Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. HG590/2018

din 21.06.2018

cu privire la aprobarea Concepției reformei sistemului național

de gestionare, prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor

Publicat : 29.06.2018 în MONITORUL OFICIAL Nr. 235-244 art. 648 Data intrării în vigoare

În temeiul art. 8 lit. a) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), cu modificările și completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Concepția reformei sistemului național de gestionare, prevenire și reducere a
consecințelor inundațiilor (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului.

PRIM-MINISTRU Pavel FILIP

Contrasemnează:
Ministrul agriculturii,
dezvoltării regionale
şi mediului Liviu VOLCONOVICI

Nr. 590. Chişinău, 21 iunie 2018.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr.590
din 21 iunie 2018

CONCEPȚIA
reformei sistemului național de gestionare,
prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor
Capitolul I
DEFINIREA PROBLEMEI

1. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1472 din 30 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea
Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica
Moldova–Uniunea Europeană pentru anii 2017-2019”, Republica Moldova și-a asumat o serie de
angajamente privind alinierea legislației și a standardelor naționale la legislația și standardele UE.
Transpunerea prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23
octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii care prevede reducerea
consecinţelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică
asociate cu inundaţiile trebuie să fie coordonată şi sincronizată cu punerea în aplicare a Directivei-
cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 privind stabilirea
unui cadru de politică UE în domeniul apei, atît prin coordonarea planurilor de gestionare a riscului
de inundaţii şi a planurilor de gestionare a districtului hidrografic, cît şi prin coordonarea
procedurilor de participare a publicului la pregătirea acestor planuri.
2. Concepția reformei sistemului național de gestionare, prevenire și reducere a consecințelor
inundațiilor (în continuare – Concepție) a fost elaborată în temeiul subpct. 16.1 al Capitolului VIII
Protecția Mediului din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 890 din 20 iulie 2016.
3. Scopul Concepției îl constituie stabilirea principiilor și a obiectivelor fundamentale privind
protecția împotriva inundațiilor, precum și ajustarea cadrului juridic și instituțional în domeniul
gestionării, prevenirii și reducerii riscului de inundații.
4. Inundaţiile sînt fenomene naturale care nu pot fi evitate, dar pot fi prevenite. Astfel, unele
activităţi umane, cum ar fi extinderea aşezărilor umane şi a infrastructurii economice în zone
inundabile, acumularea apei, utilizarea terenurilor şi schimbările climatice contribuie la creşterea
probabilităţii şi a efectelor negative ale inundaţiilor.
Considerînd evoluţia, tendinţele și consecințele fenomenului de inundaţii, se impune schimbarea
modului de abordare a problemei privind apărarea împotriva inundaţiilor, trecînd de la formele
defensive de acţiune la cele de gestionare, de management al riscului de inundaţii.

