia|ia de proprietarl este formatё din persoane сare de{in interva|e de Ilere pгimesс un nive| mai ridiсat de venit din сhiгii deсЭt aг primi din proprietatea
vaсan(ё in aсelagi сomp|ex 9i оare sunt inteгesali in apёrarea aсeloragi interese rtnei сase de vaсan{ё tradilionalё.
patrimonia|e сa gi posesorii de time-sharing. Condo-hotelurile versus apartamentele gi сase/e tradi|ionate de vacantё
У RevАnzёtoл7 sunt fiгme speсia|izate sau depaгtamente din soсietаtea imo- Condo-hote|uгi|e nu sunt o a doua сasё tipiсё, оi e|e sunt apaгtamente mobi-
bi|iarё сe a iniliat proieсtuI a cёror aсtivitate оonstё din сomerсia|izarea pe o pia!й lllte fabulos, in uneIe dintre сe|e mai faimoase hote|uri gi staliuni din !arё' Pro-
seсundаrё a interva|e|or de vaсantё aсhizi{ionate in pгealabil direсt de |a soсie- 1lrietarii au aссes Ia toate avantajele gi serviсii|e de |ux ale pгoprietёtii, pornind de
tatea imobiliarё de сёtre сumpёrЁtori сare doresс sй |e revёndё. |;l spa-uгi сu serviсii comp|ete gi сentre de fitness dintre сeIe mai moderne' pёnа
Y Profesionigtii din domeniile conexe inсIud jurigti, institulii banсaгe, auditori, |.] restaurante unde se poatе сina rafinat, prесum gi serviсii dе reсeplie.
сonsu|tan!l. Ca gi o сasё tradilionа|ё de vaсan!ё, propгietarii o pot fo|osi сAnd doresс. orr-
In сeea сe privegte situalia Romёniei, prin сonstruсlia vile|or de aur din (]Um, spre deosebiгe de o сasё tradilionalё, ei au opliunea de a paгtiсipa
|a pro-
Poiana Bгagov se rea|izau prеmise|e pёtгunderii tёrii noastre pe piata inter- r1ramul de inсhiriere a proprietёlii qi distгibuirea venitului pе сare iI genereazё
na{iona|й de time-sharing. Comerсia|izаrea aсestoг гegedinle s-a dovedit'insё un |tlсuinta. Proprietatea este 100% fёrё stгes, pentru сё toate probleme|e dе Тntreti-
egeс, modelul nu a fost сopiat de alli operatoгi din domeniu, astfe| inсёt' Тn rleгe gi сhirie sunt rezo|vate de сompania Ioсa|й de management.
prezent, сonсeptul este ignoгat. Dar, rёmёnAnd |a situatia statiunii Poiаna Bra- La o pгoprietate temporari, proprietari|or li se aIoсй Тn mod tipiс doar una saU
gov, modeIul de сonstruсtie organizatё, сoordonatй 9i oaгeсum сentraIizatё a llouё sёptёmёni pe an pentгu a.9i fo|osi apartamentu|. Ei pгimesс aсe|eagi sйp.
unor regedinle seсundare (fie de tip time-sharing fie in mu|tipropгietate), сu res- tllmAni сalendaristiсe, daсё nu treс printг-un proсes de sсhimbare сu a|tсineva'
peсtarea speсifiсu|ui arhiteсtoniо loсa| 9i al planuri|or de urbanism, ar fi fost pre. l а o unitate сondo-hotelierё, proprietaгii delin in mod efeсtiv proprietatea asupra
ferabi| situaliei aсtua|e, in оare regedinle seсundare s.au сonstruit, in numёr .tpartamentu|ui lor gi Тl pot fo|osi сAnd doresс (сonform |inii|or direсtoare ale сon-
mare, сu planuri arhitесtura|e neсoordonate, сu amplasamente dintre сeIе mai Itaсtu|ui de pгogгam de lnсhirieri). Mai mu|t, atunсi сAnd ei nu il fo|osesс
9i hote-
nefеriсite' сare au гeugit efeсtiv sй ,,muti|eze'' staliunea gi sё o tгansforme intr-o |ttI poate sЁ Тnсhiгieze spa!iu|, proprietarul primegte o paгte
Ioсalitate,,urbanё''' сa oriсare aIta din RomAnia. tltativ 50% _ din venitul din сhirii.
- de obiсei, aproxi-

Proprietёli|e temporare pot fi difiсi| de revёndut, сhiar daсё vAnzёtoruI este


2.1,3.3. Condo-hotelu rile rltspus sё piardё. Condo-hotelurile, pe de altё paгte' datoritй loсalii|or lor de |uх,
condo-hotelurile sunt un nou trend in de[inerea Tn proprietate a unei a doua ttlventarului |imitat 9i сa|itё{ii Тnalte' sunt un bun foaгte dorit. Еste foarte probabiI
сase. Cumpёrйtorii pot aсhizitiona o сasй de vaсan!ё de lux intрo statiune de Sа se apreсieze foaгte rapid in timp 9i pot fi rеvAndute.
с|asё mondia|ё 9i pot primi venitu| din сhirie, аjutAnd |a aсoperirea сosturi|or de Preluri|e pentru unitйli|e сondo-hoteliere vaгiazё pe baza |oсaliei, mёrimlr,
proprietate. t;araсteristiсilor gi avantajelor. Tipiс' pIafonu| pornegte de la 3OO.0O0 de do|ari
Conсeptul de condo-hofel a Тnсeput in loсuri сa Miami Beaсh gi Foгt Lauder- 1lAnё la peste 1 milion de dolari pentru proprietёlile de lux. oгage|e popu|aгe сa
dа|e 9i aсeste zone au dominat Тn termenii de сantitate gi са|itate ai сondo- Miami Beaсh gi Las Vegas au unele dintre сele mai mari preluri.
hotelurilor. Dar aсum, сonсeptul dеvine tot mai popular gi Тn аlte pёгti a|e lumii. Conform сontraсtuIui de lnсhiriere, hote|u| p|йtegte сeIe mai mu|te сheltuieIi de
Condo.hote|uri|e apar gi Тn mu|te a|te orage din afara FIoridei, preсum Las Vegas, ()perare, preсUm: оosturile de menaj, administralie gi marketing. Pгopгietaru| uni-
Chiсago gi New York. Aсestea devin prеdominante Тn afara SUA, in speсial Тn tdtii сondo-hote|iere p|itegte Тn mod tipiс taxele de proprietate, asigurarea gi
Panama, Costa Riсa, Mexiсo, Caгaibe, Canada gi Dubai. Proprietёlile de сondo- t m bunёtёtiri|e capitaIe.
hote|uri, de obiоei, sunt hote|uri mari, ТnaIte sau staliuni turistiсe de Iux, de 4-5 Cumpйrёtorii de сondo-hoteluri sunt amаtorii de vaсanle, сare apгeсiazё mu|-
ste|e. Еle sunt opеrate de сe|e mai mari nume din industria turistiсё, preсum Four te|е 9i minunatele avantaje disponibi|e in staliunilе de Iux. Еi pot de asemenea
Seasons, Ritz-Car|ton, Tгump Inteгnationa|, Sonesta, Hyatt, Starwood, Hi|ton, teсunoagte potenliaIuI de apreсiere a| unei loсuinle de vaоan!ё geneгatoare de
clatiron, Regent International, Rosewood, conrad Hotels 9i Le Meridien.l vеnit. ofeгta nu este limitatё |a. сumpёrёtorii din SUA. ConсeptuI a primit atеn(ie
Proprietarii de hoteluгi сu apaгtamente au opliunea de a-9i intгoduсe unitatea rnternationа|й. in paгtiсu|ar, сrimpёгёtori drn Ameriсa Latinё 9i Еuгopa сonсU.
de оondo.hote| in programu| de inсhirieri ale hotelului. Aсeastа faсe сondo-hote- reazё сu ameriсanii pentru сe|e пlаl brrne pгoprietё{i.
|urile atёt de atraсtive. o сompanie de manаgement profesiona| se oсupё de Condo-hote|uri|e sttnt;rtt;1r;;1ltl;tlr. рrt.tltttt сё oferё un sti| de viatё |uxos gi o
inchirierea unitёli|or, сёnd e|e nu sunt fo|osite de propгietar. Compania de mana- proprietate fёгё stres' Ilt pltl:;. |;tltlIll t;tI rltllliitldё miсё 9i pia!а de aс(iuni vo|atilё
gement intreline de asemeneа unitёtile сondo-hoteliere gi zoneIе сomune ale аtu fёсt-tt сa investitоr|| :,.1 {|Ivl.t..llll t. ъ| ..,i:l iа in сonsiderarе aIternativeIe de
prоprietаte imobiliаril t;;i ;lr.r..;lr. ( l )ll(|( l ltl llrlltttt
Irt 1;сэnега|, <;Otttlrl ltllIl.Irtlt|t. .,rllrl v.ttllItllt-.t:а |oсuitl!r: rlt: v; lt;;tttt;i 9i сlсl
I ',stt|
httр //www с:оttс|сlttllсlrtlаtlсlttlr|'ltl/ (;tt;сrlsаt rrrаi 2() 1l vt;t[;t'', ri;tl ;ttt чr ;-tv.tttt;r1ttl r.1 .|]iIiIlIltl сlе vt:tttl lllttt:-;l. tttrlIlt r;rlttt
52 Маltаgоtttсtttul tlpсraliurrilor ?rr ll<ltсIilriс qi r.сsllrr'rratiе
''-- lцl:(.l'\'ll,ll| |llt tt ,lt' lllt tt itt itпltt'stt'itt l),\l'lIltlItlrIll
pёrёtori sUnt interesa{i de potenfialu| de
investi[ie al сondo.hotelurilor. Unii dintre l)()[|t|que еste o miсё proprlеtаtо rпсlependentё' nelimitatё de standarde|e diсtatе
faсtorii pe сaгe Тi iau in сonsiderare sunt:
rkr un lan{ hotelier.
o Venitul din chirie. Unitёli|e сondo-hotе|iеre produс venit din сhirie.
poate асoperi tota| sau pa(ia| сosturile oe propriёtate Vеnitul Lа prima vederе, am fi tentall sё сredem сё Franta este ,,patria.mamё.. a
gi intretinere а|e сasei de tt;t,'stor hote|uri' Conсeptul de ,,boutique hotel'' a fost inventat in
vасan{ё. ' Ameriсa de Nord
'''t desсrie o atmosferё hotelierё intimё, de obiсеi Iuхoasй,
o Poten{ialul de apreciere. Cele mai multe сondo-hoteluri un design gi un str|
sunt loсa|izate Тn .t;t;lrte, diferen{iindu.se de mari|e branduri sau |anluri hote|iere printr-o
сazare
zone сare au vёzut сe|e mai mаri rate de apreсiere, preсum
F|orida de Sud, ..xt;eptionalё' personalizatё din punсt de vedere al serviсir|oг. De
obiсei, au Un
Orlando gi Las Vegas.
lttttndr miс de camerе, foarte bine eсhipate, dispun de teIefon, aссes internet'
o Disponibilitate scёzutё de teren. Loсalii|e dezirabilе pentru
pufine. o disponibilitate Тn sсёdere de teren pe piele|e сonstгuсlie sunt lr.lruri gi te|eviziune prin сablu. Cei сare se cazeazё |a un astfe| de hotel
opteaza
сheie, Тn speсial loсuri|e pr:пtru intimitate gi lux.
de |a munte' |а mare, |Angё oсean, ajutё la asig.uгarea
сё acеste unitati сondo- HoteIurile boutique au |uat nagtere la inсeputul ani|or 1980 Тn SUA. in anu|
hote|iere, сa gi alte- lipuri de proprieiацi imobi|йre
сonstruite Тn aсeste |oсa!ii, I{l84, |an Sсhrager a desсhis pгimu| hotel boutique in New York, designeru|
сUnosс o apreсiere semnifiсаtivё a сapitalu|ui. filnd
lt;tnсezu| Andree Putnam. Vizionarul |an Sсhrager а сгeat un hote|
o Proprietatea imobiliarё ca o alternativё la bursa de aсtiuni. atAt de
inсearсё sё iqi diveгsifiсe holding-urile flnanсi",", Mulli oameni .rvаngaгdist ТnсAt a revo|uliona|izat industгia hotelierй. Prin desprinderea
de tra-
de aсtiuni сu proprietёti|e imobi|iare. in pia{a .lr(ro.na| 9i revo|ulionarizarea interloгului a сonsaсrat
termenul de,,boutique hote|'',
"oйьйn"j'investi1irte t' lt de atunсi hote|uri din Тntrеaga lume
Condo-hote|uгi|e sunt foaгte atrёgёtoare pentгu au abordat aсest сonсeot
investitorii tnternaliona|i сare HoteIuri|e boutique pot fi atAt moderne, сAt gi с|asiсe, amp|asate in zone
doresс sй aibй o loсшn!ё de vaсan[igi nu voт stresu|Тngгijiriiaсe|ei
locuinle sаu lrtrаle sau metropo|itane, dar abso|ut toate garanteazё siguranla gi
сa|itatea seг-
inсhirierii ei atunсi cёnd nu o fo|oiejс. in plus,
s|ёbiсiinЬa dolaru|ui a faсi|itat vtr:ttIor, farmeсuI inega|abi|
mu|tor rnvestitori internaliona|i, pгeсum сei din 9i |oсa!ia ugor aссesibi|ё. $i, mai presus de oriсe'
Еuropа, sй ob{inё unitёli сondo- (l.llаnteazа o primire сa|dё, impeсabilё. Asemenea hoteIuгi
hoteliere de Тnaltй сa|itate Plltru preluri avantaloise' sunt de сe|e mai
i' rAnd, сumpёrё- trlttlte ori uniсe din punсt de vedere a| designului gi sunt proieсtate
intr-un 'rйLr
torii internalionali inсeaгсi sё igi investeasсё banii сu mare grijё
medtu stabil gi o eсo- 1ltltttru a se inсadra сu mediu| 9i tema сentra|ё, сare sunt vizibile de la deсor gi
nomie inf|oгitoare- Pгoprietёli|e imobiliaгe in unitёli
сonoo-r'oiей"re, adesеa inde- 1r.rtlё Ia ambianla geneгalй.
p|lnеsс aсeastё nevoiе. Cumpёrйtorii сare
aсhizi1ioneazё o unitate condo-hote. Conсeptul de boutique hoteI se opune puterniс mari|or |anturl hoteliere: un
|iera Тn fazele de pre-сonstruсlie, atunсi сAnd preturile
sunt сele mai sсёzute, au lrtlutiqu€ hoteI ar trebui sa fie redus сa dimensiuni, loсa|izat intr-o zonЁ de pres-
сea mai bunё gansё sё igi vadё investi{iа apreсiindu-se.
Еxistё
.p,e-сonstruсfie.
un inventаr |imitat lltlru, dotat сu mobiIier neсonvenliona|, сu atmosfегa intimё' familialй. Aсesta
de сondo-hote|uгi gi multe proprietёli'se vёnd in faza se
oe Pe r|t|crentiazё de marile lanluri hoteIiеre
mёsurё сe se rёspёndegte.zvonu| despre сondo.hoteluгi, 9i prin ideea de аtenlie pentru detalii, ser.
din сe Tn сe mai multi vlt;tl premium prestate intьo ambian!ё de eхсeplie' Тn aga feI inсAt
investitori
d-in toatё [ara gi din toatё tuйea af|ё
gi doresс sй paгtiсipe. in p|us, mi|ioane
despre aсest noJ;йiffiil;} .lllla impresia сё beneficiazё de posibilitё{i|e de re|axare, de intimitatЁ de
oaspelii sё
9i
de babу ьoЬmeri." de pensie 9i r:.l|duг? de aсasй. Serviсii|e oferite de hotelurile boutique sunt
сautй a doua сasё pentru de|eсtarea lor persona|Ё. сёt se poaie de
Piala"p,opi"
Ьonсo.hote|ierё se 1,rlrsona|izate, сeea сe se tгaduсe prin satisfaсerea сerinte|or с|ienlilor din hoteI
sсhimbё сonstant, pe misurё сe noi proprietё{i devin
disponibi|e gi a|tele sunt rrrdlferent de fe|u| aсestora sau de ora la сaгe sunt сerute, dub|аte
vёndute. de detalii de
(,.l||tаte gi сonfoгt, preсum Vaze сu flori
improspёtate in fieсare zi' сoguri сu
2.1.3.4. Hotelut Boutique ltLlсte' сafea, сeai gi furseсuri permanent gi gratuit la dispozilia с|ienfilor, atёt
hotelierй
- o expresie a |uxului Тn industriа ('. tlnere, сit gi in restaurantul
hote|ului.
Тn

Definirea unui hoteI boutique vaгiazё, mai a|es, pгintгe ini{iatorii industгiеi
Pentru a oferi maimuIte solulii strategiсe de persona|izare a seгviсii|or lrtlte|iere. Cu toate aсestea, majoritatea operatoгilor, сreatoriIor gide1inёtori|or
hote- de
|iere s-а сreat un conсept interesant, relitiv lrrlte|uri boutique sunt de aсoгd сu urmёtoare|e сaraсteristiсi1 speсifiсe:
nou pe pla1a гoйeneasсё, denumit
boutique hotel. . Arhitecturй 9i design
. Boutique Hote| este un сonсept оare cuprinde
|nseamnй un mod nou de a privi ospita|itatea:
o |ume nouё de semnifiсalii. Stilu|, e|eganla, сёIdura gi intimitаtea sunt сuvinte сheie in arhiteсtura qi
o primire prietenoasё ritlsignu| hote|urilor boutique, сare se parе сё atrag o nigё de с|ienti
peгsona|izate.. La fe| сum 9iserviсii сu nevoi spe-
,,boutique'' Тn fгanсеzi definegte un miс magazin de r.l;tle 9i diferite. Hote|uгi|e boutique nu se inсadreazёin standarde.
|ux, pentru aJ difегenlia de un magazin .'tlссes o гeprezintё dеfinirе;l tэx;lritnareа o сale sore
maгe, in aсe|agi йoo 5l unei anumite teme. Mu|te astfe| de
se disting de teritoriul hoteluriloг uriage сu mii de caЬere rroteturile boutique Ittlte|uri au introdus terтlо с|t|t-.lltt-. lll f|tlt:; ll(} Cаmerа de hoteI, сonfeгindu-le
aspeсt una de a|ta, fiind mobilate in aсelagi mod peste
сare nu diferi prin Un aеr
tot in |ume. Un hotel tttttс. Spгe exemp|u, l-ltltt.:|tr| |lltt'rly tIttt tlr;tчrt| New York are сAte
o temё difeгrtё

' ltttp-//www ltсl|tlltttt.lх;t'кl/rrl/hrtt'ttttl:;|i'сlltlсeptttI


httttl (ttt;t:tlsаl ttt;tt |,()1|) ,
www lttl.;1ltltllt|уttttl tltt1 (.Ц |.?,|r|!' | |t |,'Ill()l
N,llltut14сtttсttltlI ll;lсt:tIltltltIllt llt lttr|с|;il lt. ..t lt':;l:tlIl;tllс Ittfl'lt'l'tt tt, Ittt.t ,|,' l''t ,t itt itttltt',;Il.ttt tt,х1t11,1|11.,1,,
(de la dгagoste pinё la muziса) itl fteсaгe саmeгia <le hote|. Foaгte multi pro-
prietari renoveazё hote|uri veсhi, repozi{ionAndu_|е pe platё сa hote|uri boutique.
асеasta este сit mаi asсtltlsli irl lnsule sau munti. ln aсest сaz, hotelurl|с.
boutique reunesс arhiteсtura tradrliona|ё сu confoгtul gi |uхuI modernismului, fёril
Avantaju| hote|urilor boutique еste persona|itatea proprie, сare atrage с|ien{ii
а renunla |a persona|itatea сomunitёtii |oсaIe. Serviсii|e sunt mai impoгtante irl
pretenliogi sau famiIiariza{i сu atmosfегa uniсё a unor Ioсuri, сare readuс stiluI
сadru| resoгt-u|ui, iar atraсliile exotiсe iau |oсu| сeIoг tehnologiсe. De fapt, hote-
aristoсгatiс de altёdatё sau impoгtё e|emente din a|te сulturi.
Iuri|e boutique resoгt promoveazё non-existenla dispozitive|or eIeсtroniсe gi de
. Serviсii сomuniсalie din сamerе|e de hote| сa un avantaj сompetitiv.
Un hote| boutique nu ar trebui sё depйgeasсё 15O de сamerе. Ceea сe Hoteluri|e de tipul ,,smaIl |uxury'' sunt asсunse de oсhiu| publiсului |arg, atat
deosebegte un astfel de hote|, de un hote| standard, este |egёtura pe сaгe с|ienlii fiziс, сЭt gi din punсt de vedere сomerсial. Se gёsesс numai in ghiduгi spe-
o experimentezё сu angajalii hote|u|ui. Majoritatea hoteluri|or boutique impun сia|izate sаu birouri de turism de |ux. Nu oгiсine are aосes Ia e|e. Pentru a gti de
tuturor anjaja{ilor hote|uIuIui сunoagterea numе|ui с|ienlilor. Aсestе hote|uri ajung
ele, ai nevoie de mij|oaсeIe finanсiare pentru a.!i peгmite o сё|ёtorie de |ttх,
sё.giсunoasсй с|ienlii foaгte bine gi sё ofere serviсii extгem de persona|izatЬ pe trebuie sё afli despre aсest tip de hotel, sё il experimentezi, sй ajungi sа il
сare hote|urile mari nu le pot asigura oaspe(ilor sёi. |an Sсhragеr, fondatorul gi сunogti avantaje|e gi sё Ie apreсiezi'
pregedintele hote|uriloг сu ace|agi nume, se numёrё printгe сei саre nu sunt de
Hotelurile boutique аU numeгoase сaraсteristiсi оomune, dar gi diferente I

aсord сu aсeste сaraсteгistiсi сomune aссeptate aIe hoteluriIor boutique. EI defi. сare permit с|asifiсаrea lor in funсlie de mаi mu|te variabile, сum ar fi: tarifLrl,
negte сonсeptu| ,,boutique'', сa o apropiere gi o atitudine speсia|ё fala de с|ienli, rJimensiunea, speоifiсu| destinaliei, speсifiсul hotelu|ui (vezi Anexa 2). Daсё se
сare nu depinde de mёrimea hote|ului. Seгviсii|e personalizate nU par sё fie atAt doregte rea|izarea unui hotel boutique trebuie sё se linё сont de toate aсeste
de importante [n aсеste mari hoteluгi: Hote| Paгamount (594 сamere)
9i Hotel r;аraоteristiсi 9i sё sе inсerсe sё fie uniс, speсial, sё ofere сeva diferit, despгe
Henry Hudson (821 сamere). in sсhimb, hote|uгile Sсhrager pun aосent pe сre- сare se meгitй vorbit.
area unei atmosfere teatrаle сaгe atrage prin arhiteоturё, design, сuloaгe, iuminё,
aгtё qi muziсё.
Clasamentul hotelurilor boutique la nivel mondial in anul2009
. Piаla linti Indiferent сAt de fermеcёtoг este peisajul din jur, сAt de frumoase sunt dotёri|e
Hote|urile boutique se adreseazё in geneгal persoanelor сu o vArstё сuprinsй
9i сёt de feudal este holu| de pгimire gi restaurante|e, sau pur gi simp|u, сAt de
intгe 20 9i 50 de ani, сu un venit peste mediu. Ca
9i in сazul hoteluriloг de patгu peгfeсtё poate fi toatй baza, nimiс nu merge fёrё prozaiсa neсesitate a unei
gi сinсi ste|e, hoteluri|e boutique Т9i gёsesо un оlient fidel Тn turistul сorporate.
dar сazёri сorespunzёtoare 9i сonfortаbilе. Ghidu| Gayot2 din SUA a rea|izat o ierar.
gi Тn turistu| сu exigenle deosebite.
ttizare a hotelurilor boutique la nivel mondial:
Degi nu s.a stabilit o dеfinilie standard a hote|uri|or boutique qi mёrimea aоes-
Iora variazё сonsiderabi|, сele mai mu|te dintre е|e au сёteva сaraсteristiсi 1, Maison 140, California Beverlу Hills?
сomune. Ca gi in сazu| oriсёrui a|t produs din domeniu| ospita|itёlii' suссesul
hote|uriIor boutique se bazeazё pe |oсatie, сa|itatea produsu|ui, сerere, aboг.
Construitё Тn anii 1930, aсeastё pro-
darea marketingu|ui. Din сauza aсestor faсtori' сreatorii hotelurilor boutique Ie-au
prietate uniсё este situatё pe o stгadё
с|аsifiсat pe douё ramuri:
|inigtitй, depaгte de de Wi|shiгe Bou|evaгd.
У Hoteluri boutique in destina|ii urbane (metropole)
Combinё stiluri|e franluzegti сu сele а|e
orag' loсalia deline primu| |oс pe lista pгioritёli|or tuturor с|ienliloг de hotel.
^ .ln
Ce|e mai multe hoteluri boutique sunt |oсa|izate Тn orage speсtaсuloasе, preсUm:
orientului indepёгtat.
Are 43 de сamere de oaspeli, deсoratе
New York, Londra, San Franсisсo 9i Miami. Atit sti|u|, сЭt gi aгhiteсtura diferen-
сu mobi|ier de epoсё, paturi сu ba|daсhin,
liazё hote|uri|e boutique din orag de сele din resoгt. Тehno|ogia este Тn strёnsё preсum gi obleсte deоorative uniсe.
|egaturё cu aсegti faсtori, atAt prin intensifiсarea atmosferei cu ajutoru| l|umina-
tu|ui 9i muziсii, сAt gi prin dotarea сamere|or сu dvd player, p|asmй, te|efon fёrй
fir gi computer сu aссes |a internet. Animalia intr-un asifel de hoteI еste impor.
tantё in сrearea unei atmosfere сhiс, plinё de via!ё. Aсeasta nu se |imiteazй doar
|a muziсё live gi speсtaсo|e; ideea de hote| boutique reprezintё anima[ie prin
natura sa: deсoralii speсtaсu|oase |egate dе o temё exсep{iona|ё.
o Нoteluri boutique in destinatiituristiсe (resort)
Aсeste hote|uri sunt сaraсtеrlzаte dе uгmйtoarele сuvintе: exottс, mlс intim.
9i
Е|e se adreseazё сlien{ilor сare Пtl vоr s;1 renun{e |a luх. Degi |oсalia este |а fe| ,Ms
de impoгtantа in resoгt са 9i irr <lt;t:,;' tlttv..tttttr| ,,|a modё'' аre o setlltltllt:;ttlt'dife- & Mrs Srlli|lt, I|rlttltl1tlll Illl|с'l t lllltltIt,ttt / Ilttу Global S/rod ll.s/, Sру Pttblishitц'
п B-9
ritё; dасЁ in mаri|e oга$e, lоr:.itt.r ittlltrttrl ..i;t f|е сentrа|A, irl t:;t.'ltI lr.:;rrtl ttIUi ,,,www
t1ltуtll l:{lttt (ili:с:tt..tt| ||: I|!|,I| | ( 1|
5(r Mltlt:tцсlttсtl1ttI ll1lt.t ;tl ltlltiItlr ilt ltrrlt'|:lt tt l,,t
't
ttt
у1!t|!-|.,i(l l)\||I|1IlllllIll
2. Gramerсу Park Hotel, New York Аmerica| 5- Amandari. Bali lndonezia'
In anii ,80 designerul |аn Sоherager
HotеI Amandari a fost desсhis in anu|
devenea сe|ebru prin pionieratu| stiIu|ui
19B9 de vizionаruI Adгian Zecha. Aсesta
minima|ist in domеniuI hote|ier. Prin
este situat deasupra unei prёpastii adAnсr
сo|aborarea сu aгtistul Julian Sсhnabe|,
de 76 metri сu vedere pe teгase|e de orez gi
Sсhrager гeugegte sё сreeze o viziune
spгe dгumu| сare сe duсe la rЭul Ayung
сontгastantё, treсёnd de |a е|ementeIe
Amandari Т9i trateazй oаspe{ii сu experientа
minimaliste |a inseгtii de сuloare inspi-
unei atmosfere ba|ineze, in veseIie, сuItuгa
rаte din сurentuI renasсentist gi сo|iziuni
gi aгtё, Iuсruгi pentru сarе Bali este atЭt de
stiIistiсe exсentriсe. Madonna este una
renumit. in Amandari sunt la dispozilie 30
dintrе persona|itёli|e сare Ti treсe Тn -': de apaгtamente, сu unu| 9i douё etaje, fiе-
mod сonstant prаgul. HoteIul сu 185 de
сare Тnсonjuarat de o gradinё supегbё. Cele
оamerе, dесorate сu mobi|ier persona-
12 aoartamentele Maisonette sunt destinatе
lizat este o adevёratё eхperien!ё'
сe|or dorniсi de mu|t spatiu.
Atmosfera гomantiсё a hoteIuIui ii determinё pe turigti sё serveasоё mаsa in
3. Roуce l|otel, Melbourne Australia2 .'l('l;l privatа a vi|ei lor. Cum room seгviсe.u| este 24 ore disponibi|, se poate
, .'tttаnda oriсe de pe meniul bogat a| restaurаntu|ui hotеIului _ mAnсёruri asia-
HoteluI Royсe este situat li. l., indoПeziene gi vestiсe. in Amandaгi bаzeIe spoгtive sunt dotate сu terenuri
|Angё grёdinа botaniсё 9i Albeгt .l.. |еnis, un atraсtiv bazin de Тnot сare pare sё se гeveгse peste сёmpuгile de
Park Lake. Ce|е .100 de саmere . )l('./ din veсindtate gi un с|ub de fitness gi infrumusetare.
gI apaгtamente ofеrё o varietate
de opliuni de сazaгe. Royсe estе 6- Re,a,s Saлtа Croce, Floren,ta ttalia2
reсunosсut сa fiind unuI dintre
сeIe mai fгumoase boutique hote. tln hotel de 5 stele amplasat intr-un
luridin Melbourne. ..rr1lt;гb pa|at din seсo|uI aI XVlIl.lea, 'rii
Personalul сompetent de |a reсeplie este la dispozilie 24 de ore. l.il'|itls Santa Croсe este unul dintre
ll.rlt-'Iuri|€ сe|e mai Iuxoase, stilate gi
4. Hotel Franklin D. Rooseyelt, paris Frantas ..lr.r1аnte' Situat Тn сentгul istoriс aI
t lt llentei, intre Basiliса di Santa Croсe
Miс, intim 9i cu o mare аtentie |a ser-
viсii|e oferite, hoteIuI Frank|in RooseveIt se ''l I)uomo, RеIais Santa Cгoсe se aflё
|,r r;Эtiva pagi de prinсipa|e|е monu-
аflй in сentru| сu|tuгa| 9i de afaсeri al Paгi. rt tr .llte a|e F|orenlei, сum аг fi GaIeгia Uffizi gi Ponte Veссhio.
suIui. Еste situat intre buIevaгde Montaigne l|оteluI se remarсё printr-o armonie deosebitё Тntre mobiIieruI ttttltlr.ttt :',r
gi George V, foarte aproape de ChamЪs- rlr.r,t)ГUlс|asiс. La sosire, se pot аpreсia imediat p|afoanele сu fresсe, tl "/tllt;t l|''
ЁIysees. Hote|uI are 48 de сamеre gi apaь IlrtllQe сonfoгtabi|ё, preсum 9i peгsonalul foaгte atent aI hoteIuIui" Ёхls;tlt. rlr.
tamente izolate foniс, o grёdinёterasё 'l',()lIenea, o сamerё de muziсё adtaсentё unde sunt organizate apelltlvrl:;1lt'
pentru miсu| dejun sau сеai gl un exсep-
' r. r|c 9i speсtaсo|e de diveгtisment.
tional salon de |eсturё. t)onfortul de inaltё сaIitate joaсё un гol esen{ial in toate сameгe|е de |a lltll;rr:,
,'.rrrtа
Croсe. Faсilitёli|e sup|imentаre variazЁ, in funсlie de tipuI de сaпlеtii' :,;t
rrrr:|ttd te|evizoare сU p|аsrnA, qаrdeгobё spа{ioasё
9i un dug сu saunё inсor;lll
l' r|' r оri bаie tuгсeаsса.
l)tlpё o zi de vizitаlе..t ()l )l{.(,lIV{'Irlt ttitll;Ilсе saU de intaIniri de afaсеri' oaspetll
''r. [)t)t relaха in сatttt'lr.|'. .;;r;|||rl.|.,l .{ ll rrrсlbiller de epoсё, tesйturi elegаnte,
rIl':i|(Jl1 modеrn gi vr:rItlr l:,1lIr.tttIt.lr..'lit..lrrr:;tttt;itOruI orаE F|orentа.
,.,
|N|Mw. qraп l t;oln
.'
к! t t :
Yl /ассesаf 3 02. 201 o)
l: t t k l lt lt e o
vvtмw roу:r l i l t l :; l t I l t ;ttr (аr;r:rl.sа1 0 3 02 20 1 o)
' *ww,,,,l,,,,,t::)|IIl:| |:|]ltl/;'l||:tI||l.IlI I 1'lll I'l|, t,'.,.tl ()!] ()? ?01о)
- : t l : : l

www I);lll:; lttllt:| 11111,;1,у1:lI t:tlttt (аt]t:rl:;itt o3 02 ?0|0)


WWW Ц'l,tl:,;lt!.Ц tt\ .1 \ ttltt rttt ttttl,.t 111111l.П ( (...;;l/ O:l O:, ?0 t())
iltuI oрсratiunilor in hotеliriе Ei rсstаtrra|.iс Ittlt'rt.slr пt tпt tt ttl l', t't t_i t1_ууl пу1, l ( l t',\
|, | | | l l l l I I
I l l

Relats Santa Croсe este totodatё funсlional gi romantiс, potrivit atAt pentru 10. Kensington House Hotel, Londra Anglia'
сёlёtoгii de afaсeгi, сAt 9i tuгigti. PersonaluI hoteIu|ui se oсupi gi de rezeгvёri|e
pentru exсursii, restaurante, muzee gi bi|ete pentru teatru sau сonсeгte.
Kensington House este situat in сen.
trul Londrei, Iingё strada High Kensington
7. Quinta da Bela Vista, Funchat portugatial
jtl *' Hote|uI oferё o primiгe сё|duroasё 9i еste
*1 |oсuI peгfeсt de unde poli exp|oгa сentruI
HoteIu| este un сonaс veсhi de ,158 oгagu|ui. Clйdirea сu 4 etaje a fost res.
de ani. Еste loсu| ideaI pentru сei сare tauгаtё in seсoIuI a| XlX-|ea, eleganla
doresс o vaсan!ё гelaxantё 9i linigtitё. interioareIor гefleсtAnd un stil modern
Piсturile fine gi mobi|ieru| antic сonfeгё Aгe 41 de сamere luminoase 9i aerisrltl'
un сadru intim. Тoate сameгeIe au baie сu ferestгe mari, сaгe Тmbinё sti|ul сoll
de marmurй' seif gi room-seгviсe 24 de temporan сu designul сlasiс'
ore. Rezultatele сerсetёrii asuora informа
trl|rlr gёsite pe site-urile hoteluri|or respeсtive evidenliazё urmйtoare|e e|emente.
. Conсeptul de ,,boutique hotel'' se opune puteniс mariIor Ianturi hotelrere,
Irrrrri Ioсa|izat Тntг-o zonё de pгestigiu, dotat сu mobilier neсonventionaI, avAnd o
8. The Scarlet, CentralBиslness District Singapore2 . rlrttosferё intimё
9i famiIialё. Тrebuiе sё ofere сeIe mai noi gi moderne faсiIitёti.
Еste primuI hote| boutique de
. Un hotel boutique sau sma// luхury hotel nu se evidentiazё numai pгin
.|rrrrеnsiuni miсi sau prin numёruI de саmere redus, Tn medie 16-20, сi prin
|ux din Singapoгe. A fost desсhis
'trlLtmite сaraсteristiсi, in speсial seгviсii individua|izate, сare Ie deosebesс de
in deсembrie 2004, dupа o inves.
t. rlе сeIe|ЭIte hoteIuгi.
ti{ie de 45 milioane de dolari.
.
''

Interioгu| сelor 84 de сamere Boutique hote|ul se adreseazй atёt tuгigtilor сorporate, oameni de afaсeri
l.llе doresс sё se retragё Тntr-o oazё de linigte, сonfoгt gi intimitate, оAt gi turi$-
oferё сelor сare |e treс pгagu| o
lrIrlt с?Гe igi aleg destinaliа in funсlie de hote|, iar сamera dupё starea de spirit. iп
adevёratё aventurё'
lttttсtie de op[iunea oaspetelui, сazarea сostё intre 150-700 de Еuro pe noapte.
.
CosturiIe investi{iei pentru proprietari sunt muIt mai mariin сazul unui astltll
,|.: hoteI, deoareсe fieсare deta|iu сonteazй
9i fieсare сamerё trebuie prГsollll
It;;ttё.
. CameгeIe unui hote| boutique pot fi сombinate astfeI Тnсit sё rezu|te ttllrl
lrttt|te apartamente sau dup|eхurl, mu|te din e|e fiind despё(ite de ugi dLttl|rl'
ll );iГte atent masсate. Difeгenlele dintгe оamere sunt pгaсtiс de dimensiune'

9' Berns Hotel, Stockhotm Suedlа3


. rr|сlare, mici obieсtе de deсor, unele fiind mai inсёrсate, altele mai pulin, illsаr
ll lte se Тnсadreazё Тn atmosfera bunu|ui gust.
).

