2.2.

Serii de numere reale 25

2.2 Serii de numere reale

2.2.1 Serii numerice convergente sau divergente
Definiţia unei serii convergente sau divergente
Noţiunea de serie convergentă extinde noţiunea de sumă finită pentru
cazul unui şir numeric infint. Fie (xn ) un şir de numere reale. Ne propunem
să dăm+un sens sumei infinite x1 + x2 + · · · + xn + · · · , pe care o notăm sub
forma ∞ n=1 xn . În acest scop formăm şirul sumelor parţiale:

s1 = x1 ,
s2 = x 1 + x 2 ,
s3 = x 1 + x 2 + x 3 ,
···············
sn = x 1 + x 2 + · · · + x n ,
··················

Dacă şirul sumelor paţiale (sn ) are limită s := lim sn şi aceasta este
+ n→∞
finită, atunci se spune că seria ∞ este convergentă şi are ca sumă
n=1 xn +
numărul s. Vom nota acest lucru scriind ∞ n=1 xn = s. Deci

+
∞
xn = lim sn = lim (x1 + x2 + · · · + xn ) .
n=1 n→∞ n→∞

Dacă lim sn = ±∞ sau şirul sumelor parţiale (sn ) nu are limită, atunci
n→∞ +
se spune că seria ∞ n=1 xn este divergentă. +
În cazul în care lim sn = ±∞ vom spune că seria ∞ n=1 xn are suma
n→∞ +∞
infinită şi vom nota n=1 xn = ±∞. Prin urmare, serie +∞ convergentă
înseamnă serie cu sumă finită. De remarcat că simbolul n=1 xn desem-
nează atît seria cât şi suma sa.
Dacă şirul sumelor paţiale (sn ) nu are limită (nici finită, nici infinită),
atunci nu se dă nici un sens sumei x1 + x2 + · · · + xn + · · · .

+
∞ 1
Exemplul 2.2.1 Seria este convergentă şi suma sa este egală
n=1 n(n + 1)
cu 1. Într-adevăr, şirul sumelor parţiale al acestei serii este

1 1 1
sn = + + ··· + .
1·2 2·3 n · (n + 1)

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

26 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

1 1 1
Folosind descompunerea în fracţii simple = − , se obţine
n(n + 1) n n+1
1
sn = 1 − . Deoarece lim sn = 1, seria dată este convergentă şi suma sa
n+1 n→∞
este egală cu 1. 

Exemplul 2.2.2 Seria geometrică

+
∞
1 + x + x3 + · · · + xn + · · · = xn , (2.8)
n=0

Acestă serie este convergentă pentru orice x ∈ (−1, 1) şi are suma
+
∞ 1
xn = .
n=0 1−x

Într-adevăr, şirul sumelor parţiale este

1 − xn
sn = 1 + x + x3 + · · · + xn−1 = , x = 1.
1−x
1
Dacă |x| < 1, atunci xn → 0, cînd n → ∞. Deci lim sn = , ceea
1−x
n→∞
ce înseamnă că seria geometrică (2.8) este convergentă şi are suma egală cu
1
. Vom scrie acest fapt sub forma
1−x
1
1 + x + x3 + · · · + x n + · · · = , |x| < 1.
1−x
Dacă x = 1, atunci sn = 1: + 1 +98· · · + 1; = n → ∞. Deci seria geometrică
n ori
(2.8) este divergentă pentru x = 1 şi are suma egală cu ∞.
Dacă x > 1, atunci xn → ∞. Deci lim sn = ∞, ceea ce înseamnă că seria
n→∞
geometrică (2.8) este divergentă şi are suma egală cu ∞.
Dacă x < −1, atunci şirul (xn ) nu are limită (subşirul x2k → ∞, iar
subşirul x2k+1 → −∞), deci nici şirul sumelor parţiale (sn ) nu are limită.
Prin urmare, în acest caz seria geometrică (2.8) este divergentă şi nu are
sumă.
Dacă x = −1, atunci (sn ) este şirul 1, 0, 1, 0, . . . , care este divergent. Deci
seria geometrică (2.8) este divergentă şi nu are sumă.
În concluzie:
+∞
1) Dacă |x| < 1 seria geometrică xn este convergentă şi are
n=0
+
∞
n1
suma x = .
n=0 1 − x

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 27

+
∞
2) Dacă |x| ≥ 1 seria genmetică xn este divergentă. (Pentru
n=0
+
∞ +
∞
x ≥ 1 suma xn = ∞, iar dacă x ≤ −1 suma xn nu există.) 
n=0 n=0

Exemplul 2.2.3 Seria armonică

1 1 1 +∞ 1
1+ + + ··· + + ··· = . (2.9)
2 3 n n=1 n

Seria de mai sus se numeşte seria armonică deoarece oricare trei termeni
1 1 1
consecutivi ai acestei serii , , (n ≥ 2) sunt în progresie armonică.
n−1 n n+1
Reamintim că se spune că trei numere reale a, b, c sunt în progresie
 armonică

1 1 1 1
dacă inversele lor sunt în progresie aritmetică, adică, = + .
b 2 a c
Seria armonică este divergentă. Într-adevăr, folosind relaţia (2.5)
obţinută la determinarea constantei lui Euler, şirul sumelor parţiale al acestei
serii se scrie sub forma
1 1 1
sn = 1 + + + · · · + = c + ln n + εn ,
2 3 n
unde εn ↓ 0. Prin urmare, lim sn = c + ∞ + 0 = ∞. Deci seria armonică este
n→∞
divergentă şi are suma egală cu ∞. 
Spre deosebire de seria armonică (2.9) seria

1 1 1 +∞ 1
1+ + + · · · + + · · · = (2.10)
22 32 n2 n=1 n
2

1 1 1
este convergentă deoarece şirul sumelor parţiale sn = 1 + 2
+ 2 +···+ 2
2 3 n
este un şir Cauchy (după cum s-a arătat în exemplul 2.1.13), prin urmare un
şir convergent.
Seriile (2.9) şi (2.10) sunt cazuri particulare ale seriei armonice gener-
alizate
1 1 1 +
∞ 1
1 + α + α + ··· + α + ··· = α
,
2 3 n n=1 n

unde α > 0. Despre această serie se poate demonstra că este convergentă
dacă α > 1 şi este divergentă dacă 0 < α ≤ 1 (a se vedea corolarul 2.2.18).


c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

28 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

Influenţa unui număr finit de termeni asupra naturii unei serii

+
1) Dacă într-o serie ∞ n=1 xn se schimbă ordinea unui număr finit
de termeni xn1 , xn2 , . . . xnk natura seriei nu se modifică.
Într-adevăr, dacă notăm cu (sn ) şirul sumelor parţiale ale seriei date şi cu
(σ n ) şirul sumelor parţiale ale noii serii, atunci, pentru n > max{n1 , n2 , . . . , nk },
avem sn = σ n , ceea ce demonstrează că cele două serii au aceiaşi natură.
Este demn de remarcat că schimbarea ordinii unui număr infint de ter-
meni poate modifica natura unei serii.