Capitolul II
DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

5. Teritoriul Republicii Moldova este expus periodic fenomenului de precipitaţii intense, îndeosebi în
timpul verii. În legătură cu aceasta, practic 1/3 din teritoriul țării anual este inundat, ceea ce
generează prejudicii morale şi materiale considerabile.
Inundaţiile semnificative pe fluviul Nistru şi rîul Prut, deseori cauzate de intervenția umană, se
caracterizează prin inundarea de suprafeţe extinse. Acest fapt s-a observat în anii 1969, 1980, 2008,
2010. Dat fiind că majoritatea localităţilor Republicii Moldova sînt situate în văile cursurilor de apă
şi luncile rîurilor, în perioada viiturilor sînt inundate, în mare parte, casele de locuit și construcţiile
sociale.
Republica Moldova are o rețea densă de rîuri, incluzînd două rîuri transfrontaliere (rîul Prut și
fluviul Nistru) și un număr mare de rîuri mici.
Inundațiile sînt un pericol natural semnificativ în Republica Moldova. Există lunci inundabile pe rîul
Prut și fluviul Nistru, cele mai multe fiind protejate împotriva inundațiilor și utilizate pentru
agricultură. Pe teritoriul țării sînt amenajate aproximativ 5000 de iazuri și lacuri de acumulare,
dintre care 126 de lacuri de acumulare au un volum mai mare de un milion de metri cubi.
Importanţă strategică au lacul de acumulare Costești-Stînca pe rîul Prut și lacul de acumulare
Novodnestrovsc pe fluviul Nistru.
Apariția fenomenului de inundații este influențată de factorii climaterici şi de construcţia geologică
şi pedologică a bazinelor hidrografice ale corpurilor de apă, de dimensiunile şi forma bazinelor de
apă şi a luncilor, vegetaţia, relieful, precum și de factorii antropogeni.
Reţeaua hidrografică acţionează activ asupra procesului de formare a viiturilor torenţiale.
Elementele principale şi cele determinante care acţionează direct asupra procesului de producere a
viiturilor sînt forma reliefului, declivitatea versanţilor şi a cursurilor de apă, densitatea reţelei
hidrografice, a rîpilor şi ravenelor.
Teritoriul Republicii Moldova este întretăiat de o reţea de văi şi vîlcele ale rîurilor. Numărul total al
cursurilor de apă este de circa 3085, dintre care 185 au lungimea mai mare de 10 km. Lungimea lor
totală pe un kilometru pătrat este de circa 2,8 km. De aceea morfologia văilor acţionează substanţial
asupra procesului de inundare a localităţilor, respectiv determină luarea deciziilor tehnico-
inginereşti privind protecţia lor.
În pofida faptului că există un sistem complex de construcții hidrotehnice de protecție a localităților
de inundații, pagubele provocate de aceste calamităţi naturale cresc din an în an, iar consecinţele
inundațiilor poartă deseori un caracter catastrofal. Gradul de expunere a Republicii Moldova la
inundații constituie mai mult de 40%, iar în unele regiuni ale țării acesta ajunge pînă la 70-80%.
În unele sectoare ale albiei rîului Prut și ale fluviului Nistru, capacitatea de trecere a cursului apei
abundente este insuficientă din cauza procesului alunecărilor de teren. Activizarea procesului de
alunecări duce la îngustarea și ridicarea fundului albiei, la revărsarea apelor abundente în luncă.
Astfel de situații au avut loc în lunca rîului Prut în zona localităților Bărboieni (r-nul Nisporeni,
1973), Petrești, Frăsinești, Unțești (r-nul Ungheni, 1980, 1981) și în Mălăiești (r-nul Criuleni 1912,
1970, 1981).
Principala soluţie tehnică ca urmare a elaborării măsurilor de protecţie a localităţilor şi a terenurilor
de luncă împotriva inundaţiilor este construcţia digurilor de protecţie contra inundațiilor și
monitorizarea stării digurilor pe durata funcționării lor. Lucrările de edificare a construcţiilor de
protecţie antiviitură de-a lungul fluviului Nistru şi rîului Prut, precum și rîurilor Răut, Bîc, Botna,
Lunga, Cogîlnic, Ialpug au fost efectuate în perioada anilor 1950-1970. Pe rîurile mici, concomitent
cu construcţia digurilor, s-au efectuat lucrări de îndreptare, adîncire şi curăţare a albiilor.
Simultan cu construcţia digurilor de protecţie contra inundaţiilor pe rîurile mari, Nistru şi Prut, au
fost construite noduri hidrotehnice la Dubăsari (1954), Novodnestrovsk (Ucraina, 1981) şi Costeşti-
Stînca (1978). Destinaţia lor principală constă în regularizarea debitului, protecţia împotriva
inundaţiilor şi producerea de energie electrică.
După viiturile semnificative din anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut, Ciornaia şi Călmăţui, care
au luat viaţa a 50 de oameni şi au cauzat ţării un prejudiciu economic în mărime de 1678,9 mil. lei,
Guvernul a aprobat Schema de protecţiei a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor
(Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 13 octombrie 2000). Scopul principal al Schemei constituie
evaluarea cauzelor inundării localităţilor, a consecințelor inundației, elaborarea măsurilor tehnico-
inginereşti de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, determinarea costului şi eficienţa
economică a măsurilor stabilite.
Ca urmare a examinării tuturor localităţilor, lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice cu risc eminent
de inundații, examinării lucrărilor tehnico-inginereşti realizate în bazinele cursurilor de apă s-a
constatat că în zonele cu pericol de inundaţii sînt amplasate 659 de localităţi care numără 32 267 de
case de locuit cu o populaţie de circa 103,3 mii locuitori.
În anul 1997, Institutul de proiectare a sistemelor de gospodărire a apelor „Acvaproiect” a elaborat
proiectul privind nivelmentul şi punerea în evidenţă a digurilor de protecţie antiviitură de-a lungul
fluviului Nistru şi rîului Prut. Documentația tehnică a fost întocmită în limitele graniţelor zonelor de
întreţinere și transmisă gestionarilor corpurilor de apă.
În anii 1998-1999, la solicitarea Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, au fost
elaborate proiecte ale sistemelor automatizate de avertizare a pericolului în cazul ruperii barajelor
lacurilor de acumulare Costeşti-Stînca, Dubăsari şi Vatra, care, însă, din lipsă de finanțare, nu au
fost realizate.
În perioada 2008-2009 instituțiile subordonate Agenţiei „Apele Moldovei” au efectuat lucrări de
consolidare pe sectoarele digurilor rupte, ca urmare a viiturii din anul 2008, în raioanele Ştefan
Vodă, Căuşeni, Anenii Noi și Criuleni.
6. Starea digurilor şi a construcţiilor hidrotehnice de protecţie
Conform datelor nivelmentului digurilor de protecţie s-a constatat că:
1) pe fluviul Nistru, 80 km de diguri (din lungimea totală de 530 km) trebuie să fie reabilitate pînă la
nivelul de siguranţă;
2) pe rîul Prut, 120 km de diguri (din lungimea totală de 270 km) trebuie să fie reabilitate pînă la
nivelul de siguranţă.
Actualmente, la Nodul hidrotehnic Costeşti-Stînca este necesară executarea lucrărilor de lichidare a
fisurilor care permit infiltrarea apei în corpul barajului și consolidarea malului stîng al lacului de
acumulare.
În pofida prevederilor Schemei de protecţie a localităților împotriva inundaţiilor, a datelor privind
nivelmentul digurilor de protecţie şi a proiectelor sistemelor automatizate de avertizare, lucrările
necesare nu au fost executate din lipsa mijloacelor financiare.
7. Inundații istorice
Inundațiile pe rîurile Nistru și Prut au o frecvență regulată. Datele istorice arată că inundațiile de pe
fluviul Nistru au avut loc în anii 1146, 1230, 1572, 1649, 1668, 1700, 1730, 1757, 1814, 1823 și
1864. Cele mai mari inundații au fost înregistrate în anii 1911, 1913, 1932, 1941, 1948, 1955, 1969,
1974, 1980, 1989, 1991, 1994, 2008 și 2010. Pe rîurile mai mici din Republica Moldova inundațiile
provocate de ploile torențiale de vară se observă sistematic în fiecare an.
Natura inundațiilor s-a schimbat odată cu construcția lacurilor de acumulare Dubăsari (1954) şi
Novodnestrovsk (Ucraina, 1981) pe fluviul Nistru şi a lacului de acumulare Costești-Stînca (1978) pe
rîul Prut. Scopul principal al construcției barajelor a fost regularizarea debitelor rîurilor și
diminuarea undei de viitură.
8. Analiza viiturilor pe fluviul Nistru şi rîul Prut în anii 2008 şi 2010
Una dintre cauzele inundaţiilor semnificative din anii 2008 şi 2010 a fost nerespectarea regulilor de
exploatare a lacurilor de acumulare Novodnestrovsk şi Costeşti-Stînca. Deoarece capacitatea
lacurilor de acumulare nu a permis o cantitate mare de apă, s-a evacuat apa în cantităţi ce depăşeau
mărimile calculate (pentru fluviul Nistru – 2600 m3/s şi pentru rîul Prut – 700 m3/s). În această
perioadă debitele de evacuare au fost depăşite, astfel pentru fluviul Nistru a fost înregistrat 3000
m3/s, iar pentru rîul Prut – 830 m3/s.
Dacă cauza inundațiilor din anul 2008 a fost revărsarea apei peste digul de protecție, atunci în anul
2010 pe rîul Prut a cedat digul, fapt ce denotă că digurile se află într-o stare nesatisfăcătoare (de
exemplu, digurile din s. Nemţeni, r-nul Hînceşti, şi s. Gotești, r-nul Cantemir). Una dintre cauzele
ruperii digurilor de protecție este prezenţa în corpul digului a unor fisuri longitudinale şi
transversale, a vizuinilor animalelor sălbatice, precum şi tasarea necalitativă a grundului în timpul
construcţiei.
9. Evaluarea viiturii pe fluviul Nistru din vara anului 2010
În lunile iunie-iulie ale anului 2010 pe fluviul Nistru a avut loc o viitură care s-a format pe teritoriul
Ucrainei. În această perioadă pe teritoriul Republicii Moldova au căzut precipitații în cantități mari.
De exemplu, în perioada 1 mai – 15 iulie 2010, cantitatea precipitațiilor pe o mare parte a teritoriului
ţării a constituit 200-400 mm sau 50-80% din norma anuală, depășind de 1,5-2 ori media anuală
pentru această perioadă, fenomen ce se întîmplă, de obicei, o dată în 20-50 de ani.
Debitul de viitură s-a divizat în două unde. Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare al
Complexului Nodului hidroenergetic Novodnestrovsc nu a depășit volumul prevăzut de
Regulamentul de exploatare (pînă la 2600 m3/s). Astfel, debitul maxim înregistrat a constituit 1860
m3/s.

