Antichitatea greacă II

-Rezumat –

Paralelă între democraţia antică şi democraţia modernă

Democraţia directă presupunea exercitarea directă şi continuă a puterii, în timp ce
democraţia reprezentativă modernă se bazează pe limitarea şi controlul puterii. Democraţia
greacă a realizat fisura intelectuală dintre un gen de legitimitate întemeiat pe tradiţie şi religie şi
legitimitatea bazată pe căutarea valorilor libertăţii, egalităţii şi dreptăţii. Comparativ cu omul
modern, cetăţeanul atenian dispunea de un avantaj care îi permitea să dedice o parte importantă
a timpului său participării la viaţa politică: existenţa unui mare număr de sclavi antrenaţi în
realizarea majorităţii muncilor. Omul modern este dezinteresat de activitatea politică.

Religia greacă
Religia greacă nu a dispus de o carte sfântă şi de o dogmă. Râurile erau considerate
sacre. În momentul traversării unui curs de apă, armatele aduceau un sacrificiu, râul fiind
considerat o divinitate care trebuia onorată. Cultul cuprindea rugăciuni, sacrificii şi purificări.

Epoca elenistică
Epoca elenistică (336 – 30 î.Hr.) începe odată cu debutul domniei lui Alexandru cel
Mare; marchează introducerea unor modificări substanţiale în privinţa statutului filosofiei.
Omul intervine în domeniul filosofic, pune întrebări şi nu se mai mulţumeşte cu rolul unui
simplu auditor.

Moştenirea greacă
Despre greci s-a afirmat că au reinventat arta, ştiinţa şi politica. Grecia antică a fost
spaţiul de naştere al filosofiei. Ei au lansat democraţia şi teoria politică. Le datorăm apariția
logicii (Aristotel). Grecii au dezvoltat concepte politice precum egalitatea, cetăţenia, libertatea,
dreptul, tipuri de regimuri politice. Democraţia, politica, teatrul, filosofia sunt noţiuni şi
concepte moştenite de la cultura şi civilizaţia greacă.