Hotelu| Berns este situat Тn сentru de afaсeri


.
Serviсiile oferite de hote|uriIе boutique sunt сёt se poate de personaIizate'
r r.t:3 C€ se traduсe prin satisfaсerea сerintelor сlienli|or din hotel indifeгent de
al oгagu|ui Stoсkholm. Aгe 65 de сamere dotate
ir.|Lll aсestoгa sau oгa la сaгe sunt сerute.
сu CD p|ayer, mini bar, internet gi televiziune
prin сablu. Тoli с|ienlii primesс aссes gratuit |a .
RestauгantuI unui hotel boutique se inсadreazё tot Тn serviсii de Iux oferite'
rv;,ind un numёr redus de |oсuri, сuprins intre 60-80, toсmai pentru a oferi mai
sala de fitness gi spa. .

rrrtt|tё intimitate gi сonfoгt oaspeti|or. Buоёtaгii hotelului trebuie sё гespeсte in


trtl;llttate relete|e din meniu' destulde restrAns, dar pe сare pгoprietarii iI sсhimbё
..tl mai des pentru a-gi suгprinde сonsumatorii. Speсiflсul restaurantu|ui poate fi
ltllt-.rnаtional' daг buсёt;lrlll tlt:tlttitl sа fre rafinatё 9i pe gustu| с|ientiIor'
.
PersonaluI trebrtltl l;;.t t;l:;1ltltttl:.t r;tlrlrltelor unui hotel de Iux, sd vorbeasсa
Ilrrrtll strёine, сeI ptr{rrl t'ttr;Ir....t..;t It.tttt,i.,z.r, sё aibё studii de speсiaIitatе, sa fiе
t.rlrrtuniсаtivi gi reсepllvr I.t r|. 't tt1|r.Ir. , |11 .11|1tt
www.be|avistamаdeira.сom (ассesаt 0З 02 201 0) 11

www.thesсаr|elhotel'сom (ассesа/ 0З o? ?0|0)


WWW,Derll!; :;tl (.,lr:r;rl..;.,l1 0З 02 :|01 0)
' *** kСttltttU:;r'(.()Пt (;lr t.t'.;t! tt { tt ' .'tr ltll
Mаtrаgеntсtrtul гatiunilor ilr IlotеlЙriе 9i rеstauгaliе Ittlt rtttt ttt lпt tt tlt' l'tr tr lп tttrltt.slr lrt tt\l'tltrlrlttlп (rl
Toate aсtivitёtile pгezentate imp|iсё сosturi substantia|e, din punсt de vedere
d) Vilele sunt strttсtLttl с|tl;lt ttlttttl tttrtstlсe de с;rрr;rсtliltе rеIativ redusё' funс-
finanсiar, dar 9i rezuliate foaгte bune.
lrtlltAnd in с|ёdiri indе1;t:tttlt:lttо' сr"t arhiteсtuгё spесifiса, situate in sta!iuni turis-
Il(;е sau in alte zone gi loсаIltA{r de intеres turistiс, сare asigurё сazarea turiqti|or
2.1.3.5. AIte forme de Gazare turistici Тn Rominia .;l pгestaгea unor serviсii speсifiсe.
Struсtura de primiгe turistiсё сu funсtiuni de сazaгe turistiсй гeprezintё oriсе e} Bungalourile sunt stгuсturi de primire turistiсe de сapaсitate redusё, realr-
сonstruсlie sau amenajare, сarе furnizeazё Тn mod permanent sau sezonieг ser- .,.lte, de regulё, din lemn sau din alte materiale simiIare. in zoneIe сu umiditate
viсiu| de cazare gi a|te seгviсii speсifiсe pentru tuгigti. Nu se сuprind in struсturi|e rltIlсatё (munte, mare) acestea pot fi сonstruite gi din zidёrie. Sunt amp|asate in
de primlre turistiсё сu funсliuni de сazare turistiсё: struсturile de primire fo|osite
1lt:rimetru| сampingurilor, sate|or de vасan!ё, сa unitёti independеnte sttuate in
in eхсlusivitate de posesori sau сhiriagi, pe o duratё mai mare de un an, indi- .;tatiuni tuгistiсe sau zone turistiсe, ori сa spalii сomplementaгe pe
ferent de с|asifiсarea aсestora; loсuinfe|e seсundагe ale popu|atiei, utilizate |ёngё alte
Tn .;lгuсturi de pгimire tuгistiсe. Asiguгё cazarea turigti|or, pгeсum gi
sсopuri turistiсе Тn mod exсlusiv de posesorii aсestoгa; сёmine|e, internatele сe|e|alte serviсtt
1lrestate de unitatea de bazё, dupё сaz. Funсlioneazё, de regu|ё, сu aсtivitаte
$сolaгe pe peгioadа anului
!9o]al' unitё'ti|e spitaliсegti
altoг spalii simi|are сe praсtiсё
(сu exсeptia sanatoriilor gi .;t:zonierё.
in mod exсiusive jсtivitа1i turistiсe1; vagoaneIЬ f) Pensiunile turistiсe sunt struсturi de primiгe turistiсe, avёnd o capaсitate
dormitoг; adёposturi|e gi refugiile montane gi similaгe; birёсi|e
pentru munсitori, сёminеle de bёtrAni gi сase|e de сopii. 9i dormitoare|e ||е Cazare dе pAnё |a 15 сamere, totalizAnd maximum 60 Ioсuri, funсlionAnd in
Potгivit oгdinuIui 105112011, in Romёnia, pe lёngё hote|uri mai funсlioneazё |tlсuinteIe сetё[enilor sau in с|ёdiri independente, сare asigurй in spalii speсia|
urmdtoarele tipuri de struсturi de primire turistiсё: .trnena;ate cazarea turigti|or9i сondilii de pregёtire gi de seгvire a mesei' Ampla.
a) Motelul este o struсturй de сazaгe asoсlatё hote|u|ui, сonsiderёndu-se :;;lгea pensiuni|or turistiсe din mediul ruгal trebuie rea|izatё pe un teren dе сe|
ini!ia| сё se distinge de hotel prin oferiгea spaliiloг de сazare pentru с|ien!i. lrutin 1.000 m".
Aсest Pensiunile agroturistiсe sunt struсturi de primire turistiсe, avAnd o оapaсitate
|uсru a rёmas vaIabi|, tеndintа Тnregistratё a сondus la situatia in сare nume-
гoase hote|uгi au spalii dе paтсaгe gi garaje, сare insё, uneori apare сa un (lC. сazaгe de pёnё Ia 8 сameгe, funсlionёnd in |oсuintele сetё{eni|or sau in с|ёdiгi
seг-
viсiu pгestat сu taгif separat' in RomAnia, motelul este unitatea hote|ierё situatй ttldependentе, сare asiguгё in spalii speсia| amenajatе cazarea turigti|or gi сon-
de.regulё in apгopierea aгteгe|or intens сirсulаte, dotatй amenajatё atit pentru tlltlile de pregёtire gi servire a mesei, preсum gi posibilitatea paгtiсipёrii |a aсti-
9i
satisfaсerea nevoilor de сazare gi masё a|e turigtiIor, сAt vttй^ti gospodёregti sau megtegugйгegti.
9i peniru parсareа in
sigurantй a mцloaсe|oг de transport. In сadrul pensiunilor agгoturistiсe se desfёgoarй сel pulin o aсtivitаtе legаtё
b) Hostelul este struсtura de pгimire turistiсй сu o сapaсitate minimё de 3 rlе agriсultuгё, сregterea anima|e|or, сuItivaгea difeгiteIor tipuri de p|ante, livezi de
сamere, garson|ere, sau apaгtamente dispuse pe un nive| sau pe mai multe 1lomi fruсtiferi sau se desfёgoarё o асtivitatе megtegugёreasсё, сu un atelier de
niveluгi, Тn spatii ameлфte, de regu|ё, in с|ёdiri.сu a|tё destinalie inilialё Irtсru, din сare rezultй diferite aгtiсole de aгtizanat. Aсtivitёli|e Тn сauzё trebuie sё
dесёt
сea de cazare turistiсё. Struсturi|e de primire turistiсe сlasifiсate anterior datei l;e desfёgoare in mod сontinuu sau, in funсlie de speсifiс
de 9r sezonalitate, sй aibё
12,05.2008 сa ,,hotе| pentru tineret,, vor fi сlasifiсate ,,hoste|''. t:аraсter de repetabilitate.
c) Cabanа turisticё reprezintё struсtura de primire turistiсё de сapaсitate Punсtaju| minim rezuItat din eva|uarea сriteriiIor sup|imentаre este uгmёtoгu|.
relativ-гedusё, funсlionёnd Тn сlёdiri independente сu arhiteсturё speсifiёё, . de 5 steIe/flori 160 punсte;.
сare
asigurё cazarea, a|imentalia 9i alte serviсii speсifice, neсesaгe turigtilor af|ali in - de 4 ste|e/flori 130 punсte;
drumeliе sau |a odihnё ln zone montane, rezerva{ii nаturale, in apropterea sta- - de 3 stele/flori 90 punсte;
{iuniIor balneaгe sau a a|tor obieсtive de inteгes tuгistiс. Cabanele, in'funсlie Je - de 2 ste|e/flori 50 punсte.
amplasamentul lor, pot fi: g) Campingurile sunt struсturi de primire turistiсe destinate sЁ asigure сaza-
r' сabаne situаte in loсuгi ugor aссesibi|e (a|titudine sub 1.0OO m, сu aссes rea tuгigti|oг in сoгturi sau rulote, astfe| аmenajаte Тnсit sё permitё aсestora sё
auto pe drumuri publiсe); paгсheze mij|oaсe|e de transpoгt, sй Т9i pregйteasсё masa gi sё benefiсieze de
r' сabаne situate Тn zone greu aссеsibile (zone montane de сreastё, izoIate, r;e|eIаIte serviсii speсifiсe aсestor tipuri de unitё{i.
fйri ассes auto pe drumuгi publiсe).
Amp|asarea сampingu|ui trebuie sё fie fёсutd in Ioсuri de interes tuгistiс, ferite
Cabane|e din zona de сreastё 9i alte amp|asamente izo|ate, сarе nu indepli-
rte zgomot sau aIte surse de po|uare' preсUm gi de e|emente periсu|oase pentru
nesс сriteriile minime pentru сategoria 1 stea, pot fi uti|izate сa refugii turistiЬe'
sёnёtаtea gi seсuritatea turiEti|or,
Refugiile turistiсe sunt struсturi de primire turistIсe, situate in loсuri izйte gr greu
aссesibile din zonа montanё, de regulё la a|titudini mari, avAnd o сapaсitate Еlementu| de bazё al сaпlplrlqrr|ui este parcela de campare, aсeasta repre-
redusё, un grad mlnim de сonfort gl Ltn numёr redus de persona| de deservire. zеntAnd o suprafatil tle ltlrt.tt lltttt.l tlt.l|ttlllt;.rtё 9i marсatё, unde se poate parсa mi;-
Асestеa nu se с|asifiсё. |осuI de tгansport gt tll:;l;t|;t t.rltltll :;;ltI rrrlоta' asigu16ndu-se totodata suprafatа
Cabanele de vAnёtoаre gt rlс' ;lt.sr;tttt sLtnt struсturi de pгimiгe tLlristiсe, de lrberA neсesarё penttrl lltI.;(.tl(..l .';l rllltlttt:l а 4 tuгigti" Тotа|itаlе;.r pагсe|elor de
сapaсitate rеdusё, amplasаtс itt zrltir.llrrt;;tltl irr fond сinegetiс tlt:1ltl:;r;rtlt, саre саmpare reprezinti :;rt1 lt . tl. t[. r l Ir . r , 1111; l. rrt. ;ttтlеnаjatё. Cаp,аr;ll;rtсlа сzrtrtplnqultli
9i :;e exprit-tlё in tlLttrliit tlrr lllr ttti rIr. r.11111rillt-'iI sе сlt-.terltttll;1 1ltttt lttlttttlllrс:а сtt 4;l
аsiquга сonditli pсllttrtt ссlZаГe :.i| :;{'lVIr ll .;rl1rltltttlпt;,.о .p".if,.'... асttvtl.1ltl
аtiunilor in hotсIirriс si l.сsliltIrаtIс lttft'lt.sIt'ttt lIlI ll ll|' l'tt tt itt ittltlуlt.ilt ()'\l'IIll!I||lIlr (rl
numёru|ui paгсe|eloг de сampare, |a сare se adaugй eventuale|e loсuri de cazare
Тn сёsule tip сamping gi/sau Тn bungalouri amp|asate in inсinta unitёlii.
2.2. Spaliile de servire in restauralie
Cёsu|ele tip сamping sunt spalii de сazare de dimensiuni reduse, realizate din
|emn sau alte mateгiale simi|are, сompUse' de гegu|ё, dintr.o сamerй l{estauratia oсupё un loс dеloс de neg|ijat Тn сadruI industriei ospita|itёtii
9i un miс z\r r.;tst? гeprezintй un element de bazё din сadruI serviсiiloг prestate atAt сilД-
antreu sau terasё 9i, uneori, dotate gi сu gгup sanitar propriu. Distanla intre douё
ll)t|l()l' сAt gi persoаnelor rezidente. Unitйli|e de restauгa{ie сomerсia|izeazё
сёsule nu poate fi mai miсё de 3 m, asiguгЭndu-se totodatё spaliui pentru par. $
'.l.lV(]sс produse gi seгviсii atAt turigti|or сarе sunt in zonё respeсtivё' сёt gi
сarea unеi magini.
|.rl'.r|ltlсi|or, aсegtia reprezentёnd o с|iente|ё fidе|ё daсё privim din punсtu| de
Bungalourile amplasate in interioruI сampingurilor se с|asifiсi odatё сu асes-
vr.rIll[e al сontinuitёlii gedeгii in zona respeсtivё.
tea, potrivit сriterii|or speсifiоe din prezentele norme. La dimensionarеa dotйгilor
gi a insta|aliiloг din сampinguri se Va avea in vedere сapaсitatea tota|ё de
cazare
a сampingu|ui. Cе| pulin 15% din suprafala сampingului trebuie sё fie p|antatё сu 2.2.1' Norme, sisteme, reguli gi reglementёri ale сlasifiсйrii
аrboгi sau arbugti. La сampingurile de 3 9i 4 ste|e, vegetalia trebuie sё fiе sufi- (lараc.tаlii de servire in restauratie
сient de abundentё pentru a da o umbrё оonfoгtabi|ё-gi o ambian!ё agreabi|ё'
Aссesu| |a сamping trebuie sё fie astfel сonсeput ТnсAt sё previnё aссldentele de Aсttvitatea de restauralie se desfёgoarё impreuni сu gi in afara prestaliei
сirсu|alie Тn momentul intг5rii gi iegiriivehiсu|eloг. La сampinguri|e de 3 Irrrlstiсe. oriunde s-ar efeсtua aсeastё prestalie ea este гeа|izatй pentru сoleс-
9i4 ste|e, Itvllltte, pentгu soсietatе, avAnd un сaraсteг mai mult sau mai pu{in soоial.
сёile de aссes trebuie sё permitё сiгсulatiа in ambele sensurГ.
h) Satul de vaсanli este un ansamb|u de с|ёdiri, de regu|ё vi|e sau bunga- liestauгalla soсia|й desemneazё Тn genera|
restaurantele pentru coIeсtivitёli,
Iouri, amplasat intr-un perimetгu bine de|imitat, сare asigurё turigti|oг serviсiiЪe lt}(;;l|izate Тn: Тntгeprindeгi, unitёli administгative, unitйli
de invё!ёmAnt de toate
cazare, de aIimentalie gi o gamё |argё de prestalii turistiсe suplimentаre (agre. lIl.ldelе, spita|e, с|iniсi, сйmine de bёtгAnigiсopii, tabere, armаtй' сomunitё{i reli-
ment, spoгtive, сultuгale etс.). l Ilt rltSe etс.
i) Popаsu! turistiс reprezintё o struсturё de primire turistiсё de сapaсitate l)in punсt dе vedere a| pub|iсu|ui !intё, aсtivitatea restaurante|or poate fi
redusё, foгmatё din сёsule gi/sau bunga|ouri amp|asate Тntr-un perimetru bine r1lrIpatё in douё seсtoare: restaurante сu voсalie сomeгсia|й
9i restaurante сoIeс.
de|imitat, сare asiguгё serviсii de сazare 9i a|imentalie, preсum llvrl, сu voсa{ie soсia|ё. in ultima perioadй a сгesсut numёrul de restaurante
9i posibilitйli de .ltnеrсia|e, datoritё aссentului pus pe rapiditatea sеrviсii|or, сёt gi datoгitё sсhim-
parсare auto. Dotarea gi serviсii|e aferente sunt identiсe сu aIe сampinguri|or .
de
aсeeagi сategorie, сu eхсeplia faptu|ui сi popasuгilе tuгistiсe nu dispun de teren Il.ir llor de venit a|e сlienli|or сaгe igi permit sё faсё ape| |a astfe| de serviсii'
de сampaгe pentru amp|asarea сoгturi|or gi/sau a ru|ote|or. Stгuсtura de primire turistiсё сu funсliune de a|imentatie pub|iсй reprezintё
j) spaliile de campаre in gospodёrii|e popula{iei sunt struсturi dе primire rllrttatea de a|imentalie pub|iсё din inсinta struсturilor de primire сu funсliune de
tuгistiсe сonstёnd din una sau mai multe (nu mai muit de 10) parсe|е de сampare r .l.z3Гe, unitatea de a|imenta(ie publiсй independentё situatй in stаliuni
tuгistiсe gi
amp|asate pe un teren bine delimitat Тn inсinta сu(ii sau gЁdinii aferente unet lr rr rniсipii.
proprietёli din mediul urban sau rura|. Mёrimea parсele|oг Conform ordinu|ui 1051l2o11, in RomAnia pot funсliona urmёtoare|e tipuri de
9i eсhipaгea sanitarё .'ltuсturi de pгimire turistiсe сu funсliuni de a|imentatie,
sunt identiсe сu сeа a сampingurilor din aсeeagi сategorie оu speсifiсarea сё, с|asifiсate astfel:
pel!ry саpaсitйlile de pAnй |a 5 parce|e grupu| sanitar poate fi сomun сu al gos. - restaurant 5,4,3,2, 1 stele;
podёгiei гespeсtive, fiind admisе totodatё lavoare sau duguгi in aer |ibeг - baг 5, 4, з' 2'.1 ste|e;
9i wс - fast-food 3. 2. 1 stele.
usсate, restuI dotёri|or gi serviсiilor sunt faсultativе'
k) Navele maritime gi fluviate, inоlusiv pontoanelе p|utitoare, utiIizate pentru Brevetul de turism pentru direсtor de restaurant se e|ibereazё |a оereгe,
cazarea turigtilor pe durata сё|ёtoriei sau сa hote|uri p|utitoare anсorate Tn poгturi, 1ltlntгu:
se сIasifiсё pe ste|e (de |a 1 la 5) in funсlie de сalitаtea dotЁri|or gi a servicii|or pe а) abso|vent, сu examen de liсen!ё, al unei faсultй{i асreditate sau aI unui
сare Ie oferё. i:olegiu universitar, с,are a absolvit un сurs de formare managerialй speсifiс aсti.
Potгivit Institutu|ui Naliona| de StatistiсЁ al RomAniei, Тn anuI 2010 s-au inre- vltёtii de restauralie gi сaгe deline atestаt de limbё strёinё dе сirсu|afie inter-
gistrat 5.222 de stгuсturi de primire turistiсi сu funсliuni de сazare turistiсё, ll.ttionаIё, dupё сaz;
din
сaгe.1.246 de hote|uri, 1.354 pensiuni agrotuгistiсe, 949 pensiuni tuгistiсe b) abso|vent a| unui liсeu, сu dip|omё de baсаlaureat сaгe a absoIvit un сurs
9i 768 llt,- fоrmare manageria|A speсifiс: асtivitA{li сle rеstаuгatte gi сare deline atestat de
de vile, observAndu-se astfel o evoIu{ie pozitivй a acestor unitйti de cazare
сomparativ сu anu| 2009. Ilt nbё strёinё de сirсtl|а{iс ttltr lt t t; tttr lt t;t|ii' rlttрlit с:аz-

NormeIe de с|asifrсilrrl ttltll.,t..t,'i llllllltll();t1i(-'сriterli obligatorii privind сlasifi.


t;l-lrea unitё{ilor de a|ttttt.trl;t(tl. llttlrlir.i ltr..;tаLttаtlte|e Ei barurile trebure sё res_
рlссte noгme pгivind
/ Г)esсriеrea gerttlt;tl;.t ;t l |;.t.litii
'/ Оlсl.rtltz;ttе; t r;;l. l{ttlt lt
64 Marrа8сrlrсltttrI tllrсгittitllriItlг ilr Irltlсl;irlс
;t tс:;l;tttt;tliс l t t f ru's I t, ttt. I t t l.l t t l,' |п rй in i ntlus ! t. i t t ( ).\ l, l l I l l Il l l Il l ()S
r'
r'
Instatatii;
Uti|aje, mobilieг tehnologiс, apaгatuгё de сontro|, aparate
rrt;lt ales, a сontributiei la direсtionarea intreguIui sistem pe сoordonatеIe
neсesare Тn seсlii|e de produсlie ale buсёtёriei;
9i dispozitive 1,ltlqresu|ui, сivi|izaliei 9i libeгtё[ii de voin!ё 9i aсliune in toate domeniile aсtivitёtii
{.(,( )llomiсe gi soсiale.
r' Аmenajёri gi dotёri interioare in sa|oane:
lп SUA existё o mare varietate de restauгante, iaг сIasifiсaгea |or se poate
r' Dotarea сu inventar de servire; l.tr;с dupё: meniul oferit gi сaIitatea mёnсёrii, nivelul preluri|or, sеrviсiuI oferit,
r' А|te сriterii; rttlbiantё.
r'
Seгviсii oferite сlienli|or, сu sau fёrё p|atё.
'
Agenlia Naliona|ё a Restauгantelor с|asifiсй toate |oсa|uri|e in trei сategoгii:
in RomAnia, |a nivelu| anu|ui2010 s-au inregistrat 5.1,t0 unitёli de аlimentalie .'r.tvlсii de a|imenta{ie сomerсia|ё, seгviсii instituliona|izate gi
pub|iсё, din сaгe 1.403 гestaurante. Distгibuф aсestora pe judele seгviсii de a|imеn-
este pЁ- |.|lle pentru aгmatё. Prima сategorie urmёregte mai a|es гea|izarea unui profit сAt
zentatё in Тabelul2.4. l||.lI mare. Serviсiile institulionalizate сonstituie segmentu| сe| mai larg a| afaсe-
lt|<lr' eduсalionaIe, guvernamentaIe sau alte organizalii сare opereazЁ сu propriul
ТаbeluI 2.4. Numёrul restauranteloг pe judete anul 20,l0 .'{.lViсiU de pгoduse. Aсest segmеnt nu
Тn urmйregte oblinerea pгofitu|ui, сi puг 9i
.'llltplu se oferё seгviсii speсifiсe domeniu|ui. Ce| mai miс
NumЁr Numёr segment se referё |а
Judet Judet . rrrtlatё сaгe are aproximativ 1.000 de unitёli alimentare.1
restaurante restaurante
Furnizorii opereazё de obiсei Тn institutii, gсo|i' universitёti, сentre de sёnёtate
тoтAL 1403 ...rrl de vaсan!ё, rea|izAnd
un profit intre 8-tio%. o paгte dintre fuгnizori apa(in
ALвА 21 HARGHlтA 20 rrrrtэr lanturi de гestaurante sau сomerсia|e. Astfel, au apirut сompanii' preсum
АRАD (;ilntinee'', саre au zeсi de mii de angajali. ,,ARA' este сea mаi
36 HUNEDOARА 33 ',ARA", ,,Marriott',,
АRGЕ9 З4 |АLoM|тA Iiliire сompanie оare se oсupё de mAnсёruri gi rёсoritoare, de serviсii de sёnё-
5
BAсAU l.rlс-'qi eduсa{ie, reviste etс. Compania s-a extins gi in Еuropa,9i este сel mаi
59 rA$l 34 lrrltre furnizor pentгu Japonia.
BIHOR 147 ILFOV 23 Speсia|igtii Тn marketing impaгt restaurante|e Tn trei сategoгii Тn funсlie de
B|sтRlTA NASAUD 8 MARAMURЕs 32 1'tt:tu| ap|iсat: seгviсii гapide, mijloсii gi miсi. Cele mijIoсii sunt rea|izate, mai ales
вoтosANl 5 n4ЕHЕDlNT| 12 (|r: restaurantele familiaIe: ,,Big Boy's,,, Kitсhen'' 9i сafeneIe
(.l ,,Morrisons,', ,,Wyatts'', restauгantele meхiсane,,,Country
,,Denny.s,',
BRА$QV 122 MURЕs З7 fаst-food-uri speсializate pe
вRAlLA '13 NЕАMT 20 lr. trnbuгgeri сum ar fi: ,,Ground Round''
9i ,,Fuddruсker's''.
BUсURЕsт| 196 oLт I o altё с|asifiсаre este сea din presa de speсia|itate, referindu.sе mai a|es Ia
BUZAU rrtrlse|e oсaziona|e unde prelu| ar putea fi dublu pentru un hamburger sau
35 PRАHoVА 55 rrrllseIe tradilionale. Асest segment сuprinde mai a|es populalia Тntre 21-40 de
сARАs SЕVЕR|N 45 SATU MARЕ 16 .rrrl 9i oferё serviсiide bar' un meniu mai larg gi |iсhioruri.
сALАRA$| 5 SALAJ I Cafene|ele sunt asemйnatoare сu restaurаnte|e de tip fast-food prin viteza сu
CLUJ 25 SIBIU 26 r,;rrе igi desfёgoаrё aсtivitatea gi de faptu| сё, de obiсei' sunt situate pe, sau
сoNsтANтА 79 sUсЕAVA 28 . t[)roape de o autostradё ag|omeratё. Cele mai mu|te
сafenele sunt |a dispozi{ia
сoVAsNА 28 тЕLЕoRMAN 4
r:|rentiIor 24 de ore. Unele сafenele sunt de dimensiuni mari gi pot gёzdui pёnё |а
DAMBoVlтA .'()0 dе peгsoane. CeIe maifreсvente loсa|uride aсest gen au Тntre 100
18 тlМ|s 38 9i 150 de
|()(juгi. Cu mai muIt de ,1'000 de astfel de loсalii desсhise, Dеnny's este сeI mai
DOLJ 14 тULсЕA 30 ttlаre lan! de cafenele. Serviсiile оomerсia|e a|e сantinei sunt foaгte popu|are in
GАLAТ| 13 VASLUI l tlropa de Sud gi intr.un numёr mai rеdus se ТntA|nesс 9i in New Eng|and gi
GIURGIU 4 VALсЕA 5Z l lссident.
GORJ 12 VRАNсЕA '18

Sursa: lntoоmit de autor pe bazа dаtelor oferite de Ministerul Dezvoltйrii Regionale


9i Тurismu|ui
2.2.2. Criterii de сlasifiсare a unitйlilor din restaurаlie
Comparalii|e dintre demonstreazё o dеzvoltare mаi aссentuatё a
jude{e Unitйtile de aIiment;ltlt: 1lrtllllr:a llttl;Illl;rtс: seгvirii tuгigti|or se сlasifiсё fie inde.
seсtoгu|ui de a|imentalie publiсё Тn judeleIe сu o сiгсulalie intensa, 1lrltldent, fie odаtё сll ttttll;-r(tIt.r|l.r..1,,.11t1 ttrrlstiса din сare faс parte. AIimenta{ia
сum ar fi
Buсuregti, Bihor, Bragov, Constanla, Prahova, сare se detaseаzа JltlbIlсй еste o pаrte;r;ltrlrItt.;ttIltt Itttl:;lIt-, rrl:;lаura{ia reprezentand unul din ser-
9i сa numёr a|
restaurantelor. vlсii|e de bazё.
in Romёniа, сa de a|tfel in oriсare
!arё' alimentaliа pub|iсё indeplinegtе Lrn rol
esen{ial, atёt in сeea сe priveEte сregterea сa|itёtli vie{ii сonsumatoll|.)l l:;rt ' [ ltl, ll'tlt:l iufu| i:|:,.|ilIlI;tll1
рi [)оtt;rId [ttttrIllrlt1; l L]tl.slllсl.s..;. litхllr l tllliolt, New Yrrrk
I 1)1)4
6б Mаrlаgсltlсtttu| tl1rсгirtirrrriltlt.irt ltrltс|ilriс ;l rсsl:rtltlt1iс Ittft'tt,tlt ttr'lttr tt ,1,' lt,r ,t Пt itxlu,\!l i(t ().\'lrtltrltlttlп (t'/

Partiсu|aгitatea obieсtu|ui de aсtivitаtе, сonditiile spесrfiсe, zona de amp|a. 1.1- Restaurantul сlasi<; este loсa|u| pub|iс сu pгofil gаstronomiс, in сare se
sare, gradu| de сonfoгt, mёrimea funсtiona|ё 9i nu in u|timu| rand niveIu| preturi|oг ,,l.lvegte un laгg soгtiment de preparate сuIinare (gustёri
сa|de $i reсi, prepaгate
praсtiсate reprezintё tot atЭtea argumente сare motiveazё tipo|ogia unitйli|or de Irl,lttde сa|de, mёnсёruri, minuturi, sa|аte, du|сiuride buсёtёrie), produse de сofe.
alimenta{ie pub|icй. l.ll|(), patiserie, inghelatё' fгuсte, bёuturi nealсooIiсe gi a|сoo|iсe, pгoduse din
In сonformitate сu prezentele noгme metodologiсe, Тn RomAnia pot funсliona lrrlrtn etс. Pentru сreаrеa unei atmosfere distгaсttve poate dispune de formatie
urmёtoarele tipuгi de struсturi de aIimentatie publiсё. r rt tziсa|-аrtistiсё. organizеazi seгviсii sup|imentare: banсhete,
r
reсep{ii etс.
1.2. Restaurantul specializat serve$te un sortiment speсiftс de pгeparate
Таbelul 2.5. Tipuri de struсturi de a|imentatie publiсё ( t|||tlare gi .bёutuгi сare se aflё permanent
in |istа de meniu, in сondiliile unor
Nr. Tipu! .rlrtс.najёri gi dotйгi сlasiсe sau adeсVate struсturii soгtimenta|e (pesсёresс, vёnё.
cаteqoriа . Stele
сrt. de unitаte 5 4 i()l()sс, rotiserie' zahana, dietetiс, |aсto.vegetarian etс.), сare formeazй obieсtu|
3 2 1
1 Restaurant
.'1lr
lсiа|izёrii.
1.1. Clasic x 1 2.1. Restaurantulpesсёresс este o unitate gastronomiсё сare se сaгaсteri.
X x Х x
1.2. Specializat ,,rl;tzd pгin desfaоerеa, in prinсipal, a unui soгtimentvaгiat de preparate сulinarе
1.2.1. Pesсёresс .Ilrl pegte. Еste deсorat сu obieсte sugestive din aсtivitatea de pеsсuit gi de pгe-
x x x x
1.2.2. VЭnёtoresс x Х x х
Ill(:lаre a pegte|ui.
1.2.3. Rotiserie x x x x
1 2.2. Restaurantul vёnёtoresc este o unitate gastronomiсё speсia|izatё Тn
1.2.4. Zahana x x x х 1lrllduсeгea gi seгviгea de prepaгate сu|inaгe din vёnat (iepuгe, сйprioaгй, porс 9i
1.2.5. Dietetiс ltrt:;tгet, urs, gЭqte, гale sй|batiсe etс.), сare este organizatё
Х x x x 9i funсtioneazё pe
1 .2.6. Laсtoveqetarian Х Х х x 1,rlrlсipii simi|are гestaurantu|ui сlasiс, avAnd Тnsй prin amenajare, dotare gi pre.
.2.7 . F amtlial/pensiune ,,r ltttarea peгsona|uIui е|emente speсifiсe' partiсuIare.
1 x x Х x
1.3. Cu specific 1.2.З. Rotiseria este un restaurant de сapaсitate miсй (20-50 de loсuri Ia
1.3.1. Cгamё x x Х x rtrllse), Тn сare consumatorii sunt servi[i сu produse din сarne la frigare-rotisor
1.3'2. Cu speсifiс |oсa| x Х x Х 11ltli' mugсhi de vaсё 9i porс, speсia|itёli din сaгne etс.), сhebab оu garnituгi,
1.3.3. Cu speсifiс nаtlona| x x x x rlrll-'|e gustёri гeсi (pe bazй de ouё, brAnzё, |egume etс.), sa|ate, deserturi, pre-
I .4. Cu proqram artistic Х x x l tlln $i bёuturi гёсoritoare, сafea, vin (in speсia| vin гogu seгvit in сarafe), un
1.5. Braserie/Bistrou ..lrttiment redus de bйuturi alсoo|iсe fine.
Х x x х x Spaliu| de produсlie se аf|ё оhiaг in
1.6' Berёrie x х x rtrlrlrioru| sё|ii de сonsumalie 9i este dotat сu rotisor sau frigёrui gi сu vitrinё fri-
1.7. Grёdinё de varё x x x x .1.trifiсё ln сare se aflё expugi pui gi alte speсia|itёli din сarne pentru fript in fa{a
1.8. Terasd Х x x x , oпsumatorilor.
2. Bar 1.2.4' Restaurantul-zahana este o unitate gastronomiсё in сare se seгvesс, Ia
2.1. Bar de noapte x x r,rtrnaПdё, Тn tot timpu| zilei, pгoduse (speсiaIitйti din сarne de porс, vaсi, bata|,
2.2. Bar de zi х х x x х rrlrtl|) 9i subproduse din сarne nepo(ionatё (fiсat, riniсhi, inimё, spIinё, momi(e,
2.3. Cafё.bar (сafenea) Х x x x x lrr;iduvioare etс.), miсi, сiгnali etс., pregёtite la grёtar gi a|ese de сonsumatoгi
2.4. Disсo.bar .|ltl vitrine de expunere sau din p|atouri|e prezentate de ospёtari la masё. Mai
(disсoteсё, videoteсё) x x x х 1lrlаte oferi: сiorbё de buгtё, сiorbё de сioсёne|e, tus|ama' toсhiturё, sa|ate сom.
2.5. Bufet - bar X x x lllllаte de sezon, murёtuгi, du|сiuri de buсёtёrie, bёuturi a|сoo|iсe (aperitive gr
Unitёtitip fasЬfood vrrruп).
3.1, Restaurant - autoseгvtre Х x x 1.2.5' Restaurantul dietetic/lacto-vegetarian este o unitate gastronomiсё in
3.2. Bufet tip expres Х x Х t .lre se desfaс in exсlusivitate soгtimente de prepaгate сulinare pebazё de laptе
3.3. Pizzerie x Х x
...t
рlroduse Iaсtate, ouё, pаstе fёinoase, orez, sa|ate din |egume, preсUm gi dul-
J. 3.4. Snaсk.bаr x .lrlri de buсёtёrie, Iaсtatе proaspete, proсluse de patiserie, inghe[atё
Х Х 9i bёuturi
Sursа: ordinu| Ministru|ui Dezvo|tйrii Regiona|e rrll:lIсooIiсe сalde Ei reсi; rllsti.rttrtltlttll tittltоtiс oferё preparatele sub indгumareа
gi Тurismului nr. 105112011
rrrrtli Cadru mediсal.
1. Resteurantul este loсalu| publiс care imbinё aсtivitatea de produсlie сu 1 2 6. Resfаttrattlttl |;lttttIt;ll ..,,||| ||(!tl:;llltlri;l t]ste o unitate сu profiI gastгonomiс
сeа de servire la masй, punаnd la dispozilie сlienli|or o gamё diversifiсatё de .:;lrь. ofeгё, Тn mai Пl[t|tll v;tlt;lttIt..' tttl..ttltttlсorтtp|ete la pre{ aссesibi|. Preparatele
preparate сulinare, produse de сofetЁrie-patiseriе, bёuturi qi unelе produse ..;t :.ipeсiаlitДti|e
so|iсitаrtо |ll .ll;tl;t lt|l!|||llI lItlt :;t: scrvesс сonforпr pге!tlri|or stаbrlrte
pentru fumёtori.
ttr Itstе|е dr-. tllerlltt IJ;1rtltrt|;lIt rrt,Ilr (] |.il illIt().lle, ilpё tlllrlоtlt|;i 1;l llele sLtnt iitrll-
l ttf t,t t.s I t'tt t- | t t t, t, l,, l,, t :it itt i ttd tв| r i tt t l,t'
1
lt 1 1 1 | 1 1, 1
1
1, (r()

| / ' Grёdina de varё este o unitate amenajatd in aer lrbeг, dotatё сu mobrIier
tate |a un numёr redus de sortimente. Poate funсliona 9i pe bazё dе abonamеnt. .'1lr.сtfiс,,de gгёdinё',9i deсoгatё in mod adeсvat.
oferё un soгtiment diversifiсat
La nevoie se poate organiza 9i сa seсlie in сadruI unui restaurant сlasiс. De .|tl 1llеpaгate сulinare, minuturi, grйtar, saIate, du|сiuri de buсёtёrie gi сofetёrie-
regulё, asemenea unitй(i se organizeazёin stаliuni turistiсe sau in pensiuni turis-
;l,rlt:.;erie' un |aгg soгtiment de bёuturi a|сooliсe (vinuri se|eс[ionate de regiune'
tiсe gi pensiuni agroturistiсe. irrrllrtteliate sau neimbuteliate, bёuturi spirtoase еtс.) 9i nealсoo|iсe' сafea, fruсte,
,l.3' Resfaurantul сu specific este o unitate de a|imentalie pеntгu reсreere 9i
,r, rrlr.lse din tutun.
divertisment, сare, prin dotare, profil, tinuta Iuсrёtori|or, momеnte reсreative 9i
|

1-B. Terasa este o unitate independenta, аmenajatё in aer libeг, dotatё сu


struсturё soгtimentalй, tгebuie sй reprezinte obiсеiuri gastronomiсe |oсale sau rrrrlllt||er speсifiс sezonu|ui estiva| 9i deсoratй Тn mod adeсvat. oferё un soгtiment
naliona|e, tradilionale gi speсifiсe diferitelor zone. rllvr.rsifiсat de pгeparate сuIinare, minuturi, gгйtaг, saIate' du|сiuri de buсёtёrie gi
1.З.1. Cramia desfaсe o gamё largё de vinuri. Aсesteа se pot servi atЭt Тmbu- . .lIl:tёrie-p?tiserie, un |arg soгtiment de bёuturi a|сooliсe (vinuri, bёuturi spir-
pre-
teliate, сAt gi neТmbuteliate. Se rea|izeazё 9i se desfaсe o gamё speсifiсё de Iri. l:;е' bere etc.) 9i nea|сoo|iсe, сafea, fruсte.
parate сulinare. toсhiturё, prepагate din сarne la grёtar sau trase la tigaie. Vinu-
2. Bаrul este o unitаtе de a|imentalie оu program de zi sau de noapte, Tn сare
rile se servesс in сarafe sau сёni din сeramiсё. Еste dotatё сu mobilier din lemn 1rеrvegte un soгtiment divеrsifiсat de bёuturi a|сooliсe 9i nea|сoo|iсe 9i o gamё
masiv, iar peгelii sunt deсoгali сu sсoa(e, gteгgaгe etо. Poate avea program
'.{.
r..:;tгёnsё de pгoduse сuIinare. CadruI ambiental este сompletat сu prograпl
muziсal, tarafuri de muziсё popularё. Se poate organiza 9i сa seсlie in сadrul .rrIt:;ttс, audi(ii muzicale, video, ТV'
unui гestaurant сlasiс. ) 1' Barul de noapte este o unitate сu сaraсter distraсtiv, сu un orar de noapte
1.3.2. Restaurantu!cu specific /oсal pune Тn valoare buсёtёria speоifiсё unor ..rrtl pr€ZiПtё un program variat de diveгtisment, de musiс-ha|| 9i dans pentru
zone geografiсe din larё sau a unor tipuri tгadilionale de unitёli (сгame' сo|ibe, r rr115цц2fg;i gi oferё o gamй vaгiatй de bёuturi alсoo|iсe fine' amesteсuri de
9uгi eй.;.Ъunt servite vinuri 9i alte bёuturi din
regiunea гespeсtivi, uti|izAndu.se
Ir,irtlttri de baг, bёuturi nealсooliсe, speсia|itёli de сofetёrie gi Тnghe{atё asoгtate,
сёni etс. Еfeсtu| origina|
ut"io"l.", сarafe, al aсestoг unitёli este rea|izat prin
It'.l:jt.beef' fripturi гeоi etс., fгuсte gi sa|ate de fruсte (proaspete gi din сompoturi),
Тmbinarea сadru|ui natuгal сu сe| arhiteсtura| al sistemu|ui сonstгuсtiv, al finisa. . ,rlrlа, jardinieгe сu deliсatese' De obiсei este reaIizat in amfiteatru' pentru сa de
je|oг inspirate dupё modelu| popular, a| elementelor de deсoralie, aI mobilieru|ui |.t ltlаte mese|e sё se poatё viziona programu| aгtistiс muziсal' Este dotat сu
9i oьieсieIor dе inventar de сonсeplie deosebitй,
de gama soгtimentalё a mAncё-
llr.'llr|atii de amp|ifiсare a sunetuIui, orgё de lumini, instaIalii dе proieсlie a Unor
iuri|or pregёtite gi pгezentarea persona|ului. La сonstгuirea unitёlilor se uti|izeazё
Irlr r rr r
specifiсe regiunii respeсtive, сum sunt: piatrй, bolo-
materia;e pre|uоrate sumar,
trestie, stuf, гёсhitё etс. ospё.
? 2Barul de zi este o unitate сare funсlioneazё, de regu|ё, in сadrul hotе.
vani de гёu, lemn (brut sau prelucrat), сйrёmidё,
сonсordan!ё cu speсifiсu| unitёlii (сostume de
|rrlrltlг 9i restauranteloг sau сa unitate independentё. oferё сonsumatorilor o
tarii au uniforma сonfeсlionatё Тn
variatё de bёuturi aIсoo|iсe gi nea|сooliсe, simp|e sau in amesteс, 9i gus_
'1.rtrt;i
daсi, de romani, сiobёnegtietс.). t'rlt in soгtifftent restrAns, taгtine, foetаje, speсia|itёli de сofetёrie gi inghetatё,
1.3.3. Resfa urantul сu specific na|ional pune in va|oare tradiliile сulinare ale J't.ltlt]Se din tutun ([igёri) 9i posibiIitё(i de distraсtie (muziсё disсretё, televizor,
unor naliuni (сhinezesс, arjbesс, mexiсan etс.), servind o gamё diversifiсatй de ;. lr'ttl| ГПeс?niсe etс.). In sa|onul de seгvire se afIё tejgheaua-bar Cu sсаUne
p."p"1."i" cuiinare' bёutuгi a|сoo|iсe 9i nea|сoo|iсe speсifiоe. Ambianla interioarё ilr, r|tt;' un numёr rеstrAns de mese сu dimensiuni miсi' сu sсaunele resrlосttvt-'
ii exterioarё a sa|oane|oг, programu| muziсa|, uniformele persona|u|ui de servire .l З. Cafe-bar-cafenea este o unitate сaгe imbinё aсtivitatеa dе desf..lt;t-'ttl ir
gi сele|alte sunt speсifiсe !ёrii respeсtive. .,r|rlIei сu сea reсreativё; oferё сonsumatori|or gi gustёri сa|de
9| reс|, lrt|ltllltIl|.
1.4. Restaurantu! cu program artistic este o unitate de alimentalie pentru ;'r.lrILlSe de сofetйrie.patiserie, inghelatё, bёuturi neaIсoo|iсe сa|dсl (r:.rtl:.r |.r
turigti сare pгin dotaгe 9i amenajare asigurё 9i derularea unor programe de diver- tiIIttt' gvaГt, сafea сu lapte, сioсolatё, сeai etс.), bйuturi aIсoo|iсe ftrtt: (|lt.ltllll
tisment gen speсtaсol (muziсi, ba|et, cirс, reсitaluri' progгame speоifiсe baruгi|or . i llllilс' veгmut etс.).
,

de noapte etс.). ,,4. Disco-bar (disсoteсё-videoteсё) este o unitate сu profi| de divet[l:;ttrr'lrl