Tabelul 1

Debitelemaximaledeapă de-a lungul fluviului Nistru

în perioada 1-19 iulie 2010

Postul Prima undă A doua undă

hidrologic Q, Data H, m Data Q, Data H, m Data
3 3
m /s SB m /s SB
Lacul de 1475 1 iulie 120,94 1 1540 10 iulie 120,91 11 iulie
acumulare 2010 iulie 2010 2010
Novodnestrovsk 2010
(evacuare)
Hrușca 1670 1 iulie 38,73 1 1700 12 iulie 38,77 12 iulie
2010 iulie 2010 2010
2010
 Dubăsari 1315 1 iulie 28,27 8 1485 14 iulie 28,45 25 iulie
2010 iulie 2010 2010
2010
Dubăsari, aval 15,93 2 16,60 15 iulie
iulie 2010
2010
Bender 1540 5 iulie 10,21 5 1690 15 10,84 16 iulie
2010 iulie iulie-18 2010
2010 iulie
2010
Olăneşti 532 7 iulie 3,21 7 720 19 iulie 3,63 19 iulie
2010 iulie 2010 2010
2010

Note: SB – sistemul baltic, H – înălțimea, Q – debitul.

La începutul viiturii (21 iunie), nivelul apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk a constituit 119,62
m SB, cu 1,38 m mai jos decît nivelul normal de referinţă (NNR) (NNR=121,0 m). La finele viiturii
nivelul apei a fost de 119,26 m SB.
La începutul viiturii (21 iunie), nivelul apei în lacul de acumulare Dubăsaria constituit 28,43 m SB,
ceea ce este cu 0,43 m mai sus decît NNR (NNR=28,0 m SB).
La 23 iunie cota lacului de acumulare Dubăsari a constituit 28,51 m, în continuare nivelul a fost
micşoratpînă la cota de 26,09 m (1 iulie). Pînă la sfîrşitulviiturii nivelul apei în lacul de acumulare
Dubăsari a depăşit NNR în mediu cu 0,11-0,45m. Scăderea nesemnificativă pînă la 27,42-27,96 ms-a
înregistrat în perioada 9 iulie pînă la 14 iulie 2010. Evacuări cu un debit mai mare de 1000 m3/s s-au
observat în perioadele de la 28 iunie pînă la 6 iulie şi de la 9 iulie pînă la 18 iulie. După debitul
maximal de apă, volumul şi cotele de nivel, viiturile din anii 1969 şi 2008 au fost mai puternice decît
viitura din anul 2010.

Tabelul 2

Debitele medii și volumele de apă evacuate pe fluviul Nistru în

timpul viiturii din anul 2010, înregistrate la posturile hidrologice
din Republica Moldova

Post hidrologic Perioada Q mediu al viiturii W, mil. m3

m3/s
Hruşca 23 iunie – 24 iulie 2010 1073 2966,2
Dubăsari 23 iunie – 27 iulie 2010 954 2885,2
Bender 24 iunie – 31 iulie2010 1191 3705,5

Notă: W – volumul de apă evacuat.

Evacuările debitelor de apă din lacul de acumulare Dubăsari nu au depăşit 2600 m3/s. Nivelul
maximal în bieful aval nu a depăşit 16,60 m SB, la postul hidrometric Bender nu a depăşit 10,84 m
SB, ceea ce este mai jos de nivelul de calcul la trecerea viiturii cu debitul 2600 m3/s şi care nu a
prezentat pericol de inundaţie.
În baza monitoringului efectuat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost întocmit
hidrograful scurgerilor, hidrograful debitelor de evacuare a apei şihidrograful nivelului de apă.
În orașul Dubăsari pe segmentele neîndiguite au fost inundate terenurile agricole, terenurile
fondului silvic, iar în raioanele Criuleni, Grigoriopol, Anenii Noi, Căuşeni, Slobozia şi Ştefan Vodă –
zonele de agrement.
10. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor
În Republica Moldova infrastructura de protecție împotriva inundațiilor constă din diguri de
protecție pe fluviul Nistru și rîul Prut și pe celelalte rîuri mai mici. Există aproximativ 60 de rețele de
diguri de protecție cu o lungime totală de circa 1 014 km, care protejează în jur de 95 mii ha de
teren.
Lungimea rețelei digurilor de protecție este:
1) 530 km de diguri pe fluviul Nistru, protejînd aproximativ 40 mii ha de teren;
2) 270 km de diguri pe rîul Prut, protejînd circa 25 mii ha de teren;
3) 214 km de diguri pe rîurile mai mici, protejînd aproape 30 mii ha de teren.
Din cauza lipsei de fonduri financiare la digurile de protecție construite pînă în anul 1970 nu au fost
efectuate reparații capitale. Prin urmare, în unele zone nivelul crestei a scăzut cu 1,5-2 m.
11. Barajele lacurilor de acumulare pe fluviul Nistru (Dubăsari și Novodnestrovsk) și pe rîul Prut
(Costești-Stînca)
Construcția barajului lacului de acumulare Dubăsari a avut un impact semnificativ asupra
inundațiilor de pe fluviul Nistru, fiind atenuate viiturile celor mai recente inundații cu aproximativ
15% în 2008 și 5% în 2010, comparativ cu 30% în 1969. În mod similar, barajul lacului de acumulare
Novodnestrovsk de pe fluviul Nistru a redus fluxurile de inundații cu aproximativ pînă la 50%.
Barajul lacului de acumulare Costești-Stînca de pe rîul Prut are un impact major asupra fluxurilor de
inundații. Datele indică faptul că reducerea fluxurilor de inundații de vîrf în anii 2008 și 2010 a
reprezentat aproximativ 60%.