2) Dacă la o serie se înlătură sau se adaugă un număr finit de

termeni seria astfel obţinută are aceiaşi natură cu seria iniţială. În
cazul de convergenţă noua serie are, de regulă, altă sumă.
+
Într-adevăr, să presupunem că din seria+ ∞ n=1 xn am înlăturat primii k
termeni x1 , x2 , . . . , xk obţinînd astfel seria ∞ n=k+1 xn . Faptul că termenii
înlăturaţi pot fi presupuşi consecutivi rezultă din afirmaţia 1) de mai sus.
Deoarece între şirurile sumelor parţiale ale celor două serii, sn = x1 + x2 +
· · · + xn şi σ n = xk+1 + · · · + xn+k , avem relaţia σ n = sn+k − sk , unde sk
este un termen constant + ce nu depinde
+∞ de n, rezultă că (σ n ) şi (sn ) au aceiaşi
natură, deci seriile ∞ x
n=1 n şi n=k+1 xn au aceiaşi natură.

3) Restul unei serii convergente tinde către zero.

+ +∞
Fie ∞ n=1 xn = s o serie convergentă cu suma s. Seria n=k+1 xn , obţinută
prin înlăturarea primilor
+ k termeni din seria dată, se numeşte restul de
ordinul + k al seriei ∞ n=1 n . Este o serie convergentă şi suma sa se notează
x
cu rk := ∞ x
n=k+1 n . Deoarece rk = s − sk , rezultă că lim rk = 0.
k→∞

+
Proprietăţi ale sirurilor (xn ) şi (sn ) ataşate seriei ∞ n=1 xn
+
1) Dacă seria ∞ n=1 xn este convergentă, şirul sumelor parţiale
(sn ) este mărginit.
+
Reciproca acestei afirmaţii nu este, în general, adevărată. Seria ∞ n=1 (−1)
n

este divergentă, deşi şirul sumelor parţiale este mărginit. Există un+caz im-
∞
portant în care are loc reciproca afirmaţiei 1) şi anume dacă seria n=1 xn
are toţi termenii pozitivi.
+
2) Dacă seria ∞ n=1 xn are termeni
+∞ pozitivi iar şirul sumelor parţiale
(sn ) este mărginit, atunci seria n=1 xn este convergentă.
Într-adevăr, deoarece sn+1 − sn = xn+1 > 0, şirul (sn ) este crescător.
Conform ipotezei (sn ) este un şir mărginit, deci convergent.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 29

Condiţia necesară de convergenţă

+
Dacă seria ∞ n=1 xn este convergentă, atunci şirul termenilor săi
(xn ) este convergent la + zero.
Într-adevăr, dacă seria ∞n=1 xn este convergentă, atunci există lim sn =:
n→∞
s, cu s ∈ R. Cum xn = sn −sn−1 , rezultă lim xn = lim (sn −sn−1 ) = s−s = 0.
n→∞ n→∞

Reciproca acestei afirmaţii nu este adevărată. Există serii pentru care

şirul termenilor săi converge la zero, dar seria este divergentă. Un astfel de
+
∞ 1
exemplu este dat de seria armonică .
n=0 n

Condiţia necesară de convergenţă se poate reformula sub o formă echiva-

lentă, foarte utilă în aplicaţii. +∞
Dacă şirul (xn )+al termenilor seriei n=1 xn nu converge către
∞
zero, atunci seria n=1 xn este divergentă.
+∞ n n
De exemplu, seria este divergentă, deoarece xn = → 1.
n=1 n + 1 n+1

2.2.2 Serii cu termeni pozitivi

+
Se spune că seria ∞ n=1 an este o serie cu termeni pozitivi dacă toţi ter-
menii seriei sunt numere reale strict pozitive, adică, an > 0, ∀n ≥ 1. Dacă
termenii unei serii sunt pozitivi vor fi notaţi cu an , bn , cn ,. . . , iar când aceştia
sunt numere reale oarecare vor fi notaţi xn , yn , zn , . . . .
Un prim criteriu de convergenţă sau divergenţă a unei serii cu termeni
pozitivi este dat de următoarea propoziţie.
+
Propoziţia 2.2.4 Fie ∞ n=1 an o serie cu termeni pozitivi şi fie sn = a1 +
a2 + · · · + an şirul sumelor parţiale ale acestei serii. +
(i) Dacă şirul sumelor parţiale (sn ) este mărginit, seria ∞ n=1 an este
convergentă. +
(ii) Dacă şirul sumelor parţiale (sn ) este nemărginit, seria ∞ n=1 an este
divergentă.
+
Demonstraţie. Deoarece seria ∞ n=1 an este cu termeni pozitivi, şirul (sn )
este un şir strict crescător de numere reale pozitive..
(i) Dacă (sn ) este şi mărginit,
+ atunci el este convergent (propoziţia 2.1.5),
ceea ce însemnă că seria ∞ n=1 n este convergentă.
a
(ii) Dacă (sn ) este nemărginit, atunci pentru orice număr real a există un
indice n(a) astfel ca sn(a) > a. Cum (sn ) este un şir strict crescător, rezultă
că sn > a, pentru orice n ≥ n(a). Aceasta arată că orice vecinătate (a, ∞)

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

30 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

conţine o infinitate de termeni ai şirului (sn ), iar în afara ei sunt un+număr

finit s1 , s2 , . . . , sn(a)−1 . Deci lim sn = ∞, ceea ce înseamnă că seria ∞
n=1 an
n→∞
este divergentă. 

Criterii de comparaţie pentru serii cu termeni pozitivi

Aplicarea criteriilor de comparaţie necesită folosirea unor serii a căror natură
este cunoscută,
+∞de exemplu seria armonică generalizată, seria geometrică+∞ etc.
Von nota cu n=1 an seria a cărei natură vrem să o determinăm şi cu n=1 bn
seria test, adică seria a cărei natură o cunoaştem.