1.5. Braseria sau bistrou asigurё in tot сursu| zilei sеrvirea сonsumatorilor, in l.r'ttllU tineret, aсtivitatea сomerсia|ё fiind axatё pe desfaсerea de gustаlt, ;lttl
prinсipa| сu pгeparate reсi, minutuгi, un soгtiment restrAns de minсёruri, spe- .Irr.;tl de сofetёrie-patiserie, inghe{ati gi, Тn speсial, amesteсuгi de bёuturt lrlr;rrtt
сia|itёti oe сoretЬriе.patiserie, bйuturi nea|сooIiоe сa|de 9i гeсi, bёuturi alсoo|iсe ||{ l.:,;I nea|сooIiсe' Diveгtismentu| este rea|izat prin intermediul muziсii dе;rtltltItr.

de сalitate superioarё' un bogat soгtiment de bere. -'r .|tl danS, inгegistrаti 9i difuzatё prin insta|atii speсiale gi pгin disс.joсkey' сirrt.
1'6' Berёria este o unitate speсifiсё pentru desfaсerea berii de mai multe soь .r.:tr;ttrё organizarea gi desfёguгarea intregii aсtivitёti. Videoteсa este o Тnсёpert'-
timente' in reсipiente speсifiсe (!ap, ha|bё, сanй) de diferite сapaсitёli 9i a unoг ';lr.t)|?l amenajatё оu insta|аtii eIесtrorliсо dе redare gi vizionare in сare se ple.
produse gi pгepaгate сaгe se asoсiazё in сonsum сu aсestеa (сrenvurgti сu '. rr rl. r vldeoprograme gi fiImе.
preсum 9|
Ь,ean, mititei, сёrnali, сhifte1u{e, foetaje, сovrigei, migdaIe, a|une etс.), ,l 5 Bufet-bar oterё tIl'l !;tlttlttlr.ltl tr.:;tl;tlll; tle pгeparate сaIde Ei reсi (gustArr,
brAnzeturi, gustiri сalde qi reсi, minuturi (din ouё, |egume), speсia|itёti dе zahana .'.lrrtlvtCiuri, minuturi, nlArtr:.jtttlt'
Illl.lItt,...iIi,l); rtlsоrie) pгegаtite in buсёtёriа prсl
(1-2 preparate), preсum bёuturr aIсoo|iсe (сoniaс, rom, sortimtlrtl гс+strЭns de llllltlr' са|dе si reсi'
9i l)i l{] sаU aduse din afаli1, ll;irtllttl ttr..tlr bdrttrtrt tl|ссlt-lltr;t:
vinuri gi lrёLlturl neа|сoo|lсtl) r'r1lr.11|lyg), bеre' vintlrl' Iа p.lIr.rl
70 |\,litttltgсtttсttltll rl1lr.ritlitttriIltr ill Irtllс|iit|('..'| |('5liIlltilIlс lttft,lt,rlt llt Itlt tl tlt' |',t:.t itt itttttt'уtl.itt tt,t1l1111l1111111 /l
3. Unitili tip fast-food Drug.store este ststerтltl| .lstleI oгganizat, сe aparltnе alimentaliei pub|iсе, in
. Restaurant-autoservlre este o unitatе сU desfaсerе гapidа in сaгe сonsu-
3.,I
t:;lre с|ientii сonsumatori sunt praсtiс diгijali intr-un сontеxt dе ,,sens giгatorru'', in
matorii igi a|eg 9i se servesс singuri сu preparatelе сu|inaгe сa|dе
$i reсi (gustаri, rttl1Ioсul сёruia se afIё sala de preparate gi eхpozilia сu autoservire, dupа
produse |aсtаte' bёutuгi сalde nealсoo|iсe, supe, сioгbe, сreme, preparate d|n
pe9te' аntreuri' preparate de bazё, saIate, deserturi' fruсte) l)аrсurgerea proсesu|ui de оonsum, spre a|te сentre de vAnzaгe, сu obieсt de
9i bёuturi alсoo|iсe .rсtivitate diferit, aIimentar sau neaIimentar.
(bere) 9i nea|сoo|iсe, |a stiс|ё, agezate in |inii de autoservire Ьu flux dirijat gi сu
p|ata dupё a|egerea produse|or.
Cazinoul este apгeсiat сa fiind unitatea de ex|сe|en{ё in sistemuI a|imenta{iei
3.2. Bufetul tip eхpres este o unitate сu desfасere rapidё, in сare fluxu| сon- 1lttb|iсe, fapt pentгu сare aссesul сonsumatorilor este de regu|ё |imitat de posi-
llrlitйliIe finanсiare de a faсe fa!й pаrtiсuIaritёliIor mediuIui oferit, Dispunе de
sumatori|or nu este dirijat, servirea se faсе de сёtre vAnzёtor, iar p|atа se fасe
.tproximativ toate posibi|itёlile de ofeгte destinate сonsumu|ui, pгeparate gi bёu-
antiсipat. Unitatea este dotatё сu mese tip,'expres,,.
trrri fine, din !аrё 9i din impoгt, сAt gi de sisteme' mij|oaсe gi instalalii aferente
3.3. Pizzeria este o unitate speсia|izatё in desfaсerea soгtimente|or de pizza.
rrllei game diversifiсate de joоuri de noroс, distraсtive gi de lumini, astfeI inсёt' сu
Se mai pot desfaсe gustёri, minutuгi, salate, produse dе patiserie, гёсoгitoare,
tttiсi exсeplii Тn situalia сazinouriIor mai pulin fгeсventаte, atmosfera este praсtiс
bere, vin Ia pahar sau bёuturi sIab a|сoolizate.
3'4. Snack.barul este o unitate сaraсterizatё prin exlstenla unei tejghe|e-bar, 1lermanent,,inсendiarй''. ospitiriile.biЁ sunt unitё(i de alimentatie publiсё ampla-
de regulй in imediata apгopiere a gёrilor gi autogёгi|or, pie[elor, sau aItoг
:;;ate
сu un front de seгvire сare sё permitё aссesul unui numёr maгe сte сonsumatori.
,,one de сirсulalie intensё a potenlialilor с|ienli gi сaгe, pгin paгtiсuIaritateа
servi{i diгeоt сu soгtimente pregёtite tota| sau partial in fata lor. oferё in tot timou|
tlbieсtului de aсtivitate oferё сonsumului preparate оulinare reсi gi сalde, dar сare
zilei o gamё diversifiсatё de preparate сu|inaге (сrenvurgti, pui frip{i, sаndviсiuri,
1lermit a fi servite intr-un timp re|ativ sсuгt, |a pгeluri aссesibi|e.
сёrnёсiori' unele preparate сu speсifiс), pгeсUm 9i bёuturi nea|сoo|iсe сa|de
9i Gantina-restаurant oferё posibi|itatea vAnzёrii direоt сёtre сlienli, Тn vederea
reсi 9i bёuturi alсooliсe Тn soгtiment redus.
t,onsumului u|terior, de produse preparаte gi semiprepaгate сu|inare, produse de
cofetйria este o unitate speсializatё pentru dеsfaсerea unui soгtiment |arg de r;ofetёrie, pizzerie, patiserie 9i rotiseгie, preсum 9i bёuturi alсoo|iсe gi rёсoгitoare
prёjituri, toгturi, furseсuri, сozonaс' inghelatё' bomboane, patiseгie finё, bёuturi
rltс. In aсe|agi timp, este organizalia сare, сa urmare a dimensiunii sufiсient de
nеalсoo|iсe сa|de gi reсi gi une|e bёuturi aIсooliсe fine (coniaс, liсhioф.
lrlсёpёtoare a sёlii de servire de pinё la 400-500 de loсuri, in anumite сazuri,
Patiseria este o unitate speсia|izatй in desfaсerea pentru сonsum, pe |oс sau
tlfеrё posibilitatea organizёrii de seri distraсtive, mese festive sau de protoсol,
Ia domiсiIiu, a produсliei proprii speсifiсe, [n stare сa|dё (plёсintё, gtrude|e, meь
tlunli 9i botezuri, a|te asemenea evenimente' pentгu сare сantina-restaurant asi-
deneIe' pateurr, сovrigi, brAnzoaiсe, gogogi, сornuri etс.). Soгtimеntul de bёuturi
t1urё сonfoгt ridiсat gi ambiant plёсut-muziсё, spalii de dans, pгograme distгaс-
inсlude bere |a stiс|ё, bёuturi nealсoo|iсe, bёuturi сa|de, rёсoгitoare, vin |a pahaг,
lrve.'
diferite soгtimente de produse |aсtate (iauгt, сhefir, |apte bёtut etс.). Se.poate
in mari|e orage сa gi in loсalitёlile rura|e, pe aгterele intens сirсulate au apйrut
organiza 9i сu profilde p|йсintйrre, simigerie, сovrigёrie, gogogerie sau patibar.
sute de unitёli din сele mai diverse tipuгi: гestaurante, baruгi, сafenele, snaсkuгi,
ln afara unitёli|or de alimentа{ie publiсё аmintite pAnё Jcum, mai putem adi-
rrnitйti fastfood, pizzerii, restaurante etniсe, pensiuni de familie, popasuri, оhiog-
uga сёteva сarе fie sunt u|timele venite pe piala гomёneasсё' fie se inсadгeazё
t:uгi, tonete 9i a|tele. Еntuziasma{ii au fost mu|(umili Ia inсeput de cёgtiguгi|e
in- сategoria unitёtilor a сёroг ofeгtй este axаtё prеponderent pe oferirea de tеalizate, сaгe se situau in mod evident peste media venituri|or - destu| de reduse
bёuturi.
,t|e angajali|or acestui seсtor. Marea majoritate a intreprinzёtoriloг au folosit foгta
Birtul aгe in general 20-50 |oсuri |a mese 9i este amp|asat Тn loсuri|e aglo- rle munсй din fami|ie fйrё сa aсegtia sё aibё сalitatea de angajali 9i fёrё o сa|i-
merate сa pie{e, gёri' autogёri, in apropierea platforme|or industriaIe. oferё la
llсare de profi|, сorespunzйtoare.
vinzare un sortiment relativ sсёzut dе preparate gi bёuturi la preluri miсi.
Bodega este o unitate asemёnЁtoare сu 30-40 loсuгi la mese' сu spaliu
restrins pentгu servire, preparare gi depozitarea mёrfurilor. ofeгё un |arg soгti- 2.2.3. Alte forme de servire in restaurafie
ment de gustёri servite |a sсobitoare, antreuri' salate, deseгturi, bёuturi a|сooliсe
Muta(ii|e сe|e mai impoгtante Тnгegistrate ?n ultima peгioadё in obiсeiurile de
gi neaIсoo|iсe. Mesele sunt Тn genera| Тna|te, сu blat |аvabi|, sau de dimensiuni ()onsum a|e populaliei, sunt гeprezentate de schimbarea moda|itё{i|or de satis-
mai miсi (;oase gi сu taburete). Bёuturile sunt poгtionate |a pahaг.1
taсere a nevoi|or de hranё. Statistiсi|e demonstreazё faptu| сй, аstёzi in Iume,
Pub.u! este unitateа de a|imentalie publiсё сe faсe paгte din structura сe|or ltесare a treia masё se ia in afarа domiсiliu|ui.
miсi gi foarte miоi, in sensul сё, pentru desfёgurarea obieсtu|ui de aсtivitate, se
Aсtivitatea de alimenta{iе se bаzеаzA pe сontaсtuI direсt сu сIrentu|, produс{iа
rezumё de obiсеi |a seгvirea de bёuturi a|сoo|iсe diverse, asoсiate mai mu|t sau
Iа momentu| сonsumuItti gt tltlt:tltt (:ll|;ll [)irltiсiparea с|ientului. UnuI dlntre faсtorii
mai pulin сu posibi|itatea oferirii unei game restrAnse de gustёri сalde gi/sau reсi.
t;аre determinё suссеstll itt;t[.tt.rltt.tl tlttt:l ttnitё{i de alimentalie este amplasarea
.rсostela. o ampIasarс t;tvtrt;tllt|.l 1rt.tttt||tl Lrrlltёtii sё benefiсiezе de fIuхuri сon_

' Nistoreanu Puiu, Managemettlll itl Ittrisrn $r.se/v/(]il, [:rlilrrr;l АSЕ, Bttсttrr.l.,lr, 2()03, l
Drаqhiс. ()ottslаlltirr' Milr;ri liitlttr'|.t t,ttt:. th: ||ltIlli|(l()lll(!|l! itl;ltltvtl;tItt t!tl t:tltlttltl
http //www.bibIiоteс;r-diqitа|:t.;lstl trrllrlllltrtIrlt:;l/pаqlttlt2;ls;1l,2itl t:;t1l{) (ассеs;rl llt;llIli..,,()1l)
/t/r,.'irл :it!tvl(:u ltttt:;tк:tt, I rltlur,r l.ilr.r lr ,'oo/'. l5(i 157
72 M:rlrЦlс'lпсlllrlI tl;lсt;tlittttiltlr ill llrllсIiillt.чl tt..,l.lttt:llit.
l пf t.u.sl t,ttt' Ittt,l t, l,' l', t, t l' l !| l|| \ t ! l l |,\ I || | l Il l l lI t t 1\
s|stente de сlien[i. Aсest faсtor este neсesar, сJar nu gi
1 t t 1

sufiсient, intruсёt
managementuI unitё(ii trebuie sй se preoсupe de fideIizarea
сIientelei. l|'llli) intr-o ord, pгintr-o suссesIUl1t] сle opera!tutll- tlt-.t;tlttqt:l;lre, pёstrare, reТnno-
ln organizarea aсtivitёtii de a|imentalie, sе faсe distinсtie Тntre lrl.' tnenliП€re la temperaturа сorespunzёtoare gi distrrbulre" Dotёrile neсesare
alimentatia
colectivё сare satisfaсe nevoile de hrёniгe |a |oсul o" йun"а t'..tttru o astfe| de aсtivitate sunt:
etс. 9i.a/imentalia comerciald сare se adreseazё с|ien{i|or
i;йЫ;',;;ы . аpaгat pentru sсhimbaгea banсnotelor,
'

in perloadele de timp .
Iiber a|e aсestora. mobi|ter adeсvat pentru tёvi|e, taсёmuriIe, pahare|e, gervetele folosite de
, ,,rrsumatori;
2.2.3.1. Alimentalia сolectivi . 1-2 distribuitoare pentгu preparate сa|de (гeg|abi|e);
. 1-2 distribuitoare pentru preparate reсi;
Alimentalia сolесtivё este o alimenta[ie сu сaraсter soсial,
сarе oferё mese сu . un distribuitor pentru duIсiuri gi produse zaharoase;
un apoгt nutгitiv eсhilibrat, intr.un сadru agreabi|. Unitё{i|e
de aIimentalie spe. . un distribuitor pentru pгoduse сalde;
сifiсe sunt restaurantele cu autoseruire gi distribuitoarьb
automate. . un distribuitor pentru gustёri, sa|ate;
Aiсi sunt grupate uлitёli|e сare indeplinesс сa funсlie speоifiсi
.|a сare se adaugё Тn funсlie de obieсtive|e firmеIor
сea de hrёnire, . un fiItru de apё platё, reсe.
9i runJ1i"-J" utiIitate. Unitёtile (;аnd orarЦl nu este restriсlionat 9i numёru| сliеnfi|or nu este сunosсut, se
se intA|nesс in сadrul intreprinderilor, institulii|or adйinist,"tiue,
gi
йGtii;;;;.;;й: . rlr lr? pГep?Гate сongelate sau refгigerate pe сare сlientuI Ie aduсe la temperatura
!.чаnt eduсafie, spitale, сёmine, sanatorii, tabere, гe|igioase etс. rt..l;esarё сu ajutoгul unoг сuptoare сu miсrounde programabi|e.
obieсtul lor de aсtivitate se poate rezuma |a oferirea dЪ"o.unitа1i
mese сu un аport nutritiv
eсhiIibrat, servite Тntг-un сadru agreabi|. l)eс|angarea automatu|ui se faсe сu monede sau сё(i magnetiсe' Рentru
Cantina-restaurant rrll ,l.tlziгea pгeparate|or se fo|osesс сuptoaгe сu miсrounde. Aсeste automate se
era o unitаte foarte rёspAnditй in tгeсut, Tn majoгitatea
intreprinderi|or gi instituliilor din Rominia. Doiarea lrl|tlseSC gi Тn a|imentafia сomerсialё, ele fiind amp|asate in speсia| pe holurile
aсestor unitё{i se fасe сu
mobilier simplu, dar rezistent' Pregёtirea mesei se faсe Ir. lIr:IuriIoГ
9i oferё mai a|es bйuturi.
in buсйtйгii|e proprii sau Avantaje|e aduse de utiIizarea aсestor eсhipamente se referё |a urmёtoare|e
prepaгate|e sunt aduse din buсёtёriile a|toг unitйli.
Mese|e sunt servite in genera| .l.'l)есte: asigurё un timp f|exibil de opeгare, eliminё seсtoruI destinat buсёtёriei,
pe bazё de abonamente pentru meniuri uniсe
siu Tn une|e cazuri сu posibilitate r...ltrЭn$ suprafala de distribulie, se reduсe numёrul peгsona|ului, preсum gi сos-
de a|egere. in afara сomponentelor din meniu, с|ienlii
au posibiIitatea sа сumpeгe IrrrtIе de exp|oataгe.
bёuturi rёсoritoare, duIсiuri, fгuсte, a|te alimente preambaiate.
Restaurantele cu autoseruire tind sё in|oсuiasсё formu|a tJnitё|ile ce asigurё seruiciile de alimenta{ie pe /oс sunt destinate |a douA
с|asiсё a сan- ,1rrr1le maгi de persoane: сei imobi|izali |a pat gi сei сare se pot deplasa pe drs-
tinе|or gi sunt unitЁli de alimentаlie rapidё. Amenajarea
lor este mal pulin сos- l,rrrtе foaгte sсuгte. Meniul este adaptat speсifiоu|ui сlienliloг 9i nevoi|or speсifiссl
tisitoare qi luxoasё Тn сomparаlie,сu сea a restaurante|or
сu autoserviгe, nive|u| .r|i.369.1or,. Ce| mai impoгtant aspeсt iI reprezintё transpoгtu| pгeparate|or, сeeiI
de сonfoгt este rеdus, dotйrile sunt simp|e, investitia
dе bazё o сonstituie linia de l r. tГY-.|pUПё gёsirea unor solulii optime de asigurare a temperaturii сoгespurt.
autoservire, Тn majoritatea сazuri|or Iiniarй, preсum gi
eсhipamentele din buсё- ,..rtrlare a prepaгatelor de la momentu| produсerii 9i pAnё |a momentu| servirit'
tёrie, inсIusiv сe|e pentгu pёstгarea materii|oi prime
9i p.oЬuselor finite. Cагaс- ..r'rviсiuI
de distribulie trebuie sй fie rea|izat de personaI speсializat сare sё
teristiсa aсestora este gi reduсеrеa sensibiIё.a numЪrutui " с" p"r..on"l prin uti|i-
. |( lvеdeasсё promptitudine
zarea unor automate, atAt in buоёtйrie, сAt gi Тn aсtivitёfi|e oe jistriьu1ie. 9i sё respeсte сondi[ii de igienё.
Тermeni
sinonimi pentru a desemna aсest tip de unitate sunt:
self-se ruice, cafeteria.
Meniul este ales de fieсare сlient, Тn funсlie oe prй.inleЬ 2.2.3.2. Ali mentatia сomerсiali
finanсiarе oferta 9i posiьilitёtile Аlimenta|ia comercialё se adreseazd soliсitanlilor сu prefeгinte individua|izate
de obiсei 5-6 gustёri inс|usiv sa|ate, 2-3 preparate de
bazё,3-4 deserturi,"u?T9:
2-3 bёuturi rёсoritoaй 9i 1-2 soгtimеnte de оafea. ё|ienцii Il.'lltru hranё 9i bйuturi, prestarea serviсiilor fiind asiguratё de unitёliIe eсonomiсe
se
seryesс singuri de |a |inie, de unde Т9i iau pe tavё taсimurile
adесvate p,Ьp"-
Il|(|(]pendente сu funсlii de гestauralie (restaurante, сofetйrii, сafene|e, baruri),
9i
ratelor сe le vor сonsuma. Debarasarea o Va faсе сlientuI , .rt Тi de unitёtile сu profi| simi|are apa(inёnd ТntreprinderiIor сomerсia|e hoteliere
sau persona|u| angajat ',.rrr altor struсturi independente de a|imenta{ie сomеrсialё. in aсest tip de unitёti
[n aсest sоoo.
Distribuitoarele automate pot oferi majoritatea preparatelor .'.,resPeсtё сuItura qi tradilia oriсёгui popor. adaptate Ia tendinte|e gi evo|utiiIe
inсluse Тntr-un
meniu: sandviguгi, preparate сa|de gi reсi, bёuturi.сaloe gi rrrltlgistrate pe plan international. Aiсi se аfirmё 9i se pun Тn vаIoare obiсeiurile
reсi, dulсiuri etс. iIl|(jаrU. popor, arta сuIinarё, ordinеа seгvirii pгeparate|or gi asocierea сu bёuturl,
Prinсipalu| dezavantаj^este aсe|a са tiесaгe automat
|ivreazg_ Тn prinсipiu _ Un
singur tip de produs. qчn9r3t,.сlienlii au |a dispozilie o bateгie de automate,
r vesela pentru mаsА
Ir.()OГUl gi
peщu diferite preparatein 9i bёuturi, preсum taс6muri,'pahare, A|imenta{ia сomerсi;.ilil t;LtJlllrlс1t.r|сltl;i fсlrme de aIimenta|ie.. alimenta|ia rapidё
9i сondimente etс.
organizarea serviсiiIor prin automate este determinatё de tlmpul .' t .l t t пe ntat i a t rad i{iott сll ;i
stаbi|it
pentru aсеste serviсii: |imitat sau deсаlаt pe parсUrsu|
zi|ei. Тn prtmul с;tz' аr| tim-
pului |imitat' alimentele trebuie sA fie gаta pentru
а fi сonsumate intr rtrt ttrrr'rvа|
Nсlqrtt Rt.tхаtlс1ra' l \lt|llt |пltittt,;t .,t',|r,lttttlttt lk: tllittt:|t1lltI|t:tl! ltt tl':;!;ttttltttltl' I rlz;t rIrl
qrll,|li .)/11\()
"/\
Ittlrrt,slt ltr Itu tr ,lt l',r ,r rrt пttll!\!t rtt tt.\lttlttltlttilii
A|imenta{ia rapidё are numeroase simiIitudini cu aIimentalia
сo|есtivё 9i B. Distributia free-flow stl rtl;tll.ztlllzа prIll putlсtе de distribulie speсia|izate,
anume: nu se oferё produse sofistiсate, posibilitёliIe de a|egeгe
ale сlientu|ui r:vr'lltllal amplasate insu|ar, sеpаrate intгe ele prin zone de aссes. Ca intr-un
sunt, Тn general, |imitate, prelul este rе|ativ sсёzut, iir a|сёtuireЪ
meniu|ui se faсe lrr.rr;:,tzin сu autoservire, in сirсula{ie |iberё, nedirijatё, с|ientu| treоe сu tava prin
direсt de сёtre с|ient, fёrё influenle exerсitate din paгtea personaluIui
de seгvire. l. r];l bufete|or de distгibulie' a|egAnd сe doregte gi _ сeea сe diferenliazё sistemul
Cele mai reprezentative unitё{i de alimentalie rapidй sunt restaurantul
сu auto- lrl tlrdinea сare ii сonvine. De altfeI, sistemu| amintegte de serviсiu| Тn formu|a
serviге, restaurantuI fast-food, оoffee-shop, snaсk-baru|' braseria gi
unitёlile ,rltItlsеrvire tip bufet suedez, speсifiсё aIimentatiei traditionale. Punсte|e de
speсializate in livrarea la domiсiliu.
. Restaurantele cu autoseruire funсlioneazё pe paгсursu| intregii
zi|e gi
,|t..lttbutie se pot prezenta gisub formё de standuri, fieсaгe, eventua|, inсIuzёnd o
. .ll;. l pentru efeсtuarea p|ё[ii.
oferё un sortiment relativ сuprinzёtor de preparate сaide gi reсi gi
de bёu-turi. l'toduсtivitatea personaIului de seгvire este inferioari self-serviсe-ului liniar,
Pentru restaurantul сu аutoseгvire, e|ementu|-сheie este repгezentat
de sis- . |.rrtiimДne superioaгё restauгantului сu serviгe Ia masй.
temul de distribulie. Fieсare sistem asigurё o аnume f|uentё
a с|ien!i|oг, сeea сe Itlсonveniente|e se|f-seгviсe.ului liniar se transformё Тn avantaje pentru distri.
Тl reсomandё сa faсtor in determinarea suprafe|ei
sёlii de ionsum' Dеterminarea lrrrlr;l fгee-f|ow, Relalia сlient.persona| se rea|izeazё prin intermediul luсrёtoriIor
suprafe{ei sё|ii de сonsum se faсе sub inf|uenla a|tor faсtoгi, preсum:
9i ..llt) аprovizioneazё punсteIe de distribulie, pгeсUm gi a responsabiluIui, сare igi
- numёrul de сIienti, apreсiindu.se сё' de exemp|u, un restaurant
сu auto- lrr l. tle ЭSUIПa ro|ul de ТntAmpinare gi Тndгumare a о|ienfilor.
seгviгe de intreprindere nu poate fi гentabil pentru mai pulin de 5O0 de с|ienti
intr-o zi; ''
Neajunsuri|e сonstau in suprafala mаi mare gi investitia mai сostisitoaгe, сa gi
ilr rtllmёru| mai mare de personal de seгvire.
- timpuI mediu in сare un сllent igi a|ege preparatеle gi ia
masa, сare este de C. SЬtemu/ caruselse sprtjinё pe utilajul numit сaгuse| de autoserviгe, сaгe
30 de minute;
r..;ltl oГ$?ПiZat pe patru nive|uгi (etaje). Ассesu| la preparate|e etalate pe сarusel,
- suprafala sёIii de сonsum afeгentй unui |oс la masй,
l.lli) efeсtueazё o migсaгe de гotalie, in p|an orizonta|, se rea|izeazё prin (gase)
lndiferent daсё restаurantu| сu autoservire se inсadreazё in
сategoria a|i- Ill||\;еe de distгibulie. Aprovizionaгea сaruse|u|ui se faсe neТntrerupt, de |a buсё-
menta{iei сomeгсiaIe sau сoleсtive, se disting trei sisteme
de distribu!Ь - self. l.llt()
seгviсe-ul |iniar (с|asiс), distribulia fгee-flow
sistemu| сагuseI (rotativ).1
фufet, sepaгatё sau ,,sсramble'') 9i lilstemul сonstituie o solulie pentru maгi|e restaurante de intreprindere.
l.rrrlсipa|u| avantaj сonstё in reduсerea suprafelei de distribu{ie, сhiaг 9i in гaport
A. Se/f.seryiсe-ul liniar pгesupune dep|asarea tёvii de-a |ungu| liniei de auto- . rr:;сl|f-serviсe-ului Iiniar^ in aоe|agitimp, eventuaIa nehotёrёre a unui сIient duсe
servire de сёtre сlient, сaгe a|ege preparatele gi |e p|ёtegte la
сapаtul liniei. I.I l)loсarea unui singur ghigeu dintre сe|e gase.
Forma{ia de servire este a|сёtuitё din luсrёtoii p"nt.u aprЬvizionarea
|iniei, lltсonvenienteIe сonstau Тn vizualizarea сu o oaгeсare difiсu|tate a pгepа.
оasieгi gi debaгasatori^ Numйrul mediu de с|ienli serviti Тntьo
orё сare revin unui r, r|r:lor din сauza гotaliei gi in stabi|irea greoaie а сontaсtului с|ient-personа|.
Iuсrйtor este de 60. Compaгatia trebuie fйсutё сu un restaurant
de nivel mediu, ()riсare ar fi sistemul dе distribulie
- liniar, free-f|ow sau сaгusel _ debаtel.
сu seгvire la masё, unde un сhe|ner bun poate servi simu|tan 2Q de ...ll()а se faсe de сйtre persona| sau de сёtre с|ientul insugi, eventua| аvAnсl
с|ienti. |;t
Аgadaг, Тntгe produсtivitёtile aferente peгsona|ului de servire oin
сeБ й;iй;; . il..Jltlzitie o bandй rulantё'
de unitёli se Тnregistreazёun rapoгt de 3 la 1 Тn favoarea self-serviсe.ului
Prinсipa|ul inсonvenient Т| сonstituie b|oсaгea firu|ui de agteptare,
|iniar. . Restaurantele fast.food sunt unitйliIe сu сe| mai rapid serviсiu 9i aсoperi.r
mai а|es in
fala seсtoru|ui сu preparate сalde, datoritё indeсiziei сlien1itorliruperilor
'tl.И, din piala mondialё. Se сaraсteгizeazi exс|usiv pгin vAnzarea |a tejghеa
de ritm .lrrlptoiГ) a unui soгtiment |imitat de prepaгate gi bёuturi, prezentate in amba|a1e
in apгovizionaгea de la buсёtёrie (de exemp|u, сu p,"p"Ьte |a grёtar). 1.
Pentru |r.rtniCё folosintё, сare se сonsumё pe |oс (|a masё sau in piсioare), sau se pot
reduсerea timpu|ui de a|egere, se reсurge la limitarea numйru|ui
de prepaгate. lrl.t t;u sine. orarul de funсlionare este prelungit, pёnё Ia ora 24. Sunt unitё{i
Intre impeгfeсliuni|e sistemu|ui se insсrie gi tentalia de a repeta
a|egerea per. .rttitrl|asate Тn Ioсuri ag|omeгate pentru a atrage o с|iente|ё numeroasё. CIientе|a
soanei din fa!ё, с|ientul neаvёnd timp sufiсient pentru alegerЁ.
Tot inconvenient ,..;lr'' Тn geneгal, reprezentati de segmentu| de vёrstё ,15-35 ani. Unitйli|e сele
este сonsiderаtё tгeсerea tuturor сIien{ilor de.a Iungu| intrфil Iinii
de autoservire, Il l. ll rеprezentative sunt Subway, сea mai mare re{ea de profi| din Iume сu 33.749
сhiar daсё сineva nu doregte deсAt un preparai aflat |J оapёtu|
liniei sau o .lr. 1g5f3ц;2nte Тn anul 2010, MсDonаId's cu 32.737 restaurante] 9i a сёrei
bёuturё.
, IlrlrrteIё гeprezentativё este formatё din famiIii сu сopii. Suссesul aсestor tipuri
Avantaju| self-seгviсe-ului |iniar nu rezidй doar Тn produсtivitatea
ina|ti a per- . |r ' t rrlitёti se bazeazё pe 4 e|emente:
sonalu|ui de seгvire, сi 9i Тn posibilitatea observёrii diгeсte
fo|osirea re|ativ intensivё a suprafe{ei de distributie.
a гeaсliei с|ienlilor 9i . саIitatea produse|or;
. гapiditatea serviсlului;
. сurаteпie desёvArgit;i,
. Dret re|ativ sсёzttt.
'Lupu Niсo|аe' Hсltelttl. eсoll()lIl||| |,;l llt:lllilq(!lllеllf, Еdi{ia а 3-а, Itltltlr;r All l]r.r:k,
p ?{\1
Btlсrlrо$ti' 2О02'
76 MаttaцсlltсlttLrI rl1lсrir1itlrriltlr irr lrtltсlilr'rс }| tс:,l;llltill|(' Ittlt,t,tlt ltt lttt tt ,1, lt,t ,t ut tпtlп\tt ttt ,t\l'tl,tlllttllr /1

in afara fast-food-ului с|asiс, s-au dezvo|tat unitёtilе drive-through (de exem. rr.staurantele с|asiсе Et с;tlItl tIt:,lIttttrrtll.t!tll t.l1llrl.l llrrr aIimentatia сlasiсё sе
p|u MсDгive, marсё MсDona|d's ), сare sunt restaurante Undе сonsumu| in afara 1rrrlla ideea servirli с|ienlrtItlt' rl.tl l;ltrrttlttI tll;ltt t;tl| (;.ll(] sе deplaseazё insprе per-
unitёlii are pondere majoritarа. Serviсiul se efeсtueazё pe geamuI lateгal aI .'tlrralul de servire qi nu tnvet s. t;;t Ill с;.tllll .llrrtretlt;lttel rapide, сeea сe determinё
autovehiсu|ului, in dгeptul unui ghigeu, сlientu| pгimind 9i plёtind produseIe fёrё a rl.rjuсerea numёrulut de petstlrtll|, Sресrflс aсеstut ttp dе unitёli este 9i servirеa
сoboгi din maginё. rrrtсului dejun.
Lumea сautё in сontinuare alimente сare se consumё rapid' mёnсaгea gatitё . Unitёlile specializate in livrarea la domiciliu sunt profi|ate Тn pгinсipa| pe
fiind mai pulin soIiсitatё. NoiIe tendinle sunt |egate de ,,hea|thy food'', гespeсtiv de |\/Za, preparate din pui, pгepагаte indiene, сhinezegti, sandviguri.
produse|e proаspete din materiе primd eсoIogiсё' 9i Тn a| doilеа rёnd de pre- Alimentalia tradilionalё este repгezentatё de unitёlile gastгonomiсe, res_
pararea сaIdё Ia vederea сonsumatoгuIui. 1,rlсtiv restaurantele сu speсifiс 9icele сIаsiсe.
BuсёtёгiiIe tгebuie sё fie neapёrat profesionaIe, сa pentгu un гestaurant с|asiс'
iar сa dimensiuni trebuie sё se {inё сont de fluхul de a|imente prepaгate, de сan-
titatea de mateгiе primi gi de pгodusul fina|. Noliunea de fast-food este destul de 2.3. Spaliile pentru organizarea evenimentelor
|argё, fieсare сaz trebuie tratat separat, pentru сё existё multe сerinle speсifiсe.
Uti|aje|e de buсitёrie foIosite in generaI pentru dotaгea unei astfel de unitd[i pot fi Loсalia pentru desfёgurarea unui eveniment este esenlialй. Praсtiс fёrё
impё(ite in douё сategoгii: сe|e pentгu prepaгaгea efeсtivй 9i сe|e de expunere .^xrstenla unui spaliu speсia| amenajat desfйgurёrii unei сonferinle sau banсhet
spre vAnzarе' Din prima сategorie faс parte masa de Iuсru, aragazuri, plite, rrrr se poate vorbi de evenimentul in sine. Dintre aсeste |oсalii indispensabilе
friteuze, gri||-uri (netede, stгiate, mixte' сu гoсё vulсaniсё etс.)' aparate pentru .lrganizёrii evenimentelor, pгin pгisma сapaсitйlii, dotйrilor, ambientuIui, Iuxu|ui,
kebab sau hot-dog, гotisoare, spё|ёtoaгe gi multe a|tele. Pentгu eХpuneгe 9i vAn. ..leganlei, unele sunt imposibil de neobseгvat.
zare, se fo|osesс Iiniile сomp|ete de autoservire' сompuse din mese сalde (bain- Spaliile pentгu organizarea evenimentelor sunt reprezentate de suprafele|e
marie), mese reсi, vitrine de сofetёrie, dispensere (pentru pёine, taсёmuri, tёvi), .rloсate de diveгse unitёli de profi| (agenlii de organizёri evenimеnte' agenlii de
termlna|e pentru сasa de marсat, daг 9i din utilaje separate' preоUm vitrine|e tLlrism, гestaurante, hote|uri, сentre business, сultura|e) сu sсopu| oblinerii unor
(сalde sau reсi)' Importantё este dimensionarea acestor buсёtаrii profesionale. .rvantaje finanсiaгe in сontuI ambientu|ui сreаt in spaliile respeсtive, dotёri|or'
CAnd se faс са|сuIeIe utilйгii unui restaurant, tгebuie avutё in vederе peгioada de r;aIitёlii serviсii|oг puse la dispozilie gi care faс paгte din intreguI paсhet oferit de
virf a unei zi|e sau eventua|e evenimente сe vor fi gёzduite de unitatea res- rrtlttatea сomeгсialё in сauzё.
oeсtiv. Тn Romёnia, din punсt de vedere al amplasamentului hoteturilor sau altor
Chе|tuieliIe сu utilajele pot varia in funс{ie de сapaсitatea restaurantului gr de :;ltucturi cu func|ii de organizare evenimente, pe piala autohtonё, prinсipа|ele
profilul aсestuia. De exemp|u, un fast-food оu 50 de loсuri la masё neсesitё o (:()ntre' Тn afarё de Buсuregti 9i Тmprеjurimi, сare prezintё o ofeгtё сomplexё, sunt
investitie in utiIaje de buсёtйrie de сirсa 20.000 de Еuгo. Daсa se,ia in сa|сuI gi r;cIe de pe Va|ea Prahovei, urmate de Constanla, Timiqoara, CIuj-Napoсa, laяi.
mobiIierul _ mese gi sсaune' se poate ajunge pe la 25.000 de Еuro.' Conform se|eс(iei rea|izate de Romanian Convention Bureau (RCB) , in
Sunt o serie de reguli сaгe trebuie гespeсtate intг-un fast-food, de pildё min- ltuсuregti gi imprejurimi se evidentiazё prin dotёri gi ambient superb, urmёtoarele
сarea сare urmeazй a fi seгvitё nu trebuie sй se intA|neasсй сu fluхul de vаse |rlсatii: Нotelul Majestiс, U Busиess Center, Crowne Ballroom, Hotelul lnter-
murdare, aсestea tгebuie sё aibё сirсuitе separate. De asemenea, vesela gi I:Оntinental, Prisma 2 -_ otopeni, Palatul Mogogoaia - Comuna Mogogoaia, Com.
сratiti|e trebuie spё|ate in сuve separate. 1leхul Turistic Astoria Snagov, Centrul olimpiс ,,Sуdneу 2000" - Snagov.
Amplаsarea eсhipamentelor se faсe сu гespeсtarea standarde|or de igienё in Prahovа, de o frumusele qi uti|itate sunt Clubul de Gotf gi |1otetul
alimentагё in vigoare, 9i anume сonform HAссP (Нazard Ana|ysis & CritiсaI ltlternational Sinaia' ^rea|ё
ln nordul !ёrii, in Suсeava, Нotelul Best Western - Gura
ControI Point), |so 22000, сare este |ege gi in Romёnia de |a 1 oсtombrie 2007. llumorului reprеzintё, de asemenea, o loсalie ineditй pentru organizarea eve-
rrimenteIor gen сonferinle gi banсhete'
Se reоomandё сa paгtea de buсatarie сu seсtoаre|e de semipre|uсrare a materiei
prime sй fie proieсtate spre spate|e unitёlii, iаr zonele сu eсhipamente|e de Mediul deosebit Тn сaгe sunt amp|asate (сentrul oгagu|ui sau сele mai fru.
proсesare сaldё, de unde гezuIti pгodusu| finit, sй fie amp|asate de rеgu|ё |a llloase zone a|e oгage|or amintite), designu| 9i arhiteсtura Ior, uneIe din e|e fiind
t;onsiderate chiar obiесtive сu|tura|e (Palatul Мogogoaia) faс сa aceste destinatii
vedere. in p|us' show-u| este gi un argument de vAnzare, pregйtirea proaspёtё in
fa{a сonsumatoruIui сгegte сonsiderabi| сifra de afaсeri a |oсaIu|ui. 1lline de e|egan!ё, сe tind spre peгfeсliune ln une|e сazuri (Нotelul lnterсon-
ltnental Bucuregti), sё se inсadreze in rёnduI loсalii|or ideaIe pentru organizаrea
. Coffee.shop.urile sunt unitёli ampIasate Тn hote|uri sau |oсuri ag|ome- rrnui eveniment sp|endid- Еle dtspLtn сlе toatе atuuriIe pentгu satisfaсeгea oriсёrei
rate,de tipu| magazine mari' aeropoгturi etс. Majoritatea preparate|or sunt pгegё.
dorinte mаnifestate de benеftсiаr, сleoаleсe prеzintё o ofeгtё diveгsifiсаtё.
tite Ia vedere, Tn spatele unei tejghele. Aсeste unitёli reprezintё o imbinаre Тntre
Printre aсеste destinаttt 1ltll ft 1lttttr:l;tltl distinсt Centrul U Btlslлe.s.s $ Priыna 2'
сlаtoritё faptului сё difоr;i 1rrl(ttt r|l. i t.l..l.t|ttэ' deoareсe aU са fLtnсtie prinсipа|ё
' Stёnсiu|esсu Gabrie|a, Miсu Cristinа Есonoпtie gi ge.stllлlе itt |ttrigtt Pttlllll:ttttl 1i
slttrtii r;;lz- ',t()11 '
Маlragеltlеntul ltфlьtt.ttt.Ittr tt ,lt' l',t ,t t|| lIlIlll\|I t|| l|\IIlIllllllIIlI /t)