Capitolul III
PRINCIPIILE DE BAZĂ

12. Concepția are ca fundament un șir de documente de politici naționale și internaționale şi drept
obiectiv îmbunătățirea cadrului instituțional, organizațional și funcțional pentru asigurarea
protecţiei împotriva inundaţiilor și reducerea consecințelor, trasînd, totodată, căile de realizare a
acestora.
13. Concepția se axează pe următoarele principii:
1) principiul dezvoltării durabile prevede realizarea acţiunilor, astfel încît impactul inundaţiilor să fie
suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social;
2) principiul abordării strategice pentru o perioadă determinată, astfel încît să poată fi luate în
considerare eventualele schimbări posibile în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii;
3) principiul abordării bazinale a problemei inundaţiilor prin instituirea stațiilor hidrologice bazinale
(pe fluviul Nistru, satul Ustia, și rîul Prut, oraşul Ungheni), prin realizarea planurilor de gestionare a
riscului la inundaţii la nivel de bazin/subbazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în
concordanţă cu prevederile Directivei-cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi ale
Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii;
4) principiul abordării interdisciplinare a problemei inundaţiilor. Toate aspectele relevante
gestionării resurselor de apă, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii,
transporturilor şi dezvoltării urbane, protecţiei naturii trebuie abordate împreună atît la nivel
naţional, cît şi la nivel regional şi local;
5) principiul precauţiei, potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor întreprinse de
unii proprietari riverani nu trebuie să compromită situația altor proprietari riverani amplasați în
amonte sau în aval;
6) principiul solidarităţii, potrivit căruia măsurile întreprinse pentru zona amonte nu trebuie să
crească riscul pentru zona aval;
7) principiul menţinerii echilibrului între măsurile şi acţiunile preventive și cele de reducere a
impactului inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, asupra poluării apelor şi a solului,
precum şi asupra planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
8) cooperarea în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor internaţionale privind
rîurile transfrontaliere, în concordanţă cu geomorfologia teritoriului României, Ucrainei și al
Republicii Moldova;
9) simplitatea şi transparenţa, gestionarea riscului la inundaţii va duce la diminuarea riscului
producerii de victime omeneşti şi a pagubelor cauzate de inundaţii numai printr-o acţiune comună a
administraţiei publice centrale şi locale, a comunităţilor locale, printr-o mai bună înţelegere a
riscului generat de inundaţii, prin implicarea populaţiei şi a mass-mediei.

Capitolul IV
OBIECTIVELE CONCEPȚIEI

14. Obiectivul general al Concepției îl constituie stabilirea cadrului juridic, instituțional și

informațional privind protecția populației și a localităților Republicii Moldova de efectele negative
ale inundațiilor, prin gestionarea, prevenirea și reducerea consecințelor inundațiilor, contribuind la
îmbunătățirea sănătății, demnității și calității vieții, precum și la dezvoltarea economică a țării.
15. Obiectivul general al Concepției va fi realizat prin:
1) promovarea principiilor de gestionare integrată a resurselor de apă, conform principiului de bazin
hidrografic;
2) promovarea principiilor de gestionare, prevenire și reducere a consecințelor inundațiilor;
3) utilizarea adecvată a resurselor de apăpentru realizarea, întreţinerea și exploatarea
infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;
4) menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit
şi agrement) în zonele inundabile;
5) reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundaţii prin reducerea pagubelor
directe provocate clădirilor, infrastructurii şi terenurilor agricole, precum și a pierderilor economice
indirecte prin reluarea rapidă a activităţii după inundaţii;
6) controlul eficient pentru utilizarea terenurilor, prin interzicerea amplasării de noi construcţii și a
desfăşurării activităţilor în zonele expuse riscului de inundaţii;
7) întărirea capacităţilor de adaptare şi revenire la nivel funcţional în cel mai scurt timp după
producerea fenomenului;
8) organizarea acţiunilor regionale și locale, în special pentru întărirea capacităţii instituţionale la
nivel regional şi local cu mandate clare privind managementul fenomenului de inundaţii. Implicarea
părţilor interesate la nivel regional şi local, în procesul consultativ şi decizional, precum şi
asigurarea medierii în probleme regionale privind gestionarea riscului la inundaţii. Consolidarea
cadrului existent pentru autorităţile centrale şi locale, din perspectiva bazinului hidrografic;
9) participarea societății civile la lichidarea consecințelor inundațiilor și la realizarea măsurilor
preventive, ca datorie civică a fiecărui cetățean al Republicii Moldova.