+∞ 2.2.5 Primul
Propoziţia +∞ criteriu de comparaţie
Fie n=1 an şi n=1 bn două serii cu termeni pozitivi. Dacă există un
indice n0 şi o constantă C > 0 astfel ca
an ≤ Cbn , ∀n ≥ n0 ,
atunci: + +∞
(i) Dacă seria ∞n=1 bn este convergentă, atunci seria n=1 an este con-
vergentă. + +∞
(ii) Dacă seria ∞n=1 an este divergentă, atunci seria n=1 bn este diver-
gentă.
Demonstraţie. Deoarece înlăturarea unui număr finit de termeni dintr-o
serie nu modifică natura acesteia, putem presupune că n0 = 1. Dacă notăm
cu (sn ), respectiv (σ n ), şirurile sumelor parţiale ale celor două serii, atunci
avem
sn = a1 + a2 + · · · + an ≤ C(b1 + b2 + · · · + bn ) = Cσ n . (2.11)
+∞
Dacă seria n=1 bn este convergentă, şirul (σ n ) este mărginit, ceea ce
înseamnă că există un număr pozitiv M astfel ca σ n < M, ∀n ≥ 1. Prin
urmare sn ≤ CM, deci şi (sn ) este un şir mărginit. Cum+(sn ) este crescător,
rezultă că (sn ) este convergent. Aceasta înseamnă că ∞ n=1 an este o serie
convergentă.
+
Dacă ∞ n=1 an este o serie divergentă, cum an > 0, aceasta + înseamnă că
lim sn = ∞. Din inegalitatea (2.11) rezultă lim σ n = ∞, deci ∞ n=1 bn este
n→∞ n→∞
divergentă. 
+
∞ 1
Exemplul 2.2.6 a) Seria √ este convergentă deoarece termenii
n=1 n3 + n
seriei satisfac inegalitatea
1 1 1
an := √ ≤ √
3
= 3/2 =: bn , ∀n ≥ 1,
n3+n n 3 n

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 31

+
∞ +
∞ 1
iar seria bn = este convergentă, fiind seria armonică generalizată
n=1 n=1 n3/2
cu α = 3/2 > 1.
+∞ ln n
b) Seria este divergentă deoarece termenii seriei satisfac inegali-
n=1 n
tatea
ln n 1
an := ≥ =: bn , ∀n ≥ 3,
n n
+∞ +∞ 1
şi seria bn = este divergentă fiind seria armonică. 
n=1 n=1 n

Folosirea primului criteriu de comparaţie necesită cunoaşterea naturii

unor serii cu care să se facă comparaţia (de regulă, seria armonică gene-
ralizată, dar nu numai) şi destul de multă ingeniozitate pentru a obţine ine-
galităţi utile în procesul de comparaţie. De aceea, în practică, se foloseşte
un criteriu bazat pe calculul limitelor în loc de obţinerea de inegalităţi numit
„primul criteriu de comparaţie - forma practică”.

+ 2.2.7 Primul
Propoziţia +∞ criteriu de comparaţie - forma practică
Fie ∞ a
n=1 n şi n=1 n două serii cu termeni pozitivi. Presupunem că
b
există
an
lim =: , 0 ≤ ≤ ∞. (2.12)
n→∞ bn

Atunci: + +∞
(i) Dacă 0 < < ∞, seriile ∞ n=1 an şi n=1 bn au aceiaşi natură.
+∞ +
(ii) Dacă = 0 şi seria n=1 bn este convergentă, seria ∞ n=1 an este
convergentă.
+ +∞
(ii) Dacă = ∞ şi seria ∞ n=1 bn este divergentă, seria n=1 an este
divergentă.
Demonstraţie. (i) Fie 0 < < ∞ şi fie (A, B) o vecinătate a lui . Atunci
an
există un indice n0 astfel ca A < < B, ∀n ≥ n0 , sau Abn < an < Bbn ,
bn
∀n ≥ n0 . Se aplică apoi primul criteriu de comparaţie.
(ii) Dacă = 0 şi considerăm vecinătatea (−1, 1), atunci există un indice
an
n0 astfel ca < 1, ∀n ≥ n0 , sau an < bn , ∀n ≥ n0 . Afirmaţia rezultă
bn
conform punctului (i) al primului criteriu de comparaţie.
an
(iii) Dacă = ∞, exită atunci un indice n0 astfel ca > 1, ∀n ≥ n0 ,
bn
sau an > bn , ∀n ≥ n0 . Afirmaţia rezultă conform punctului (ii) al primului
criteriu de comparaţie. 
Următorul exemplu arată cum se foloseşte forma practică a primului cri-
teriu de comparaţie.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

32 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

+
∞ 1
Exemplul 2.2.8 Fie seria √
3
. Pentru a stabili natura sa o com-
n=1 n4+ n2
+∞ 1
parăm cu seria armonică generalizată α
, unde α urmează să fie determi-
n=1 n
nat astfel ca limita (2.12) să fie finită (sau în unul din celelalte două cazuri
ale criteriului 2.2.7). Avem

an nα nα−4/3
= lim = lim √ = lim 6 = 1,
n−→∞ bn 3
n→∞ n4 + n2 n→∞ 1
3
1+ 2
n

dacă α − 4/3 = 0. Prin urmare, seria se compară cu seria armonică gener-

+∞ 1
alizată α
cu α = 4/3 > 1, care este o serie convergentă. Cum valoarea
n=1 n
limitei este finită, în baza criteriului 2.2.7, seria dată este convergentă. 

Propoziţia 2.2.9 Al doilea criteriu de comparaţie

+ +∞
Fie ∞ n=1 an şi n=1 bn două serii cu termeni pozitivi. Dacă există un
indice n0 astfel ca
an+1 bn+1
≤ , ∀n ≥ n0 ,
an bn
atunci:
+ +∞
(i) Dacă seria ∞n=1 bn este convergentă, seria n=1 an este convergentă.
+∞ +∞
(ii) Dacă seria n=1 an este divergentă, seria n=1 bn este divergentă.

an+1 an
Demonstraţie. Inegalitatea din enunţ se poate scrie sub forma ≤ ,
 b n+1 bn
an
∀n ≥ n0 , ceea ce înseamnă că şirul , unde n ≥ n0 , este descrescător.
bn
an an an
Prin urmare, ≤ 0 , ∀n ≥ n0 . Dacă notăm C := 0 > 0, atunci obţinem
bn bn0 bn0
an ≤ Cbn , ∀n ≥ n0 . Se aplică apoi primul criteriu de comparaţie. 
Criteriile de mai sus stabilesc natura unei serii prin comparţie cu o altă
serie a cărei natură este cunoscută. Pentru aplicarea acestor criterii avem
nevoie de serii test a căror natură să o cunoaştem. Cea mai utilizată serie
+ 1
test este seria armonică generalizată ∞ n=1 α , α > 0 (exemplul 2.2.3).
n
În continuare vom studia unele criterii care stabilesc natura unei serii
folosind numai termenii seriei respective.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 33