organizarea сonferinte|or 9i evenimente|or de mare anvergurа, insё nU au Тnсor- rle |oсuri ln funсlie de nurтll1ttlI t|t.;tс.t:;rl.tttt: r;tl l;tlllltlilza evenimentu|), mоnl'tt
poгate in struсtura сlёdiгi|or lor spatii de оazare (e|e nu sunt hoteIuгi sau сom- thversifiсat, meniu persona|izаt' ;хtstlltIttittrlil ()Гq;lll|/i]l|| еvenimentu|ui in аeг |iber..
plexuri hote|iere). Cu toate aсestea, fiind foaгte bine pozilionate (in zona Piala
Pentгu o mai сlaгё viziune a inс6pегr|or tieсAгut hotel, din loсalii|e preсizate,
Viсtoriei, respeсtiv lёngё Aeropoгtu| otopeni), seгviсiile de cazare pot fi ugor ;ttrl сгeat un tabeI in сare аm tnserat hotelul gi numёruI de spalii a|oсate orga-
aссesate. tlrzёrii сonferinteIor gi banсhete|or, respeсtiv:
. in сeea сe pгivegte serviсiuI сonferinte gi banсhete, CentrutU 8usиess' are in
dotaгe 12 sё|i сu nume de pietre prelioise аdeсvate speсifiсu|ui deсoгativ aI fie- Tabelul 2.6. Loсalii deosebite gi spaliile aferentе a|oсate serviсiului
сёreia (Jade 1gi 2, Agate, Garnet, Rubу 1, Rubу 2, Emeratd 1, Еmerald 2). De Conferinte si Banсhete
asemenea' сentru| mai аre Тn dotare o saIё mu|tifunсliona|ё (,,Оn Top of Bucha-
resf'_ suprafa!ё de 200 m, 9i сapaсitate 2O0 peгsoane, uti[izabi|d pentгu ban- Denumirea Spalii aloсаte serviсiului conferinle gi Banсhete
hotelului
сhete, reuniuni gi programe soсiaI.сu|tura|e) 9i un spaliu de lobby (,,Cora|, cu (ientrL
)entru|olimpiс 3 1 sаlё tтu|tifunсtionalё, 2 de сurs, 1 de leсturё' 1 de
suprafa{a de 76,8 m2 9i сapaсitate de 75 loсuri utilizatё pentгu banсhete).
:;уdne
;уdneу 2000, seminarii, 1 de videopгoieсfie, restaurant
Compleхul Prisma deline o suprafa!ё totalё de 106.000 m, (din сare сса :;nз99
20000 m, interioг) + 12.000 m2 teren adiaсent. Cele 2 hale _,,piismа 1 gi2'', omolexul Тuristiс
Сompl 3 1 salё ooliva|entй. restaurant
11.000 m2 fieсare, 9 m inё|lime - сomuniсё prin сu|oar aсoperit. Suprafala netё As]9щ
storia, Snaqov
сe poate fi Тnсhiriatё сёtгe expozanti in ha|a ,'Prisma 2'' (disponibi|i тn prezent ubulde Golf,
Clubul 4 2 sё|i сonferinte, restaurant
pentru evenimente) este de ссa. 6.7.000 m2. anova
[)rаhot
o altё |oсalie се neсesitё tratatё distinсt este Palatul Mogogoaia, o,,bijuterie'' 1tlotel Best Western, 4 5 sЁli сonferinte' restaurant
сu|tuгa|й сu aгgumente seгioase in сirсuitu| evenimentelor. pЪtatut Mogogoaia сlura Humorului
faсe paгte din CentгuI de Cutturё ,,Pa|ate|e BгЭnсovenegti de |a Poгti|J 6uсu. l lotelu|
lol |nteгnaliona|, 4 9 sёli (Sa/a Forum,4 sё|i de reuniuni, 4 sёli de trai-
regtiu|ui'', Тmpreunё сu Arhonderia (Vi|a Еlсhingen), parсu| (36 ha), un restauгant, iinaia
Iiin ninq). restaurant
сasa de oaspeli gi Pa|atul BrAnсovenesс de |a Potlogi. Pa|atu| dispune de 8 sё|i, M аjestiс Hote|, 4 5 sё|i de сonferin!ё (l.L'Caragiale Ballroom, Matei
foigorul 9i loggia (spa(ii exteгioare сU panoгamё speЪtacu|oasё), ioсatii superbe ltuсuregti Millo, Аl. Оdobesсu' C.А. Rosetti, C-tin Tёnase), rеs-
pentru gёzduiгea de reuniuni ofiсiale. Vila Etсhingeл reсent restauratё taurant
9i res- Iotelul Cгowne 5 12 saloane (Crowne Ballroom, Crowne Ballroom A,
tгuсtuгatё, a devenit un modeгn gi e|egant hote| сe are Тn сomponen!ё
9i+ iаtl oe ,|aza, Buоuregti Crowne Ballroom B, Crowne Ballroom C, Sala Vala-
сonfeгin!ё. Curtea de onoare a patatului (ссa' 500-600 persoane),-Poiana gi
Parcul englezesc (ссa. 600-800 persoane), Terasa-gradinё (200 persoane) dis- hia),5 sё|i сonferin!ё (Transilvania, Muntenia, Banat,
pun de сapaсitate destu| de mare 9i pot gйzdui evenimente in aer |iber. Resfa- Moldova, Oltenia\
urantul Mogogoaia este dotat сu un salon сe poate gйzdui evenimente сum sunt lllotelul д 3 sё|i de сonferin!ё (Sala Ronda, Sa/a Florentina,
banсhete|e. pentru 120 peгsoane intr-un decor adaptabi| in funсtie de preferin!e'
lntterсontinentaI, Sala Hora),2 spalii banсhete (Salonul lntim, Restau-
rantulBalada)
ln сazul hote|uriIor pгeсizate, se poate afirma сё aсestea,dispun, pe lёngё
I

serviсii|e de сonfеrinle gi banсhete, de o pa|etё vastй de a|te serviсii. дstfЬl, Sursа: PreIuсrare proprie dupй informа{ii|e oferite de site-uI RCB gi site.uri|e loсаtii|oг speсifiсate
trr tаbeI
hoteIuгi|e de 3- (с|asificагe menlionatё in гёnduri|e сe uгmeazi, Тn Тabe|u| 2.6.),
au in сomponen{Ё urmёtoaгele serviсii: сazare, alimentalie, bar & bistгo, сentru Seгviсiul сonferinle gi banсhete al |oсalii|or hoteIiere prezentate, suboгdonat
de afaсeri, banqueting, parсarе. Pentru hotelurile с|asifiсjte |a 4* 5*, serviсiilor rrlrui intгeg depaгtament in сazuI hoteluri|or de 4* 9i 5*, presupune spalii flexibile,
9i
menlionate anteгior Ii se alёturё: с|ub de sdnёtate, сlub de frumuse1e, birou infoь lrroduIare, cu inоёperi mai miсi pentru сonferinle, gedinle gi a|te evenimente de
malii, rent a car, spёlЁtorie/сй|сёtorie, сazino' сentru сomerсia|. lrttсi dimensiuni gi de сel pulin o sаlй саre sё aibё сapaсitate Тntre 150450
Struсturile de сazare menlionаte sunt сata|ogate сa fiind destinalii inedite pгin l)()rsoane, adeсvatё desfigurёrii evenimente|oг сe pгesupun un numёr mai mare
prisma servtсiului conferinle gi banсhete, pentгu faptul сё sunt dotate modern r|t: p€ГSo?П€. AstfeI, Тn funсlie de сapaсitatea gi dotiriIe ce |e are fieсаre loсаlie
9i
rёspund foaгte bine оerinfe|or privitoaгe la infгastruсtura speсifiсё organizёrii dЬ t|trl сele speсifiсate, aсestea oferё spalii gi seгvicii profesioniste pentru oгgani-
evenimente, impliсit de сonferinle gi banсhete. Conсret, aсeste desiinatii, ase- '..lrea diferite|or evenimente сum ar fi. expozitii, reсeplii' сoсktail.uri, banсhete,
menеa spalii|or сare nu sunt hote|uri, exеmplifiсate mai sus, dispun de urmё- rlrtnti, seminarii, lansёri de produsе, pгezentari de modё, ТntёIniri de afaсeri etс.
toareIe serviсii pentru organizaгea сonferin{е|or: serviсii seсretariat, serviсii biro- M;ti сonсret, vor fi exeltlJlItfi<;trttl pсlttlLl fieсare din hoteIuгiIe alese spre analizё,
tiсё, seгviсii dе сurierat, interneUwireless, flipсhaгt' videoproieсtor, retгoproieсtor, с:|tlmеПt€ сe tin dе t;;.t1l;tt,ll;tlrl.t:;;l :;ttJtlllfа{а dispusй de fieсare hotel pentгu
sistem de audto-сonferitё, miсrofoanе, sistеm de traduсeгe simultanё, vlсleoсon- r lrt;anizarea сonferill{rl|tlt :,;t ll;tltt:ltr.lt.Il lt

ferin!ё. in aсeiagi mйsuгё, pentrtr stttvtt;ttt| bаnсheting, destinatir|е;tltl:;r- vitl сU


spаtii аdeсvatе evenimentuIul (sLrpr;ll.t{;i rrtlr;esаrё, сapасitаtё. lt..:lllr'r'llv lttltttёr I
Sl;ittritt|e:;t:tt (];tlt|ltl|;t М;ttl.ti1l,tltt'tl|ttl tцll:t;t|itttti!tlt itl ltttt:;ttttt! tli, t:vtуt|ttlt(.,ttlе
')lllrr
iuniIor ilr Ilolе|Йriс чi гсsl:ttlгаtiс ttl

La сategoriа ofeгte сu Tnсёperi сe au o suprafatё sub 1.O00 m2 9i o сapaсitate ТаbeIuI 2.7. SpаliiIe holtl|ttttltlr .lltlt-.llr. l'l!lv|(,|llIt|| ( )lltlterin{e gi Banсhete
ce se Тnsсrie in int,erva|ul 500.,1'000 persoane, dintre сe|e menfionate, poate fi
Denumirea hotelului Spa}ii aloсate serviсiului
exemplifiсati Sa/a Ronda сe apa(ine Hote|u|ui InteгсontinentaI Buсuiegti сe
__._ Meetings & Banqueting
dispune de o сapaсitate de aproximativ 500 peгsoane in amenajare teatru. I
_
PIaza Hotф 12 sё|i de сonferintё, ,1 Royal HaI|, 1 Grёdinё
In сeea сe pгivegte hotelurile сu sё|i de o supгafa!й 'юWrle
9i o сapaсitate de pAnё in H elsinki de Iarnё
500 m2 respeсtiv persoane, pot fi exemp|ifiсate urmёtoarele: Sa/a Florentina F our Seasons Hotel George 5 Salon Anglaв, Sa/on Napoleon, Sa/on Loиls
(сapaсitate cca. 250 pегsoane)' inсёpere a hoteIului lnterсontinenta| Buсuregti; Paris, Paris Xlll, Salon Regence, Salon Еlуsee, Sa/oл
Sala Valahia (сapaсitate maхimё de 200 persoane), sala hote|u|ui Crowne Pla2a Vendome, Foуer Vendome, Salon Chantillу,
Buсuregti; ,,l.L.Caragiale,, Battroom (suprafala 2o3,56 m2, сapaсitate maximй Foуe r Ch a ntil lу, rеstaurant
200 persoane), sa|on a| hote|ului Majestiс Buсuregti; Sala Forum (150 persoane Grand Hotel, Viena 5
.1
sa|ё dе ba|, 12 sё|i de сonferinte, restaurant
in amenajare tip amfiteatru), sala hote|u|ui lnternational Sinaia; o salё multifunc- Meritus Mi
Mandarin Hotel, 5 Мandarin Ballroom' Mandarin Court' Man-
tianalё a Centrului olimpiс ,,Sydney 2000'' (сapaсitate de 300 persoane)' De ase- Singapore dain Club Lounge, 8 spalii sti| butiс pentru
menea, tot in aсeastё сategorie, intrё gi сele|aIte sёli de dimensiuni mai miсi, pe gedinle, restaurant
сare |e delin hote|uri|e exemp|ifiсate gi сare au in general o сapaсitate de pAnё la oyal Windsor Hotel Grаnd
Royal 5 Westminster, Duquesnoу, Salonul Grand
70 persoane (pentгu desfёguгaгea unor сonferin!e, banchete, reсeplii, сoсktai|- Iaсe, Bruxеlles
PIaсe Place, Waruvick. 9 exeсutiv Boardrooms. res.
uri, reuniuni, traininguri, gedin[e g.a.m.d.). taurant
Un serviсiu foarte сiutat, Тn speсial pe timp de vaгй, Тl сonstituie organizarea Gr and Hotel Kempinski, 5 13 sё|i de сonferinle, 2 sёli mu|tifunсlionale,
evenimentelor in aer /iber. Spalii|e pe сare le delin hoteluri|e, сum ar fi teraseIe Gеneva restaurant
de varё sau alte spalii speсial amenajate |Angё hote|, pentru desfёgurarea unui {ote| Aгts' Baгсe|ona 5 14 saloane (Gran Salo Gaudi, Salo Pau
eveniment Tn aer |ibeг, se regёsesс Тn ofeгta mu|tor destinatii prezentate. Un Cаsа/s, Sa/o Piсаsso, Sa/o Serf, Sа/o For-
exemplu сonсludent in aсest sens il сonstituie Compteхul Snagov Sаt сe se tunу, Salo Miro, Salo Nonell, Salo Velazquez,
buсurй de ambianla speсtaсu|oasё a parсului natural, desсhiderea spre LaсuI Salo Murillo, Salo Goуa, Salo Zurbaraл, Sa/o
Snagov, un сadru inedit сe-i dё posibilitatea oгganizёrii de evenimente, programe Albeniz, Salo Granadog Sa/o Clave)
motiva(ionale sau relaxare in aer liber. he Berkeley Hotel, Londra 5 Sa/а de Dans, Belgravia, Mulberry, Tattersall,
Capaсitatea, e|eganfa, modu| de pгestare a| serviсii|oг Тn cauzё Willton, Kn ishtsb ridqe
9i stilu| sunt rterContinental
tltс Amstel, 5 974 m, sёli de reuniuni qi сonferinte, 6 sё|i
punсte сheie Тn detегminarea unor loсatii сa fiind inedite, deosebite. Astfel, des-
l

Am
msterdаm pentru banсhete
tinaliile speсifiсate se rеmarсё fieсare prin paгtiсu|aritёli сe impresionea zё prin
Mаrriott East Side, Nеw York 5 Sаlё de reuniuni (Rm. Fountain), restaurant
strёluсire, dominantё fiind tendinta spre peгfeсliune.
Pe p|an mondia| pot fi remarсate с6teva exemp|e de |oсa!ii сare sunt in top gi
hе Westin Еxсe|sior. Roma 5 3 sё|i banсhete (Giardino d'Inverno, Sa/a
Ludovisi gi Borghese)' 8 sёli сonferinle
lin pasu| сu u|time|e tendinle privitor |a orgаnizarea de evenimente, respeсtiv: (Pincio, Fori, Campidoglio, Galleria, Trianon,
Grand Hotel (viena), Grand Hotet Kempinski (Geneva), The westin Excelsior Boncompaeni, Fildes. Verde).
(Roma), Foиr Seasons Нotel George V Paris (Paris), Hotel Afts Barcelona turj aIАrab, Dubai 7 sa|on banсhete (AI Falak Ballroom,), sёli de
(Barcelona), lnterContinental Amstel Amsterdam (Аmsterdam), Roуal Windsor
сonferin!ё (Suheil, Suha gl Athuraya), Ban-
Нotel Grand Place (Bruхelles), Crowne Ptaza Hotel (Hetsink|, TЬe Berketeу queting Center (,1 teаtru, ,12 sёli сonferinte, ,1

Hotel (Londra), Marrioft Еast Slde (New York), Мeritus Mandarin Singapore HotБl salё de ba| sau banсhet, spaliu pentru expo.
(Singapore), Burj alArab, Ailantis, palm Jumeirah (Dubai). zitI)
Hotelurile menlionate pun |a dispozi{iа сIienti|oг diverse |oоatii сare sй poatё fi Atltlantis The Palm, Palm 1 сentru сonferinle(Аtlantida Centru de
adaptate сerinleIor' in funс{ie de evenimentul сe urmeazй a se petreсe. in aсest tmeirаh, Dubai 5 Conferin{ё), 1 Roуal Terasa, 1 sа|on ban-
сontext este impoгtаnt de adus la сunogtin!ё сё pe |ingё evenimenteIe in loсatii chete (Atlantida Ballrom), 2 sёli сonferin!ё
inсhise s.au dovedit a fi foaгte сёutate gi сe|e organizЬte in aer ;iber. Pentru Ь (Sдllr,'r,, Bitllrtхlttts $i s/k/, spatii in aer liber
evidenlia mai сlaг spalii|e (fie elе Тn mediu inсhis sau in aeг liber) a|oсate orga- ([)оtпrrо;t:;r:;t lоt;r:;tt, Majlis, Palm Grove,
nizёrii evenimentelor oferite de hoteIurile menlionate s-a rea|izat un tabe| сare Аtltt,tvt lttIt tttl)
punсteazй сonсret aсest aspeсt, 9i anume: stIrsa: Intoсmit de autordupё stte.rtll|ll klr.t(it|lrt зll.!l ilil iIln IlI l;Ill.'I

Aсeste loсаlti dettn in medte llll llllll|.1l ritl .11111iiIlIl.ti!V 1() spatii dеstinate
.'vr:llttl]ente|oг pег hotеl, сееа се сlrltltrl.] r.1 rIi.i1'llll I|(! rr irt.;r.llllldtё сapaсitаte,
!Ir.хlbiIltаte, аslfe| illr;.1t:;.i роаrtil vt.ttt itt iIll;illiItill.lll='l llI ll .lll.l .,rlIiс:itcri сiin pаrteа
, lrrпlrlrx
Цзl.'цч]", l tlllсгаli ulr lrlг irt lltllс|iir.iс l iс
!l tl
i
1 t t.sl ittlгa t l t t
f t't t,t l t, t t,. l t t l.t t t tt, llu:й in i nсlus l t.i t t ! )'\ J t l | ( l l r l LrI i i
Un e|ement сheie pеntгu amenajarea spa{iilor in vederea organizёrii . Sа/a de bal сu o сapaсitate de maximum 48O peгsoane.
eveniment Т| сonstituie forma in сare sunt agezate in sa|ё,
unul
terasi sau a|t spаtiu V|.!llа' -) Gran Hotel
aflat in aer |lber sau in interioru| struсturii hoteliere,
sсaune|e, mesele, supoгtul . .Sа/a de bal gi banqueting сe are o сapaсitate de 600 persoane Burj al
tehniс.
Ar;rll, -
FormeIe de amenajare a spalii|oг |a сare reсurg hote|uri|e
teatru/cinema, ,,sa|ё de с|asё'', in formё de U/сaйu'
preс|zate sunt: stil . lToyal Terasa (630 mr), Spice Ballrooms gi S/k (S00 m.) * Aflantis The
a,anja1"a mеse|or pentru l';rlltt,
reuniuni de |uсru/сonsi|iu (b|oс pёtrat, in formё de
T, Тn roгЬа oe |, masё ovalё,
masё rotundё), sti| banсhet (mese rotunde), stil- сoсktail . Rm. Fountain (сapaсitate de maxim 400 loсuri), salonuI hoteluIui Mаrriott
.--.. (la
\.- mese, stind Тn ! :r!rl Side, New York;
piсioareJ, pentгu acliunile de protoсo| (ьanqueiing).1
oa|tё tendin(ё, сu..privire |а amenajаrea spatii|or a|oсate .Belgravia (suprafa!ё de 94,5 m2, сapaсitate maximй 150 pегsoane), sаllr
organizёrii eveni. lr. Тhe Berkeley London;
rlr.lttIui
mentelor Ia nivel mondiaI, este reprеzentatа oe oferirea
gante,
unor spalii cёt mai ele-
сu un ambient оare sё adopte |inii peгfeсte pentru un anumit . Westminster, Duquesnoу 9i Salonul Grand Place (au o сapaсitate r:с.
stil (сlasic .,'.r l|lll;Zё, in funсlie de сonfiguratia sсauneloг
sau modern), сu o anumltё temё. in aоest сontext toatе
hotelurile speсifiсate pun 9i meseloг, Тntre 120 9i l]0()
|a dispozi{ia с|ienli|or un mediu tipiс unei anumite l'r.l.,r).]П€), sё|i|e hoteluIui Grand Windsor BruxelIes:
сu|turi, сu sсopu| сreёrii unui
ambient reugit, impunёtoг 9i ideal pentru sаu Тn funсlie
de evenimentul in cauzё.
. [-Оуer Vendome qi Sa/on Anglais (au fieсаre, in funсlie de sti|ul de ame.
Fёrё a ignora faptul сё Hote|uiAtlаntis Тhe Palй este ll.l|.|l(), o сapaсitate сuprinsй intгe,l40
un eia|on de elegan!ё, 9i 200 persoane), sёIi|e hoteIu|ui Four
profesiona|ism gi disсrelie de neсontestat, r;.r;rsons Hotel George V.
aсesta se сonstituie gi Тntr-un сentru
сare oferё un mediu interesant gi de neegalat din punоtu| |)ll] punсt de vеdere tehno|ogiс, a| aparatuгii din dotare, tendin{a este de a
oe veсere al сapaсitJ1ii .,ft.lI t|П supoгt сaгe sй rёspundё oriсёгei сeгinle posibi|e pentru desfёguгarea in
gi suprafelei a|oсate diferite|or evеnimейe. HoteiuI
dispune de suprafatё totalё ..'ll.|tltt optime a evеnimente|or, fie ele de miсi, medii sau mari dimensiuni. in
pentru organizёri evenimente de peste 8.5OO
m2 gi сapЬсitate de pёnё |a 2.500
peгsoane. Cea mai mare inсёpere este Atlantidi .rl r..ll сoПtext, pe |Angё dotiri|e tehniсe de bazё, pгimoгdia|e (miсrofon, retгo-
Ce'ntru de Conferinfё (5.600
m2), urmatё de Attantida Ballrom (2.1O0 m,). l'|l'||'(]toГ, videoproieсtoг, TV, panouri de afigaj, aссes intеrnet etс.)' foarte utili-
HoteIuI Burj Al Arab este сlasifiсat la peste 5
.'rlr'.;ц11 urmёtoareIe: sta(iile
steIe сare pune |a dispozilia de muziсё performante сu funсlii moderne, sis-
сlien(ilor spa{ii de toate dimensiunile. Ceea сe еste ll.lll('|() de sonorizare de uItimё geneгalie, sisteme|e de traduсere simu|tаnё а
important de preоizat este
faptul сё dispune dе suprafele mari destinate organizёrii rrr.rt ttlU|toГ |imbi strёine, proieсtor pentru eсгan mare, aссes wirе|ess, supolt
evenimentelor сe
imp|iсё un numёr mai maгe de persoane (саpaсitаtea l .! l
.
l t | аud ioсonferinle, videoсonferinle.
maximё fiind in aсest сaz
l l

dе apгoХimativ 1.000 |oсuri). lrr t;onс|uzie, prinсipa|ele tendin[e in amenajarea spaliiIor pentru organizirrс.а
Pentru aсeeaqi сapaсitate maximй aсeeagi suprafa!ё
9i de 1'OO0 peгsoane 9i
.Ir'l.Vt]П|Пente se referё la: organizarea evenimente|or ln аer libеr (otttсlrltlr
peste, oferё spa{ii superbe gi hote|uriЬ Тhe ,.\i..llts), utt|izaгea unor forme de amenajare a spalii|or сit mai efiсierltе
Westrn ЕxЬelsior Roma (Giardino чi tllt.
d'Inverno, Sa|a Ludovisi gi Borghese au impreunё
o сapaоitatе oe aproximativ '1.rilltl' f|exibile, praсtiсe sau modulaгe, in funсlie de manifestalie; dispuntll(:;t lil ,
1.000 persoane), HoteluI |nterContinental Аmste| (spa[iu 'rr1ll.rlatё 9i сapaсitate pentru oriсe tip de evenimеnt, dar mai preсis disprttlсltll. l
p"ni,u reuniuni pe o
:Tj?f"t1 de 974 m,), Hote|u| Arts Baгсelona (Gгan ёa|o'Gaudi сu o suprafa!ё de '|l..'1lаtii сёt mаi mari pentru a se plia pe evenimente de maгe anverqt|l.l'
1.300 m2), Grand Hotel Kempinski Geneva (douё sйli mu|tifunсliona|e сare l'tl|1{.rtзa |a dispozilie a сeIor mai peгformante apaгate, tehnologii.
Тmpreunё ajung |a сapaсitatea de 1.600 pеrsoane),
Hote|u| Meritus Mandarin
Singapore (suprafa!ё peste 4'000 m2
9i capaсitаte de aproximativ 1.O00 peь 2-4. CАteva studii de сaz
soane)' Нotelul Crowne P|aza Нe|sinki
isa|Ё pentru banсhete ,." сapaсitate
maximё de 1.500 persoane).2 ""
.. o tendin!ё de maximё impoгtan!ё o сonstituie eхisten!а unor spalii modu|are,
flexibi|e gi praсtiсe. in rAndu| асesiei сategorii intrё
A. Definitii internalionale ale hotelului 9i ale сriteriilor sale de сlasifiсаre
Ilrt+ hote| is - A сommerсial establishment providing lodging, mea|s, and other
in mare mёsuri ofertele сu .|lli..'t serviсes. |n generaI, to be сal|ed a hotel, an establishment must havе а
suprаfele gi сapaсitёli mari, insй сu preсйjere сele."
o sub 1.000 lllll|lllllm of six |etting bedroorhs, at Ieast three of whiсh must have attaсhеd
$] "u 'up,afa!ё
de, aproximativ Ь0o 9i 1.000 persoane,
1, :
pеrsoane. 'сapaсitate
ln aсest
respeсtiv
сontext pot fi enumerаte urmЁtoаrele sёli:
sub 500 l..l r.,ttttO) prtvаte bathroom faсilities.
. Sa/oл Vendome сu o suprafa!й de 465 m2
9i o сapaсitate maximё 480
ll<ltels are classified into ,Star' categories (1-Star to 5.Star), theгe is no
peгsoane _' Four Seаsons Hotel George V .i.rrrrl.tld method of assigning these ratings, and сomp|ianсe with сustomaгy
Pаris;
r.'lIrIIlt)lТl€Пts is vo|untary. А US }tсltt.i| with a сeгtain rating, for eхamp|e, is пlау
' Chiriaс Alexandrа Crina, Аsls/r:п|ti tttnstiсё |...'h V()ry different from a Еttttl1lгl.ttl rlt A:;|;lrl hoteI with the sаmе rating, апсl
in organizarea eventme|I|(l/rll, [сlitura lllllt1|1l p16yjde а different lеvtl| tlf ,ttttr.tttltr':i' lilnge of fасrIities, аnсi qttа|rty tlt
ТHR-CG' BuсureEti' 2oО4, p.32-Зa
, .-r.IV|(,t) Whеreаs hotel сhаltl:;,l:;:;Il|.! ttlttlillltt:;,tаtrсJ;rrtls
Stаnсitrlеsсtt G;thlit-.|а, о1l t:tl llltrlttr;ltсtLll' Ilсllt r:lt;tltt
','{)|{), 1r 11 1
Manа еtrrеntuI

hote|s (even within the same сountry) may not agree


on thе same standards. |n
Germany' foг example' on|y about 3б.peгсЬnt of tйe hote|s li. сhаraсteristiсз of tho ltoltrl вtlсtоr аltt| lоrоigrt entry modes
сhoose to сomp|y with
the provisions of the ruIes estаblished by the German Hote|s
& Restaurants
assoсiation. A|though both WТo аnd lSo have been l i(lllre ,t. ReIation betweеn Ihe ltttirtrt:l;tl risk ;ltttl lhtl tlisseminаtion гisk for eaсh entry
trying to persuade hotels to
agree on some minimum requirements as world_wide norrs, mode and betwеen the dogrес of сontrol al]d thе rеsourсe сommitment
the entire mem-
bership of the Paris-based Internаtiona| HoteI & Restaurаnt
1tЬ a RA) opposes
any suсh move. Aссording to lH & RА, to harmonize hote|сlassifiсation Dеgгеe oI
based on
a sing|e grading (whiсh is uniform aсross nationаl boundaries) would
сotrtгol

undesrгab|e and impossible task, As a rough guide:


be an
} A 1-Star hote| provides a |imited iange of amenities and serviсes,
but
adheres to a high standard of faсility-wide с|einIinеss.
'. А 2-Star hotel provides good aссommodation and better
equipped
bedrooms, eaсh with a te|ephone jnd attaсhed privаte I'
bathroom.
}А 3-Star hote| has more spасious rooms and adds
high-сlass deсorations :i()t|rсe: adapted from Rаmon (2002c\.
and furnishings and сo|or ТV. |t a|so offers one or
more bars Ьr lounges.
} A 4-Star hotel is muсh more сomfoгtable and |arger, anJ piovioes
exсe1lent
сulsine (tab|e d'hote and a |a сarte), room seгviсe, and
other amenities.
} А S-Star hoteI offers most |uхurious premises, widest rаnge guest |аlllо ,|.
Еvo|ution of the foreign entry modes assoсiated to the Spanish hoteI industry.
serviсes, as well as swimming poo| and spoгt and eхerсise
of
fасilities. Nшmber of hotels/rooms: 2000-20.t 0
The offiсiаl Hote| Guide (pub|ished in ine us, and fo||owed
wor|d wide) has its 2000 2010 AnnuаI
own с|assifiсation sсheme that ranks hotels in nine
*t"go,ies I NIR\ growth
(1) Moderate Tourist Class, "s. м()DE: Hotels o/o g Rooms %tti Hotels %lti Rooms %ti aveвge
(2) Тourist C|ass, i ( )l{мUlLA hotels rooms hotels rooms (hotels)
(3) Superior Tourist CIass; (м) 2000/
(4) Moderate First Ctass; 2010
(5) Limited Serviсe First Class; Wlкrlly 86 21 ,88% 27.629 27,75% 11,3ЗYn
оwПOd
(6) First Ctass;
ritllяiсliаry 280 32,86% 84.1 66 26'з7%
(7) Moderаte De|uxe:
(B) Deluxe; .lоilrt 1a 3,31% 4.503 4,520/o з'00%
v@llture 18 2,11% 6.87з 4,60%
(9) Superior DeIuхе'
T9r1s mаtсhing any word in para hotel on Business Diсtionary I ar.rso J/ 9,41% 7.633 7,670/o
224 26,29% 17,79%
r' a|| suitе hotel - in whiсh every rooms has an are: 39.148 15,24%
attaсhed |iving room and/or i/lзtt.црment 225 57,25% 53.039 53.27o/o
kitсhen.. '. 317 37,21уo 87.096 53,05% 3,710/o

"/ apaгtment hotel _ that offers suites in apaгtmenЬsty|e instead of as rooms i r.rrrr;ltise
/ сondo hotet _ a large, high-end, hote| sty|e bui|diЬg,
з2 8,14уo 6.765 6,79% t5 1'5з% 1.769 0,з7% -7.86%

сomprised of individual сondominium units tйat aгe ,й


typйаrry a high-rise, I0 гAL 393 {00,00 99.569 '100,00 8&0 100,00 219.062 100,00 7,29%
individuals and q/o

'йo
o/o
rnvestors Yo %
.i()tIrсe. author's
own e|аboration.
86 Mаnagеtrtеntul opеratiunilor in hotсIiriс 5i rсslirtlrlrliс
I t'\lttlttltlttltt
ТаbIe 2. Urban and holiday hotel сhains: differenсes in their internationalization

Urban and business hotels Holiday and leisure hotels


internаtionаlization internаtionalization iшткввAкl REсAPlTULAтIVЕ
1o. Traсing domestiс сostumers. 1o. Тraсking сlients in the majoг
1' Caгe sunt obieсtivele adoptёrii unui sistem ofiсiaI de сlasifiсare?
Еuropean and US broadсasting
markets.
i
2' Prezentati struсtuгa spatii|or de сazare, сonform ordinului 1a51,2o11
t,|;lsifiсa1i gi prezenta{i hote|urile Тn funс(ie dе segmenta| de pia{ё сёruia i se
20. New emerging business сenters' 20. Consolidation of the distribution i
.r.|гeseazё 9i pгeсiza{i: Cаre sunt сriterii|e de с|asifiсare a hote|urilor? Definiti;.r
... stгuсture of tour paсkages.
..rllаnei turistiсe' Ce гeprezintё satu| de vaсаntё? Ce reprezintё/inseаrrrrl;r
3". lnсЁaied ьuiinesi-trivЬr. 30. Maturity vaсation paсkages (al| 1,. rrа_hotelёria?
inсlusive sсheme) аnd seasona||y
.

adjusted aсtivity.
r
3. Care сaraсteristiсile hote|uri|oг boutioue?
40. lnсreasing iйЁoпa;Ь oi bыаi;g 40. Strengthening the сommerсial
4Identifiсa{i gi prezentati restaurantele сu speсifiс, apoi prezentati slr;|t.
position with tour operators.
:
rr lt lIe de distribulie speсifiсe restaurantuIui сu autoservire.
5o. Commerсiatlzation tьrougь gr;b;Г
""
5o. Commеrсia|rzation through tour
5' Care sunt spalii|e speсifiс organizёrii de evenimente in Buсuregtr :,;l

distгibution systems (GDs) and сomputer ,rrrlrrejurimi?


operators.
1eseryallon syster. 9 (с Rs) :
6o. Ехtensive use of franсhise as means 6o. Sporadiс usе of franсhising as a
of international expansion.
1

mode of international exDansion.


70' Dispersес loсa|iiition iiiaiegy i; 7o. Loсa|ization strategy in the sun
major wor|d сapitals. аnd bеaсh destinations with adequate l

8o. Aggressive marketing сampаigns and


a-gсess inf1;a9tru-.сJ.ur9., l
8o. Markеt and promotion strаtegies
сu sto l!y.
ry-l
e.r"
9y 3 le9 by toчr-opergtoгs..
iow
t

9o. Loсation in сountries with high inсome. 9o. Loсation in сountiiЬi wiiЁ
.",, .
;

inс!ng]-
i o6. ЁoiйntailiitЬgratioЬ straieg'"" 10o. Growth through veгtiсa| ''".j

integratron.
i
through produсtive segmentation or
brandinq.
'
l
-
1,lo. Aggressive growth thгough mergers' i td' tiiite li36Ъimeigeii.a;а-

120. Major paгtiсipation on stoсk markets.


'aсquis.iti9ns-.
,l2o.
Limited presenсe in stoсk
j
markets. Raising сapital through .

finanсiaI pаrtners.
13o. Seсtor fragmented and
sеgmented internationa||y, inсreasing
ч.9.e.9f,n!сhe i!rзtg-,9У.'.-"-, i

Sourсe: Rаmon (2002b).