Capitolul V
CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL RELEVANT
PENTRU GESTIONAREA, PREVENIREA ȘI REDUCEREA
CONSECINȚELOR INUNDAȚIILOR

16. Cadrul juridic și instituțional pentru gestionarea dezastrelor în situații de risc este orientat, în
mare parte, spre răspunsul de urgență și nu spre prevenirea riscurilor și a pericolelor.
17. Cadrul legal existent pentru asigurarea gestionării, prevenirii și reducerii consecințelor
inundațiilor cuprinde:
1) acorduri internaționale:
a) Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea şi ajutorul
reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Iaşi la 3 martie 2012 (ratificat prin Legea nr. 196
din 12 iulie 2012), stabilește cooperarea dintre cele două țări pentru a reduce consecințele
dezastrelor naturale;
b) Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind
colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru, semnat la
Roma la 29 noiembrie 2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 42 din 15 ianuarie 2013.Acordul
transfrontalier al bazinului hidrografic Nistru privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării
durabile oferă un cadru de cooperare pentru prevenirea și controlul poluării apei, reglementarea
fluxului de apă, conservarea biodiversității și protecția mediului în Marea Neagră, asigură
cooperarea în ceea ce privește schimbul de date, participarea publicului și cooperarea în situații de
urgență;
2) cadrul juridic național:
a) Legea nr. 271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecția civilăstabileşte principiile
fundamentale de organizare a protecţiei civile în Republica Moldova, care reprezintă un sistem de
măsuri şi acţiuni întreprinse în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile
calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor;
b) Legea nr. 440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și
bazinelor de apă reglementează modul de instituire a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor
riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosință şi activitatea de
ocrotire a lor;
c) Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011stabilește cadrul legal necesar gestionării, protecţiei
şi folosinţei apelor (parţial armonizată cu directivele UE în domeniul apei, inclusiv Directiva-cadru
2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui
cadru de politică UE în domeniul apei și Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii);
d) Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 13 octombrie 2000 „Cu privire la aprobarea Schemei de
protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor” prevede realizarea măsurilor
primordiale de protecţie a localităţilor şi terenurilor aferente de inundaţii, precum şi contracararea
consecinţelor negative asupra economiei naţionale şi asupra mediului înconjurător;
e) Hotărîrea Guvernului nr. 751 din 5 octombrie 2011 „Cu privire la aprobarea Programului de
dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii
2011-2020”prevede eficientizarea activității sectorului de gospodărire a apelor și hidroameliorației;
f) Hotărîrea Guvernului nr. 433 din 18 iunie 2012 „Pentru aprobarea Regulamentului privind
digurile de protecţie contra inundaţiilor”stabilește prevederi obligatorii pentru aplicarea de către
toate persoanele fizice şi juridice implicate în proiectarea, construcţia şi exploatarea digurilor de
protecţie contra inundaţiilor amplasate în Republica Moldova;
g) Hotărîrea Guvernului nr. 866 din 1 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de elaborare şi de revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului
hidrografic”transpune parţial art. 5, 11, 13, 14 şi anexa VII din Directiva-cadru 2000/60/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică
UE în domeniul apei, al cărei obiectiv este stabilirea procedurii de elaborare a Planului de
gestionare a districtului bazinului hidrografic pentru fiecare district al bazinului hidrografic, precum
şi a procedurii de analiză şi revizuire a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;
h) Hotărîrea Guvernului nr. 887 din 11 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la gestionarea riscurilor de inundații” (transpune parțial Directiva 2007/60/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la
inundații) stabilește cadrul normativ pentru gestionarea riscurilor de inundații în baza planurilor de
gestionare a riscurilor de inundații în bazinele hidrografice, procedurile și mecanismele de asistență
pentru populația afectată de inundații;
i) Hotărîrea Guvernului nr. 814 din 17 octombrie 2017 „Cu privire la aprobarea Planului de
gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru”, elaborat în scopul asigurării protecției și
îmbunătățirii stării resurselor de apă de suprafață și subterane, gestionării durabile a resurselor de
apă în cadrul districtului bazinului hidrografic Nistru.
18. Cadrul instituțional
Instituțiile implicate în prevenirea și reducerea pericolelor naturale în Republica Moldova pot fi
împărțite în mod esențial în instituții de coordonare, instituții de avertizare și prognoză timpurie și în
instituții de gestionare a dezastrelor.
Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență,
execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului
înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Sănătate
Publică și al instituţiilor medico-sanitare, realizează:
1) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora cu
revizuirea şi schimbul de dovezi şi cunoştinţe despre impactul inundaţiilor asupra sănătăţii publice şi
modul de prevenire şi de atenuare a acestor efecte (în timpul inundaţiilor şi după inundaţii);
2) colaborarea cu instituțiile de resort pentru a promova şi a proteja sănătatea şi bunăstarea psihică,
socială şi mintală a populaţiei ca parte integrantă a răspunsului autorităţilor publice centrale şi
locale în caz de inundaţii;
3) protejarea sănătății populației împotriva bolilor transmisibile și a altor pericole pentru sănătate
(chimice, radiologice) asociate cu inundațiile.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este autoritatea administrației publice
centrale responsabilă de dezvoltarea cadrului de reglementare a protecției mediului și utilizării
raționale a resurselor naturale, precum și a gestionării resurselor de apă. Acesta elaborează,
promovează și implementează documente de politici pentru protejarea comunităților împotriva
inundațiilor și a infrastructuriide alimentare cu apă.
Ministerul are un rol-cheie în evaluarea riscurilor, monitorizarea, avertizarea timpurie și colectarea
datelor prin intermediul instituțiilor subordonate, precum:
1) Serviciul Hidrometeorologic de Stat care efectuează monitoringul stării şi evoluţiei condiţiilor
hidrometeorologice şi a calităţii mediului ambiant pentru protecţia populaţiei şi a ramurilor
economiei naţionale contra fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi a nivelului înalt de
poluare a mediului ambiant, precum și asigură populaţia, organele administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici, instituțiile apărării naţionale cu informaţie hidrometeorologică şi despre
calitatea mediului ambiant;
2) Agenția „Apele Moldovei” care asigură implementarea politicii statului în managementul
resurselor de apă și al hidroameliorației, precum și este responsabilă de gestionarea digurilor de
protecție aflate în proprietatea statului.
Autoritățile administraţiei publice locale sînt responsabile de întreținerea corpurilor de apă de
suprafață, a zonelor și fîșiilor de protecție, construcțiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor, precum
și elaborează şi aprobă măsuri şi acţiuni adecvate, reflectate în planurile speciale şi în programele
de protecţiei împotriva inundațiilor.