+ 2.2.10 Criteriul raportului (criteriul lui d’Alembert)

Propoziţia
Fie ∞ n=1 an o serie cu termeni pozitivi.
an+1 +
(i) Dacă ≤ q < 1, ∀n ≥ n0 , atunci seria ∞ n=1 an este convergentă.
an
an+1 +
(ii) Dacă ≥ 1, ∀n ≥ n0 , atunci seria ∞ n=1 an este divergentă.
an

an+1 q n+1
Demonstraţie. (i) Scriem inegalitatea dată sub forma ≤ ,
an qn
∀n ≥ n0 , şi+
aplicăm al doilea criteriu de comparaţie.
+∞ Deoarece q < 1 seria
geometrică ∞ n=1 q n
este convergentă, deci seria n=1 an este convergentă.
an+1
(ii) Dacă ≥ 1, ∀n ≥ n0 , atunci şirul (an )n≥n0 este un şir crescător
an
de numere pozitive, prin urmare +∞ nu poate tinde la zero. Conform condiţiei
necesare de convergenţă, seria n=1 an este divergentă. 

+∞ 2.2.11 Criteriul raportului - forma practică

Propoziţia
Fie n=1 an o serie cu termeni pozitivi. Presupunem că există
an+1
lim =: , 0 ≤ ≤ ∞.
n→∞ an
Atunci:
(i) Dacă < 1 seria este congergentă.
(ii) Dacă > 1 seria este divergentă.
(iii) Dacă = 1 criteriul nu se aplică.

Demonstraţie. (i) Dacă < 1, atunci există un număr real q astfel încât
an+1
< q < 1. Notăm ε := q − > 0. Deoarece lim = , conform definiţiei
n→∞ an  
 an+1 

unui şir convergent, există un rang n0 = n0 (ε) astfel ca  −  < ε,
an
an+1
∀n ≥ n0 , ceea ce este echivalent cu: −q + < − < q − , ∀n ≥ n0 .
an
Scriem inegalitatea din membrul drept sub forma
an+1
< q, ∀n ≥ n0 ,
an
şi aplicăm criteriul lui d’Alembert.
(ii) Dacă > 1, atunci, pentru o vecinătate de forma (1, α) a lui , există
an+1
un n0 astfel ca > 1, ∀n ≥ n0 . Se aplică apoi criteriul lui d’Alembert.
an

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

34 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

(iii) Dacă = 1 criteriul nu se aplică, deoarece există serii convergente

sau divergente pentru care = 1. De exemplu:
+∞ 1
1) Seria este convergentă (vezi exemplul 2.2.1) şi
n=1 n(n + 1)
1
an+1
lim = lim (n+1)(n+2)
1 = 1.
n→∞ an n→∞
n(n+1)
1
+
∞ 1 an+1
2) Seria armonică este divergentă şi lim = lim (n+1)
1 = 1. 
n=1 n n→∞ an n→∞
n

+ 2.2.12 Criteriul radicalului (Criteriul lui Cauchy)

Propoziţia
Fie ∞ n=1 an o serie cu termeni pozitivi.
√ +
(i) Dacă n an ≤ q < 1, ∀n ≥ n0 , atunci seria ∞n=1 an este convergentă.
√ +∞
(ii) Dacă n an ≥ 1, ∀n ≥ n0 , atunci seria n=1 an este divergentă.

Demonstraţie. (i) Scriem inegalitatea dată sub+forma an ≤ q n , ∀n ≥ n0 ,

∞ n
şi ţinem seama că pentru q < 1 seria geometrică+∞ n=1 q este convergentă.
Conform primului criteriu de comparaţie seria n=1 an este convergentă.
(ii) Conform ipotezei an ≥ 1, ∀n ≥ n0 . Deci (an ) nu poate fi convergent
+
la zero. Folosind condiţia necesară de convergenţă deducem că seria ∞n=1 an
este divergentă. 

+∞ 2.2.13 Criteriul radicalului - forma practică

Propoziţia
Fie n=1 an o serie cu termeni pozitivi. Presupunem că există
√
lim n an =: , 0 ≤ ≤ ∞.
n→∞

Atunci:
(i) Dacă < 1 seria este congergentă.
(ii) Dacă > 1 seria este divergentă.
(iii) Dacă = 1 criteriul nu se aplică.

Demonstraţie. (i) Dacă < 1, atunci există un număr real q astfel încât
√
< q < 1. Notăm ε := q − > 0. Deoarece lim n an = , conform definiţiei
n→∞ √ 
unui şir convergent, există un rang n0 = n(ε) astfel ca  n an −  < ε, ∀n ≥
√
n0 , ceea ce este echivalent cu −q + < n an − < q − , ∀n ≥ n0 . Scriem
√
inegalitatea din membrul drept sub forma n an < q, ∀n ≥ n0 , şi aplicăm
criteriul lui Cauchy.
(ii) Dacă > 1, atunci, pentru o vecinătate de forma (1, b) a lui , există
√
un indice n0 astfel ca n an > 1, ∀n ≥ n0 . Deci an > 1, ∀n ≥ n0 . Prin urmare,

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 35

+
sirul (an ) nu poate converge la zero, deci seria ∞ n=1 an este divergentă (vezi
condiţia necesară de convergenţă).
(iii) Dacă = 1 există serii convergente sau divergente pentru care
√
lim n an = 1. De exemplu:
n→∞
+∞ 1 √ 1
1) Seria armonică este divergentă şi lim n an = lim √ = 1.
n=1 n n
n→∞ n→∞ n

+∞ 1
2) Seria armonică generalizată 2
este convergentă (vezi corolarul
n=1 n
√ 1
2.2.18) şi lim n an = lim √ 2 = 1. 
n→∞ n→∞ ( n n)

Observaţia 2.2.14 Conform corolarului 3 al teoremei Stolz-Cesaro, dacă

an+1
(an ) este un şir de numere reale strict pozitive pentru care există lim =
n→∞ an
√
, 0 ≤ ≤ ∞, atunci există lim n an şi este egală cu . Prin urmare, are loc
n→∞
egalitatea
an+1 √
= lim = lim n an .
n→∞ an n→∞

Conform acestui rezultat, dacă criteriul raportului nu se aplică, adică,

dacă = 1, atunci nici criteriul radicalului nu se aplică deoarece cu sigu-
ranţă vom obţine tot = 1. În acest caz trebuie observat dacă nu cumva
an+1
≥ 1 sau an ≥ 1, cazuri în care seria este divergentă pentru că termenul
an
general nu poate tinde la zero (vezi condiţia necesară de convergenţă). Dacă
an+1
= 1 şi < 1, în cazul criteriului raportului, sau, an < 1, în cazul
an
criteriului radicalului, atunci pentru determinarea naturii seriei se folosesc
criteriile de comparaţie sau alte criterii mai elaborate, de exemplu, criteriul
Raabe-Duhamel. 