Cerin|e: Traduceli, сomenta|i/interpretati tabetete; eхptica|i can|inutut terme.


nilor privind madalitё|ile de pёtrundere pe pietele eхterne,
(tt'13ilп:.(tt(t!:li.fЦп(.'lit)пtut,ttппttttlrl,,t,lпrпt,lt!\ttt,tltоl,,ltr,t.it,\i rlt,t.t,.\.1ilПt.ttltt. lJ()

3-1 . Departamentele hotelulr.li


3
l'сllltru a asigura сIienti|or o gaпlA Iargё de seгviсii, un hotel este impartit, de
ORGANIZARЕA sI FUNсTIONARЕA lr.r;tl|Э, Тn mai multe departamente, fieсare avДnd anumite funсlii 9i atгibutii'
|.r.trltt] funсtionareа еfiсtentё 9i armonioasё a unui hote|, este neсesar сa dife-
UNITATILOR DIN INDUSTRIA HOTЕLIЕRA sI rtIt.|r l flgp3ftamente sё оonIuсreze.
( )lganizatia poate
DЕ RЕSTAURATIЕ fi definitё сa fiind un sistem de aсtivitёli сoordonate ale unui
l||lll) de oameni, сare сoopereazё pentru atingerea unui sсop сomun, fiind сon-
.|rl'..r de сёtгe o anumiti autoritate. Un hotel poate fi
3.1. Deраrtamentele hotelului сonsiderat o organizatie
. lr.( )i lгeсe:
3.1.1. criterii de с|аsificare а аctivititililor speсifiсe unui
hote| еste infiinlat pentru a atinge anumite obieсtive, сum aг fi serviсii|e de сazare
3.1.2. Struсtura mаnаgeriali а unui hotel .,.r .tIttnentatie, in sсopul oblinerii unui profit;
3.1 .3. organizаrea hote|urilor pe departamente
p|anifiсё 9i сooгdoneazё aсtivitёli|e persona|ului sйu pentгu Тndep|inire;l
3.1.3.1. Responsabilitilile departamentelor de bazi ale
hotelului , ,lir,'сtivelor;
3.1.3.2. Departamentul сazare
personalu| este Тmpё(it Тn depaгtamente funсliona|e, fiecare avёnd propгia
3.2. organizаrea gi funсlionarea unitililor de alimentalie pubIiсй .-' r
tlnё de autoritate gi гesponsabi|itate.1
3.2.1. organizarea interioаri сlаsici a unui restаurint ',
( )rganizarea aсtivitёliiintr-un
3.2.2. Spaliile de produсlie 9i anexele hote| depinde, Тn prinсipa|, de mёrimea hotelu|ui.
llrr.t din diferenlele majore сonstё Тn aсeea сё, lntг.un hote| miс, diгeсtoru| este
3.2.3. Amenajаrea spаtiutui de servire
rrlr..;CЭ propгietaru|, in timp сe intr-un hote| mare existё un сonsiliu de сondu-
3.2.4. Meniulgi metodele de servire аle aсestuiа
r.tr. O altё diferen!й este aсeea сё, intr.un hoteI mare, personalul este stгtсt
3.2.5. Principаlele etape аle serviсiului de alimentatie ..1'.'t:ta|izat, in timp
сe intr-un hotel miс un angajat indeplinegte mai multe aсtivitё{i'
3.2.6. Evenimente bazate pe prestarea serviсiilor de аlimentatie
3.3. GAteva studii de сaz
3.1.1. Cгiterii de сlasifiсare a aсtivititёlilor speсifiсe unui
lrotel
( )U eХсeptia
hote|uгi|or tip exploatalie individualё foarte miсi, de familie, aоti-
RЕzU lt,lAтUL сAPlтolULUl 'lrl.ll||e speсifiсe unui hotel sunt indeplinite in сadru| unor servicii sau departa-
!l1|'|||e. Serviciulсupгinde un grup de |uсrёtori сare efeсtueazй operаliuni omo-
Un hote| este impё(it, de regulё, Тn mai mu|te departamente, fieсare |i.ll(] sau сompIementare, indep|inesc o funсlie speсifiсй Тn сadrul hote|u|ui gi
avAnd .r. Irtlneazё sub сonduсerea unui responsabi| (gef seгviсiu). Seгviсii|e regrupate
anumite funсlii gi atribulii. Pentru funсtionarea efiсientй armonioasё
9i a unui |'rrtrlcЭZё departamenfe, iar ansamblu| depaгtamentelor formeazё hotelu|' in
hotel, este neсesar сa diferitele depaгtamente sё сon|uсreze.
Аоtivitйli|e spe.
сlfiсe hotelu|ui sunt struсturate Тn douё сompartimente' pornindu-se ..rtltU| serviсlilor pot fi сonstituite compaftimente, birauri, sec|ii, brigёzi etc. Gru-
de Ia сe|e
douё serviсii hote|iere d-e bazi, сomponent definitorii ale aсtivitёlii l'. ttr:а luсrёtorilor in seгviсii 9i depaгtamente se face dupё mai multe сriterii:
ospitaliere,
cazarea gi restauralia. Contaсtu| сu с|ientu| este un сriteriu foaгte
impoгtant,
t in funclie de natura activitёtii se identifiсё seruicii pi departamente opera-
сare сontribuie |а divizaгea aсtivitёfi|or hotelului. tir t17;1lg gi seruicii gi departamente func,tionale.
Un restaurant еste impё(it, de regu|ё, in mai mu|te сompaгtimente. l)epaгtamente|e 9i serviсii|e operationale sunt сele сare asiguгё ргestarea
Spaliu| Ill'ilIljIoсitа a serviсii|or hote|iere. Aсtivitёlile operaliona|e speсifiсe unui hoteI sunt
de baz6 pentru servirea сonsumatoriIor intr-un restaurant este
sа|onul de ser. ...|ll dе сazare 9i a|imentalie, te|eсomuniсalii, inсhlrieгi sёli, sa|oane de сoafurё,
V|re сaгe trebuie sё fie dotat сoгespunzйtoг сategoriei
de inсadrare gi a nor-
mе|or de dotare, pentru asigurarea seгviсiilor dJ сa|itate. |'r.,r:ltlA, saunё, sa|ё de gimnastiсё etс.
Cеlela|te сomDar-
timеnte sunt organizate pentru: pёstrarea diferenliatё a materiilor pпйБ,-a l)epaгtamente|e gi serviсli|e functionale sunt сelе de administrare, сomer.
semipreparate|oг, a unor produse finite, pre|uсraгea materii|or prime.in ' r. rlrzаlre, intretinere.
spalii
separate; rea|izar ea prod uсliei de pre pa rate сu nare.
i
,l lntinderea autoritёtii. l)оtltrtl ;l .il;tllr itt сe сonstё aсest сriteriu de dife-
a seгviсiiIor gi dtl;l;tlt;trtrrlltlr,lrrt ltrrttliiс:te' trebuie sё se tinё seama de
I

It.lllILlrе
..rllv;l termeni, respeсtrv lttit Ik! | |)ll|ltt|:|!tt
II()t ' tttttrlrlnt! de subordonati direсt say

'l'lаkоrStrс'lllаdleyl';lttt. lIrtylrrtt Il,1t.111y l,l!ll|ll'Ill||tцlt:tltlittttilrltt!ll!;ttt.,l:tl1l|t;llttit:


irllrtr' l tltttttlt A|| l}tlt;k. llttl:ttltэ5l|' .l(|(l-. 1r li.
()() N{illli|!]сlIlщttl tl1lсг;llitltliltlг ilt lltltсl;lr.iс;t tсsl:ttlt:tliс ()l'чrIli,(l|((l\\iIlltl|.Il||ttIll!'IlIl||l|,1lii,,l,littttt,!ttlltt.tItltlt'Itt't.ti'хitlct.с.l'lttttt.ttItt
ponderea ierarhiсё. Aсest сriteгiU depinde de amp|oareа
аtributiiloг' preсum si de
responsabiIitatea fieсёrui сadru de сonduсere. Astfe|, spre
deosebire de uБ gef
de сompaгtiment sau сhiar un gef de seгviсiu, un direсior (9еf de
сepaпamеЬt1
are gi alte responsabilitйli in аfaгa сelor de сoordonare'ii сontгol a|
subor-
dona{ilor.
3. Capacitatea hotelului, categoria de incadrare etc.
Stгuсtura organizatoriсё Тn сadrul unui hote| este inf|uentatй
deсisiv dе сom-
plexitatea hoteluIui, mёrimea gi stiluI de operaгe. intr-un Asisten}i mаnаgeri exeсutivi
hote| de сategorie
modestё 9i сu сap^aсitate re|ativ redusё, stгuсtura organizatoriсё
nu ridiсё-pro.
b|eme deosebite. in aceste situalii se apIiсй prlnсl!iul multipIiсёrii
atribu{iilor
pentru fieсare luсrёtor in parte, daг Тn speсia| pentru
direсtoru| de hote| (patrЬn)'
Un hotel maгe, de lux, va desfёgura mult mai mu|te aсtivltё[i, iar fieсaгe
luсrёtor
in paгte Va avea гesponsabilitё{i distinсte.
Aсtivitёli|e desfёgurаte in сadrul unui hotel pot fi reunite
dupё mai mu|te сri-
terii, гezu|tёnd urmёtoarele grupёri:
a) aсtivitёli|e de front-offiсe, in sens Iarg, сarе сompoгtё in mod сurent
un
сontaсt nemijloсit сu с|ientela 9i aсtivitёli de baсk-offiсe саre presupun
aсtivitёli
biroсratiсe;
b) serviсiuI fгont-offiсe (reсeplie), serviсiuI de etaj gi
serviсiu| a|imenta[ie;
с) depaгtamente|e' in numёr de douё
- сazare, inс|usiv front.offiсe, 9i a|i-
mentalie, |a сare se adaugё departamentul administra{ie gi
depaгtamentul сare
regrupeazё pгestaliile auхiIiare. 1

d) aсtivitёli operaliona|e _ гeprezentate de pгestarea nemijloсitё


.hote|iere a serviсii|oг
- 9i aсtivitёli funclionale - сare nU se сonсr etizeazёin prestarea de ser. Figurа 3.1. Struсtura manageria|ё a unui hotel
viсii' dar сare sunt, in egalё mёsurй, indispensabi|e bunei funсlionёri
a hoteluIui, :it|rsa: sue, вaker, Pam, Brad|ey, Jeremy., Huyton, Pincipiile opera|iunitor de ta recep|ia hotetutui,
aсop.erind funсlii|e de administralie, оontro|, сomerсia|izare,
intЁ1inere. t .irlrrlа A|| Beсk, Buсuregti'2002
Fieсare din aсeste сompaгtimente se regёsegte in organigrama
hotеlu|ui, in
funсlie de mёгimea hote|ului respeсtiv, сare este datё dJnuйёru| Intr-un hotel mic, managerul hotelului гёspundе dе apгoape fieсare aspeсt a|
de сameЁ 9i
numёrul de sa|aria{i angajаli pentru aсtivitёli operalrona|e gi lIrr ltrlnёгii hote|u|ui (p|anifiсaгea bugetelor' reсrutarea peгsonalu|ui gi aprovizio-
funсtiona|e.
rr.lrtl). Pe mёsura сregterii mirimii hote|ului gi diversifiсarea faсilitёti|or, struоtura
3.1.2. Struсtura manageriаli а unui hotel 'rr.rlrllgerialё сгegte de asemenea Тn сomp|exitate.
Stгuоtuгa manageria|ё a unui hotel inс|ude toate pozi{iile
de resрonsabi|itate
сare se aflё sub nive|u| managementului soсietёlii (minagementu| l;гопt-оlliсс
supeгior). i
3,1. evidenliazё struсtura manageria|ё a hotЬ|uiui. in"g;neral, pozilii|e
ГigTз
|avAгful arborelui manageria|, direсtorii gi depaгtamnеte|e
de *-****--1**'
de"tipul ,,nive| de сon- i
duсere A'' sunt сonsiderate сa fёсind paгte din struсtura manajeria|ё
a hote|ului.
I
_,..,,. ......._--,.__"._1.,-",.,*-.
Departamente|e de tip ,,nive| de conduсere B'' sunt imp|iсate"in
r....
t.-
IITl(сссР!l(Л}сtl :

depaгtamentelor respeсtive, dar intr-un grad mai miс. Еle '"n"g"mentul __* .
sunt responsabile in t...."...-_ l
mod norma| de disсiplina gi suslineгea peгsonalu|ui lor gi pentru
indep|inirea
instruс{iuni|oг сare le sunt transmise. Ca gi Тn сazul
diviziei c^.^,. a unui hotel,
numёru| 9i tipu| peгsonaIulul manageгia| neсesar depinde
de^mёгimea hote|ului 9i
de p|anifiсarea spесifiсё a operaliunilor sau stilul manageria|z.

' Lupu Niсo|ae' Hotetul. Economie $i пtanagemeл| Еditiа a-3.a,


Editurа A|| Beсk,
Buс'],rg911, 2Оo2' p. 233 Figt|]rl J.l t ttt,;ttrl,.;tlt.:t tttltIi hoteI miс
,, . P,.k", Sue' Brаd|ey Pam, Htrytorl
.?||(t'.'' 'Jttttlltty'
Prinсipiite operatiuttilor rle lа rtlс:tl1ltiа ltсiсl- Srrrsа..[]аktlr littо, [lrас||сry l,ittlt l Ittyl.,rr iпtr'trrv /'ttttt сlpсlrа|tttltlсlt t!tl l;t ttltll1lIiil
lttltti I с|i|l.tt;l A|| Rt.сk' Hrlr:tttrl:1lt' 1l .'|,
t1lttItl lt<l!qlIttlttt'
| ,lrlur;r AII Bсr;k,llrrr;Lrre9ll, j'0(1,', lr |;
t)2 ]\,litttitg,сrttсlllrtl tllrсгitliLtrliItlr in Irtltсllirrс i;i гсsl;tttгltliс ()t,tirttti tttt'tt;iJttttr'ltrtttttttttilпtl,iltl,'t,liпiпtlu\ltt,rlt,'t, ltt'trt.\t(h't!',tltпiltlltt' ()l
ln cazul organizёrii unui hotel mare, internaliona|, se disting trei nive|e
organizare' 9i anume: nive|u| de сoгpoгafie, nive|u| managementu|йi
de '.; 'r.r.rIltltla|e, respeсtiv ссr|сl t.. ll.' v..tttrI r It.'ttttIrlt lltlttltl| ;l sеrviсii gi dесi adLrс,
hote|u|ui rеs- r trlrl.l.1i vеnituri|e hote|uIur' чt tlll1l.ttl;lttttlltItl|tl ltlltt;ltrllt;t|с: sаu de spгijin, сare aL|
peсtiv, nive|u| operalional al hote|u|ui. in hote|uri|e
mari, Ьanageru| are mai mult rrlItlI tlt' a spгijini departametlte|tl tl;х:t;t{lсttt;t|tl l)tl1l;trlаlnrnte|e opera{ionа|e, la
o funсlie administrativё 9i este rёspunzёtoт fa!ё de managЪrii soсietёlii. Un r ,ir ri lr rl lor, sunt.
adjunсt sau manаger rezident va rёspunde тn tota|itate de olera1iile
zilniсe din ttеpartamente opera{ionalс> 1ltttlс.,ipale satl pПInare, preсum сele de сazare
сadrul hote|u|ui. in aсelagi timp, va fi o mai mare speсia|izare J responsabi|itёli|oг
'3I .rIrrrtеnta(ie,
managerilor de depaгtаmente. Ro|uri|e gi responsabilitЁli|e
difeгite|or pozilii mana- ttepartamente opera|ionale secundare sau auхiliare, Тntre сare spё|ёto-
geria|e voг fi eхp|iсate in сontinuaгe.
ri.r/r rrrAtёtoria pentru сlien(i, dotёriIe reсrеative, telеfoane, сentгe de afaсeri'
Pгinсipa|ele responsabiIitёli a|e manageruluigeлerаl sunt:
|){lpaГtamente|e de sprijin sunt сele сare nu furnizeazё in mod diгeсt serviсii
- partiсipё |a a|сёtuirea strategii|oг
9i po|itiсi|oi hote|u|ui;
- 'r|rrl сlieПti, deсi nu genereazё venituri direсte. Aсestea sunt depaгtamente|e de
.
implementeazё strategiile gi po|itiсi|e hote|u|ui:
- rёspunde de performan{e|e g|obale a|e hotе|ului;
z,irtz;it.l gi maгketing, сontabi|itate, Тntrelineгe, seсuritate, persona| 9itгaining.
t l rnetodё alternativй de с|asifiсaгe a depaгtamentelor sau divizii|or hoteluIui
. rёspunde fa!ё de сonduсеrea la nive| de сorpoгalie gi, in fina|,
fa!Ё de сon.
siliul de administra{ie; 'l|(. |ll Vedere ponderea in сare aсestea sunt imp|iсate in сontactu| сu с|ientu|.
l\';|lrll, depaгtamente|e hotelu|ui pot fi impё(ite in,,departamente de fa{adё',9i
- сooгdoneazё aсtivitё{iIe tuturor departamenteIor.
l{,1).rrtamente din spate".
Managerul rezident sau аsЬfentul managerului executiv. Prinсipale|e
I '

l)rlpartamenteIe de faladё sunt aсe|ea Тn оadru| сёroгa angajalii au сontaсt


domenii de сare manageru| гezident sau asisteйtul managerului
exeсutiv este ;'rl1111311gд[ сu с|ienlii, сum ar fi reсeplia, сasieria, restaurantuI, barurile, room-
rёspunzitor sunt: ..r'l V|C€, spalii reсreative.
- managementu| ziIniс a| hotelu|ui;
- tratarea uгgenle|oг, reсlamalii|or sau evenimente|or speсia|е,
l)epaгtamente|e din spate sunt aсelea in сarе сontaсtuI peгsona|ului сu сlienlii
tl..lr' redUS sau absent, intre сare depaгtamentele persona|, сontabiIitate, Тntreti-
- asIgurarea seсuritё{ii personalului.
r r..rtl (tehniс)' aprovizionare.
Directorii, Persoane|e dtn aсeasta zonё a managementuIui se
subordoneazё
direсt managementului superior gi au сa responsabiiitёli planurile pe 3.,|.3.1. Responsabi|itёlile depaЁаmentelor de bаzЁ а|e hotelului
termen |ung
gi sсuгt a|e finan!e|or, marketingului gi dezvoitёrii peгsoЁatu|ui.
$efii de departament (tip A). Ro|urile gefi|oi de depaгtamente sunt, de obi- Irl сontinuare vor fi desсrise prinсipaleIe domеnii de responsabilitate a|e dife.
сei, indiсate dе titlurile |or, сare sunt, de asemeneа, prinсipa|elе rrlr'|or depaгtamente debazё a|e hoteIului:
domenii de сare 1. Alimentatie
sunt rёspunzёtori. De exemp|u, guvernanta gefё rispunde
de сurёlenie, сon- l)epaгtamentul a|imentalie oferё сlienli|oг o diversitate de faсi|itйli, dar se
tabi|uЬgef гёspunde de domeniui finanсiаr etс.
$efii depaгtamente|or se pot
impё(iin douё grupe: manageri de speсia|itate gi speсia|igti oe serviсe. l ()|l()entreazё, Тn speсia|, pe oferta de prepaгate оulinare gi bёuturi. De aItfel, Тn
Managerii de specialitafe sunt gefii depaгtaйentelor opeia1ionale. Ir,llrl|uriIe din SUA aсest departament se numegtе,'Food and Beverage,'. Servi-
pund direсt.atAt fa!й de superiorii lor, сёt
Ei rёs- . rl|rl sp€CifiCe aсestui depaгtament pot fi asigurate prin сoffee-shop-uri, resta.
9i fa{ё de angajali. Un exemplu este rlt. ttlte speсializate, depaгtamenteIe banсhete gi room-serviсe.
managerul fronЬoffiсe, сare este subordonat manageruiui
dе .a=,r" 9i are ca 2. VАnzйri gi marketing
suboгdonali supeгvisorii diferitelor seсtoaгe a|e fгonь6ffiсe-u|ui.
Specialigtii de seruice sunt gefii depaгtamente|or de sprijin gi Aсest depaгtament este responsabi| de generarea de noi afaсeri pentru hote|.
dau reсo- l\( (}stea pot сonsta Тn inсhirierea de сamere gi funсliona|itё{i, organizarea dе
mandёri gi ajutor manageri|or de speсia|itate (de exemp|u,
Ьanagerul de per- rr.rlniuПi etс. Depaгtamentu| se oсupё, de asemenea, de pub|iсitatea hote|u|ui,
sonaI, сontabi|ul.gef etс.).
I'l()movarea vЭnzёri|or, avAnd deseori 9i aсtivitё{i speсifiсe re|a(iiloг сu pub|iсu|.
l\r,tivitatea de marketing.vinzёri are сaraсter funсfiona| 9i se referё |a: сomu-
3.1.3. Organizarea hotelurilor pe departamente lrtr;atia de bazё (semna|lzaгe rutierё, firmё, aspeсt exterior gi interior), materia|e|e
Datoritй varietёlii serviсii|or de alimentalie gi сazare asigurate 1lrrtlliсitare_tipйrituri (сaгte de vizitё, pIiant sau brogurё, foaiе vo|antё сu taгifeIe
de un hotel 9i .rltgаte, hAгtie de sсris), |ansarеa pe piatё (pe p|аn |oоal _ inaugurarea, nalional
a oferi с|ienli|or serviсii efiсiente, este лЬсesarа imp54irea
Р?n.tl.y aсtivitёlii hote.
.сoйp|ete,
|u|ui in departamente distinсte' intрun hotel сu seгviсii '.'r lnternationа|), сreaгea gi ditrtzаrеа rпrаqlnii' mij|oaсe|e de сomuniсalie promo-
prinсipalele Ilrlttalё сurentё (publiсitаtс:. [)l()ll'l()V;tle;i v;ittzаri|or re|atii pub|iсe, manifestёri
departamente/divizii sunt: a|imentalie, vinzйri gi marketing,
йtre1i- ..Xpozitionale, sponsorizаltl). ;tttlr.ttttr ;t |;t v;itlzаreа peгsonalё, сorespunzёtoare
nere, seсuritate, persona| 9i tгaining, cazare. "ont,biliiate,
Daсё hotelu| este mai mare, faсi|itё(ile oferite sunt mai numeroase qi ' rt:tiunii forteIor de v6nzаrсl
astfel
fieсare departament va devеni mai spесializat. Aсeastа inseamnd
сA rlr.ttnёrul
seсliunilor dintr-un depаrtament va сгegte. Astfel, se identifiсё сloрr;lrl;rrrtentele
' IJ:rkеt Sirtc, Bt;ttllсy l';rttt, I lttylrrш 1r.11.1,,u rtlt t:t! , 1t ?1
N1:tlt;t1lсlttсttltrI tr1lt.l alirlrti Irlг itl lttllсIliгtс || | (..]| illll :lI l(:

3. Contabititate
...'ltэ сentruI de сomttrttс.tltl;lt:ttIltt ltt. lIr: trlttlt.tlltttllIr.rltlsfё$urаte dе hotel Desk.
Depaгtamentul сontabiIitаte este responsabil de пlonttorizarea
tuturor aсtivi- rtl reсeptiei poаte сuрlltttlt.tttttt.tlrr,ttt:|ll .;t.t'ttl. lttl r;ilsleгie, сoгespondent5
tёli|or finanсiare a|e hote|u|ui. Aсtivitёti|е сontabi|e pot 9r
lnс|ude inсasiri ln nume- rrllrlrmatii' Iuarea in evltltltll;i.l r-|lt.11[1|1 11 .,t .tltllltllttl;t саmerelor",' Pentru aсestea
rar gi operaliuni banсare, proсesarea stateIor de p|аtё,
aсumu|area de date 1,rlt fi oгganizaгe desk-utI stl1l.tt.tltl:;.ttl lrl; tltl:;ll сlesfagoarё |a un desk uniс.
operaliona|e, pregёtirea rapoаrteIor internе, de audit gi
biIanlurilor. Datoritё lio|ul hoteluIui asigurа pIIlIlil Illlpr€]sle.l сltenti|or |а intrarea Тn hoteI gi poate fi
impoгtanlei datеloг 9i a statistiсi|or finanсiare, este
neсesar sё eхiste o сoor. .,rt;аnizat in mai mu|te ,,sесtoarе dе |uсru''.
donare strinsi Тntre depaгtamentul сontabi|itate
alimenta!iе.
9i сompЪ,timentele сazare gi - Intrarea;
4. lntretinere - desk-u| (сomptoir);
Aсest depaгtameлt este responsabil pentгu Тntrelinerea birou| manageгu|ui de hotel сare aгe vedeгe asupra ho|u|ui gi Тn speсia|
$i funсtionarea tuturoг .l.it]рra desk-ului;
magini|or gi instаlalii|or (rnс|usiv inсйlzirea'. aeгu| Ьondilionat,
i|uminarea etс.l. sсёri 9i asсesnsoare сaгe asigurй aссesu| сIientilor in camere gi сaгe,
Este. responsabil pentru exeсutarea tuturor luсrёrilor
o" tа'pй,i", tapilerie, miсi .rlrlnсiсAnd сonсеplia arhiteсtoniсё permite, sunt astfeIamp|asate Тnсёt sё existe
luсrёri de zidйrie, intгelinerea insta|alii|or tehniсo.sanitare gi
iltor. luсrёri, at6t in 1lrtsibiIitatea de supravegheгe permanentё de Ia сomptoir;
interioru|, сёt gi in еxteriorul hote|u|ui. Nu toate
|uсrёri|ё "de Тntrelinere pot fi - grupurilе sanitare de pе hol;
гealizate de angajalii aсestui depaгtament. Uneori, pot
nесesitё exeсutarea luсrёrilor de сёtre firme speсia|izate.
apйrea prob|eme сare . aссesu| spre restaurant, bar, sa|oane etс.
5. Securitate Cea mai mare varietate a aсtivitёtiIor seгviсiu|ui fronЬoffiсe se inregistreazёl |a
Seсuritatea hoteIu|ui este, Тn pгinсipa|' responsabi|ё pentru 'rlve|uI
сompaгttmentu|ui de hol. in maгi|e hotе|uri, organizaгea aсestui сompar.
siguranta gi seсu- lrrttent se faсe fie sub forma сompaгtimentuIui сonсieгge' dupё mode|ul euro-
ritatea с|ienli|or, vizitatori|or 9i angaja!i|or hoteIuIui gi
bunur"ilor aсestora.
Асeasta poate inс|ude supгavegheйj sediului hote|ului, "monitorizarea 1rrlаn, fie sub forma MaiI.information & Key desk^. Be||-сaptain & Bel|-boys, dupё
.'r:;temuI ameriсan, fie sub forma unei
mente|oг de supraveghere etс. Asigurarea seсuritёlii
eсhipa. сombinalii.,
сlientului Тn hote| reprezintё Luсrйtoгu| сonсieгge este prezent Ia ,,fronЬdesk'', сёruta i se mal spune gi
o сomponentё a ospita|itёlii, unul din parametri сa|itЬtivi
ai seгviсiuIui de сazaгe. .r;tlmptoir,' (este vorba de frontuI de Iuсru din paгtea dreaptё a tejghelei uniсе a
6. Personal gi training (resиrse umane) .'rlгviсiuIuifront-offiсe). Lungimea
DepaгtamentuI este responsabiI pentru angajarea personaIuIui сomptoiruluise stabi|egte in funсlie de numёrul
reсrutarea gi se|eсlionarea internй
(inс|usiv litl сЭl.ll€Г€ din hote|, respесtiv aproximativ 3 сm/сamerё, iar |a hoteIuriIe de 25.
9i externй), pЬсu' oe implementaгea 9i de |()0 сamere, |ungimea nu trebuie sa fie mai miсё de 3 metri.
qrogr1m9 de training., гe|aliile dintre angajali. in ultimu| tiйp, aсest depагtament
devenit foarte important datoritа сonrruniаrii inevitabi|e a Sistemul ameriсan de organizare este mai simplu, astfel inсёt mаi|.infoь
.l,'rБgЬr,tia, |ipsa fo(ei rrlаtion gi key-desk asiguгё funс{ii|e ТndepIinite |a desk-u| сoncierge, fёrё insё сa
de munсё 9i a presiunii tot mai сresсute a сonсurentei.
in preient, hoteluri|e tind ..llсaсitatea persona|ului s5 o ega|eze pe сea a luсrёtoru|ui сonсierge. Distinсt de
si punй tot mai mare аcсent pe training gi dezvoltarea personalu|ui, preсum 9i pe
revizuirea po|itiсi|or de reсrutare oe persona|, Тn sсopul lrrlnt-desk, in apropieгea Iui se aflё un pupitru de dimensiuni reduse сare este aI
de a pаstra foгta de llt:II-сaptain-uIui, сare сoordoneazё aсtivitatea Iuсгёtorilor сu atribulii de сomisio-
munсё existentё.
r r; tг-bagajist (be|l-boy).
7. Divizia cazare
in сadru| diviziei cazare se desfё;oarё aсtivitёli|е de inсhirieгe In varianta europeanё de organizare, serviсiul fronЬoffiсe сuprinde сompar-
а сameгеlor, lttnente|e rezeгvёri, reсeplie, сonсieгge, faсturare, сasieriе, comuniсalii. in hote-
dаr gi de asigurarea de serviсii dotёri pentru сlien'ti.
9i Irtrlle miсi gi с|asifiсate |a 1.2 stele, reсeplia сonstituie un singuг seсtor de aсtivi.
3.1 .3.2. Depаrtamentul cazare l. rtе, iar Тn hote|uri|e medii gi mari, dе 3-5 stele, reсeptla este organizatё in sistem
llrinЬoffiсe сu 3-5 subseсtoare.
inсhirierea сameгelor de hotel reprezintй, in general, prinсipa|a
pentru hote| 9i, Тn numeroase сazuгi, venituri|e
sursa de venit . Compartimentu| rezervdri еstе аl;.it tlr'ttr'll-r;l;tltt|, сAt gi furnizoru| informa.
Ёa|izate din inсhirierea сamere|oг ltlIor despre сlienti. Atunсi сAtld sо l)ltlll(]..,(. l(../()lV;lrl, асest сompartiment va
sunt mai maгi deсat сele oblinute din toate сele|а|te
seгviсii oferite, |a un |oс. Prin IltIosi informaliile despre сltсtl{t oll{lrtrtltl rIttt Il';r.Ir.1..1111;6uIui сlientlIor, Iista сom-
inсhirierea camere|or se reaiizeazё, de asemenea,
сea mai mare ratё a profitului. 1l.rniilor сaгe aU сredltо;t;lttlll;t|t'' 1rrr...i |.r rIt..lrll.,tIlrll|r-'сAtre depaгtamentul vAn.
Divizia cazare este сompusё din douё depaгtamente prinсipale. ..;lг| sau de сontabl|ttаtr: I)tl .t.;l.ll|t.llii.l' l ()||lll,|llIlllelltu| rezervёri furnizeazё
departa-
mentulfront-office gi departamentul de etaj.
rrrformalii despre саIlltllt'|.. ll|.;l,. 'lttl11|1. ,.;1 tIr'l.lIlrIr. rr.ztlrvёгi|or, sub formа гapoar-
Departamentul front-office еste сel йai vizibi| depaгtament din hotel, este l.'|сlr de rezervёri (tlrl r.lt.tll;lItl Ir..|.l l t'It,Il|rl| ..| !l .l l.r|е 9t llstа de с|lentl VlP), a
amp|asat la nive|ul de aссes al сlienti|or in hote|
9i asigurё prйut сontaсt fiziс a| l.t1loarteIoг de prеvlzlLrrlI lll lViltrl t,. tl;l'lt(1ll {.tIll|'|(.|()r, a figieruIui с|ientt|or (сaг.
с|ientu|ui сu unitаtea de сazare. PuЬсtul oe roсatizaй .leхu| _ сomp|etаll rirt1l.l 1l|r'' jIll::l l Iil-rtlll.iI ) ( .ll(l()ХL|| (guest hrstoгy) сupгindс
a| aсtivitё{ii in interiorul
aсestui departament e.ste desk-u| reсepliei. Aсesta este,
de oьiсel, loсtt| tlnde
с|ien{ii Т9i formeazё primele impresii seйnifiсative
despre hotel. oe ;]s.llll{.ll(ti] I
l];tktlt [ittrl, [1l;lс|lr.y l'.ttlt I lrtyl.''. it:ri:tir' ,,1, , tl ' 1l .?!l
., | ..iIli|. IiiIl.!|l.||1|'Il:Il l!tl (jlttltt' t9t)0'
Ilttllltlrtltl ( ] ],'r'lvll 1, ||,i|| | |1с|!l 1l I i
MatlаgсlrtсtltuI о1lсгаtiutliItlt. ilr lrtllсl;irlс
5t lс.;Iltttг;ttiс
()||',{ltll:(lt.(tr\\-ifll,l(|i|)l||l||,|ltl||tl'l|il,'|,littttl,lttsltt,tlt,lll'|tt,t-lt
informalii despre с|ienlii сare aU stat in hote|: date petsonale gi
a|te infoгmatii
despre sеjur, tipu| сamerei, moda|itate de p|atй' preferrnle, sыiсitёri speсia|e. Itt:ttlumite hotеluri, сolttрl;ltlIttlt:tllttI r'ttltl:|tltt1ll:;tl.rfl;1 sltuаt gi Iа anumite eta1е
Doсumentul se сomp|eteazёcu noi informalii |a fieсare viziiё a
сIientu|uiin hote| 'Ir...llltilte in exсlusivttate с:аttrr;tlttIltlt:;;ttlt:l;.tIt.tlr.t;Itсllltt' prесum сlienti fideIi Er
9i are гolu| de fide|izare a с|ienti|or. \/ll' Utl
Figa de rezeruare este doсumentu| in сare se inregistreazё date|e
сomenzii , Casieria front-offiсe.u|ut аrе atrrbu[rl dе inсаsare a notеlor dе p|atё' sсhimb
de rezervare pentru c|ienli.individua|i gi grupuri: nu'e|" с|ientu|ui, data sosirii, .l,tIttl.tr., pUnere |a dispozilie a seifuri|or individua|e af|ate intr-un spaliu distinсt,
data pleсйrii, durata sejuru|ui, numёгu| de сamere' tipu| сamerei, tariful, 1r'r.'ll;lгe? valori|or, autorizarea reсuperйrii bagajе|or dupё efeсtuarea p|ё{ii, ap|i-
firma'
p|ёtitorul, moda|itatea de platё, tipu| сё(ii de сredit, i . Il l I il reduсeri|oг sau а majorёriIor atunсi сёnd este сazu|.
banсa/сont, numёruI de
tuгigti, сategoгia V|P, nume|e persoanei сare a fёсut гezervarea, t :llесk-out-u| reprezintД unul dintre ultimele сontaсte pe сare с|ientu| Ie are сu
adresa, numdru|
de teIefon/fax, numёru| сomenzii de rezeгvare, tipu| rezervirii' moda|itatea Ir.r|r.lttl. ModuI in сaгe este tratat с|ientu| in momentu| сheсk-out-u|ui va influen!а
de
rezervare, numёrulde сonfirmare, tipu| paсhetu|ui de serviсii.1 ill|l)l()Sia finalё a aсestuia despгe hote|. Pentru rea|izarea сheсk-out-uIui unui
},ReceppЪ efeсtueazё primirea с|ienlilor gi atribuiгeа сameгeIor (сheсk-in). . Ili.ll[' personаIul fгont-offiсe-uIui trebuie sё urmezе anumite proсeduri1:
^..
C|ientuI poate primi un tiсheЕlegitima(ie, in baia сёreiа |uсrёtoгu|
сonсieгge ii va . intAmpinarea с|ienli|or gi verifiсarea numelui gi a сamerei aсestora;
e|ibera сheia сamerei. Pentru atribuiiea сamere|or, este indispensabi|ё
сunoa9. . verifiсaгea neсesitёlii imputйrii unor сhe|tuie|i сlientu|ui pentru сheсk-out
teгea Тn fieсare moment a stёrii fieсёrei сamere: oсupatё, disponibi|ё pentru l.|l,'tП,
Тnсhiгiere' eIiberatё 9i nесuгilatё sau aflatё Тn сurёlenie, curatё
9i neсontгo|atё, . Veгifiсarea сheltuieIilor tёrz|i a|e с|ienliIor;
b|oсatё pentru o rezeгvaгe сёreia i-a fost afeсtatё o сamerё anume,
sсoasё din . prezentarea fige|or de сont pentru verifiсare;
funс!iune. . aсhitarea сonturi|or;
Cele mai uzuale rapoarte Tntoсmite de сёtre departamentu| reсeplie .
sunt: |ista aсtuaI izarea in reg istrёri Ior front-offiсe-u u i.
сIienli|or prezenli, walk-in-uri (сlienli oсazionaIi siu с|ien[i сare I

sosesc la hote| Сentrala telefonicё (comunicatii) are atгibulii Тn сeeа ce privegte reaIizarea
fёrё rezeware) 9i sosiгi sup|imentare, modifiсёri privind сiien1ii,
Iista p|eсёrilor gi l...1.rturi|or te|efonlсe in inteгioru| 9i exteriorul hote|ului, еfectuarea seгviсii|or sup|i-
lista сheck-out-uri|or. De regu|й, tipu| rapoartе|or intoсmite de саtre
front-offtсe ltrr.tltагe speсifiсe (treziri, mesaje, transmiterea de faxuri etс.). in hoteIuri|e de
depinde de mёrimea hotelu|ui, nive|u| seгviсii|or oferite de hotel
9i de sistemu| de , .rltl<lorie inferioarё de сonfoгt, poate exista o сentra|d automatё la reсepfiе,
atri-
Tnregistrare folosit.
t'rrIrl|е te|efonistuIui fiind preluate de reсeplioneri.
La sosirea tuгistu|ui, reсepliei ii revine sarсina sё desсhidё o figё de сont Departаmentul de etaj este геsponsabi| pentru administrarea саmere|or
(',guest.folio,) pentru fieсare с|ient. De-a |ungul sejuru|ui, сompаrtimentu|
faс- l'..tttru сlienli gi сurёlenia tuturor |oсuriloг publiсe a|e hotelului. Este neсesаrё o
turare (main.courante)..уa inregistra in figa oe coni toate seгviсiile prestate
in ir.r1.rturё strёnsё intre deparatmentu| de etaj gi fronЬoffiсe, pentru сa informalii|e
favoarea сlientului din diferite punсte ale hЬte|u|ui. Praсtiс, сompaгtimentulfaсtu-
r|l':;i)Г€ starea сamere|or sё fie aсtualizate. De asemenea, aсest depaгtament
rare сentra|izeazё prestalii|e гea|izаte de toate serviсiiIe hote|jlui,
adiсё restau- r.',lrl reSpoПsabil de pгegйtirea rapoгtului сameristei, сaгe indiсё numёrul de с|i-
rant, сazare, bar, сentralё te|efoniсЁ, spё|ёtorie. La sfirgitu|
sezonu|ui se debi. l.lIl| сare oсupё o сamerё 9i starea сurentй a сameгеi.
teazё fige|e de сont 9i se intoсmegtе faсtura fisсalё сuuenitа fieсёrui
turist. l unсlii|e depaгtamentului etaj pot fi sintetizate astfe|:
У Compaftimentul concierge se regёsegte in struсtura front-offtсe.u|ui Тn сuгёlenia, intrelinerea gi amenajarea spaliilor de сazare (сamere, garso-
hote|uri|e dе 4-5 stele. сonсiergЪ igi are originea Тn |imba franсezё
'CuvintuI 9i l l|'.lе, apaгtamente);
inseamnё portar. Conсierge-ul este seсЬtaiul, сonfidЪntul, prietenul, persoana сurёlenia, intrelinerea gi amenajarea spalii|or de folosin!й сomunё: holuri,
de inсredere, сare qtie sё asсulte, poate rezolva oriсe problemё,
are rёspuns la i lr|tlЭГe, sсёri prinсipa|e, baia, toа|eta de fo|osin{ё сomunё;
orice intrebare. Aсtivitёlile сompaгtimentului сonсierge sLnt:
{ trierea сorespondentei' сurёlenia, intrelinerea gi amenajarea spafii|or anexe: ofiсii, debaraIe, sсёri
.l.. :;eгviсiu;
r' gestionareа сheiIor сamereIor;
r' intёmpinarea сlientului la aeropoгt sau garй, сuгёlenia, Тntretinerea 9i amenajarea spаtii|or exterioare: сuгtea interioarй,
..;r. rttiIe
r' veгzi, spaliiIe de pаrсare etс.;
rezo|varea soliсitёri|or с|ientu|ui:
prestarea serviсiilor sup|imentаre сtt speсifiс de etaj: сurёfatu| 9i lustruitu|
r' transpoгtul la aeropoгt'
riil:;iItёmintei, spё|atu| 9i сёlсiltLr| |t:lt;tltllll
r' гeeхpedierea сorespondentei;
t.tс;