Capitolul VI
INSTRUMENTE ȘI CĂI DE SOLUȚIONARE

19. Cerinţele specifice necesare a fi întreprinse pentru soluţionarea gestionării riscului de inundaţii
includ:
1) evaluarea preliminară a riscului de inundaţii;
2) identificarea domeniilor în care există sau ar putea fi considerat susceptibil să apară un risc
potenţial de inundaţii;
3) elaborarea hărţilor de hazard şi hărţilor de risc la inundaţii, care trebuie să distingă trei categorii
de scenarii de inundaţii:
a) cu probabilitate foarte redusă;
b) cu probabilitate medie, care este definită ca un fenomen cu o probabilitate mai mare de 100 de
ani;
c) cu probabilitate mare.
Hărţile de risc la inundaţii trebuie să reflecte o combinaţie a riscurilor la inundaţii şi eventualele
efecte adverse asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice.
4) elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii în districtele bazinelor Nistru și
Dunărea-Prut-Marea Neagră, care vor conţine obiective corespunzătoare ce se vor concentra pe
reducerea potenţialelor efecte negative ale inundaţiilor asupra sănătăţii umane, mediului,
patrimoniului cultural şi activităţii economice;
5) instituirea/crearea sistemului național de monitoring și prognoze hidrologice conform principiului
bazinelor/subbazinelor hidrografice;
6) crearea/construcția stațiilor hidrologice bazinale Nistru și Prut drept sursă de informare privind
starea și evoluția apelor de suprafață;
7) elaborarea softurilor/hărților interactive pe bazine/subbazine hidrografice privind propagarea
undei de viitură;
8) crearea sistemului de informare pentru diferite cote de nivel;
9) implementarea proiectelor sistemelor automatizate de avertizare a pericolului în cazul ruperii
digurilor nodurilor hidrotehnice Costeşti-Stînca, Dubăsari şi a barajului lacului de acumulare Vatra.
20. Măsuri de primă urgenţă
Calculul curbei suprafeței libere a cursului rîului servește ca bază de informație pentru identificarea
soluțiilor tehnice în vederea consolidării digurilor de protecție pentru diferite niveluri de
siguranță.Ultimele calcule a curbei suprafeţei libere pentru rîurile Nistru şi Prut au fost efectuate în
anul 1969. În prezent, regimul hidrologic al rîurilor s-a modificat în mod radical. Acest fapt se
datorează, în primul rînd, construcţiei nodurilor hidrotehnice Costeşti-Stînca pe rîul Prut şi
Novodnestrovsk pe fluviul Nistru, precum şi din cauza activităţii agricole intense, navigaţiei,
extragerii de zăcăminte (a nisipului) etc.
În legătură cu cele menţionate mai sus, o măsură primordială o constituie calculul noilor curbe ale
suprafeţei libere pentru rîurile Nistru şi Prut.
Pentru excluderea riscurilor de inundație a terenurilor agricole și localităților situate în aval de
barajul lacului de acumulare Coștești-Stînca este necesară reparația barajului lacului de acumulare
și a altor construcții hidrotehnice.
Una dintre măsurile de primă urgență de protecţie împotriva inundaţiilor este delimitarea pe teren a
graniţelor zonei inundabile a localităților. Aceasta va permite ameliorarea considerabilă a lucrărilor
urbanistice în localităţi, precum excluderea amplasării caselor de locuit în zonele cu pericol de
viituri.
După viitura catastrofală din anul 2010 trebuie să fie îndeplinite lucrări de restabilire a sectoarelor
distruse ale digurilor şi trebuie să fie realizate măsuri de protecţie pe sectoarele digurilor cu pericol
sporit.
În scopul adoptării operative a soluţiilor strategice în timpul trecerii viiturilor, determinării
teritoriilor cu risc de trecere a viiturilor trebuie să fie obţinute informaţii veridice privind
caracteristicile principale ale cursului de apă. În acest scop, este necesară instituirea posturilor
suplimentare pentru măsurarea nivelului apei pe rîurile Nistru şi Prut.
La momentul actual în domeniul protecţiei împotriva inundaţiilor se impune necesitatea adoptării de
noi acte normative. În scopul definirii unui cadru tehnic, instituțional și legal pentru prevenirea și
reducerea tuturor consecințelor negative ale inundațiilor pînă la nivelul acceptabil (gradual și
procentual) asupra activităților socioeconomice, asupra proprietăților, asupra vieții și sănătății
oamenilor și asupra mediului este necesară elaborarea unei Strategii naționale de management al
riscului la inundații pe termen mediu și lung. După viiturile catastrofale din anii 2008 şi 2010 şi în
legătură cu modificarea condiţiilor este necesară ajustarea Regulilor de exploatare a nodurilor
hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, în special pentru micșorarea debitului maxim de evacuare de
către Nodul hidroenergetic Novodnestrovsk care are un volum util de apă de circa 1907,0 mil. m3, şi
este posibilă capacitatea de reglare a debitului de apă în aval de la 2600 m3/s la 2100 m3/s și
reducerea pericolului de inundații.
21. Măsuri de urgenţă pe termen mediu
În scopul efectuării controlului privind ridicarea nivelului apei și întreprinderea măsurilor operative
se impune necesitatea creării unui sistem permanent funcţional de analiză a trecerii viiturilor pe
rîurile Nistru şi Prut. Acesta reprezentă un sistem modern computerizat de geoinformaţii, capabil să
transmită în orice timp date de la posturile de măsurare a nivelului apei.
Sistemele de avertizare în cazul apariţiei situaţiilor catastrofale au fost create în anii 1998-1999 și
presupun înștiințarea apariţiei situaţiilor excepţionale legate de ruperea Nodului hidrotehnic
Costeşti-Stînca şi a barajului lacului de acumulare Dubăsari.
În acest context, trebuie să existe o strînsă colaborare cu țările transfrontaliere, România și Ucraina.
Conform unei estimări, prejudiciul cauzat de trecerea undei viiturii la ruperea barajului lacului de
acumulare Novodnestrovsk va constitui 18,8 mld. lei.
Pentru realizarea proiectelor de reparaţie a digurilor de protecţie antiviitură şi a calculului curbelor