+∞ 2.2.15 Criteriul Raabe-Duhamel

Propoziţia
Fie n=1 an o serie cu termeni pozitivi. Presupunem că există

an
lim n − 1 =: .
n→∞ an+1

Atunci:
(i) Dacă > 1 seria este convergentă.
(ii) Dacă < 1 seria este divergentă.
(iii) Dacă = 1 criteriul nu se aplică.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

36 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

Demonstraţie. (i) Dacă > 1 există un β > 0 astfel ca 1 + β < . Pentru

ε := − (1 + β) > 0 există un indice n0 = n(ε) astfel ca, pentru orice n ≥ n0 ,
să avem   
 
n an − 1 −  < ε,
 an+1 
sau 
an
− + (1 + β) < n − 1 − < − (1 + β).
an+1
Prima inegalitate conduce la

(1 + β)an+1 < nan − nan+1 ,

sau
βan+1 < nan − (n + 1)an+1 , ∀n ≥ n0 . (2.13)
Deoarece dacă la o serie se înlătură un număr finit de termeni natura seriei
nu se modifică, putem presupune că n0 = 1. Dând lui n valorile 1, 2, . . . , n−1
în inegalitatea (2.13) obţinem

βa1 = βa1 ,
βa2 ≤ a1 − 2a2 ,
βa3 ≤ 2a2 − 3a3 ,
βa4 ≤ 3a3 − 4a4 ,
············
βan ≤ (n − 1)an−1 − nan ,

de unde, prin adunare termen cu termen, rezultă

β(a1 + a2 + · · · + an ) ≤ (1 + β)a1 − nan ≤ (1 + β)a1 .

Prin urmare
1+β
a1 + a2 + · · · + an ≤ a1 ,
β
deci şirul sumelor parţiale al+seriei date este mărginit. Fiind şi strict crescător
este convergent, deci seria ∞ n=1 an este convergentă.
(ii) Dacă < 1 atunci există un indice n0 = n(ε) astfel ca

an
n − 1 < 1, ∀n ≥ n0 ,
an+1
sau
(n + 1)an+1 − nan > 0, ∀n ≥ n0 .

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 37

Această ultimă inegalitate se poate scrie sub forma

1
an+1
> n+1, ∀n ≥ n0 .
an 1
n
+
∞ 1
Cum seria armonică este divergentă, conform celui de al doilea criteriu
n=0 n +
de comparaţie, rezultă că seria dată ∞ n=1 an este divergentă. 

+
∞ 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1) 1
Exemplul 2.2.16 Fie seria · . Pentru a stabili
n=1 2 · 4 · 6 · · · (2n) 2n + 1
natura seriei încercăm să folosim criteriul radicalului. Calculăm
an+1 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1)(2n + 1) 1 2 · 4 · 6 · · · (2n) 2n + 1
= · · · =
an 2 · 4 · 6 · · · (2n)(2n + 2) 2n + 3 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1) 1
(2n + 1)2 4n2 + 4n + 1
= = 2 → 1, n −→ ∞.
(2n + 2)(2n + 3) 4n + 10n + 6
Prin urmare, criteriul raportului (şi nici criteriul radicalului) nu se aplică, iar
an+1
< 1. În acest caz trebuie aplicat criteriul Raabe-Duhamel.
an
  2
an 4n + 10n + 6
= lim n − 1 = lim n −1 =
n→∞ an+1 n→∞ 4n2 + 4n + 1
6n2 + 6n 6 3
= lim 2 = = > 1.
n→∞ 4n + 4n + 1 4 2
Seria dată este convergentă. 

+ 2.2.17 Criteriul de condensare al lui Cauchy

Propoziţia
Fie ∞ n=1 an o serie cu termeni pozitivi. Dacă şirul (an ) este descrescător,
+ +
∞
atunci seriile ∞ a
n=1 n şi 2k a2k au aceiaşi natură.
k=0

Demonstraţie. Notăm sn = a1 + a2 + · · · + an şi σ n = a1 + 2a2 + 22 a22 +

· · · + 2k a2k şirurile sumelor parţiale ale celor două serii.
Fie n un număr natural oarecare şi k un număr natural astfel ca n <
2k+1 − 1. Deoarece termenii an sunt strict pozitivi şirul sumelor parţiale
(sn ) este strict crescător, deci sn < s2k+1 −1 . Ţinând seama că şirul (an ) este
descrescător, obţinem
sn < s2k+1 −1 = a1 + (a2 + a3 ) + (a4 + a5 + a6 + a7 ) +
+(a8 + · · · + a15 ) + · · · + (a2k + a2k +1 + +a2k+1 −1 ) ≤
≤ a1 + 2a2 + 22 a22 + 23 a23 + · · · + 2k a2k = σ k .