/ asistarea permanentё a с|ientilor pe durata sejuru|ui.


l)еntru efeсtuarea aсtivrtЭli|сlr :;;ltlt:lf|t:r.. r|t.;l;tltamentuI de etaj are |a dispozilie
llаzA tehniсo-mаter.iаlA t;;tttl
.
' Irtr;Ittсlrl
tl) ofiсiul сameristсlt ():;tt. ltlr .i1ll.tr..t ttt ;tttttI t;;iгeta se grupeazё funсtiona| toatе
''Iеlаlte e|emente irl аIt:;1tttltrl.t.1r r..;Il:I lr,t,'rl lr:l'tll|сo-materia|e gi sе af|ё |a dis-
.
1
Еne Corne|iа, Mihail Adrianа Gtrllrte|:r , llonde||i Vioriсa, Stёnсiulest;rr l);ttttrllа 1'ilzitia саmeristei ill VсlrItltt:;t t:ftlr Itt.-itlr .;r'1y11;;11|11j de etai. oftсiLrI estе dotat сu
Anсa.
Cojoсаriu Ste|ianа, Ni{ё Constаnlitl l ltlt-;i, | ;t:;с:tl! Rаdu Тraiаn' Mаtltt;tlttl tlttl,l
ltlttlltti t!l:
llotel, Eсlitt'lra ТHR_Cс 2004' гl l1()
MаttаgtllttсltttrI tlрсгatitrrliltlr ilr lrtltсl:rr.iс цl tr.sl;tttt;tlit' ()t!:rttti,tttttli.ltttttltollttlt'rlltlltlrtlll,'t,lirtrЦ,ltrtпr,tlt,,t,lt,,rtt.\tttt,rr'.\l!ilпtrlir
98

|avoar, maginа de сё|сat, reсipient de p|astiс pentru spa|аrеa Ugoarа a rufe|or de ltt сadrul serviсiuIui de et;t1 :;с'lllltlr,ltlrl.;t' t.t1lll.ttltl' ()сL|m: rapoгtu| сапltl
ri..Itlt, rapoгtuI guvernantei, lltrt;t rill tItllr.t;ltttllt . l.l;t1ltlltul сameristei сuprindе
l)|
сoгp ale с|ienliIor.
b) depozitul de rufe сurate este dotat сU гafturi 9i du|apuri сu ugi pentru pёs- l.lltlеrrle dintr-un seсtor de Iuсrtt. r;tt sttttirIt;l ltес;аrеtil (lrbera, eIiberatё' in сurs
traгea Ienjeriei сuгate. {|..()|iberare, oсupatё). Este intoсlrlit dе guvernаnta pe baza situaliei сameгe|or
c) depozitulde rufe murdare are aсeeagi organizare сu сea a depozitu|ui pre. .lt. |.э reсep(ie gi Тnmёnat fieсёrer саmeriste" Aсestea сonsemneazё eventuale|e
сedent, сu dеosebirea сё tгebuie eсhipat сu un tub de tabli pentru evaсuarea .|r.;r:repante in urma verifiсёrii, pгeсum gi situalia сurёleniei сamere|or gi pгedau
rufeIor muгdare, avДnd Тn aсest sens сoгespondent pe veгtiсa|ё ofiсiu| de primire '1rlvоrnantei rаpoгtu| pAnё |a ora 12.,О0. RapoгtuI guvernantei сentra|izeazё rapoar-
a lenjeriei murdare. Este bine ventilat. Ii.|r} сameriste|or, сuprinde situalia realё a сamereIor gi este pгedat |a reсeptie
d) camera pentru materiale de cur1{enie este o сomponentё absolut neсesarё l,.rtlа Ia ora 12'.00. Nota de defecliuni, numitё 9i сerere de reparalii сupгinde
. |.'lr-'сxiuniIe сonstatate de сameriste gi se predё peгsonalu|ui de Тntretinеre.
datoгitё noсivitёlii materiaIe|oг сhrmiсa|e folosite. Еste dotatё сu гaste|uri pentru
depozitarea tuturor materiale|or de curёlenie gi in mod obligatoriu сu сhiuvetё.
e) camera pentru evacuarea gunoiuluiеste o Тnсйpere de dimensiuni reduse,
eсhipatё сu un tub de tab|ё pentru evaсuarea gunoiului. 3.2. organizarea gi funclionarea unitйlilor de alimentalie
t) W.C.-ulcameristei. 1)ubliса
g) сoridor de serviciu сare are rolul de a inlesni сirсulalia ugoаrё a сameristei.
h) sоarа de serviciu, avAnd aсeIagi rolсu оe|a|сoridoru|ui. Оrganizarea spa,tiilor se vа rea|iza !inAnd seama de neсesitatea utilizйrii inte-
i) ascensorul de serviсiu сu aсe|agi rol. l|l;lle a suprafelei сomerсia|e; de pёstrarea diferen{iatё a mateгiiloг prime, a
RoluI serviсiului de etaj, сйruia i se mai spune house-keeping' estе de a сrea .'':lnipreparateloг, а unor produse finite, dupё natura qi сaraсteristiсiIe de сon-
o atmosferё reIaxantё, primitoare pеntru сIient, dеterminatё de un mediu aIe '.{'t Vaгe ale fieсёreia, asigurёndu-se temperaturi|e сorespunzёtoare de pёstrаre,
ойrui сaraсteristiсi sunt: igienё, сonfoгt, atгaсtivitate, siguran!ё, intimitate. (-.l $i respeсtarea сondilii|or igieniсo-sanitare in vigoare; preluсrarea materii|oг
ordinu| 105112011 pгesсrie expгes freсvenla sсhimbйrii Ienjeriei de pat gi a ;irltne in spaliiseparate, [inind seama de veсinёtё{ile admise, сa gide dotarea 9i
prosoape|or. Pentru toate tipuri|e gi сategoriile de struсturi de pгimire turistiсe se rrrsta|atiile neсesaгe preluсrёrilor respeсtive (сarne, pasёre, pegte, Iegume gi
utl|izeazё Ienjeгii de pat, pгosoape de сu|oare aIbё, rezistente |a proсeseIe ter- lrrlсte, ouё etс.); rea|izarea produсliei de preparate сu|inare in seсlii distinсte
miсe/сhimiсe de spё|are gi sterilizare' сare se sсhimbй |a eIiberarea сamerei, iar 1lltrсёtёrie сa|dё, bucёtёrie reсe, produse de сofetёrie gi patiserie).
pentru sejuruгile mai Iungi, ori de сёte ori este nevoie. Spafiu| de bazё pentru servirea сonsumatorilor Тntr-un restaurant este salonul
llll seгviгe сare trebuie sй fie dotat сorespunzёtor сategoriei de Тnсadrare gi a
ТаbeluI 3'1. Freсven.ta sсhimbёrii Ienjeriei de pat, prosoаpe|or gi halate|or l|()Гmelor de dotare pentru asigurarea serviсii|or de ca|itate. Saloanele unitёlilor
Cateooria unitёtii Lenieria Prosoapele Halatele ;rrlt аvea diferite forme 9i suprafe(e geometriсe, element de bazё сalсu|u| гea|izat
5 si4 stele 2 zile 2 zile 3 zile 1lrlntrlJ dotaгеa сu mobiIier' veselё, inventar textil'
3 stele 3 zile 2zile
2 stele si 1 steа 4 zlle 3 zile 3.2.1. organizarea interioarа сlasiсй a unui restaurant
Sursа: pre|uсrare dupё ordinul MDRТ 105112011 Amenаjarea tehnologiсi a restauгante|or gi unitёli|or simi|are nou сonstгuite,
Aranjarea сamerei se faсe difeгit, in funсlie de starea oсupatё/elibeгatё, r:;it gi modernizarea сe|or existente' tгebuie sй asigure сondiliile desfёgurёгii unei
. tсtivitёli norma|e, efiсiente gi prin сare sй se promoveze metode|e moderne in
preсum 9i de сategoria hoteluIui:
- Curёlenie сompletё сu sсhimbarea in tota|itate a |enjeriei de pat gi a pro- 1lregёtirea, prezentaгea gi servirea soгtimentelor de preparate 9i bёuturi,
soape|or Ia pIeсarea с|ientului, ,,ё b|anс''; In praсtiсi, amenajarea |or tehnoIogiсй presupune abordarea simuItani a
. Curёlenie de Тntгelinere gi sсhimbаrea eventua|ё a lenjeriei de pat gi a llrImeroase сеrinle сu impliсa{ii direсte gi indiгeсte asupra seгvirii сlienlilor: сon-
.;lгuсlia gi insta|atii|e, prevederea gi asiguгarea spalii|or pentгu seгviгe gl anexe,
prosoape|or' Тn funсlie de numйru| de zi|e treоute de la oсuparea сamerei ,,en
reсouсhe',; l)lеVederea gi organizarea lnr.tnсii ilr buсAtAгie gi Тn сele|a|te spalii de produсtie,
- Pregёtiгea сameгelor pentru innoptагe сe se faсe in hoteluriIe de |ux, .lsiguraгea pёstгёrii gi depоztt;rlil ttlitftttt|rlt' .lslqUrarea funсlionёrii insta|a{ii|or
seara, dupй ora 17:00 sau dupё ora 18:30' inсlusiv pentru сIienlii a сёror sosire l.lhniсe din dotare, asir;ttl;tttl;t tltrt|..r{tlrll :;ttt'|.l| аdministrative gi gospodёreqti,
este agtеptatё. Aсest tip de сurйlenie se numegte,,faire |a сouveгture''. rltltarea сu utilаje' mohi|iгlr '.;.l l|tvrlttl;tl l).:lllIt| :;i1lV|re gi de luсru.2
in hote|uri|e de tip |an{, timpu| prevаzut pentru o aгanjaгe ,,i blanс'' este de
r
15.20 de minute' iar pentru аrarl|;ll(} ',tltt reсouсhe'' este de 15 mintlte';rstfe| сё Гntl Cсlrnс.Iiа, Mltrtrr| АtItt;tlt;t ( l;Illiir:l;l |..lllliIl.l|! Vltltiсa. Stёnсiu|esсLr Daniela Anсil'
unei сameriste ii rоvtll 16.20 tlt: (:.llllt]l{. {)tlltltаritt Stо|iаnа, Ni!;1 ()rltr:;l;lrrli|t li|tl ,1 | ,l:,l rtl |i,rr|rr lt;li;rtl, rl1l с:it p. 11?
, Nisiоreаtltt [,ttltt' М;tllttr,Jсlt||сlttlttl itt ltttt,,ttt.,'t :;l,tvtt:li, lrIilrrlа ' [lrrсtrrо$tr.20().]'
AIiГ'
.fсslnllra(iе l ),ц,||!|':!!-,':!-у'|!tttt'Iltltttttt',t t|||i|,1|il',t ,I'Il i||,ll|\||t,t lt,,lt,ltt,t.tt Sl l!( t,|,'\!ItllI.t||I|, |()|
1. Construclia gi instatatiite
Construсlia unui restaurant tгebuie sё fie ,|' Еchipamentele dln dotatoa t oqte,tl atilelсll
astfe| proieсtatё 9i realizatё TnсДt sй I'ttlt eсhipаment inteltlt;tlttt lttrllltItl.ltl|, rtil|. llrrIr.' tttvtltttагuI
asigure сondilii сorespunzёtoare' atit pen!ru de Iuсru qi servire
oesfа9urare"_"Ьtiuitа1ii de seгviгe, lIil! (l()tarea гestaurantеlor' Ntltlсl:;;tlttI t|tr tlr:ltt;l;tttttllttе
prеgёtirii produse|oг, pёstrёrii mёгfurilor, se stabi|еgte сЬre|at сLr
сAt 9i penir' йпitа1i gospodёregti, lillIlI l()staUrantuIui, сu сifra dе а.ttat;егl gl ltrttltt)ttt| сlе
rёspunzAnd tuturor imperative|o. pror"'iЬn"le.сe "ri" lсlсuri.
vizeazЪ-iunсiionalitatea gi inte- Irr :.;patiile de servire aсest mobilier сuprtndе' mese,
grarea Тn ansamb|uI arhiteсtural aizonei unoe йt sсaune, foto|ii, сanape|e,
|.llIllll}te' ghегidoane, сuierе,
Construсlia este рaгteа "-йй;.;:'
impЬгtantё a unei inveitiцii сare, in aсelagi
-;ardinierе 9i umbrе|e (pentru restaurante|e сu
lr.t.....,- Dintгe aсestea, mesele gi sсaunele sunt се|e
"""''P1i sЬu transformёгi
timp' supoгtё сe| mai greu modifiсёri
utteпЬjre,
йai impoгtante, e|e aslgu-
pune stabilirea unui p|an genera| fapt се presu- r.rtrr I r;onfoГtul с|ien!i|or'
de сonstruс{ie сare sа iаspunoё сerinle|or Minimul de utilаje сare trebuie asiguгat сonstё in: dozatoare pentru pregё-
momentu|ui gi in persрeсtivД din punсt
de vedЬrе a| arhiteсturii, сonfortu|ui gi litrl. 53ц porlionarea unor pгoduse speсifiсe, сAntare eleсtroniсе,
funсlionalitё{i|or speсifiсe pentru Ьa
aсtivitatea sё ; ;;;i;$oare Тn сonditii
1
сase oe marсat
optime, normale. ."':Y r.|.'t,ltoniC€, vitrine de prezentare, сёruсioare pentru transpoгt, seгvire gi deba-
]l *dere asiguгarea spa{ii|or pentru p".й.Ь}З] |.l'..ltе, inсё|zitoare de veselё sau uti|aje pentгu mentinerea
Ia сa|d/reсe i p."pu-
duсtie сulinаrё 9i asigurarea
pregёtiri pre|iminare, |aboratoare,
'й;;
stocuri|oi de mёгfuri: sa|oane, buсitёrii,
сamere de t,t|t.|rlr, eХpresso-uri sau a|te aparate pentru pregёtirea
depozite gi magazii, oriсiilpаlаtoare, utilitё(i сafelei gi a сeaiului, b.n.,
soсial-adminrstrative pentru peгsonal. ltl|.ttt[e pentru debarasarе (in restaurantele сu autoseгvire),
De asemenea, se va aсorda atentia сuve- йagini de fabriсat
nitё aссesuIui сlienti|or gi peгsona|ului,
sepaгat. ' ll|)llII de ghea!ё, sisteme de informare e|eсtгoniсё asupгa,soгtimente|or gi pre.
Pentru a funсtiona, restaurante|e гeьuiе lt ttt|t lt produselor еxistente |a vЭnzare.
sё dispunй de urmёtoarele insta|atii t )е|e mai intilnite
.instrumente de prezentаre sunt. сёruсioarele, сompuse
tehniсe: eleоtriсё, inоё|zire сana|izare, venti|alie, te|efon r|l. lt)$U|ё dintг-un сadru
2. organizarea i nterioarё""nt,"й, tntr- u n,"itiu,iii,-
'"nш,.а,
a aciivitёgii
etс^ metаliс de dimensiuni gi gabarit variabile, сu douj sau
lndiferent de tipu|_9i саtegoria uniiаliь. Ir,.r рolite, fixat pe patru roti pivotante.
de alimenta{ie pub|iсё, organizarea
асestora inteгioarё tгebuie Jа rie astfё| 4. Dotarea cu inventar de serуiregi pentru lucru
сonсeputё Тnёit sё asigure un flux ltt aсeastё сategorie se au in vedere toate aгtiсo|eIe neсesare
tehnologiс optim pentru сirсu|alia сlien1itor,
а persona|u|ui, preсum gi pentru des- .lrlrlsPUПZitoare a seгviсii|or: vesela, stiсlёгia, efectuёrii
fёgurarea in bune сondilii a aсtiuitЬtiioi
unitёli de.a|imentalie se iйpaгt Tn oouЁ
сe.produф;;i ;;i,"". Spaliile unei .t. r;tlsоrii|e de seгviсiu, lenjeгia.
taсAmuri|е, artiсole|e de menaj gi
сategorii:
spalii pentru pгimirea 9i seгvirea сonsumatori|or; Vesela сuprinde totaIitatea vaselor uti|izate |a masё reсipiente
3
b' spaliide produсlie 9i jnexe. l.rt.tlt{ё, meta|, - de po(e|an,
сe fo|osesс |a pёstrareа, trаnsportu| 9i servirЬа pr""p"1."t"tЬi._in
3) Sгаliile de primire gi servire 'l. tlllstё gгupi intrё p|atouгi|e, tёvi|e, faгfurii|e, сegtile, сёnile, salatiereIe, гavie-
ln praсtiсё, aсestor spl1il ti se aсordё rr,lг, timbalele, sosierele, supierele.
o impoгtan!ё deosebitё, deoаreсe ele
creeazё сlientu|ui prima impresiЬ asupra Platourile seгVesс pentru pгe|uarea de la seсlie, tгansportul, prezentareа
unitёtii. ..'.lViгea prepaгate|oг 9i
lntrarea Тn restaurЬnt poate ti сileсt сu sos pulin sau fёrй sos. Ёe tёvi .Ь tl."n.por.ti bёuturi|e
Jin Ьiraoа sau din holu| hote|ului. La
unitёli|e de сategorie superioarё, intгarea 1'tlr{ronate |a paharса 9i inventaru| mёrunt: сegti, farfurioaгe, taсёmuri etс.
Jin stradё se faсе prin holuri dotate сu Faгfu-
spalii pentru agteptarе, garderobё rtt|tlSe folosesс efeсtiv. la. servlrea preparateior
9l gru|uiisanitare pЬ.йuЪii".ii 9i de aсeea tipo|ogia |or este
Grupurile sanitare sйt тn g"n"ЬrЪgi;nja v.ttlatё; existё astfe|faгfuriisupoгt mare, adAnсi, intinse
oriсаrei institulii oujii"", astfe| inсAt mari, deseгt, Тntinse miсi
',,ltt jour, suport miс, pentгu gem, pentru
oase,
["j:l",,:iJ,.:-"J;:Т::Tilч:::g;.!"i1.t9;сimenыЬйiJЬ,",punzаtoare,
mаteriale rezistente сu- aspeсt plйсut,
сompartimente сu ;ьй"-:"ъT;?".ъ.:il";
Salatierele se fo|osesс la montareа sa|atelor сe insotesс preparаte|e
de bazё,
bёrbati/femei, i|uminat in nuan{e .""i l)(.lltru unа, doua gi patru poгtii. Raviere|e. (avЭnd forйa a|ungitё сa o bёrсu!ёj
i" йьine|e pentru birba{i сeva mai сalde ..ttltt destinate,
|a сele pentru femei, aerisire gi'u"ntiь1Ъ
Garderoba hebuie sё.aibё spa1il aЬЪn"j"t"
Jufiсiente. s|
I
in sсhimb, montйrii diverse|or gustёri poцionаtJ pentru o singurё
;itlrSo?ПЁ' Cegti|e sunt folosite |a servirea uйor bёuturi sa, p,epaгate |iсhide,
.o.".punzйtor, сu сu|eгe apliсаte
сeai, je сonsommё, de
sau-mobi|e agezate direсt in sa|a d'e .tvаnd Тn сonseсin!ё diveгse dimensiuni: de сafea' de
сonsumatie.
Salonul restaurantului dё nota .",""i"п'шДJ ..toгbe. Fieсare tip de сeagсё igi are faгfurioaгa
suporт.
ambianlei сoгespunzёtoare ser-
virii prеparatelor gi bйuturi|or oin sЬгtйentele Cёnile gi ceainicele sunt сonfeсtionate din po{e|an gi folosesс |a
de sa|oane сe se pot intё|ni. trebuie sJ
unitё1ii ф;;;;. Diferite|e tipuri
iаspunoа aсe|oragi сerinle: sё fie сonfoг-
r'.tntitаte mai mare a bёuttrri|ol
aduсerea in
Et prеpаrаtоloг liсhidе. i"gumiЬiele sunt utiIizate
tabi|e, intime gi ugor de exp|oatat. saй,nЁle |'t transpoгtuI, prezentare:l 9t serV|l.::l |t.r1ltlтlсllor suu
."'t"uБni"й,.]injir"."nt de profile, a un6r preparate сu |egume
',,I sos. Supierele servesс .lt]rl|tll.lil
l.Р-ui"...ol.9epute 9i organizate astfet inсаi sё asigure сondilii optime pentru 'ait ()l)lll|, rlаl supe, сiorbe 9i Jupe.
vtrea с|ien(ilor, efeсtuarea Unor serviсii ser- .]lеme. Sosiere|e servesr-: Itrl11|111 tIlvr.t'.r,ll . ''rr.;rtri ^pentru
ln сonсordЪn{ё сu teЬnoТogia modеrnё in аfara aсestora mаi ТntAlnim
punerea in valoare a preparatelor gi 9i Vtlse|a speсializatё, Cос;сlltt:trl/1l.tll;ttt'
bаuturilo,. oreiiiЬ Ъ;;i;i;;,,".pесtivе. |){.|!lltl tlrl;i, mugtariere, doze pentru muj-
b) Spaliile pentru produс{io ji un*," l ltэt, sсrumiere-
buсёtёria,'seс{rа ll;tt :lr:tviсiu,
ofiсiul, spa{ii|e pеntru depozltаtrl.-r :.;l "uprind Sticlёria сupгinсle
totаtItl;ttrr;r trlrit:r ir.lt|| llll) :;ltс;l;i, semi-сrista|
soсia|-аdltltпistг;tttvсэ
1lj:;tгаrea iчl llvl gi q|
mёrfurilor V| alrltrа|.r1t.lilr'
| lr rrtrIrtаti tt;lte seгvtrtl чt r;сlnsttttl;ir|| rlrr ll;tttlttti ,lllil .t 9i сristа| desti-
lt.tll:itе-'' с:аrll gi саrаte l]trt;|;]ri.э trrl.
I0l NIlltl:t1''t.lttсtt{tlI tl1lсrit(tttttiIrlг irr lltllсliir.iс |l l(.sliIlIl:lllс ()l.!уll.li:(ll1,(l,|i'filп!..|it,llll|'|'trIltlIlrl|ll|)l.rlitliп(luSlt.i(lll|)!сtу,цtуt
buie sё Тndep|lnеаsса аnumite сaraсtеristiсi: transparenta' pentru a nu denatuгa
l tlnjeria сuprinde totalttatea mаteriale|oг textiIe fo|osite de с|ienli sau de саtrt.:
сu|oarea bёutuгii servtte; stabiIitate buni; rezistenli
9i intiеtinerea u9oara. Irrr-tl]torii unitёlii:fele de mаsё, naproane,geгvete, сёrpe, perde|e, drapеrii etс.
Prinсipa|e|e tipuri de pahare din dotarea restaurantului sunt. paЬareIe pentru
l.r;llеgerea |enjeriei este bine sй se opteze pentru mateгia|e сare dau o notё de
aperitive, sub formё de сupe, baloane sau tumbIeгe, pahаre pentru vin
a|b, ..|rlt;lrn{i, sobrietate 9i bun gust, pentгu lenjeria din damasс sau amesteс, in
pahare pentru vin гogu, pahare de apё, сupe gi flute pentгu gampanie,
pahare ,.lr rt;tiГi se gёsesс
urmйtoare|e tipuri de |enjerie:
pentru сoniaс, pahare sau сёni de bere, pahaгe de bёuturi rёсoritoare,
сёni/ . Fe{ele de masё, сonfeсlionate din damasс,
in sau lesёturi Тn amеsteс, au de
сarafe pentru apё 9i vin.
rl.r1ttlё dimensiunea maimare deсAt blatulmesei pe сare sunt uti|izate.
Tacdmurile сuprind tota|itatea obieсte|or din meta| сare servesс unel per. . Naproanele sunt сonfeсlionate din aсe|agi materia| сa gi felele
soane pentru a minсa. Une|e dintre eIe seгvesс de masё 9i
9i сa ustensi|e de Iuсru, p"ht.u 1'rll fi fi€ mai mari deсёt b|atu| mesei fie de dimensiuni reduse, urmAnd a se
prepaгarea sau manipu|area igieniсё a alimente|or. Corespunzёtor
tipuri|oг . fieсёгei persoane.
r..;tlza ТП fala
mu|tip|e de faгfurii intA|nite intr-un restaurant' existё mai mu|te tipuri
. Tac1mul mare format din: |ingurй, furсuIili
сe taсeйuri: .$eruetele de masё au dimensiuni variabi|e; sе reсomandё 8_12 buсёti
9i сulit mаre, folosite fie in seгviгe Ilt'lltru fieсare Ioс la masё.
divеrselor preparate, fie in trangarea a|imenteioila gьerioon; . $eruetele pentru mic dejun gi сeaiau dimensiuni mai reduse deсAt ante.
. Tac1mul pentru gustёri, format din: сulit gi fuiсu|i!ё, intermediar
сa dimen- lrr l. tre|e 9i se reсomandё Тn numёr de 4-5 buсй[i pentru fieсare
|oс |a masё.
siune, intre taсёmul mare qi сe| de desert; el poate fl uii|izat gi la mesele pentru
сopii,
La gestionarea |enjeriei se aсordё o atenlie deosebita aranjёгii ei in du|аpuri
...rrr rafturi
. Tacdmul pentru desert este format din: lingurё, speсiaIe, pe soгtuгi, impёturite, agezate in stive сu etiсhete. Prese|e
furсu|i{й 9i сu!it; similar сu сe| l.lle sosesс se pun Тntotdeauna dedesubtu| stivei, asiguгAndu.se гuIarea tuturor
anterioг, poate fi folosit 9i la mеseIe pentru сopii;
. Tac1mul pentru pegte, format din сutit gi rrr, rterialelor.
furсu|itё speсiale;
. Tacdmul pentru fructe, format din" сutrt furсu|i{ё
9i mai mari decit taсAmu| de
deseгt; 3.3.2. Spаlii de produсlie 9i anexe
.Tacdmuri diverse'. сulitu| pentru unt, pentru сaviar, furсu|ila pentru |imёie,
pentru stridii, pentru sard.ele, fuгсulila de seгvire
Aсtivitatea din сadrul depaгtamentului alimentalie se desfёgoarё Ia nivelul
,,la fondue'', furсu|i1a pentru raсi; .'1latii|oг de produсtie (Тn primul rAnd buсёtёrie) 9i
a spalii|or de seгvire (saloane
(fondue, preparat speсifiс buсёtйriei elveliene, este pregitit din una
sau mai l||] Servire, baruri). Тn prinсipiu' un гestaurant сupride o buсёtйrie gi
unul sau mai
muIte brinzeturi сu pastё оoaptё, topite la foс miс ТmpгБunё сu vin
9i diverse rrrrtlte sa|oane. in hotel, o buсёtirie poate sй deserveasсё mai mu|te unitё{i de
aromatizate);
. Taс1muri ajutёtoare serviciului' taсAm pentru .r|rrnentalie pub|iсё. De exemplu, la Hote|ul SofiteI Buсuresti, bucatёria uniсё
- trangat (сu!it 9ifuгсuIila сu doi
furcheli), taсёm pеntru salatй (linguгё 9i furсuli!ё), .u,tit j"nir.u brёnzeiuri,
llrlseГVё$te ambele restaurante. in alte сazuri, se faсe distinЬtie intre ..buсёtarie
сulit r rlntrа|ё''',,buсйtёrii satelit'' etс.
pentru pepene, с|egte sau |opё!iсё pentru prёjituгi, |inguгё pentru
sos, po|oniс, Spafii|e de produсlie gi anexe cuprind: buсёtёria, seсtiа bar-serviсiu, ofiсiu,
taсAm pentru sparanghe|, с|egte pentru zahёr, itegte sai tinguга pentru gheatё. .,1lalii pentru depozitare gi pёstrаrea
Pentгu o mai bunй gospodёrire a taсёmurilor-se impuй respeсtarea mёгfuriIor gi ambalaje|or, utiIitёti soсia|-аdmi-
urmй. rшstrative.
toareloг regu|i: taсimurile сurate, neutilizate, se soгteazё pe tipuгi Тn |ёdite
seгtare separate, legate.сДte 12 bucё|i, sau in сoguri in magazie. La
sau Buсitiriaunei unitЁli de aIimenta(ie trebuie sё pregёteasсё 9i sa distribure
sfArgitul pro. |)leparate, sё asigure pёstraгea |or 9i a materiilor prime, intrelineгea inventаrLtIttl
gramuIui toate taсAmurile se ordoneazё la loсul |or, numё-rarea
|or operativЬ 9i . Iln dotaгea buсйtёriei.
eviden(ierea Тntг-o figё de stoс afigatё Тn ofiсiu diminuёnd pierderile
|a aсeste Buсёtёria сentra|i - fabrica de mAnсare _ presupune o separare a proo[l()t|(]|
obieсte сu pondere impoгtantё in inventar.
r|e servire in spa{iu gi timp. oгganizarea dе aсest tip este mai гёspAnditа ill lrll
Аtticolele de menaj, aссesorii|е de serviсiu, diverse alte aссesorii inс|ud:
ser. tttentalia сoleсtivё 9i сateringul aeгian, dаr nu este exсlusё in a|imentalia Col.lttlt
viсiul de u|ei.olet (oliviera), pгesёrёtori|e (de saгe, piper, boia), rignilele pentru
r,lаIё, in speсia| sub formа semipreparate|or gi a materiilor prime pre|uсl;.rtr'
ptper, supoгturi|e de sсobitori, vaze|е de f|ori, regouгile/spiгtieгeIe,
сupele pentru 1lrimaг. De exemplu, potrivit unui sonсlаj , 97,'/o din гestaurаtorii ameгiсani rrtl|r
inghelatё, frapierele pentru vin gi gampanie, fruсtiere|e, gё|etuge|e'de gЬea{а,
,,еazd produse сongelate (саrtоfi przr1r{r) с;аre sltnp|ifiсa aсtivitatea propriei buс;.i
storсёtorul de |ёmAie, filtru| de сafea, supoгturi|e oe luminёri etс. |n
dotarea l;rrii.
restaurante|or se mai intAlnesс 9i alte aссesorii tinAnd Тn speсial de
debarasаre: in сazul Тn саre pltlllttt:tt.t.-.| (,i)ll.itlllIlll .ttl |ttt) irl ассeagi zi, сu sepаrarea
supoгturi de frapiere, perie/dispozitiv de adunаt firimituri, foarfeсё pentru |П
struguri, :;pаtiu' se сrеazё urr |.rrl! rItr rl1.;|1|11 1|11,..tI.I l}l(}l)illаtele сalde sunt introduse
сlegte de po(ionat Тnghetata etс. 1tl
lr:сipiente |a o teпl1lt.t;llll|.l {.,iI lll. ll ltl,ll(. 1llr:;tlllIii (+s0.,C), sunt transportate in
t-ondi{ii izotermе 9t tttс:ttItttrtlrэ |.t |'ll{.tl.tt l.t tr:lll)tlltls |а tempеrаtttri сJe trtit-lttтl
' Nistorеanu Puiu, Mana17eпюtt|ttl ttt lttttsltt si seruicii, Еditura AS[], Iirtr:tltr:l.;lr,2003,
http://www. bib|ioteса-digltа|il ;t:;tl lrlllltllIltlIt:r:;i/[lаqina2. аsp?iсj=r;;l1l!l (.Ii | |',,.ll
lll;lrtie
ri5 c
2011)
I04 ll()tс|lll'iс |l l.сstаuraliс
щll ( )tl(t,п:(lr'(tt.)i filпt lttпt!ut'tt tпtittilil,tt tliц iп,ltt\tr t,t ltrtlt ltr,trl \\i tlt,r.t,.\l(пlt.(lltl |0\
In сazuI in сaгe intre produс{ie gi сonsum se inteгpune
o perioadа de timp,
сuprinsё Тntгe сёteva zile 9i un an, se сreeazё un tan| de distribu|ie lil.('r't'l
reсe' oaса tt
perioada de pёstrare este de pёnd |a 5-6 zile, |anlul l\1,\|Ilrll
de distributЬ are la bazё L
гefrtgeгarea preparatelor
- metoda ,,сook.сhi||''1 (gёtit 9i refгigerat). Aсestea sunt
rёсite rapid, stoсаte gi transportate |a o temperaturё сuprinsё
+

intre 0"C gi 3.C' La r,.1.П\ltN^ttl


buсёtёria-terminus' Тnaintea оonsumu|ui, preparatele sunt aduse
|a o tempera. t)l:)lil,LIRl
turё de minim 65.C. Daсё perioada de pёstrare este de pinё
|a 9-,12 |uni, Ьn{u|
de distribuliе se ba_zeаzi pe сongelaгea preparate|or _ metoda
(фtit 9i сonge|at). Rйсirea rapidё se realizeazё |a o temperaturё,'сook-frezee,, PRЕLUсRARЕ сtIRAТЕNIЕ
de maхim - PRЛ.LIМINARA SPATII
18.C' Тemperatura este menlinutй pe intreaga duratё a stoсёrii
transpoгtu|ui.
La buсitёriаterminus, preparate|e sunt deсongelate gi aduse |a9io
temperаturё
de minim 65.C. Dupё aduсerea |a temperatura optimё, in toate сazuri|e, PRЕLUCRARЕ
prepa-
rate|е сu|inare sunt servite imediat' Toate po(iile сare
nu au intrat Тn сonsum in TЕR]\,{ICA
maxim 2 ore sunt indepёrtate.
Mari|e hote|uri (de |an!), in сadruI сёrora funсtioneazё o varietate
de unitёli de
a|imenta{ie, сentralizeazё in buсйtёria prinсipa|ё oblinerea
unor preparate 9i
sem|pгeparate' сare vor fi finisate in buсёtёrii|e-sate|it. Buсёtёria
principalё furni-
zeazё gustёrile, mAnсёruri|e, sosuri|e, |egume|e gi garnituri|e pentru
buсёtёrii|e.
satelit. De regu|ё, buсйtёria prinсipa|ё se aflё ampЬsatё in
|Ёgёturё direсtё сu
restauгantu| c|asiс (|a INтЕRсONT|NENтAL Buсuregti,
Тn legёturё сu restau.
rantu| Madriga|, de |a paгter). Sa|a de banсhete poaЬ
sа пe"gi ea benefiсiarё
direсtё а buсёtёriei prinсipale. Aсtivitatea buсйtёriiloьsatеlit
se гestrёnge lapгe-
gёtirea preparatelor care |e paгtiсu|arizeazй oferta gi la
finisarea preparatelor
livrate dе buсёtёria prinсipa|ё. Astfelde buсйtйrii-sateiit se
amenajeazё |a nive|ul
unitёlilor de tipu|: сoffee-shop sаu snaсk-bar, steak-house
sau gгi|, restaurant-
bufet, room-serviсe, restauгant сu autoservire pentru persona|
etс. Figure 3.3. F|uxul tehno|ogiс din buсёtёrie
Seсtorul de produс{ie in sistem с|asiс al unui restaurant сupгinde
mai mu|te Sursа: Cusin P., Lambert D', lmplantation et restauratioл, CLЕT, Paгis, ,l987, p.26-27
zone de lucru: pre|ucrare preliminarй, сarmangerie, |aborator de
сofеtёrie-patise-
rie, bufet de serviсiu (buсёtёrie reсe), сafetёrie (produse de
miс dejun, desегturi, 'depozitarea, in spalii fгigoгifiсe gi in саdгu| eсonomatu|ui' pentгu produsele
bёuturi nea|сoo|iсe сalde - сafea etс', |ivгate сhe|neri|or), pieluсrare .tIlttlеntar€ care nu neоesitё pёstrarea in сondi{ii de tempeгatuгё sсёzutй (pro-
tеrmiсё
(buсёtёrie сaldi), spй|ёtor, ofiсiul restaurantu|ui. in legаtuii . Ilt:;е de bёсёnie);
Ьu spalii|e de pro-
duсlie (buсёtёria in primu| rёnd) sunt amp|asate anexe|e aсestora (vestiarul, _ produc|ia, сu zone distinсte de pre|uсrare pгe|iminaгё pentru
сarne, pegte,
gru-
pu| sanitar сu duguri), spalii|e de depozitaгe (magazii) I.'r;ume, ouё;
9i barul de seгviсiu (bйuturi
a|сoo|iсe gi rёсoritoare, livrate сhe|neri|or). sсйemi Ъe organizare _ distribu|ia, |a nive|ul ofiсiu|ui restaurantuIui, сu еvitarea intrёгii in сontaсt a
a fluxurilor
tehnologiсe din buсёtйrie este prezentatё Тn Figura 3.3. 1lrt:paratelor сare.gi urmeazё drumul spre masa сlientului, сu resturi|e insсrise
Regula fundamentalё de igiend exс|ude oгiсe Тnсruсigare a сirсuite|or . |t llа intr-un сirсuit apaгte;
mate.
rii|or pгime сare neсesitё..opera{ii-de сurё[are' a|e mateгiiЬr _ seruirea gi сonsumulpreparatelor, in salonu| de seгvire'
prime сurate, prepa-
rate|or, degeuri|or, resturilor, сu сirсuitul сiienli|or. Prinсipiul Buсёtёrii|e marilor гestaurante sunt organizate pe partizi (seс!iuni): sosuri
,,la marсrre en avant,,
(mersu|ui inainte) stаbiIegte suссesiunea faze|or prin 1.;tlsier)' preparate liсhide (сiorbar), pegte (,poissonnieг''), grёtar (grataragiu),
сare treс mateгiile prime
pёnЁ in stadiu| de preparat Тn faгfuria сIientu|ui2: |(.(]ume (legumier), gustёrr reс:r (lltrftltlr;t),
',lrs;ltt;;lrle''' antгeuri, fripturi, mаsa per-
.;оna|uIui, in funс{ie de сJirltеtl:;ltttli|сl ;rсtrvrt.i!|| (];lгlllаl.lgreru|, de asemenea, rёs-
1lunde aсestui prinсipttt а| :;;lt:r.t;tIt,,;iltt !l rItvt,.ltttttl ttlttnсii. SimiIar, in сadruI labo-
r;rtorului de сofetёгie-pаl|:;t:t|t. 1lr ll l| .i1rl'r t.rIl,';t(r t:сlIt;tari, patiseri, brutaгi.
In buсёtёrie, unifоtttrrl.rtt]tl l)l()1 ilIl tit.| ..'| .l.rl r:;l;tllta сaIitД{ii sunt asigurаte prin
.l|itborarea gi сontгo|ul |Е:lil}(!| l;-lrii l|9rllllt lеllltiсe сle prepагat. Proсedurа amln_
' Bereсhet G., Eсhipamenfo ltllttttllсlqii in seсtorul caterin.с1, iп (lirlсшrrr; Ixpert, lr:9te de marea indltstrttl !j| .!Чl.! trlili...rl,l lt|'1;(;.Ili.l largё Тn hotе|ttгile сle |аtl{ [:а
nr.4-5, mаi-iunie 2000 'sr
.,
Rёbаr!ii (];rrtrttllt. ()it!l:ttttt1ttl t:;l,t!;tt r.lrl' l tlilttr.r Mitttltl, Bttсttttl1lt ltu trebttie perсeptrt.i с;; l littrIl,.tll'Irr..t. i.t Ill)| ltl.lrtr. qrаttl;t;е|сlt ttritttllilItll 1lriпlе
.'O l(1. 1r lO"
llrt -,_ N l ; l t t; t1' с t t l t: l t l tt] .'шL:1lц.'
Ц i l r ] lrrt с ] ;ir i с } l | сsl iI tI l.а t I с ()t.t(l|li'-:(rr((t'уiftttt,'1i'ttt,tt,||||||i|,'|il,'!,ltttttt,lttlttt,tlt''l,,ltt't.il
Critiса adusё aсestet proсeduгi este |egatё de dеsсurа.;area
initiative|or perso. ..xtэсutaгea сoreсtё а lttr:t;.lttIrrt (|t. IllIl..llIl.'l1r l,;1 r.111.i(;ttс.l а inventarului utiIizаt in
na|e a|e |uсrёtoгi|or din buсёtёrie, сhiar dЪ o
anume depгofesiona|izаre a lor.
rt.l;tauгantele maгi sunt s1tl.t|;1trl. lltl:it.1t;ttlltll' 1lu t;atоgс-lrrr de obieсte, in funсtie dе
. Proсedura figelor tehntсe nu este apanajul exсlusiv a| reteleIor de restaurante
fasЬfood' Mai mu|t' adoptatё fiind de hЬteluril;-dъ*.l"ii]..p,"o"eduгa l,'lrасteristiсi|e Ior gi tеhtlоltlt]t;r ltll tle itttrеttпerе, tdеntifiсЭndu-sе astfeI: sp0lёtor
,,pro-voсare,, 9i pe adresa hote|ieri|or independenti.
este o |)..tltru pahaгe, сegti de с;lfеa gt сeai; spёIёtor pentru vesela meсaniсй; spёlйtoь
Еvident' permi(An.d stabilirea сu p.eii=ie rlllt:tu pentru artiсo|е de menaj etс.
йpiditate a оantitёli|or de materii
prlme neсesare, figele tehniсe dobAndesс 9i
.
Utilitilile soсial-administrative sunt neсesaгe Тn restauranteIe сe foIosesс
сaraсteгu| unui instгument de luсru in
aсtivitatea de aprovizionaгe 9i gestiune a stoсuri|or' 1llllpriul persona| angajаt. Aсеstea vizeazё existenla vestiare|or gi a gгupuгi|or
.'.lnitaгe. VestiareIe separate pentгu bёrbati gi femei trebuie sй aibё сabine gi
Din сategoгia figelor de prepaгat faс paгte:
a) figa tehnicё propriu-zisё' сare Iisieazй mateгii|e prime, presсrie rlttIapuгi, iar in apгopieгea vestiarelor este neсesar sй se gёseasсё grupuri|e
precizeazё сostu| unItar al matеriilor prime, gramajele .;;tnitarе, du;uгi|e, evident сu dotёrile pгevёzute.
сeea сe pЁ,Ьit" determinarea
сostuIui total de aсhizilie, сu aсeeagi funсlie, in
Romёnia eЪte rolosit doсumentu|
,,сalоu|areа preparatului de buсёtёriЬ'': 3.2.3. Amenajarea spatiului de servire
b) figa de fabriсalie, (figa tehn-ologiсё), сare este
o adaptare a с|asiсei relete Loсurile de vAnzare gi seгvire a preparateIoг сulinare 9i a bёuturi|oг in сadruI
de buсёtёгie, inс|uzёnd proсeduri|e Je riьгiсaцie (ustensile
neсesare, verifiсarеa lrtlte|ului sunt re|ativ numeroase: sa|oanе de seгvire' snaсk-baг sau сoffee-shop,
сa|itёlii materii|or pгlme fo|osite, opera{ii pregаtitoare,
ter"rnй" pi"parёrii, indiсii de lr;truri, minibaruгi in сamerё, distгibuitoare automate pe holuri, restaurant сu
сa|itate ai preparаtu|ui finit, vегiflсarej сatiйgl
ййli d" p,"="ntare gi . rtttoseryire pentru peгsona| etс.
seгvire); "с"siul",
c! fila de compozi|ie sau de seruiciu, сare сorеspunde prezentйrii Cu variatii de la un tip |a a|tu| de unitate, in medie, saIonul de seгvire гepre-
produsului; astfel de prevedeгi pot fi detaliate finale a ,,lntё 50% din suprafala globalё a гestаurantului, iar 25% este atribuitй spalii|or
pёnJl"Ъ*цil foii de salatё pe r|е depozitaгe gi respeсtiv buсёtёriei.
faгfuria с|ientu|ui, prezenla gervefelu|ui pe suport,
sub сeagсa de сafea sau Тn Suprafa{a afeгentё unui |oс la masй se afirmё сa un faсtor impoгtant a|
aсtivitatea оameristelor * prezen!а pliantului hotelu|ui -
pЬ Ьt"1"." din fieсare lrtveIuIui de сonfort. Sa|oanele unitёti|or de alimentalie sunt dimensionate сoгеs-
сamerё;
1runzйtor, in funсlie de numёruI de |oсuri gi de indiсe|e de suprafa!ё. in RomAnia,
d) figa tehnicё de fabrica|ie, сare regrupеazё prevederi|e l;оnform oгdinului Ministeгului Dezvo|tйrii Regionale gi ТurismuIui (MDRT)
figelor anteгioare gi
inс|ude fotografia sau sсhema de prezeitare
a produsului. 1051|2011 privind сlasifiсaгea struсtuгi|or de pгimire сu funоliuni de alimentalie
ln сe| mai inalt grad, figa tehniсё de fabriсalie servegte
сonsumuIui teoretiс (previzionat) de matеrii primЬ,
|a determinaгea 1lub|iсi, noгme|e in vigoaгe сu pгivire |a suprafa{a сe revine unui |oс la masё pe
pr""u.-9l |a men{inerea l;аtegorii de unitёli de a|imenta(ie publiсё sunt pгezentate Тn tabe|u| urmёtoг:
сalitйlii preparatelor, garantatй сhiar in сonoiiiile
unor sсhimbёri de peгsona|.
Fige|e pot sё сuprindё.9i timpii de pregёtire areёta1i
сireritЬЁr opera{iuni, сeea сe ТаbeluI 3.2' Suprafala 1m2; сe revine unui loс |a masё pentru saloanele unitёtilor de
permite programarea timpului de munсё al luсrёtorilo aIimenta'tie publiсй
r,