suprafeţei libere ale cursului de apă trebuie elaborate studii de fezabilitate a măsurilor de protecţie
pentru rîurile Nistru şi Prut. Aceste studii vor avea drept obiectiv studierea problemei formării de
zone naturale inundabile. În cadrul proiectului realizat în anul 2015 de „Beta Studio” SRL,
„Management și asistență tehnică privind protecția localităților Republicii Moldova de inundații”, au
fost elaborate măsuri tehnice de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor şi de consolidare a
digurilor existente. În temeiul recomandărilor studiilor de fezabilitate menţionate se impune
efectuarea lucrărilor pentru reabilitarea parametrilor tehnici ai digurilor de protecţie antiviitură pe
fluviul Nistru şi rîul Prut pînă la condiţia care să asigure protecţia necesară.
Pentru acoperirea unor posibile prejudicii este necesară elaborarea şi implementarea sistemului de
asigurare obligatorie a edificiilor, terenurilor agricole, căilor de comunicații (drumuri, apeducte,
gazoducte, fire electrice etc.) amplasate în zonele cu risc de inundații. Implementarea acestui sistem
va permite nu doar compensarea prejudiciilor cauzate de inundaţii, ci și crearea unui fond
suplimentar care ar putea fi folosit pentru reparaţiile curente şi consolidarea digurilor de protecţie.
Menţinerea digurilor de protecţie în stare normală de funcţionare constituie una dintre cele mai
importante sarcini ale serviciilor de exploatare. În acest scop, trebuie să fie efectuat anual
monitoringul digurilor de protecţie antiviitură. Îndeplinirea acestor lucrări presupune
supravegherea cursurilor de apă, asigurarea cu transport, aparate moderne de control a densităţii
corpului digurilor şi alte aparate.
La momentul actual este necesară efectuarea prospecțiunilor geologice în zonele cu o dezvoltare
intensă a proceselor geologice exogene periculoase, întrucît informațiile stocate sînt învechite. În
baza prospecțiunilor geologice trebuie să fie propuse măsuri pe termen lung pentru zonele
vulnerabile împotriva inundațiilor și altor calamități naturale.
Instituirea Registrului de stat al construcțiilor hidrotehnice va constitui o bază pentru formarea
sistemului geoinformaţional pentru întreaga ramură de gospodărire a apelor.
22. Măsuri pe termen lung
Ca urmare a analizei viiturilor care s-au format în anii 2008 şi 2010 și a cerinţelor noi ce se impun
pentru digurile de protecţie, este necesară modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 1030 din 13
octombrie 2000 „Cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova
împotriva inundaţiilor”. Modificările trebuie să fie bazate pe lucrările îndeplinite în perioada
realizării măsurilor pe termen scurt şi mediu şi trebuie să fie luate în calcul curbele suprafeţelor
libere nou-calculate pentru rîurile Nistru şi Prut și stabilirea zonelor cu risc de inundaţie.
Etapa următoare constituie elaborarea studiilor de fezabilitate pentru bazinele rîurilor mici cu
măsuri privind realizarea lor. Calculele tehnico-economice vor contribui la planificarea argumentată
a ordinii de succesiune a îndeplinirii lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor.
Digurile de protecţie ale rîurilor mici constituie bunuri ale administrației publice locale. Pe
sectoarele vărsării lor în rîurile Nistru şi Prut în perioada viiturilor se formează zone inundate
extinse. Pentru lichidarea acestor fenomene trebuie efectuate lucrările necesare pentru reabilitarea
digurilor de protecţie pe rîurile mici pînă la cotele de coronament sigure în locurile de vărsare a
acestora în rîurile Nistru şi Prut.
Direcţiile de arhitectură raionale din cadrul autorităților administraţiei publice locale trebuie să
actualizeze planurile de urbanism în localităţile care se află în zone cu pericol de inundaţie.
Dezvoltarea localităţilor, a zonelor noi de ridicare a clădirilor şi alocarea terenurilor pentru
construcţie trebuie să se bazeze în viitor pe aceste planuri.
Luînd în considerare practica europeană în ceea ce priveşte inundaţiile şi ţinînd cont de prevederile
Directivei UE 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii trebui efectuată permutarea celor mai valoroase
întreprinderi şi construcţii din localităţile ce se află în zonele cu risc de inundaţie. Se propune
construcția zidurilor-transformer de protecție pe malurile rîurilor Nistru și Prut pentru protecția
localităților și a obiectelor infrastructurii. Aceste măsuri vor permite diminuarea prejudiciilor
inundaţiilor și utilizarea zonelor protejate în perioada de risc scăzut de inundații.
În vederea diminuării efectelor inundării asupra localităţilor amplasate în avalul rîului, în cazul
apariţiei situaţiilor excepționale, trebuie create şi amenajate zone umede inundabile în luncile
rîurilor Nistru şi Prut. Acumularea cantităţilor mari de apă în aceste zone va permite scăderea
considerabilă a nivelului apelor în aval şi prevenirea posibilelor inundaţii ale localităţilor.
În cadrul lucrărilor pentru îndeplinirea măsurilor de lungă durată este necesar de inclus lucrările de
corectare a cărţilor tehnice pentru digurile de protecţie antiviitură şi a curbelor suprafeţei libere
pentru rîurile Nistru şi Prut. Aceste lucrări trebuie executate la fiecare 10 ani.
Una dintre soluțiile de perspectivă constituie dotarea suplimentară a posturilor de măsurare a
nivelului apei cu echipamente pentru determinarea calităţii apei şi a măsurării debitelor.
Reabilitarea sistemelor de desecare în luncile rîurilor Nistru şi Prut constituie una dintre sarcinile
care se impune în procesul protecţiei împotriva inundaţiilor. Sistemele de desecare existente au fost
construite cu 30 de ani în urmă şi necesită efectuarea lucrărilor pentru reabilitarea acestora.
Scăderea oportună a nivelului apei în luncile rîurilor va permite protecţia împotriva inundaţiilor şi,
totodată, efectuarea lucrărilor agricole.