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

38 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

Deci sn < σ k .
+
∞
Dacă seria 2k a2k este convergentă, atunci şirul (σ k ) este mărginit, deci
k=0
(sn ) este mărginit.+
Fiind şi crescător rezultă că (sn )+
este convergent, ceea ce
înseamnă că seria n=1 an este convergentă. Dacă ∞
∞
n=1 an este divergentă,
atunci lim sn = ∞, deoarece este o serie cu termeni pozitivi. Prin urmare,
n→∞
+
∞
lim σ k = ∞. Deci seria 2k a2k este divergentă.
k→∞ k=0
Fie acum k un număr natural oarecare şi fie n un număr natural astfel ca
2k < n. În acest caz, avem
sn > s2k = a1 + a2 + (a3 + a4 ) + (a5 + a6 + a7 + a8 ) +
+(a9 + · · · + a16 ) + · · · + (a2k−1 +1 + a2k−1 +2 + +a2k ) ≥
1 1
≥ a1 + a2 + 2a22 + 22 a23 + 23 a24 + · · · + 2k−1 a2k = σ k .
2 2
1
Deci σ k < sn .
2 +
Dacă seria ∞ n=1 an este convergentă, atunci şirul (sn ) este mărginit, deci
+
∞
(σ k ) este mărginit şi, prin urmare, seria 2k a2k este convergentă. Dacă seria
k=0
+
∞
2k a2k este divergentă, atunci lim σ k = ∞, ceea ce implică lim sn = ∞.
k→∞ n→∞
k=0 +∞
Deci seria n=1 an este divergentă. 
+∞ 1
Corolarul 2.2.18 Seria armonică generalizată α
(α > 0) este conver-
n=1 n
gentă dacă α > 1 şi divergentă dacă 0 < α ≤ 1.
Demonstraţie. Conform criteriului de condensare al lui Cauchy seriile
+∞ 1 +∞ 1
α
şi 2k k α au aceiaşi natură. Cea de a doua serie se poare scrie
n=1 n k=0 (2 )
+∞ +
∞
sub forma (21−α )k , ceea ce arată că este o serie geometrică q k , unde
k=0 k=0
q = 21−α .
+
∞
Dacă q < 1, lucru care se întâmplă dacă α > 1, seria (21−α )k este
k=0
+∞ 1
convergentă, deci α
este convergentă. Dacă q ≥ 1, ceea ce are loc dacă
n=1 n
+∞ +∞ 1
α ≤ 1, atunci seria (21−α )k este divergentă, deci α
este divergentă.
k=0 n=1 n

Cunoaşterea naturii seriei armonice generalizate este importantă deoarece
această serie este folosită ca serie test în criteriile de comparaţie.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 39

2.2.3 Serii cu termeni oarecare

Criteriul general al lui Cauchy este singurul criteriu necesar şi suficient folosit
pentru studierea convergenţei unei serii cu termeni oarecare.

Propoziţia 2.2.19 Criteriul + general al lui Cauchy

O serie de numere reale ∞ n=1 xn este convergentă dacă şi numai dacă
pentru orice ε > 0 există un indice n(ε) astfel ca

|xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p | < ε, ∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N.

+∞
Demonstraţie. Fie (sn ) şirul sumelor paţiale al seriei n=1 xn . Criteriul
rezultă din următorul
+ şir de afirmaţii echivalente (a)-(e):
(a) Seria ∞ n=1 x n este convergentă.
(b) Şirul (sn ) este convergent.
(c) Şirul (sn ) este un şir Cauchy.
(d) ∀ε > 0 există un indice n(ε) astfel ca

|sn+p − sn | < ε, ∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N.

(e) ∀ε > 0 există un indice n(ε) astfel ca

|xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p | < ε, ∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N.

+
∞ sin nx
Exemplul 2.2.20 Fie seria , x ∈ R. Pentru a demonstra că seria
n=1 2n
este convergentă utilizăm criteriul lui Cauchy.

În acest scop evaluăm secvenţa xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p . Avem

|xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p | =

 
 sin(n + 1)x sin(n + 2)x sin(n + p)x 
=  + + ··· + ≤
 2 n+1 2 n+2 2 n+p 
|sin(n + 1)x| |sin(n + 2)x| |sin(n + p)x|
≤ n+1
+ n+2
+ ··· + ≤
2 2  2n+p
1 1 1 1 1 1
≤ + + · · · + n+p = n+1 1 + + · · · + p−1 =
2n+1 2n+2 2 2 2 2
 
1 1 1 1 1
= 1− p 1− < n+1 · 2 = n .
2n+1 2 2 2 2

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

40 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

1 1 1
Fie ε > 0. Vom avea n < ε ⇔ < 2n ⇔ log2 < n. Dacă notăm
  2 ε ε
1
n(ε) = log2 + 1, atunci pentru ∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N avem
ε

1
|xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p | ≤ < ε.
2n

+∞ sin nx
Conform criteriului general al lui Cauchy 2.2.19, seria este conver-
n=1 2n
gentă, oricare ar fi x ∈ R. 

Un criteriu suficient pentru a stabili natura unei serii cu termeni oarecare

este criteriul lui Abel prezentat mai jos.

Propoziţia 2.2.21 Criteriul lui Abel pentru serii de numere reale

+
Fie o seria de numere reale de forma ∞n=1 an xn . Presupunem că:

(i) Şirul (an ) este descrescător şi convergent la zero.

+
(ii) Şirul (sn ) al sumelor parţiale al seriei ∞
n=1 xn este mărginit.
+∞
Atunci seria n=1 an xn este convergentă.

+∞Demonstraţie. Fie sn = x1 + x2 + · · · + xn şirul sumelor parţiale al seriei

n=1 xn . Conform condiţiei (ii)
+∞
există M > 0 astfel ca |sn | ≤ M, ∀n ≥ 1.
Vom demonstra că seria n=1 an xn este convergentă folosind criteriul
general al lui Cauchy. Observăm că sk+1 − sk = ak+1 şi |ak − ak+1 | = ak −
ak+1 > 0. Scriem secvenţa

an+1 xn+1 + an+2 xn+2 + · · · + an+p xn+p

sub forma

an+1 (sn+1 − sn ) + an+2 (sn+2 − sn+1 ) + · · · + an+p (sn+p − sn+p−1 ) .

Desfacem apoi parantezele şi prin regruparea termenilor scriem secvenţa an-
terioară sub forma

−sn an+1 + sn+1 (an+1 − an+2 ) + · · · + sn+p−1 (an+p−1 − an+p ) + sn+p an+p .

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 41

Atunci avem

|an+1 xn+1 + an+2 xn+2 + · · · + an+p xn+p | ≤

≤ |sn | an+1 + |sn+1 | (an+1 − an+2 ) + |sn+2 | (an+2 − an+3 ) + · · · +
+ |sn+p−1 | (an+p−1 − an+p ) + |sn+p | an+p ≤
≤ M (an+1 +
+an+1 − an+2 +
+an+2 − an+3 +
···············
+an+p−1 − an+p +
+an+p )
= 2M an+1 .