^ Seсliа
insсrise
bar serviсiu asigurё exeсutarea сomenzilor сU toate
in lista
de bёuturi a unitё{ii' Sunt neсеsаre сondilii pentru
soгtimentele Unitateа de alimenta(ie publiсё Categorta de с|asifiсare
depozitarea in (stele)
siguгan!ё a mйгfurilor gi amba|aje|or, pentru rйcireа
bаutlrilor. Baru| de seгviсiu 5 4 2
este сel оare elibereazё bёuturi|e, |a pahar sau la 3 1
stiс|ё, Тn baza bonu|ui de Restaurante 1,6 15 1.3 '1.0 1,0
marсaj. intoсmirea bonului de marсaj ." i""" la
сasa de marсat aсtionatё direсt Fast-food 1.2 1.1 1,0
de сёtre сhе|ner sau printr-un сasier. in funсlie de
natura сomenzii, bonurile de Baruri 1.2 1.2 1.1 'l,0 1,0
mагсaj sunt prezentate pentru a fi onorate ia
una sau a|ta Jin seс1ii (bar dе Bar de noaote 4a
I,t 15
seгviсiu sаu buсёtёrie). in сazul e|iberйrii bonului
o" .аЫoe сёtre сasier,
aсesta este сel сare intoсmegte nota de platё, pentru Sursa: pre|uсrаre dupё ordinuI MDRТ 105112011
fieсаre йasа in paгte сare
are atribuit un numйr- Ca regu|й genera|ё, se reсomаrldr1 r;lt itt сirсlru| sаlonuIui de seгvire sё existe
ofiсiul este spatiu| сare fаce legёtura intre saloanelе restаurantului, trгmёtoarea propo(ie а lttсsсIol {l0lИl Illt]:it] rсlttlпdе' ova|e sau heхagona|e' 30%
de produсlie gi anexele. De regulё] in ofiсiu se gёsesс seоliile
amplasate: buсёtёria, tnesе dreptunghtu|are 7l ?0,'l' tllrl:;rl 1t..lll.tlll ll|;rlrtI tttoseIor trebuie sё fie plasat |a
seсliile bar seгviсiu, сafegerIa, сofetdria-patiseria, /5 сentimetri de paltltr:;t:;tl;i l)|tltr.tl.;ttttltlr, lttt.l;rlllttl diferЁ din nou, in funс{ie de
spаtаtoаre|e Ьe vesetа, pahare,
taсAmuri, spa[iul saU сamera pentrtr masa persona|u|ui' t;onfortul peсaгetrеbLttt:ч;l|| r'lr:trlrIIl:trlllr ,l .,'l tttttl)iilt]l deloсuгi |amasё.
preсum gl unele dotйri
сa: rafturi-dulap pentru pёstrаrе..l ltlvоntarului сurat, Sсaune|e trebule :i;l llt.r rlltfl'r (ir.l l.lll. .Illr .tt,tl|;lgi materia| сa mesele' inёl{i.
du|apu.i p"n.,u inсёlzit
vese|ё, magini de prdjit pAinеlr l :;tt. lttlr;esarё rtleа qezutului sd fte tltl 4.1 '1lil lll i.l| ...'t,t.,|l.lt;|ltlltli de 86-92 сrn, Pentru tabu.
аsigurareu unЬ. dotart s;;ltlс;rfrсe gi
stаbilireа unui f|ux tehnolсlсllt; rl1lllttl ltt sрё|ёtoaгe' pentru rеte|e fo|osite de с;itre l;trlll|..ltii ltt'1lIiltr...t t..;tt,с\:42-46 сm' avAnd Ltn сliаmetru
a sc;lrtlti.t.l:;|(lUга
t|с 34'40 сlrl
l0tl I\4ltttitgсtttсttlttl tl1lсrittittttilrlr itt lttltс|iir'lс 1r lсstаtlrаtiс ()t.чtttti',ttt,'t,lt,tr'i.Itttt,'Ittttt.tt'.Il Il||it'iIil,,| ,lit! ||t,llI\ltt,t lt,'l,'ltt,ttt '!l Ih,Г(|jllllIl.llIIl, l()()

ln funсlie de forma meselor, modUI de amenajare 9i tipU| Ioсa|u|ui se Vor sta- .|.. lIll.|p de pёnё la desс:ltttIr'll!.I l'll)JIlIl| ..t:i.i.t tttrrt.itlIrll, personaIuI de sеrvtсttl
bi|i gi |ёrgimea сU|oaгe|oг de сiгсu|atie. De asemenea' se poate rea|iza o amena. de seгvire eхeсUti1 ().rt!llt1r|t' ttllt.llltltllll
'Ittt:;i-lIa рхltttttt
jare diferitё a sa|oaneIor unui restauгant atunсi сёnd aсestea sunt diversificate: - pregёtirea obieсte|сlr tlt: tltvllltti.tr llесtlsi-trLо trаrlsportёrii, prezentёrii, servirtt
с|asiс, pentru mese festive, pentгu miсul dejun, сu profi| diveгs. ...I r;tlttsUmёrii pгeparatelol Et bi1utLlrtIсll,
organizarea seсtoruIui de serviгe are in vedere сrearea unei сёt mai bune . rea|izarea,, mise-en-pIасе.ului'' (aranjarea sa|onu lui);
ambianle pгin dotarea сorespunzёtoaгe сu mobilieгu| 9i obieсteIe de inventar ,
aranjarea sёlii pentru servirea сonsumatoriloг, рreсum gi pregёtirea sa
аdeсvate, pregёtirea gi servirea unoг pгeparate gl produse сulinare gi a bёuturilor l'!.lltlu Тnсeperea aсtivitё[ii de pгimiгe gi realizaгea сomenzi|oг date de сonsu.
la nive|uI exigenfe|or оonsumatorilor, asiguгarea gi respeсtaгea tuturor сondiliiloг r r r, rl<lr
igieniсo-sanitare, a|egeгea formelor de seгvire сe|e mai adeсvate gi rea|izaгea Arаnjаrea sаlonului (mise.en.pIace) reprezintё ansamb|ul opera[iuniIoг сe
unui nive| impeсabi| de servire. Asigurarea unei bune seгviri reсlamё existentа .'i. cfeсtueazё pentru pregёtirea gi aranjarea mobi|ieruIui gi a obieсtelor de
unei bune dimensionёri gi amp|asёri, сare sё inс|udё: rrrvl-'tltaг pentru reaIizarea serviсiului de alimentatie. Mise-en-plaсe.u| se exeсutё
} spaliu de aссes gi iegire (vestibu|, hol, garderobё); ..llrrlс, inainte de desсhiderea unitйlii, сomp|etЭndu-se pe mйsura efeсtuёrii ser-
i sala de сonsumalie сompaгtimentatё сAt mai atrйgйtoг (s0-200 |oсuri Ia vtt,tt|or. Aranjarea salonu Iui presupune parоurgerea urmёtoare|or etape] :

mese); 1 alinieгea gi fixarea mеse|or;


} spalii de legёtuгi сu bufetuI, baru| 9i buсёtёria; ,2.
fiхarea mo|tonu|ui
}
:

grup sanitar pentru сonsumаtori; ll. agezarea felelor de masё;


}
birou| gefului de restauгant (sa|ё). 4 agezarea naproanelor (eventual);
Se voг respeсta urmёtoare|e regu|i: 5. marсaгea loсului se faсe prin faгfuгia-supoгt, faгfuria intinsё sau geгvet;
/ сomuniсarea direсtё (prin ofiсiuI ospёtaгilor), Тntrе sa|a de сonsumalie gi 6 aranjaгea taсimuri|or (сu!ite|e, |inguri|e Тn dгeapta, furсu|i!e|e in stAnga
spalii|e de pгoduсlie; l.rrluriеi-supoгt; сulite|e сu tёigu| lamеispre faгfurie, |ingure|e gifurсu|ile|e сu сon-
{ organizarea сirсuitu|ui de seгvire gi debarasaгe Тn jurul ofiсiului, astfe| inсЭt l..tv|tatea ln sus' taсAmurile de deseгt in fаla faгfuriei supoгt, Iinguri{a сu mtneruI
distanla de parсurs pentru un ospёtar sё nu fie mai mare de 30-40 m; .'1lre dreapta; taсёmuri|e se ageazё de |a interior spre exterior, in ordinеa inversё
r' aссesuI ospёtari|or in sa|a de сonsumalie sё se faсё Тn direсlie opusё .'t'rvirii pгeparate|oг; numёru| maxim reсomandat pentru un сonsumatoг este de
aссesuIui сonsumatorilor, |() taсаmuri agezate astfe|: 3ln dreapta faгfuriei suport,3 in stAnga,3 spгe
/ asigurarea de сёi de aссes sepaгate pentru intrarea gi iegirea ospёtarilor, ltrterioгuI mesei, ,l pe faгfuria de piine);
Тn proсesul de seгvire a сonsumatoгi|or; 7. aranjaгea pahareloг (ordinea in сare se аgeazё pahaгele este de |a сe| mai
"z сirсu|atia сonsumatoгiIor in sala de сonsumalie spre mese trebuie sё se rrrlс |a се| mai mare, ТnсepAnd de Ia dreapta la stAngа; aranjarea lor pe masё se
faсй in sens invers fluxu|ui de distributie. l.rсe fatё de vёгful сulitu|ui mare spre stAnga gi simetriс fa!ё de el, in linie
in sсopu| bunei desfйguгёri a aсtivliа1ii de a|imentalie pub|iсЁ, un loс impoгtant lIrr:Эptё, frAntё sau in semiсerс;
i| deline stabi|irea programe|or orare de funсlionaгe 9i organizaгea foгmatiiIoг de B. aranjaгea faгfuriei pentгu pAine (faгfuria jour in stAnga faгfuriei supoгt);
luсru. 9. aгanjarea obieсte|or de menaj gi de inventaг mёrunt (sare, pipeг, sсrumiere,
Responsabilitatea сheie a aсtivitili|or desfйgurate in seсtoгuI dе servire, сa 9i v,rze de flori);
in сeIe|a|te seсtoaгe, se referё Ia satisfaсerea с|ientului, cu un aссent deosebit pe 10. aranjarea gervetelor (se reсomandё agezarea |or in forme сAt mai sim-
serviсiul peгsonal. Tipul de serviсiu oferit este legat de сeea сe сlientul doregte. 1l|e rol, pliat, p|iс, va|, trinughi);
Аstfe|, pentru un fast-food, с|ienlii agteapti serviсii ieftine 9i rapide. Apar dife- 11. aranjarea sсaunelor.
renlieri referitoaгe la сerinle|e de seгviгe a unor mese difeгite (prёnz 9i сinй): Misе-en-p|aсe-u| se va difeгenlia Тn funсlie de tipu| de masё (miо-dejun, prAnz,
prёnz - efiсientё 9i promptitudine, сinй _ serviоiul durеazё mai mult' servirea fiind r,lrrd)' de tipu| de serviсiu (A |a сarte, A la tab|e), masё ofiсia|ё' banсhet etс.
foarte bine ega|onatё' in restauгantele с|asiсe, seгvirea |a mese сonduсe |a сreg-
tereа gгaduIui de interaсliune dintгe Iuсгёtori 9i с|ien!i. in acest proсes, сalitatea 3.2.4. Meniul qi metodeIe de servire аle aсestuia
seгviсiu|ui de alimentа{ie este |egatй direсt de ca|itatea proсesu|ui de servire (un
ospйtar nepregёtit poate сonduсe la o serioаsё sсёdere a сa|itё[ii serviсiului, Тn Meniul desemneаzё de buсёtёrie, сofetёrie-patiserie
tсitaIitаtt-.а 1lгtl1lаrilte|сlt
сiuda faptuIui сё aсesta rnс|ude prepaгate сuIinare de сa|itate. o tehniсi de ser- l.;l оllll;t |.t tl:;trtqrtrё masё. in prinсipa|, meniuгile
a|tO mёrfuri a|imentаrо, (:;llLl ljt!
vire desёvЭrgitё poate сontгibui |a realizarea unui serviсiu de сa|itate, сhiar atunсi :;e diferentiazё in ftlnс('ltl tlсl l;t.trlttl llсl |1|11 '1|;1ttl itl alegerea preparatelor. Se
сёnd pгepaгate|e nu au o сa|itate deosеbitй (:tlrlosс urmёtoare|е tiоtlll rlrl lll(!ll||l
ln vederea asigur6rii сondi{iilоr l){.}.](]sare servirii сonsumatorilor, o mare parte
din vo|umul de munсё al persollа|rrltri tlitltr.o unitate de alimentalie sсl lсaIizeаzё
'[|с,rсl:l (]сltlslirlllitt. ittt!ttttttilt |,t'tlIttl iiitt|:tltlс, tlr,;llttttt.ltltatie pttbliсii' I tJllttrit lt-,ltrlit;;i
Тnainte de inсepereа proqrаlt][|lttl rlr. irrttt;tionare а| асesteia. А:itltl|' ll| [)(lll()iida l}trt:rltrlqlt. 19f]f}' r:it;tl (l{! (,.lIltl.:It lii|..iil.l t :tlс'ttItt!ltl t:il ;tliп:t:ttl' I lIrltrl.r Mlrltltt' litlli
r.;о;ш;r.2()10. LJ.l
l\,Iittr:lp.сtttсtlltlI tl1lсlгittitttti ltlr itr lttllсliiriс trl l сsl itt tl ;rl it Пl
* Мeniul a la сafte oferd posibi|itatеa alegerii dintr-o |istа de meniu. o |istё de |'..ltll[| rеstаurante|е сIi.t:;|r,tr' ,tlttttl t l.lll(| lltIlll.llttI r:Itt:ttIlItlг еste foaгtе marе, |ar
meniu сomp|etа сUprinde un numёг de pгeparate pentru fieсare gamа Тn paгte. l'rrltltlsе|e gi prepагаte|tl lttI ttr||t.t Ilttrl l|rrlttl. tIrlrl:;r.ltItt: tlе pёstrare gi pгegdtire'
Lista de meniu nU trebuie sй fie aglomeratа' Numёru| de prepaгate a|e unei Ir.,l.r reIativ sсurtё este;lt:tr,t.1rtt|.t l.tvrlt.rlltI rll.t,.tttt: t;Ilсtltt, сdrora le simplifiсё
game este deteгminat de numйruI ziIniс a| сlien{i|or. Potrivit |egii |ui Pareto,20o/o .iIt.(|(}rea. Ea este intc't;ltt:l;lt;i:.i| (:;l (lll tlttllс;tt.t;tl ptоspetimii pгeparate|oг ofeгite.
dintгe preparate realizeaze 80% din сifra de afaceri. Diversifiсaгea |istei pentru |.tr.,lt.эntaгe?, сuIorilе, fоttlgtattr|е qt сaraсterе|e uttIizаtе in lista meniu trebuie sё
meniuгi aferentё restaurantelor с|asiсe determinё сheltuie|i mari. .l..|(lt|rе un impaсt сongtlent gi lnсоngtient аsupra сlientu|ui.
* Meniul Cu pre| fж simp|ifiсё alegerea gi asiguгй сlientul de suma сare Va I oгme|e de servire praсtiсate Тn unitёli|e gastronomiсe sunt autoservirea 9i
trebui pIйtitё. Prelurile sunt atrёgёtoare, insё ele nu pot sё sсadё sub un anume .;l.tvlt;itl| de ospёtaг' in aсtivitatea de aIimentalie, autoservirea se extinde in dife-
nive|, deсёt сu гisсu| degгadёrii imaginii. Un loс deosebit in oferta unui restauгant lrIr' trnitёti, pгeсum restauгante' сofеtёrii, сantine, unitёli fast-food, сome( mobi|
i| poate oсupa ,'p|at du jou/', Тn Fгan{a (speсialitatea zi|ei), al сйrei pre! are, de r.lr, ' in сaгe se pot praсtiсa numeroase variante 9i metode de servire. Serviсtu|
asemenea, сaraсter fix. in general, meniuI сu pre! fix este pгopus Тn paгa|el сu r|r. llspdt?Гi сonstё in efeсtuarea tuturor operatii|or de pгimire a сonsumatorilor'
meniu| d |a сaгte. Ilt.tttla 9i seгvirea сomenzi|or Ia masё сu respeсtarea tuturoг regulilor de tehniсa
Meniu| сu pre! fix fёri alegеre, сu un singur preparat in сadruI fieсirei game, ..t.rvlrii, ap|iсAnd in funсlie de oсaziе, sisteme difeгite de seгvire.
bloсheazй сIientului posibi|itatea a|egerii. De aсeea, este preferabil un meniu сu Irr uniti{iIe de aIimentalie sunt praсtiсate urmёtoareIe sisteme de servire:
pre{ fix сu alegere, in сadru| сёruia se propun 2.5 prepaгate pentru fieсare gamё. а) Serviciul direct (englez)
MeniuriIe сu pre( fix sunt nelipsite din restaurante|e miсi gi au сёutare inde- 1jeгviсiuI direсt presupune efeсtuarea de сёtre persona|ul speсializat (сhelner,
osebi Ia prАnz' Un restauгant poate sё ofere, сonсomitent, mai multe variante de ...,1l;ltar) a tutuгoг operalii|or de sеrvire la masa сonsumatoriIor, fo|osind in aсest
аsemenea meniuri, |a preluri diferitе. .'r'rrs VeS€lё, ustensi|e gi mobiIieг ajutёtoг сorespunzйtoг serviсiuIui ap|iсat |a
* Meniul cu specifiс se adreseazй сopiilor gi are сaraсter dietetiс. De eхem. ,,,.tsA.1 Chelnerul pгezintё la masй p|atouI pe сare se afIё preparatuI сomandat.
p|u, meniu| pentru сopii a devenit un imperativ, сu impaсt evident asupra pёrin. Ilr t:azul unui meniu d |a сaгte, mise-en-plaсe-u| ,,de agteptaгe,'a fost сompletat
!i|or. Speсifiсitatea nu rezidй doar in meniul pгopriu-zis, сi gi Тn grafiсa |istei. .llrr;ttnte in funсlie de сomanda сlientului. Prin stAnga сIientului' folosind taсёmuI
meniu gi serviсiu| propus. MсDoNALD's oferё pentru сopii meniu| Happy MeaI_ l|('SeгViсiu' numit uneori с|еgte, daг format din |ingura maгe 9i furсu|ila mare,
la сare este a|ёtuгatё o juсёгie _ surpгizй, сadouri pub|iсitare (ba|oane, stegulete . lrtl|neгul efeсtueazё seгviсiuI propгiu-zis, agezёnd preparatu| Тn faгfuгie.
etс.) 9i pune Ia dispozilie mobiIier (sоaune) adeсvat. intr-un spaliu speсial геzer- ServiсiuI direсt este un serviсiu rapid, se poate praсtiсa in toate unitёlile' с|i.
vat, restaurante|e MоDONALD'S organizeazё petreсeгi (,,Birthday Paгty',) pentru ..lrlul este seгvit сu сit doгegte. De asemenea, dintre dezavantaje' pot fi menlio-
copii. P|ZZА HUТ, de asemenea, ofeгё douй meniuri сu pre! fiх сu alegeгe pentru rr.rlсэ uгmёtoarеle: nu se pгaсtiсй in bune сondilii Ia toate prepaгate|e (сArnёсiori,
сopii. ',l).lghete, frigйrui); neсesitа personal cu expeгien!ё; existй risсul pitёrii feleIoг de
* Meniul impus este сaraсteгistiс voiajelor foгfetare, сu aсhitarea antiсipatё a rrr;tsё sau a haine|oг сlien[i|oг' Еstе apreсiat сa un serviciu de сlasё.
serviсiiIor de masё 9i asigurarea aсestora ln sistem ,,сirсuit inсhis''' сu inсadrarea Гemperatura faгfuriei trebuie sё fie сorespunzёtoare prepaгate|or servite'
in barem. in staliuni, Тn саzul sejuгuri|oг, tuгigti|or |i se poate oferi posibi|itatea Il.rсё este voгba de un preparat сa|d, inсё|zirea prealabiIё a faгfuriei se faсe in
a|egerii, сu o zi in avans, dintre preparatele сЭtorva variante de meniu (meniuri Il )vеrator (Тnсё|zitoг de vese|ё)'
turistiсe |a a|egere). MeniuriIe impuse sunt proprii gi alimentaliei сo|eсtive. b) Seruiciul indirect (francez) se praсtiсё |a mese ofiсia|e, сu numёr miс de
* Мeniul comandat presupune сё preparate|e gi bйuturile seгvite se stabilesс rlrvltati sau in сadru fami|ia|. Dupё prezentaгea platou|ui similaгй seгviсiuIuidiгeсt,
сu antiсipalie (banсhet, reсeplie, сoсtai| etс.). 1'rrrl stAnga fieсйrui сIient, сheIneruI iI va аpropia сAt mai mult de faгfurie. CIientul
Lista meniu presupune Тnscrierea tuturor mёrfuri|or gi preparateIor сe ',(] serve$te singur, сu ajutoru|taсёmului de serviсiu' o vartantй a serviсiului indi-
uгmeazй a fl seгvite in ziua respeсtivё, respeсtAndu-se suссesiunea soгtimen- lr.r;t, сorespunzAnd insё unui nive| sсёzut al prestaliei, este agezarea platou|ui
te|or сe se pot servi Тntr-un meniu. Lista trebuie sй prezinte pe сopeгtй denu- .,.ru supiereiIa mij|oсuI mesei, de unde сIienliise servesо eisinguri.
mirea gi сategoria unitilii. Liste|e se pot intA|ni zi|niс 9i tipйri sub foгmё de bгo- c) Seruiciul la farturie (american) se praсtiсё ln majoritatea restauгante|or
gurй sau p|iant сu gгafiс6 plёсutё 9i, de pгefeгin!ё, sё fie tгaduse intг-o Iimbё de .|tl 3,4 9i 5 stele, Pгeparate|e sunt montate Ia seсlii, сu menliunea сё luсгёtorii
сirсuIatie nternalionalё.
i rrl:.;peсtivi trebuie sё сunoasсa regu|i|е dе setviсiu: tranga de fripturё trebuie age-
Lista meniu intereseazё pe de o paгte, din punсt de vedere al сonlinutu|ui sйu .,.rtа in paгtea opusё а emb|eпtct, tltt <;lttrlttLtri|е сёtrе aсeasta; |a gustёri asoгtate,
(lungimea, sсhimbаrea, desоhiderea), iar pe de a|tё parte, e|emente|e de marke- .rl;t]stea trebuie аran1ate itl f:rlflltll ttl .tt,tl|;t1;l Iоr;, sё ехiste o simetrie., Gata servit
ting intereseazй din punсt de vedeгe al prezentёrii.1 Lungimea |istei meniu 1rtl farfurie' preparаtuI L.::ilt);l(lt|!. ltt.;'tltrtt;lrl ttlJllё, tavё sau сёruсior. CheInerul
depinde dе tipul unitё(ii prestatoare de seгviсii de aIimentalie 9i de numёruI de .r;еazё fагfuria in fa(;r ||tlt.;.tlttt r Itr.tt|' 1'tttl tIltl;tГltа асestuia. Pгin stЭnga с|ientuIui
с|ienli сare pot fi seгvi{i. Еste reсопl;lndatё uti|izarea unei liste mеniu rnai |unqё .,l: аgеazd sаlatierа' rlеtl.tltll t.|rrr ll| .iI l'.'!{'|.l r-.stо irl stёnga-fa(a farfuriеl suport.

'Ll;.tll.rttrt (;.trlll(-'ll, rtlt r:tl,1r I l',


, (il;t[tt:..,)||()4,tl ,|()i
' [];ilr;п[;i ( );rпrхlt rur r:l/ о Ll() l ltlll:.t (,tltt:,t.tttttlr' Мittttt;tlttl I|'|l|;1|:Ilijlili l lIlIttt;t l:itttt
2 M:tltilgсttlсlttuI opеratiunilor in hotе|ariе qi rеstaura!iе l)|}i|llIi.lr||,Il'1tItttttIttlttttt,Il|l||il,1|il,,].lttlttt,Ittхlltttlttllt.Itlt'tt'!i(|(п,'\||lIl|.|l|i|' ll]
_l_l

Cе|е mаi mU|te operatii (inmЭnarea listei-meniU, turnarea in pahaгe, seгVirea |a it.tt,.t tlirl punсt dе Veliс.lrr .t| 'lttlvlt tttIttt ttttr.ttI tlсl;tttl poate fi servlt la сamelа
faгfurie, debаrasarea faгfuгiei' prezentarea notei de p|atё) se efeсtuazй pe paГtea ill'l'llI 1i()lv|сe), Тn sisterlt lltlft.l (.;lll:rltl,').;.lt| |.I lll.lsi:}. in sаlon, dupi сomponen{ё
dreaptё a с|ientu|ul' ..rllll r llllOSCute douA tt1llttt rItl tttIr' rIl'Ittlt (tlltl;lklast). сontinental (сomplet) El
d) Seruiciul la gheridon (Й Ia russe) se praсtiса in unitё{i reprezentative Тn :lI l It !l |( :; lrr (eng|ezеsс).
сare, pe |Angё sistemul propriu.zis, se efeсtueaze operatil de trangare, flаmbare, IIl dejun continetllill S(} (;()lllpll1lе dtntr-o bёuturё сaldё neaIсoo|iсё (сeai,
fiIetare (sсoateгea fiIeuri|or |a pegtele rasol gi la сrapu| pregёtit saramuгё intreg, ^Iп ()|OCo|atё
. 'rlr..t' сu |aptе, laptе са|d, dar gi |apte reсe), |a a|egere, unt, gem (du|-
TndepёгtAndu-se aripioarele, pielea 9i gira spinёrii), pгegйtiгe, po(ionare' F|am- r rl,1|.1 .;;1ц mtere) 9i pгoduse de panifiсa[ie. Inсluderea unui suс de fгuсte sau а
baгea presupune, Тntr-o pгimё etapi, finisarea lа f|aсёrё a preparatu|ui (pгegё- rttrlll .l|l produs nu faсe са miсul dejun sё-gi piardё сaraсteru| de miс dqun
tirea sosului gi tragerea сlёtite|or etс.), urmatё de tuгnarea unei bёuturi fine. . .,|ll|l|{)llta|. Pentru aсest tip de miс dejun se uti|izeazё urmйtorul mise-en.p|aсe-
inсIinAnd tigaia, alсoolul se pгelinge pe perelii асesteia, Ia exterior gi ia foс. Se l.rt.1 rlr.rnasё, farfurie de deseгt, сulit de deseгt, faгfurie supoгt pentru сeagсё
Ei
flambeazё deserturi, fruсte' сёrnuri, daг 9i vinarsu| (сoniaсu|) Тnsugi. |il|(|llrIt;l dе сeai, pahar pentгu apй, geгvet pеntru miс dejun, presёrёtoare pentru
Gheridonul este o masё mai miсё,
utilizatё numai pentru servtсiu| in fala .'.tll.' l)$nit- (presёrёtoare) pentru pipeг, sсrumierё, numйr de masё, vazё сtt
с|ientului atunсi сAnd sunt neсesare po(ionёгi, trangёri, pregitiri, filetiri sau flam. ll, rl I

bёri. Pentru a fi mutat сu ugurin!ё de la o masй la alta, piсioare|e gheridonuIui pot Mtt:ttl dejun american este mult mai сonsistent - igi adaugё preparate dс'
fi pгevёzute сu rotile. Se гeсomande |2 gheгidoane Тn fieсare гaion, atunсi сAnd i'llr .1l.ttie, сofetёrie-patiserie gi suсuri'
in restaurantu| respeсtiv se pгaсtiсё sistemu| de servire,,|a gheridon''. |'r.lltru servirea miсu|ui dejun |a сamerё (room serviсe), pasageruI trimrte
Se aduсe gheridonu| lAngй masё, fёrё a-l Iipi de aсeasta, Ia una din Iaturile ,.'lrt..llll|e fie diгeсt la ofiсiu, fie pгin telefon sau prin гeceplie. $efu| ofiсiului de
libere, iar daсё nu este posibil, se a|ege un Ioс intгe doi сIienli, astfe| inсAt sё nu l.,.'lrt l;L.гViсe primegte сomenzile, |e pregёtegte, |e agazё pe tavё' pe сёгuсlor qr
deranjeze gi sё nu fie stinjenitё сirсula{ia. Se pune o plaоi gofantё, spiгtierё sau ....|r.1llаSeaZё Ia сamera tuгistului, se atenlioneazё|a ugё de servirea сomenzii..
гegou Тn stAnga, pe gheridon, iar faгfuriile Тn dreapta' ega|e сu numёru| сlienli|or
p|us una de rezeгvё. ].2.5. Prinсipalele etаpe ale serviсiului de alimentаlie
Daсё sunt de servit preparate pregёtite 9i po(ionate Ia seсlie, se proсedezй
astfel: se preia, se tгanspoгtё 9i se pгezintё |a fel сa |a sistemuI direоt. Se ageazё Ilr rrnitёtiIe de a|imentalie, сu efeсtuarea seгviсii|oг prin ospёtari, se сunosс
p|atouI pe p|aсa gofantй, Tn stёnga, сu garnituriIe Tn exteгior gi trangeIe de fripturё , ,r r r r, tltlаre|e etaoe:

in interior. Se ia |ingura in dгeapta gi furсu|i{a ln stёnga gi se treсe prima tгangё . r)


1lгimiгea gi сonduсeгea сonsumatoгiIor la masi;
de fripturё in faгfurie in paгtea dinspre ospёtar. Se pun apoi |egumele in arс de ll) prеzentarea preparate|or gi a bйuturilor;
сеrс, de la dreapta |a stёnga, paгtea dinspre emb|emё. Ajutoru| preia faгfurra gi o . ) primireЭ сomenzilor gi tгansmiterea aсestora |a seс{ii;
agazё prin dreapta сu mёna dгeaptё in fala с|ientului сaгe urmeazй sй fie seгvit r|) сomp|etarea mise-en-p|aсe-u|ui mesei, Тn funсlie dе сomanda datё;
primul, сu tranga сйtre acesta giemb|ema сёtre сentruI mesei"1 ..);lduсerea preparatelor gi bёuturi|oг de |a seсliile de produс{ie gi distribu(ie
Sеrviсiul |a gheгidon este un serviсiu de inaltё с|asё, speсtaсu|os, sigur, ll
'rr. ,. tlЭГie, bar, bufet);
deoareсe ospёtaгu| luсreazё сu ambeIe mAini. Se poate pгaсtiсa la oriсe prepa- |) seгVirea propriu-zisй a сonsumatorilor.
rat, nu se risсё pёtarea felei de masй sau a haine|or с|ien!i|or, Тnsё neсesitё .
1) dеbarasarеa mese|or;
personal mai numeos 9i сu сalifiсare mai ina|tё. lr) intoсmiгea gi pгezentaгea notei de pIatё 9i inсasarea valorii сonsumatiei
e) Autoseruirea tip bufet (bufet suedez) - presupune utilizarea inventarului l.r( lllO;
de servire aflat |a dispozilie, с|ien{ii agezindu-gi singuri preparate|e de pe masa l) inсheierea serviсiuIui_ despё(irea de сonsumatori.
bufet in faгfurie. Sistemul nu exсIude asistenla сhe|neгi|or. C|ienlii rёmёn in /\t;este sarсini sunt realtzate in mod diferit, in funс{ie de tipu| de гestauгant,
piсioare sau se insta|еazё |a mese, in acest caz mise-en-plaсe-u| fiind pregёtit .', r.ll.ind urmёtoarele tгёsёturi geneгaIe:
dinainte. Debarasаrea se efeсtueazё cu tёvi sau сёгuсioаre. Adesea, meniul еste l| Primirea gi conducerea сonsumatorilor la masё reprezintё etapa rea|izёrli
limitat la gustёri, antreuri, deseгturi, bйuturi. Utilajele de tip bufet сald 9i сhafing .|l .(:iitГe gefu| de unitatе, ospёtaru| prinсipa|, ospёtari sau in anumite restaurante
(bain-marie) permit prezentarea gi servirea unor preparate сaIde, astfe| сё . |..
1lсlrsonаlu| speсializat in асest sсop, rеSpесtёndu-sе toate regu|i|e protoсo|u|ui
,,bufetul reсe'' este doar o op[iune. Sistemul este utilizаt la servirea miсului dejun ''| 'lle sunt pe сAt de vаrlatс-., prэ аtаl rlt: r:tltтl;l|exe, in funсlie de seхu|, vArsta,
{

gi Tn сadru| unor manifestёri de tipu| reсeptie sau lunсh; din сe Тn сe mai mu|t, Тn i'r rr t t;irUl сonsumatoriIoг, саttlr;r lt t. t .,t l l1lr tI rrtttl.lttt
mari|e hoteluri din orage, dar gi in stаliuni' mesele de prAnz gi сina sunt seгvite ltlсrёtoruI salutё prltrrtt|' ltlt,ttltt.tlttl.itttIt| :;l' lormu|eIe dе sa|ut сonsaсratе'
tot in aсeastё formu|ё" l'rrrr.tdtmineatа, bunё Zitt.t t.lr: l'Jtl .l.r v.t Itt.l rrtl{l.ttivа de a intinde mAna сonsu.