Capitolul VII
EVALUAREA IMPACTULUI SOCIOECONOMIC

23. Teritoriul Republicii Moldova este supus proceselor de inundaţie şi subinundaţie care au impact
negativ asupra dezvoltării social-economice a localităţilor cu risc de inundare.
Lungimea totală a digurilor de protecţie pe fluviul Nistru, rîul Prut şi pe alte rîuri mici constituie
1014 km, care protejează circa 95 mii hа şi 93 de localităţi, cu o populaţie de peste 250 mii de
persoane.
Starea actuală a digurilor nu corespunde cerinţelor şi indicilor de proiect. În perioada de exploatare,
majoritatea digurilor s-au deteriorat ca urmare a viiturilor. Astfel, în prezent, este necesară
executarea lucrărilor de rambleiere pentru circa 1000 km de dig. În urma examinării situației în
teritoriu, reprezentanții Agenţiei „Apele Moldovei” au identificat cele mai periculoase segmente de
dig, astfel este necesară efectuarea lucrărilor de reparație urgentă pentru circa 442,82 km de dig
avariat care prezintă un risc sporit de inundații, iar 600 km necesită lucrări de defrișare a arborilor
și arbuștilor.
Ca urmare a examinării tuturor localităţilor, lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice cu risc eminent
de inundații, în baza Schemei de protecţiei a localităţilor din Republica Moldova împotriva
inundaţiilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1030 din 13 octombrie 2000, s-a constatat că în
zonele cu pericol de inundaţie sînt amplasate 659 de localităţi care numără 32 267 de case de locuit
cu o populaţie de 103,3 mii locuitori. Pornind de la cele menţionate în prezenta Concepţie, viiturile
din anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut şi Călmăţui au luat viaţa a 50 de oameni şi au adus un
prejudiciu economiei ţării de 1678,9 mil. lei.
O problemă majoră pentru repararea digurilor de protecție este identificarea surselor de finanțare a
lucrărilor de proiectare privind reconstrucția digurilor. Din cauza lipsei mijloacelor financiare,
Agenția „Apele Moldovei” nu poate desfășura lucrări de reparație a digurilor la nivelul prevăzut în
Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru
anii 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 751 din 5 noiembrie 2011. Astfel, din totalul
de 376 km de dig care urma să fie reparat în perioada anilor 2011-2017 a fost realizate doar 52 km.
24. În ultimii ani pentru întreținerea digurilor din bugetul de stat nu s-au alocat mijloace financiare
suficiente. Îmbunătățirea infrastructurii contra inundaţiilor se efectuează de întreprinderile de stat
din subordinea Agenţiei „Apele Moldovei” în limitele mijloacelor financiare disponibile. Doar pentru
efectuarea evaluării stării tehnice a digului sînt necesare resurse în mărime de:
1) 1 500 000.00 lei – pentru 50 de persoane (1 observator la 15 km), conform punctului 17 din
Regulamentul privind digurile de protecție contra inundațiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 433 din 18 iunie 2012;
2) 2 000 000 l motorină – 40 l lunar pentru un observator.
Pentru reparația capitală a digurilor de protecție este necesară elaborarea proiectelor de execuție,
ca ulterior să se aplice pentru finanţare. Astfel, pentru elaborarea proiectelor de execuție a 400 km
de dig sînt necesare mijloace financiare de aproximativ 80 mil. lei, surse nedisponibile la momentul
actual. Conform Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în Republica
Moldova pentru anii 2011-2020, pentru reparaţia a 376 km de diguri de protecţie împotriva
inundaţiei sînt necesare 270 mil. lei, dar din lipsa mijloacelor financiare au fost realizate doar 52 km
de dig pentru care s-au alocat circa 120 mil. lei.
25. Un obiectiv strategic cu impact social se referă la reducerea vulnerabilităţii sociale a
comunităţilor expuse la inundaţii prin creşterea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice
cu rol de apărare împotriva inundaţiilor care duce implicit la creşterea gradului de siguranţă a
localităţilor şi la reducerea pagubelor provocate de inundaţii a locuinţelor, ceea ce reprezintă una
dintre acţiunile principale.
O acţiune de consolidare a structurii sociale a comunităţii constă şi în implicarea organizațiilor
nonguvernamentale, a voluntarilor şi altor organizaţii socioculturale care, de asemenea, au un rol
important pentru stabilirea măsurilor de educare şi conştientizare a populaţiei privind riscul de
inundaţii.
26. Măsurile esenţiale de protecție a mediului de efectele negative ale inundaţiilor cuprind:
1) împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, amenajarea
bazinelor hidrografice torenţiale/gestionarea despăduririlor;
2) împădurirea zonelor de formare a viiturilor, exploatarea judicioasă a pădurilor existente şi
realizarea de noi suprafeţe împădurite pentru reducerea debitelor maxime;
3) măsuri de refacere a biodiversităţii în zonele îndiguite;
4) măsuri de reducere sau compensare a efectelor semnificative asupra mediului.
Toate măsurile prevăzute vor crea un mediu de viaţă sănătos pentru populaţie, cu respectarea
normelor şi a reglementărilor de mediu.

Capitolul VIII
LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE URMEAZĂ A
FI ELABORATE, MODIFICATE SAU COMPLETATE ȘI
ACȚIUNILE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA
CONCEPȚIEI

27. Pentru asigurarea realizării Planului naţional de acțiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în vederea aplicării dispozițiilor Directivei
2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și
gestionarea riscurilor de inundații, instituțiile administrației publice centrale și locale vor asigura
realizarea măsurile necesare, în limitele competențelor funcționale, și vor elabora, după caz,
proiecte de acte normative, după cum urmează:
1) evaluarea stării tehnice a construcţiilor hidrotehnice;
2) crearea Registrului construcţiilor hidrotehnice;
3) implementarea metodologiilor/softurilor de prognozare și avertizare timpurie privind declanșarea
inundațiilor la nivel național ori pe bazine/subbazine hidrografice;
4) elaborarea unor hărți ale pericolelor de inundații și hărți ale riscurilor de inundații (conform
articolului 6 din Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie
2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații);
5) elaborarea planurilor de gestionare a riscurilor de inundații pe districtele hidrografice ale
bazinului fluviului Nistru și bazinului Dunărea-Prut-Marea Neagră;
6) aprobarea planurilor de acțiuni pentru pregătirea și atenuarea riscului la inundații la nivelul
autorităților administraţiei publice locale.