Fie ε > 0. Deoarece şirul an → 0 există un indice n(ε) astfel ca pentru orice
ε
∀n ≥ n(ε) să avem an+1 < . Atunci
2M

|an+1 xn+1 + an+2 xn+2 + · · · + an+p xn+p | ≤ 2M an+1 < ε,

∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N. Conform criteriului general al lui Cauchy 2.2.19, seria

+
n=1 an xn este convergentă. 
∞

+
∞ cos nx
Exemplul 2.2.22 Fie seria , x ∈ R, care apare frecvent în teoria
n=1 n
1
serilor Fourier. Pentru a demonstra convergenţa ei notăm an := şi xn :=
n
cos nx. Evident, an ↓ 0. Şirul sumelor parţiale este sn = x1 + x2 + · · · + xn =
cos x+cos 2x+· · ·+cos nx. Pentru a calcula acestă sumă înmulţim şi împărţim
fircare termen cu sin(x/2) şi folosim formula

sin(α + β) + sin(α − β)
sin α cos β = .
2

Avem

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

42 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

1
x x x 
sn = sin cos x + sin cos 2x + · · · + sin cos nx =
sin(x/2) 2 2 2
1
= ·
2 · sin(x/2)

3x x
sin − sin +
2 2
5x 3x
+ sin − sin +
2 2
······························
(2n + 1)x (2n − 1)x
+ sin − sin =
2 2

1 (2n + 1)x x 1 nx (n + 1)x
= sin − sin = sin cos .
2 · sin(x/2) 2 2 sin(x/2) 2 2

Prin urmare,

nx (n + 1)x
sin cos
sn = cos x + cos 2x + · · · + cos nx = 2 2 , x = 2kπ.
x
sin
2
De aici rezultă că (sn ) este un şir mărginit deoarece

1
|sn | ≤  x  , ∀n ≥ 1, x = 2kπ.
sin 
2
+∞ cos nx
Conform criteriului lui Abel seria este convergentă pentru orice
n=1 n
x = 2kπ. Dacă x = 2kπ, atunci cos(n · 2kπ) = 1. În acest caz seria dată este
+∞ 1
seria armonică şi este divergentă. 
n=1 n

2.2.4 Serii alternate

Se numeşte serie alternată o serie de forma
+
∞
(−1)n−1 an = a1 − a2 + a3 − a4 + · · · + (−1)n−1 an + · · · ,
n=1

unde an > 0, ∀n ≥ 1.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 43

Propoziţia 2.2.23 Criteriul lui Leibniz

+∞ (an ) este
Dacă şirul descrescător şi convergent la zero, atunci seria
n−1
alternată n=1 (−1) an este convergentă.

Demonstraţie.
+ Se aplică criteriul lui Abel (propoziţia 2.2.21). Şirul an ↓ 0,
iar seria ∞ n=1 (−1) n−1
are şirul sumelor
+∞ parţiale mărginit (deoarece acesta
este şirul 1, 0, 1, 0, . . .). Atunci seria n=1 (−1) an este convergentă. 
n−1

+∞ n−1
Observaţia 2.2.24 O serie alternată n=1 (−1) an cu lim an = 0 este
n→∞
divergentă. Într-adevăr, dacă seria ar fi convergentă, atunci termenul său
general bn = (−1)n−1 an → 0, deci |bn | → 0, ceea ce înseamnă că an → 0.
Contradicţia obţinută arată că seria este divergentă. 
+
∞ 1
Exemplul 2.2.25 Seria armonică alternată (−1)n−1 este conver-
n=1 n
gentă şi are suma egală cu ln 2.
+
∞ 1
Convergenţa seriei (−1)n−1 rezultă conform criteriului lui Leibniz.
n=1 n
Pentru calculul sumei notăm cu (σ n ) şirul sumelor parţiale şi cu σ = lim σ n .
n→∞
Deoarece orice subşir al şirului (σ n ) converge la σ, putem calcula limita σ ca
1 1 1
limita subşirului termenilor pari (σ 2n ). Notăm sn = 1 + + + · · · + .
2 3 n
Atunci are loc egalitatea
1 1 1 1 1
σ 2n = 1 − + − + ··· + − =
2 3 4 2n − 1 2n 
1 1 1 1 1 1 1 1
= 1 + + + + ··· + + −2 + + ··· + =
2 3 4 2n − 1 2n 2 4 2n
= s2n − sn .

Folosind relaţia (2.5) obţinem

σ = lim σ 2n = lim (s2n − sn ) = lim [c + ln(2n) + ε2n − c − ln n − εn ] =

n→∞ n→∞ n→∞

2n
= lim ln + ε2n − εn = ln 2. 
n→∞ n

2.2.5 Serii absolut convergente. Serii semiconvergente

+
O serie de numere reale ∞ n=1 x
+ n se numeşte absolut convergentă dacă
seria modulelor elementelor sale ∞ n=1 |xn | este convergentă. O serie care este
convergentă fără a fi absolut convergentă se numeşte semiconvergentă.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

44 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale

Propoziţia 2.2.26 Orice serie absolut convergentă este convergentă.

+∞
+∞ Fie n=1 xn o serie absolut convergentă. Pentru a demon-
Demonstraţie.
stra că seria n=1 xn este convergentă vom aplica criteriul general
+ al lui
Cauchy (propoziţia 2.2.19). Fie ε > 0. Pentru că seria modulelor ∞ n=1 |xn |
este convergentă, există un indice n(ε) astfel ca

|xn+1 | + |xn+2 | + · · · + |xn+p | < ε, ∀n ≥ n(ε) şi ∀p ∈ N.

Deoarece avem

|xn+1 + xn+2 + · · · + xn+p | ≤ |xn+1 | + |xn+2 | + · · · + |xn+p | < ε,

∀n ≥ n(ε)+şi ∀p ∈ N, aplicând din nou criteriul general al lui Cauchy, rezultă

că seria n=1 xn este convergentă. 
∞

Reciproca acestei propoziţii nu este în general adevărată. De exemplu,

+∞ 1
seria armonică alternată (−1)n−1 este convergentă, dar seria modulelor
  n=1 n
+∞  1  +∞ 1
(−1)n−1  = este divergentă. Seria armonică alternată este un
 n
n=1 n=1 n
exemplu de serie semiconvergentă.
Un criteriu util pentru a demonstra absolut convergenţa unei serii este
dat de propoziţia următoare.
+ +∞
Propoziţia 2.2.27 Fie ∞ n=1 xn o serie de numere reale şi fie n=1 an o
serie cu termeni pozitivi astfel ca

|xn | ≤ an , ∀n ≥ n0 .
+∞
Dacă seria cu termeni pozitivi
+ n=1 an este o serie convergentă, atunci
seria cu termeni oarecare ∞ n=1 x n este absolut convergentă.