lit;tvttlsitrt Sltlrtl' ()11lll;tltltlIt,;t ttt Itttl lttttl lI'|lli||l!|:il:, St.'r..rllrllr,'XlX, XX, XХl, Vitt;ittt|tl
l'l,!(:Ill(| ttt :;llt|ttttltlll tlttl ||tпtl;.|tti,t l r|.lrtr.t /\|l.l .,(.lVl(;|||(lt itt lttttt;ttt. (,rlrt:;l;rlrtir, 2().|().
(:(,nsl.пrllп
l14 Mаnagсlttсttltrl opсrаtitrrrilrlr iIr Irtltсlirrlс si t с:;l;tttl ;tttt. l15

matori|or' daг daсё aсesta o Va faсe, luсrёtoruI estе oblr1;;rt sё гаspUndё. Se vor gustёгi сa|dе gl tt.t;l.
evita abrevieri|e Тn sa|ut. Еste nepleсut pentгu Un сonst|mаtor сare a intгat in . pгeparate liсhtdсl (:itt;ltl, (:l(llllt., t:tolllо, lltrrgtttl. r;сltlsоrnmё-uri);
sa|on sа nu fie intAmpinat de сineva, avend momente de ezitare in alegerea prеparate din pеqtе
mesei, fiind linta priviriloг сeIoг|a|!i сonsumatoгi 9i simtindu-se stingher. Dupi _ antreuri сa|de gi reсt (pleparatе din ouё' paste fёinoase, organe la grёtaг etс.);
salutul de rigoare, luсrёtoru| merge pulin in fa!й, pulin |ateral (nu сu spatele |a - preparate debazё insolrte de legume gisaIate'
сonsumator), arёtЭnd direсlia mesei propuse sau rezervatё, Se oferё sсaunu| - branzeturi (|a romini |a gustare, franсezii dupё preparateIe de bazё, |a
mai intAi femei|or gi apoi bёrbalilor. Nu se гeсomandi tragerea sсaunu|ui сu o r.rrq|ezi gi ameгiсani |a sfAгgit impreunё сu fruсte|e);
singurё mAnё' pe pardosea|ё, deoaгeсe poate detегiora moсheta gi este inсo- - dulсiuri de buсёtiriе, сofetёrie-patiserie, inghelatё.
mod. Restаuгantul trebuie sё fie oсupat eоhilibгat (nu unele гaioane exсIusiv oсu- Se impune stabiIirea pгeluгiloг 9i Тn funсlie de сonсuren!ё сu determinarea
pate gi altele libere). Illrrrtei inferioaгe qi a |imitei superioare a pгeluri|or' in fina| prelul af|Andu-se, de
b) Prezentarea preparatelor gi bёuturilor. Cunoagtereа detaliatё de сёtre rtl<1U|d, intre сeIe douй |imite.
сonsumatori a аnsambIuIui de pгestёrl de serviсii сe Ie oferё unitё{iIe de alimen. .Lista de bёuturi
ta{ie, pгeсum gi a сaraсteristiсiIor gi ТnsugiriIor preparate|oг сuIinare 9i bйuturi|or La fel сa |a preparate, bёuturile sunt prezentate pe grupe, de regulё Тn ordi-
сe se gйsesс |a dispozilia lor, сontribuie Тn mare mёsurё |a popularizaгea aсti. lttlа in ordinea in сare se oferё intr-un meniu:
vitёtii unitёti|or, permanentizarea сonsumatorilor, сregterea voIumului vAnzйri|oг. . aperitive;
In prinсipa|, se fo|osesс patru forme de prezentare: . vinuri;
- prezentarea sоrisё pгin |iste de meniuri gi bйutuгi, afige etс';
. bere;
- prezentarea vizualй, se poate rea|iza сu ajutorul platouriloг direсt Iа mesele
. bёuturidigestive;
сorlsumatorilor sau сadruI unor expozilii сu vёnzare'
Тn
- prezentarea oralё (direсtё) realizatё de сitre persona|ul de servire prin . bёuturi, amesteсuri de bar;
reсomаndarea prepaгatelor сulinare gi a bёuturi|or (impoгtаnte еfeоte promo- . bёutuгi гёсoritoaгe;
tionale); . сeaiuri, сafea.
_ prezentarea mixtё. In pгezentarеa preparatelor сulinare, a bёuturi|or gi a propuneгiloг de meniu
o Lista de preparate trebuie avute in vedere гegulile de сonstituire a meniurilor, сa gi de asoсiere intгe
Lista de preparate reprezintё totа|itаtea prepaгate|or de buсёtёrie (сalde sau llAuturi gi preparate сu|inare, сum ar fi:
гeсi), de сofetёrie-patiserie gi alte mёrfuri alimentare pe сaгe o unitate de . |a servirea gustёri|or sau Тnaintea Ior, se reсomandi bёuturi aperitiv 9i
a|tmentalie publiсй le pune |a dispozilia сonsumatorilor' De regu|ё, сonsumatorii rrumai in situalii speсia|e vinuri albe seсi, inсlusiv gampanie;
doresс ofeгte de meniuri variate. Еste impoгtant сa lista sё sе adreseze gusturi|or . la seryirea preparate|oг din pegte gi сrustaсee se rесomandё vinuri aIbe
majoгitёlii, existAnd un numёr de a|egeгi sufiсient de mare. Trebuie evitate meni- :;есi din toate podgoriiIe [ёrii'
uriIe сu un numёr mare de aгtiсo|e (de exemp|u,60), сare ridiсё^pгob|eme de . |a seгvirea antгeuгi|or se гeсomаndё vinuri aIbe demiseсi 9i vinuri roze;
alegere pentru сlienli, сДt gi prob|eme organizatoriсe Тn buсёtёrii. In mod idea|, . preparatele din сiuperсi se servesс сu vinuri demiseci de сalitate supe-
meniu| nu aг trebui sй inсludё mai mu|t de 30-35 агtiсoIe. l ioarё;
Proieсtarеa meniului trebuie sё aibё Тn vedere sсopul prinсipal al aсеstuia - .
daсё s-a oferit Тnghelatй, nu se mai servesс 9i fruсte;
instrument de promovare a vёnzбrilor сare va peгmite сonsumatoriloг sё seleс- .
trebuie evitate Тn сadruI aсe|uiagi meniu, douё prepaгate сu materia primё
teze produseIe in mod efiсient gi сoгeсt. Lista гeflесtё сonсepte|e гestaurantuIui ;.tsemdnёtoare, douё preparate din aсeeagi сarne, douё preparate сu aсe|agi
in domeniul сonсeperii meniurilor' Еxistё numeroase сonsideralii referitoare la tnod de pregёtire (prijit' la grёtar etс.), douё preparate din vAnat, douё preparate
design.ul Iistеi, сum ar fi: сu aсeeagi gaгniturё, сu аcelagi sos, douЁ deseгturi сon{inёnd fruсte;
/ Aгtiсole|e meniu|ui trebuie si fie usoг de reсunosсut si desсrise De sсuгt: . |a preparate de bazё (mAnсёruri qi fгipturi) se reсomandё vinuri rogii' La
/ in сentruI paginii - aгtiсo|e|e сe se vAnd сeI mai bine;. сёrnurile a|bе vinuri rogii, lа vAnat se reсomandё vinuri|e rogii seсi veсhi de сali-
r' intoсmitё intr-o grafiсё p|ёсutё, sё fie sсrisё сoreсt, сite!, fёrё gtersёturi sau tate superiаorё,
adёugйri. Preparate|e din buоёtёria tnternationalё trebuie sё aparё sсrise сu . |a servirea brёnzettlri|lll :;tl.t;rltltll.ttl;.i rltl vitlttI dе |a preparatuI de bazё' deсi
denuЬirеa origina|Ё. in afаrё de Iimba romёnй, preparate|e sе sсriu qi in una sau vrn ro9u;
douё |imbi de сiгсulalie lnternаliona|й; . Iа servirеa desоrtLrlLll 1l(1 |tl( (rlllilllt|.l vtlltttrrIrllсi,
r' Trebuie speсifiсate distinсt: speсiaIitatea unitё{ii, a zi|ei gi a buсёtaru|ui qef, . la servirea саfс|гlt ll{l l|!{ (lltt.tllrl.l ll.irtltttt tIrqestive, сoniaсuri, Iiсhioruri de
gramaje|e (pe сomponente prinсipalo.), pretul.
mаrсA 9i raсhiuri de frttсtt:
ordrnea de servire a preparаtelсlr itltг Lln meniu сomp|et este urnlёtсrаrсlrl
c| Primirea сotllt tt/t|tlt :.;l ||;ttt,,tttill:rl ..l,l(.r:,/()/;l la seсtiite de ptorltк.;|iс',
In timpul preItrArii с()lll(.ll,'iI.'i.! {ill!l,r. Irl'rrllIrll trrformа!ii referttопtrl l.r rttrlrlrtl сJе
' [ |сlrtl;t ()rlltsIlttttttt' itпItrttttltt l'i!|l|||r tllttl:|!|ltl t!tl lt!пtlrуttlaIit' 1tttlllir:il
[ll(:)[);:lГi:.llt);t ltl;irtt;;1rtlll|.lt.;t l,t IlltltIltI lrrl rIr..;tllVIltl, orсJinсlа 9i rltlt;rl;r rIil sгlrVilt.l
ll6 N|;tlt:l11t'lttt.ttltll tl1lсrirlitlrtiItlr irr ltlltсllirlс }l lс:iIiItlгillIL: II
Se rесomandё lualeа сOrlleПZlI Complete, de la Тnсepr.lt, сu toate pгеparate|e 9i |l) lttloсmirea gi 1ltttlttttt.ll.!il llIt!lll tltl Ill,lI|t :,'t ttl(:,l:;;lt()iI valortt СotIstttlta!к''t
bёuturiIe, pentru сa оspаtarul sa-gi poatа oгgantzа bine sеГViсiu|, in сontinuaгe, I t, ttlr'
ospetaru| Тntoсmegte bonu| de marсa.l in douё eХemplare, originalu| fiind dat l.Jrlt.t de p|atё se intoсlrtt11;ltl l;l t,tllt-.lrl.t с;tlltsittttl;tt<ltttItrt' la sсhimbarea turei
9i
gefului de seсlie сaгe exeсutd сomanda (buсёtdгie, bufet, bar)' Exemplarul doi i.r rtrt,ltt<leгea unitёlii, de сatrе osJliititr silt| ()аlSlеt gl se prezintй Тn mapё speсia|ё.
rёmёnе Ia сarnet. |n general, сontine urmёtoaгe|e e|emente: denumirea seоtiei, ..r. prin
lllll.u|Пtё dreapa сe|ui саre a соmаndat' ospёtaruI se гetrage pentru a da
сantitatea gi denumirea mёгfii, pretuI unitaг' Va|oarea totaIй, data, semnёtura gi |.. '..Il)|lItаtea с|ientului sё verifiсe nota gi sё punё banii in mapё.
numёru| de maгсё a ospёtaru|ui. La buсйtйrie' ospйtaгu| tгansmite bonul buсё- l| Iсlrminarea seruiciului- despёrlirea de consumatori
taruIui gef сare anun!ё buсёtari|or сomаnda respeсtivё. /\r,tlаstё etapё presupUne un protoсo| amiabiI din partea persona|uIui, Cаre
!| Completarea mise-en-place-ului mesei, in func'tie de comanda datё itlr Ittt|t) obligatoriu invitarea сlientuIui pentru noivizite |a unitate. ospёtaru| revine
In timp сe ospёtaгuI se aflё |a seсlii, ajutorul сompleteazi mise-en-plaсe.u| la i|| i.l|()ll, dеbaraseazй сomp|et masa, гefaсe mise-en-p|aсe-ul gi agteaptй a|tl
masa respeсtivё Тn funс{ie de сomanda stabi|itё. De exemp|u, daсё sunt douй , , rП,.1t!Itatofi.l
persoane Iа o masё de patru loсuri, se ridiсё 9i se depun la сonsolй (masё de l'tltsona|U| гestaurantuIui tгebuie sё aсorde o atenlie deosebitё regu|iIor сlсl
serviсiu), obieсte|e de inventar сare sunt in plus. Itlll|()(]o| in
rеа|izaгea serviсiului de a|imentalie, Тnsё qi сlienlii trebuie s5
ospёtari|or' de regu|ё, |e revine drept spaliu de seгvire un anumit numёr de ' rtttrl.tSCё сAteva reguli de protoсol in servirea pгeparate|or dintr-un meniu:
mese. in mu|te гestaurante, ospёtarii Iuсreazё in eсhipe (de regulё doi), aсope- . La inсeputuI mesei, gervetul se pune desfёсut pe genunсhi' Е| nu se vа
rind zone mai mаri, оёutAnd сa totuI sё fie organizat in aga fel inсёt, сAnd unuI |'tttttlt: in rйsсroiaIa hainei, in deсo|teu sau de gёt'
din ei se af|ё Тn buсёtёrie, сelё|alt trebuie sё fie Тn sa|a de seгvire, pentru a fi . $tersul gurii сu 9eгvetul se va fасe in mod сit mai disсгet posibi|.
сineva disponibiI pentru сlienli tot timpu|. . La terminaгеa mesei, geгvetu| nu se p|iazё la |oс, сi se stringe 9i se pune
e| Аducerea preparatelor gi bёuturilor de la sec|iile de produc{ie gi distribu|ie |..ll rr1;1 faгfuгie.
(bucёtёrie, bar, bufet) . NU se mёninсё Тn grabё sau nervos.
ospёtarul verifiсё сantitativ gi сaIitativ preparatele. Aduсerea prеparatelor se . Gestu| de a line degetu| miс ln sus сAnd se bea sau se mёnAnсё nu еste
faсe in oгdinea in сare se сonsumё Тn сonfoгmitate сu meniu| сomandat, evitAn- lr.r rllnandЭbi|.
du-se pauzele maгi intre servireа a douё prepaгate. Degi seгvirea este сea mai . Lingura gi сufitu| se folosesс numai сu mAna dreaptё.
impoгtantё activitate Тn spaliu| de servire, Iuсrёtorii aсestuia Тmpaгt gi гespon-
sabi|itatea pentгu сa|itatеa preparatelor culinare. Aсeasta se referё, in primu|
. Furсulita se !ine insi сu mAna stёngй оAnd, Tn ace|agi timp' se folosegte gi
, r rIllul.
гёnd, Ia seгvirea |a timp a pгeparate|or сalde pentru a nu se rёсi.
. Daсй se fo|osegte numaifurсuIi{a, ea poate fi linutё Тn mAna dreaptё'
fl Servirea propriu-zisё a сonsumatorilor cu preparatele gi bёuturile comandate .
Servtгea сonsumatori|or se faсe dupй mai mu|te sisteme, respeсtAnd гegu|iIe Тn сazu| stAngaсilor adaptarea se fасe disсret pe mёsura desfёqurёrii
l tl :sei, fёrё sсhimbarea ostentativё a tасAmurilor.
de seгvire, difeгenliate dupё сaгaсteristiсi|e tehno|ogiсe a|e preparate|or, tipu| t

mesei, numйruI 9i struсtura peгsoanelor sеrvite, tipuI unitёlii etс. . in timP сe se mёnAnсй, taсЭmuгi|e se !in ugor deasupra faгfuriei, fёrё a |e
rtrlt<;a сu vAгfu| Тn sus sau a gestiсula сu eIe.
ReguIile de seгvire reprezintё proсedurr|e standard de realizare a seгviсii|or de
a|imentafie pentru a obline un seгviсiu de сalitate. . CЭnd se bea, taсAmurile se pun pe faгfurie, inсruсigate sau unul |ёngё
Reсlamaliile privind сalitatea preparateloг sunt transmise peгsona|uIui de .rlttl|, сu(itul Тn partea dreaptй iar furсulila сu dinlii in sus.
servire сare tгebuie sё fie pregёtit pentru rezoIvaгea loг. Aсеasta neсesitё exis- . Dupё terminarea fieсёrui fel de mAnсare, fuгсulila gi сulitul se pun in prea-
tenla din partea luсrёtoru|ui a сel pulin douё |uсгuri. Mai intёi, trеbuie sё existe |.rllrl pe faгfurie' in aсeeagi pozilie: furcu|ila Va avea insё, de astё datё, dintii in
doгin(a de a asсuIta оu atenlie pIЭngeri|e сIientu|ui, iaг Тn al doi|ea rAnd un sistem 1.l:; Еste nepo|itiсos sё se mёnЭnсe direсt de pе сu!it.
funсliona| de aсtivitёli сare va peгmite luсrйtoru|ui sй сoreсteze prompt oriсe . CAnd se sсapd un taсAm pe jos, se ridiсё, se pune pe marginea meser gi
.'t: сere ?ItuI.
eroare. Cu alte сuvinte, angaja{i|or trebuie sё li se de|ege autoгitatea in aсest
sens. Un с|ient nemu|lumit, este сu muIt mai sсump deсёt o masё pierdutа. с|i- . in timpu| mesei sе vor evttа zqсlrtt<ltсl|с rnuti|е 9i dizgralioase. soгbirea сu
enlii reprezintё potenliale vAnzёri viitoare qi un impoгtant mijloо pub|iсitar pentru ,,t1omot a supeIor sаu a сttltlltlIrlr' t;lrlr;ttiltllt l;tt;;rtnrlrtlor, sсobirea Тn din[i etс.
seгviсiile de сalitate oferite. Spa{iuI de servirе le;ltt:,,lltl;i lrlr'tll ltt (;. ll() l)rtэpаГatele сuIinare sunt vAndute,
gl Debarasarea meselor vllltiсu|Andu-se impоll;lltlrl r,.tirttl,i{t (|(. lil.Illrrrl :1r bani. Din aсeаstё perspeсtivё,
Debarasaгea сonstё in in|ёturarea obreсtelor de inventar gi a гesturi|or mena- 'tс;tlvitatea dе сontlo| t:l;lr. tlсrrl.,tllltI lli.1111111 ltl.tltl;l, Dе exemp|u, сea referitoаre la
jere gi transportaгea lor Тn loсurilе sрlссtaI destinаte. Debarasarea еste o opera- rrrlte|e de platё (еxlstt:rr[.r l |,l l!'il|{ll Il|.!|lll.t lttltr'с;llttitёti|e dе preparаte сuIinare,
!iune re|ativ сompleхё сe сonstа ltl ttlspесtarea unor гegu|i metiсuloase privind 1lteturi|e unitare gl tсlt;ll)' .tt t.'t.;|'l Itt.Itl||t .l Iilll)|(ltltt;а Cа |uсrёtoгii с1in spаtli|e dе
ordinea, fe|ul gt rnodu| in саrе stj. l(-.;ll|.,еаZd pentru a deranja с6t mаi ;ltt{trl сon-
sLlnlаtoгtt|' ' Slаvroslltt Steгe' tilttl! |,t,,|с...i,,tt:t! iil :lllittt:tll.t|tit !lttllltt;;t' l tlllrrr.r Ir,lrlrlr:;t' l{)ll2
llti l\ |;ttl.t11t'lttсttltlI tr;lсrlrIltrrriItlr ilt Ittllt.lirt iс 1i tсsl:rtttltllс
I l()

sеrvirе sё sе соrrrpоrtе r;il rntсl Тntreprinzёtori, сontributnd |a reduсerea inсa- t.tttltlie potfi organizаk. 1;t lllIlt trl';|,tttl,ttt| (r|.rl .t tltt r.х|..l.t:;. 1|r1i-111tэ Speсla|e pentr[|
sёriIor unitёtii. .rt:tэstea). Singuгa difеrrlrt(;1 l.lt.'l rItr.lr:ltvtl.tIt,. l {)l)l.',lIt||l.l rlt: ttlSтaurant
o Va Con_
in сonсIuzie, managementul spatiuIui de serviгe este гeaIizat, Тn esentё' de ..lttui existenla unui пl€}tlIt|
1lttl:;l.tlltItl 1lr.ttlttl ltlll tttvtl;rtll .1l с;tlnoagterеa antlсipat5
geful de sa|й gi/sau de gefu| de гestauгant. Aсegtia trebuie sй-gi dediсe o maгe .r tlrei de sosire a invita{l|or Ar:tl:-;l lt1l tltl t.vt.tttltttlttl r:sltl LtEor de pregёtit
сhiаr gr
paгte a timpuIui pentru a superviza serviгea сoreсtё a с|ienfilor. Astfеl, manageгii .ltttnсi сAnd este сontraсtat сtl рlrttill lltttp ttt.ltttltl tltl tlсst;lgurаre"
au posibilitatea sё stabi|easсё un сontaсt direсt сu с|ien(ii, sё rezolve une|e Nuntile, botezurile sau logodnele rеprezlntа evenimente fгeсvent orga-
reсIamalii, sй uгmёreasсё modul de pregёtire a| luсгёtorilor etс. Responsabilitё- ll|./ate Тn hoteluгi, pentru сare p|anifrсarea Тnсepe сu сAteva luni inainte
de desfё-
(ile pentru spaliul de servire |e inс|ud gi pe сe|e refeгitoare la persona|ul de ...t|rarea evenimentului.
Fieсаre manifestare de асest tip este uniсё, evenimentu|
сurйfenie' сasieri, preсum gi aсtivitёli|e de Тnсhidere gi desсhidere a resta- lrlrtd unuI memorabi| pentru paгtiсipanli gi, Тn speсia|, pentгu сe| сare sunt
urantului. lrrlp|iсati Тn organizarea Iui. CaraсteruI festiv al banсhеte|or este pгezent |a
aсeste
..Vеnimente mai mu|t deсAt |a oriсare alte|e, serviсii|e, preparateIe сu|inare,
deсo-
3.2.6. Evenimente bazate pe prestarea serviсiilor de l.rtiuni|e, atmosfera 9iambian(a tгebuind sё fie pe mёsurё.1
аlimentаlie PetreсeriIe сu temi pun mat muIt aссent pe diveгtismentuI invitati|or' saloa-
lrr;le in сare se desfёgoaгё fiind deсorate intr-un anumit stil, iar persona|ul de
Reugita seгviciilor Ia mese|e de protoсol qi festive este сondilioantё de .;erviгe fiind imbrёсat Тn uniforme in
ton сu tema evenimentu|ui. De mu|te oгi
сunoagterea generаlё a сaraсteгistiсi|or gi e|emente|or spесifiсe aс(iuni|or res- l:ltiаr gi |ista meniu сuprinde doar preparate speсifiсe temei respeсtive. Paгti-
peсtive, сeea сe permite luarea mёsuri|oг сorespunzёtoaгe de organizaгe, pгin t:lpаntii |a o petreсere сu temй trebuie sё aibё impresiа сй iau paгte |a
un speс-
stabi|irea сonlinutu|ui serviсiilor sau a prеgёtiri|or menite sё asigure Тn final' pres- lltсo| (pe сare hote|ierul |-ar dori irezistibil), din сaгe nu va lipsi fondul muziсa|
taliile de bunй са|itate. Responsabilitatea organizйrii aсestoг serviсii гevine unui (.tsigurat de o orсhestrй, o foгmalie etс.) sau сhiar o sсenetё de teatru (de pre-
сompaгtiment den u mit serviсi u-banсhete. frэrat comedie). Reputalia сigtigatё de сёtre hoteluri pentгu organizarea de
Banсhetele sunt mese organizate pentru marоarea sаu sёrbйtorirea unui )Venimente сreative gi neobignuite va garanta praоtiс atragerea de noi сIienti.
{

eveniment Ia сare paгtiсipё сel pulin 10-,15 invitаli, сare servesс pe sсaune, in Еvenimentele speсiale pot fi oгgаnizate de сёtre un hotеI, Iа initiativa
сomun, aсe|agi meniu gi,aсe|eagi bёuturi, |a o masй сomunё sau |a mese tlepaгtamentu|ui alimentalie, pentru a obtine venituri suplimentare gi pentгu
a
separatе in aсelаgi sa|on.' Trebuie menlionаt faptu| сё numёruI invitali|or |a un ()re$te prestigiul hote|u|ui respeсtiv. in aсeastё
сategorie sunt inсIuse evenimente
banсhet poate depё9i сhiar o mie. Deoareсe aсeste evenimente au o impoгtan!ё ()um ar fi petreсeri de Crёсiun sau de Reve|ion,
sau сu ocazia altor sёrbёtori (de
deosebitё pentru paгtiсipan!i (majoritatea fiind priIejuite de oсazii speсiaIe), t:хemp|u Va|entine's Daу, Ziua Mamei, petreсeгe de ,1 Apгilie) sau evenimente
organizatorii ar trebui sё aсorde o atenlie speсiaIё pentru сa serviсii|e sё fie de o (;are au |oс in loсa|itate sau in veоinёtatea aсesteia. lnterva|uI
orar de desfё-
сalitate ireproqabi|ё. In сategoria banоhetelor sunt inс|use mai muIte evenimentе, $urare este variabi|' astfel сё aсеste evenimente pot fi organizate |a dejun sau la
сum ar fi:. petreсeri private de dimensiuni mai miсi sau mai mari, nunli, botezuri, t;inё. Ar mai fi de adёugat сё un eveniment de aсest gen se oгganizeazё anua|
|ogodne, aniversйгi, petreсeгiсu temё, sau evenimente speсiale. sau bianua|, de unde gi сaraсterulspeсia| alaсestora.
Banсhetele reprezintё mult mai muIt deсAt simpla prestare a seгviсiilor de Goсteilu! (sau сoсktail-party) este un a|t tip de eveniment foaгte freсvent
a|imentalie. organizatoгii de banсhete trebuie sё asiguгe сondilii pentгu diveгtis- organizаt Тn hote|uri, сare se сaraсterizeazё prin faptu| оё invitalii stau in piсioare
mentu| invitali|or, deсoгaliuni interioare сaгe sй сorespundй temei evenimentu|ui $| se seryesс singuri сu bёuturi de la bar sаu сU prepaгate de la masa-bufet.2 De
sau, altfe| spus, oсaziei cu сare are |oс aсest eveniment. Еxistё numeroase dife- irsemenea, сhelnerii pot treсe сu tёvi сu diverse bёuturi sau сu p|atouri сu diferite
renle intre un eveniment de tipu| banсhetuIui gi aсtivitatea obignuitё din resta- preparate printгe invitali (aсegtia urmAnd sё se sеrveasсё tot singurl, dar la
urant: numёr mai mare de invitali, сare sosesс in aсe|agi timp, |a o orё сunosсutё tnvitalia сhe|neru|ui) - este voгba despгe sistemu| de seгvire
,,pass aгround''
dinаinte, eхistenla unui meniu uniо sau pregёtirea preparatelor сuIinare Tn сan. speсifiс aсestui tip de eveniment; bёuturi|e gi prepaгate|e vor fi сonsumate |а aga
titёli foaгte maгi spre deosebire de aсtivitatea de restaurant' De asemenea, ban. numiteIe mese de retrageгe sau mesе de сoсteiI.
сhete|e se desfйgoarё dupё anumite regu|i, diferite fa!ё dе сele a|e serviсiu|ui in aItё ordine de idei, daсё aсest tip de eveniment nu este inсlus in сategoria
с|asiс. banсhete|or' aсeasta nu inseamnё сё nu poate avea un сaraсter festiv, ba Бhiar
Petrecerile private sunt reprezеntate de petreсeri|e Тntre сo|egi de serviсiu' dimpotrivё (|a une|e evenimente din асeastй сategoгie divertismentuI invitatiIor
anivеrsёrile de dimensiuni restrЭnsе a|e unei ziIe de nagtere sau promovёri, fiind сhiar mai importаnt rJесЭt lа ttn bаnсhet). Ceea сe deosebegte сoсteilurile
dineuri|e private, banсhete de sfArgit de an, ТntAlniri|e infoгmale sau reuniunile de de banсhete este lrloсi;lIrt:ttrl;l rIrl ()l.l;llllZаre gi de desfёgurare.

' Niсolesсu Radu' Iehllrtkх1t:t I|t,::|;tttt;ttt|сlrlr, Еditura Inter Rebs, But;rrrc;lr, 1998,
o.275 ' Stёrlсiulesrtl (i;tltlti.|;t I||;|l|,||l.,|ll||lIlttl ll1ltl;tt|itttti!or itl ttttistttttl tlt, t,vt:ttiпtr:tllrl
2 Cu||etl l,llLt|, Ilп: l оllt! ,|lПl !kll,,ll1,111t' Mаtt;lс1с:t' Li|ob;l| I]сlrlk. li l,lllr:;(.ttl)lton l dttttrаAS[ ' Ilttr;trrt:1tt' ,,{l{l,. ;' :ttI
lilvir;e:;. New l)r:lltt. 2(X) 1. I lar I l'l ,l|tltr';t(]rrtl.:i:ttrlttr
( )t кl!tli::tl| (l! ,уi Ittttl'1ltttt,tl,.It |||.i|'tIil,l' ,li|| lt|,t!|\lI t,t lt,,It,ltt't'tt '|l lll, l,|'.\I!lltl-!IItl'
t20 Managеntеntul opеratiuniIor in hotсlAгiс Ei l.сsl;tttгitttс |.l I

Sсopul oгganizаrii unui сoсtei| poate fi prezenla Unеi de|еga{ii strёine sau a Aсtivitatea de ballсlttltсr 1trl,tIrr lI r rrtttlllll.ll;l i ll lIll:,(llV|с|(t dе сatегinq, afеrеnt
lrr;;lnizёrii de manifestirt itt Irtltсl|tttt
unoг persoane impoГtante (сe|ebritёli), inaugurarea unei firme sau a|te sсopuri
.

eсonomiсe (de exemplu. lansarea unui nou produs, aniversarea a 10 ani de


aсtivitate etс.) sau сultuгa|e. De asemеnea, сoоteilurile pot fi organizate in сin.
stea partiсipanlilor |a un сongгes sau сonferin(й sau altё manifestare de aсest 3.3. Citeva studii de саz
gen. AvAnd in vedere sсopul organizёrii unui сoсteil, nu ar trebui sё se abuzeze
Тn ofeгta de pгepaгate gi de bёuturi aIсoo|iсe.
A. Miсul dejun in sistem bufet
Reсeplia este foaгte asemйnёtoaгe сu сoсtei|uI сa organizare' dar existё lntr.un hotel, pregatirea miсu|ui dejun in sistem bufet a devenit apгOape o
lrlt;Ulё. Puline hote|uri mаi au sistemul dе servire a aсestuia in sistem,,a lа
сAteva miсi diferenle; aсestea tin de sсopul organizйrii, de preparate|e 9i bёu-
{.llte''. Pentru a asiguгa un seгviсiu pentru bufet, trebuie e|aborate pгoсeduri de
turi|e servite, dar gi de numёru| invitali|or, оare este mu|t mai mare deсAt la un
Irrr;ru, insistёnd asupra regu|i|oг de bune praсtiсi igieniсe 9i a regulilor de bune
сoсteil. AstfeI, reсeptia se organizeazёin aсeleagi imprejuгёri сa 9i сoсteilul, dar
1lraсtiсi de produс!ie, гeguIi сaгe sunt apгobate de managementul unitёtii gi asu-
9i in a|tele mai impoгtante, сum ar fi prezenla unor de|egalii strёine la niveI
inaIt,
lrl;ate de Тntreaga eсhipa HАCсP сonstituitй Ia nive|u| unitЁlii.
ziua nalionalё etс. Gama de preparate сu|inare de bёuturi qi este mai mare gi
Pentru un sегviсiu Тn sistem bufet' eхistё сAteva regu|i obligatorii in proсe-
mu|t mai variatё (uneori сhiar gi mai sofistiсatё) - fapt сit se poate de normal
lltrri|e de Iuсru1,9i anume.
avдnd in vedere impoгtanla mai mare a evenimentului 9i numёгul invitalilor. De
asemenea, reсeptiile au de obiсei o duratё de desfёgurare mai mare deсAt a unui
. Produsele reci (sa|amuri sau speсia|itёli din саrne feliate, brAnzetuгi feliate
сoсteil. Sistemu| de servire Тn сazul unei гeсeptii este identiс сu сe| de |a сoсtei|.
pe p|atouri din inox, preparate|e Iaсtate aсide: iauгt, sana, kefir, |apte, unt'
lrtаrgarinё, legume fe|iate) se prezintй pe mese reсi. Mesele reсi se a|imenteazё
Cupa de gampanie se organizeazё cu ocazia semnёrii de diverse aсorduri'
aniversёri ale unoг institulii sau firme, diverse|or premieri (aIe unor sportivi, de 1ltlгiodiс, pe mёsurё сe pгoduse|e se сonsumё, fiind indiсat сa p|atouгile sё nu fie
.;uprainсёгсate, Тn primu| rAnd din cauza aspeсtu|ui nep|ёсut in a| doi|ea rAnd a
exemp|u) sau a сonferintelor de presё. in timpul aсestui eveniment invitalilor |i se 9i
oferё gampanie 9i eventuаl pigсoturi. linuta сhe|nerilor va fi una mai speсialй, in 1'osibilitёlii сa produse|e sё aluneсe de pe platouri. Pentгu fieсare p|atou se Vor
.rsigura с|eqti pentru manevraгe. Periodiс' с|egtii se vor verifiсa de сёtre ospёtarii
sensuI сё aсegtia vor fi imbrёсali in fraс sau smoсhing gi vor puгta mёnugi albe'
:;au buсёtarii сare alimenteazё bufetu| сu Droduse' inIoсuindu-i atunсi оAnd
Aсliunea in sine nu este deloс сomplexё, in sensul сй сhe|nerii tгeс printre invitali
t;onstatё сa s-au murdёrit. Тemperatura optimё a mesei гeсi de prezentaгe se
сu tёvi сu сUpe de gampanie 9i pigсoturi agezate pe farfurii de deseгt, invitёndu-i .;itueazё intгe 8
pe aсegtia sё se serveasсй _ este vorba despre sistemul ,,pass arround',. 9i 12"C, produsеIe fiind аduse din frigidere in сaгe pёstrarea s-a
lасut Ia 24"C. Caraсteristiсi|e senzoriale a|e a|imenteIor сare se servesс reс|
Dejunurile 9i dineurile ofiсiale (sau de afaсeгi) se organizeazё cu ocazia
sunt optime |a temperatura de 10.C, daсё produsele nu stattoneazё pe masа
unor vizite ofiсia|e sau a unor ТntЭ|niri de afaсeri (de exemp|u: intA|niri Ia nivel
tесe mai mu|t de 90 de minute.
Тna|t a douй sau mai mu|te сompanii); fiind aсliuni de protoсo| se гeсomandё o
aten[ie deosebitё dln paгtea organizatorilor pentru сalitatea preparate|or gi
. Preparatele din ouё (fierte in сoajё: moi, сleioase, tаri) se Vor pгezenta irl
<;oquetiere de sare; pentru a |e pЁstra сaгaсteгistiсile' ouё|e se Vor aduсe pe
seгviсii|oг' Sistemu| de seгvire poate fi ,,lа farfurie', sau bufet.
tnasura сe se сonsumй. ouёle oсhiuri, om|eteIe gi ouё|e jumёгi se Vor pёstгa in
Dineurile de gali se oгganizeazi din raliuni de ordin protoсolaг 9i se
сhafing-dish.uri, caгe se Vor line aсoperite сu сapaс. Pe mёsurё сe se сonsumё,
сaraсterizeazё prin prezenla unor personalitёli marсante din viala soсialё,
qastronoame|e din сhafing-dish-uгi se in|oсuiesс, fiind interzisё сomp|etarea
oameni de afaсeri, de arti etс. linuta сheIneгilor, сaIitatea preparatelor 9i a seгvi.
асestora оu produse|e aduse din buсёtёrie pe platouri. Fieсare preparat Va avea
сii|or trebuie sё fie |a nivelu| maxim a| exigenlei, eventua|ele erori fiind inadmi-
сlegti pentru seгvirе, с|egti сare vor fi agezali pe faгfurii, a|ёturi gi nu agёtati de
sibile. Intеrvalul orar de desfйgurаre al aсestui gen de evenimente este 18:30,-
сapaс sau lёsali in interior. $i Тn aсest сaz, personalu| de serviсiu va inspeсta
21..3o, el putёndu-se pгe|ungi, bineinte|es' |a сeгerea organizatoruIui (сIientului)..
peгiodiс fieсare сlеgte gi va Тn|oсui с|egtii murdari.
Mesele pentru grupuri organizate nu presupun pregёtiri аtAt de сomplexe
сa in сazul nunlilor, petreсeriloг сu temй sau al сelor|alte banсhete. Este vorba,
. Preparatete calde din carne (сrenvurgti' baсon fript, сёrnёсiori etс.) se
prezintй tot chafing-dish-uri.
de exemp|u, de asiguraгea seгviсii|or de alimentalie pentru un gгup de turigti Тn

сazaliin hoteI sau pentru paгtiсipanlii |a o сonferin!й sau |a un сongres. Hotе|iеrii .


Sucurile de fruсte _ fie сё se servesс din dozatoare, fie сё se servesс din
preferй sё oгganizeze aсeste mese prin depaгtamentu| de banсhete 9i гeuniuni сarafe, vor fi pёstrate in zona гeсe gi vor fi etiсhetate.
pentru a lёsa |ibere restauranteIe pentru сlienlii obignuili ai aсestora. Aсeste Pentru a avea un сIient rnu|{urlrit' trсlbLriе respeсtate uгmйtoare|e prinсipii:
mese se pot oгganiza |a dejun sau la сinё, in sistem bufet sau сu servire |a masё
/ Temperatura сare trebttte :l:ltt;ttt;tt;1 1llt-'parate|or сare se seгvesс сa|de
sau сhiar gi inainte de prAnz' сaz in сare poartё denumirea de bгunсh - adiсё este de maximum 40.'C (tjаrr с..|t..;tltt| ;ttlt|se din buсёtёrie la temperaturi de
miс dejun qi de1un in сadruI aсe|eiagi mese (breakfast + |unсh). minimum 60"C).

t hltll //www lrorсs. rоl;trllr:оl/Mrr rrl {i(.lrr| пr,,r:;lrlttt_bulet -1555 (;rr.r-г:,;rl rroiсmbrie
2011)
l)t',tуttti:''ttt..сtt.уlIttttt.1lt'lt'tt',t||||i|,i|il,'t,liIiili,l|!\lIt'tlt,'lt.lt.'ttt'\'rlh,l'|,,tlllllt.!t|||, l,l}

/ Pentгu a пtеtttttle tеlnperаtuгa preparatе|or саIde pе durata сonsumuIui, 3. Analiza opor7unitё|ll 1ltсlloс:Ilthli /\r lr.r.;|'r ..l;rll.l prеsupune analtzarеа
IAngё masa сalda se p|aseazё eсhtpamentul in саre se pёstreazё farfuriile |a rrrltlrпrаtiiIor anterioаre '.iI lrllttttt|;llt'.1 tIlll|l ( (}l|(,|l|/lI lt.Itlttltltlre Ia'
сald' eсhipament сare va fi periodiс alimentat сu farfurii сurate, pe misurй сe tipu| сe| mal inсltсаt tItl ttlttl.tltl tlrl.lltttlrlltl;tllt] l)[|l)||Cа,
aсesta se va goli. -_ sеrviсii suplimetlt;trtl t;;tlt: 1ltll lt rllrlrlltl.
/ Fruсte|e pгoaspete, intregi sau po(ionate' se vor monta pe platouri, boluri mёrimea, сategorta dе t;сltlkllt' ttрull dе рlltэpаrate сuIinare etс.
etс. pe mese reсi. Fruоte|e usсate, nuсifeгele, сerea|e|e sе Vor prеzenta in boluri, 4- Studierea rentabilitdlii proiectului. |n aсeastt etapё se rea|izeazё pre-
Тn zona usсatё de prezentaгe, Iёngё pёine 9i speсialitёli de panifiсalie, produse V|./|Unea сifrei de afaсeгi (numёг de сlienli mediu/zi, pre! mediu/с|ient, ana|iza
de patiserie, gem, duIсea!ё, miere de albine. rl.rttabiIitё(ii сapitalului investit, a praguIui de rentabilitate etо.).
r' Cafeaua gi apa fieгbinte pentгu сeai se vor seгvi din dozatoare izoterme, Amenajarea, seruirea gi meniul unui resaurant de lux
etiсhetate. Amenajаrea este сonсeputё astfe| inсёt sё asigure un flux tehno|ogiс optim
/ t\Лise-en.plaсe.u| pentru miсul dejun se Va rezuma doar Ia supoгtul de 1rrltltru сirсu|a!ia оlienli|or, a persona|ului, preсum gi pentru desfёgurarea Тn bune
pёnzё sau hAгtie, taоёmuri, ;ervet de pёnzй gi/sau gervele|e din hёгtie, in funсlie .'tlnditii a aсtivitёliIor de produсlie giserviгe.
de standardu| unitёlii. Paharele de vin аlb, vin rogu sau apё nu au сe сёuta pe Spaliu! de primire creeazё prima impresie atunсi сind un сlient intrё in
masa pregatitё pentru miсuIdejun.