Demonstraţie.+Se aplică primul

+∞ criteriu de comparaţie 2.2.5 seriilor cu
termeni pozitivi ∞n=1 |x n | şi n=1 an . 

Exemplul 2.2.28 Determinaţi natura seriilor:

+∞ n+2 +∞ n2 + 2
1) (−1)n−1 ln . 2) (−1)n−1 ln 2 .
n=1 n+1 n=1 n +1

Cercetăm mai întâi dacă seriile sunt absolut convergente, deoarece în

acest caz rezultă că ele sunt şi convergente.

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 45

n+2 +
∞
1) Considerăm seria modulelor . Şirul sumelor parţiale este
ln
n=1 n+1
3 4 n+2 n+2
sn = ln + ln + · · · + ln . Folosind descompunerea ln =
2 3 n+1 n+1
ln(n+2)−ln(n−1), obţinem că sn = ln(n+2)−ln 2. Prin urmare, lim sn = ∞,
n→∞
ceea ce arată că seria modulelor este divergentă.
n+2
Pentru a studia natura seriei date notăm an := ln . Se observă
 n+1
2
n + 4n + 3
că an → 0 şi că (an ) este descrescător an+1 − an = ln 2 <0 .
n + 4n + 4
+∞ n+2
Conform criteriului lui Leibniz 2.2.23 seria alternată (−1)n−1 ln este
n=1 n+1
convergentă. În concluzie, seria dată este semiconvergentă.
+
∞ n2 + 2
2) Seria modulelor ln 2 este convergentă după cum rezultă prin
n=1 n +1
+∞ 1
comparaţie cu seria armonică generalizată 2
. Într-adevăr,
n=1 n

2
ln nn+1
+2
n2 0 n2 +1 1 n2
n2 +2 1 n2 +1
lim 1 = lim ln n2 +1
= ln lim 1+ n2 +1
= ln e = 1.
n→∞ n→∞ n→∞
n2

Deci seria dată este absolut convergentă. 

2.2.6 Probleme
Exerciţiul 2.2.29 Pornind de la definiţie calculaţi suma seriilor:
+
∞ 1 +∞ 1
1) . 2) 2
.
n=1 n(n + 1)(n + 2) n=1 (2n + 3)(4n − 1)

+
∞ +
∞ 2n − 1 +∞ 2n + 3n+1 − 6n−1
3) nxn , |x| < 1. 4) . 5) .
n=1 n=1 2n n=1 12n
 
+∞ 1 +∞ 2
6) ln 1 − 2 . 7) ln 1 + .
n=2 n n=1 n(n + 3)

Exerciţiul 2.2.30 Folosind criteriul practic de comparaţie pentru serii cu

termeni pozitivi stabiliţi natura seriilor:
√ √
+∞ 2n + 1 +∞ n +∞ n+1− n
1) 2 2
. 2) √ . 3) .
n=1 n (n + 1) n=1 n3 + n2 n=1 n

+∞ 1 +∞ 1 +∞ 1
4) arcsin . 5) arctg √ . 6) 1 − cos 2 .
n=1 n n=1 n n n=1 n

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

46 Capitolul 2. Şiruri şi serii de numere reale


+
∞ 1 1 +
∞ nn−1
7) − sin . 8) n+1 .
n=1 n n n=1 (3n2 + 2n + 1) 2

Exerciţiul 2.2.31 Folosind criteriul raportului sau criteriul radicalului de-

terminaţi natura seriilor:
+∞ an n! +∞ (n!)2 +
∞ nn
1) n
, a > 0. 2) . 3) 2
.
n=1 n n=1 (2n)! n=1 (n!)
+∞ 2n +∞ 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1)
4) . 5) .
n=1 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1) n=1 2 · 5 · 8 · · · (3n − 1)
+∞ (a + 1)(2a + 1) · · · (na + 1) +∞ 2 · 4 · 6 · · · 2n
6) , a, b > 0, 7) .
n=1 (b + 1)(2b + 1) · · · (nb + 1) n=1 nn
+∞ n2 +∞ 1 +∞ √
n
8)   . 9)
1 n n
. 10) ( n n − 1) .
n=1 2 + n2 n=1 (ln n) n=1
 3 n  2 n
+ 1 + 2 + ··· + n
∞ 3 3
n +∞ n +n+1
11) − . 12) a , a > 0.
n=1 n3 4 n=1 n2
+∞ ∞
4
+ n
13) nan , a > 0. 14) (n + 1)(n + a) − n , a > 0
n=1 n=1

Exerciţiul 2.2.32 Folosind criteriul Raabe-Duhamel stabiliţi natura seri-

ilor:
+∞ 1 · 3 · 5 · · · (2n − 1) +∞ n!
1) . 2) , a > 0.
n=1 2 · 4 · 6 · · · (2n) n=1 (a + 1) (a + 2) · · · (a + n)
+∞ n! · n2
3) , a > 0.
n=1 (a + 1) (a + 2) · · · (a + n)
+∞ a(a + 1) · · · (a + n)
4) , a, b > 0.
n=1 b (b + 1) · · · (b + n)
+∞ 1
a
a
a
5) 1− 1− ··· 1 − , a < 1.
n=1 n 1 2 n
Exerciţiul 2.2.33 Folosind criteriul lui Abel stabiliţi natura seriilor:
+∞ sin n · sin (n2 ) +∞ sin n · cos (n2 ) +∞ sin nx
1) √ . 2) . 3) , x ∈ R.
n=1 n n=1 n n=1 n

+∞ cos nx +∞ 1 1 1 sin nx
4) √ , x ∈ R. 5) 1 + + + ··· + , x ∈ R.
n=1 n n=1 2 3 n n
Indicaţie. Pentru 3) şi 5) demonstraţi egalitatea
sin nx
2
sin (n+1)x
2
sin x + sin 2x + · · · + sin nx = , (x = 2kπ).
sin x2

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015

2.2. Serii de numere reale 47

Exerciţiul 2.2.34 Determinaţi natura seriilor de mai jos.

+
∞ (−1)n−1 +∞ 2n + 1 +∞ 3n2 + 2
1) 4 . 2) (−1)n−1 . 3) (−1) n−1
ln .
n=1 n(n + 1) n=1 3n n=1 n2 + 1
+
∞ (n + 1)n+1 +∞ log n
4) (−1)n−1 n+2
. 5) (−1)n−1 a , (a > 1).
n=1 n n=1 n

c Nicolae Dăneţ Analiză matematică 2014-2015